Sunteți pe pagina 1din 125

RADIORECEPTOAR,E DE BUZUNAR

EDITURA TEHNICA

/

Ing. THEOOOR BAOARAU

RADIORECEP'TOARE DE BUZUNAR



EDITURA yEHNICA B U CUR EST I - 1963

Brosura contine descrierea pieseJor care intra 'in compunerea radioreceptoarelor de buzunar, a scheme .. lor de principiu ale radioreceptoarelor pentru emisiuni cu modulatle .de "arnplltudlne ~i, pentru radioreceptoare combinate Ypentru emisiuni cu morlulatie de amplitudine ~i pcntru emlsiuni cu modulatie .de

Irecventa). '

Se descriu apoi 2~ scheme dilerite de radiorecep-, to are de buzunar. Brosura contine unele Indicatii constructive asupra acestor radioreceptoare.

Se adreseaza tehnlcienilor ~i radioamatorilor care se. lntereseaza de tehnlca nona In .acest domenlu ~i in special acelora care lucreaza la fabricarea radloreceptoarelor de buzunar.

INTRODUCERE

Desi radioreceptoarele de buzunar facparte din categoria radioreceptoarelor portabiIe, datorita cerintelor pe care . Ie satisfac ~i a particularitatilor cdnstructive, ele s-au im-·' pus ca- 0 clasa aparte. Intr-adevar, spre deosebire de radioreceptoarele portabile "cu miner" de Ia care se pretind perIormante comparabile cu cele ale radioreceptoarelor stationare, cu conditia de a nu fi prea incomode, radioreceptoarele

t de buzunar sint aparate la care pretentiile serefera in primul rind Ia dimensiuni, urmind ca performantele electrice sa fie

"cit se poate de bune", .

Aparitia radioreceptoarelor de buzunar este intim le-. gat a de tehnica tranzistoarelor, a: pieselor miniatura §i a surselor de gabarit redus ~i de capacitate mare. Imediat du'pa....punerea pe piata a acestor aparate s-a creat 0 ad evarata moda a radioreceptoarelor minuscule, in care cel mai mare succes l-au avut radioreceptoarele cele mai mici. S-a ajuns la situatia ridicola in care aparatele portabile mai mari au fost desconsiderate ~i clasate ca ,',vechi" pentru ca "n~. erau mai mici".

Dupa prima impresie Iavorabila creata de "gabarit", radioreceptoarele de buzunar au creat insa ~i alte impresii, in urma carora posesorii acestor aparate au fost obligati sa recunoasca inferioritatea auditiei furnizate de aparatele "minuscule".

Intr-adevar, tehnica moderna a pieselor miniatura a re~ zolvat foarte multe probleme, creind piese care nu sint cu nimic inferioare pieselor uzuale (rezistente, condensatoare, potentiornetre etc.); totusiea nu a rezolvat problema unui difuzor care, Ia dimensiuni mici ~i montat pe 0 caseta mica, sa aibe perf'ormante comparabile cu cele ale unui difuzor mare. Cu toate imbunatatirile ad use (membrana speciala, magnet cu inductie foarte mare in intrefier, constructie extraplata etc.), difuzoarele miniature actuale continua sa aiba un randament scazut, 0 putere radiata maxima redusa §i

3

un raspuns slab la frecvente joase. Aceasta tnseamna ca acelasi radioreceptor debitind pe un difuzor mare, montat pe un panou de dimensiuni relativ mari va furniza un nivel acustic mai mare ~i mai bogat in sunete grave. Pe de alta parte, chiar daca s-ar realiza un difuzor mai mic cu raspuna bun lafrecvente joase, acest lucru tot nu ar putea fi valorificat .in cazul montarii tntr-o caseta mica datorita "scllrtoircuitului acustic". Intr-adevar, la frecvente joase, lungimea de unda a sunetelor fiind mare, radiatia de spate a difuzorului neavind de parcurs distante prea mari plna in Iata aparatului, nu este nici atenuati'i ~i nici defazata sensibil. Ea fiind in antifaza cu radiatia frontala se scade din aceasta, reducind raspunaul aparatului la Irecvente joase. Este evident; ca c~ cit caseta ·este mai mica, cu atit scurtcircuitul acustic Incepe de la frecvente mairidicate. Daca se incearca evitarea -scurtcircuitului prin inchiderea ermetica a spatiului din spa-

tele difuzorului.ise creeaza 0' pema de aer care Irlneaza membrana, conducind la efecte t.ot atlt de neplacute,

Ca atare, reducerea dimensiunilor difuzorului implica sacrificarea calitatilor 'auditiei. Aceasta fiind situatia, se PO't reduce ~i pretentiile asupra etajelor de AF, in care se PO't utiliza condensatoare de cuplaj cu capacitati ~i cu dimensiuni mai mici, transf'ormatoare de dimensiuni mai mici etc. Pe de alta parte, daca se renunta la frecventele joase, este recomandabil sa se renunte ~i la 0' parte din frecventele lnalte, deoarece altfel sunetul apare strident: Intr-adevar, experienta a dovedit ca daca se restringe gama Irecventelor audio, situatia cea mai putin neplacuta este cea in care produsul Irecventelor limita ale gamei admise estede aproximativ 500000. Cum frecventa cea mai joasa reprodusa de cele mai "mari" aparate debuzunar este de ordinul a 250 Hz! Irecventa limita superioara este bine sa fie redusa la aproximativ 2 000 Hz. Aceasta perrnite sa se reduca considerabil pretentiile asupra Iiltrelor de banda din amplificatorul de frecventa intermediara (FI) care la 0' atenuare data a canalului adiacent nu trebuie sa aiba 0' banda de trecere prea mare. Ca atare slnt cu totul satisfacatoare circuitele j.dop".

Apoi, intrucit difuzoarele miniatura nu PO't prelua puteni electrice mai mari de 200-400 mW, nu are niciun sens ca etajul final sa debiteze 0 putere mai mare de 100-200 mW. Aceasta insa lnseamna 0' reducere a consurnului si, deci, la 0' durata de Iunctionare admisa se PO't reduce dimensiunile sursei de alimentare.

4

Teate acestea aratl1 ca redueerea calitatilor auditiei favorizeaza reducerea dimensiunilor. Cum la inceput publicul era prea entuziasmat de dimensiunile aparatelor de buzunar, pentru a da atentie perforrnantelor, el a acceptat calitati destu1 de slabe care au permis aparitia unor aparate mergind ptna ladimensiunile unei cutii de chibrituri, "radioreceptoare

de buzunar "de vesta"! .

Cu timpu1 s-a. trecut de la lozinca "cit se poate de mic'' la pretentia deseori exagerata de inalta fidelitate. Experienta doblndita la fabricarea radioreceptoarelor pitice s-a dovedit Insa a fi utila, permitind realizarea aparatelor cu mcdulatie de frecventa (MF) in gabaritu1 aparatelor de buzunar. Evident, aceste aparate avtnd mult mai multe piese decit aparatele pentru modulatia de amplitudine (MA), problema a fost ·cit se poate de grea. In prezent numarul aparatelor de format "cutie de chibrituri" sau. "cutie de tigil.ri" e din ce in de mai mic, cedind locul aparatelor cu dimensiuni de ordinul a 75 x 130 x 40 mm careau performante net superioare ~i care evident cil. [neap ~i ele intr-un buzunar normal.

Aceste aparate au primit denumirea de aparate "personale", iar gradul de intimitate a crescut prin echiparea lor cu ca~ti miniatura, care la introducerea in aparate decupleaza difuzorul. In prezeut ca~tile au devenit accesorii ale majoritatii aparatelor de buzunar ..

Este interesant de semnalat faptul ca. aparatele miniatUfa nu au avut pretutindeni acelasi sueces. Astfel, daca hi S. U .A. ~i in J aponia ele au cunoscut 0 foarte mare dezvoltare, in schimb constructorii europeni au fost mult mai temperati. Un exemplu concludent este ca industria franceza nu a realizat niei un radioreceptor liliputan, ea oprindu-se

la dimensiunile indicate mai sus. •

• in afarii de calitatile electroacustice, prin marirea dimensiunilor creste ~i sensibilitatea aparatului, deoarece la un cimp dat, semnalul aplicat pe antena de Ierita la intrarea radioreceptorului creste mult eu dimensiunile antenei.

In sfir~it, marirea dimensiunilor a fost avantajoasa ~i sub aspectul pretului de cost. Aeeasta nu numai din cauza ca manop era de asamblare fiind mai putin migaloasa costa mai putin, dar ~i din cauza unui pre! minim al pieselor. Intradevar, redueerea dirnensiunilor-unei piese inseamna nu numai micsorarea cantitatii de materia prima, ci totodata ~i cresterea pretului manoperei-care deseori se executa sub lupa ~i necesita lucratori calificati, preeum ~i un utilaj de

5

mare precizie. Pe de alta parte, pentru a men tine calitatile unor piese a fost deseori necesar sase recurga la materii prime noi, obtinute pe baza unor oercetari laborioase si care de multe ori costa mai mult decit materialele clasice.

Dimensiunile pieselor de pret minim nu permit- in prezent fabric area unor aparate prea mici (sub 100 x60 X 30. mm) ; ca atare, la 0 schema data nu este rentabil pentru toate Iabricilesa realizeze aparate cu dimensiuni sub cele de maisus.

Bineinteles aceasta este situatia actuala ~ cum ins a "ga:baritul eel mai ieftin" scade in fiecare an, pragul indicat de acest criteriu se va deplasa ~i eL

Schemele aparatelor de buzunar, destul de diferitein primul an de Iabricatie, au Iost supuse unei selectii de productie ~i de piata care a facut ca numarul variantelor pastrate in prezent sa fie relativ mic. Se pot chiar expune scheme clasice de la care oonstructorii se abat in general putin.

Daca in urma cu citiva ani, in perioada in care primau dimensiunile reduse, majoritatea aparatelor permitea receptia intr-o singura gama de unde, in prezent cele mai multe aparateau 2,3sau chiar 4 game, unele prezentind ~i 0 serie de rafinamente constructive, cum ar fi : instrument pentru evaluarea acordului exact ~i a tensiunii bateriilor, buton

. pentru realizarea extensiilor de banda pe US, sisteme de corectie a tonalitatii, sisteme de indicatoare optice de acord cu consum redus, ceasuri cu sistem de pornire ~i oprire la o anumita ora, sisteme de iluminat scara la nevoie eeo,

In sfirsit, ultimele aparate au fost inzestrate cu posibilitatea de a receptiona ~i emisiunile cu MF.

Radioreceptoarele de buzunar pot fi clasificate dupa

{ mari 160 x 90 x 45;

- dimensiuni norihale 130 x 75 x 40;

pitice 100 X 60 x 30,

tl I .. .. { MA;

- IpU ermsiunn MA ~i MF;

- numarul de game;

_ tipul constructiei: {SimPle;

" de lux.

De~i, in prezent, preferinta cumparatorilor este pentru aparatele de lux, care implicit sint ceva mai mari, totusi unele uzine continua fabricarea radioreceptoarelor "surprizii". Acestea tsi merita denumirea nu numai datoritii dimensiunilor, dar ~i formei lor. Astfel au fost realizate aparate sferice, de forma unei rachete etc.

6

I. ELEMENTELE COMPONENTE

ALE RADIORECEPTOARELOR DE BUZUNAR

In primii ani de Iabricatie industrial a a radioreceptoarelor .de buzunar, numeroase apa,rate au fost realizate prin 1nghesuirea pieselor destinate aparatelor portabile maimari. Aceasta metoda ave a drept prinoipale dezavantaje montarea dificila a pieselor ~i imposibilitatea reducerii gabaritului sub 0 anumita limita. La aceasta se adaugau dificultati de depanare, perf'ormante limitate de importante reactii parazite, greutate mare etc.

De aceea, constructorii de aparate de buzunar au fost nevoiti sa treaca la elaborarea unor piese mici ~i la adoptarea unor solutii constructive si a unor metode de asamblare adecvate aparatelor mici. In rezolvarea tuturor acestor probleme o importanta deosebita a fost acordata gasirii solutiilor celor mai simple §i mai avantajoase.

1. PlESE ELECTRICE COMPONENTE

In ceea ce priveste constructia pieselor, eforturile nu au fost indreptate numai asupra gasirii unor solutii constructive care sa perrnita realizarea unor piese mici §i simple; s-a urrnarit toto data Iolosirea unor materiale create special sau adaptate, care sa permita rectstigarea un or calitati sacrificate in favoarea dimensiunilor.

Unele dintre piesele astfel realizate s-au dovedit atlt de avantajoase, incit au fost extinse §i laaparatele mai mario Exemple tipice sint condensatoarele variabile cu dielectric solid,potentiometrele buton, filtrele de FI miniature, transformatoarele cu materiale magnetice superioare etc.

Chiar §i pieselecare au fostpreluate de la alte tillUri de radioreceptoare au fost reconsiderate, aducindu-li-se 0 serie Intreaga de lmbunatatiri.

7

In cele ce urrneaza se prezinta, pe, rind, diferitele piese cu care se realizeaza in prezent montajele electrice ale radioreceptoarelor de buzunar.

a. Bezlstenje

R e z i s ten t e fix e. Dintre diferitele tip uri de rezistente folosite la radioreceptoarele portabile, pentru radioreceptoarele de buzunar s-au dovedit a fi avantajoase numai rezistentele cu terminale coaxiale. Motivul principal este cii pentru economie de spatiu, la radioreceptoarele de huzunar, rezistentele se monteaza "in picioare". Ori numai rezistentele cu terminale coaxiale se preteaza usor acestui mod de montare. Gabaritul rezistentelor capabile ·sa disipe 0 putere data a fost redus considerahil, Una dintre caile de realizare a acestui lucru a fost tngrosarea terminalelor. In acest fels-a lmbunatatit nu numai capacitatea de disipatie termica, dars-au obtinut ~i avantaje de ordin constructiv, Intr-adevar, daca t.erminalele .nu ar fi 'rigide, montarea in picioare ar fi periculoasa, intrucit ar permite usor schimbarea pozitiei pieselor ~i crearea unor scurtcircuite, Apoi tngrosarea mai este avantajoasa ~i prin faptul ca_implica ocuparea unei parti mai maridin diarnetrul gaurilor de pe circuitul imprimat. Se ~tie, ca din motive tehnologiee este foartegreu ca intr-un suport placat, avind grosimea de 1,5 mrn, sa se dea gauri cu diametrul mai mic de 1,3 mm. Introducerea unui fir subtire intr-o asemenea gaura implica .un contact prost cu tra-

Codnl eulortlor

Culoarea I Argin-l . I I J\Iaro
. tiu Aurlu, Negru
os Prima cifra
.., 0 1
... A doua cifra -' -
os
0
OJ . Multiplicator 10-2 10-1 1 10
:>-
------ =1
Toleranta ±10% ±5%
----
Emblema fabricii 8

lI~ul conductor, un consum sporit de cositor §i\ deseori Iipituri imperfecte.

Prin folosirea unor materiaJe speciale §i prin tngrosarea terminalelor s-a reusit sa se realizeze rezistente de O,25W, care au diametrul mai mic de 2 mm §i lungimea de aproximativ 7 mm.

Deoarece dimensiunile reduse fac in comoda marcarea directa a valorilor, majoritatea constructorilor de rezistente chimice au adoptat marcarea dupa codul culorilor, reprodus

In tabela 1.1. .

Marcarea facindu-se cu inele vizibile din orice parte, se usureaza mult §i citirea valorilor ~ care la montajele compacte este deseori dificila.

Terminalele rezistentelor miniatura sein-

doai . I '. . . 1 1 Fig, 1.1. Re-

oaie cu ajutoru unor masmi specia e care e zistenta chi-

aduc la forma prezentata in fig. 1.1.

Uneori, pentru a impiedica dezlipirea placatului la 0 eventuala apasare a rezistentei, intre rezistente ~i placat se introduc margele distantier din cerami ca.

R e z i s ten t e s e ill ire g 1 a b i 1 e. Aceste rezistente servesc pentru reglarea punctului . de Iunctionare a etajelor finale, clasa B, a etajelor de FI comandate de tensiunea de RAA sau pentru dozarea reactiei la oscilatoarele ce lucreaza in gamele de US. In prezent exista douat.ipuri preferate, ambele stlnd j.tn picioare", Primul tip prezentat

pentru rezistente

mica cu terminale pregatite pentru montare in

plcioare.

,

Tabela 1.1

Rosu I Porto .. I Galben I Verde I Alba. ,I Violet I Gri j Alb
caliu stru I
2 3 4 5 6 7 8 9
102 103 104 105 106 - - -
--- --- --- ----
±20%
------
Negru 9

in fig. 1.2 este 0 rezistenta crenelata "Matera". Aeeasta are un disc crenelat pecare sint depuse doua sectoare : unul cu rezistenta specifica mare, celalalt cu rezistenta specified mica. Prin rotirea discului crenelat creste lungimea .interceptata

Fig. 1.2. Heztstenta ajustabila "Matera".

Fig. 1.3. Rezlstenta reglabila.

pe un sector ~i scade lungimea interceptata pe celalalt. In felul acesta variaza rezistenta prezentata intre cele

doua terminale. .

Acest {tip de rezistenta este relativ simplu, are dimensiuni reduse, ocupa putin loc ~i este usor de ajustat. Aldoilea tip (fig. L3) ~ste, de fapt un mic potentiometru, al carui cursor se regleaza cu 0 surubelnita dreapta sau indoita. Dupa reglaj aceste piese se blocheaza cu lac ~i uneori se rmbraca intr-un tub de policlorura de vinilpentru a evita eventualele

scurtcir.cuite. ,

Pot e n t io met r e. In prezent marea majoritate a potentiometrelor folosite laradioreceptoarele de buzunar stnt potentiometre de tip briton (fara ax). De obicei ele au ~i intrerupator. In fig. 1.,4 se prezint.a un potentiometru care se monteaza cu suruburi, iar in fig. I.5, unul care se monteaza direct pe circuitul imprimat.

In esenta, potentiometrele buton sint realizate din doua piese principale: un suport pe care sint capsate potcoava cu depunerea conductoare ~i inelul colector al cursorului ~i . Q capsula crenelata pe care este fixat cursorul. Asamblarea .acestor doua piese trebuie sa perrnita rotirea. Ghidajul se face, fie pe un pivot central, fie peconturul suportului. AUt su-

to

\

portul cit ~i capsula se executa, de obicei, din material plastic de injectiefpolistiren). Manevrarea potentiometrului se

.~.

Ffg. 104. Potenttometru care se monteaza ~

. cu suruburi. ~

face tangential, potentiometrul fiind montatastfel, incit sa prezinte la extarior 0 parte din suprafata eilindrica crenelata.

Lipsa unui ax lung, prin intermediul caruia s-ar putea transmite eforturi considerabile, permite renuntarea la piesele de otel ~i acceptarea unor tolerante mai mario Astfel, se pot Iolosi piese componente din rnateriale plastice. Drept urmare se micsoreaza numarul reperelor, se simplified prelucrarea ~i se

reduce procentul de rebuturi. .

Toate taceste criterii due la ieftinirea potentiometrelor buton, motiv pentru care ele se utilizeaza din ce in ce mai mult ~i la aparatele mai mario

Valorile uzuale ale potentiometrelor folosite in radioreceptoarele de buzunar, sint cup rinse intre 3 ~i 50 kO, tipul eel mai frecvent fiind eel de 5 kO ..

b. Oondensatoare

Fig. 1.5. Potentiometru care se monteaza direct pe cireuitul imprimal.

Ca ~i Ia celelalte radioreceptoare, Ia aparatele de buzunar se folosesc condensatoare fixe,reglabile ~i variabile. Condensatoarele fixe Iolosite in prezent la radioreceptoarele de buzunar sint de urmatoarele tipuri constructive:

- condensatoare stirofJex;

- condensatoare ceramice ;

__._ condensatoare electrolitice.

11

Dupa cum se observa, la radioreceptoarele de buzunar nu se folosesc condensatoare cu rn.'ica 8,i condensatoare cu hirtie, datorita gabaritului lor prea mare 8,i pretului mare (In cazul condensatoarelor cu mica). Din punct de vedere electric condensatoarele cu mica pot fi inlocuite perfect cu condensatoare stiroflex, iar condensatoarele cu hirtie pot fi aproape intodeauna inlocuite cu condensatoare ceramice placheta,

Condensatoarele stiroflex se folosesc in circuitele de trialta frecventa s,i au valori cuprinse intre citeva zeci s,i citeva mfi de pF. Ele se caracterizeaza printr-un unghi de pierderi Ioarte mic (tg a <. 5· 10-4), printr-un coeficient de varia tie cu temperatura relativ redus (TKe: = 150 + 50 . to-arC) s,i printr-o mare rezistenja de izolatie. Mai prezinta s,i alte avantaje, cum ar fi, de exemplu, posibilitatea respectarii in Iabricatie a unsi valori date a capacitatii cu tolerante mici. La acestea se adauga faptul ca dimensiunile de gabarit sint relativ mici.

Ca dezavantaj trebuie semnalata posibilitatea de distrugere la lncalzire exagerata, deoarece polistirenul la temperaturi care depaseso 150° se inmoaie,. putlndu-se chiar topi. De aceea, cositorirea terminalelor trebuie faeuta rapid s,i cu aliaje care nu au temperaturi de topire pre a mario Aceasta Jlrecautie nu reprezinta un dezavantaj prea mare, deoarece ea este oricum impusa s,i de alte piese, cum ar fi element.ele semiconductoare ale carer jonctiuni nu trebuie aduse Iatemperaturi mai mari de 80°C; apoi Insusi placatul care realizeaza cablajul imprimat sedistruge la Incalzire exagerata, datorita dezlipirii folieide cupru. In sfirs,it, trebuie remarcat faptul ca nu este avantajoasa f'abricarea condensatoarelor stiroflex cu valori mai mici de 25 pF.

Constructia conderisatoarelor stiroflex este relativsimpla.

Ele se realizeaza prin rasucirea simultana a doua Ioite vde aluminiu, separate prin folii de polistiren, avind 0 grosime de 25 - 40 fL (microni). Fiecare 'foita este sudata electric la cite un terminal, iar ambele terminale sint scoase de obicei la acelasi capat pentru a permite montarea condensatorului in picioare. Masina oprindu-se automat la atingerea valorii indicate in fis,a tehnologica, aceste condensatoare pot

12

fi realizate cu tolerante mici mult mai usor decit celelalte tipuri de condensatoare care pot fi folosite in radiofrecventa. Dupa realizarea rasucirii, condensatoarele se supun unui tratament termic, dupa care capetele se lnchid prin tncalzire,

In fig. I.6 se prezinta un asemenea condensator.

Condensatoarele ceramice.

Pentru radioreceptoarele de buzunar acestea se realizeaza aproape totdeauna sub forma de disc sau de placheta, ~i dupa materialul ceramic folosit pot fi :

- de stabilitate ridicata;

- de stabilitate redusa.

Condensatoarele de stabilitate . ridicata se

realizeaza cu valori de la citiva pF plna Ia cite va sute de pF. Ele au tg a < 15.10-4, deci aproximativ de acelasi ordin de marime cu con-

densatoarele stiroflex. .

Spre deosebire deacestea, eIe pot avea tnsa diferiti eoeficienti de variatie a constantei dielectrice cu temperatura, in Iunctie de' materialul ceramic folosit. Aceasta caracteristica Ie face deosebit de utile pentru realizarea circuitelor de inalta frecventa selective, intructt printr-un aranjarnent judicios ele pot compensa. variatiile frecventei de acord, introduse de celelalte piese, Ia schimbarea ternpe-aturii. 0 alta deosebire fat a de condensatoarele stiroflex consta in difi~ cultatea de a realiza in productie valori cu tolerante mici. Pentru obtinerea valorilor cu .tolerante mici se recurge Ia sortarea productiei, motiv pentru care exemplarele cu tolerante sub 5% sint relativscumpe. De aceea, pentru capacitati cu tolerante mici se prefera deseori condensatoare stiroflex. Binelnteles aceasta insa numai pentru valori peste 25 pF, deoarece nu se Iahrica condensatoare stiroflex cu valori de citiva picofarazi. De aceea, capacitatile de 5~25 pF se realizeaza intotdeauna cu condensatoare ceramice.

A~a cum s-a mai aratat, condensatoarele ceramics pentru aparatele de buzunar se Iabrica sub forma de discuri sau de plachete patrate sau dreptunghiulare. Dimensiunile lor depind ,de valoarea capacitatii ~i de coeficientul de varia tie cu tern-

Fig. 1.6.

Condensator stiroflex.

13

peratura. Ele sint cuprinse intre formatul 6 x 6 x 3 ~i 15 X 15 X 3 mm. In general, condensatoarele cu TKo: ne'gativ mai mare sint de dimensiuni mai mici. Marcarea: con-

CoduI cuiorilor pentru

I I Negru I Mara I
Culoarea I Porto-
Ro,u caliu
I CoeficientiIl de I
temperatura 0 -33 -75 -150
-- -- --
.~ "C'j Prima cifra 0 1 2 3
.[~ A ·doua cifra
c<l c<l Multiplicator 100
u .... 1 10 1000
" -- -- -- -~
c<l
..... C> 10 pF 20% 1% 2%
~ -
c<l
...
a.> C -c 10 pF 2 pF
'0 - - -
E-< densatoarelor cu stabilitate ridicata se face dupa codul culorilor prezentat in tahela 1.2.

Unele firrne realizeaza pe aceeasi placheta 2-3 condensatoare, dispuse dupa anumite scheme. De asemenea se mai realizeaza si grupuri de condensatoare ~i, rezistente care' folosesc un suport comun. Aceasta permite 0 reducere substantial a a volumului aparatelor.

Condensatoarele cu stabilitate redusa folosesc materiale ceramice cu .0 constanta dielectrica foarte mare. Aceasta face posibila realizarea unor plachete cu dimensiuni de 6 X X 6 x 3 mm ptna la 15 x 15 x 3 mm care prezinta capacitati de ordinul miilor jii zecilor de mii de picofarazi. Principalul dezavantaj al acestor condensatoare este variatia foarte mare a capacitatii cu temperatura.. Din cauza aceasta .nu are sens respectarea .unei tolerante reduse. ,In cataloage se indica

drept toleranta uzuala domeniul - 20 ... +80%. '

Din cauza aceasta, ele se folosesc numai pentru cuplari ~i decuplari, 'Avtnd pierderi reduse ~i inductante proprii neglijabile, se recomandavtn special, pentru etajele de inaIta frecventa,

Condensatoarele placheta se realizeaza prin metalizarea celor doua fete ale unei plachete de ceramica groasa de citeva Iractiuni de milimetru ~i cositorirea unor terminale care

14

fac Iegatura cu aceste metalizari. Pentru protectievcondensatoarele placheta se tnglobeaza intr-o mas a de protectie care le da forma unor pernite;

-Tabela 1.2

r ondensatoare ceramice

Galben I j Alba. I I Gri I Alb I A~riu
Verde ateu I V~olet
._.
-220 -330 -t.70 -750 - - +100
-- --- --
4 5 6 7 8 9 -
- - - - 0,01 0,1 -
-- --- -- -- --- --
- 5% - - - 10% -
- 0,5pF - - 0,25pF 1 pF -
- Deoarece, asa cum s-a aratat, capacitatea condensatoarelor ceramice nu poate fi controlata ~i stapinita riguros in timpul procesului de Iabricatie, stabilirea valorilor se face

prin triere, dupa grupe de tolerante. '

in general, pentru aparatele de buzunar nu se folosesc condensatoare tubulare, deoarece ele sint mari ~i nu se preteaza montarii in pieioara-pe cdblajul imprimat.:

h

Fig. I. 7. Condensatoare ceramice :

a - condensator placheta, b - condensator disc.

In fig. I. 7- sint prezentate condensatoare ceramice disc ~i pachet.a,

Con den sat 0 are lee lee t r 0 lit ice servesc pentru cuplari ~i ~ecuplari in audiofrecventa (AF). Ele

15

se realizeaza, de obicei, in capsule din material plastic ~i cu ambele terrninale la acelasi capat. Pentru usurinta .citirii, valoarea ~i tensiunea de utilizare sint deseori imprimate in relief pe capatul superior al capsulei.

In prezent se folosesc mult condensatoarele eleotrolitice cu tan tal - care au dimensiuni mai mici decit cele clasice.

Astfel, condensatoarele cu capacitati intre 10 ~i 50 fLF, care lucreaza la tensiuni mici (3V) (cum slnt cele pentru decuplareaa emitoarelor) au diametrul de 5 ptna la 7 mm~i lungimea de 10 ptna la 15 mm, iar cele care lucreaza la tensiuni mai mari, cum sint cele de decuplare (30 ... 100 fLF /6 ... 12 V) au diametrul cuprins intre 7 ~i 10 mm ~i lungimea· de 15 mm.

In fig. 1.8 este prezentat un asemenea condensator.

Condensatoarele reglabile se folosesc pentru corectia valorilor condensatoarelor utilizate in' circuite. Tipurile cele mai uzuale sint condensatoarele ceramics tubulare (fig. I. 9)~i condensatoarele cu- polistiren (fig. 1.10).' Uneori, in aparate mai mari se folosesc ~i condensatoare plate cu ceramica sau polistiren. Acestea ocupa 0 suprafata mai mare §i se realizeaza deoseori sub

forma debaterii de conden sa to are montate pe reglete (Iig. 1.11).

Un condensator simplu ~i de dimensiuni red use este condensatorul bobinat (fig. 1;12). La acesta reglajul capacitatii se face prin desfasurarea numarului necesar de, spire, operatie prin care se reduce

suprafata electrodului

exterior (spirele sint

dezizolate si cositorite lntre ele).· Principalul

Fig. 1.8. Condensator elec-

trolltlc.

16

Fig. I.9. Condensator reglabil, tubular.

Fig. I.10. Condensator reglabil cu polistiren.

dezavantaj al acestor piese este dificulatatea de a reveni la '0 capacitate mai mare, deoarece punerea spirelor la loc Ili I cositorirea constituie 0 operatie migaloasa. Pe de alta parte,

Fig. 1.11. Baterie de eondensatoare ell polistiren.

ele au dimensiuni mici !}i se executa cu un utilaj foarte redus. De aceea se Iabrica lntr-o gam a mare de valori. A~ ceasta permite, deseori, economisirea condensatorului

atingerea unei anumite

fix care I se pune in paralel pentru valori necesare intr-un circuit.

Deseori condensatoarele reglabile se realizeazii de forma plata !}i se tncorporeaza in constructia condensatorului variabil.

Con den sat 0 are v a ria b i 1 e . Desi la tnceput se foloseau !}i la aparatele de buzunar condensatoare variabile eu aer, in prezent acestea slnt inlocuite in masura tot mai mare de condensatoarele variabile cu dielectric solid (folie de' polietilena) care' au dimensiuni mult mai mici ~i sint mai ieftine, avind 0 constructie mai putin pretentioasa. Ele se folosesc !}i pentru gamele de US!}i chiar pentrucele de UUS.

In fig. 1.13 este prezentat un asemenea condensator.

Valorile lor uzuale sint 2 X 120 pF, iar dimensiunile de gabarit sint 20 X 20 X 17 ;: sau 15 X 15 X 12 mm. Aceste condensatoare : Ie realizeaza, de obicei, far a demultiplicare.

Fig .1.12. Condensator reglabil bobinat.

".',

I, 111-857

17

Totusi, in ultimul timp au tnceput sii se fabrice ~i modele cu demultiplicare pe bile (coaxiala) sau cu angrenaje. Raportul de demultiplicare este, de obicei, de 1 : 2 ... 1 . : 5. In ultimul timp s-au fabricat si condensatoare variabile care au ~i sectiuni pentru receptionarea emisiuni .. lor cu MF. Acestea au, de obicei, incorporate~i condensatoare ajustabile. Prin construetia lor inchisa, condensatoarele cu dielectric solid sint mai

Fig. I.1g. Condensator variabil "Ducati ". putin microfonice de"

cit cele cu aero Apo] ele nu sint expuse agentilor climatici ~i depunerii prafului. De aceea ele se monteaza rigid direct pe circuitul imprimat, fiira a se utiliza amortizoare de cauciuc.

c. Bobine

Bobinele de RF ale radioreceptoarelor de buzunar sint de doua tipuri. Primul tip se foloseste in circuitele de. intrare

pe gamele de UL, UM ~i' ,

uneori US. Ele se monteazii direct pe bara de feritii. Carcasa acestor bohine se realizeaza din polietileniisau carton. ~i trehuie sii perrnita deplasarea bobinelor in lungul barei de feri.tii. Deseori Fig: I. .14. Carcasa pentru bobine de

aceste bobine au in~Io~ antena, de fertta.

bate cose pentru conectarea firelor de .legiiturii. In fig. 1.14 se prezinta o asemenea carcasa.

Al doilea tip de bobina se realizeaza pe un subansamblu de forma

celui din fig. 1.15 ~i ser- Fig. U5. Bobinii pentru oscilator.

18

veste pentru oscilatoarele locale ~i pentrucircuitele dop ale etajelor de frecventa intermediara,

Bobina este realizata pe 0 careasa de polistiren cu un soclu, in care sint incastrate contacte. Mijloeul carcasei este strabatut de 0 gaufa, a carei parte superioara este largita ~i filetata cu pas fin. In aceasta gaura se introduce miezul de reglaj executat din Ierita. Capatul acestui miez este tncastrat intr-o capsula de polistiren, filetata la exterior, care se Insurubeaza in carcasa. Se recurge la aceasta capsula deoarece realizarea feritelor cu filet fin este dificila.

Peste caroasa se afla 0 oala de Ierit.a care inchide ~ircuitul magnetic in exterior. Datorita permeabilitatii. mari a feritei scaparile sint foarte mici, astfel incit influenta bobinei asupra altor piese este redusa. Totusi, pentru ca celelalte piese sa nu induca tensiuni in bobina, aceasta se ecraneaza cuo capsula din cupru sau aluminiu. Datorita existentei oalei de Ierita, blindajul poate fi dispus foarte aproape de oala fara se influenteze sen sibil performantele ansamblului. Aceasta permits realizarea unor ansambluri cu un gabarit foarte mic. Uneori, clnd nu este necesara ecranarea exteri-· oara, din ansamblul bobina poate lipsi oala de ferita ~i ecranul.

Unii constructori realizeaza carcasa bobinei din fier-carbonil, iar suportul contactelor din pertinax.

o varianta constructiva a acestor fiItre consta in realizarea bobinei pe 0 carcasa cu miez fix, variatia inductantei realizindu-se prin lnsurubarea oalei exterioare intr-un suport de polistiren. Oala este filetata in

exterior cu pas 'relativmare, deoarece reglajul prin oa1a este mai putin sensibil declt eel prin miez central. Fundul oalei f are 0 crestatura in care se poate introduce 0 surubelnita de reglaj. Zona din vecinatatea acestei crestaturi este colorata dupa un anum it cod - care serveste la recunoasterea diferitelor .tipuri

de bobine ce urmeaza a fi fo-

losite pe un aparat. Fig. 1.16. Bobinii ecrauata :

In fig. 1.16 este prezentata 1 _;_ oala teritll; 2 - mtez de terlta, o bobina realizata in acest feI. 3 - capsula filetatil; 4 - carcasa, 5 - ecran; 6 - con tacte

4

19

d. Filtre de frecventa intermediara

Fiind de cele mai multe ori circuite dop, se realizeaza acordind 0 bobina de RF de unul din tipurile descrise, cu un condensator stiroflex sau ceramic. Folosirea aceluiasi sistern constructiv, atit pentru bobinele de RF cit ~i pentru filtrele de FI, este rationala, deoarece astfel creste numarul de piese care trebuie realizate cu un set de scule, ceea ce permite Iolosirea unor scule ~i dispozitive de mare productivitate.

Intructt se recomanda ca amplasarea condensatorului de acord sa se Iaca in interiorul ecranului, de cele mai multe ori soclul bobinelor de RF este prevazut cu un locas in care se poate monta condensatorul de acord.

Locasul este util ~i pentru unele bohine de RF care au in paralel conderisatoarepentru reducerea coeficientului de gama al condensatorului variabil. Filtrele descrise pot fi folosite ~i pentru construetia radioreceptoarelor cu selectivitate mai mare, ele grupindu-se in filtre Cehisev. Cuplajul intre eIementeIe unui asemenea filtru se executa prin condensatoare cu valori de ordinul citorva picofarazi.

Unele aparate folosesc ~i filtre de banda cuplate inductiv.

Constructia acestora difera de cea a filtrelor simple prin faptul ca placa suport sustine doua carcase amplasate convenabil. Fiecare carcasa este acoperita eu 0 oala de Ierita.

Fig. 1.17. Flltru de FI -dublu.

In fig. 1.17 este prezentat un asemenea filtru.

Deseori oalele au ferestre ~i se pot orienta, permitind ajustarea cuplajului dintre cele dona bobine, lntreg ansambiul este acoperit cu un blindaj prevazut cu virfuricare patrund in gauri date in circuitul imprimat ~i permit punerea la masa.

Examinind fig. I. 17, se remarca faptul ca hobinele stnt dispuse paralel tntreele si perpendicular pe cablajul imprimat. Aeeasta din motive de simplitate a montarii ~i a re-

20

glajului care se efectueaza usor de pe 0 slngura parte a cireuitului imprimat. Toate celelalte moduri de amplasare a bobinelor irnplica pentru reglaj sau accesihllitatea ambelor fete ale montajului sau accesul lateral, ceea ce la montaje aglomerate este aproape intotdeauna dificil.

Filtrele cu cuplaj inductiv sint putin folosite la aparatele simple, ele avind insa 0 mare raspindire la aparatele combinate pentru emisiuni MA §i MF.

Este bine sa se observe ca laradioreceptoarele de buzunar nu se folosesc filtre combinate MA - MF ca la unele radioreceptoare station are cu tub uri , ci filtre separate pentru MA ~i pentru MF.

De multe ori, pentru MA se folosesc circriite dop, iar pentru MF,filtre cuplate inductiv. Dintre acestea merita o atentie speciala filtrul care precede etajul discriminator. Pre cum se stie, acesta trebuie sa asigure un anumit coeficient de cuplaj ~i valori precise ale diferitelorinductante care alcatuiesc filtrul.

In ultimul timp a inceput fabric area pe scara industriala a unui alt tip de filtru, care prezinta 0 serie de avantaje remarcabile. Este yorba despre filtrele ceramice denumite "transfiltre". Aceste filtre au 0 Iunctionare similara cu cea a rezonatoarelor cu cuar] ~i se' realizeaza sub forma unor discuri ceramice, montate pe suporturi speciale. Dimensiunile sint practic ceIe ale unui condensator disc. Aceste fiItre au un factor de calitate ridicat ~i o buna stabilitate termica. Din punct de vedere constructiv, ele au marele avantaj de a nu necesita operatii de bobinaj, care sint scumpe ~i migaloase. In fig. 1.18 este prezentat un transfiltru realizat de firma " Inter-

metal".

Fig. 1.18. Transfiltru.

e. Transformatoare de andlofrecvente Transformatoarele de audiofrecventa se folosesc la radioreceptoarele de buzunar ca transformatoare defazoare ~i ca transformatoare de iesire.

Datorita puterilor 'mici puse in joc ~i faptului ca induetanta necesara este de obicei redusa (deoarece etajele de· AF nu trebuie sa amplifice frecventele mai mici de 200 - 300 Hz),

21

aceste transformatoare se pot executa cu dimensiuni relativ mici. Necesitatea de a realiza transformatoare mici a sugerat folosirea tolelor .. din materiale cu permeahilitate mare (permalloy, mumetal, supermalloy etc.), iar dimensiunile mici la care se ajunge fac solutia convenabila,

Tolele eel mai des folositesint cele de tip E ~i I, cu Iereastra

largita. lnfasurarile se executa pe carcase din materiale plastice (de obicei polietilena), cu fir suhtire izolat in 'poliuretan, Acesta este un lac care se descompune la temperatura de, cositorire, evitind in acest Iel operatia migaloasa a dezizolarii capetelor.

De cele mai muIte ori carcasa contine ~i terminale pentru legarea capetelor i~fasurarilor ~i psntru conectarea la circuitul Fig. 1.19. Transfer- imprimat. In fig. 1.19 se prezinta, un

mator de AF. transformator tipic.

lntreg ansamblul este imbracat intr-o manta de tabla nichelata sau cositorita care serveste, atit pentru stringerea pachetului de tole cit ~i pentru montarea pe

circuitul imprimat. ' \

f. Difuzoare

Difuzoarele folosite in radioreceptoarele de buzunar stnt aproape intodeauna de tip circular, cu circuit magnetic cu magnet ticonal. Diametrele sasiului au valori cup rinse 'intre 65 ~i 40 mm .. Difuzoarele cu diametru de 40 mm, desi sint numai cu putin mai mici decit cele cu diametrul de 65 mm, au calitati sensibil mai slahe. Toate acestedifuzoare nu reprodue frecventele joase ale spectrului audio, intrucit au freeventa de rezonanta mecanioa cuprinsa intre 300 ~i 500 Hz. Lipsa Irecventelor joase necesita reducerea corespunzatoare a speetrului audio in zona frecventelor inalte. Aceasta permite aplatisarea difuzorului, ceea ce reprezinta un avantaj constructiv remarcabil. Pentru a avea un randament ridicat, inductia inintrefier trebuie sa fie cit se poate de mare (8 00,0- - 10 000 Gs).

In fig. 1.20 este prezentat un asemenea difuzor. Necesitatea obtinerii unei inductii mari, a unui gabarit redus ~i ill special cea a reducerii la minimum a cimpului de sea pari, face ca pentru aparatele de buzunar sa nu se recomande utilizarea magnetilor ceramici.

22

Intr-adevar, se stie ca magnetii ceramici, pe li.nga ca sint, in general, mai mari ~i mai grei decit magnetii ticonal, alnico, armco etc., au ~i un cimp de scapari mult mai mare, care poatedauna antenei de Ierita.

Pentru a satisface dif'eritele tip uri de montaje se realizeaza difuzoare cu impedan~a redusa (3 - 10.0) sau cu impedantamare (20 -e-r- 100 Q). Valorile uzuale sint cu-

prinse intre 5~i 10 Q. Fig. 1.20. Difuzor .

• Puterea nominala

a difuzoarelor destinate aparatelor dehuzunar este cuprinsa tntre 0,2 ~i 0,5 W.

g. Ca~ti

Aproape toate radioreceptoarele de buzunar moderne sint tnsotite de 0 casca magnetica, de dimensiuni reduse, care se poate introduce in ureche. In fig. 1.21 se arata construe-

Fig. 1.21. Casca,

'~iaunei asemenea casti, Impedanta uzuala este de 150- - 200 n. Legatura castii cu radioreceptorul se face, de obieei, printr-un cablu bifilar subtire, cu fire flexibile, izo-

23

lat In policlorura de vinil, care se termina cu un jac. La introducerea acestuia in .hucsa corespunzatoare a aparatului se deconecteaza difuzorul, dlnd aparatului un oaracter intim.

h. Comutatoare de game

De cele mai multe ori, comutatoarele de gama sint de tip cu translatie (fig. 1.22). Uneori se folosesc ~i comuta-

Fig. 1.22. Comutator eu translatle.

.

Fig. 1.23. Comutator rotativ.

toare rotative speciale (fig. 1.23). Pentru aparatele simple cu Kame de UL ~i UM se Iolosesc deseori comutatoare simple cu contacte basculante (fig. 1.24). Comutatoarele cu clape, aUt de frecvente la aparatele mai mari, nu se intilnesc la apa~atele de buzunar, datorita dimensiunilor lor exagerat de marl.

o solutie interesanta consta in realizarea comutatoarelor direct pe circuitul imprimat. In cazul acosta se folosesc perii

de contact, realizate din material arcuitor subtire, care calca direct pe circuitul imprimat. De fapt, termenul "direct" este impropriu, deoarece folia de cupru a placatului este protejata cu un strat dur (niehel, rodiu, etc.) care impiedica uzura prematura a comutatorului. 0 asemenea constructie se £0- loseste la unele radioreceptoare Telefunken de tip "Partner".

I

Fig. 1.24. Comutator en contaete baseulante.

i. Antene de ferita .

Antenele de Ierita ale radioreceptoarelor de buzunar au rolulde a extrage din cimpul electromagnetic, produs de radioemitatoare, semnalele care urmeaza a fi aplicate la

24

intrarea radioreceptoarelor. Semnalul aplicat este cu attt mai mare, cu cit este mai mare tnaltimea efectivii a antenei. La rlndul ei aceasta depinde de dimensiunile feritei 8,i de calitatile ei, in special de permeabilitatea inerementalii ~i de pierderile in tnalta frecventa, Deoarece cresterea permeabilitatii implica cresterea pierderilor la frecvente ridicate, antenele eu permeabilitate mare lucreazii bine numai la freevente :r:elativ joase (UL ~i UM). Ca atare, ele nu pot fi Iolosite pe gamele de US. Invers, 'antenele care au pierderi mici pe gamele de US, au 0 permeabilitate necorespunziitoare pe UM ~i UL. De aceea, Iolosirea unei antene comune pentru toate gamele reprezinta in prezent un compromis destul

de dezavantajos.. .

Spre deosebire de aparatele portabile mai mari, care Iolosesc aproape intotdeauna antenerea)izate sub forma unor bare cilindrice, aparatele de buzunar folosesc, de obicei, ferite presate sub forma unor plachete, care ocupa mai putin loc pe suprafata circuitului imprimat ~i pot fi mai bine asigurate contra spargerii.

Intrucit reducerea lungimii barelor de f_erita implica seaderea Inaltimii efective, in prezent antena se plaseaza aproape intotdeauna in lungul aparatelor.

Este foarte important caantena sa fie dispusa cit se poate mai departe de difuzor, deoarece, atit masa metalica a acestuia cit ~i in special cimpul de sciipiiri al magnetului permanent, au 0 influent a defavorabila asupra antenei. Intradevar, practica dovedeste ca prezenta unei inductii magnetice continue reduce Inaltimea efectiva a antenei ~i dezacorda eireuitele de intrare. Fenomenul este eu atit mai important, eu cit se eonstatii ell. la depasirea unei anumite induetii tolerabile inrautatirea devine ireversibila, proprietatile initiale ale Ieritei ne mai putind fi restabilite.decit prin tratament termic. De aceea, este bine ea la manipularea feritei sa se evite atingerea magnetului difuzorului. Reeomandarea este eu atlt mai importanta, eu cit, datorita dimensiunilor reduse, performantele antenelor de ferita ale aparatelor radio de buzunar sint ~i asa destul de slabe.

Fixarea antenei de ferita se face eu ajutorulunor reazeme elastiee din polietilena, caueiuc etc. Acestea trebuie sa lmpiedice 0 eventuala spargere a antenei ceea ce ar avea drept urmare dezacordarea circuitelor de intrare ~i redueerea lnaltimii efective.

25

Elastieitatea suportilor mai este necesara ~i pentru a satisface cimpul de tolerante destul de larg, cu care pot fi respectate in prezent dimensiunile nominale ale antenelor de Ierita,

j. Antene supllmentare.

, Prin antene suplimentare se tnteleg antenele exterioare aparatului prin care se poate aplica la intrarea radioreceptorului un semnal mai mare decit cel ce poate fi aplicat prin antena de Ierita ; dupa constructie ele pot fi: antene telescopice sau ant erie monofilare.

Ant e n e let e I esc 0 pic e. Aceste antenestnt realizate dintr-o serie de 5-12 tuburi concentrice care se pot stringe unul in altul sau desf'asura, Se realizeaza astfel 0 antena vertical a prin care se aplica semnalul de intrare, ~i care, impreuna cu antena de ferita asigura 0 mai buna receptie in gama de US. .Pin a de curind antenele telescopice nu erau utilizate pe US ca antene suplimentare, ci ca antene propriu-zise, datorita inaltimii efective red use a antenelor de ferite pe aceasta gama. Antena telescopica a radioreceptoarelor de buzunar difera de cea a radioreceptoarelor mai mari prin numarul mai mare de sectiuni ~i ca atare prin diametrul mai mare ale sectiunii exterioare. Totusi se utilizeaza si ' antene cu numar redus de sectiuni - care insa trebuie montate la aparat in timpul Iunctionarii pe gamele de US.

Ant en e I e m 0 n 0 f i I are. Acestea sint realizate dintr-un fir subtire de lita; de citiva metri lungime, izolat in policlorura de vinil, care are la un capat 0 ventuza de cauciuc ce se poate aplica pe orice suprafata plana lustruita, iar la capatul celalalt 0 banana ce poate fi introdusa intr-o ~uc~a speciala a aparatului.

k. Dispozitivesemiconduetoare

Dispozitivele semiconductoare (diodele, tranzistoarele, varistoarele ~i termistoarele) folosite la radioreceptoarele de buzunar se deosebesc relativ putin de cele Iolosite la radioreceptoarele mai mario Totusi, se remarca tendinta construetorilor de a micsora ~i aeeste piese. Diodele care' se folosese la detectie, la etajele discriminatoare, in sistemele de RAA, precum ~i in eele de limit are a amplitudinii oscialatiilor locale sint intotdeauna cu contact punctiform. Tranzistoarele sint

26

aproape intotdeauna de tip pnp. In etajele de RF ~i de FI se folosesc din Min ce mai mult tranzistoare de tip drift. ~i mesa.

Tranzistoarele finale se Imbraca uneori in radiatoare care usureaza disipatia cald urii.

Varistoarele sint de fapt diode cu jonctiune, folosite drept rezistente variabile cu temperatura. In general ele stnt tranzistoare respinse la control, care nu pot fi utilizate drept amplificatoare, tnsa care au 0 jonctiune buna.

Varistoarele prezentind aceeasi curba de variatie a rezistentei cu temperatura ca ~i jonctiunea baza-emitor a tranzistoarelor, permit aplicarea unor polarizari care sa asigure un curent de colector practic insensibil la variatiile temperaturii. De aceea ele se folosec mult pentru polarizarea etajelor finale de AF clasa B, pe care le impiedica sa treaca la temperaturi scazute in functionare clasa C.

Tot in acest scop se folosesc ~i termistoarele.

Acestea slnt rezistente de volum cu un coeficient de temperatura negativ. Curb a de variatie a rezistentei cu temperatura difera de curba necesara pentru a obtine 0 stabilizare termica perf'ecta a tranzistoarelor .. De aceea termistoarele se asociaza cu rezistente uzualein scopul realizarii un or caracteristici cit mai convenabile. -

Termistoarele- folosite la radioreceptoarele de buzunar se realizeaza sub forma unor discuri ~i seamana mult cu condensatoarele ceramice disc.

1. Dispozitive anexR

Tipurile cele mai perfectionate de radioreceptoare de buzunar au inceput sa fie echipate, ca ~i radioreceptoarele portabile mai mari, cu 0 serie de dispozitive anexa. Astfel se folosesc sisteme de extensie de banda pentru usurarea acordului pe US, sisteme de comutatoare pentru reglajul tonului in trepte, sisteme de control a acordului exact etc.

Sis t e m e dee x ten s i e deb and a . Acestea se realizeaza, de .obicei, prin condensatoarele variabile simple, de capacitate redusa (cttiva p F), care se monteaza in paralel pe sectiunea oscilator a condensatorului variabil. Prin actionarea acestor condensatoare se acopera 0 plaja de aproximativ 300 kHz la capatul superior al gamei de unde scurte ,i de aproximativ 12 kHz la capatul inferior. 0 situatie mai avantajoasa=-cu variatii mai mici de acoperire - se reali-

27

zeazit cu 0 inductanta variabila, montata in serie. cu bobina oscilatorului. Acest sistem este mai complicat, in8a are 0

• acoperire de 300 kHz la capatul superior, ~i de aproximativ 100 kHz la capatul inferior al gamei; deci 0 diferenta de acoperire mult mai mica.

Nu se recurge la extensii mai mari de 300 kHz, deoarece aceasta ar reduce Iiuetea acordului ,~i ar introduce importante dezalinieri.

Sisteme de u r m a r i r e (control) ·a a cor d u 1 u i e x act. Acestea corespund ochiului magic de la radioreceptoarele cu tuburi. Bineinteles, Insa, in montajele cu tranzistoare inacest scop nu se foloseste un tub

,electronic, ci un instrument care mascara curentul de emitor al tranzistorului comandat de sistemul.de RAA. La acord exact semnalul de RAA creste, reducind curentultranzistoru:lui comandat. Aceasta face ca acul indicator sa paraseasca pozitia maxima ~i sa in dice un minim vizibil pentru acordul exact. Instrumentul descris este de fapt un microampermetru de 500 !-,-A~ care mai are ~i rolul de a aprecia starea sursei de alimentare. Intr-adevar, la epuizarea surselor scade tensiunea de alimentare ~i impreuna cu ea ~i curentul de repaus al tranzistorului comandat de semnalul de RAA. Ca atare, in repaus acul indicator nu mai ajunge pin a

, la diviziunea maxima. Pe cadran

se marcheaza zona care daca nu mai poate fi atinsa de ac indica necesitatea inlocuirii bateriilor. In fig. I. 25 se prezinta un aseme-. nea instrument fabricat de firma Toyo Musen (J aponia) sub denumirea de "radicator". DimensiFig. L 25. Instrument indi- unile instrumentului slnt acelea

cat or de acord (radicator). ale unui cub cu latura de 20 mm.

2. MONTAREA PIESELOR

Ca la majoritatea radioreceptoarelor moderne,schemele radioreceptoarelor de buzunar se realizeaza prin montarea pieselor pe un cablaj imprimat.

Prin cablaj imprimat se tntelege un suport izolant pe care sint imprimate trasee metalice care realizeaza legaturi eleetrice intre anumite puncte. In dreptul acestor. puncte

28

sint date gauri care permit atingerea traseelor de eatre terminalele unor piese dispuse pe cealalta fata. a suportului.

Pentru obtinerea cablajelor imprimate exista mai multe metode. Dintre aeestea mai rasp indite sint metodele prin care se porneste de la un suport izolant. (pertinax, steclotextolit, teflon) placat cu folie de eupru. Pe fata de cupru se transpune cu 0 vopsea de protectie imaginea cablajului care urmeaza a fi executat, dupa care placa este spalata cu o solutio de clorura ferica. Aceasta dizolva cuprul din zonele in care n-a fost protejat, scotlnd la iveala suportul izolant. Urmeaza spalarea, Indepartarea vopselii de prctectievperforarea gaurilor, decaparea ~i acoperirea eu flux (lac decapant).

Desenul care sta la baza realizarii cablajului imprimat, se executa yinind seama de schema aleasa, de locul de amplasare a principalelor reglaje, de gabaritul pieselor care urmeaza a fi utilizate, preeum ~i de 0 serie tntreaga de recomandari menite sa reduca la minimum cuplajele parazite. Dintre aceste recomandari cele mai importante sint urmatoarele :

- se va evita asezarea in apropiere a pieselor strabatute de semnale cu aceeasi frecventa, aflate tnsa la nivele mult diferite;

- piesele se vor amplasa astfel, tncit legaturile sa fie cit se poate de scurte, iar cuplajele parazite sa fie reduse ;

- piesele a caror Tunctionare normala poate fi deranjata de prezenta altor piese se vor Indeparta cit se poate de mult de aeestea (de exemplu aatena de ferita ~i conden-

satorul variabil fay a de difuzor); .

- se vor evita traseele paralele intre care se pot stabili cuplaje inductive daunatoare ;

- legaturile la masa vor fi late, ~i in masura in care este posibil vor inconjura etajele de RF ~i FI pentru realizarea unor eontururi de ecranare;

- pastilele conducatoare in mijlocul carora se dau gaurile vor ave a 0 suprafata destul de mare pentru a asigura aderenta la suport, in eventualitatea lovirii §i def'ormarii terminalelor; ca urmare diametrul minim va fi de 2,5 - 3 mm.

- pentru a realiza economiede spatiu, piesele se aeaza, de obicei, in picioare ;

- deseori gaurile pentru terminalele pieselor se aranjeaza astfel, incit sa cad a pe nodurile unei vretele rectangulare eu pas' normalizat (de exemplu 2,5 mm); .aceasta face posibila folosirea unor scule universale care se adapteaza

29

rapid oricarui cablaj, prinsimpla scoatere a poansoanelor inutile.

Dupa introducerea tuturor terminalelor in gaurile respective, Iata placata a montajului este aplicata pe supraIata unei bai de cositor topit ~i este tinuta astfel citeva secunde; in Ielul acesta se realizeaza simultan toate legaturile electrice; la executarea cositoririi se va evita atlt supraincalzirea baii cit ~i depasirea timpului minim necesar unei bune cositoriri, deoarece cresterea temperaturii poate duce la distrugerea dispozitivelor semiconductoare, topirea suporturilor din. material plastic, scurtcircuitarea condensatoarelor stiroflex sau dezlipirea traseelor de cupru de pesuportul izolant. Din aceleasi motive este bins cao eventuala'rei-· mersiune in baia de cositor pentru corectarea unor lipituri necorespunzatoare sa nu se Iaca decit dupa racirea montajului (aproximativ 5 min).

3. CONSTRUCTIA MECANICA

Ansamblul radioreceptorului de buzunar este realizat, de obicei, simplu datorita faptului ca marea majoritate a pieselor se monteaza pe un singur circuit imprimat. Hamin in af'ara antena telescopica, bucsa pentru antena exterioara, bucsa pentru casca, suportul sursei de alimentare ~i difuzorul, care se monteaza toate direct pe caseta,

Din cauza ca nu toate piesele se preteaza direct aranjamentului impus de prezentarea estetica aleasa, deseori se recurge la piese suport din materiale plastice (polistiren, polietilena) .

Un exemplu elocvent este oferit de radioreceptorul "Ticcolo", la care se utilizeaza 0 piesa relativ complex a din polistiren care serveste pentru rriontarea scripetilor de la sistemul de scala, a potentiometrului ~i a barei de Ierita ; toto data aceasta piesa realizeaza ~i 0 parte din sistemul de comutare.

AUt la montare cit ~i mai ales la 0 eventuala reparare faptul ca 0 parte din piese nu se afla pe circuitul imp rim at se dovedeste a fi stinjenitor; de aceea, numerosi construetori au realizat piese mecanicecare permit montarea diferitel or bucse, rrecum ~i a sursei de alimentare, direct pe placa imprimata. In Ielul acesta singurele piese care vor trebui montate pe caseta sint antena telesoopica ~i difuzorul. Binetnteles ca acceptarea sursei de alimentare §i a diferitelor piese mecanice pe circuitul imprimat inseamna 0 marire a

30

suprafetei materialului placat; dar aUt dezavantajele care rezulta din marirea dimensiunilor cit ~i din cresterea pretului materiei prime sint relativ mici fat a de avantajul rezultat din reducerea cablajului manual ~i din simplitatea deservirii aparatului.

Montarea in caseta a ansamblului pieselor de pe cabJajul imprimat se face, in general, cu piesele spre capacul din spate. Aceasta implica perforarea montajului in dreptul circuitului magnetic al difuzorului ~i folosirea unui difuzor plat. Unii constructori prelera asezarea traseelor cositorite tnspre capacul din spate, solutie care permite controlul usor al ten-

siunilor dintre diferitele puncte ale montajului. '

Difuzorul continua sa fie montat pe caseta, deoarece prinderea lui pe suportul placat pe care este montat direct ~i conderisatorul variabil ar favoriza mult microfonia. In sftrsit, montarea difuzorului direct pe cas eta se recomanda §i din punct de vedere electroacustic.

Montarea pieselor pe circuitul imprimat se face, fie direct, fie asa cum s-a aratat, prin intermediul unor suporturi care se realizeaza sub forma de subansambluri. Suporturile se prind pe placat cu. ajutorul unor suruburi, al unor terminale cositorite, sau in cazul materialelor pIa stice al unor proeminente care se deformeaza la cald.

Reglajul aparatelor de buzunar, in afara faptului ca este mai migalos, se face la fel ca la aparatele portabile mai mario

Caseta radioreceptoarelor de buzunar este realizata aproape intotdeauna din material plastic de injectie (polistiren, acetat de oeluloza, nylon etc.) ~i se compune dintr-un corp principal ~i un capac-spate. Asamblarea celordoua parti se face prin apasare, retinerea fiind asigurata de citeva praguri deformabile. Asigurarea asamblarii se face ~i cu un surub prizonier in- capacul-spate. Acest surub are un cap mare, cu o crestatura, in care poate fi introdusa 0 moneda, ~urubul patrunde tntr-o gaura Iiletata, data in circuitul magnetic al difuzorului sau intr-un distantier montat pe corpul casetei ~i . care fixeaza totodata ~i cablajul imprimat.

Corpul casetei are panoul frontal acoperit, de obicei, cu tabla perf'orata decorativa. Aceasta are marginile indoite pentru a intra lntr-un san] practicat special in caseta. Prinderea se face prin indoirea capetelor pe care le prezinta tabla perforata. Pentru a evita zhlmliturile, se introduce intre masca de tabla ~i corpul casetei 0 hlrtie poroasa sau 0 tesatura rara (tifon).

31

Butoanele radioreceptoarelor de buzunar au intotdeauna numai un sector vizibil, ele actionlndu-se prin apasari tangentiale, Deoarece, de regula, sectorul de actionare iese din peretii laterali (datorita conditiilor de montare a pieselor respective pe circuitul imprimat), pentru a nu complica scula cu care se realizeaza caseta, locasul de iesire se realizeaza ca in fig. I.26.

Sistemul de scala al primelor radio-

Fig. 1.26. Locas de receptoare de buzunar, pre cum ~i al

iesire. radioreceptoarelor foarte mici, este

circular, scala fiind realizata prin gravarea butonului montat pe condensatorul variabiI. Aces.t sistem foarte simplu este insa neprecis ~i nu se preteaza usor decit la 0 demultiplicare coaxiala. De aceea, el se Ioloseste numai la aparatele care receptioneaza posturi din gamele de UL §i UM. Pentru aparatele cu US, demultiplicarea Iiind obligatorie, nu este prea complicat sa se realizeze ~i scale rectilinii cu desf'asurare mai mare. De aceea, majoritatea radioreceptoarelor de buzunar mod erne au scale rectilinii.

Acul indicator este protejat cu un I\geam" din polistiren sau polimetacrilat de metil injectabil, pe care sint gravate cifrele corespunzatoare diferitelor frecvente. Geamul este montat pe caseta prin lip ire sau prin deformarea la cald a unor

tampoane special prevazute. .

Montarea placii imprimate in caseta se face cu ajutorul a 2 - 4 suruburi cu crestaturi in cruce (pentru surubelnite pneumatice). Aceste ~uruburi se prind in bucse filetate prizoniere in corpul casetei. Tot pe bucse filetate se prind suruburile cu scoabe pentru montarea diluzorului. Eventualele rupturi care se pot produce pe panoul frontal in dreptul locasului pentru bucsele filetate sint mascate de placa metalica perforata care acopera panoul frontal. In cazul easetelor incasabile (nylon, acetat de celuloza etc.) nu este necesara utilizarea bucselor filetate, intrucit peretii elastici permit utilizarea suruburilor autofiletante.

Bateria de alimentare de 9 V se plaseaza in locasul rezervat ei, fara nici un fel de asigurare rnecanica speciala, Conectarea se face cu 0 fi~a de policlorura de vinil, in care sint montate doua capete legate la fire lita ce due spre. intrerupatorul potentiometrului. Capsele au corespondente pe baterie care nu permit conectarea gresita a sursei (fig. 1.27).

32

~"'I:

'" Montarea surselor cu baterii cilindrice se face, de obicei, :eu ajutorul unor suporturi din material plastic. Pe aceste lU'porturi slnt prinse Iocasurile de contact pentru electrozii

Fig. 1.27. Capse conectoare pentru baterii.

Fig. 1.28. Suport pentru baterii de 3 V.

Fig. 1.29. Suport pentru baterii de 4,5, V.

pczitivi ~i arcurile elicoidale conice pentru electrozii negativi. In rig. 1.28 este prezentat un suport pentru 0 sursa de 3 V, tar ill fig. 1.29, un suport pentru 0 sursa de 4,5 V.

,3 - 857'

33

Desi, conform denumirii lor, radioreceptoarele de buzunar nu ar trebui prevazute eu un dispozitiv care sa usureze transportul, totusi maroa majoritate slnt prezentate in cutii de piele prevazute cu curele de transport "pe umar". Pe aceste curele se {ina ~i 0 eutie, hineinteles tot de piele, in care se ana accesoriile aparatului - casea, antena eu ventuza etc.

4. SURSELE DE ALIMENT ARE AI.E RADIORECEPTOARELOR DE BUZUNAR

La inceputul Iabricarii radioreceptoarelor portabile, sursele de alimentare au fost realizate de eele mai multeori prin conectarea in serie a doua baterii de 4,5 V. Se ajungea astfel la tensiunea oonvenahila de 9 V, care era sufieient de mare pentru a asigura Iunctionarea optima a tranzistoarelor fabricate in acea perioac@.

Deoarece primele ra~oreceptoare de buzunar au fost realizate dupa schemele radioreceptoarelor "po~eta", a fost pastrata din conservatorism ~i tensiunea de 9 V, livrata Insa de data aceasta de haterii speciale "Mierodyn", cu dimensiunile 15 x 25 x 45 mm. Aceste bateriiau fost fabricate dupa tehnologia bateriilor anodiee miuiatura ~i au fost prevazute cu. un sistem de conectare cu capse care Impiedica legarea incorecta a sursei. In functie de tipul de element galvanic Iolosit, capacitatea acestor baterii variaza intre 0,1 ~i 0,2 Ah. Ulterior s-au realizat baterii regenerabile (argint-zinc) in acelasi format ~i recent chiar ~i acumulatoare etanse.

Totusi, tipul cel mai rasplndit a ramas bateria cu elemente Leclanche,

Dezavantajulprincipalal bateriilor paralelipipedice 11 constituie, pe linga dificultatea Iabricatiei, capaeitatea rela t.iv redusa. Acest lucru este agravat de faptul ca este suficient ca un singur element sa se epuizeze mai repede, pentru ca sa fie necesara inlocuirea intregei baterii. De aceea, construetorii s-au gindit sa treaca la un sistem de alimentare alcatuit din elements separate, care se pun in serie nu prin constructia bateriei, ci prin constructia suportului in care se monteaza, In feluJ acesta se pot Icl.isi clemente cilindrice "Mignon" de 1,5V care au fata de bat.eriile paralelipipedice 0 serie Intreaga de avantaje constructive.

34

Deoarece Jegarea in serie a unui numar de sase asemenea elemente nu este convenabila, nici din punctul de vcdere al realizarii casetei pentru baterii ~i nici din punctul de vedere al volumului, s-a trecut la surse cu tensiune mai mica. Bineinteles, in prealabil, Iusesera elaborate tranzistoare ~i montaje capabilc sa Iunctioneze avantajos la tensiuni reduse, o data rezolvata aceasta problema s-au obtinut 0 serie intreaga de avantaje, printre care:

_ condensatoarele electrolitice lucrind la tensiuni mai

mici pot avea un volum mai mie ~i un pret mai mie;

'_ redueerea tensiunii de alimentare nu mareste proportional declt consumul etajului final, curentul celorlalt.e etaje ramlnlnd aproape acelasi ; in felul acesta se realizeaza economie de energie electrica, deci oduratii mai mare de Iolosire a bateriilor ;

_ bateriile cilindrice fiind, in general, mai ieftine ~i

mai sigure decit bateriiIe cu pastile, eonduc Ia un pre] de exploatare mai mic;

. _ bateriile ,eilindrice au rezistente interne mai mici ~i deci nu necesita condensatoare de decuplare a sursei, de valeri exagerate.

Din aceste motive in prezent bateriile paralelipipedice de 9 V se folosesc mai mult pentru aparate foarte mici. Pentru aparatele de tip normal sau lux se folosese de obicei 2,3 sau 4 elemente Leclanche care dau tensiuni de 3, 4, 5 sail 6 V. Cele mai des utilizate stnt grupurile de 6 V.

In ultimul timp, in special in U.R.S.S. ~i in R.F.G., se remarca tendinta de lnlocuire a bateriilor cu acumulatoare ermctice. Cele rna; frecvent folosite stnt elementele NichelCadmiu de 0,2 Ah care au diametrul de 25 mm §i grosimea daaproximativ 9 mm.

Numarul de cicluri de retncarcare este de aproximativ 500. La noiIn tara asemenea acumulatoare se gasesc montate in lanternele eu acumulator de tip Electromagnetica. Pentru

exploatarea rationala a acestor .

surse s-au realizat redresoare 4J1f 4J1A12 IN91

dupa schema din fig. 1.30. ,.......-II I. :

Aceste redresoare pot fi ~. +

alimentate la orice tensiune a 120" ~ INI1

retelei (100-240 V), deoarece t.__ ~_-_o-

schimbarea tensiunii nu modifieii decit curentul de lnoarcare al acumulatoarelor care

Fig. 1.30. Montaj pentru atimentare a la ret ea ~i tncarcarea acumulatoarelor.

35

nu au valoare eritica. Valoarea medie a curentului de Incarcare este limitata de condensatorul C de 2 ... 4 !J.F care nu trehuie sa fie electrolitic, deoarece lucrind sub curent alternativ s-ar strapunge.

Este bine ca tensiunea de lucru a acestor condensatoare sa fie cit mai mare (500 V). De cele mai multe ori, dispoziti vele de tncarcat acumulatoare se contruiesc cu piese aparte. Totusi, clteva radioreceptoare con tin in interior ~i piesele

acestor dispozitive. '

o solutie foarte moderna si interesanta consta in realizarea siste'melor de alimenta~e mixte cu acumulatoare ~i sist eme de incaroare cu baterii solare.

Acestea din urma se executa sub Iorma unor mozaicuri decorative pe una din fetele casetei. Curentul f'urnizat de elemcntele acestor haterii, Ja iluminare intensa, tncarca acumulatoarele, care 'asigura Iunctionarea aparatului ~i in conditii de slaba iluminare.

, Bateriile solare au 0 viata foarte lunga ~i reprezjnta una dintre cole mai elegante solutii ale problemei alimentarii radioreceptoarelor de buzunar.

II. SCHEME DE PRIKCIPIU'

ALE RADIORECEPTOARELOR DE BUZUNAR

Desi exista scheme care cu un numar redus de piese asigura foarte bine cerintele asupra uneia din perf'orrnantele radioreeeptoarelor, totusi singurul montaj capabil de a sat.isface simultan toate exigentele ramine montajul superhetero-

dina. . .

In general, montajele reflex eu reactie, eu 2-3 tranzistoare, permit sa se realizeze aceeasi amplificare care se poate obtine tntr-o superheterodina cu 4-5 tranzistoare. Acest avantaj al radioreceptoarelor mentionate nu poate fi lnsa Iolosit convenabil, deoarece, datorit.a selectivitatii insuficiente, auditia se transforms intr-un vacarm in care mai multe posturi s~ arnesteca eu suieratul care se produce ori de cite ori rnontajul depaseste reactia crit.ica.

Intr-adevar, cu tot factorul de calitate foarte ridicat a] etajului cu reactie selectivitatea lui este foarte proasta. A poi reactia trebuie reglata in permanenta, nu numai la acordul de pe un post pe altul, dar ~i in timpul audierii unui singur post.

Masurile care se pot Iua pentru imbunatatirea selectivitatii complica foarte mult solutia constructive 9i maresc apreciabil instabilitatea montajelor, Astfel, pentru a obtine de la un radioreceptor eu amplificare directa 0 select.ivitate cornparabila eu eea a unui radioreceptor superheterodina ar fi necesara folosirea a trei etaje de amplificare de radiofrecventa eu circuite acordabile simultan pe oricare freeventa cuprinsa in limitele gamei de receptionat, Aceasta inseamna Iolosirea unui eondensator variabil eu trei sectiuni identice ~j a unui comutator eu numeroase contacte.· Un asemenea montajeste scump, greu de reglat ~i foarte inst.abil datorita tendintelor de cuplaj intre numeroasele etaje conectate Ia acelasi eondensator variabil 9i la acelasi comutator.

La radioreeeptoarele superheterodina aeest dezavantaj nu apare, deoareee eu exceptia cireuitului de intrare, toate cir-

37

cuitele care contribuie la selectivitate au acordul fix (pe FI) ~i nu necesita nici un fel de comutari sau conectari Ia piese voluminoase. In sftrsit, Ia radioreceptoarele superheterodina amplificarea de frecventa intermediara facindu~se pe 0 banda fixa de frecvente ~i nu pe 0 banda care poate fi deplasata intr-un domeniu foarte mare de Irecvente, masurile care se pot lua pentru preintimpinarea instabilitatii sint mai simple ~i mai eficace. La aceasta se adauga faptul ca la radiore.eptoarele superheterodina amplificarea in inalta frecventa poate fi repart.izata in parte pe Irecventele semnalului incident (un singur etaj) ~i in parte pe frecventa interrnediara, ceea ce reduce amplifioarea pe aceeasi banda de frecvente ~i mic~oreaza pericolul cuplajelor parazite.

In rezumat, se poate spune, ca un anumit cuplaj este mai periculos Ia radioreceptoarele cu amplificare directs decit la cele cu schimbare de frecventa, sau invers, ca la 0 stabililitate data mcintajul superheterodina admite 0 mai mare apropiere a pieselor decit celelalte montaje.

Toate acesteavantaje ale montajului superheterodina slnt Ioarte pretioase pentru radioreceptoarele de buzunar, deoarece:'

~ semnalele aplicate Ia intrare prin antenele de fer~ta, care incap intr-un radioreceptor de buzunar, sint mici 9i necesita 0 amplificare foarte mare pentru a ajunge la un

nivel convenabil la detectie ; •

- montajele sint foarte compacte, permitind Insemnate cuplaje parazite.

In sfirsit, 'in afara avantajelor electrice, montajul super~ heterodina are ~i avantaje economice, ~i anume:

- la perf'ormante date, piesele necesare unui montaj superheterodina sint maisimple, mai ieftine siocupa un velum mai mic decit cele necesare ceiorialte montaje;

- piesele necesare pentru trecerea de la ' cea mai simpla superheterodina Ia 0 superheterodina cu perform ante superioare reprezinta un volum ~i un pre] de cost relativ mic fata de piesele de baza ale superheterodinei simple. Intr-adevar, pe Ilnga condensatorul variabil dublu, antena de ferita,

bobina oscilator, filtrul de FI, potsntiometrul, transformatoarele de AF, difuzorul ~i bateria, necesare chiarei pentru cea mai simpla superheterodina, utilizarea a inca unuia sau a doua tranzistoare cu citeva rezistente ~i oondensatoare reprezinta 0 cheltuiala neglijabila fata de avantajele care se obtin.

Din aceste cauze aproape toti constructorii s-au oprit Ia montajul superheterodina. Totusi, se mai Iabrica inca apa-

38

rate foarte ieftine eu care pot fi ascultate in conditii satisfacatoare nu numai postullocal, ci ~i inca 3-4 posturi puternice, Aceste aparate slnt de obicei aparate in montaj reflex cu reactie. Totusi, uneori se folosesc ~i montaje mai simple. in fig. II.1 s~ prezinta schema unui radioreceptor din aceasta categorie, radioreceptorul "Mali~".

r, 0101

~ 1111A

,"fJ liD

T~.r5 HI,]

Fig. Il.l. Schema radioreceptorului "MaU~ u.

Marele succes repurtat de radioreceptoarele de buzunar inca din· primii ani de Iabricatie a impus trecerea rapida la o productie de foarte mare serie. Evident, ca pentrua asigura rentabilitatea acestor serii s-au efectuat numeroase cercetari privind, atit schemele electrice alese cit ~i piesele utilizate.

Astfel, numai in citiva ani, prin eliminarea schemel or mai putin rentabile, numarul de variante electrice a scazut considerabil. In momentul de fata se poate considera ca marea majoritate a radioreceptoarelor de buzunar sint realizate dupa scheme care deriva dintr-un inumar foarte mic de scheme clasice.

In cele ce usmeazji se vor prezenta doua scheme clasice.

Prima reprezinta un radioreeeptor pentru emisiuni cu moduIatie de amplitudine, care din motive de simplitate se considera ca receptioneaza 0 singura gama, iar a doua reprezinta un radioreceptor combinat, care permite ascultarea, atlt a ernisiunilor cu MA cit si a celor cu MF.

Inainte de 'a trece la analiza acestor scheme este necesar sa se recapituleze particularitatile montajelor icu tranzistoare.

39

1. PARTICULARITATILE MONTAJELOR CU TRANZISTOARE

Desi, in linii mari, schemele montajelor cu tranzistoare dilera relativ putin de schemele montajelorcu tuburi, ele con tin 0 serie de detalii impuse de proprietatile tranzistoarelor.

o prima observatie este aceea, ca tranzistoarele prezinta in montajele in care sint conectate impedante de intrare ~i iesire mai mici declt tuburile. Din aceasta cauza amplificatoarele cu tranzistoare sint mai curind amplificatoare de putere decit de tensiune.

Apoi impedanta prezentata de tranzistoare spre circuitele de intrare este la montajele uzuale mult mai mica decit impedanta prezentat.a spre circuitele de iesire. Situatia este deci inversa fata de aceea de la montajele cu tuburi. Practic, aceasta inseamna,· ca pentru a realiza adaptarea impedantelor, transformatoarele de cuplaj vor fi, de obicei, coboritoare si ca atare tensiunea citita cu voltmetrul electronic Ia iesirea unui etaj (in primarul transformatorului) va fi mai mare decit tensiunea citita la intrarea etajului urmator (in secundarul transformatorului).

o alta observatie este aceea, ca spre deosebire de tuburile electronice, care slnt practic insensibile la variatiile ternperaturii mediului, tranzistoarele i~i schimba caraoteristicile cu temperatura. Daea tranzistoarele cu germaniu ajung la temperaturi mai mari de 75-85°C, ele inoet.eaza de a functions ~i sufera deseori deteriorari iremediabile.

La aceasta situatie se poate ajunge nu numai prin tncalzireexterioara, ci ~i pe seama energiei sursei, printr-un fenomen de Incalzire in avalansa a jonctiunilor, binelnteles daca nu se iau masuri de protectie, Aceste masuri constau in utilizarea unor punti care sa asigure stabilitatea tensiunilor de alimentare care se aplica la tranzistoare si prin Iolosirea pe scars larga a contrareactiei in curent continuu.

Astfel, polarizarea bazelor se face, de obtcei, nu printr-o singurii rezistenta de valoare mare, ci prin divizori de mica rezist enta, Din ace1asi motiv se intercaleaza rezistente in

" ,

emitor.

Spre deosebire de tuburi, care in cadrul unui anumit tip nu prezinta diferente mari de la un exemplar la altu1, lntre caracteristici ~i pararnetri, tranzistoarele prezinl.a variatii insemnate care implica sortarea lor. Din aceasta cauza

40

nu se recornanda schimbarea unui tranzistor ClI altul, deoarece operatia poate presupune ~i un nou reglaj al montajului.

De altfel, schimbarea tranzistoarelor este rareori necesara, deoarece ele au 0 viata mult mai lunga decit tuburile.

In sf'lrsit, deoarece tranzistoarele uzuale corespund numai tuburilor triode, montajele eu tuburi cu mai multe grile au drept echivalent montaje speciale care Iolosesc tot triode serniconductoare. De toate aceste particularitati se va tine seama la prezen tarea schemei bloc a radioreceptoarelor considerate clasice.

2. SCHEMA UNUI RADIO· ~ RECEPTOR DE BUZUNAR PENTRU EMISIUNI

CU MODULATIE DE AMPLlTUDlNE

Schema din fig. 11.2 este foarte apropiata de schema clasica a radioreceptoarelor portabile .,; mai mari, deosebirea constind, in primul rind,

in lipsa unuia dintre etajele de audiofrecventa.

Aceasta schema, cu foarte mici modificari, este valabila pentru rnarea majoritate a radioreceptoarelor de buzu-

., '" Ol

S

l)

~----~~~~-1Jh~--i'u v:

N

41

nar. Ea confine etajele clasice ale radioreceptoarelor superheterodina, ~i anume:

- schimbator de frecventa (convertor);

~- amplificator de FI cu doua traIizistoare; - detector;

- amplificator de AF eu trei tranzistoare.

Etajele aufost prezentate in ordinea in care slnt "intiInite" de semnal.

in cele cs urmeaza, se va arata Iunctionarea fiecarui etaj

in parte. .

Etajul schimbdtor de [recoenid al radioreeeptoarelor pentru emisiuni cu MA poate fi considerat drept primul etaj in care este amplifieat semnalul receptionat, deoareee marea majoritate a radioreceptoarelor de buzunar nu au amplificatoare de RF. Intr-adevar, desi, datorita dimensiunilor reduse ale antenelor, semnalul aplicat la intrare este relativ mie, amplificarea obtinuta eu un! etaj schimbator de Irecventa ~i doua etaje de FI este suficienta pentru a: se obtine un semnal eonvenabil la iesire. Pe de alta parte, zgomotul tranzistoare- ' lor Iolosite pentru schimbatoarele de Irecventa este suficient de mie pentru a nu fi nevoie de un etaj amplificator RF eu zgomot propriu mai mie. Ar ramtne avantajul obtinerii unui raport semnal-imagine mai bun in gama de unde seurte, eeeaee lnsa reprezinta un rafinament care nu se cere nici eelui mai bun radioreceptor de buzunar.

In sftrsit, introdueerea unui etaj de RFar insemna ~i utilizarea unui condensator variabil eu trei sectiuni, marirea numarului eireuitelor acordate, complicarea comutatorului de game, marirea dimensiunilor aparatelor ~i totodata §i crestereapretului de cost.

La radioreceptoarele cu tub uri schimharea de Irecventa este electuata, in general, cu un tub cu doua grile de comanda (conversiune multiplicativa), Deoarece tranzistoarele uzuale nu au aceasta posibilitate, se foloseste conversiunea aditiva, arnbele semnale (incident ~i local) aplicindu-se pe aeelasi element de comanda, Desi utilizarea a doua tranzistoare pentru a indeplini aceasta Iunctiune prezinta oarecari avantaje, din punct de vedere electric, ea se aplica din ee in ee rriai rar, deoarece montajul autooscilant (cu un singur tranzistor) da ~i el rezuItate foarte bune ~i este categoric mai ieftin.

in esenta, etajul schimbator de frecventa cu tranzistor este un montaj oscilator la care se aplica in circuitul de baza ~i semnalul de RF.

42

De fapt, semnalul obtinut in circuitul acordat de intrare nu se aplica direct 'pe baza tranzistoruIui, deoarece in acest caz impedanta de intrare redusa prezentata de tranzistor ar amortiza puternic circuitul. De aceea,semnaIul este extras cu ajutorul unei prize sau a unei infa~urari separate. In Ielul acesta se evita amortizarea circuitului de catre tranzistor, i_nsa cu pretul unei tnsemnate pierderi de ctstig de tensiune. Intr-adevar, pe UM (1 MHz), de exemplu, daca se considera o hobina cu L = 200 [.LH ~i Q = 150, deci cu 0 impedanta . Ia rezonanta de ordinul a 200 kf.!, adaptarea cu imedanta de

intrare a tranzistorului (2kQ) presupune un raport de trans-

formare ooboritor de V \~ = 10.

Se observa deci ca, spre deosebire de radioreceptoarele cu tuburi-Ia care se beneficiaza de un insemnat ctstig de antena, Ia radioreceptoarele cu tranzistoare clstigul de antena se pierde datorita raportului coboritor al transf'ormatorului de intrare. De aceea, pentru aceeasi sensibilitate a radioreceptorului, amplificatorul de FI cu tranzistoare trebuie sa aiba 0 amplificare mult mai mare.

Pozitia exact a -a prizei sealege tinlnd seama de criterii de ctstig maxim, de selectivitate, de' atenuare a Ireoventei imagine, de uniformitatea cistigului, de zgomot etc.

. In ceea ce priveste oscilatoruI, montajul acestuia se ale~ ge astfel, incit sa asigure 0 buna stabilitate de Irecventa ~l sa furnizeze 0 tensiune de osciIatie suficient de mare. Schema cea mai des Intilnita este cea cu reactie prin inductanta de cuplaj.

Pentru a evita radiatia oscilatorului local in antena, oscilatoruI are, de obicei, baza la masa. Aceasta face ca, teoretic, intre baza ~i masa, respectiv pe circuituI de intrare sa nu

existe semnale de Ia osciIatoruI local. .

Pentru ca tranzistoruI sa osciIeze, trebuie sa se introduca 0 fractiune din semnalul din circuitul de co1ector cu faza ~i amplitudine corecta in circuitul haza-emitor, In cazul montajuIui din fig. 11.2, acest cuplaj se realizeaza printr-o priza pentru emitor ~i 0 infa~urare . speciala pentru cireuituI de colector. Alte montaje folosesc ~i pentru circuituI de col ector tot 0 priza. Pozitia prizelor se a1ege tinind seama de indeplinirea conditiei de oscilatie ~i de necesitatea ohtinerii unei bune stabilitati a amplitudinii ~i Irecventei oscilatiilor.

Pentru aceasta sint necesare urmatoarele conditii :

43

- Raportul de transformare dintre infa~urarea de colector si circuitul oscilant, sa fie suficient de mic, pentru ca variatiile capacitatii. de iesire a trunzistorului (provccate de temperatura sau de starea sursei de alimentare) sa nu dezacorde sensibil circuitul oscilant, evitindu-se astfel inst.abilitatea frecventei oscilatorului. Intr-adevar, se st.ie ca variatiiIe tensiunii sursei de aliment.are, in Iunctie de puterea 1a iesire, care la invechirea bateriilor devin destul de irnportante,produc insemnate variatii ale capacitatii de iesire (de ordinul cttorva zecimi de picofarad pe volt). Transpuse in cireuitul oscilant, aceste variatii nu trebuie sa permits departarea de postul pe care este acordat radioreceptorul chiar la Irecvenja cea mai ridicata, respectiv la valoarea minima a capacitatii condensatorului variabil.

- Raportul de transformare dintre priza pentru emitor ~i circuitu1 oscilant se alege astfel, incit impedanta relativ constants a ernitorului se reduca variatia impedantei circuitu1ui rezonant, fara insa a amortiza excesiv circuitul.

Tinindu-se seam a . de aceste recomandari se recurge 1a un compromis - care deterrnina rapoartele de transformare aproximative .. Valorile exacte se determinaapoi experimental.

. E1ementele circuitului oscilant se aleg in Iunctie de frecventele extreme ale benzii de receptionat ~i de tipul condensatorului variabil, tinind seama de cunoscute1e criterii de aliniere.

Comandarea jonctiunii haza-emitor de catre cele doua semnale, jonctiunea luorind in regim neliniar, face ca in circuitul de eolector sa apara semnale deheterodinare-care stnt toate seurtcireuitate, cu exceptia semnalului de FJ (freeventa egala eu dif'erenta dintre frecventa oscilatorului local ~i frecventa semnalului). Acesta Intilneste impedanta relativ mare a filtrului "dop" acordat pe frecventa intermediara (in fig. 11.2, FI 1), care-I transmite mai departe la amp lifieatoru1 de Fl.

Impedanta circuitului de sarcina (filtrul dop) se ia, de obicei, mica (15 - 25 kil) - pentru apreintimpina reactii nedorite in etajul schimbator de frecventa. Intr-adevar, modificarea curentului de coleetor atrage dupa sine variatia capacitatii colector-baza, Aceasta Iace ca amplitudinea semnalului de FI reintrodus pe baza sa pulseze in ritmul frecventei oscilatorului, deoarece semnalul local este eel mai important semnal prezent in curentul de coleetor. Existenta amhelor oscilatii (de frecventa intermediara §i a oscilatoru-

44

lui local) in circuitul de intrare genereaza un semnal de frecvent.a egala cu Irecventa semnalului incident, care se comporta ca un semnal de reactie pe frecventa acestuia.

Daca nu se iau masuri speciale, aceast.a reactie poate duce la oscilatii, In. esenta, masurile constau in a reduce produsul dintre impedanta de la intrare Rint ~i cea de la iesire Riel la 0 valoare acceptabila, Intr-adevar, factorul de stabilitate y aletajelor supuse unei reactii prin capacitatea colee tor baza Cbc este dat de relatia :

2

y= •

Rint RieL SWj Cbc

in care S este panta tranzistorului.

La S, Wi ~i Cbc date, singura cale de a imbunatati stabilitatea consta deci in reducerea produsului Rin,RiCl" Aceasta inseamna de fapt numai reducerea impedantei de sarcina, deoarece scaderea impedantei de la intrare ar insemna sau Iolosirea unui condensator variabil de capacitate mare, deci foarte voluminos,sau amortizarea circuitului, deci renuntarea la atenuarea frecventei imagine care se efectueaza nu-

mai in circuitul de intrare. ,

Pentru reducerea impedantei circuitului de sarcina al schimhatorului de Irecventa, solutia cea mai judicioasa consta

in miirirea capacitatii de acord Zs = ?sc ~i nu in cresterea

WL

amortizarii, deoarece aceasta ar insemna 0 reducere a selectivit.atii, care nu e deloc de dorit, intructt ar perrnite diferitelor componente de heterodinare sa patrunda in etajele de FI. De altfel, se recomanda intotdeauna ca in cazul in care selectivitatea radiorecoptorului nu este distribuita uniform pe filtrele de FI, aportul eel mai mare la selectivitate sa fie ad us de primul filtru. Este adevarat, ca miirirea capaeitatii de acord implicind redueerea numiirului de spire, reduce in oarecare miisurii ~i faetorul de calitate in gol al circuitului, insii acest lucru poate fi compensat prin realizarea inrii.~urarilor cu slrma lita ~i prin reducerea amortizarii introduse de tranzistoare . .Intruclt in preajrna adaptiirii intre etaje variatia clstigului cu gradul de adaptare este lenta, 0 eventuala neadaptare nu are prea mare importanta,

Unul dintre principalele dezavantaje ale montajului convertor autooscilator este influenta reciprocii apreciabila dintre circuitul osci'lator si eel de semnal. Acest fenomen, sensibil, in special pe unde scurte, unde diferenta procentuala

45,

dintre ceIe doua Irecvente este mai mica, face ca stabiIitatea etajuIui sa fie mai proasta, iar reglajuI sa se efectueze mai greu, deoarece oriee modificare adusa unui circuit influenteaza ~i pe celalalt, Pentru a combate acest Ienomen, se recurge sau la un osciIator separat sau Ja un montaj, in care semnalul incident si semnalul de la oscilatorul local sa se aplice pe diagonalele unei punti echilibrate.

Pentru a nu fi inf'luentat de temperatura, tranzistorul este stabilizat termic prin aplicarea unei polarizari de baza fixe, ohtinuta printr-un divizor de tensiune constant (format din rezistente fixe de valori relativi mici R1R2 (fig. 11.2). Totodata, tranzistorului i se aplica ~i 0 reactie negativa in curent continuu - datorita rezistentei din emitor, R3, dewplata in curent aIternativ prin Ca.

Polarizarea tranzistorului se alege astfeI, incit sa perrnita trecerea unui curent de col ector cuprins intre 0,3 - 0,8 rnA.

Nerespectarea acestui domeniu implies reducerea ctstigului de conversiune 9i cr est er ea zgomotului. Prin ctstigul de coriversiune se lntelege raportul dintre puterea semnalului de .I: I, obtinut la iesir ea convertorului.si pul erea semnalului de RF, aplicat Ia intrarea lui. EI dif'era de ciatigul obisnuit al unui amplificator prin faptuI ca cele doua semnaIe comparate au frecvente diferite. Pentru un montaj dat, cistigul de eonversiune depinde de polarizarea de eurent continuu, de tensiunea alternativa vobtinuta de la oscilatorul local ~i de Irecventa semnaIului i~cident.

Pentru a evita un cupIaj nedorit intre etajul convertor ~i etajele de FI, prin intermediuI bateriei, alimentarea in curent continuu a colectorului se face printr-un Iiltru RC (R 4 C5). Acest a are 9i menirea de a crea pe colectorul etajuJui convertor un potential negativ ceva mai ric dicat decit cel de pe colectorul primului tranzistor de frecventa intermediara. In felul acesta, la semnal de intrare redus, dioda Db sup usa Ja dilerenta de potential dintre cei doi colectori, nu conduce.

Etajele ampli{icatoare de F I au roIuI de a ridica ni velul semnalului de FI, produs deetajul convertor, plna la nivelul necesar unei detectii in bune conditii, Intrucit, asa cum s-a aratat, ctstigul circuitului de intrare este mult mai mic decit la radioreceptoarele eu tuburi, amplifieareacare trebuie reaIizat.a in etajele de FI este foarte mare .

• Deoarece chiar cele mai bune tranzistoare actuale nu permit realizarea amplificarii necesare pe un singur etaj. aproape toateradioreceptoarele eu tranzistoare au doua etaje de FI.

.46

Aceste etaje se conecteaza, de obicei.Ta trei circuite simpIu acordate, care permit un reglaj simplu ~i totodata asigura 0 selectivitate satisfacatoare. Folosindu-se circuite oscilante de FI cu valori ale factorilor de calitate in sarcina de 50-70, se obtine 0 banda de trecere la 6 dB de aproximativ 4-6 kHz, atenuarea la +9 kHz ajungind la16-32 dB. Spre deosebire de radioreceptoarele clasice cu tuburi, la care contributiacircuitului de intrare la selectivitatea globala a radioreceptorului est.e de multe ori neglijahila, la radioreceptoarele eu tranzistoare care folosesc antene de ferita la intrare, contributia circuitului de intrare la selectivitatea globala este remarcabila,

'Am plificatoarele cu tranzistoare fiind am plificatoare de, putere, modul cel mai rational de a cupla tntre ele etajele cu' ,tranzistoare cu jonctiuni ali ate este acela care realizeaza adaptarea, adica eel care ridica impedanta de intrare a etajului urmator pina la nivelul impedantei deiesire a etajului considerat, tinind totodata seama ca aceste vimpedante sa nu amortizeze circuitele acordate mai mult declt este necesar pentru ohtinerea ibenzii de trecere §i selectivitatii dorite.

De aceea, circuitul primal' este conectat Ia 0 priza a circuitului acordat, iar eel secundar ___:_ la 0 infasurare separate cu un numar redus de spire .. Inf'asurarea 'secundara se executa separat pentru a izola, din punctul de vedere al curentului continuu, polarizarile bazei etajului urmator de sursa de alimentare a colectorului etajului considerat.

Pentru calcul, tinindu-se seama de banda ~i de selectivitatea glohala necesare, se atribuie Iiecarui circuit oscilant o anumita largime de panda, ceea ceo implica un anumit factor de calitate in sarcina.

La acest factor de calitate se ajunge prin amortizarea lui in gol cu impedantele transferate de iesirea ~i intrarea tranzis- . toarelor. Cum, din motive .de adaptare, cele doua impedante transferate trebuie sa fie egale intre ele, se deduc rapoartele de transformare. Capacitatile de acord, cu exceptia celei pentru primul circuit oscilant, se aleg intre 200 ~i 500 pF' (Co ~i Ct3).

Deoarece tranzistoarele au reactii interne importante, 0 parte lnsemnata din puterea de la iesirea este readusa in circuitele de intrare. Aceasta are drept urmare asimetrizarea caracteristicii de transfer, iar in cazul unor amplilicari mari,

cresterea instabilitatii ptna la treeerea etajului in regim de oscilator,

Pentru evitarea acestei situatii se recurge la neutrodinare, N eutrodinarea Inseamna de fapt introducerea in circuitul de intrare a unui semnal de corectie de aceeasi marime cu eel datorit reactiei interne, dar in antifazii cu e1. Practic, se extrage de la iesire un semnal in antifaza eu semnalul de eolector ~i se introduce in circuitul de intrare printr-o legatura care la freeventa intermediara simuleaza impedanta de reactie, Binelnteles ca impedanta legaturii tine seama de raportul de transformare dintre tnfa~urarea de col ector ~i infa~urarea de pe care se obtine semnalul de corectie. In fond totul se reduce la crearea unei punti de cornpensare ~i la echilibrarea ei, In fig. I I.2 neutrodinarea se ef'eotueaza cu ajutorul condensatoarelor CIO ~i C22• Este de. observat, ea desi legatura de cornpensare ar trebuie sa contina ~i 0 rezistenta, in practice serenunta la ea, deoarece dezechilibrarea pe care 0 implied nu este importanta.

Conectarea filtrelor astfel Incit sa asigure adaptarea are avantajul de a perrnite cistigul maxim realizabil cu un tranzistor, dar ~i dezavantajul de a permits 0 puternica influenta a parametrilor 'tranzistoarelor asupra circuitelor.

In aceasta situatie variatia tntimplatoare a parametrilor tranzistoarelor deregleaza sensibil circuitele.

De aceea, in ultirnul timp se. prefera utilizarca ~i in etajele de FI a tranzistoarelor drift care, realiztnd amplificari mai mari declt tranzistoarele uzuale, permit sa se recurga la un sistem de conectare, in care criteriul de montane este stabilitatea sinu cistigul. UI1 avantaj considerabil se obtine in acest sens daca, renuntindu-se la adaptare, conectarea se face astfel, tncit rezistentele transferate de tranzistoare pe ciruituloscilant sa fie mult mai mari deeft impedanta circuitului la rezonanta. In aceasta situatie variatiile rezistentelor transferate m'odifica in mica mas~ml impedanta totala a circuitului oscilant si ca ·atare nu alecteaza nici banda de trecere ~i nici selectivitatea circuitelor. Implicit, factorul de calitate Q in sarcina devine foarte apropiat de Q-ul in gol, ceea ce permite folosirea unor filtre cu Q in gol mai mic. In sflrsit, acest sistem de conectare face ca amplificarea sa depinda numai de panta tranzistorului ~i de impedantele din circuit. Intrucit panta tranzistoarelor variaza foarte putin de la un exemplar la altul, se obtine un oistig de marime practic constanta.

48

Deoarece, asacum s-a mai aratat, pe de 0 parte variatia clstigului cu adaptarea este relativ lenta, iar pe de alta parte cl~tigul realizat cu tranziatoarele drift este sensibil mai mare decit eel realizat cu tranzistoarele uzuale, in conditii de c.i~tig egal (aproximativ 30 dB), tranzistoarele drift permit 0 stabilitate mult mai buna decit tranzistoarele uzuale.

In sffrsit, datorita influentei reduse a: parametrilor tranzistoarelor drift asupra-circuitelor oscilante, pe de 0 parte ~i pe' de alta parte, datorita faptului ca aceste tranzistoare au 0 capacitate de reactie de aproximativ 4-5 ori mai mica decit tranzistoarelor. cu jonctiuni aliate, in cazul unei neutrodinari incorecte asimetriile rezuItante ale caracteristicilor de transfer sint mult mai mici la etajele cu tranzistoare

drift. '

In felul acesta, daca nu se urmaresc amplificari mari, se poate renunta complet la neutrodinare. Chiar daoa se foloseste 0 neutrodinare, aceasta este realizata usor ~i cu piese care nu au valori critice.

Stabilizarea termica a etajelor se realizeaza cu divizori rezistivi in circuitul de baza ~i rezistente in circuitul de emitor. Curentul de colector recomandat este de 0,5-1,5 rnA. Pentru a evita "inecarea" aparatelor la receptionarea emi-. siunilor puternice, ~i pentru a uniformiza nivelul diferitelor posturi, se folosesc ~i la radioreceptoarele de buzunar sisteme de RAA. Aceste sisteme se bizuie pe faptul ca panta tranzistoarelor se modifica in Iunetie de curentul continuu de polarizare. Cum ci~tig:ul de putere variaza proportional cu patratul modulului pantei, prin scaderea curentului de polarizare se poate obtine 0 reducere substantiala a amplificarii, In practicii este mai convenabil sa se actioneze asupra potentialului continuu al bazei. Pentru aceasta se f'oloseste compo-. nenta continua de la detectie, care se stie ca variaza 0 data cu niveIuI semnalului de FI. De ia grupul de detectie se extrage un semnal cu polaritate pozitiva, care este filtrat de componentele alternative, ~i se aplica pe baza tranzistorului comandat. La cresterea semnalului de Ia intrare creste semnalul continuu pozitiv de la detectie care micsoreaza negativarea basei. Prin aceasta scade curentul de emitor si 0 data cu el

amplificarea etajului. .

Semnalul de RAA se aplicii pe primul etaj de FIla care riseul "inecarii" la semnale puternice este mult mai mic decit la al doilea. EI nu se aplica pe etajul convertor, deoarece variatiile semnalului de RAA ar influenta defa-

4-R57

49

vorabil functionarea oscilatorului lo~al~i implicitst.abilitatea lui. Pe de alta parte el nu seaplica simultan pe ambele etaje de FI in priIIlul rind, pentru ca al doilea etajrisca sa fie adus la saturatie ~i apoi pentru a evita cuplajele parazite tntre etajele de FI prin circuitele de RAA.

Pentru ca divizorul "rigid" din. baza tranzistorului comandat sa nu reduca eficacitatea sistemului de RAA, deseori la acest etaj se Ioloseste 0 simpla rezistenta de polarizare, cu valoarea de aproximativ 120 kQ. Prin aceasta nu se reduce stabilitatea termica, deoarece efectul este compensat prin Iaptul ca in prezenta unui semnal sistemul de RAA tmbunatateste ~i stabilitatea termica, Intr-adevar, 0

eventuala crestere a temperaturii 'jonctiunilor t.inde sa mareasca curentul de ernitor ~i amplificarea. Aceasta tnseamna Insa cresterea nivelului de semnal la detectie ~i implicit cresterea semrralului de reglaj care seade polarizarea §i reduce curentul tranzistorului.

Dezavantajul acestui sistem de RAA este ca modiflea caracteristica de selectivitate aaparatului. Intr-adevar, reducerea curentului de emitor duce la marirea rezistentelor ~iscaderea capacitatilor de intrare ~i iesire. Modificarea capacitatilor dezacorda circuitele acordate, iar cresterea rezistentelor reduce amortizarea, deci mareste selectivitatea ~ica atare agraveaza efectul dezacordului amintit mai 1nainte. Mai mult chiar, cresterea factorului de calitate inrautate~te stabilitatea montajului. De aceea,la numeroase radioreceptoare de buzunar sistemul de RAA este eompletat euo dioda de amort.izare a primului filtru de FI (Dl in fig. I I.2). Dioda de amortizare se conecteaza intre punctul "cald al primului filtru de FI ~i punetul "rece" al primarului celui de-al doilea filtru de FI. Intre -acesta din urma ~i -sursa se ana nezistenta R7, care se comport.avca rezistenta de sarcina pentru variatiile componentei continue, determinate de semnalul RAA. Valoarea acestei rezistente, precum ~i. polarizarea. initiala a tranzistorului comandat se aleg astfel incit la semnalele slabe dioda sa Iie Jnchisa. La cresterea semnalului creste semnalul de RAA, scade curentul de col ector al tranzistorului §i ca atare creste potentialul continuu negativ al colectorului; .acesta depaseste potentialul continuu de pe p.unctuI "eald" al filtrului de FI ~i deschide dioda. Deschiderea diodei are drept elect reducerea rezistentei interne Ri• Cum dioda este conectata intre capatul "cald" al filtrului §i un punet "rece" ea amortizeaza

50

filtruI; prin aceasta ea scade ctstigul etajului convertor, Imbunatatind caracteristica de RAA, cornpenseaza efectul eresterii rezistentei prezentata de tranzistor Ia intrarea ei ~i reduce importanta dezacordului. .

Detectorul. La marea majoritate a radioreceptoarelor de buzunar, ca ~i Ia celeialte radioreceptoare cu tranzistoare, detectia se realizeaza cu diode cu germaniu. Aceasta deoarece avantajele aduse de folosirea unei triode sint mici in comparatie cu ' cresterea spatiului necesar ~i a pretului.

Hezistenta de intrare a primului etaj de audiofrecventa fiind de, ordinul a 1 k Q ,daca s-ar admite pentru potentiometeul de volum 0 valoare mai mare de 10 kQ, rezistenta de.sarcina prezentata etajului detector ar varia Ioarte mult cu pozitia cursorului. De aceea, potentiometrul se ia de. valoare 5-10 k O. 0 valoare atit de midi implica jnsa un randament al detectiei relativ scazut~i un raport cohoritor destu! de mare laultimul transformator de FI. Din aceasta cauza componenta de audiofrecventa obtinuta Ia iesirea deteetorului este doar de eiteva orimai maredecit . ni~elul purtatoarei de frecventa interrnediara, masurat la baza ultimului tranzistor din amplificatorul de frecventa interrnediara.

Pentru a tmpiedica restul semnalului. de tnalta freeventa de la detectie Sa patrunda in etajele de audiofrecventa, componenta de audiofrecventa este fiItratiL Rezistenta de filtraj se ia· aproximativ de ieee ori mai mica deeit' rezistenta potentiometrului, pentru a nu prelua 0 parte lnsemnatii r din isemnalul util, Componenta continua de la deteetie este Ia rtndul ei Iiltrata pentru aelimina eomponenta de AF) cu un filtru RC realizat din rezistenta Rs de 5-10 kQ ~i condensatorul electrolitie C7 de 5 f£F, dupa care este aplicata pe baza primului tranzistor de FI.

Hezistenta de Iiltraj se alege astf'el, in~itsa nu fieprea mare fala de rezistenta de la intrarea a tranzistorului de FI pe care se aplicasemnalul de RAA (ea sa nu reduca tensiunea de comanda) ~i niei prea mica, deoarece pentru mentinerea constantei de timp a grupului de filtraj aceasta ar insemna marirea capacitatii condensatorului electrolitie. Apoi 0 valoare prea mica a rezistentei Rs ar reduce valoanea rezistentei de deteetie .

. ea diode de detectie se folosese elemente cu contacts punctiforme care au panta mare ~i care permit detectarea in conditii bune chiar ~i a semnalelor eu un nivel red us;

51

In felu1 acesta creste randamentul detectiei ~i scadedistor sionarea semnalelor slabe.

Elajele de AF. Pentru a obtine de la un difuzor relativ mic montat intr-o caseta de gabarit redus, 0 auditie normala este necesar sa se aplice difuzorului un semnal de AF cu ( putere medie de 10-30 mW. Aeeasta inseamna,'ea la vir: de modulatie puterea trebuie sa poata ajunge la 100-300 m VI fara distorsiuni de neliniaritate neacceptabile.

Pentru aajunge la acest nivel, semnalul de la detectit trebuie amplificat cu aproximativ 60-70 dB. Deoarect aoeasta amplificare nu poate fi obtinuta eu un singur eta, se reeurge de obieei la doua etaje, unul amplifieator de sem nale eu nivel mie iar al doilea amplificator (final) desemnak cu nivel mare. La amplificarea semnalelor cu nivel man scopul urmarit este de a obtine un nivel de putere de AF dal eu distorsiuni de neliniaritate minime ~i eu un eonsum 011 se poate de mie..

Experienta a aratat eil pentru etajul amplifieator dr semnale mari eel mai eonvenabil este montajul clasa B Ir contratimp. Acest montaj utilizeaza doua tranzistoare mon tate simetric, a carer polarizare este mult mai mica deof nivelul semnalului aplicat. In Ielul acesta, fiecare tranzis tor amplifica 0 semialternanta (numai semialternanta sem nalului care apare negat iva) , deoarece cealalta semialter nanta (pozitiva) blocheaze tranzistorul. Intrucit semna lele aplicate celor doua t.ranzistoare slnt in antif~za, una dir semialternante apare negativa pentru un tranzistor, ia: eealalta apare negativa pentru celalalt, In transformatoru de iesire, care este de asemenea simetric, cele doua semial ternante se combina restabilind forma initial a a undei Aeest montaj are avantajul unui randament deosebit de bur (teoretic pina la 78%), dar aredeza:vantajul ca necesita doui tranzistoare si semnale simetrice la intrare.

Deoarece ' semnalul de la detectie nu este convenabi pentru a fi aplicat direct etajulni final, amplificatorului d. nivel mic ti revine si rolul de a crea la iesirea lui doua semnah identice ca forma; dar defazate cu 180°.' Solutia cea rna frecvent Iolosita consta in utilizarea unui transformato defazor (Trt). Acesta este avantajos ~i prin faptul ca permitadaptarea intre etaje ~i asigura transferul maxim de puteri cu distorsiuni de neliniaritate minime. Neeesitatea utilizari unui transformator defazor face ca numarul transformatoa relor folosite sa ajunga la doua, deoarece la montajele uzuah

52

._

adaptarea impedantei de iesire a tranzistoarelor de putere cu difuzorul se face tot cu un transformator. Desi transferrnatoarele actualesint foarte mici, ele oeupa un loe' apreeiabil, sint scumpe ~i relativ grele. De aceea, constructorii au cautat ~i altesolutii, caretnsa nu au fost generalizate. Printre acestea trebuie mentionate : .montajul in contratimp cu aIimentare serie, fara transformator de iesire, montajul amplificator cu tranzistoare complementare pnp-npn, fara transformatoare, defazoare ~imontajul clasa A glisanta variabila, care necesita un singur tranzistor amplificator deputere si ca atare nu necesita transformator defazor..

, , Desi problema Iidelitatii Ia; radioreceptoarele de buzunar are' 0 importanta secundara, totusi in amplificatotul de AF se viau masuri pentru obtinerea unei bune Tidelitati, atit prin alegerea corespunzatoare a punctului . de Iunctionare a 'transistoarelor finale cit§i prin iutilizarea unei reactii negative. De obicei, semnalul de reactie negativa se extrage de-pe difuzor ~i se aplica pe baza tranzistorului -defazor.

3. SCHEMA UNUI RADIORECEPTOR C()MfUNAT PENTRU EMISIUNI CU MA ~I MF

Datorita rasptndirii . mari a statiilor de emisie cu MF, in ultimul timp au aparut in serii mari citeva tipurf de radioreceptoare, care permit pe liIiga receptionarea emlsi,u~ nilor cu MA §i a celor cu MF., " . ! '

Aceste radioreceptoare provin din radioreceptoateledestinate receptiei emisiunilor cu MA, carora Ii s-aada\.igat un bloc de UUS (amplificator de RF §i convertor) ~iun etaj discriminator. Etajele de Fl au fost modificate, p~ntru a putea amplifica attt Irecventa intermediara. a programelor cu MA cit §i' frecventa intermediara a programelor cu MF:

RadioreceptoareJe combinate (fig. 11.3 care se ana la,

sflrsitul 1ucrarii) cuprind urmatoarele etaje: .

~ amplificator de RF pentru emisiuni cu MF;

- etaj convertor pentru emisiuni cu MF;

-- amplificator de FI-MF §i convertor MA;

--'- amplificator de FI-MF ~i MA cu doua etaje ;

- etaj discriminator;

- detector;

- amplificator de AF.

53

. ~

. . ..J

Dintre acestea sint specifice: etajele blocului de und." ultrascurte, etajul discriminator ~i o parte-din amplilicatoruf de Irecventa interrnediara .

. Blocul de U us contine un amplifieatqr de RF (pentru gama 64-73 MHz dupa normele OIR saupentru. gam a 88-100 MHz dupa normele CCIR in Europa §i 88-108 MHz: in S. U .A.) ~i un etaj convertor care transpune mod ula~rape; o Irecventa intermediara de 4,75; 6,75 ;8,4 HMz sau 10,7 MHz.,

Tranzistoarele folosite in blocul de UUS sint de 'tip dri~ sau mesa, cu Irecventa lirnita fa 1) mai mare de 100 MHz. DiI!j cauza ca frecventa de lucru este relativ apropiata de frec.~ venta limita superioara, deseori tranzistorul amplificato~ de RF este conectat cu baza com una. Parte a oscilatoare es"161 conectata intotdeauna cu baza Ia masa (pentru 'rrecvent~ oscilatiilor locale), . . '1

Fiind puternic amortizat de antena §i de impadanta d1' intrare a tranzistoruiui, §i ca atare neavind c eelectivitat prea mare, circuitul de intrare nu se acorda (prin acord vari, abil) pe fiecare erni\ator in parte, ci se acorda fix, pe mijlocu benzii de DUS receptionate. Binetnteles ca acest circui introduce ·0 atenuare pentru emisiuni situate Ia capeteI~ gamei, insa aceasta atenuare nu depaseste 6 dB. In cireuitu~ de col ector al tranzistorului de ·RF se afla un circuit "dop"l (CaC4L2) care se poa.te. acorda cuajutorul unei sectiuni spe~ial~,· a condensatorului variabil Ca ce prezinta 0 variatie de capa, citate de ordinul a 20 pF. Se observa, ca la radioreceptoarele de buzunar, ca §i la radioreceptoarele cu tranzistoare, 1 general, sistemul de acord eel mai frecvent pe UUS este ce cu capacitate variabila §i nu eu inductanta variabila, cun este sistemul .Iolosit la radioreceptoarele eu tub uri.

Seninalul de' RF de pecircuitul ,,~:lop" este aplicat etal jului convertor printr-un divizor capacitiv vrealizat prif condensatorul de cuplaj Cs ~i capacitatea de intrare a Lran ~istorului convertor. Valoarea condensatorului de cupIa se alegeastfel, lnclt Sa asigure adaptarea tntre cele dou etaje,

Etajul convertor este autooscilant, frecventa de oscilati fiind mai mare decit Irecventa semnalului.

Reactia necesara producerii oscilatiilor se realizeaza c un condensator C10 de cttiva pF, montaL intre circuitu~.acorda

, 1/ Prin fa se tntelege Irecventa Ia" care ampliCicarea unui tranzis

tor montat cu baza comuna scade cu 3 dB fata de arnpliflcarea I. frecvente red use.

54

al oscilatorului local ~i emitor. DeoareceIa freoventa oscilatiilor locale, impedanta circuitului de intrare se reduce la o rezistenta de valoare relativ midi, neglijabila fata de reactanta condensatorului de cuplaj, semnalul aplicat prin reactie la intrarea tranzistorului este defazatcu 90° fata de eel existent la iesire ; acest defazaj compenseaza defazajul de 90° introdusde caracterul complex pe care-l are panta tranzistorului lafrecvente foarte lnalte. Intr-adevar, experienta arata,ca desi la Irecvente joase nu exista un defazaj sesizabiltntse tensiunea alternative de colector ~i tensiunea alternativa depe emitorul montajului cu baza comuna, la Irecvente inalte apare un defazaj care pentrutranzistoarele OC 171, AF125, 2SA239 etc. ajungela 90°.

Binetnteles ca pentru satisfacerea. conditiei de oscilatie trehuie sa se tina seama de acest lucru .

. Pentru 0 mai buna corectie a Iazei in circuitul de haza se ana o inductanta La devaloare convenabila,

Deoarece reactanta de iesire a -tranzistorului convertor variaza considerabil cu tensiunea de alimentare ~i cu temperatura, lueru care dauneaza stabilitatii frecventei osci'Iatorului 'Iocal, cuplajul eircuitului de col ector cu circuitul oseilant se face printr-un divizor, realizat din condensatorul decuplaj Cs de 20-30 pF ~i eapacitatea de acord aosci-

Iatorului. '

Se remarca Iaptul ca Iiltrul de FI (C12,L5, L6, C1a,_C14, Cu, L7) ests montat direct pe iesirea tranzistorului. Acest lucru. este posibil, deoarece impedanta la rezonanta a filtrului este aproximativ de acelasi ordin de marime eu impedanta de

. i~~ire a tranzistorului cu baza voomuna.

- Pentru a impiedica semnalele deFI de a se intoarce in circuitul . de intrare cu valori care ar periclita stabilitatea Iunctionarii {prin eondensatorul de rsactie al oscilatorului), lie monteaza intre emitorul tranzistorului convertor §i ma~a,_ in serie cu inductanta de corectie, un condensator, a earui valoareS'~ alege astfel, lncit sa realizeze 0 rezonanta serie pe frecventa intermediara, Filtrul realizat scurtcircuiteaza intrarea tranzistorului pentru frecventa intermediara .

. / Deseori, pentru ca baza oscilatorului sa fie efectivpusa [a masa, condensatorul de decuplare se alege astfel, Incit Impreuna cu inductanta conexiunii care duce la baza lui sa

; creeze 0 rezonantaserie in gama UUS. Practic C7 are clteva aute de picofarazi.

55

Polarizarea rrrontajului este asigurata de rezistentele dispuse in ramura "rece" a circuitelor de haza B-2 l1i R3 pentru .Tl ~i R5 ~i Rs pentru T2 l1i de rezistentele de emitor .lecuplate convenabil (R2 pentru Tl ~i R4 pentru T2).

Amplificatorul de F I combinat este un amplificator de FI relativ obisnuit, care are in circuitele de cuplaj, attt filtre pentru frecventa intermediara MA cit ~i filtre pentru freeventa intermediara MF.

Cu ajutorul sistemului de comutare a gamelor etajul convertor pentru emisiuni MA este transform at in eazul receptionarii emisiunilor cu MF in etaj amplificator FL Acelasi sistem de comutare realizeaza §i oserie de legaturi care Impiedica influentarea reciproca a diferitelor filtre. 'In sfir§it, ,comutatorulmai serveste §i pentru schimbarea polarizarii bazelor in vederea ohtinerii conditiilor. optime de functionare,

Folosirea etajului convertor MA dreptetaj amplificator de FI este rationala, deoarece aduce un spor de ei§tig ce compenseaza Iaptul ca amplificareape etaj pe frecventa intermediara MF este mai mica declt pe freeventa intermediara MA.

Pentru a obtine-o mai buna stabilitate a performantelor etajelor de FI, unii constructori sacrifica 0 parte din amplificare §i din selectivitatea etajelor recurgind Ia amplificatoare in schema cu baza .comuna. Dupa cum se §tie, in acest sistem de conectare tranzistoarele prezinta dispersii mult mai mid ale impedantei de intrare siale capacitatii de reactie interna (de, aproximativ 5 ori mai mid). Prin aceasta creste stabilitatea acordului ~i- totodata creste stabilitatea earacteristicilor de faza ale amplificatorului, ceea ce constituie un avantaj foarte important pentru receptoarele MF. In realitate sacrificarea amplificarii nu este chiar atit de Insemnata, daca se tine seama de faptul ca Ia etajele cu emitor comun, masurile care trebuie Iuate pentru asigllrarea unei stabilitati comparabile cu cea a etajelor cu haza comuna scad attt de mult amplificarea, Incit aceasta poate deveni egala sau chiar mai mica declt cea a montajelor cu haza comuna.

Pentru realizarea acestor amplificatoare se Ioloseso tranzistoare drift §i mesa capabile a realiza amplificari suficiente pentrua se putea Iua masuri de imbunatatire a stabilitatii.

In sfir~t, 0 alta solutie este realizarea amplificatorului de frecventa intermediara astfel, melt pentru amplificarea

56

semnalelor cu:MA el sa Iucrezecu emitorulla masa, iar pentru amplificarea semnalelor eu MF sa luerezecu baza la masa.

In Ielul acesta se reduce ~i interactiunea dintre eireuitul de amplifieare a semnalelor eu MA ~i eel al semnalelor cu -MF 1 fieearecireuit puttnd dispune de 0 retea proprie de neutro-

dinare. .

lndiferent de montajul ales, to~i constructorii interca-:

Ieaza intre colectoarele tranzistoarelor ~i circuitele oscilante rezistente de ordinul a 200-500 n (in fig; II.2 Rl1, R16, R1O)' Aceste rezistente au rolul de a reduce eleotul "de salt" pro .. vocat de crestenea rapidaa capacitatii de iesire a tranzistoarelor at unci cind, datorita unuisemnal Ioarte puternic, potentialul alternativ al colectorului scade foarte multo Intr-adevar; daca nu s-ar introduce -rezistente de limitare, variatia capacitatii s-ar transmite in circuitele acordate eu 0 valoare suficient de mare pentru a le dezacorda ~i ea atare ar reducebrusc nivelul la iesire.vceea ee s-ar traduce printr-o pocnitura in difuzor. Deoarece pericolul eel mai , mare apare la ultimul etaj de FI, la acesta se ia 0 rezistenta ceva mai mare de cit la celelalte.

Datorita fenomenului de limit are in amplitudine, care se petrece in etajul discriminator, nu este in general necesara comandarea amplificatorului de FI pentru semnale cu MF ,cuun sistem de RAA. Pentru semnalele cu MA se aplica un sistem de RAA obisnuit.

Filtrele folosite' in amplificatorul de FI sint de obicei circuite simple, cu exceptia filtrului care, precede etajul discriminator, care este de tipul cu circuite cuplate.

Etajul discriminator difera hi mica masura de discrimi,natorul radioreceptoarelor cu tub uri. In general se Ioloseso detectoare de raport, care in afara de Iunctia de a extrage semnalul de imodulatie indeplinesc §i Iunctia de limitator. In esen~a etajul discriminator transf'orma semnalul eu modulatie de frecventa intr-un semnal cu rnodulatie de .amplitudine, pe care-I detecteaza,

Intr-adevar, examinind fig. II. 4 a, - in care se prezinta o schema simplificata de discriminator de raport - se observa cli pe fiecare din cele doua diode se aplica cite 0 tensiune obtinuta prin insumarea vectorial a a unei fractiuni din tensiunea din primar eu cite 0 jumatate din tensiunea dezvoltaU insecundar. Fractiunea de tensiune din primar este comuna ambelor diode §i se obtine cu ajutorul infii§urarii L3, cuplata strins eu L1• La aceasta tensiune se adauga pentru

57

dioda de' sus tensiunea de pe tnra~urarea LL iae pentru dioda de jos - tensiunea de pe Jnfa~urarea L~'. Atuncl clnd frecventa semnalului coincide cu frecventa de aeord a

Fig, 11.4. Discriminator de raport:

a - schema simpJificat:l a dtscr.mtnatorulut" de raport, b.c - diagrarm-te vectorrate ale runcuonaru dtscrautnutorutui,

filtrului, cele doua tensiuni. secundare slnt defazate, una cu 90° inainte, .jar cealalta cu 90° in urrna tensiunii din primar (fig. 11:-4, b). In cazul general - in care Irecventa instantanee a semnalului nu coincidecu frecventa de acord -;- cele doua tensiuni din secundar continua sa ramina in antifaza, tnsa nu mai sint defazate rata de tensiunea primara cu 90°, ci ou un unghi oarecare (fig. 11. 4, c). Se observa ca in aceasta situatietensiunile immiL,Uj §i Ull nu mai sint egale Intre ale.

58

· Cele doua diode slnt astfel eoneetate, incit componentele continue rezultate la detectie seaduna intre ele. Daea freeventasemnalului de FI variaza lntr-un sens, tensiunea continua care 5e stabileste pe unul din condensatoarele G (de exemplu U MA pe condensatorul G/) creste, iar cea de pe celalalt condensator G (U MB pe condensatorul G")' scade, suma celor doua tensiuni U AB ramintnd insii practic constanta, Tensiunea U MB variaza proportional cu deviatia de Irecventa §~ ca atare reconstituie-semnalul modulator de lao emisie.

