Tăierea cu jet de apă

abraziv

Cadrul didactic coordonator: drd. ing. Eugen Herghelegiu

Universitatea din Bacău, Facultatea de Inginerie

student TCM
 Istoric
• Tăierea cu jet de apă abraziv este unul din cele
mai noi tehnologii neconvenţionale de prelucrare
a materialelor. Pentru prima dată jetul de apă a
fost utilizat în exploatarea cărbunelui, în Rusia şi
Noua Zeelandă . În anul 1979, Dr. Mohamed
Hashish a inventat tăierea cu jet de apă abraziv
prin adăugarea materialului abraziv în jetul de
apă, în 1980 tot el a folosit pentru prima dată
maşina de tăiat cu jet de apă abraziv la tăierea
sticlei, oţelului, beton .
• Cu jet de apă abraziv se pot tăia diferite
materiale cum ar fi: oţel, oţel inoxidabil,
diferite aliaje de nichel, materiale
compozite, aluminiu,cupru, titan, piatră,
granit, sticlă, plastic etc.
• Tehnologia este utilizată pe scară largă în
industria aeronautică, industria
automobilelor, construcţie la tăiat piatră,
granit etc.
Avantaje:
- Absenţa zonelor afectate de căldură, absenţa
durificării termice şi a solicitării materialelor.
- Absenţa prafului, a fumului sau a gazelor toxice.
- Ascuţirea uneltelor nu este necesară.
- Sarcină mecanică redusă a piesei prelucrate.
- Debavurarea nu este necesară.
- Reprelucrarea nu este necesară.
- Viteze de tăiere relativ mari pentru materiale groase.
- Tăiere de până la 200 mm, în funcţie de tipul
materialului.

Dezavantaje:
- Nu se pot tăia in pachet.
- Cost ridicat la prelucrare.
- La grosimi mari apar striaţii.
 Materialul Abraziv
• Un număr mare de materiale abrazive de diferite tipuri
sunt folosite în tehnologia de taiere cu jet de apa cu
abraziv.

Diferite forme ale materialului abraziv

Duritatea materialelor abrazive

• Material abraziv înainte de prelucrare
• Material abraziv după prelucrare
 Principiu de funcţionare

• Maşina de tăiat cu jet de apa abraziv

foloseşte pentru tăiere apă la presiune
ridicată în amestec cu material abraziv şi
este formată din următoarele componente:
sistemul de preparare al apei, sistemul de
generare al presiunii, formarea jetului
abraziv ca în figura urmatoare.
Schema maşinii de tăiat cu jet de apă abraziv
Sistemul de generare al presiunii
 Cap de tăiat cu
abraziv

1.Carcasă
2.Protecţie cap
3.Tubul de focalizare
4.Pensetă
5.Piuliţă de fixare
6.Orificiul pe care pătrunde materialul abraziv
 Determinări experimentale
• Determinările experimentale s-au făcut pe
maşina HYDRO-JET ECO 0615 din cadrul
laboratorului pe un material OL37 cu diferite
grosimi la o presiune constanta şi masa
abrazivului constantă. Am experimentat pentru
diferite grosimi de material, pentru presiunea de
1500 de bar si 1000 de bar pentru un debit de
material abraziv de 250 g/min. Materialul abraziv
este granat cu dimensiunea granulelor de 80 µm
şi o duritate de 7,5 pe scara Mohs.
Maşina de tăiat cu jet de apă HYDRO-JET ECO 0615
 Variatia vitezei cu grosimea materialului

1200

1000

800
v [mm/min]

600

400

v = 4322,1g-1,3359
200

0
0 2 4 6 8 10 12
g [mm]

Diagrama vitezei în funcţie de grosimea

materialului (1500bar)
 Variatia vitezei cu grosimea materialului

800

700

600

500
v [mm/min]

400

300

200

100

0
0 2 4 6 8 10 12
g [mm]

Diagrama vitezei în funcţie de grosimea

materialului(1000bar)
 Concluzii
• Aşa cum se observă din diagramele
experimentale, la presiuni înalte, viteza de
lucru este mai mare decât la presiuni de
lucru mai mici şi scade odată cu creşterea
grosimii materialului, ceea ce ne conduce
la concluzia că productivitatea prelucrării
este serios influenţată de creşterea
grosimii materialului.
• La scăderea presiunii de lucru la 1000 bar se
constată o scădere bruscă a vitezei de lucru
odată cu creşterea grosimii materialului. În figura
de mai jos se prezintă suprapunerea celor două
dependenţe ale vitezei de prelucrare în funcţie
de grosimea materialului pentru cele două
presiuni de lucru.
• Micşorarea presiunii duce la scăderea vitezei de
lucru şi a productivităţii. Totuşi din analiza
macroscopică a probelor prelevate se constată
că la viteze mici de lucru precizia dimensională
şi rugozitatea suprafeţei este mai bună.
 1200

1000 p=1500 bar

800
v [m m /m in]

600

400

200

p=1000 bar
0
0 2 4 6 8 10 12
g [mm]

Diagrama vitezei în funcţie de grosimea materialului pentru

cele două presiuni de lucru
 Bibliografie

• [1]. D.A. Summers, Water jet Technology, Chapman & Hall, 1995.

• [2]. Flow International Corporation, 2009,

http://www.flowcorp.com/about-flow.cfm (accessed 20/04/2009).

• [3]. E. Siores, W.C.K. Wong, L. Chen, J.G. Wager, Enhancing

abrasive waterjet cutting of ceramics by head oscillation
techniques, Ann. CIRP 45 (1) (1996) 215–218.

• [4]. M. Hashish, A modeling study of metal cutting with abrasive

waterjets, J Eng Mater Technol 106 (1984) 221–228.

• [5]. M. Hashish, A model for abrasive waterjet performance

optimization, J Eng Mater Technol 111 (1989) 154–162.