(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

4). chiar i cea mai elementar . f r a inceta ins s fie el insu i. reprezint un paradox. Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. 2). * *HIEROFANIE . deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial. pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. arborele sacru nu sint adorate ca atare. refacerea spatiului sacru. cautate in istoria arhitecturii. (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . cu exemple apropriate. palierul cultural/formal (stilurile). Analiza adecvarii la Dogma. ci pentru c sunt ni te hierofanii. un obiect oarecare devine altceva. in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. prezenta Divinitatii. palierul spiritual/simbolic. 3). Manifestind sacrul. ci sacru. palierul cultural/traditional. palierul istoric/religios.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie.Piatra sacr . hierofania.

sau pt discursul patristic al preotului. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. sau intrun grad minimal. Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. care capata acum noi forme.) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. 2. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. 3. . spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale.Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. spatiul de comuniune.

picturala sau arhitecturala. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. Peirce. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui.CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. prin intermediul limbajului architectural specific. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. ceea ce face ca intreaga arta. fie ca are expresie lirica. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. denotative si conotative. asa cum am si inteles deja. inclusiv simbolic/poetic. sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. tot filosof. si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale. Charles S. aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation . exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii.

Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. adica prin elementele metaforice de design. al conceptului architectural. . ideatic. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica.simbolic. si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. sa aiba cat mai multe elemente semnificante. Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional. asta din perspective arhitectului. adica material si utilitar.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. Pe de alta parte. conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. spun specialistii: .efectiv. La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga. . din punctual de vedere al privitorului/interpretului. face ca analiza semiotica analogica. armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. denotative. Create your first presentation . si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic.

adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´. compozitionala. o naratiune. metafizica . fizicul fiind realitatea concreta. se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu.³Architecture and its interpretation´ . daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. spirituala care este meta-naratiunea. care este naratiunea. Create your first presentation . in desfasurarea lui metaforica si simbolica.M. In epoca noastra. adica trairea spirituala. materiala. limbaj care. Foster & S. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale. cea materiala si cea simbolica. asa cum se stie. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. meta insemnad.Juan-Pablo Bonta . inefabila. iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate.L. care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. dincolo de.Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este.

5. Frank Lloyd Wright. Richard Neutra si altii. Create your first presentation . frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. 7. 2. 9. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. 4. 8. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. forma urmeaza functiunea. emfazarea materialelor naturale. Rudolph Schindler. Ludwig Mies van der Rohe.MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Eric Mendelsohn. onestitatea in utilizarea regulilor formale. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. 10. Reprezentanti de marca: Walter Gropius. 3. 6. Le Corbusier. estetica masinii. preeminenta functiunii sau functionalitatii. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii.

facute din otel si sticla.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . a functionalitatii si a formei geometrice pure. la fel ca masinile cu care calatorim. cu incarcatura lor de elemente decorative. tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. goticul. sa fie considerate obsolete. care a facut ca vechile stiluri. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista. romanticul. facand apologia tehnologiei. rococoul. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´. complet iesite din moda si din uz. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele.

James Stirling. nu a functiunii.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. preferinta pentru formele sculpturale. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa. Philip Johnson. Robert Venturi. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. Norman Foster. respingerea rigiditatii stilistice. utizarea tehnicilor ³magice´. 4. 3. 9. Michael Graves. 5. Robert Stern. 10. Cesar Pelli. sensibilitate aparte fata de context. 7. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. reanimarea elementelor vernaculare.armonizarea ecclectismului. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. promovarea materialelor organice. 2. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. capabile sa creeze trompe l¶oeil. preferinta pentru ornamente. 8. Santiago Calatrava. 6.

de plin si gol. proportii. simetrie. in geometrie. a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. Create your first presentation . bolta. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. dimensiuni. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra. largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. fronton.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. complexitatea jocului de lumina si intuneric. arcuri. coloane. semnificatia elementelor compozitionale.

‡ interpretarea acestora. ‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile. punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. Create your first presentation . ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa. ‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale.Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale.

proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian. epurarea formala. eludarea decoratiei. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste. Create your first presentation . in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. 5) limbajul modernist si postmodernist. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. cum sunt piramidele. proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. facand diferentierile de rigoare. 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii.Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. 2) limbajului templelor greco-romane. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana.

5) cultura ori modelul traditional al socializarii. cultura familiala traditionala. modelul onoarei si/sau sacrificiului. exprimate in arhitectura locului. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului. in limbajul architectural. 3) modelarea istorica. credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte. patternurile simbolice traditionale. 7) modelul colectiv de locuire. 2) elementele de traditie existentiala.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. 6) prejudecati. 8) doctrine traditionale. ritualuri si traditii specifice. 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. Create your first presentation . a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv .

. cu accentuarea relatiei dintre om si societate.Palierul cultural/formal . reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente. Create your first presentation .REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV.RELATIA INDIVID-SOCIETATE. POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal. SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC.

fie ele orizontale. semiotica se aplica preponderant cladirilor. in legatura cu arhitectura. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. insa traditia si cultura lumii. reprezentate de pereti in toate formularile lor. asa cum face cultura islamica. deci obiectului construit. de pardoseli. fatade. functionale si expressive. din imbinarea carora rezulta niste spatii. acoperisuri si scari. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. de piloni sau coloane. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. de tavane. sau spatiului arhitectural in general. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice. Create your first presentation . in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. bolti sau arcade.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. adica golul definit de elementele de plin. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural.

Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie. la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. nu reprezinta in sine nici un fel de continut. ori rezultat din configuratii de plin. In anii ¶70. deci construite . alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana.PLIN/GOL (2) Golul. tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. spatiul vid. coaja conceptuala. in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation .Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. care intra intr-un joc formal si expresiv .

Donald Preziosi. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete. cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general. ca peretii insisi. spunea acum 2-3 decenii. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza. construite. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. functional. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. luati separat. in ele si in afara lor. facand un continuum coerent. nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. Create your first presentation .PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. ci spatiul expresiv. adica nu doar golul. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. cat si simbolic-semnificativ. solitare. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. pentru ca intregul. atat material.

pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii.Acestui tip de spatiu i se mai spune. Urmeaza un alt cerc.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice. mai mare. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. concentric. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. care marcheaza sfera publica. si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. spatiu privat. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . Urmeaza al cincilea si ultimul cerc. mai ales in cartile de teorie urbanistica. iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc.

personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior. acolo unde se afla corpul uman. Create your first presentation . care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. aparand in existenta noastra in mod firesc. sau omul insusi. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica. marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala. ajungand pana la nucleu. ori pana la eul nostru launtric.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. ba chiar din afara acesteia. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica. trecand prin sfera sociala. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat.

atat cu elementele construite in sens restrans. Create your first presentation . Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. sociala si publica. personala. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban.TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural. este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. adica sfera intima. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. continut si acceptiune tolerate aceste sfere. marcate adeseori si de mediul construit. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta.

facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada. Create your first presentation . iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane . la randul ei. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor. spre deosebire de un American. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit. configurand intr-un fel aparte spatiul urban.

mai bines pus. fara cladiri sau. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. . Parisul ori New Yorkul. pana la cea sociala si cea publica. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. de interactiune a sferelor. plecand de la cea intima si cea personala. dincolo de acestea. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte. se fac distinct. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. cum ar fi Barcelona. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban.TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice. care as spune ca este o retorica dinamica.

podul. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. fereastra catre natura si fereastra catre lume. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban. dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. de interactiune a sferelor. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal. omul si cunoasterea. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul. care as spune ca este o retorica dinamica. casa. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation .

Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. si ceilalti indivizi umani. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci. etc. Create your first presentation . presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. tu. personala. PODUL. el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul.a. pt care drumul este doar ceva de parcurs. PIATA publica. ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal. sociala si publica. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului. USA. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. individual care afirmi. dpdv cognitive. FEREASTRA. pentru inteligenta umana. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. ca sfere cognitive si existentiale. Semnificatia drumului. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . de aceeasi natura cu tine.

