|A) Programare liniară

Pentru cele două probleme de mai jos vom folosi din QM modulul Linear
Programming.
1. Societatea comercială S.C Cadouri S.R.L are o cerere de 30 de cadouri împărţită pe o
perioadă de 5 luni. La începutul fiecărei luni societatea se poate aproviziona cu orice
cantitate de cadouri la un preţ ce variază de la o lună la alta. Să se determine un model
pentru politica de aprovizionare a firmei astfel încât cererile să fie satisfăcute ştiind că
în stoc se găsesc la începutul primei luni 3 cadouri din perioada anterioară. Capacitatea
maximă a depozitului fiind de 15 cadouri, iar la sfârşitul lunii toate cadourile sunt
vândute.
Luna Cerere Preţ unitar
1 5 8
2 4 10
3 6 11
4 10 9
5 5 11

Modelarea matematică
X1= cantitatea aprovizionată în I lună;
X2= cantitatea aprovizionată în II lună;
X3=cantitatea aprovizionată în III lună;
X4=cantitatea aprovizionată în IV lună;
X5=cantitatea aprovizionată în V lună;
Funcţia
[min] Z= 8X1+10X2+11X3+9X4+11X5
Restricţii
5 ≤ 3+ X1 ≤ 15
4 ≤ X1+X2+1 ≤15
6 ≤ X1+X2+X3-3 ≤15
10 ≤ X1+X2+X3-9 ≤15
5 ≤ X1+X2+X3+X4-19 ≤15
X1+X2+X3+X4+X5-24=5
Modelare în QM

Soluţia

2. Societatea S.C Miror S.R.L produce două tipuri de cauciucuri: cauciucuri de iarna şi
cauciucuri de vară pentru societatea S.C Angel S.R.L. Aceasta din urmă trimite
trimestrial comenzile necesare pentru următorul trimestru. Pentru a putea onora
comenzile la timp societatea Miror produce în avans şi stochează o parte din cauciucuri
până la livrarea lor în perioada specificată de societatea Angel, care este client.

2
Conducerea firmei doreşte să determine programul de producţie lunar astfel încât
costurile lunare să fie minime. Datele sunt prezentate în cele două tabele de mai jos:
- comenzi pe trimestrul al doilea şi capacităţile existente:
Luna Mai Iunie Iulie
Cauciucuri de vară 850 2800 3500
Cauciucuri de iarnă 1500 700 2900
Capacitatea de 1200 1500 450
producţie în H
Timpul de lucru al 600 1500 2000
resurselor umane în
H

- productivităţi, costuri şi condiţii asupra stocului;

Cauciucuri de vară Cauciucuri de iarnă
Productivitatea utilajelor 0, 2 0,18
Productivitatea resurselor 0,3 0,07
umane(H/buc)
Costul unitar de 30 20
producţie(um/buc)
Costul unitar de stocare(% 1,5% 1,5%
din costul de producţie) 0,45 0,3
Stocul la finalul lunii 300 500
aprilie
Stocul minim care trebuie 200 300
să existe la sf. lunii iulie

Modelarea matematică
X1= cantitatea de cauciucuri de vară produse în mai;
X2= cantitatea de cauciucuri de vară stocată în mai;
X3= cantitatea de cauciucuri de iarnă produse în mai;
X4= cantitatea de cauciucuri de iarnă stocată în mai;
X5= cantitatea de cauciucuri de vară produse în iunie;
X6= cantitatea de cauciucuri de vară stocată în iunie;
X7= cantitatea de cauciucuri de iarnă produse în iunie;
X8= cantitatea de cauciucuri de iarnă stocată în iunie;

3
X9= cantitatea de cauciucuri de vară produse în iulie;
X10= cantitatea de cauciucuri de vară stocată în iulie;
X11= cantitatea de cauciucuri de iarnă produse în iulie;
X12= cantitatea de cauciucuri de iarnă stocată în iulie;
Funcţia
[min] Z= (30X1 + 0.45X2 + 20X3 + 0.3X4) + (30X5 + 0.45X6 + 20X7 + 0.3X8) + (30X9 +
0.45X10 + 20X11 + 0.3X12)
Restricţii
300+X1-X2=850
500+X3-X4=1300
X2+X5-X6=2800
X4+X7-X8=700
X6+X9-X10=3500
X8+X11-X12=2900
X10>=200
X12>=300
0,2X1+ 0,18X3<=1200
0,2X5+ 0,18X7<=1500
0,2X9+ 0,18X11<=450
0,3X1+ 0,07X3<=600
0,3X5+ 0,07X7<=1500
0,3X9+ 0,07X11<=2000

Modelare în QM

4
Soluţia

B) Problema de transport
Pentru rezolvarea problemei de transport am ales din QM modulul Transportation.
3. Compania Tarom dispune de patru avioane şi utilizează patru aeroporturi din cele mai
mari oraşe ale lumii. Avioanele sunt plasate în următoarele oraşe: Bucureşti, Cluj-
Napoca, Tg. Mures, Braşov iar capacitatea de ocupare este prezentată în tabelul de mai
jos pe fiecare oraş în parte.
Oraş Capacitatea de ocupare
Bucureşti 2000
Cluj-Napoca 3500
Tg. Mureş 1500
Braşov 2300

5
 Total 9300

Din cele patru aeroporturi sunt înregistrate următoarele cereri conform tabelului de mai
jos.
Oraş Cereri
Lisabona 2500
Peru 2000
Salonic 1800
Viena 3000
Total 9300

Managerul ar dori să determine nr. de pasageri care ar trebui transportaţi de la

aeroporturile din România la cele din străinătate astfel încât costurile de transport să fie
minime. Costurile unitare de transport pentru fiecare rută sunt prezentate în tabelul de
mai jos:
Orasul Lisabona Peru Salonic Viena
Bucureşti 3 4 2 3
Cluj-Napoca 2 5 8 2
Tg.Mureş 3 2 7 4
Braşov 2 1 2 3

Modelare în QM

6
Soluţia

C) Modulul assigment
Pentru rezolvarea problemei am ales din QM modulul Assigment.
4. Firma S.C Distribution S.R.L doreşte să-şi repartizeze cei cinci distribuitori în cinci
oraşe astfel încât distanţa parcursă de aceştia să fie minimă. Pentru fiecare oraş este
necesar un distribuitor. În tabelul de mai jos sunt prezentate oraşele şi distanţele dintre
acestea.

Oraşe Orăştie Bucureşti Cluj-Napoca Târgovişte Mehedinţi

7
 Braşov 235 km 166 km 277 km 149 km 378 km
Buzău 412 km 109 km 455 km 124 km 457 km
Arad 178 km 546 km 272 km 498 km 270 km
Mureş 192 km 366 km 107 km 328 km 418 km
Giurgiu 425 km 66 km 499 km 166 km 339 km

Modelarea matematică
XBO = distanţa dintre Braşov şi Orăştie în km reali;
XBB= distanţa dintre Bucureşti şi Braşov în km reali;
Xij = distanţa dintre oraşul I şi oraşul J, unde i ∈{B; BZ ; A; M ; G} şi j ∈{O; B; C ; T ; M }
;
Funcţia
[min]Z=235XBO+166XBB+277XBC+149XBT+378XBM+412XBZO+109XBZB+455XBZC+
124XBZT+457XBZM+178XAO+546XAB+272XAC+498XAT+270XAM+192XMO+366XMB+
10XMC+328XMT+418XMM+425XGO+66XGB+499XGC+166XGT+339XGM
Restricţii
XBO+ XBB+ XBC+ XBT+ XBM= 1
XBZO+ XBZB+ XBZC+ XBZT+ XBZM= 1
XAO+ XAB+ XAC+ XAT+ XAM=1
XMO+ XMB+ XMC+ XMT+ XMM=1
XGO+ XGB+ XGC+ XGT+ XGM=1
XBO+ XBZO+ XAO+ XMO+ XGO=1
XBB+ XBZB+ XAB+ XMB+ XGB=1
XBC+ XBZC+ XAC+ XMC+ XGC=1
XBT+ XBZT+ XAT+ XMT+ XGT=1
XBM+ XBZM+ XAM+ XMM+ XGM=1
Xi,j>=0, i ∈{B; BZ ; A; M ; G}
j ∈{O; B; C ; T ; M }

Modelare în QM

8
Soluţia

Braşov-Orăştie
Buzău-Târgovişte
Arad-Mehedinţi
Mureş-Cluj
Giurgiu-Bucureşti

D) Modelarea Fuzzy

9
Pentru rezolvarea problemei de transport am ales din QM modului Linear Programming
5. Societatea S.C Milka S.R.L produce ciocolată în trei sortimente: cu alune, cu frişcă şi
cu lapte. Stabiliţi pentru următorul trimestru structura de producţia a ciocolatei care
maximizează gradul de satisfacere simultană a următoarelor obiective:
- obţinerea unui venit cât mai mare sau cât mai apropiat de 5000 Ron dar în nici un caz
mai mic de 4800 Ron;
- suplimentarea cu cantităţi cât mai reduse a disponibilului;
- realizarea producţiei de ciocolată cât mai aproape de nivelul cererii.
Ipoteze:
- cerera şi preţul au fost determinate prin studii de marketing şi se regăsesc în tabelul de
mai jos;
- resursele pot fi suplimentate cu maxim 400 de bucăţi din cele existente;
- cererea nesatisfăcută trebuie să fie cu 100 bucăţi mai mică din fiecare variantă de
ciocolată.
Obiectivele şi restricţiile au fost formulate vag. Consumurile specifice, crerea, preţul şi
resursele sunt disponibile în tabelul de mai jos.
Ciocolată cu Ciocolată cu Ciocolată cu Resurse
alune frişcă lapte
C1 7 buc 3 buc 5 buc 1200
C2 4 buc 6 buc 11 buc 1000
Preţ unitar 3 Ron 5 Ron 4 Ron
Cerere 250 250 150

Modelarea matematică
X1= cantitatea din produsul ciocolată cu alune;
X2= cantitatea din produsul ciocolată cu frişcă;
X3=cantitatea din produsul ciocolată cu lapte;
Z= gradul de satisfacere simultană a obiectivelor
Funcţia
[max] Z
F1(x)=G1(x)
3 X 1 + 5 X 2 + 4 X 3 − 200
G1(x)= ≥Z
200

10
3X1+5X2+4X3-200Z ≥ 4800
G2(X)= 7X1+3X2+5X3 şi 4X1+6X2+11X3
(1200 + 400) − (7 X 1 + 3 X 2 + 5 X 3 )
≥Z
400
(1000 + 400 ) − (4 X 1 + 6 X 2 + 11X 3 )
≥Z
400

X 1 − ( 250 − 100 )
≥Z
100
X 2 − ( 250 − 100 )
≥Z
100
X 3 − (150 − 100 )
≥ Z , 0≤ Z ≤1
100
Restricţii
3X1+5X2+4X3-200Z ≥ 4800
7X1-3X2-5X3+400Z ≤ 1600
4X1-6X2-11X3+400Z ≤ 1400
X1-100Z ≥ 150
X2-100Z ≥ 150
X3-100Z ≥ 50
Z ≤1
X1, X2, X3, Z ≥ 0

Modelare în QM

11
Soluţia

6. S.C Roman S.A doreşte să achiziţioneze un tractor nou fiindcă cel vechi nu mai
funcţionează. Conducerea firmei a impus firmelor care urmează să facă oferta anumite
criterii şi anume:
C1- preţul să fie cât mai mic posibil(în mii Ron);
C2- randamentul să fie maxim;
C3- consum mic de combustibi;
C4- să ocupe un spaţiu cât mai mic(m2)
La licitaţie au participat 7 firme care au venit cu mai multe oferte pentru tractoare,
fiecare ofertă având caracteristicile ei proprii conform tabelului de mai jos:

12
 C1 min C2 max C3 min C4 min
T1 89 0,1 18 0,6 0,07 1,4 3 0,5
T2 87 0,3 22 1,4 0,03 0,6 4,5 0,25
T3 85 0,5 17 0,4 0,025 1,6 3,2 0,9
T4 80 1 21 1,2 0,05 0,8 2,9 1,05
T5 83 0,7 15 0 0,035 2 4,1 1,55
T6 86 0,4 19 0,8 0,066 1,2 3,6 0,7
T7 92 0,2 20 1 O,072 1 4,4 0,3
Niv.de aspiraţie 80 90 20 15 0,07 0,10 3 5

Abatere admisă 10 5 0,03 2

Pentru C1, C3, C4 folosim G1(x) ≤ b1

1, G1(x) ≤ b1
b1 + α − G1 ( X )
G1(x) = , b1 ≤ G1(x) ≤ b1 +α
α
0, G1(x) ≥ b1 +α
b1 = nivelul de aspiraţie;
α = abaterea admisă;
C1 C3 C4
T1 1-(89-80)/10 = 0,1 1-(18-20)/5 = 1,4 1-(3-3)/2 = 0,5
T2 1-(87-80)/10 = 0,3 1-(12-20)/5 = 0,6 1-(3-3)/2 = 0,25
T3 1-(85-80)/10 = 0,5 1-(17-20)/5 = 1,6 1-(3-3)/2 = 0,9
T4 1-(80-80)/10 = 1 1-(21-20)/5 = 0,8 1-(3-3)/2 = 1,05
T5 1-(83-80)/10 = 0,7 1-(15-20)/5 = 02 1-(3-3)/2 = 1,55
T6 1-(86-80)/10 = 0,4 1-(19-20)/5 = 1,2 1-(3-3)/2 = 0,7
T7 1-(92-80)/10 = 0,2 1-(20-20)/5 = 1 1-(3-3)/2 = 0,3

Pentru C2 folosim G2(X) ≥ b2

1, G2(x) ≥ b2
G 2 ( X ) − ( b2 − β )
G2(x) = , b2- β ≤ G2(x) ≤ b1
α
0, G2 (x) ≤ b2 − β

13
b2 = nivelul de aspiraţie;
β = abaterea admisă;

C2
T1 1-(20-18)/5 = 0,6
T2 1-(20-22)/5 = 1,4
T3 1-(20-17)/5 = 0,4
T4 1-(20-21)/5 = 1,2
T5 1-(20-15)/5 = 0
T6 1-(20-19)/5 = 0,8
T7 1-(20-20)/5 = 1

{0,1;0;0,6;0,25 } →max este 0,25 → T2

E) Programare matematică cu mai multe funcţii obiectiv

Pentru rezolvarea problemei de transport am ales din QM modulul Linear
Programming.
7. O firmă care produce prăjituri doreşte să determine reţeta pentru un produs special, o
prăjitură cu anumite caracteristici biologice. În tabelul de mai jos sunt date anumite
informaţii legate de produsele alimentare.
Funcţiile obiectiv sunt următoarele:
- costul să fie minim;
- nr. de calorii să fie maxim;
- cantităţile totale de alimente ce intră în compoziţia noului produs să fie minime.

Unităţi de Produse alimentare Raţia

unt miere cacao vanilie drojdie zahăr
măsură unităţii
biologice
SN1 Unităţi pe 0,05 - 0,06 0,04 0,03 - 0,21
SN2 0,04 1 0,2 - - - 0,06
kilogram
SN3 0,03 - - 0,05 0,03 0,02 0,25
Preţ U.m/kg 5 34 69 5 16 30
Calorii Mii cal/kg 0,6 7 4,5 2 4 6

Modelarea matematică

14
X1=cantitatea de unt;
X2= cantitatea de miere;
X3= cantitatea de cacao;
X4= cantitatea de vanilie;
X5= cantitatea de drojdie;
X6= cantitatea de zahăr;
Funcţia
[min] F1(x) = 5X1+34X2+69X3+5X4+16X5+30X6
[max] F2(x) = 0,6X1+7X2+4,5X3+2X4+4X5+6X6
[min] F(3) = X1+X2+X3+X4+X5+X6
Restricţii
0,05X1+0,06X3+0,04X4+0,03X5 = 0,21
0,04X1+X2+0,2X3= 0,06
0,03X1+0,05X4+0,3X5+0,02X6= 0,25

Modelare în QM şi soluţiile

15
16
17
 O1 O2 O3 P1 P2 P3
24,71 18,53 4,91 119,7 8 6,69
Utilitate 1 0,9 0,8 0 0,1 0,2

£1 *O1+ β1 = U1 24,71£1+ β1 = 1 £1= - 0,01

£1* P1+ β1 = 1- U1 119,7£1+ β1 = 0 β1= -0,75

£2 *O2+ β2 = U2 18,53£2+ β2 = 0,9 £2= -0,07

£2* P2+ β2 = 1- U2 8 £2+ β2 = 0,1 β2= -0,46

£3 *O3+ β3 = U3 4,91£3+ β3 = 0,8 £3= - 0,33

£3* P3+ β3 = 1- U3 6,69£3+ β3 = 0,2 β3= 2,4

[max]F(x) = £1* F1(x)+ £2* F2(x)+ £3*F3(x)

F(x) = - 0,01 (5X1 + 34X2 + 69X3 + 5X4 + 16X5 + 30X6) -0,07 (0,6X1 + 7X2 + 4,5X3 +
2X4 + 4X5 + 6X6) - 0,33 (X1 + X2 + X3 + X4 + X5 + X6), ataşăm restricţiile de mai sus şi
avem următoarea soluţie:

18
Max= -0,59
Max+ β1+β2+β3=-0,59 -0,75 -0,46 +2,4 = 0,6 , gradul de apartenenţă fiind 0,6 din 3

F) Gestiunea stocurilor
Pentru rezolvarea problemei de transport am ales din QM modulul Inventory.
8. S.C Legume S.R.L are o cerere anuală (360 zile) de 500 tone de cartofi pentru o
firmă din străinătate. Costul de lansare a comenzii este de 800 ron. Costul de stocare pe
zi este de 2 ron. Timpul de avans este de 5 zile. În ipoteza că vânzarea este uniformă,
aprovizionarea se face în cantităţi egale şi nu se permite lipsa produsului, să se
determine elementele gestiunii optime.

a) no reorder point
Modelare în QM

19
Soluţia

Grafic

20
 b) compute reorder point
Modelare în QM

Soluţia

21
Grafic

22