Sunteți pe pagina 1din 176

PAR TEA I

c30racter mal particularizat parcursul individual ~i de Clrcum-


stan~ele particulare ale vie~ii. pnOBLE1vIE INTRODUCTIVE
* *

Exista citeva tipuri de dezvoltare ~i regresie a subsistemelor psihice.


In p~imul :ln~, ~ez,vo~tare.3. sub~is~emel~~ psi~jse~ .difuza In r;rimuJ
an, se chferentl3.za ~l deVlDe megala m ann copllanel, se matunzeaza
Capitolu11
t,'cptat In adolescenia, tinerctc ~i viat3. adulta ~i apoi intra, tot inegal,
1:n re2;resie. DINA~HSlvI $1 E'VOLUTIE IN VIATA Ul\fANA
t:~al doilea rind, exista etape de dezvohare predilecta a unuia din
su(,sistemele psihice, dezvoltare ce influenieaza dialectic dezvoltarea ce-
lcrlalte. Asdel, In copiEirie, dezvoharea inte1igentei ~i a cuno~tinielor 1. REPERE PSIHOGENETICE ~I PSIHODINAMICE
influenieaza dezvoltarea personalitaiii, In pubenate $i adolescenia dez- (CArRE 0 TEORlE GENERALA A VIRSTELOR)
voharea personalitaiii influenieaza dezvoltarea inteligeniei. In fazele
de regresie, destructurarea intelectuala influenteaza destructurarea afec-
E::ista doua probleme de prim ordin pentru 0 patrundel'e ;1yizara
tiva, dupa ce In £aza adult:! tardiva $ocul ie$irii din profesie (afectiv)
infleen~eaza structurile de personalitate. In psil1C'logia vlrstelor. Prima se refera la criteriile operative prin imer-
1n -al Heilea dnd, exista perioade de fragilizare a structurii psihice mea;'Jl carora se poare efectua impaqirea In perioade, cicluri, stadii de
(crize) da torate fie unor modifidlri importan te de statut de vlrsta aez':oltare psihica. A dOLla privqte Insqi caracreristide prep ante ~i
(aparitia menarhei 1:n pubertate $i imtalarea menopa'Jzei la sfir$itul fa·· cieci reprezemati,-c ale stadiilor delimitate ca ;:nare d'Jpa criteriile ac-
zci adulte), fie datorate unei suprasamraiii psihice (crize matrimoniale ceptJ.te.
sau crize de prestigiu), fie de intuire a incapacita~ii de a stabili echili- Prima problema, a reperelor psihogenetice, mai exact psi~o(E'1amice
brul existential (crize legate de intuirea ratarii sau ce intuirea incapa- (dco:lrece se refe:-a la !Date ciclurile vietii) este en atlt mal greu de ana-
cita1;ii de a gasi calea proprie de exprimare in viall). La acestea se fint eu elt marea majoritate a autorilor ce au in atentie prob!eme de
adauga crize episodice datorate pierdcrii unei persoane iubite ori datorate psihologia dezvoltarii sau de psihologia virstelor, decnpeaza S;)fe analiza
~!Qor c]ccuri majore, ori deteriorarii sau subdezvoltarii profesiunii 1a 10- doar unul din marile ciclnri ale vie~;i omdui ~i reconstituie uneori din
cuI de munca ..
oprica acest'Jia intreaga viata ~i Intregul proces de dezyoltare psihica
Clnd deteriorarea sau criza intervenita 1:n subsiste:nele psihice cen-
ce 0 caracterizeaza. Contribu~ii mai importante In probleme:e repere!or
trale (ale personalitaiii) este foarte intensa sau brusca, efectele se am-
psihcdinamice ale dezvoltarii persona1ita~ii umane a'J ad:.:s speciali~tii
pEfica indefinit. Am dari tow$i sa subliniem fapm1 dl teoria sistemelor
in psihologia ccpiIu1ui. 1.n aceste cazuri, accentul a cazut pc reperele
s~ rerera 1a aspectele formale ale comprehensiunii psihice $i ignora con-
tmuturile, Elslnd In seama psihologiei analiza eseniei acestora, faPt ce psihogenetice. Reperele psihodinamice..Je exprima :in conduite, ca::.-acte-
est~ realizat In lucrarea de fata prin optica ciclurilor vietii. ~ ~istici ~i trasatun" psilUce'lil'"dec'iJrsul Intregii vie~i. Ele au 0 latura instru-
m~JJa1;; •. folosesc 1a sesizarea momentelor de schimbare d~n ciclur-ife
yietii.~i 0 latura teoretica, ce consti In-raptiiTcapcrmrt~o-
ba~ilista ~~_.pr~specti~'-~"~e~YO~~l~ne ~._~{.s:iil.:.:..!i
~emnlIlC~!l'ye._Exlsta 0 iatura umana generala If!especlIlca) ~l una
partic~ (specifica) legadl de identitatea de ~ara, de neam, de grup
cultural, social ~: profesional. Reperele psihodinamice se refera In tli la
latura nespecifidl apoi 1a latura specifica.

19
18
In unde studii se evodl ritmul cre~terii naturale ~i ponderale. cre~te-
rea schimbarea ~i deterioraTea danturii, modificarea condi~iilor alimen- eu mediu] se construie~te pe planul psihologic pentru Piaget. in mod
tar~, maturizarea sexuah'i ~i regresia ei. ca repere psihodinamice privind dinamic, sub forma de actiuni, operatii, grupari de opetatii, Intii con-
ciclurile vietii. l'rete apoi, in adolescenta, formal-Iogice. Emergen~a adaptarii are doua
In parte, Ch. Biihler ~i W. Stern au utilizat astfel de repere psiho- laturi dialectice intercalate, acomodarea ~i asimilarea. Inteligenta, ca ex-
dinamicc. pres.ie rafinata a adaptarii, se construie~te treptat prin antrenare ~i auto-
In altc studii s-au pus in evidenta modificari ale conduitelor adap- antrenare.
tative implicate in viata de fiecare zi (Gesell A.) sau dezvoltarea instru- In di, acest proces se realizeaza prin reactii sensorio-motorii (reaqii
mentan:lui inteligen1;ei (J. Piaget), a afectivita1;ii (H. \t;Tallon) etc. Noi simple conditionate ii circulare 1a semnale - primare, secundare ~i ter-
ne 'lorn referi mai jos ]a acele sisteme de repere care au influen1;at ~i tia1e) ~icu deschidere spre semne ~i simboluri verbale (0-2 ani).
contribuit 1r1ai mult la dezvoltarca psihologiei virstelor. Dintre nume- Ulterior are loc constituirea de scheme preoperatorii (2-7 ani), cu
roasele sisteme de acest tip exisdt unele mai relevante pentru rezonan- organizarea configuratiilor ~tatice ale ansamblurilor de aqiuni $i orga-
tele ~i adeziunile pe care Ie-au provocat in psihologia moderna. nizarea de forme mentale semireversibile. Intr-o faza mai avansata se
considera ca specifica formarea de schemebperatorii concrete (de la 7
.'1.. Gesell [84] este de parere dl dezvoltarea psihica este animata de ]a 12 ani), referin~e spa~io-temporare reversibile, utilizare a rela~iilor
o fona pe care a considerat-o mai putemica dccit forta energici ato- ca11za1e, formarea de sisteme de valori fixe ~i de codur; acceptate. In
mice, fort,a inascuta ~i direqionata datorita cerin1;elor ~i condi~iilor me- sfirsit, a patra etapa a construirii de opera~ii fomale (de la 12 la 16
diului de cultura care 0 utilizeaza. A. Gessel a diferen~iat comportamen- ani) ale unci logici axiomatice (gindirea discursiva cC;1structi',-a) repre-
te1e maturizarii ca fiind mai importante ca cde cie achizirie in peri- zint2 at;ngerea nivelului de maturizare a gindirii ~i inteligcn~ei t:ma:1e.
oadele timpurii, apoi regimul de pregnanra se inverseaza. El a rinut P recum se poa tc ] esne 0 b serva, J .. P·laget cons1'd erav mcC'.e1at Clem d e
A , ••• ,

seama de vlrsta cronologica, pe care a considera t-o drept ecran de re- dez\-01 ;are psihica intelectual~ odata cu adolescenta. I se poate reprO$a
ferin~a esen~ial. aceasta"incheiere", ciar ~i faptul ca sistemul sau psihologic este accen-
Datorita acestei optici a putut surprinde un fapt important pentru tuat individual ~i neglijeaza pe de-o parte factorul social in va:en\,ele
caracteristicile generale ale dezvoltarii psihice, ~i anume, succesiunea ne- dezvoltarii psihice, pc de aha tipologia diferentiala umana.
Intrcrupta ~i din ce in ce mai complexa de stadii de echilibru ~i de in schimb ramine de necontestat aportul lui J. Piaget [161] privind
stadii critice - mai putin echilibrate. Demn de semnalat este ~i faptul analiza calitativa a dezvoltarii inteligcn\,ei, minuirea exceprio:1ala a
ca Gesell a atras aten~ia mai multchiar decit contemDoranii sai beha- a~a-numitei metode clinice in studiul dezvoltarii inteligentei, ciar $i decu-
vjori~ti - asupra "copilului concret", a conduitelor· vierii de fie care parca proolemei "decalajului transversal san vertical", concept ce cre-
zi, a dezvoltarii psihice a copilului, impunind cadrul ~i optica longi tu- eaza 0 baza explicit teoretica problemei atit de delicate surprinsa prin
din ala in psihologie. Ni se pare semnificativ de semnalat faptul ca la testele psihologice - a distantei dintre "virsta de den'oltare" ~i "virsta
interseqia dintre optica lui A. Gesell ~i aceea a lui A. Binet [is] s-a inteligen~ei" - prefigurata in opera lui A. Binet ~i in studiile privind
conturat in al do ilea ~i al treilea deceniu al acestui veac, analiza distan- dezvoltarea intelectuala ~i debilitatea mintala.
telor dintre "virsta cronologica" ~i "virsta de dezvoltare" (Q.D.) ca H. Wallon a fixat structura reperelor psihogenetice pe construqia
expresie a condensarii dezvoltarii motorii, senzoriale, intelectuale, de afectiva a eului ~i personalita~ii in care are loc intr-o prima etapa dife-
exprimare verbala ~i de sociabilitate. In timp ce Gesell a considerat rentierea impulsivitatii emo~ionale de impulsivitatea motorie-primara
variabilitatea raportata la ecranul vlrstei cronologice - demersul lui - ce creeaza consistenta subiectivismului primar - u:meaza cons:ituirea
A. Binet s-a impus princonsiderarea variabilitatii psihice ca avind 0 con$tiintei de sine (prin diferentierea comportamentelor de orientare, de
mai mare ~ependenta ca virsta de dez\'oltare, determinata latent de verbalizare $i a celor Iudice), apoi achizi\,iile de rol co:1tureaza inde-
ceea ce considera opinia curenta ca "trebuie sa caracterizeze conduita penden:a cului ~i, in fine, se constituie. sincretismul personalita~ii (lO-
intelectuala normala".
II ani) prin includerea afectivita~ii in componamentele sociale si inte-
Diferit ca atitudine, concep~ie ~i stil fa~a de autorii citati, J. Piaget lecttlale. H. \\'7allon a fost orientat mai pregnant spre conduitele Iejer
[174] a operat cu repere biopsihice ii de opera~ii mentale creind 0
teorie intelectualisdt originaEl - de mare rezonanra. Structura, rela~iile Complementar cu optica lui l
patologice ale copilului in timpul dezvoltarii lui psihice.
Piaget, fata de care a formula! nume-
roase critici, H. Wallon [274] a utilizat ca repere psihogenetice con-
20
21
..
* *
tradiqia dialectica drept instrument de analiza psihologidi, mai mult
ciccit oricaredintre contemporanii sai, implidnd-o in esenta activitatii
psihice ca Uil mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de "deca- !n ac~::lSta enumeraTe de repere psihogenetice nn poate lipsi optica teeriei con-
Iaj orizontal" de~i. el nn a ntilizat niciodata acest concept. di;io:1arii, de~i nn se refera direct Ja copll. 1. P. Pavlov [167], al carui :rr.erit .In de-
Mai conturat antiintelectualiste, teoriile freudistc pun aecentul pe codiJiearea experimental:: a legilor actiyid~ii nervoase superioare este unie, a sub-
e:1crgia; instinctnala (biologidiln eSe'.1ta) care se exprima prin: sexuali- Jir;iat prin intregnl sau sistem rolul experien~ei concrete de via~a in formar~a con-
ra::ea (libidinaEll, instinctul de conservare a vietii (foame, sete ~i agre- d;.:i:el, rold inva1;arii ~i al faptului ca nu e posibmi invalarea lara motivqie (refle-
..•••
sluCie) ~I lDstll1Ctu~1 moQl1, •• "]'
dlalectlc opus ce 11 or a 1te d O:.1a.
~ xul ncconeEiionat sau absolut - starea de foame inexperimemele cu dinii ee era;.!
A53. cum J. Piaget considera cerinta de echilibrare lntre asimilare ~i ,,In\~ata~i,r $a apese pe clape pentru a primi hrana dupa ce se aprindea u.n anulnit bee).
acomodare, S. Freud [79] o1'ereaza cuconce1'tul (dinamie ~i central) de Sensu: ultim al concepiiei P3.VlOv1Ste se refera 1a ideea ca progresd .In dezvoltal'ea
catexis ~i eu 0 O1't1ea de verticalitate in care se poate diferentia 0 psihid (indusiv in rczolvarea de probleme) este po sibil in eonte,:,ul stimulilor di:1
muctura numita id care exprima ~i reglementeaza, imediat dupa na5tcre, ccndi1;iile mediulu;, DOCla mecanisme au fost puse in eviden;a de d:re 1. P. Pavlov.
energiadisponibila. Energia ineorporata in gindire adauga alte doua Prim '11 - mec:mismal de asocieri noi prin condi(ionare, ;u deilea, de oDserEre< 'de
strucwri, ego-ul ~i superego-ul. Ego-ul strati fica dorinie Invatate, teama, . modele ii ecmunicare prin de (reflexele funqionale ~i invaiarea. operaata. dezvolr::H~
ulterior de Konarski ;i Skinner). !n acest din urma caz (reflexele funqior:a:e) inv:i-
de;lI'inderi, limbajul, siml;uI de sine. Superego-ul se dezvolta in perioada
1;:re;: nu se r;;.poneaz:l direct 13. condilii de satisheere de treb:.:inle Clt 1:1 crearea
.?re)colara ~i reprezinta cenzura con~tiintei. f\ceste strueturi ar trebui sa
condi\iilor - solicitarea lor. (Clinele care face sluj fad sa i se fi cerut 0 min-
Jcponeze
, armonlOS
• . .,..,
.eXIsta
• V ll1saV 111mo
A A d curent e01111:cte
rp • b'l)
('mevlta 1 e lI1-
A
giiere.) Tcariile invalarii au permis sa se abordeze mai indeaproaDe relali:Ie dintre
tie cde trei structuri. Aceste conflicte ~i tensi:mi stac: la baza anxieta\ii.
inv:iiare ;i dez'.oltare, D~i 1. P. Pavlov a vorbit ~i seris despre ~,-irs:a refiexe:0r" ;i a
hin surprinderea acestor tensiuni pe venicaEi se p:me in evidenta un d~z';o:rat :ceria ecler doua sisteme de semnalizare, a insista! mai pCl\:n pe acest plan -
ciecalaj de dominatic a instantelor psihice holiste (de profunzime), ceea extinzindu-se mai mult spre earacteristieile diferen\ierilor tipologice. G. :'.iarincscu
ce Illseamna ca S . F reu d aDso
A ~ V ' l'utlzeaza v, III moce1 1·' ""d ; eea " d eca 13,-
ul pSIDlC ~i A. Kreindler au efectuat inca din prima jumatate a acestui seeol studii pr:viro:ue
j:.rlui transversal" - complemental' "dee3.lajului longitudinal". h reflexele ccndiiionate la copii CMarinescu ;i Kreindler) [112].
Stac1iile dezvoltarii psihice sint legate la Freud de schimbarea ma;
'"
sus prezentata. Primul stadiu, oral, estc dominat de placerea activitatii
'" '"
de suptiune (foamea, absorbtia). Al doilea stadiu (anal) se caracterizeaza
prin centrarea experientei pe placerea legata de evacuarea anala, Pe::i-
oada prc$eolara, de identificare a copilului Cll parintii sai, se caraeteri- Constructive pen tru probleme1e repere10r psihogenetice Slilt consi-·
zeaza prin constituirea de complexe eu struewri conflicruale ce implica deratiile elaborate de A. N. Leontiev [128] care vede in dezvoltarea psi-
modifiearea $i eomplicarea atitudinilor fata de interrelatii1e paternale hica atlr 0 mi~care dialectidi in care se trece de Ia comportamente sim-
(illeon~tient), Acesta este un stadiu de idemifieare a lInui statut. Dupa ple primare eu 0 motivatie redusa, 1a eomportamente complexe rntre-
acest stadiu urmeaza 0 scurta pauza a dezvoltarii sexualitatii (stadiul 1;inute de 0 motiva1;ie coerenta socializata, dt ~i un proces de largire a
falie), apoi se constituie stadiul genital (coincident eCl adolescenp). 1vE- condi1;lei interne structurale psihice formale .care coexista. Dealtfel,
tizarea instinctului sexual infantil, tendintele pansexualiste exeesive ex,- A, N. Leomiev ca ~i S. Rubinstein a expus cu muha claritate ideea ca
primate de S. Freud spre sflqitul vie~ii sale, insistenta pe patologizarea influcl1~a cOilditiilor externe se realizeaza prin intermediul cO:1ditiilor
nevrotica preeum ~i caracterul sofistica t ~i impreeis al conceptelor uti- inte;:ne (subieetive). El a delimitat perioada copilului mle, pina 13. 3 ani,
lizate de el, au creat reactii com1'lexe ~i respingeri masive ale teoriei ca perioada de insu~ire a deprinderilor elementare de autoservire ~i a
sale. Totu~i Freud a atras aten~ia asupra Yerticalita~i.i implicate in struc- instrumente10r independentei, mersului ~i vorbirii. Perioada preseolara
tura psihic3: ~i asupra a numeroase aspecre ignorate total pin a la el, de Ia 3 ani pina Ia intrarea copilului in $coala se caraeterizeaza dupa
aspecte care prezima importan~a In dezyoltarea umana: Concep~iile autorul citat prin punerea bazelor personalitaiii. Perioada ~colara
mica (perioada eiclului elemental') echivaleaza eu formarea de strategii
neofreudiste (ca $i aceea a Iui Freud, dealtfel) au pa:runs insa profund
de Invatare organizata, lnvatare ce are caracteristiei similare cu ale
1.11 mentalitatea comuna culturala ~i in literatura ~i ana.

22 23,
rnuncii.Perioada ~colara mijlocie (de 1;1 10 1a 14 ani) este considerata
de Leontiev ca 0 perioada de accelerare a dezvoltarii~i maturizarii, in- tive, reciproc negative "ii asimetrice etc. Se pot diferentia, de asemenea,
clusiv ,a planului mintal. In sf,]:r~it, perioada adolescen~ei se caracteri- In relatii: direqia, sensul (vertical ~i or1zontal), electivitatea, continu-.
zeaza prin dezvoltarea vie~ii spirituale, dar ~i prin orientarea sooo- tul, struetura, disponibilitatea psihica implicata etc. Problema relatiilor
profesionala a personalita\ii. Punete de vedere similare au exprimat si a conduitelor ce Ie irnplidiau pus in eviden\a faptul d exista diJe-
numerosi amori sovietici, germani, cehi, bulgari etc., 1n lucrarile lor de rente mari intre conduite ~i motivatiile care Ie anima. Relatiile ca forme
psihologia eopilului. de comunicare permit ca sa se incorporeze 0 experienta uriasa In con-
In psihologia romaneasea s-au manifestat preoeupari pentm deta- ~tiinta omului, care devine expresia totalitaiii relaiiilor soeiale in con-
sarea de repere, mai ales psihogenetiee, in luerarile Iui I. Popescu Teiu- textul careia se {Teeaza disccrnamlntul conduitelor responsabile, regle-
~an [183], (care a combinat reperele bio- si psihogenetice)! G. Geor- men tate prin reguli sociale acceptate ~i utilizate ca ;Hare. Nu trebuie
giade [82] (care a fost preocupat de axa intelectual-adaptativa a dez- uitat faptul ca niei 0 forma de comportament nu exprima total dispo-
voltarii psihice la virstele timpurii), apoi in a dOlla jumatate a seeo- nibilitatea psihica si ca cu cl:t rela~iile siut mai complexe ~i mai tensio-
lului al XX-lea AI. Rosca si A. Chircey [198], Stela Teodorescu [249], nalc in structura virstelor, cu atlt permit 0 mai comple:d conturare a
Ana Bogdan-Tucicov [258], Ursula $chiopu [223]. {;onstiiniei de sine si a u,nor rezonan\e complexe ale vieiii psihice inte-
Am considera, cu privire 1a reperele psihogenetice, ca ne aWlm in- rioare (subiective) faia de realitate ..
tr-o etapa in care sint posibile si necesare sinteze mai largi. Am putea A treia dimensiune ce poate fi considerata printre reperele psihoge-
rqine ea reprezentind posibilitaii de explieitare a dezvoltarii psihice netice este aceca a caracterist;cilor privind contradiqiile dialectice ale
3 criterii: [223] In primul rind este transpa:-ent pentm dezvoltarea rela~iilor dintre cerin\Cle socio-cuhurale (externe), exprimate direct si
psihid tipul fundamental de activitate care se reiera la forme succe- Iate:1t fata de copilul ori adultul de diferite virste 5i posibilitatile de a
,
siye de aetivitaii in care copibl se antreneaza ~i care devin tot mai Ie satisface 5i - pe de alta parte - eeriniele subiective (dorinie, idea- '<II

I
complexe, tot mai inc2rcate din punet de yedere a1 caracteristicilor psi- bri, aspira\ii, a:e copilului :)i adultului de difcri,e ,-irste) 1:1 opozir,ie
hice, Tipul fundamental de activitate, autoservire, joe, invatare, munea rela!iva Cll posibilitaiile societaiii de a Ie satisface. La aces:e doua ca-
are 0 latura expresiva prin proieetia psihica ce 0 cuprinde si un 1'01 tegorii de contradiqii se adauga tensiunile si opoz:tia dintre stmcwrile
formativ prin disponibilita~ile psihice pc care Ie antreneaza - ca sa psihiee veehi <;inoi (deprinderi, sen timente, interese) ca si ciintre dife-
se raspunda la variatiile de solieitari si situatii din mediu (principiul rite latur: si caracteristici ale personalitaiii (aspiraiii-posibilitaii, afeetivi-
aetivismului ~i postulatul privind rolul fo,matiy a1 muncii in formarea tate, inteligenia etc.) 'ii lntre constient ~i inconstient. Coere:11;aIn acest
omului). Din acest motiv, tipul fundamental de activitate exprima di- conte:~t de opoziiii este data de tendinta naturaEi spre echilibru ~i com-
reqionarea si structurarea fortei energetiee psihice prin organizarea aten- plemental' - tendinia de apropiere dintre aspiraiii si idealuri (obiec-
tiei, intereselor, inteligeniei, sensibilitatii afective, perceptiei etc, Dato- tive) ~i posibilitati, organizate in strategii comportamentale, activitaii si
rita acestei an trenari de energie psihica, aceasta se amp1ifica retroactiv crea\;e, At:ngerea obiectivelor concrete ale vieiii constituie momente de
(feed-back de precipitare sau de dezvoltare). AviJ,d 0 foqa de adap- echilibru ce se traiesc afectiv ca stari de confort psihic, de mulrumire,
tare ~i absorbtie foane mare, toate dimensiunile psihice antrenate in fericire - iar inteleetual ca organizare de aIte obiective. Dimensiunile
activitatile fundamentale se inearea de funqionalidii de cunostinte, de- -evocate permit descrierea nivelului, foriei, tensiunii ~i caracteristicilor
prinderi si abilita~i ce au ten dint a de a deveni trasaturi psihice ~i odata dinamice ale disponibilitatilor psihice, dar ~i a caracteristicilor prospec-
tive ale acest"ia.
constituite ca atare, se exprima fara efort, fapt ce mareste farra de
construqie interioara a tipului fundamental de acti\-itate. Daca in cadrul condi~iilor de mediu ~i de educatie apar cerinte, re-
Al doilea repel' psihogenetic, tipul de re1atii, exprima structura evo- laiii', activitati noi, acestea determina restructurari lente sau bruste co-
lutiva a adapdJ:rii si integrarii socia1e. Relatiile mai freevente sint obiec- respl1nzatoare ale condiiiilor ~i mobilizarii de resurse interne. in cazul
male (J. Piaget) ~i de comunicare (sociale). In cadml acestora din urma In care conditiile de mediu ~i educaiie au un caracter instabil 9i dezor-
se pOt observa atitudini de protejare, simpatie, empatie, dependenta, de- ,donat, procesul dezvoltarii psihice este superficial si incarcat de dis-
vOiiune, fuziune de generatie, domina tie, respingere, aversiune, frustra- confon, Daca se depasesc anumite limite din puncwl de vedere al insta-
tie etc. Ele pot fi intime, afieiale (ierarhice), pub1ice (despersonalizate, bilitatii solicirarilor, pot sa apara reaqii contradictorii, aberantcb rc-
conform subtilei analize a lui Ed. Hull, dupa cum pOt fi reciproc pozi- , acr,ii de aparare, anxietate, reaqii agresive etc. In cazulin care influenta
mediului ~i educatiei au un caracter relativ corelat si organizat, restruc-
24
25
turarea din condi~iile interne devine ~i ea mai profunda, complexa $i e) reperele psihogenetice sint mult mai evidente deci! mecanismele
constructiva, deoarece are loc procesul imeriorizarii ~i devine posibil ce stau la baza lor. Aceste mecanisme slnt Inca putin descifrate ~i evo-
un bun echilibru Cll 0 an:bian~a sociala in elezvoltare. Aspectul construc- cate de diferiti autori.
tiv al "imeriorizarii" este foarte importa:lt. A~a de pil&i, "interiori-
zarea" unor valori in con~tiin1;a~i personalitate creeaza 0 mobilizare
pentru acele valori - fapt ce transform a consumatorul de v2.lori dis- 2. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE
tant, filozoful - In militant pentru 0 cauza expr:mata prin valorile
respective. Analiza tabloubi vlrstelor cuprinde destule neconcordal1\c, adeseori
In decursul copiEiriei ~i al adolescentei au loc multe procese de determin:lte de preoc:!pari1e mai mult sau mal pUlin dominame pentru
acest fel. N umeroase din cerintele legate de moraEl, practica sociala, 3.:1umite virste ale unor autori - dar ~i datorita repereIor psihogenetice
dorinta de .a fi folositor societalii, devin cerintc ir..terne $i aqioneaza nonconcordante utilizate de ace~tia. La acestease adauga fapml di in
ca atare In strucrura imerna a componamernului ; de asemenea, 0 serie timp ce primele vlrste aparin di'ferite studii ca fiind dominate de pro-
de cerinte igienice, estetice, exterioare la iucep:.:t, devin cerinre interne. cesul dez\-o!tarii, iar vlrsta a treia e domina ta de regresii psihice -
In aceste conditii se modifica mereu schema de conditionari la care vir3tele adulte slnt tratate ca reprezentJ:nd un plato:! de maturizare In.
ne-am referit mai sus. Gre dispar reperele psihice ...
Se pare dl printre conceptiile care au contribuit la cOnturarea 'unei
Ca atare, dezvolrarea ps~hid poate fi pnvna ca un pr<xes ce tmde ,pre armo- Ylziuni integraliste privind wate ciclurile vietii pOt 1'i cita,;! in primul
n~Zlre, echilibru cu mediul exogen (natural) ~i social ji Cll prop:-iile aspiraiii, dcrinie. rirld reprezentantii psihologiei abisale. Pentru S. Freud ~i adeptii Sat
E'-"ident, diagram a cvenimentelor ;i solicilarilor vie~ii 'concrete ji reale alimenreaza [215, p. 56-125], copilaria are 0 fo;:u·te mare valoare, ceblalte faze
dezar!Tlonizarea realizad la U:1 moment dat - in limp ce for;eie creatoare ji activis- S:1'1cicluri ale vietii reediteaza ~i se exprima C1 reZO;1J.nte psihice ale
mul wlui armonizeaza !attlril~ dizarmonice. Ciud dizarmonia depa)cjte anumire limite copi!ariei (aspectele dominant clinice:).
ce adaptare, ;Jcornoda:-e sau asimilare, apar dificulta;i. Accstea pOt fi de adaptare, de Cel care este considerat lnsa ca psihologul cel mai centrat pe psiho-
::1cadrare ~i stapinire a situa'liei prin nuanpre d:':1inuad a trai,ilor afective ji a. logia virstelor (mai ales adulte) a fost Carl Gustav Jung (1875-1961).
subiectivitaiii (instrainarea) sau de ravagii interne dominate de nelinL-ite ~i teama (an- C)[ectlncl caracterul secund acordat de Freud vlrstei adulte, in raport
xletatc). c-: copiElria, Jung suger;eaza ideea unei dezvoltari continue in care viap
',Jci:11:1~i institutiile, religia ~i miturile au un lac de sea:na. EI a sesiz<:r
Exista 0 serie de caracteristiei cu privire la reperele psihogenetice fa~tuj ca ill ju:-ul vlrstei de 40 de: ani are loc un proees evident d:;
~i psihodinamice. i::diyiduatie.
a) Reperele psihogenetice se exprimaln compozi~ii foarte complexe o foane interesama descriere a ciclurilor de denoltare umana a
ce pOt pune In evidenta normalitatea san abaterea de 1a aceasta (l'ntlr- efectuat Erick H. Erikson [69]. Utilizind metoda biografica ~i analiza
zierez_ sau avansul In dezvoltarea psihica) ; :storico-socio-psihologidt, Erikson, psiholog de pregatire freudiana, a
b) prin intermediul ierarhizarii modului de a se exprima, al repe- fost ccya mai atras de Y ung~i, ca ~i acesta, a fost interesat ~i de carac-
relor psihogenetice se pOt pune in evidenta caracteristicile de maxim ac- tcristicile adultului, fenomene neglijare in literatura de specialitate. Ca
tivism, latura clinamica mai pregnanta, forta investitiilor psihice active ~tare, Erikson considera ca dupa stadiile freudiene de dezvoltare (oral,
la un moment clat. Pe baza cunoa~terii aceswi aspect se pot elabora ~:1al, hEe $i genital) exista stadiile psihosociale ale dezvolt:lrii cului.
strategiile educative de maxima oponunitate (zona dezvoltarii pro- Ed:son a emis ideea existentei unor componente duale' (pozitive ~i nega-
ximale) ; tiye) aflate in opozi~ie In fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii
c) lntlrzierile prelungite de aparirie a caracteristicilor psihice con- pe care Ie expune. in ordinea descriptiya succesiva in stadiul oral (primul
siderate repere psihogenetice eonstituie indicii de retard sau debilitate an de via~a) exista relatia bipolara de caracteristici, incredere-neincredere
psihica In majoritatea cazurilor in anii copilariei ; ca expresii ale dependentei copi1ului de calitatea Ingrijirii parentale.
d) Innrzierile de dezvoltare dupa aparitia normala a caracteristicilor
implicate prin reperele psihogenetice e';identiaza condi~ii defectuoase de:
b acest sellS, lngrijirea caIda, echilibrata, calma determina lncredere,
iar lngrijirea dezordonata, capricioasa, dezvolta ndncredere ~i teama,
educa~ie ~i mediu sau conditii de existent,a stresanta ;
·suspiciune. Aceste caracteristici se instaleaza in structura intima a reac-
26
~iilor - se stratifidi In incon~tient ca 0 structura bazala. Ea poate fi pentru genera1;iile vii to are, pentru progresul ~arii, 0.1 umanitatii etc.
greu schimbata. Egocentrismul exprima ratarea atitudinii altruiste.
In stadiul urmator, de 1a 1 la 3 ani (stadiul anal) se dezvolta carac- Ultimulciclu, 0.1 8-lea, se contureaza In anii batrlnetii co. expresie
teristici levate de autonomia ~i emanciparea copilului de tutela: imediat a nuclearizarii activitatii psihice in jurul trairilor derealizare, versus
Darentala ~ersus simtul ru~inii ~i al indoielii ca expresie a incapacitatii disperare. Sensul realizarii se construie~te din posibilitatea de a privi
de a dobindi autonomie. Excesul critic privind micile accidente ale vlata ca pe 0 realizare - contrariul ei se constituie din retrospective
virstei (stricarea de obiecte, imiqiuni spontane etc.) duc 1a exces de c:: vad e~ecurile, ratarea san dii precare alese in viata.
Erikson a comiderat di in ±'iccare sradiu se manifesta crize ce im-
ru~ine. Daca i se lasa liber terenul dorinldor copiiului de a efectua
singur 0 serie de activita;;i marunte, se dez,-oIta autonomia. Ulterior, plica comrarieri (prin familie sau societate) ale liniei de dezyoltare
in aIte faze, aceste caracteristici pot fi modificate - dar adeseori se ':.tr-un anumit sens implicat in structura duala a celor opt stadii sau
instaleaza intre structurile fundamentale. cicluri ale vielii.
Stadiul a1 treilea (lntre 4 ~i 5 ani) este un stadiu dominat de consti- o serie de autori - antrenati in aplicarea teoriei lui Erikson - aU
tuirea initiativei - versus vinovatia. Iniliativa se manifesta ca motorie pus in evidenta 0 oareeare deosebire intre structurarea idemitatii fetelor
~i imelectuaEl (imaginativa) ~i se instrumemeaza prin abordarea de ~i a baietilor in cidul adolescent. La tinerele fete, organizarca ide:nitatii
tot felu1 de aqiuni, c.a jocul, comunicare3. prin vocabular. In cazul in 5e prelunge~te pina dupa casatorie dnd se structureaza paq:ial prin
care initiativa nu este lngradita, ea devine caracteristica psihidi. Ingra- idemitatea sotului - dupa cum considera Donnal ~i Adelson.
direa ~i evaluarea ei ca inoportuna creeaza sentiment~.:d de vinova~ie,. In aIte studii privind ciclurile vie~ii, acestea sint mai plltin nu-
care se stabilizeaza ~i el in structura personaE tatii. meroase. D. Super ~i colaboratorii [221, p. 56-62] (1970) descr;e cinci
stadii :
Stadiul sau cielul .0.1patrulea de viata (lntre 6-11 ani) se consuma
in juml pcrechii complementare de trasalUri psiho-potentiale, sirguinp 1) ,\=_QpiElria,dominata de procesul cre~terii (de 10.na~terc la 15 ani).
,-ersus interioritatca (Ia Freud = periaada de lateura). ~coala absoarbe· Dupa Super, in aceasta perioada se realizcaza integ.r<:trea soc:aEl prin
ceo. m:1i mare parte a disponibilitatilor capilului. ~coala impune reguli instruire (socializarea cuno~tintelor) ~i prin constituirea de interese vo-
~i tendinte spre sirguinta. In fapt, in ~coala are loc procesul de dezvol- cationale;
tare al sirguintei, dar ~i traire:1 inferioritaiii in cazul in care capilul nu. 2) A doua pcrioada, a ado1escentei, se caracterizeaza printr-o evi-
poate raspunde cerintelor sirguintei impuse. Confruntarea copii1or Cll denta maturizare biologica (de la 15 1.0.25 ani), In aeeasta perioada
esperienta slrguintei este grava. Dllpa cum se poate observa, Erikson are lac cre~terea capacitatii de adaptare profesionala ~i a idemificarii
Elrge~te determinarea socjaG a dezvoltarii psihice. Inferioritatea se ma- de sine;
oifesta co. reaqie de e~ec. Stadiul al 5-lea ~re lac intre 12 ~i 18 ani ~i 3) Tinere~ea (de 13025 1a 44 ani) este 0 perioada de maturitate in
este dominat de con~tientizarea identitalii eului, versus confuzia rolu- care are loc imegrarea in profesie ~i In numeroase cazuri, identificarea
rilor. Dadl identitatea eului se traie~te amplu, se intaresc increderea,. ca un domeniu profesional specific;
?-utonomia, initiativa. Confuzia de roluri sa~ identificarea Cll roluri 4) Urmatorul stadiu, Intre 44-65 ani este dominat de integrarea
negative estc frecventa la copiii delincvenii ~i implica intarirea neincre- profesionala ~i este denumit stadiu1 men~inerii ;
clerii, lndoielii, ru~inii, inferiorita1;ii. Comportamentul sexual este im- 5) Ultimul stadiu, 0.1 vlrstelor In::tintate, se caracterizeaza prin de-
plicat ~i el in identitate. E~ecu1 de roluri nu este de nerecuperat - In, zango.jare profesionala. Cum se poate 1esne observa, D. E. Super (1970)
fazele urmatoare.
milizeaza criteriul pozitiei fat a de angajarea profesionala. In o.cela~i
In 0.1 ~aselea cielu .0.1vie~ii (virsta mijlocie) perechea de structuri mod caracterizeaza ciclurile vie~ii ~i D. C. Miller ~i W. H. Form (1951)
antren3.te este intimitatea, versus izolarea. (E vorba de faDt de perioada [145] care accentueaza relatio. individuala eu munea in· cichrile vietii.
tineretii ~i lncepuwl vietii adulte.) Intimitatea se cC:J.stit~ie ~i lntare~te
In aeest sens, copilaria este etapo. prepo.ratiei pentru munca (plna 10.
r:rin ~ntemeierea unei noi familii - ~i se refera 10. prietenie, angajare
~1 deslgur, sexualitate. 10 ani), urmeaza initierea In munca (pina 10. 20 ani), in perioada adoles-
eentei. In stadiul tinere~ii (de 10. 20 la 30 de ani) se acumuleaza expe-
Al ~apte!ea ciell] 0.1 vie"\"iiimplidi vlrsta adult a !11i ilocie ~i perechea_
ri('uta de mundi. Intre .30 ~i 60 de ani are loc 0 perioada de munca
~e re~a\ii alt~:lism, versus egocentrism. Altruismul exprima preocupari
~l fata de al1;ll nu numai fa1;a de cei din familie - inclusiv preocupari, stabiEl, iar ulterior lncepe perioado. pensionarii. Demografii, la rindul

28 29
lor, construiesc piramida vietii implidnd de asemenea criteriul prepa- importante adaptative, se pun baule personalitaiii, se constltule struc-
ratiei ~colare (integrarii ~i dezintegrarii in munca). turile mai importante energetice, intelectuale, creative, indusiv socia-
i>lodificarile imponame din viata soci0.1a, ori profesionala, i~dustr;a- bilitatea, 0 serie de aptitlldini, caracteristicile comportamenrelor de baza,
lizarea, urbanizarea au creat un cadru nOli mai activ ~i presant de a!1- reac1;iile afective - voli\ionale, mu1cilateralitatca aspiraiiilor etc ..
trenare 9i integrare socia1::£, fapt ce a stimulat numeroase ini1;iative pri- Tot 1:n copiElrie are loc procesul alfabetizarii, proces ce 1:n societatea
yind cercetarea evolu1;iei capacitatii de In\-a\are - sociaEi ~i profesio- moclema lncepe Inainte de inrrarea copilului lil $coala. Prin aUabeti-
nala ~i 0 optica a ciclurilor viqii legata de aceste probleme. In as::fel de zare, copilul se adapteaza conditiilor fundamentale $i primare ale nive-
descrieri ale ciclurilor vierii, copilaria ocupa un loc relatiy restrins. lului social de cultura. Dezvoltarea pc acest plan se continua plna in
1n acest s~ns, H. Moers [148, p. 28-37] (1953) consider?: ca prima mome:1tul In care posibilitatea de a scrie $i citi, devenite active, lneep
perioada, a copilariei ~i tinerqii (0-20 a.l1i) estc de intensa forma:'c, sa seryeasca trebuin~e $i interese psihice inrelectuale doblndite (interne)
de intensa cre~tere ~i 1nva1;are. Intre 21 ~i .31 de ani se situeaza a dCJiJ2. $i btretine astfel un nivel de cultur)i, dinamismul $i apetitul sau.
perica.cIa a vierii ~i prima perio0.da adulta dominata de integrarca pro- Perioada adolescen1;ei (puberratea, adolescenta de la 10 la 20 ani)
tesionaEl, dar $i de receptivitate fa1;a de invatarea implicata 1n viata este legata de problemele mai intime ale in tegrarii .'icalare ;i sociale a
sClciala. A treia perioada (1ntre 31 $i 44 de ani) este a miezului "ietii copiilor, dar ~i de aspectele complexe ale debordan rului dimorfism
umane ~i S0 caracterizeaza prinrr-o receptl':itate scJzuta pentru lm-a- sexual. Se $tie ca sub influenta condi1;iilor nefaste de via~a, a dezotdi-
tare (probabil 5i datorita expansiunii In problemele complexe ale "ietii). nilor educative $i a mizeriei, delincven~a minora a crescut siili~itor 1n
A patra perioa&i a viqii (intre 44 ~i .55 de ani) este considerata de ultimul secol $i mai ales dupa al do ilea razboi mondial - End de mai
:\lcers ca 0 perioada de criza de autoc;l:iOa~tere (conditionata 5i de mare incidenta in mediul urban ca in eel rural, ceea ce facepe multi
regresia fU11qiilor de reproduqie). in a cincea ~i a $asea perioada (de autori sa 0 considere legata de procesul de urbanizare $i d~ s.::himbarea
la 66-.58 la 69 de 8.11i ~i pina la sfhirul vietii) se conrureaz:: dGCla: gener.11a a valorilor morale ~i culturale concomitent cu urbanizarea.
pericade ale ba trinnii. Schimbarile profunde de stil de viata, confon, solieitari, distracti.i,
Sintetizind aspectele ce se pun 1n nide:1d£ in legatura CD ciclurile, aspira\ii etc., legate complementar de schimbarile in procesele de munca
etz;pele sau perioadele vieiii, am consider a \"8.1i&1.0 lmpariire in cicLui indusr:-iala creeaza un COntact educativ mai superficial $i episodic al
de "iata de complexitate din ce in ce mai mare il1 care intereseaza ,t:-:1C- p~bn,;ilor eu copiii, dar ~i necesitatea unci :1ten\ii din ce in ce mai
rl!ra tipului de activitate, tipu1 de rela,\ii 5i strucrurile opoz:1l1te ce ali- mari far,a de procesul educatiei ~i instruirii pentru viar,3. social-wlturala
menteaz:t transformari ale dezvoltarii . .5i economica mai complexa. Sensibilitatea psihica a puberului ~i ado-
lesceIi.tului aHat in pEn proces de dezvohare a eului $1 con$tiintei de
3. CICLURILE ~I ST ADIILE DEZVOL T.\.RII PSIHICE sine ~i salt de mentalitate $i responsabilitate, pe care treouie sa-l faca
- determina 0 fragi1itate deosebita fa1;a de arice fe! de influe!1\e.
Dupa cum s-a vazut, problemele denoltarii psihice ale omului sint Panicularitaiile de personalitate se accentueaza in perioadele pu-
foarte Ilumeroase $i cu adt mai dificil de abord2.t cu elt societatea rr:o- bertalii $i ado!escen~ei dilatlndl1-se uneori $1 nudearizindu-se impetuos.
Cerna, prin dezvoltarea sa impetuoasa, a capatat 0 serie de carac1:e;:-istici Este considerata 0 perioada de trecere. Exista adolescenta prelungita
care creeaza un cadru de condition are saci.?.!, familial, material, conti-
nental $i planetar special.
(22-24 ani), perioada coilturata astfel prin preluIfgirea adaptarii $i
matunzarea personalidtii ..
In acest context, subliniem pregnanp 8. trei mari cicluri ale vielii ~i
elteYa caracteristici ale 3.cestora, dupa Cl;m urmeaza :
b) Etapa sau ciclul adult, ce pre[;.mge~te den'oltarea psihologica. a
a) Ciclul de cre~tere # dezvoltare, din primii 20 ani de viata. Acest
omubi, se extindep1na ]a 65 de ani. In timpul acesrui ciclu (denumit $i
<:iclu caprinde clteva perioade de viT~a care la rlndul lor incorporeaza virsta a doua), personaEta tea umana se an treneaza in responsabilitatile
Eecare sub-stadii oarecum specifice (copiElria CD substadiile ei, puber- saciale $i profesionale contribuante. Acest cielu cuprinde ~1 el citeva
tatea ~i adolescenta). ctape: tineretea cu substadiile ei (de la 25 la 35 ani), etapa adulta
Copilaria, ca prima etapa a vie~ii, se ]'ntinde pe 0 pericada de timpurie sau precoce (de 1a 35 1a 44 ani), etapa adulta medie (de
aproximativ 10 ani 5i constituie etapa de maxima importan1;a pentru la 45 1a 54 ani) $i etapa adulta prelungita sau tardiy8. (de la 55 1a
1:ntreaga dezyoltare ulterioara. In copilarie se formeaza toate conduitele 64 ani).

30 31
Tabelttl ny. 1
avea grade de concordanta sau discordanta relativ complexe si sa aco-
pere cimpul constiin~ei, al aspiratiilor ~i al obiectivelor. In etapele ti-
Cicllli Caracteristici
vietii
Substadiile implicate privind moditicarea
nerelii are lac si dezvoltarea generahi a experien1;ei sociale cu lntreaga
I Caracteristicile fUlldamentalel sa gama de inedit~i de responsabilitate.
Pren~"tal Etapele adulte siut incarcate de oSliga1;ii implicate In ierarhia pro-
J.~~rn19'rea organlsmu-
(91uni) lUl, Na~terea Perioad2. fetalii precoce creitere fesionala, de obliga~ii familiale -- de aspene din ce in ce mai complexe
,~ . Pcrioada
I Perioada fehla tardi',a
embrionara. I eel mai intens ritm de si solicitante pe aceste planuri. Ierarhia profesionaEl, ca si antrenarea
Copilaria ~i Insll~irea (in'riitarea) - Primul an de viata; Ritm foarte intens de multilateraEi in roluri si statute, extraprofe'sionale pe linga cele pro-
pubertatea conduitelor de ere~- ...cPrima eo1'iliirie (pe- cre9tere staturalii 'Ii fesionale, creeaza 0 oarecare criza de timp la nivelul !Utmor virste!or
il'lclusi~T tere, autonomia, au- rioada antepre~co- ponderalii in 1'rimul
!
(1- - mai ales a celor active. Data fiind viteza relativ mare a progresului
dolescenta toserlire2., autocon- lar;l 1- 3 a.ni); an, ritmlll cre~te . !! impus de revolu~ionarea tehnico-profesionaEl, are loc pc pafcurs ~i 0
(0-20 a:lli) I trolu!, irniitarca, in- !::: A doua copi/arie treptat eu un puseu
su~irea de stra tegii de (perioada 1're9co- in 1'erioada pre9colarii "perimare profesionala" mai mult ~au mai pli~in grava, care mareste
illstruire )i autoinstru- . larA 3-6 a.ni); 9i altul in 1'erioada distanp psihologica dintre cerin tde profesionale ~i posibilitatile indi-
irea, socializarea con- .::. A treia copilarie puberitiitii. yiduale de a Ie satisface. Pe plan social, acestei cerinte ii raspund reea-
duitei, integra rea fa- (perioada ~colarii La 24 ani ere~tere.a
milial;l', ~colad, so-
lifieari!e, recielarile, dubla ~i tripla calificare, "invaprea permanenta"
micii 6 - 10 ani); staturalii inceteaz1i
cio.15., subidentitiitile -'- Pubertatea (10- [156]. Subidentitatile la care ne-am referit deja 15i modifica amploarea
socio-culturalc, fami- ; 14 ani);
~i intercorelatii!e.
liala ~i ~colad - Adolescenta (H-,- c) Ciclul al treilea sau etapele virstelor de regresie (ale bZitrilletii)
l 20 ani); se extind de la 65 de ani pint/, la moarte. ~i in cadrul acestui cielu se
.!:.. Adolescenta pre-
lungita (20-24 ani) I delimiteaza pe;-ioade (perioada de adaptare, aceea a batrine1;ii timpu.rii,
I a batrlneiii propriu-zise ~i perioada marii batrlner;i ~i a regresiei finale
Yirstele COIltritmie la '/iat:1 pro-l - Tineretea 25- 35 EchiIibru 9i 'litalit"te
adulte active ani; procreere acti'la.
I sau ciclul terminal).
20-65 ani duch?", familii
unci construqia
deci a I - Virsta adulta pre- In virsta adult1i pre- Perioade!e b~ltrinetii, considerate si ca post-adulre, se caracterizeaza
su biden titiitilor pro~1 eoce 35- 44 ani; coce u90ar~l deterio- printr-o acumulare de oboseaEi 5i uzura intern a care mineaza treptat
parentale
- Vlrsta adult~1. mij-
45-55 ani;
rare senzoriald ('/izualii) I organismul 5i modifica funqionalitatea psihid, scazindu-i produCtivi-
fesionale, marit:11e 'Iii - locie
Virsta 2.GultiJ. tar-
care se extinde ~i spre
2.lte zone senzoriale t3.tea. Ie~irea din cimpul muncii, ca si reducerea nueleu1 ui familia! prin
di'/a 55-65 a;,i plecarea copiilor (fenomen de denuclearizare familiaEi) creeaza modi-
Virstele de
iWlolutie
DezJ.ng:1jare 1'rofe5io-
na15.ada1'tare la denu-
- Perioada de trecere: L~oar1i intensificare I ficari complexe In dmpu1 preocuparilor,
Subidentitatea profesionaEi ~i matrimoniala
intereselor,
se estompeaza
a stilului vietii.
sau intra in
65::::90 ani clearizarea familici 66 - 70 ani; I a deteriorarii organice crize (prin decese). Bolile de degenerescenta fac din aceasta perioada
- Perioada primei ba-, in perioada de treeere.
trineti 70-30 ani;1 Ritmuri foarte inegale fragila 0 etapa de instrainare ~i aceasta ell atit mai mult cu elt se
-' Perioada celei de-a 1 de deteriorare a func- tra:eFe sentimentul inutilitatii sociale si al "abandonului", data fiind
90 ani; ill celelalte criza de timp a copiilor deveniti adulti plecati din casa parinteasca in
doua batrineti 80-11 tillar 9i energieiperioade
psihiee propria lor familie.
- Perioada IDarii ba-I eu deces in oricare
trineti peste 90 ani. i din ele Exista numeroase probleme p1'ivind transfermarile de "statut de
virsta". Aceasta cu atlt mai mult cu elt unii aurori eum este L. D. Cain
in etapele tinerqii integrarea sociala-profesionala si punerea bazelor [33] se refera 1a ambiguitati intre statutul de vi1'sd( ~i referintele subiec-
unei noi familii, constituie cadrul trebuinte!or personale, dar conco- tive ~i obiecti"e ale indivizilor (fapt la care ne-am referit, dealtfel, ~i
mitent ~i al solicitarilor sociale. in aceste conditii se structureaza mai noi in int1'oducerea acestei lucrari dar dintr-o alta perspectiva).
profund subidentitatile profesionale (ca roluri prospective alimentate Douglas 1. Hall (1976) [97] a subliniat pe buna dreptate fapml
profund), subidentitatile legate de structurare., familiei personale ~i ca In timp ce pentru ciclul de crestere ~i dezvoltare (copilarie ~i tinerete)
subidentitati parentale in cadrul noii familii. Aceste dimensiuni pot statutul de vlrsta ~i 1'01 de~i In pe1'manenta tranzi1;ie slnt institutio-
nalizate (institutii ~eolare, militare etc.), odata cu casatoria (care are
32
33
tendin~e de a se realiza maiales in tre 23 ~i 25 de ani) schimbarile din
virsta adulta sint greu de surprins. Psihologia sociala moderna a adus 0 precizare pentru planul "ten-
Exista i!lsa chiat in materialul ciclului de cre~tere ~i de dezvohare dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per-
psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecumsocial sonalitaiii. Nu e yorba de coexistenia de mai multe personalitaii in
prin cri teriile care justifica delimitari de ctape. Viaia socia!;!: se schimba 1nveli~ul uneia, ci de multitudini de raluri ~i statute sociale reglate de
intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza
prima nutritiva" pentru procesul dezvoltarii psihice. Modul cum are obligatii, aspiraiii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista In
Joc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind special in privinia rolmilor ~i statutelor sociale trei categorii mai evi-
achizi1;ii componarnemale, cum ar fi comportamentele de mers, compor- dente [237]: a) rolurile ~i statutele naturale, obligatorii, programate
tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora pril1 structura primara, existential umana, saturate de demente situa-
in structura personalitatii, sufera un fel de proces de deplasare in trep- iionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetaienie,
tde viqii spre virste mai timpurii. Se ~tic di exista 0 tendinta denumita na~ionalitate, statutele de fiu sau parinti etc.; b) a doua categorie este
de psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertaiii de a a rolurilor doblndite ~i de adeziune. Acestea siut incarcate de efofturile
cobOrI inspre etapele copiE"iriei. Pe de aha parte, exista 0 tendinia a prin intermediul carora au fost dobindite. In aceasta categorie se Cla-
adolescenici de a se dilata in spre al doilea ciclu de vlrsta, cel adult. seaza rolul ~i statutul de SOl' so~ie, cele profesionale, cde de titluri de
Tar aceasta din urm:i, la rindul sau, tinde sa impinga ciclul sau virsta ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statutele de adeziune sociala, politica etc. ;
a treia peste deceniul al ~aptelea. Problema 10ngevid1;ii a capatat con- c) a treia categorie, a rolurilor poten~ial vinuale sau prospective se
tur nou in societatea moderna. In anul 1750 durata medie a vie1;ii era caracterizeaza prin Incarcare cu aspiratii, dorinie, visuri. Aces:ea din
de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe tari la 70 ani. Ocu- urma au funqii irnportante reglatoare. Densitatea acestora este :naxima
parea oameniJor in piramida profesionaEi s-a extim spre 64-65 de ani Ia virstele adolescen~ei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de
ell tendinle largi de absorbiie a intregii populat;ii apte de munca. Dato- problematica subtila a solicitarilor de multe ori contradictorii ale sta-
rita cre~terii nivelului de trai ~i a unei vie1;i ac:ive ~i mai SUPUS3- tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu-
reglementarilor sanogene, foarte rnul~i oameni sint in zile!e noastre inca mero~i factori ~i condit;ii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de
nucIearizare a subidentitaiilor mai caracteristice implicate in persona-
deplin ap1;i de munca la 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon-
litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub-
sabilitat;ile profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat
identita1;i: subidentitatea de apartenenia familiala; subidentitatea ce
a preocupare mai intensa pentru rrieniinerea paqiaEl in munca peste
implica roluri de comribuiie activa ~i amprentele acesteia asupra per-
64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ca atare se ex-
sonalitatii (jocul. invaiarea ~i munca); subidentitatea integrarii social-
prima in modificarile de legislaiie a muncii din multe 1;ari. Pe de aha culturale eu rolurile corespunza toare.
parte, dezvoltarea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo- In copilarie, subidentitatea de apanenenta familiala este dilatata,
difid sistemul cerint;elor pri vind preparat;ia celor ce "produc", dar ~i . clara ~i incarcata de dependenia copilului de parinli ~ educatori. Sub-
creaiia de noi profesii ~i noi rela1;ii in structura generaEi ocupa1;ionala identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitaiilor se reali-
sociala. zeaza prin cumulare de invalare spontana, joc ~i instruire ~ duce la
N u numai in statutul virstelor exista transformari - deloc negli- constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitaii adaptative complexe.
jabile. Personalitatea umana se diversifica ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot Subidentitatea integrarii social-culturale se realizeaza difuz, legata de
[193] vorbea la sfir~itul secolu1ui trecut de coexistenia mai multor per- subidentitatea de roluri aservite activita~ilor, dar tinde sa se distan~eze
sonalitaii in aceea5i fiinia umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. u~or, treptat ~i se contureaza ca subidentitate apartenenia sociala, ci-
omulni modern au fost vazute de psihologii generaiiei lui Ribot ca vica, de neam ~ de ~ara.
puncte de plecare pen tru sf1~ieri laun trice care duc in esenia 1a patolo- In pubertate ~i adolescenia, subidentitatea de apartenenia fa."l1iliali
gizarea personalita~ii umane. * se incarca de aspirat;ii spre independenia ~i emancipare de sub tutela
paternaLi (inclusiv prin marurizarea sexuala). Subidentitatea de .roluri
• Aeest punet de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de eurentul .existen- dobindite aservite activitaiilor se incarca treptat de roluri prospective
,ialist" . profesionale ~ iar subidentitatea integrarii social-culturale se dilata,
incarcata de cerinie sociale ~i cu roluri poten~ial prospective intii difuze

35
tendin~e de a se realiza maiales lntre 23 ~i 25 de arri) schimbarile din
virsta adulta sint greu de surprins. Psihologia sociaHl modern a a adus 0 precizare pentru planul "ten-
Exista insa chiar in materialul ciclului de <:re~tere ~i de clezvoltare dint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale per-
psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecum social sonalitatii. Nu e vorba de coexistenia de mai multe personalitat;i in
prin cri teriile care justifica delimit~tri de etape. Viata sociala se schimba Inveli~ul uncia, ci de muhitudini de roluri ~i statute sociale reglate de
intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza
prima nutritiva" pentru procesul dezvoharii psihice. Modul cum are obligat;ii, aspira1;ii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista in
loc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind special in pri vin ta rol urilor ~i statu telor sociale trei ca tegorii mai evi-
achizi1;ii componamemale, cum ar fi comportamentele de mers, cornpor- dente [2.37]: a) rolurile ~i statute1e naturale, obligatorii, programate
tamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora prin structura primara, existential umana, saturate de elemente situa-
in structura personalita1;ii, sufera un fel de proces de deplasare In trep- tionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetatenie,
tele viqii spre virste mai timpurii. Se ~tie ca ex:ista 0 tendinta denumita na1;iona1itate, statutele de fiu sau parint;i etc.; b) a doua categorie este
de psihologul J. M. Tanner (1964) [247] "seculara" a pubertatii de a a roluri1or dobindite ~i de adeziune. Acestea sint incarcate de eforturile
coborl inspre etapele copihlriei. Pe de aha parte, exista 0 tendin1;a a prin intermediul carara au fost dobindite. In aceasta categoric se cla-
adolescentei de a se dilata in spre a1 doilea ciclu de virsta, cel adult. seaza rolul ~i statutu1 de sot, sotie, cele profesionale, cele de titluri de
Iar aceasta din urm~l, la rindul sau, tinde sa impinga ciclu1 sau virsta ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statute1e de adeziune sociala, po linea etc. ;
a ueia peste deceniu1 a1 ~aptelea. Problema longevitatii a capatat con- c) a treia categorie, a rolurilor potential vinuale sau prospective se
tur nou in societatea moderna. In anul 17.50 durata me die a vie~ii era caracterizeaza prin incarcare cu aspiratii, dorinte, visuri. Acestea din
de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe 1;a,i 1a 70 ani. Ocu- um1a au funqii importante reglatoare. Densitatea acestora este ma:><ima
parea uameni10r in piramida profesionaEl s-a extins spre 64-65 de ani . la virstele adolescentei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de
eu tendint;c largi de absorbtie a intregii populatii apte de munca. Dato- problematica subtila a solicitarilor de muhe ori contradictorii ale sta-
rita cre~terii nivelu1ui de trai ~i .a unei vieti active ~i mai supusa tutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de nu-
mero~i factori ~i conditii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de
reglementari10r sanogene, foarte multi oarneni sint in zilele noastre inca
nuclearizare a subidentitatilor mai caracteristice implicate in persona-
deplin apti de mund: 1a 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din respon-
litatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de sub-
sabilitaii1e profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat
identitati: subidentitatea de o.partenenta familiala; subidentito.tea ce
o preocupare mai in tens a pentru mentinerea partiala in munca peste
implica roluri de contributie activa ~i amprentele o.cesteia asupra per-
64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ea atare se ex-
sonalitatii (jocul, Invatarea ~i munco.); subidentito.tea integrarii socio.l-
prima in modificarile de legislatie a muncii din muIte tari. Pe de aha cuhuro.le cu rolurile corespunzatoare.
parte, dezvoharea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei mo- In copilarie, subidentitatea de apartenenta familial a este dilatata.
difica sistemu1 cerin1;elor pri vind prepara1;ia eelor ce "produc", dar ~i clara ~i Incarcata de dependenta copilului de parinti ~ educatori. Sub-
creatia de noi profesii ~i noi relatii in structura generala ocupa1;ionaEl identitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitatilor se reali-
sociala. zeaza prin cumulare de invatare spontana, joc ~i instruire ~ duce 10.
N u numai in sta tutul virstelor exista uansformari - deloc negli- constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitati adaptative comp1exe.
jabile. Personalitatea umana se diversifiea ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot Subidentitatea integrarii social-cuhurale se realizeaza difuz, legata de
[193] vorbea 1a sflr~itul secolului trecut de eoex:istenia mai multor per- subidentitatea de roluri aservite activitatilor, dar tinde sa se distanteze
sona1itati in aceea~i fiinta umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. u~or, treptat ~i se contureaza co. subidentitate apartenenta sociala, ci-
omului modern au fost vazute de psihologii generatiei lui Ribot ca vica, de neam ~ de tara.
puncte de plecare pentru sfl~ieri launtrice care duc in esen1;a la patolo- In pubertate ~i adolescenta, subiden tito.tea de apartenenia fa..'11iliala
gizarea personalitatii umane. * se Incarca de aspiratii spre independenia ~i emancipare de sub tutela
paterna1a (inclusiv prin maturizarea sexua1a). Subidentitatea de roluri
* Acest punct de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de curentul .existen- doblndite aservite activitaiilor se Inco.rdi treptat de roluri prospective
~ialist". profesionale - iar subidentitatea integdirii social-cuhurale se dilata,
indircata de cerinte socio.le ~i cu roluri potential prospective intii difuze

35
denta eel putin anumite "fragilitaii"· ale virstel~r omului. Pe aeestea
Ie vom euprinde in lucrarea no astra. Exista apoi 0 anumita eidicitate
~i rdativ decentrate fa~a de aptitudini ~i posibilita~i, apoi mai legate - un fel de incarcari ~i descarcari cicliee .ale personalita~ii umane, pe-
de ele ~i de idealurile vie~ii sociale particularizata, socio-cultural. rioade de echilibru, urmate de perioademaiindlreate~iefitiee.A.Ge-
In adalescenta prelungita (de la 18/20 la 24 de ani) subidentitatea sell a surprins aceasta ciclicitate la virstele copiEhiei, St. Hall la v1rstele
de apartenenta familiala se diladi 5i devine mai complexa, subdivi- adolescen~ei ~i tinererii.
zindu-se in subidemitatea de apartenenta la familia de provenienta, ciar *
~i 0 subidentitate implicata in propria familie, eu roluri parentale ~i * *
maritale, 1mii franjurate, apoi din ee in ce mai conturate ~i impregnate
de ata5ament $i intimitate. Subidentitatile ce impliea roluri aservite prin Din wate cele de mai sus se degaja ideea ca :
activitati se afla in stare de integrare profesionala eritiea, fiind 1nea 1) proeesul dezvoldrii psihice este dinamizat de forme de conditio-
lnearcate de roluti prospective dense. Subidentitatea cultural-sociaEl este nare tot mai eomplexe, in contextul carora se dezvolta conduitele, ciar
$i ea in diL:nare, depa~ind uneori, tot franjurat, dimensiunile subidemi- ~i viaia interioara care eonstiruie domeniul eon5tiintei eului ca instanta
taiii profesionale. de liaj ~i identificare consistenta, continuitate, energie, inseriie ~i expr~-
In etapele adulte, subidentitatea profesionala, socio-culturala $i fa- sivitate a personalitatii ; <

miliaEl (parentala ~i maritala) slnt dilatate. Caracterul subidentitaiilor 2) procesul dezvoharii psihice impune 1nrelegerea unei relati\"e ce-
este relativ stabil ~i bine conturat. Spre finalul virstelor adulte, s1,1b- rinre de raportare a virstei psihologice la virsta cronologica. De$i aces-
identitatile profesionale ~i socio-eulturale se contraeta u~or, subidenti- tea nu coincid deplin, constituie repere importante in psihologia ~i in
tatea familiata tin de sa ram1na eeva mai dilatata. \"iap sociala. Virsta cronologica poate £i privita ca 0 constanta, varia-
in fine, in perioadele virstei a treia, finala, subiden ti ta tea profesio- bila relativ egalitara pentru wate persoanele nascute la aceca5i data.
nala sc dizolva (pcnsionarea), subidentitatea familiaEi devine iar fran- In actele de idemitate civila virsta cronologica este implicata in marile
jurata, ca ~i subidentitatea eultural-sociala. solicitari (cerin~e) legate de viata sociala. ~eolarizarea, majoratul civil,
* pensionarea etc. se raporteaza la virsta eronologiea. Se poate face 0
* * ra portare a dez\"oltarii biologiee la vlrsta cronologica. Procesul de ma-
turizarc sexuaEl exprima 0 latura a virstei biologice. Evident se ~tie
T oate acestea pun in evidenta faptul ea personalitatea are 0 compo- ca denoltarea biologiea nu se manifesta exact 1n acela$i fel la aceea 5i
zi1ie complexa angajata social. Dezvoltarea psihica poate fi privita ca virsta cronologica. In procesul de imbatrinire exista 0 inegala deterio-
un praces de implan taiie tot mai larga 1n via~a sociala, proces ce tinde rare a sistemului muscular, glandular, nervos, osos etc. *
spre echilibrare 1n structuri ce se decentreaza dizarmonie, identificin- In eeea ce prive$te virsta psihologica, ca entitate generala, raporta-
ciu-se (prin numeroase 1nsu$iri ~i expresii) CLl obiectiyele sociale 1n con- rea ei la virsta cronologica evidentiaza de asemenea diferenre. Ca ~i pen-
If''; tul carora se obiectivizeaza prin comportamente. In numeroase lu- tru v1rsta biologica, diferentele slnt de avans de dezvoltare sau de (re-
crari ~i tratate aceasta idee este asimilata in considerarea psihicului tard) intirziere (de dezvoltare psihica) V1rsta eronologiea a ramas din
uman ea un sistem deschis, complex, de tip cibernetie. aceste motive un reper sau ecran de referinte important, dar relativ.
Personalitatea umana sufera 1n acela~i timp ~i reale deteriorari, traire
V1rsta psihologica nu se refera atlt la complexitatea personalita~ii,
a insuficien~ei, neferieirii, dar ~i deficiente, intirzieri de dezvoltare, elt la stratificarea de conduite adaptative care permit forme ascendente
senti mente complexe ~i ambigue, suferinte afective. Uneori cauza aces- de adaptare ~i de aport social. Pentru unele aspecte ale virstei psiholo-
tora este depistabila. A$a e cazul cindse pierd persoane dragi sau are
gice ramin mai semnifieative aspeetele de structura.
loc un insucces graY. In alte situatii, cauzele sint de natura mai 1nde-
In eontextul dezvoltarii dizarmonice sau de decalaj transversal, inte-
partata, 1ntirzieri de dezvoltare, dezvoltari defectuoase, iar alteori au
reseaza compozi1;ia caracteristicilor psihice de baza mai incarcate de
o etiologie mai complexa legata de conditii nefayorabile de via~a, eve-
nimente nefaste cumuhte etc. Mica ~i marea psihopatologie ~i defecto-
* c. r. Par h 0 n, a propus termenul de .ilikibiologie" pentru studiul biologic
logie constituie domenii distincte ale cercetarii $tiintifice. Exista dome- diferen\ial al virs".e:or. Ca alare, se poate vorbi de 0 ilikipsihologie, de 0 ilikisocio-
niul foarte larg al bolilor psihosomatiae ~i al tulburarilor minore de logie Ii chiar de 0 i1ik:pedagogie.
comportament - a defectologiei de dezvoltare (f unqionale-recupera-
bile), 1n care incidentele mai semnificative la anumite virste pun in evi- 37

36
energie, ce se virtualizeaza, dar ~i caracteristicile poten~iale, rezervele-
sau suplean~ele, aptitudinile neantrenate, deoarece acestea constituie 0 PAR TEA A II-a
foqa importanta a personalitatii ~i creeaza coloratura sa specifica. In
conditii de viata ce se modifica, supleantele pot intra in aqiune ~i
facilita readaptarea. In astfel de conditii, caracteristicile psihice mai
.
CICLURILE VIETH
fragile pot sa se deterioreze, ceea cecreeaza tabloul tulburarilor de dez-
vohare ~i a dezvoltarii patologice.
Rda~ia dintre vlrsta cronologidi ~i difer:ite unitati convention ale
folosite ca expresii ale vi!stei psihologice (vlrsta inteligentei, a creati-
vitatii, a memoriei, a afectivitatii, a sociabilitatii etc.) pot aparea ca de
subdezvoltare sau supradezvoltare, dezvoltare patologica, dezordini de Capitolul II
dezvoltare, intlrziere sau debilitate, deteriorare, paradezvoltare. Aceasta
evaluare este conventionala ~i in esenla. statistica, adid are la baza DEBUTUL VIETH
argumente ~i acoperiri de cazuistidi statistica - fiind ca atare raporta-
bila la legea numerelor mari ~i probabilitatea statistid implicata in
1. DEBUTUL VIETH
atributele conventionale de normalitate. lata cum, din nou, strucmra
dezvoltarii ~i problematica de continut a stadiilor em condi\ionadi de
statutul de vlrsta validat social prin conformitatea la cerin\ele sociale.
Deoarece fiiDta umana parcurge un lung proces de formare inca
inainte de na~tere, aceasta fire~te influen\eaza in mod natur;d deosebit
dezvoItarea uIterioara a vie~ii, fapt pentru care acordam 0 mare aten-
tie observativa perioadei intrauterine. Aceasta este perioada celei mai
intense cre~teri ~i dez.voltari a fiintei umane vii. A~a cum am :nai amin-
tit, unii autori (mai cu se-ama cei de coloratura abisala) considera ca
etape:e primare ale vietii omului (stadiile intrauterine ~i primii trei
ani de viata) SIn! "determinante" pentru dezvoltarea ei ulterioara. Para
indoiala - startul in viaia este important cel pu~in pentru vigoarea
sau macar integritatea organismului ~i a resurselor sale adaptative. Dr-
mind structura tabelului nr. 1 ne Yom ocupa in primul rind de perioa-
dele embrionare ~i aspectele mai semnificative ce Ie carac.erizeaza.

EMBRIOLOGIA U\IANA

In momentul in care flageluI spermatozoidului patrunde in pere\ii


o'\'Ulului, se elibereaza aproape instant<lneu 23 de particule numite cro-
mozomi. Complementar, nucleul ovulului emite ~i el tot 23 de cro-
mozomi. Impreuna formeaza materialul genetic. Acest proces de ferti-
lizare se numqte misotis. Cromozomii slnt formati din gene care slnt
particule complexe ce contin codul genetic. Se considera ca genele slnt
segmente de acid daoxiribonucleic (A.D.N.). In cromozomi, genele au
aranjamente specifice lineare. Modelul A.D.N. a fost decodificat ca un
Eel de spirala de doua ori infa~urata in jurul unei axe (Watson ~ Criek).

39
o 2 3
Complementar pozitiilor spiralei de acizi dezoxiribonucleici se afla pe- I
rechi de baze (adenine ce apar intotdeauna ca thymine, greanine ~i Ciclul de PeriCJada· r
cytosine): cre;<tere. primei copi- anteprc~colarul
12- 18 luni micl librului
Stabilizarea mcrsului,
complex. ci;<tigarea
Orientarea cehi-
spre lumea
Desigur swdiul dezvoltarii embrionare prezima importanta atit prin Cop ilftria ]j,rii (1-3 obiectclor ~i experienta intcntionaliUttii
of en a de a descifra regulile implicate in dezvoltarea pl~mara umana cle ani)
Perioada all-
~i prin faptul di permite depistarea factorilor nocivi, destructivi sau ai tcnrescolara antepre~colarul
lociu 18-24 mijl· bale,
luni Dez'lOltarea intensa a.
a inteligentei comunidirii
practice. vcr-
Dez"rol-
cdor ce influenteaza 0 dezvoltare aberanta in stadiile intrauterine ~i (d~ 'cre~a)
formarea tarca autonomiei in autosenirea ele-
ulterioare - in vederea preintimpinarii acestor factori ~i a efectelor lor. mClltad. simpla. :\[area idcntificare
cOD=?tiintci
* ("ce este asta" ?), Animism precocc
* *
antepre~colarul Dez"To ltarea constiintei de sine, Iflr-
mare (24-36 luni) girea ambiantei. )[ar~a intcrogatie ("de
Cele mai sernnificative a'5pecte privind stadiile dezvoltarii embrio- ec", pentru ce." "de unde )tii" i).
logice ~i int'rauterine au fost condensate in tabelul de mai jos (nr, 2), Animismul in restrictie 1:~oar;;'~
in care se pun ill evidenta doua puncte de vedere sau criterii de de- :\ doua co- prc)colarul mic Explorarca , largirea, cl1noa~terea< mc-
scriere a fazelor dezvoltarii primare ale fiintei umane. Cele doua cri- (3- 3-4 ani diului, Adaptare la gr.l.clinija. re 1:-<ti-,
terii sint: 1) Modul in care are lac organizarea sistemelor ~i organelor a-:;i). Pcri~ difiei[:l. Amprellta medi11111i,jce expan-
biologice fundamentale ale viitorului copil; 2) Pozitia si modul de a ()~;t'la pre- si'r
~c()lar;l, dez,
se hrani al embrionului si apoi al famlui in conditiile dez'.'oltarii em- ·;r):~arca ba- Crc:;;terc a au tono111ici in au toscr"tire
b,-ionare si in tr:m terine. z',1"•. perso- eiu 4-5 ani 'Ii imbrftcarc. Denoltare a jocului cu
I~.:ll: ii
-;:G.l pre~colaru 1 mijlo-! subiecti. DCZ'lolta.rca imaRinatiei ver-
Tabclul I'Y. 2
balc-jocul dc-a altcrnantc.~])e~'IOItarea
Fazcle timpllrii ale vietii -, copiI:'iria umana I de aptitudini

prc~colart1l mare Dez'roHarea sociahilitajii, jocul eu rOl,


S\ll:stadii Cuacteristici de u;,za 5-G ani comunicarea ("rorbirea eOJ<textuala)
Cic:ul vi",ii I Sta(!iu Dcnoltarca '1ietii interioare, a apH-.
tudiniIor
--0 --1-" 2

_, treia co- ~colarul illCCP~\tor Alfabctizarca - relatii de competitie;


Din pri- Embrio- Fazi precoce Cariochineza, diferentierea foitelor em- piline (6- 6-7 ani admitcrea. tutele!. IXrersificarea in-
mulciclu logic ritm de (germinali) brionare, diferentierea organelor 10 ani), Pe· vatarii. Jocul cu reouli, submisia la
301 'rietii erqtere ricada ~co- reguli
0-20/ foarte in tens faza medie Organigenezil. intensil., diferenticrca sis-
24 de luni temului osos·sistem ncr'ros Intc~rarca
lari mica,de I ~colarul
in mediul de treccre 7 elaselorl
-9 ani Adaptare
reticentei, ~colara in lirgire.
fOflnarea E:\:perienta
de trasaturi opera-
faza tardi'ra DeZ"loltarea functiona13, intensa, con·
solidarc soma ticii. cultura so- ti-,e de caracter
cial
Cidul de Na~terca angajare expulzarel ~oeul na~terii - Sehimbare radicala sfir~itul ciclului c- Expansiune intelectuala, denoltarea
cre)tere a conditiilor existentei lemcntar spiritului de a7cntura, cOlectionarea,
Copilaria expansiunea curiozWitii, culcarcle 50-
Primul an 0-3 luni sugarul, Adaptare senzoriala intensa, formarea ciabilitatii.
de viata a- perceptiei
daptare pri- mie \ Ginguritul, comunicare
mara afeeti'ra, dcz- Embrionul se dezvolta foarte repede. inca din prime!e zile volumul
'wltare CS.Y, sau cre~te de 8.000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori.
6~-;;::e
- 12luni sugarul1, I Prehensiune bogata a obiectelor,
luni (belJeul) mer- in faza germinala are loc, pe linga Inmultirea celulara la care ne-am
I suI, primele cu'rinte referit, 0 crestere masiva a masei celulare. Aceasta are loc prin produ-

40 4i
In a 15-a zi dupa concep~ie se formeaza pe fara dorsala a embrionului 0 Ingro-
cerea de doua tipuri de celule - celulele primare (germinale) ~i celule ~are (placa neurala). Aceasta poseda o· por~iune cu pereri mai gro'ji (din aceasta se
exterioare de proteqie. Dupa ce oul trece prin tubul falopian al uteru- va dez.volta encefalul) 'ji e formata din cdule embrionare deosebite, neuroblastele.
lui, mai ales dupa fixarea lui de peretele uterin, Incep 0 serie de Celulele pEkii neurale prezinta 0 u~oara Invaginare. Aceasta se adlnce'ite tot mai
schimbiiri. mulL Capetele (crestele) 'jan~ului invaginat se apropie, formlndu-se 'janrul neural 'ji
In perioada fetala timpurie au lac numeroase modifidtri, dintre care apoi tubul neural care se afunda In mezoderm. Celulele acestei forma\iuni vor pro-
acele ale formarii celor trei straturi (ectoderm, mezoderm ~i endoderm). Iifera li se vor transform a devenind celule neuroepiteliale.
Apoi procesul de diferenriere continua. Din ectoderm se vor forma ce-
lulelepielii. sistemul glandular, paml ~i unghiile, organele senzoriale Tabelul nr. 3
si sistemul nervos. Mezodermul la dndul sau va fi punctul de plecare Stadiile dezvoltiirii erobrionare 'ii intrauterine
pentru mu?chi, straturile interne profunde ale pielii, sistemul circulator Stadiile intrauterine
si cel excretor. Endodermul constituie straml de proliferare a majorita\ii Criterii
organelor interne:. plaminii, traheea, ficatul, pancreasul, in testinele, 2 3
tubul lui Eustache, glandele salivare, dar ?i giandele tiroida ~i timusul. 0-3 Juni 3-6 luni 6-9 Juni
Tot in aceasta perioada are loc 0 cre~tere intensa ~i continua a pIa- I
centei care are importante funqii de proteqie a embrionului ~i de Organiza- Faza embrionara., germi- Faza fetala tar-
rea ~i di- nala., earioehineza, dife- Faza organogeneza
coee embrionara. p:e-\
1ll- diva., denoltarea
compatibilizare a nutritiei, oxigeoarii, hidrolizarii embrionului. Singele fereqierea reni'ierea primara a or- intensa. funcrionala.
tens5. (inima, stomae,1
matern trece spre organismul eopilului prin cordonu! ombilical. sistemelor ganelor, formarea siste- plamini, intestine, fi- 'ii consoJidare so-
Pcrioada fctala tardivZi se caracterizeaza prin cre~terea in tensa in organis~ mului nervos, formarea eat, rinichi etc.). matica, poa.te sur-
mului priuura a encefalului Dezvoltarea sistemu- veni na'iterea pre-
marime a fatului, prin dez\"oltarea organelor de sim~, a motilitatii. matura sau ima-
- Vezicolele primare lui 0505 (punete de
Experien~ congenitaEl ~i - Yezieolele secundare osificatie ~i de eon- turitatea
Vezicolele primare mo~tenirea eredi rara au efecte sistenta. cartilaginoas5.).
romb,encefal mezencefal importaIlte asupra dez\"oltarii Dez'Foltarea tesu turi-
acestui nou organism. La ri:n- lor (mu~chi, tesut a-
dipos).
1 prozencefc::1 dul sau ~i experienp gesta~iei Dezvo Ita rea ~i a sis-
(creIPru! arterior,
este ampla ~i complexa, ceea temului nervos ~i a
ce justifica importanta ee i se encefalului
aeorda.
In fazele primare se coo- II 2 3
serva unele caraeteristici im- I
II Pozii'ia 'ii I P. His/a- P. de Irecere Perioada hemolrofa
)prozencelcl plicate in filogeneza (arcuri moaul de trafit Hranire complexa - prin cordon, for-
// ( Cerebroie
ernisfere/e / ) branhiale, urechi ascu~ite, a se hrani C ite'ra zile Patrundere matiune de viJozitati ectodermice ale
al embrio- oui in troro- in u ter, hra.- fatului implantate in peretii roucoasei
coada etc.). Dupa dteva sap-
nuJui 'ii pa., carioehi- nire prin mu- uterine straba.tute de vase sanguine.
tamini de la eoncep~ie are loc iatului neza, forma- coasa ute-
Vezicolele secundare
o diviziune ~ diJerentiere celu- rea stratu- rina (tro-
lara 'extrem de aetiva, eam rilor embri- fob last) apoi
onaTe prin sub-
emisferele
20 000 neuroni pe mllnut.
cerebrale - In contextul orgarr1ogenezei
intereseaza in mod deosebit stanta sacu-I I
lui vitelln
creierul mediu
dezvoltarea sistemului nervos.
Tubul neural odata format -prezinta 0 evolu~ie diferiu a capa-
. 13- 1/, saptCimini posterior Aeesta este de provenienta tului cefalie fa~a de eel caudal. Aeesta din urma se continua un !imp
1]1 ectode:mid ~i are 0 evolu~ie
spinCirii eu tubul intestinal, apoi se obstruiaza ~i fieeare forma~iune continua 0
prezentata grafic in desenele ;aha linie de evolu~ie.
Figura 1 de mai jos (figura 1).
42 43
Capatul cefalic sufera 0 evolu~ie mai complexa.
In esen~a, capatul cefalic al tubului neural este mai voluminos ~i
sufera Intr-un prim momem doua strangulari ceea ce va duce la for. linerii echilibrului, nervii, organele sensoriale ~i in final, mecanismele
marea a trei vezicole desubstant;a nervoasa primara, numite vezicole nervoase ale mimicii $i ale expresiilor emotionale.
primare. Intr-un al doilea moment se vor produce noi modificari, ceea Exista in zilele noastre 0 atenta investigatie a cauzelor produdi-
ce va duce la formarea vezicolelor secundare. Tubul neural sufera $i el ware d: anomalii (inclusiv cerebrale), de dezvoltare ~i de normaliwte
modificari condit;ionate de strangulat;iile la care ne-am referit. In ima- a acestela.
ginile din figura 1 au fost subliniate fenomenele mai sus descrise. Al In tabdul de mai jos au fast condensate categoriile cde mai impor-
treilea desen se refera la faza finaEl de constituire a creierului uman. tame din tre aceste cauze.
Inca la 14 saptamini, creierul uman este propoqional foarte mare
$i complex din punct de vedere structural. Cavitatea ependimara se Tabelul 4.
dilata in unele paqi (ventricolele), iar in altele (inclusiv in format;iunea
mediana $i inferioara .a tubului neural) ramine de proportiile unui canaL
Dealtfel, aglornerarile de celule devin mari. N euronii( celulele neI'~ Cauze Erccte Igiena de!ectuoas;:\
"\loase) incep sa emita prelungiri (axoni $i dendrite) care apoi se vor
structura in contacte funct;ionale (sinapse), legind zone $i pani ale Toxoplasmoze in or-
forma~iunilor nervoase. Se va dezvolta $i sistemul de enzime implicate ganismuJ matern
in reaqiile chimice proprii funqionalita~ii formatiunilor nervoase. AnornaJii
tulburari cerebra
vizuale,lei HidroccfaJii saul alimente
.\lime.ntarealterate.
cu ,tructe
con-
Aceasta perioada (aproxirnativ de la 3 luni dupa conceptie pina la calcificatii
debilitate cerebralel
mintaHi, rnicrocefalii I sene.
~i legume nespalate.
na$tere $i apo! inca 2 ani $i jumatate postnatali) de\'ine extrem de sen, :,[alnutritie a ma-
sibila la factori noci vi. mei incetinirea crqterii numerice a celu- \-D-e-r-iC-i-t-d-e-
-p-r-o-t-c-il-le--9i
lelor ner'/oase. in tirziere in .dcn"oltareal calorii, alimen tatie sit.
Celulele pere1ilor tubului neural vor da prin migratie $i proliferare intelectuala.. afectarea acti-1it:1tii elec-/ rad 9i putina. fiera
wate forma1iunile sistemului nervos. Maduva spinarii protejata de co- ~rice a creierului (R.E. Borwn) Ilapte, glucide.
lDana vertebraEl se va ingro$a in dreptul membrelor (superioare $i in fe- Infeqii "/irale (la
inceputul sarcinii), Uncle gripe (asiatice) produc uneoril Frec"ICqa mediului
rioare) in nivelul dlrora se vor forma nuclei motori puternici (ingro-
gripe asiatice, ru- neinchidcrca tubu
ncrarca tesutulni lu i neu ral ~i dege-I
nervos -- ori mal· infcstat eu epidcmii.
~area cervicala ~i lombara). heort formatii. Hubcola mamei produce'
tntre 4 ~i 6 luni incep sa se mielinizeze intens terminat;iunile neu- adcscori maHormatii carc!iacc, defi·'
ronale ale maduvei, radacinile an terioare motorii, radacinile posterioare cite auditive ~i vizuale, malformatii;
senzitive, radacinile comisurilor anterioare, cordoanele anterioare, late- ale sistemului nenos ccntral la fH.!
rale $i posterioare ale substant;ei albe, fapt ce va perfecta conexiunile ~i Eadiarii )'laIformatii grave.
Au fost c·1identia te la Ffiro~il11a.
i
asociatiile dintre segmentele ~i etajele sistemului neryos. !
In finalul lunii a treia se dezvolta evident $i cerebelul (vermix), apar Paraziri MaIformatii. debilitate generala.
circumvolu~iuni1e lui. i Paraziti transmi~i pnn

La Inceputul lunil a cincea se formeaza pe suprafat;a emisferelor aJ ciinilor.


primele ~anturi ; in luna a 7 -a scoaqa cerebraEi dispune de 6 straturi Ereditate incarcati Boli genetice (cca 1800 au fost
I intermediul pisiciJor ;;i
depis'i Consultatii genetice
celulare pe cea mai mare parte a sa. * parentala tate). neglijate.
In genere, dezvoltarea embrionara se supune unei ordini specifice. Cauze necunoscute I Malforrnatii. anacefalie, boJi genetice.
Iutii se dezvolta mecanismele ~i organele ce deservesc funqiile biologice [11.,J
fundamentale, inirna, plarnlnii~ aparatul digestiv (viata vegetati\'a) apoi
nervii care participa la functii1e de aparare centripeta, aparatele men,
Organismul f:ltului se manifesta ca fiind viu ~i in plina dezvoltare
printr-o serie de reaqii ce pot fi surprinse. Le prezentam, deoarece
* Creierul este un organ aproape total er.editar, in schimb programele sJ.!e sint
integral construite. exprima 0 oarecare independenta existentiala a fatului.
Cu toata dependenta organismului fatului de cel matern, acesta dis-
44 pune ~i de alte tipuri de independen~a, hormoni proprii de cre~tere,

4·5
Prematurii au, 0 dezvoltare somato-nervoasa normala corespunzatoare
Tabelulnr. 5 "vlrstei fetale". Nascu~i la 7 sau la 8 luni, ei traverseaza In conditii
grde primele 5-6 saptarnlni. Ei au cam 1500-2000 gr la na~tere.
Tabloul rcac~iilor ce se pot surprinde in via(a intrauterina [146, p. 511-618]
La aproximativ 2 luni ei pot recupera In cea mai mare parte handicapul
de la na~tere claca SIn! ingrijiti In mod special, fapt ce pune in evidenta
Reactii Virsta Autorii care au efectuat primele cercct5ri
(mi~cari) intrauterina pentru categoria respectiv3. de rcaqii
functiile imponante de stimulare a dezvoltarii aflate In mediul extra-
uterin.

Agitatie motorie 9 siiptiimini Magnus


Imaturitatea se refera 1a copii cepot fi nascuti chiar la termen, dar
difuz3. ramin nedezvoltati clatorita accidentelor (deja enumerate) din viata
intrauterina sau In timpul na~terii.
Biitiiile cordului 10 saptiimini Kergaradee (1822), ~lailliot (1856), Lee (1927).
Ca atare, dezvoharea embriologidi reprezinta etapa de debut a
Hyman (1930), )Ianor ~i Bernstein (1941), vie1;ii ~i In primul prag de proba a vitalitatii, rezisten1;ei, adaptarii, prag
D. B. Lindsley (1842) etc. ce se trece in conditiile de maxima proieqie a den'oltarii intrautel'ihe
prin organismul matern.
~Ii~2.rile respira- 12 saptrtmini SlaIling( 1900), Sarwey (1925), Barcrof ~i
torii Mason (1938), Henderson (1937) 2. NA~TEREA

~1i~cari ale tractu- 16 siiptamini Yanase (1907), studE compara tin Ultima expresie a trecerii la care ne-am referit mal sus este "J1a~-
lui digest i', terea "'.
La speta umana na~terea are lac In tre 267-280 zile. ;'\Iomentul
~li,?cari pozitionale 12- 14 sap- I
Se exploreaza prin raze X, in'/estigatie ce I, na~terii se pregate~te prin Intoarcerea fetusului'pentru pozitia de na~ten:
(gitul. trunchiul, tamini pune in e'lidenta ~i procesul de osificatie I

spatele), Sl.abe,
! datorita dispozi1;iilor germinale ~i congenitale ce antreneaza hormonii
(picioarele se mi~d'i mai u~or)
inchide miinile oxitoxini produ$i de placenta.
Se considera ca exista patru etape ale na?terii :
~Iama simte mi~- 16- 20 sapta- I Reper biogenetic ~i medica 1 1) Dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului In canalu!
carile picioarelor mini dilatat;
(copilul mi~ca pleoa-
pele ~i buzele). 2) Etapa expulzarii fewsului ;
3) Expulzarea placentei ~i a membranelor;
Vagitus uterinus 24 saptamini I M. Graham (1918), Korman (1942)
(strigiit fetal) tipe-
4) Can tractari ~i expulzari ulterioare na~terii.
te slabe In genere, 1a primipare (prima na~tere), etapa 1 poate dura 12-
20 ore; a doua earn 1-2
ore ~i a treia aproximativ 1 ora.
R.C. (reactie comu- +8 luni I Holt (1931), Ray (1932). Sontag ~i Wallace La multipare devine mai Incarcata de dureri etapa a doua ~i urma-
nicati-/a) inainte de (1934) - rezultate incerte, Spelt D,K. (1938) warde, dar de cele mai multe ori na~terea este mai scuna.
na~tere
sunete (la sunete) In timpul tra valiului pot aparea 0 serie de situatii ce au fast pre-
" a obtinut R.C. la vibratii tactile urmate de zentate in tabelul de mai jos.
De$i na~terea este un proces fiziologic normal, aceasta este traita
in mod subiectiv ~i rdativ obiectiv ca un adevarat ~oc atit pentru
chimism intern propriu circulatiei sanguine ~i functii importante de su- mama, clt mai ales pentru copil. Ne yom referi la acesta din urma.
pleanta ~j adaptare. A~a se explica de ce multi copij nascuti Inainte de Pentru copii na~terea reprezinta 0 schimbare radicala a conditiilor de
termen supravietuiesc.
47
46
Tabelul ny. 6 T abelul /Jr. 7
Pozitiile de angajare in timpul travaliului ~i efeetele lor Schimbarea condi~ii1or de existent:! datorita na}terii

Tipu] de ;lngajJ.re Stafca canJ.lului


In viala !n mediul
:\a'7terea intrauterina extrau terin Organe Efecte

Pozitia eu capul an- ?\a~tere non11ala.


