(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

palierul istoric/religios. Manifestind sacrul. deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. 2). hierofania. un obiect oarecare devine altceva. f r a inceta ins s fie el insu i. arborele sacru nu sint adorate ca atare. 4). * *HIEROFANIE . palierul spiritual/simbolic. palierul cultural/formal (stilurile). 3). refacerea spatiului sacru. prezenta Divinitatii. ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial. pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. cu exemple apropriate. palierul cultural/traditional. in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. chiar i cea mai elementar . ci pentru c sunt ni te hierofanii. (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . reprezint un paradox. ci sacru. cautate in istoria arhitecturii. S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie.Piatra sacr . Analiza adecvarii la Dogma.

Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. 2. . sau pt discursul patristic al preotului. sau intrun grad minimal. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. care capata acum noi forme. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual. Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. spatiul de comuniune.) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale. 3.

CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. Charles S. fie ca are expresie lirica. tot filosof. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale. sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri. Peirce. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. asa cum am si inteles deja. picturala sau arhitecturala. denotative si conotative. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation . si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. ceea ce face ca intreaga arta. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. prin intermediul limbajului architectural specific. inclusiv simbolic/poetic.

armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie.simbolic. spun specialistii: . conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga. .efectiv. din punctual de vedere al privitorului/interpretului. Create your first presentation . sa aiba cat mai multe elemente semnificante. metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. ideatic. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. adica material si utilitar. al conceptului architectural. Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional. . Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica. si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic. si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. face ca analiza semiotica analogica. Pe de alta parte. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. denotative. asta din perspective arhitectului.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. adica prin elementele metaforice de design.

In epoca noastra. se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu. NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. materiala.³Architecture and its interpretation´ .Juan-Pablo Bonta . adica trairea spirituala. iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate.Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este. meta insemnad.L. inefabila. cea materiala si cea simbolica. care este naratiunea. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. Create your first presentation . care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. compozitionala. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. in desfasurarea lui metaforica si simbolica. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale. adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii. asa cum se stie. metafizica . dincolo de. limbaj care. Foster & S. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala.M.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´. fizicul fiind realitatea concreta. spirituala care este meta-naratiunea. o naratiune.

frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. 7. Ludwig Mies van der Rohe. forma urmeaza functiunea. Reprezentanti de marca: Walter Gropius. Le Corbusier. 9. Frank Lloyd Wright. 4. 2. 5. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii. 8. preeminenta functiunii sau functionalitatii. Richard Neutra si altii. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. estetica masinii. Rudolph Schindler. emfazarea materialelor naturale. onestitatea in utilizarea regulilor formale. 10. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. 3. Eric Mendelsohn.MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. 6. Create your first presentation .

facand apologia tehnologiei. a functionalitatii si a formei geometrice pure. la fel ca masinile cu care calatorim. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. care a facut ca vechile stiluri. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. cu incarcatura lor de elemente decorative. romanticul. complet iesite din moda si din uz. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul. tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista. goticul. rococoul. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. facute din otel si sticla. sa fie considerate obsolete.

Michael Graves.armonizarea ecclectismului. Philip Johnson. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. sensibilitate aparte fata de context. Robert Stern. 3. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. promovarea materialelor organice. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Robert Venturi. 8. Norman Foster. respingerea rigiditatii stilistice. nu a functiunii. 9. 4. Santiago Calatrava. 10. James Stirling. utizarea tehnicilor ³magice´. 5. preferinta pentru formele sculpturale. 6. Cesar Pelli. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . capabile sa creeze trompe l¶oeil. 7. reanimarea elementelor vernaculare. preferinta pentru ornamente. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. 2. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL.

simetrie. largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. bolta. coloane. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . fronton. arcuri. Create your first presentation . imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. dimensiuni. a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. semnificatia elementelor compozitionale. complexitatea jocului de lumina si intuneric. in geometrie. proportii. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. de plin si gol.

‡ interpretarea acestora. ‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere. ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile.Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale. Create your first presentation . ‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa.

Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. facand diferentierile de rigoare. proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian. cum sunt piramidele. Create your first presentation . 5) limbajul modernist si postmodernist. eludarea decoratiei. 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii. 2) limbajului templelor greco-romane. epurarea formala. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana.

8) doctrine traditionale. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. modelul onoarei si/sau sacrificiului. in limbajul architectural. patternurile simbolice traditionale.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. Create your first presentation . 5) cultura ori modelul traditional al socializarii. ritualuri si traditii specifice. cultura familiala traditionala. a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv . credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte. exprimate in arhitectura locului. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului. 3) modelarea istorica. 2) elementele de traditie existentiala. 6) prejudecati. 7) modelul colectiv de locuire.

POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal.Palierul cultural/formal . Create your first presentation .RELATIA INDIVID-SOCIETATE. .REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV. cu accentuarea relatiei dintre om si societate. SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC. reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente.

acoperisuri si scari. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. in legatura cu arhitectura. asa cum face cultura islamica. deci obiectului construit. fatade. insa traditia si cultura lumii. bolti sau arcade. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. sau spatiului arhitectural in general. fie ele orizontale. de pardoseli. Create your first presentation . semiotica se aplica preponderant cladirilor. functionale si expressive. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice. de tavane. reprezentate de pereti in toate formularile lor. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. din imbinarea carora rezulta niste spatii. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. de piloni sau coloane. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. adica golul definit de elementele de plin.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural.

in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis.PLIN/GOL (2) Golul. ori rezultat din configuratii de plin. Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. coaja conceptuala. In anii ¶70. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit. la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale. spatiul vid. deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. care intra intr-un joc formal si expresiv . alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. deci construite . Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation . tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. nu reprezinta in sine nici un fel de continut.

cat si simbolic-semnificativ. ci spatiul expresiv. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. ca peretii insisi. adica nu doar golul. atat material. spunea acum 2-3 decenii. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete. facand un continuum coerent. Donald Preziosi. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii.PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. Create your first presentation . nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. construite. in ele si in afara lor. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza. luati separat. pentru ca intregul. solitare. functional. cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general.

Urmeaza un alt cerc. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. concentric. care marcheaza sfera publica.Acestui tip de spatiu i se mai spune. iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. mai ales in cartile de teorie urbanistica. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc. mai mare. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc. spatiu privat. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice.

trecand prin sfera sociala. sau omul insusi. aparand in existenta noastra in mod firesc. care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica. ba chiar din afara acesteia. Create your first presentation . acolo unde se afla corpul uman. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala. personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior. marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. ajungand pana la nucleu. ori pana la eul nostru launtric. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat.

Create your first presentation . continut si acceptiune tolerate aceste sfere.TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. sociala si publica. este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. marcate adeseori si de mediul construit. atat cu elementele construite in sens restrans. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban. personala. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. adica sfera intima.

iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada. iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. spre deosebire de un American. Create your first presentation . iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural. la randul ei. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane . facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. configurand intr-un fel aparte spatiul urban. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit.

Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. mai bines pus. care as spune ca este o retorica dinamica. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. dincolo de acestea. fara cladiri sau. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. Parisul ori New Yorkul. pana la cea sociala si cea publica. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. plecand de la cea intima si cea personala. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental. .TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice. cum ar fi Barcelona. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. de interactiune a sferelor. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte. se fac distinct.

cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. fereastra catre natura si fereastra catre lume. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. podul. cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. omul si cunoasterea. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. casa. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation . de interactiune a sferelor. dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. care as spune ca este o retorica dinamica. astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere.

pentru inteligenta umana. sociala si publica.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci. personala. ca sfere cognitive si existentiale. presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului. PIATA publica.a. dpdv cognitive. el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul. FEREASTRA. Create your first presentation . ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. si ceilalti indivizi umani. tu. pt care drumul este doar ceva de parcurs. de aceeasi natura cu tine. Semnificatia drumului. USA. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima. individual care afirmi.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. etc. PODUL. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza.

mai mult poate decat semiotica clasica. in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. care rupe continuitatea naturii. reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura. prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. Create your first presentation . dar si la sfere foarte largi. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica.SEMIOTICA PROXEMICA vs. Sociologul german Georg Simmel. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat.

TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. In prima situatie. ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare. adica ne obliga sa ne definim scopul. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. ca si usa. universuri. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. ne pune in fata optiunii teleologice. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. ceea ce nu este intotdeauna corect. spune Simmel. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. . fiecare in felul sau. participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. lumi. in timp ce in a doua situatie.

TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala. dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma.diferit su altele asemenea. chiar daca Create your first presentation mascat. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri. de arhitecti! . simpatie/antipatie. Budapesta. dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. folosita dintotdeauna. Venetia. Viena. Parisul. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. asemanator. cultural si simbolic de o valoare inestimabila. New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal. inauntru. Londra. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural.inafara.

abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. din fericire. cu diferenta unor nuante. Habermas. In acest fel. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . asa incat. ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. spre deosebire poate de arhitecti. pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. sau in cafenele ori baruri. marele lingvist si filosof. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii.

multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina. spatiul virtual. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala. se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. de psihologie personala si de psihologie sociala. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. Numai ca. Comunicarea insa.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice. da! Create your first presentation ‡ ‡ . pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. din nefericire. adica spatiului social. pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. o nuantare arhitecturala obligatorie. indiscutabil. unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. personala. spatiului public. spatiul virtual. si mai presus de orice. dar comunicare directa.

materiale sau contextuale. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. formale sau functionale. nu se poate eluda elementul retoric. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic. care. Practic.) Create your first presentation . fiind analiza denotative.RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime. ori pe volumetrie. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. pe care arhitectul le pune in opera sa. iconul. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista. zgarie norii in general. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. in nici o opera de arhitectura care devine reper. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. asa cum sunt garile facute de Calatrava. acelei localitati. facuta de Michelangelo de exemplu.

pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. Madrid Paris. New York. Roma. realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Create your first presentation . Florenta.RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Chicago. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. Asa este Atena. Tokio si altele. este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice.

chiar daca aparente. .forta. a unui stil. a unei miscari.monumentalitate. in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar. intre care exista confruntari violente. cum ar fi: . .complexitate.onestitate. teoretice si practice.armonie. expresivitate. fluctuanta si contradictorie. o sintaxa si un nucleu semantic.finete.fluiditate. este mult prea subtire ori superflua. Create your first presentation . . de cele mai multe ori. se produce o coincidenta a mai multor trndinte. . . a unui architect. . dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi. al semnificaiilor adica.coerenta. asa cum a declarat deschis postmodernismul. . pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii.maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. . istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci. . prin Robert Venturi de exemplu. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant. chiar daca dpdv semantic. adversitati si intolerante. .subtilitate. . Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie.minimalism.explicitare.

Asa s-a intamplat cu zgarie norii. sau cu enorma. atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. sau de tehnologii inovatoare. a simbolurilor complexe). In acest fel.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva. sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. hermeneutica. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. Daca privim cu atentie. se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. vom observa ca SEMIOTICA. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. deci retorica. POETICA. asa cum fac filosofii limbajului. adica analiza aprofundata. menit sa uimeasca. ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. RETORICA. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. sa emotioneze. care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala. interpretarea exagerat dramatica. ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. a textului tragediilor. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava.

care sunt manipulate emotional si derutati rational. Create your first presentation ‡ . pe care arhitectul le pune in opera sa. Semiotica arhitecturii. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. formale sau functionale. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. materiale sau contextuale. care. adica in fapt cu semnificatiile. fiind analiza denotativa. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura.

SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. ‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. * ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . care sunt manipulate emotional si derutati rational. adica in fapt cu semnificatiile. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia. ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX . ‡ Semiotica arhitecturii. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor.

S. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. b) ideal cultural traditional. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3. C. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v. d) ideal personal 10. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . c) ideal exprimat de categoria sociala. Umberto Eco9) 9. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v. IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6.

TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. Jean Piaget . b) palierul cultural/traditional. c) palierul cultural/formal (stilurile). utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA. SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation . 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. d) palierul spiritual/simbolic. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v. PREZENT SI VIITOR. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful