Românii văzuţi prin oglinda retrovizoare.

Nud
expatologic
– schiţă –

Cum sunt vazuti romanii?

Aceasta e intrebarea la care ne propunem sa raspundem folosind

metode sociologice, documente ale unor institutii internationale, dar
si articole scrise de jurnalistii si scriitorii straini care s-au preocupat
de Romania in anii tranzitiei. Intrebarea nu se refera la societatea
autohtona ca stat, ca sistem politic si economic, ci ca mediu uman
cu o anumita structura mentala. Am vrea sa aflam cum sunt vazuti
romanii de strainii care locuiesc aici temporar, care au stat aici o
vreme sau care calatoresc periodic prin Romania. Prin chestionare si
interviuri directe cu acestia am vrea sa aflam ce este tipic pentru
modul in care gandesc si se comporta romanii, ce fel de legaturi au
unii cu altii, care le sunt normele de apreciere, din ce unghi privesc
ei lumea. Care este mentalitatea lor, in masura in care se poate
vorbi de o mentalitate romaneasca, dar si felul in care romanii se
adapteaza normelor europene, pe fondul intensificarii xenofobiei in
ultimii ani de cand acestia calatoresc si muncesc in alte state ale
Uniunii Europene.

Dilema

Privită de la Viena, Belgrad sau chiar Budapesta, România poate

părea o ţară interesantă. La Milano, însă, imaginea devine mai
tulbure, iar la Londra e deja înceţoşată. În fine, de la San Francisco
sau Sydney, părem de-a dreptul exotici.

Pe de altă parte, spun înţelepţii, nimeni nu-i profet în ţara lui.

Ce e de făcut? Cine îi cunoaşte (cel) mai bine pe români?

Adevărul, credem noi, e undeva la mijloc, adică de partea
„profeţilor” care trăiesc România: expaţii. Aceasta este ideea
originară (şi, sperăm, originală) care a născut acest proiect.

Scop

Străinii din România au insight-ul şi, totodată, detaşarea necesare

unei cunoaşteri mai precise a mentalităţii românilor. Abilităţi pe care
nu le au nici românii, dar nici străinii care n-au călcat vreodată în
România. Cunoscându-ne prin ei, ne vom cunoaşte mai bine. Mult
mai bine.

Vrem, aşadar, să aflăm cum suntem percepuţi de străini. Acesta

este obiectivul nostru. Produsul finit: o carte în care să prezentăm
configuraţia acestei percepţii. Cum arată, cum se îmbracă, cum
miros, cum comunică, cum şofează, cum mâncă sau ce maniere au
în afaceri, pe stradă sau chiar. Acestea sunt doar câteva din
întrebările la care vom încerca să găsim răspuns.

Surse

Vom citi presă şi jurnale de călătorie; vom aplica un chestionar

online şi vom face analiză de conţinut; vom vorbi cu experţi şi vom
realiza interviuri cu expaţi din diverse oraşe şi medii: companii
multinaţionale, ambasade, centre culturale, organizaţii
internaţionale, camere de comerţ, cluburi sportive, shaormerii,
pizzerii, puşcării.

Printre intervievaţi se vor număra şi personalităţi care cunosc

îndeaproape intimităţile societăţii româneştii: William Blacker, Denis
Deletant, Tom Galagher, Keith Hitchins, Claude Karnouh, Alison
Mutler, James Rosapepe, Jonathan Scheele, Katherin Verdery ş.a.
Toţi aceştia ne vor ajuta, prin aşa numită metodă a bulgărelui de
zăpadă, să lărgim universul cercetării noastre.
Rost

Proiectul constituie o premieră. Nimeni, până acum, nu a cerut

străinilor din România să facă un „nud” al mentalului autohton, să
ofere un tablou a ceea sunt, în prezent, românii. Demersul are şi o
altă utilitate: va da acces peste timp la informaţii despre un moment
istoric important: sfârşitul Tranziţiei.

În fine, deşi concluziile noastre se vor baza şi pe statistici şi analize

cantitative, nu vom scrie un studiu sociologic. În niciun caz! Vrem să
oferim informaţii relevante, dar în egală măsură, atractive şi
accesibile. Ne vom adresa unui public cât mai larg.

Algoritm

L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9
A1
A2
A4
A4
A5
A6
A7

A1. Documentare. Strângerea şi parcurcerea pachetelor

informaţionale relevante (Internet, beletristică, jurnale personale
sau de călătorie, interviuri, studii, mass media, arhive, istorii
personale, rapoarte ale instituţiilor internaţionale ş.a.).

A2. Stabilirea universului cercetării. Elaborarea unei liste a

respondenţilor. Structurarea, ajustarea şi definitivarea listei.
Contactarea celor din lista finală. (provizoriu: Asia, Africa, America,
Orientul Apropiat şi cinci zone din Europa: Sud, Nord, Est, Vest şi
Centru)

A3. Elaborarea metodologiei. Instrumente de lucru : chestionar, ghid

de interviu. Pretestarea instrumentelor de lucru.

A4. Aplicarea metodologiei. Contactarea respondenţilor şi aplicarea

online a chestionarului. Realizarea de interviuri cu cei stabiliţi la A2.

A5. Strângerea şi analiza datelor. Analiză calitativă şi cantitativă a

informaţiilor. Concluzii preliminare.

A6. Elaborarea structurii cărţii şi redactarea ei.

A7. Corectură, editare, lansare. (2011)