UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE MECANICĂ ȘI TEHNOLOGIE
TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI

TEMĂ DE CASĂ
LA
TEHNOLOGII DE MONTAJ

Îndrumător, Student,
Conf. Univ. Dr. Dobrescu Ion Scarlat Adrian Daniel
Anul IV T.C.M

2010 – 2011
1
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

Proiectarea procesului tehnologic de montaj

Date initiale :
Denumirea produsului - matrita

Programul de productie- n=400.000 buc

Termen de livrare - 1 an

Fond nominal de timp (2 schimburi ) 4080 ore/an

Grad de utilizare al timpului Ƞ=0.75

Fond efectiv de timp F=Ƞ

Timp de montaj exprimat t=15 min/buc

Ƞ=0.75 randament utiaj ;

Z=255 zile numar de zile lucratoare pe an ;

s =2 numar de schimburi pe zi ;

h=8 durata schimbului in ore ;

2010 – 2011
2
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

Etapa de anteproiect

Calculul ritmului de montaj necesar r se face cu relatia :

1 F 3060 −3
r= Cp = n = 400000 =7.65∗10

Fn=z*s* h =255*2*8 = 4080 ore/an

F =Ƞ*Fn = 0.75*4080=3060 ore/an

Calculul numarului de locuri de montaj necesare L , se dace cu relatia :

n∗t 400000∗15
L= F = 3060
= 1960.7

400000∗0.25
= =32.6 ≅ 33
3060

Capacitatea de productie C , se face cu relatia :

n 400000
Cp= F = 3060 =130 (buc/ora)

2010 – 2011
3
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

2010 – 2011
4
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

I.Introducere

 Atât matriţele cât şi ştanţele sunt scule utilizate în procedeele de prelucrare prin
deformare plastică la rece. Aceste scule poartă denumirea lor şi numele
procedeului care se execută cu ele: ştanţa de decupat,de retezat, de matriţat, de
ambutisat şi răsfrânt margini, etc.
 După gradul de complexitate aceste scule pot fi:
o simple, dacă se execută un singur procedeu;
o complexe, dacă se execută două sau mai multe procedee din aceeaşi
categorie;
o combinate, dacă se execută procedee din categorii diferite.

2010 – 2011
5
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

II.Studiul produsului

Funcţia globală a produsului este de a prelucra prin deformare plastică la rece foi de
tablă, în urma prelucrarii rezultând piese. Restriţiile funcţiei globale sunt:

a) precizie a piesei;
b) calitate a suprafeţei piesei;
c) siguranţă in funcţionare.

2.1 Analiza constructivă-tehnologică a produsului.

Legăturile produsului sunt următoarele:

a) Legătura coloană- placă inferioară

 Activitatea de asamblare prin care se realizează:
presare
 Tipul legăturii: demontabilă
 Elemente de siguranţă: inel de siguranţă
 Elemente de tehnologie:
 repetarea legăturii- 2 legături;
 ajustaje: ajustaj intermediar;
 accesibilitate: bună;
 acţiunea forţelor de gravitaţie şi inerţie: afectează
legătura

b) Legătura placă de bază-placă activă

 Activitatea de asamblare prin care se realizează:
aşezare
 Tipul legăturii: demontabilă
 Elemente de legătură: şuruburi;
 Elemente de siguranţă: ştifturi;
 Elemente de tehnologie:
 repetarea organelor de legătură: 4 şuruburi;
 repetarea organelor de siguranţă:
 accesibilitate: bună;
 acţiunea forţelor de gravitaţie şi inerţie: nu afectează
legătura

2010 – 2011
6
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

2.2 Stabilirea listei componentelor:

Părțile componente ale matriței sunt prezentate in tabelul următor:
Nr. Denumirea componentelor Buc Tip constructiv Rol functional
crt
1. Placa de baza 1 Placa sustinere
2. Placa activa 1 Placa Element activ
3. Coloane de ghidare 2 Arbore Sustinere si ghidare placi
4. Inel de siguranta 4 Inel Element de siguranta
5. Suruburi M6 8 Arbore Element de siguranta
6. Stift de ghidare Φ9 2 Arbore Element de siguranta
7. Rigla ghidare 2 Rigla Element de ghidare banda

Functionare:
In figura 1 este prezentata schema de principiu si partile componente ale stantei succesive. La
cursa activa, placa superioara impreuna cu poansoanele, numit si pachet superior, coboara,
ghidand pe coloanele fixate in placa de baza, executandu-se simultan perforarea cu poansoanele
de perforat si decuparea cu poansonul de decupat. La cursa de intoarcere pachetul superior se
ridica si procesul se reia.

2010 – 2011
7
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

3.Stabilirea succesiunii fazelor de montaj prin metoda matricei de precedenţă

Stabilirea succesiunii logice la montaj se poate face prin mai multe metode şi anume:

 metoda grafurilor;
 metoda matricei de ordonanţare;
 metoda asamblării;
 metoda cercurilor concentrice.
Pentru stabilirea succesiunii la montaj s-a ales metoda matricei de precedenţă (de ordonanţare).
Prin matrice de precedenţă(de ordonanţare) se înţelege o matrice în care componentele unei
unitaţi de asamblare sunt ordonate în pereche una cu cealaltă. La stabilirea matricei de
ordonanţare se au în vedere condiţiile de tehnologicitate la montaj:

C C C C C C C
  1 2 3 4 5 6 7 V1 V2 V3 V4 V5 V6
C1  --  --  --  --  --  --  -- 0 * * * Tinand
C2  1  --  1   2 1 0 * cont
C3    1  --   1 0 * * de cele
C4      1  --   1 0 * * expuse
C5    1      -- 1 1 0 * * mai
sus
C6    1    1  1  -- 3 2 1 0
C7    1        1 -- 2 1 0 *

         
         
2/
 Succesiunea la montaj 1 3 4/7 5/6
Nivelul de precedenta  I II III IV
succesiunea la componentelor la montajul final al stantei este:

C1—C2—C3—C4—C7—C6—C5

Schema de asamblare:

2010 – 2011
8
UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

Coloane
de ghidare
C3
3

Placa de baza Produs

C1 matrita
1 succesiva

Placa Rigla de Stift de Surub de

activa ghidare ghidare ghidare
C2 C7 C6 C5
2 3 4 5

Bibliografie:

1. Dobrescu Ion – Tehnologia montajului ,Ed Universitatii din Pitesti -2009

2010 – 2011
9