Sunteți pe pagina 1din 45

; Jof

Colec4ia radio ~i televiziune


h
Colec4ia radio ~i televiliune
' ) '/

;,­

~ ;.


"
O.OLARIU

: iI

I'd
;

! : !,
/I .
. !: j.~

PlESE ~I CONSTRUCTII RADIO

j MONTAJE SIMPLE DE
RADIORECEPTOARE
Ing. Olariu Ovidiu

010

Y:>f.
PlESE SI CONSTRUCTII RADIO
MONTAJE SIMPLE

DE RADIORECEPTOARE

eun!

~
Editura tehnidi

Bucure~ti - 1969

I~(
I'll
ole

PREFAT.\
Bro~urQ. cOJ1\ine no"iLLni:le cele mai elememareneC(~I.lfe aborJ ~ rii
radiocOllStIluqii.lor; 1a acesle·a se aJuclga d1:eva 15cheme descrL5e alU a­ Se pOlite (ljiml.1 c.i odata CH clescoperirc(/ radioconuv­
'1:)1 O'un\it pem<pu a da pO'SibjJj,taltea di.\;utaln"i.lor pal!;.iona\i. mai ale.;; l i n ~ ­ "it'd/iei <1 radio:tiui "' "pan~t yi interesul, sau
reolllui ~col.a·r. ·de a efeC'~Ukl cllteva cOI1'SIr.uqid rflll$ite meRe!e 53 IIIcli bi1'le zis pasiunea IImltora pClUn/ nmtl ~i i1'lteresal1wl
susc ite inrercsul ~i sa prevale7.e lll\elege rea fenomenelor mai (OlTI ­ ctl pitol de fizica. Ace$tia cereeteaza, constmiesc, experimen­
p:'cate ale radioelec trort1cii. oU·tiJe chi'ar ~i v,iilO f'Uj,ui iSpeci~li&L Sin't ((?,iZa tot felul de col/stntqii, patH/IIZ.lnc! tot Irlai adlilC iii
descr~se metod~ pra C'u i'ce de asamb~·are. .!iix3re a p:iesel or. nota,ii, tainele radioelectronieii. De m~dte ori ace?ti neobosiri pionie;t
·scheme ~ i ·te:fmologii mao.uaJIe ]'\1 'coIl'Struqia ap::tr,al'll.rii mdioei e('1ro­ ./i electronicii, desenmari prin cHvl.n tul r,ldioamatori, aj/.lng
nnee. Se i",~ i st5 1n mod deosebit pe lanur·a pracllid. par'tea teorel id "/, cciali?ti de vaza ntlinC'. In zilele lIolutre radioelectl'onica a
limi llndll-se doar ,Ia descrierea anor fenom Bn.~ fr.zicc a caror cu­ II I /il lS baza de zvoltarii m~tltor procese de producrie. Automa­
noa$te rc estc a hsol ut I1c(e,a ra. t;;(ari, ?i chiar COSII701u,utica acwala ar fi de necoll­
<I' ptlt fara radiocollumic<i(ii, sistemc de dirijarc ~ i Ilu tmnati zayi
.fectronice.
F..xplicllld pc: scurt lmmnite fenornene lizice, punlild tlccel/­
Ittl 1lIt111di pc cele strict necesare primelor realiz.(/ri practice,
/11"0;111'11 de fa{a se adreseaza celor care vor sa 'inceap,/ 0 £leti­
,t'itate sus(inuta 111 domer;iul radioelectrol1icii, 1.11 special ace­
I"rel dirt rtnd urile tineretului ;colar sau mai vlrstnici, presu­
jlltnl.nd cun05cute /enomenele de baza ale electricita{ii ~i elec­
t )otelmicii ~i aVlnd vagi Clmo;tin{e tn radioelectronica. Tinind
.'('lIma de stadiul actual de omoa;tere, bro~ura, dqi la nivel
elemental', prezinta 14i2ele realizari mai preten{ioase cum ar Ii:
eun! )'cceptoare superhetcrr·dil1a, I1rtlp li/icatoa re, magnet%ane etc.,
)olosil1d metode ~i tehnologii m odeme eu circuite imprimate,
lIIil2~aturizate ~i tranzistorizarea integrala chiar ;i la /reevente
/lInn .
Pentm Imna reu;ita a construC{iilor descrise 1114 este sufi­
cicnta stradania autorlllui de a se face 'inteles, ci tl'ebuie de­
I,usa mu/tC'z perseveren{a, imagint1{ie, ingenio zitate ;i mai ales
1117siune din pm-teil cititorului, wllUtl'il7d cell' con{imlte il7
,7ceasta bro;ura W cele din alte bro,~uri ap,/rute in Colecri"
l?adio ;i T ele'viziune in revistele de specialitate,
Autorul
'hili I I', Iidl III, 1'1111111111111111'1/1111 lill:1
I

I~C
1\11

CUPRINS

Prc Ll~a 3 C apitOlul I

Y:>I Cap , J. Elementele radioreceptoarelor tranzistorizate s


1.1. ~asiul ;; ELEMENTELE RADIORECEPTOARELOR

1.2, R ezisren~e (; TRANZISTORIZATE

1.3. C:ondenS01()are ~)

I.~ . Uobin e 13
1.5. T ra nzisLOare 1~ Un aparat de radio, sa u mai general, un a para t electronic
C ap. II. Rccomandiiri pentrll constructori :::1 privit In ansamblu se compun e <.iintr-o caseta (cutie) In care
II.l. Generalitali :<1 Sl' Intro du ce l'ntregul aparat construit pe un suport--psi u
11. 2. Cabbj e imprimalc! '27 - pe care Slllt fixate mccanic ~i legate electric lntre ele pi e­
11.3. Confpqiunea lransformaLO,ue\or 31 scle cOlllponente: tuburi, tran z istoa re, rezistente, condensa­
IT .4 . C omutotor de game. :3 2 warc, transfonnatoare, difu zoare, Illicrofoane sa u subansam­
Cap. ][1. Descrierea cOl1struqiilor . 31 bluri Intregi ca re con~il1 parte din pie se le enumerate l'nainte.
IlT.l. R ~c epl o r US 31 Buna reu~it5. a unei construqii radioelectronicc d epindc
Ill. 2. R ece plor e u amplificare dire"r?! 38 In mare masu di de cunoa~terea rolului fiecareia dintre pi esele
II!.3. Receptor stl pe rh ete rodin:i 43 L'o mpon enre ale aparatLlllli; a stfel, de excrnplll , sil1lpla pozi \i~
a . Schi mb 5torul de freev en\ ?! (Con venorul ) 41
g rc5ira a unei bobine poa te compromire Intreaga construqie
b. Amplif,i catorlll de FI 51 d c pie se ar anjate p e ~ asiu eu meticulozitate. A~ ada r i'na inte
c. Ampliric3lorul de 3ud irrecverl l" . i)(i
de a intra 111 miezul problemei - descrierea cito rva 111011­
IlI.4. R~ ceptor s uperhelerodina CLI 5 tranzistoa re 59
IllS Al11pjificator de plIlcrc d e ln alla ridelita,le p emfll
raje - sa ne ream in tim pe sc urt rolul 5i funqia cclor mai
G(i I III porrante piese folosi re 111 radioel ec tronid.
aun! rec epl oa r ~ aUlO
II 1. 6. Ampli ficaLOr de a nlena TV 69
Ca p. IV. Dispozitive de lncercare ~ i masurat fo!osite III COI1­
1.1. 5ASTUL
stru c ~ia radioreceptoarelor 71
I V. \. Dispoz irivc de lncci-ca t rraO 'l.is loare 7I
IV ..? VO ltOl Ctrlll electroni c R3 l lltocm ai ca la 0 eonstruqie mecanid simpla , primul rol
Bibliog rar ic i'-4 :J I psiului esre de supon al pieselor. La eon struqiile radio,
uncle se lucrea za eu tensiu ni ~ i e ure n~i mici, CLi amplificari
ll1 <1 ri, apar indllqii ~ i influen\e capacitive care ar putea COI11­
promire funqionarea aparatului. Pentrll Inlaturarea efectelor
r('specti\'e sln t necesare ecrane metalice; ~asilll are ?i un astfel
d e ro1. Punctul de m asa, d e potential zero sau de rcferinta

~
este comun pentru tOate etajele din aparat; In mod obi~nllit ~lllCl: intr-un tub izolatOr; acest lucru este perm is numai cu
tOt psiul indepline~te acest rol. . rl/ i~tc n\cle prin care -nu {rece un curent loare sa provoace
Tabla de fier, de zinc ~i mai ales tabla de aluminiu, COIl­ j Ilcal7.irea lor.
stituie materialul cel mai folosit pentru realizarea ~asiului. Rcz i5ten~elc de putere mal mare, prin care trec curen~i
Grosimea ta~lei se alege In funqie de dimensiunile ~i grema­ Inlpl>rta n~i, au dimensiuni mai mari ~i uneori sint bobinate;
tea construqleI. \c;t:~ tca trebuie fixate de psiu prin col~are sau ~uruburi care
Pelltru aparatcle obi~nuite de radio se folose~te tabla de 111.'( prin interiorul supor,tului materia.lului rezistiv.
1 mm (cifri'! oricntativa). Construqiile industriale folosesc Ro lul rezisten~elor Illtr-un montaj este destul de variat.
dill ce III ce mai pu~in ~asiul metalic, acesta reducindu-se la hi e servesc 1a alimentarea circuitelor, la separarea lor, ca sar­
o simpla rama pe care se fixeaza 0 Di ad ell circuite imDri­ dna la ie~irea un or ctaje, pentru stabilirea anumitor curen~i
mate. Realizarea malluala circuitelor imprimate est~ po si ­ ,,\lI tcnsiuni in unele puncte etc.
bila.. lnsa pretinde mai multa atell\ie, 0 gre~eala de gra­ Rcz isten~ele fabricate in ~ara noastra slnt de ti pu1 cu car­
yare ne mai fiind reparabila. Se POt folosi In loc de ~asie ~i lh) 1\ pelicular, avind toleran~a de 5% (E24), 100;0 (EI2) ~i
simple placi de hares sau pertinax pe care se fixeaza cose ~i 2CJl II (E6) ~i puteri nominale de 0,25; 0,5; 1 ~i 2 W. $irul de
Colee capse pentru sus~inerea pieselor; acestea se POt folosi numai \':'I\llri pentru scara E 24 este urmatorul:
:lcolo unde nu exisra posibilitatea unor perturba~ii sau influ­ 10. 11,12,13,15,16,18,20,22,24.27,30,33.36,39,43,
en~e extcrne (de exemplu 111 amplificatoarelc audio din re­ 47. 51. 56, 62, 68, 75, 82. 91 pill s multiplii zecimali. A~adar
ceptoarele cu tranzistoare) .
$asiul, indiferentde categoria lui, este prevazut in pills
~I
Cll diverse dispoziti ve de fixare ca: reglete izolante cu capse iN
~i cose, col~are ga uri, izolatoare de trecere etc. Toate acestea
contribuie la ob~inerca unei bUlle rigiditati a construqici,
[actor impnna nt 111 stabilirea paramctrilor elecr ronici ai apa­
ratului . ,
~I ~I
"':
1.2. REZISTENTE 1
!
In 1110ntajele construite de amatOrJ SlJU folosite mai llluir
rezisrell~de chimice ~i mai ra r celc bobinate. Fiind 111ici ~i
U$oa:'c re'lis ten~ele chimice Slnt sus~inute nUl1lai de firele de
:] 1.1

conexiuni care IlU trcbuie sa fie prea lungi. In cazul circuite­


lor la care conectarea elementelor se realizeaza cu conduc­ liR.. /r. c f02f Rc 1026 /(cf027 Rc f028
tOare lungi , rezistOrul se fixcaza pe 0 rcgleta izolanta de la O,2S w ---oy;;;- - '-w- 2w

cJ.re plead conexiul1ea lunga, unindu-se cu altele prin legarc Fig. 1.1. Gabari\ e\e rC 7. istcnlclor Ll'.RS.
111 form a de cablu, prin introducerea firelor In inele ob~inutc
prin dicrea lor din tub izolatOr de diametru corespunzatOr.
nu trebllie cautate in mod inutil valori care I1U se fabrica; Cl
Uneori pentru a asigura 0 buna izolare, rczistenp se intro-
ll'cbu ie aleasa valoarea cea mai apropiata in raport Cll cea
!lI;!ccs:ua. Gabaritele celor patru tipuri de rezisten~e cores­
J V"z i ~i iu crarea "Piese ~i construqii radi o. Re 7isroJrc. CU!1,k l1 ­
"llo~rc. llc,h ill,." d" mg. I'. f\1'(J> lU i . 13U((I(c.5 1i , Editu !".\ t,· hni d. 1<)('9 . plIllz:itoare puterii nominale se vad ~n fig. 1.1.

6 7
Valorile pe rezisten~e se noteaza prin pa tru inele colorate. r Ire.: disc corespunzlnd unui inel din tabelul de valori . Sec­
Primele doua inele reprezinta cele doua cifre ale valorii, ill,lrcle se coloreaza cu tempera sau acuarele ~i se scrie pe fie­
inelul al treilea da numarul de zerori care urmeaza cifrelor, 1 .1\ (; CLI tu~ valoarea corespunz;1toare culorii . Discurile se
iar ultil1lul inel arata toleran~a adl1lisa (tabelul 1.1.). 11lt\llteaza la rind, prin capsare pe 0 rigla din pre~pan sal!
111;1tc rial plastic, astfel ca sa se ---{ d f-- O. f W
T"be htl U. jllI:\ ta roti u~or (fig. 1.2.). Folo­

.ir(!a riglei este destul de simpla:

\11)lnd rigla In m1na se rotesc ~02SW

.: I '~
" ;,;: I '"
"i~ c uri\e astfel casa se vada sec­
il l.1. rcle dorite, citindu-se direct ---i 0--- 0. 5 W
v;\ loarea cautata. tn 1l1cheiere
.lIn int im ca 1l1calzirea peste ---i f-- f W
oI J I ! I J I " I 5 I 6 I /' I .'1 I " I,O°C reduce mult puterea nomi­
Colee Il.IIa a rezisten~ei; de aceea ele
-L _ I ,'ehuie alese cOreSPUllzator locu­ ---i t I f-2 W
lui din mOl1taj In care lucreaza.
'II I 'ilOI /0 ' 1/17 \ I 10 Q fO b
Pc scheme se specifid puterea --{- V f--5W
lIl :\xim admisibila (watajul),
turu c"hfJ/"I-I .' lil 10 p rill bar-area rc z isten~ei cu linilll;c Fi v-. 1.3. NorHea purerii rc­
fig . 1.3). " zisr ~ l1\elo r

I \, ,,'
I -- -'
o I, 0 '/,'
0 ~ 'J ~ 0

__
U. CONDENSATOARE 1

Condensatoarele Sillt piese de cuplaj, filtrare, se parare


C llren ~i\or alternativi ~i continui, sau elemente de acord ill
circuitele radio. In general, clasificarea condensatoare lor se
:1

fa ce in funqie de dielectricul Intrebuin~at: condensatoare


I: U hlrtie, cu hlrtie metalizata, cu pelicula de material plas­
I ic, cu mid., ceramice ~i electrolitice. Condensatoarele elec­
I roJi tice se folosesc In circu itele de filtraj, cele cu mid ~i ce­
r:1 l1lice 111 radiofrecven~a, iar cclelalte 10 audiofrecven~a, de­
:uplaje etc. La fo losirea condensatoarelor trebuie avutc il1
v(!dere tensiunile maxime ce pot fi aplicate, pe fiecare pies a
Fig. 1.2. C odul cu,loril o r fo Josil pm~ru fe /.islell l e'
ri ind 0 inscrip~ie In acest sens. De aseJllenea, polaritatea estc
(oa rte importanta la condensatoarelc electrolitice; nerespec­
urea ei poate duce la deteriorarea lui ~i a altor piese. In ge­
Un dispozitiv d e Cltlt va lorilc rezisten~e lor se poate rea­
liza U$Or. In acest scop, se taie p a tru discuri din pre~pan sub­ 1 Ve%i Ilicrarea " R o ,isro<lre. C'lI1del1 s<~roare . Bobinc" , de 1ng. P . AJ'<l- ­
tire aVlnd circa 30 mJn diametru; se Impart In sectoare, fie­ 1.)1. Bllcurqri, EditH .. a tehnic':;; , 1%9
,
8 9
\1 ' "" I. toate condensatoarele au notata armatura exterioara
II (\ dunga neagra; se va prefera legarea ei la masa sau la
1III II ctui de poten~ial scazut. De obicei la condensatoarele

- .. '"
'>­
I ,'~ I rolitice minusul este legat la caseta (tubul) metalica a
' i 'l1 dcnsatorului, In fig. 1.4, Slnt reprezentate tipuri ~i no­
li de condensatoare.
()coarece exista numeroase tipuri constructive, l110durile
~I, l ix are slnt diferite, de la caz la caz, De exel11plu con dcn­
h llPfl rele ceramice, cele cu hlrtie sau cu mica slnt sus~inute
'-J,
~" , I
;1 . ~i'it re firele de legatura; cu cxcep~ia celor l11iniaturale, cele
I"
<, ll'..: tro litice slnt prevazute cu un dispozitiv de fixare. In cir­
l 'Ind e de radiofrecven~a, pentru acord se folosesc con den­
l Wl:" _J \ ~~ ,1rC variabile, semivariabile sau semireglabile; pentru
l\ ' l'~ t ca din urma s-a Inceta~enit termenul de trimeri. Con­
Colee,
~ II , 1 ~II1'ia toarele variabile se folosesc la acordul radioreceptoare­
JUI' pe postul dorit, axul lor fiind seos afara la un buwn
I '"
-l-I

I 3
dl1Tct sau prin intermediul unei demultiplicari 111 vederea
' ll1b u n5.ra~irii reglajului. Constructiv, condensatorul variabil
2 ~l' prezinta sub aspect normal sau miniatural, dielectricul fo­
~!f. II "j [ fiind, In mod obi~nuit, aerul pentru prima categorie ~i
d h e r~i dielectrici solizi pentru cea de a doua, Azi In mod
LLl rl'!lt se folosesc condensatoarele duble (doua pe un ax)
11 1.:11 U U radioreceptoarele superheterodina In vederea asigu­
I',l l' ii monocomenzii a~a cum se va descrie 111 eapitolul de pre­
~ l1lare a schemelor. De obicei SII1t interesante doua marimi
1,1 l' ondensatoarele variabile ~i anume capacitatea minima,
IHII 11i,a ~i ca'pacitate reziduala ~i capacitatea maxima. Radi­
l:,llu l raportului lor reprezinra raportul frecvel1~elor acope­
~ ril l.' de 0 gama din vii.rorul receptor. Sc prefera totdeauna
."t: ":'lpacita~i reziduale cit mai mici ~i montarea unor trimeri In
1'.\r,1lei , In seopul largirii posibilitatilor de reglaj.
T rimerii slnt mici condensatoare semivariabile. adica se
' LegoJuro 10
rq !,leaza rarcori la reacordarea aparatului sau la punerea in
4­ ormo/uro /fller/oor,;; lun q iune. Reglajul se face cu ajutorul unei ~urubelni~e sau
6'
s d1\.ie speeiala, trimerii neavll1d prevazut ax cu buton. Din
PUll et de vedere eOl1structiv, condesnatoarele semivariabile se
Fig, 1.4, Condcnsato~re:
f'l't'7 111td sub diverse forme: disc izolat cu calit, pht cu mica,
i, 2 - co n d c ''''~1 W:l r\: l'lc ct roliti ce; .3 - c u htnie uleiadi; 4 - cu 5ti rl) fl c x ;
5, 6 - cer <t m ice ~ tl in d ric eu aer etc.

11
. l .a condensatoarele ceramice tip disc capacitatea se poate
Pentru frecven~e mari (unde scurte) se prefera cele iw­ ~ !IIIHJ. foarte u~or taind cu cle~tele din marginea discului
late cu co.lit sau aer. In montaj, condensatoarele semivaria­ fl ll lti.: llsa tor ului. Astfel dintr-un condensator de 5 pFse p oatc
bile Slnt men\inute de conexiuni sal1 Slnt fixate cu ajutorul f, IL l' u~or unul de trei raind ceva illai mult de un sferr din
~uruburilor, capselor sau niturilor dnd all gabarit mare . Ili ,) I'" il1ca discului.

~ )

Colee
Fig. 1.5. T rim eri

Fixarea lor se face astfel 111dt sa poara fi aqionate 111 timpu I


reglarii fara ca montajul sa fie scos din caseta. h~. I.r;. Tr im "ri l'(lIl [eqi<m Iti

Fig. 1.5 prezinta dteva ti puri de condensa toare tnmer.


Rezisten~ele ~i condensatoarele slnt piese de mol1taj pc 1.4. BOBINE J

care constructorul Ie procura din comer~. Numai condensa­


toarele ll1ici POt fi ill1provizate. Pentru C1\lva picofarazi Bobina este un element folosit 111 schemele radio la cir­
(2-5) este suficient sa rasucim doua slnne pe 0 por~iune de ' llilde acordate de la intrarea receptoarelor, ca circuit de
1-2 cm. Bobinlnd 0 slrma sub~ire, de exemplu 0,3 111111, ..Hcina In amplificatoarele de radio sau audiofrecven\a, ca
1I. IIlsformator de impedan\a la etajele de putere, ca element
peste una ll1ai groasa, de exemplu 1 mm, se ob~ine un trimer
l l ~ separare a circuitelor de curent continuu ~i alternativ.
care se regleaza prin debobinarea dtorva spire. Dezavanta­
I30binele se realizeaza de carre constructor conform
jul acestora consra In faptul ca nu POt fi folosi~i dedt la
pului sau destina~iei sale. Uneori se pot folosi ~i bobine
frecvcn~e reduse (unde medii) datorira inductan~ci prezen­ d ill comeq care se potrivesc de la un montaj la altul; caz
tate. Pentru unde scurte se POt realiza condensatoare micL If);'lrte frecvent la transformatoarele de frecven~a intenne­
Infa~urlnd slrma desizolata pe un tubu~or de ceramica; dupa di adi sau cele de ie~ire audio.
aceea se cositoresc spirele lnue ele, introdudndu-se In inte­ eosebim doua categorii mari de bobine: de radiofrec­
riorul tubului 0 buca\id de slrma de acela~i diametru cu \~lli a ~i de audiofrecven\a. Cele de radiof recvell~a au pu~il1e
gaura respectiva. Inlocuind slrma cu un ~urub de diametru • pire ~i pot fi cu sau Lira miez magnetic iar cde de audio au
corespunzator si lipind 0 piuli~a de ceramica se ob~ille un
trimer micu\. Lipirea se poate face cu lac in color sau celu­ 1 Vezi lucrarca "Picsc ~i Construqii radio. Rczi stoa re. Conqcns"­
H' .WC. I3obine", de ing. P. Apostol. [)ucure~ti, Editura tehnic:1 , 1969.
loid dizolvat In ace tona (fig. 1.6.).
13
12
multe spire ~i circuit magnetic format din tole de tabla sili care se mentin la forma dara In timpul bobinarii; III
cioasa sau permalloy. In cele ce urmeaza se vor descrie m 'I) \xt obi~nuit, aceste bobine se construiesc cu spirele dis tan­
duril,e de realizare a bobinelor din radioreceptoare. \.1 tc.: , iar reglajul inductantei se face prin apropierea sau de­
Bobine de radio/recventa. in majoritatea cazurilor 1,,1 n:t rea spirelor deformlnd mecanic bobina. tnfa~urarea se
folosesc miczurile din fier carbonil sau feri ta care prezin i ,H':L: initial pe 0 mandrina de lemn sau alt material eu dia­
avantajul realizarii unor bobine de gabarit redus, de cali ,\I L: lr l1 putin mai mic ~tiind d1.a scoaterea prin arcuirea spi-
tate buna ~i mai ales Lira dmpuri de dispersie mari, adid cu 1"IM diametrul cre~te. Bobinarea se face spira Iinga spira 111­
illfluenta Intre bobine redusa la minim. Bobinele cu aer se II,u :indu-se apoi bob ina la IUllgimea lleCeSara prin tragere de
mai folosesc doar la recep~ia undelor scurte ~i ultrascune. "I j)ctele III fa~urarii; se obtine astfel 0 distanta uniforma In-
infa~urarea se realizeaza pe 0 carcasa sau fara carcasa. Ca I'L: spire.
casa se prezinta sub forma unui tub din materiale dielectrice
E ste important de ~tiut ca inductanra Llnci bobine crc~tc la:
pentru frecvente mari: trolit, calit ~i azi unele materiale pla­
I I'c~ terea numarului de spire, la marirea diametrului, la apro­
stice. Improvizatii se pot face din carton fiert In parafina
pi crea spirelor, la introducerea unui miez magnetodielectrie
sau celuloid lipit cu acetona. infa~urarea conductorului se
face spira Iinga spira sau distantat pe 0 anumita lungilll E:
ill bob ina ~i scade la: introducerea bobinei In ecran, la intro­
Colee ,llI cerea In interior a unei spire In scurtcircuit, la distan ta­
dupa dateJe din descrierea construqiei.
I'C :1 spirelor, la introducerea III interior a unui miez de ala­
Fixarea slrmei la Inceputul sau sflqitul Infa~urarii sc 111 :1. CUllosdnd aceste lucruri putem u~or opera eu valoarea
poate face ca In fig. 1.7, adid se practid doua gauri In car­ mdu ctantei bobinelor realinte. Trebuie sa ne amintim ~i
casa ~i se trece prin ele conductorul. Clnd materialul carcasei h ptu l d doua bobine a~ezate pe acela~ ax sau pe axe para­
IlU permitC' gaurirca ei se poate fixa Inceputul cu ata Infa~u­
k:lc Slnt cuplate electromagnetic Intre ele, cuplajul fiind in­
rata StrillS ~i Innodata peste slrma sau ata trasa pe sub spi­
vcrs propor~ional cu distanp ce Ie separa. Cuplajul este mi­
rcle bobinei (fig. 1.7). In timpul Infa~urarii conductorul tre-
nim sau chiar nul dnd axele slnt perpendiculare Intre ele;
.1~ .ldar sint posibi:le trei distante de minim cuplaj (corespull­
,.:i rar celor trei direqii perpendiculare din spatiu).
Cuplajele parazite pot fi Inlaturate ~i prin ecranarea bo­
hinelor, adid Inchiderea lor In cutii metalice.
Circuitele de intrare In radioreceptoare sau cele de frec­
vcnta intermediara contin astazi aproape In exclusivitate bo­
bine cu miezuri magnetodielectrice, care au a vantajul ullui
Factor de cali tate ridicat, dimensiuni reduse, dmp de disper­
,ic mic ~i ecranare u~oara. In plus, folosind lira de radin­
Frecvenra se realizeaza bobine de cali tate fara probleme de
Fig. 1.7. :Moduri de fixare a capamlui bobinci bobinaj Intrudt majoritatea miezurilor Slnt prevazute cu car­
else din material izolant bun aVlnd pn~uri In care slrma se
bobineaza In vrac adid spirele una peste alta, timpul reali­
buie tillut bine intins. Pentru ca spirele sa fie stdnse pe
~ a rii unei Infa~urari redudndu-se ~i simplifidndu-se conside­
carcasa, eventual se po ate impregna bobina In parafina cu­ ra bil. Trebuie retinut faptul d fiecare tip de miez magnera­
rata. Bobinele fara carcasa se folosesc mai ales In domeniul d ielectric are proprietati diferite ~i numaru\ de spire trebuie
undelor ultrascurte. Ele au numai dteva spire din Slrllla .1justat dupa calitatea miezului. Apdar In datele din bro­

14 15
~ura por inter veni diferen~e In raport cu celc ob~inurc atuncl Ta belul [ .J
dnd miezul fol osir are alre caracteristici.
A 5a-zisa atenra magnerid esre de fapt 0 bobin a - chiar I J rlcteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul Sport
(Turist)
bobin:l circuirului de inrrare - care are un miez lung din
ferira. Recep~ia oferira de 0 astfel de antena este destul de
bun a, Insa prezinta deza vanrajul direcrivitat;ii, adica recep­
n ol)~ na

I
Denumirea I Nr .
spire II Condu c rorul I Felul bobinajului

torul trebuie rorir de la p osr la post pentru a ob~ine sensibi­ Imrare UL 170 Li,a 5XO,07
I I
litate maxim a . Radioreceproarele portabile Illcreaza cu anrena
de ferid jar cde de casa por Illcra fie cu anrena de ferira fie 1-2
I 2 UM 20 Li,a 5 X O.07
2-3
I ntrare 9,5 Li,a 5 X O,07 Cilind nic pe
T"IJelul f .2 UL-UM bar:! de ferira
C3racteristicile constructive ale bobinelor din radioreceptorul "Litoral " 9 ,5 Li\a 5 XC,07
I \ Intrare
UL-UM
BobillJ. Dl:nlllllircJ
~r.
!\p i n .· Co ndu cro rul I re lu l bobinajului
I 1 O <ci la.tor 8 Li,a 9X:::,:::S
U L-UM
Colee 1-- 2
Intra rc U M
42
GlI Ern 0 : ,2 C jiniec ell pas
'- 1 2- 3 JC O scilator 85 Li,a 9X O,CS
d e (; ,5 Inm 1­ 2
I S
- -- 2­ 3 UI .-UM 3
'- 2
1--2
2-.>
Ih trMe U r.
. 15C
ell Em 0 0,2 Bobi,fJ,aj mc,illci
-r:> 1- 2 rI.1 84 Lila 9 X::;,::;5
secvi,lIn.i I (,
2­ 3 44 Li~a 9 XC .:::S
4XY) -l-l x 19 ---- ­
'; PJr ~
t. ;­ loi\ Ol 9 XC ,::;S C i111dnie pe
-I FI.1 'i
1_ 7 earase ell mtez
L 3 2-3 O ;eil·a tof ur-r 1 t>; I GlI Em 0 S, I C iji"drj,e
• l ' 1- 2 ru 64 Li\a 9XG,:5 de rerira
III ga,eVl I X 2­ 3 64 Li\a 9 XG.::; 5
L 4 Rcaq it: 2;] (j~ l E11 0 :), I C i.: indr ic Iji\3 9 X 0 .::;5
I l) lL2 7

r 5
1- 2 O ' cib .ror UL 170 Gu Ero 0 : .1 jn gale ~ i
2-3 1~ 80 + 90+10 1­ 2 n.3 64 Li~a 9 XO,C5
s piire I. 10 Li\a 9 X O,05
2-3 6'1
- -- - --
L 6 R~ aqie is C " Em 0 0, 1 Cilindr;e
I 11 Fl.3 17 Li,a 9X C.CS
L .7 FI.1 9C l.i\ ~ 9 XO,08 Gi limd'n;c
ell antena normala. In tabelele anexate yom da caractenstl­
L !> n .J J3 I·d"m Cihn:dn;-: cile constructi v e pentru bobinele a Vlnd ferite ore se 'gasesc
1- 2 I.J S Pl' pia~ a ~ i Slilt folosite In div erse radioreceptoare de fabridi.
!. 9
2- 3
['1. 2
3: Idc= I Cih ndruc Folosind carcasele respecri v e, ·consrructorul po ate : realiza
Ie 1'1.2 J5 Id ~ m G li.n.dr;c :tL dea~i bobine sau al rele cu da te precizate la· descrierea
~ c hemei.
II 1- 2
~
~ -~)
, n .3
I SS
::2': ,Id em I C lindn:,c De notat ca
bobinarea cu pas se poate face manual bobi­
nl l1d sfrma respecriva In paralel cu alta aVlnd diametrul egal
f_ 12 I ·T' 11\ Id ~m Gli,ndn:c ; LI pasul respecriv (bobina de unde medii - intrare la recep­
torLlI Litoral).
16 17
, - Pick rJ ci io. M onra je simpl e
1.5. TRANZISTOARE 1
\ 1.1 eurentului de baza atunci cind emitorul este legat la masa.
I ~u cit {3 este mai mare cu adt alllplificarea etaju!ui respectiv
TranzistOrul este un dispozitiv cu semiconductOare, de , ~ I' C mal mare.
dimensiuni mi~i, care a Inlocuit tubul electronic In toate func­
Exista trei montaje fundament~le de folosire a tran z is­
~jile lui . EI sei prezinta sub forma unei capsule metalice d in
care ies trei fire corespunzlnd celor trei electrozi : emitorul, l,j l Ului ~i anume : montajul Cll elllltOrul la lllasa In care intra­
,,,;'\ curentului I'n etaj se face Intre baza ~i emitor iar ie~irea
ba za ~ i colectQrul care ne amintesc respecti v de catod, grila si
ill lrt' colectOr ~i emitOr. Acesta este montajul clasic cel mai
anodul din tu~lIl electronic. Tranzistorul difera de tub prin
Ik~ Indlnit. Montaj ul cu baza la masa I'n care intrarea se face
faptlll d. nec~sira 0 anurnita plltere la intrale, deci un cu­
I II! re emitor ~i baza iar ie~irea I'ntre colector ~i baza. Monta­
rent, fn til:n'p ~e tubul putea sa funqioneze ~i In lipsa curCl1­
; l tI cste mai rar folosit, se I'ntllne~te In schemele ce funqio­
wlui In circuirul de comanda, adica fara consum de energi e.
Pe scheme, e l~ctrodul Cll sageara reprezinra emitorul, linia
lena pe frecven~e mar i (vezi "Amplifictor de antena TV" ).
Pn:zinra inconvenientul unei impedan~e (rezisten~a complexa
gro~sa baza iar lin ia sub~ire simpla colectorul. In mod obj~­
nuit colectorull este marcat pe capsula metalica a tranzistoru­ 111 eurent alternativ) de intrare mica. Montajul cu colectorul
Colee lui cu un puntr colorat care corespunde limitelor mai st rl'nse 1,\ masa In care intrarea se face lntre baza ~i masa iar iesirea
IJl l r C cmitor ~i masa. Acest montaj mai estc denumit 5i repewr
ale factorului de amplificare de curent (se recomandJ. consl.l!­
tarea bro~urii' "Dispozitive semiconductoare" de colecti v J1l'll tru d nu scoate la ie~ire 0 tensiune mai mare dedt la in­
Stere R.). I 1,1re, puterea In sa cre~te. Impedant;a de intrare este foarte
JII .H e ~i cea de . ie~ire foarte mica, Este folosit ca montaj sepa­
In funqie de dispunerea jonqiunilor din semiconductor
exista dbua feluri de tranzistoare numite npn si pnp. Tr::tn­ I ,l lor I'ntre etajele care este montat, anullnd sau mai corect

zistoarele npn funqioneaza cu plusul la colector iar cele pnp 111iqorl'nd inf1uen~a dintre e1e.
cu minusul la colector. Majoritatea tranzistoarelor la ln de­ i n montaj, tranzistorul este sus~inut de catre conexiuni sau
mlna radiocons tructorilor slnt de tipul pnp cu except;iJ ~ I ' poa te fi xa In ni~te dispozitive asemanaroare soclurilor fo­
cltorva tipuri de fabricaiie cehoslovaca care slnt npn. Se fa­ I Il ~ ite la tuburi a~a dupa cum yom vedea in capitolul II.
brica 0 mul~im e de tip uri de tranzistoare fiecare aVlnd un 'l'r.1J1zistorul trebuie ferit de surse de caldura, scuncircuituri
indicativ si anumite caracteristici plltind fi fviosit cu sucCt's S,HI supracuren~i fiind 0 piesa foarte sensibila care se poate
numai In locuri ~ i In condi~ii date de Fabricant. Astfel, slnt letc riora complet la 0 singura gre~eala. Uneori, la tranzis­
tranzistoarele pentru etajul de iesire din amplicatoarele de lo;l rele de putere care se incalzesc din cauza curentului mare
audiofrecvent;a, pentru preamplicatoare de audiofrecventa, c folos esc radiatoare de dicire sau se monteaza cu capsula
pentru amplificatOarele de frecven~a intermediara si etajele pe 0 p!aca meta!ica suficient de mare. In funqionare, tran­
schimbatoare de frecvent;a III unde medii si lungi si tranzi s­
i ~ toare1e au 0 durata foarte mare incomparabila cu a wbu­
toare de frec vent;e mari care se folosesc III unde scurte.
ri lm, binel'n~eles dad nusurvin accidente.
RadioconstnictOruJ trebuie sa cunoasca dteva date In le­
P u~inele date privitoare la piesele componente ale radio­
gawra cu tranzistOrul ~i anume tensiunile ~i curen~ii maximi
admisibili frecvent;a limita ~i coeficienwl {3. Acest coeficient :ccptoarelor care s-au prezentat mai sus nu au preten~ia sa
reprezinta varia~ia curenwlui de colector In raport cu varia­ 'puiz eze problema. Rolul lor este numai de a forma un suc­
, jnt bagaj de cuno~tin~e celui pasionat care va continua sa
1 Va,; ,1u.na~e.1 "Semi<:of1d~IClOar~:e ~i CJ~i l jzanea lor" de 'ing. E. V,1 'i­ , itcasca alte dr~i completindu-~i cuno~tin~e1e indispensabile
lill, BlIc\1re~ti, Edi tufa tehni di, 1969 PCll t ru I'n~elegerea fenomenelor din radioelectronica ~i pentru

18 1~
buna reu~lta a construqiilor descrise £n capitolul urmator sau
£n alte caq:i ~i reviste.
In cele ce urmeaza, £nainte de a Incepe descrierea C011­
struqiilor se vor face dteva recomandari privind realizarea
practica a montajelor, a~ezarea pieselor, fixarea lor, realiza­
rea cablajelor imprimate, construqia unui comutator etc.
Capitolul II

RECOMANDARI PENTRU CONSTRUCTORI

11.1. GENERALITATI

Colee Radioconstructorul l~i formeaza un stil propriu de !ucru,


\ nrc de la bun IJl'ceput poate sa dea rezJUlta.re bune daca Inde­
I'lin eFe cOl1di~iile impusc de natura acuivita~ii. 0 luer,are
.rdonata, bine studiata Inainte de efectuare, scute~te de multe
~ll'placeri ~i pierderi de timp ulterioare. Aspectul ingrijit ~i
curatqea construqiilor radioelectronice nu constituie un sno­
hism ci 0 necesitate, 0 condi~ie "sine qua non" de care depinde
Ie multe ori performan~ele ridicate.
A~adar cu ce incepem? Cum e firesc cu alegerea schemei.
C riteriile de alegere a unei scheme trebuie sa induda in primul
rin d experien~a 'antef'ioara ~i cuno~tintele execultantului. P entru
,l lC asta se aleg doua- treischeme, se studiaza, se compadi ~ i
~c: alege aceea care a fost mai bine In~eleasa, care a suscitat 0
imagine a viitOa,rei construqii ~i oare nu creeaza dubi.i execu­
liln tului. Odata aleasa schema trebuie 'aprofundata, vazuta In
p a ~iu ~i alese ni~tc piese; mai Intli oele mari - difuzoare,
I ransformatOare, bobine, a'ntene de ferita, condensatoare varia­
hile, poten\,iometre ~i dupa aceea, V'bne rindul tranzisroarelor,
rC7isten~clor, condensatOareloT, conexiunilor, regletelor de
I ixare etc. Urmeaza procnrare,a tLtturOr pieselor. Este gre~it
dc a incepe construqia Inail1'te de a cMspune de wate piesele
pcntru cas-ar putea ca piesa procurata ulterior sa nu aiba
~abaritul necesar ~i sa nu Incapa sau ,sa nu se poadl fix a in
locul prevazut ~i '<ltunci urmeaza neplacerile modificarilor 5i
,dc improviza~iilor. Avind tiJate piesele mari in fa~ase poate
11I'{)i ccta ~asiul ,aparawlui. A~ezlnd piesele pe 0 hirtie la dis­

21
~ h
f?YhJX"!777 . 8,.~XSXt8l

I \1 1\clC ~l In pozi~iile convenab1lc se determina dimensiunile


I ~i ll l u i metalic sau pUicii izolante, se stabilesc gaurile ncce­

~'"
JiL_
I n ,: , l110d ul de fixare cu colpre, prin lipi,re, placi supon pen­
~a Inl r1'7 is(cn\e, cablajc ~i mai ales a~ezarea butOanelor de co­
\1 l.l l1d ;; ~i scala aparatului . Ab1<l acum se po ate trece la parte-a
11l ,u:tica il1ceplnd eu confeqionarea ~asiului il1 ordinea pe care
" pil ate intui fiecare constructor: se ,taie :tabla, peNinaxliol sau
\I \. llerialul respectiv la dimensiunile necesare, se dau ga,uflile ~i
laic orificiile mari ~i eventual se fac indoiturile tablei. Ur­
I\ Wl%.a fix area pieselor mart - condonsatorul variabil, trans­
1'1 11I11 atoarele, bobinele cu ecran, poten~iomNrele ~i daca este
' ,lIld c1ifuzorul. Dupa aceea -se trece la cx,ecutarea cablajului
I ri ~ area pri-n lip ire a pieselor ' sus~' 1nute de conexiuni cum
'11 11 rcziste'\1~el e , condens,atoarr-ele ~i la urma tranZ'Jistoarele.
Colee 111111ctcle de intllnire ,a mai multor piese 'sus~inute de cOl1eXtLini
1I 1I se lasa 111 aer ~ise fixeaza Ii a 0 cosa prevazuta apriori In
\I~r ~ t scop. Astfel se creeaza posibilitanea vibra~iilor care dau
i' 1! CfC fO<l!rte supararoare cum ar
fi microfonia, ,i,nstabi,J,i,t<liliea f.r ec­
I' "Illc i ~i posibilitatea scurtcircui­
Idol" care pot fi fatale tranzistoa­
1,,1111'. In cadl'ul aceswi bro~uri nu
pOL epuiza re~etele de con-
I I uq ii dar se dau dteva idei ,
I H,i cle exomplu In fig. 11.1, a d­
1 ' \' .1 muduri de fixa,r e a tranzis­
II\,lrI.:do r pe placile de ma-
c I "Iial izolant. In placase practid:
~allra In care se nituic ~ te ()
( '\P~~ pontJ'L1 fie-care pLinct de co­ '-../

lli ,hll1l: rn arcat pe schema ,CLl lin


IW llC ! ;!l gro~at la intllnlirea linii­
I ~l'r ,- a-did li,pire. Capsele se pOt ~
1" lfHOI'i7.a din rubur.i sub~iri de
111"'1I, alarna sau chiar din min e
III t:tli cc de pix dia:te buca~e1e ~i
II fl!lile ca 1n fig. 11.1. In pre,alabil ,,, . ."
), I)r 5pala cu alcool ~i tiner ~i I' te, IU FJ xarea \l I CS;" '" "n
\ 1)[ cura ~a de evenrtJLlali,i oxi:z.i. c _ fi x" r"> m~i::~~~:r pe reg lace.
Fig. 11.1. Fixarea p i..:,~.:o r 1n monlaj:
a - fix; ',:-..::":. n anzitO:lre1orj b
ell cose; d - fixare
p un nc de fixare fad. capse;
Cll capse d.iate din rczcr v e de
C
pix
plinCte
eu
de fjxare

pasra

23
Nu este 'neaparat ne vo ic d e capse; ,se pot imagina D mul­ .,I _ IDu aj,izare ce reprezi'l1ita masa ~i pl'ln lipirea conexiunilo r
~ime de m oduri de fixar e: iata de exemplu In fig. 11.1, b posi­
d,' cablajlll imprimat. R,adtioco nstl'lIctorul care nu dispune de
1 1.l "i imprimate p oate realiza 0 fixar e 'analoga Hicind pe par­
bilitatea creerii unor astfel de punote prin introducerea slrmei
II.t opusaa pEicii lin ochi de ,sl,rma ~i 1ipind strins de el lIr C­
1
de conexiuni pr.in gaurile placii ~i oreaf(~a un o r ochiuri Cll un
(: 111'11 ecranlllui care treee prin pladi la fel ~i conexillnik
ac pentrll in troducerea firelor de la condensatoare, tranzis­
ware etc. De~i simpla soju~ia cia un aspect 'compact construc­ jig. I L.3. Dupa oum se
~ici asemana ware cablajelor 1mprima te. Tn asemenea caz mi 111, .~ r v a folosir ea ~~lfll- I ~ -
piesele se fixeaza pe 0 parte a placi,i tar condllctoarcl e pe c('a­ \,jl n \or este redllsa la / L(', an r;
lalta. Exemple se pot lua ~i prin studierea montajelor indus­ 1\1 1,'li l11 meind un mare
II 'l i1 laj economic ~i in- / Placa dE' manl oj
triaJ e; ia ta de exemplu 111 fig. II.2 .clneva iffioduri de fix are a
an tenei magne rod ielectrioe inspirate din diverse tip uri cI ~ l;l llll"ln d p osibi!i:tawa /, / ' . .' / .
,Ir., r acel'iipi,uli~ei din {/Cd ~ ' ~{/LL
aparate.
La punctul a, fer~ta este 'Pl"'ima ell lin inel de P. \'.c. sau
" ;LI ' / .a V1ibra~iilor.~~ Ind d~ sirma

eauciue Intr-o degajare pra<:tieaJta in pJaca ~i avind 0 plaeL1~a l) ifl\ zor~1 'se pril~Je L IplC UrO

Cole( distanware inure feri.ra ~i placa; la b, feriua ,nrece prin tr-o '. II ~ l\rUbu!"l p!"lln il1­
1ll' Inediul unor .5aibe Fi g. II.3. Fixarea lranSfor m<ltoare\ or de FI

piesa de po\istircn fixata cu un ~urllb sau prin lipire de plaea;


II.. pi sla sa,lI de plastic pron \opne

' 1IC ,~dc; pentru inlaturarea vibra~iilor care produc zornai:turi.

/~ <M I k' al de! trebuie avut in v edere ca fixaiea placii de montaj

.f ~c faca in oaseta in mod anla:iog, ia,r caseta sa fie bine lipid.

III i1l1binam sau elemente decoranive.

~
Tn cal. .conuar se produe v~bra~ii la un volum sonOr mai

III.He care devin foane ,suparatoare. T oate par~i1e metalicc

a IIhlri adica carcasa difuzorul,ui, a condensatorului variabil,

ii?so b c ", l'a l1llie bobinclor, ale conduotoarelor etc., -se l,ip esc cu cositor

I ( masa. Nu se vor folosi .\a I~pire decapan~i industl'iali, apa

I ;lrC, clorura de amoniu (~ipirig) ci numai ,colofoniu curat.

I ),I ca piesa nu prinde cositorulse cura~a au hirtieabraziva sau

~~ d

Fig. 11.2. ModuJ de fi x are a ferir ei


e
1 " rin razuire cu un br.iceag ~i se cositore~te folosilld 'tot colo­
1' 11 1iu.
o piesa necesara de multe ori este dispozitiv ul de fixat
II ,lTIzisroare, analog ISodu1ui de la tubuI1i. Se poate improviza
I'la ne u~or un asemenea dispozitiv urmarind f.igura Il.4. Se
!,(acrica ~ase gauri de 2 !!Um diametru ~i placa de baza a mon­
1 liu\ui; gaurile pot fi in t>riungh~ oSau oricum cere tranz istorul
la c, un inal de cauciuc 0 fixeaza intre ghiarele unui col~afl
la d ~i e, un inel de elastic 0 stringe pe 0 piesa verticala. I t'~l)C cti v .

Toate sinr dispozitive extrem de simple care permit monrarea Din tabla d e cupro, alama sau pur ~i simplu tabla cosito-
~i demontarea rapida. I ;1,1de la eutii de conserve se taie fl~ii de dimensiunile date
II figura, se finiseaza marginile , se indoaie 1:n forma de U, se
Transformatoarele de frecven~a intermediara miei, pentru
I fl'C p on gauri ~i se string eu un cle~te capete1e lameloJ se
cablaje imprimate, _se fixea za prin lipirea ecranului la puncwl
25
24
Ind oaie pu~in In afara , apo i se trage pe p or~iun ea ramasa ,11m ar parea la prima ve dere, dar nerespectarea lor poa te
dreap ra 0 buca\id de ·tub izolator P.V.c. de lungime cores­ Ili ce la deteri oraI'i cu efecte imediate sau in nimp .
punzatoarc. Cele doua lamel e care ies din P.V.c. vor sta Cele de mai sus reprezin ta doar 0 succinta recapitulaJ'e a
apropiate fiind strln se de aces-ta dnd ·se introduce tranzistorul , ," ini mului strict nccesar pent-ru abordarea construqi ei. Este
prin apa sare hmel-ele se VOr depi rta Elclnd loc slrmei d e ' It'ccsa ra consultarea ~i a altor caqi ~i bro ~uri . - Astfel sin t
conex,iuni a tranzisto­ (,lan e fol osiware: "Ini~i ere in radioreceptaa're" de Th . Ba­

4<DG>~ oI ~lrau ~i B. Barbat, "Ini\iere In electronica" de A. Moilea ~i


mlui , ra'l111111ud Insa
strinse pe aceasta de .d tcle din coleqia "Radio ~i Televiziun e" aparute la Editura
~.~~ ~ ~ carre tubul P.V.c.. Li­

4J42 [ .It
20
(jroslme 0. 25
pitura Cll casito r pen­
tru alte conexiuni se
executa pe poqiunea
luhnica .

11.2. CABLAJE IMPRIMATE


0,3 de lame];l aflata Intre
cel e d oua gauri pe par­ Realizarea cablaj elor limprimate pare a fi 0 problema diE­
Col., tea cealalta a placii. i ib pentru a;matori , in realitate i'nsa este d estul d e simpla,
Se observa ca dispozi­ ,Li ra radioconstructorul clispune de pLaca neprelucrata cu folio
tivul este deosebit de II.' cupru pe ea. Opera~iile necesare realiz arij pElcii Slot urma­

simplll ~i cf,icace. Se tl Mrde : 1) trasarea; 2) gaurirea; 3) aeoperirea cu lac; 4) corO­

atrage Gten~ia asupra d\lrl.:a ; 5) spalarea ~i 6) indepartarea ],acului.

faptului ca pc timpul
Fig. 11.4. Dispozitiv (soclu) pent ru fi xa rea lipirii se scoate tubul T rasarea se f.ace pe 0 bucadi de hirti e sub\ir e sau p e hlrtie
orall7..Dstoaro!or de P.V.C.,altfel acesta Il1 ilimetrica respectind cu exactita,te dim ensiunil e neccsare. Sc
\ .\ tl a 0 atentie deasebita locului gaurilor. Sc pune 0 foaie de
se va largi ~i contae­
tul devin e imperfect. Se ,recomanda folosirea acestor socluri lil digo pe 0 placa neprelucrata ~i deasupra hi'rtia cu d esenul,
la frecven\e mari unde f,ir ele d e conexiuni ale tranzisrorului Ifm i sc traSeaza cu uncreionascu\it ~i tare. Loeul gauraor se
\ ,1 nO ta cu un punct in cen Dru indepardnd ,jndigoul $i hirtia,
se taic scurt ~i lipirea ell eosita r poate periclita .oal,itatea aces­
l't: placa trebelie sa ral111na un desen format numai din COI1­
tui a. $i penrruca tot am ajllns la lipirea tranzistoarelor t're­
buic sa amintim clteva lu cruri. T ot nimpul lipirii tr.anzistar'l11 IlI ruri sub~iri ~i precise pe palfitca cupradi. Cuun puncta to r
In('lrte ascut it se marcheaza centreIe gaurilor 'Orednd apoi la
sctine de fiml care se lipe~te, llU dealtul, eu un clqte eu
I'" ccutarea lor dinspre par<tea cuprara apasind foame u~or pc
falci late. 1n f elul acesta se asig'Ura 0 buna racire 5i eventualii
1,(Jr~hiu. In general gaurilc penuru conex iuni au .diametrul d e
curenvi provcni\i din proasta izolare a oiooanului de lipit I mm sau 0,75 mm. Celelalte ofiifici,i se fac dupa nc cesitate.
electric nu trec prin tranzistOare. Pentru siguran~a se reco­ ()pera\iaurmatoare, acoperirea ou lac se p oatc fac e folosind
manda folosirea un Or cioean e de lipir p entru tensiuni joase I.I\' incolor , duco, lac d e ungnii , soluyie de polisuilfcn etc.
(} - 24 V, Incalzit e la limita de tapire a cosi tO rului. D e .asem e­ liil1iile se trag cu un traga·w r d e tu ~ o bi~nui<t incarcat cu la c
nea este contra indi cata lipir ea ~ i deslipirea in t·i mpul fun c­ \.He a fost clilua t corespunza tor cuuionor sau acctona. Supra­
tionarii aparatului. Fasonarea firel or d e conexiune ale tran­ Iqdt: mari se acopera cu 0 p ensula mid . Straml de lac tre­
z istorului se face \inind fir ele Intre facile unui clqte lat in l Illie sa fie uniform far:l locuri neaco perj·te. 111 jurul ga'Ufilor
apropierea intrarii il1 capsul a, astfel indt locul Indoirii sa f.ie " tr aseaza un cerc pe care v a ramlne folia pentru lipire.
]a margine a falcii clqtelui pemru a ·IlU apare.a nlci U11 efort " X0mplu de trasarc se vc de In fig. II.5. Paqi1e negre sint celc
intre fir ~i capsula . Pre c au~iile d e mai sus nu slnt .exagerate Ht 'perite cu hc care dupa corodare ira.ml11 cu folia metali ca

26 27
pe ele reprezen rind conductoarele receptorului. Se Iasa sa
v toate etajcle trece de-a lungLiI lor la extremitatea
usuce lacul bine dupa care plaoa se introduce i,ntr-o tava C elelalte -sint lega1uLlri sourte aVlnd rezisten~e
cde fol osite Ia developatul fotografi.ilor ~i se toarna 0 solu I condensatoare intre ele. Peneru 0 mai bLina In~elegere se
conc.::ntrata de c10rura ferid. Se agita din clnd In cind j1.1 tn f.ig. 11.6 a~ezarea pieselor pe placa limprimata ~i In
clnu tava ~i dupa circa 10 minute se swdiaza placa. Operati I i ~. 11.7 schema electrid a apararului re~pectiv. Se observa

Fig. II .S. Trasarea unei placi impr.imate

se considedl termina't a oind ·au di.spaI'Ut Wate urmele de cupru Fig. 11.6. A~e7. area picselor pc 0 placa imprill1ata
din paqile neacopcrite. Penltru 0 observare mali preoi'sa se pri­
ve~te placa prin transparen~a In faya unul bec. Apoi, sespala 1, \ legaturile bazelor ~i colccwarelor apar sLib forma L1nor
placa binec uapa multa ~i se pune la uscat InDr~un loe aer.isit Hlj\cte de lipire de la care plead rezisten~e ~icondcnsatoare
~i dldu~. Evenrua,1 se poate ll'sca eLI un apal'at de useat parul. \ ,I plus (masa), minus ~i etajele urmatoare. loll conclLlzie tre­
Dupa aceia, se cura~a strauul de Lac cu 0 clnpacul'ata Inmu,iat:l llllil: desenata placa CLi piesele pe ea ca III f,i~ura ~i t-rasate
In tiner sau acetona astfel Inch sa nu ramlna 'llrme de lac. Icga turile cu schema electrica In fa~a ~i mai ales CLi 0 guma
Se examineaza placa ~i se comidera reu~ita dad str·atul de dilturi! $i pel1tru d tot s-a dat exemplLll L1nLli receptor,
cupr·u a fost complet dizolvat In 10curi.Je ,neacoperite ~i nl! a .,Ile n cuvin'te despr e e1. Este vorba de un receptor special
fost atins In locllirile acoperiue cu lac. Realizarea montajului I 111l\Sit de radioamatori in cOTYJpeti~i.ile a~a nLimi te "vina toare
se face extrem de rapid doi se ' a~eaza piesele la locul Io.r in­ .Ii! vulpi". Singura panicularitate fa~a ,de 'tID receptor obi~nuit
trodudnd firele de legaturi In gauri urml:n.d taierea ~i Jipirea ~c faptul ca permite recep~ia direqionala stabilind ~i sensu!
lor una dupa alta.
111: direqie pentru gasirea sta~iei de emisie. Dc fapt radio­
. Dificllltatea cea mai mare la Tealizarea cablajului impri­ ltnatorii il1\e1eg prill vlnatoare de vulpi, gasirea lin limp cit
mat consta In realizarea desenului cablaj11lluiavind In vedcr~ 1l1ai scun a trei emi~a toare - vLllpile - , ascul1se In terCIl
condi~ia ca legaturilesa nu se Incruci~eze. LlICI'U1 este posibil lt cidentat care emit semnale ell In-trempere folosindca ogar
dar pretinde pu~insrudiu. N u se pot elabora ni~te 1"eguli fixe ll \1mai un astfel de receptor. Pri.mLlI etaj este Lin arllplificator
dar POt fi lLiate In considera~ie dteva recomandal'i. De pilcla, I I,' radiofrecven~a prevazut CLi 0 antena verticala omnidirec­
masa sc poate face sLib forma ma,siva in pal"Dea de jos a fi­ \lI)l1ala si cu posibilitatea IreglariiampliJicarii din 'Poten~i o-
gurii, ca in exemplLi dat anteJrior. Legatura de minus care ali­
111(!tf ul Pl' T2 este un etaj detector cu reqie, care primeste
28 29
,('[nnal dc intrare p e doua Cal: direct din arHena magneto­
,Iick ctridi direqionala ~i din amplificatorul omnidi'r eqional.
Rcgllnd PI astiel ca cele doua semnale sa fie egalese ob~ine
.'lirha denumita cardioida r ecep~ionlndu-se maxim numai In­
It. lI il singur sens. Amplificarea ~i reaqia din etajul T2 se
Jq; leaza tot Pownii om etric din P2 . Etajele T3 ~i T4 slnt ampli­
i'iC:l lO are obi~nui te audio cu cuplaj RC. Alimen.tarea se obiinc
til' la 0 batcrie de 4,5 V. Ap ara,tu l poate de ve ni un r ecep to r
') hi~nuit cu re aqie inEiturind etaj,ul CLi tr a nzis to rul T t inclLl­
, I II L2 ~i . rami,nlnd Lin receptor cu t rei tra nzistoare . Placa im­

·c
~ I'rim ata ramln e a cee a~i a Vlnd In plus clrev a legamri in caz ul
:1
v lI 'csra ncfolos i,te .
"'0

·c
''''
c;. 11.3. CONFECTI9NAREA TRANSFORMATOARELOR
"....
?'"
",.

I·'oane mu It folosi te in 'apara Uura tran z istori za ta , nan 5-


''''
N
<: 1\ tri ll ato a,rcle d e audiofrecven ia Sill t de dimensiLini mici $i
;:J

~ i l l .trC varie tate de tipuri, A'desea se lntimpla ca radioconstru c­


'".... lt11'lrl sa fie nevoit a-~i co nfeqiona singur tramforma,torul ne­
0
i.,lr. dispLlnlnd d e tole ~i sirma. Pri.ma problema d e rezo lvat
V

'''' 1:,[1' co nfeqionarca carc-asei ~i ,a doua bobinarea. C o nfcqio­


'f
u
Olll't'a carcaselor de dimensiLini mioi cere oarecare diblcie. Ma­
~
" i:ll ! i.LI ul folosi,t este cartonul subiire gcn ca,Ne po~taJa din car~
oS
E
(,)
Iaie cel e d oua piese care fOl'mea7.a carcasa, p erei'ii latera li
..<:
u [ I,a nea mijlocie. Dupa stabilirea dim ensiun.il or cu elt mai
(f';
ti[ oII'l' cxactita,te se traseaza carcasa dupa cum se vede in
'0
>-< I II~ . 1l.8 ~ise taie pieselc 1 ~i 2 p e urmele liniilo r plin e, In­
>-<
c~
,I tli 'ldu-se p e urmele celor punctate.
r.;:; Sc introduc d o i perqi late rali lnauntru ~ i sc IncioM,e ma r·­
',;\lilc pentr Ll lipire ~i se lipesc de 0 parte ~i d e alta perei ii,
•. "Ilpletlndu-se locurile ramlSe lrber e CLi ni~te coli are din ace­
I.I ,i carton (fig II.S. 3). Deasupra se lipesc pereiii laterali
I' \ t\'l'ior i carcasa ad( tlnd in final ca In fig. II.S pct. 4. Lipi­
! "., ~c face cu lac incolor, lac de unghii, vinacet, sau celuloid
~ .!t ln h at In acetona. Carcasa confeqionata se lasa sa se usuce
~::?
"'<--c=J-­ l1[ iI~ J do ua zi, dupa care este apta pentru bobina,re.
Ih,bi narea se poate f.ace 111 vrac fara iz ol are speciala intru­
'" ,III 1<'lIsiuniie de lucru slnt foane mici. Tot,u~i Intre infa~urarea
j'1) 1I 11 .u·a ~i cea secundarase pune lin strat de hinie 's ubiirc

3J
J;e condensator iar la exterior se acoperil bobinajul 1I1o.nevrarii. Diswl 1 ~l
strat din cartonul carcasei pe care se inscriu datele pCl'echea de discur.i 2 se '"
formatorului. ,vnfeqioneaza din perti­ of · I!
t=e: @PZ,~~
,lnX textolit, ebonit etc.
,Ii.: 2 mm grQsime. P entr:J I Dc "
-0

.1,ILia lungimi d e unda se .J-~"'"


"-\ I
r>. ~
'S.'-..
; ,.,.,'
....

'"
:;;
, II HI t.rei gauri In di'scul 1 '<>

@l
JfY 6",
j 5ase In discurile 2.
(hlurile -discurilor 2 se
' lee In ordine:l urma­
, ' .ll'C : se traseaza un sin­
~
~.:;

e~ '"~
':;:" 8
,,'
Q..>'3.,

'tI,· disc, se face gaura v!,.


'" . "('}. <...;
":1\ mijloc~i apoi cele­
·
~ 1@1?r;:X§<XXX§JJ
::) :0
o..~
I,. \ ~~
PUfl! I .! tc pse simultan 111 am­ \
pu';,v ;;, !rt I " ' l ~ discuri; ele fiind
I" ills'; cu un ~uru b la
T ">
~
.
~ f! I

E ~O'\

'"

n ,,1,,( pentru a fi siguri '" "


0..0 :-. "::
,~ ~

,,;i 1I1,jficiile ,p entru capse ;l)


-0
~.=
""­
o.~
....
CoiloN
;11 t e;: x act una in dr'eptul ~
~
~ <,:!
. ... t':

q It ilalte. Pentru ca dis­


'":;- I
I ill il..: 2 sa stea fixe ~i sa E ; .
o ::;:0.:,
'Il ' fic ,antrenate la roti­ U :;; ..
hg. II.S. ConfeqiDna.rca carcasei d~ tI'arnsformaror i 'j',~ lui 1,se taie () mar­
i'IIIL' d upa 0 secanta ca in
0'
...-;
\-<'"
1 ~ ­
I il',Llr:\ , avind grija ca la .~ ·ir--.
11.4. COMUTATOR DE GAME I-L< "
I I (1oI 1'ca por~iunilor ,drept.: lr.!
bJ:~
••

., il11 p inga fadl pic de .~ ~

Este greu de pro<:urat comuta'tOrul de game car,e sad sa jI'I in peretele lateral al
t;;..:

fad combina~ia de COll,tacte din schema aleasa de ra.dioco ,,,1 p rului de fixare. Fi­ ""
:{"
,'" -"
structor. Sc poalc insa realiza 0 construqie in genioasa
biLl de mai multc coll1bina~ii la dispo7)i~ia · COl1strUCtoru
, ~I'ca se face pe ·un colpr
,llIp J. cum se vcde In
"
0"
-0­
­~

1n cele ceurmeaza vom eh ~j dimcnsiuni insa constr


gI
f'14 I1 ra, discurile fiind "
p'oateadopta altele corelatc 111tL'C cle ~inlnd COnt ~I ri ll se prin i,ntermediul e
idcia principala a acesrui comutator. " 'Iui arc. Firele de lega­ ~.Wi' <~'\,j-- """"" ><
'"
Pentru in~elcgcrca descricri,i sa urmarim fig. II.9 1111,1 sc lipesc de 0 P :Htc: 'E 0.
J'eclacomutatorul ansamblat: 1 este un disc ce se po ;:l te bi dc alta a CDmutatoru­ ..,
plIrtind t11 d una sau mai :multe bile (dc rulment) c;:t Illi direct pe capsele de :;;
fac 'contact intre ca,psele discurilor 2, strinsc arcuit 111 a [ lIl l l e t. Eventual se pot
samblu.' Comutatarul 'se aqioneazalmp in g'i'nd tangcn ~i <\ Iii Il)i odata ,cu capsele ~i

Cll dcgetul·discul 1 prevazut cu crene.luri pemru u~urin I~ I ' ,~' pentru Ii.pire.

3° 111Qlc rad io. lYfon[aje simple


33
I rasarea gaulr ilor pe,ntru punctele de f,jx.are sau trecere, se
rcaliz-eaza momajul confom1 schemei din fig. II I. I. Poate [i
rcal.izata ~i 0 placa de montaj imprimat conform schemei.
\: reeamanda realizarea .montajului -i :mprimat deoarece se
In la tura posibiJiltatea gre~elilor de executare 'a conexiunilor.
I ~stc importanta fixarea rig,i da a pieselor deoarece orice vibra­
t, ie poate duce la instabil,i,ta.tea rec,e pliei.
Capirolul III Receptorul a fost concep'llt 'special pentr-u recep~ia undeluf
~c urte ~i mai ales a benzilor de radioamatori. Primul eraj
DESCRIEREA CONSTRUCTIILOR Il lcreaza ca de1ector cu reaqie. Bineinleles Dipul acesta de
~ che ma este destul de vechi, -lnsa pentru inceput nu ne putc."m
.lV1J1ta direot la construqia 'Unei superheterodine. Rezultatel..:
Dupa acumularea strictu'!ui nccesar de cuno~tjinle pn \int destul de bune ~i merita osteneala executar-i~ construqi~ i
modul de ,a~e2'Jare ~i fix are a pieselo r fol osite in radioteh ni 1\ vind In vedere ~i cosnul de-sDul de .redus.
cititoflul poate trece la realizarea pr-acuica a unui montaj.
P rimul tr3lnzi,sror este runul din tipurile ca're lucreaza bin~
lInga descri-erea stricta a eonstruqiei -se vor da unele lamuri
h . frecvenle mari ([1 401, OC 872, EFT 317 etc.). Punctul de
priv-ind principiul de funqiona;re la momenwl potrivit.
i'unqionare nu este pre a critic ~i 'se rez,UJma doar la alegerea
lnceput se vor descrie dOLla montaje eu amplif,icare di,w
I'oistenlelor R j ~i R 2 • Desig,ur un tranziswr cu (3 mare va da
dupa careurmeaza descrierea sumara a 'principiului de fune n!zultate bune. In orice caz TIU se va folosi (3 mai mie ca -+0.
lionare al receptoarelor sup erheterodina. Se VO,r descrie i ":ircuitul de intrare este unicul circuitacorda,t din 'aparat.
continnare etajele din receptorul superheterodina, ~tj,jnd
Tn general, la toate construqiile cuprinse in aceasra bro­
acestea pot fi folosite panial ca adaptoare la aparate exis­ 1ju ra, circuitul de lintrar,e este un simplu circuit acordat LC
tente. Asrfel convertorul saru 'Schimbatorul de frecvenla poat .\Vlnd priza pe bobina sau bobina cupla;ra induoiv penrru
fi folosit ,ca adaptor de unde SCurte la oificeaparat ponabi clIplaj eu etajul de iJ1lt'rare In ,r eceptor, care poate fi un etaj
existent dupa cum se descrie tn paragraful respectiv; ampli­ ,\l11plificator de radiofrecvenla, un detectOr sal! un schimba­
ficatorul audio poate £.i folosit penuru maroir,ea puter,ii de ie~irc 1m de frecvenla dupa cum yom vedea mai departe. Rolul
a unui aparat portabil In condiliile de 'utilizare statica. 111 :ircl!itului de intrare este -de a alege din multitudinea de ren­
fine, etajele descrise se POt lega Lntre ele comtituind un -.iU ll i induse in a.ntena de diferite sta~ii de radioemisie Dumai
receptor com plet. I)l! cea dorita ,celelalte fiind 'l11ult ,atenuate; totodata el aplid
l('.!lsiunea selectara etajelor de amplifi-c are ale receptorului.
IJc ntru detal,ii teoretice se 'recomanoa "Iniliere In radiorecep­
lII.l. RECEPTOR U.S.
[na re" de Th. Badarau ~i B. Barbat aparuta la Edinura tehnica.
Pen tru eonstruqiile 'practice da,tele circuitului de intrare
Cel mai simplu radioreceptor de US .se poate realiza adop­
11lll indicate la fiecare montaj In funqie de specificul sau.
dnd 0 schema eu trei tranz,istoare . Aceastaschema este u ~o r Iat a In continuare descrierea circuitului de intrare pentru re­
de re-a lizat d e catre oricine, falra prea muIte cuno~tiinle :In n:p torul us.
radioelectronica, necesi:ti'nd numai rabdare, m eticulozitate ~i
mai -ales c,i tirea atenta a descrierii. Este format din patru bobine cuplatei:ntre ele. Bobina L[
~(; lcaga la antena ~i pl"'iza de pamint. Ansamblul L 2 , C[, C 2
Suponul montajului va f,i 0 placa de textolit, pertinax dctl'rmina frecvenla receplionata, C2 este condensatorul de
sau orice material izolant bun, rezistent la temperatura. Dupa ,lro rd care v-a fi prevaz m cu un mecanism de soala ~i un

34
I' 35
hUlon de aqion are In afara cutiei. Un d isc de pertinax fix at
+ I'l' axul condensato rului este aqio nat prin friqiune de un ax
"'"
<>-.
1)(; care se gase~te un inel din cauciuc fig. III.2. Pe d iscul d e
pcrtinax se vo r grada frec ven~e l e dupa etalonare a aparatuluio
I.~ este bobina de
\'up la j la tranzistor.
R adi o fr ecven~a a­ Perf!fI"~
Illnge aici prin C 3
~
;::, Ill: 5 nF. Prin C 4 ~i
C\::.,~
1' 4 se formeaza cir­
,,~ louitul de reaqi e. A x de pofen,li om!'l1'1/
C<:;<.-;
':iocul S opreFe ra­ Co ve / ue
~ J iofrecvenp sa
...
~ :1:" Ireaca dtre ampli­
~ fic ato rul a1udi o fo r­
> -a
<U

C\::"",--~
r:::
;::J mat ,din doua tran­ Fig. III.2. Sc.hema demul tiplncator....lhri ell f nc­
v i'isto are. D oz area ~i une pen tru scala.
-a
~ ~ rca qiei se face prin
pote n~iometrul Pi de 10 kQ care va awa ~i Intr0rupator de
~, ~ o
...
[cnsiune. Condensatorul C 4 se alege lntre 4 ~i 30 pF, astfel
r:; \ c>; c:.v
~~ u ea intrarea In oscila~ i e sa se fad pe la mijIooui cursei lui Pl'
~
os
Tn locul unui co ndensator fix ales p nin tatonari ,se poate fo·
E losi un trimer ceramic eu var ia ~ia ·de capacitate men~j:o nata ;
"' ~
v
.:t C<:;~
...r:::
u til acest caz se regleaza otrimerul la punerea 111 funqie. Dupa
~ ~ll cul S, ·apare aLldjofrecve n~a pe rezisten~a de sarcina R3
V'l

v, ....; ~i PJ • C:; filtreaza radiofrecvenp ramasa . P'rion Rr" Ru se aplica


....,
~

!:::: a u d iofrecven ~a pe baza cel ui de al doilea tranzistor T 2 , pri­


"> ~ 00
Ill ul amplificator alldio cuplat pe Te z,isten~e ~i capacj.ta~i (RC)
~" ~
~ ~~ eu ultimU'l tranzistor T'l' A ~ a dar, acest apa,r at con~ine trei
etaje: un detector ~i douae taj e audi.o. La .i qire se poate
4... monta direct 0 casca sau un dj.fu zor pr,i n intermediul unui

l._~_- -=-=. . :.: . -._


4...
~ tr an sfoI1ma tor.
csT~ J\ parnulse alimenteaza cu 0 tensil1ne de 9 V aVl l1d un
',ln sum sub 10 rnA.
~-_­__-_-_-_--: Mate riale necesare: condensa.toare: Ci - 50 pF; C 2
20 pF; C3 - 5flF; C~ ­ 4·· ·30 pF; C 5 - 100 pF; C6 }i
~ - 10 flF/15 V; C7 , Cn - 50flF/ 15 V . Rezisten~e: Rl -. '
):. ? ~4 4,7 k Q; R2 ­ 100 Hl; R3 ­ 18 kQ; R4 ­ 33 kQ; R5 -­
180 kQ; R ri - sooQ; R7 - 5 kQ; Rg - 250 kQ. Trar..­
i' istoa re: T1 - OC872 (rI 40 1, EFT 317); T2 , T3 ­ OC811
36
37
.Iublare d e tensiun e ~i doua etaje in .audio, ,ultimul fiind un
rtaj de putere simetI1ic. Exisdl un singur cirouitacordat in
I\;ccptor - ,oircuitul .de .intrare, ceea a cOl1'stituie un mare
av a ntaj pentru constructorul incepator, insa un dezavantaj
\ pcntru selectivitatea aparatului. Circuitul rezonant L10 C 1 ~c
nfH pe bara de ferita.
"' I ~ Pentru acoperire.a gamei de unde medii ~i lungi este nece­
.:.:; ~
nd( 0 varia~ie de capacitate de 5­ 350 pF. Este interesant
'" f ap tul ca se po'! recep~io'na ,ambele game C"U un astfel de con­
de nsator datorita ci\pa'Oita1;lil rez,idu'ale ·r eduse.
"U
OJ In cazul dad consDruc tol'U,l di·spune de un condensator
III.2. RECEPTOR CU (LI ,ahe valori, se efenueaza un caleul Is hmplu. Pentru aceast3,
~ AMPLIFICARE DIRECTA Lrch uie sa ne .amintim di ra>po nu l lungj,milor de unda recep­
::a'"
::l ~io nate este direct propor~ional cu radicalul raportului dintre
"U
Un receptor far:! prc­ apacitatea max·ima ~i minlimaa c.i rcuiw.Jui ~i invers propor­
:J
v ten~ii prea mari, dar apt \i{l11aLl cu raportul frecven~elor. Admi~lnd 0 capacitate de
,~ de funqionare sub form!l circa 3 pF pen,tru bobina atunoi oapacitatea minima este
v
~ p ortabila cu antena de fe­ 5 + 3 = 8 pF ~i maxima 353 pF rezulta 'Un raport de aproxi­
.rita, COIlSUIll rBdus ~i u~or mati,,· 45 ~i ;\45 = 6,7. Alegind ,\,ungimea de unda maxima
OJ
"U

de executat se vede In sche­ rcceptio nata 2 000 mrezuila cea 'lThlnima 2000 : 6,7 = 295' m.
)~ ma din fig. HU. Adid. rcceprorul are banda co ntinua de 1a 300 \a 2000 m,
o cc<! a cc permite recep~iQ:narea fadl nici 0 comutare 'a cel-or trei
u
~ astfel de schema func­
-0 ~ioneazZ: bine numai pe uncle sta~ ii na~iona:le 351; 550 ~i 1850 m. Pennru regilllnile unde SIn!
:': m edii sau lun gi oferind .) s13.~ ii locale 's ub 300 m se pOt seoate citeva spire din bobina
'"u
;..:; putere de ue.~ire In jurl'l a r ~ nun\ind ]a recep~ia postului pe unde lungi.
0.. 0,1 W, ceea ce este sufici'cnt Pentru asigurarea unci selectiv ita ~i mul ~umi>tOare, trebuie
E pentru 0 buna audi\ie ia rC:llint un cuplaj convenabil Innre L1~i L2 care se leaga In
'" camera. Greutatea unui asc­ hna tranz·istorului amplif.ica,wr de radiofrecven~a. Amplifi­
"
u
m enea aparat se ridid la c3warele de radiofrecven~a luc,reaza 'cu cuplaj RC .
....
o 200-300 g, fiind 'U~or de
0.. Regimul de funqionare al uanzistoarelor nrebuie ales cu
'"
u pur tat. Sint ne:esare doua Illgrijire penDru a ob~ine ·amplifi'carea maxima posibila cu 0
~ tral17.isto3,re de In alta frcc­ a... rfe! de schema . S-a ,ales 0 tensiune colector-emiwr de
<')
.....; ven~a ~i -trei de audiofrec­ 2.7-3 V ~i un curoo.tde 0,8-0,9 :mAo P,unClllJl de funqio­
>-<
>-< ven~a neexistlnd preten~ii nare ales depi.ncle ·de rezisten~ele R 1, R~. Pe schema se indica
~:;:
~ r ~
'~ L_J~l.-.
<.....:....,~
oil prea ma'ri in 'alegerea !i·· Ic n ,iul1ile ce trebuicsc ma,SUlfate In ,fiecare punct. Cel de al
J-4
pului. Llo il ca etaj este iderttic 'cu proimUlI. Amplificarea ob~inura in
j

'-
C0
~.... ~

',(5s.,r."
.;1 ~U , .:JJ

- --J,
~)
~
'~:
I

-'-I ~"
,,""
~C)..,. ..'. "
~

"""_
Schema e.Jectrid con~ine
doua etaje lucrtnd in radio­
radio frecven~a depinde {oa>rte muh de frecven~a limi ta a uan­
z istoarelor ~i de coeficientul ~. Se VO l' 'prefera Dr·anzistoare cu
f recvenp limita peste 30­ 40 MHz, astfel in sistemul RC 5e
frecven~a {:a amplificatoare
~-..l

urmate de un detector eu (\h ~in amplifidri mici.

38 39
Etajul detector, compus din 2 diode Di ~i D 2 , condensa­ fcritei, a~a dar constrllctorul va trebui sa ajusteze bobina
toarele C6, Cs ~i rezistenta R g, lucreaza in schema de dublare du pa terminarea construqiei astfel ca aparatul sa acopere
a tensiunii care mare~te Intrudtva sensibilitatea aparatuluL gama do rita.
Pentru d inti'lnim prama data notiunea separata de etaj
detector sa ne amintim dte ceva despre eI. In limbaj curent Placa de montaj se confeqioneaza din textolit sau per­
prin etaj detector sau simplu detector intelegem etajul care tinax de 1-2 mm grosime, taiat la dimensiunile convenabile
extrage informatia - anvelopa de audiofrecventa _ din f unqie de piesele folosite. Montajul se realizeaza pe 0 parte
semnalul de radiofrecventa modulat In amplitlldine. De obicei a placii, punctele de Sllsiinere fiind formate din capse nituite
detectorul este format dintr-un element neliniar (tranzistor, pc plad. Firele se introduc in gaurile capselor ~i apoi se cosi­
dioda) aVlnd un grup RC - a~a zisul grup de deteqie, rezis­ torest. Conexiunile se duc pe partea placii opusa montajului.
tent a constituind sarcina detectorului pe care a,pare audio­ o idee de montaj ~i scheme de cablaj se da in fig. III.4. a ~i b.
frecven~a (R g din fig. IIL3) iar condensatorul inc:hide circlli­ Radioconstructorul inventiv poate gasi ~i alte solutii. Pentru
tul de radiofrecventa avind ~i un rol de filtraj al acesteia (C al imentare, drept conector se folose~te unul de la 0 baterie de
s
din fig. IIL3, sau C 11 din fig. IIl.3). Fenomenul deteqiei este 9V uzata. Punerea in fuqiune se face dupa 0 minuiioasa veri­
intrudtva asemanator cu redresarea cu deosebirea ca in acest ficaJre a montajului. In primul rind se masoara curentul general
caz filtrajlll se face cu condensatoare mici astfel ca incarcarea care trebuie sa fie in limitele 6-10 rnA. Dupa aceea se trece la
~i descarcarea condensatorului, adica varia~iile tensiunii masurarea tensiunilor in raport cu plusul, adicii masa, pentru
redresate la bornele rezistentei de sarcina sa poata urmari cele
fiecare punct marcat pe schema cu valorile tensiunilor. Abateri
mai rapide variatii de audiofrecventa ale anvelopei purta­
toare. 0 analiza mai amanuntita a lucrurilor indlnim In de 15-200 / 0 ale vaJorilor date se considera normale. La devia-
lucrarea "Initierc in radioreceptoare" de Th. Badarau ~i
B. Barbat, sau In lucrarea "Piese ~i construqii radio. Semi­
conductoare" de E. Vasiliu.
Sarcina detectorului este Rg care indepline~te totodata ~i
funqia de regulator manual al volumuluisonor-volum-con_
troI. De aici in cepe amplificatorul de audiofrecventa cu 1'3
care are ie~irea pe transformatorul de cuplaj defazator Tr1>
urmlnd amplificatorul simetric de putere cu transformato­
rul T r2 ~i iqirea pe 10.Q .
In absenta semna1lului curenrii de colector aitranzistoarelor T4

~i T5 se stabilesc la 1,5-2 rnA. Cara'cterisulca de frecvenia

a receptorului este 250-3500 Hz adica multumitoare pen­

tru categoria aparatullii.


Bobinele circuitului de intrare se infa~oara pe 0 carcasa
confeqionata din prewan sub~ire, folie polistiren etc. astfel
ca sa poata culisa pe bara de ferita. Numarul de spire, pen­
tru 0 ferita tip 600 HH este de 250 pentru Ll ~i 8 spire R,
pentru L2 cu sirma de 0 0,1 mm dublu izolata email matase.
De re~inut faptul ca numarul de spire depinde de calitatea fug. IlI.4, a. j'vlomarea pieselor in receptoDul 'C'li amplificare di:-ec:a

40
41
Tz T, Caseta se poate confeqiona din material plastic, placaj
Jll1bracat In vinilin, piele etc., dupa fantezia constructorului
~ i va fi prevazuta cu doua orificii ~i 0 scala. Se va prevedea
~ i posibilitatea schimbarii u~oare a bateriei, eventual prin
capacul din spate.

111.3. RECEPTOR SUPERHETERODINA

Un radi orecepror se p oate construi foarte simplu dOle:! s~


cunosc ·schemele etajelor In pane ~i_ schema bloc. Or·i care con ­
st ructor, la Inceput, se descurca muit mai u~or in scheme
simp le, iar un receptor ,complex poate fi considerat ca 0 suit:.1
de 'scheme simple conec tate intre de prin trei legaturi: lega ­
lU ra de inrrare, de alimentare ~i de iqire. Asdel schema bloc
a unui receptor sup cr herterodina clasic sc vede il1 fig. IILS_
Hlocul 1 reprez inra etajul schimbator de frecven~a-convcr­
tor ul; 2 amplificatorul de frecven\a in termediara; 3 detec­
t,1[ul ~i 4 a-mplificator de audiofrecven~a; 5 este sursa de ali­
l11en ta re, bater,ie sal! dispozitiv cu redresor.
De rem arcat faptul d la pr~ma vedere schema electric:!
a ac estui ansamblu pare complicata (vezi fig. IIL13) in timp

Tj

!'itt· IlI.4, b. Monrare.a .piewlor In rec epropul eu ampli.ficare direc:a

H~JJ
~ii mai mari inseamna, fie ca tranzistorul este necorespunzator,
fi e ca una din rezisten~ele de polarizare nu are valoare pre­
~, L-J
scrisa sau este Intrerupta. Dad totul este In regula se rote~t_e
cond ensatorul variabil cu volumul :!a maxim, se gase~te
postul dorit ~i se rote$te aparatul cu antena In plan orizontal
astfel ca audi~ia sa fie maxima. Eventual dad gama de
recep~ie nu convine sau se constata diferen~e Intre ceea ce
s-a proiectat ~i ce a rezultat, se modifid l1umarul de spire F ig. IlI. 5. Schema -bloc a r.;ceprorului sllperhererodina
allui L j •
Cu 0 baterie de 9V aparatul poate fUl1qiona circa ce schema fie caru i etaj estesimpla. Oricine poate lua 0 sUlta
12-15 ore Ia parametri normali, prelungindu-se funqionarea de e taj e diferite corespunzaroare schemei bloc ~i imbinindu-le
cu performante red use. ob~ ine receptorul complex. 1n plus, sistemul prez inta posibi­

42 43
osc ilatoru l local rezultind fr ecvenp intermediara. Frecve n~a

litatea alegerii etajului core spunzator -tr an zistoarelor avute,


intermediara rez ultata trebuie sa pastreze toate calita~ile sem­

fa ra a fi ob li g a~i sa urmarim 0 schema oareca're din care ne nalului incident - varia~ie de amplitudine, f recven ~a, modu­

pot Jipsi an umi te piese. In cele ce urmeaza vom urmari dteva · l a~ ie etc. Schimba toarele de f recven~a se baze:lza pe p roprie­

scheme de blocuri funqionale ell tranzri'stoa.re indigiene ~i t atea elemente10r neliniare (tranzistoare) de a amesteca doua

straine ,recomandate de uzinele produditoare pentru tranz;s­ f recven ~e care slnt aplicate la in trare oferind la iqi re to ate

toarele respecti ve. Indiferent de m odul In care se realizeaza Cl)mb ina~iile lor posibile. La recepw3rele superheterodina osc i­
aparatul, trebuie resp ec tate regulile ~i recomandarile din capi­ 1ato rul treb uie astfd ac ordatca sa fie fa~a de semnalul inci­

tolul II. de nt totdeauna pe 0' frec ven ~a mai mare cu frec ven ~a inter­

Incel e ce urmeaza nu se va descrie circuitul de intrare 'ii mediara.

etajul detector care au fost t,ratate anteri or (receptor US )L Schimbatoarele de freeve n~a In aparmele tranzi's torizate
recepto'r cuamplificare direcdl) ci vor urma etaje1e din Sillt i n doua variante : 1) tranzistorul schimbator de fre e­
schema bloc speci fice receptorului 9uperheterodina, care POt ve n~a lndepli'ne~te ~i funqia de oscihtor 1001; 2) sehimba­
fi fol osite ca a.daptoare la 'receptoare exi'stente. lo rul de freeven~a con~ine un tranz,istor iar osc,i;\a toml loe3l
ste cu tran zistor separat. Ultima varianta este folosi ta 1!1
a. Schimbator de frecven~a (convertorul) receptoare de clasa sau receptoa re de trafic etc.
Pentru 0 ,ilustrare mai buna a mc.C'1ni'smului sa urmarim
Este etajul caracteristic receplOrului tip superheterodi,na. schema electrica din fig. II 1.6, a carei eonstruqie este dese ri sa
De fapt ce este receptorul superheterodina? lntrebarea cste III paginil e urmatoare. Semnalul incident ajunge la amen:l de
firea9ca - cuvlntul a intrat In uzul genetfal fara ca mLlhi
sa-~i puna Intrebarea daca mai ex,ista ~L altfel de radiorecep­
Cs l~--·
I ,
toare (~i azi aproape ca nu mai exista) ~ i ,care este diferenp ? 6
In .ce le ce urmeaza ne vom ma'rgini numai la amintirea prin­ T 11.:} 'r
~
~
cipiului superheterodinei. Se ~tie ca fi ecare post de radioemisi ~ I j, .7--­
"" 1 • " ,I
radiaza In spa~iu 0 frecven~a ·anumitasub forma de dmp Ef r J2{1
electromagnetic care induce In antena receptor ului 0 anumita
tensiune. Aceasta tcnsiune esteculeasa, amplificata ~i detec tat:l
, ' I
;tc,
I ( l
ell -,1 ) ' ~
in receptoarele cu amplif~care directa sau cu reaqi e. P erfar­ 11.,,..--~­ ) -<' ''
1;3 c.' lT I ~r> ,) Ii !.
man~el e acestor receptoare slnt limitate, f.iind foarte greu sa ;F vv, Rz
se creasca 'llumar,ul de circuite cu acord v a,r iabil pe nui multe
game iar selectivit3tea, sensibilitatea ~i fidelitatea unui recep­
tor este di.rect propoqio nata cu n'llmarul de circuite acordate.
Gu
Acestea sint p osibile ~ i u ~o r de rezO'lvat tehnic numai In cazul .. I +
amplif'icarii unei frecven~e fix e. P.roblema este rezolvata de
rec eptorulsuperhetero d~na care poateca pe un singur circuit Fig. III.6 . Converro,r UM-UL eu EFT 320
acordat sa capteze fr ecven1;a va,riabiEl din amena ~i sa 0 al11 ~s­
tece cu aceea a unui oSCiilator 10c'.3.l asdel ca sa rewire 0' r~ rita a~ez ata
111 cimpul r espectiv ~i induce selectiv fr ec\'enp
" heterodinare " de frecve n~a ,fixa c.are poate fi amplificat3~ ~i sla ~ ie i pe care
cste aeo rdatcircui,wl d e intrare format din con ­
prelucrata convenabil cu ori dte circuitea.cordate "rem. densatorul variabil ~i bobina care se afia pe ferita. Prin in ter­
Adop'tind 'limbajul co nsacrat, spunem ca semnalul incident mcdiul unui eondensator de separare C 2 se injecteaza semnalul
din antena este mixat In etaj,ul schimba tor de fre cven~a cu
4,-,
44

ciin oircuit la baza tranzistorului. OscjlatOrul funqioneaza sTaiiilor de emlSle din jurul frecven~eJor respective pentru
circulwl acordat I:n emitor ~i reaqia In colector, In seric maxim de recep~ie. 1n lipsa voltmetrului acordul se face pen­
circuitul de f.recven~a intermedia.ra. tru maxim stabilit In difuzor.
A5adar, luerurile se petree pentru oscilator ca ~i cum nu Acordul pe uncle lungise face in mod analog, iar pe unde
ar [,1 cirwiw'l de intrare ~i baIZa este pl1sa la masa, iar pen trd scurte 'lntr-un singur punct.
circuitul de intrare ca ~i cum emitorul ar fi pus la masa ~i n 'J De remarcat fapwl ca awnoi dnd ,condensatoarele varia­
ar fi oscilatorul, tranzistoml I:ndeplinind astfd simuhan doua bi le slnt identice trebuie montat I:nserie cu C V2 un con den­
funqi,i: schimbator de fre<:ven~a ~i oscilator local. Acesta estc satOrcare sa scada valoareaacest'uia la cea necesara ceruta
tipul de schema folosit In mod curent. tic capawl inferior al benzii (frecven~e joase). De obiai sche­
111 cele ce 'urmeaza se va arata dteceva de.spre punerea 111 melecon~in ace'ste condensatOare.
funqie, probele ~i acordul schimbatorul'l1i de Jrecven~a. D e Convertor UL-UM. 1n fig. III. 6 este prezentat un etaj
obicei In scheme se dau curen~ii ~i tensDunile I:n diferite punet:': convenor de unde medii - unde lungi cu tranziston.t!
ale etajului. Pr.ima incercare la un 'aparat mou construit estc EFT 320. Acesta este etajul clasic cel ;mai des intilnit In con­
masllrarea tensiuniior ~i aducerea tranz·i storului In punctul struqiile miniawrizate sau normale alimentate CoU 0- tensiune
normal de funqionare. PoJarizarea se modifid, daca eS1.t Je 9 V de la baterii pentru apa,ra.te tranzisror,iza'te, sau doua
necesar, din R 3 , schimblnd-o Oll 0 valoare inferioara sau supc­ baterii plate de 4,5 V inse-riate. Comutarea UL-UM este si1l1­
rioara dupa cum curen tul de colector este prea mie sau prca pia, pUtind fi folosit cunoscmul eomutatOr basculant cu do ua
mare. 0 a doua I:llccrcare este funqionarea oscilatorului care butoane tip IreceptOr "Turist" care se gase~tel:n .comer~. Cir­
se probeaza cu un voltmetru .sensibil montat In paralel cu R 1• cuiwl de intrare L1 este prevazutcu antena magnetica de
Scur,tcircuitind punctele 1-3 ale bobinei lui L2 oscila~ia IIlce­ ferita lunga de 175 mm. y,nfa~urarea 1-2 con~ine 9,5 spire
teaza, ia'l" tensiul1ca continua pe R1 trebuie sa scada pu~in Ij ~ a de radiofrecven~a 5XO,07; 1-3: 190 spire acela~i con­
(15-200 / 0 ), I.n caz contrar osdlato ml au l'Ucreaza ~i trebui~ d uctor, iar 3-4 are 60 spire li~a 15 XO,05 . Cele doua bobine
inversata bobina de reaqie (capetele 4-c-5 la £.].). Daca osei­ se real.izeaza pe cite 0 carcasa din ,pre~pan sub~iresau foaie
lalorul .]ucreaza normal ~i ciroui.tele ·de frecven~a intermc­ de polietilena fiind culisante pentru acord. Condensatorul va­
diara au fo-st ac ordate, se poate Inccrca 'fecep~ionarea cd riabil CV1-C1'2 are 0 seqiune de 280 ·pF pentru circuiwl de
pu~in a posturilor puternice locale. Acordul circuitelor de ill tr~re ~i 0 seqiune de 112 pF pentru oscilator. In cazul folo­
intrare ~i oscilaltor astfel ca sa fi.e Intre e.le mereu diferenp si rii unui condensatOr cu seqiuni egale se 'lnseriaza cu C V2
de 455 kHz sau cl t se cere pentru frecven~a in termediadl, un condensator fix astfel ca ,sa rezulte capacitatea recoman­
se face In doua puncte la capawl inf{lrio.r ~i super,ior al gamei. d ata. Pentru 'Unde lungi intra in paralel eu condensato-rul va­
De exemplu, la 0 f'Unqionare pe .unde medii inne 1500 ­ riabil C VJ un condensator C 1 de 88 pF I:n patrald eu C V2 un
~i 500 kHzse aleg doua puncte In apropierea eapetelor, cum condensator Cli de 220 pF. Condensatorul C 2 de intrare in
ar fi 550 ~i 1450 kHz. in paralel pe C Vj ~i C V2 trebuiesc pre­ etajul convenor este de 50000 pF ,tip disc. Rezisten~ele de
vazl1~i Trimeroi de capacitate 5-15 pF. Spre capawl de frec­ polarizare a bazei sint R3=22 kn ~i R 2 =4,7 kn. Rezisteil~a
ven~a mare (1450 kHz) acordul se regleaza din trimeri iar 13. di n emitor R, = 2,2 k n asigura ~i ostabilizare termica. Con­
fre cven~a mica (550 kHz) din miezurile magneuice. Acorduril e densatorul C 3 = 20 000 pF, leaga emitOrul la punctul cuvenit
sc repeta de mai multe ori revenind de la 0 pozi~ie la alta din bobina oscilatOrului local L 2 care con~ine infa~u.rarile 1-2:
reglind pe maximum indicat de valtmetrul legat pe detecLOr ) spire; 1-3: 90 spiTe ~i 4-5: 10 spire li~a 5 XO,05 bobinate
(vezi acordul circllite\c)]" Fl). Frecven~.eJe respective pot fj pc un miez de ferita avind un ecran de aluminiu (de la recep­
clate de un generatOr de semnal cuplat printr-o spira treeuta w arele portabile tip Electronica). Transformatorul de frec­
p este bara Jc : ai·ta sau se poatel:ncerca acordul cu ajutorul ven ~a intermediara se realizeaza pe 0 .carcasa tip, eu ferita

46 47
~l ecran metalic; bobinajele 1-2 con~in 48 spire; 1-3: 11)ct ru, Infa~ Llratc eu slrma emailata de 0 0,2 mm. L2 con~in~
130 ~pire ~i 4-5: 4 spire li~a 15 XO,05. Condensatorul C 5 ) spire intre 1-2, 22 spire intre 3-4 din cupru cmailat
acorda Infa~illarea 1-3 a bo binei L3 pe 455 kHz ~i are ,Ie 0 0,2 mm :t ot pe [er i,ta d e 6 mm. Transformatorul de frec­
250 pF fiind de tipul ceramic tubular. Rezisten~a Rt,= 1,)0 n vcn~a intermediara L4 arc ace l ea~i date cu L3 din montajul
~i condensatorul C 6 = 0,1 (J.F w nstituie un decuplaj ,s uplimen­ precedent. La punerea In funqi e ramlne valabila acee a~i ob­
tar. Tensiunea de alimentare este de 9 V iar tensiunea colec­ ~crv ati e : In cazu l lipsei oscila~iei se in verseaza capetele 4-5
tor-emitor de 7,5 V; curentul de col ector l c=O,6 mA. LJ. b 1.2. Gama acop erita es te 5,9-7,8 MHz. Con vertorul p oat:.:
punerea In f,unqiune In caz de nefunqionare a oscilatorului 1i folosit ~i ca adaptOr la aparatcle ca.re nu au prevazuta
Sf ,in verseaza capetele infa~urarii 4-5 de la L2. Acordul cir­
)~~n)a J e unde scurte. Pentru acestea se scade numarul de spire
cu,itelor se reali ze aza ,conform celor descrise anterior.
al bob in e-i de fr ecve n~a interm ediara astfel ca saajunga UI1­
Convertor US de 8 MHz. Tranzistorul EFT 320 poate cl eva III un de medii 'In loe·ul fara nici () recep~ie. Infa~urare a
lucra intr-un etaj schimbatoJ' de frec v en~a pina ]a 8 MHz -+-5 se leaga la una identica adaugata pc bara de ferita. Ali­
(fig. IIL7). Comutato,rul schimba recep~ia de pe L t cu ferita Illenlarea se pOMe fa ce ch iar Jin receptor dupa IntrerupawL
pe L2 cu antena eXler ioa ra.
Rezultatelc o b~inute Sillt dos tul de bune cu un atare COII­
Rez iste n~el e au acc>ia~i v alo are cu montajul precedent.
\'l:nor Colosit ca adaptor. Cu, 0 aultena ,teiescopica din cele:
Condensa toarele au valorile urmatoan~: C t =56 pF; C,,=
i'olosite la receptoarelc romJ.ne~ti Slllt aduse In difuzor destuk
=3-30 pF; C 7 =220 pF; C8 =82 pF; C 9 =3-30 pF; restul
valoril or sint iden1.ice cu cele din schema anterioara. La fel pllsturi 111 gam a respccti va .
fi ,
; ,L _ ~ • _ _ _~..-

r
~ f~l ~"- - T~-- T/
'~J
.Q
I. i
; ' ­,.,-,/
' f'\ T 11 (

. \r-I
_ C~ T
.-.

1
\~) , -
,.
r­ \1

_ , ' :,~ f!
) ,
If! 1

I :, ~
, \\ I!

/0,
O( -~
c,
--;,11,~, ;L ~ (f
.J /. ~

~j\(:! :c~ir~:
J 1

TL/: • •
.'
-~
I,
I I.;
f_
l li'l
1 c'lL' j'::
1.r.- r.,....L."' '''''' ,I
~
~;
,~
t
JB±..
i ? II
I.
#, - [v,

I . ~_~_~ _
.'!
_ I_ __ L­_
It

_________ ~ _____ _ _
~ ~
, :"J Rs

"

Fig. IIL7. Convenor US eu EFT 320


F ig. IlLS . ConVe rtor US cU EFT 317
curcn~Jl ~I tensunile. L1 con~ine
bara de ferita 0
lungime tip H30 pentru undescurte; infa~urarea 1-2 con­ Convertor US MHz de 18 MHz In schimbatoarcle d ~
tine 1,5 spire; 3-4: 6 spire ambele cu conductor din cupru frecven ~a cu ,t r ei IUl1gimi de unda scurte-medii-lungi (fig. III.8)
emailat de 01 mm. L3 are 1 spira lntre 1-2, 36 spir e intr~ se rec omandJ: folosirea tranzistorului EFT 317, "drift de
1-3 ~i 12 spire intre 4-5 pe un miez de ferita de 6 mm dia- 40 MHz" eapabil sa ofere rezuhate bune In und e scurte.

48 49
+ _ PiC5~ rad io . .\-loJllajc ~irnp le
Pentru unde sourte datele bobinelor sin t urmatoarele: . acord 25<280 pF; C 3 , C t, tr-imer 7 pF; C 5 -­ 200 pF; C6 -
cuitul de .innrare L1 (\Ire 8 ·spi,re Intre 1-2; 2 spire Intre 3-4, 5000 pF; C 7 - 10fLF; Cs=50fLr; g - 500 pF. Rezistent e : e
conductor cupru emaila,t de 0 0,45 mm. Oscilatorul L2 arc R[ - 2 k ..o; R2 - 25 k.o; R3 - 1,5 k.o; R4 - 50C.o.
2 X 1 spire intre 1-2-3; 4 .spi're intre 4-5 ~i 8 spire intrc
6-7 aceea~i sirma. ~c]
De rCll1arcat ca oscilatorul este lntr-un mOl1ltaj In punt,! ;;-}l ~'~FfOI
I[ .~ " ~5 OF/
d: ,)"(:
pen tru cvi tarea tlrlrii Jrecven\ei osoila torului. Frccven\a in ter­
mcdiadi este reprczentata prin circuitul L3 avind 120 spire
c,' , t'
;'f L/
I ! cI , ~
I
9
I'
I I

1:11trc 1-2 ~i 4 spire Intre 3­ 4, lita de radiofrecventa 7 X 0,05 . , '~-2


~I 11~L-]
Datele electrice ale schemei sint: tensiunea de alimentare 9 V, \ fSl
tensiunea de col ector 8 V, curenwl de colector 0,5 mAo Rezis­ " i C7 (9
, t --il---­
ten~c: R 1 = 1,8 H2; R2=2,7 k.o; R 3=22 k.o; R r, 150.0;
R5=330 k.o. C 1 = 100 pF; C2= 10000 pF; C3 = 100 pFj ~l Cq,
In
t-fH '
Co- I RI,.
C 4 = 10000 pF; C 5 = 820 pF; C6 = 40 000 pF ~i C V1 =C V2=
= 490 pF. P'unerea in funqie, reglajul ~i acordul etajului sc 51'
face dupa descrierea anterioara. r-o+
T,'om /s lo p JOsp !tlri .
$i acest convertor ca ~i cel descris an tcrior se pretcadi '. J{hOOS
foarte Gille ca adaptor la aparatele care nu au prcvazuta
gama de unde scur,te. Indicatiile la folosirea ca adaptor sint
'Lz J sprre , -.i 7 '--, C3 t;.
acelea.~i.
80 spire O, Z8 (",[rn, ___
Convertor 520-1630 kHz. Pen tru radioreceptoarele >... 301~ _ _ ~ AeoN!
miniaturale cu 0 singudl gama de receptie 'se preteaza foarte
bine tranzistol'ul telefunken AF 101 Intr-un montaj avind
schema din fig. III.9. Gr.cuitul de intrare comporta 0 antena Lf
de fer·ita de 130 mm ~i un diannetru de 7 mm. Fig. Ill. 9. Con ve nor UM cu AF 101
Seqiunca dinspre masaa ci'rcuivului (L1) se realizeaza
spira linga spira pe bara de ferita avind 80 spire J.ita Tr,imerii C 3 , C t, servesc la acordul <:ircuitelor CLl condcn­
30 X 0,05; partea 2-a a bobinei (din spre capa wi cald) con­ satorul variabil deschis dupa oum sc arata la § "Schimbatorul
tine 30 spire fagure Cll Eitimea boGinajului de 7 mm. Aceasta de frecventa" de la ll1'ceputul acestor descrieri de etaje.
parte este mobila pentrll acord. Infa~urarea de cuplaj L2 se
infa~oara pesTe partea liniara a lui L I , la mijloc ~i contine
9 spire conductor de cupru ema,i lat de 0,3 mm. L3 este Go­ b. Amplificatorul de FI
bina oscilatol'ului .5i contine 157 spire lita de radiof.recventa
10XO,05 pe un miez de ferita de 7 mm. Prizele au respectiv Primul etaj dintr-un receptor superheterodina cOllvenorul
6 .5i 19 spire numarate de la capatLlI din spre C s. Frecvenp de frecven\a are la ie~ire un circuit acordat pe frecventd rezul­
intermediara lucreaza pe 470 kHz ~i are 110 spire pentru Lt, tata din heterodinare - frccventa intormcdiara (FI). Sem­
acordat cu C 9 de 500 pF iM L5 19 spire, ambele bobjne cu nalul la ie~irea din convenor este foarte mic ~i de frecvent:l
litade 10XO,05 pe un miez de fel'ita Intr-un ecran de alu­ fixa. Pentru a-I detecta trebuie adus la 0 valoare convena­
miniu. Tensiunea de alimentare este de 6 V. Condensatoarele biEi; aceasta menire revine etajullli amplificator de frecvent a
all urmatoarele valori: C1-C2 condcnsatoare variabile ue intermediara, care trebllie sa indeplineasca anumite conditi,i:

51
50
trebuie sa fi e un etaj liniar, adid tensiul1ea de iqire sa !"
proportionata cu cea de in'trare; sa f,ie un amplificator selec­ +
~ ~r~
~
tiv dar sa lase sa tread 0 banda de frecvente suficien
pentru 0 ,receptie buna ~i sa aibe 0 amplitudine suficicnt ~ +~
:j Q..
mare ca sa asigure 0 buna deteqie, un semna.[ audio suficicnr.
~i 0 sensibilitate saDi,sfacatoare receptol'ul'ui. In mod obi~n'llit
c;:,' [
~~~
" <:.3 "''''
recep Loarcle Cll tranzistoare a.u am pli fica torul de f reeventa
intennccliara compus din doua etaje. Tranz istorul EFT 31 9
este unul clin cde destinate special pentru amplificare de fre
venta intermediara. Uzina constructaare, recomanda schem
tipica prezentata In fig. III.1o. Schema contine ~i prim
circuit de frecventa intermediara care se leaga In colectOru
convertorului precum ~i etajul .detector.
A~a dar sInt trei cireuite aeordate pc freevenp illLerlllc
diad, suficiente pentru 0 buna selectivitate deci, 0 buna sepa­ ",. "­ 0'

rare a posturiJor. Da,ta fiind amp1ifiearea mMe, nu trebuie sa ~I Cl...


c')

existe capacitati para7ite dt de mici intre circuitele de jntrar~


""l
f-<
>.:.,
5i iqire. Practica accasta Se traduceprin legaturi cit mai ;,J..;
~
scurte Intre circuatde acordate ~i tranzistor ~i cIt mai marc c<;"~ ...,:0
distanta intre baza ~i colector. Lungimea fire10r depinclc in
special de a5 ezarea circuitelor acordate 5i a tranzistOarelor.
Cea maiconvenabila a~ezare este aceea din schema electrica, '"
"'0

adid la rind. Circuitele deFI se prezinta sub forma unor


~
c:;,.... ~ 2
cutiutc metal,ice care COn tin bobina ~i miezul magnetodielee­ S<:
tric al accsteia. Cmiuta are rol de eoran, lipsa ei d'Llce la •..:=
cuplaj Intrc bob,i ne eeeace provoaca instabi:litate sau ehiar
autooseilat ia amplif,ieatorului, aVlnd 'ca rez'ult3Jt practic auclitic -<
slaba lnso~ita de fluieraturi sau chiar lipsa torala a audi~iei. c)
Circuitele de freeven ta in termediadt se gasesc In comeq ga t.l .....
.....
montate Incutia ecran, cum SIl1t celc de la receptorul 5631 T .....
.- Electronica, care slnt echipate ehiar eu tranzisLOrul of.
i,i;
EFT 319. Datele lor sin t urma warele: Yr, I are Intre 1-2:
48 spire, Intre 1-3: 130 spire 5i Illtre 4-5: 4 spire wate
din eupru email at de 00,15 mm, Yr. II are 50spi,re la 1-2:
140 spiTe, 1-3 ~i 8 spire la 4-5 acela~i conductor ca maj ~~~ .__ I
SLlS , iar Yr. III arc 65 spire 1-2, 140 spire 1-3 ~i 35 spir:; ~ t...,~
4--5> toate eu lit a 7 X 0,05. Rezisten ~cle Slnt de 0,5 'W' ia r <...
).::, ,­ oi.
condensatoarele electrolitiee de 9/ 12 V. Dioda D[ este de
Lipul EFD 107. P olarizarile bazelor slnt stabilite de divizori ~
~~
de tensi'une cu rezistente R 2, R 3, R G, R7 ~i In oi,rcuitele emitoa­ ct:: .....

52
relor se gasesc rezlsten~ele R 1, ~i Rp, care au ~i un dect velului recep~lel 111 cazul varia~iei semnalului recep\ionat. in
stabilitate termica. lilcratura dispozitivul este del1umi,t RAi\de la "reglajul automat
Condensatoarele C 4 ~i C 8 scurtcircuiteaza (~unteaza I amplifidrii" sau uneori CAA de la "controlul automat al
reziten~e din punet de vcdere al radiofrecven~ei, lipsa lor nmplificarii". Dioda D ... este de tipul EFD 112 5i este 0 di()da
duce la 0 reaqie negativa 5i deci la scaderea amplificarii. de amortizare (damp fer) 5i imbunata~e~te reglajul automat al
fel ~i condensatoarele C3 , C 7 asigura Inchiderea circuitelor \()Iumului. Trebuie data 0 ,aten~ie deosebita acestei diode caci
radiofrecven~a din bazele tranz,istoarelor. Condensa toarde ll1arimea rezistentei in sensul de conductie ~i mai ales scaderea
5i CUi slnt condensatoare de neutrodinare. Acestea au menir )11 sensul de blocaj duce la 'Inrautatireasensibilita~ii 5i a selecti­
cle a neutraliza eventualele tenclin~e ale amplificatorului vita\ii receptorului. Dispozitivul RA A ~i dioda de amortizarc
autooscilare 5i au 0 valoare in jurlll a 3 pF. Dc obicei nu n LI slnt dispozi ti veobliga torii, un radioreceptor pUt1nd func­
necesare in montaj cledt daca se observa tendinte de acro5a liona foarte bine ~i fara ele.
Amplificat des1:ul de mult curentul de radiofrecventa e Amplificatorul descr,is nu estt:: unul dintre ccle mai simple,
apli:cat prin intermecliul in£a~urarii 4-5 a cirwitului Yr. I c1ar reprezinta schema tipid recomandata de uz,ina construc­
de FI diodei detectoare DI care arc ca sarcina pe Rg ~i C 1 toare pen tru tranzistorul EFT 319. Daca se line seama de
care arc wi de filtraj cle radiofrecventa. Audiofrecventa recomandarilc £acute singurul impediment estc alinierea cir­
zultata din procesul cle clemodlliare este aplicata prin con cuitelor care poate fi facuta numai dnd receptorul este asam­
satorul cle ouplaj C13 poten~iometrului P care dozeaza vol blat ca 'un tot unitar. Exista doua moduri de a realiza alinie­
mul sonor al receptorului; de aici incepe aqillI1ea amplific rea, adid acordul circuitelor pe aceea~i frecven~a 455 kHz:
torullJii de audiofrecven~a. in procesul de demodulare apare unul corect, cu aparate, un generator de semnal saL! un simplu
sarcina cletectorului R a, 0 componenta continua direct pr oscilator pe 455 kHz 5i un voltmctru sensibil ~i unul simplLl
~ionala cu semnalul sosit dinantena, rezultata din efectu 1:1 ra !lici un aparat, a,C0rdul dupa maximum de tarie In di­
represare. Aceasta componenta continua este folosita pen f lIZOr. !ntrucit in cadrul GTo~urii se descrie un voltmetru sen­
controlul automat al amplificarii. Din cauza fenomenelor sibil, dam ~i aceasta metoda de acord valabila pentru oric~
propagare, cle muhe ori se intimpla ca taria semnalului a amplificare de frecven~a intermediara din radioreceptoarde
sa varieze ca urmare a variatiei cimpului electromagnetic I
care se aflaantena. Efecrul este destul de sllparator, mai tranzistorizate.
atunci cincl se repeta destul cle des cu ritmicitatea unor valu Volnmetrul sensibil se leaga In paralel pc rcziste.np de sar­
inlaturarea acestui dect Ii revine clispoz.itivului de con cina In cazul nostru RIJ. Cu ajutOi'ulgenerarorului de semnal
automat al amplifidrii. Dispozitivul lucreaza astfel: cle Id se a,plica la baza tranzistorului Y2 0 frecven~a de 455 kHz
bornele rezistentei Ra 0 parte clin tensiunea continua rezultata prin ,intermediulunui condensator de 100 pF ~i se Totqte fero­
este aplicata printr-un grup de filtrare supl,imcntar C 10 , C 2 la trimerulcircuitului a,cordat Yr. III plna cind voltmetl'U1 indica
baza primului tranz,istor din amplificatorul cle frecventa in­ un maxim. Se muta injectia genemtorului in baza lui Y1 ~i
termediara. Sa admitem ca In receptor sosqte un semnal oare­ se acordeaza circuitul Yr. II dupa care se ajusteaza acordul
care constant; amplificatorlll lucreaza ~i el intr-lJin regim stabil circuitului Yr. III. Apoi se muta generatorul in bazaschimba­
de funqionare. Daca semnalul so sit in antena tinde sa creasca, torului ,de frecventa, 'se ,scurtoircuiteaza bobi'na oscilatoruhii ~i
atunei ~i semnalul de FI cre~te. Ca urmare crqte ~i tensi'Unea se acordeaza circuLtul I pe maxim facindu-se dupa aceea ajus-­
continua pe Ra rezultata din deteqie; aceasta tensiune aplinra tarea aeordului in ordinea Yr. III, Yr. II, Yr. 1. Cind nu avem
generator de 'semnal, dar a vem un voltmetru se procedeaza ast­
prin RlO modifrica polarizarea primuilli vranzistor scazln d
fel: se bran,5eaza voltmetrul in paralel pe R g, cu antena cupladl
amplificarea. Fenomenlll se intlmpla invers la sdderea ten­
se cauta Lin post puternic pe unde medii - postul Jocal- cau­
siunii obtinindu-se astfel efectul de mentinere automata a ni­
rInd sa ob~inem 0 deviar,ie cit m a i mi ca la voltrnetru (cu cit til' amplifica to r sa amp lifi ee liniar ft-ecvcn~cle cuprin se In
esrc mai mare cu atlt mai bine). Inccpcm cu acordul p c maxim I,and a 200-4000 H z 1n caz ul aparatelor portabilc sau pnpu­
al circ uitului Tr. III, apoi Tr. II ~i T1". I, faclnclu-se ajustaj~ lare, b anda largindu- se pe masura cc c1'q re ~i clasa radi oreccp­
ca mai sus. In tirnpul acordului circ uitului Tr. I prin aCeaSlJ \orll\ui respectiv. C ur ba care reda amplificarea I II fu nqie dL'
Ill eto da se poate 1l1tiOlpia sa fuga pu~in Fl'ccvenp psc ilawru­ r rL'cven ~a poarta clenum irea de caractcI'istica de frecven~a ~ i
lui fapr <:are se poate traduce printr-o scadere a illdica~ici . ca ofera 0 imagine asu- -flV
A~ a dar la fiecare tncercare de acord a circuitului Tr. I, sc pra calita~ii amplifi · t Ilr · . ·
regleaza ~i frecven~a osoilator ului din buton111 de acord astral
ca inclica~ia sa ajunga la un maxim maxilllorum.
catorlllui sau a Intr~-
gllllll recep tor. DIn
J1~
/ l~ ooeR
)/i(
/ 51>" ~
'~
Cea d e a treia metoda cea mai simpla: ~i cca mai nepre cisa p Ull et . d e vedepc CO[1- n r' IU
cOl1sta In "pri'l1derea" Ullci sta~ii loc ale puternice (care hil1c­ structi v am pli fica to ru I
In~ e les se allde slabla pun erea In funqie, cu wate ca ap a­ Jeaudiofrecven~a nll
ratul este pe alldi~ie maxima, din cauza circuitelor neacor. -11-­
cste a~a d e pr etcn ~i o:i ! I
date) ~i acordarea se fac e la fel ca l11ai sus In o rdi nea Tr. IT] , ca Sel d e radi o f rec- f{l,?;d
Tr. II, Tr.1. \'Cn~a .
vv
D ez av anrajul ultimelor doua m erod e consta In primul rind Etaj de putere 2 W. 1r ' . 11 1.0
ca aco rdul nu este efecwat pe 455 kHz ci pe 0 frec ve n~a Fo losind tranzistorul
o arec are, dar plaja de acord a circui,telor' de fr ecven~a inter­ FFT 212 In clasa 1\ ~j
m ediad m o dern e este destul de m ica. un difuzor d e 2,5 Q h~ . III .1! . E(<lj de p"tcrc 2 \VI
Asociatcu conve.rtorul d escri s pentru EFT 320 ~i cu un sc recomanda schema
amplificator audio adecvat, amplifi catorul prezentat echipeaza ci in fi g. IIUL Esre 0 schema clasid fha 'ni mic deosebi t. Inte­
lIll receptor clasic cu scnsibilitate ~i selecrivitate buna, rcseaza II1Sa 111 mod speci al v alo l'il e recomandate de Fabricant.
Transforma tor ul T\ con~ine doua Infa~urari; Infa~urarea I
c. Amplificatorul de audiofrecventa es tc calculata pentru 19 Q impedan~a ~ i con~ine 200 spire d in
In limbajul cu re-Ilt sc spune ca un aparat de radio merge conductor de cupl'll emaila t d e 0,6 mm diamerru. infa~Llra­
tare sau Ince-t; tradus de tebnicieni se sp une ca In difuzo r s:.' rca II , ,care se lea ga direct ladifuzo rul de 2,5 Q con ~in e
inj ecteaza mai multa sau mai pu~ina putere. Radior eceptoardc 73 spire conductor d e cupru emaila,t de 0 0,8 mm. Seqiunca
cu tuburi displlnd e 0 pu te re d e ie~ i re - care aqioneaza dif u­ to lel or este de 20X20 mm 2 din tole siliciu d e calitate sup e­
7.orul Jlltre 0, 5 ~i 8 \XI, ,i ar receptoarele tramjis to ri z a te In tre rioara. Este LIn eraj ·1'ar Intllllit, deoa1'ece cOllsuma mult cLlrem
0,C5 ~i 0,5 \XI pentru tipurile obi~nuite portabile alimentatc .5i In pauze descarca bateriile. Se re co manda la rec eptoarclc
de la baterii. Este vo rba d e pure rea ofe ri ta diFu zo rului de folosirc In au to tupisme tilde curen~ii d e or-di-nul sutelor d e
catre ampli,ficatorul d e audi o fr ecve I1~a ; a~a dar , trebui e )~ miliamperi nu cOnteaZa p entru bareria de acumulatoare. D ~
ex iste un etaj amplifica,toT d e pu te re sau cum se mai sp un e asem cne a pentru ob~inere a pute rii d e 2 W (ceea ce Inseamna
etaiul final - pentrusimplul m o tiv ca acesta este ultimul dill fo ar te muir, nu uita~i ca 'un difuzor d e .radio ficare aTe nl1mai
radi oreceptor. C urenru l d e audiofrecven~arez.ultatdupa de­ 0,2 5 W) este necesadi 0 ex cita~i e sufici el1t de mare pe 0 impe­
teqie Intr-un receptOr f,iind destul de mic nu este sufi cient dan~a d e intr3lre d estu l d e mica. Aceasta Insemneaza ca Ina­
penrru a exci,ta etajul d e puter e, Sln t neces are Inca unul sau intea acestui etaj tr ebll ie m ontat un preamplificator cu un
doua etaje prea.mplif~('atoare. T o tahtatea lo r formeaza ampli­ rranzistor de 500 mW ,c,um sin t EFT 130 sau EFT 131.
fi catOrul de audi ofre<:ve n~a. P enrru 0 audi~i e sarisfacaroarc, Etajul de putere de 2 W poate fi folosit ~i ca adaptor p en­
adica sa redea atlt b a~ii elt ~i notei e Inalte, se cere unui astfd lr U aparaLeie tranzistorizate' laautomobil. Penrr u aceast a este

56
~ufici cn t sa se rea 1izeze schema lui cuprinzlnd ~ i J.ifuzorul sau EFT 323. Un astfel de amplifieator economic se folose~te
In tr-o cu ti c adccva ta care sa fix eze la bord 111 a~a fd ca re­ In radioreceptor ul tip S 631 T construit de U7:inele E lectro­
ceptorul sa intre u~()r, iar butoanele de acord ~ i scala sa fie nica. Puterea maxima de ie~ire a aeestui amplificator este de
accesibile. LegatLira Intrc amplificator ~i aparat se face CLi 140 mW. Curentul de colector al etajului de putere In absen~a
ajutorul unei fi~e cOreSplll1Zatoare introduse In borna de casca, semnalului este de 1,1-1,5 mA, iar al preamplificatorului
lcgatura valabila numai c1nd casca inloCllie~te difuzo rul prin de 0,75-0,85 mA. Tensiunile In punctele respective Sillt date
comutare, iar difuzorul estc de impcdan~ a mare 8 Q sau chiar pe schema. Regimul de lucru al etajului de putere se stabile~te
mai mult). din dlderea de tensiune pe dioda Jl 101 In serie CLl rezistenp de
La pUllcrea III fUllqi e ·se vor vcrif'ica numai curen~ii ~i Q4,7 k. Dupa neces ita te, acesta poate avea 3,9-4,7-5,6 k Q.
rcrtsiunilc, la () schema adt de sirnpla nefiind llecesare reglaj e. Schema este dara In fig. III.12. Tensiunea de alimentare este 6V.
Amplifieator audio eu dOlla etaje. Receptoarele portabile,
alimentate dela baterie necesita un amplificator audio dt mai mA. RECEPTOR SUPERHETERODIN A CU 5 TRANZISTOARE
economic Cll consllm dt mai mic, randament dt mai ridicat
~j dad se poa.tc consllma red us In rimpul pauzelor de Prevazu.t cu uncle medii ~i lun gi , receptorul descris In cele
semnal. Aceste cOlldi~ii sin t tndeplinite de amplificatorul de ce unneaza poate fi construit fie sub forma miniaturizata pe
o placa imprimara conform celor descrise Intr-un capitol
fO()J2
anterior, fie ca receptor no rmal de casa. Alimentat cu 0 ten­
"" siunc de 9 V, aparaJtul consuma cca. 10 mA In absen~a sem­
f~~ ~t
~
nalului ~i circa 30-50 mA la semnal max im. In schema
"
<:::; este prevazuta 0 singura gama Insa pot fi prevazute doua
sau trei dupa dorin~a modifidnd circuitele de intrare prin
27kf2
introducerea unui comutator. Recep~ia se poate face fie pe
antena de ferita, fie pe antena normala dnd este folosit ca
receptor sta~ionar.
Sen sibil ita tea cu antena cste destlll de buna permi~lnd 0
recep~ie mul~umitoare a multor posturi. Puterea oferita In di­
fuzor atinge 250 m W la 9 V tensiune de alimentare, scazlnd
I la 100 mW pentru 6 V Insa receptorul mai funqioneaza ~nd
\::J. 0 tensiune dc alimentare de 3-4 V. Casetaaparatului trc­
I
6 - 5 /I
blli e sa aiba dOlla ori ficii: unul pennru p o ten~iometrul de
volum Cll InnrerupatOr ~i u'llul pentru butonul de aco rd care
J;5V va fi ~i scala. Schema electrid estc data In fig. III. 13 .
Tran zistorul T[ este in montaj schimbator de frecven~a,
Fig. III.12. Amplificator aud io cu dOlla eraje urmat de T2 amplificatOr de frecve n~a intermediara , urmeaza
detectol'lIl Cll diodCl D 1 , preamplificatOrul audio Cll T3 ~i ctajul
putere ~n contratimp, care este capabil sa debiteze 0 putere de plJJtere Cll Tt, ~i T 5'
mai mare dedt un etaj simplu. Schema con~ine doua etaje: Schema prezinta cIteva par Diclllarita~i, ' fala de cele intll­
un p rea mplificator cu tranzistorul EFT 352 sau EFT 353 ~i ni te curent: polarizanile bazelor slnt realizate a1 tfel dedt 111
un etaj de plltere In contratimp cu d oua tranzistoare EFT 322 mod o bi~ nu it cu divizor format din doua rcz,iste n~e aVlnd bal.a

58 59
'"'"I '"
~ legata la punctlll comUil. (I1l1r.: 0,1 ~i 0,2 V fa~a de cill itor), iar cmitoru l fiind legat L\
-t­
1ll 2Sa, curel1lul prill rcz isten~ e le R, ~ i R~ va stabili dd erea de
J ~
Din puncr de vedcre a[
cureTllu[ui cOlltillUU ba­ tCllsilJll C llltrc plus ~i masa la 'tcnsiunea pc diode mai pu~in
zele lui T( ~i [}, Stilt le­ tens iun ea de polari z are 1':1, adid 1,3-1,4 V. A~a dar, 1';: nu
gate la masa tnSa emi­ lucrea za J1ull1ai ca amplificator de tcnsillll c, dar ~i ca stahili­
toarde DU. P o lariza rea
lui T:: se face prin di v i­ ~:IJ,

zorul R.J ~i di od ele D:!. ·ii


~ f fi

c:fl
/):1 lnscr,iate tn sensul dl· t>
)~ conduqie, iar plusul ba .. ";: /?
-0 teriei ajunge la masa prill t>
2 ~'t-15V "­
~ R7 ~i Rs care asigura ,) '"
Cl.
-;:" polariz are generala. 1\­
'"OL Aceasta sch ema asigura 0 :::, at,
~

funqi o nare buna la mari I


9v
o
::J varita \ii de tensi,une ; 0 2 I, 0 8 to
~
aceasta este secretul [unc­ u-6olerle
'-'
v \iOllarii receptorului de fa
~ Fig. llI.l4. Curba stabili z:i rii tensiLinii de p olari zare eLi diode
n
9 V ptna la tensi uni de
'n
v
alimcntare III jurul a 3­
4 V. Billelll\c1es d pute­ z a w r comandat de D 1 , D'],. Bazcle tranzistoare lor T[ ~i [ 2
::;'"
rea In alldi o frec vell~a
'"<J fiind -legate la masa Vo r primi aceea~i polari zare ; rezisten~elc
scade muIr. Diodelc D 1,
::!
c: D'], In scns de cOllcluqi ~, din emitor stabilind exact pUllctul d e funqionar e ~i deci cu­
reorul prin Tl ~i 1'2· Desigur montajul este interesant ~i p oate
'-'
~ alimell ta te prin rezistell \a
fi extins ~i la alte recepto a,re; de asemenea nu estc ob ligaro r,ie
C/)

-
....,
~
,....
R-, asigura 0 oarecare sta­
bilizare a tensi unii de po'
larizare. R.> arc rollll 1I1111!
folosirea diodei ,U 104, se pot folosi ~i patru diode cu ger­
maniu ,U 26 cu rezultate m ai slabe. in general se prefera pen­
limirator d e curcnL F o­
/: ~
0<
tru asemenea sch eme dio de Cll siliciu ca re slnt mai termostabik
~~
!~ ~ losind d oua diode cu si­

~.
-­ , ~<\i"
~'<": Th~1
li ci u tip ,U104 la 0 v a­
decit cde cu germaniu. Di odcle se pot alege Cll ajutorul unui
montaj simplu. Se Inseriaza cu 0 batcrie de 4,5 V 0 rcz isten~a
0":; ria~ie de tensiLine tntre 9
~ ~i 3 V pe diode apare (' de 5 k Q~i se cauti'i tipul d e dioda la ,ca re 2-3 Inseri,ate In
varia~ie intre 1,6 ~i 1;4 V, sensul de con dllqie ~i legate la sistemul baterie-rezisten~a sa
adid tensiunea de pola­ asigure 0 tensillne d e 1,4-1,5 V. P entr u ilustrarea mai gdii­
rizare a bazei lui 1'3 este ware a eFecw Iui se dau rezlI ltatele III graficul din fig. III.14
;Jra ctic men~inuta la 0 va­
pentnt tre i cawri CLI diodele recomandate, cu 4 di ode ,U 26
"" :> I" I ) , ,,- I loare 1n jUful a 1,5 V.
Conduqi a tranzistorului ~i cu un di v izor rezisri v obi~l111it a vlnd 1n Jo cul c1iodelor ( I
depinztlTd de p olari za rc rezistcn ~a de 1 k Q.

60 61
La folosirea 1I1l11i as<':lJ1cnea montaj este necesara rezis­ cupru emailat ~i 48 spire conductor de 0 0,5 cupru emailat
tenta RG pentru separarea componentei de audiofrecventa de pentrll l11fa~lIrarea II la care se leaga difuzorul.
circuitul curentuilli continuu. Omiterea ei ar duce la 0 auditie Carcascle transform(lJtoarcior se pot reaiiz;a din polistirell
slaba ~i pllle,r nie diswrsionata , inlruel t dc.tecwrlll ar debiu sllbt ire j.ipit Cll ad ezivlIl special care se gasqte In librarii sall
pe diode 111 stare d e conduqie. din "cane p o ~tala" lipita Cll lac il1coJor, film dizolvat I'll acc­
Clteva euvinte asupra materialclor folosite la construqi"
raJioreceptorlilui: Tranzistoarele T J ~i T2 se aleg dintre tiplI­
rile n 401-403, 11 414 - 416, n 420-423, EFT 317, 319 "e--..'"
- I'

sau 320. [3 Tl, ~i r.) sillt de tipul 013-16, n 40, EFT 351 , b'OOHH(?-fiOO)
151 sau chiar EFT 321. Dioda D J de tipul .u lA, .u 26; D.)" - - - - - _ - -Wlil.l.I1
D 3 - fL 104-2 buc. sau .u 26-4 bue. Difuzorul este dinamie
de 6-10 .0. Toate rezisteJ1~ele Slnt de 0,25 W chimice; se vor
prefera eventual tip MLT; valorile lor pot varia Intre anumite
limite fUllqie de materialelc gasite 111 comeq dupa cum Ul"mea­
za: R", R(i pOt fi de 4,7 ; 5,1 sau 5,6k.o; R[, R1 , R7 de 1,3;
1,5-1,7 k.o; RJ , Rs de 130; 150; 170 .0 ; potentiometrul RII
de 5; 6,8 sau 10 k.o. CondensalOrul vaoriabi,l este un "doi
pe un ax" de 11/ 490 pF (C1 , Cs ). Trimerele C2 , C6 stnt de
+=+ 20,'"80mm
I
tJs 7- !~O

=:3 -- .
k 600HH("-500_~
-..
__ -
)
-+
1
.,­
""

8/30 pF tip disc pe calit. Condensatoarele C3 , C4 , C10 ~i C7


.~
~Et:8 ~ ~
L, L
din circuite acordate de radio f recven~a vor fi de buna cali­
tate. Condensatoarele electrolitice Cl~l> Co, C15 ~i Ci 6 pot va­
ria ca valori In limite destul de largi; oricum tensiunea de
lucru sa fie superioara celei de alimentare.
Datele bo binelor: wate se vor realiza eu ·a ju w rul C0 11­
ductorului din cupru emailat de 0 0,1 mm sau dublu izolal Fig. III.1S. Bobin ele 're c ~pl o rllilli supcrhclc rodina din fig, IIl .13
email-matase. Lt contine 52 spire ~i L2 6 spire pentru unde
medii ~i 180 spire Ll ~i 14 spire L2 pentru unde lungi. In pri­ tona sau chiar lac de unghii. La fd ~i carcasele bobinclor L::,
mul caz se Infa~oara spira Ilnga spira pe 0 carcasa culisanta L7 se pot confeqiona din cane po~tala sau pelicula de film
(vezi fig. IILl5) ~i eel de al doilea caz In stra turi suprapuse. eura~ata de emulsia .fotasensibila sau de imagin e. Carcasele sc
Se pot pune ~i unde scune. L:3' contine 55 spire; L4 : 5+50; confeqioneaza astfel ca sa -euliseze greu pe miezllrile de ferita.
Is: 2+3+45 sau 4+6+100 p entru unde lungi; L6: 55 spire
Placa de momaj se rcalizeaza din textolit sau peninax de
~i L7: 40 spire toate bobinate III straturi suprapuse conform
1,5 ­ 2 mOl g,r osime dupa sugestia de asamblare data 111
indicatiilor din Figura.
fig. IILl6. Dimensiunile plaeii se stabilesc In funqie de gab a­
Transfor111atorul de cuplaj audio Tr. 1 se realizeaza pe ri,tele pieselor folosi teo
un miez de 12 X 12 mm ~i con~ine 1 800 spire cupru emailat Pen tru aceasta se a5eaza pie,sele pe 0 hirtie respectind aran­
de 00,1 111m, pel1tru illfa~urar e a I ~i 2 X 450 spire aceJa~i co n­ jamen wi din figura, se stabilesc dimensiunile 5i se trece la
ductor pentru Infa~urarea II. T ransformatorul de ie~ire T r. 2 taierea ~i gaurirea placii de pertinax. Punctele de fixare a dio­
se realizeaza pe un miez identic cu primul ~i cOl1~ine 2 X 180 delor, rezistentelor, tranz istoardo r 5i conexillnilor vor fi prc­
spire pentru Infa~urarea I real·i zata ell conductor de 0 0,25 mm vazllte Cll capse de care se vOr lipi firele de slls~inerc ale aces-

62
or a. Conductoarele de legatudi vor fi pe partca opusa a pLi­
Lji de montaj, wate piesele, f,iind pe aceea~i partc. LcgaturJ.
intre D j ~i poten~.iomet' ru 'se realizeaza cu conductor ecranat
~i izolat, aVlnd ecramll legat la masa. La bobinc se va rcs ­
p ecta modul de legare dat p e .schema; punctul rcprezinta sfl r­
~itLIl bobinei In ideea d ware bob~nele au fost infa~ura te In
a c cla~ sens. Fix3rea bobi-nelor pe placa de montaj se poa te
face prin lipirea miez'lll'ui de plad cu ajutorul uncia din solu­
~ii k rccomandate mai sus. Se vor scoate doua fire flexibilc din
ii\a pentru baterie (negru minus ~i ro~u pIlls) ~i d OLla pentrll
."c difuzor. Carcasa aparatuluise poate aalil':a din cutii de mate­
'U
2 rial pla,nic taiate ~i gaurite convenabil.
'-'
;:;
...r::
Punerea In funqie ~i reglarea aparatului Incepc Cll aplica­
rC J tensi'llnii ~i masurarea ei in diferite punctc conform da,te­
~

'-'

~ lor din schema electnid. ValoJ·jle sint date fa~a de plllsul ba­
:: n: riei nu fa~a de' masa. 0 di,feren~a de 10-200f0 fa~a de va­
::l
~
lor ile Inscrise pe 'Schema , nu conteaza; la ,diferen~e mai mari
·0
D.. trcbuicse facute ajustaje dupa cllm se arata in cOntil1Uare. Ten­
oj
v
t
sillnea la R 7 , Rs (Qdid Intre masa ~i plus) depinde de diodd c
D2 ~i D 3 ; dad estc mult diferita, Hebu:i,esc schimbate diodde.
1::'"
oj Tensi'llnile, respec tiv curenrii tranzistoarclor T[ 5i T2 de
:::a p ind de rczisten~ele din emitoare Rl ~i R~; la 1,2 kn cllren~ii
c
rrebuie sa fie deaproap e 1 rnA.
~'"
-.D
Dupa ce s-au pus In ordine regimurile tranzistoarelor, se
>-<
tl'C CC 'la vcrificarea oscilatorului. Pentru aceasta se scurrcircu i­
>-<
>-< le aZa capetelc bobinei L 5 ; dad oscilatorlll funqionea za, in
bf;
(i;
1110mentul s()lIrtcircuita'r,i.i , tensQUl1ea pc R[ scad e cu cca.
0, 1--:-0,2 V. Urmeaza acordul circuitelor de fr e cve n~a inter­
mediad pe 465 kHz . ell destul de mare aproxima~i e , alinic­
rca circuitelor se poate fac e astfel: seaplid antena ~i sc 111­
,'carca prinderea postului local sa'll a lInui post putcrnic dupa
carc se "pl.i mba" pe miezlIl de ferita mai Indi: bobina J1j
~i L7 pentru ob~inerea maximului de audi~ie 5i apoi L. ~i L 3 .
l \cordul corelat alcircuitdor de inurare ~i oscilator se face
rnardnd pe scala 2 puncte unul in apropierea condensatorului
d::schis ~i unul in apropierca condensatorului lnchis. Se aduce
condensatorulln puncl'lll marcat pentrucondensaJwrul inchi~
frccven~a mica din gama - ~i se muta Ll ~i ["2 p e al1tena
d c fcrita pentru re c ep~i e maxima; daca opera~ia 'nu reu~e$tc,

- P i ~ <; e rad io. i\{unt aj c ::.i mpl i.' 65


atunci InSC31ll1la ca llLl exista difcrel!1;a l1ecesa ra (465 kF z ) xil11ativ 4-6 Q In fu nqie d e tra nzistor ~i rcgil11111 a les. Sch e­
lo ne osc ilator :)i circuirul ueinlran:. 5e incearca d~n 1,0 U Cll m a cste prezen.t ata In fig. IIL17.
alt a pozi~ie a bo binei L.-, pe miez, daca opcra~la llU da n i.:i
acum rczu lla,te, se schimba numarul d e spi re al lui L1 - da d Materialde ne cesare: 5 t ranzisto are, 14 rC7.iste n~e 5i 6 cnl1­
audi~ia crq te cu bobina spr e mijlocul feritei, trebu·iesc adau­ d cn satoare co nform datclor di n sch ema. T ra n7.is toa rele de
gate spire ·iar daca crqtc cu bobina spre margine trebuiesL ic~i rc ~ i cele J Olla amplificaware simetriee vor [i alese perechi ,
scoasc spire. Dupa term inarea opcra ~ie i la sflqitul gamei sc
trece la il1cep ut, 111 punctul cu cOl1densa to rul aproape e0111 ­ tI '~ '--­ o · '.! 1'
plel deschis ~i se acordii pe maxim din C~ 5i C G• Opcraliil :
de ·a cord sc repe ta de c1teva ori reveniml la l.!cepuwl ~i sUr.
~i wl gamei . Urmeaza el al onarea sea'iei ~i apara ru l este ap l
pentr u expl o atarc o ferind rel.ultate l11ul~umitoarc f'iind Ce\' ,l
mai sc nsibili In rap ort cu 0 schema clasid de aceea5i tali e. I'f- "" ' .... 1 ,~
'-T'

III.S. AMPLlFI CATOR DE PUTERE DE [NALTA FIDELITATL


PENTRU RECEPTOARE AUTO a!'­ u Y 1 " Ow ,,

Titlul nu trcbuic sa nein fill en ~eze; ampli.ficatorul descri .,


p o ate f i fo]osit $i In alre scopuri ca de cxemplu amplificatoJ'
d e pllterc pcntrll un receptor 'tranz'islorizat ponabileare Ya Fig . lIT .l7. Schema JI1JpJificato.ru Jui
fi folosit In ca sa. Pcntru aceasta ampl ifi ca roru l se montea, .!
lntr-o cascta d e recep to r no rmal eu lin difu 7.0 r de calitate, ia " p rin son are, cu pun-ct de funqionare ~i coef icient (3 elt mai
n:ceptotu l t ran z istorizat se introduce In a5a fel ca sa ramln ~l ap ropiat. Distorsiu nilc d cpind In marc 'l11asllra de identitatea
v iz,ibila scala ~i butoanele de reglaj sa fie accesibilc . Il1'trodu­ caracteristicilor perechilor de tranzistoare. P r imul tranz istor
cerea ~i SC0 3;rcrea .rcccptorului .trebuie sa se f aca u~or pentn t llicrea za ca defazor cu cuplaj R C; urmawarele dO lla sint prc­
a p utea beneficia 5i de at ri b utul "po rtabil ". Pentru receptoa­ a mp lifi{: a roa re sim etr icc ,cupla te galva nic ·cu etaju l de purerc.
r de rran zistoriza te mici fol osi re In turisme, amp] ifica'toru l eS I, R egirnul de fllnqiollarc al prilllului tranzisto r estc stabilit Cll
indispensabil Intrucll cei 50-150 m W de care displlne apa­ ajutorlll poten~, io m etrul ui semivariabil, Ri de 50 kQ.
ra tu l, nu pOt acoperi sgo mo tul ~oselei sau ehi ar al motorul ll i
R cgi mul de funqionare al preamplificatorului afe cteaz ~
(mai a les la d o i rimpi). In aeest 'seop amplificator:ul a fo s'
direct ~i regimul etajului de putere fiind legate galvanic, in .
p roiect'at pentru 0 Tensiu ne de 12 V ·e um au majo ritatea ulris­
Ir-un mO lltaj de Curent cOJ1!tinllu. M ontajul 5e rea lizeaza p ':
md or. Calificativul " m a re fidelitate" Ill! trebuie sa sperie p C'
o plaea de d imen si uoi adeevate stabilite dupa ·sfaturile date
co nstruc tor, I111 r,)C mai ve rsar, deoarecc nu se fo lusese trans[o r ­ la 1l1cepu tul bro~urii, a~ezarea pieselor fadnd u-se In ordinea
m atoa re bobi'llatc speci al sau reaqii comp lica te, a fost al easf. Jin schema. D eoa reee se lu oreaza la il11pedan~e foam: joase,
o schema simpla Cll pu~ine .reglaje ~icare, exe cu tata coreet even-walde induqii 'I1U mai conteaza 5i nu cste necesara blin­
fu nqio neaza fara dificultate. Fidelitatca marc se ob~ine prill darea aparaw lui. Intrarea in amplifica tor se poa-te face pr.in­
ampJ.i flica re a liniara In banda 30 H z-IS kHz. La pute rc ~l t r- un dispozitiv cu jack de la easca apar3Jtului cu tranzistoarc
maxima distorsi llnile ajung .]a 5%. Impedan~a d e intrare 111 ob\inlndu-sc 0 putere de i e~ ire din ampiifi cator de 1­ 2 \'f
ampl·ifica to r CSle aproximati v 2000 Q, iar cea iqirc d e apro­ suficienta pentru ascultarea 111 t-impul mersul ui sau in jUTu l

fl G s·
G7
2--3 puncte in jurul celor date funqie de tranzis m arelc io­
turismului La camping, rez.ultatele fiilld comparabilc CLl c d~ ]< )<; i1.c.
ale receptoarelor cu wburi ea putere, insa CLl un COll sum dil;
Se recomanda urmatoarele tranzistoare: pentru T", T j
bateria de acumulatori muIr mai -redus. Pentru tranzismar e1c
perce hi alese de EFT 125, EFT 131, AC 74, OC 74, AC 121,
de putere s:: recom .I.ndJ: folosirea a cioua radiatoare In jur de O C 318 san AC 117; penuu T~; T1 perechi de EFT 353,
50cm 2, confeqionate din aluminiu sau cupru de 1-2 111m

~----t4--
fJ-1u ril""'"

, . . . ,..
, ::L ,. ,
1
r .fOO If 12 " Hi ~ <kR
I :{lblO (lillmfn/II T, f
V /-2mm 5~F
O-iIHI­ -+--­ - - I ( I
/;O:.L !

Il
2kQ
TI
Fig. IIT.IS. Radi.llO:tre pent[ II [ranZ lSl Q ~1IT

J-ig. III.I9. Schema p rc<1 l1ll'i i fic:tco)' uill i


conform schi\ei din fig. nI.18. Aceste radia loare mell1,in tem­
peratura tran7istoarelor in jurul a 40°C.
EFT 323, OC 603, AC 151, TF 65, OC 71, AC 71; la fel cu
Reglaje: la punerea in funqiune, R[ va fi a~ezat cu T2 , T J •
cursoru1 la capatul de jos adica spre baza, la fel ~i Rg ~i R I ;:
Eventual pentru a putea fi foJosit independent 1:11 alte
III felul acesta se asigura Un ·curent minim prin tranzistoarc. scopuri, ca amplificator de ghitara, PU, magnetofon etc, se
Aten\ie, uitind lmul din poten\iometre, calre colcctor, pol a­ poalC Cllmplera cu inca 2 etaje de audiofrecven~a dupa schema
rizarea mare p rumita po ate duce 1a distrugerea unei jonqiuni. din fig. nI.19. - Cele 2 tranzistoare trebuie sa fie de tipul
deoia tram:istorului. Se reg1eaza curentul de coloctor al pri­ celor folosite In radioreceptoare obi$nuite pentru amplifica­
111ului tran7.istor la 4-5 mA din R I • Se trece apoi h oraju! to are In aL1diofrecven~a ca EFT 323.
de putere ~i se reg!caza din aproape in aproape pe rind R.) 111 acest caz aparatul se realizea!a 1ntr-o caseta adecvata
~i R13 pina cind sc ob\in curen\i egali intranzistoarele d l' p revazindu-se Intre pUl1ctele X un poten~iometru de volu111
putere, sau mai coreet spus pentru a·cest montaj pina cin e! co ntrol de 5 H2. In cazul alimentarii din baterii, se poate
punctul A se afIa la mijlocul tensiuniiaplicate, iar .curentul de reduce tensiuneaJla 9 V, l11sa I1U se pot folosi declt baterii tip
colector este .lntre 40 ~i 80 mA pentru func~ionarea in clas;{ "sport", ~ase elemente.
AB. Dad din motive economice se dore~te 0 funqionare ill
clasa B, se poate sdtdea curenuu1 de colector pina 1a 5 m1\.
IIJ.6. AMPLIFICATOR DE ANTENA TV
In acest caz, procentul -de distoTSiuni ·crqte 1a 100/0 pentru
o putere de aproximativ 1 \V ~i 0 impedan\a de iqire de 6 D .
Recep1ia televiziunii la distan\e mari prilejuiqte multe
Reglajele sint date fara semnal aplicat la intrare ~i sint numai neajunsuri din cauza clmpului slab. Slnt necesare antene de
informative. Constructorul va regIa amplificatoru1 pentr u mare cl~tig care Sll1t construqii destul de greoaie. In special
minim de distorsiuni ~i maxima putere, experimental, cal.ltind
69
68
lipsa de sensibilitate a primelor tipuri de televizoare se face 72 se gase~te circuitul de sarcina L,;, C" C8 amortizat de R D,
sim~ira prin lipsa de contrast, defini~ie proasta sau cum SI:' re~irea din amplificator se face prin Lu tot Cli cablu bifilar de
obi~nuie~te sa se spuna "imagine cu purici". Una din solu~i ilc 240 n.
adaptate este man rea sensibilita~ii televizorului prin adauga­ Este deosebit de important ca sa nu existe cuplaje Intre
rea unui ;:unplificator de antella. Rolul al11plificatorului estl:' circuitele de intrare ~i ie~ire din tranzistor; aldel pot apa,·~

D I~ ~ -c:=J­
I' ~ :/~~\]' ~ g r---.l.L-....

®~~(,)tj~, 0) ~ L, L,
-GJ-Q9' ~ / Q--c=J-­
-~

Fig. 111.20. All1 pli ficalOr de ~ll! e l1 ~ T\' J'ig. III.21. A),'/ ..u-e,l pic,dor ill amplii"ica 101'lI1 TY

de a primi scmnalul cle la al1'tena ~ialduce la manl11ea nec~­ autooscila~ii parazite care hc amplificatorul inutilizabil. Pen­
sara televizorului pentru 0 imagine buna. Nu rareori, ~n C011­ tru aceasta montajul se va executa In linie (maxima distantd
di~ii bune de propagare, amplificatoarele au ad us il11agini de ln tre circuite), iar cele trei grupe de bobine se vo r a~eza eu
la distan~e foarte mari prilejuind sa tisfaqii deosebite COIl­ exelel perpendiculare. Eventual se vor ecrana bobinele L:1, L ,
structorului. ~i L" Le. . Sa~iul construqiei se confeqioneaza din material
In cele ce url11eaza se descrie construqia llnui amplifica w r izolant pentru f recven te mari; se recomanda teflonul, ca re este
rdativ simplu utilizlnd doua tranzistoare alimentate la 0 si termostabil, nedeform1'l1du-se 111 cursul lipiwrilor cu cosi tor ;
tensiune de 9 V, av~nd un Consum de 5 mA, care ~n cazul 111 lipsa poate fi folosit pertinaxul sau plexiglasul. Dimensi u­
a limenrarii din baterie asigudl acesteia 0 v ia~a indelungad . nea placii 100 X 35 mm groasd de 2-4 mm. Toate conexi u­
Schema electrica a al11plificatorului este data 111 fig. III. 20. nile slot reduse la minim posibil. Nu sc rccomand5 lipirea
Se observa ca s-a ales mOlltajul cu baza la masa. Semnal u[ lranzistOarelor L U fire Iungi., acestea taindu-sc la 7-10 m ill
este adus de la antena prin cablu bifilar (panglica) de 240 n lungime iar tranzistorul se introduce I'l1tr-un soclu confeqio­
la L1 cuplat inductiv cu L~ apliclndu-se pe emitorul tran­ nat. A~ezarea pieselor este dara orientativ 'in fig . III.21. R e­
zistorului 71 care are ca sarcina 111 colector circuitul acorda t zisten\ele folosite Slnt de tip miniatura 0,1-0,25 W, lasll1d
format din L :h Cll ~i Ct, . Rej?iste11~a R" este montata 111 paralel lungimea firelor elt sa nu deterioram piesa 1'11 cursul lipirii.
pe L ;) pentru asigurarea benzii de trecere necesare unei bu ne Bobina L J , co n~il1c 4 spire cupru emailat e
0,4 \TIm; L'1 ~ i
transmisii de televiziu11e. Lr" cuplat indllctiv cu L:, 1l11preuna L,: 6 spire cupru e111ailat de e
0,6 111m; Lp,: 2 spire cupru
Cll c.,~i C IO formeaza circuitul acordat de intrare :In cel d e email at de e 0,6 \TIm; LJ -5 spire de 0 0,8 \TIm ~i Lt,: 7
aI doilea etaj de amplificare echipat cu tranzistorul T~ . Rezis­ spire de e 0,8 mm. Modul de confeqionare al bobinelor este
tenIa Ril ca ~i R J de altfel este rezisten~a de amortizare a cir­ ilustrat ~11 fig. III.22.
cuitului, rezisten~a de alimentare In curem continuu stabi li­ Se observa cd grupurile LJ , L2 ~i L" LG s'lnt confeqionate
zare termid a amplificatorului. In colectorul tranzistoru lui pc carcase dc 8 ml1l, la care se POt adauga miez uri de alama

70 71
din cele folosite la televizor In blocul de canale, iar grupu I fin" pe pOZl~la co recta de recep~ie. A~,l cum este f:lcut acor­
L;" L, se bobineaza tira carcasa fiind prinse chiar de piau dul nu este tocmai coreet Intruclt bobincle ar fi treb lli t acor­
supon a l110ntajului aVlnd fixati dedesubt cei doi trime ri de d ate deealat Insa cum banda am p lificatorului este d esru I ck
acord. Materiale necesare: Rezistente R" R6 -500 D ; R !. la rga (eca. 12 MHz hptul nu es te important.
R 7 -2,4 kD R J, R s-10 kG; R s, R'J-3,9 kD ; R I" Rp,-2 kD ; Se recomand5 totu~i Incercarea un ui retu~ fin al aeordului
Ja sHqit pentru imagine cu rezolu~ie buna ~i sunet pllternic.
I"IIl
jj If-- n Sc po ate intl'mpla ca la grupul bobinelor de intrare sau ie~ire
sa fie necesar un rctu~ al numarului de spire, adica sa tre­
~
LJ Lt,.

c. ' '
bll iasdi. adaugat sau sd.zut la L". ~i L;i cite 0 spira f unqie de
ca pa citatile parazite ale montajului ~i tranzistoarelor folosite.
Sc poate face ~i intrare de 75 D pentru cablu coaxia l, pen­
,I Cb'
,
, , T('f ' ('2 tru aceasta L J ~i Lo vor avea priza mediana legata b +9 V
i.H ca blul coaxial se leaga ~ntre una din capetele ram .1SC libere
~i , 9 V.
rig. III.:>..? Bobindc aillplificarorlilui '1 ' Pentru canalele 1 ... 5 se pot ajusta bobinele deserise cu
tr anzistoarele recomandate. Pentru canalele 6 ... 12 sc pot
R ro -1 kD, COndellsatoare C j , C,-10 pF; C J -16 pF ; C :. folosi numai. tranzistoare de fr e,: ven \'! foarte mari , : U ill slnt
G I , C G, C8 -500 pF C,,-20 pF; toate ceramice de qimcnsiu l1 J tr <1 11 7islJoarcie n 411 ~i n411. \ ell /x = 4C,:) .\ U-iz.
miei. Tranzistoarc: D403;J7 410; TJ41l; [[415; fl 417; 11 42':; :
AF 115; OC 883 sau GF 132, amindoua acela~i tip.
PUl1erea In funqic: se verifid cu minu~iozitate montaju i:
orice gre~eala poate fi fatala tranzistoarelor. Aten~ie: min us u l
bateriei se leaga la masa. Dupa aplicarea tensiunii se verifie ,
curentul care trebuie sa fie in jurul lui 5 mAo Tn Jipsa un u:
instrument se ating u~or tranzistoarele cu dosul palmei - n u
trebuie sa se Incalzeasca. Cum radioconstructorii nu pose d ;'l
generator de semnal sau frecven~metrll activ, yom da 0 me­
toda de acord fara aparate: se cupleaza amplificatorul b
televizor eu acesta In funqie pe canalul 2. CoborIrea bifila d
de la atena se leaga In pa,raJe,1 pe Lf,. Cu R!) desfacut de h
capatul dinspre colector se regleaza L,J din miezul de alamJ
sau departlnd sau apropiind spirele pentru maxim de contrast.
F c)iosirca miczurilor de alama nu cstc obligatorie. Dupa aCL' i,l
se trece an tena il1 paralel pc L2 acordlnd pe rInd trimer ii
e ll) ~i Co cu R 1, desfacut ~i In fine, se pune antena la lond
ei ~i se acordeaza L2 la fel ca L,i' Dupa terminarea opera'liei
se reiall reglajele din nou de la ie~ire catre intrare Cll anten.l
la locul ei. Opera~ia de reglaj fiind terminata se Jipesc rczis­
ten~ele ]a loe. Este de la sine in~eles d inaintea opera~iei d e
acord a amplificatorului a fost reglat televizorul din "acord
~')
I ....
compl ex; funqi oneaza sau l1U ~i masoara 5i ~ iar un disp ozitiv
d e clasa p ermite maSllrarea In diferite punct(: de funqi onan::
plltlnd ridica ~i curbde caracleristice,
PentrLl un radioconstructor slnt suficicntc informa~iil e clate
cle pr.im e!e dOlla categorii.
Un dispozitiv simplu poate fi improvizat intr-o cuti e de
~igari din material plastic. Pcntru accasta Stnt necesare J Olla
dcmente mici de 1,5 \' '

Capiroiul IV
p entrll al.imen t area recep­ "2kJ? , I

DISPOZITIVE DE INCERCARE ~I MASUR AT


FOLOSITE IN CONSTRUCTIA
RADIORECEPTOARELOR
toarelor Cll tranzisto are,

dOLla r ez isten~ e R, de
240 k.Q ~i R 2 de 3 kQ,
~,/
I ~ r
",

>---j;. ; .
trei condensatoarc C 1 =

= C, = 0 ,05 (.J. F 6V, 0 cas­


i e/-co!£< .;- ~_
Fieeare ·radioeonstructor l~i amenajeaza un mi e labora to r ca telefoni ca de rei' is ­
dotat eu seulele neeesare, ~urubelni~e, cl e ~ti , eioean d e lip it ten ~a mare (400of2) ~l Cr b '(5;J
~o.
}l.,(
r. .
.> SoJ..: :jI
elee lrie etc. Pe minimul neeesar de seule, mai slnt neeeS'lre ~i un Intrerupa to r K (voi
dtev a aparate de IneereaTe ~i masurat p e care radi o3l11atoru[ fig, IV .l), Placa d ~ mOll­
]" po ale eo nstrui singur. In eele ce urm eaza se descriu clte\ 3
Cr 'OU
/
r/ov
tajse ,confeqionea7.a din
apat ate indispensabile constrLl'ctol'ldui care fo l o s e~tc- tranzis­ per,tinax taiat astfel ca sar:i~, n .1. Cd 111.11 simplu di , poz iliv
w are: ,tre i dispoz,i,t,ive de Illice-reat tranz isroare ~i un voltmerl'lI intre [ara joe In cutie , de ; 1~c('rCl.l tra n.7.<' ,rna r;;:
sensihil. Dwareee magazine]e de speoiali tate care vInd tran­ rrin intennediul unui c01­
z js ~o are nu poseda aparate de incercare ~i masurat (au nu ma i p.r se fixeaza c10lla buqc lateral pentru casd. ~i lin soclu CO I)­
p entru tuburi), este necesar ca radioconstru cto rul sa-~i Clll\ ­ feqionat astfel ca sa poata fi introduse cde lrei fir e ale Lra­
struiasd mai lntii un astfel de dispo ziti v p entru a avea cer­ i',istorului. In partea dinspre fundul cutiei se fixcaza Intre rlrpa­
ritlldin ea ca ltranz·i stoarele folosite In consuruqiile reali z3te toru!' Clitia d e plas tic va avea dccuplJ:rile resp ecti ve as tfd
{lInqioneaza ~i nu sin t ele cauza unei eve n tuale n e re u ~ i te. ca placa cu m ontajul terminat sa fie doar introdLlsa III cll tie,
D e asemenea, In realizarea ac orduril or, a p olaniz aril or ~i
"\ cest ciisp oziLiv nu fa ce altceva c1ec it sa Il1CerCe dad U a ll ­
\'cri fica rea pUll'ctullli de funqionare, \'oltmetrul sensibil eu
z.isLnrul oscil caza S'lll nu In aucliofrecyen~a , In casca aU '. in ­
intrarc de imp e dan~a mare este indispensabiL D esigllr, radio ­
du-se un .tOn inalr. P o t fi Incercate wate tranz istoarele de
construe to rul eu posibilita~i poate reali za ~i alte aparate nee\:­
radi o ~i ·alldiofre c ven~a de 50- 700 m\V ~i chiar cd e de plltCl'C
sare - generator de semnal etc. - care nu fa e obieetul prt!­
i' cotci bro~uri dar a caror dcser.iere p oate fi gasita In eartca. mica, Insa numai de tip pnp .
., Aparate de masllrat eonstruite d e radioamatori " d e in g Mi­ Fiind 'U~or ~i de dim el1siuni l11ici, aparatul es tc pon abi l
tik o Gh. apar-ura la Editura tehnid L dad se gase ~te 0 casca miniaturala de Illarc imp,~ dan~a ,
Transformarea unui receptor miniatural in dispozitiv de
IV ,1. DISPOZITIVE DE INCERCA T TRANZISTOARE masurat tran 7Jisroare p oate fi realizatJ destul rl e u5or. PCn l rLl
aceasta es te ne- cesar Ul1 receptor minidtural distrus din care
Funqie d e natura ~i complcxitatca lor, di sp ozitivele de sc mai pot J olosi dif1l 7o rul, transforl11atorul de iqire, rran­
~l nce rca t tran zistoare raspund I a urmatoard e In trebari: Dispo­ zistorul de pULere , transfonnarorul de cuplaj audio, citev:! re­
Zili v lIl cel mai simplu: f unqioneaza saLi nu; un disp oz.itiv mai i'istel1~c ~i d Olla co ndensatoare, i\paratul indica daca tran zis­

74 75
to ru! funqi on eaza ~i masoara eu 0 aproxil11a~i e de 10" 'I
coefi'cien wI ~.
I.istor bun pus in IUCld cdui de in.c ereat. Dadi generatorul nu
Sche ma cleetrica este ,data 111 fig. IV.2. f unqioneaza se inverseaza .cap-etele uncia din in£a~urarile
D c fapt, aparatul con\:ine un generator audio eu tranzi'i-' ILl i T ri' Pentru gradarea sea lei poten~iometrului se recoman da
10nl l de masurat ·5 i un amplifieator alimentat eu 0 tensi-u n : fo losirea citorva tranzistOare eu ~ masurat la un aparat in­
de 3 V. C uajutorul poten~iometmlui R J de 10 kG se re ali­ dustrial trasindu-se mai apoi 0 curba dupa care se gradeaza
z ca7a rc aqia pina In l110mentul cind apare ose iia~ia ~i sc au de
tOilu l In difuzor.
T

I')~ ;';,
.
I
I ;'l
11-'
(' l
I : l:\ il ?(i
I~I';"
[ \t,; ~ ),-) ,~
\'1 'J : .' ,. t i~ ';-,: (~r< j f'
F

/. , 1 t~\J J '
'1\";
1 '\ ,I ~
1- '\
(0 1,, ~ I.

i n
<
(:. 'I' r-
( >-4 -'
:):\;'I!~. rlR'!
U
"" r f) I I· 'i v
['1 " ?fJOQ
~If(:
j.~·h' {
_ ~c
. ' Ii J- +

-ir'"c..If(])' !b - -­ ~ II
Fig. IV,2. D:ispo zi!QV de lAlccrc<1;l e .;om' nu;" don. h~. IV.3. Asp~clLll J ispo2.ilivului din fi g. IV.2
u-un receptor de buzlInar dl·(crioarat. Schcl11.1 elcctric5

In plll1etul Tcspeetiv se eite~te pe eadranul poten~iom etrlJl ui caciran lll poten~iomctrLllui. Stahilirca punetului rcsptXliv se
e,)cfieien tu I de amplifieare ~. In partn de jos pe schema a face astfcl: la incepUlul masuratorii p o ten~iometrul sc afla i ll
potcn~ioll1etru lui cs-te minim, iar dnd eursorul se aprop ie de pOl i lie de valoare maxima, adica eu cLirsorul in partea opuea
pa rtea sllperioara estc maxim. Scala poten~iometrul ui se poa L: t ransformatorului. Se rasuce~te Incet butonul poten~iometrullli
garada imre zero ~i 150, aeestea f.iind limitcle de masurare ale pln5. incepe sase auda oscila~ia in difuzor. Punctul ,respecri \'
aparatului. Ca ,idee eOnstrllc-ti va, sllgeram mont,area pot en ~i()­ sc noteaza cu ~ cunoscut. Sc repe ta opera ~ja in clteva punctc.
m ctrullli iar 'In IOeLd eondensatorului variabil gradi'nd scab Tn eazul cil ,constructorul dore~te sa masoare tranzistoarc PI:/,
in cocficien~i ~ , iar In panea ,s upenioadl a aparatullli sc O1 o n­ ~i np17, va putea completa schema eu dispoZJinivul din fig. IVA
[eaZa trei borne pentrll prins tranz,istorul de masurat (fig. 1V.3). inserat lntre punctele a-b din sch ema ori ginal a. Fara acest
T ransfonnatorll l T r,
este transformatorul de cuplaj audio di sp oz iti v aparatul masoara numai tranz istoare pnp.
iegat lnsa in vers, adicil II este In£a~urarca care in vech iu ! Dispozitiv complex. Dispoz itivele mai pretentioasc de
l11() l1taj se aml In co leero rul tran'lJistorului amplificator audi o . lncercat tranzi9toareeomPOrta un ·i nstrument, de regula un
iar I estc jumatate din seeund arul transforma,torului dcfazor, mieroampennetru care permite eitirea directa 'a mai multor
adica un singur hohinaj. Se poate eventual folosi pelltru rcali­ marimi. Un aparat eu :inst.rument indicator se vede in
z area aparatului ehiar cablajul imprimat al fostului rccep Wr, fig. IV.S. Aeest aparat permite masllrarea cllrentului ini\:ial
P cntru pllncrea in funqiune a aparatu!ui se va hlosi Lin t rall­ de eolector leo, eoeficientul de amplificare ~ ~i poate fi folosit
pentru masurarea regimlllui tranzistorului in montaj.
76
77
Aparatul se ali01enrcal.a de la 0 baterie de -+,5 V ~i poate Aparatul perrnite rnasurarea coeficientului de amplificare
masura tranz,istoare cu Un curenr de coleetor pina la 100 mAo n umai In anumite situa~ii pentru care este etalonat, dupa cun,.
InstrulTIcntul este un micro3mpermetru de 0,100 mA prefe- ur l11eaza: tranzistoarele de mica putere se pot masura la un
O][(ent de baza de 50[1. A sau 10[1. A dupa cum Q estc mai mic,
J.7U' Rt "',' 0 respectiv mai mare ca 100. Pen tru tranzistoarele de put:::rc
-C}

~
p unctcle de masura sint la un curent de baza de 1 m.\ sau
,5 111A W< 100 sau (3 '>100). CurentLd de baza se regleaza

, III? II! ---,1­'j!(­


D"P
di n poten~iometrul R,* de 470 kQ Cll comutatorul K[ pe po­
n \ia 2 adica lu. Rezistenta R3 este pusa in montaj numai
6. .: . , ...~~'/,
I
t.;)\ - . j
­
0 pentru a limita curentul de baza la 1 rnA protejind astlel
,(, 6 tranzistorul la 0 manevra gre~id. Pe pozitia de masura 3 sc::
1(, 11 1 : 4,SV I --~ --
introduc ~unturiin paralel cu instrumentul care se afla 111011­
6~
,7 po I +
If
J tat In colector. Asdel Rl este ~untul de 5 rnA pcntru masur;J­
rca tral17.istoarelor dc mica puterc, R2 estc ~untul de 100 mA
I
~, pentru tranzistoa,re de putcre iar R3 este ~unwl de 1 01£\_
-. _ --j o A ceste ~unturi variaza de la instrument la instrument funqi~
Fig. IV.4. Sohema comlll:1 ri i pe r!l ru de rczistenta sa interna. Valorile date sint valabile pe[1rru un
r ig. 1V.S . Sc hc·n .1 <.hspoziti \<ld ui de
m as ura I traInzis'loarc pl7 p 5..11 \ !1;;1i imtrumcm cle 0,1 mA ~i 660 Q. Apararul se poatc realiza
rnisur .l t tlr ;l urzilStoare

rahil eu /ero la mijloc pcntru simplificarca schemei de masLlI<l


o
r
pc poziriile npl7 ~i pl7p. Comutawrul de masura K pre po/i­ 0 o 0 0 0

aJ)
'@" (!)
IT'A [ (' B c /(]
t ia 1 alege schema pentru citirea lui lin, pe pozitia :2 dctel'­
m ina curentul de bal.a 5i pe pozi~ia 3 p Cfmi-rc citirea din.:;:td 8 8
a lui (3. Aparatul mai are ~i doua in,'ersoarc pentru schil11­ , 0 npn
~\

(OmA ImA

b area polaritat;ii de masura ]a tranziSLOare npn K;) $[ 1111111 t.,"

~ ~I A ~
Ifc§f'
'"",

- -I---x
I o
L~~-8
0 _ _
G o /<,
J
~--- _ _ _i I, f­ _ ----<
Fig. IV.G. S ChC ill,1 inv~ r~r ll : ui p . ilinJ i·nh ~ "llnl C ' ][, ~ d d"
m:hu r,ll ri?;. IV.7. Dispul1cre" piesdor 111 lritllZ1Sl0rmelfU

pentru .),untarea instrllmentului d~ l11:lsurarea tranzistJarelor 1l1t1'-o cmic de plastic. Intruclt prin circuite circula llum " i
de putere (K2). Tn caz ca nll dispunem de un instrument eu curent conlinuu nu slnt necesare precau~ii speciale. 0 idee de
zero la rnijloc atLinci ~i instrurncmul va fi montat pc L!Ll di spunere a pieselor pe panoul frontal se vede 1n fig. IV.7.
inversor ca In fig. 1V.6. . Pe panoul frontal s-au scos patru borne E, C, 13, E emitorul

78 79
fiind cl uhl at p Cnlf U masu ra n:a lI~(i ara: a tuturor tranz is warclor.
dupa cu m au l a mij lo e b:lz a ~au eo leeto ru l. p ozlpa rranzis to are de putere midi; seara 100 mA: Kl p ozi­
CClI1'truqia CSle sill1 p la~i IlU soli eila eomentarii suplilll en­ ~ia 3 ~i K2 p e pozi~ia tranzistoare de putere. Bin ein~el es ca
t are. Sa treeem Ja fo lo sin:a aparatului care este mai interc­ sc poate adauga un eomlltator cu re7.. istell~e realizlnd eu acela~
sa nd. I n primul r ind K ;l sc pune III poz,i iie eorespunzaroare instruillent ~ i L1ll voltm cLru eu 10000 D/V In p oz i~i a 100 (1.A
tip ului cle tran z istn r l1pn sa L! jmp; J{~ III pozi~ia co rcspuoza­ (fi g. IV. S). in felu1 aeesta construcrorul a rea liz d[ L11l apar :1 l
lOare puterii tranzistOr ului, p otc ll1iometrul 'in pozi~i e de curellt
mini m ~i K J In p oz i\. ie ','1. Seintrocluec tranzostol'lIl ~ i sc 1DHJ2
rnasoa rJ: I,,;. 10 genera l sc apreciaza ca bune, tra'l1zisroarelc
care a u I ", sub 5 (1. A p en tEl cele de racliofr ecven~a , sub
20-30 pentru eclc de audi o ~ i sub 500 pentrucel e de puterc. 100 V
Tranz iswa rele ell euren~i m a i lllari Slnt socotite d e la bun 5017 V
Jn eeput ea 'll eeorcspun zatl)are. Daca tranz·istorul a trecut bill e
prima proba, se lreec la eea de a doua , re-glarea cUrentlliu i + • mA
de bna. Comulatorul !\., se r otqte pe pozi~, ia 2 ~i cu ajutor ul
poten~iometrului Rr, 'se r egleaza eurentui corespUllza,tor tipului - o~--------------------~---· ­- -- - - < 0
(10 f1. !\ pc ntru pu terc mid. C,S Jll; \ p cntru putere mare).
Eventu al cadranul lui Rio poate f.i gracla't direct 111 c llrell ~i . Fig. IV.8. Adaplor pem rll folo si rea rran zis rormerrului
Se treee Kl In poz i\ia 3 $i se ci tqte (3. In c·az ca (3 es te mai ca volrmelru
mie d e 100, atunci se re vin e eu KI. p e poz i~ia 2 ~i sc reglea zJ:
din no u Rr, pentru 'eea cle a cl o ua valoarc adica 58 11. A res­ uni ve rsal ,de mas udi eu ca re se poate d escu r ea destul de bine
p ectiv 1 mA ~i se cilqre clio n ou (3 Cll pre oizie. ln cOl1struqiile realizate.
Daca se gradeaza eadranul poten ~iometrului R4 In c ure n~i
C adra<nul instrumenlului va fi rescris dup a indie~~iile d e se poatC' ridiea eu aparawl deseris mai s us~i curba l c= f (h) :
mai jos: Vor fi d OLla rlnduri d e 'scari una superioara pentrl! adica euren wi de eolec­ ,1r: (1114;
cLlren~i ~i una ,i nferioara pen tru ~. Se etalonead ~i se traseaza tor in funqi e de curentul
mai lIltli cea superioara i n eomparatic Cll un milial11permetru de baza. P entru aceasta,
bun. Dupa aceia se seriece a d e jos 111 ~ corespul1 za tor ClIrCI1­ eu Ki In po z i~ia ~, se
··5
~il or d e colector dupa eLlIl1 urmeaza JIl dreptuI lui zero _ v ariaza curentul h citind ~
lOt /:cw ; 5 mA, (3 = 100; la 4 mA, (3 = 80; Ia 3 mA, (3 = 60, dteva puncte ~i notind
la 2 rnA , (3=40, )i la 1 111 .\ , ~=20 corespunzator lui l ll ­ corespondentele Ie p e ca­ J
= 50f1. A ; pentru seara d e l e vA se Inmul~esc va lorile lu i (3 dranul instrumentului
cu 5, la fel ~i pentrl! 0 ,5 mA. 1a 1:ranz,istoa.relc de putere. (care indica simuiran 2
eu (3 ~i curentul d e eolec­
Aparawl poate fi pre\-azur ell lnca 2 borne pentr u a fi tor, de ,f.apt, a~a se ~j ., f
folasi·t ea miliampenn etru In lIrma toarde eondi~ii: seara masoara (3 prin wremul
100 [LA - K, p c p oz i~ia I " , (1) ~i K2 pe tranzis to are d e de eoleator). Punlnd .. - 1 _ _ _ _ J. . - - - ­
purere mica; scara 1 mA: t\, pe p oz i~i,a 1, K2 pc po z i~ia trall­ punete Ie gasLte pe 0 h1r­ (0 (/Ao 4) 2 00 MO
V ' A

~istoa rc d e puterc; scara SmA: K , pc pozi~ia 3 ~i K~ p e tie miliI?etr!ca se ob~jnc Fig. IV.9. Curba earacleristica Ir= /U,,)
curba dm fIg. IV.9. ridieat a eu tranzi sro rmetru
80
6 - Piese r~dio . Montaje si mple 81
IV.2. VOLTMETRUL ELECTRONIC
tensiune ~i poate fi inlocuita eu alta dioda Zener de 7V.
Comutatorul Kl va trdmi sa aibil un izo lant foarte bun.
i\paratul prezindl 0 rel.istenta de intrare de oirca 200 kD/ V Etalonarea v oltme trului: se porne~te aparatul ~i punincl
~i Cste rceomandabil in masurari ~i depanarea aparaturii trall­ comutatorul Kl pe poz iria 2,5 V, se rcgleaza mai intii RIo
:ristoriz. atc. Instrumentul de masurat csre unul identic eu eel pentru ,i ndiearia ze ro. i\p licind In parald eu aIr voltmetru 0
de la dispozitivul de l'I1eereat tranzistoare (eventual pot fi tensiune de 2,5 V sc regleaza Rp, ~i R,:) astfel ea acul il1stru­
eonstruite ambele aparate III aeeia~i eutie eu un comutator mentului sa indi ee maximum . Dupa ar ec a se vcrifica ~i even­
pemJ'u instrument) adid 0,1 mA ~i 6000 rez,istenra interna; wal ajusteaLa 1111lul din RIO' Dupa 2-3 lilcercari sc stabilqte
In aeest cal. rcz istenra interna este mai purin importanta pu­ punetul precis ~i se treee la verificarea ~i stabilirea altor
rind avea val o ri destul de departarc bra de cea recomandata. pUl1cte din scali! . Se rceo mandii 2 seari: una pentru 2,5-25
Schema aparatului estc redata ]:n fig. IV.lO. Voltmetrul COIl­ ~i 250 V ~i alta pCntrll 10 ~ i 100 V. Se pot adallga ~i alte
seari in flll1qie de p o%iriil e disponibile la K, ~i de rezistenrelc

R~270"'1
adaugate.
Cons-rrllqia v a fi clt maio robusta 5i lIlgrJ)H excclItata.

~B
-=­ 9V
+
+

Fig. IV.lO. Schema vO'ltmet rului tranzistorizat

rlne un singur lran z istor ~i 0 dioda Zener pentru subil,izarea


tensiunii. Alimentarea este asigurata de 0 baterie miniaturala
de 9 V. Dat fiind co nsumLiI extr em de redus, bateria va avea
viar a Illdelungata. Regimul de funqi ona·re al :tranz,istorului
este fixat de rezislenrelc R G, R7 , R s, R 13 ; dintre aceSlca, Rs
~i RI;J se aleg semi variabile ~i se vor a~eza in mon taj In a~:l
fel ea sa p oad! fi reglate u~or eu ~urubelnira. Potenriome­
tI'Ll! RIO stabilqte !lulul ~j va fi seos la un buton pe pan oul
frontal al apararului . Cele einei rezistenre Rl - R:; VOr fi eu
toleranre cit mai miei; de asem en ea R6 , R 7 ~i Rp,.
De preeizia ~i stabili:tarea aeestor rezistenre va depinde
preeizia aparatului . R ezisten rele de 20 ~i 56 M .Q pot fi reali­
z ate prin inseri e.rea mai multo r reziste n~ e . Se vor pref e.ra
rezistenre de tip MLT eare se gasese p e pia\a . Tranzlstorul
OC 202 poate fi eventual Inloeuit eLi unul eu un l eo foarte
mie ~i ~ mare. Dioda OAZ 203 luerea zaea stabilizatoare de

82 6*
J3IBLIOGRAFIE

1. Bad;iralt Th. ~i Barbat B. In·i\,i:ore in udioreceplo.are. BU(UTe?li, Edotur:l


rehnica, 1964. .
2. Olarilt O. Construqii rad io. lbdior eceplOare CU t ranzi'S>loare. BuclIre~ ti,
Edi,tura lehni d\, 1965.
3. Stanciuiescu Gh. AmplnficalOa r~ de a,udiofrecven\a C'U IlJT~J1ZislOa.re. Bu­
cur·e~ri, Ediwra reh'lica, 1964.
4. MiUea A . Rahine rad,o, I311c'ure.)ri, Edilura tehn~d, 1962.
5. Olarilt O. Chidul r:ldioal11atorului. Bucurqti, Edi tur a U.C.F .S., 1965.
6. ,:. ':. ,:- IXSpozLuive semiconducware. Bucure?~i, Edir-ura lehn.ica, 1964.
7. ':. ,;- : Revisoa Radio, UR.5.S. 1967- 1968.
8. ':. ,:. ,. Rev/i'sta Funbmatc~lr, 1967-1968.

9. Ristea J. ~i Stan r. Cond""no<lJtOare. Bllcure?li, Editura tehnid, 1964.


10. ". ':. ':. Cata]oage d~ piese radio )i tranz,isloare LP.R.S.

Redactor: lng. PAUL ZAMFIRESCU

Tchnoredactor: THEODOR I VAN

Dat la cules 26.08.1969. Bun de tipar 20.09.1969. ApaTlit 1969.

Coli editorial, 4,18. Coli de tipar 5,25 . A. 1658111969. C. Z

p~nl ru b£blioteciLe mar; 621.382. C. Z. penlTlI biblio teci/~ mic-i 621.

la tmreprinderea poJigtaridi Sibiu )

TiparuJ cxcc \uat


Str. N. Dalcescu nr. 17.
Republica Soc i... li sta Romania

£ill:l
~.r:
APARITII 1969

tl" #1'·

Ciclul Piese Ji constructii radio


Rezistoare. Condensatoare. Bobine
de P. Apostol
Prize de pamint
de D. Grigorescu
Semiconductoarele ?i utilizlirile lor
de Em. Vasiliu
Montaje simple de radioreceptoare
de O. Olariu
Tuburi electron ice
de M. Bodea (in pregatire)

Colectia radio ~i televiziune ColecJia radio ~i televiziune

Ite lucr-ari

....
Antipar~zitarea instalatiilor electrice de pe auto­
ehicule
de C. lonescu
c
..c Instala\ii de radiorecep\ie pentru autovehicule

-...
III

g
de C. lonescu

Mijloace de deflexie
:::J
de Gh. Zamfir
"C
w Generatoare de audiofrecvenili

de G. Bijeu?i Gh. Stancu

lei 5