(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

cu exemple apropriate. prezenta Divinitatii. (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . palierul cultural/traditional. Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. 4). chiar i cea mai elementar . palierul spiritual/simbolic. Manifestind sacrul.Piatra sacr . S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie. ci pentru c sunt ni te hierofanii.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). 3). ci sacru. palierul istoric/religios. f r a inceta ins s fie el insu i. 2). hierofania. Analiza adecvarii la Dogma. refacerea spatiului sacru. arborele sacru nu sint adorate ca atare. reprezint un paradox. ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial. * *HIEROFANIE . pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. cautate in istoria arhitecturii. deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. palierul cultural/formal (stilurile). un obiect oarecare devine altceva.

sau intrun grad minimal. 3. 2. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale.Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. sau pt discursul patristic al preotului. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. .) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. spatiul de comuniune. care capata acum noi forme.

sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri. Peirce. picturala sau arhitecturala. tot filosof. aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii.CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale. asa cum am si inteles deja. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. fie ca are expresie lirica. denotative si conotative. Charles S. si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. inclusiv simbolic/poetic. pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation . Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. ceea ce face ca intreaga arta. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. prin intermediul limbajului architectural specific.

si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. spun specialistii: . metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga.simbolic. adica material si utilitar. Pe de alta parte. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica. sa aiba cat mai multe elemente semnificante. Create your first presentation .efectiv.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. asta din perspective arhitectului. din punctual de vedere al privitorului/interpretului. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. al conceptului architectural. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie. face ca analiza semiotica analogica. . Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. . conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic. adica prin elementele metaforice de design. denotative. ideatic.

asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala.³Architecture and its interpretation´ . se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu. dincolo de. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. In epoca noastra. fizicul fiind realitatea concreta. spirituala care este meta-naratiunea.M. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. materiala. adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. metafizica . cea materiala si cea simbolica. care este naratiunea. adica trairea spirituala. compozitionala. o naratiune. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. Foster & S. in desfasurarea lui metaforica si simbolica.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´. limbaj care. meta insemnad.Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este.Juan-Pablo Bonta . Create your first presentation . NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. asa cum se stie.L. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale. inefabila. iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate. daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii.

preeminenta functiunii sau functionalitatii. forma urmeaza functiunea. Rudolph Schindler. 9. Create your first presentation .MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Reprezentanti de marca: Walter Gropius. Richard Neutra si altii. Eric Mendelsohn. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. onestitatea in utilizarea regulilor formale. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii. 3. emfazarea materialelor naturale. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. Ludwig Mies van der Rohe. 10. 8. estetica masinii. 4. 6. Frank Lloyd Wright. 2. 7. Le Corbusier. 5.

a functionalitatii si a formei geometrice pure. care a facut ca vechile stiluri. rococoul. cu incarcatura lor de elemente decorative. facute din otel si sticla. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele. tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . goticul. romanticul. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. sa fie considerate obsolete. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul. la fel ca masinile cu care calatorim. facand apologia tehnologiei.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. complet iesite din moda si din uz. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´.

9. 8. promovarea materialelor organice. Cesar Pelli. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. 7. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . preferinta pentru ornamente. Michael Graves.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. nu a functiunii.armonizarea ecclectismului. Robert Venturi. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. 5. preferinta pentru formele sculpturale. 3. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. 4. 10. Robert Stern. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa. respingerea rigiditatii stilistice. James Stirling. Santiago Calatrava. capabile sa creeze trompe l¶oeil. sensibilitate aparte fata de context. 6. Norman Foster. reanimarea elementelor vernaculare. utizarea tehnicilor ³magice´. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. 2. Philip Johnson.

arcuri. coloane. bolta. dimensiuni. evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. in geometrie. a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. semnificatia elementelor compozitionale. proportii. de plin si gol.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra. largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. Create your first presentation . fronton. simetrie. complexitatea jocului de lumina si intuneric.

‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa.Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile. ‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere. ‡ interpretarea acestora. Create your first presentation .

proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian. in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. 2) limbajului templelor greco-romane. proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. Create your first presentation . cum sunt piramidele. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii. 5) limbajul modernist si postmodernist. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste. facand diferentierile de rigoare. eludarea decoratiei.Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. epurarea formala. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana.

in limbajul architectural. 3) modelarea istorica. ritualuri si traditii specifice. exprimate in arhitectura locului. 8) doctrine traditionale. a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv . credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte. 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. 7) modelul colectiv de locuire.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. patternurile simbolice traditionale. 5) cultura ori modelul traditional al socializarii. 2) elementele de traditie existentiala. cultura familiala traditionala. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. 6) prejudecati. modelul onoarei si/sau sacrificiului. Create your first presentation .

REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV. reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente. cu accentuarea relatiei dintre om si societate. .RELATIA INDIVID-SOCIETATE. Create your first presentation . POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal. SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC.Palierul cultural/formal .

bolti sau arcade. deci obiectului construit. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice. acoperisuri si scari. de pardoseli. in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. functionale si expressive.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. reprezentate de pereti in toate formularile lor. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. in legatura cu arhitectura. de tavane. din imbinarea carora rezulta niste spatii. fie ele orizontale. asa cum face cultura islamica. de piloni sau coloane. Create your first presentation . insa traditia si cultura lumii. semiotica se aplica preponderant cladirilor. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural. adica golul definit de elementele de plin. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. sau spatiului arhitectural in general. fatade.

Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. coaja conceptuala. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie.PLIN/GOL (2) Golul. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. ori rezultat din configuratii de plin. In anii ¶70. alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. deci construite . Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit. nu reprezinta in sine nici un fel de continut. la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. care intra intr-un joc formal si expresiv . preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale. spatiul vid.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation . in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis.

adica nu doar golul. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza. cat si simbolic-semnificativ. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. functional. spunea acum 2-3 decenii. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. Donald Preziosi. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. atat material. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. facand un continuum coerent.PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. ci spatiul expresiv. luati separat. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete. pentru ca intregul. nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. solitare. ca peretii insisi. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. construite. in ele si in afara lor. Create your first presentation . cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general.

mai mare. concentric. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc. Urmeaza un alt cerc. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). care marcheaza sfera publica. pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii. iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit.Acestui tip de spatiu i se mai spune. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc. care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . mai ales in cartile de teorie urbanistica. spatiu privat.

marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala. ori pana la eul nostru launtric. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat. trecand prin sfera sociala. personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior. aparand in existenta noastra in mod firesc. ba chiar din afara acesteia. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. ajungand pana la nucleu. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. sau omul insusi. Create your first presentation . acolo unde se afla corpul uman.

personala. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural. continut si acceptiune tolerate aceste sfere. marcate adeseori si de mediul construit. adica sfera intima. Create your first presentation . este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. sociala si publica. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta. atat cu elementele construite in sens restrans.TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata.

Create your first presentation . iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada. la randul ei. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane . configurand intr-un fel aparte spatiul urban. iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. spre deosebire de un American.

Parisul ori New Yorkul. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. plecand de la cea intima si cea personala. care as spune ca este o retorica dinamica. de interactiune a sferelor. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. se fac distinct. Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. fara cladiri sau. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban. mai bines pus. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. dincolo de acestea. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. cum ar fi Barcelona. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. . Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental. pana la cea sociala si cea publica. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte.TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice.

cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal. dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. podul. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´. fereastra catre natura si fereastra catre lume. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban. de interactiune a sferelor. casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. casa. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. omul si cunoasterea. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation . care as spune ca este o retorica dinamica.

dpdv cognitive. ca sfere cognitive si existentiale. presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. si ceilalti indivizi umani. PODUL. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. sociala si publica. de aceeasi natura cu tine. personala. tu. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. FEREASTRA. Semnificatia drumului. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . USA. PIATA publica. pentru inteligenta umana. Create your first presentation . ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal.a. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului. el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul. pt care drumul este doar ceva de parcurs. etc. individual care afirmi. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza.

prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura.SEMIOTICA PROXEMICA vs. Sociologul german Georg Simmel. datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. dar si la sfere foarte largi. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. care rupe continuitatea naturii. mai mult poate decat semiotica clasica. afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat. Create your first presentation .

ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare. cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. adica ne obliga sa ne definim scopul. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. fiecare in felul sau. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. spune Simmel. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. in timp ce in a doua situatie. si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. universuri. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. ceea ce nu este intotdeauna corect. In prima situatie. ca si usa. .TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. ne pune in fata optiunii teleologice. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. lumi. comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri.

dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri. cultural si simbolic de o valoare inestimabila. Viena. New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal. Budapesta. Venetia. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. simpatie/antipatie. Londra. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala.inafara. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban. dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. asemanator.diferit su altele asemenea. inauntru. folosita dintotdeauna. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural. Parisul.TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. chiar daca Create your first presentation mascat. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. de arhitecti! .

pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. spre deosebire poate de arhitecti. pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. marele lingvist si filosof. In acest fel.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public. Habermas. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. cu diferenta unor nuante. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. asa incat. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. din fericire. abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. sau in cafenele ori baruri. elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii.

adica spatiului social. si mai presus de orice. de psihologie personala si de psihologie sociala. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. dar comunicare directa. da! Create your first presentation ‡ ‡ . din nefericire. spatiul virtual. spatiul virtual. se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. personala. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala. Comunicarea insa. o nuantare arhitecturala obligatorie. multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina. pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. spatiului public.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice. indiscutabil. unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. Numai ca.

Practic. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic.) Create your first presentation . cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista. facuta de Michelangelo de exemplu. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. in nici o opera de arhitectura care devine reper. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. acelei localitati. materiale sau contextuale. pe care arhitectul le pune in opera sa. iconul. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. asa cum sunt garile facute de Calatrava. zgarie norii in general. nu se poate eluda elementul retoric.RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. fiind analiza denotative. care. ori pe volumetrie. formale sau functionale.

Create your first presentation . realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. Roma. Florenta. Asa este Atena. New York.RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole. Madrid Paris. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Chicago. este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice. Tokio si altele. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari.

adversitati si intolerante. a unui stil.monumentalitate. teoretice si practice. este mult prea subtire ori superflua. dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului.forta. .complexitate. . fluctuanta si contradictorie.minimalism. expresivitate. chiar daca aparente. .finete. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant. . asa cum a declarat deschis postmodernismul. . intre care exista confruntari violente.fluiditate. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi. o sintaxa si un nucleu semantic. prin Robert Venturi de exemplu. a unei miscari. . pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar.maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. de cele mai multe ori. istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci.explicitare. . .armonie.subtilitate. cum ar fi: . . .coerenta. Create your first presentation . se produce o coincidenta a mai multor trndinte. in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale. a unui architect. chiar daca dpdv semantic. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie. .onestitate. al semnificaiilor adica.

a textului tragediilor. sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. hermeneutica. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. menit sa uimeasca. Asa s-a intamplat cu zgarie norii. In acest fel. sau de tehnologii inovatoare. POETICA. adica analiza aprofundata. deci retorica. Daca privim cu atentie. a simbolurilor complexe). ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. interpretarea exagerat dramatica. sau cu enorma. care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. asa cum fac filosofii limbajului. cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. sa emotioneze. fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala. RETORICA. vom observa ca SEMIOTICA.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului).

formale sau functionale. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. fiind analiza denotativa. Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. materiale sau contextuale. adica in fapt cu semnificatiile. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. Semiotica arhitecturii. care. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. Create your first presentation ‡ . reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. care sunt manipulate emotional si derutati rational. pe care arhitectul le pune in opera sa. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor .

adica in fapt cu semnificatiile. care sunt manipulate emotional si derutati rational. ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX . cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala. capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . * ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. ‡ Semiotica arhitecturii.SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. ‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.

IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general. c) ideal exprimat de categoria sociala.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. C. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v. Umberto Eco9) 9. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3. d) ideal personal 10. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7.S. b) ideal cultural traditional. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6.

TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. c) palierul cultural/formal (stilurile). SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation . b) palierul cultural/traditional. utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA. 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. Jean Piaget . d) palierul spiritual/simbolic. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. PREZENT SI VIITOR. utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v.