Cuprins

1. Fişă autor: Max Weber ........................................................................pag. 3

2. Studiu de caz........................................................................................pag. 3
3. Foaie de cercetare: barometrul vieţii sexuale a adolescenţilor.............pag. 5
4. Individul şi societatea – Book-freak....................................................pag. 9

Max Weber (1864-1920)

 Nascut la Erfurt, Prusia, pe 21 aprilie 1864. Era fiul unui industrias bogat, student
stralucit al Universitatilor din Heidelberg, Munchen si Gotinga. Prestigiul obtinut datorita
primelor scrieri i-a adus in 1895 numirea ca profesor de economie politica la Universitatea din
Freiburg, trecand dupa un an la Heidelberg. Dar din cauza unei boli psihice abandoneaza
invatatmantul.

Weber este cunoscut ca unul din fondatorii sociologiei moderne, dar realizeaza si
importante aporturi conectand mediile religios, politic si economic. Intre 1904 si 1905 a
publicat "Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus", Etica protestanta si
spiritul capitalist. Teza acestei carti ce trata nasterea capitalismului in dezvoltarea doctrinei
calviniste a predestinarii si a urmatoarei interpretari a succesului economic drept garantie a
gratiei divine, va fi mai tarziu amplificata de catre autor la "etica economica a religiilor
universale" 1915, al carui obiectiv era sa ofere o viziune intelegatoare a mecanismelor de
interdependenta mutuala intre sistemele de credinte si mediul economic si social.

Intensa activitate publica dezvoltata in ultimii ani de Weber, ce se intoarce la

invatatmantul universitar in 1918 si dupa sfarsitul primului razboi mondial, participand la
elaborarea unei noi constitutii germane, nu l-a impiedicat sa redacteze diferite tratate publicate
posterior, dintre care cele mai importante sunt:
1. Studiu asupra sociologiei religiei 1921.
2. Studii de metodologie1922.
3. Economie si Societate 1922.
4. Studii de sociologie si politica a istoriei sociale si economice in 1924.

- Studiu de caz -

Metoda tipologiei calitative si comprehensiunea interpretativa in sociologia lui Max Weber

Recunoscuta ca valoare de patrimoniu a sociologiei universale, opera lui M. Weber

constituie, in egala masura, un moment de referinta in evolutia gandirii sociologice germane si
o contributie substantiala la crearea sistemului categorial al sociologiei ca stiinta. In acest sens,
Max Weber considera ca dupa crearea termenului de sociologie de catre A. Comte, etapa
moderna a dezvoltarii ei presupune reconstructia intregii sale problematici in vederea
transformarii ei intr-o “stiinta neutra axiologic fata de aplicatiile sale practice”. Problematica
sociologica “defineste totalitatea activitatilor umane dintr-o societate, in timp ce “problema
constitutiva” a sociologiei trebuie identificata la nivelul actiunii sociale. De aceea,
reconstructia epistemica a sociologiei trebuie sa ia ca punct de plecare actiunea sociala care
genereaza “complexele sociale” creatoare de cultura.

Nu orice actiune umana este actiune sociala; devine sociala numai cand autorul sau ii
atribuie un sens prin raportare la orientarile valorice ale spatiului social global.

Sensul poate fi: a) subiectiv: cand reflecta optiunile valorice ale individului; b) obiectiv:
cand exprima raportul dintere aspiratiile individuale si comportamentale existente la un
moment dat intr-un spatiu social concret determinat.
 Pentru a studia actiunea sociala, sociologul trebuie mai intai sa o inteleaga, proces care
presupune: a) identificarea naturii si sensului actului savarsit de individ; b) descifrarea
motivatiei care explica acest act. Din aceasta cauza, perspectiva sociologica de abordare a
realitatii sociale este una “comprehensiv-explicativa”. Comprehensiunea face posibila
explicatia cauzala, iar prin intermediul acesteia se poate explica probabilitatea producerii
fenomenelor studiate, conferind cercetarii sociologice un caracter istoric. Pe baza acestor
premise metodologice Max Weber studiaza 3 categorii de probleme sociale: raportul dintre
etica protestanta si geneza capitalismului, tipologia dominatiei, rationalitatea formala in
organizatiile birocratice. “Interesul nostru principal este de a analiza si de a explica in genetic
particularitatea specifica a rationalismului occidental si, in cadrul acestuia, formei moderne
occidentale orice tentative de a realiza o asemenea explicatie trebuie sa ia in considerare ,
inainte de toate, conditiile economice, recunoscand importanta fundamentala a factorului
economic. In acelasi tim 919h78j p, nu trebuie sa pierdem din vedere corelatia opusa: desi
dezvoltarea rationalismului economic este dependenta partial de tehnica si dreptul rational, ea
este determinata, totodata, de abilitatea si dispozitia oamenilor de a adopta anumite tipuri de
comportamente rationale practice”.(1)

In afara de actiunea sociala, fundanmentele conceptuale ale sociologiei lui Max Weber
mai cuprind si un set de “determinanti” ai rationalitatii actiunii sociale din care amintim:

a) rationalitatea de finalitate – defineste totalitatea conditionarilor aferente actiunii.

“Actioneaza in maniera rationala de finalitate cel ce-si orienteaza activitatea dupa scopurile,
mijloacele si consecintele subsidiare ale acestora si care confrunta, in acelasi timp, in mod
rational, mijloacele cu scopul, scopul cu consecintele subsidiare si, in sfarsit, diversele scopuri
posibile intre ele”(2)

b) rationalitatea de valoare – caracterizeaza activitatile sociale

Barometrul adolscenţei
Atitudini şi valori ale elevilor de liceu de clasa a XII-a
 Tema: Viaţa şi educaţia sexuală

Metodologie

Cercetarea a fost realizată de către Catedra de Sociologie din Cadrul Facultăţii de Ştiinţe
Politice din SNSPA.

Universul populaţiei: elevii de liceu clasele a XIIa din liceele teoretice din Bucureşti
Volumul eşantionului: 500

Tipul eşantionului: eşantion probabilist stratificat

Criteriu de stratificare: domeniul de invăţământ: real/uman

Eşantionare: selecţie aleatoare a liceelor. Din cele 9 licee incluse in eşantion au fost selectate
patru clase, primele două şi ultimele două în ordine alfabetică.

Maniera de colectare a datelor: chestionar autoadministrat la nivelul tuturor elevilor din

liceele si clasele incluse in eşantion

Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia elevilor de liceu de clasa a

XIIa din liceele teoretice din Bucuresti, cu o marjă de eroare de ± 3% pentru un interval de
incredere de 95%

Ancheta de teren: mai 2008.

 Privind peste aceste date, ne putem da seama ca adolescentul, desi isi incepe viata
sexuala relativ devreme, se protejeaza, alege persoana potrivita cu care are o relatie stabila,
nefiind, in general, stresat de presiunile grupului. Este un pas ce adolescentii il calculeaza, asta
poate si pentru ca parintii ii sprijina. Observam ca parintii sunt deranjati de inceperea vietii
sexuale a copiilor lor doar intr-o masura mica, pe cand cei care dau ca raspuns ,,deloc”, se
regasesc intr-o proportie dominanta, de 31,9%.
 Individul şi societatea
- Subculturi -
,,Book freak“

M-am gândit să aleg dintre multele subculturi, în care se remarcă îndeosebi curentul
rock, goth, emo sau punk, chiar şi pop, dance, hip-hop, reggae etc, un reprezentant al unei
subculturi uitate, sau cel puţin care nu mai prezintă un punct atât de interesant de atins.
Tocmai de aceea, am ales să vorbesc despre book-freaks, acele persoane care se dau în
vânt după cărţi, dar nu după orice gen, ci în mare parte, fantasy şi SF, şi toate subgenurile ale
SF-ului şi fantasy-ului.
Legaţi în primul rând prin cărţi, şi mai puţin prin muzică şi vestimentaţie, aceştia pot
părea că fac parte din cu totul şi cu totul alte subculturi. Dar, ceea ce îi diferenţiază de ceilalţi,
este că sunt de fapt persoane destul de introvertite, care caută mai ales compania cărţilor şi a
benzilor desenate, iar nu a prietenilor, asta în caz că au amici...
De multe ori pasionaţi şi de jocuri pe calculator, pot fi recunoscuţi după cearcăne ori
după ochelarii cu lentile divergente. Nu au un stil vestimentar deosebit, dar dacă acordă acestui
aspect minimum de atenţie, atunci, aceşti book-freaks pot purta haine de culori închise, uneori
cu nume de trupe. În general, sunt persoane destul de comode şi nu le pasă prea mult de felul în
care sunt văzuţi de societate, tocmai pentru că nu le pasă de ea.
Sunt inadaptaţi, dar categoric nu au un caracter anti-social, pur şi simplu nu se simt bine
printre mase de oameni. Nici la şcoală ori la liceu nu se simt confortabili. Se poate spune că
sunt agarofobi, nu claustrofobi. Ei se simt cel mai bine înconjuraţi doar de patru pereţi, având
în mână o carte stufoasă, cel mai probabil ceva de Stephen King, sau G.R.R Martin.
Resping realitatea şi tot ceea ce presupune ea, iar acesta este motivul pentru care citesc
atât de mult. În cărţile lor pe care le citesc cu atâta ardoare, ştiu că orice e posibil, că magia şi
vrăjile există, dar de asemenea, şi un pericol iminent, acel ceva din necunoscut, din întuneric,
misterul! Caută acţiune, pasiune, suspans, aventuri şi tot ceea ce ei nu pot trăi în viaţa de zi cu
zi.
Aş putea să afirm chiar că e posibil ca aceşti book-freaks să fie dezamăgiţi de oameni şi
valorile lor morale, pe care nu consideră că le-ar avea. Sunt introvertiţi, flegmatici sau colerici
şi greu de mulţumit. Frustraţi, îşi caută alinarea numai în cărţi, dar sunt şi fanii forumurilor şi
site-urilor care au ca temă de dezbatere romanele pe care le citesc. Îşi fac prieteni cu care nu se
văd niciodată, dacă vorbesc prin intermediul internetului cu cineva, o fac doar pentru a afla
noutăţi despre cărţi, despre autori, mai puţin pentru a descoperi persoane.
Trăiesc într-o lume a lor, iar asta nu e întocmai un lucru bun. O dată cu timpul, se pierd
undeva pe linia dintre real şi fantastic, oscilând mereu şi mereu, neştiind ce mai este adevărat
sau nu.
Ajung să creadă în magie, motiv pentru care o altă pasiune de-a lor este ocultismul.
Niciodată nu se ghidează după principiul ,,crede şi nu cerceta“, dimpotrivă, sunt curioşi de-a
dreptul, nelăsând niciun mister nerezolvat. E posibil ca la un moment dat să intre în bucluc din
acest motiv.
Dar cum timpul trece la fel pentru fiecare, şi reprezentanţii acestei subculturi cresc, şi
se schimbă... relativ.
 Visează la un job în domeniul criminalisticii, în caz că sunt pasionaţi de romanele
poliţiste ale Agathei Christie, ori a Rodicăi-Ojog Braşoveanu, ori al informaticii, în cazul în
care sunt pasionaţi de SF, grafică, de unde pot fi mai aproape de pasiunile lor.
Ei niciodată nu vor ajunge profesori, ci vor continua cu pasiunea lor până la o vârstă
înaintată, dacă nu pentru totdeauna. E posibil ca la un moment dat, să dorească să guste pe cont
propriu din propria imaginaţie şi vor începe să scrie.
Fiecare book-freak are cel puţin un blog unde scrie recenzii, întâmplări fantastice sau
paranormale, despre orice crede că e interesant.
Sunt persoane paşnice, deşi nu sunt prea vorbăreţi, şi mereu în căutare de noi romane,
jocuri.
Şi muzica joacă un rol important în viaţa lor. Ascultă soundtrack-uri de la filme bazate
pe romane, ca Stăpânul inelelor, Harry Potter, saga Twilight etc. Concertele de pian şi
orchestră se numără printre preferatele lor, deci, iubesc muzica clasică.
Se întâmplă ca unii dintre ei să cânte la un instrument, dar cu singuranţa acela nu ar fi
neaparat chitara - ca în cazul rockerilor, punkerilor s.a.m.d - ci vioara, pianul.
Sunt pasionaţi de ştiinţă, astfel că o parte semnificativă a acestei subculturi găseşte
ecuaţiile lui Einstein ceva interesant cu care să îşi ocupe timpul. Inventează dispozitive, la fel
cum inventeză şi povestiri SF. Visează ca ceea ce scriu sau ce citesc să devină realitate.
E cel mai probabil ca această subcultură să cunoască înaintea celorlalte foarte multe
lucruri. Au o cultură vastă şi deşi pot fi foarte diferiţi în cadrul acestei culturi, au un singur
lucru care îi leagă cu siguranţă: cărţile.
Pe viitor, vor deveni ca subcultură, din ce în ce mai cunoscuţi şi mai apreciaţi, pentru că
au planuri mari de viitor şi o mulţime de idei pe care le vor pune în practică... la un moment
dat.