(anul universitar 2009/2010

)

CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV
Prof. Dr. Maria Barbu

Continutul cursului ± date generale (1)
‡ Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. ‡ SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. ‡ Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: ‡ - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure ‡ - filiera filosofica ± v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris
‡ Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2)
Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii. Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! ‡ Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. ‡ Cele trei ramuri ale SEMIOTICII: 1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. ‡ Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? ‡ Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului.
Create your first presentation

TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA
- ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa.
Create your first presentation

ci pentru c sunt ni te hierofanii. refacerea spatiului sacru. hierofania. Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. Analiza adecvarii la Dogma. (Mircea Eliade ± ³Sacrul si Profanul´) ‡ ‡ Create your first presentation . ci sacru. pentru c Äarat ³ ceva care nu mai este piatr i nici arbore. palierul cultural/formal (stilurile). Manifestind sacrul. prezenta Divinitatii. palierul cultural/traditional. 2). S-a ar tat in numeroase rinduri i se cuvine subliniat din nou faptul c orice hierofanie. chiar i cea mai elementar . palierul spiritual/simbolic. deoarece continu s fac parte din mediul s u cosmic. cu exemple apropriate. in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. palierul istoric/religios. reprezint un paradox. cautate in istoria arhitecturii. f r a inceta ins s fie el insu i.Cele patru paliere ale analize semiotice complete ‡ ‡ ‡ ‡ 1). 3). * *HIEROFANIE . arborele sacru nu sint adorate ca atare. 4). ‡ Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial.Piatra sacr . un obiect oarecare devine altceva.

Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual: 1. care capata acum noi forme.) Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. sau intrun grad minimal. 2. spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual. care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta. sau pt discursul patristic al preotului. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei. . spatiul de comuniune. 3.Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru? (pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale.

pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation . aceasta din urma definitie fiind destul de stranie. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. Filozoful Charles Morris si prietenul sau. Charles S. au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui. denotative si conotative. Peirce. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri. tot filosof.CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. inclusiv simbolic/poetic. prin intermediul limbajului architectural specific. exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. ceea ce face ca intreaga arta. sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri. fie ca are expresie lirica. picturala sau arhitecturala. asa cum am si inteles deja. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale.

conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional. din punctual de vedere al privitorului/interpretului. cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare. adica prin elementele metaforice de design.CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri. si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic. Pe de alta parte.simbolic. printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei. si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii. pe care sa il aduca la un nivel expresiv. metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp.efectiv. ideatic. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: ³form follows function´. al conceptului architectural. denotative. Create your first presentation . . armonizarea dintre continutul ideaticsimbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie. spun specialistii: . adica material si utilitar. . face ca analiza semiotica analogica. sa aiba cat mai multe elemente semnificante. La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga. asta din perspective arhitectului. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica.

daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii. inefabila. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica. in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. dincolo de. metafizica . spirituala care este meta-naratiunea. compozitionala. o naratiune. fizicul fiind realitatea concreta. iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate. cea materiala si cea simbolica. materiala. se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu.H Brandes ± ³Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning´. limbaj care. meta insemnad. adica trairea spirituala. NARATIUNEA si META-NARATIUNEA. pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale.M. asa cum se stie. care este naratiunea. In epoca noastra.Juan-Pablo Bonta . in desfasurarea lui metaforica si simbolica. asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala.L. Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau metanaratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte. Foster & S.³Architecture and its interpretation´ . care este exprimata de limbajul specific al acestei arte.Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este. adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica. Create your first presentation .

9. emfazarea materialelor naturale. 7. Eric Mendelsohn. 4. Frank Lloyd Wright. Le Corbusier. Ludwig Mies van der Rohe. preeminenta functiunii sau functionalitatii. 6. simbolismul direct sau expresivitatea nuda. estetica masinii. 8. forma urmeaza functiunea. 2. onestitatea in utilizarea regulilor formale. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei. Create your first presentation . 10. Richard Neutra si altii. Rudolph Schindler. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii. 3.MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. atentia acordata utilitatii ± subsumata functionalitatii. 5. frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile. Reprezentanti de marca: Walter Gropius.

Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. complet iesite din moda si din uz. facute din otel si sticla. goticul. care a facut ca vechile stiluri. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate ³masini de locuit´. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul.MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie. facand apologia tehnologiei. la fel ca masinile cu care calatorim. romanticul. ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista. cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation . tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditionalvernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii. a functionalitatii si a formei geometrice pure. sa fie considerate obsolete. cu incarcatura lor de elemente decorative. rococoul.

POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill. Michael Graves. 5. 8. Robert Stern. 9. utizarea tehnicilor ³magice´.armonizarea ecclectismului. promovarea materialelor organice. PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA. capabile sa creeze trompe l¶oeil. preferinta pentru ornamente. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa. 4. Norman Foster. Philip Johnson. 10. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. James Stirling. 6. 7. respingerea rigiditatii stilistice. reanimarea elementelor vernaculare. Santiago Calatrava. 3. preferinta pentru formele sculpturale. 2. Cesar Pelli. nu a functiunii. Robert Venturi. Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation . sensibilitate aparte fata de context.

evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna. Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra.POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) ‡ . largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile. a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului. complexitatea jocului de lumina si intuneric. arcuri. simetrie. imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. semnificatia elementelor compozitionale. proportii. in geometrie. coloane. dimensiuni. Create your first presentation . bolta. sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! ‡ Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi. de plin si gol. fronton.

‡ efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatii analizei generale. ‡ recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora. punand-o in consonanta cu analiza denotativa. ‡ capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa. ‡ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: ‡ accesul interpretului la alte sfere de cunoastere. Create your first presentation .Denotativ/Conotativ ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale. ‡ dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile. ‡ formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate. ‡ interpretarea acestora.

4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii. 5) limbajul modernist si postmodernist. Create your first presentation . facand diferentierile de rigoare. proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica. proportii ce pleaca de la trupul uman ± vezi omul vitruvian. epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia grecoromana. in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica. existente in zona egipteana si asirobabiloniana sau precolumbiana.Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice. stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste. din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate. cum sunt piramidele. 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor. eludarea decoratiei. 2) limbajului templelor greco-romane. epurarea formala.

patternurile simbolice traditionale. cultura familiala traditionala. 3) modelarea istorica. conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului. modelul onoarei si/sau sacrificiului. Create your first presentation . ritualuri si traditii specifice. a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv . 8) doctrine traditionale. 5) cultura ori modelul traditional al socializarii. 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar. exprimate in arhitectura locului. 7) modelul colectiv de locuire. paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura. 6) prejudecati. in limbajul architectural. modelul individual si modelul social ± traditie si inovatie. 2) elementele de traditie existentiala.Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea. credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte.

POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal. reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente. cu accentuarea relatiei dintre om si societate. . Create your first presentation . SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC.RELATIA INDIVID-SOCIETATE.REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV.Palierul cultural/formal .

Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. adica golul definit de elementele de plin. de tavane. de piloni sau coloane. acoperisuri si scari. reprezentate de pereti in toate formularile lor. asa cum face cultura islamica. ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat. in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante. din imbinarea carora rezulta niste spatii.PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca. care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol. deci obiectului construit. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice. bolti sau arcade. carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. fie ele orizontale. insa traditia si cultura lumii. in legatura cu arhitectura. Create your first presentation . semiotica se aplica preponderant cladirilor. fatade. functionale si expressive. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala. sau spatiului arhitectural in general. de pardoseli. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural.

deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. spatiul vid. Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia. ori rezultat din configuratii de plin. nu reprezinta in sine nici un fel de continut. deci construite . in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. coaja conceptuala. tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii.PLIN/GOL (2) Golul. Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. In anii ¶70. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation . preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice. care intra intr-un joc formal si expresiv .

construite. am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte. luati separat.PLIN/GOL (3) Un alt semioticia. configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza. Create your first presentation . spunea acum 2-3 decenii. in ele si in afara lor. atat material. ci spatiul expresiv. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare. nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele. este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete. ca peretii insisi. semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa. adica nu doar golul. inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze. facand un continuum coerent. functional. cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general. solitare. intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. cat si simbolic-semnificativ. Donald Preziosi. alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. pentru ca intregul.

spatiu privat. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social. pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. Urmeaza un alt cerc.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice. si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public. care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation . iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim. iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui deal 2-lea vom scrie cuvantul personal. care este in general analizat in opozitie cu spatiul public. ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. mai mare. concentric.Acestui tip de spatiu i se mai spune. Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc. mai ales in cartile de teorie urbanistica. care marcheaza sfera publica. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc. pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit. pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii.

ori pana la eul nostru launtric.TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile. architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica. personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior. ba chiar din afara acesteia. sau omul insusi. acolo unde se afla corpul uman. ajungand pana la nucleu. trecand prin sfera sociala. ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica. aparand in existenta noastra in mod firesc. Create your first presentation . care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric. in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit. pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat. marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica. prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala.

TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza. marcate adeseori si de mediul construit. cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. sociala si publica. spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural. Create your first presentation . este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printro serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata. personala. pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere. adica sfera intima. continut si acceptiune tolerate aceste sfere. cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban. atat cu elementele construite in sens restrans. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale. a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta.

facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba. ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor. iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta.TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea. configurand intr-un fel aparte spatiul urban. de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural. la randul ei. Create your first presentation . spre deosebire de un American. iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane .

TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice. si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma. se fac distinct. merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi. mai bines pus. de interactiune a sferelor. inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului. cum ar fi Barcelona. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. dincolo de acestea. Parisul ori New Yorkul. fara cladiri sau. pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental. pana la cea sociala si cea publica. care as spune ca este o retorica dinamica. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte. plecand de la cea intima si cea personala. dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. . Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu Create your first presentation urban.

dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal. fereastra catre natura si fereastra catre lume. astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala. casa. cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier. inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation . casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice. ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica. cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul. de interactiune a sferelor. iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. podul. cultura specifica se resimte in modul in care ³fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale´. care as spune ca este o retorica dinamica.TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice. omul si cunoasterea. cel mai important este subiectul (omul) in actiune. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban.

individual care afirmi. el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul. tu. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci. personala. ca sfere cognitive si existentiale. presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere. de aceeasi natura cu tine.TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive. este spatiul in care intri si spatiul din care iesi. Semnificatia drumului. FEREASTRA. pentru inteligenta umana.ui liber si a spatiului construit: DRUMUL . Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima. sociala si publica.a. USA. pt care drumul este doar ceva de parcurs. PIATA publica. ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal. in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza. dpdv cognitive. Create your first presentation . si ceilalti indivizi umani. PODUL. etc. elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului.

in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. Create your first presentation . care rupe continuitatea naturii. datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat. reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura. mai mult poate decat semiotica clasica. prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman. care a reflectat la importanta elementelor spatiale. Sociologul german Georg Simmel. dar si la sfere foarte largi. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica.SEMIOTICA PROXEMICA vs.

participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita. s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care. ceea ce nu este intotdeauna corect. ne pune in fata optiunii teleologice. calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care. in timp ce in a doua situatie. ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare. cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea cefirst presentation Create your conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii. punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra. lumi. ca si usa. dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice. in timp ce usa are o semnificatie restrictive. si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura. . comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri. podul pare sa aiba doua directii de valoare egala. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. fiecare in felul sau. universuri. In prima situatie. spune Simmel.TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii. adica ne obliga sa ne definim scopul.

folosita dintotdeauna. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate. New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal.diferit su altele asemenea. Parisul. dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architecturalcompozitional centrat pe relatia plin-gol. de arhitecti! . Venetia. capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri. cultural si simbolic de o valoare inestimabila.inafara. Budapesta. chiar daca Create your first presentation mascat. simpatie/antipatie. inauntru. Viena. Londra. asemanator. dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma.TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica. ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta. centrata pe elemente de compozitie arhitecturala. pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural.

elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii. ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde. spre deosebire poate de arhitecti. si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation (1) . abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc. asa incat. care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri. In acest fel. unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii. administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice. construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public. reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica. din fericire. marele lingvist si filosof. cu diferenta unor nuante. considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii. pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale. trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public. sau in cafenele ori baruri. Habermas.

spatiul virtual. Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema. spatiului public. pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala. multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina. pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima. unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul. se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori. dar comunicare directa. da! Create your first presentation ‡ ‡ . din nefericire.SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC ± perspectiva filosofica (2) ‡ ³Violul vizual´ despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu ³violul comunicarii´ la care ii obliga pe oameni spatiile publice. adica spatiului social. si mai presus de orice. indiscutabil. Numai ca. spatiul virtual. in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban. Comunicarea insa. o nuantare arhitecturala obligatorie. personala. de psihologie personala si de psihologie sociala. pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra.

Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime. formale sau functionale.) Create your first presentation . in nici o opera de arhitectura care devine reper. pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. facuta de Michelangelo de exemplu. cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista. ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur. prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry. iconul. Practic. zgarie norii in general. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic. fiind analiza denotative. reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice. asa cum sunt garile facute de Calatrava. pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale. ori pe volumetrie. materiale sau contextuale. care. acelei localitati. pe care arhitectul le pune in opera sa.RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. nu se poate eluda elementul retoric.

este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice. Chicago. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura. New York. care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Roma. Asa este Atena. Tokio si altele.RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole. centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Create your first presentation . realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice. Madrid Paris. Florenta. pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica.

. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie. a unui architect. . Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant.finete.maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila. prin Robert Venturi de exemplu. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi. intre care exista confruntari violente. istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci.subtilitate. de cele mai multe ori.minimalism. este mult prea subtire ori superflua.coerenta.forta.complexitate.explicitare. o sintaxa si un nucleu semantic. . . a unui stil. al semnificaiilor adica. chiar daca aparente. . . expresivitate. Create your first presentation . chiar daca dpdv semantic. se produce o coincidenta a mai multor trndinte. cum ar fi: . .onestitate. pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii. asa cum a declarat deschis postmodernismul.RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar. teoretice si practice.armonie. . .monumentalitate. fluctuanta si contradictorie. adversitati si intolerante. . in celebra sa carte ³Complexity and Contradiction in Architecture´! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale.fluiditate. dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. . a unei miscari.

hermeneutica. In acest fel. sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. a textului tragediilor. adica analiza aprofundata. Daca privim cu atentie. exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. a simbolurilor complexe). deci retorica. sau de tehnologii inovatoare. interpretarea exagerat dramatica. si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura. RETORICA. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora. ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica. sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului. menit sa uimeasca. in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate. care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation . atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului. sa emotioneze. fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala. vom observa ca SEMIOTICA. POETICA.RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva. cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. sau cu enorma. Asa s-a intamplat cu zgarie norii. in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie. ajungem la o triada distincta SEMIOTICA. asa cum fac filosofii limbajului.

pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia. Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul. care. prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. Semiotica arhitecturii. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . fiind analiza denotativa. din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. Create your first presentation ‡ . Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice. materiale sau contextuale. care sunt manipulate emotional si derutati rational. pe care arhitectul le pune in opera sa. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice. adica in fapt cu semnificatiile. formale sau functionale.RETORICA ARHITECTURII (5) ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional.

adica in fapt cu semnificatiile. ‡ Semiotica arhitecturii.RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII ‡ Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional. ‡ [ Vezi relatia SEMN ± INDEX . pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia. capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation . din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor. * ‡ Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta. cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala.SIMBOL ± ICON ] ‡ Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. care sunt manipulate emotional si derutati rational. ‡ Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul.

b) ideal cultural traditional. IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII ± semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istor ia culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism 5. ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII 6.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) 1. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ± ritmul PLIN-GOL Create your first presentation . Umberto Eco9) 9. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE ± a) ideal cultural general. Pierce si semnificatiile limbajului artistic 3. d) ideal personal 10. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural 2. LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA ± excurs istoric 4. c) ideal exprimat de categoria sociala. SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII 8. C. CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL ± v.S. LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE ± v. SEMIOTICA SI RETORICA ± definitie si relatie 7. ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA ± v.

c) palierul cultural/formal (stilurile). utile analizei semiotice 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE ± v. d) palierul spiritual/simbolic. SPATIU SI TIMPsubliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation . 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica 17) MODERNISM si POSTMODERNISM ± trasaturi specifice. Jean Piaget . PREZENT SI VIITOR.TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE ± a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII ± personalitatea umana si relatia cu societatea. exprimate de plin/gol 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios. utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE 20) EXPRESIE SI METAFORA. 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. b) palierul cultural/traditional. exemple 18) ARHITECTURA RELIGIOASA ± elemente specifice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful