IMPACTUL TEHNOLOGIEI

ASUPRA
VIETII COTIDIENE

-TELEVIZIUNEA;
-CALCULATORUL;
-INTERNETUL;

PROIECT REALIZAT DE:

-TUDOSESCU ELENA-IULIA;
-MODRESCU NICOLAE-BOGDAN;
-Privitul la televizor, navigarea pe internet ori jocurile pe
calculator fac parte in ziua de azi din rutina zilnica a
unei familii obisnuite.
-Majoritatea copiilor fac cunostinta cu acestea cu mult
inainte de a merge la scoala petrecandu-si multe ore cu
astfel de activitati, in detrimentul altora.
-Expunerea indelugata si sistematica la efecte directe si
indirecte ale televiziunii si calculatorului are un efect
coplesitor asupra mintii umane si asupra intregului
sistem de viata a omului contemporan.
-Care este impactul utilizarii TV si calculatorului asupra
mintii copiilor? Este calculatorul bun sau rau pentru
copii si adolescenti?Aceste intrebari sunt in atentia
perintilor si profesorilor raportandu-ne la prezenta tot
mai frecventa a calculatorui acasa, dar si in scoala.
Impactul televizorului si a calculatorului asupra vietii si
dezvoltarii copiilor depinde de mai multi factori: cat de
mult timp petrec in fata acestora, varsta si
personalitatea lor, daca o fac singuri sau impreuna cu
un adult, daca unul dintre parinti a discutat cu el despre
ceea ce vede la TV sau despre pericolele la care se
expune utilizand internetul.
Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata
noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de
larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de
implementare a tehnicilor de informatizare si de
comunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm
amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la
nivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu
mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc
regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest
numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de
masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu
pot fi neglijate.
Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne
întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin
utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine
calitãtile unice ale acestora, care le deosebesc de alte
medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate,
capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice
ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona
consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte.
Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA,
32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge
în scoala primarã.
În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin
un copil cu vârsta cuprinsã între 2-17 ani, detin un
calculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la
internet.
Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse
între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia 59%
navigheazã pe internet.

Astãzi, copiii afirmã cã utilizeazã frecvent calculatorul

pentru educatie si distractie. Studiile preliminare aratã
cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever
decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii.
Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe
sãptãmânã la calculator pentru jocuri si aceasta nu
influenteazã timpul pentru televizor. Dar se constatã o
scãdere a timpului pentru activitãti sportive sau sociale.
Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum
sã foloseascã computerul.

Odatã cu cresterea rolului calculatorului în viata

copiilor au apãrut si întrebãrile:
1. Poate calculatorul sã motiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai
bine si mai repede?

2. Trebuie ca copii sã înceapã sã utilizeze calculatorul de la vârsta de

cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu?

3. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã?

4. Cum va fi afectatã dezvoltarea lor psiho-comportamentalã?

Meritul activitãtilor desfãsurate la calculator ar trebui

reevaluate deoarece timpul petrecut acasã la calculator poate
înlocui alte activitãti cu rol mai important pentru dezvoltarea
copiilor.
A) Efectele asupra stãrii fizice:
Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor
de risc pentru obezitate. Poate determina initial disconfort/tensiune
la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm diferite
pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze).

B) Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive:

Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri
emotionale: anxietate, iritabilitate, tolerantã scãzutã la frustrare,
pânã la depresie.
Multi adolescenti preferã sã foloseascã computerul atunci când se
simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã,
pãrintii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme.

C) Efectele asupra dezvoltãrii aptitudinilor sociale:

Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de
 personalitate, dinamica familiei, modul de comunicare la copii si
adolescenti . M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at
Purdue University subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul
de valori si functionarea socialã la adolescenti. Utilizarea
îndelungatã a calculatorului duce la tulburãri de comportament:
retragere socialã, introversie, agresivitate verbalã sau fizicã,
comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facã altceva.
Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a
psiho-sexualitãtii, cu suisurile si coborâsurile sale, cu pãrtile sale de
lumini si umbre, de spectaculos si banal.

D) Efectele utilizãrii calculatorului asupra perceperii realitãtii:

Lumea virtualã creatã de computer (jocuri, internet) depãrteazã
copii de cea realã. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneazã
cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul
internetului adolescentii îsi asumã diverse identitãti în interactiunea
cu strãinii. Acestea fac ca limita real - virtual sã nu mai fie clarã la
copii si adolescenti.

Televiziunea aste percepută de tineri ca având cea

mai mare influenţă în ceea ce priveşte însuşirea unor
(anti)valori şi atitudini « mediatice » precum : vedetismul,
sexualitatea, lipsa de scrupule, violenţa, plăcerile vieţii,
minciuna, senzaţionalul, îmbogăţirea.

Vizionarea TV şi calculatorul nu reprezintă un simplu obicei sau

doar un mijloc de informare : ne aşezăm zilnic căteva ceasuri în
faţa televizorului/calculatorului, ne relaxăm, aflăm ce se mai
întâmplă în lume şi apoi ne continuăm activitatea. Prin
caracteristicile şi intensitatea experienţei, prin periodicitatea
cu care intervine încă din primii ani ai vieţii, privitul la televizor
influenţează viaţa omului contemporan. O mare parte din modul
de a fi al omului/tânărului contemporan, din ideile, aspiraţiile şi
sentimentele se datorează orelor petrecute în faţa celei pe care
Martin Eslin o numeşte “maşina visării”. Televiziunea,
televizionarea şi mass-media în general reconstruiesc
realitatea, configurează un nou mediu de existenţă şi de
conştiinţă pentru tânărul/omul zilelor noastre, un nou mod de a
fi. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot
înţelege că prin simpla vizionare poate să le fie înrâurită, întro
măsură definitorie, existenţa.

Catre sfarsitul anilor 80, televizorul la romani era in primul

rand un obiect de mobilier, daca ne gandim la cele doua-trei ore
de emisie zilnica. Pentru copii, desenele animate erau un rasfat
de week-end si atat, daca nu prindeai televiziunea bulgara. In
lumina descoperirilor facute de pediatrii americani, abordarea
televiziunii in comunism pare sa fi fost involuntar corecta: copiii
mici nu au ce cauta in fata televizorului. Ca parinte, sigur stii ca
singura activitate prin care un copil poate fi linistit (a se citi
imobilizat) pentru o perioada lunga de timp este privitul la tv. “Il
conving sa manance numai in fata televizorului / Se uita la
desene si asa am si eu timp sa mai respir un pic / sa fac
curatenie / sa fumez o tigara / sa gatesc / sa vorbesc la
telefon” – sunt texte spuse de parinti, bunici sau bone.
 (Evolutia omului si a televizorului)

Acest panou de benzi desenate ridică un adevăr evident că este

greu de admis. În principal, ne-am transferat visele noastre şi
obsesiile noastre in gadget-urile noastre, inclusiv dorinţa
noastră de a avea un aspect elegant, mai inteligent, mai
subţire, şi mai tangibil.

Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult

mediatizat la sfârşit de secol (şi de mileniu). Internetul şi orice
formă de folosire a reţelelor electronice deschise au şi vor avea
un impact determinant asupra societăţii şi al viitorului său.

Internetul este un ansamblu de funcţionalităţi dorite de către

diferite comunităţi de cercetători şi în mod special utile
schimbului deschis de date numerizate prin intermediul
mesageriilor electronice, transferului de fişiere informatizate şi
difuzate (şi cercetare) de informaţii pe o pânză mondială de
situri Web.
 Simplificarea proceselor de muncă şi de comunicare.
Un prim efect important al Internetului constă în simplificarea şi
uşurarea activităţilor zilnice privind administraţia sau gestiunea.
Cercetătorul, utilizatorul lucrează direct pe calculatorul personal
transmiţând date şi texte colegilor, clienţilor sau factorilor
decizionali. Documentele sunt astfel mai uşor arhivate,
reutilizate în orice moment şi de către oricine.

Reducerea costurilor. Un alt aspect spectaculos oferit de

către Internet: reducerea costurilor, în mod special al costurilor
privind comunicarea şi cele legate de manipularea informaţiei şi
a datelor. Se ştie că se pot reduce substanţial preţurile pentru
telefon, fax printr-o utilizare judicioasă a Internetului. Această
reducere se poate face simţită la nivel de instituţii, cu condiţia
unor investiţii necesare procurării unor echipamente puternice
(atât la nivel de stat, cât şi la nivel de instituţie de învăţământ,
întreprinderi).

Accesul la impresionante surse de informare. Trebuie precizat

imensul dispozitiv informaţional constituit de către pânza şi milioane
de situri Web, multiple forumuri şi liste
de difuzare electronică, numeroase situri de fişiere informatizate, noi
biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodată nu am beneficiat de o
bogăţie de informaţii, chiar cu o supraabundenţă de date şi de documente.
Cel mai important este să faci trierea informaţiei, alegând-o pe cea mai
pertinentă. Important este să nu te rătăceşti pe pânză.

Instituţiile care se echipează azi în materie de reţele electronice şi care

folosesc sistematic Internetul vor avea un real avantaj competitiv:

• creşterea eficacităţii în interior, stimularea muncii de grup şi

reducerea costurilor
• apropierea strategică reînnoită, cucerirea noilor pieţe şi
cybermarketingurilor planetare
• inteligenţă economică, stăpânirea informaţiei şi intervenţii
oportune
• noi parteneri

Toate acestea se pot obţine dacă se adoptă o atitudine cu adevărat

înnoitoare. Trebuie schimbate modurile de organizare, renunţarea la unele
structuri prea ierarhice piramidale, acceptarea spontaneităţii şi mobilităţii
creativităţii persoanelor şi echipelor, ştergerea frontierelor prea
protectoare.

Televiziunea, jocurile video sau internetul, au

capacitatea de a genera dependente puternice. Viata
sociala are de suferit, indiferent de varsta celui
dependent.
BIBLIOGRAFIE :
1)-COMAN, CRISTINA, Relaţiile publice şi mass-media, Editura Polirom, colecţia
Collegium;
2)-GHEORGHE, VIRGILIU, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Editura
Prodromos, Bucureşti;
3)-Revista PC WORLD, Secolul digital, Editura IDG,Bucuresti;
4)-www.referate.ro;
5)- www.wikipedia.com;
6)-CHELCEA, ADINA, Televizorul, Internetul si celularul –inamici sau prieteni?
Revista Psihologia;
7)-Revista “Planeta internet”;
8)-GROHOL, JOHN M., Internet addiction guide;
9)-HOSU, CODRIN, “Reteaua retelelor” in revista CHIP, Editura Vogel Publishing,
Brasov.
10)-www.google.ro