P. 1
Curs Semiotica Anul IV Ppt3

Curs Semiotica Anul IV Ppt3

|Views: 249|Likes:
Published by sevastta

More info:

Published by: sevastta on Jan 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2014

pdf

text

original

Sections

  • CONCEPTUL ARHITECTURAL (1)
  • CONCEPTUL ARHITECTURAL (2)
  • Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura
  • MODERNISM IN ARHITECTURA (1)
  • MODERNISM IN ARHITECTURA (2)
  • POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1)
  • POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2)
  • Interpretari palierul istoric/religios
  • Palierul cultural/formal
  • PLIN/GOL (2)
  • PLIN/GOL (3)
  • TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1)
  • TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2)
  • TEORIA PROXEMICA (1)
  • TEORIA PROXEMICA (2)
  • TEORIA PROXEMICA (3)
  • TEORIA PROXEMICA cf URBANISM
  • TEORIA PSIHOLOGICA
  • TEORIA SOCIOLOGICA (1)
  • TEORIA SOCIOLOGICA (2)
  • RETORICA ARHITECTURII (1)
  • RETORICA ARHITECTURII (2)
  • RETORICA ARHITECTURII (3)
  • RETORICA ARHITECTURII (4)
  • RETORICA ARHITECTURII (5)
  • RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII

(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

cautate in istoria arhitecturii. cu exemple apropriate. hierofania. palierul istoric/religios.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. Analiza adecvarii la Dogma. 4). refacerea spatiului sacru. chiar i cea mai elementar . 2). ci pentru c sunt ni te hierofanii. prezenta Divinitatii. palierul cultural/traditional. palierul cultural/formal (stilurile). (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . ci sacru. deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. f r a inceta ins s fie el insu i. 3). Manifestind sacrul.Piatra sacr . * *HIEROFANIE . arborele sacru nu sint adorate ca atare. S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie. palierul spiritual/simbolic. un obiect oarecare devine altceva. reprezint un paradox. ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial.

Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale. 2. 3.Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. sau pt discursul patristic al preotului. . care capata acum noi forme. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual.) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. spatiul de comuniune. sau intrun grad minimal.

prin intermediul limbajului architectural specific. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale. pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation .CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. tot filosof. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui. fie ca are expresie lirica. Charles S. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri. aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. asa cum am si inteles deja. inclusiv simbolic/poetic. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. Peirce. ceea ce face ca intreaga arta. denotative si conotative. picturala sau arhitecturala.

La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. sa aiba cat mai multe elemente semnificante. face ca analiza semiotica analogica.simbolic. Create your first presentation . Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica. adica material si utilitar. . conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. Pe de alta parte. metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. din punctual de vedere al privitorului/interpretului. si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. ideatic. si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic. al conceptului architectural. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. spun specialistii: . asta din perspective arhitectului.efectiv. denotative. adica prin elementele metaforice de design. . Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional.

se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu. materiala. spirituala care este meta-naratiunea.M. limbaj care. daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. fizicul fiind realitatea concreta. metafizica . iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate.³Architecture and its interpretation´ . dincolo de. o naratiune. care este naratiunea. In epoca noastra. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala. cea materiala si cea simbolica. in desfasurarea lui metaforica si simbolica.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´.Juan-Pablo Bonta . adica trairea spirituala. adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. Create your first presentation .Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este. asa cum se stie. Foster & S. meta insemnad. NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale. compozitionala. inefabila.L. care este exprimata de limbajul specific al acestei arte.

frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. 5. 8. emfazarea materialelor naturale. 3. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. Le Corbusier. Rudolph Schindler. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii. forma urmeaza functiunea. preeminenta functiunii sau functionalitatii. 4. estetica masinii. 10. 2. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. 6.MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Richard Neutra si altii. 9. Eric Mendelsohn. 7. Ludwig Mies van der Rohe. Create your first presentation . Frank Lloyd Wright. Reprezentanti de marca: Walter Gropius. onestitatea in utilizarea regulilor formale.

facand apologia tehnologiei. complet iesite din moda si din uz. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´. goticul. cu incarcatura lor de elemente decorative. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. rococoul. facute din otel si sticla. sa fie considerate obsolete. a functionalitatii si a formei geometrice pure. care a facut ca vechile stiluri. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. romanticul. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele. la fel ca masinile cu care calatorim.

8. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. 4. reanimarea elementelor vernaculare. 6.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. 10. respingerea rigiditatii stilistice. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. 9. 2. 5. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. Robert Stern. nu a functiunii. Cesar Pelli. Norman Foster. preferinta pentru ornamente. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. Santiago Calatrava. James Stirling. 3. sensibilitate aparte fata de context. Philip Johnson. promovarea materialelor organice. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa. 7. preferinta pentru formele sculpturale. utizarea tehnicilor ³magice´. Robert Venturi. capabile sa creeze trompe l¶oeil. Michael Graves.armonizarea ecclectismului.

a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. simetrie. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. bolta. semnificatia elementelor compozitionale. dimensiuni. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra. proportii. coloane. evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . complexitatea jocului de lumina si intuneric. de plin si gol. fronton. in geometrie. Create your first presentation . arcuri.

‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere.Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile. Create your first presentation . ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa. ‡ interpretarea acestora. punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale.

facand diferentierile de rigoare. epurarea formala. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste.Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. 2) limbajului templelor greco-romane. in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. cum sunt piramidele. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana. eludarea decoratiei. proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. Create your first presentation . 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii. 5) limbajul modernist si postmodernist. proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian.

3) modelarea istorica. cultura familiala traditionala. credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. 8) doctrine traditionale. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. 2) elementele de traditie existentiala. 6) prejudecati. 7) modelul colectiv de locuire. a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv . 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. in limbajul architectural. 5) cultura ori modelul traditional al socializarii. modelul onoarei si/sau sacrificiului. exprimate in arhitectura locului. Create your first presentation . ritualuri si traditii specifice. patternurile simbolice traditionale.

RELATIA INDIVID-SOCIETATE. SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC. reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente.Palierul cultural/formal .REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV. POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal. Create your first presentation . . cu accentuarea relatiei dintre om si societate.

de pardoseli. adica golul definit de elementele de plin.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. functionale si expressive. bolti sau arcade. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. acoperisuri si scari. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. in legatura cu arhitectura. insa traditia si cultura lumii. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. fatade. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. asa cum face cultura islamica. Create your first presentation . in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural. de tavane. fie ele orizontale. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice. sau spatiului arhitectural in general. deci obiectului construit. semiotica se aplica preponderant cladirilor. din imbinarea carora rezulta niste spatii. de piloni sau coloane. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. reprezentate de pereti in toate formularile lor.

deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation . in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. deci construite . coaja conceptuala. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii.PLIN/GOL (2) Golul. nu reprezinta in sine nici un fel de continut. ori rezultat din configuratii de plin. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit. Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. spatiul vid. care intra intr-un joc formal si expresiv . Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. In anii ¶70.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie. preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale.

pentru ca intregul. Donald Preziosi. luati separat. facand un continuum coerent. cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. ci spatiul expresiv. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. construite. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete. ca peretii insisi. in ele si in afara lor. spunea acum 2-3 decenii. solitare. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. Create your first presentation . atat material. functional. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza.PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. cat si simbolic-semnificativ. adica nu doar golul. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii.

Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. mai ales in cartile de teorie urbanistica.Acestui tip de spatiu i se mai spune. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit. care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . care marcheaza sfera publica. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc. spatiu privat. concentric. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice. Urmeaza un alt cerc. si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. mai mare. iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman).

aparand in existenta noastra in mod firesc. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica. care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. ajungand pana la nucleu. ba chiar din afara acesteia. personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. trecand prin sfera sociala. acolo unde se afla corpul uman. sau omul insusi. marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat. ori pana la eul nostru launtric. Create your first presentation .

adica sfera intima. personala. Create your first presentation . cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. continut si acceptiune tolerate aceste sfere. atat cu elementele construite in sens restrans. este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. sociala si publica. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban.TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. marcate adeseori si de mediul construit. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural.

Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane . la randul ei. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. spre deosebire de un American. Create your first presentation . facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. configurand intr-un fel aparte spatiul urban. iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor.

Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. se fac distinct. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. . fara cladiri sau. mai bines pus. dincolo de acestea. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte. pana la cea sociala si cea publica. de interactiune a sferelor. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental. Parisul ori New Yorkul. plecand de la cea intima si cea personala. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. cum ar fi Barcelona.TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. care as spune ca este o retorica dinamica.

astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation . cel mai important este subiectul (omul) in actiune. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. fereastra catre natura si fereastra catre lume. cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul. podul. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban. care as spune ca este o retorica dinamica. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. omul si cunoasterea. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. de interactiune a sferelor. casa. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´.

USA. personala. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. etc. tu. ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal. sociala si publica. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci. individual care afirmi. pt care drumul este doar ceva de parcurs. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. PIATA publica. PODUL.a.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul. si ceilalti indivizi umani. dpdv cognitive. ca sfere cognitive si existentiale. de aceeasi natura cu tine. FEREASTRA. Semnificatia drumului. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului. presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. Create your first presentation . pentru inteligenta umana.

afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica. dar si la sfere foarte largi. Create your first presentation . reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura.SEMIOTICA PROXEMICA vs. datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. mai mult poate decat semiotica clasica. Sociologul german Georg Simmel. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. care rupe continuitatea naturii. prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua.

Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. spune Simmel. universuri. participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. ne pune in fata optiunii teleologice. in timp ce in a doua situatie.TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. In prima situatie. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. fiecare in felul sau. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. ca si usa. adica ne obliga sa ne definim scopul. . comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri. lumi. ceea ce nu este intotdeauna corect. si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare.

cultural si simbolic de o valoare inestimabila.inafara. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala. chiar daca Create your first presentation mascat. Parisul. dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban. Budapesta. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural. Londra. de arhitecti! . Viena. folosita dintotdeauna. inauntru. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. simpatie/antipatie.diferit su altele asemenea. asemanator. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri. Venetia.TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal.

pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii. In acest fel. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . spre deosebire poate de arhitecti. Habermas. marele lingvist si filosof. elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup. sau in cafenele ori baruri.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public. cu diferenta unor nuante. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale. asa incat. din fericire.

se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. spatiului public. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. din nefericire. personala. multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina. o nuantare arhitecturala obligatorie. da! Create your first presentation ‡ ‡ . unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. Numai ca. si mai presus de orice. spatiul virtual. Comunicarea insa. in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. de psihologie personala si de psihologie sociala.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala. pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. spatiul virtual. adica spatiului social. dar comunicare directa. indiscutabil.

ori pe volumetrie. formale sau functionale. iconul. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime.RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. asa cum sunt garile facute de Calatrava. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. Practic. zgarie norii in general. acelei localitati. care.) Create your first presentation . fiind analiza denotative. in nici o opera de arhitectura care devine reper. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic. nu se poate eluda elementul retoric. materiale sau contextuale. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista. facuta de Michelangelo de exemplu. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. pe care arhitectul le pune in opera sa.

Chicago. Florenta. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice. pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica. Tokio si altele. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. Roma. Asa este Atena. realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. Madrid Paris. New York. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Create your first presentation .RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole.

expresivitate.complexitate. chiar daca dpdv semantic. . in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale. a unui stil. . . al semnificaiilor adica. asa cum a declarat deschis postmodernismul. . Create your first presentation . chiar daca aparente. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi.coerenta. .maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. este mult prea subtire ori superflua. prin Robert Venturi de exemplu.minimalism. istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci.onestitate. . de cele mai multe ori. fluctuanta si contradictorie. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie.explicitare. a unui architect. teoretice si practice. .armonie. cum ar fi: . . o sintaxa si un nucleu semantic. . .forta. a unei miscari. adversitati si intolerante. pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii. intre care exista confruntari violente.fluiditate. dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. se produce o coincidenta a mai multor trndinte.subtilitate.monumentalitate.finete. .

sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. In acest fel. Asa s-a intamplat cu zgarie norii. ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. vom observa ca SEMIOTICA.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. Daca privim cu atentie. deci retorica. menit sa uimeasca. sau cu enorma. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). interpretarea exagerat dramatica. a simbolurilor complexe). ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. sa emotioneze. se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. adica analiza aprofundata. a textului tragediilor. RETORICA. asa cum fac filosofii limbajului. hermeneutica. POETICA. care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . sau de tehnologii inovatoare. sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala.

Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. care. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . fiind analiza denotativa. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. Create your first presentation ‡ . Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. formale sau functionale. Semiotica arhitecturii.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. adica in fapt cu semnificatiile. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. materiale sau contextuale. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. pe care arhitectul le pune in opera sa. care sunt manipulate emotional si derutati rational.

* ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX . din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. adica in fapt cu semnificatiile. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . care sunt manipulate emotional si derutati rational. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. ‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia. ‡ Semiotica arhitecturii.SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura.

d) ideal personal 10. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6. b) ideal cultural traditional. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v.S. Umberto Eco9) 9.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7. C. c) ideal exprimat de categoria sociala. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v. IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5.

16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. Jean Piaget .TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v. b) palierul cultural/traditional. PREZENT SI VIITOR. d) palierul spiritual/simbolic. c) palierul cultural/formal (stilurile). utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA. SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->