Sunteți pe pagina 1din 26

EVANGHELIA DUPĂ IUDA

1. Logosul (mărturia) tainic al revelaţiei (apophasis)


2. pe care Iisus i-a transmis-o lui Iuda
3. Iscarioteanul pe parcursul a
4. opt zile, trei
5. zile înainte ca el sa celebreze
6. Paştile. Atunci când a apărut
7. pe pământ, a înfăptuit semne
8. şi miracole uluitoare
9. pentru mântuirea omenirii.
10. Şi pentru că unii (me,n) umblau
11. pe calea dreptaţii
12. în vreme ce alţii îşi urmau
13. fărădelegea, au fost chemaţi
14. cei doisprezece discipoli.
15. El a început să vorbească cu
16. aceştia despre tainele ce sunt mai presus
17. de lume şi (despre lucrurile) care
18. vor veni la urmă. Adesea
19. el nu se arăta făţiş
20. discipolilor , ci sub chip de copil (fantoma?)1
21. Îl puteai găsi în mijlocul lor.
22. Şi el se afla în Iudea
23. printre discipolii săi; într-o zi
24. i-a găsit stând
25. împreună şi discutând
26. despre cele sfinte. Când a
27. sosit la întâlnirea discipolilor,

1
Ñhrot=copil in dial. Fayyumic, Crum 631a; posibil de asemenea hrotf (phantasmata) Crum 704b.
1. care împreună înălţau o rugăciune
2. de recunoştinţă deasupra pâinii, el a zâmbit.
3. Discipolii i-au spus:
4. “De ce râzi văzându-ne
5. euharistia (rugaciunea de recunoştinţă)? N-am făcut noi
6. ceea ce se cuvine? El a răspuns
7. zicându-le: “Nu râd de voi,
8. nici de ceea ce faceţi
9. din proprie voinţă, ci de cel
10. care va primi ofranda, Dumnezeul vostru”.
11. Ei au spus: “Învăţătorule, tu
12. ..[..] . eşti fiul Dumnezeului nostru?”
13. Iisus le-a răspuns: “În ce fel
14. mă cunoaşteţi voi?
15. Amin vă spun vouă,
16. nici o spiţă nu
17. mă cunoaşte dintre oamenii care sunt
18. printre voi”. Când au auzit
19. acestea, discipolii
20. s-au aprins de mânie şi [..]
21. înfuriaţi l-au blestemat în
22. gând. Iisus, văzându-
23. le nesăbuinţa, le-a spus:
24. “De ce vă tulbură de
25. mânie Dumnezeul vostru
26. interior şi . [….]
1. a semănat mânia în sufletele voastre?
2. Acela care are tărie dintre oameni,
3. cel care aduce la iveală (actualizează) omul
4. desăvârşit (omul interior), să stea
5. în fata mea”. Şi ei au spus într-un glas:
6. “Avem tărie!” Dar duhul lor
7. nu avea curajul să se ţină
8. în faţa lui,
9. cu excepţia lui Iuda Iscarioteanul:
10. el avea puterea
11. să stea în faţa lui.
12. Însă nu-l putea privi
13. drept în ochi, ci-şi
14. întorcea chipul. Iuda
15. i-a zis: “Ştiu
16. cine eşti şi de unde
17. ai purces2. Tu vii din
18. Eonul nemuritor al lui Barbelo,
19. iar cel care te-a trimis
20. este acela al cărui nume
21. nu sunt demn să-l rostesc”. Iisus, ştiind
22. că el medita la ceva
23. înălţător, i-a spus: “Desparte-te
24. de ei căci îţi voi spune
25. tainele Împărăţiei.
26. Se prea poate să ajungi la ea (la Împărăţia cerurilor)
27. însă amară-ţi va fi suferinţa

2
1 ApocIacob; ApocPavel; Fragm. Theod.; Irineu, Adv. Haer. I.
1. căci un altul îţi va
2. lua locul pentru ca cei doisprezece
3. discipoli să poate fi
4. în număr complet lângă Dumnezeul lor”.
5. Iar Iuda I-a răspuns:
6. “Când Îmi vei dezvălui toate acestea
7. şi când va sosi marea
8. zi a luminii pentru spiţa
9. [……]? Când a rostit însă
10. aceste lucruri, Iisus l-a părăsit.
11. În prima dinimeaţă care a urmat,
12. el Li s-a arătat (din nou) discipolilor.
13. Iar ei L-au întrebat: “Învăţătorule,
14. unde ai fost si ce ai făcut cât timp
15. n-ai fost cu noi?”. Iisus le-a răspuns:
16. “Am fost la o altă mare
17. spiţă sfântă”. Discipolii săi
18. i-au zis:
19. “Doamne, ce este marea spiţă
20. ce ne este superioară şi care e sfântă
21. şi nu se găseşte în eonul de acum?”.
22. Iar când Iisus a auzit acestea,
23. a râs. El le-a spus:
24. “De ce gândiţi
25. în mintea voastră
26. la această spiţă
27. măreaţă şi sfântă?
1. Amin vă spun vouă,
2. nimic născut […. a]cest eon nu
3. va vedea acea [spiţă]
4. şi nici o oştire
5. îngerească din astre nu va domni asupra acelei
6. spiţe; şi nici un
7. om născut muritor nu va putea
8. să i se alăture, căci ac[ea s]pi[ţă]
9. nu vine din […] .. […..] .
10. care a devenit. . […..] . [.. Spi]
11. ţa căreia îi aparţineţi voi
12. provine din acuplare ome-
13. [nească].. [ ]
14. …. Tărie .. [ a al-]
15. tor puteri [ ]
16. voi domniţi cu ajutorul [lor]”.
17. Când au auzit acestea,
18. discipolilor [săi] li s-a tulburat
19. firea; niciunul n-a putut
20. îngâna o vorbă măcar. În altă zi
21. Iisus se afla printre ei iar (apostolii) i-au spus:
22. “Stăpâne, te-am văzut într-o viziune
23. căci noi am avut vise măreţe
24. noaptea [aceasta] …….. […]
25. [El a răspuns]: “De ce … […]
26. [……..] v-aţi ascuns?”.
1. Şi ei i-au spus: “Noi am văzut
2. o casă imensă în care se găsea
3. un altar urias cu doisprezece
4. oameni în jurul lui – am putea spune
5. că erau preoţi – şi un nume (pe altar).
6. Şi o mare mulţime aştepta3
7. în faţa {altarului}
8. care era acolo
9. până când preoţii [ … ]
10. [au primit] ofrandele. Iar noi,
11. noi continuam să aşteptăm”.
12. Iisus a spus: “Cum
13. arătau [preoţii?”]. Şi ei
14. [au răspuns: “U]nii (me,n) ..
15. [ ] doua săptămâni;
16. [alţii] (de,) îşi sacrifică
17. proprii [lor] fii,
18. alţii, nevestele; ei se laudă
19. şi se blestemă reciproc;
20. alţii se culcă cu
21. bărbaţi; alţii sunt implicaţi în
22. crime; alţii comit o mulţime de
23. păcate şi nedreptăţi.
24. Iar oamenii care stau
25. în faţa altarului in-
26. vocă numele tău

3
Proskartere,w, vezi 38,11 si 40,6.
1. şi
2. ……
3. ……
4. Iar ei, după ce a rostit (Hristos) acestea, au tăcut
5. fiind tulburaţi. Iisus
6. le-a zis: “De ce va-ţi
7. tulburat? Amin vă
8. spun vouă, toţi preoţii
9. care şed în faţa acelui altar
10. invocă numele meu.
11. Şi vă mai spun încă:
12. numele meu
13. este cel înscris .. spiţele
14. stelelor prin spiţele
15. omeneşti. Şi ei au sădit
16. în numele meu arbori neroditori
17. în mod ruşinos”.
18. Iisus le-a spus: “Voi sunteţi cei care
19. primiţi ofrandele
20. în faţa altarului pe care l-aţi
21. văzut. Cel de acolo
22. este dumnezeul căruia vă închinaţi
23. iar cei doisprezece oameni
24. pe care i-aţi văzut, sunteţi chiar
25. voi! Şi turma care e
26. adusă pentru sacrificiu,
27. cea pe care aţi putut-o vedea,
28. este mulţimea de oameni pe care-i rătăciţi
1. în faţa acestui altar.
2. El se va ţine
3. [subiect nominal]4 … şi
4. aceasta este maniera în care Îmi va folosi
5. numele. Şi proskarterei
6. lui generaţiile
7. de pioşi. După el,
8. un alt om se va înfăţişa dintre
9. cei ce iubesc păcatul trupesc şi un altul
10. dintre cei ce comit pruncucidere.
11. Altul iarăşi dintre cei ce se culcă
12. cu bărbaţi5 şi alţii dintre cei care sunt
13. abstinenţi şi din rândul oamenilor îm-
14. puritătii, fărădelegii şi
15. greşelii, precum şi dintre cei ce spun:
16. “Noi suntem egalii îngerilor”;
17. ei sunt astrele care călăuzesc (în sensul lui Heimarmene,
determinismul astral).
18. toate lucrurile. De fapt, li s-a spus
19. generaţiilor omeneşti: “Priviţi,
20. Domnul a primit
21. ofrandele voastre din mâinile preoţilor,
22. adica prin intermediul
23. păcătoşilor”. Însă Domnul este cel
24. care porunceşte, cel care este stăpânitorul
25. Universului; în zilele de pe urmă
26. ei vor fi supuşi oprobiului.

4
Poate fi “Arhontele lumii” (PARCHON MPIKOS]MOS=MPEEIKOSMOS
5
avrsenokoi,tej
1. Iisus le-a spus: “Încetaţi
2. să oferiţi jert[fe .. ] . [ …]
3. …
4. pe altar căci ei sunt
5. mai presus de astrele şi de îngerii voştri
6. atingând deja desăvârşirea.
7.
8. ….
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24. generaţiilor (?)
25. […] Un singur brut[ar] nu
26. poate hrăni întreaga creaţie
1. de sub [ceruri] şi
2. . [……..] . lor
3. . [……..] . şi .
4. .[………] nouă şi
5. .[..] …….. Iisus le-a spus:
6. “Încetaţi să luptaţi
7. cu mine. Fiecare dintre
8. voi îşi are propria stea
9. [şi] t[oţi
(lipsesc în jur de 17 rânduri)
1. în . […] . [..] …. [.] . care este
2. întors înspre cel ce [ r]ădăcina (?)
3. arborelui [……..] .. [……..] .
4. … acestui eon … […] . du-
5. pă o vreme …….. […]
6. însă el a venit pentru a uda grădina
7. Domnului iar spiţa
8. care va dăinui nu
9. se va murdari umbland pe căra[rea]
10. generaţiei (pieritoare) de aici, căci [ea] este […….]
11. pentru veşnicie”. Iuda
12. i-a spus: “Rabbi,
13. care este rodul ce aparţine
14. acestei spiţe?”. Iisus
15. a răspuns: “Toate generaţiile omeneşti
16. au sufletul muritor. Însă aceşti oameni,
17. când îşi vor isprăvi
18. zilele în regat(ul terestru)
19. şi când duhul se va separa
20. de ei, corpurile lor
21. vor pieri însă sufletele
22. vor supravieţui şi vor fi ridicate
23. la ceruri”. Iuda a spus:
24. “Ce se va alege de restul
25. spiţelor omeneşti?”. Iisus
26. a răspuns: “E imposibil
1. să semeni pe stâncă şi apoi să culegi
2. roade. Aceasta este maniera
3. … […] … […..] spiţei
4. [pângărite] cu înţelepciunea necurată
5. [..] mâna care a creat oamenii
6. muritori, aşa încât sufletele lor
7. urcă spre eonii veşnici.
8. Amin vă spun vouă:
9. [……] .. [..] . [în]ger
10. […..t]ărie nu va putea zări
11. [….] acestea care
12. . [….] sfânta spiţă
13. . [….] lor (pe ei?)”. După ce Iisus a rostit acestea,
14. s-a depărtat.
15. Iuda a spus: “Stăpâne,
16. aşa cum i-ai ascultat pe toţi,
17. ascultă-mă şi pe mine acum. Mi s-a arătat
18. o viziune cutremurătoare”. Când a
19. auzit (acestea), Iisus a râs ăi i-a zis:
20. “De ce gumnaze (strădui, încerci din greu, chinui),
21. O, tu al treisprezecelea daimon (demon, spirit)? – o pmehmntig
<n>daimon
22. Vorbeşte însă, voi fi
23. lângă tine”. Iuda i-a spus:
24. “M-am văzut într-o viziune,
25. cei doisprezece
26. discipoli mă băteau cu pietre
1. şi mă schingiuiau amarnic]. Iar eu am mers
2. spre locul . [ ] urmându-te
3. şi am zărit [o casă ] . iar
4. mărimea ei ochii mei nu o putea [măsura].
5. Oameni uriaşi o înconjurau
6. şi avea un acoperiş de
7. crengi casa (de care vorbesc). Iar
8. în mijlocul ei stătea o mulţi-
9. me (adunătură, un grup) ] .. [ ].
10. [ ] . . [….] . :
11. “Stăpâne, shopt ho ehoyn mn??????? cu aceşti oameni”.
12. Iisus i-a răspuns zicându-i:
13. “Steaua ta te-a rătăcit,
14. Iuda, nu e demnă
15. nici o spiţă omenească
16. muritoare să intre în
17. casa pe care ai văzut-o. De fapt,
18. locul acela este
19. destinat (rezervat) sfinţilor,
20. loc în care nici Soarele nici Luna
21. nu vor domni, nici ziua,
22. căci cel sfânt va sălăşlui de-a
23. pururea în eon
24. cu îngerii sfinţi. Iată, ţi-am vorbit
25. despre tainele Împărăţiei
1. şi te-am învăţat despre [gre]şeala
2. astrelor şi […] trimisă
3. .. […………] .. în
4. cei doisprezece eoni”.
5. Iuda a spus: “Stăpâne, este
6. posibil ca sămânţa mea să se fi supus
7. arhontilor?”. Iisus a răspuns
8. zicându-i: “Vino, pentru că eu
9. . […] tine . […….]
10. (lipşeste un rând)
11. .. [ … i]nsă pentru că tu te vei
12. întrista profund văzând
13. împărăţia şi spiţa sa
14. intreagă”. Când a auzit
15. acestea, Iuda i-a spus:
16. “Care este houo (bunul, darul?) pe care
17. l-am primit pentru a mă separa de această ge-
18. neraţie?”. Iisus i-a răspuns
19. spunadu-i: “Tu vei deveni
20. al treisprezecelea,
21. vei fi blestemat de
22. celelate generaţii (de generaţiile care vor veni) şi
23. vei stăpâni asupra lor;
24. în zilele de pe urma, ei
25. ??????????????????????? (posibil: ei vor blestema ascensiunea ta spre)
26. >>>>>> >>>>>> >>>>>>>>
1. s[piţa sfân]tă”. Iisus
2. a zis: “Vino să te învăţ
3. despre […………. …] pe care
4. nimeni nu le-a văzut încă.
5. Căci există un mare
6. Eon fără hotar şi
7. nici o spiţa angelică
8. nu-i poate zări limitele. Şi mai există un mare
9. Duh Nevăzut într-ânsul,
10. cel pe care nici un ochi îngeresc
11. nu l-a văzut, nici un gând
12. al minţii nu l-a înţeles vreodată ţi niciodată
13. nu a primit un nume.>>>
14. Un nor luminos
15. s-a ivit
16. şi el a spus: “Fie ca un înger să apară
17. şi să-mi fie
18. însoţitor”. Atunci a purces din
19. nor un mare înger,
20. Autogenes, Domnul
21. Luminii, şi pentru el
22. patru alţi
23. îngeri au purces dintr-un alt
24. nor şi aceştia au devenit
25. ajutoare ale lui Autogenes,
26. Angelicul. Şi Autogenes
1. a spus: “Fie ca
2. […..] să ia fiinţă
3. […..] şi a prins fiinţă .. şi
4. el a [zămislit] primul Luminător (phoster)
5. pentru a domni asupra lui.
6. Şi el a spus: “Fie să ia naştere
7. îngeri pentru a-l sluji”.
8. Şi au luat naştere
9. miriade fără număr. El a spus:
10. “Fie să se ivească un eon
11. de lumină”, şi acesta a apărut.
12. El a creat al doilea
13. Luminător să domnească asupra lui
14. laolaltă cu miriade nenumărate
15. de îngeri care să-l slujească; şi în acest mod
16. el a creat tot restul
17. eonilor de lumină şi el
18. i-a făcut să domnească asupra lor şi
19. a zămislit pentru ei miriade
20. nenumărate de îngeri pentru a li se
21. închina. Iar Adam
22. se afla în primul nor
23. de lumină, cel pe care nici
24. un înger nu l-a văzut
25. dintre cei care sunt
26. numiţi “dumnezei”. Şi el
1. {şi} [ ]
2. acolo [ ]
3. imaginea
4. şi după chipul aces[tui în]-
5. ger. El a făcut să apară [spiţa]
6. incoruptibilă a lui Seth […….]
7. cei doisprezece […….]
8. cei douăzeci şi patru .. […….]
9. El a făcut să se ivească şaptezeci şi doi
10. de Luminători (astre) în generaţia in-
11. coruptibilă, în armonie cu voinţa
12. Duhului (Nevăzut). Cei şaptezeci şi doi de
13. Luminători au făcut la rândul lor să apară
14. trei sute şaizeci de luminători în spiţa
15. incoruptibilă, în armonie cu
16. voinţa Duhului (Nevăzut), aşa încât
17. să le revină fiecăruia un număr de cinci (luminători).
18. Iar Părinţi le sunt cei doisprezece
19. Eoni ai celor doisprezece
20. Luminători. Şi
21. fiecărui eon îi revine şase
22. ceruri, aşa încât există
23. şaptezeci şi două de ceruri
24. pentru cei şaptezeci şi doi de luminători.
25. Şi fiecăruia
1. [dintre ei le revine cinci] firmamente
2. pentru a rezulta trei sute şaptezeci
3. [de ceruri … ] .. [lor] li s-a dat
4. putere şi o imensă
5. oştire îngerească
6. fără număr pentru a-i slăvi şi ser-
7. [vi ..]. Şi li s-a mai dat
8. duhuri preacurate care să-i glorifice şi
9. [să li se închine] tuturor eonilor,
10. cerurilor şi firmamentelor pe care le deţin.
11. Mulţimea acelor nemuritori
12. este numită
13. “cosmos”, altfel spus,
14. “pierzanie”, de către Părinte
15. şi de cei doisprezece Lu-
16. minători care sunt alături de
17. Autogenes şi de cei şaptezeci şi doi
18. de Eoni ai săi. Cei care
19. s-au ivit înăuntrul său,
20. este Primul Om şi
21. Tăriile sale nepătate.
22. Eonul care s-a ivit
23. împreună cu spiţa sa, cel
24. în care se găsesc norul cunoaşterii
25. şi îngerul,
26. se numeşte
1. El [ ]
2. şi [ e]
3. on [ ]
4. …..[ …. ] spus:
5. “Fie ca doisprezece
6. îngeri să domnească
7. asupra Haosului şi a lumii inferioare (Amente)”.
8. Şi iată, a apărut
9. din nor un înger;
10. chipul său iradia ca focul,
11. înfăţişarea sa era pângărită (efjohm) cu sânge.
12. Numele său este Nebro,
13. care înseamnă
14. “apostat”;
15. alţii îl numesc Ialdabaoth.
16. Un alt înger a ieşit apoi
17. din nor, Saklas. Nebro
18. a zămislit şase îngeri
19. împreună cu Saklas, pentru a le fi ajutoare,
20. iar aceştia au dat naştere la (alţi) doisprezece
21. îngeri în ceruri
22. şi ei au căpătat fiecare partea sa
23. de cer. Cei
24. doisprezece arhonţi le-au vorbit
25. celor doisprezece îngeri
26. aşa: “Fiecare dintre voi
27. >>>>>– >[>>>]>– >>>>>–
1. [ ]…
2. [ gene]raţia
3. [ ] ..
4. [….] înger. Primul
5. [este Ath]oth, cel care este numit
6. Domnul6. Al [doi]lea
7. [este] Harmathôth ..
8. [ …….] .. [.]…; al
9. [trei]lea este Galila, al patrulea
10. este Iôbel, al cincilea
11. este Adônaios. Aceştia
12. sunt cei cinci care domnesc asupra
13. lumii inferioare (Amente) şi primii peste
14. Haos. Apoi Saklas le-a zis
15. îngerilor săi:
16. “Haideţi să zămislim un om după
17. chip şi asemanare”.
18. Ei l-au modelat pe Adam
19. şi pe soaţa lui Eva, care este
20. numită în nor (în ceruri)
21. “Zoe” (nume esoteric al Evei). Căci cu acest
22. nume o caută
23. toate generaţiile. Şi fiecare
24. dintre ei o cheamă
25. cu numele acestea. [Sa]klas n-a putut

6
Kasser et al.: S]eth, care este numit Hristosul.
1. po[runci ]
2. cu excepţia
3. gene[raţiilor …] ….
4. aceasta …………..
5. şi Arhontele i-a zis lui Adam:
6. “Vei trăi vreme
7. îndelungată împreună cu pruncii tăi”.
8. Iuda a spus: “”Iisuse, cine
9. va trăi mai mult dintre
10. oameni?”. Iisus a răspuns:
11. “De ce te-ntrebi, căci Adam,
12. şi spiţa sa, şi-a trăit
13. viaţa în locul unde
14. ţi-a primit regatul
15. împărtăşind longevitatea cu
16 arhontele sau (?)”. Iuda l-a întrebat pe Iisus:
17. “Sufletul omenesc este muritor?”.
18. Iisus a spus: “Acesta este motivul
19. pentru care Dumnezeu i-a poruncit
20. lui Mihail să dea oamenilor
21.suflete cu împrumut, ca ei să i se închine
22. drept răsplată. Iar Cel Măreţ i-a
23. poruncit lui Gabriel să împartă suflete
24. marii spiţe nestăpânite (fără rege, nedominate),
25. adică duh şi suflet; de
26. aceea restul sufletelor
1. [ ] ….
2. [ ] lumina
3. [ ] . [.] ..
4. …
5. [ ] . sufletul din voi
6. sălăşluieşte în această
7. carne, printre spiţele ange-
8. [lice]. Dumnezeu a făcut în aşa fel încât să le fie dată
9. cunoaşterea lui Adam şi celor ce
10. sunt ai lui, aşa încât regii
11. Haosului şi al lumii inferioare să nu-şi exercite
12. puterea asupra lor”.
13. Iuda i-a spus lui Iisus:
14. “Ce vor face aceste generaţii?”.
15. Iisus a răspuns:
16. “Adevăr va spun vouă:
17. astrele sunt cele care împlinesc
18. totul pentru ei. Când Saklas
19. îşi va isprăvi timpul
20. ce i se cuvine,
21. va veni primul lor
22. astru împreună cu generaţiile
23. iar lucrurile care au fost spuse
24. se vor împlini (?). Apoi ei vor păcătui
25. trupeşte în numele meu şi
26. îşi vor ucide pruncii
1. şi e[i
2. şi
3. ..
4. ..
5. ..
6. ..
7. ..
8. ..
9. .. numele meu
10. şi {şi} el [ ] astrul său (tău?)
11. deasupra celui de-al treisprezecelea eon”.
12. Zicând acestea, Iisus a zâmbit.
13. Iuda a spus: “Stăpâne,
14. [de ce zâmbeşti?]”. Iisus
15. i-a răspuns zicându-i: “Nu râd
16. de voi ci de greşeala
17. astrelor, căci aceste şase
18. astre hoinăresc (pe boltă) împreună cu cei cinci
19. războinici (arhonţi) şi ei vor fi toţi
20. nimiciţi împreună cu creaturile ce le aparţin”.
21. Iuda i-a spus lui Iisus: “Ce
22. vor face cei ce-au fost botezaţi
23. în numele tău?”.
24. Iisus a răspuns: “Adevăr
25. gră[iesc ţie], acest botez
1. [ ] numele meu
2. [ ] ..
3. [ ] . […]
4. …
5. …
6. …
7. …
8. …
9. …
10. mie.
11. Adevăr îţi spun Iuda,
12. cei care îi aduc sacrificii
13. lui Sakla[s ……] … […]
14. ca .. [ ]
15. … [ ]
16. …. [.] . [ ]
17. toate lucrurile necurate. Căt despre tine,
18. tu vei fi mai presus de toţi,
19. căci tu îl vei sacrifica
20. pe omul care mă înveşmântă (trupul hylic al lui Hristos).
21. Cornul tău s-a ridicat deja,
22. mânia ta a fost aprinsă,
23. steaua ţi s-a ivit luminoasă
24. şi inima ta a […..] ..
1. Adevăr îţi spun ţie:] ultimele
2. tale [ ].
3. . [ . ] . [ ] fie
4. [ ]…
5. [ ] ..
6. [ plân]gă
7. [ ]…
8. [ ] . [….] . [ ] ar
9. [hontele] va fi nimicit. Şi atunci
10. se va ridica modelul
11. marii spiţe adamice căci
12. înaintea cerului, pământului şi
13. îngerilor, există această spiţă
14. ce purcede din eoni.
15. Iată, ţi s-a dezvăluit totul.
16. Ridică ochii şi priveşte norul
17. şi lumina care sălăşluieşte într-ânsul
18. precum şi stelele care-l împrejmuiesc.
19. Iar steaua care merge în fată
20. este steaua ta.
21. Iuda şi-a ridicat privirea,
22. a văzut norul luminos şi
23. a pătruns în el. Cei
24. care au rămas pe pământ
25. au auzit o voce ce venea
26. dinspre nor spunând:

1. . [ ] marea
2. spi[ţă i]maginea
3. … [ ] . [.] şi
4. . [ ]
5. … [ ]
6. … [ ]
7. .. [ ]
8. .. [ ]
9. . [ ] Murmurau
10. marii [lor] preoţi căci [el]
11. intrase în locaş pentru
12. rugăciune. Însă câţiva
13. scribi
14. Îl urmăreau atent pentru
15. a-l aresta în timpul
16. rugăciunii. De fapt, ei se temeau
17. de popor căci toţi Îl priveau
18. ca pe un profet.
19. Şi ei s-au apropiat de
20. Iuda zicându-i:
21. “Ce faci aici?
22. Tu eşti discipolul lui Iisus!”.
23. Însă el le-a dat răspunsurile
24. pe care le doreau. Iuda
25. a luat arginţii şi
26. Li l-a dat (pe Iisus). >>>>>–
27. >>>>>> >>> >>> >>>>>>
28. EVANGHELIA
29. DUPĂ IUDA