Sunteți pe pagina 1din 40

(anul universitar 2009/2010)

CURS DE SEMIOTICA
SPATIULUI ARHITECTURAL
Facultatea de Arhitectura
anul IV

Prof. Dr. Maria Barbu


Continutul cursului – date generale (1)
• Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe
domeniul arhitecturii.

• SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI


SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in
limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic.

• Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu:

• - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure

• - filiera filosofica – v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris


• Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de
SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul
propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut
necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si
semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa
comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului,
iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la
stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in
permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea
noastra au atata nevoie.

Create your first presentation


CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles
Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea
aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui
sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de
pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii,
a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii
semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea
de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de
cunoastere !

• Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica.

• Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA.

• Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare?

• Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific,


sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar
pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din
perspectiva interpretorului.

Create your first presentation


TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor
obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor
semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate
decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat
si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate
inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context,
ca si cu dimensiunea spatiu/timp!

Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea


subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera
pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii.

- ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei


de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i
limiteze insa libertatea de creatie si expresie.

- ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si


anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si
diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un
evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de
arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din
acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa,
viata sa.

Create your first presentation


Cele patru paliere ale analize semiotice complete
• 1). palierul istoric/religios;

• 2). palierul cultural/traditional;

• 3). palierul cultural/formal (stilurile);

• 4). palierul spiritual/simbolic.

Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice.

• Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul
examenulu partial, cu exemple apropriate, cautate in istoria arhitecturii, in
arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale.
• Analiza adecvarii la Dogma, refacerea spatiului sacru, prezenta Divinitatii,
hierofania. *
• *HIEROFANIE - Piatra sacră, arborele sacru nu sint adorate ca atare, ci pentru că sunt nişte hierofanii,
pentru că „arată“ ceva care nu mai este piatră şi nici arbore, ci sacru. S-a arătat in numeroase rinduri şi
se cuvine subliniat din nou faptul că orice hierofanie, chiar şi cea mai elementară, reprezintă un paradox.
Manifestind sacrul, un obiect oarecare devine altceva, fără a inceta insă să fie el insuşi, deoarece
continuă să facă parte din mediul său cosmic. (Mircea Eliade – “Sacrul si Profanul”)

Create your first presentation


Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru?

(pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului


ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut
spiritual si Traditie=model formal.)

Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o


metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica.
Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori
care afecteaza procesul spiritual:

1. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta)


procesiunile si ritualurile sacramentale;

2. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei, sau


pt discursul patristic al preotului;

3. spatiul de comuniune, care capata acum noi forme, spatiu destinat


adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de
gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual, sau intr-
un grad minimal, care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta.
CONCEPTUL ARHITECTURAL (1)
Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de
fapt semnele limbajului architectural. Filozoful Charles Morris si prietenul sau, tot
filosof, Charles S. Peirce, au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in
SIMBOL, ceea ce face ca intreaga arta, fie ca are expresie lirica, picturala sau
arhitecturala, sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri, exprimate
obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. Semnificatiile
simbolurilor sunt si ele de 2 feluri, asa cum am si inteles deja, denotative si
conotative.
Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE
ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL.
Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a
arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui, prin
intermediul limbajului architectural specific, inclusiv simbolic/poetic, si prin
utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui
proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural.
Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile
realiste si inovatoare. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de
valoare materiala viziunii artistice si spirituale, aceasta din urma definitie fiind
destul de stranie, pt ca valoarea este eminamente spirituala!

Create your first presentation


CONCEPTUL ARHITECTURAL (2)
Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri, spun specialistii:
- efectiv, adica material si utilitar;
- simbolic, adica prin elementele metaforice de design.
Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru
zgarie-norii in stil modernist: “form follows function”, cand pt prima oara a fost detronat
conceptul vitruvian de utilitas!
Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei
opera de valoare, asta din perspective arhitectului, si cheia unei interpretari complexe si
bogate in semnificatii, din punctual de vedere al privitorului/interpretului. Pentru a crea
un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o
anume maiestrie limbajul compositional, pe care sa il aduca la un nivel expresiv,
metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp.
La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga, printr-o conjugare
adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei, si selectarea acelor
tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic, ideatic, al conceptului
architectural. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu
zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica, denotative, sa aiba cat
mai multe elemente semnificante. Pe de alta parte, armonizarea dintre continutul ideatic-
simbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie, face ca
analiza semiotica analogica, conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta.

Create your first presentation


Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura
Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este,
daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii, NARATIUNEA si
META-NARATIUNEA, care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. In
epoca noastra, se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica
a limbajului arhitectutar de exemplu, limbaj care, in desfasurarea lui metaforica si
simbolica, pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale, o naratiune, in timp
ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care
deceleaza valorile continute este o poetica.
Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau meta-
naratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte, cea materiala si cea
simbolica, asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala, compozitionala,
care este naratiunea, adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional
si latura simbolica, spirituala care este meta-naratiunea, meta insemnad, asa cum se
stie, dincolo de. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica, fizicul fiind
realitatea concreta, materiala, iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta
realitate, adica trairea spirituala, inefabila, metafizica

- Juan-Pablo Bonta - “Architecture and its interpretation”


- M.L. Foster & S.H Brandes – “Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of
Meaning”.
Create your first presentation
MODERNISM IN ARHITECTURA (1)
1. forma urmeaza functiunea;
2. preeminenta functiunii sau functionalitatii;
3. atentia acordata utilitatii – subsumata functionalitatii;
4. frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile;
5. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea
structurii;
6. simbolismul direct sau expresivitatea nuda;
7. onestitatea in utilizarea regulilor formale;
8. estetica masinii;
9. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei;
10. emfazarea materialelor naturale.

Reprezentanti de marca: Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohe, Le Corbusier,
Frank Lloyd Wright, Eric Mendelsohn, Rudolph Schindler, Richard Neutra si altii.

Create your first presentation


MODERNISM IN ARHITECTURA (2)
Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie, care a facut
ca vechile stiluri, goticul, romanticul, rococoul, cu incarcatura lor de elemente
decorative, sa fie considerate obsolete, complet iesite din moda si din uz.
Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate “masini de locuit”, la
fel ca masinile cu care calatorim. Asa cum masinile au alungat caii de pe
sosele, tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditional-
vernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii, facand apologia
tehnologiei, a functionalitatii si a formei geometrice pure. Casele cvasi-cubiste
si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului.
Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul, ceea ce
subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul!
Mai ales cladirile publice de expresie modernista, facute din otel si sticla, cu
pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici
o relatie viabila cu vecinii lor. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si
constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa
modernismului!

Create your first presentation


POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1)
1. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa, nu a
functiunii;
2. sensibilitate aparte fata de context;
3. preferinta pentru ornamente;
4. preferinta pentru formele sculpturale;
5. reanimarea elementelor vernaculare;
6. respingerea rigiditatii stilistice;
7.armonizarea ecclectismului;
8. promovarea materialelor organice;
9. utizarea tehnicilor “magice”, capabile sa creeze trompe l’oeil;
10. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice.

Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA, PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL.


Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill,
Santiago Calatrava, Norman Foster, Michael Graves, Philip Johnson, Cesar Pelli, Robert
Stern, James Stirling, Robert Venturi, Peter Eisenman si altii/

Create your first presentation


POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2)
• . Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric
poate denota naratiune sacra, evenimentiala si cursiva in
arhitectura premoderna, a fost sfasiat si recompus in
abstractiunile non-narative ale modernismului, sparta si create
din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului!

• Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza


denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul
architectural insusi, in geometrie, proportii, simetrie, dimensiuni,
complexitatea jocului de lumina si intuneric, de plin si gol,
semnificatia elementelor compozitionale, coloane, bolta, arcuri,
fronton, largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile,
imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de
interpreti.

Create your first presentation


Denotativ/Conotativ

ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE:


• cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale;
• recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile
acestora;
• formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate;
• interpretarea acestora.

ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE:


• accesul interpretului la alte sfere de cunoastere;
• dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile;
• capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le
plasa in sfera conotativa;
• efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei
generale, punand-o in consonanta cu analiza denotativa.

Create your first presentation


Interpretari palierul istoric/religios
1) limbajului constructiilor arhaice, existente in zona egipteana si asiro-
babiloniana sau precolumbiana, cum sunt piramidele, in sensul
dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea
metafizica;
2) limbajului templelor greco-romane, din perspectiva formala a
coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la
relatia om-divinitate;
3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor, proportii ce reiau
numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica;
4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii, epoca ce a reinviat misterul
pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia greco-
romana, proportii ce pleaca de la trupul uman – vezi omul vitruvian;
5) limbajul modernist si postmodernist, epurarea formala, eludarea
decoratiei, stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele
moderniste si postmoderniste, facand diferentierile de rigoare.

Create your first presentation


Interpretari palierul cultural/traditional
1) recunoasterea, in limbajul architectural, a arhetipurilor cosmogonice
traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in
subconstientul colectiv ;
2) elementele de traditie existentiala, cultura familiala traditionala, paternalista
sau de alt tip si expresia lor in arhitectura;
3) modelarea istorica, patternurile simbolice traditionale, modelul onoarei si/sau
sacrificiului;
4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar;
5) cultura ori modelul traditional al socializarii, ritualuri si traditii specifice,
exprimate in arhitectura locului;
6) prejudecati, credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii
geometrice abstracte;
7) modelul colectiv de locuire, modelul individual si modelul social – traditie si
inovatie.
8) doctrine traditionale, conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si
simbolurilor locului.

Create your first presentation


Palierul cultural/formal

- RELATIA INDIVID-SOCIETATE, SPATIU PRIVAT/


SPATIU PUBLIC;

- REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV, POMPOS-SUBTIL

Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din


perspectiva palierului cultural//formal, cu accentuarea
relatiei dintre om si societate, reflectata in
problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor
curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri
(tipare) propuse de aceste curente.

Create your first presentation


PLIN/GOL (1)
Semioticienii inca isi pun problema daca, in legatura cu arhitectura, semiotica se
aplica preponderant cladirilor, deci obiectului construit, sau spatiului arhitectural in
general.
Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu
pe gol, asa cum face cultura islamica. Plinul este dat de elementele de compoztie
arhitecturala, reprezentate de pereti in toate formularile lor, functionale si expressive,
de piloni sau coloane, de tavane, fie ele orizontale, bolti sau arcade, de pardoseli,
fatade, acoperisuri si scari.
Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si
semnificativa a acestora.
Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care
poate face obiectul unei adevarate analize semiotice, care sa cuprinsa si analiza
denotativa si cea conotativa.
Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural, ar trebui
sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat, adica golul definit de
elementele de plin, insa traditia si cultura lumii, in toata diversitatea ei ne ofera cu
mult mai multe exemple de plinuri semnificante, din imbinarea carora rezulta niste
spatii, carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de
intregul architectural construit si nu in sine.

Create your first presentation


PLIN/GOL (2)
Golul, spatiul vid, ori rezultat din configuratii de plin, nu reprezinta in sine
nici un fel de continut, deci nu il putem defini ori analiza facand
abstractie de elementele construite. Istoria arhitecturii ne reveleaza
faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit, preferand sa il
mascheze cu diverse metafore arhitecturale, tot asa cum stiinta
epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului.
In anii ’70, Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv
semiotic expresia, coaja conceptuala, in timp ce interiorul constructiei/
obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. Limbajul
architectural este dat insa de elementele de compozitie, deci construite
, care intra intr-un joc formal si expresiv , alcatuind cu golurile un ritm
caracteristic artei arhitecturii. Plinul si golul se supun deopotriva
analizei semiotice.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de
tolerat, la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de
pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si
gol.
Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si
explicita ca o fraza din vorbirea umana. Dar este cu siguranta mai mult decat
atat! Create your first presentation
PLIN/GOL (3)
Un alt semioticia, Donald Preziosi, spunea acum 2-3 decenii, ca
peretii insisi, luati separat, nu au mai multa semnificatie decat niste
morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele, semnificatiile lor complete
fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa, intregul architectural
fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii.
Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui
biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare,
solitare, inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze, am fi in stare sa
nu recunostem din ce anume intreg fac parte, pentru ca intregul, configurat
abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza, este capabil sa isi
reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente!
Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete, construite,
cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general, adica nu doar
golul, ci spatiul expresiv, alcatuit din elementele construite si de spatiul
cuprins intre ele, in ele si in afara lor, facand un continuum coerent, atat
material, functional, cat si simbolic-semnificativ. Inclusiv contextual trebuie si
poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate.

