P. 1
Ghidul_Banatului_-_Partea_I1._Banatul_-_Descriere_generala

Ghidul_Banatului_-_Partea_I1._Banatul_-_Descriere_generala

|Views: 241|Likes:
Published by gelu05

More info:

Published by: gelu05 on Jan 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/25/2013

pdf

text

original

Ghidul Banatului

~-------------------- ~

'h-

CINEMA CAPITOL

eel mai modern 9i mai elegant local de distractie din

.

TIMI$OARA

Vara gradina feerica

","0' 5

\ "

2

91 5, rr.

Ghidul

Banatului

de

Dr. Emil Gradinarlu

~ !

I I

Ion Stoia-Udrea

Tlmlsoara

Editu ra Oficiului de Turism .. , judo Timi~- Terental

i

----~~~~~~-~ ... ~-~ .. ~ .. ~ ... ---.~.~ .... ~-~~~~--------------~--------------------------------~----------------~

Toate drepturile reservate 'de autori

Copyright by Ed. revistei "Vrerea" Tlmlsoara 1936

Prefata

,

Otmdul de a elebore si tipari aceastii lucrere a izuorst din necesitetee unei riposte. Cu ocasia piimei incerciiri seiioese de propaganda $i cii/Juzire turistice, ce se faeut fa noi in enii -din urmii, prin iiperiree de ciitre .Editure (ihidul Romsniei" a volumului . .Reiseiiihrer dutcli Rumsnien", Benatului i-e fost rezetuetii 0 neplecuts surprizsi. In aces! uolum (§i de prezent pe piata tnciit) prouinCia noestre a fost prezentets intr'o lumina etst de falsa, alat de intentional falsiIicata. meet in primul moment nu ne-e venit sa credem, ea a etere carte se putut tipari 'in Romania.

Desigur eli lucreree de fa/a s« abatut mult dela gandul initiel, depa$ind intenjia unei riposte, sau polemici. Am ceutet, in mod exclusiu, sa raspundem unei necesiteti de alt ordin $i de absolutii ectuelitete, aeeleia dea face cunoscutii provincia Bensiului, sub taste espectele ei si in modul eel mai obiectiu posibil. Se pree poate in sa, ca find cu gandul la intentie inifiala, am creiet unele disproportii in structure uolumului. Astfel de esemplu partea prima a Iucrerii poate ti considerate puiin pres /unga in report eu partile III-V, carl cup rind ghidul turistic propriuzis, insa nu ne-em putut reline, de a nu incerce sa tixem 0 imagine obiectius $i reel« a trecutului $i evolutiei generale a prouinciei, precum $i a sttucturei ei etnice, culturele $i economice de asthi.

Alte motive, de ordin tinencier, ne-su silit iara.$i sa. tnttoducem site detormsri in plenul ini-

5

tiel al uotumutui, deiormeri, ceri seu fi1.cut tot in detrimentul par/itor III-V, sinqurele ceri, de bine, de reu, au putut suporte empuisrile. Am fost lega/i de un anumit numiir de peqini, pe care nu ne-e fost permis sti-l depssim. astfe/ ca avantajarea unei par/i a trebuit facuta tniotdeeune in detri-

mentul eltore. >

In general lnsa credem ca am reusit sa prezen tam un aspect integral al Benetului, edetuiret pana in cele mei tnici emenunte ale lui $i prin eceeste sa punem fa indemsne marelui public 0 c;iliiuza fidelii :;i est se peste de Iiimurite.

Asupra msterielului cuprins in /ucrare nu avem multe de spus. Datele stetistice te-em lust din Jndicetotul Statistic al Satelor $i Unitetilor Adm. din Romsnie" (1932), tolosind si unele comunicsri ulterioete ale d-Iui Dr. Sabin Maiwila. Cspitolul .Benetul Economic" a fost tntocmit de cafre Camera de Comert si ltidustrie din Timisoere, si enume de ciitre dl. seer. gen. Dr. Cemil Manuilii $i dl. Dr. loan Piicureriu, csrore le educem $i pe aceastii cele muljumitile noestre pentru concursul dat. Incolo, - in afarii de cap. .Berocul etnografiei romsnesti" de Lucian Blaga, citet din r~v. .Benetul", $i tntroducerile fa piirple III, IV $l V luate din volumul .Priuelisti bana/eneq de I. S. Udree, - intreg materialul al} fost intocmit lusnd in considerere toete bibliografia de specielitate, apiiruta $i cunoscute pana in prezent.

Sciipari din uedere vor ti, desiqur, tnss nu trebue sa uitiim ca lucreree de fa/a, in domeniul et. este abia 0 incercere de inceput. Dealtfel tnsusi genul eceste de lucrsri la noi este abia in iese.

*

In priuinie editiirii uolumului trebuie sa edu-

cem cele mei ciilduroese multumiri d-Iui prefect

6

DR. DIMITRIE NISTOR, care in celitete de presedinie al Oiiciului de T urism al [ud. TimisTorontsl; 'fnte/egand utiliteiee unei eteri lucriir~ pentru provincia noestrii. ne-e acordat eel mal larg concurs. Deesemenee muitumim d-lui prof. AUGUSTIN COMAN, primarul municipiului ttm: soere $i a-lui TEODOR CATALINA, ajutor de ptimar, pentru sprijinul aeordat in cursul tipetirei, precum in special trebue sa ne esprimiim recunostint« noastra faia de dl. ION OPREA. presedintele Csmerei de Cotner] $i Industrie din Timisoara, $i dl. CAMIL MANUILA secreter general al ecestei Cemete, cari prin avansarea primelor sume necesere tiperirei, au faeut posibile aperiiie ecesiui volum. Deesemenes trensmitem pe eceeste csle multutnirile noestre tuturor ecelore, ceri prin sprijiriu( lor motel si meterieltte-eu stat tntrejutor pentru desavar$irea lucriirii, numersnd printre scestie $i pe dl. ing. Virgil Birou, care ne-e pus fa dispozilie cele mei multe iotooreiii.

Timisoere, Sept. 1936.

Au t o r i i

7

Cuprinsul

Prefata.. ....

Indicele alfahetie al loealitalilor Parlea I. Banalnl, descr. gen •. Seurta privire i s Iu r Lc.a

Pup u l ajj a Banalului

Homanii Svahii . Maghiarii Sarbli . Tiganii Evrei Bulgarii .

Cultura Banalului

Baroeul etnografiei romanesti de L. Blaga • Biserica

Scoala

Literature

Muzica .

Adele plastice .

Banalul Economic

Capitol 'lnlocmil de catre d-n] i aecr, gen. Dr. Camil Manuila !;Ii Dr. loan Pacurariu Agricultura

Industria.

Bogatii1e subsolului .

Partea II. Timisoara

Istoricul eetali(

Evolutia urbanistlca .

Intreprindertle munidpale

Mljloace de comunicajie

Mijloaee de locomojiune in oras Descrierea orasului . . . . . . . . Autoritatl, consulate; Condilii de lrai; Instituti] ~i soc. culturale; InsHtUlii sanitare; Institujfi £i~ nanciare; Arlicole alimenlare; Inlreprinderi induslr.j fnh:epr. comerc.; Asoc. profesionale 184-218

8

Pall'.

5 10 15 22 53 56 62 64 67 68 70 72 72 72 78 82 84 91 95

99 100 114 131 133 136 143 153 162 164 166

Parlea III. Hanalnl apusean Linia Thnisoara-s-Llpova

, Liuia Tlmisoara-e-Ared Linia Timi~oara-Periam.

Linia Timlsoara-c-Sarmtcolaul-Mare Linia Tlrnisoara-c-Comlosul-Mare Linia Timi!;loara- Jimbolea

Linia }imbolea-Arad .

Linia Tlmlsoere+-Crucent

Llnla Tlmleoara-c Stamora-> Bezias Linia Thnisoara-e-Ctacova-c-Gfer .

Partea IV. Hanalnl rasaritean A. Regiu'nea Ca r a su l u i ..

Linia Timisoera-e- Redia Hecija •

Imprelurfmtle Hecltei Linla Timi~oara-Oravila.

Oravita .

Imprejurimile Oravi!ei. Linia Oravif!'l-A~ina ~ Almajul

B. Regiunea Se v e r i n u l u I

Linia Timi~oara-Buzia!;l-Lugoj . Linla principala Timlsoare-c-Grsova . SectluncaTimisoara=-Lugo] .

Lugoj .

Sosele de ramtftcatle dela Lugoj Linia Lugoj - F aget- Me! rgina Secliunea Lugot=-Caransebes

Caransebes . . .

Linia Carensebes=-Marga Sectiunea Caransebes-e-Ursova

Partea V. Valea Dunarn

Intreprfnder-lle induslriale :;;i comerclale mai de searua din Harrat (fara Timisoare)

9

219 223 226 228 230 235 236 239 240 241 244

245 249 254 258 264 266 271 276 279

281 284 288 288 290 294 296 299 302 308 310

319

332

Indicele alfabetic al localitatilor (III-V) '~ Cheveresul Mare 284 Domssnea 312. SU
, Ohisoda 241, 284 Dorgos 299
Pag. Pag, CbizU~u 288, 290 Dr~g ~ine~ti 301
Ada-Kaleh 329 Bodo 295 Oiacova 244, Dreneova 324,
Ad-Mediam 315 Bodrogut-Non 235, 240 Ciavos 243 Dubova 331
Ad-PannoniD! 314 Bogda; 224 Ciclova 270 Duleu 29!>
Alibunar 242 Boldureni 28-1 Cioreni 230 Dumbrava 296
Alio~ 224 Bolva~nita. 312' 0ire~a 310 Enl!elsbrunn 224
Almilej 279 Borlova. 307 Ciresul 300. Er-Somly6 272
Altringen 220l Borlova Veche 280 Ciuta. 302 El'leri~ 291':1
Anina. 258, 263, 276, 278 Bozio, 313 Cladova . 296 Fa.dimac 291':1
Apadia 1:100 Bosovici 279 Cliciova 296, 300 Fa.get 296, 301
Ara.dul Non 224, 228, 235, 240 Brsteui 228- Olocotici 262 Firdia 301
Arcidava 271 Brebnl 30~ Clopodia 250, 251 Fltrliug 294-
Armeni~ 312, 313. Brebul Non 250, 312 Colt an 250 Felnac 235,240
Aurora. Banatului 278 Brestovat 289 Colnmbaca 324 Ferdinand 308
Baca.nl-de Mijloc 298 Buchini 312 Comeat 224, 289 Ferendia. 250, 251
Bacova 28", 285 Bucosnija 312 Comlo sul- Mare 235, 238 Fibi~ 223, 224
Baile Breulane 312, 316 Bndinti 290 Comlosul-Hic 236 Firiteaz 224
Balint 290, 296 Bnjor 29& Comarnio 263, 264 Foeni 241
Banlue 243,2U BullJ:a.ru~ 24~ Oomoriste 264 Forotic 26ol-
Bi!.rateaz 228 Bntin 201 Coramnic 328 Franzdorf 260
Birza 318 Buaies 200, 284, 281) Cornea 312, 314 Fratelia 240, 243
BArzasea 331 Ca.cova 264, 265 Cornereva SIS Freidorf 239
Bi!.!e~ti 296 Ci!.lacea 228 Coronini 331 Gaganis 3tj:t
Bata 299 Calnle 25() Co~evita 298 Gl'Irana. 260, 3lll
Baslas 241, 242, 243, 322, 330 Ca.mpia. 330 Cosova 298 G~rli~ta 266, 277
Beba- Veche 234 Oapil.d 284 Costeiul M. 288, 290 GMaia 243, 249, 25~
Becichereeul-Mare 240 Cl'Ipalna.~ 29B Costeiul d. sus 296 Gfivojdia 299,300
Becichereeul-Hie 230 C1\,prioara 298 Crajma 309 Geln 228-
Belin] 288, 290 Carani 228- Crivina 300 Gherman 243, 251
Belobresca 323, 330 Oaransebes 302, 310, 312 Orueeni 224, 240, 241 Ghertenis 250, 201
Beregs1\,ul-Mare 236, 238 Oaransebesul N. 312 Crn~ovQt 312, 314 Hbilad 244
Berini 284 Carascva 26 t Ouptoare-Beeul 259 Ghiroda 288 : I
Berliste 271, 272 Carbunari 274 Cnrtea 298 Ghizela 29()
Berzovia 250, 201. 263 Carpa 312 Outina 295 Giarmata 223,224
Besenova NODi!. 230 Carpin~ 236, 238, 239 Cuvejdia 224, 289 Gier 243, 244
Beseneva Veche 228, 234 C!lvl'lran 299, 300 Dalbo~et 280 Giloe 284
Bethausen 296 Cebza 244 Deliblata 242 Ginlvl'lz 240
Biled 230, 239 Oenadul Mare 233 Delinesti 259, 300 Ginrgiova. 266
Birchi~ 298 Oenadul Vechi 230, 233 Denta 242, 243 Gladna Mont. 301
Birda 243, 249, 250 Cenei 239, 241 Data 241, 242, 243, 200 Glimboca 308, 301l
Biserica- AIM 242, 243 Oemsteas 233- Divici . 323, 330 Globursu 313
Bobda 239 CharJottenhurg 224 Doclin 264 Gornia 265
Bocea-Mont. 249,250, 252, 294 Cheglevioi 234 Dogneeea 256, 265 Gotlob 235, 238, 240
Bocsa-Rom. 250, 252 Cherestur 234, Doman 261 Grabati 238, 239, 240
10 11 .~~~>------~.~:~~~---------------------:----------~~--,

Greoni 264, 21':5

Guttenbrunn 224

Hauze~ti 301

Hitia~ 289

Hodoni 228

Hodes 289

Hunedoara Tim 224

Iabalcea 262

Iablanlta 280,312, 314

lam 242, 271, 272

Iaaonova 242, 271

lar. 300, 302, 30B, 309

Iecia Mare 239

Iecia Mica. 239

Isrtof 272

Ieselnija . 331

I1idia 274

Ivanda 241

Izvin 288

Izvor. .. . .. 313

.Iamul·Mare 243, 249, 251

Jdioara Sal

Jebel 241, 242, 243, 244

Jena 299, 300

Jhnbolea 236, 238, 239, 240

Jupa 299, 300

J upalnic 318, 328

Japani 296

KisiIova 323

Laba~int 290

Lapusnicel 280, 314

Lenauheim 240

Lescovrta 331

Leucusesti 296

Liebllng 242,243

Lipova 223, 224, 295

Li~ava';!,77 Liubcova 331 Lovriu 230, 235,238, 239, 240

Lucarej 289

Lugo~ 250, 284, 288. 290

Lugojel 299

Luncani 310

Lunga 236

Lupac 262, 265

mace~ti sss, 331

Maciova 302

Macovi~te 274

M::tguri 300

Maidan 264, 272, 277

Mailat 228

Mal 309

Miini'i~tiuri 296

Manil~tur 228

Maniom 200, 254, 265

I1Iarga 308, S09

Margina 296; 297,

Marilla 270, 279

M1f,rti~oara 227, 228

Millul 309'

Ma~loc 224

M§.tnicul·Mare . 300'

M::tureni250' Mehadia: 312; ·314

Mercina ·272

Mihald 315

Milc()veni 272

Moldova 323'

Moldo"va Nona 256, 274, 331 Moldova. Veche 275, 323, 331'

Moravita 242, 243'

Morissena 232, :l33·

Moritfeld 251'

Mo~nita 284

Munar 235, 240

Muntele Mic 307

N~dt'ag 299, 30U

Naida~ S31

Ner!i.u 234, 235

Nermet 262·

Neudorf 224

Nevrincea 296

Nitchidorf 250

Ob!l.deni 244

Obit a 313

Obreja 302, 308, 309

Oena-de- Fiet 264'

Ogradena NOUA 321l, 331

Ogradena Veche 328, 331

Ohaba 313

Ohaba Bistro. 309

Ohaha Lungii. 296

Ohaba Matnic 300

Ohaba-Bom. 296

Ohabita ~OO

Olosag 295

Ornor 243

Opatita 243, 250

Oravita, 242, 250, 256, 263,.266 Or~ova 310,312,318,328, 331

Or~i~oara. 227, 228

Ostrov 298

Ostrovo 323

Otelec 241

Otvest! 243, 28<1

Padureni 242

Paniova 290

Parra, 240

Parul 295, 296

Pecenisca 316

Peeiul Nou 240

Percosova ' 243,251

Perlam 228, 229, 235,240

Pesae 235, 240

Pestere 302

Petnic 280, 314

Petroman 244

Petrosnlta 312

Pischia 223, 224

Plavissvita 326, 331

Plugova 313, 314

Poiana Marului 308, 310

Poieni 298

Pojejena de Jos 323, 331

Pojoga 298

Pons Augusti 310

Praetorium 314

Prigor 280

Prisaca 300

Prolas 263

Pllstini~ 241

R::tcajdia 271, 272

Baehitu 296

Rachitova 272

Radna 226

Rafnic 262

Ramna 258, 295

Recas 288

Recita 249, 250, 254, 294, 295

Remetea-Mare 288

Remetea-Mica 223, 22.4

Remetea Pogo 294

Romane~ti 298

Rudna 240

Rueni 307

Rugi 300

Rusca313

Rusca Mont. 308, 309, 310

Busobita 301, 310

Saealaz 236, 238

Saeosul Turcese 284

Sacul 299, 300

8adova Vecbe 312

eag 240, 242, 243

:;;agul 228

5Mbagel 300

S~cia ~,

Salciva 298

SamMta 24G

Sanandlei 228

~andra 23G

Siinmartinul sarbese 241

Sanmihaiul-Rom. 239, 240

Sanmibaiul.German 239

Sannieolanl Mare 228,229, 230 Sannicolaul Mie 224 Sanpetrul German 235, 240

Sanpetrul Mate 228, 229

Saravale 228, 229

Sarbova 289

Sasca-Hont, 274

Sasca-Bom, 256, 274

Satehinez 228

Satu-mare 235

Satumie 294

Sehondorf 224

Seulia 243, 250

Seca~ 290

S eesseni 265

Secul 2!'JB

Secusigiu 235, 240

Semlacul Mare 250

Semlacul Mic 250

Silha 290

13

12

,- ----------------------~~~~~~--~------------------------ .. ----------------------------~--------

Sinersig

:t;;intll.r

i;listarOV!lt

Slatina Slatina Timi~ Soceni

Socol

Soeolari

,<;lopotul Nou ~o~dea Stamora-Germ. Stamora.-Rom. Steierdorf-Anina Stin!!'pari

~tiuca

I:ludria~ Surdueul-Mare Susaui .

,<;lu~anov!!'~

Su~ara

$u~ca

!?u~tra

I:lvinita

Tapia

Tiirgovi~te

Teiu~

'j'ela

Teregova

'I'eremia ~[are Tibiscu

Ticvaniul Mare 'I'icvaniul Mic 'I'ierna

Timi~eni

Tincova

Tipari

'1'iro1

'I'isovite

Toager

'l'olvadia

Tome~ti

Tomnatic

Toplet 'I'opolovatul Mare Tormac

284, 288 224 289, 290 274, 312

259, 260, 312 295 330 276 280

250,284 241, 242 243 278

274, 280 295 296 264 296 290 274

323,331 288, 289 326, 331

299 290, 295 307, 312 299 312, 313 234, 235 299

265

264, 272 328 242 302 296 264 331 243 244

298, 310

230

312. 319 288, 289 250, 284

Tranau

Tricule

Tufari

Turnul Uisente~

Uivar

UlillC

Urseni

Ususau

Utvin

V!!'lcani

Valea Bistre! Valea Boului v ales orasuhil Valea Mare Valea Nerei Valeapai Vali~oara VaUng

Va.lUa, Marga Var!l.dia Varciorova Vari~~

Vir~et

Visiova.

Vatin

Vinga. Viri~mort Visag

Vodnie Voislova Voiteni

Vrani

Vr~niuti Zabalti Zabrani Zadorlac Z!l.l!'ujeni Zavoiu

Zbegu

Zervesti Z!l'ribe~ti Zlati~a Zorlenjul Mare Zorlencior

11

224 326 328 307 224 241 284 284 299

239, 240 228, 2S4 310 SOD 273

298, 301, 309 275 295 312

258, 259, 263 31Q 271 3U

228, 229 241, 242, 243 250, 252, 29b 242

226, 227, 228 298 295 262 SID

242, 243, 249 272 271, 272 296 224 235, 240 :t99. SOO S09,310

'S13 307 295, 300 3S0 295 295, 300

Par tea I.

BANATUL

Descrierea generala

15

Ganz&Comp.

Budapesta

~--------------~----- _._._-------_ .. _----

Peisaj haniitan

Fol. ing. V. Birou

I Produse

principale:

Motoare Diesel

Motoare de benzine Valturl de rnoara

Pompe centrifugale Frigorifere

Masinl agricole

Grupuri electrogen.e lnstalatiuni electrice Motoare si dinamuri Concasoare si orice alte

Ma~ini pentruindustria ceramics, etc.

Reprezentanta qenerala:

.lntreprinderile Ganz' SAR

Reprezentanta pentru Banat:

Eugen Acs Tlmlsoara IV Bratlanu 39 / Teletan 16-02

16

Banatul

Teriloriul cuprins intre Mures, Tisa, Dunare !;li Munlii Cerneipoarta mdeobete nurnirea de "Banat". Aceasta denumire i!;li trage originea dela vechea orgarrizajie politica a "Banalului Severinului", inglobat mai Hl.rziu partial In .. Banatul Tfmisan", sau simplu "Banal", Situa!ia geografica a aceslui [inut, - indns la nord, vest !;li sud de braul a trei ape, iar la est sprijinit pe muchile sudveslice ale Carpatilor Crislalini. - a Iacut sa se formeze ad o provincie cu caracier unitar !;li de mare Insemnatate in Irecut, cad fUnd siluata la intretaierea celor doua mari drumuri cari legau Parisul de Ie-

Ohi dul Ban atn I ui

2

17

rusalim :;;i Roma de Urali, limp indelungat ea a Insemnat eheia Europei.

Solul acesleiprovincii prezinta 0 bogata varielate de aspecle. La rasi'irit munti inalH dau 0 infi'i\i:;;are alpina [lnululul, inaltand spre e~r piseuri aride amintind peisagtlle carstice, sau eulmi Intinse eu bogate pa:;;uni, eu coaslele coborand impadurile spre vai eu lzvoare crlstaline. Inspre apus muntii descresc asemenea unor magnlfice lrepte, devenind dealuri ell suleuri blande, ca dintr''odala apol sa se ptarda cu totul in marele ses banatan intins cal e zarea, in care, pe ar~ila, fata morgana l:;;i [oaca apele-i vrajite.

Munji! Banalului forrneaza ullimele prelungirt sudvesUeeale Carpalilor Crislalini. Cel mai pulernic masiv este acel al Godeanuluicu varfurtle .. Go~ deanul" (2229 m.), Gugu (2294 m), Tareu (2190 m.) si Muntele-Mic (1806 m.), Iorrnand spre rasarit Ilnia de limita a provinciei. Culmile acestui masiv sunt formate mai mult din podisurt netede, bogate in pasuni. Spre nord se inlinde masivul Poiana Rusca cu varfurtle Rusca (1359 m.) ~i Padesu] (1380 m.), avand acela~· aspect ca ~i masivul Godeanului, doar ceva mai sfa~ial de ape. La sud de Go~ Fot. Ing. V. Birou deanu Incepe ma-'

Peisaj banatan

18

I j

1

sivul Mun!iiCernii eu Dornogledul, coborarrd pana Ta Dun are, La nord vest de ad se Inttnde . masivul Semenkului, iar la sudvest MuntH AImaiulul. Varfurile nlciunuia dlnlre acestta doi nu aling 1500 m. tnaltime. Mergand spre apus apoi inlram in reglunea deluroasa, cu coline intre- Peisaj bana\an Fot. ing. V. Birou

Udale de campti inllnse, carilreptat se pierdIn marele ses bana\an, numit al Toronlalului.

AtM regiunea muntoasa, ~cal ~i cea deluroasa, sunt bogale 'in paduri, minereuri !;Oi carbuni. Solu 1 dimpiilor !;Oi in special al marelui ses, esle de 0 Iertilltate care suporta icomparajla cu a or i" caruf [inut de pe continent. Excepjie fae nisipurile mlscaloare ale pustel Dellblatei, cad vara dau aeeslui [inut un aspect de desert saharian.

Pe langa cele trei mad raurf, Dunarea, Tisa l;!i Muresul, eari il incercuesc de trei parti. pamanlui Banalului mai e udal, de 0 muljime de rauri mai mici, cari izvorasc din muntll banaleni ~i Mind camplile, sau chiar marele ses, se varsa in Dunare sau Tisa, eel mai important, din, punct de vedere economic, este Begheiul, care Izvoraste din Poiana-Husca ~i legal printr'un canal de alimentare en Tirnisul in apropiere de Co~leiu, a Iost facut navigabildela Timieoara pana la Perlas, unde se varsa in Tisa, Iegand astfel melropola Banatu-

2'

19

,lui cu Dunarea, ~i deschizandu-I asHel drumul pe apa. in acelas limp spre Viena ~i spre Marea Neagra. Dintre cei 48 de afluentl 'amintlm doar Bereg-

d~ .'

Din Mures in apropiere de Felnac se desface canalul Aranca, merge para lel cu Muresul slse

varsa eu 50 km mai [os ca el in Tisa. ,

Timisul izvoraste din partea nordvestica a Semeniculul, trece pe la Caransebee !;Ii Lugo], !;Ii. se varaa Ia Panciova in DunarerAre aproape 100 de afluenh, dinlre eari cei mai .de seama sunt Bislra. Barzava, Nadragul, Temesel, [oraga, Poganicl ~i

Chizdia. .

,. Cara!;lul Izvoraste din "Izvorul Tamaduirll" ("Baia Vulturilor") de pe Semenic sl Iaind Irumoasa campie numita"Valea Cara:;mlui". se varsa in Dunare la Palanca, Tot la Palanca se varsa l}i un al doilea rau care .izvoraste tot din Semenic, anu-

me Nera,

Cerna Izvoraste din masivul Godeanu, aproape de Baile Hereulane prhnesle afluenjil Bela Reca, Mehadiea !;Ii Ohaba, apoi se versa in Dunare la Or!;1ova.

Clima Banatului, - in afara de regiunea munlilor marl, unde clima este aceia obisnulta a inaltimilor. - esle cat se poate Peisaj hanatanFot. ing. V. Biroll de blanda, Iernile

20

sunt In general scurle ~i Mra geruri prea marl, iar vara temperaiura rar atinge rna-

ximul de 40°.

Toamnele sunt

Iungi ~i Ioarte Irumoase, mai ales In reg'iuriea dealurilor.

Teritoriul intreg al Banatului este de 28.502 km. O. Din acest teriloriu 18.543km. 0 sunt

In patrimoniul Ho- Peisaj bana!ean Fot. Ing, V. Birou

mantel, iar restul

de 9.959 km. 0, deci eeva mai blrie ca 0 treime, a fost cedat jugoslavlei prin tratatul de pace dela Trianon. In felul acesla grani!a de vest a Banatului Homaniei 0 Iorrneaza acum 0 linie trasala dele Beba Veche, - punclu] eel mai apusean al Banatului Rom. $1 al Tiirii, la Intretaierea a treigranite: romana, iugoslava !;Ii ungara, - pe langii Valcani. Comlosul Mare, [imbolee, Cruceni. Moravlte, Jamul~Mare. incovoindu-se spre est pentru a Incunjura [inutul Var!;letului ~i al Bisertcii- Albe, f;li eslnd la Dunare aproape de Bazias.

Din punet de vedere adrninistrativ Banalul Rom. este ImpiirtH In trei judeje : Caraf;lul cu un teritoriu de 4808 km. O. eu resedinja Oravita, Severinul cu teriloriu de 6422 km. 0, eu resedinja Lugo], ~i Ttmls-Torontalul cu teriloriu de 7313 km. O. cu resedinja Tlmlsoara.

judetul Caras cuprinde teriloriul aproximativ

21

al vechiului comitat Caras, care a exislal pana prin sec. XVAea cu iresedinta in cetalea Cara~ovei ~i a fosl remfiinlat in anul 1927 prin desfacerea [udelului Caras-Severin, in doua. Partea nordvestica, aceia care a aparjlnut canova Banatului Severin, a formal [ud, Severin. judelul Tlmis-Torontal esle alcatuit din imbinarea celor doua [udeje vechi de ses, a Timisului ~i Toronlalului, ambele mlcsorate

. prin trecerea parUi apusene a Banalului la Jugoslavia.

Seu.-iii privire istoriea.

Partea de vest a leriloriului de azi al Banatului Intro departata epoca geologica a fost acoperita de ape, facand parte din asanumlta "Mare Pannonica". Dupa scurgerea apelor prin spartura facula Ia Cazane, uscatul proaspat format a Iost repede impanzif de vegeta]le ~i cuprins de pad uri, in mijlocul carora nu au tntarztat sa apara, in era qualerriara, marile animale preislorice, mamulul, elefanlul, etc., ale carer urme au fost gasHe pe valle raur llor Nera, Cara~, Moravita, Beregsau ~i altele.

Urmele ornului apar foarte de tirnpuriu pe pamanful banalan. S'au gasit obiecte din epoca paleolitica, neolilica ~i a hronzului, ca in eneolitlca sa tntalntm deja urme de civillzajie superioara. (Cele rnai insemnale descoperiri s'au fa cut lot in apropierea raurilor, ~i anurne la Baile Erculane. Beba-Veche, Bisertca-Alba, Cuvin, Dejan. Denla, Dela, Par]a, Vlaicova], Varadia. Var~et. ValiDa, etc.)

Crealorii clvllfzaliel eneolltice, care are un caracler unilar in inlreg sudvestul european, se crede ca au fost Tracii, a caror rarnura nordica au Iosl Getil, numi]i ~i Dad. In. orice caz Getii au

22

Valea Nerei

Fot. G. A. Popescu

locuit in [lnuturtle noaslre cu circa 18 veacuri Inainle de Chrlstos. Pe la anul 1000 a. Ch. n. navalesc SeitH in aceste [Inuturi t'i le slap&nesc aproape doua veacuri. pana cand sunt asimilati complect de marea masti getica.

Cea mai veche ~lire Istorica despre Get! a avem din anul 512 a. Ch. n., dela istorlcul grec Herodot, Agalhir~ii amintili de el ca locuind alunci in [Imrtu rIle noastre banalene se pare ca au fost lot de neam Iraco-getic. Pe la anul 300 a. Ch. incepe navallree Celjilor dinspre nord vest. cari se [l~eaza aci, dar vesnic in lupla cu Gelii. sunt respirrs! definitiv de acestla peste doua veacuri. cand marele rege gelic Boirebista l!;;li intinde siapanirea pe ambele maluri ale Dunziri! pana Ia mare.

Incurand jn8a acesli Geti, numili Dad de catre Romani. ajung 'in atirigere ~i apoi in conflict cu Iendinlele de expansiune ale Romei Imperia-

!

23

lisle. Conflidul e provocat de calre Dacli, cari au in Irunlea lor aeum pe unul dinlre eei mai mare]! regi ai aeelei epoci, pe Decehal. In anul 85 p, Ch, n. Dacii fae 0 ineursiune in Moesla :;;i sfarama 0 armata romana, 0 infrangere l';Ii mai grozava. catastrofala, sufera in anul urrnalor I)t armata romana de represiune, cornandata de Fuseus. Ceva mai mull rioroe pare a Ii avut Tetlius [ulianus, care la 89 da 0 lupta ell Decebal Ia Tapae in Banal ~i repercuteaze 0 vidorie. Dar paeea se ineheie in favorul 'lnvinl';lilor.

In prlmavara anului 101 insu:;;i imparatul eel nou, Traianus. pornesle eu leglunile sale spre Dacia. Imparatul trece Dunarea Ia Lederata I)i ina inland in Banal pe un drumee trecea pe la Berzovia de azi,se Izbeste eu Decehal lot IaTapae. Decebal este Infrant {Ii trebue sa aceepte condl-

Valea Carasului (Prolas)

Fot. G. A. Popescu

-di [iunile de pace Impuse de Invingator, Nu sunt deloc usoare acesle condi[Iuni, Insearnna aproape 0 nicerire. De aeeia Decebal nid nu se gandel';lte sa Ie respede. Dar I)i Traian esle holaraI sa termine eu arnerrinlarea daca 0- >:Iathpentru tot;. deuna. La 105 razboiul izbuc-. nesle din nou, T ra ia n trece Dunarea pe podul construit In-

trelirnp de ca- Topoare de piatra· Muzeul Banalului

tre arhfteclul

Apolodor la Dobreta (Turnu-Severln, unde se-vad ~i azi urmele podului], tnainteaza pana in inima Daciei !jli dupa Iupte grele ocupa capitala Sarmisegeluza, Decebal i§i strapunge pieptul eu spada, dupa -ce capelerritle sale seotravisera, ea Sa nu ajunga vii in mantle Romanilor.,

Cu aceasla mareata jertfa eroica, asenienea unui crepuscul a1 Zeilor, se Incheie proprluzis istoria Getilor. numiti !jli Dad.

Dada esle prefacuta in provincie romana l';Ii Traian in cepe imediat colonizarea ei, care va eonUnua mereu timp de aproape un secol l';Ii [umatate.

25

24

" "

o desvoltare extraordinar de raplda ia ileeasla provincie ~i in curand ea se va hucura de 0 epoca de Inflorlre eum n'a cunoseut nlclndata inca. 0 multime de drumuri romane taie acum loata Dacia ~i un [;Iir Intreg de eehlli. eolonii f;li orase in fig adanc radacinlle rornanltatii in pamantuI ei, Populajia autohtoria, dad), se amesteca cu nofi veniti, Ie Insuseste limba r;;i in curand pe tolcuprlnsul provinciei locuesle un nou neam, de ori": gine dade, dardupa Iimba [;Ii obiceiuri romanie.

Aceasta transformere se face poate mai repede ca in oricare parte in [inutul Banatului de azi, care flind partea eea mai apropiata de Roma a provinciei, poarta ei am putea spune, era f;!i cea mal des tmpanzlla cu drumuri, Iocailta]! ~i celaJi romane.

Incurand se Inluneca insa zarileDaciei romane. La portlle ei ineep sa bata navalitori! barbart, Legiunile Romei se izbesc mereu eu ei la hotarele provinciei.

La 272 Imparatul Aurelianus e nevoil sa reIraga legiunile din Ardeal mai spre sud, iar la 275 cedeaza ~i teritoriul Banatului r;;i Olteniei de azi Gotilor. Legiunile cu intreg aparatul de slat roman parasesc pentru totdeuna Dacia Tralana.

Dar pe vaile raurtlor f;!i pe culmile munjilor Daciei rarnane 0 popuiatie de plugari r;;i pastor! daco-romani. Aceasta populajie e legata de pam ant" nu are unde sa plece, Se relrage spre Iocuri mai ' ferne f;!i se supune noilor venl]! fan'i impotrfvire. De ad tncolo Insa ea slngura ramane sa conslruiasca istorla adevarala, continua, a acestui pitmant., pan a in zllele noastre, Multi stapimHori se schirnba 'in cursu] veacurilor. Dar toti aceslia nu sunt dedit valuri, pe cad vantnrile istoriei le alunga mereu, in, limp ee adancul, eceasta masa anonima de plugari.

Obiecle preistorice

Muzeul Banatului

t;;i pastori, rarnane mereu pe loc. Fiecare cucerltor nou 0 gaser;;le tot pe ea ad. neclinlita. Candva va razbate tli en la suprafata, dar pana alunci vor trebui sa se scurga aproape doua milenii.

26

27

.. - .. --- .. -----~~---~---___,..~""""-------=~- -~-- =-- =--=~~-- .. =~---="~".= .. ---.-=-~- ... ==, ..

Dupa Goti Yin altl barbari. Hunii ocupa ~i se aseeza in pusta panontca, Jar regele lor Atila i~i situeaza resedinta uncleva prin Banal. Dupa a~ cestia yin Vanclalii. GepizH, apoi Avarii sunt stapanii linutulut, pfina spre sfarsitul veacului VIII.~ lea. cand Carol Magnu. regele franc, Ii sfarama.

Dupa ei yin Slavii. tot in calilale de cuceritorl. Acestia tnsa se .aranjeaza ad pentru lunga sedere, Ei se constiluie un rei de clesa siapanitoare, avand ca supusi loate populatia daco-romana, care [e muncesl« pamanturile {Ii le plateste dijma. Ei impun desigur ~i organtzarea lor sociala ~i chiar toponimia lor.

Dar eceasta situajie nu dairiueste mull a vreme, Incelu] cu incetul barierele dlntre eele doua stari elnice cedeaza, elemenfut slavse disolva in masa daco-romana, Se pastreaza insa dlferentlertle de

Idoli de lui

Muzeul Bauatului

28

Vara,

cand arsita moleseste sl trupul

sl spiritu I,

timisoren!l

gasesc 0 admlrablla reconfortare

la

Plaja Comunale

("Strand ")

29

Lupta dela Tapae (Columna Trufana)

stare sociala, pe deoparle stares eelor Iibert, a Iuptatorilcr, a stapanilor pamanturilor, pe de alta parte slarea supusa a muncitorilor pe ogor, eu drepturi reduse ~i tributari.

Dar aceste slar! sociale nu mai sunt diferenHale elrricesle, nu mai sun I una slava, cealalta daco-romaria, ci ambele sunt r o m a n e.st i. Prin asimilarea elementului slav procesul de Iormatle al poporului roman s' a deaavarslt !;Oi de-acurn tncolo el il;'i va continua istoria sub acest nume nou.

Acest proces este in curgere inca in vremea lnflorirei proaspalului slat bulger, care pe la anul 800 il;'i inHnde slapanirea l;'i asupra Banatulut, l;'i se desavar~e$le abia in epoca venirii l;'i asezari! Unaurilor in aceste [lnuturl, cand icele doua sUiri socia le sunt nivelale, cu oarecare deosebire, la una ~i aceiasi stare supusa de catre noli cuceritori.

La venirea lor in Panonia, Ungurii gasese in

30

- ···--"i

regiunea dintre Mures-Tisa-Dunare 0 organizatie de stat slavo-romana, sub carrnuirea prlncipelui Glad. care il;'i avea resedinta pe Mures, la Mortssena, (in loeuI Cenadului de ezi). Glad este InIrant de arrnatele vizirilor lui Arpad l;'i se inchina .acestuia devenind supusul lui. Urmastl lui Glad intra in randul nobilimei maghiare, pe atunci la tnceputul procesului ei de Iormajie, l;'i se' maghiarizeaza. Mai tarzlu unul dinlre acesti urmasl ai lui Glad. Ahtum, se rascoala impotriva regelui Sf. Stefan. ,e invins insa l;'i ucis in [upta, iar locul lui il ia vizirul Csanad.

UngurH. in calitatea lor de cucerllorl, alcatuesc o noua clasa sociala slapanitoare, Iuand pentru danl;'ii proprletatea pamanturtlor, Din aceasla stare soclala se desvolta nobllimea jneghlara. Din populatla autohtona 0 mica parte reusesle sa-l;'i mentina 0 rama~ila de drepturi, intra in randurlle no.hiltmel maghiare. jnsa pe masura ce se rldica in rang, trece l;'i din puncl de vedere elnic la cucerttori: se maghiarizeaza. Acest proces de maghlartzare al nobilimei romanestl din Banat continua veacuri de-arari-du]. Cnezii se pii.streaza inca romani. Dar imedial -ce un cnez este fiicut nobil, el intra in raridul unei aIte najiuni l;>i peste ·cilteva generalii il;'i pierde cu totuI caraderul etnic original.

Singura slarea de [os, aceia a

i

I

I

I

l 1 i ,I

r

i

!

1

Ruinele cefalii Caraeova

31

muncitorilor de parnant devenl]l Iobagi, i!;li pastreazii earaderul etnic lot .timpul, Hamane una. !;li aceiasi pesle veacuri,. sub loli cucerilorfi cari se succed.

In prima epoca a statului maghiar, sub regii arpadieni, Banatul nu se bncura . de prea multa Iiniste, Pe la anul 1070 Be!;leneii, adusi in Banat inca de Sf. Stefan, se rascoala, insa sunt batuti de regele Solomon. La 1091 Cumanii navalesc ai pustiese Banatul, iar in limp ce se relrag, sunt atacaji !;li hatu]! la Pogdneeti de catre regele Ladlslau eel

Sfant, .

Dupa aceia limp de aproape [umatale de veac regii maghiari se Incurca in razhoaie cu imparaji! bizantini. Armatele bizanline in mai multe randuri fac ineursiuni in Banal, alunga nobilimea maghiara ~i in loeul ei aseaza stapanltort slavi, Insfar~it Bela III. pune capat acestor razboaie ~i retnscauneaza ordinea ~i aci. Aceasta provincie creste

Fabrica de ghiata Comunale

din Tirnisoara

livreaza ghiata igienica cu pre] convenabil

Ruinele celii\ii Sevdinului

mereu in imporlanli'i, aslfel ca sub. d~mnia regelui Andrei II. (1205:-1235}eomitele timtsan are. puteref;li autoritate egale eu v~evodtil At~"",alul~l.

In aceasta epoca se lamure~te ~l geo",r~fia poliHca a tlnutului dinlre Mures, Tisa . ~i. Du~are. Partee apusearra euprinde e0II?-n~tel~. TlI~ll~uIUl. eu re~edin!a desigur in eelatea Ttmlscrtt.. !;ll a~ Cara~ului, avfmd cetil\ile Sumigul,. H.or~m.ul ~l ~arasova, supuse mai tot timp~l Junsdlct~u~e~ ~l pulerii militare a comitelui timu;;an. La ras~nl~vem Banalul Severinu lui, cuprinzftnd teritorml dintre Mures, Cerna ~i Olt, decl leriloriul judele10r Severin 0 parte din Cara~ !;li MehedinF· Acest Banal al Severinului a Iost 0 organizatie politica izv?rala din necesitattle militare ale U ngariei !;li teritoriul lui a variat 'inconUnu, dupa impJ,"ejurari. In fruntea acestui [inut stelea un ban. care din punct de vedere mtiitar era mai inlotdeuna subordonat com He lui Iimisan, la Iel cu dlstrictele val~he.

Dislriclele valahe, sapte, uneorr ol,'t ~a numar, formeazil in aceasta epoca 0 orgarrizatie

Obidu\ Banatului

3

32

33

politica eu un aspect de autonomie in eadrele statului maghiar, Dlstrtctele, nurnile uneori la Inceput ~i comitate. se admlnlstreaza dupa ,,0 Ieg~ veehe !;li aprobata a tuturor dlstrictelor valahe. Sunt organizate dupa eomune !;li cercuri, avand in frunte cnezi !;li obercnezi, eari Impreuna . eu nobilimea sunt subordonati comitllor dfstrlctuell. Aceste districte sunt indivizibile. nobilii lor fae parte din nobilimea larii. nici Insus] regele nu poate Inalraina patnantul [inutur ilor lor. nu poale face donaHi in euprinsu1 lor, decal nobililor sau enezilor din districte. Ele stau sub jurisdicliunea banului de

Severin. .

In anil 1241-42 Banatul, ea tntreaga Un~aria, e pustiit de navalirea Tatarllor. Dupa retragerea acestora tinutul avea un aspect dintre cele mai jalnice. Satel~ arse, pustifte, cetatlle celemai multe facute una eu pamantul.Populalia in huna parte ucisa, sau dusa in robie. 0 mica parte a scapat numai de urgia tatareasdi, gasind refugiu pr in pa~ duri !;'i in munti, Dar!;li dinlre acestla a mai secerat multi foameiea, ce a urmat imediat dezastrului provocat de navalitori.

Regele Bela IV refaeealunei prtnlre allele ~i cetatlle Tlmlsoara, Mehadia, Lugojul, Fagetul, Carasova, Lipova, Jdioara !;li Sebesul. Pentru apararea grani!elor sudestice aduce ordinul cavaleril~r IoaniH carora Ie da Banalul Severin. Dar aceslia nu r~~an decal vre-o 15 ani in Banat, !;li dupa plecarea lor sarcina aparart! granilelor revine iar organizatitlor valahe.

Pentru a spori populalia atat de rarita a la~ rii Bela aduce in tara Curnanii !;li Ii aseaza in p~rtea de vest a B~nalului de azi. Dar acesti nomazi provoaca mereu dezordini !;li lin in perrnanenta agilatie!;li amenintare provincia. Pentru a

34

pune capat aceslei star! regele convoaca Adunarea Tarii la Foeni. Dar situejia nu se Imbunataleste mult nici dupa a~ ceia, dimpotrlva este agravata de a doua navalire a Tata rilor, in anu] 1285.

Ordinea se restabileste deplin a bia cand Carol Robert. de Anjou, ureal pe T ronul U ngariei dupa slingerca easei dorn-

nitoare arpadie- Cula Clacovei

ne, pentru a nu

fi in centrul Intrigelor deja Buda, i~i mula resedinja la Timisoara. El Intareste celalea, zideste ad un Irumos palat regal (in locul aclualului palat Hunladt), [ine curte mare, Iuxoasa, ceia ce conlribue mull Ia desvoltarea cela[l]. Dupa opt ani insa se mula indarat la Buda.

Dar provincia aceasta e sorUM sa nu se bucure ntclodeta prea mull limp de Ilniste. La sudest apare t;;i din zi In zi creste tot mai ernentntatoare primejdia noilor navalitort, Turcii. Veacuri lungi Banalul nu va mal cunoaste lini!;llea l;1i foarle de multe orf va fi teatrul luplelor, Regii Ungartel acorda 0 deosebita alentie aeeslui Ilnut, Illndca el ~liu hine ca aei e chei~ intregii U~garii. Si a intregll Europe crestlne,

35

Primadala. calca Turcii pe pamantul Banatului la 1396, dupa Infrangerea suferita de armatele crestine la Nicopole.

La 1429' Sigismund tncredlnteaza paza Banatului . cavalerilor Ieutorri, dandu~le Banalul Severhrului, insa aceslla nu pot face fala Iorlelor superioare !;Ii peste dlJiva ani sunt nevol]! sa paraseasca cetalea Severinului, lasand-o in mainlleIul Dan, domnul Tarii Homanestl,

Armatele lurcestl amerrinta tot mai aprtg hotarele Banatului. Dar acum, pentru a Intarzta dezastrul, care inevitabil se va produce mai larztu, in isloria Ungartei apare un om providential: Ion Huniadi. Una dintre cele mai nobile, cele mai rnarete figuri ale istoriei.

Roman deorigine, el s'a rldicat din .raridurfle modeste ale nobilimei vaJahe pan a la cele mai inalte trepte ale organizatiei de stat. Ntctodata tnsa nu si-a pierdut caput niciodata nu s'a lasat larat de arnbitie, 0 via!a intreaga s'a Iuptat 'pentru a opri in loc expansiunea Islamului ~i cat a trail Turcii nu au pulut Inalnta peste bariera rldicala de dansui la Dunare,

Primele lupte Impotriva Tureilor ~i le-a ca!;ltigat eu arm ate formate mai mull din iobagii de pe mosifle sale din Banal, in cea mai mare parte valahi, !;Ii nid in timpul cand a Iost guvernator al Ungariei nu a invafatsa-i dispretulasca pe acesli umili Iuptalorl, ca ceilalJi nobill din vremea Sa. Pana Ia moarte a ramas acelas luptator modest !;Ii vesnic acolo, unde primejdia a amenlnlat mai .mult.

Cea mai mare parte a vietiif;li-Ei pelrecul-o in Banal, fie la Timtsoara, al care! comite a fost, fie la moaiile sale din Timi~ sau Severin. fiind in acelas limp ~i ban al Severmului, funcliune, pe care 0 indepltneste impreuua eu Iratele sau, tot Ion.

36

Biseridi rom. de lemn (Cehza)

A murit Ia 11 Aug. 1456; Ia cal eva zile dupa straluclla vidorie repurtata asupra Turcilor sub zldurile Belgradului, Incununare demna a unei vieti luptate mare! pana la capat,

. Dupii moartea sa, fiul siiu mai mare, Vladislav, indepltneste Iunctlunea de cornlte timisan, dar nu mull limp, cad incurand cade prada uneltlrllor dela Curle ~i esle decapitat de catre regele Ladislau V.

Al do ilea fiu al sau tnsa, Malel Corvin, e ales rege al Ungarlei ~i epoca domniei lui este una dintre cele mai marete din toeta istoria acestei liiri.

In prima epoca a domniei lui, Matei fiind ocupat eu razboiul cu Cehll, Turcii fac mai muIte incurstuni in Banal. aiungand uneori pana la Timisoara. La 1478 Malei tncredinteaza Iunctiunea de comlte tlmisan lui Paul Chinez~l, nobil di~ parlile timlsene, roman de origine, om vileaz, dar crud ~i netndural chiar falii de supusi! sai, Reuseste insa

37

sa asigure securitalea granilelor.

Starea Iohagtmei, a mulllmei muncitoare ~i supuse, e cat se poate de Irisia in aceaala epoca, Hazboalele continui cer cheltuell tot mai mati ~i acest lucru il reslrnte mai ales patura de jos, Iobaaul duce 0 viala de animal aproape. Nirnic, nici 0 Iege, nid 0 autorilate nu-l apara fala de prelenjiunile tot mai mad ale nobilului. Sarclni noi ~i noi i-se arunca mereu pe umerf, pana cand se pr abu~e~le sub greulatea lor. [os, in adanc, apele se tulbure, Mizeria ~i disperarea sunt sfelnid raL

La 1514. sub domnia lui Vladislav II. mitropoltlul primal dela Strigoniu arrunta bula papala pentru strangerea oastel cruciate impotriva Turcilor. Sub sleagurile lui George Doja, numlt comandant al acestei osti, se strang mai ales Iobagii, cad nu mai pol suporta mizeria ~i tralamentul de acasa. Nobilii Incearca sa impiedece prin cele mai

La trei minute dela Gara

Hotel Splendid

Tlrnisoara IV, Spl. Muller Guttenbrunn 17/b Telefon: Nr. 22~62

~ Apaduct, tncaizlre centrals Bac~isul interzis

Restaurant propriu

Preturi red use

~----------------------~--------------~

38

aspre mijloace ple- f carea iobagilor lor in oastea cruciata, : ceia ce indarjeste ~i mal mult spirtlele. SiDoja porrieste cu armata sa de iobagi, dar nu impolriva Turcilor, ci impolriva nohilimei. Pe Iobagi razbunarea cloctta in disperarea anilor Iungi iiindeamna 1a cruzimi extraordinare. Pustiind Iotul in calea ei trece oastea lui Doja peste pusla ungara, se indreapta spre sud, ocupa Cenadul, a-

-poi pornesle spre

Ttmisoara. Celatea Cula Var!;letului

insa e bine intarila

!?i reztsla asediului. Armata de iobagi nu e pregaliUi. pentru asediul cetatilor. Inlrelimp soseste !1i loan Zapolya, voevodul Ardealului. ,cu armalele nobiliare. Lupta se da sub zidurile Timtsorfi ~i e crancena, cad de ambele par!i lupta ultima disperare, Armata de iobagi e tniranta, impra~liala. Doja ~i comandantii sunt prlnsi.

Si alunci urmeaza 0 scena de 0 cruzime r evoltatoare, cum putine cunoaste istoria. Tovarasli lui Doja sunt [irru]! saplamani Inlregl fara brana, apoi sunt scosi la locul de executle. Doja,

39

desbracat, este asezat pe un Iron de ffer incins, pe cap i-se pune coroana de fier Inrosfta in foe. Tovara!?ii lui sunt pusi s.a-i smulga cu dinJii buca]] de carne din trup ~i Sa le manance, cei cari refuza sunt ucis! pe loco Doja tndura cu barbatie chinurile pana la capal, Se sUnge fara valer ..

Dar razbunarea nobilimei nu se termlna aci, Fugarii surrl urrnarf]! ~i ucis] fara mila. Si femeile ~i copii lor. In locni fiuIui fugit pIale~le capul latalul. Sau al Iratelul. Sau al amandurora.

In acelas an Adunarea Tarii constitutta Ia Buda ia ~i ultimile rama~i!e de drepluri urnane iobagilor, ii seoate aproape din randul oamentlor, Atunci li-se ia, prinlre allele. ~i dreptul de a se mula de pe 0 . mosie pe alia.

Aceasla paua Ia dernenta nechlbzulta razbunare a nobilimei nici nu intarzie sa-~i aduca roadele. La 1526 pe campia dela Mohaci Turcii sfarama complect armata maghlara ~i illi Incep slaparrirea ~i asupra nordului Dunarti. Regalnl rnaghiar se destrama. . Niciodata provlnciile componente nu se sudasera complect intr'un tot uriitar. Banatul Severinului cu distrtctele valahe aveau uneori mai mull caracter de vasali, dedit de supusl, Ardealul abia daca renuntase la tendinjele lui de a se administra ca principal deslnestatalor, fiind numai in raport de vasalltate fala deregele Ungariei.

Cum Ludovic II a murlt Ia Mohaci, fara a lasa urrnasl, voevodul Ardealului convocand 0 adunare Ia Alba Iulla se tncoroneaza rege al 'Ungariei. Dar in anul urmalor nobilimea adunata Ia Bratislava declara nula alegerea lui !?i il proclama ca rege al Ungariei pe principele Ferdinand de Austria. Timp de 12 ani se razboesc eei doi regl, pan a la 1538, cand incheie pace, conform care!a

Ttmlsoura in sec. XVII

Desen contirnporan

40

Ban~tul ramane sub slapanirea lui loan Zapolya, Dupa moartea aeestuia, pentru a nu ceda domnia Ardealutui ~i Banatului lui Ferdinand.vaduva lui proclama pe fiulsau minor ca rege, fiind spr'ijinita de Sultanul Soliman. care se Ioloseste de acesle Irecaturt pentru a-l;li aseza garnizoanele in Buda. Izabella, vaduva lui Zapolya, i~i muta resedinta in celatea Lipovei, ~i dupa zeee ani de guvernare plina de greuta!i cedeaza domnia lui Ferdinand.

Dar Sultanul nu vrea sa stie de asia ~i la anul 1551 trimite 0 armata de 80.000 de oameni, care ocupa cetatile Cenad, Lipova, Solmosul ~i allele, iar in anul urmator pasa Ahmel dupa 0 lupta apriga intra biruitor pe portile Tlmisorti. Aparalorii Impreuna en comendantul Stefan Losonczy sunt ucisi.

Timp de 160 de ani tncheta]t vor flutura se-

41

milunele pe lurnurile Timisoarel. Banalul se Imparte in doua de-a cum. Parlea apuseana, aceia de sub [urfsdicllunea comitelui timlsan, este in stapanirea Turcilor. E lransformata in pasaltc !,).i imparlila in patru sangeacuri : ale Timlsorfi, Cenadului, Becicherecului ~i Lipovei. In Iruntea pasaltculul sta beglerbeiul din Timisoara, iar celalile Ciacova, Cuvin, Panciova, Var~et, Or~ova, Mehadia ~i ceIelalte sunt puse sub- comanda cale-unui pasa. Tot in Tirnisoara i~i are sediul ~i mufti-ul (capul [ustitiei), precum ~i chasinedar-ul (vlstiernicul provinciei).

Partea rasariteana a provinciei cuprinzand [inuturtle nordvestice ale Iostului Banal al Severinului ded 0 buna din teritoriile districtelor valahe, formeaza timpde peste 100 de ani 0 organizajie politica separata, sub denumirea de "Eanalu} Lugoiului ~i Caransebesulul", al carui ban era tnloldeuna voevodul Ardealului. La .1658- tnsa ~i aceste [inuturt intra sub slapanirea turceasca, fiind atasale pasaliculul tlmlsan,

Cei 150 de ani de stapanire turceasca au adus mari schimbart in organizajla sociala a Banatului. In primui rand dispare complect nobiltmea. Dupa inlroducerea adminlstratiei turcesti, se curma toate privilegiile vechi de clasa. Nu mai exista nici nohil, rrici iobag. TOJi sunt pe aceiaai treapta, supusi necredlnclosi ai Sultauului. Pamantul este al Padisahulul, care tl da cui vrea. Nobilimea pleaca, se refuglaza parle in Ungaria, parte in Ardeal, irostndu-se eu vremea. Dispareeomplect din Istoria Banatului.

Dar iobaglmea, marea masa, in cea mai mare parte yalaha. a plugarllor Iega]! de pam ant, ramane pe loc ~i de data asta, ca de atatea ori inca in isloria aceslei provineii. SHuatia ei nu poate sa

devina mai rea ca . pana ad. Birurile ce i-se eer de noii slaparritorf nu sunt niei mai mart, nici mai grele de suportal de cat pana ad. Dhnpotrlva, sistemele de rascumparare a dlverselor taxe ~i hiruri, sisteme Introduse de noil stapani lurci pentru o mai usoara ad-

ministrarea mosii- .... . .

lor lor. usureaza Eugen de Savoya

mult soarla taranimei. Iar cand Turcii pe Ia sfar~ituh secolului XVII.-Iea simt nevoia de a se consolida bine in Banal, ei adue 0 amellorare serioasa in situatia taraniniei, prin inlroducerea unui sistem de i~pr~prielarire. neuzital in Hngaria \;Ii care r'idica tarantmea din Banal mull deasupra celei din par!il~ unguresti. Popula}ia din apropierea hotarelor ineepechiar sa se refugieze in Banat substapanire turceasca,

Aceasta este sfluajla in Banal, cand Apusul Incepe marea of ens iva impotriva Islamului. Austria i~i da seama ca tendinlele ei Imperialiste numai spre orient se pol validita. De aeeia l\;1i concentreaza toate Iortele pentru a impinge lot mai spre esl pe Turd. Armatele Sultanului sunt batute una dupa alta. Si se apropie momentul cand Turcii vor scapa din malrrl ~i chela Europei: Banalul.

La 1667 comandanl al armatelor austrlece e nurnil un tanar general, care abia implinise 33.

42

43

de anivDar e unul dintre cele mai de seama capelenii militare ale vremii aceleia, Elatinde ortgin: l;Ii print de Savoya. 5i prima IupUi a acestul ta~ar comandant, printul Eugen, cum il numiau totl• esleo vidorie decislva: la Zenia sfarama com-

pled armata comandata de Insusi Sultanul, .

Pace~ i~cheiatadupa aceasla batalle, e rupia peste ? am 1;11 la 1716 marele vizir porrreste cu 0 armata de 100.000 de oameni impolriva Austriei. par. E:ugen de Savoya it ataca 1a Petrovaradln l;Ii II mmlcel;lle armata. In acelas an el iporneste tmpotrlva '~imi~orii. lar Ia 18 Octomvrie 1716, dupa ~~ asedlu de 48 de zile, Prinlu} Eugen de Savoya l~l serbeaza a 43~a aniversare de nastere Intrand

vidorios in celatea Timisortl.

Cu aceasta

data de {apt se incheie slapani.rea lurceasca in Eanat.

Provincia Irece acum sub ad-

. mlnistratle austrlaca sub numlrea de "Eanatul Timi!?an", cuprtnzand Intreg teriloriul din lre 1'1 ure~, Tisa !?i Dunare, cu unele excepjfl la intervalurile cando parte din [inu;

LeComte de Mercy lurile sudestice

44

sunt reocupate, pentru scurla vreme, de Turci.

Comanda mllitara !?i, guvernarea provinciei Eugen de Savoya Ie Incredinleeza lui Florimund Claudius Mercy d'Argenteau. sau cum se semneaza el l1i f-se spune in general: Le Comte de Mercy. Un aIt lalin, un francez, in slujha Habsburgilor, De numele acestuigeneral se leaga opera de reorganizare a Banatului.

Un rol frumos, dar foarle greu il asteepte, Cand intra armatele auslriece in Banal, provin- Bls, rom. din sec. XVIII. (Hrserrl}

cia are 0 infati!;lare de puslietate, 0 parte a populatiel s'a retras eu Turcii pe malul drept al Dunarii, lasand pustii satele !:Ii nemuncile pamanturlle. Apele crescusera nezagazuite!:li impanzisera cu modrle mai tot [inulul sudvestic.

. Rari printre imasur! ~i mocirle, lot mai dese spre munte, tmprastiate ~i saracile. sleteau Inca cele mai multe sale valahe. Iara=;;i ei, acesti umili plugar! !;'Ii pastorf, au ramas .. Se mtuneca zarile, vijelii aspre rascnlesc munlele !:Ii sesul, sgudue pamant~l din edancuri, ei se pleaca la parnan] !:Ii a~teapta. Iar cand Iurtuna Irece, noii cuceritori Ii ga~ sese lolaci. lndisolubil legaji deipamant.

Debine de rau, noua stapanire lrehule sa tina cont de ei. Mai ales ca sunt un rezistent, ~i

45

docll element de munca.

Cuacesti anonimi construesle Mercy drumurf, inlareste eelali. sapei canaluri ~i deseaca haIti. cultivii pamanturile pliriiginite, cu robotul Ior, cu vlaguirea trupurilor lor Incordate in munca nepliHita. schimba fa!a provlnciei, 0 reda civilizaliei.

Se aduc colonlstl, se desvolta orasele, se ere-' iaza industria. se desfunda minele, dar folosul nu e al anonimilor valahi. A lor e numai rohotul, ~i munca, ~i birurile, sloarse cu clestele de calre Iunclionarii corup]] ai admintstretiet austrlece.

Mercy tncearca inca sa aduca oarecare imbunatatfre. Dar la1733 imparatuI ii da eomanda armatei sale din Halia. Mercy pleaca ~i rrici nu se mai Intoarce de-acolo. La Parma il ajunge deslinul Inainla~ilor sai. mor]i tOliln Iupla,

Guvernatorii Banatului se schimba des dupa el. Baronul Franclsc Engelshofen, contele A Hamilton, conteIe W. Neipperg, eontele Succow, apoi iarat;;i Fr. Engelsholen, Generali toti,

Colonizarea svabilor in Banat: Inceputa inca din timpul lui Mercy. continua tot limpul. Coloni~Ui sunl adusl din toale provincllle Aush-iei, dar in eceasta prima epoca a colonizarli, mai ales din Alsacia, Lorena. Bavaria. Luxemburg t;;i Tirol. Dar In acelas limp au Iosl adust ~i spaniolt, italieni ~i eehi. Colonistil au lost a~eza!i parte in salele exi,slente. parte in sate noi infiintale. Li-s' a acordat 0 multi me de favoruri !;li unele in detrimentul populaJiei ha~tina!;le ehiar.

Adminislralia ramane mai lot timpul, cu exceplia unor mid modlflcari, aceia dala de Mercy ell aprobarea Camerii Aulice. Si anume provincia este imparlWi in 11 districle (Beclcherec, Ciacova, Faget. Lipova, Lugo], Or~ova. Palanca, Sanandrei. Sannicolau t;;i Varsef), in fruntea carora

46

sUi cate-un pre. feet era rial. Co~ munele au in frunte cate-un chinez, avand ca for superior pe obarchinez.

Slarea generala a provinciei in aceasta prima epoca a ,carmuirei au-strtece, adeca in prima jumatate a sec. XVIII.-Iea. nu poate fi numita multumiloare. .situ~lia economica extraordinar de slaba, populalia saracila de conlinu-

,ele razboaie, Bis. rom. din sec. XVIII-lea (Parlos)

muncile obllgatorf! la conslrulrea drumurllor, celatllor, canalurilor •. etc .• acordarea un or avanlaje notlor coloulsll in detrimentul populallei vechi, birurile grele ~i pe deasupra extraordinara coruptie a admirrlstrejiel. a Iunctionarflor de loate ca'legoriile; au creiat 0 situatle aproape insuportabila.' Nu e -de mirare, decl, ca multi au cautat refugiu in haidude. Bande inlregi cutreerau [inulurl]e, drumurile nu mai erau sigure ~i adminlstratia se dove,dise incapabila fala de acestl haramba~i. cum erau numi]! pe timpul aceIa.

Slluetia se agraveaza asa de mult, tncat Ia

47

,<"-------

- ...

anul 1738, in cursu] razboiului isbucnit din nou inlre Austrieci ~i Turd, satele romanesti din tinuturtle esllce, sprtjlnlte de Turd, tncearca 0 ras~oala impotriva Auslriecilor. Incercarea e inabu~Wi In sange de arm ala . represiva a generalului Lentulus,

Tot in 1738 populajia din Banat e decimata de ciuma, adusa de catre soIdali" din ArdeaI.

La 1753 administratia polttlca e separata de cea militara, tnscaunandu-s« Administratia Camer~l~ Provlnclala.. avand in frunte un presedinte CIVIl. .

T of in aceasta epoca, cu scopul de a creia un sistem de paze permanenta Ia gran ita cu Turcii, se .organizeaza prin Inglobarea organizaJiilor mijitanza!e de pe Mures, ~i confiniile militare gran icerestt de Ia sud. In felulacesta linuturile Panciovei, Mehadiei, Bisericii-AIbe, Caransebel)!ului, et~ .. raman ~i pe mai deparle sub administratie milltara, formand doua regimente, ~i anume regim:ntul german-banatie, ~i regimentul iHyro-valahic, prlmul cu sediul in Panciova, iar al doilea in Btserlca-Alba. Odala eu infiin!area regimentelor de granita se introduce in aceste reaiunl ~i sislemul eomuniunilor familiare (zadruga).

Odaia cu aceasta Imparaleasa Maria Teresta retncepe in stl] mare ~i dupa un plan biDe stahllit, colonizarea Banalului cu germani. Peste 25.000 de suflete sunf aduse in Hmpul domniei ei in Banal creiandu-se pentru acesti noi venf'[i 0 inultime d; sate ~i colon il, in regiunile eele mai avantatoase ~i mai prielnice, mutfmd locuitorii romanl din a-

ceste regiuni in alte parti. .

Cand la 1767 Iosif II-lea vine in Banal, gaseste aci 0 sllualie mizerabila. Coruptiunea forurflor administrative nu mai cunostea margini. popuIatia, indeosebi cea romaneasea, era despoiata fa-

48

ra mila, pretutindeni, pe unde Ireee,e tntampinat de plangeri ~i proteste. Raporlul facut de dansul e un rechizitorlu aspru Ia adresa administratlel austriece.

Iosif mcepe lmedlat curatirea admlnistraliel ~i e pe eale sa adllca 0 serie de reale Imbunatetiri sftuajiei din Ba~at. Dar Ia

1777, Maria Tere- HUmie Murgu

sia, asaltala mereu v

de inststentele nobilimei maghiare eedeaza Insfar::;it - ~i eu exceplia regiun:i. confiniilor mili-

tare, - alipesle Banatul Ungartet, ..

La 1779 se reinfiinleaza comilatele Tlml~. Toruntal ~i Caras (acesta din urma .cuprinza.nd ~i ap_:oa: pe Intreg teritoriul judo Severm de ~Zl): c?m ms~ organlzatia eomilalelor se baza p~ msh~u~la nobtlimei, iar in Banal nobilime nu extsta, caci aeea.sla se irosise in epoca turceaaca, functionarea cornitatelor trece printr' 0 perioada de greuta!i. Sunt adu~i nobili din toate partile Ungariei, pentru a .compltni posturile din admlnlstralia eo~ilat~lor. mau~urand asHel prima epoca de retnflltraliune maghia-

ra in Banal.

Imparatul Ioslf Il-lea Incearca 0 serie tntreaga

de Inovarl, dintre cari unele conduse de eel mal Inalt idealism, ca acelea pentru emanciparea iohaOhidu\ Banatu\ui

49

treaga [umatatea a doua a secolului al XVIII-lea ~i mai bine de sase decenii din secolul urmater Isloria rornanlsmului din Banat este un rre- 8far~it ~ir de incercar-i, de straduInje, de lupte, pentru a se elibera de sub tutela sarheasca. ce devenise 0 . reala ~i mare prfmejdie pentru .splrtlualltatea romaneasca a acestui tinut.

• Insfarsit anul

1848 readuce raz- R. Ladea Regele Ferdinand

hoiul cu toate

consecinjele lui dezastruoase pe pamantul Banatului. CroaJii ~i Sarbii se rascoala impotriva lui Kossuth ~i proclama voivodina sarbeasca a Banatull pana la hotaruI Ardealului, Armatele unguresti pornesc impotriva lor r;;i inlreg sudvestul Banatului e transformal in camp de batalle.

La 15 Iunie 1848 Homarril banateni crezand ea acum au ocazie bineventta de a se elihera de sub tutela sarbeasca, lin 0 mare intrunire Ia Lugo] sub presidentta lui Eftimie· Murgu ~i iau pozltle fa!i~ Impotriva Sarbilor.

Dupa lnfrangerea rascoalei maghiare, - prln ajutorul armatei rusesti, - tmparatul Francise 10- slf I. aproha functlonarea voevodiriei, sub denumi-

~.
50 ~ 51 ..
I
!
! ..

gimei ~i a palurei tarane~li in gene~al. Toa~e. in: cercar lle lui insa s'au izbit de opozilla nohilhnei maghiare, care acum, dupa Isgorrirea Jurcilor. incepea sa-~i reocupe toate pozlllile pierdute.

In ·ultimii ani ai domniei sale Iosif seIncurca intrun razbol cu Turcii, care duce Imperlul la 0 crlza economica foarle grava. Netnteles. harluH continu de nohilimea maghiara, obosit !;ii desgustat de domnie, Iosif II-lea inaintea morjli sale i!1i revoaca toale ediclele de relcrme, in afara de acel despre toleranta religioasa!;'li cel despre drepturile iobagilor d~ a se mula de pe .o mosle pe alta, de a se casatort fara a mai cere invoirea nobilului !;'Ii de a dispune de averea lor mobf liara,

In limpul domniei urrnasulut sau Leopold II-lea Sarbii, eu aprobare imperiala, lin un congres national la Til11i!;'loara, ~i adue hotararea, pe care 0 supun sub forma de dorinJa Imparatului, ca terftoriul Banatului sa fie Iransformat din nou in provincie separata, !;'Ii anume in voevodat sarbesc, Aceasla pretenjie a lor nu a fost salisfaeuta, in schimb dieta maghtara a trebuit sa acorde drepIul de cetatenle !1i locuitorilor de ril greco-oriental.

Aceasla prelerr[Ie a Sarhilor de a avea ei rolul conducalor in Banal. a dus la 0 serie Inlreaga de eonflide eu loate neamurile conlocuitoare, prinire cari mai ales cu Homanil. Sarbii. veniti ~i aeezati ad la dilerite intervale, prin serviciile aduse Auslriei la diferite ocazii !;'Ii mai ales Hindea Habsburgil Ii puleau manevra usor in vederea polilicei lor, au ajuns la 0 situatie privilegiata in Banal, sltuatle de care s'au folosit !;'Ii Impotrlva Homanllor, inc~rcand !1i reusind chiar sa-l supuna pe acestia dominatiunii lor religioase !1i culturale, Timp de mai bi~e de un veae lrebue sa lupte Homanii pen" lru emanciparea lor reltgloasa de sub Sarhl, In-

! I

f

··-----------~=~~~-------~------~-!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!~~~==========9 ..

rea de .. Voivodina sarbeasca ~i Banalul tlmisan"; ca provincie separate, miul de mare voevod revenind Imparatulut. In fruntea voevodinei a' fost pusa 0 Iocotonenta cu un guvernalor milltar l1i un locjiitor, Limba oficiala a Iost cea germana ~i nu cea sarbeasca, cum pretinsesera Sarbti.

La 1860 voivodina e desfllnjata ~i Banaful atasal din nou Ungarlel. Peste palm ani, dupa enorme straduinte depuse de conducatorii lor, in frunte cu episcopul Andrei Saguna, Modoni, Popea, Babes l1i aI\i.i, Homanii reusesc sa obtina desparjirea ierarhica de Sarbi, ellberanrlu-se astfel de sub tutela aceslora,

De ad in colo istoria romanismului din Banat se construeste din straduintele ~i luplele desleptarfl nalionale, din continuele sforlarl, cari au consumat atatea energii ~i au inaliat in randurlle eroilor atalia barba}i politlcl, eroi inlr'o Jupta mai grea ca aceia a armelor, 0 lupta dusa zi la zi eu Ioate fibrele spiritului, 0 lupta naprasnlca de rezistenta pana la ultimele rama~ite de energie.: Privaliuni, schingiuiri ~i temni]l nu i-au ,descurajal ~i nu i-au infricat pe luptatorf, Dlmpotrlva, i-au indarjit ~i mal mult. Aceasta "revoluJie fara sange" (desl a curs ~i sange nu odata) a Homanilor din Ardeal ~i Banat impotriva oprimiirii guvernelor maghiare a fost poate cea mai miireala dintre toale. rascoalele lor. A dural decenii lungi fji a necesital contopirea iolru un singur ideal a intregii populaIii romanesti ~i a luturor claselor ei sociale. Lupla spiritului care vrea sa se desvolte liber impotriva Iegii de Iter care vrea sa-l suprime. Grea I}i mareata lupta, A reusit,

In toamna anului 1918 Puterile Centrale sunt sfaramate, armalele lor Imprastlate, Ungaria se destrama, nejionalitatile rasufla libere.

Romani ban. din sec. XVIII. (DupaGriselini) Alba Iulia, 1 Decemvrie 1918 ...

Banatul trece ~i el, i nsfarstt, in patrimoniul indivizibil al Regatului Homan lel, sub domnia gIorioasii a regelui Ferdinand I.

PopulaJia Banatului

Populatia Banatului Homaniei dupa ultimele date slatistice (puhlicate de catr e dI.Dr. Sabin Manuila) esle de 939.437 Iocuitori, dintre cad

A i

52

53

----------------~~------------ .. ------~~==~~~==~~==~--~i~

772.118 rurali, iar 167.319 urbani. (Din loialul locuitorilor urbani Timi~oaraw.:singudi de!ine un numar de 91.960 sullete.I Pe [udete populajia se imparte astlel : Tlmis-Torcntal are 0 populalie de 503.4{)8 locuitorl, Severinul 240.715, iar Carasul 195.314 Iocuitori.·

In prlvinta netlonalttatli populajia Banatului prezirila 0 mare eterogeneitate, dalorfta multelor colonlzart ce s'au Iacut 'in cursul veacurilor in aceesta provincie. Din lotalul populatiei Banalului Romani sunt 510.825. Germani 223.130, Maghiart 97.803, Sarbi 40.500, Tigani 17.910, Evrei 11.256. Bulgari 10.012, Rusl ~i Ruleni 5922, ~i diverse alte natlonalitati 22.079.

Dupa religie in Banal sunt i Ortodocf;!i 527,020; Greco-catolic! 33.660; Romano-calolid 321.394; Heforma Ii 20.922; Lulerani 13.978; DnUari 149; Evrei 14.049; alle religiuni 8.259.

Hotel Pension Central

Tlrnisoara I, Str. Mara?e;;ti 1 Telefon 83

Situ at in centrul orasulul I Calorifer, apa calda 9i rece incontinu la dispozitie

Ascensor

54

Romani hi'inateni 1a 1820 (Pacici)

Dupa ocupajie populalla Banalului se imparte: din exploataree solului traesc 615.145 locuitnrf: a. subsolului 13.235; industria metalurgica 40.713; industria forestiera 15.383; santiere de construcjii 15.740, industria textila t;li de manufacture 32.411; industria alimentara f;!i a lulunului 15.664; industria chirnica, a harllel f;!i imprimariel 5598; diverse tntreprindert industriale 1648; inslitu!ii de credit, reprezentante f;!i agentii comerciale 3918; corner] 26.898; transporturl 25.848; Institutil publice (funclionari) 40.088; diverse profesiuni nespeclftcate (profesiuni libere, etc.) 87.148.

Cercetand acum acesle cifre vedem ca in pr ivinta ocupajiei agrlcultura ocupa locul intai cu un toial de 615.145 Iocuitori, deci mai bine de [uma-

..

55

late din lolalul populajiei: In nlndul al doilea vine industria (inclusiv minieritul) cu un total de 140.392 locuitori; in randul al treilea yin toale categoriile de Iunctionar! ~i amplolatl (de slat, [ude], cornuna ~i particuler i] cu un lolal de 96.752 de persoane; iar in ultimul rand profesiunfle libere ~i allele diverse tnglobale toale in totalul de 87.148.

Din tolalul populallel un numar de 584.887 persoane depun munca activ-producllva, im' 354.550 in~i sunt Iutrellnu]i (coptl, batrani, femei etc.)

Rom.anH

Iormeaza populatia veehe, ba~tina~a a provihdei. Toate celelalte neamuri conlocuitoare i-au gElsit ad cand ali venit in Banat. Locuesc in mase compacte, - doar in u nele [muturt miniere t;ii industrtale intrerupte de mid insule streine, - mai ales ·in regiunea muntoasa, aceasta fiind regiunea mai ferHa din calea navalitortlor t;ii a cuceritorilor. Ad sa putul pastra mai nealteral caracterul etnic al provinciei, unde limp mai tndelungat s'au paslrat t;ii prfvilegtile vechi ale Iocuitorllor, privilegii preconizate in organiza'[ia dislrictelor valahe. Ad a fost [lnutul de reztstenta al poporului roman esc din Banat, aci s' a retras din fata navalirilor ~i de aci s' a estins spre ses cand vremile s' au ltnistlt. In acelas limp noH veni]i au fost atrasi mai mult de sesul man os din veslul provinciei ~i s'au ferit de partea muntoasa, unde conditiunile de tral sunl mai grele. De aceia cele mai m~lte colonlzarl s'au facut la ses, de multe ori chiar prin stramularea populaliei romanesll in alta parte a provinciei,

Asa se expllca faptul ca in limp ce in [udetul Timls-Torontal populatia romaneasca constilule numai 0 matoritate relaliva de doua cincimi, in

Tiiren hiinatan 18 plug

Foto nArta" Tlrrrisoara

'.

56

[udetele Caras ~i Severin, deci in regiunea muntoasa, Ia un total de 436.029· de locuilori avem 318.694 Romani.

Conlinuele harjuelt ~i tulhurar i din epocile razhoaielor diferite, precum ~i oprtmarile exercilate de diversele siapaniri, cari s'au succedat in cursu I veacurilor, au avut deslgur 0 puterrrica influenta asupra desvoltarti numerice ~i mai ales economice ~i culturale a poporului rom anesc din Banal. In afara de nobilimea ~i taranimea lib era din distrtctele valahe t;li celelalte regiuni, eari slar! alcatulau numai ~ mica parte a populattel romanesti, ~i aceia redusa enorm in timpul staparrirel turcesti, marea majorltate a slat in stare de iobagie pan a in secoIul XIX-lea, eeia ce desigurnu a conslituit un avanla] penlru evolutla ei spre civilizare.

Cu loale aceslca populatia rumaneasca din

57

Banal sUi azl la un nivel de clvillzajie absolut apusean ~i pulem afirma eu drepl cuvanl ea in prlvinja aceasla ocupa locul inHH in Romania. Gospodariile romanesfi din Banat prezinta un aspect de ordine, de curatenle, de ingrijire, care Ie aseaza inrandul celor din. apus,

Neam de agrlcultort legal deparnanl, Homanil s'au obisnult devreme sa prelulasca pamanlul ~i sa nu-l scape usor din mainl, Foarte rar s'a intilmplat ea sale de streini sa cumpere parnan! din sale romanestl, Invers s'a petrecut de nenumarate ori.

Popor cuminte, chibzuit, inteligent, adaptabil, fHnd pus in fata concurentei colonlstilor svabi tnzestra]! ~i sprijinj]! de loate carmuirfle, Romanii nu au cedat terenul, ci prin munca, prin perseverenja, prfri inlt:~ligen!alor vloaie au reu~itsa tina pas ~i sa Intreaca in unele pr'ivlrr[e celelalle neamuri. Satele romanesti nici Intr" 0 privinta nu stau mai prejos de eele ~vabe~ti aeolo unde eondiJiunile sunt egale, Sf la acest nivel Romanti nu au ajnns prin spri[inul carmuirflor, ci mai adesea in poflda acestora, prin munca dusa ell pricepere limp de decerrli,

Astaz! eel care vrea Sa cu-

,

noasca 0 gos~

podiirie roma-, neasca ration a-

Horuanca din Tirn.c'I'or. Foto "ArtauT.

58

Fabrica de Caramida

o

m u

n

a I

""

a

Cararnida de prima calitate

Timisoara IV

,

Str. loan Barac 3 I T elefon 150

59

r--------------~~---------------~~--~--~~~------~--~-~~~---~==--=---=---=- ~==~~

la in Banal lrebue sa vma,

Bunastarea economlca, prod usa de munca rationa la, a f?cut ca laranul roman din Banat sa traiasca azi la un standard de viata superior celor din alte [inulurl, In afara de unele regiuni sarace -din parUle muntoase, cum esle regtunea Almatului ~i unele regiuni din Severin, mamaliga a Incetat de a mai constilul asanumita mancare natiouala. Ea a fost de mull tnloculta cu painea l;1i larandle banaJene s'au dovedit gospodine demne de admiralie.

'Tipu! banatanului e acel al romanulul in general, tenul ceva mai deschls poate, stature mal, mull inana, corpul bine zidit dar nu greoi, fala ovala fara a fi lungareata, Iruntea de obicei iDalia, latina. Spirilul vioi, obsearva repede defecteleet le l;1lie ironiza, fara 3 jigni tnsa. Foarte sociabil.

Femeilc sunt vestite pentru Irumusetea lor, au boiul inalt, mersul lent l;1i leganat.

Romance din 'I'irnis-Tor. Foto "Aria" T.

60

Portul, sub Influen'[a civllizajiei, '3 suferit de sigur schjmbar], Rar de tot mai Io.lalnim azi ,,0- prege" sau "chUalii" alat de f;umos InIlorite. Mate rfile de pravalle le-au

luat locul,

dupa cum au luat l;1i pan-

Taran roman din Cara~ Fot. ing. Virgil Birou toflt Iocul opindlor. BarbaJii au pastrat inca Iunga camal;1a de in sau humbac tncinsa peste

61

mijloc cu .. praschia", dar in timpul iernii sau al muncilor poarta tot mai des pantaloni din stofa de {~briCa. La hatoza carnasa lunga Incurca miscarile til drumetul sesur ilor banalene va vedea adesea -cale un laran pe tractor, iar cama~ii albe de in .sau de bumbac i-ar sta rau cu pete de ulei pe ea.

Procesul de civilizare a fa cut sa dlspara ~i o multime de traditii ~i vechi obiceluri frumoase .ale popcrului romanesc din Banal. Obiceiurile la nastere, la eilsatorie, la moarle §i allele, aproa:pe au disparut sau sunt pe cale de disparttie. Minunalele Incantatli, bocete cu splendide texte bo;gate 'in imagini poetice, tot mai rar se aud. Desi,gur ca aceasta Inseamna 0 mare pierdere pentru folklorul nostru, dar iara~i nu trebue Sa uitam ca multe din aeele vechi obiceiuri fumoase in realilate nu sunt decal superstilll sau rama~ite de supersti[i], lar eliberarea de ele inseamna un pas Inainte pe calea civilizatlei superloare.

Scopul spre care Iinde azi laranul bana!an.

Svabi.i

Cu loate ca numai 0 mica parte din coloni~tii germani au Iost adusi din [inuturfle Suabiei, loeuilorii germani din Banal sunt numiti in general svabi, Ca forJa numericii ei vin i~ al doilea rand in Banal ::;i acelas loc li-se cuvine !;ii in privinta siluajiei economice ~i cullurale.

Au inceput sa vina ::;i sa. se aseze in Banal odata cu inscaunarea administrajiel austriece dupa isgonirea T urcllor, Le Cornie de Mercy inaugurand primele colonizarl sislemalice. Ilrmasi! aceslula leau continual, insa de pe la tnceputul celui .de al lreilea deceniu de stapanire eustrlaca miscartle neIlnistitoare ale populatiei ba§Hna~e au impiedecat,

62

ba chiar au ~i suspendal ternporar, colonizarile. Intrun Interval de limp destul de lung Banalul a fost conslderal chiar un fel de loe de deportajiune pentru dellcvenIii Imperiulut, fiind aduse ad numai elemente de proasta eon-

o dilie morala. Svah din Banal

Abia Maria r-.

rezla l;1i Iosif Il-Iea relntroduc col()nizarile Si8- tematice !,1i dupa plan bine chibzuit, aducimd elemente de ordine l;1i de rnunca din provinciile Austriei.

Colonistlt fiind veni}i din diferile par]! ale imperiului, foarle multi chiar de najionelltate ne-

o .germana., franeezi, spanioli, ltallenl, ulterior, aei in Banal, germaniza!i. esle firesc ca infa.li§area, limba ~i caraclerul populatiei svabesll sa prezinte oarecare Hpsa de omegeneilale, eu loale ca mulle din deosehirile de la origine in aproape doua secole de convieluire s'au sters.

La venirea lor ad, in special pr irnii colonistl, nu au fost tocmai familiariza}i eu agricuHura, 1nsa. in urma -lnsistenlelor §i mal ales a indrumarilor !;li sprijinului ratlonal idat de earmuirea austriacii, In cateva decenii au ajuns eei mai de seama agricultori ai provinciei,

Neam Ioarte harnic §i foarle eeonom in scurt

63

r------~~~--------~---- ----------..---------

limp ~i"au creiat 0 stare matertala dintre cele mai bune, pe care si-o paslreaza ~i azi inca. Sunt admirabili gospodari, cea mai mare mandrte a lor o constltuie b{"l~ugul holdelor ~i Irumuselea animaleLor de munca, Cu toate cii sunt foarle economi Iraesc la un standard de viala rfdicat, ceia ce influenjeaza desigur el infali~area lor: corpolenla, indeosehi dela o anumita varste, e 0 caracleri'stica generala, alat la harba]! cat ~i la femei.

In general sunt 0 popu'latie lini!;ltita, muncitoare, cu respect penlru ordine tli legalttate, in politica conslituind un element de oportonuitate, miscartle naJionalisle abia acum, sub Influenta ~i propaganda hillerlsmului german, au prins Inlrucatva: temporar, Ieren, Sunl un popor cu [udecata rece, cuambi!iile canalizate rnai mult in dlrectle economica.

Portul national este l;1i la ei in dlsparitie, ~i prezrnta aceiasi varietate a amanuntelor ca l;1i infa!i~area, dupa felul regiunilor originare. Limba esle 0 geimana, am indraznl sa spun em vulgarfzata ~i arneslecata cu oarecarl elemenle lexice streine.

Fara a Ii prea rellglosi, i!;1i respecta biserica !;li traditllle, sarbator ile Ie [In cu tot fastul impus de vechile lor obiceiuri tradlllonale. Cea mai fastuoasa sarbatoare a Iiecarei cornune este "ruga". care se desfasoara in cadrul unor ceremonii l;1i obiceiuri pitoresti l;1i vesele.

Maghi~rii

Din lola lui de 97.803 locuitori maghiari din Banal 23.709. adeca circa 0 palrlme, Iraesc in Timisoara. Acesl fapl nu e tntamplator, el i~i are explica\ia lui Iamurila !;1i constitute un bun in-

64

diciu penlru caracterul de popuIallune artificial planiata intr' 0 regiune cu infalil;1are etnlca absolut deosebita.

Inainle de epoca stapanirei Iurcesti nobilimea din Banal a Iost in cea mai mare parte maghtara, fie ca a fost rnaghtara la origine, fie ca a devenit maghiara prfn desnationalizare. Nobilimea de neam strein, cea slava ~i cea romaneasea, a fost mai redusii la . numar, ca stare economica Infertoara ~i Tanara germanad. Banat F. "Arta"T.

In conseclnta l;1i

ca insemnalate ~i Influerr[a politica, Iobagimea insa in cea mai mare parte, am putea spuneica in majoritale sdrobitoare chiar, a Iost romarieasca !;i in masura mai midi slava,

Dovada ca atunci, cand prin mscaunarea slapanirei turcesti nobilimea dispare din Banal, in acelas limp dispare l;1i popula!ia maghiara din aceasla provincie, Fllndca populatia maghiara a Banalului 0 alcatuie nobilimea maghtara, iobagimea ~i laranimea in general fiind aceia, care a

Ghidul Banatului

5

. .._

65

ramas ~i sub siapimirea lurceasca ~idupa aceia, adeca eea yalaha.

Dupa alungarea Turcilor din Banal adminiatratla nu a Iavorlzat deloc asezarea elementului maghiar aci, abia dupa 1779, dupa reallpirea Banalului Ia Ungarla, incepe procesul de Inflltra[Iurie al maahiartlor in aceasta provincie ~i in primul rand pentru nevoile admiuistraliei. Atunci se retnscauneaza nobllimea la conducerea provinciei, insa aceasta nobilime in cea mai mare parte e de foarte recenta' orfgiue meahlara, ca ~i nolrila. Grosul populajlei maghtare aduse in Banal I-au formal functionarfl ei arnploialfi de toate caIegortile, pe cari statu] maghiar l-a recrutat din toate parttle regatului ~i i-aadus ad. Dar ~i acestia au' foslin cea mai mare de origine rnaghiara recenta. Sa nu uitam ca dlferenja ce exista Intre eei 14.049 evrei dupa religie ~i 11.256 evrei dupa nationalltale, este Irecuta in favorul maghiarilor, eeia ee eonslihiie un indiciu ~i pentru trecut,

AsHel se explica masarea populatlunet rnaghiare din Banal in centrele mario Ia erase.

Abia in ulllmele decenii ale sHlpanirei maghiare au Iost adusi in Banal ~i coloni~.ti a~ricul:

Iori, dar pulint ca tarani Independenji, eel mat m~lll ea muncitort agricoli. "biri~i", pe mostile Iatifundiarilor. Acestia, abia sunt cateva sate, au pastrat infalif;area, limba, portul ~i obiceiurile regiunilor din cari sunt originari. In general sunl hune elemenle de munca, harnicl, Insa greu adaptabili ~i de aceia prea pujlni au pulut sa prinda radadni aid. Ca sltuajie economica nu se compare nlci eu Romanii. nlci eu Svabii; in sehimb sunt aproape aingurul neam din Banat care nu e deflcitar, ci sporesle ea numar,

~ I

. : !

66

In!e~ior I;Iv1lbesc(Iecia)

Fol. "ArIa" Timieouru

SarbH

au Inceput sa vina In Banat de prin secolul al XV-Ica, relugllnduse din faja primejdiei turcesti, care se estindea lot mai mull asupra teritariului din dreaple Dunaril. Prima colanizare in masa se face pe la 1440, cand Gheorghe Brancovid venind In U ngaria, aduce pe moslile sale 0 multime de Sarbi. AIle grupuri vin sub domnia regilor rnaghiari Alber+ei Vladislav I. asczandu-se mai ales In regiunea Ienopolet. Pela 1450 nepojii lui Gheorghe Brancovici adue a muljime de familii sarbesli in Banat, ca Ia scurf limp dupe aceia Paul Chinezul sa slramute deodata un grup de circa 50.000 de in~i din dreapta in slanga Dunartl. AIle grupuri vin Intre anii 1509-1525, apoi la 1538. La 1690 patrtarhul Arsenic Cernojevici conduce un respectabi] grup de circa 40.000 de familii in Banal. Ultima colonizare a lor in aceasta provincie se petrece pe la sfar~ilul secolulul XVIII-lea.

5'

67

Fiind sprfjiniji lot timpul de conducalorti lor politlci din dreapta Dunarii in relaliuni continui cu regii Ungarlei, precum si de inaliii tor dernnitari bisericesli sub carmuirea carora au venit mai adesea, pe de alta parte aducand servicii de ordin mil'itar regilor Ungariei, iar mai Iarziu Auslriei, ei au obtinut 0 multime de avantaje !;li au ajuns cu llmpul Intr" 0 sltuajle mull prtvllegiata, lata de Homani! din Banat mai ales.

Sunt a~ezafi indeosebi in sudveslul provinciei, in Torontal §i Timisul de sud. In Banatul rornanesc nurnaru] lor e disparent, abia daca sunt 4('/0 din totalul populatiei,

Sunt de 0 fire iute, indrazneti. se trnprietenesc usor, dar se ~i suparii usor, nuprea l§i §tiu slapan! pornirile. Tipul e acela al slavilor sudici, stalura mijlocle, mai mull inalta, tenul tnchls, liniile felei marcante, Femeile sunt Irumoase, au corpul svelt §i mladios, fala ovalii, privirea vioale, parul variind dela caslaniu spre negru,

Tiganii

Ca foria numerrca ocupa al cincilea loc in structure elnica a Banatulut, dar din punct de vedere social, economic l:;1i cultural sunt situajl la Iimita ' cea maiinferioara.

S' au slrecurat §i s' au impra!;lliat in Europa, mai ales sudlca, inca de prin secolele XIV §i XV venind din orient. ca nomazi, §i mai pretutindeni au i:;li ramas nomazi, pima acum caliva ani. In parlile Banatului tot pe alunci au venit. cutreerand in pttoresti §i sdrenturoase caravane peste secole, pe loate drumurtle, carl pentru ei nu au avul un

capal, .

Au trail exercitand diferite meslesugurf, pot-

ZU!ilra"ul Nedelcu i Isus pe iron (Bulin)

covari, caldarari t;;i allele, dar mai ales din muzica, ghtcilor+e, cerslt l:;1i furl. Via!a lor, neaslarnpar pur-

68

69

; .. ,

t -:::::::::::::::::==========~----- _

tat sub nesfarsttul zarllor, a constituit unul dintre subiedele de predilectie ale romanlismului.'

Neam cu infali~are mandra, cu Ira.siHuri frumoase, culoarea Inchlsa, aramie, lrupul tnalt, svelt, parul !;li ochii negrfi, arzand, ell femei vestite pentru frumuseJea lor exotica. dotal cu un extraordinar sim] muztcal, a dat 0 multime de admlrahtll vtolinlstt, de "laufari"; muzicele!iglmel;lti au fost fala marilor localuri de dialracjie din loa Ie orasele Europei pana acum vreo doua deeenii. cand jazzband-urtle le-au luat locul, elimindandu-le compled. Acum abia in micile orase de provinciersau pe la periferia martlor oralile mai gasilU mid orchestre figanel;lli. palide renrlniscente ale vechilor lautari.

Sub presiunea organizatIei inodernede stat ~ tncetul eu Incetul au renuntat Ia viaja nomada l1i s' au asezat pe la marginea salelor sau periferia oraselor, alcatuind un IeI de colonli izoJale. Parlea cea mai mare au fost impropriefariJi dupa razbot, tnsa cu greu se obisnuesc ell viaja linhjtita. masurafa a agrtcultoruhit.

Sunt un nearn pe cale de dlsparltie.

• t

EVI'ei.i

S' au infilIrat Ia diferite epoci 10 Banal ea negustori, ~i s'eu a~ezat ad pe cat le-au permis tmprefurartle ~i loleranta autorila!ilor. inca de prin secolul XVIII~lea. Desigur tnsa ca eei ,mai multi sunt venitt in timpurile nni, in ultimele .4-$ deeenii numai. Nurnaru] lor ahia Irece de 1°/0 in aceasla provincie.

Popor prin excelenta neguslor. detin ~i ad 0 buna parte a comerjului ~i industriei in mantle lor. Locuesc in cea mai mare parte, am

i' .,

<;. , .Ii

~!

j

UZINA DE GAZ

v

COMUNALA

INSTALATli

U L T R A

M o D E R N E

70

TIMISOARA IV

STR. GAREI 22 / TELEFON 101

.,.

71

putea spune exclusiv, Ia orase, ceiace e ~i Ilresc luand in considerare felul ocupatiilor lor, legale de miscarea vie ~i permanenta a marilor centre.

Ca infa!i~are aparjln a~anumitului tip al e~ vreilor apuseni, moderutzajl; foarte rar, numai de cativa ani tncoaci ~i numai in cenlrele mari, au aparut pujini de lipul galifjan, cu Imhracaminlea ~i infatil;;area alat de caracleristice.

Bulgarii.

S'au refugiet in Banal din Iata . invaziunilor turcesti Ia diferite intervale, dar cei mai multi au fost colonizati 'in timpul stapaniret austriece. Traesc in ceamai mareparie impra~tiati prin satele romanestl ~i ~vabe~ti, abia in cateva sale formeaza majoritatea. Cenlrul lor principal e Vinga, care fusese tntr'un limp ridicata Ia rangul de oras chlar. o ramura diferentlata a lor sunl Crasoventi.

Sunl un popor asezat, muncitor, buni gospodari, ell predilectie pentru gradinarit.

Cultura Banatului

Barocul· etnografiei rOU1.a.ne';lti.

de Lucian Blaga

Caut in dictionar un cuvant polrivit prin care s'ar pulea caractertzeaspectul deosebit de ciudat, subt care se infa!i~eaza culture Banatului in cadrul larg alcuHurii romanesti, ~i marturlsesc din capul locului eli in cele zeee mii de pagini ale dicticnarului nostru scris ~i nescris mi-e cu nepuHn!a sa gas esc cuvanlul, care sa resume lapidar paradoxul banatean despre care voim sa vorbim.

72

C. Da~ieJ: Copil cu cane {Muzeul Banalului) "Paradoxul banalean?" A, iata: e tocmaiexpresia dupa care dlbuiarn prinlre Iicuricii eu farurt mid ai ~ocabularului. In adevar cultura Banalului vse prezinta ochiului, ce ar voi s'o imbra!j~eze ea Intreg, sub aspeclul la tnceput earn deconcertant al unui paradox. Inainte de a trece la demonstralie

73

."'.

-,- il formulam, chiar cu riseul de a nu fi pe placu] tuturor, Niduna din provlnclile romanesli nu are 0 culture etnografica, anorrima, populara, atil,t de dijerentiata ca Banaiul. dar in acelas limp niciuna din p~ovfnciile romanesti n'a dat relativ al;la de putln e personalllati creatoare ca Banah.lL Propozili;:l. aceasta, desi cam {ara de maDu:;;i oferila cltltorulul spre . cantartre, are tolusi meritul de a cuprinde fara relicenje un elogtu, cum I).U se poate mai frumos, la adresa geniului Mfa de mime al popor ului din reglunea aceasta, :;;i in acelas limp de asublinia 0 eonslatare, de alUel prea evidenta deca:l sa nu fi fost facuia cu tngrijorare ~i de altit, Nu vorn tncerca sa explicj:\m nesime!riile launtrice ale fenomenului despre carevorbim: orice Incercare de explicare . implica credin]a de asia data nejustiflcata, ca faplul in discutie se datoreste mal mull decat unei simple InHlmplari ~i ca . ar fi imposibil de Indreplat. Neplace insa sa credem ca partea dureroasa a paradoxului bana!eau nu are o origin a iremediabila. ~i avern chlar convingerea ca din peisajul pltn de surprize al acestei provincii se vor ivi 'inca rernarcahilj purtator i de destine romanestl, Si cu exprimarea in :;;oapta a aeeslei convlngert lncelam de a mai ,aUnge lalura negativa a paradoxului. Hamane cealalta, Cultura Banalului e neaparat 0 cullura elnograficii, anonima, populara. Taranul de ad are un cuvant, pr ea cunoscut ca sa-l mai amintim, de-o extraordluard mandrie Iocala, Oricat de .. \anto:;;" :;;i de caraghios ar parea \aranului de aiurea, biinateanul are toluai drepla1e sa se socoteasca inlr'o anumila privinla .. Iruncea", Solul manes, 'belsugul in pane :;;i Yin: un temperament cu multa con~tiinta de sine. s'au tntalnit penlru a creia subt inspirajia continua a unui minunat peisaj 0 flora cullurala de-o bo-

gatie baroca, Aid opregul :;;i cantecul inca nu si-au istovit toate poslbilfle'[ile, Inventla formala'u'a ineremenH in cal eva tipare

slereotipic, repetale de-o unanima memorie stertla ea in alte par)i. In satul banatenesc daila ftecare pas peste Isvoarele unei Imaglnatii in abundenta isbuc-

BROCKY: Dl Weldin {I'lrnlsoarn)

nire; ad, 'in ~es sau la munle, mai aproape sau mal departe de oras, ai prilejul esceptional dea aslsta la 0 prodlgioasa "genera!ie sponlanee" de forme: in cantee, in joe. in vere, in port, in obiceiuri - :;;i in verHginoasa diferenttere dialectala a graiului in" susl, Tot ce tine - in sens larg - de etnografie ia propor[il pline :;;i intortoehiale; e parca 0 elnografle crescuta din tihna sensuala a unei dumineci fara sfiir!;!it. Femea iuheste cu pasiune podoaba ~i culoarea: alatur! de munca nu ulta decoru], facut nu numai penlru ocazii ci :;;i penlru zilele llpsitc de sarhatoare ale vietii, Te repezi in zece sale ~i

74

75

-'---~-~--~-~-~-~-~-~-~~~-~--~-'~---~-'-"'-~--- --~~-="""""-------------------------~-.......,: .. ,-

gase~u 'douazeci de . variantezile ia~eluia~ cantec, Injocuri, de-o strudurii rttmica pe care greu 0 poateurmi'iri:un Intelectual, sponlaneitatea aceslui popor ae arata fara margini, Bogalia pamanlului Ilji trimile reflexele pestrfje In banii de aur din salhe, in arginlul [esut fara sgarcenie pe soldurf, 1;li in strtgatul. ro~u al matasurilor .topite In zapada camaljilor. Nunjile au un ritual profan neasemiinal mai bogatdecat eel biserieesc.Sarbatorile mad ale anului nu se reduc numai la cele dona ceasuri de ceremonie mecanica in Iata aItarului, ele tratesc .l;li 1n afara, amintind paganalalea prin bucuria obiceiurilor exterioare dogmei. Zeii cu picioare de tap s'ar aim]! nespus de bine ca privitori barbari ai anumitordaUne fantastice din sesul Banalului. Ar ·trebui desigur sa Iuam in: ajutor fotografia pentru varietalea portului, fonogoraful cu suluri de ceara· pentru multlmea cantecului.. colectiile de poezie, li1i carli intregi inca nescrise despre datini -: penlru ca Sa dovedim, fara de a pulea fi contrazlsi, diferentierea extrema a culturfi etnograflce din 'Banal. Uneori e asa de inalta ca ia tnfatisarea neasteptala ~i maiputin anonima a culturii inteleduale. (Dovada corurile ~i fanfarele de sat.) Ardealulare 0 cullura elnograflca incomparabil mai saraca, 'iar despre celeialte provincii nid nu mai amintim. Un [apt inlcontesiabil se poale deci preciza : cultura Banalului reprezlnla barocul etnografiei romanesll. Vobeste pentru aceasta t;;i felul <;elor calorva personalitali cari s' au rldicat ell oarecare relief din massa banateanii. Poetul Viad Delamarina e mtaiul scriitor roman care mdrazneste sa scrie dialectal: lucrul n'ar fi fost cu puHnla daca Banalul n'ar fi dat naslere locmai celui mai dlferentlat dialed a] Daciei,!;li daca poetul ri'ar fi iesit din constlin]a etnograflca a acestei re-

76

N. Popescu! Portretul episcopului

V. Mihali de Ap~_a (Episcopia Lugojului)

giuni de-o isbitoare mandrfe locals. (Dialectul a'cesta cu consonante muiate in miere e de altfel singurul dialed in care 0 doamna de tnalta InteIeclualllale Ilji poate permite sa vorbeasca fara de-a-sl pierde frumusetea e ceeace se !;li intampla deslul de des lji de ferrnecator la Tfmlsoara sau

77

Lugoj.) Tiberiu Brediceanu - :;;i acum mal In urma Drago], au dovedil prin colectiile lor de muzlca populara, :;;i prin creatla lor ortginala, un Inleres etnograflc cum .. nu l-a ar,;1tal in aceeas masura nimenea in celelalle regiuni. lata un caz in care teoria mediului se veriflce lara de rest.

Nu e caraderislic ~i faptul ca una din varfan·tele cele mai excesiv complicate ale baladei Mio~' rila a Iost gasita in Banat? (Colectla Calana). Dela salbele Incarcate de galbeni ale larance1or. dela [ocurile cu vegelatii Iropicale de forme - pana la varianlele harnic brodale ale baladelor - stilul etnografiei bana!ene are ceva din caldura, din pasiunea l1i excesul barocului. Studiul aceslui baroc s'er pulea continua dealungul unui volum intreg .•

Biserica Biserica greco-ortodoxa este cea mal rmporlanta in Banal, aUU prin numarul constderabll al

Statiunea climaterica

,

Valiug

La poalele Semenicului (U~nga Re:;;ita)

Traiul eftin

j if

* Repr. din rev. »Banatu'" 1. 1.'

78

\ t

I. Zaicu: Fierar odihnind (Muzeul Banalului) credlnclosilor sai (527.020), cat !;Ii prin vechimea

79

---,------_--. ------ .-.-~--.---------.~-.---,----- ---~----,____:::::--:.=::-::::-:,:':.::::_-::::::~-~-=-~

sa in . aeesl [inul, Avand in vedere ca III trecut veacurt cdearandul aceasla biserica a Iost numai "tolerala" ~i vesnlc amenintata de exlensiunea romano-catolica, prea mulle dale istorice asupra organizarii ei din vechlme nu avem. Ceiace stim eu certitudine insa este Iaptul ea a existal in mod eonIlnuu in toale Hmpurile ea biserici'i a marilor mase romanesti :;;i a celor sarbestt de mai tarztu, avandU-17i organizatia sa hine intocrniHi. Episcopii, despre eari stim, au exlslat Ia Timisoara, Jenopole, Lipova, mai tarziu la Var:;;et ~i Ceransebes.

Timp tndelungat Romanii I;li Sarbii au stat sub aceiast ierarhie bisericeasca, pana cand Ja anul 1864 Romanii dupa mdelungi straduinte reusese sa se separexie Sarhl, ramanand separati :;;i pana asli:izi, asa ea din puncl de vedere al organizajiei biserica gr. orlodoxa din Banatul romanesc este impar!ita in doua : biserica gr. ort, romana ~i biserica gr. ort. sarbeasca, Cea dintai are o episcopie la Caransebes, eu [urisdicttunea eslinsa asupra teritoriului judetelor Caras, Severin :;;1 sudveslul Timi:;;-Toronlalului; nordvestul Banatului Yoman esc aparjine episcopiei Aradului. In ultlmul limp. ca rezultal al multelor insisten!e·:;;i stradulnle depuse de conducatorti romanismului din Benet, s'a ajuns La hotararea de a se infiinta :;;i 0 a doua episcopie in Banal I;li anume Ia Timisoara. Principial a ~i fost aprobata tnfllntarea aceslel episcopii ~i de prezenl se lucreaza deja Ia stahllirea amanuntelor de organizare. In Ielul acesla foarle curand Banalul va cuprinde pe teriloriul sau doua episcopil, unaIa Timtsoara I;li alta la Caransebes,

Biserica gr. ortodoxa sarba are un vicarial

episcopesc la Timisoara, .

Biserica greco-eatolica fiin!eaza in Banal de pe la tncepulul seeolului al XVIII-lea, primind la

80

f

I

I l

I

I:

1850 ~i 0 episeopie cu resediuja la Lugoj, unde exista ~i astazi.

Aceasta biseriea numara in Banat in 101al 33.666 eredincios],

Biseriea romano - caloliea ocupa al doilea .loc in Banat, numarand un lolal de 321.394

eredinciol;li pe teritoriul aceslei pro-

vincii. A Ios! AIexandru Pop: Auloporlret

intr'odusa. in Ban~t odala eu Increstirrarea Ungurllo~. dev:.e~nnd apot penlru veaeuri multe reIigia do~m,:,nta In a~es! [Inul, Odata cu inscaunarea slapanrrei turee~h I;ll irosirea dasei siapanitoare din Ban~t dispare :;;i organizalia bisericii romanoeatoJ~ce di.Ii. aceasta provincie. Abia dupa izgonirea TureIlor ~l Introducerea adrmnistrajlei auslrieee se reorganizeaza ad biserica rom-cetolrca, mulandu-se ~i episeopia Cenadului Ia nmi~oara, unde Iunclioneaza ~i azi.

Biserica reformala ~i cea Iuterana tot de prin secolul al XVIII-lea ~i-au ineeput organizarea in Banal. Prima are azi in total 20.922 ereObidul Banatului

81

.,.

dinclo sl, iar a doua in total 13.978 credinciost pe teritorlul acestei provlncii,

Scoala

Nici asupra trecutului ceva mai tudepartat al scoalei romanesti din Banal nu avem prea mulle date. Ceiace e ~i Brese, nu fiindca riu ar fi exislat sub nici 0 forma instructla scolara, ci fltndca aceasta se Iacea aproape exclusiv de caire mariastir! sau cler in general, ~i biserica rornaneasca fiind numai "tolerata", nici ~colile ei nu prea au Iost luale in seama.

Urme sigure despre existenta unor scoale romanesli in Banat avem abia de pe Ia inceputu1 seeolului al XVIII-lea, cand le gasim amintitein legatura cu manaslirtle Stredistea-Mare, Morava ~i Partes. Pe langa aceste scoli, cari erau publice, dupa cum serie N. Tincu-Velea, mai existau ~i unele scoli private, "easnice". [lnute de protopopi ~i preotl, "invaland religia, cetirea I';li socoata". 0 alare iscoala a linut ~i Vasiliu Diacon Loga. venit dela Tismana ~i asezat la Stredlstea, Acesta mal era l;li zugrav hun. a~a ea pe IflOga allele el a propus lli maestria zugravHului. infiinland asHel prima scoala de pictura despre care avem cunosHnla in Banal.

. In jumatatea a doua a secolului al XVIII-lea apoi, mai ales sub Maria Teresia ~i losif Ll-lea, numarul scoalelor romanestl, dH!;li sarbestl III in special germane, creste considerabll, in acelas limp puriandu-se pe haze serioase organizarea irivalamantului. In aceasta epoca insa scolile romanestl trebue sa lupte mereu impolrtva tendintelor de germanizare.

Scolile germane tnftintate in timpul. stapanirei

82

f

f ! II·

,

Calnl Bogdan! Peisaj

austrieee In cea mai mare parte de catre ordinile religioase romano-calolice, sunl mai hine Inzealrale ~i suslinule, avand sprijinul permanent al carmuirel.