Daca semnalul aplicat Iiltrului de FIeste modulat ~i in amplitudine, atunci tensiunea U AB .tinde, sa varieze, deoarece pentru un semnal cu MA deteetorul de raport- devine un detector obisnuit cu doua diode ~i doua grupuri de detec~ie legate in serie. Acestei tendinte i seopune Insa condensatorul electroliticconectat lntre punctele AB, care scurt-.

\ circuiteaza eventualele variatii, datorita unei modulatii de amplitudine. Totodata, regimul de tensiuni care se stabileste modifica deschiderea diodelor ~i introduce asupra circuitului oscilant 0 amortizare variabila cu gradul de modulatie de amplitudine.

Aceasta amortizare se opune cauzei care a creat-o, reducind atlt modulatiile de amplitudine parazitare cit §i variatiile purtatoarei, Reducerea modulatiei de amplitudineeste obligatorie - deoareee numai in acest caz se poate beneficia de numeroasele avantaje ale sistemelor cu modulatie de free-

venta. . ..

... -. Pentru a evita aparitia un or distorsiuni de neliniaritate importante, este necesar ca semnalul la iesire sa fie proportional cu deviatia de frecventa, sau cu alte cuvinte, ca zona utilizata a: caracteristicii discriminatorului sa fie liniara, Aceasta liniaritate se asigura prirr dimensionarea . corecta ~ireglajul ultimului filtru de FI.

Diodele folosite in etajele discriminatoare sint diode eu

panta mare ~i tensiune de "cot" red usa. .

Este foarte important ca aceste diode sa aiba capacitati dinamice cit ~e poate de apropiate ca valori, respectiv sa fie triate dupa valoarea capacitatil idinamice, deoarece 0 eventuala diferenta conduce la asiruetrizarea caracteristicii discriminatorului. Efectul acestei asimetrii poate fi redus printr-oserie tntreaga de masuri, dintre care una este introducerea in serie cu una din diode a unei rezistente reglabile cu care se restabileste echilibrul montajului.

59

Heglajul discriminatorului este foarte important, deoarece de functionarea corecta a acestui etaj depind in mare masurii performanteleradioreceptorului. Un reglaj corect implica 0 aparatura destul de complex a, care sa permita vizualizarea curbei "in S" §i a curbei "fluture".

Curba "in S" reprezinta relatia dintre tensiunea continua; objinuta la iesirea discriminatoruluivsi deviatia de frecventa a semnalului aplicat .. Ea se poate examinadestul de comod cu ajutorul unui generator,a carui frecventa variaza liniar .in interiorul benzii transmise de etajele de frecventa intermediara ¢ a unui oscilograf. Variatia Iiniara a frecventei semnalului este comandata de tensiune in dinti de ferastrau

care realizeaza baleiajul oscilografului. In felul acesta se asigura sincronizarea perf'eeta a imaginii obtinute.

Curb a "fluture"seobtine eu 0 instalatie speciala, §i se urmareste tot pe ecranul unui oscilograf. Ea da indicatii asupra simetriei etajului §i asupra gradului de suprimare a modulatiei ide amplitudine parazitara. .

.' Prin reglaj ul discriminatorul ui se urmareste realizarea acorduluipemijloculbenzii de trecere, potrivirea cuplajului optim pentru obtinerea unui .compromie satisfacator intre liniariLate lji sensibilitate, precum §i asigurareasimetriei caracteristicii etajului.

_Inaintede a fi aplicat etajelor de AF, semnalul de la discriminatoreste dezaccentuat. '

Prin dezaccentuare se intelege trecerea semnalului printrun filtru RC (in fig. 11.3, R21 C44), cu constanta de .timp normalizata, in scopul reducerii nivelului relativ al Irecventelor inalte. Aceast.a operatie este necesara, deoarece pentru a beneficia in cea mai mare masura de avantajele oferite de sistemul demodulatie in frecventa, la emisie se ridica nivelul frecventelor ~udio inalte. E~te evident ca dupaextragerea semnalului de modulatie, trebuie efectuata §i dezaceentuarea, deoareee altfel receptia ar prezenta insemnate distorsiuni liniare - care ar face ca aceasta sa' sune ,trident:

Trei contacte dispuse pe comutatorul general al aparatului permit ca la intrarea etajelor de AF sa se. aplice, fie semnalul provenit prin traseul MF, fie eel provenit prin traseul MA. Semnalul obtinut de Ia detectorul MA este trecut prin filtrul R25 CS2 (fig. I I. 3), care Impiedica restul de freevent a intermediarii sa patrunda in etajele de AF.

60

Amplificatorul de AF al radioreceptoarelor combinate difera foarte putin de eel aI radioreceptoarelor simple. Desi calitatea semnalului de AF obtinut de la discriminator este net superioara celui ohtinut de la un detector ohisnuit, atit in ceea ce priveste distorsiunile neliniare cit ~i in' ceea ce priveste distorsiunile liniare (banda frecventelor transmise), faptuI ca difuzorul nu poate reproduce corect decit 0 banda restrlnsa de frecvente face ca marirea exigentelor asupra, etajelor de AF sa nu aiba rost.

Totusi l.a aceste amplificatoare se realizeaza, in general, o reactie negativa mai importanta care permite ca eel .putin distorsiunile neliniare l3a raminii la un un nivel redus.

III. F ABRICAREA IN SERlE

A RADIORECEPTOARELOR DE BUZUNAR

Pentru a realiza numa~ul mare de radioreceptoare de buzunar cerute pe piata, uzinele . producatoare folosesc .metode de asamblare pe banda rulantd,

In aeest sistem de lucru operatiile de asamblare, reglaj ~icontrol stnt trnpartite in operatii simple, alese ast.Iel, inetf.-executia sa dureze acelasi interval de timp, Gradul de simplificare a operatiilor depinde in mare masura de volumul productiei urmarit, precum ~i de specificul Iiecarei operatii.

, In cazul operatiilor complexe care nu pot fi lmpartite logic in operatii simple, cum este cazul diferitelor reglaje, pentru a se asigura ritmul productiei se recurge la multiplicarea locurilor de rnunca la care se executa operatiile complexe.

Benzile de asamblare destinate radioreceptoarelor de buzunar difera de benzile pe care se realizeaza radioreceptoarele mai mari prin faptul ca ansambluJ avlnd 0 greutate mica Ii.u necesita banda, transportoare-:- subansamblele se tree din mtna in mlna - ~i prinfaptul ca asambJarea fiind mai simpla numarul locurilor de munca este redus.

Practic, 'pentru ritmuri de productie medii se dovedesc satisfacatoare benzile rulante deservite de 20-50lucratori.

Deoarece in fond radioreceptoarele de. buzunar sint alcatuite din doua subansambluri mari: subansamblu cablaj imprimat~i subansamblu caseta, de obicei pentru producerea in paralel a acestor rep ere se folosesc cele doua laturi alebenzii.

, Pe partea care realizeazii subansamblul montaj electric 'Ile porneste de Ia placa imprimata, pe care se introduc treptat toate piesele montajului, Pentru usurarea operatiilor, piesele au terminalele gata indoite ~i taiate IaIungimea necesara. Pentru ca. piosele sa nu eada la trecerea montajului de Ia un luerator la altul, placa imprimata se prinde pe 0 rama suport. Dupa ce s-au introdus toate piesele Ia locul

62

lor, ele se apasa pe suprafata de pertinax cu ajutorul unui burete de poliuretan prins pe un capac al ramei de montare.

-Apoi Iata placata cu cupru -a placii imprimate se pensuleaza cu un decapant (de obicei solutie de colofoniu in alcool) ~i se aplica timp de clteva secunde pe supralata unei bai de aliaj de cositor ~i plumb topit, mentinuta .la 0 temperatura de aproximativ 250°C. In felul acesta toate conexiuriile se executa simultan. Eventualele lipituri imperfecte se corecteaza manual cu ajutorul ciocanului de lip it ; cu 'aceastii ocazie se efectueaza ~i un control minutios aJ asamblarii ~i se "corecteaza" _. ~i pozitia pieselor, astfel Incit sa se In-, lature scurtcircuitele, iar aspectulsa fie ingrijit.

In general, datorita faptului ea piesele folosite slnt bine control ate ~i cii Iiecare lucriitor executaun numar redus de operatii simple, posihilitatea de eroare este mica.

Urmeaza controlul electric al functionarii mont.ajului, Insotit de citeva posturi de depanare pentru remedierea eventualelor defeete. .

Se verifieii daca la .alimentarea montajului curentii ~i tensiunile care se stabilese au valori normale. Totodata se regleazii cu ajutorul resistentelor semireglabile eurentii cu valori eritice. Radioreceptoarele verificate slnt trecute la posturile in care se regleazii etajele de FI ~i apoi la posturile In carese regleazii etajeJe de HF.

, Deseori reglajul partii de RF se face imediat dupa reglajul etajelor deFI pe aceleasi locuri de munca.

Pentru electuarea acorduJui se pot folosi generatoare centrale ~i atenuatoare la fiecare loc de reglaj sau genera-

toare individuale de tip ,;Service". .

Reglajele se efectueaza, de obicei, pe "vir!", pornind de la detectie spre intrare. Semnalul aplicat Ia intrare este intodeauna mentinut la valoarea minima-care permite urmarirea comoda a acordului. Se&malul pentru alinierea etaje'lor de FI se injecteaza pe baza etajului convertor printr-un condensator de citeva zeci de nanofarazi. Pentru .alinierea circuitelor de intrare, dispuse pe bare de ferita,se folosesc bucle de radiatie.

Pentru ca diferitele locuri de reglaj sa nuse deranjeze reciproc, siIn special pentru a evita ca reglajul sa fie deranjat de emisiunile de radiodifuziune, se recomanda ca radioreceptoarele sensibile sa se regleze tn cabine eeranate.

Alinierea etajelor convertoare se face reglind inductanta bobinelor oscilatoare §i a trimerilor pentru a asigura frecven ...

63

tele extreme ale benzilor, dupa care se face aeordul cireuitelor de intrare in punctele de aliniere indicate.

Datorita importantelor reactii interne pe care le prezinta tranzistoarele *i deci a interdependsntei Iunctionjirii.etajelor, este deseori necesar sa se revina de 2-3 ori asupra reglajelor.

In cazul radioreceptoarelor combinate, 0 atentie deosebita trebuie data etajului discriminator ~i blocului de DDS.

La reglajul diseriminatorului se urmareste nu numai acordul pe frecventa intermediara, ci toto data ~i realizarea cuplajului ~i a simetriei discriminatorului. De obicei, reglajul discriminatorului se urmareste vizual cu ajutorul unui selectograf. In afara acestuia, pentru reglajul discriminatorului se foloseste 0 instalatie princare se aplica detectorului de raport un semnal modulat simultan ~i in amplitudine (cu un semnal de 800 Hi) ~i in freeventa (cu un semnal de 50 Hz). Iesirea din' discriminator este conectata la intrarea unui osciIograf, a carui deflexie este comandata de semnalul de 50 Hz.

Pe eeranul oscilografului apare astfel 0 curba care prezinta ondulatii, datorita faptului ca modulatia de amplitudine de 800 Hz nu a fost complet suprimata.

Generatorul se regleazapentru 0 deviatie de 75 kHz ~i un grad de modulatie MA de 30%. Apoi se regleaza eireuitele primar vsi secundar ale ultimului transformatorde FI pentru a obtine cea mai mare panta ~i cea mai huna liniaritate a curbei "in S". Dupa aceease deconecteaza condensatorul electrolitic al .diaoriminatorului, iar intre iesirea discriminatorului *i amplificatorul oseilografului se intercaleaza un filtru care suprima semnalele . cu 0 Ireoventa mai rmca de 800 Hz: In feIul acesta pe ecran apare 0 curba de forma celei din fig. IIL1, numita j,curba in fluture". Privind aceastacurba se ceroeteazii acordul circui-

tului secundar pentru a obtine 0 eurha cit mai simetrica. Apoi se introduce din nou condensatorul electrolitie ~i se revine la montajul initial, Privind curba "in S". se regleaza rezistenta semireglabila din circuitul de sarcina ptna clnd amplitudinea ondulatiilor de pe partea centrala a curbei "in S" scade la minimum.

Fig. III. 1. Curba "tn fluture".

64

Apoi se regleaza cuplajul dintre bobine, asUel tnctt sase reduca la maximum ~i ondulatiile de la capetele curbei "iIl S". Bineinteles ca dupa Iieoare modiIicare a cuplajului tis.buie corectat acordul.

Deoarece 0 reducere Ia minimum a modulatiei de amp li.tudine parazitara implicit totodata ~i 0 reducere a zonei li- . niare:a curbei "in S "~i deei ocrestere a distorshmilor, se

recurge, de obicei, la un compromis, .

Reglajul etajului de UUS este relativ simplu. Se regleaza oscilatorul local, apoi sarcina etajuluide RF ~i in cele din . ·'UJlmacircuittU'de.intrare; Se revine 1UM :0 ;cl-ata asupra, acordului.·

R-adi<!J.receptC>Rl'ele reglateetnt oantrolate ~i·a:poiamoo. ·)ate; Inaintea :am'bahlrii ee verifidlnoa 0 ,daMdaca ali-menta-

rea 'a {08't :intrer.upta. .

IV. SCHEME DE RADIORECEPTOARE DE BUZUNAR

/

A~a cum s-a mai aratat, In urmaexperienteidobtndite de catre uzinele producatoare de radioreceptoare de buzunar, s-a prod us. 0 selectie, atit a schemelor cit §i a sistemelor de constructie, care a dus la acceptarea unor montaje tipizate.

Aceasta insa nu lnseamna ca toate schemele sint identice. Dimpotriva, specificul tranzistoarelor de caredispune Iabrica, necesitatea de a se realiza radioreceptoare de. diferite clase, accesoriile cu care se completeaza unele aparate, precum fli dorinta de a se prezenta publicului un aparatcit mai atragator, stnt criterii care lndeamna pe constructori sa recurga la variante ale schemei de baza.

Astfel, de exemplu, faptul ca 0 uzina dispune de tranzistoare pnp sau npn sau de ambele, duce la modificarea schemel or, atlt In lnalta Irecventa (tranzistoarele uzuale npn pot lucra la ~recvente mai ridicate dectt cele pnp) cit §i in [oasa frecventa (se pot folosi etaje cu simetrie complementara care nu necesita transformatoarede defazare).

Este de la sine lnteles, ca un radioreceptor ieftin care' lucreaza pe 0 singura gama ~i fara pretentii mari va avea mai putine piese ~i un montaj mai simplu decit radioreceptoarele de clasa superioara.

In sffrsit, 0 deosebire importanta - care este insa mai mult de ordin constructivdecit electric-este includerea accesoriilor In unele radioreceptoare de lux.

Astfel, unii constructori echipeaza radioreceptoarele cu sisteme de extensie de banda, cu dispozitive pentru urrnarirea acordului exact ~i a starii sursei, iar altii introduc in caseta radioreceptorului ~i un ceas.

Datorita numeroaselor criterii de clasificare a radioreceptoarelor este greu sa se stabileasca 0 ordine "normala" de prezentare a diferitelor aparate, deoarece prin schimbarea criteriului de cJasificare doua aparate care Iaceau parte din aceeasi categoric ajung sa lara parte din categorii diferite.

66

Totusi; in cele ce urmeaza se vor prezenta la inceput cele mai simple radioreceptoare, trecindu-se treptat la rad ioreceptoarele de lux §i apoi la cele combinate. In masura in care este posibil, ele se vor grupa §i dupa particularitatile pe care le prezinta,

Radioreceptorul ELTRA

Fabricat in R.P. Polona acest radioreceptor are numai cinci tranzistoare §i poate fi folosit pentru emisiunile din gamele de UL §i UM. Frecventele extreme ale acestor game au valori nenormalizate din cauza - schemei de comutare a gamelor, care esteextrem de simpla, rezumlndu-se la doua contacts.

lntr-adevar, schema din fig. IV.1, arata ca trecerea de peUM §i UL se face pur ~i simplu prin introducerea in paralel pe condensatoarele variabile C2C7, a condensatoareJor fixeC1, respectiv Cx' In acest fel se folosesc aceleasi bobine, scade tnsa considerabil "acoperirea" gamei de UL, lucru care se comb ate partial prin marirea acoperirii gamei de Ul\1- -515-1690 kHz - (frecventele normalizate sint 525-1600 kHz).

Etajele de FI au frecvente de acord de 460 kHz §i au schema clasica. Ambele etaje slnt neutrodinate. Primul et aj este comandat de sistemul RAA. Este de remarcat faptul ca la acest aparat se filtreaza ~i alimentarea celui de-al doilea etaj de FI (R14, C1,,). Stabilitateaacestui etaj este lmbunatatita ~i prin reactia negativa care apare datorita conectarii rezistentei R12 intre filtrul de FI ~i rezistenta de filtraj n.;

Tendinta de simplificare a montajului Sf manif'esta mai rnult la realizarea et.ajelor de AF, care au numai doua tranzistoare, etajul final nefiind in contratimp, ci lucrind in clasa A variahila.

Acest mod de lucru se earacterizeaza prin faptul ca polarizarea etajului final nu ramine constanta, ci variaaa 0 data cu semnalul aplicat, fiind tot timpul mai mare declt amplitudinea semnalului. Polarizarea variabila se obtine adaugindu-se Ia 0 mica polarizare initiala component a continua obtinuta prin redresarea cu ajutorul diodei D2 §i filtrarea prin C2; ~i rezistenta ce apare in paralel pe C2" a unei fractiuni din semnalul de Ia iesire.

Pentru obtinerea valorii corecte a polarizarii, se tine seama de amplilicarea de tensiune a etajului final §i de randa-

67

mentw redresorului, oriterii care pel':tnitdeterln.inareQ,llnuira, .. pert detransfermareconvenabil intre infa~nrarea. doe la care, se pdme~te semnalul de comanda §i infa§urarea primara a transIorrnatorului de iesire.

Constanta de timp a sarcinii redresorului se alege sufi~ioent de mare, pentru a nu perrnite urmarirea celei mai joase Irecvente audio §i totodata suficient de mica, pentru a nu conduce la Irrtlrzieri suparatoare in stabilireapolari-

Z'arii corecte. _

Amplificatonul final in clasa A variahila are fa~a d,e ,ettajele elasa A simple avantajul unui eonsum mai ulic(la ssmnal mic consumul este neglijahil), al unuirandament sporit~i aJ posibilita,~ii de a obtine de laun .tranzistor dat 0 putere audio mai mare.

. Fata de etajele clasa B el are avantajul ica nu necesita unteansforrnator; defazor §i se poate realiza eu un tranzistor

mai putin. ,_.

Ou toatetendintele de simplificare, performantele acestui radioreceptor slnt destul de bune: sensibilitateaare 0 valoare de. 2,5 m V 1m, iar selectivitatea depaseste 14 d'B (Ia un dezacord de9 kHz). .In schimb, puterea nedistorsionata la, iesire este declteva ori mai mica decit la celelal Le radiorecsptoare: 30 m W. Daca soar fi folosit perrtruetajul final un alt transistor, puterea ar fi putut fi marita ptna la 60-70mW.

Difuzorul are un, diametru de 60 mm §i realizeaza opresi-

une acustica medie de 1 bar. r

Ca la . toate . radioreceptoarele de buzunar montajul este realizat .prin cablaj imprimat.

Alimentarea se face de la 0 baterie depatru elemente de 1,5 V, legate in serie (6 V j 0,3 Ah).

Badioreeeptorul REA "Bijou"

In anul aparitiei sale (1958), radioreceptorul REA ,\Bij{)U," aTost cel mai micradioreceptor austriac §i totodata unal.dintre cele mai mid radioreceptoareeuropene (109 X x': 67 X 30 mm), Datorita gabaritului . redus §i Iolosirii unor piese miniatura, precum §i a unui difuzor relativ usor, greutatea.iaparatului nu depaseste 240 g. Cu el se pot ascuJta numai emisiunile din gama de UM (516-161.0 kHz).

Constructia aparatului este simpla. Caseta de polistiren prezintii in parte a din fa~a 0 masacu nervuri. In dreptul difuzorului spatiile dintre nervuri slnt st.rapunse pentru a lorIDa jaluzele. Actionarea condensatorului variabil se face

,69

directprintr-un butondisc transparent, care serveste ~i drept s-cala.· Potentiometrul este de tip buton cu intreruptor.

Schema este simpIa ~i interesanta (fig. IV.2). Dupa etajul convertor clasic urmeaza un singur etaj de frecventa intermediara ; cu toate acestea datorita folosirii unor tranzistoare drift,cu ctstig mare,

~= . amplificarea este .sufi.~ cienta pentru a peri:iSo mite obtinerea unei

5. "" ~ detectii in conditii

~-",,--+-i__:_-, ~ ::r: acceptabile.

's Doarece numai g doua circuite simple +--------.-....,.---+-+---II---+.s acordate pe Irecventa

~ intermediaratdf SkHs) ~ ar fi prezentat 0 selec~ tivitate insuficienta, ... in circuitul col ector al 0;1 tranzistorului conver-

>0;1

" tor a fost montat un

~ filtru de banda realiQl zat din doua circuite S cuplate.

~ Folosirea tranzis[JJ toarelor drift - care '" prezinta reactiiin-

L..o..---'----+-+-C:J----4 ~ terne relativ micisi

t>O capacitati de intrare ii:. si iesire mult mai ~ici decit cele uzuale -a permis ca etajul de FI sa nu fie neutrodinat ~i ca semnalul de RAA sa se aplice ~i pe baza etajului convertor. In Ielul acesta, desi semnalul

70

de RAA este relativ mic ,(deoarece se Ioloseste un singur etaj de FI), totusi efieaeitatea sistemului : este satisfa~

oatoare. ,

Partea de AFeste clasica. Se rernarca numai sistemul de' corectie a tonalitatii realizat cu un condensator de,40 nF care poate fi coneotat intre iesirea din. detector . ~i masa, polarizarea cu reactie negativa a etajului prefinal (obtinuta prin-nedecuplarea rezistentei de emitor a etajului) ~i reac~ia negativa globala aplicata de pe seeundarul transformatorului de iesire pe rezistenta RI. de 5 Q --:- dispusa intre capatul "rece" al potentiornetrului jri masa.

, Aparatul permite conectarea unei ca~ti pentru auditie

indi vid uala, . ..

Alimentarea montajului se efectueaza ca la majoritatea aparatelor Ioarte mici, de la 0 baterie paralelipipedica de 9V. Puterea maxima nedistorsionatii la iesire Hind de aproximativ 80 m W, consumul este redus permittndio durata de exploatare destul de mare.

Analizind performantele radioreceptoarelor eu cinci tranzistoare, -se constata deseori ca dif'erenta de pret de cost fat a de radioreceptoarele clasice eu sase tranzistosre este deseori mai putin importanta decit reducereacalitatii. De aceea, majoritatea constructorilor au adoptat sehemelecu

~ase tranzistoare. '

Radioreceptorul RFT "Sternchen"

A tnceput sa fie fabricat in R.D.G. inca din anu11960.

Radioreceptorul este realizat dupa 0 schema cu sase-tranzisto are (fig. IV.3) ~i este protejat de 0 caseta cu dimensiunile de 141 X 82 X 38 mm. '-

Pentru simplitatea montajului, aparatul a fost prevazut numai eu posibilitatea receptionarii emisiunilor din gamade UM. Sensibilitatea atinsa este de aproximativ 2 mV 1m, iarseleetivitatea este de ordinul a 16 dB. Pentru d mari durata de folosire a sursei de. alimentare (Ia aproximativ 50 ore), puterea debitata de etajul final a fost limit at a la

60 mW. '

Radioreceptorul este eehipat eu tranzistoarele OC 44 (con" vertor), 2 X OC 45 (amplificator de FI), OC 811 (defazor) si 2 x OC 816 (amplifieator de putere) .

. Semnalul de intrare este receptionat prin intermediul unei antene eilindriee, avlnd diametrul de 10 mm ~i lungimea de 130 mm.

71

.Dup~. schUribate'a de frec'V'ent!t, r6a:1iEata.ou· tl'llnll.iBfiQru} OC 4J4;, sernnalul 'de FI ohtinut (452 kHz), este ampliii:cat tntr-un montaj eu doua tranzistoare neutrodinate (DC 45).

I~ I

L __ -,_.,.. _

Alimentarea cireuitelor- de eoleotor (punotul "recef') fiind efectuatii pe 0 prizii aciccuitelor acordate, condensatoarele de neutrodinare au putut ficonectate direct la oircuitele

72

· M~t~(~apatul opus eelui- lae~ e.;&te' legat· col~ctol'u~).; Primul etaj de PI are, amplificarea. comandata deun s18- tern; deRAA. Filtnul de atenuare ' a componentelor de FI ~i A;F eate.alcatuit de- R11 (6 kO) ~i C12 (5 fLF).

Pentrua evita eventuale aerosuri, alimentarea circuitului de coleetor este filtratii prin R7 (1 kQ), ~i C18 (0,05 fLF).

Semnalul ohtinut la detectie este filtrat de restulde FI cu.' ajutcru! grupului Rj8 (1, kui - C26 (3 000 p F).

Polarizarea bazei etajului defazoreste variabila ~i se rea-

Iizeaeaprin rezistenta R14 de 0,25Mn. .

Etajul final.' are incircuitul de emitor 0 rezistenta R1 ... corunna amhelor.transistoare, de valoare relativ mare (500). Functionarea eorecta a acestui, etajIe temperaturi soazute este asiguraUi prin Iolosirea in circuitul de polarizare a bazei a unci termosezistente R18 de 300 Q. La scaderea temperaturii valoarea.termorezistentei creste, ~i 0 data cu ea ~i polarizarea bazelor. Aceasta se opune tendintei de scadereva curentului de colector, mentinind etajul final in elasa B.

Dacariu s-ar Iolosi aceasta termerezistenta, la temperaturi; scazute soar risca marirea sensihila : a. distorsiuniloride neliniaritate datorit.a treoerii etajului final la Iunetionarea in clasa C. Efectul ar fi fost cu atit maineplacut, cu cit la scaderea temperaturii seade de obicei ~i tensiunea surseide alimentare.

Pentru evitarea acrosurilor datorita cresterii rezistentei interne a sursei de alimentare-fbateriidescarcat.e), sursa se

deeupleaza cu condensatorul C25 de 30 fLF. J

Condensatorul variahil este- de tip iminjaturd, iar transIermatcrul de AF este realizat cu tole din permalloy.

Difuzorul reda banda de Irecventa cuprinsa.tntre 300~i ,30.0Q Hz, cu 0 presiune 50:110ra medie ' de 2 bari.

Badioreeeptorul "Alize"

Produs ,in Franta, radioreceptorul '"A.lize"este un aparat, de dimenssuni, relabiv mario (170 X 75 x· 40). Motivul pen. trucare s-auaceeptat aceste dimensiunieste na aparatul 'se vinde ~i sub fonna de "kill" (piese sisubansambluri principale) pentru a fi asamblat de curnparator. Ca atare, pentru a nu com plica montarea, piesele nu au fost tnghesuite prea mult.

Citeva piese au Iost preluate de la. aparat.ele portabile mai mari (filtre de FI, condensatoare .placheta, condensato&e, eleotrolitice). Restul sint piese spsciale pentru aparate d-e, huzunar (transformatorul miniatura §i difuzorul ~u dia-

73~

metrul de 70 mm), ~i aeestea ins a sint piese relativ mario Bobinele de intrare sint dispuse pe 0 bare. de feritii cu diame,trul de 8 mm ~i lungimea de 140 mm. Trecerea de pe gama de UM pe gama de UL se face printr-un comutator rotativ eu trei contacte cu doua pozitii, Este de remarcat faptul ca schema. de cornutare ar fi putut fi ~i mai simpla - numai doua contacte - asa cum se reali-

~ zeaza la' radioreceptorul ~ rominesc portabil "Turist",

daca s-ar .fi ales un con·s

E densator variahil de va-

.8 loare convenabila.

~ In rest, schema este ~ foarte simpla ~i . clasioa. ;g Etajele de FI nu slnt neu~ trodinate.

as Alimentarea aparatului ~ se face de la 0 baterie ro~ tunda de 9V, cu 0 capaci<l tate de aproximativ 0,3 S Ah. Consumul in absenta Q.) semnalului este de ordinul il

VJ a 12 mA, ajungind la a-

-.i proape 60 mA la volum :::; mare (100 mW). Nivelul t>O maxim nedistorsionat este ~. de 100 mW.

Sensibilitatea pe gama de UM este de ordinul a 1,5 m V Im,iarpe gama de UL, de 2 mV 1m.

Selectivitatea este relativ redusa : la +9 kHz se produce 0 atenuare de 14 dB.

Schema de principiu este aratata in fig. IV.4. Apa-

~ ~ , ~'~~_,------~:

74

ratul prezinta un interes deosebit pentru publicul nostru, deoarece tranzistoarele ~i numeroase piese folositesint similare ell cele folosite la aparatul "Turist".

Badloreeeptorul "Minorion"

Realizat in R.P.U., de catre firma Orion in cursul anului 1959, acest radioreceptor este 0 superheterodina cu sase tranzistoare (fig. IV.5), care permite~udi~ia emisiunilor din gamele de UM §i UL.

~
::::
~
,
i:
0
-.:
0
i:
::@:
~ °3

~~ '3
...
'" 0
....
0.
'"
<.l
'"
..
0
:a
0;
...
0;
~ '0;
<.l
~~ 0;::
~
"" Q)
~
0;
S
Q)
'5
<Il
~ >ri
;;:
~~ ....
""
cil
ti: 75

Bsrformantele ratiioreceptol'ul:ui :sif!.t destu] d~1Ii1!lne. Ast1"el, de exemplu, sensibilitatea -este de' ordinul It 2, mV 1m, iar atenuarea canalului adjacent, mai mare de 18 d B. Puterea maxima nedistorsionata la iesire este de 100 mW.

La fel cu majoritatea radioreceptoarelor eu sase tranzisteare.acest aparat are numai trei-tranzistoare inAF (unul defazor ~i doua in etajul final). Examinind schema de principiu, se constata ca montajuleste clasic. Peo bara de ferita sint dispuse bobinele de intrare pentru UM ~i pentru UL, I precum ~i bobinele de cuplaj respective. Conectarea acestor bobine la condensatorul variabil ~i la baza. tranzistorului Tl se.Iase- cu un corautator- simplu, cu doua pezitii. Oscilatorul Ioloseste aceeasi b6pina. de cuplaj ~i aceeasi priza. de emitor pentru ambele game. La trecerea de pe gama de UM ,pe gama de UL comutatorul introduce in: serie cu. bobina de aeord ,a eseilatorului L6 bobina L5, iar. in paralel eu condensatorul variabil un. condensatos €6: de $2. pF cuta-imerul respectiv (Cs). In circuitui de intrare, pe garnade- UM, in: paralel eu blfa~ura.r.ea L4 destinata gamei de UL, se- conecteaza infa!?urarea L2; In Islul acesta eomutatorul Ioloseste un numar redus de contacte.

Primul etaj de. If I este, neutrodinat, 'S~ remarca Iaptul ca' alimentarea colectorului nu este- Iiltrata, Polarizarea basei se. face printr-un grup de doua rezistenteR9 ~iBlO' legate In eerie. Punctul comun al aoestera fiind Iegat la-sarcina deteetorului, rezisteuta RII serveste impreuna cu condensatoruf en (:10 fJ-F) !}i drept Iiltru de RAA. Sa mai observa fapt1J,l.)capunctul "rece" al sarcinii detectorului nu este legat direct. larnasa, ci Ia emitorul etajului defazer. In felul scesta pit, dioda se aplica 0 tensiune care 0 plaseaza intr-un punet

d.e Junctionare convenabil. .

Al doilea etaj de FI- nu este neutrodinat, el lucnlnd subadaptat, Etajele de AFse rem arc a numai prin reactia. negativa aplieata de pe difuzon pe baza etajului defazor.

Difuzorul' are diametrull de aproximativ 70" mm. Montajul este realizer prin cablaj imprimat ~i Be monteaza direct ,pe caseta. Aceasta este realizata din material plastic de .injectie, Alimeatarea seIace de Ia obaterie miniature.de 9 V.

Badioreeeptenul. GRAZ "Riviera"

Fabricat in Austria inca din anul 1960, radioreceptorul Riviera poate fi soootit un aparatclasic. Intr-adevar, schema de principiu (fig. IV~ 6) prezinta putine particularitati pentru

76

pat:tea .de .i'Balta rfreev-entiL Seremarca'faptuJcti 'tro]Mi~"ne etajului ~(!),flWertOl" se apliciUnserie'buinfa!}uriril@;decnplajt c-afiltrul decolector alprimului etaj-de FI sedecuplea:za la mas a !}i nu la emitor, precum §i Iaptul 'ca acest .e.taj,n,\l<l~ste

lNII2 OU5

2/1#'2 0(15

2rIH(Je 1,,#11

Ftg. IV.6. Schema electrica a radioreceptorului GRAZ ~,Rtivierll~.

neutrodinat. Este de remarcat Insa etajul final, al amplifi<18.-torului .de AF_;_care Iucreaza. incontratimp cu tranzistoarele alimentate Inserie. Dupa cumsestie.racest. moataj pretiruie o impedantadesaroinade 16 osi. mal mica dectt-montajul cu alimentare ind'6l'ivatie, ceea cepermite montarea d4,fuzoruiui faraajutorul- unui transformator de iesire. Eliminarea tran-sfoffll.'atorului de viesire ieft.ineste .aparatul, il facemai mic simai usor. Pe de alta parte, suprimindu-se pierderile tntralllBf.ormator111 de iesire, care rep1'ezinta aproxirnativ :15% din puterea utila, serealizeaza un c.i§tig care compsnseasa reduoereacauzata de functionarea mai putinavantajoasa a tranzjstoarelor la. tensiuni reduse.jla aeest montaj -tensienea aplica:t8.intre emitorul ,i ccleotorulfranzistearelor ,finale este jUffiatatedin tensianea de alimeatare). '

Pentru a evita scurtcircuitarea pl'indifuzor a ten&iullij continue dintre masa si eonexinnea colector-emitor a celor doua tranzistoare finale, in serie cu difuzorul s-aintercalat un C'ofl.lhm:sat6r electrolitiede 5'0 [l.F, legat eu eleetrodul pozitiv spre masa. Acosta ar fi putut 'fi suprimat daca sursa de alimentare ar fi fost prevazuta cu 0 priza pentru jumatate de, tensiune (3 V). Intr-adevar, in acest caz difuzorul s-ar fi montat intre conexiunea emitor-colector !}i priza de 3 Vi intrucit fiecare dintre aceste puncta presinta aceea~iten:~i~ tme continua fata de masa, diferenta de tensiune vdjatre

eleeste nuIa ~i ded- faptul ca rezistenta in curentcontinuu a difuzorului este mica nu are nici un feI de importanta.

Puterea debitata de etajul final in difuzor este de ordinul a 20Q mW.

Sensibilitatea ~i selectivitatea radioreceptorului sint destul de bune.

Aparatul este montat intr-o caseta de polistiren.

o serie de partieularitati interesante caracterizeaza radioreceptoarele de buzunar de Iabricatie sovietica. Intr-adevar, cu exceptia radioreceptoruIui "Siurpriz" toate radioreceptoarele superheterodina folosescamplificatoare de frecventa intermediara cu selectivitate concentrata, echipate cu tranzis-

-toare drift. La aceste radioreceptoare selectivitatea este realizata in cea mai mare masura in primul filtru de frecventa intermediara (conectat la iesirea etajului convertor). Acest filtru este realizat din 2-3 circuite "dop", cuplate capacitiv. Cuplajul dintre primul ~i al doilea etaj amplificator de FI

. seface aperiodic( RC), iar cuplajul celui de al doilea etaj amplificator de FI cu etajul detector se realizeaza printr-un circuit "dop" atit de puternic amortizat, incit practic nu contribuie la selectivitatea globala. Acest mod de lucru asigura 0 buna stabilitate a montajuIui, ale carui perf'ormante depind relativ putin de parametrii variabili r astfel exista posibilitatea de a se schimba tntre ele tranzistoarele de acelasi tip fara ca reglajul sa aiha de suferit. Binelnteles ca in aceasta situatie nici neutrodinarea nu este necesara.

Insftrsit mai este de remarcat faptul ca Ia aceste radioreceptoare masurile pentru asigurarea stabilitatii termice nu sint prea severe, deoarece variatiile parametrilor tranzistoaretor nu sint prea importante. De aceea, etajele de FI nu au rezistente in emitor, iar poJarizarea bazelor este variabila.

Toate acestea conduc la reducerea numarului de piese ~i deci Ia ieftinirea aparatelor,

RadioreceptoruI "Siurpriz"

Acesta este unul dintre primele radioreceptoare sovietice ~i nu a fost realizat in .sistemuldescris mai sus. Intr-adevar, eI are selectivitatea distribuita pe etajul convertor ~i pe ceIe doua etaje de FI.

AparatuI este prezentat tntr-o interesanta caseta de material plastic cu motive. decorative de tip "arabesc'" avind dimensiunile de 150 x 80 x 32 mm. Greutatea este de circa 520 g.

'78

· ,Radioreceptoful "Siurpriz" permite auditia emisiunilor dm. gamele de UL~i ·UM., Sensibilitatea pe aceste game este mal buna de 7 m V 1m pe UM si. mai 'bunade 10·.m V 1m peUL. Atenuarea canalului adiacent este de eel putin 10 dB. Banda frecventelor audio reproduse se intinde de la 360- .6 000 Hz, cu 0 ne{..niformitate mai mica de 18 dB. Puterea norninala la ie~ire~ adica puterea la care distorsiunile ating valoarea de 10% este de 0,1 VA. Desi in prezent aceste performa~te slnt depasite, in momcntul aparitiei radioreceptorului ele prezentau un succes cu atit mai mare, cucit punerea in Iahricatie nu aridicat problema deosebite. Intradevar, examintnd schema. electrica prezentata -in fig. IV,7 se re~arca de la prima. vedere faptul ca toate oeleeapte tram:~stoaresint de tip IT 14. FoJosirea unui singur tip de tranZlstoare. este avantajoasa din doua motive.

In primul rind, tranzistoarele IT 14 neavind, in general, frecventa limit.a deoscilatie suficient de ridicata, tranzistorul convertor trebuie ales prin triere; cum tranzistorul p'oate f~ .ales din sapte tranzistoare d~ acela~i. tip,~ans~le smt Suflclente pentru a asigura produetia. Folosirea tranzistoarelor n 14 este avantajosa ~i datorita faptuluica procentul de tranzistoare care oscileaza bine peste 2,1 MHz in scheme de conversiune este mai mare la tranzistorul II 14, de~~ . i~medie tranzistorul II 15 are Irecventa Iimita de oscilatie ceva mai mare decit II 14.

In al doilea rind, folosirea tranzistoarelor IT 14 in etajele de A~ permite 0 amplificare globala mai mare decit cea care s-ar Ii obtinut folosind tranzistoarele de tip II 13.

w Etajul convertor are partea oscilatoare realizata cu infa~?rarea de cuplaj in circuitul de colector ~i cupriza pentru ernitor in circuitul rezonant, Pentru frecvcnta de oscilatie baza tranzistorului convertor poate fi considerata la masa, deoarece impedanta prezentata de circuitul rde semnal. la frecventa .oscilatiilor locale este foarte mica. Ea oscileaza tnsa pe frecventa semnalului incident. Bobinele de intrare sint executate pe 0 bara de f'erita. Datorita pieselor folosite, sehimbarea gamelor este relativ complicata. Semnalul de frecventa intermediara este amplificat de tranzistoarele T~ ~i Ts, in circuitele carora intervin trei filtre de Irecventa intermediara. Etajole de FI sint neutrodinate. Etajul detector este realizat cu un tranzistor T4, care luereaza totodatii ~i ca amplificator de AF. Componenta continua de pe sarcina

79

detectorului este £iltrata ~i aplicata pe emitorul tranzistorului T2• unde se efectueazii reglajul automat al amplifie4rii.

Semnalul de AF se aplica etajului defazor ~i apoi etajului final clasa B.

Pentru reducerea distorsiunilor se Ioloseste 0 reactie negativa. extrasi'i de pe difuzor ~i aplicata pe emitorul etajului delazor prin R20, Rts.

Alimentarea radioreceptorului se face de la patru acumulatoare ermetice nichel-cadmiu, tip KHG-0,45 avlnd 0 capacitate de 0,3 - 0,4 Ah. Tensiunea de alimentare este de 4,8 V. Pentru tncarcarea acumulatoarelor se Icloseste un redresor special, montat lntr-o fi~a care se intrcduee la retea, Radioreceptorul esta prevazut ~i ell 0 prizi de alimentare care permite Iolosirea oricaro» surse de curent continuu, ell tensiunea cuprinsa Intre 4 ~i () V (aeumulstor radio, acumulator pentru motoeiclete sau baterii de lanterna). Consumul radioreceptorului in regim norma] de lucru este de 20 - 40 rnA.

In constructia radioreceptorului s-au folosit piese miniatura, realizate special; astfel s-a realizat un condensator variabil en dielectric solid (polistiron) de 2 X 220 pF eu dimensiunile 25 X 25 X 19 mm ~i un difuzor ell diametrul de 57 mm avlnd impedanta de 711. Presiunea acustica medie reaJizaUi de difuzor este de 1,5 haria

Translormatoarele de joasa Crecventa s-au realizat pe tole de permalloy, tip ill 6,5.

Hadioreceptoarele care au urmat aparatului "Siurpriz" au Inceput sa fie echipate ell trauzistcare drift, montate in sistemul eu selectivitate concentrnta.

Radlo.receptorol VEF "Gauia"

Rea1izat de uzinele VEF din Riga, acest radioreceptor este 0 superheterodinii care are insa nunai ~ase tranzistoare. Cu eJ se pot receptiona emisiunile din gamele de UL ~i UM.

In partea de ina!Ui frecventa a radioreeeptorului se Ioloseso tranzietoare drift care permit araplificari mai mari ~i au 0 Iunctionare mai stabila,

Sensihilitatea radioreceptorului "Gmia" este de doua ori mai buna dectt a radioreeeptorului "Siurpriz" (4 mV 1m pe UL ~i 2,5 mV 1m pe UM). Selectivitatea este ~i ea mai buna (12 d B), iar puterea de iesire atinge 150 mW.

Dimensiunile aparatului (162 X 98 X 39) stnt oeva mai mari declt ale radioreceptorului "Siurpr.z", iar greutatea atingo 600 g.

tl-llli7

81

Radiaro('eptorul contine un etaj convertor, doull etaje'4~ FI, un detector cu dioda ~i dod eLaje de AF. Schema de principiu este reprezentati1 in fig. IV.S.

82

convertorului se ana un filtru de banda, alcatuit din trei cireuite "dop", a~a cum s-a mai uratat. Cu I1<:C$t rillru se realizeaza aproape tntreaga selectivitate a radioreceptorului, deoarece primul elaj de FI nu are sarcina scledivii, iar al doilea are un circuit putemie amorLizat de catre detector,

Arnplificarea primului elaj de FI este comandata de 0 tensiune de BAA extrasd de Ja detecjie ~i aplicata pe buza tranzistorului respectiv.

Datorita importantei reduse pc care ° prezinLli 0 oventuaH) variatie a parametrilor eu temperatura, pe de 0 parte, ~i pe de alta parte datorita reactiei negative in curent continuu-care se aplica pe al doilea etaj de FI, nu slnt necesare masuri pree severe pentru lrnbunatatirea slahilitatii termice. De aceea s-au putut suprima rezistentele de emitor,

Heactia arnintita so produce dat,oriUi faptului d'i rezistenta Rs nu este conectata direct la minusul sursei, ei dupa rezistenta de Iiltraj RD. sesizlnd ca atare variatiile de tensiune causate de variatiile curenlului de coloctor.

Drept rezistenta de sarcina la detectio se Iolososte poten~iomeLrul de velum RJ2•

Hezistenta de emitor a etajului delazor serveste !(Ii drept divizor de tensiune pentrn polarizarea etajului final. [n acest feJ se realizeaza nu numai economie de piese, dar ~i un rogim de lucru rnai avantajos pentru et.ajul final (divizorul est.e alcatuit din rezistente do valoare midi). Pe ernitorul etajnlui def'azor se aplica prin C2U ~i un semnaI de rear-tie extras de pe 0 priza a inra~urarii secundare a transforrnatorului de ie~ire.

In circuitul de emitor al tranzistoarelor finale so aria o rcziston~ii comuns Ru, de 3,5 U; aceasta mareste stabilitatea termica ~i protejeazd tranzistoarele, In cazul aplicarii unui semnal foarte mare.

Alimentarea radioreceptorului se face de la 0 baterie paralolipipedica tip "Krona"('u tensiunea de 9 V. Consurnul in absenta semnalului este de aproximativ 5 rnA ~i ajunge la 2;>-30 rnA 10. puterea nominala, La scaderea tensiunii bateriilor, radioreceptorul Isi continua Iunotionarea plna la aproxirnativ 5 V.

Pentru acordul radioreceptoruJui pe statia dorita so Ioloseste un condensator variabil cu un dielectric solid de 2 x 270 pF ~i un difuzor electrodinamic de 0,25 VA, avlnd 0 impedanta de 10 n.

83

.$;a(uoreceptorul"Mir" /

'J' Radioreceptorul "Mir" are 0 schema (fig: IIV.9) apropiata de cea a radioreceptorului " Gauia". Se remarca urmatoarele

deosebiri : .

- circuitele de intrare slnt dispuse pe doua bare de f~rita;

--'- inra~urarile de cuplaj ale oscilatorului eu coleetorul '*i emitorul ramin aceleasi pe UL ~i UM;

~:":;;" , '~l

,i ' "";:"'po'arizarea tuturor etajelor, cu excePtia etajulu;i' li~' '<.,

pal; este variabila ; -' \ ,~

, - etajul final nu are rezistenta in emitor §i .. are 0 re~~ ':),~

(}e polarizare proprie ; ,.. ,'1rI,:

- etajul defazor are emitorul conectat direct la in fa- k .. '~:(

Ijurarea de reactie. ,A;

"Performantele radioreceptorului sint aproximativ ace- . ~~:~ leasi ca cele ale radioreceptorului "Gauia", cu exceptia puterii -, , la iesire care este redusa la 75 mW. In Ielul acesta scade " /

consumul, marindu-sadurata de folosire a bateriilor. , t,'~ .. : .• •

Bobinel~ de intrare ale acestui radioreceptor slnt dis- .

puse Iiecare pe cite 0 bara de ferita cu diametrul de'S mm

'IiIl lungime de 62 mm. La functionarea radioreceptorului pe

gam a de UM in circuitul oscilator se Ioloseste bobina de UL in paralel cu care se dispune 0 inductanta de suntare L3- Prin comutare se schimba, bineinteles, §i condensatoarele de aliniere.

. -"';:':, l;

Badloreeeptoarele "Ciaica" ~i "Neva"

. Radioreceptoarele "Cia,ca" ~i "Neva" au fost puse in, Iabricatie in anul 1961; ele au aceeasi schema (fig. IV.10)',

~i nu difera decit prin forma casetei ~i citeva detalii construe- ,'" tive. "

. Dimensiunile de gabarit sint : 126 X 72 X 37 mm, iar greu- 1 tatea lor este de aproximativ 310 g. Sensibilitatea acestor aparate este mai buna de 2,5 m V 1m pe U M ~i de 5 m V 1m

pe UL. Atenuarea canalului adiacent este decel putinIf dB. ,) Sistemul de RAA tmpiedica nivelul de iesire sa variezecu II mai mult de 12 dB, cind nivelul la intrare variaza cu 25 dB.

PutereaJa iesirea depaseste 100 mW. '

\ Examintnd schema de principiu se observa, ca §i Ia radioreceptorul "Mir", folosirea a doua bare de ferita pentru " circuitele de ·intrare. Amplificarea in frecventa intermediara ' ' .... este .realizata, ca §i la celelalte aparate sovietice descrise an- ;~f. terior, tntr-un montaj cu selectivitate concentrata.l,J

Spre deosebire Insa de acestea, receptoarele "Neva"~i· ''.., "Ciaica" au filtrul de banda realizat numai din doua circuite. )1' cuplate capacitiv. Pentru a lmbunatati selectivitatea' acestui r filtru s-a redus capacitateade acord Ia aproximativ 500 pF, ceea ce permite obtinerea unui factor de calitate Q in gol al _ bobinelor mai mare. Pentru a realiza adaptarea cu circuitul, colector al tranzistorului convertor, conectarea Iiltrului cu " colectorul se face prmtr-un divizorcap~citiv adecvat (Cts §i Cl~' "

"' \ \,

1,.(

,,'

!

z

*

Primul etaj de FI este aperiodic, iar al doilea debit,cazli pc un circuit "dop" puternio amortizat de cntre detector.

AI doilea etaj do FI este neutrodinat prin grupul de clemente paralel R6C1(1' Rezistenta serveste totodata si pentru polarizarea bazei.

Etajul do AF este clasic. Distorsiunile se reduc cu ajutorul unci contrareaotii cxtrasa de pe difuzor ~i aplieata pe ernitorul etajului defazor.

Alimentarea acestui radioreceptor se efectueasa de Ill. 0 hatene "Krona" sau de Ill. 0 baterie argint-ainc de 9 V.

Particularituti interesante oaracteriaeaza ~i aparatele produse do industria japonezii. Acestea Iolcsese deseori oscilatoare separate ~i ampliticatoare cu ei~tiguri mari. Ele au 0 prezentare Ioarte IngrijWi ~i slnt eehipate eu un nurnar mare de accesorii. In ultimul limp tendinta constructorilor [aponezi este de a realiza radioreceptcare de lux cu auditi« rnai llUnil ~i tnzestrate eu 0 serie intreaga de diapozitive aoexa, Binelnteles ca pentru aceasta ei au adoptat dimensiuni rnai mari, In cole co urrneaza, se prezinta schemele unor radioreceptoare de buzunar de Iabricatie [aponeza,

Radioreceptorul SANYO ,,6L-Pll H

Aeest radioreeeptor esto un aparat de format mediu (115 X 64 x 32 mm) destinat receptionnrii emisiunilor din gamole de UM ~i UL (535-1605 ~i 155·260 kHz).

Pentru obtinerea semnalului, receptorul Ioloseste 0 anLena de Carita, care la nevoie poate Ii "ajutata" cu un fir exterior prevazut la un cap at eu 0 banda ~i III celalalt cu 0 ventuzii care se poate aplica pe orice sup,'afata lucioasa neporoasd (de exemplu un geam), Aceastu antena suplimentara face parte, impreuni'i cu 0 casca miniature, din aceesoriile aparatului. Tot ea opiesll aceesorie ponte fi considerate ~i cureaua de preIungire a mlnerului, eu care este prevazut tocul de piele al radioreceptorului. In Ielul acosta aparatul poate fi purtat pe umar ~i ascultat l'ara a ocupa mlinile posesorulul. In fig. IV.11 este prezentat aparatul Impreuna ou accesoriile sale.

Receptorul proriu-zis este asamblat pe un circuit imprimat ~i lncasetat tntr-o cutie de polistircn. Panoul Iront al al caso.ei este aeoperit eu tabla perforaUi-deeorat.iv-earc lasa libcl'a 0 Iereastra patrata transparent.a, prin care poate fi ra-

87,

I,per~tapozitia aeului indicator. Toate butoanele (acord, vQ~, Ium, eomutatorjsint plasate pe peretele lateral dindreapta, ~ Schema.electrica este relativ simpla sicuprinde sase tranzis"toare. Rrimul tranzistor este folosit drept convertor. Schema

se deosebeste de cea clasica prin faptul ca emitorul este pus

Fig. rv.n. Vedere aradtorceptorului SANYO ,,6L-Pl1 ".

a masa pentru toate frecventele tnalte, oscilatia locala apliclndu-se in aerie cu semnalul de intrare, tntre baza ~i masa.

iIntr-adevar, asa cum se vede din fig. IV.12 cele doua in fa~urari de cuplaj ell bobinele de pe antena de ferita nu ajung direct la masa, ci prin condensatoare de valori adecvate, la o prizade pe circuitul acordat al oscilatorului local. Schimbarea gamelor se face cu Jrei contacte cu doua pozitii, Sacom uta circuitele osoilante de intrare, infa~urarjle de cuplaj ~i un grup de condensatoare de pe ltnga oscilatorul local. o alta particularitate se remarca la modul in care se realizeaza RAA. Intr-adevar, examinind montajul, se observa Iaptul ca punctul "rece" al detectorului nu este legat ca de obicei la masa, ci la punctul in care se aplica polarizarea "fixa" a primului tranzistor de FI. In acelasi timp, punct~l

J?~~14n ,~Ldetectoru.lui apare legatprin l'e~tenta de~A,l~ c'~mitorul acehtia~ltl'anZ18tor. Binetntefesc.a, pcnLru fl tlu's.l:1 ~b}ine polariti1~i necoreepunsatcare, s-ainversat ~i dlodu ,d~ )tatectie. In Ielul acesta dioda dedetectie este potari1.ahl ell 'tensiunea eu care eete polarizat ttanzistorld In absunta seIg.~ n9.1e101' de inbrare. Existenta acestei polarizari imbuIlAtate~t!! ~onditii)e in care se efectueaza detectia, Restui montajahij este clasic.

Examinlnd cas eta, se observa existenta unei borne pentttt antena suplimentara ~i a unei prize pentru casca.

Alimental'ea tnttegului montaj so face de la 0 bateii~

ttllnia:tura de 9 V. .~

o construetieeutotul similarli modelului ,,6L-P11'~o aU'1i; .a:lte receptoare SANYO care permit aseultarea emisiun.ilot'i <lin gamele de UM ~j US. De fapt,ln col~ul din sUnga sus:~ receptorului .,6L-P11" se remarca existenta unui ornamf;lnf,( eaee ll1ascbeaza Ioeul prin care la alte receptoare ieseautena tele~c()pjcA.

Prlncipalul dezavanta] al aeestor radioreceptoare asto dificwtaLea aeordului pe gama de US. Intr-adevar, demul", tlplicarea redusa permisa do sistemele mecaniee ralntlw$1m., ple ale radiorecopt?areJor de buzunar implic~ yariatii ln~ern~ l,late ale Irecventei de Acord la cole mal rmci dC"plasi\1'l al~ 111.~tonului. Acordul devine extrom de anevoios, deoareee recap" toarele de buzunar desacordtndu-se u~or pretind frecvonLe -corectari ale acordului.

Pentrua pretnttmpina aceste dezavantaje, numerosi eon .. :8tructori au adaptat sistema simple de extensie.

Unul dintre apuratele de acest tip este radioreceptornl NAT 10 NAL II T ~44"

'BadioreeeptoruI NATIONAL "T-44"

Aeest radioreeeptor a fest realizat eu dimensiunile 145 X X 83 X 32 mm ~j esteechipat cusapte trartzistoaro, dlntre care treide tip drift. EI permite ascultarea emisinnilor' din gamelQ, <ie UM (535 - 1600 kHz) ,i US (3,9-12 MHz}, Gama de. US este de rapt 0 subgama, deoarece euprinde numaibenliile de frecvent,e relati v reduse (31,41, 49 ~i 75m). Pentru u~ur8.rQa acordului, aparatul este prevasut pe ItIlgii butonul de acozd principal ~i cu un buton de acordIin, Prill ac~ionareaaeestuia din urms. so obtine un sistem de extensie in jural oricaru.i post ales prin hutonul de acord principal. Acest sisfem de

extensie este de rapt 0 lupa electronica care la Ireeventa de 10 MHzrealizeaza 0 demultiplieare de 15 ori mai mare decit butonul principal.

Electul de extonaie se obtine (fig. IV.13) * prin aetionarea. unui rnic condenaator variabil (eI'3) (0,8-1,8 pF),montat in parnlel pc sectiunoa oseilator a condensatorului variabil principal. Sistemul este deosebit de simplu, dar are dezavantajul de a acoperi 0 plaja mult rnai mare In eapatul superior al gamei de US (12 MHz) dectt'Ia eel inferior.Iritr-adovar, In eapatul superior condensatorul variabil Iiind deschis, variatia relativa a capacitatii (raportul dinlre variatia permisa de CI'S ~i capacitatea condensatorului variabil) este mult mai mare declt la capatul inferior. Implicit ~i variatia Irecventei va fi rnai mare la oapatul superior. Electul este neplacut, deoarece reduce demultiplicarea tocmai acolo unde era mai necesara. Totusi, In ansamhlu, Iaptul ca sistemul de extcnsie usureaza considerahil acordul reprezinta un avantaj incon testabil.

Desi 1n general montajul aparatuiui cste clasie, totusi se rernarca uncle particularitati, in special in schema etajului convertor. Intr-adevar, urmarind schema de cornutare, se constata ell in timp ce pe gama de UM semnalul de In intrare se aplki1 pe baza, in serie eu oscilatia locala, pe gama de US semnalul de la intrare se aplica pc emitor, iar oscilatia locala se aplieii in circuitul bazei, Acest aranjament asigura 0 stahilitate mai bun a pc gama de US. In sfir~it, tn pralel eu Infi'i~urarea de reactie din coleotor so ana dioda D, care asigura men linerea constanta a tensiunii oscilatorului, tmbunata- 1ind toto data ~i stabilitatea Irecventei,

Etajelo care urmeaza nu prezinta nimic deosebit. Alimentarea acestui receptor se face de 10. trei baterii miniature. de 1,5 V legate in serie.

Principalele performante slnt urmatoarele =

- sensibilitatea pe UM ~i US, aproxirnativ 300 p.V 1m j

- puterea maxima Ia iesire, 120 m W ;

- selectivitatea, 22 dB.

Aparatul este Incasetat tntr-o cutie din polistiren, eu ornamente colorate, In partea superioara a panoului frontal se aria scala care este cu destasurare linial'a, Pentru a se mari semnalul aplicat la intrare, pe benzile de US radioreceptorul aste eehipat eu 0 antena telescopica,

• v. (lg. IV.i3. la sflr~ltul Cl\rtU.

91

Badioreeeptof1l1 NATIONAL "T .. 46T"

Acest radioreceptor estesimilarreeep tomlui "T-44" ,tnslest4 cava mai mare (dimensiunile de gabarit slnt i58x 94 X 36) rnDi1 Echipat eu un transistor in plus, pe care-l Ioloseste ea o8ciIa4 tor local separat, aeest radioreceptor se deosebeste de "T-{l4.1 In special prin, schema etajului convertor, t.ntr-adevar, l! acest aparat (fig. IV.14) * se Ioloseste un oscilator local 8~~ parat Tl ale carul oscilatii se aplica pe emitorul etajului eo.n.~ vertor prin intermediul unor infa~uriiri de cuplaj. Semnalelt de'intrare se aplica pe baza tranzistorului convertor, cuplajul fiind realizat prin inMliurare separata pe gama de UM· f.I prll~ pl'izQ pe,gama de US. SemnaJel.e culese ~e. antena te!~~l coplcii lie apliea pe gama de UM printr-un divizor capacltl~ ~i pe gama de US, printr-o Infa~urare de euplaj. 'J

Spre deosebire de radioreceptorul precedent, care acopei'. c'apatul inferior al gamei de US, acest aparat asigurll rec-epl ti0!larea emisiunilor aflate la capatul superior (7-18 MH~J, adlca 42,9 - 16,0 m). '"

Sensibilitatea este de 100 !LV 1m po UM ~i 200 !LV 1m pj US. Selectivitatea este de aproximativ 30 dB, iar puter~ maxima nedeetorsionata este de aproximativ 200 mW. Mon1 tajul electric este simplu. Greutatea Intregului aparatn~ depalie§te 567 g. A1imentarea se face de la patru bateru d~ elte 1,5 V care realizeaza 0 tensiune de 6 V,

1

Radioreeeptornl HITACHI "WH-: 32" j

.a

Radioreceptorul HITACHI "WH·7J2" este un aparat eiJ ,apte tranzistoare realizatcu dimensiunilede 132 X 82 X 33m~ capahil de a reception a emisiunile din gamete de UM (535-1 - 1605 kHz) ,i US (3,8-12 MHz). Ca ~i celelalte radiorecepj toare japoneze, este livrat tntr-o cutie de protectie din pialt ,i este tnso~it de 0 casca magnetica, Greutatea tntregultQl ansamblu este de aproximativ 340 g. I

In s~hema de principiu (fig. IV.1!»· se re~arca folosir.ej unui oscilatcr local separat, care permite 0 mal buna stahili:~ tate-a Irecventel. Prin folosirea a doua tranzistoare mesa~i 11 unui tranzistor ~rift, amplif!car~a .de IF este fptp'te mar~1 Punctul de Iunctionare a1 etajului final este stabillzat cu uqI varistor. 1&

en toate radioreceptoarele japoneze aparatul este prevaZllt ('u prizii pentru casca,

• v. fig. IV.14 ~(Vl.lS la 8f1r~ltul Ili1rUI.

92

Antenatelescopica se folose,te pentru auditiasta~ii1or din gama de UScu ctmp slab. Ea nu este conpnuta ill apa1lat, ¢1 tn,tr,.un compartiment a1 husei de piele in care se transporta. Pentru a putea fi utilizata, antena se 1l1~urubeaza Intl'-O buc~ii speciala a radioreceptorului, Prin acest aranjament lungimea segmentelor antenei poate fi mai mare dectt ina1timea aparatului, ceea ce permite realizarea unei Iniiltimi date a antenei cu mai putlne segmente, deci 0 constructie mai eemplexa,

Caseta este realizatli dintr-un corp din polistiren fllde, fi dintr-un capac spate din poJistiren ro~u san negru. Partea c,iin fata a casetei este 1mbriicata tntr-o masea metalicli (aluminiu eloxat), realizatii din doua paTti. Una serveete drept rama pentru scala, iar cealalta este perforata ~1 serve~te drept grilaj pentru difuzor.

Acul indicator este fosforescent. Cele dona butoane de ac~ionare (acord ~i volum) S8 gbesc unul Hnga altul, pe pe.retele lateral din dreapta. Maneta de actionare a comutatoruluj de game S8 ana pe panoul frontal.

Comutatorul este de tip cu translatie ~i are cite noua oontaete montate pe doua rind uri - ~ase puncte de comutare eu doua pozi~ii (2 X 6). Condensatorul variabil este cu dielectric solid ~i are dimensiunile 20 X 20 X 15 nun.

Bobinele de intrare sint dispuse pe 0 bara de feriM, avlnd sectiunea patrata (8 X 8 X 100 nun).

Translormatoarele de defazare ~i de iesire au mieznri eu dimensiuni de 12 X 8 X 3 mm.

Alimentarea se face de la trei baterii miniatura, de 1,5 V~ legate In serie (4,5 V). Puterea la iesire este de 130 mW. Pentru obtinerea puterii standard de 50 mW este ueeesar la intrare un ctmp de aproxirnativ 500 !LV 1m pe gama de UM §i de aproximativ300 !LV 1m pe gama de US.

RadioreeeptoruI TESLA "T60"

Fabricat tn R.S.C. de firma Tesla, radioreceptorul "T60" este unul dintre putinele aparate echipate cu tranzistoare npn.

Montajul este prezentat lntr-o caseta de polistiren en gabaritul de 128 X 80 X 40 mm ~i are greutatea de aproximativ 500 g. Valoarea destul de mare a grout litH se explica in primul rind prin dimensiunile mari ale circuil.ului magnetic: al difuzorului.

Schema eleetrica (fig. IV.16) este realizatf eu sapte tranzisto are ~i este destinata nurnai omisiunilor din gama de OM.

93

Semnalul de H.F extras de 0 antena de feritll cu diametrul de 8 mm este aplieat unui cLaj convertor elasic, echipat cu tranzisterul 1'1 de Lip 156 NU70. De aci el trece In etajele de 1"'1 care Iolosesc tranzistoare 155 NU70 ~j luoreaza pc Irecventa de 452 k Hz. Aceste etaje slnt neutrodinate. Se observa ea huclele de neutrodinane contin ~i rezistente.

Semnalul detectat este aplicat pc cursorul unui potentiometru [fuh al carui capat "cald" este lcgat prin C191a haza primului transistor (1'4) din arnplificatorul de joasR freevent,a. Acest siatem de conectare a potontiometrului s-a Iolosit destul de mult in primii ani de Iabrieatie a radioreeeptoarclor, dar in prezent s-a abundonat.

Amplificatorul do AF este realizat cu patru tranaistoare de tip 103 NU70, dintre care unul serveste ca prearnplilicalor, unul ea delazor, iar eelelalte doua, ea etaj final in (:Iasa B. Polarizarea primelor douli tranzistoare de AF (1'01 ~i 1',,) eate variahila, Iolosindu-se in aeest seep rezistente montato intro colector ~i baza (Ru ~i Rd. Prin aceste rezistente so realizeasa, dupa cum se I?tie, contrareactii locale, aUt in curent continuu cit ~i in curent alternativ. Contrareaetiile in curent continuu lmbunatatesc st.abilitatea termica a etajelor. Cuplajul dintre etajul preamplil'icator ~j etajul del'azor este direct.

Desi are un numar destul de mare de tranzistoare (~aple), pertorrnantele acestui radioreceptor slnt obisnuite : sensibilitatea,1 mY 1m, selectivitatea, 16 dB, puterea maxima la iesire, 70 mW. Sepoate observa eli radioreeeptorul ELTHA realizeaza perlormante apropiate de acestea eu numai cinci tranaistoare.

Badloreeeptorul TESLA "Doris"

Bealizat dupa receptorul "T60", aparatul "Doris" prezinta imbuniltiiliri considerabile, atlt, co. aspect cIt ~i ca solutii electrice (fig. IV.17) ~i constructive.

$i acest aparat este realizat lntr-o cutie de polistiren, insA tn doua culori ~j are 0 scala cu desfa~urarilc rectilinii. In dreptul difuzorului caseta este acoperita cu 0 tabla porforatli decorativ. VOIUlllUl aparatului este de aproximntiv '100 cm3 (138x80x35 mm), iar greutatea, de 450 g. In comparatie cu radiorecept.orul ,,'1'60", radiorecoptorul "Doris" are, in general, pertormante mai bune, desi numarul tranzistoarelor este mai mic (sase), Putcroa nominala este de 70 mW, iar puterea maxima - de 180 mW. Trebuie sem-

95

~':-'-'

., •••• "',' "?"'.'.,',;

'! ,. '-.

:.,' . ','

, ..... " "", 'C'

Of

E

... .::;

~ ~

~-----II---4"-lH ~

~-- __ .. -c=r~ ~

til ii:

,~

n~at '~Pturielt8,; menUt:l'$,a J).Pllra'f,~~ se face de Ia 0, I~ de 6 V, abandonlndu~ se bateriile ,miero<iyn de 9 V tolosite la fa .. dioreeeptorul "T60"

Examintndscnema de prmcipiu, se 004; stata, oii partea de RF s-a schimbat rela~ putin. Au ramas ac~, 1eal1i tranzjstoare,ij~ a-au modificat v,alOt rile pieselor din * ~elele de polariz"r, (jntruclt s-a redm tensiunea sUl'seide'la: 9 la 6 V). Apoia"a suprimat dioda de a.;: mortdsare folosiLa 1. "T60" pentru imhunl ... ta~irea caractel'lsticii de MA, s-an simpH,. fieat eircuitele de neutrodinara ~i s-a in" trodus 0 rezistentf in emitorul primu]ui transistor de Fl; aeea .. sta. modifieare aim.· pus intrcducerea un,," condensator de 47nF pentru deouplarea pq .. larizArii bazeifal4 d~ emitor, In sf1r~it, So,. adoptat 0 polariz8l'8 ell divizorrigid pen." tru cel de-a) doilea tr.anzistor de 1"1.

Partaa de AF' a sulerit schimhari subst.antiale. S-a renuntat In etajul preamplifi-

cater, s-a schirobat sistemul de polarizare al etajului detazor ,i s-a introdus un termistor in reteaua de polarizare a etajului final. Aoeasta a permis renuntarea la rezisten~ eomuna de emitor a tranzistoarelor din etajul final.

Pentru a nu se reduce amplifiearea, tn amplificatoru1 de AF s-au Iolosit tranzistoare care permit ct~tiguri mai mari (1.07 NU7.o ,i 2x 1.04 NU71).

Montajul este realizat prin oahlaj imprimat.

Radioreeeptorul TELEFUNKEN ,.partner IV"

Apiitut tn anul 1961 acest aparat completeaza seria aparatelor "Partner" eu un radioreceptor, ale earui dlmensiuni 11 situeaza In Iimita suparioata a gabaritului acceptat pentru aparatele de buzunar (175 x 92 x 43 mm), Radioreceptorul "Partner IV" permite asoultarea emisiunilor din~~mele de UL, UM ,i US cu 0 sensibilitate deosebit do buna : 35.0 !LV 1m pe UL, 18.0 !LV 1m pe UM Ili aproximativ 15 !LV pe US (pentru obtinerea puterii de 1.0 m W). A\enuarea eanalului adiacent depa,o~te 22 dB, iar puterea la ie,ire poote atingt valcarea de 17.0 mW.

Schema radioreceptorului este prezentata in fig. IV.1S. Un sistern de eomutare prin translatie cu doua rlnduri de eontaete conecteaza la tranzistorul AF 105 circuiteleadecvate receptionarii emisiunilor din Iiecare .din cele trel game. In ceea ce priv~te eircuitele de intrare, este de remarcat Iaptul, ca pe gama de UM so Iolosaste ,i Infa,urarea de UL (L2) de pe antena de feritA, care se pune in paralel cu cea de UM (L1). In Ielul acosta nu este neoesara scurtoireuitarea bobinei de UL pentru a 0 tmpiedica sa reduca raportul semnal-imagine In gama de UM. Intr-adevar, Hisata libera, bobina de unde lungl se acorda eu eapaeitatea ei parazitarii ,i dd 0 rez(}nan~a care se poate situa ,i In gama 1-2 MHz. Aceasta rezonan~a u~ureazii patrunderea In apsp'at a perturbatiilor care se anA pe Irecventa ei ,i totodata ~1 pe rrecventa imagine a posturilor receptionate pe gama de UM.

Se mai remarca faptul, ca atlt circuitele de intrare ctt ficircuitele oseilatorului local dovedesc 0 deosebiUI. atentie pentru redueerea la minimum a erorilor de aliniere, precum ,i a tuturor cauzelor care mai pot duce la scaderea ci~tigului. De asomenea, 80 observa, oil. pentru liecare din cole trci game se utilizeaza condeusatoare de cuplaj a emitorului cu valori adeevate : 22 nF pc VI, (C:HI;), 10 nF pe UM (C21.), ~i 3,3 nF [10 nF (C2l1) in serie cu 5 nr' (C22S)] pe US. In

7 -857

97

·~ z
'W
r-;;:-""" :::s:: "
,I
l~F' Z
~ ~ - ~ ~
""
III
....:I
~ III
.E-<
·s
'E,
..L'" 0
. II ....
I=>.
G,) •
f.J::
1::>
0 ......
:e~
e·'d'
....
,;:~

'.~ .
tl
..!:l
G,).
~ 0:1
8
G,)
.... -5"
ell
00
..,.
e;
~:
fI:'



~o ~

~o o~
~J o~ ~
r-
~3 ~ "
,c:,
~ ~ . .~
t=0 o~ . ~
o~ ';5vr
, 0;)
"-0 t~ ~
~ ~ ~
~ ~
"
'~
'->
o~
o~
"'0 t:t:
..._
Io!!
i;? fel,uLacesta' se. asigura un ci~tig ridicat.al .eWJu~ui06n,~f-tPI'; Jara risenl autoblocarii voseilatorului lafre()~~nte' ~ftlte;..

Pentru a se ireduce -influenta reciproca dintra ¢rouj'f~ltr de semnal'f}i cele ale oscilatorului local, care peU~ este deosebit de suparatoare, datorita in primul rind Aifere~tei ' de frecventa procentual mica, se recurge la 0 retell, care trP,:1ls~ . forma montajul intr-o punteechilibrata. Reteaua se realizeazacu. 0 infa~urare simetrica cu cea din·tr~ emitor. 8,i masasi cuo impedanta fermata din R20G ~i C 222,ClaresiPlU~,' .leasa impedanta prezentata detranzistor intre paz:}. ~ierriitor,

A~a cumtse .vede din Jig. IV. 19,circuitul. de,samnlj1 ~L oircnitul oscilatorului ' local apar pe diagoil,alele,puntiL -.

Simetria celor doua infa~tirari (Lcuplaj 'f}i ~C01n'P'iWil'i,;)seasigurapdn bobinarea simultana cu. dOua :.fire ..

Cuplajul cirouitului vaoordat al oscilatonilui' localc9

. circuitul de colector se ;efectueazaprintr-o infa~,Utare (L:i 'sau £'4), al carui numar de spire este ales.astfel, tn clt in flu en}a .: 'variatiilor de' capacitate ale ie~iriitranzistoruluiasupr~ frecventei de oscilatie sa fie redusa lao valoare acceptabila"

Variatiile capacitatii de iesire devin deosebit de suparatoar»

AFl05

\

+

a

Fig. IV. 19. Circuitul de semnal ~i oscilatorul Iocal;

a) '."._ schema etreattu lul de semnal $1 a osellatoru lut local: b) - puntea tOl'll!latl:'

de etajulconvertor al radloreceptoru lul. .'

o data cu lmbatrinirea' bateriilor cind, datorita cresteri] rezistentei interne,' tensiunea variaza cu nivelul auditiei (consumul etajului final creste cu puterea de audiofrecventtd.

Primul filtru de FI este realizat sub forma unui-circuit "dop", acordat de o capacitate mare .(1 OOOpF) ,P~ll.tru·,Ij.:

.'

.~.