GANDIREA

Gandirea – aceasta notiune este asociata cu intelectul si cu inteligenta. Este o notiune opusa
instinctului. Gandirea este procesul psihic de reflectare mijlocita( prin instrumente ale gandirii) si general
abstracta sub forma notiunilor, judecatilor si rationamentelor privitoare la orice aspect al universului. Acest
process ocupa locul central in Sistemul psihic uman.

In psihologie sunt 2 teorii fundamentrale:

1.Jean Piaget – teoria psihagenetica

2.J.P.Guilford – “modelul 3D al gandirii”

1.Presupozitia teorii psihogenetice a lui Jean Piaget este urmatoarea “”la nastere mintea omului nu contine
nimic innascut, toate formele gandirii se dezvolta treptat prin experienta in 4 etape principale:
Stadiul 1 – de la nastere pana la 2 ani este stadiul senzitivo-motoriu, se caracterizeaza prin actiune
concreta asupra obiectelor exterioare.
Stadiul 2 – de la 2 la 7 ani – numit “gandirea preoperatorie”este asimilat limbajul natural si treptat
sunt puse bazele operatiilor gandirii.
Stadiul 3 – de la 7 la 12 ani – “gandirea concreta”. Acest stadiu este fundamental in dezvoltarea
gandirii si datorita faptului ca psihicul uman functioneaza in mod normal in totalitate in zona concreta, toate
notiunile abstracte fara correspondent in realitatea celor 5 simturi, in aceasta etapa sunt concretizate in
imagini.
Stadiul 4 – de la 12 la 14 ani – “gandirea formala” – ar trebui sa se realizeze propria conceptie despre
viata si lume a persoanei.

2. Modelul 3D algandirii este o teorie fundamental deoarece a eliminate principal prejudecata privitoare la
gandire. Pana la Guilford era apreciata numai gandirea aloritmica. Conform modelului 3D orice manifestare a
gandirii este un rezultat combinat de 3 factori principali:operatii, continuturi si produse.
Operatiile sunt: cunoasterea,memoria, gandirea convergenta, gandirea divergenta si evaluarea.
Continuturile sunt: simbolic, semantic, comportanemnat, figural.
Produsele sunt: unitati, clase, relatii, sisteme, transformari si implicatii
 IMAGINATIA

Imaginatia este procesul psihic superior de selectare si combinare in imagini a unor elemente din
experienta anterioara sau de denerare de imagini fara correspondent in experienta.
Datorita modelului 3D al gandirii imaginatia este procesul psihic care determina diferrentele intre
oameni. Formele imaginatiei sunt: visul din timpul somnului, imaginatia creatoare si vicul de perspectiva.

Visul din timpul somnului este interpretat cel mai bine in orizont psihanalitic ci are 2 coordonate: un
film scenic care inseamna o insiruire de imagini si un continut simbolic care trebuie sa fie interpretat si
inteles. Reveria consta intr-o succesiune de imagini controlabile intr-o anumita masura, reprezinta o realizare
imaginara a anumitor dorinte neimplinite. Imaginatia creatoare este cea mai complexa si valoroasa forma a
imaginatiei care apare in marea revolutie a umanitatii.
Visul de perspectiva consta in proiectarea mental a drumului propriu de dezvoltare in acord cu
posibilitatile personale si cu mediul social.
 Imaginatia - definitie
IMAGINATIA este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe
baza prelucrarii (combinarii si transformarii) datelor din experienta anterioara.
Numai omul este capabil de performanta realizarii unitatii dintre trecut, prezent si
.
IMAGINATIA este un proces psihic cognitiv complex care apare in contextul
eforturilor omului de a se adapta la mediu; ea apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice umane,
dupa dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limbajului, evolutia gandirii si imbogatirea experientelor
de viata.
Imaginatia si celelate procese psihice
IMAGINATIA este in continua interactiune cu celelate procese psihice:
MEMORIA este cea care ofera imaginatiei material pentru combinatii – reprezentari, idei,
trairi afective, etc. – si totodata conserva produsele sale finale.
GANDIREA ofera cunoasterea si intelegerea realitatii si totodata ghideaza intr-o oarecare
masura transformarile imaginative; IMAGINATIA participa la elaborarea ipotezelor si gasirea
unor strategii pentru rezolvarea problemelor prin explorarea necunoscutului, a posibilului, a
viitorului; imaginatia faciliteaza invatarea prin intelegerea si integrarea superioara a noilor
cunostinte.
LIMBAJUL este fundamental necesar imaginatiei, cuvintele – ca si instrumente ale operarii
mintale – permit evocarea selectiva a ideilor si reprezentarilor, punerea lor in cele mai
variate relatii pe care IMAGINATIA le poate plasmui.
AFECTIVITATEA are o interactiune speciala cu IMAGINATIA: tensiunea emotionala pe
care
omul o traieste la un moment dat stimuleaza evocarea elementelor experientei anterioare si
apoi combinarea variata si neasteptata a acestora; momentele de maxime trairi afective
(pozitive sau negative) sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginative;
MOTIVATIA are un rol deosebit in dinamica IMAGINATIEI, dorintele puternice si
aspiratiile
fiecaruia determinand producerea de proiectii imaginative individuale.
PERSONALITATEA intreaga este definita si legata de IMAGINATIE, deoarece experientele
de viata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configuratia caracteriala
ghideaza combinarile imaginative si le finalizeaza in produse specifice pentru fiecare.

IMAGINATIA…
Confruntarea cu situatii noi, necesitatea de a anticipa desfasurarea activitatilor in detaliile lor
specifice fac indispensabil apelul permanent la IMAGINATIE.
IMAGINATIA este factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul,stereotipurile. Acest
lucru se poate realiza doar printr-o atitudine deschisa spre nou, spre creatie, care este rezultat al
educatiei in acestsens.
IMAGINATIA sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati aducatoare de nou in toate
domeniile vietii umane: stiinta, tehnica, arta, etc…
IMAGINATIA se afla la baza evolutiei intregii civilizatii umane,omul intai imaginand si apoi
punand in practica. Promovarea unui stil de viata neconservator, maleabil si deschis la noile
valori, invatarea prin descoperire si chiar exersarea propriu-zisa a modalitatilor creative trebuie sa fie
un deziderat al fiecaruia dintre noi, deoarece doar astfel progresul uman este posibil!
FORMELE IMAGINATIEI
Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting:
Imaginatia reproductiva: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor
verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite
reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de
memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv; imaginatia
se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor.
Imaginatia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor
domeniilor de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie
are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale; si in viata cotidiana
fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului; la baza asocierii imaginilor
stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.
Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta:
Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoare (descrise mai sus)
Imaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria.
Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ce consta
intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter simbolic. Sigmund
Freud, intemeitorul psihanalizei acorda o mare importanta viselor, considerandu-le modul cel mai
sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre
ascunse, sau neindeplinite. Cercetarile moderne demonstreaza ca visul este un fenomen natural,
normal, chiar necesar, care apare intr-o anumita perioada a somnului – somnul paradoxal – cand se
mai pastreaza legaturi dintre stimulii din mediu si creier; de aceea visele despre un organ aflat in
suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent.
Reveria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veghe si consta in derularea
libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare; are ca suport dorinte, sperante,
nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat rational, priveste frecvent relatiile interumane si este
orientat afectiv si motivational; apare cu precadere la adolescenti si tineri si are efect de relaxare.
Imaginatie si creativitate
Creativitatea = procesul mental direct legat de imaginatie prin care fiecare individ gaseste
solutii/rezolvari/moduri de actiune noi si diferite de ale celorlalti.
Termenul “creativitate” a fost introdus in stiinta de catre psihologul american Gordon Allport in
1937 – pe baza fundamentarii observatiei ca, pentru ca o persoana sa fie creativa nu este suficienta
doar prezenta unor aptitudini, ci o complexa organizare a proceselor psihice si o constanta deschidere
catre nou.
Creativitatea se poate educa, deoarece ea este influentata de doua tipuri de factori:
Caracteriali (interni) ai fiecarei persoane: motivatii, perseverenta si rezistenta la efort,
predispozitii genetice si capacitati intelectuale;
Sociali (externi) ai mediului cultural in care fiecare individ traieste. Creatia este un proces
complex, pe parcursul caruia se identifica urmatoarele etape: