 Factori care particularizează patologia pulpară a dinţilor temporari

 Particularităţi clinice şi histopatologice

 Etiologia pulpopatiilor dinţilor temporari

 Sistematica pulpopatiilor

 Elemente de diagnostic

 Forme clinice

 Tratamentul pulpopatiilor
1
 PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

1.1. FACTORII
FACTORIICARE CAREPARTICULARIZEAZĂ
PARTICULARIZEAZĂPATOLOGIA PATOLOGIA
PULPARĂLA
PULPARĂ LADINŢII
DINŢIITEMPORARI
TEMPORARI
Particularităţi morfostructurale, corono-radiculare şi biologice
Particularităţi morfostructurale, corono-radiculare şi biologice

 Structurile dure dentare (smalţ, dentină)

● reduse dimensional S+D=2-3 mm faţă de 6mm D.P.
● mineralizare deficitară
 Dentina cu permeabilitate crescută
 Camera pulpară:
● voluminoasă
● comunicări numeroase pulpo-parodontale la nivelul
planşeului camerei pulpare şi a zonei apicale
 Stadii evolutive
 I – potenţial reactiv ridicat Afecţiuni pulpare acute
 II – stabilitate
 III – potenţial reactiv diminuat Afecţiuni pulpare cronice
– rizaliza
2
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

2.2.PARTICULARITĂŢI
PARTICULARITĂŢI CLINICE
CLINICEŞI
ŞIHISTOPATOLOGICE
HISTOPATOLOGICE

 Debut extrem de precoce – afectarea carială a joncţiunii S/D  modificări pulpare

 Evoluţie foarte rapidă,
rapidă invadantă, ireversibilă
 Scurtarea stadiilor acute
 Generalizarea rapidă  microabcese diseminate în tot teritoriul pulpar fără
delimitări periferice prin incapsulare sau bariere celulare
 Coexistenţa la acelaşi dinte a formelor mixte de afectare pulpară: zone vitale +
inflamaţie cu microabcese
 Evidente decalaje între modificări clinice şi histopatologice
 Afectare frecventă parodontală interradiculară cu “scurt circuit” la nivelul pulpei
radiculare
 Efectul compensator al rizalizei  cronicizare  necroză pulpară  afectare
parodontală
 Diferenţieri în funcţie de stadiul fiziologic I, II, III
3
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

3.3.ETIOLOGIA
ETIOLOGIAPULPOPATIILOR
PULPOPATIILORDINŢILOR
DINŢILORTEMPORARI
TEMPORARI
1. Caria dentară netratată

2. Tratamentul incorect al cariei dentare

 Timpul chirurgical
 prepararea cavităţilor cu turbina:
 frezajul neîntrerupt
 presiunea asupra peretelui parapulpar
 uscare excesivă
 Timpul medicamentos
 tratamentul plăgii dentinare (alcool, apă oxigenată)
 Refacerea coronară
 demineralizarea
 ac. ortofosforic (cementuri, fosfat de zinc)

3. Traumatismele
 acute
 fractură dentară coronară
 deschiderea accidentală a camerei pulpare
 cronice
 obturaţii coronare fără obturaţie de bază
 traumatisme ale actului masticator
 adaptarea incorectă a aparatelor ortodontice
 bruxism 4
 coroziune
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

4.4.SISTEMATICA
SISTEMATICA PULPOPATIILOR
PULPOPATIILOR

 Clasificarea clasică (Meyer)

- combină modificările anatomo-patologice cu particularităţile evolutive şi simptomatice

 Pulpita acută totală: ▪ seroasă

▪ purulentă

 Pulpita cronică deschisă: ▪ ulceroasă

▪ granulomatoasă
 Pulpita cronică închisă
 Gangrena pulpară

5
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

4.4.SISTEMATICA
SISTEMATICA PULPOPATIILOR
PULPOPATIILOR
 Clasificarea pulpitelor la dinţii temporari (după M.Schug-Kusters si W. Ketterl)

PULPITĂ

Acută Cronică
purulentă
totală
Închisă Deschisă

Ulceroasă Granulomatoasă

Necroză

6
 PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI
 Clasificarea Fortier J.P. şi Demars (1983)
 Pulpite (pasagere)
 Necroza pulpară ● fără patologie parodontală
● cu
 Particularizări: SINDROMUL DE SEPT
PATOLOGIA FURCAŢIEI
 Cohen şi Burns (1987)
 Pulpite reversibile - asimptomatice
 Pulpite ireversibile:
▪ acute
 Evoluţie ▪ subacute
▪ cronice
 Gradul de afectare pulpară ▪ parţiale
▪ totale
 Gradul de infectare pulpară ▪ pulpă sterilă
▪ pulpă infectată
 Clasificarea G. Koch, T. Modeer şi S. Poulsen
 Pulpită cronică parţială
 Pulpită cronică totală
 Necroză pulpară
 Clasificarea 1990-1999 engleză-americană (W.P.Rock, R.J. Andlaw, Pink Ham)
 Vitalitate pulpară: - dinte temporar cu pulpă vitală 7
- dinte temporar cu pulpă devitală
 PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

5.5.ELEMENTE
ELEMENTEDE
DEDIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC

CRITERII SUBIECTIVE: CRITERII OBIECTIVE:

DUREREA: - ştearsă INSPECŢIE: - dinte cu - proces carios profund
- instabilă - dentină alterată
- imprecisă - eventual camera pulpară
Provocată: - stimulată de iritanţi termici, chimici, mecanici deschisă
- prezenţa sensibilităţii dentinare în caria - dinte cu obturaţie provizorie
profundă - dinte cu obturaţie de durată + carie
- frecvent pulpa este vitală secundară
Spontană: - pulsatilă, surdă, exacerbată la cald, nocturnă - fractură coronară posttraumatică
- afectare avansată a pulpei - modificări ale mucoasei gingivale –
congestie, abces, fistulă
PALPARE: - gradul de sensibilitate pulpară
CRITERII RADIOLOGICE: - existenţa unui eventual orificiu de
deschidere a camerei pulpare
- Radiografii retro-alveolodentare PERCUŢIA DINTELUI: - fin cu vârful degetului
- Radiografii retrocoronare (bitewing) – evidenţiază radio- - nu este concludentă
transparenţa de la nivelul furcaţiei: MOBILITATEA DENTARĂ - cu discernământ
- profunzimea procesului carios TESTE DE VITALITATE - cu valoare limitată
- numărul, forma, dimensiunea, lungimea rădăcinilor
- gradul de resorbţie radiculară
- existenţa obturaţiilor profunde
- calcificări intrapulpare
- resorbţii interne
8
 PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

STATUS PULPAR CARACTERUL DURERII

PULPA VITALĂ :
durere provocată de scurtă durată
 Pulpitele reversibile
 Pulpitele ireversibile
durere provocată de lungă durată sau durere
spontană
PULPA NONVITALĂ :

durere spontană, constantă, edem, sensibilitate la

 Abces acut periapical masticaţie, mobilitate
 Inflamaţie cronică
periapicală asimptomatică
9
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI
CRITERII DE DIAGNOSTIC ÎN PULPITELE
CRONICE PARŢIALE ŞI TOTALE
FACTORII DE DIAGNOSTIC CRITERII DE DIAGNOSTIC

Pulpite cronice parţiale Pulpite cronice totale

10
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

FORME CLINICE
PULPITE • entităţi clinice fruste
• durere de scurtă durată, imprecisă
ACUTE • cedează la antalgice
Pulpita acută seroasă totală
 greu de surprins
 durere de scurtă durată (2-3 ore)
Pulpita purulentă totală
 durere pulsatilă exacerbată nocturn şi la cald
 planşeul camerei pulpare insensibil
 descoperirea organului pulpar  picătură de puroi  sângerare  detensionare
 infiltrat celular flegmonos nedelimitat presărat de zone de microsupuraţie

PULPITE • caracteristice D.T. stadiul III

CRONICE • evoluţie asimptomatică

Pulpite cronice deschise

Pulpita cronică ulceroasă
 ulceraţie la nivele variate, delimitând teritoriile coronare cu necroză de cele radiculare cu inflamaţie
 durere şi sângerare la atingerea ulceraţiei cu sonda dentară 11
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

Pulpita cronică granulomatoasă hiperplazică

 polip cu pedicol de implantare pulpară acoperit de epiteliu, constituit prin proliferare celulară
 sensibilitate ştearsă şi intermitentă, jenă la masticaţie + sângerare abundentă la atingere

Diagnostic diferenţial ▪ Polip gingival

▪ Ţesut de granulaţie interradicular

Pulpite cronice închise

 factori toxici infecţioşi care acţionează în dentina alterată
 erori în prepararea cavităţilor

Pulpita cronică închisă

 durere foarte ştearsă sau absentă
 infiltrat celular invadant fără capsulă periferică
 la deschiderea camerei pulpare:
 ţesut pulpar roşu-violaceu sensibil care sângerează la atingere = pulpita cronică închisă
 lipsa sângerării şi a sensibilităţii = necroză pulpară
12
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI
NECROZA PULPARĂ
NECROZA PULPARĂ FĂRĂ AFECTARE PARODONTALĂ
 insensibilitate dentară şi canalară
 absenţa sângerării
 fetiditate persistentă, profundă
 discoloraţie gri-brună – smalţ/dentină
 ex. radiodiagnostic – lipsa semnelor de afectare a furcaţiei
NECROZA PULPARĂ CU PATOLOGIE PARODONTALĂ
 frecvent la M2 – st. II
 durere vie, spontană, pulsatilă, exacerbată la cald, obstruare a camerei pulpare
 durere provocată, intensă la atingerea dintelui cu caracter repetitiv
Forma acută  celulită cu circumscriere selectivă, localizată selectiv în funcţie de dintele cauzal
 frecvent adenită
 mobilitate dentară patologică
 percuţia în ax – dureroasă
stare generală alterată
o frecvent la DT – st. III cu multiple modificări pulpo-parodontale
o distrucţie coronară extinsă
o papilită congestivă şi/sau hiperplazică
Forma cronică o inconstant parulis la distanţă de inserţia epitelială
o mobilitate dentară patologică inconstantă
o gingivită congestivă localizată 13
o Rx – prezenţa radiotransparenţei osului alveolar interradicular şi interdentar
 PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

SINDROMUL DE SEPT
 Însoţeşte cariile proximale
Dinţii temporari ▪ indemni
▪ necroză pulpară
 Semne subiective  Semne obiective
 Durere vie pulsatilă  Leziune carioasă aproximală
 Exacerbată postprandial  Prevalenţă M1 şi M2 temporar
 Localizată între doi dinţi temporari  Papilită congestivă  inserţia epitelială
 Iradiere orizontală  Distrucţie coronară minimă

 Examen radiografic  Diagnostic diferenţial

 Cavităţi carioase aproximale  Pulpită secundară cariei aproximale evolutive
 Densitate moderată la nivel ligamentar  Parulisul
 Integritate sau nu a zonelor  necroză pulpară complicată cu atingere
▪ alveolare osoasă
▪ osoase peridentare  leziune la distanţă de inserţia epitelială a
▪ interradiculare dintelui cauzal
14
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

PATOLOGIA FURCAŢIEI
 Zonă de interferenţă cu dintele permanent în curs de formare
Furcaţia
 Cea mai frecventă regiune a complicaţiilor infecţioase ale dinţilor temporari

 Dificultate reală în conduita terapeutică

Patologia furcaţiei  Motivaţie majoră a extracţiei dinţilor temporari

Examen clinic
 Abces gingival
▪ independent
▪ asociat cu - patologie pulpară
- necroză pulpară
 Starea pulpei ▪ vitală
▪ necrozată
 Prezenţa sindromului de sept Radiotransparenţă la nivelul
 Starea parodontală corelată cu resorbţia radiculară furcaţiei lui 74

Examen radiografic
 Lărgirea spaţiului periodontal interradicular
 Pierderea osoasă limitată pe o singură parte a septului interradicular
 Dispariţia completă a arhitecturii osului alveolar 15
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

Şcoala engleză şi americană

 Dinte temporar cu pulpă vitală
 în antecedente nu prezintă durerea spontană
 fără semne clinice şi radiologice de infecţii periapicale
 la deschiderea camerei pulpare – pulpa sângerează (sânge de culoare roşie)
 tratament conservator – coafaje, pulpotomie

 Dinte temporar cu pulpă devitală

 în antecedente prezintă durerea spontană
 mucoasa adiacentă tumefiată, congestivă, dureroasă
 prezenţa unei fistule
 mobilitate accentuată
 durere la percuţie
 pulpa dentară fără sângerare
 radiografic: ● resorbţie radiculară patologică
● distrugerea osului periradicular
 tratament prin metode radicale
● pulpotomie
● extracţie 16
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

Complicaţiile necrozei pulpare la dinţii temporari

Forme clinice simptomatice: Parodontita apicală acută
Semne subiective:
 Durere de intensitate variabilă de la lejeră până la intensitate crescută
 Durere accentuată la atingerea dintelui
 Durerea nu cedează la antalgice
 Copilul nu descrie senzaţia de egresiune
 Dintele cauzal este precizat
Semne obiective:
 Distrucţie coronară variabilă
 Camera pulpară deschisă sau închisă
 Dinte insensibil la palpare
 Percuţia verticală şi transversală pozitive
 Mobilitate dentară gradul II şi III
 Tumefacţie în vestibul
 Fistulă la 2-3 mm de marginea gingivală
 Adenite
17
 Alterarea stării generale: febră, agitaţie, inapetenţă
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

Forme clinice asimptomatice

 Parodontita apicală cronică
 Semne subiective:
 durere ştearsă sau absentă
 Semne subiective:
 palparea şi percuţia dintelui negativă
 prezenţa fistulei cu ţesut de granulaţie
 uneori lipsa totală a peretelui vestibular pe anumite zone, cu expunerea
rădăcinii
 frecvenţa adenitelor
 Granulomul periapical:
 complicaţie extrem de rară la dinţii temporari
 Chistul periapical:
 1/2000 cazuri de necroză pulpară
 Extinderea proceselor inflamatorii şi supurative în lojele feţei
Interesarea ţesutului limfatic
Infecţia de focar 18
PULPOPATIILE DINŢILOR TEMPORARI

Complicaţiile necrozei pulpare specifice dinţilor temporari

 Sindromul dentar Turner:
o Afecţiune rară
o Hipoplazie localizată la nivelul premolarilor mandibulari
o Dinte nanic, deformat
o Smalţ rugos, cu defecte lacunare, pline de cement
o Dentină redusă la un strat subţire
o Rădăcini dentare scurte şi deformate
o Mugurii dinţilor permanenţi nu mai sunt receptivi după mineralizarea unei
jumătăţi de coroană (P1 – 4 ani, P2 – 5 ani)
 Modificarea resorbţiei radiculare:
o Perturbarea vitezei de consum a rădăcinii
o Modificarea tiparului de resorbţie:
 dinţii temporari devin mobili
 se pierd cu 3-4 ani înainte de termenul limită
 erupţia prematură a premolarilor 19