P. 1
educatia artistica

educatia artistica

|Views: 308|Likes:
Published by Cartas Catalina

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Cartas Catalina on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2015

pdf

text

original

Educa ia Artistic

Perspectiva intercultural în teoria educa iei

Cuprins:
Argument«««««««««««««««««««.«.2 1. Educa ia artistic «««««««««««««««..3 1.1. Cerin a de baz a form rii presonalit ii«««««3 1.2. Interesul elevilor««««««««««««««.3 1.3. Profesorii de arte: educa ie i formare««««««.4 2. Educa ie artistic i cultural în coala european ...........................................................................5 2.1. Scopurile educa iei artistice în coala european «....5 2.2. Discipline artistice obligatorii i op ionale în coala european «««««««««««««««««7 3. Op iuni colare i profesionale a elevilor din liceele de art «««««««««««««««««««««.8 Rezumat«««««««««««««««««««««.10 Bibliografie««««««««««««««««««««11 Cuvinte cheie«««««««««««««««««««.11

1

Argument
Tr im într-un timp al zgomotului, al agresivit ii i al conflictelor, al inevitabilului i atât de nocivului amestec de cultur , pseudo i non-cultur , în care fiin a uman se simte, mai mult ca oricând, în fragibilitatea echilibrului ei, a c rei distrugere nu poate avea drept consecin decât îns i distrugerea omului, pierderea esen ei umane. Într-un astfel de context, arta, al turi de educa ie reprezint ansa-necesitate pentru atragerea spre în l area omului pe linia Umanului, cultivând în el virtualit ile bune i frumoase- chemare la continu i profund via spiritual ce define te esen a fiin ei umane. i arta i educa ia înseamn modalit i de via , de ac iune, în care se manifest i, concomitent se modeleaz omul; sunt exeperien e tr ite i dezvoltate personal i social, în lumina armoniei i echilibrului, a coeren ei, a convergen ei individ-lume-univers, activând cunoa terea i în elegera de sine, ca i ceea ce e exterior sinelui. Arta, propriu-zis artele, în ipostazele cunoscte: ale cuvântului, ale sunetului, ale gestului i mi c rii corporale, ale spa iului, suprafe elor, liniilor i cunlorilor, ale luminii i umbrei, înso esc, în fapt, fiin a uman în întreaga existen . Iar educa ia trebuie s apeleze la, i s beneficieze de oferta lliteraturii, muzicii, teatrului i filmului(de art ), coregrafiei, picturii, sculpturii, arhitecturii, a artelor ornamentale sau decorative. Exist o art a educa iei! A forma i a dezvolta personalitatea tân rului este, trebuie s fie o art . i, în primul rând, trebuie s exise o art a procesului didactic, în care predarea i înv area s fie afectate benefic i productiv prin integrarea calit ii artistice; aceasta, putând întregi ac iunea educa ional prin nota de emo ie, semnificativ , prin rezonan a real-imaginar, prin perspectiva unui existent ce nu este înc , dar care se dore te a fi. ÄNumai viziunea imaginativ treye te posibilit ile care sunt implicate în cadrul es turilor realului. Primele semne de insatisfac ie i primele aluzii la un viitor mai bun sunt întotdeauna aflate în lucr rile de art ´ (J. Dewey, Fundamentele pentru o tiin a educa iei). Calitatea artistic este cea care asigur un spor de atractivitate, de unitate, de îmbunata ire a actului educa ional, contribuind esen ial la des vâr irea acestuia. Rolul educa iei artistice în formarea competen elor tinerilor pentru via în secolul 21 a fost recunoscut pe larg la nivel european. 2009 este Anul European al Creativit ii i Inova iei i este o recunoa tere a leg turilor dintre con tientizarea cultural i creativitate. Anul se refer la teme, cum ar fi cultivarea artistic i a altor forme de creativitate, la toate nivelele i formele de educa ie. Ne pronun m pentru modelarea artistic a educa iei, recunoscând tr s turi comune ale procesului educa ional cu acela al crea iei artistice, ca i favorizarea, în general, a muncii

2

formative de c tre i prin elementele artei. Acestea din urm se dovedesc a fi un adev rat stimul pentru mobilizarea pozitiv a energiilor elevului, pentru încurajarea resurselor acestuia, un ferment pentru orientarea întru ceea ce este valoare i, nu în ultimul rând, pentru creativitate.

1.Educa ia artistic
1.1. Cerin a de baz a form rii personalit ii Nimeni nu se mai îndoie te ast zi c educa ia integral a devenit nu numai o necesitate a societ ii contemporane, ci i o posibilitate obiectiv virtual . Orice personalitate tinde s - i valorifice pe deplin capacit ile de care dispune, s - i afirme toate disponibilit ile.(Dumitru Salade, ÄEduca ie prin art i literatur ´). Efectele multiple i binef c toare ale unei educa ii artistice de calitate asupra individului sunt de necontestat i ele au fost ar tate în studii teoretice, literare, de critic artistic etc. Modul diferit în care ele fructific spiritul i îmbog esc fondul umanist al persoanei este cunoscut în general i acceptat ca un reyultat cert, ca un bun comun. Insuficien ele educa iei estetice din coal au fost i sunt subliniate de c tre mul i cercet tori. Muzica, desenul, limba i literatura român sunt insuficiente pentru a putea asigura o educa ie multilateral , satisf c toare, adecvat cerin elor. Educa ia artistic presupune de asemenea formarea nu numai a capacit ii de apreciere estetic , a judec ii estetice, ci i dezvoltarea capacit ii, a nevoii, de frumos, a deprinderilor de tr ire emotiv a valorilor artistice. 1.2. Interesul elevilor Cu to ii tim c o mare parte din absolven ii liceului r mân indiferen i, nu vibreaz deloc în contact cu unele opere de art autentic ( unii cu cele muzicale, al ii cu cele arhitecturale etc.), neputând s în eleag i s se emo ioneze prin perceperea lor. Este drept c coala de cultur general nu poate forma speciali ti i c nu to i elevii pot ob ine rezultate deosebite în toate domeniile educa iei artistice: unii ob in progrese mai mari în domeniul muzical, al ii în cel coregrafic spre exemplu. Pentru ilustrare, m opresc la un singur exemplu: N. Pârvu(ÄDrumul spre personalitate´, 1971), f când o cercetare cu privire la ÄAtitudinea preadolescen ilor fa de art ´ pe un num r de 440 de cazuri, constat , printre altele, c 22 de elevi din 124(clasa V-a) nu au vizionat niciun spectacol. O cercetare f cut printre studen ii anului I ai Universit ii din Cluj arat de asemenea, c un num r mare dintre ace tia nu au vizionat niciun spectacol artistic. Sunt facult i la care studen ii

3

decalr c în afara spectacolelor de cinematograf i muzic u oar nu au vizionat decât 1-2 spectacole. Aceste date sunt confirmate i de rezultatele lui N. Pârvu, ob inute într-o cercetare f cut între studen i, date care arat c foarte pu ini dintre ace tia activeaz în forma iile artistice studen e ti, citesc c r i de literatur , vizionez spectacole de teatru etc. În apte ri, vizitele culturale sunt incluse în mod formal în curriculum-ul colar. Aceasta este situa ia în Grecia, Slovenia, Slovacia i Finlanda, unde asemena vizite sunt integrate în mod sistematic în curriculum ori de câte ori apare un subiect de predare relevant, precum i în Letonia. În Estonia, Cipru, Ungaria, Malta, România i Finlanda exist un sistem pentru educa ia muzeal , în vreme ce în alte ri leg tura dintre muzee i sistemul educa ional e mai pu in dezvoltat i formal . În Germania i Spania vizitele educa ionale ale elevilor la muzee reprezint ceva obi nuit. Ele sunt adesea oferite gratis pentru a încuraja acest tip de activit i. De exemplu, în Germania unele muzee ofer câte o zi gratis pe s pt mân pentru grupurile de colari, ca momeal . În România a fost adoptat o strategie la nivel na ional de a descentraliza anumite domenii culturale, incluzând dezvoltarea cooper rii dintre coli i muzee.De fapt, unul dintre indicatorii de performan folosi i pentru a monitproza i evalua implementarea acestei strategii e cu siguran num rul vizitelor la muzee, f cute de grupuri organizate de colari. 1.3. Profesorii de arte: educa ie i formare Majoritatea rilor au practici diferite în ce prive te nivelul de specializare al profesorilor de arte la nivelul înv mântului primar pe de o parte, i la nivelul înv mântului secundar inferior pe de alt parte. Educa ia i formarea profesorilor de arte, în mod similar cu cea a altor profesori, poate fi discutat în dou faze: educa ia ini ial a profesorului i dezvoltarea profesional continu .Profesorii generali ti sunt forma i de obicei în domeniul disciplinelor artistice, ca parte a form rii lor profesionale. Practicile difer în cazul profesorilor speciali ti. Pentru a deveni profesor de arte specialist, în cele mai multe dintre ri, profesorii de perspectiv trebuie s aib o diplom de Master într-o disciplin artistic i trebuie s - i finalizeze formarea profesional . În rile în care disciplinele artistice nu sunt obligatorii exist pu in informa ie disponibil referitoare la ce tip de formare primesc de fapt profesorii. În Anglia, un studiu na ional despre educa ia artistic în colile primare(care a fost realizat în 2002 cu participarea a 1800 de coli) a descoperit c o cincime din profesori generali ti nu a primit deloc formare în domeniul artelor pe perioada educa iei ini iale.(Downing et al. 2003).

4

2. Educa ia artistic

i cultural în coala european

Educa ia în rile europene este supus multor cerin e competitive, care au influen at asupra organiz rii i con inutului educa iei artistice. Globalizarea în cre tere a adus atât beneficii, cât i provoc ri, incluzându-le pe acelea ap rute din competi ia interna ional , migra ie i multiculturalism, progresele în tehnologie i dezvoltarea economiei cunoa terii. Sistemul educa ional poate fi privit ca un mijloc de preg tire a copiilor pentru rolul lor într-o lume în continuu nesigur . colile au un rol de jucat în ajutorul oferit tinerilor, de a le dezvolta un sentiment de siguran , atât ca indivizi, cât i ca membri ai diverselor grupuri în societate. Exist de asemenea o nevoie recunoscut de a încuraja tinerii de a dezvolta o gam larg de abilit i i interese, de a- i identifica i hr ni poten ialul i de a încuraja creativitatea. Aceste dezvolt ri supun educa ia artistic unui num r de provoc ri, a a cum au fost eviden iate de dezbateri prin politic i cercetare. 2.1.Scopurile educa iei artistice în coala european Educa ia asigur deschiderea fiin ei umane c tre t râmul artei, c tre cunoa tere recunoa tere, pre uire i cultivare a valorilor artistice; respectiv, formarea unei mentalit i atitudini fa de fenomenul artistic, formarea capacit ii de receptare i, în anumite cazuri, capacit ii de crea ie artistic . Educa ia preg te te omul pentru nevoia de art , de frumos pentru tiin a de a se folosi de art , de frumos. i i a i

Importan a educa iei prin i pentru frumos se impune; ceea ce înseamn implicarea, în educa ie, a acestei valori, în primul rând, ca frumos artistic, dar i ca frumos Ädincolo de art ´(Gh. Achi ei), în modalit ile frumosului din natur , din via a social - frumosul rela iilor interpersonale, frumosul industrial, artizanal, frumosul în vestimenta ie, în amenajarea spa iilor arhitecturale interioare i exterioare, design. Exist presiuni crescute asupra educa iei artistice pentru a împlini o varietate de scopuri, în leg tur cu predarea artelor. Sistemele educa ionale recunosc din ce în ce mai mult importan a dezvolt rii creativit ii copiilor i contribuie la educa ia cultural , dar nu este neap rat clar cum se a teapt ca artele s contribuie fie ca discipline individuale, fie func ionând cu late arii curriculare. Aproape toate cele 21 de ri din Europa au avut scopuri similare pentru curriculumul artelor, în studiul lor interna ional. Acestea au inclus: dezvoltarea abilit iolor artistice,

5

cunoa tere i în elegere, implicarea într-o varietate de forme de arte; în elegere cultural crescut ; împ rt irea experien elor artistice, devenind i consumatori artistici i contribuabili. Dar, în plus de aceasta, în cele mai multe dintre ri se a teapt rezultate artistice personale i sociale, culturale de la educa ia artistic . În special, printre scopurile educa iei artistice, este prezent o nou centrare pe creativitate(adesea în rela ie cu importan a sa în inova ie) i pe educa ia cultural (în rela ie atât cu identitatea individual , cât i cu promovarea în elegerii interculturale). Aceasta ridic întreb ri legate de abilitatea curriculum-ului artistic de a împlini scopuri atât de diverse i pe o gam larg . Crea ia artistic este mediat de înv are, de îndrumare, de o directivare discret , dar în schimb permanent ´. Arta s-a dovedit, prin efectele ei, o necesitate a echilibr rii i reechilibr rii fiin ei umane. A a cum observa i Francoise Reiss, arta are propriet i sugestive, dinamice i constructive: sensibilitatea artistic pe care o induce educa ia prin art echilibreaz exerci iul memoriei i afectele unui intelectualism prea abstract´. Educa ia artistic se prezint ca un mijloc de realizare a unui echilibru între preg tirea cultural- tiin ific i cea literar-artistic . Complementaritatea acesturi laturi pledeaz pentru dezvoltarea educa iei artistice, pentru ridicarea ei pe o noua treapt a progresului. Departe de a- i fi pierdut semnifica ia i importan a în condi iile progresului tehnic, ea i-o spore te necontenit. inând seama c orice oper de art transmite un mesaj i c într-o oper de valoare acesta este totdeauna îmbinat cu puternice elemente etice, func ia cultural-educativ i estetic a acesteia spore te i mai mult. Îmbinând binele cu frumosul în forme i con inuturi diferite, arta ofer educatorului un instrument pentru activitatea educativ , evitând în acela i timp calea didacticist , caracterul moralizator, aerul de predic . Ea r spunde unor nevoi reale pe care le simte orice persoan de a- i l muri unele idei, de a- i motiva unele comportamente i de a- i fundamenta unele atitudini. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist, arta împinge la iubirea adev rului, a tiin ei i a vie ii. Conceptul de plan de înv mânt artistic variaz mult în rile europene: în aproape jum tate dintre ele, fiecare disciplin artistic e luat în considerare separat în curriculum(ex. Arte vizuale, muzic ), în vreme ce în cealalt jum tate sunt concepute împreun ca o arie integrat de studiu(ex. artele). colile din Europa dezvolt ini iativele de a conecta elevii mai aproape de lumea artelor i a culturii. În majoritatea rilor sunt luate ini iative pentru a organiza vizite la locurile de interes artistic i cultural sau pentru a stabili parteneriat cu arti tii. Mai mult de-atât, exist câteva exemple de festivaluri, serb ri i competi ii artistice, la care elevii sunt încuraja i s participe. În unele ri acest efort particular de dezvoltare i de aducere împreun a artelor, culturii i educa iei a fost institu ionalizat prin crearea organiza iilor i re elelor de promovare a educa iei artistice i culturale.

6

2.2. Discipline artistice obligatorii i op ionale în coala european În toate rile, Äartele´ ca arie curricular (care include unele, dar nu neap rat toate, dintre urm toarele discipline: arte vizuale, artizanat, muzic , teatru, dans, artele media i arhitectura) sunt obligatorii.În România, doar dou discipline artistice(artele vizuale i muzica) sunt parte ale curriculum-ului obligatoriu i nicio alt disciplic artistic nu e inclus ca studiu op ional. În Slovacia toate disciplinele din curriculum sunt recomanata ca discipline op ionale. Jum tate dintre ri includ teatrul ca disciplin obligatorie, fiind parte a curriculum+ului artelor sau ca parte a altor arii disciplinare obligatorii. Teatrul este în întregime o disciplic op ional în apte ri. Dansul i artele media sunt mai pu in incluse în mod obi nuit ca discipline obligatorii i acolo unde sunt incluse sunt în mod frecvent parte a altei arii curriculare.. Cinci ri includ studiul arhitecturii ca arie de studiu obligatorie, dintre care dou (Comunitatea Flamand a Belgiei i Norvegia) o includ ca disciplin separat în curriculum-ul lor artistic obligatoriu. Not : Belgia- dansul este o disciplin obligatorie în muzic Danemarca i Estonia- artizanatul include economia casnic . Grecia- în vreme ce educa ia estetic este obligatorie în general pentru toate clasele, în colile primare obi nuite artele vizuale, educa ia teatral i muzica sunt oferite ca discipline op ionale. Spania- disciplinele Äeduca ie plastic ´ i Ämuzic ´ sunt obligatorii în primele trei clase i op ionale în clasa a IV-a. Ungaria- educa ia artistic e organizat la nivelul colii; totu i cele mai multe coli au artele vizuale i muzica drept discipline separate. Malta- artele vizuale reprezint o disciplin op ional în ultimii ani. Olanda- educa ia artistic e obligatorie, iar colile sunt libere s aleag ce discipline artistice ofer . Portugalia- educa ia vizual e op ional i exist o alegere a uneia din cele patru discipline artistice(educa ia muzical , teatru, dans sau alt disciplin artistic ). Norvegia- dansul are scopuri de competen pentru educa ia fizic . stabilite în cadrul curriculum-ului obligatoriu i educa ie fizic .

7

3. Op iuni colare i profesionale a elevilor din liceele de art
Cu toate c problema orient rii colare i profesionale a devenit o preocupare general a profesorilor i înv torilor, modul în care ea se rezolv în liceele de specialitate i îndeosebi în cele de art a f cut foarte pu in obiectul unor cercet ri. Orientarea colar i profesional urm re te, dup cum se tie, ajutorarea elevilor s - i aleag , în cuno tin de cauz , tipul de coal (studii) care corespunde cel mai mult personalit ii lor, sau, cu alte cuvinte, punerea lor în situa ia de a se autodetermina. Nevoile elabor rii unui sistem unitar al orient rii colare i profesionale în ara noastr impun examinarea tuturor tipurilor de coli din perspectiva cerin elor acestei orient ri i stabilirea unor criterii unice, care s u ureze organizarea unor ac iuni practice de natur s ridice calitatea orient rii tineretului. Este o grav eroare a considera c liceele de art nu pun probleme de orientare colar i profesional . Dimpotriv , în aceste coli problematica orient rii colare i profesionale este mult mai complicat i dureaz tot timpul colarit ii, inclusiv în înv mântul superior. A descoperi, a îndruma i modela înclina iile i aspira iile tinerilor pentru art este un proces complicat i de lung durat , un proces de orientare c ruia coala trebuie s -i fac fa . Acest lucru se explic nu numai prin diversitatea aspectelor pe care le implic fiecare art i care, în parte, pretind o orientare proprie specializat , ci mai ales prin dinamica înzestr rii aptitudinale care nu reprezint o valoare psihic fix . Aptitudinile se configurez , se restructureaz , sl besc sau progreseaz , se integreaz unor activit i mai mult sau mai pu in înrudite. Toate acestea este necesar s fie cunoscute de educator, iar direc ia în care este preg tit elevul s porneassc , de la aceste premise, hot râtoare pentru reu ita sa ulterioar . Dup cum se tie liceele de art (de muzic , de coregrafie, de arte plastice) urm resc cultivarea talentelor, a aptitudinilordeosebite, promovarea celor inzestra i în domeniile artei, stimularea înclina iilor i a capacit ilor de crea ie i preg tirea unor cadre medii de psecialitate. Ele reprezint în acela i timp pepiniere pentru înv mântul superior artistic. Prin urmare, ele îndeplinesc o important func ie social de selc ie de promovare i de asigurare a domeniilor artei cu cadre calificate i competente. Tot ele, împreun cu înv mântul superior artistic, reprezint i importante mijloace de ridicare continu a calit ii înv mântului artistic i indirect a crea iei artistice.( Dumitru Salade, Educa ia prin art i literatur ,1973). Ca exemplu, vin cu o investiga ie facut prin intermediul chestionarelor într-un liceu de arte plastice(122 elevi) din Cluj. Majoritatea elevilor acestui liceu, cu rare excep ii, în ira printre activit ile preferate activit i strâns înrudite cu specificul liceului pe care-l urmeaz : pictur , sculptur , desen, modelaj, decora ie, lectur , muzic i alte activit i.La întrebarea: Äce profesie

8

vre i s exercita i dup terminarea colii´, r spunsurile sunt urm toarele: pictor-37, profesor de desen-27, sculptor-7, textilist-5, arhitect-34, alte profesii-9. Solicita i s descrie activitatea specific profesiei alese, mul i elevi manifest o în elegere superioar a întreb rii respective. Astfel, în loc s descrie într-adev r munca specialistului respectiv, ace tia surprind ceea ce este specific în activitatea profesiei alese i arat care trebuie s fie baza acesteia: studiu, crea ie, documentare, concep ie, imagina ie etc. În continuare, elevilor cerceta i li s-a prezentat o list de motive din care au fost ruga i s aleag pe acelea care i-au determinat s - i aleag viitoarea profesiune. În ordinea frecven ei alegerii ele se prezint astfel: interesul fa de activitate-80, aptitudini-23, sfatul p rin ilor-16, importan a social a profesiunii-13, succesul etc., unii enumerând câte 2, 3 motive i nu unul singur. Întreba i în ce const preg tirea imediat pentru profesia aleas , elevii dau r spunsuri astfel: preg tire, exerci ii, perseveren , documentare, studierea obiectelor de baz , dezvoltarea talentului etc. Confruntând r spunsurile elevilor la chestionar, i în discu iile colective cu unele opinii ale profesorilor, sau cu unele note din catalog, ele apar ca întemeiate, cazurile de elevi care nu cunosc specificul profesiei, care r spund formal sau care afirm teoretic lucruri pe care conduita lor concret nu le confirm , sunt rare. Liceul de art d o preg tire general în domeniul artei respective, urmând ca absolven ii acestuia s îmbr i eze o gam destul de variat de specialit i. R spunsurile elevilor i studen ilor au ar tat cât de complexe i diverse sunt problemele pe care le pune preg tirea viitorilor speciali ti în sectorul artelor plastice i muzicale. Tocmai de aceea apreciem c în aceste coli orientarea colar i profesional prezint o importan special i se cere solu ionat cu mijloace adecvate, tiin ifice. Prezen a unui cabinet de orientare colar i profesional ar putea oferi un sprijin competent colilor respective pentru diferen ierea talentelor, pentru studierea specialit ilor caracteristice artei respective i ar pute sugera m suri pentru educarea talentelor aflate în plin dezvoltare. Nu poate fi pus la îndoial faptul c orientarea i îndrumarea elevilor i dup admiterea lor în aceste coli reperezint un mijloc nu numai de verificare a juste ei op iunilor lor, ci i un important mijloc educativ. Urm rind cu grij evolu ia feic rui elev ne putem exercita mai bine rolul de educatori i de profesori orientatori. Educa ia prin art pretinde un astfel de serviciu ca un aliat firesc al operei de stimulare i cultivare a talentelor.

9

Rezumat

Exist o art a educa iei! A forma i a dezvolta personalitatea tân rului este, trebuie s fie o art . Nimeni nu se mai îndoie te ast zi c educa ia integral a devenit nu numai o necesitate a societ ii contemporane, ci i o posibilitate obiectiv virtual . Orice personalitate tinde s - i valorifice pe deplin capacit ile de care dispune, s - i afirme toate disponibilit ile. Educa ia artistic presupune de asemenea formarea nu numai a capacit ii de apreciere estetic , a judec ii estetice, ci i dezvoltarea capacit ii, a nevoii, de frumos, a deprinderilor de tr ire emotiv a valorilor artistice. Educa ia asigur deschiderea fiin ei umane c tre t râmul artei, c tre cunoa tere i recunoa tere, pre uire i cultivare a valorilor artistice; respectiv, formarea unei mentalit i i atitudini fa de fenomenul artistic, formarea capacit ii de receptare i, în anumite cazuri, a capacit ii de crea ie artistic . Educa ia preg te te omul pentru nevoia de art , de frumos i pentru tiin a de a se folosi de art , de frumos. Crea ia artistic este mediat de înv are, de îndrumare, de o directivare discret , dar în schimb permanent ´. Arta s-a dovedit, prin efectele ei, o necesitate a echilibr rii i reechilibr rii fiin ei umane. A a cum observa i Francoise Reiss, arta are propriet i sugestive, dinamice i constructive; sensibilitatea artistic pe care o induce educa ia prin art echilibreaz exerci iul memoriei i afectele unui intelectualism prea abstract´. Educa ia în rile europene este supus multor cerin e competitive, care au influen at asupra organiz rii i con inutului educa iei artistice. Globalizarea în cre tere a adus atât beneficii, cât i provoc ri, incluzându-le pe acelea ap rute din competi ia interna ional , migra ie i multiculturalism, progresele în tehnologie i dezvoltarea economiei cunoa terii. Sistemul educa ional poate fi privit ca un mijloc de preg tire a copiilor pentru rolul lor într-o lume în continuu nesigur . colile au un rol de jucat în ajutorul oferit tinerilor, de a le dezvolta un sentiment de siguran , atât ca indivizi, cât i ca membri ai diverselor grupuri în societate. Exist de asemenea o nevoie recunoscut de a încuraja tinerii de a dezvolta o gam larg de abilit i i interese, de a- i identifica i hr ni poten ialul i de a încuraja creativitatea.

10

Bibliografie

1. Cezar Bîrzea,1995, ÄArta i tiin a educa iei´, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti. 2. Comisia European , 2009, ÄEduca ia artistic i cultural în coala european ´, Eurydice. 3. D. Salade, 1966, ÄProbleme de orientare profesional în liceele de specialitate´, Revista de pedagogie, nr.7. 4. D. Salade, 1973, ÄEduca ia prin art i literatur ´, Editura Didactic i pedagogic , Bucure ti. 5. Ernest Stere, 1979, ÄArt i filosofie´, Editura Junimea, Ia i. 6. M. Bejat, 1971, ÄTalent, inteligen , creativitate´, Editura tiin ific .

Cuvinte cheie
Art - cea mai profund expresie a creativit ii umane. Educa ie- arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele. Creativitate-un process mental i social care implic generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale min ii creative între idei sau concepte existente. Abilitate- deprindere. Estetic- frumuse e.

11

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->