La sfar!;litul secolului al XVIII-lea numarul ~colilor greco-ortodoxe din Banal. - fara regiunile confiniilor militare, eari erau cele mai hine InzesIrate cu ~eoli. - Irece deja de 400. avand in dieceza Timisnarei la 1449 suflele eate-n scoala, iar in dieceza Var~e!ului Ia 995 suflete cate una. Desigur d'i in acetasl masura s'au Inmultit l1i scoalele romano-catolice, asa ca la aceasta epoca mai in fiecare sat banaJan exista scoala,

Dupa .retragerea carmulrei auslrlece ~i alipirea Banatului la Ungaria, carmuirea dela Budapesta preia indrumarea organlzarit invatamantulul. In Iocul tendinlelor de germanizare de pana ad.

6'

83

-"

r

I. j .,

acum Incepe 0 epoca Iunga de maghiarizare a Iuturor scoalelor din Banal. In special in a doua jumatate a secolului al XIX"I~a ~i priMul deceniu din eel urmator, se eccentulaza vaceste lendinte, cand inva!amanlul de stat din ce in ce mai mult ia locul celui eonfesional.

Dupa U~ire invalamantul' din Banal a Iuat o desvoltare rapida, care e in curs :;;i astazi inca.

De prezent avem in Banal un numar de 886 scoli primare, ~i anume 758 de stat ~i 128 ' confesionale.

Dlntre acestea eu limba de predare romaneasca sunt 567, germana 204, maghiara 60, sihba 38, diverse altele 17.

Scoli secundare sunt in Banat 49. ~i anume 39 licee ~i gimnazii. 5 ~coli normale ~i 5 scoli comerciale. Scolt profesionale (arle !iii meserli, menal) sunt 4. Din lolalul de 53 de scoli seeundare (incluslv profesionale) 29 sunt pentru bae!i ~i 24 penlru fete. 33 sunt de stat, iar 2() eonfesionale. Dupa llmba de predare se imparl: romanesli 24. germane 16. maghlare 4. mixte 6, izraelite 3.

Invatamantul superior cuprinde Scoala Polllehnica din Tlmlsoara, Scoala de Arle-Frumoase din Tlrnisoara, Academia Teologlca gr. ort. din Caransebes :;;i Academia Teolcgica rom. cal. din Timisoara.

La Timlsoara mai Iunclloneaza un Conservator Comunal de. Muzlca, iar la Lugoj un Conservator Particular.

Literatura A vorbi azi despre literature bana!ana e !;i-i prea tarziu !;i-i prea devreme, Este prea Iarziu penlru a vorbt desprecea populara, flindca in cea mat

84

j

I

'I

I

l r

I

1. Podltpny r Familie de orhi

mare parle e disparuta, restul pe cale; prea devreme penlru cea culla : abia se naste, Sau poate ea despre aceasta din urma nid nu se poate vorbi deloc. Nu Hindea nu ar exisle un Inceput de lite-

85

-_._--"_ --- ........ "..------

r

f

t

i

I

! I ;L

stea au Iost culese ~i unele carl numai ad, din solul aceslui unut au putut ra~ sari, cum este de exemplu a~ ceia despre Niculcea, (Colectia Hodes), unul din capelerrille rascoalei rornanesti dela 1738, ca sa amintim numai' una din multele de acest tel.

Azi in cea mal mare parte a-. ceasta nepre-

tuita comoara a Anrel Ciupe: Compozi!ie

Banalului este

pierduta. Civiliza!ia a suprimat cele mai multe din vechile datini ~i obiceiuri, car'i 'i~i aveau roslul in anumite trebuin]e de ordin praclic. distruGand astfel ~i complemenlele lor Ilterare. Cule~erile din Irecut, J;li prea puline, ~i fac~le_ ~ in afara de caleva exceplil ~ eu prea pu\ma cornpetenja, nu au reusit sa salveze decal farame. _ C~le de acum, destul de pujine ~i prea pulin .gra~lte, gasesc doar rama~itele disparate ale unut _mm~~ nat folclor, de 0 va 10 are artlstica pe care azr abia t-o hanuim ~i pe care nu a vom mai putea cuno a~le in intregime niciodata.

lit-

Literature culla, - in afara de 0 smgura ~i

87

ralura in aceasta provincie, ci fiindea aceasta lne~· ralura in prea mica masure este banatana. Sau eel pu]!n nu esle bflnfllana in sensul eelei' populare.

. Lileratura poporalii banalana a ereseul din solul banatan ~i poarta pecelea bine descllrrlia a acesluia in loala Ilinle ei. Esle diferen\iala de a celorlalte regiuni, 'in masura in care se diferentiaza ~i firea, ~i infa!i~area bana!anului de a celorlalti romanl, Chiar daca nu ar exisla decal diferenlierea < graiului, ~i inca ar fi deslul ca literatura banatana poporala sa eapete un aspect aparle, fala de ~ celorlalte [irrutur], Sa mai adaugam apoi I]i bogalia baroca, - cum 0 defineste dl. Blaga, - a formelor, variantelor, a multiplelor podoabe, diferenliertlor deamiiiJ.Un.te.~i vorn aveaohoua nola de desclinire. Dar diferenUerea se obsearva \iii in insa~i Iondul, in subiedele diverse ale poeziei poporale banatene, pe carl numai aci le gasim. Pe Ianga vasta litera lura poporalareligioasa crestina eomumi a romanllor de prelulindenl, ca Irozii {ii allele, Banalul mai cunoaste 0 serie de colin de eu lotul aparte de ale celorlaHe regiuni, cari numai ad se aud, I]i cari sun I specific biinalene. 0 ~i maio mare diferenjiere preztnla apoi nenumaratela crea[lunl Iiterare poporale cu origlnea in slravechlu! paganism,. paslrand remirriscentejo unui cult pe cat de bizar, pe alat de viu ~i poetic. cum sunt oratiile incanta!iile, cantecele de Ia diferite oeazii, dela ~nu: mile Impreiurart sau practice, sau atal de minunalele hocete, cari prin bogalia de imagini, prin Irumuselea stllului, prin cuprinsullor atat de resemnat-dureros \iii atal de lnalt poetic, constitute adevarate capodopere ale genului. Mai toale baladele, cari alcatuesc patrimoniul alat de prejios al Ilteraturtt poporale romanesti au fost gasite ~i in Banat, ~i inca in splendide infloriri de variante; dar alaturt de aee-

86

~----~--------------------------~----~------~----------------~----------~--~------------~.~.

Ierlclla exceplie, despre care vom vorbi, ~ nu porneste dela cea poporala, nu este 0 continuare fireasca a ei. Nu are nici acel colorH specific local. pe care il are cea poporala, deci in linii generale nici nu . avem a vorbi despre lfterature banatana cl doar despre scriltorl banalenl, ~i aceslla putinl la mrmar, Dar poale nu locmai asa de neinsemnajl, pentru timpul lor. dupa cum ne-arn oblsrnrlt

Sa credem in general. .

Prinlre deschizatorii de drum ai literaturll romanesli bisericesti gasim ~i d~i bana!eni: pe "Stefan Herce propovadultorul evangheliei lui Hrislos in orasul Cavaransebesuluj" ~i pe "Pestesel Moist propovaduitcrul evangheliei in orasul Luges", traducand tn rromaneete cele "Cinci Carli ale lui Moisi"

tiparite la ·1582 la Orastle, '

La 1674 Haliciu rlinCaransebe!; scrie unele poezii elegice. cu Were latine, iar in anul urrnator traduce in romaneste !;i. tipare~te, tot eu litere latine, la Alba lulia preotulluteran din Lugo], Stefan Fogarasi, un catechism.

Aceslea sunt dalele pe cari Ie avem despre literatura romaneasca din Banal dinainte de secolul al XVIII-lea.

Incepand de pe la anul 1750, odala cu inviorarea aepiretiuntlor de loale ordinele a rom anilor din Banat ~i litera lura in cepe sa ia avant ~i 0 serie tntreaga de nume de carturarl participa la jalonarea drumului parcurs de culture romarieasca, nu numai din Banal, ci de pretullndeni, in

epoca grea a inceputurilor. .

Mihai Ro~u Martinovici (1750~1822)dascal t;ti carturar, Paul Iorgovici (1764-1808) avocat, profesor ~i publicist, Constantin Diaconoviei Loga (1770~1850) luptalor nationalist nnpotriva domluajiunil spirituale sarbe~li, alaturi de mi-

813

nunalul preot ~i dascal, fabulistul cu 0 limha aUH de Irumos

romaneasca, Dimitrie Tichindeal{1775 -1818), apoi Eftimie Mu r.gu (1805-1870) profesor la Academia MihaiIeana, N ieolae Tineu - Velea (1814~1867)parinlele istoriografiei rom anesti banatene. Vl.c en t iu Babe~ (1814-1907), unul dintre cei mai erudi]i carturar! ai acelei epoci, dr Atanasie Marienescu, (1830-1915) avo cat ~i magistral, istoric eu vasle preocupari t;ti erudit folclorist, tmpreuna eu altil multi. alcatuesc 0 splenaida garda de precursori, harnici ~i viguroai, ai cullurtl romanestl moderne.

Dintre loate ramurile Iileraturll .tstortogralie are cei mai pulernid reprezentan]l ~i in timpurile mai noi. Primul dintre acesti istoricl de seama ai Banatului a fost Patriciu Dr ag a l i ne (1849-1917) profesor ~i director al lnstitutuluipedagogic din Caransebes, care vne-a dat in "Istoria Banatului Severin" 0 lucrare de rnalta valoare isloriea, nici pana azi depa~ita.

Al doilea Istoriograf hanajean de seama a Iost Dr. Gheorghe Popovici (1862-1927), protopop al Lugojului, care a serfs "Isloria Banatulul", 0 vasta ~i complecta lucrare, tiparila la Buda in 1904.

R. Ladea s Ion Cloeca (Muz. Ban.)

89

.----------------------------~---------------------~-------;-----l'"

In urma acestel Iucrart a fost ales membru corespondent al Academiei-Romane.

Spirit dinamic, in vesrrlc neastarnpar, creator in adevaratul Inleles al cuvantulul, cu 0 vasta conccplie Istorlca, a Iost Dr. loan Sa r hu (1865-1922) profesor la Bucure~1i. iar mai tarziu preot in satul sau natal Hudarta din Alma]. Indrtizrreata sa opera "Istoria lui Mihai Voda-Viteazul" a fost premiata de calre Academia Homana eu premiul Nasturel pe 190.5 (12.000 leO.

In heletrisUea se remarca Coriolan Brediceanu (1849-1909), ~i mai ales Ion PopoviciBa n af e e n u, care prtn volumul sau de nuvele eu sublecte . Iuate din vlata micilor erase hanafene~ si-a facut loc 'prmtre cei inai de seama scrlitor! ai Iiteraturii romanesti moderne. Dr. Valeriu Bran i s c e, spirit de luptator vainic, activeaza mai mull in zlarlstlca, in limp ce protopopul Boesel M i h a it Ga:;;par (1881~1929) se remarca printr'o serie de nuvele eu subiede luate din vlata satului banalan •.

Singur, izolat, unie 'infelul sau in toata literatura romaneasca, creator :;;i poet adevarat, cu radacinlle infipte adanc insolul banatan, continuator direct al literaturii poporale, Victor VI ad Dela marina (1870-1896) a fost cel mai de seama poet al aeeslei provincii. A Iost poetul Banatulut in inlelesul strict al cuvantului, opera lui flind o reala expresie a spiritului banatan,

Literaturile germana !;li maghiara au avut !;li ele reprezententl de vaza in Banal.

Unul dinire eei mai de seama lirici ai Iiteraturei germane Nikolaus Le n au, esle originar din Lenauheim (Jud. Tlmts-Tor.): in domeniul istoriografiei Banatului Lenhardt Bohm, Joh. H. Schwic k e r, Joh. N. Preyer, B. Milleker, :;;i altH, au creiat opere de tnalta valoare ~tiintifica.

I.

t I" I I.

I

!.

~.

I

Isloriografia maghiara a numeral 0 serie intreaga de Islor ici eruditi in aceasla provincie, en Barany Ag., Pesty Frigyes, Dr. Or!vay Ti v., Dr. S ze ntk l a r a v J., Dr. Berk e s z i, Bar6H ~i altH: 101 in Banal s'a nascut f;'i Revai M. tnlemeelorul fllologiel maghiare moderne. In beletrlstlca s'au remarcat in special Degre AI., Bull a 1., Bod 6 M.:;;i preotul ref. S z a-

bolcska M. R. Ladea: Taran d. Cara~

Dinlre seriitorii sarbl

originari din Banatlre- .,

bue sa remarcam pe isloricii Eusebiu Fermendpn, Bogoljub . Alexici, ~i mai ales pe seriitor.ul .~i minislrul de mai tarziu Ia Belgrad Do si t e i u Obradovici.

Mu.zica

Daca am fi vrut sa Inversarn ordinea general consacrata a mstrutret manifestartlor culturale ~i sa Incepern cu aceia care este de mai mare importanja 'in Banal, desigur ca muziea Irebui? sa He pusa mai la mceputul acestui capitol. Intr adevar, culture Banalului este in primul rand 0 cu llura muzicala. Nici tntr'un alt domeniu splrftul popular bana!an nu a reusit sa dea crealii de va-

Ioarea ~i bogalia creajiilor sale mnzieale. .

A serie isloricul cantecului banatan esle a incerca sa serii un isloric al vantului, Oici se nB:;;te

91

90

ca lli vantul : din nimic. Din depresiunile sufletestt ale multime}, ale nenumaratilor anonimi. Din duo rcre, din veselie, din dor :;;i din mullumire, din tol ce costituie viaja arnpla, aproape meridionala. de pe aceste ple iurf, din 'insa:;;i firea banalanuluj, care llli giisellte expresia cea mai adecuata in can-, tee. Pentru Urea aceasta canlecul e regulatorul absolut necesar, lli penlru uzul zilnic, al vielii Interioare, sufletestl . descarca senlimentele negative. amplifica pe cele pozitive.

De aceia muzica Banalului este prin excelenta o muzlca populara, 0 muztca a multimel, Cantecul banatan i~i pastreaza acelas .caracter de creal!e sponlana ~i colecliva, fie cii esle cantal din gurii de-o fatace Irece la izvor, sau din frunzade fag de un fIaciiu plecat Ia codru, sau din fluer de un cioban ce viseazasuh stele, sau de un liiular ligan :;;i vagabond, sau de un cor in opt voci cu maestrie armonlzate, sau de 0 fanfara cu aspre sunete de alamuri. Hamane prelulindenl cuspectflcul lui de can lee creiat colectlv de multime, penlru ea 'lnsa~i.

Aceasta extraordinara inclinatie: penlru muzica, pentru cantec, a banalanului, a creial desigur :;;i organele: nu e sal in Banal in care sa nu giisesti ca!iva eanlarefi cu voci de 0 mirrunata frumusete, Cum azi abia gaSellli ad sat romanesc cat de cat mai rasartt sa nu aibe cor!}i eventual lli fanfarii.

Aceste coruri au fost de o covarsiloare importanja in viala poporului romarresc de ad in frecut. Ele au paslrat mai mull de cat orice con:;;liinta lui de ueam, I-au pastrat Iimba, i-au pastrat datinile, f-au pastrat loata comoara lui cuiIurala, Erau legale intotdeauna de cercur] de. cetire, festivalurile corale erau 'impreunate cu reprezentajli teatrale, asa ea in cadrele aceslor reuniuni

92

I

I

de eanlari cum oblsnutau :;;i obisnuesc inca sa se numeasea: se desfasura eel mai serios proces de cuUuralizare a maselor._ • _

Istoricul corurtlor romanesti' din Banal IDee:

'nu e studiatcomplect ~i amanuntIt. Cert este ca cele mai veehi la Inceput au fost eoruri hlserfcesti, A!;la a lual fiinta la 1840 eel m:=,i vec~i cor romanesc despre care ~Um, corul .dm· Lugoi, . care a premers "Reuniunei de canUiri !;l muzica dm care s'a desvoltat mai tarztu eel mai vestit cor al Banatului, "Corul Vidu". Tot dinlr'un ,:Cor hlserlcesc" Infiinlat in anul 1857 se desvolta !;l1 "Corul.Plug~rilor din Chlzatau", eel mai vechi :;;i ~al .vesl~! cor satesc !;li pana astaz], Din .. Cor P?r blser~cesc tnflintat pe .le 1850-1860 se na:;;te~l "Reumunea de cilire,· cant !;li muzfca" din Vram. ~are a _ dal un cor ~i 0 fanfare renumile departe m afara de

marginile provinciei. .

Intre anii 1870~1880 se infiinJeaza ". mulll~e de coruri : .. Corul din Marcina, .. Umrea ~1D Varadia", .. Corul din Ictar" ... Reuniune~ de . ca?tari din Oravifa-Romana". corurile ro~ane~h dm Var~et lli Biserica-Alba. corurile bufamlor dm Re!;lila, Oravila fili Bocsa-Montana, :;;i allele multe, tot mai multe din an in an.

Decenii de-arandul aceste coruri au Iost adevaratele focare ale cullurii poporale banatene: ~n acelas limp £iind !;li purtatoarele de steagurt ~n lupta duaa pentru revendicarfle ~atio.nale: Istorfa corurilorse integreaza complecl m lsioria acelor

lupte. I .. .

Dintre figurile reprezentalive a e muzrcei rom a-

nesti din Banal trebue sa amintim in pri~lUl rand pe minunetul dlrtlor sl compozitor loan Vf d u (186.3 1931). pe marele tenor, morl alat de tanar, Tral~ n Grozavescu (1895-1927). apoi pe dl. Tf b e r i u

93

.

!

l

r-------------~~=~~--------""I"'---------------~~~~~~~~.~.-.~ "',

Bredieeanu, autorul operetei "La sezatoare" r;;i al unei Intregi serii de doine, care culegand peste 1000 de melodii populare poate fi ccnslderat ca un des·ehiziitor de drum al Iolclorului banatan

Tot dela foldor, del a muzica aiat de bogata, sponta na r;;i colectiva, a nenumaratllor anouimi ai poporului a pornit r;;i dl. Sabin Dr e g o i, marele compoztlor a carul valoare a depatlil de mull ca- ' drele provinciale tli care prin operele .. Napasla"

r;;i "Constantin Brancoveanu", preeum ~i multe alte compozftii de seama, r;;i-a asiguret un loc de Irunte in muzica romaneasca din toate vremile.

Muzica germana din Banal a inceput sa se desvolte inca de pe Ia mceputul secolului al XVIII-lea, pornind tot dela corurile blsertcestl ~j a luat un avant deosebit mal ales in Tlmisoera, unde se formase cu vremea cenlru] politic \:Ii cultural al germanilor din provincia aceasta,

Mnzica maghiara se desvolta en mult mai tarzlu, sub influen]a celei germane.

Dinlre cei mai de seama reprezentanti ai muzicei germane i;li maghiare din Banal amintim ad pe compositorul german Fr a n c i s c Limmer ·(1808-1857), pe violinislul maghiar M i hail J ab o r sz k y (1805-1884), dar mai ales pe Bela Ba r to k, originar din Sannicolaul-Mare banatan azi unul dinlre cei mai stralucl]] compozitorl a1 Ungariei ~i care in acelas limp este r;;i until dintre ·deschizalorii de drum ai folclorului muzical rom anesc, Inca de pe la anul 1894dansul ademenit de bogatia i;li frumusejea motivelor muzicei romanesti poporale, a Iacu! mal multe turnee prin reghrnile romanesti culegand jo multime de dnine, aril de dans, colinde, cantece de nunla, si bocete, pe cari le-a publicat in 1913 sub tillul de .. Cautecepoporale romanesti", [apt pentru care Academia Ro-

mana l-a ales membru corespondent al ei.

94

Artele plastice

Despre . inceputurile artelor pla slice in Banat stlm foarte pujin, Desigur cii s'au desvoltat ~i veacuri de-arandul au exislat numai din i;li peniru necesitatlle cultului, in special .ale arhitedurii hlserlcestl.

Urme despre exlstenta unor preocupi:lri artistice in Banal dinainte de· epoca turceasca .avem foarte puline. Dar:;;i ar;;a putine cum sunt, dovedesc suflcient ca r;;i inainte de aceasla -epoca au existal atarl preocu- . '··j":'·'_C_,,~'" pari. Desigur ca multe nicl nu St. Gomboalu: Mama .au putut sa ramana, caci in timpul dominaliurrii turcesti de un seeol i;li [urn alate mai loale Iacasurlle . -de rugaciune crestine mai de searua au Iost transformate in moschee sau distruse complect.

Cele mai veehiurme de piclura biserlceasca :greco-ortodoxa Ie avem in eele doua panouri descoperite in biserica gr. ort, romana din Lipova (In -despartamantul Iemellor) r;;i cari dateaza probabil de prln secolul XV. Fragmente de piclura veche, _dinainlede eliberarea Banatulni de sub Turci, se mai gasesc la Manasiirea Saraca (Janga Gataia, judo Ttmis-Tor.), Manaslirea din Parto!;) (Jud. TimisTor.) !;li probabil cele descoperite la Manastirea .Zlatlta (Jud. Caras), Nu se stie daca autorii aceslor [ucrarl au fost ba!;llina:;;i sau nu, dar e Ioarte prohabil ca Ia acesle manastiri, ca i;li in aIte pllr!i.

95

au existat calugari, cari sa cunoasca zugravltul.

Date sigure asupra piclurei bisertcesti din Banal avem abia de pe la incepulul secolului al XVIII. lea, cand gasimaminUre ~i despre prima scoela de zugravi, aceia Jinula de Vasiliu Diacon Loga Ia manaslirea Stredistea-Mare (B~natul iugoslav.). Primul mare zugrav at acestei epoci de inceputuri, al caru! nume ni-s'a pastrat, I,'!i care a lasat opere de inana valoare artistid'i. 'in urma sa, esle Zugra v u l Ned elcu. Nu-i cunoaslem rdalele biozraflce, insa sllm ca intre arrii 1735~40 sl-a creiatcele mai de seama opere, pidura bisericii gr. ort.i romane din Llpova ~i cele 4 icoane gasite in biserica de lemn din Butin.

Din epoca urmatoare lui, sfar~itul secolului al XVIII ~i inceputul celuide-al XIX-lea, ni-s'au pastrat 0 multime de nume de zugravi de biserici. Dar dinlre acestla se ridicii cu tolu] aparte, umpland inlreaga epoca 'aceasta cu personalitatea sa, un piclor greco-ortodox, de origine sarb sau poate roman, de ° Incontestahila valoare arUsUca moderna, Constantin Daniel (1798~1873), Acesta a lasat in urma sa 0 serie de opere de 0 valoare ' superloara, atat in ce priveste picture blserlceasca, . cal ~i portretele ~i compozfjllle sale Iumestl,

La inceputul celei de a doua jumalali a se~ colului al XIX-lea i~i desvolta activllatea marele pictor bana!an Nico lae Popescu (1835~1877). Acesta a tnvatat pictura la Roma ~i apare ca un mare reformator al picturei romanesti din Banet, cautand sa 0 elibereze de traditia blzantina de pana . ad. tndrumand-o spre O~cident. In acest scop a tncercat sa Inflinteze !;Ii 0 acadernie de belle-arle Ia Caransebes,

Continuator al nazuintelor lui Popescu a fost Ion Zaicu (1868-1914). care a invalat la Viena,

96

~i rentors acaaa a Incercat sa eonH?ue opeya ". t~de N Popescu penlru emanelparea pICmcepu a . '. E t lti I pic lurei de sub canoanele bizanhne: ~ e u I1nu~ .~

t banatan de seama din era dinainle d~ razbOl. ArIaSi'll i"o urma sa cateva opere de reala frumu-

seje arlisHca. . ~ t .

Plctura germana r;;i cea maghlera au av?, !;II

ele cativa reprezentanli de seama i? Banal. r.mtre aeer;;ti~ trebue sa aminlim in mod deose It pe Carol Br o ckv (nasc. la 1807 in Timi~oara., mort la 1855 la Londra), unul dlntre cei mal ~an portrelist! ai vremii aceleia. A plecat lanar dmL Badal, a trait r;;i a Iucrat in apus, . in special I~ on r~.

d s'a bucurat de oapreciere Ioarte calduroasa• A~i: 2-3 lucrari de-ale lui se gasese in Banat. ¥

Dupa razbol. in noile conditii de via\a. arl~le pla stlce au luat u n mare avant in Banat, a~anl tntenstftcat !;Ii mal mull prin aducerea Scoalel d~ Arle~Frumoase dela Cluj la Timi?oara. Ca ?rOfe,sd"1 la aceasta ~coala !;Ii in aeelar;; timp ca eel mai : seama reprezentanli ai artei banalene. se reial~~ pictorii Alexandr.uPop. Calul Bogdan, u podlipny, ~i mai ales sculptorul ~om~l La.d~a.

. In afara de acer;;tia trebue sa mal ~mmh~ ~ci dintre romani pe pictorul ~ure~ Clupe, ~! sculplorul S t e fan Go m b 0 r;; i u, iar dintre . arhr;;tll

. 'maghiari pe sculptorul Fer din and

german! r;;l d ' '1' f ali

Gallas r;;i pidorii I. Lenhar I r;;l eel rer r t

Francisc, Rudolf r;;i Andrei Ferch.

VREREA"

" litatii

Revista intelectua I a,"

97

7

Ohidul Banatului

~----------~~------~----------------~--~~

Cele rnai solide, eftine ~i artistice coseluqe fabrica atelierele

Serviciului Comunal de Pompe Funebre

TIMI$OARA

I. Strada Em. Ungurianu No.4

TELEFON 61

98

Grllpde vaci rasa Siementhal

Banalul ECOllO:tnic

Calit<'i!i1e solului baoatan au indrumat popuIatla acestei regiuni inca din cele mai vechi timpuri in spre agricultura ~i cre~terea vltelor, Produsele aceslei minunale provincii, incadrata Intre Mure~. Tisa, Dimare. ~i Muntii Hategului au fost cautate de comerciarrlti venitl din mari departarf. Produsele solului banatan due faima bogaliei a~ ceslei provincii palla in cele mai [ndcpartate col- 1uri ale Europei. Padurile ioUnse pe 0 vasta suprafala a estului Banatului, ofera 0 BUrSa nesfarslta de material lemnos altmentand indus1ria de chereslea s ' care Iorrneaza una din cele mai Imporlanle izvoare de bogatie a regiunei. Muntii acoperi]l ell paduri conjin cele mai vaste bogalU naturale, iar subsolul ofera din belsug minereuri, combuslibili fosili ~i diferile roce. Izvoarele de ape minerale se gasesc presarate pe inlreg leritoriul Banatului.

7'

99

/'_"'_"_"_-~--~--~-- .... ----------.....,"

Camera de Comet"! !iii Industrie din Timi~oara Agri.cultura • Situatia geologica a Banafului se caraderizeaza prtnh-' 0 compunere a solului din straturi

"'" Din darea de searna a Camerei AgricoIe din Timieoara.

100

Grup de cai rasa Nonius

neogene en argila diluviala pe deasupra :;;i numai in rare eazuri cu eroziuni complecldescoperlte. Rod eruptive se gasesc numai in partea nord-esttca a Banatului pe 0 intinderede circa 40 km. patrati. Straturi ponliane cu siluatie orizontala se aDa in partea de sud ~i sunl compuse din nisip granulos, apoi in regiunea Bencec-Beregsau, sub Iulul diluvial se gasesc slraturt rrislpoase ponlice cu prundi~ subtlre, In regiunea Reca:;;ului acest nisip a ie:;;it la suprafa[a :;;i e cultivat cu vila de vie. Dlluviul care a contrlbuit la forma rea campiei a produs anumite slraluri de lOs, nisip :;;i namol. In parlea. vestica, tot . prin diluviis' au formal anumite podlsurt ondulale cu altiludini Intre 80-140 m.

Solul Banalului se imparte in: solurl Inundabile mai ales in regiunea raurtlor lisa, Mures ~i Timis, apoi paman] negru spalat :;;i pamant de padure, Patura rodiloare a solului variaza dela 25- 100 cm.

101

-------------~~~~~--------.,..---------------~-~--------:, ....

Clima Banalulul este Ioarte apUi penlru agriculture e , Precipitajiuntle atmosferice sunt repartizate aproape egal pe intreaga regiune. In [udetul.ThnisTorontal media precipitaliunilor anuale pe ultimii clnci ani se clfreaza la 542.6 mm.

Vegela!ia este pe cat de bogata. pe atal de variata. Esentele predominante in padur-ile Banalului sunt: stejarul, eerul !;li carpenul, Teiul argintiu tmpestrfteaza colinele, jar frasinul ~i jugasirul sunl reprezenta]l adeseori prin eopaci seeulari. Datortta varietall! solului, vegetalIa difera dela 0 regiune la alta.

Diveraltatea $i bogalia vegelatiei .a determinat in mare parte ~i ocnpajiunea populaliei rurale. Ele au Indrumat bana!eanul . inspre indeletnicirile patriarhale: agricultura !;li cresterea vitelor.

Natura a Iavorizat deasernenea mull desvollarea agriculturei banalene. In ultimul deceniu ea a Iacut progrese alai de insemnate, incat azi se plaseaza pe prlmul plan al productlel Uirii. produsele ban alene fiind de 0 superioara calitate, Iar in ce prjvesle caIflatea, agricultura banatana se apropie din zi in zi mai mull de randamenlul atins deja de agrlcullura apuseana.

Pana dupa razhoiul mondial aFot, ing. V. Birou gricultura Bana-

Holde din Banal

102

Pnrci rasa York

tulul se Iacea in cea mai mare parte in cadrul marei proprtelall, fiindconcenlrata in mana unei mlnorltali de proprieiari. Numai 0 mica parte a suprafelel a formal proprietatea populatiei rurale, Exploatarea in eadrul marei proprietati, prin utilizarea unor miiloace perfectlonate, a reusit sa obtina un randamenl superior atat cantilativ cat r;.;i ~alitativ. Find suslinula de capitaluri mobiliare proprii precum !;Ii de credile agrlcole suflciente, ~i dfspunand de invenlare agricole moderne, marea proprietaie a cunoscul in timpul din urrna cea mai infloritoare era din istor ia agriculiurei biinc'itene. Cerealele din Banal, printre cari : graul. porumbul orzul, lucerna !;Ii trifoiul, dalorita calilatn lor superioare, au devenil "marca" pe pie'[ele Europel, iar faina produse din graul banatan sub denumirea de ,,£aina ungara" a patruns pana in cele mai indepartate pie]e, concurand orice alte prod use provenite de peste ocean.

Dupa razboiul mondial. prin punerea in apli-

103

,~. ------------------~~=-----~--~------------._-----~~-~-~-~-~~---~----I-

care a reformei agrare, s'a desflintat aproape complecl marea proprietate, dandu-se pamantul in proprletatea' acelora cari il culUvau.Acest fapt a redus temporal ~i randamentul ~i renlabtlltatee agriculturei, realizate sub regimul marei proprlelajl, Heforma agrara a raspuns in primul rand unei necesita]i de ordin natlonal-social, sacrfficandu-se . pentru 0 pertoada de tranzltie toate avautagtile pe cari Ie delinea-vechlul regim. Prin lrecerea vastelor terenuri in sfera de productlune a economiei rudimentare, lipsila complect de capital, de credit, de semlnte ~i inventar agricol, productla s'a reslm!it mult, manifestand 0 accentuata scad ere atat cantltallv cat ~i ealilativ. Aceasta transformare hrusca a avul consecinje defavorabile pentru economia nalionala, Dar gtalie unei poJitici agrare de protectlune inaugurata de stapanirea romaneasca, agricullura Banalului este mtr'o continua ~i foarte imbucuraIoare revenire.

Fabrica de

Traian Novae

rnobila

artistlca, binale si lude arta

crari biserlceasca

Timisoara III, Strada Memorandului 19

Armasar rasa Nonius

Actlunea de stimulare a agricullurei B~natulu! esle condusa de cele doua Camere de Agncultura din Timlsoara ~i Lugoj. Prima masura Iuata a fost aceia, prin care s'au tnftinlat in toate cenl~ele de produc}iune statiuni de sele~lionarea se.mmtelor; Se organizeaza anual cursurr de prefecllOnare_ ~l indrumare pentru agricultori. eu - scopul de _ a m~ flltra participanlilor cele mal indicate noti.u~i din domeniul l11iintelor agrrcole. In [udetul Trmls-Torental s'au infiintat zece gospodarii model: cu s~o: pul de a intensifiea agricultura prin expe~lmenla.n eu masini, seminte ~i ingra~aminte. chlmice. Pr'in indrumarea agricuHurei inspre sistemul de exploatare modern ~i - prin aprovizionarea ei cu seminje ~i unelte, se va de~chide Ba.natului 0 noua era de renlabilitate ~l prospentate eco-

nomlca,

Prln agricultura sa Banatul cultiva 832.92~

ha. teren arabil. Primul IDe in aceasta cultura II

105

104

Cea mai delicioasa bere la

Fabrica de Bere Timi~oreana s. A~

T E L E F

o N 20

Tirnisoara

Strada Stefan eel Mare N 1 o.

106

Viile U. D. R. Moldova-Nona

define graul eu 0 sL.prafata eultivaUi de 342.326- hectare. eeiaee eorespunde Ia 42 Ia suHi din totaluI araturilor. Inal doilea rand vine porumbul ell 283.859 hectare. ovazul cu 45.093 ha.. lucern a ~i trifolul eu.38.693 ha .• orzul eu 27.454 ha .. viile ell 15.231 ha.. sfecla de zahar cu 2.562 ha.. tutunul eu 1.599 ha., restul terenului fHnd cultivat cu di .. verse alte cereale, plante Iuragere, legriminoase. olelginoase, etc.

Produclia medie pe heclar este in Timie-Torental de 1100 kgr. la grau. 1400 kgr, la porumb, 1000 kgr. la ovaz, 1300 kgr, la orz~i 1300 kgr, la secara.

Pana aeum patru-cinci ani. agricultura Bananatului a £ost tndreptata inspre 0 accentuata cultura a graului ~i a porumbului.· In urma sdiderii prejurllor la aceste produse Incepand ell anul 1931 ei datorita rentabiHtalii care se arata de un limpincoace la ingraearea porciler, agricullura din Ba-

107

·1

nat tinde spre 0 abandon are a culturei graului, Indreptandu-se spre 0 culture mai Intensiva a porumbuluiJsl aplantelor industriale. Esle de remarcat ca suprafetele tnsemlntate cu lucerne ~i trifoiu ocupa loculalpatrulea in totalul culturei agrlcole, iar sfeela de zahar care in cei zece ani urmatori razboiulul nicl nu acontat in agrlcultura Banatului, azi are 0 importanja deoseblta ~i se poate considera ca cea mai rentahila ramura a culturei agrlcole. Lacultivarea plantelor industriale a contribuit mull industria tlmisoreana de zahar, uleiuri !ili canepa. care i!ili acopera necesitatile de materii prime din aceasta regiune.

In unele regiuni, in special Ia Nord, produc[lunea agricola marcheaza Imbucuraloare semne de rationallzare, Ea este Indrumata inspre producllunea cea mai rentahlla. Aceasta indrumare merge atat de departe, inca] prnducllunea agricola devine in nenurnarate cazuri 0 ocupajiune secundara a producatorulul agrtcol, transformandu-se in culture euxlliara a productlunel prmcipale, cum este cres-

Cerb capital (Cere~naia U. D. R.)

terea vitelor, induslrializarea~i valorizar:a lapte: lui. tutunului, etc. Astfel locuitorii comunel Graba!l se ocupa eu cresterea vacilor de rasa Sie"menth.al. aceasta produeere luand 0 desvoltare alat d~ msemnata, incal grabatenii furnizeaza cele m~l .desavarsite exemplare de vile corn ute, In acelasl hmp Induslrtalizarea laptelui a luat concomitent cu eresterea vitelor 0 desvolare tnsemnata. Acesta esle motivul pentru care popula'[ia din acest lac a abandonat cultura cerealelor, imbra!i~and cultura Iurajerelor. Comunele Comloeul-Mic- Vartas ~~ Cetad crese cei mai [rumosi porci de rasa York. iar nu: marul porcilor ingra~a!i anual, de exempi~ nU"!~l in comuna Vartas se cifreaza la zece mn bucali, Aceasta indeletnicire indica regiunei 0 foarle des-

109

L~--------- ~ __ ---~-~-=-~~---------~

Masiv de brad (Oravita)

FotoG. A. Popescu

108

'voltata productie a porumbului. ABe comune ca Tomnatic ~i Jimbolia,se ocupa in special cu ere.:;;tere~ caller de rasa, iarcomuneIe Orti~oara ~i Merll~oara se ocupa cu culture Iintei, Lovrtnul cu cullura z~rzavaturilor, Teremia mare ~i Nereul en cultura vlilor, Bi1edul cu cullura tutunului, etc.

U~l1~l ~in principalele izvoare de ca,:,Ug ale populajiei din Banal iI formeaza cre~terea vitelor, Dalorita sprijinului efectiv pe care crescaiorti de vile tl au sub diferite forme dela organele lor profesionale,calilatea anima lelor domestice se Imbunataleste' din an in an. Deschiderea' recenta a noilor debuseurt pentru vitele corriute !;li porci

gra!;li in Austria, Cehoslovacia, Dalia I;.'i Gerrnania, i'.

Iormeaza noul stirnulenle pentru Inteusiflcarea ere- i:

'!;lterii vilelor. Cifrele ce urmeaza ne arata ca S11ma

lotala a vilelor din Banal se prezlnta pe anul 1932

astfel : .

cai vile cornule oi

152.173 209.981 588.465

Aceste cifre au fost in ultimii ani

Iesle de fan ph. vanatul nobil (U.D.R.)

110

capre porci

29.390 440.143 mult depasite, in special in ee prlveste rasa porcina.

Dupa cum se poale observe din aceste dale, vitele repreztnia eea mai mare valoare in boga[Ia producliei animalice a Bsnatului. In parlea de nord, ereslerea vitelor

corriute servesle

Depozilul de lemn de acelona (U.D.H.)

aproape exclusiv aprovizlonarff Induslrlei carrrii !;li a laptelui, agricullura servlndu-se numai de Iorta animalice a cailor. Tocmai pentru acest moliv in aceasta regiune tehnica creslertl vitelor a realizal progrese necunoscule in restul tarii. Sudul Banalului creste vile in primul rand penlru a Ie folosi la munca campului. In [udeju] Thnis-Toronlal rasa bovinelor care predomina in proporjle de 90]a suta este cea Slementhal. Reproducerea se face excluslv in ac~asHi rasa. Tendinja generala a tmpamantenirel acestei rase se justifica prin faplul ca ea s'a adaplal foarle hine condlflunilor locale, producllunea realjzand cele mai Irumoase rezultale. lit scopul reinprospatarti sangelui bovinclor jst penlru a se mar! !;Ii randamenlul aceslora, se importa anual de

l

I

111

· .....

__ ,_. . _~~~_....,,---==- __ ~~ _. __ ._ ... _"=,"""","="_.,.,..,..,...,.=--~L

------------------------------------------~~=

catra organele statulul reproducatorl din Elvejla, cart. apol se distribue comunelor. In regiunea de sud .~ Bm:i.alului ~i in special in [udelul Severin predomina rasa Bern.

Inlrucat munca campului se face in partea nordlca exdusiv cu cai, s'a dat 0 deosehita atenjie creslerll lor. Banaful produce mal ales rasa Nonius.: care reprezinta azi 90 Ia suta din lotalul cailor produsl, restul fiind de rasa "Iipilana" !;li "furioso". Rasa Nonius este conaiderata ca cea mai polrivita; pentru munca agricola pe ses. Pentru aceste moUve se cauta sa i~se mentina bunele Insush-i cUltivandu-se in hergeliile ~latului, dintre cari cea; mai renumita esle aceia dela Parta,

. Oimporlan!a deosebita a. luat in anii din urmecresterea porcilor, care pe zi ce lrece preocupa lot mai mull agricullorii din nordvestul Banatului.jDe unde pana mai acum caliva ani rasa York !;li Berk nu era cultlvate decal in proporjie de 20 la suta a totalulul, 80% fHnd mangulija, astaz] se pare ca aceasla rasa este ebandonata pentru a se imbrali!;la in mod general creslerea rasei York. Cresterea porcilor a lual 0 desvoltare all'll de insemnata, incal unele comune cum este de exemplu Variasul, care pana aeum doi-lrel ani era un mare centru penlru cultivarea !;Ii vanzarea porumbulut, azi datorlta numarului mare de porci pe care ii ingra!;le, este nevoit sa cumpere porumb din alte parti. Conjuctura actuala !;li rentabilltatea ingra!;larei porciJor, precum i;li posilrilflalile actuale de plasare a produselor pe pietele slraine va sUmula cresterea porcilor intr'un grad $i mai mare.

Cresterea oilor formeaza pentru agricultorii din Banat 0 tndeletnlclre de ordin secundar. Oile se cresc doar pentru a asigura agricultorilor un

112

Cliidirea lemnului penlru arderea ciiJ:bunilor

suplimenl de hrana preeum !;li. p,enl;ru lan~ lor. care se Ioloseste aproape excluslv III Illdus!r!a ~asnica penlru imbracaminle. In urma . condlJlUml~r neprielnice rasele de oi inobilale pr m reproduca: tori import~ti se corcesc in putini ani. asHel ~a lana produ;a' nu poate fi uti1izata. in tndustrte lanei banafene de cat in parle. Inobda.rea ?U s~tisface nevoile, din care cauza produclIa Ollo~ In Banat a cazut pe a] doilea plan. Ras~le de O~l ct:;' se produc in Banal sunl ; rasa Fgale, ratea ~l

[urcana. ., I t

Unul dintre auxiliarele eele ~Bl •• lm~or an e

ale agricullurei, !iii care pana ~n ~llhmll am. a. f.?~! neglijata. este avicultura. Slarumlele ~ficlBhta!~l sunt pe cale de a compleda ~i aceasta lacuna.

s

Obidu! Banatului

113

S'au. Imparjtt satenilor mari canlita!i de oua, pent~u Inlroducerea raselor nobile de paseri. Aslfel s au luat masurl ca in nordul Banatului sa se cullive rasa Plymouth. iar Ia sud, rasa Rhode-Island considerate ca cele mai adaplabile acelor regiunl, Primele Incercari au dat rezultate bune.jar perspeclivele pentru viitor sunt excelente.

Industria

In l,ipsa unei stalistici economice generale nu avem postbtlttatea sa flxam locul Banalulul ~i a Timi{lorUl in industria larii, in cadrul unui sludlu comparativ.

Ne.;vom ~ m~Itumi deci sa schilam in HnH ge~erale a,teasla importanta ramura a bogaJiei natlOnale,"; care este industria Banatului {Ii care se deosebeste de aceia a restului tarii nunumai prin natura ei, ci {Ii prin origina ei, Banatul nu s'e induslrfalizet gralie pollticel autentice adaptata deopolrlva de toale larHe europene la inceputul secolului nostru. Aceasta indeletnicire este mai veche de cat cunoslinjele noastre istorlce asupra vietli banatene.

. Rama{lilele de harnasamente, arme {Ii diverse obiecle de bronz, fler, arginl =;;i aur gasite in dlferit~le regiuni ale Banatului fae dovada, ca aci a existat 0 Ioarte desvoltata industrie melalica inca in epocagefo-daca, iar imensele cantltatl de melale pretioase cucerite de irupele biruitor~lui Traian dovedesc, c~ induslria miniera a Daciei ~i implicit a Banalului nostru a· avut epocl de straluclre cu

. mai multe seeole inainle de Christos. .

• Exploataree minelor {Ii industria metalelor esle mdrumata de romani prin 0 polilica oficiala, utilizandu-se zed de mii de meserfasi si mundlori orgarrlzal].

114

Deversor'ul Valiug

Urmele clvlllzaliei ~i ale industriei tntemeiale de vechile popoare, organizate ~i natlonallzefe de romani, dispar in mare parte odata eu reiragerea trupelor romane din Dacia. maiestrii tli muncitorll pregalili in scoltle de ipecialitale romane eel mai multi se refugiazil din calea barbarilor navillitori.

Bogaliile miniere ale Banalului nu sunt inSB neglijate nicl de popoareie ce s'au perindat in tot cursul evului mediu la slapanirea provinciei noastre. Nu se poale vorbi de 0 industrie prop'riu zlsa din acele timpurl, dar exploatarile rudimentare ale boga!iilor naturale au exislal chiar pan a la izgonirea turcilor.

Exploatarile. sau proprielalea, forman un drept

regalian a regilor maghiari sau a stapanilor turd.

6'

115

lar dupa isgonirea acestora a curjii Imperiale din

Vfene, . .

-La' inceputuJseeolului XVIII industria BanaIului rrenaste, Importanja ei este recunoscula de curt~a imperfala vieneza, care incredinteaza ad cu refecerea :;;i exploatarea Banatului pe genialul general'Mercy.

Generalul Mercy tntocmeste un marel plan de r'eorganizare economlca a provinciei. I~ executarca planului sau Mercy Introrreaza ad 0 epoca de munca creatoare, Dupa nesiguranta care a dural dndsprezece seeole -. in care' limp munca Industrtala era prostata mai de multe ori de prfzonieri sau condamnatt, sau in eel mai bun caz de ba~tina:;;ii manati cu biciul spre a mund penlru alfii. - se Inlroneaza spiritul de organizare moderns. Protectia curJiiimperiale, geIiialitalea guvernaforului, munca :;;i perseveren!a populattel, face ca in scurf limp Banatul sa devie cea mai in~uslria!a regio_.ne a t~rii. Iar Tlmisoara primul oras IndustrIal dupa Capltala.

. Gralie spiritului gospodaresc tntronat de Mercy

~l a protecjiet curtii imperiale, capitaluri imporIante se indreapta inspre Timlsoara, iar debuseurtle oferile de tarile Invecinate J;li acele halcarrice, deschid Iargi perspedive industriei hanatene, .

Induslria banatana se face cunoscuta pretutindeni. Aproviztoneaza nu numai plata Interria cu arlicole industriale, dar produsele sale in spe~iaI: matasa, plelarle, alcool, licheur, produsele mduslriei. moraritulul !iii ale ariel grafice sunt raspandite in cele mai indeparlale lari ale Europei

J;li Asiei Mid. .

Tari ca Anglia, Germania, Elvelia. Husla, Franta, Belgia, pana ~i Statele Unite ale Americii

Apaductul dela Seeul

devin tribularii industriei banalene, care se inlareste In asa Iel, ca nici crizeIe provocate de razboaiele secolului al XIX ~i nicl crizele flnanciare ce le urmeaza, nu 0 poale dobori. Secolul actual gase~te aceasta industrle in plina desvoltare,

Avantul urlas este curmat de izbucnirea razhoiului mondial, de pe urma carula industria ba~ nalana are mull de suferit.

Dar odata cu terminarea razboiulul 0 noua epoca de stralucire se prevesteste pentru induslria Banalului Rornanesc. Banalul unit cu patria muma, Industria sa heneflciaza de regimul binevoitor ~i protectionist creiat induslriei Hornaniei . inca prin legea pentru incuratarea industriei din 1912. La acest regim se adauga avantajele aslgurate industriel prin masurtle protectlonlste luate de Ia razboi tncoaci, ~i care culmineaza in polftica nal:1onalismului economic inaugurala de toate natiu-

1

I

~

116

117

·CONSUMATI NUMAI

LAPTE PASTERIZA T

Pod de fier sudat - Rel;iita

nile europene. ~i care a fost imbrati~aUi in ultimii ani ~i de guvernele Homaniel.

Aceste imprejurari deschid industriei ban a-

lene noi orizonturi. Sub aripa taxelor vamale prolectioniste, industria banalana prezinta azi senme de avant tnspre culmi nevisaie.

-Aceste perspective mdreapta noi capUaluri

mspre Industrie, urcandu~i potentialul de pro-

duc\iune.

Printre diferttele ramuri ale adualei industrii

'dtn Banal lrebuie sa notain in primul rand industria metalurgica, care constilue ch'inteserrla Industriei metalurgice najionele- Uzinele de fier din Re!1i!a se plaseaza in fruntea inlreprinderilor metalurgice din tara. conslituind cea mai importania uzina de acest reI.· Prosperitatea ace sId indusirii este Ioarte mult avautaleta de propriile ei mine de fer !1i carbune, cad Ii permit sa aplice principiile de verti-

119

IGIENIC

DELA

LApTARIA COMUNALA

TIMISOARA

T e lefo n: 11-39

118

cal in malerie de productie. Intreprinderea lucreaza eu 0, forJa motrtca de 51.486 HP~i cu un numar mediu de 7000 muncilori. Dispune de Irei furnale inalte, dintre eari doua sunt in permanents Iuncpune,cu, 0 capacitate anuala de 120.000 tone, preCum ~r;~e sase euptoare Marlin cu 0 capacitate de produe!i~ de 400 tone fier brut pe zi. CeJe opt lamiooare au 0 capacitate de productie anuala in lingouri,: de 120.000 tone. Printre principalele fabricate' ale uzinei nolarn : ~ine, traverse. table pentru cazaue, rezervoare, bandaje penlru roli de vagoane, ~j locomotive.

Intensificarea mijloacelor de comunicatie de cale fer~ta ~i majorarea comenzilor statulu'j pentru ?rmament aupermls uzinei sa-~i perfeclioneze fabrtca de locomotive, ~i sa satisfaca cea mai mare parte a exigen[elor cailor ferale romarre. Uzina mai dispune de aleliere pentru constructtl de ma~ini, pod uri ~i macazuri, iar la Bocsa are 0 fabrlca de unelte agrtcole cu 0 capacitate de productie de 20.000 pluguri pe an,

In' cursu I anului 1925 s'au facut noui invesli!ii pentru fabricarea materialelor necesare in industria netrolulut.

Producna Unizelor ~i a Domeniilor din Re!ilita se cifreaza pe ultimii doi ani la urmatoarele ca~fitati :

1934 1935
Minereuri tone 12,000'- 20,890'-
Carbuni 150.788'- 201,272'- .1
" l'
Cocs 30,826'- 44.358'-
Brichete 48.523'-- 47.326'- ;If
Fonta 37.007'- 48.986'- 1
~
Olel 129.592.- 164.496'- ','
"
Produse laminate .. 108.562'- 143.133'-
Energie eledrica Kw. 46,956.201'- 58.338.020'- t
t 120

Uzinele U. D, R. Re~ila - Atelier perrlr u rcparatul cazanelor

Rezulta din aceste date ca productta metalurgica este tnlr' 0 senslbila urcare, fapt care doveae~te 0 inbunatatire a conjuclurei anului 1935 fala de anul 1934.

Dest industrfa unelalurglca din Banal penh::u moment esle organlzata numai pentru 0 produclie llrnltata la necesitatile pietii interne, toiu~i Uzinele din Hesija au reusit sa-!;Ii fomeze un debuseu pe pletele streine, ~i in special pe acelea din Balcani exportand in cursul anului 1935 cantitatl modeste de produse metalurgtce, Iapl care in stneeste inhucurator ~i prezinta perspective frumoase pentru vlitor, Aceste prod use exporlate se repartizeaza pe lari in modul urmator: s'au exporlat 5.500 Kg.piese de otel in Jugoslavia, 137.000 Kg. bandaje in Jugoslavia ~i 22.000 perechi de roti de vagoane !;Ii 10-

121

comolive in Jugoslavia ~i22.000 in Bulgaria, 40.000 Kg. malertalepentru macazuri in Jugoslavia, pre .. cum ~i diferite aIte produse de valoare mai redu-

sa Ih Grecia ~i Turcia. ,

'In ceeace prtvesle potenjialul economic al Uziuelortsi Domeniilor din Hesita, acesla esle reprezentatiprintr'un capital social de 750 milioane lei. iar capltalurlle investite se cifreaza Ia 1.770 milioane lei, cuio productle anuaia evaluate Ia circa 1.300 milioane lei.

In ordinea importantet in malerie de productle-jnetalurgtca, imediat dupa Uzinele din Re-, ~i!ase]plaseaza 'tntreprinderfle metalurgice ale societaHH Titan, Nadrag, Calan, cari dispun de valoro~sJuzine in Banet, prlntre cari notarn in primulrand Uzina din Ferdinand. Aceasta uzlna cu un capital invesHl de 246 milioane lei dispune de o otelarie Cll doua cuploare Siemens-Martin ~i un

cuptor Heroult, 12 laminoare, 4020 HP, Cll 0 capacitate de productie anuala de 60.000 tone otel, 30.000 lone fier laminat, 26.000 lone tabla groasa neagre galvanizata ~i plumbuita ~i 25.000 lone platinata. Uzina este datala 'lli cu o seclie penlru fabricarea sarmei ~i a cuielor, Tot acestei societati ii Conclude. electrica (Carasova, V.D.H.) apartin lli Uzinele

din ,Nadrag lli Gavojdia in cad a inveslit un capital de'90 milioane lei, dispunand de 6 Iaii.inoare ~i 1156 HP. Capacitatea uzinelor este cifrala la 15.000 tone tabla subtire neegra, 14.000 tone tabla zincata ~i 1200 tone diverse articole de tabla !iii fonla,printre carl notam sobele de fonla !iii diferite

piese de schimb Barajul dela Dognecea

pentru mastni, . .

In afara de imporlanteie uzlne metalurgice !Jl

siderurgice din Re~i!a. Ferdinand, N?d_ra~ sl G?~ vojdia, cari formeaza cea mai pute;mca _mdust:le a Banatului, sunt de relevat 0 sene de tntreprinderi metalurgtce, cad prin diversitatea mat~nalelor produse au reusit in specia~ in limp?! ~Ill urrna, sa acopere 0 bun a parte dill necesIla!lle consumului intern. Printre acestea se poate. nota 0 fabrlca de lanjuri in Tlmlsoara cu capacitate.de 1.500 tone Ianjurl, 650 lone cuie!ili .200. tone" pm,:lile !;!i niluri, apoi 0 Iabrica de implehturl de sarma pentru garduri cu 0 capacitate _de ~.20? tone anual:, In general produclia in aceasta dlrecl~une este su perioara necesitiililor interne. asHel ea pentru moment Se duee 0 vie concuren\a pentru acapararea pietii.

Un deosebit avant a luat in ultimul limp in-

122

123

dustrla unellelor :;;i inslrumenlelor agricole. In afara de Uzinele Re:;;ifa, inlreprinderea care a desvoltat cea mai uUla acllvitate pe acest teren, este societatea anonlma Schramm, HiiUI :;;i Schmidt din Topllja, a carei produclie anuala se cifreaza la 1.200 tope sape, lopeji, plugur], grape ~i tavalugi. 100 lone, haloze, mesinl de tocat ~i iaiat nutre] pentru vile, 1000 lone ohiecle turnate din fonta, vase de Ionta pentru uz casrric, sobe :;;i ma~ini de gam. reservoare, butoaie din tabla de fier, vaaonele, robinete, ventile, vane, elc,

Capltala Banatului ccnsfderata ca eel mai important centru industrial dupa Bucure~li. dispune de 0 muljime de intreprinderi de mai mica imporlanfa cari prin diversitaiea ptoduselor lor, sunt in sifualia de a satisface 0 mare parte a lrebuinjelor populatle].

Prinire industriile Banatului cari in ordinea

Constructia si Mobila

, ,

moderns

importanjei se plaseaza imediat dupa industria metalurglca, Irehuie nolata in primul ~ rand industria lextila. De data recenta, aceasla industrie care nu da-

teaza in Ba- Depozit de carbun] de acetonti (Re§ita)

nat de mal .

mult de 40 de ani, a Iacut in timpul din urma progrese considerahile, atat in ceiace prfveste productla cal ~i calitatea, despre care seI?oa~e afir.ma cii a atins cele mai remarcahile perfectiuni teh~lc:_

Industria textile, cu centre importante in Tlml~oara ~i Lugoj ~i ell 0 serie de ramiflcajii .in ,pro: vincie, ocupa in raport ell. suprafata terflorfului Banatului prfmul Ioc in industria larH. in pr'ivinja capitalului tnvestlt :;;i valoarei producjiel, dupa ~m se poale conslata dealtfel din labloul de mar JOS:'

[ Forta Numarul Valoarea[
Denumirea CapitaluI molrica Iucralo~ pro .
regiunilor inveslit HP rilor ducjlci
(islorice) 1933 1933 1933 1933
Vechiul Regal 3,151.710 24.423 23.310 3,947.314
Transi1vania 1,098.127 12.370 10.896 1,804.221.
Banal 1,235.924 6.036 (i.189 1,184.945
Bucovina 156.632 1.264 2.586 354.924
Basarahia 39.603 584 270 19.406
Tolalul industriei 15,681.996 44.6771 43.25117,310.810
textile r omane 125

Tirnisoara

Bulevardul Berthelot 17

TELEFON Nr. 575 I Cea mai eleganta sl sollda moblla I

'-----'.

L,~ ~ __ ~ ~~ __ ~ ~

J

124

. Din acesle cifre reese, ca pe cand Banatul nu reprezinta xa suprafaja decal 5°10 din totalul Ieritortului Rpmaniei,pana atuncl capitalul sau Investil In induslria textila, evaluata ca numar la circa 50 fabrici mari ~i mici, este azi de 22 Ia suta din totalulTnvestil in tnlreaga tara, iar valoarea produselor jsale se rldlca [a 16 Ia suta din Iota luI general. A~est {apt ne arata importanJa pe care industria te'xtila a Banalului 0 reprezlnta pentru econo-

. miarialionala.

Revirimentul in industria textlla a Banalului se datoreste in prlmul rand plejel de desfacere interne, care in urma consecintelor tarifului noslru varna] protecllonisl," este aviz~la in cea mai mare parte la achizljla produselor indigene, iar in al dollea rand Inlroducerea Ia finea anului 1932 a regimuiuicontigentarii imporluIui, nu a facut decal sa sllmuleze !;Ii mal mull desvoltarea acestel InduslrH. Miscarea produsa in conjudura texilelor, a a avut drept rezullat 0 foarte accentuate urcare a imporlulul materiilor prime ~i a semifabricaielor cari au atins in anii 1933 ~i 1934 cifrele cele mai urcate. In anuI 1935 tnsa, in urma restrlcftuntlor din comertul exterior Imporlul a scazut, influenjand in aceasta directle si productla, care pentru moment, !Ji pana Ia schimbarea regimului importului, va 11 nevoita sa se Itmileze Ia canlitatea de materii prime disponibile,

Prinlre categorfile de productle cele mai Uzina hidroelectrica TImisoara importanle ale indu-

strlei textile in Banal pr'imeaza industria Ianei ~i a lesaturilorde bumbac. In Timtsoare mtreprinderea de acest . gen care ocupa un loc important in industria larii este

. L' Cuploarele de var (Collan) .

Industria anet

S. A. cu un ca- . it 1 pltal social de 100 milioane lei ~i cu uncap. a~

tnvestit de 195 milioane lei, dispunand de 0 ~orl?·

t . ~ de 1300 HP ocupand circa 1700 munc!lorl.

rno rica .~ b .

Intreprinderea dlspune de 6880 fuse, 300 ra~. ?81e

mecanice, 300 masinl de tricotal §i 80 ma~lOl de impletit, avand 0 produclie an_uala d~ 1500 tone de dlferite produse, prinlre carl rele~a~ stofe d.e kamgarn, diferitestofepenlru ??rba!1 ~I d~m~, tr~cotale, torturi de lana ~i panghcI d~ matas~~1 ala. Dlntre intreprinderile de trnportanle aproplata. nolam Industria Textila fost Iosif Weisz, ~u 0 PI:Oductie anuala de 400 tone, Uzinele Romane Texhle S. A. cu 0 produc\ie de 350 tone anual. .

In Industria bumbacului, Banalul dlspune de. o serie de fabrici specializale in fabricarea panzeIurtlor, a zeflrelor, a postavurilor, a arlicolelor~ de moda, eel. printre car i relevam in primu~ra~d Industria Textlla S. A. din Luaol cu un capdal Illvesllt de 170 mllioane lei, dispunt'llld de 2130 fuse, 521 razboaie mecanice, eu produclie anuala de 90.0 tone. In ordinea imporlantei urmeaza firn;ta floml- lex S. A. din Ttmlsoera cu un capital SOCial de _25 milioane lei. dispunand de 192 razboaie mecamce

126

127

cu o.productle anuala de 900 lone. In afara de acestea, in Banal sunl inca 0 serie de alte intreprinderi de mai mica importanta, al carer potential productiv total se cifreaza la 1800 razboaie mecanice cu 0 productie anuala de 4500 lone.

, Industria tricolajelor ~i a ciorapilor este foart~ desvoltata in Banal ~i in special in Tlmlsoara, care dispune de un numar Ioarte insemnal de fabrici ~i ateliere bine organizate ~i dotate cu mastni din ,cele mal moderne. Prinire intreprinderile cele mai Importante se releveaza Industria Lanei ~i firma Standard S. A. cari singure dispun de 1000 maslrri moderne de Impletit, en 0 capacitate de productle anuala de 750 lone de diferile arlicole trlcotate ~i ciorapi. Aceasta induslrie a Iacu! in timpul din urma progrese remarcebile, Iar : calitatea fabricatelor. carl nu stau cu nimie sub nivelul produselor similare straine, domina piata Inlerna.

BanaluI a fost considerat inca din secolul al 18.lea ca un important centru pentru culture gogosiler de malasa, 1n8a cu toate aceslea 0 Industrte propriu zisa a matasei nalurale nu s' a pulut realiza. La Lugo] extsta 0 uzfna pentru ghemuirea gogo~ilor, insa aceasta induslrie fiind monopolizata, pana in prezent nu s'e putut manifesta pe piala comerclala. Deasemenea nici matasa artificial a nu se prelucreaza in Banat, tnsa cateva uzine se ocupa intensiv cu [esutul flrelor, in special penlru confectiuni de cravate ~i panglid ~i diferite tricotaje.

Prinlre industriile textile din Banat cari au reusitjn ullimul limp sa se evidentieze alai pe plata interna cal ~i pe cea externa, trebuie sa aminlilll industria palariilor. in care Banalul define primalul pe intreaga tara. Palariile sunt singurele arlicole din aceasta induslrie, cari datorita caliia!ii

128

Minele de carhuni din Anina - Ved. gen~rala

. lor superioare au reusit sa fie plasate ~i 'pe piejele straine ~i in special in Balcani, cari formeaza principalul debuseu extern, Banatul tn afanl de Iaplul ea arecele mai mari ~i moderne fabrici de paIarfi, dispune, ca numar, de sapte fabrici mari i;?i de numeroase aleliere mai modeste, cu un capital investit de peste 0 suta de milioane lei !;Ii cu 0 produclie anuala de 670 tone de diferite closurt ~i 3.400 milioane bucali palarti de felru ~i par de iepure. In anii din urma producjla s'a ameliorat atat de mull, Incat plata Interrra se eprovizloneaza exdusiv cu prod use indigene, irnportul marginindu-se doar la produse slraine de calitate extra fina.

Strudura agricola a economiei Banalului a favorizal sub imperiul llbertatli comerjului exterior, crearea unei puterrrice Industril a moraritului, Care azi datorita greuialilor de netnvlns ale exporlului fainei. nu sunl in silualla de a exploala decal 20-25% din intreaga lor capacitate de productle, care se clfreaza la160-180 vagoane pe zi. Industria morarllulul din Banal este reprezentata prin 149 mori ~i 25 mori de uduit, revenind in medie pentru 0 moara 0 capacitate de productle

Obidul Banatulu]

9

129

Banca de Credit Roman

Societate Anonlma

Sucursala

Timisoara

,

Centrala: B u cur est i

.

SUCURSALE:

Bd,Hla Brasov Cernauti Chisinau Constanta Galati

lasl Oradea

Capital Lei 400,000.000 Reserve Lei 180,000.000

Telegrame:

BANCREDIT

130

de 1.20vagoane la zt. Majotitatea morilor sunt organizate pentru macinls mixt, adica pentru maclnls comercial !}i pe uium. Conform dlspozitiunilor din 1935. morlle au fost impar\ite pe cetegorli, 16 mod comerciale

. ~i 133 mod tiiranesti, primele cu dreptul sa rna- Trenul i~duslrial al carierii de piatra

cine fainii nu- Sanovita

mai pentru valo-

rificarea in comer}, iar secundele numai pentru uium. In general industria morarttului din Banat, in situatla de lala, nu numai ca nu prezfnta simptome de prosperitate. dar se resimte enorm de mull !}i de pe urma restrictlunllor la exportul Ialnei !}i de pe urma concurenlei pe care si-o lac lntre ele numeroasele mori, cari sunt ri'ispandite pe tntreg teritoriul tarH.

Bogaliile subsolului Pe cat este de Iertil solul sesulul banatan, pe atat este de bogal subsolul parIilor muntoas« ale acestei provincii.

Cele mai de seama boga\ii ale subsolului suntcarbunele, mlnereurile metalifere, carlerelesi apele inInerale.· .,_:-._. __ ._

Carbunt se gasesc mal peste 101 in regiunea

9'

131

"

i

I

estica a Banalului. CEile mai imporlanle zaeaminte sunt in reglunea Hesijel la Secul, Lupac, Doman, Anina, apoi in regiunea Husca-Montana la Rusea, In regiunea Dunarfl la Bigari, $vinila, Mehadla, Verciorova, in reglunea Almaiulul Ia Rudaria" Lapusnlc, Valea Bolvaenitel, Bania. precum ~i in

jurul Caransebesului. ,

Dintre minereurile metalifere in Banal se gasesc minereuri de fler (Ocna de Fier), minereuri de mangan (Deline~ti), minereuri de chrom, apoi "minereurt de cupru, de plumb, de antimoniu, ~i

pirfta.

Din carierele existente ~i exploatate azi in Banal se exlrag roee de marmora, granit, bazalt, pegmatit, gresie. feldspat, talc, etc.

Ape minerale se gasesc la Baile Erculane (clnruro-sodlce ~i sullatate), Buzlas (carbo-fernginoase), Lipova (carbo-Ierugtnoase), Ivanda (purgative), etc.

Canalul Bega - Ecluzele Nr, 1

132

Partea II

TIMI~OARA

,

f

t

\ I

I

1 :

I I

, I

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->