(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

cu exemple apropriate. palierul istoric/religios. palierul cultural/formal (stilurile). Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. * *HIEROFANIE . cautate in istoria arhitecturii. arborele sacru nu sint adorate ca atare. f r a inceta ins s fie el insu i. un obiect oarecare devine altceva. deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. ci sacru. prezenta Divinitatii.Piatra sacr . palierul spiritual/simbolic. ci pentru c sunt ni te hierofanii.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. reprezint un paradox. 4). in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. Manifestind sacrul. 2). palierul cultural/traditional. S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie. 3). Analiza adecvarii la Dogma. chiar i cea mai elementar . hierofania. refacerea spatiului sacru. ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial.

sau intrun grad minimal. care capata acum noi forme. .) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. 2.Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. spatiul de comuniune. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. sau pt discursul patristic al preotului. 3. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale. Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual.

picturala sau arhitecturala. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation . Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale.CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. fie ca are expresie lirica. exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. denotative si conotative. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. asa cum am si inteles deja. Peirce. Charles S. prin intermediul limbajului architectural specific. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. inclusiv simbolic/poetic. tot filosof. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. ceea ce face ca intreaga arta. sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri.

al conceptului architectural. Pe de alta parte. si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic. conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. Create your first presentation . . La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. sa aiba cat mai multe elemente semnificante. . Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional.efectiv. adica material si utilitar. adica prin elementele metaforice de design. spun specialistii: . asta din perspective arhitectului. armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie. ideatic.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. denotative. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. din punctual de vedere al privitorului/interpretului.simbolic. face ca analiza semiotica analogica. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica.

cea materiala si cea simbolica. in desfasurarea lui metaforica si simbolica.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´. NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. o naratiune. Create your first presentation . Foster & S. care este naratiunea.M. dincolo de. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale. care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. metafizica . compozitionala. limbaj care. materiala. meta insemnad. adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. adica trairea spirituala. In epoca noastra. iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate. spirituala care este meta-naratiunea. se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu.³Architecture and its interpretation´ .L.Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este. inefabila. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. asa cum se stie. asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala.Juan-Pablo Bonta . daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. fizicul fiind realitatea concreta.

emfazarea materialelor naturale. 5. estetica masinii. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii. 8. Ludwig Mies van der Rohe. forma urmeaza functiunea. Frank Lloyd Wright. 10. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. 6.MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Richard Neutra si altii. Create your first presentation . 7. onestitatea in utilizarea regulilor formale. Rudolph Schindler. 9. Le Corbusier. 4. 2. Reprezentanti de marca: Walter Gropius. frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. preeminenta functiunii sau functionalitatii. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. 3. Eric Mendelsohn.

romanticul. facand apologia tehnologiei. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . cu incarcatura lor de elemente decorative.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele. sa fie considerate obsolete. goticul. tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. complet iesite din moda si din uz. a functionalitatii si a formei geometrice pure. care a facut ca vechile stiluri. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul. la fel ca masinile cu care calatorim. facute din otel si sticla. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´. rococoul. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista.

Norman Foster. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. reanimarea elementelor vernaculare. Robert Venturi. 2. Robert Stern. 9. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . utizarea tehnicilor ³magice´. Michael Graves. 6. 10. 4. Philip Johnson. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa. James Stirling. nu a functiunii. capabile sa creeze trompe l¶oeil.armonizarea ecclectismului. Santiago Calatrava. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. preferinta pentru formele sculpturale. promovarea materialelor organice. Cesar Pelli.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. sensibilitate aparte fata de context. preferinta pentru ornamente. respingerea rigiditatii stilistice. 8. 5. 3. 7.

bolta. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra. coloane. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. arcuri. in geometrie. Create your first presentation . dimensiuni. imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. de plin si gol. fronton.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . proportii. complexitatea jocului de lumina si intuneric. semnificatia elementelor compozitionale. simetrie.

punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa. Create your first presentation . ‡ interpretarea acestora.Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. ‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale. ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile. ‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere.

proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. 2) limbajului templelor greco-romane. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. cum sunt piramidele.Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. 5) limbajul modernist si postmodernist. 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. eludarea decoratiei. facand diferentierile de rigoare. epurarea formala. Create your first presentation . proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana.

patternurile simbolice traditionale. exprimate in arhitectura locului. Create your first presentation . a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv . credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte. 3) modelarea istorica. 8) doctrine traditionale. 7) modelul colectiv de locuire. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. 5) cultura ori modelul traditional al socializarii.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. 6) prejudecati. ritualuri si traditii specifice. in limbajul architectural. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. cultura familiala traditionala. 2) elementele de traditie existentiala. modelul onoarei si/sau sacrificiului. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului.

cu accentuarea relatiei dintre om si societate.REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV.Palierul cultural/formal .RELATIA INDIVID-SOCIETATE. SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC. POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal. . reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente. Create your first presentation .

Create your first presentation . in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. sau spatiului arhitectural in general. de piloni sau coloane. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. adica golul definit de elementele de plin. fatade. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural. semiotica se aplica preponderant cladirilor. deci obiectului construit. asa cum face cultura islamica. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. de pardoseli. acoperisuri si scari. in legatura cu arhitectura. insa traditia si cultura lumii. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. de tavane. din imbinarea carora rezulta niste spatii. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. fie ele orizontale. reprezentate de pereti in toate formularile lor. bolti sau arcade. functionale si expressive. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice.

preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana.PLIN/GOL (2) Golul. nu reprezinta in sine nici un fel de continut. deci construite . Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit. tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. coaja conceptuala. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie. spatiul vid. care intra intr-un joc formal si expresiv . ori rezultat din configuratii de plin. in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation . la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. In anii ¶70.

luati separat. facand un continuum coerent. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. pentru ca intregul. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. Create your first presentation . Donald Preziosi. atat material. ci spatiul expresiv. ca peretii insisi. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. construite. functional. nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. in ele si in afara lor. adica nu doar golul. solitare.PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. spunea acum 2-3 decenii. cat si simbolic-semnificativ. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete.

TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice. pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. concentric. mai ales in cartile de teorie urbanistica. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. mai mare. spatiu privat. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. Urmeaza un alt cerc. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc.Acestui tip de spatiu i se mai spune. care marcheaza sfera publica.

trecand prin sfera sociala. ori pana la eul nostru launtric. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat. ba chiar din afara acesteia. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica. acolo unde se afla corpul uman. care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. aparand in existenta noastra in mod firesc. marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. sau omul insusi. Create your first presentation . ajungand pana la nucleu.

personala. sociala si publica. este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. adica sfera intima. Create your first presentation . atat cu elementele construite in sens restrans. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural. marcate adeseori si de mediul construit.TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. continut si acceptiune tolerate aceste sfere. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta.

Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. la randul ei. Create your first presentation . iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. spre deosebire de un American. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane . facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor. configurand intr-un fel aparte spatiul urban. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta. iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit.

de interactiune a sferelor. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. fara cladiri sau. se fac distinct. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban. Parisul ori New Yorkul. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. pana la cea sociala si cea publica. . dincolo de acestea. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice.TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. care as spune ca este o retorica dinamica. Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte. cum ar fi Barcelona. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. plecand de la cea intima si cea personala. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. mai bines pus. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental.

omul si cunoasterea. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. casa. casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. care as spune ca este o retorica dinamica. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. podul. de interactiune a sferelor. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. fereastra catre natura si fereastra catre lume. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation . astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´. cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul.

Semnificatia drumului. etc. PODUL. FEREASTRA. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza. de aceeasi natura cu tine.a. presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. pentru inteligenta umana.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima. ca sfere cognitive si existentiale. Create your first presentation . si ceilalti indivizi umani. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului. el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. pt care drumul este doar ceva de parcurs.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal. individual care afirmi. PIATA publica. USA. tu. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci. dpdv cognitive. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. sociala si publica. personala.

mai mult poate decat semiotica clasica. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica. afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat. Create your first presentation . datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa.SEMIOTICA PROXEMICA vs. care rupe continuitatea naturii. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. Sociologul german Georg Simmel. prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura. dar si la sfere foarte largi.

adica ne obliga sa ne definim scopul. ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare. ceea ce nu este intotdeauna corect. fiecare in felul sau. . cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. in timp ce in a doua situatie. ne pune in fata optiunii teleologice. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. In prima situatie. si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. lumi. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri. universuri. ca si usa. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita.TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. spune Simmel.

de arhitecti! . Viena. Parisul. dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma. Budapesta. simpatie/antipatie. chiar daca Create your first presentation mascat. inauntru. folosita dintotdeauna. cultural si simbolic de o valoare inestimabila. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban.TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. asemanator. Londra. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala. dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. Venetia. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural.inafara.diferit su altele asemenea. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal.

elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii. In acest fel. pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . din fericire. cu diferenta unor nuante.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. sau in cafenele ori baruri. Habermas. asa incat. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup. spre deosebire poate de arhitecti. ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. marele lingvist si filosof. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale.

se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. Numai ca. din nefericire. personala. adica spatiului social. si mai presus de orice. indiscutabil. spatiului public. de psihologie personala si de psihologie sociala. o nuantare arhitecturala obligatorie. pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. spatiul virtual. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. dar comunicare directa. spatiul virtual. Comunicarea insa. multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. da! Create your first presentation ‡ ‡ . pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice.

RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. fiind analiza denotative. acelei localitati. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. zgarie norii in general. formale sau functionale. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista. iconul. nu se poate eluda elementul retoric. care. pe care arhitectul le pune in opera sa. asa cum sunt garile facute de Calatrava. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic.) Create your first presentation . materiale sau contextuale. in nici o opera de arhitectura care devine reper. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime. facuta de Michelangelo de exemplu. Practic. ori pe volumetrie.

New York. Florenta. Create your first presentation . Asa este Atena. pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Madrid Paris. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. Tokio si altele. este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice. Chicago. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole. Roma.RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura.

chiar daca dpdv semantic.subtilitate. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi. . asa cum a declarat deschis postmodernismul. . . expresivitate. adversitati si intolerante. de cele mai multe ori.complexitate.finete. .fluiditate.monumentalitate. .forta. a unui stil. . se produce o coincidenta a mai multor trndinte. al semnificaiilor adica. intre care exista confruntari violente. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant. chiar daca aparente. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie.maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale. . fluctuanta si contradictorie. .onestitate.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar. cum ar fi: . este mult prea subtire ori superflua. teoretice si practice. o sintaxa si un nucleu semantic. a unui architect.coerenta. Create your first presentation .armonie. a unei miscari. istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci. prin Robert Venturi de exemplu.minimalism. . dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. .explicitare. . pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii.

se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. menit sa uimeasca. deci retorica. vom observa ca SEMIOTICA. In acest fel. ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. adica analiza aprofundata. sau de tehnologii inovatoare. RETORICA. Daca privim cu atentie. in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. hermeneutica. Asa s-a intamplat cu zgarie norii. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. a simbolurilor complexe). fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). sau cu enorma. interpretarea exagerat dramatica. POETICA. sa emotioneze. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. asa cum fac filosofii limbajului. atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. a textului tragediilor.

reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. pe care arhitectul le pune in opera sa. care sunt manipulate emotional si derutati rational. care. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. adica in fapt cu semnificatiile. formale sau functionale. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. Create your first presentation ‡ . Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. Semiotica arhitecturii. fiind analiza denotativa. materiale sau contextuale. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.

capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . * ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. ‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala.SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. adica in fapt cu semnificatiile.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia. ‡ Semiotica arhitecturii. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. care sunt manipulate emotional si derutati rational. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX .

IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5. Umberto Eco9) 9. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v. c) ideal exprimat de categoria sociala. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v. C.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. b) ideal cultural traditional. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7. d) ideal personal 10. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3.S.

utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v. utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice. PREZENT SI VIITOR. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. Jean Piaget .TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. c) palierul cultural/formal (stilurile). SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation . b) palierul cultural/traditional. 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. d) palierul spiritual/simbolic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful