Bibliografie Pierre R. Dasen (1998), ,Cadres théoriques en py imterculturele", in. Advances. in Psychological Science, vol. Te Personal and Cultural Aspects, Edited by J. G. Adait, D. Bi Dion, Psychology Press, Taylor and Francis Group, p. 208-229 avid Magnusson (1998), ,.The person in developmental (¥. supra), p.495-513. Partea a II-a iversitate. Implicatii educationaleDiversitatea este un fenomen cu care fiecare profesor se confrunté in relajia sa cu grupurile de elevi. La rindul lor, profesorii sit diversi. Voi ahorda diverstatea cu referte ait la personaitate ca intreg ct i la diferite aspecte specifice ae et Personalitate si diversitate Abordarea nomothetica inr-o asifel de abordare, accentul cade pe asemanarile dine oameni, pe leg staistice. Diversitateatezulta in acest caz din deosebir cantitarive (o trisiturd este prezentd in personaltatea cuiva intr-o misuri mai mic& ost ‘mai mare. Georuich este mai mult dominator decit supus etc.) sau din ‘combinarile acestortrsituri evaluate cantitativ Cercetitori se pot opri asupra nei singure irdsinri pe care ei 0 consideri foarte importantd. Spre exemplu, la noi, S. Marcus a studiat ‘maria (aptitudinea empaticl) drept trisitur8 central a competentei dactice (S. Marcus, coord,, 199%; S. Mareus, 1997), In acest caz, alte ‘wsitur intereseazi cercetitorul doar pentru a vedea cum se asociazA cu cea vizath pentru a servi mai bine unor scopuri concrete Disponibiliatea de a acorda ajuor (condita helping) este, spre exempla, 0 atitudine care se ssociazd aptitudiniiempatice, Dintr-o alt perspectivi, pot fi studiati factor’ ai personaltiti, Faciorul este 0 wsdiurd generald care reuneste sub umbcela sa. mai multe srasinur specifice. ‘Un prim exemplu de abordare factoralé personalittii este teoria lu) Eysenck, psiholog clinician preocupat si de probleme ale educatiei. El se ‘opreste asupra.dimensiunilor polare: extraversiune vs. introversiune.§i ispozitie nevroticd wy stabilitate, = Exiraverti tpici Sint sociabili, impulsivi, optimist, neobositi, au puterea de ‘+g asuma riscui, auth activititi care sf le provoace emoti, dar nu se arath intotdeauna de ineredere. Introvert tpici sint seriog, rezervai, pesimiy solitar, ordonasi, cu stipinire de sine, precaui, Nevroticii tpici sint nelinigti, anxiog, iritabil, ultrasensibil. Indivizit stabilé int mai pujin emotivi, mai calmi, mai temperafi si mai controlati (A. Birch and Sh. Hayward, 1994; H. Eysenck gi M. Eysenck, 1998), 131TO alt teorie factoriala a personalitatii fi apartine specialis {in educatie. EI descrie personalitatea prin 16 factor, unii refeitori si abit, emofie, motivate, invitare. Spre exemplu, Ia factorul A, sconu ridicate indied 0 gindire abstracti (considerata de el drept ‘nicligemti, ‘scorurile joase o gindire concreta (pentru el, semn al unei intligente selaute) La factorul F, scorurile inlte indica impulsivitate, entuziasm, ‘reme ce seoruile sciaute arati sobrietate, prudenfa, seriozitate Cattell claborat chestionare pentru aduli, dar gi chestionare pentru copii. § Geosebite de Eysenck, Cattell acordi o mai mare important’ infues Situailor particnlare asupra comportamentului, Asadar, pentru el, predic ‘supra comportamentului ficute cu chestionare de personalitate (chest care, masoar&trisituristabile) trebuie si find seama si de siuayia concret care se afl cel examinat Birch, Hayward, Op. cit) Cercetitorit au constatat ch exist asemindr intr teoria lui Eysenek: cea a ti Cattel,elaborind o teorie asupra a cinci factor ~ . The Big Five” teorie care reprerinta un compromis intre cele doua, prezentate succint sus Cel cinci mari factori se refer la: extraversiune, agreabi Constincioztate, sabilitate emotionall, culturi S& lum, spre exemp factoral culturd ~ lipsa de cultura. Seorurile ridicate, metgind in acelasi indicd sensibilitate artistic, capacitate de reflexie, de deschidere « mi rafinament, in vreme ce sconurile scizute indick insensibiltate artist iteflexbilitate, ingustime,lipsé de rafinament Birch, Hayward, Op. cit) ‘deosebitile cantitative de scoruri rezulté diferente att pentru fecare tis bi-polard in parte, cit si pentru combinatile lor, aceste combinatii rez in deosebiri camttativ-caltativedifereniind indivizii Pind acum am vorbit despre aspecte statice ale deosebirl individusle. Cercetitori au urmirit insi gi stabitatea diferente individuale. Spee exempla, acest lucra a fost verificat pentru agresivita fizicd si verbal, int-o cercetare longitudinalé care @ durat tei ani Pavlik, 1998, p11). ‘Am putea afirma agadar ci oamenit/ au comportamente’diferite consistent pentru ci diferd ca personalitate, Exist insi si alte cauze variatilor comportamentului unei persoane: simatile in care ced ‘evolueazi. Ar fi util pentru un educator si le iba in vedere, Pentru situarionist radical, asa cum este Mischel, consistemta cor ddatoreazA similarity situailor in care’ individul sen individ se poate comporta diferit in situaiidiferite (apud Ch. Potkay, B Allen, 1986, p. 446-452). Spre exemplu, un copil poate prea agresiv datorith comportamentelor de acasi (in ‘raport. cu fra), dar lipsit de agresivitate dato 13 ee comportamentelor sale din gridinii, ori din gcoali. Sau, mai nuanjat, el poate avea ~acasi ~ comportamente agresive in raport cu faiele mai mic, sau cu mama, dar si nu le manifeste in raport cu tat, fad de care se alld int-o alk situaie psihologici. Situatiapsihologica, implicind rela imterpersonale specifice, poate determina comportaments inconsistente chiar pentru un grup de elev. Profesor, educatort in general siv din experienta lor edo clasd, © grup de copii poate fi ,cuminte” si ,asculatoare” cu un profesor matur §1 ,indiseiplina” agresiva” cu altul, Mai mult chiar, ‘nstabilitatea unui grup scolar poate varia in. functie de dispozitia pe care 0 ste, In ziua respectiv, cel care lucreazd cu acest. grup. Perspectiva simuajionist: accentueaz’ agadar responsabilitateamediului educational pentru evolutia comportamenteloreelor pe eare fi formeazi, Perspectiva imteracponisid iain calcul influenta pe care 0 exercita simultan asupra comportamentulu ait trisaturile stable ale persoanei cit gi caracteristcile stuatie in care persoana in cauzi se afla. K Pawlik (Op. cit.) ‘iteazi un studi in urma clruia cercetdtori au ajuns la concluzia c& 31% din dieferentele de comportament se datoreazi trisiturilr stabile ale persoanei, in vreme ce 6% se datoreazd siuafic. K. Pawlik aduce contraargumente furizate de cereetare personal (cu colaboratori) pent a infirma concluzia i situagia are 0 pondere ati de mare in conditionarea unui comportament Persoanele studiate de el in situatit de viata (ou in’ laborator, mu prin provocarea experimental a situafilor) au dovedit ci se comporté destul de asemandtor In situa diferte, deci c4tristurle de personalitate primeazi in justficatea comportamentelor umane, El pune gi 0 problemi de meta- cunoastere: metoda utilizata de,cercetitor (instrumentee sale sintifice) pot ‘modifica rezultatele objinute. In parantezi fie spus, cercetdtorii din fizica ‘mierocosmosului au constientizat primii ci ceea ce cuncastem din realitate depinde de instrumentele cu care 0 abordim. Pe de alti parte, subiestit ccercetirilor pot introduce proprile distorsiuni, inirucit ci sint activi si ccongtenti Este posibl, afirma K. Pavlik, ca efectul situailor experimentale ‘i se datoreze si modului in care persoanele implicate igi construiese 0 reprezentare mental asupra acelor.sifuatii si — implicit - asupra comportamentelor props, Lucrul este posibil, in opinia mea, si fn cazul situapillor pedagogice. Copilul ori adolescentu igi pot forma o reprezentare espre acea situate sub influentacolegilor, plrinilor, altor persoane cu autortate gi pot reactiona nu in functie de datele obiective ci in functie de imagine lor subiectivi. De aceea nu este indicat ca parinjii, pe baza unor informa mai mult ori mai pufin corecte, si crtice neconstructiy profesori programa, seoula in prezenta copiilor lor. De aceea este conttaindicat ca Profesor s ffaterizeze cu elevilImpotsiva colegilor, mai les atunci cind 133‘mu se bazeszA pe 0 cuinoastere Imemeiatt a faptelor, ei pe vagi impresi, ‘redimte,cutume, bimuiel Diferengeleprivindtrishturile de personaitate pot fi evaluate nu doar into perspectivi cantitativa, ci gi din cea a ritmulué de decvoltare, Am ‘orbit deja In prima parte a acestei lucriri, despre precoctate gi intirziere in deavoltare a virsta adolescentei ‘O sursiinteresant de diferene de acest tp consti in ritmuilediferi de dezvoltare a diferitelor capacitii psihice ale aceluiasi individ. 5 texemplt Ribaupicrre, in 1993 si Ribaupierre gi Rieben, in. 1995. (ap insuyese mai int rie IMecvat State Trebuie s4 mentonez cb exist situatit in care trebuie dim verbal, s fem rajionamente deductive on inductive, da s sit in care ne este util gindirea in imagini, cea care face analogi. Tn 1989, Reuchlin introduce nofunea de procesevicariante (vicariama find 0 fo de redundangd~ in sens ck avem la indemind a un singur milo deaf fod une staf, ci un evamal din care putem alege) (apud Ribauper 1998) Idile entra pe cae Reuchln le sstine sn: + Existh procese calitativ difrite (ca in exemplul de mai sus inires analtict vs gidirea global, analogicl), dar ln fel ‘mportne penira-adaptare. Catalogul de procese este cel pen tol india flecaredintre ei dispune de mai multe Ge procese pent: & elabora rispunsuri adaptative la numero situa + Acesteprocsse pot avea o priortate de actualizare, de punre aciune Tn functie de situate (pentru cd se potrvese ~ flecare~ situa diterite). + le pot avea 0 proritate de evocare (actuaizre) stn funcie individ. Anu indivii pot evoca in mod preferential un pro chiar In simasie by care el rm este cel mal efcace (de &x indica simbolic in polite’ ~ nn). + Difeiteleprocese pots se substituuie unetealtora, dar pot —la de bine ~ 3 intetna cela de intracjume (de compementartate Spre exemplu, actvitaten de cteaie presupune att gini analogic, ih imagn, et 9 gingirea citi, cea care analiza calueaed, at gndiea divergent, care propane un evan solu, cit si gindirea convergent, care 0 loge i pe coa \-Morala” pedagogicd ar fi si inventim sarcini diverse si complexe ‘are si permit activarea snteractiunea tuturor proceselor pe care oamenit le ‘uu — potential ~ in repertoriu, De asemenea, ar trebui sii ajutim pe cei pe ‘are ii formdm si le uilizeze potrivit cu cerinele problemelor practice. Cele spuse ar mai fi si argumente pentru individualizarea sacinilor de invajae ori pentru combinarea competentelor~ int-un grup de elevicAruia i se propune 0 sarcing complex {In contextul diferentelor de persomalitae sa pus si problema cauzelor acestora. Exiti argumente att in favoarea factoilor yenetci (nature naturd), it si fn favoarea factorlor de mediu (nurture = ceca ce ,heaneste natura), Cercetirile mai noi incearc& si descopere moduri de co-tctiune ale celor doud tipuri de factor. Ele pun in evident§ diferentle dintre famili, pe de 0 parte, si diferenjele din interiorul aceleasi famili, pe de alia. S-a ‘onsttat cd Ia aduli diferenele intre membrii famileisint mai mar, cees ce noth predominanta factorului genetic (zestrea ereditard pe care o are fiecare). La copii, lucrurile stau invers, intrucit la aceasth virsth actiunea factorlor de mediu (aici, mediu familial) este mai puternici. 0 ,morali” pedagogicA ar fi aceea cf trebuie sh acordim o mai mare atentie formini la Virstele mic gi un statut social mai inaltacestor formatori (dublat, desigur,s\ ‘de o mai adecvath si complet antrenare a lor), Abordarea idiografica Aceastiperapectiva favorizeazi in col mai inalt grad sesizarea Aiversti, fiecare persoani. find privitd sub aspect unicitii_ sale ‘Abordarea” idgaf presipune descoperreaunot legit speciice omportaentulit-unet singure persoane (compertamentIntach toate cstimarile noastre se fae pornind dela urmirites comportamentelor prin care Se manifests personalitatescuiva). Desigur, pe baza acestor legit neste posibilt decto predic probabil Este absurd ne imagin e8 un om Ge sinh poate prevadh cu cettudine de 100% ce va face 0 persoand urigh into situaie singular. Studilidiografic al persoanei se poate face awalizind prodise ale acivitit sale (ex: jure, corespondena. produse aisice, Merate etc), find. observafii asupra sa In diferte tua intervievind-o fi intervevindui pe cei care 0 cunose,ficindu-ianamneza cic, (G. Allport, 1991). G. Allport, pecsonolog preocupat de_abordarea idiograficd, mu neagh existenja unor tisKur? comune tuufor, isd Nucrul 135{important pentru e este modul by care se combina ele in fiecare per sspect al uneitasiturizolate Tui mu i se pare corect, spre exemplu, st se masoare empi wisiturdizolaté din contextul personalitiit. Cu att mai putin, ea doi ‘fie comparati pe baza misuririt unor trsitur izolate Tn viziunea Tui Allport, trisiturile sint de tet tipuri centrale, disposi! secundare. Cardinale sine trasturile cele mai fale cuiva Pofine persoane se pot defini printr-o singurétrisituri. Este mai ugor st le gisim i literaturi. La noi spre exemplu, Hagi Tud a trisiturk cardinala zgircenia, Pécald tstejtmea, Fata mogul bunt Trasiurile centrale sint cele prin care se poate schta portretl cui scrisoare de recomandare. Ele descriu modul obignuit in care eineva tevenimentelor viet, fiind mai specifice. Dispozitile secundare, mai consistente, sint cele care influenteaz comportamentul persoanei in ticular PENG. Alport are in vedere si siuafile deosebite, gener cexperiente exceptionale (ume eseniale), care pot produce cons personalitate oni structurarea unor trisituri specifice, Allport citeazi lunei femei a carei pasiune de o via pentru poezie a debutat in li ‘eursl despre Virgiliv,cind profesorul le-a cerut elevilor sisi imagine ar fi fost exprimat un pasa} dint-o poezie a acestuia in Bible. Ea tunci o echivalentifericita, care a deschis apetital pentru poezie, ‘Cred cl un profesor a céruispecializare principalé nu este psi ar putea fi interesat si se antreneze in modurile de cunoastere el prin analiza documentelor, interviu, observare, anamnezi ete. Impor ins ea el si aiba acces la documente si la observarea unor comport produse in mod natura’, nu sub presiunea notritgcolare. Sau att breeze acel climat cave si permitd exprimarea liberd, Profesorul ar fie el insugidesehis, i creeze o atmosferd de acceptarereciprocd, de real fali de celalat, stinul”. Mai mult, si delege ele responsabilittile invari si autoevaludii,acceptind in acelasi timp Insusi evaluat de cdtre elev. "M-am apropial— prin intermezzo-ul de mai sus —Ue perspectiya Rogers (C. Rogers, 1969; Birch si Hayward, 1994), Clinician, ef accent in mod fiese pe uncitatea persoanei gi pe necesitatea de a 0 pe un intreg. Un concept central in teria sa este eu, Expenentel caineva le tiieste se acumuleaza in eul perceput (eu imi percep atitudnile, emofile, modul de a vedes lumea etc), in simp ce action feactionez la diferji stimuli, Noi avem insa si idealur, ne-am dori intr-un fel anume, agadar proiectim un ew ideal. Cind exist marine aceste doui forme ale eu, sinittea minlt a persoanei este Ming incongrvena genereaz boal.Lcrunie se complica stn cind Sroane inorante pont noi contribute la exageares distant dinre cl eit ea fal el ideal am rezultate foarte be a france dr tata mi Slime la matematic vitor nformatician de enue in opinia hi. Rogers, not aver potent si tendinie de alzarea lor Nevin de atoimplinee cae independent, acces la difere pect. n activi creative n care s ne pute pune i opera unitate. entry a ne devvolla potenalitile, avem nevoie de un climar vorabi de espectul acceplarea, dragostencelor car reprint cova ent nla a ror pirere fine. C Rogers pune accenul pe experience de vid ale persoanei, pe jonsabilitiile pe care individ tebe 8 le asume, ite ee elma fine ce nevoi de eutimpliir are. El are mi pin nevoie de dretionare Gin parca cei care rateazi sau educ gi mai multh neoie de un climat sis fvoriaere autocunogtrea. gi i respecte ferent”. Personal, eed ci aceasi perspctvi ar teu completaté ou deshideen sre nevoile Gora peroans nic se confumt cu ate persoane nice le trebuie Ja ezociee un modes vvend cae s le avantajeze pe toate CCanoaseren ubictv alumi, ca eset a personal 9 ca surah a Gierntelr, all in cent teoreiconsctelorpersnale ai G. Kelly {D Bannister, M.M. Mar, 1968, Birch si Hayward, Op. cis S. Marcus, A Cains, 1980; C. Mecu, 199, 2001) Once persoand actioneaz ca un cm de compari oamcsi gi ovenimente,consruindu-p eter cd ator 2 va desciia nol experienf, nin eu oamen sic evenimente are Spr exemplu, in urma experensor pe care le am ia bservatilor care le Fic, ev const ch uni oamen sin curajog alti lagi Extag ieril bipolar craps Ws las, care vo increas ealuez persoanele pe Te vo inn uieriorDevgu,anfenat in acest acjune de nterpretare un actones pragmatic, mucms premeditex cunoaserea Ea se Binpli Sint oameni a cdror mine ~ apne G. Kelly ~ are complesitae: et mai wor diferele dine oxen sas eveiment i difereniaz3 mai snterile eu care le aprecazd Ali, u © minie mai simpl, confund vmentle gi suprapunexiteile (cine amos e 3 curajos, sept, sic. in acceasi mis, toatetblourile nonfgarative seaman ie ee, adolescent int Ia fl ete. ete). Complextateaexcesva ~ in schimb — zai dezordinea mintl in tlburin pshice ca schizofreni, omul poate icp sesier pt emp arate cite) ie peroane 137ExperienjaIntr-un domeniu favorizeari atingerea ‘prime de apreciere’ spre exemple, cunoscitorii de arth diferentia mai ujor decit neavizait Iucrii ale difeitelor pictor, ‘uantat diverse crterii de evaluate a lor. Criterit de maxima generaitate, ca bun vs ru, vor subordona asocia) criteri specifice Cel bun va fi apreciat mai degraba decit altul afectuos, calm, cu simul dreptitit etc. AiciteoriaIui Kelly se ‘eoriileimplicite asupra personalitti(v. Partea a IV-a a acestei uri) Se poate remarea accentul excesiv pus de Kelly pe dimes cognitv a personalittii (Bruner, 1956, apud Birch gi Hayward, Op. et implicate educationalé a acestei teorii ar fi aceea cl Invatim pe elevi si diversifice gis uiizeze nuanfat crite, prin evaluare gi de autoevaluare. Ei trebuie invitati si-si argumenteze eval prin date de observatio gi prin utilizar diverselorsurse de informare Un exemplu de abordare idiograficd a personalitigt tL utlizarea studiului de caz, de eatre H. Gardner, In cazul personaliiilar creatoare (1993). Aceste personalitii au pot fi abordate cu obignuitee de abilitti ori de atitudini, tocmai pentru ci sint except, Temele structureaza studille de caz itreprinse de Gardner sint: Refatia dire {$1 adulrul creator (unele dimensini ale creativitiiy adult Tg au ‘copiliria creatoruli ~ cazul Einstein, cazul Picasso); Relatia dintre alte persoane (membri ai familie, confident, profesori sau mentori, rival, epigoni; Relatia dintre creator si munca sa (descopera o are fobiect de interes, descoperi un nou sistem de simbolur, forjeaz un sistem de infelesuri ale unui domeniu). Acesteanalize ae cazurilor perspectiva desvolérii (dezvoltarea creatorului, cresterea priceperilor ‘nr-un domeniu: dezvoltarea operei ~ ereatorl produce treptat ate ale domeniului, dezvoltarea relate’ creatorului cu persoanele si inst care fi recepteazi gi evalueazA opera — el Invata si-s prezinte desco sre prepa marae ew eg ne Perspectiva dezvoltirit este interesamt& pentru educator introduce ideea ,acumulirit capitalului de creatvitate”. in co Gardner, copilul exploreazé mediul, descoperi principiile lumii fizi Tumi sociale, ale proprici lumi intrioare. Procesele prin care el face descoperiri vor deveni modele penta urmitoarele comportamer explorare. El va continua si eforturle de a proba comportamente nedescrise, neconceptualizate de nimeni inainte. Cu alte cuvinte, invafa si prelucreze creator, in moduri originale, informayia din ‘nconjurdtor. Pent ef s-ar putea ca noi, ca profesor, s8 avem sansa de a insoi un pe 9 parte a drumului formirii sale, este interesant si urmirim 1 dinamic. pe care Gardner si colaborateri sii il fac creatoruli Stat stu scio-amiial este mei, ofrind o vat sonforabil; vin dint le mai dept de cence de Dutere influent dar ms marginal fun ors, un orig dar nao capital) Se. simts putin instrkinat de familia sa biologic atmosfere din familia sa este mai mult corects dec calduroast; char acd else simte mai apopit de wn dine pring, triese ambsvalen acest aprepiore (cu tiragierespingee“n.n) Familia sau ese educatt Ia standade ‘nate, dar ‘alorizeast dare 9 realzarea, ae eter mat i ea ce: privete pe wma. Persoana ereatoae manifest interes pent dome I 0 vist reat tink familia it ncurjead ees inerese, Chiar atin’ cind cle mu se aociz’ cu profesunie big, tail” Atmosfera gin fale exte moral sau religioas; vitor crestor tree print-o perioadd de reigioetate,sitidine pe caro vareviui utero. Jn adolescent, vitor creator pare tmediul fail Creat exemplar investeste 0 deat din vita sa penta stipin domenil pe care 9 La ales, aunge §proae in une, mai ae putin crv de inv de i familie dela experi (event! mentor! su loca El simse nevoia sf se compare culty in metropolk siseste acolo osmeniaseminitor lui. care impirayese imeresele; ei exléreara impreund domenil, produc manifest, pun bezele unr insu asocai, cera inattute de cecetar ee), se stimuleaza ni pe alti Uneori,creatorul exemplar ajnge dint-o det si uceze in domenil als, aeor ireazt cu diferite carer pn si opteze Unmeazdmomentul zor de grupal de creator crestral exemplar descoperk problems de ineres 129 1 depageased_ 7-7 RSSRUMINTGPE te pl ebaleohveiagint wn continwim da posta ca srk de diverse Cig! spunem doo ili un concept vag, prin cae se poate Injege feo eucre 6 ineligend superior, capaci cob a ra, Sol erate preouyranet ties Gaal) pore mei specie (Letengoix, 200, p. 317-318). Into terminological procs prin dota se ieleg ce abit generale, care le pert Engerca de’ perormace sipecae fnieo mare, variate de come Tolentino coset pectic omarcbil (pent mseatic, thie erturk ee) Ubidem) In prac, vem i vedere un mitum {elie crite, steesegelae an extaycolre, cngejare Serv sada vorbin de categoria Clr tem don, La poll cell shod, ai Inf retardarea. mental, cum cosfcem de inelgeta (C1) sb 70, Handlcpati lect eduedl 80 retardare oar, Cline 704 $0, sat moder, eu CI cpting in 50 9135/Cet od eaurare sever au Cte 95 920 sot cope de comniare udimentarh. a a special, care promite sh lirgesse8 domesiu, 1 Iver acum pe cont prope, are nevoie de suport cogsitiy fect pentru au intra i ted + Creatoral produce maimulte stpungeri (rptui) ‘reatoare” in domeniu, adic descoperd ceva absolut now site eX are un contract” cu Divinitaea, eb plete fauna, pentru Tealizrle sale (ltora sau divect tai Dumnezeu) el exprimi cerinje mari fa de sine ah de ali stripungeile se perce cam la 10 ani distans vna {ah de cealath (regula celor 10 an, + Cu vista, apare limitaea puterior creat de einiverre it repezind legitura eu came ereatoral exemplar devine etic, comentator dct ti rut, continu aduct o contnibuie semnfiatv pi Ua moarte gi are rma intelectual ‘+ Pentn asi asiguralibertatea care insoteste descoperi Senzaionale, el ii stead fe un sttut marginal, ‘unl foarte in. Caer 16 ‘M. Gardner a ajuns la concluzile integrate fn acest portet prin calitativa a vieit si operei unor personaltii culturale din domenit dife ‘care au deschis direcile creatoare ale secolului XX: Einstein, Stravinsk, lio, Freud, Martha Graham, Picasso, M. L. King, “Acest cadru de analizi a biografiei unui persona exceptional poate utiliza inelusiv atunei cind profesorul de iteraturk prezint& un autor, icitel s& poat fi mai bine infeles si chiar prelat ca model Mas (rd) rerore a coeticena de itelgef (CI, 10) | (dup Letrangos, 2000. | + Flare dite nl poss In cntine ma mare ot mai mich. acest Cl. shonin cw religent | "sorta de fap despre remit la un test specific. Acest lst poste sh mason 5 ‘fetele expenetel ese + Clesteo canon Bl evoeaz, cree dela o genera Inala, sab infu scl care se manifest in procesul educatv. P ‘+ Testcle de imtligent, al cisorrezut este Cl, mason toate Incrurile importante, Fle saul de fp doa bitte dels id brace gsm Diversitate in planul intelectual al personalitatii 1 Teste de eign (i Cl-acite deat inl) sit impersonal, impale = Teste dein peri sues sa jean goal. Ele forces cop dn grip ‘ula pe care ta talon Polaritate si diversitate ‘Atunci cid vorbim despre diverstate tn pla intelectual, avem lau pol talemafl idan, st Ia poll opts pe esi eu handicap intelecuall a 40)sardaren profindh ascii clips. limbaju Cl cupri laea scat cist iba, re uw Cine ae laniapa incecrn ede im ina 0h 394 (i tpi cep forma ce cop. fi inpetagou speci prin crude speciaizare ee: ra dele de dire se maith pe fondu nai Cl norma Ele pot un forma tfurior de vorbis), tburaior de ire (Silex), meron de scriere (agai, De obi, acest rei puri de tburk e atm cmplexAcewi opi au nvoie de aistena um personal “sShalinat pony a9 remediaproblmee de nvr, Lao, esi centre ‘BSSpic eu petals care pot ocapa de ch Important xe ca poison eopetar de are acyia ~ scotnae munca lr, manifesting ribdare ‘eeartvenns level in cauck Ake tlbrit care seat la basa Tadblaor de incre sot dalle (burr de vr a opera enue) dsorgrfie (uur de nvtre «cul onogrie) “ree pepe (ufone ob een hk capaci. Singre Gontentt Figur fond, capac de a percepe aamte clon seis momore (de. teaminte, de gentalzare tn memors de lingh Seda) de atenpe (sabi capacite de conceare, impulivitate sarcasm) Puiologl scolar a seers profesor, poate diagostica aaereie nibur, poste iniia, propane individual de recuperce 4 anaicapal pate conan profesor supra procedecor diferente pe care ier puta fs cal Nd ol on coninars cmp ieigrel erect ca suse senile divers plana ileal Inteligenta ‘Aceasa este abordatd ca si personalitatea in ansamblul ei, din mal imuke perspective. Spearman (apud A. Bitch si Sh. Hayward, Op. cit) onside ed exist 0 ineligentl.generald (an factor x) cae Wt permite Gilat sd vada relvile dure lncrart Spre exemplu, mi gindesc Ia rezentarea felailor de caud-efect, absolst necesare pena a participa Ia 0 [eabatere academia, dar sla legdturile racic die hucrur, crete auth Sf ile cauzle unei defecisn th bale on are if peri sk fac epede ficient cudfeie into camer, sau, in fine, la ntlegeea legiturilor dine ferele tale f schimbirle de Uspozfe ale celor din jur etc. Inteligenta Generali interdine In orice actviate si apare Tn orice test. Spearman Scnsidrd cl exist gun factor specific (9). Acesta inicdabilitatea dint-un Shumit domeniu, verbal, matematic, practic, gi se mlsoard cu teste specfice ‘gadar, ar putea exita © fren cantatvd intre cameni, provents din a2 dar si una calitativ-canttativi, proveniti. din {in domeni specifice. {aped Lerangs, 2000) ‘Ilion A= Pongal insu de deol a coaster “+ ncligen B= Abate aun moment at ~ de a percep, iva reo probleme, ase adapta, agua manfstarea acest pote. (cae) ‘Ingen Mi = Ab nonverbal, relay neafectate de clara experea (exjonamest perl memos serie ales Hee) ‘+ Ieien eisai = Abi cre ind resco da cust esr pin senectte soabulr informa general, pice are) ‘Thurstone (apud A. Birch si Sh. Hayward, Op. cit) are o parere dlifeita. El considera c& inteligenta este definita prin citeva abiiay’ primare, relegate inte ele, agadar cB nu putem vorbi decit de aspecte specifice ale inteligentei, precums abilitatea verbali, viteza percept, rafionamentul numeric, memoria reproductiva, fluenja cuvintelor, abiltatea spatila, raionamentul inductiv. Bateria de teste prin care el (M. Klein, 1991) rmisoarl acesteabilititi(P M.A. - Primary Mental Abbillties) este utlizat gi la noi Intre indivizii examinati vor apirea deosebiricalitativ-cantitative, in Funcyie de scorurile lor a diferitele abiltiti specifice Creativitatea Creativitatea poate fi abordati ca proces or ca abitiate, ca aprimudine. ‘Concepte legate de ea ar fi produs creanv si persoana creat. ‘Voi incepe cu abordarea procesului care sti la baza abilititilor creative manifestate de cineva. K. Simooton (1988) deserie acest proces ca ‘unul de combinare (permutare) a clementelor inentale in configurati stable, hoi, despre care creatorul va comunica celorali, pentru ca ele si fie 143acceptat socal. Acest lemente mentale ptf senzai pe care ne Sie wim, emf pe care leam tt, scheme cognitive (degre “evbete in paren Ill- acest lurid, concep, pte memo in concen hui Simonton, indivi 3 deosebese prin ea elemente pe care Te pot combina si prin fell in care ee se ‘niaconslnt on content Creatitaten rica. presupune exi Soc mare. de" clemente mentale, intre care’ se stabilese intacongiente, arate pe scurcruitirile inti frgumenteaziafimatiawilzind inclusiv mirtrit ale ctetonor, Seep, inh ce spune fircinnal Max Planck: Comul de sim ca Slot) tebuie 8 aibl-o- ve umaginae swith atta pe cing apie implicit, care simp ulterior contin ~ 0}. ose not nasi gencrave prin deduce, ci pine-o creative ristct (Simonton, Op. itp. 403, 8) ii amintsc cB, ind st Poltchnicl, aveam de reprezentat o functie. Noi cei mai putin ct {ream nevoe si legim congtiendiferitle puncte di spatu prin care functa not Afar, it dedoceam alone principale, le treeeam in figunm puncele i abia dupa aceatresam cura care o reprezenta fins rine nov un supradoat inal naiz\ matematice, Elm ave de calcul preliminarl idelegitri consent. El .vedea” nto chit min, acea curb 0 contempla cde, in vreme ce no el fal inegream sitgunciog foie Si hsim un alt exemphi” 0 tad TTrnducerea se fice seevené duph secven Inutvit ins repezicione, la_nivelsabcongien informatie Comstruiese astfel un ingles gloal al text, vad" lumea despe Serbegte acolo. Anaitii pot era foarte coret seven cu secven ach Te ui inter despre fenomenee, lumen descis in text ‘nt lor na constr o configura de magni ielesun ind psihologi cogntivigt se opreseasupa proce refer mai aes la rezlvarea cestoare de problem, care presupune Uni evanat de soli Pabologt gestalt (gestalt ~ form), de Simonton a prelvat tlcea de configura, se concentreazi mai ales insight, momenta bruseal omic, im care pesoane se truse legit, ascii dite elemente “Am urs in punctl in care arf necesar 88 ne opr asupra proces creator. aa cu Te ¥86 40 creatoog, la interve! de apo 0 ani (apud D.¥. Ford. J Haris, 1992) Primal ese Walls El trmitoarle fize:inthirea problema (adick identifica. prob pragitire (analiza probleme, culegerea informatie’), concentarea {nv face efor pont reoiarea probleme, incuba (ndvi poate decide cum s8 actioneze, ce si fic spre a rezolva problema, se ‘sperind-si-i vind o solusie in minte, iluminarea (cind apare brusc verificarea (individul probeazi daci solutia este adecvatd) 51 care rezolv mruarumea (cl incerc si convingh pe ali ch a pit so bl. Pon 1982, Motamedi propme.fuele: incadrarea (coreqpncktoare Mini probleme’, sondarea,(corespasktoate. prego), exploraren Heecnctioareconcenrrin, revelotia(corespunttoare imi), Meares (expimarea sok nro form declarativa— mu are echivalent lx Wall), reimeadrarea (corespunzitore veriichi) gi vinderea” sole feorspurtoureicercii dee convinge peal) Ceca ce am exp pin ac despre procesul cca are o implicate pedawosich mai necbismith: au se poate een nol irae insag ech” Persoarele creative pot prodice multe combinajit (rescind antl gansele peril unin cs total rials) pent chan oe combina, x intersevariats au cuncsinge din mae doment cash sil, fc experiete care le Irinese at memoria cits imaginaia. Creativ pot parea lens, pnt ch Ii ineayesecunoyinele pe care no le dorm, dar sin fare hari ate find ceva meresenzt cu adevat isin gata orci s asia informati pi cin domenile care i ieresearh Ei floseac mal ml tim dec elm obo crealvi_pent a: defn ch mal core problema, penny. eulege Hnformafi, pentru a.o analiza, in timp ce pesoansl mal pun retive ear I pa concentriri, rabind-ge sl cave rezolvir, Aged, mit enequl Gren ar rebut demontat, in aceeasi masurh mil inadapiri sociale, ita tin cia prezeatn osu creatvhasfel tn een > path ecera face pris din invoy proces cent, In tnpusle noms, cad Semerul cea acest mune deechipd 1 sponsorzi,abiaie sociale ae retort po folos Inc dn stat, prea convinge ch a ienufict © problema in care siesta mesith si investeasc. bai, ia colaboatoi Bis investnsch tp. Torrance, creatolog. american din_cmpul educa (a Inceput erie in geou cu un cabinet de consliere), & const’ pobe. cre [Sploreackcreatvote ca abliae Potenial.”Abiitaten este push In ich pris sata etal eraifdinte teak pi pan steer ale lreartte figural Karan. 1974) Sucnle care pun in vidas cretvitaten veal sun a drcba Deru a umple golunic dio cunossere opre exemplu, subieci privese foognen sara unui humanoid care 2 ogindop ta ceva c= pac 4 8 Dot trebie spun insbii care saute sh afl lucri pe creme pot Bis doar pivind cu tea imagine), @ formula lpcteceprvind cael as