Sociologul german Georg Simmel. care rupe continuitatea naturii. dar si la sfere foarte largi. in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. mai mult poate decat semiotica clasica. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat. prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. Create your first presentation . reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura.SEMIOTICA PROXEMICA vs.

si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. in timp ce in a doua situatie. In prima situatie. universuri. comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare. cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. lumi. .TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. ca si usa. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. ne pune in fata optiunii teleologice. adica ne obliga sa ne definim scopul. ceea ce nu este intotdeauna corect. spune Simmel. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. fiecare in felul sau.

dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. chiar daca Create your first presentation mascat. Venetia.inafara. asemanator. dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma.TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala. folosita dintotdeauna. Parisul.diferit su altele asemenea. cultural si simbolic de o valoare inestimabila. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. de arhitecti! . New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal. simpatie/antipatie. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban. Budapesta. inauntru. Viena. Londra. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri.

sau in cafenele ori baruri. spre deosebire poate de arhitecti. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale. din fericire. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. Habermas. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. In acest fel. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. asa incat. elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii. pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . marele lingvist si filosof. cu diferenta unor nuante. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public.

Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. indiscutabil. da! Create your first presentation ‡ ‡ . in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. din nefericire. pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. Comunicarea insa. si mai presus de orice. multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala. personala. Numai ca. se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. adica spatiului social. spatiul virtual. dar comunicare directa. o nuantare arhitecturala obligatorie. spatiului public. pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. spatiul virtual. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. de psihologie personala si de psihologie sociala.

ori pe volumetrie. nu se poate eluda elementul retoric. formale sau functionale. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. fiind analiza denotative. cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista.) Create your first presentation . Practic. facuta de Michelangelo de exemplu.RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime. asa cum sunt garile facute de Calatrava. iconul. materiale sau contextuale. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. care. in nici o opera de arhitectura care devine reper. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. acelei localitati. zgarie norii in general. pe care arhitectul le pune in opera sa. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic.

este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica.RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. Create your first presentation . Asa este Atena. realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. New York. Madrid Paris. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. Tokio si altele. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole. Florenta. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Chicago. Roma.

fluctuanta si contradictorie.complexitate.explicitare. intre care exista confruntari violente. teoretice si practice.minimalism. . Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi. al semnificaiilor adica. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant.subtilitate. . Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie. este mult prea subtire ori superflua. expresivitate. Create your first presentation . prin Robert Venturi de exemplu. cum ar fi: . .coerenta. adversitati si intolerante. . o sintaxa si un nucleu semantic. .forta. istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci.finete. dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. . pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii. a unui stil. chiar daca aparente. se produce o coincidenta a mai multor trndinte. . a unei miscari.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar. . .monumentalitate. in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale. .armonie.maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. de cele mai multe ori.fluiditate. a unui architect.onestitate. . asa cum a declarat deschis postmodernismul. chiar daca dpdv semantic.

atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. vom observa ca SEMIOTICA. sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. In acest fel. Daca privim cu atentie. deci retorica. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. POETICA. a textului tragediilor. menit sa uimeasca. asa cum fac filosofii limbajului. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. sa emotioneze. se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala. ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. hermeneutica. cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. RETORICA. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. adica analiza aprofundata. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. sau cu enorma. Asa s-a intamplat cu zgarie norii. sau de tehnologii inovatoare. a simbolurilor complexe). care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . interpretarea exagerat dramatica.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva.

materiale sau contextuale. reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. care sunt manipulate emotional si derutati rational.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. Semiotica arhitecturii. pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. formale sau functionale. pe care arhitectul le pune in opera sa. fiind analiza denotativa. Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. Create your first presentation ‡ . care. adica in fapt cu semnificatiile.

‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala. ‡ Semiotica arhitecturii.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. adica in fapt cu semnificatiile. care sunt manipulate emotional si derutati rational. capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX . * ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia.

CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v. d) ideal personal 10. Umberto Eco9) 9. C.S. c) ideal exprimat de categoria sociala. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general. IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3. b) ideal cultural traditional. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v.

d) palierul spiritual/simbolic. utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. Jean Piaget . PREZENT SI VIITOR. 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation .TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. b) palierul cultural/traditional. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice. c) palierul cultural/formal (stilurile). utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful