8

CRIMINALITATEA

In general, noţiunea de tip, desemnează o totalitate de

trăsături caracteristice, distinctive ale unui grup social ,
profesional, etc, iar in ceea ce priveşte noţiunea de ‘tip
criminal’, in literatura de specialitate se intâlnesc multiple
definiţii, toate subliniind ideea de trăsături comune,
repetabile, pronunţate ale unui grup de persoane şi care
se găsesc mereu in corelaţie. In legatură cu tipul criminal,
aceeaşi literatură desemnează câteva caracteristici:1
*criminalii reali nu reprezintă tipuri pure si complete,
manifestând anumite configuraţii psihosociale mai
accentuate care il disting de alte tipuri
*unele tipuri sunt mai bine conturate şi mai
frecvente, de exemplu tipul criminalului din obisnuintă
este mai frecvent şi mai conturat decât cel pasional; tipul

1
Florica Ghipea-Ordine sociala si comportament deviant
 8

criminalului agresiv este mai conturat decat cel al

criminalului de ocazie
In literatura de specialitate s-au realizat diverse categorii
şi tipologii ale infractorilor, dupa cum urmează:
a)in functie de gradul de conştientizare şi control al
comportamentului criminal:
-criminali normali
-criminali anormali
b)In functie de tendinţa de repetare a acţiunilor
criminale:
-infractori recidivisti
-infractori nerecidivisti
c)In functie de gradul de pregătire infractională:
-infractori ocazionali
-infractori de cariera
d)In functie de modul in care personalitatea
infractorului afectează comportamentul lui
criminal:
-criminali socializaţi care devin criminali prin invăţarea
regulilor si valorilor deviante sub impulsul mediului social
-criminali neurotici, cei care comit acte infracţionale
datorită compulsiunilor nevrotice
 8

-criminali psihotici sunt indivizii cu dezordini severe a

personalitătii, care au o percepţie complet distorsionată
asupra societaţii si a lumii din jurul lor.
-criminalii sociopaţi, se caracterizează prin personalitate
egocentrică, prin compasiune limitată sau lipsa de de
compasine fată de alţii, prin instabilitate, minciună, lipsa
rusinii, judecata saracă si eşecul de a invăta din
experienţă, incurcatura emotionala săraca, consum de
alcool.
Astfel, prin criminalitate inţelegem totalitatea
incălcarilor normelor juridice penale si cu caracter
penal indiferent daca exista sau nu conditii pentru
inlocuirea raspunderii penale ori cauze pentru
inlaturarea acesteia
Criminalul lipsit de frane sexuale. Violul,raportul sexual cu
o minoră, incestul sau coruptia sexuală sunt infracţiuni
săvârsite de persoane lipsite de simt moral, brutal si
lipsite de stăpânire a impulsului sexual.In această
categorie se inscriu persoanele care, săvârsind crime
contra vietii sexuale, fie comiţând fapta faţă de o minoră
sau faţă de persoane de sex opus, profitand de
imposibilitatea acestora de a se apara, sau de a-si
exprima vointa, fie fata de rude apropiate, sau fata de
persoane de acelasi sex2
O categorie aparte o constituie criminalii care săvarsesc
crime contra vietii sexuale prin procedee si mijloace
anormale cum sunt:
2
Idem, p. 55, Ordine sociala si comportament deviant
 8

-sadicul-adica individul care isi poate satisface impulsul

sexual facandu-l pe partenerul lui sexual să sufere(sa fie
batut, chinuit), este vorba atât de suferinţe fizice(batai),
cât şi morale(umiliri, torturi morale)
-masochistul-care poate avea un raport sexual numai
dacă el insusi este chinuit, torturat, daca este facut să
sufere, sau dacă altul aplica unui tert, torturi, raniri

Criminalul debil mintal 3. Psihologia experimentală a

reusit să masoare cu ajutorul testelor psihologiece nivelul
de dezvoltate a capacitaţii mintale, distangand trei
categotii de nivele in cadrul populatiei: nivelul
normal(50% din populatie), nivelul subnormal , cu o
inteligenta slaba, si nivelul superior, peste normal(cca
25%)
Criminalul profesional.Se desemnează acea categorie
de indivizi care fac din infracţiune un mijloc de existenta,
o indeletnicire.Criminalii profesionali sunt de 2 tipuri:
1)criminalul pasional pasiv- este persoana care nu
munceste si nu-si castiga existenta prin munca, ci din
savarsirea de infractiuni, din practicare unor activitati ca:
cersetoria, vagabondajul, prostitutia, jocul de noroc
2)criminalul profesional activ-care işi câstiga existenta
din infractiuni de tipul furtului de buzunar, traficul de
femei, uz de fals, falsificare de bani,Aceşti infractori
actioneaza in bande, in cadrul carora se cere pricepere si
3
Op. cit., p.56- 57
 8

stapanirea unor metode specializate. Ca trasaturi de

personalitate, acesti criminali se caracterizeaza prin nivel
de inteligenta normal sau chiar ridicat, dar sub aspectul
afectivitatii sunt indivizi insensibili, lipsiti de simpatie si
mila fata de altii, sunt caracterizati de egocentrism,
neincrezatori si chiar perversi.

La finalul tipologiei criminalitatii se afla categoria crima

organizata,4 tocmai pentru a atrage atentia asupra
faptului ca aceasta ingrijoreaza, in cel mai inalt grad,
factorii politici si guvernamentali, opinia publică, de la
nivel naţional, regional european si mondial, ceea ce a si
determinat căutari pentru a găsi raspunsuri pe măsura
evolutiei, formelor de manifestare si, mai ales, urmarilor
produse de preliminare.
Aparuta initial, sub forma unor fapte sociale manifeste,
cu o specificitate aparte, apoi ca un concept mai mult
sociologic decat juridic, crima organizata, este si in
prezent abordata nuantat in plan doctrinar, al
documentelor de orientare in politica penala si chiar in
reglementarile propriu-zis juridice. Semnalele certe
privind extinderea si diversificarea formelor manifestare
ale crimei organizate, au determinat ca subiectul sa fie
analizat la cea de-a V-a Conferinta a O.N.U privind
Prevenirea criminalitatii si tratamentul infractorilor,
finalitatea traducandu-se intr-o rezolutie speciala-‘Crima,
ca forma de afaceri’5
4
Iustin, Stanca. Conformitatea, Devianta, Delicventa, Infractionalitatea si Criminalitatea, p.
30-31
5
Idem, p.32
 8

Ca urmare a afectării tuturor proceselor psihice, sub

aspect social, tipul de criminal pierde legatura cu
societatea, evita relaţiile sociale cu familia, prietenii,
vecinii, trăind in insingurare si instrainare. In astfel de
stări morale şi psihosociale, comportamentul bolnavului
devine curios, dificil si asocial.. Sentimentele, dorinţele lui
sunt deplasate, distorsionate şi, in cazuri exceptionale,
comite crime sau infracţiuni. Comportamentele criminale
apar pe neaşteptate, multe din ele fiind brutale, crude si
fără cauze.
Intr-un interesant studiu psihosociologic privind mediul
penitenciar, A. Gheorghiu a efectuat o ampla cercetare
pe un esantion compus din 2738 detinuti recidivisti la
inceptul anilor 1980. Autorul i-a categorisit dupa mai
multe criterii, obtinandu-se o anumita ordine privind
ponderea fiecarei grupe in ansamblu dupa cum urmeaza:6
a)dupa varsta: peste jumatate aveau pana la 30 de
ani(54,67% din total)
b)dupa locul unde au comis infractiunea,
majoritatea(76,06%)au savarsit infractiunea in mediul
urban
c)dupa gradul de ocupare a unor locuri de munca, a
rezultat ca 25,29% din total, nu erau incadrati in munca
in momentul arestarii
d)dupa situatia familiala, a rezultat urmatoarea ordine:
casatoriti cu copii (32,26%), necasatoriti, concubinaj,
divortati, concubinaj fara copii, casatoriti fara copii
6
Martian Iovan-Psihologie judiciara, p. 101-102
 8

e)dupa nivelul scolarizarii, s-a ajuns la ordinea urmatoare:

cu 5-8 clase- 62, 86%, cu 1-4 clase- 21,23 %, liceul
absolvit, liceul incomplet, absolventi de invatamant
superior, nescolarizati, invatamant superior incomplet
f)dupa locul de munca au avut in momentul arestarii :
industri-37,34 %, in alte unitati decat industrie si
agricultura -26,65 %, in agricultura- 7,77%, nu lucrau 26,
29%.
g)dupa numarul de condamnari anterioare: cu o
condamnare-39,69%, cu doua, cu trei…pana la noua
condamnari 1,36%, si cu 10 peste 10 condamnari-
3,29%.Reiese ca peste 60% din totalul detinutilor au mai
mult de doua condamnari.
h)dupa infractiunea comisa la ultima condamnare:
*conta avutului personal-37,76%
*contra persoanei-26,74%
*contra avutului public-22,26%
*infractiuni privind convietuirea-5,05%
*falsuri si infractiuni economice-2,66%
*atingere adusa unui organ de stat-0,62%
Deci, pe fondul unei vieti nomade, dezradacinate,
criminalii se caracterizeaza prin lipsa unor scopuri si
aspiratii indepartate, prin trairea intr-un vesnic prezent,
deschis catre un trai hedonist si ostilitatea fata de valorile
majoritatii semenilor, fata de lege.
 8

Pentru criminali, din punct de vedere descriptiv, este

invocate clasificarea lui Enrico Ferri, in cinci mari
categorii, clasificare, care, in opinia lui Pinatel, nu exclude
tipurile intermediare, la care ma refer:
*Criminalii alieniati- compusi
 8

Bibliografie:

1) Florica Ghiprea- Ordine sociala si comportament

deviant, Editura Cogito, Oradea 1996
2) IIustin Stanca- Conformitatea, Devianta, Delicventa,
Infractionalitatea si Criminalitatea, Editura
Universitatii de Vest ‘Vasile Goldis’, Arad 2002
3) Martian Iovan- Psihologie Judiciara, Editura Vasile
Goldis, Arad 2007
8