Create your first presentation


TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1)
Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice, care au in centrul lor un cerc mic
in care sa punem cuvantul corp(uman).
Urmeaza un alt cerc, mai mare, concentric, iar intre liniile celor doua cercuri
trebuie sa punem cuvantul intim, pentru ca acesta traseaza sfera intima a
locuirii. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice
relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit!
Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc, iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-
al 2-lea vom scrie cuvantul personal, pentru ca acest spatiu defineste sfera
personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit.Acestui tip de spatiu i
se mai spune, mai ales in cartile de teorie urbanistica, spatiu privat, care este
in general analizat in opozitie cu spatiul public, ceea ce vom incerca sa facem
si noi putin mai tarziu.
Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc, iar intre liniile celui de-al 3-lea
si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social, pentru ca acest spatiu
marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit.
Urmeaza al cincilea si ultimul cerc, care marcheaza sfera publica, si intre liniile
celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public, care este
practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana
la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii!

Create your first presentation


TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2)
Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate
cercurile, ajungand pana la nucleu, acolo unde se afla corpul uman, sau
omul insusi, marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica,
ba chiar din afara acesteia, trecand prin sfera sociala, personala si cea
intima pana la trupul nostrum exterior, ori pana la eul nostru launtric.
Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul
urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina
sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica, pentru ca cea
sociala este destul de usor de decelat, aparand in existenta noastra in mod
firesc, in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de
exemplu?
Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit, architectural si propriul
nostru eu?
In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse, care sa
porneasca din nucleul eului nostru launtric, prin actiunile trupului nostru si
penetreaza sfera intima si cea personala, ajungand sa influenteze sfera
sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica.

Create your first presentation


TEORIA PROXEMICA (1)
Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce
spre un alt unghi de analiza, spre o alta perspectiva si ne dezvaluie
felul in care interactionam cu spatiul architectural, atat cu elementele
construite in sens restrans, cat si cu intreg spatiul architectural inclus
in tesutul urban.
Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printr-
o serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem
interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata
sau indepartata, cat si prin inchiderile noastre defensive fata de
proximitatea apropiata sau indepartata.
Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale, marcate adeseori si de
mediul construit, pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza
noastra!
Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere, adica sfera
intima, personala, sociala si publica, este foarte diferit si este limpede
ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale, a
viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta,
continut si acceptiune tolerate aceste sfere.
Create your first presentation
TEORIA PROXEMICA (2)
Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit, iar
sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica
intr-o maniera diferita de la o cultura la alta, configurand intr-un fel aparte
spatiul urban.
Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru
un musulman fata de un European ori un America. Gradina interioara
obligatorie pentru locuintele musulmane , ca si la acea aripa a casei
exclusive rezervata femeilor, in timp ce gradina casei europene intra in
relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada, iar casa are un spatiu
comun femeilor si barbatilor!
Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de
un european ori un musulman. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau
canapea, iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat
de alte elemente, spre deosebire de un American, de exemplu! Toate
aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului
architectural, facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale
diferite sa aiba, la randul ei, elemente formale dar si simbolistice si
semnificative diferite.
Create your first presentation
TEORIA PROXEMICA (3)
In acceptiunea semioticii proxemice, cel mai important este subiectul (omul) in actiune,
ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica, care as spune
ca este o retorica dinamica, de interactiune a sferelor. In formula personaliza a unei
arhitecturi puternic retorice, cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier,
in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu
celelalte sfere, inclusiv cu spatiul natural!
In ceea ce priveste semiotica spatiului, merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce
conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi, fara cladiri sau, mai
bines pus, dincolo de acestea. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public
este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in
care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile.
Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban, pentru
ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental, si
avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma, Parisul ori New Yorkul, dar
exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila, cum ar fi
Barcelona.
Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica, putem constata
ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte, plecand de la cea intima si
cea personala, pana la cea sociala si cea publica, se fac distinct, in functie de
modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu
urban. Create your first presentation
TEORIA PROXEMICA cf URBANISM
In marile orase europene, cultura specifica se resimte in modul in care “fiecare
boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale”, astfel
incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care
tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala, iar omul dimensiunea culturala
si semnficativa.
Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal, dar
aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si
dinamica ori mobilitatea elementului uman. Cu aceasta intram parca intr-o era noua
dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge
elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul!
Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul
preurban, cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul, casa,
podul, fereastra catre natura si fereastra catre lume, omul si cunoasterea, casa si
lumea!
In acceptiunea semioticii proxemice, cel mai important este subiectul (omul) in actiune,
ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica, care as spune
ca este o retorica dinamica, de interactiune a sferelor. In formula personaliza a unei
arhitecturi puternic retorice, cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier,
in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu
celelalte sfere, inclusiv cu spatiul natural!
Create your first presentation
TEORIA PSIHOLOGICA
Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile
inteligentei umane si capacitatea cognitive, el se referee la important ape
care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de
apropriere a spatiul;ui liber si a spatiului construit: DRUMUL , PODUL,
PIATA publica, USA, FEREASTRA, etc, elemente pe care inteligenta le
foloseste in definirea spatiului, in aproprierea lui si in relationarea dintre
spatiu si om, ca sfere cognitive si existentiale.
Semnificatia drumului, pentru inteligenta umana, presupune coincidenta dintre sensul de
plecare sic el de intoarcere, ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal;a, pt
care drumul este doar ceva de parcurs. Asa cum alementul casa este pentru oameni
nu doar adapostul ci, dpdv cognitive, este spatiul in care intri si spatiul din care iesi,
tu, individual care afirmi, si ceilalti indivizi umani, de aceeasi natura cu tine.
Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane
constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu
realitatea concreta cu care conlucreaza.
Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea
umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii
umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima, personala, sociala si
publica.
Create your first presentation
SEMIOTICA PROXEMICA vs. SEMIOTICA CLASICA
Semiotica proxemica, mai mult poate decat semiotica clasica,
reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale
dintre om si arhitectura, prin intermediul careia reuseste sa
poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman,
dar si la sfere foarte largi, datorita carora actiunea umana poate
sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai
semnificativa.

Sociologul german Georg Simmel, care a reflectat la importanta


elementelor spatiale, afirma ca unele obiecte matriciale ori
arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia
spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului
care creeaza un spatiu limitat, care rupe continuitatea naturii, in
timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde
natura este discontinua.
Create your first presentation
TEORIA SOCIOLOGICA (1)
Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante
calitati a arhitecturii, si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura, calitate cu
care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care, fiecare in felul sau, s-a
straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care, comparand podul
cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri, in
timp ce usa are o semnificatie restrictive, punandu-ne in fata optiunii de a intra sau
de a iesi!
Fereastra, ca si usa, spune Simmel, ne pune in fata optiunii teleologice, adica ne obliga
sa ne definim scopul, dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si
spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare
teleologica!
Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri
cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice, participand la definirea fiintei
umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau
fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita, podul pare sa aiba
doua directii de valoare egala, ceea ce nu este intotdeauna corect. Exista constructii
in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai
semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. In
prima situatie, ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din
cele doua directii de miscare, in timp ce in a doua situatie, cele doua spatii sunt de
calitate diferita si ceea ce conteaza nu este
Create your continuitatea ci contiguitatea si
first presentation
capacitatea podului de a lega spatii, lumi, universuri.
TEORIA SOCIOLOGICA (2)
Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca
spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care
adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica, dar care reuseste mereu sa
impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si
simbolica! Roma, Parisul, Londra, Venetia, Budapesta, Viena, New Yorkul si
multe alte orase profita copios de acest element formal, cultural si simbolic
de o valoare inestimabila.
Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri, ceea ce
trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta, inauntru.inafara,
simpatie/antipatie, asemanator.diferit su altele asemenea, pentru ca
elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui
element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii
spatiului architectural.
Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate, centrata pe
elemente de compozitie arhitecturala, capabila insa sa sustina si o semiotica
a spatiului architectural urban, dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai
ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architectural-
compozitional centrat pe relatia plin-gol, folosita dintotdeauna, chiar daca
mascat, de arhitecti! Create your first presentation
SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC – perspectiva filosofica
(1)
In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public, Habermas, marele lingvist si filosof,
ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe
bulevarde, sau in cafenele ori baruri, unde se intalnesc oameni care au trecut prin
mai multe tipuri de spatii, pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii
asemenea, care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri, construiesc si
proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care
se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup,
cu diferenta unor nuante.

In acest fel, elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii,
trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai
ca mai apoi sa se ofere spatiului public, pe care il mobileaza si fizic si semnificativ!

Semioticienii, spre deosebire poate de arhitecti, considera ca spatiul public se


acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. Arhitectii si
urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale,
administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice,
reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica, asa incat, abia in acest punct
al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se
intalnesc, din fericire, si arhitectii si semioticienii!
Create your first presentation
SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC – perspectiva filosofica
(2)
• “Violul vizual” despre care vorbesc adeseori cei care contempla din
perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu “violul comunicarii”
la care ii obliga pe oameni spatiile publice, pun in evidenta niste agresiuni
arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le
raspunda in epoca noastra.
• Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a
spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si
spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala, de psihologie personala si
de psihologie sociala, si mai presus de orice, o nuantare arhitecturala
obligatorie, pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se
intampala, se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori,
din nefericire, unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit!
• In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa
internetul, spatiul virtual. Apartine el spatiului privat sau spatiului public?
Teribila dilema, pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat
in sfera intima, personala, dar comunicare directa, multipla si multisocializarea
din spatiul virual il fac sa apartina, indiscutabil, spatiului public. Numai ca,
spatiul virtual, in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine
spatiului urban, adica spatiului social. Comunicarea insa, da!

Create your first presentation


RETORICA ARHITECTURII (1)
Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie
a decodificarii semantice, care, fiind analiza denotative, reuseste sa surprinda
si aceste intentii metaforice ori accente retorice, formale sau functionale,
materiale sau contextuale, pe care arhitectul le pune in opera sa.
Practic, in nici o opera de arhitectura care devine reper, nu se poate eluda
elementul retoric, pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi
formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga
societate.

Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate
domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic, iconul,
acelei localitati.
Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime, zgarie norii
in general, ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur, ori pe
volumetrie, cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura
religioasa renascentista, facuta de Michelangelo de exemplu, pe o rezolvare cu
totul neasteptata a unei teme aparent banale, asa cum sunt garile facute de
Calatrava, prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la
muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry.)

Create your first presentation


RETORICA ARHITECTURII (2)
Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo, este spus un
adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice,
centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru
dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Intre
arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa
legatura. Asa este Atena, Roma, Florenta, Madrid Paris, New York, Chicago,
Tokio si altele. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi
imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele
arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste
metropole, care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai
extraordinare opere de arhitectura!
Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare
imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras
atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si
asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in
asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari.
Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in
arhitectura, realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente
retorice si formal simbolice, pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de
expresie si indrazneala artistica.
Create your first presentation
RETORICA ARHITECTURII (3)
Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar,
chiar daca dpdv semantic, al semnificaiilor adica, este mult prea subtire ori
superflua. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie, o sintaxa si un
nucleu semantic, dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al
autorului.
Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi,
cum ar fi:
- subtilitate, - finete, - complexitate, - armonie, - fluiditate, - coerenta, expresivitate.
- explicitare, - onestitate, - monumentalitate, - forta, - minimalism, - maximalism!
Relatia cu adevarul este flexibila, fluctuanta si contradictorie, asa cum a declarat
deschis postmodernismul, prin Robert Venturi de exemplu, in celebra sa carte
“Complexity and Contradiction in Architecture”!
Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale, istoria arhitecturii nu este doar o
dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci, de cele
mai multe ori, se produce o coincidenta a mai multor trndinte, intre care exista
confruntari violente, teoretice si practice, adversitati si intolerante.
Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului
dominant, pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii, chiar daca
aparente, a unui architect, a unei miscari, a unui stil.
Create your first presentation
RETORICA ARHITECTURII (4)
Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand
artificiul formal si retorica seductiva, fie ca este vorba despre elemente de
compozitie formala, sau de tehnologii inovatoare, se sconteaza enorm pe
imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura, menit sa uimeasca, sa
emotioneze, sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. Asa s-a intamplat cu
zgarie norii, sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului, cum fusese si
cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. Asa se
intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora, sau cu
enorma, exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava.
Daca privim cu atentie, asa cum fac filosofii limbajului, vom observa ca
SEMIOTICA, in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie, ca ostiinta a
cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA
(sau simbolistica, adica analiza aprofundata, hermeneutica, a simbolurilor
complexe), si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a
persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). In
acest fel, ajungem la o triada distincta SEMIOTICA, RETORICA, POETICA, in
centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca
din antichitate, atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a
catharsisului, interpretarea exagerat dramatica, deci retorica, a textului
tragediilor, care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau
semnificatiile acestora! Create your first presentation
RETORICA ARHITECTURII (5)
• Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica
in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara
diferenta dintre rational si emotional, prin emfazarea impactului imaginilor
asupra spectatorilor, care sunt manipulate emotional si derutati rational, adica
li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor .

• Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. Semiotica arhitecturii,


din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si
dimensiunea personalitatii autorului. Selectarea tipului de simbolistica face ca
semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei
analiza priveste relationarea imaginii cu continutul, adica in fapt cu
semnificatiile. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata
stiinta, pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in
fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc
a acesteia, cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea
artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza
semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice, care, fiind
analiza denotativa, reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente
retorice, formale sau functionale, materiale sau contextuale, pe care arhitectul
le pune in opera sa.
Create your first presentation
RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII
• Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o
Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa
dispara diferenta dintre rational si emotional, prin emfazarea impactului
imaginilor asupra spectatorilor, care sunt manipulate emotional si derutati
rational, adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor .
• [ Vezi relatia SEMN – INDEX - SIMBOL – ICON ]
• Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura.
• Semiotica arhitecturii, din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei
in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului.
• Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod
fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea
imaginii cu continutul, adica in fapt cu semnificatiile.
*
• Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta, pentru
ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de
secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia,
cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala, capacitatea artistica si
educatia culturala care sa ii permita acest lucru!

Create your first presentation


TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1)
1. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL – v. Ferdinand de Saussure
si semnele limbajului natural
2. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE – v. C.S. Pierce
si semnificatiile limbajului artistic
3. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA – excurs istoric
4. IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII –
semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor
ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism
5. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII
6. SEMIOTICA SI RETORICA – definitie si relatie
7. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII
8. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA – v. Umberto Eco9)
9. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE – a) ideal cultural
general; b) ideal cultural traditional; c) ideal exprimat de
categoria sociala; d) ideal personal
10. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL – ritmul PLIN-GOL

Create your first presentation


TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2)
11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE – a) preluate din compozitia
arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol
12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5
CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public
13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII – personalitatea umana
si relatia cu societatea, exprimate de plin/gol
14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a)
palierul istoric/religios; b) palierul cultural/traditional; c) palierul
cultural/formal (stilurile); d) palierul spiritual/simbolic.
15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa.
16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica
17) MODERNISM si POSTMODERNISM – trasaturi specifice, exemple
18) ARHITECTURA RELIGIOASA – elemente specifice, utile analizei
semiotice
19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE – v. Jean Piaget , utilizate si in
ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE
20) EXPRESIE SI METAFORA, PREZENT SI VIITOR, SPATIU SI TIMP-
subliniate de analiza semiotica a spatiului
Create your first presentation

S-ar putea să vă placă și