a) dilatata I
gl1.jat ill canalul dila- l\a~tere ce',a mai di[ieila, uncori Efort mare, 1. mediu1 medin plamini organizare respira-
:a t rico 1 de axfixie cc dit forceps (pericol de lczare a eutiei pot aparea lichid toric
craniene ~i presare a con'finutului). aerian I
hipoxcmie strangulztri 2, digestie pa- digestie alimentara stomac, tub organizarea asimi-
insu[ieicnt dilatatrl, PC'I ?\'a~tere foarte grea. l\ecesar[, intoar-
b) dilaiata
a) de cordon, digestj"l, larii ~i digestiei (ci-
b) insuficicnt dilatat:, cerea pozitiei (tchnierl delicata) san
operatie cczariana (expulzarea ~e
hemoragii pHficata.
razitara sim'l
rinichi, clul ~i ritmu diges,I
glande ti'l)
face prin abdomenul mamei). In 3. temperatura I tempera tura 'laria- termoregla- terrnoreglarea pra-
primul caz, pericol de traume crani- bila. (± 18 la 26 tori prie (se conditi0nea,
ene. de sufoeare, de incol[lcire a (±36 grade) I grade)
consta.nta zaL vitalizarea Ofw
cordonului ombilical. I ganisrnului. o:t1.~e-
Pozitic de angajare I a) clilaiat[l Pericol pentru mama ~i copil (oarte narea
mare. Se fae intcnentii d,.; acela~i
i:1'Iers[l (un picior ~i I b) nedilatat[l gen ca ITIai sus.
=~~:~U_,
__,_,_. ~ . _ Si:lt perieu- 4, circulatie I alltrenarea circula-I sistemul
10.'15e: circulator
a) pozitiile gata
sanguina
de org-a-
le'l' tiei sanguine inde-!i
pendente
tra:1s'/ersale nul uterin I stimuli numero~i i
e:mtcn\<l. Prima reaqic dupa 11:l~tcrc este 1;iparul *. .:\cest !l1DmCnt de- (c;ri de aIr organe dc acti'fitatea de adap-
'-'cn) 5, organe de i ~i [oarte diferiti i
t:Ja~it se diferen\ina in cloua subfaze, Prima, il11ediat d~lpa na~tere ca simt neutrel ; simt tare complex[l prill
b) anga jarea lipsa de sti-I I intermedinl senzo-
faza de intense ~i dificile adaptari la viata exu:nnerina ce dureaza prelungit[l. in rialit[ltii
mulatie i I
S-10 zile ~i a doua, ce acopera primele 3::) de zile de \"iata, periGacia t~a'/aliu in formarea coe[icien,
pozitie grc- G. imullitate in-fazii de J:licrohii tului personal de
;n care se atenueaza uept;1t caracteru1 penibil a1 aJ:J.ptarii, 'I

~itt;. de ex- imuno!,ene I ~i


stante imunitate
Imccliat Jupa na,;aere Glpi1ul sufera infh:entc1e complexe latci1te ale prin fiitre ';irusi.poluantc, i-
praf. SUb-\
pulzie
\ietii socia'e prin intermediu1 Familiei, a1 cutumelor legate de ccremo- ;nater,ne. ~i:
IT2unitate Placenta-'I
InmaQaZlnarc! ra
reactii, mi~ca ri
;-;ia:ele de inregisuare civi1a ~i integrare a copiluhi in familie. Prin J

pnmara a reactllior comportamente


i:1tcr:nediuI familiei care este un grup nabr:..1 de penoane unite prinu-o 7. lipsa de ero rt e[~rt, oorganizarca
I' 'I

relatie biopsiho1ogica ~i sociaUl clubla, aceea a. genera,;iilar adulte ~i a I complexe . I


Baieti nou echilibru I orga-
copilu1ui, are Ioc nu numai circulati~1 eredita\ii bio:ogice, ci ~i un fe! 3 :SOO gr nizarea meta bo lis-
== monal pro-
8. echilibru ni[iereahumorala,
hor-/ criza glandelorto-I
de ereditate psiho1ugica care se exprima prin specificitatca de famiIie ± 50 em priu conditi,' mamare, men,tre I mului prepriu acti';
a cOl11portamentelor, prin circulatia de afectiune, asp:ratii, dOi"inte, ca ~i organizarea
ilor intraute-II miniaturale, icter fi-I bioritmurilor
bucurii ~i tensiuni comune. Prin famiIie are lac 0 trans:nisie l11ultilaterala
de cultura, de ritualuri, obiceiuri, de forme de conservare a tehnicii si rille , fiziologic I
Fetite scaderea telnpora-
9. un creier ne.! solicitarea actilita-I
a patrimoniului, a nationalitatii ete. Acestei direqii de uansmisie de ± 3300 gr ra a greutatii apoi
caracteristici
. lV"
sociale i s-a acorda t de d
tre Conn L. n~mele de "eredi - ± 49 em*' cre~terea
antrenat, noare,
I tii eliminarea
nerlOase supe'l recuperarea
14 zile
± 12-
tate SOCla,a . foarte aCti'la, de mecuum ~l sub-I
timpu 1absorblte
I stante nasterii in 'I

* Otto Ranke (1334-19.19), adept al iui S. Fr~ud, es:e teoreticianlll iip:ltului de


:a naltere ca npresie a tr:lllm:ltiSmll:lli primar llman, eveniment ce marcheaz:l exis- * La. n2.~tere se acord1 0 notajl:: complexa. Seorul APCAR - pin care 'se pune
:e:1::l llmanJ. (vezi Ie tr,lUlil,ltisme ,,~ lee IWiss.Ulce, Paris, Payot, 1928, ori;inalul 1924.) in e'/identfl gradul de dCZ'loltare a copilului.

48 49
3. PRl1IUL AN DE VIATA

Nou-nascutul (faza neontala).Infa~i~area general a a nou-nascutului Tabelul m. 8


(la termen) normal (eutrofic) este relativ specific;L !ntregul corp este Tipurile de reaqii timpurii
pliabil ~i are tendin~a naturala de a sta pEat (pozitie embrionara).
Capul este mare (de 4 ori lungimea corpului) ~i dispune de 6 fonta- R. Excitatie, flectarea Raspuns: I
oele (por~iuni osoase moi - cartilaginoase -- ca slJdura). Membrele sint Babinski capului, hiperextensia
rdativ scurte, pielea este ro~ietica ~i l1~or tumefiata cu pliuri (de tip capului fleetarea membrelar
riaare, extensia infe- ,
gam belor '1

bra~ari la miini ~i la pulpele superioare ale picioarelor).


este inca imperfect ~i poseda programe
Sistemul nervos
recluse. Activitatea electrica a
R. Hipertensia capului ;;i
-I
Dispare 1a 2 ani
Landou a membrelor trunchiu- noare
creierului este foarte redusa, biolurniniscen~a este activa, ~i se interfe- lui, flectarea pasiva a
r:lectarea membrelor supe-I
reaza cu aceea a marnei ~i a altor persoane (fenomenul Kirtian). capului i
In primele 3--5 zile are loc 0 sd~dere fiziologiC:l din greutatea Inl-
Tanice cenicale. j' ntoarcerea paSl va. a
tiala cu 150-300 gr. Dupa 4-5 zile, scadaea greuta~ii se opre~te, apoi Bratele se ridica in eX.!1
Apare ceva mai
Magnus ~i E:lein capului la dreapta ori tensie' ~i pronatie, bra~ulj tirziu dupa nas-
'lncepe recuperarea greut8:~ii pierdute. Daca nu s-a Hell! restabilirea la stinga (copilul culcat de partea occipitalii. sel tere <'
greuta~ii de la na~tere in 14 zile, copilul este fie subalimentat, fie pe bran I indoaie, cel din partea:
balnav. faeiala se intinde
La na~tere, organismul
. relativ bine dezvoltata,
dispune de 0 capacitate
dar de 0 capacitate
senzoriala generala
de reactii intentionale ~i
--,--,---1 I

I
R.
coordonate aproape nule. 0 mare parte din reaqiile disponibile au un bra~clcr in crnce La sf, copilul sa cadal Bratelese
Cruse pe spate din po-, antebratele
indeparteaza,
se intind pe
canner primal' (uneori slrr t reminiscenre de stadii filogenetice pre-
umane) - constituind forme rnotorii de debut ale conduitei motorii ~i intind (pozitia tonica
zitie ~ezind generaladegetele
I brate, este invinsa)
se deschid
(au fost condensate in tabelul nr. 8). Cea mai mare parte a zilei noul
nascut doarme. Somnul sau este polimorf (ca 1a animale) ~i la cei mai R.
mulli copii se extinde pe 4/5 din 24 de ore. Probabil fenomenul se da- ascenscrului in pozitia
dii. vertieaIii.
drt1ffiul copilului ';~~;;c~
i sel tele se deschid
;~;tind,
brusedege-!
ill:
t0reaza epuizarii rapide ~i intense energetice a copilului in procesul de bruse I e'/an tai
adaptare activa, somnul avind funqii de restabilire a energiei. Epuiza- R.
1'-----------1
rea intensa are loc ~i datori ta arderilor realizate la nivelu1 tubu1ui di- Moro- Percutia abdominala,.1 Bratele ~i gambele se de-! In primele ~apte
gestiv ~i a navalei de impresii ce bombardeaza instanrele nervoase Frandenberg
extensia pasi'ra a gam-I pi,hteaza in semipronatie! minute. La 6-
10 luni dispar
senzoriale, traseele ~i sistem ul nervos cen tra1. T repra t, raponul din tre fata suflarea
bei, copilului brusca pel' ~i
flexie
are atitudine de semi-ii
orele de somn ~i cele de yeghe se va modi fica. La 1 an copilu1 va avea
R.
neypie pentru recuperare de 15-16 are de somn zilnic, de~i activitatea
De apa.:are Excitarca plantei I Retragerea in flexie al Imediat dupa
sa din orele de veghe va fi mult mai densa ~i consumuri1e mai intense. n~tere
membrului
in extensie. inferior, apoil ,
Acesre momente de veghe vor deveni caIme, acti\'e, spre deosebire de
caracterul lor agitat din primele zile. R.
De agatare Excitarea suprafetei Prinderea degetului ce al
interne palmare excitat suprafata internal
DEZVOLL~EA GE~~~~LA palmara (infIex tonic). I
I
Cre~terea este foarte intensa dupa na~tere. Pentru a conrrola greura- R.
R. prezent dupa
mersului
tea pe care copilu1 trebuie sa 0 aiba inrre 1-6
luni se inmul\e~te nu- ticalii u~or
Tinerea inclinata,
in pozitie ver-I na~tere
marul lunilor cu 600 ~i la cifra obtinuta se adauga greutatea de 1a in avint I Schitarea mi~carii de mersl
na5tere_ Calculul este valabil 5i pentru copiii CLl greutatea subnormala R. laterocurba-
I

1a na~tere. Con tractia rnu~chilor spa-[


ti',' al spatelui Excitarea
lui pielii ~i
intre eoloana spate-I
hnia
telui, in partea excitatal
atiaIa I spatele se curbeazi'ilateral.,
50

51
La na~tere, perimetrul eranian este de aproximativ 34,5 em, la un
an de circa 45 em, iar 10.3 ani de earn 47 em.
R Excitatie, flectarea Raspuns: I In eeea ee prive~te perimetrul toraeie, aeesta este de 32 em 10. na~tere'
Babinski capului, hiperextcmia flectarea mem brelor iufe- I
capului
(deei mai redus dedt eel eranian) apoi ere~te la 45 em 10. 1 an (egalare
rioare, extcnsia gambelor Ii
eu perimetrul cranian), perimetrul toracic In trece pe eel cranian (cu
R. celor 4 puncte Exeitarea tegumente- De'riere a capului, a bu-! E prezent
j

dupa
1-2 em). Se considera ca In eopilarie aeeasta distanpre Intre cele
-cardiDale de ori- lor pcribucalc doua masuri (In favoarea perimetrului toracic) cre~te cu dte un centi-.
zelor, a limbii spre partea! na~tcre.
,entare excitata, eu declan~areai metru pe an.
(.-\. Thomas) ll1i~carilor de supt. I Primul, perimetrul cranian, este legat de cre~erea volumului ereie-
La aces tea se rului, organul atl! de important al adaptarii ~i dezvoharii psihice, iar
adaugZl: /-------
I
Striinut, sughit. tuse,
zimbet, tipat, reflexele al doilea (perimetrul toracic) este legat de cre~terea, dezvoltarea ~i con-
I pnpilare, caseat, gri· soliciarea cutiei toracice ce prOtejeaza funqionarea unor sisteme vitale.
importante, sistemul respirator ~i inima cu circulatia sanguiniL
mimiee, reflexc sfine-
I tericne etc.
mase, rictusuri, reflcxe Cei doi parametri Impreuna eu indieatorii de ere~tere staturalil Sl
poncieraEi (lungime ~i greutate) constituie Insemne ale norm;:;Jita~ii
fizice. '
Controlul ere~terii in ina:It;ime se ealculeaza aproximativ In aeela~i
Debutul yiqii trebuie raporta t la dezyoltarea umana din primul
fe!, adiea se inmulte~te numarul de luni eu 2,5 Si se adauga inaltimea
an de ',-iala .. \ceasta eu atlt mai mult eu eit primul an de viala este:
de ]a na~tere (pina la 6 luni). Inrre 7 5i 12 luni ealculul se efectueaza
dominat de dependFnp foarte mare a eopilului de axa parentala, m:lio-
inmuli'indu-se numarul lunilor eopilului cu 2, ]a care se adauga va-
ritatea satisfacerii rrebuintelor biologice fiind condition ate de internntiac
10area i'naltimii de la na~tcre. Cele doua valori obtinute se raporteaza adultilor.
]a tabelele de greutate 5i inalt;ime etalon - care exprima un fel de
label de referint;a - ~i au mare raspindire. SemnaEim faptul ca exista T rclmintele de baza ale eopilului mie :
o modifieare a aeestor tabele-etalon, in funqie de gradul de den·ohare Rolul rrebuintelor este foarte mare in ontogeneza timpurie. In esenp
a tarilor, indusiv a impregnarii mediului social ell eun05tint;e privind se poa te yorbi de trebuinte ce se eel' satisEieute eiclic ~i trebuin\e:
nutritia ~i medieina preventiva. permanente. Ciclica eSte trebuinta de alimentare, somn, apa ete., per-
Dam mai jos clteva date etalon : manen ta este trebuinta de a parare, orientare, in yestiga t;ie. Natura 101'-
ineepe sa se eontureze dupa na~tere. Se formeaza trebuintele legate de-
T abelu 1 nr. 9
alimemare (are ~i intervale alimentare), pentru satisfaeerea foamei ~i
B;licti Fete a setei - foane active la copilul mie eurrofie (sanatos). Ele se eondi-
'\"I:~:a copilu]ui
tioneaza de timpuriu, fapt ee duee treptat la eonstituirea habitudinilOl~
Greu ta tc grame InJ.ltimc t;).Jje em. GreutJ.te ;:~r.:e In •.lltime ta~ie em
alimentare primare, care la rindul lor stau ~i ele la baza unor tre--
I. buint;e mai complexe ulterioare.
la na~tere 3200 50 3 000 49
la 3 luni 5200 60 5100 59
Ia !j luni 7300 68 i 000 67 perioada puberta;il. La acest tip de cre~tere se pot raporra tali a, sche:ewl, mu~ch:i,.
la 9 luni 8600 72 8400 71 aparatul respirator, digestiv, rinichii, vasele mari. Regresia acestora este inegaEi ~
Ia 12 luni 9400 79 9200 71 b) organe a caror marime ajunge la dimensiuni cvasi adulte dupa prirnul art
(pina la al 3-!ea). In aceasta categorie se afla encefalul, maduva spinarii, aparatul
optic. Regresia acestora este foane lema ~i incepe relativ dupa 30 de ani.
c) Organe a caror dezvoltare este neinsernnara .in copiliirie, devine activa in,
Pentru stabilire:l cre5terii * normale se utilizeaza 5i masurarea pen- pubertate, funqionalitatea lor fiind foane puternid in tinere\e ~i in maturitate. I11
metrului cranian ~i a eelui toracic. aceasra suua\ie se aLi organele genitale (sistemul endocrin eorespunzator). Involu\i@_
acestora este infifunqionala ~i marcheaza conduitele.
d) organe ~i structuri ce cresc intens in copilarie ating maximum de funC\ionalitat~
• Exista dteva tipuri de crqtere. J. Dupre vorbe~te de urmatoarele: intre 10 )i 12 ani, apoi descrese (timusul, organe!e limfo:de).
,,) organe a caror crqtere este foarte rapida in primul an de viala, apoi cre)terea
se Qtenueaza trept;]t pentru G1. sa se amorseze din nou intr-un puseu e,'ident in
53
Trebuintele de aparare (supravie~uire) devin active ~i lncep sa se
exprime prin mi~care ~i tipat in cazuri de disconfort ~i prin somn in T rebuinta de eliminate este reflexa la copilul mic ~i este rdativ
caz de oboseaHL Trebuinta de mi~care se intentionalizeaza primar, fiind densa. La 8 saptamini capilul are earn 2 scaune pe zi $i cam 1 dupa
legata de explorari ale mediului. Se constituie, de asemenea, treptat, ee incepe sa mearga. Devine evident controlul excreiiei, condit;ionarea
trebuinte psihologice cum ar fi aceea de a foqa prezen~a adultilor ~i sa relativa intr-un ritm biologic stabiEzat (cielu biologic). Mai dificil
rela\ionarea Cll ace~tia. La acestca se adauga trebuinia de a sirnti, auzi, este controlul miqiunii. Obi~nuinia Cll curihenia ~i Cll olita, lnainte de
vedea etc., trebuinia ce va activa reflexul de orientare ~i forma sa culcare, face ca in final copiii sa ajunga dupa primul an sensibiIi pe
proprie, curiozitatea. aces! plan. Dar copilul simte ~i un evident disconfort in caz de acci-
Trebuintele constituie expresia energiei primare (a fiinidar vii), deute de acest fel.
proiectarea selectiva expresiva a acelei laturi a existeniei individuale Foamea ~i setea. In ontogeneza timpurie foamea proyoaca a stare
care se aWl in stare critica. Trebuint;ele prim are a~l 0 natura pronun- generala de agitaiie ~i tensiune, ,\ipete, crispari etc. Aceste trebuint;e
iata de lntreiinere ~i alimentare a caracteristicilor biologice (foame, sint implicate in lnvatarea $i comunicarea timpurie. in primele 10-12
sete, trebuinia de ca]dura etc.) in afara de trebuiniele primare psiho- zile sillt necesare earn 6-8 alimentari in 24 ore (lactaiie naturaEl).
logice, dintre care .foamea de prezent;a adultului. T reptat trebuinie1e Dupa 4 saptamini, acestea se pOt reduce ]a 5-6. Alimemele se introduc
biologice vor dtpata un cadru de exprimare ~i satisfaeere consolidat earn 1a 3 luru, in societatea noastra, eu tendinia de a cobor! aceasta
fitmic (prin orarul zilei), formlndu-se astfel "ceasomicul biologic" per- limita. Prin intermediul alimentaiiei se produc numeroase condiiionari,
sonal, trebuiniele psihologice vor trece pe primul plan - $i vor con~ ,Joame" de relat;ionari dintre copil ~i mama sa, ca $i imre copil ~i
stitui terenu1 de lntreiinere a comunicarii ~i invaiarii. Procesul satisfa- condliiile mal genera Ie ale ambian1;ei.
<::erii acestora din urma va deveni complicat $i va sta la lYaza constituirii Setea eopilului se satisface prin apa, de preferinia fiana ~i racita,
experieniei de viata, a nuaniarii ex.primarii trebuint;elor, a constituirii ~i prin ceaiuri (de anason, chimen etc.), sucuri de fmcte. Pina la sflr-
dorinielor $i a organizarii conduitei. situ] primului an se creeaza unelepreferinie alirneutare. Dulciurile
Evident, exista 0 evoluiie a trebuinielor. Trebuinia de hrana (foame
~i sete), aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare ~l incep sa capete funqii de recompensa ~i sint implicate in aliment2.iie ca
de relaiionare (socializare); slnt cele mai importante ~i implicate in desert. Satisfacerea trebuinielor este condiiionata social $i se impreg-
ae~tere $i dezvoltare. Ele se vor socializa treptat. neaza de comportamente ample - ce pot varia intre iipete, spasme, crize
Somnul. Carn 800j0 din timp, copilul doam1e pina la 1 an cu 0 de solicitare de alimente - pina la conduite evident educate, trednd
descre~tcre in ultimul trimestru spre 50%• Se modiEca pe acest interval prin scaderea interesului, apatie ~i sugere a degetelor cind trebuinie!e
ritmul ~i calitatea (adincimea) somnului. In primele 3-4 saptamini
alimentare se satisfac agitat ~i incornp]et sau se ignora, aspecte ce pot
copilul are cam 7-8 somnuri scune pe zi - numarul lor se reduce la
stimu]a apetitul (prezentarea alimenteIor, gustul lor).
4, dar mai lungi, dupa 6 saptamlni ~i de la 3-4 treziri pe noapte, la
o data (la 3-4 luni). La 1 an se deta~aza 3-4 somnuri pe zi ~i somn Prezenp de ritmuri in structura trebuintelor 5i a funqionalitaiii
prelungit toata noaptea. Exista mari diferenie intre copii In ceea ce organismu]ui, a marilor sale sisteme fiziologice (ritmul batailor cordului,
prive~te trebuinia de somn. Gama de diferenie este largita datorita ritmurile digestiei etc.) au atfas ateniia in mod deosebit. Funqionali-
unor factori incidentali ca balonari, disconfort biologic, zgomote, dar
tatea mai complexa ritmica se manifesta in ciclul micterian (zi ~i
~i factori emoiionali ca impresii puternice persistente. Dupa vizite in
case necunoscute sau In zilele in care vremea nu permite plimbarea ~i noapte). In timpul zilei funqioneaza .din plin ritmurile vigile, procese1e
aerarea zilnica, somnul devine mai agitat ~i superficial. Se diferen- fiziologioce siut mai accelerate, iar In timpul nOPiii are loc 0 reduc\ie
iiaza doua ctape de somn : ctapa paradox ala (In care mi~carile ochilor funqionala evidenta. S-au constatat variaiii ale ateniiei, memoriei ~i
siut frecvente, scurte ~i rapide (faza REM) ~i somnul profund. Relaiia chiar ale inteiigen,\ei in funqie de arele zilei ~i modul In care se insta-
intre cele doua faze se modifica. Faza RE:'v! este mai frecventa in pri- leaza oboseala. Pornindu-se de la accept area ritmurilor ca avind 0 evi-
mele 5 luni (400/0 din timpul de somn) decit faza nonREM. Raportul
desere$te cu timpul - faza REM ajungind la eca 25% din somnu1
denta universalitate, s-a eonstituit 0 teorie energetica a bioritmurilor,
total 1a 1 an. dar ~i masurari de psihoritmuri. Se considera ca un ciclu complet a1
bioritmurilor implicate In sanatatea generala este de 2.3 de zile, ciclul
54
psihoritmului efectiv se considera de 29 de zile, iar ed al funqionalita~ii Tabelul Hr. 10
inteligen~ei de 31 de zile. Dator:ta acestor nesincronizari apar perioade
optime 5i perioade de caderi ori de crize. Tearia bioritmurilor ni se
pare interesanta de5i ignora particu1arita~ile individuale, 5i nu da 0 S'.lb5tJdii Caro.cteristici evolutive psihice in primul an de viap
explica~ie satisfacatoare a criteri1l1ui ce sta la taza numarului de zile
pentru fie care ciclu psihic.
0- 30 zile Perioada primclor 30 de zile se divide Intr-o perioadi scurt~
,.:~ * (prima luna) (de 7-10 zile) ~i apoi pericada mai lunga - prima este cd-
ticrt ~i dificila ca adaptare, a doua marcheaza organizarea.
ritmurilor circadiene ~i a unui echilibru primar functional
I iologic.
Cerinia sau trebuinia de afeqiune se realizeaza prin intermediul
strllcturii rehiiilor 5i regulilor incluse in structura familiei [162]. "Foa-
mea" de prezenia adultu1ui este foarte actid in primul an. Complexul 30-90 zile (1 !U;J[i Formarea de rdIcxe conditionate simple, apoi catenare permite
la 3luni) stabilirca unor relapi complexe senzoriale cu mediul incon.
reacti\-arii este expresia satisfacerii acesteia. E vorba de 0 reaqie com- jurator. Se dCZ"lolta. orientarea vizuala ~i auditi.,Ct ~i emotll
plexa de inviorare 1a apropierea mamei. primare legate de con fort ~i diseonfort. Se manifesta gillgu-
rltul eeolalic ~i ·/ocalizari.
Ineareat de dependen~e, primul an de via~a este $i perioada de cl5tig
a bazelor independen~ei prin trei serii de cond:.Jite achizi~ionate in
experienp ontogenetica timpurie. Acestea sim: apucarea 5i minuirea 9-1HJ zilt: Formarea perccptiei la 3 luni, apoi curiozitatea - crearea unui
e1e:-ne:1tara a obiectclor (ceea ce echiv:lleaza CLl pU'1erea bazelor auto- (3 JllLi JJ. iuni) spatiu proximal (30-50 cm) acopcrit de cimpul atentiei
auditi"/c (de orientare) ~i .,izuale ;;i de pipait (tactila). Erno-
ser':irii), mersul (ea forma a dep1asarii supuse dJrin~elor 5i \-oiniei) 5i tionalitatea se lllcarca. de afeqiuni, de dependenta - inclusiv
rostirea primelor cuvinte (ca instrumeme ale comun:carii). ris cu hohot - gclozie, minie, antipatie, simpatie, eu mimici
corcsp~lIlzatoare. Acestea de'rin forme de eomunicare nOll-
'rerbala (CNV). Se realizeaza articulari sub forma de la;atiuni
ca mol~cule incipiente de fonatie complexa.

180- 270 zi;e Deplasarea prin tirire, mers in cl labe sau eu scaunelul tras,
(6 lu;;i la 9 luui) largc;;te baza de mi~care, independenta. Apar manifestari
de inteligenta adapta ti'ra. practica (actiunc acti'/a asupra.
mediului), conduita suport a trecerii de sfGara ;;i a. pre-
lungirii cu un baston pentru a se ajunge la obiecte.
Spatiul se large9te in cuprindere. Imitatia este activ1\..
afectiunea se complica, copilul manifesta insu~iri de sesiza-
re a dispozitiei mamei (empatice), incearca sa capteze aten-
tia si buna.vointa, rostpste cu-/inte scurte bisilabiee en rol
de p~opozitie (ho'lofraze), 'gesturi cu functii de comunicare
(salut, cere mincare etc.)

Figura 2 a, 2 b, 2 c
270- 360 z:le Copilul se ridid ~i merge pe linga obiecte "au de min1'l, se joac1'l
(9 luni la 12 luni) mimind jucariile ;;i ducindu-le dintr-un lac in altul. Intele-
Dezvoltarea psihosomatica in primul an de \iaia este foarte in- gind interdiqia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune
tensa. Se poate impaqi in citeva substadii eu aspecte de cre9tere 5i citeva cuvinte. Jocuri afecti're mai complexe. ata~ament.
sentimente de abandon, pUns cu lacrimi, ris eu hohote.
caracteristici specifice. Acestea au fost condensate in tabelul de mai j05:
56
57
ASPECTE ALE SENSlBlLITA Tn PRI1iA.RE

Nu putem ignora din aceasta scurta descriere caracteristicile dez-


yoltarii acui tatii senzoriale.
Aceasta furnize:aza impresii din lumea Inconjuratoare ~i reaqii Ia
acestea. Exist'a componen te ale senzorialitarii ce deservesc trebuinrele
biologice ale organismului. Pc baza acestora se constituie aIte reaqii
senzoriale implicate in adaptarea mai larga ~i satisfacerea trebuinrelor
mai complexe decit cde biologice.
Fire$te, in omogeneza timpurie, sint mai pregnante funqiile primare
biologice .atlt ale senzorialitarii de contact (miros, gust)apoi tact, clt
$i a aceleia de distanra (vaz, auz).
Senzorialitatea de cOntact a spariului ~i mediului apropiat este re-
prezentata prin gust, miros $i tact. Primele doua modalirari senzoriale
sim analizatorii chimici (gustul $i mirosul). Funqiile lor biologice, im-
plicate in Intrerinerea vitalitarii organismului justifica dezvoltarea re-
iativ foane avansata a acestora dupa na$tere, constituirea pe baza
acestora a unor reflexe condition ate ce creeaza un cadru adaptativ
senzoria1itaiii [35].
Vazul $i auzul, organe ale spariului la distanta, sc den-oha ceva
:11:1i lent
conduitele. in primele luni. Au insa tendinp de a organiza situational

In tabelul de mai jos au fost condensa:e aspectele mal Imporw.nte


ale denoltarii senzorialitarii din primul an de v:a;;5.
Dezvoltarea timpurie a funqionalit>atii analizatorilor (organe1or de
simr) constituie baza sensibila a organizarii perceptiei ca proces de
cunoastere. Percepria se structureaza sub forma a doua modele Inrudi te.
Un mode! perceptiv contemplativ, care este prezent 1a 2 luni. Un al doi-
lea model de perceprie are 0 consistenra aqionala $i se constituie la 3 luni.
Prin acest din urma model obiectele devin cunoscute in masura in care
devin obiecte ale apuearii controlate vizual sub imboldul unei anumite
intentiona!itaii. Acest din urma model de percepJ;ie conditioneaza dez-
yoharea formelor complexe de prehensiune manu ala. Dupa 4 luni, per-
cepria de\-ine forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea
obiectelor suponul ei principal. Prin intermediul acestuia se acumuleaza
() experienia foarte bogata percepti\'-senzoria1a ce devine experienta
de viaia (adaptativ psihologiea). In ansamb1ul lor, organele de simt
capata funqii cognitive ce constituie un oarecare grad de disponibilitati
subiective ale copi1u1ui in relaiii1e cu mediul Inconjurator.
Aspectele fundamen tale ale perceptiei vizua:e (forma, adincimea ~i
perspectin) se formeaza treptat in primii ani. Pina 1a 10 saptamini
copilul prive$te neprefereniial un cere (doua dimensiuni) $i 0 sfera.
Dupa 10 saptamlni sfera 11 intereseaza mai mult. La fel fata adevarata.
58
Tilbclul m. 11 (continuare)
-----------1-- 2
__ --~ ~-----_._~-~_."-
r 4 7

~OHa cCHtrahl in re-l


gillnca lmlbara in!
vecinatatea
1Ilni cortical nucle-I
olfac-
ti·f. I
Dc con- Pielea.
tact ZOHa "eceptoric
Funetii FUllCtii Impliea-
put in Zonal, reartii (Jife- sil3. tea
Depe'ldcnta eorpusc1l1i-
de den-/ biologice
Punetii
dczvoltat
Atingerea pielii, a rite locale; lor ~i de intensita-
cognitive
investi-
cognitive
investi-
tii in spa-
diferitclor oi zono. - in jurul ochiIor tiul trap-
tea stillllllilor.
cald-rccc
Celllle senzoriale, reflexul de ap,'rare Sellsi1,ilitatea cllta-
gative ~li gati'Ie ~i tic.
presinnc, rasp Indite illegal in deseope- descope-
durerc. oculo-palpabiJe; nala tactila (ste
diferite zone. perire rire (pcr-
- in ZOlle!e o]'raji- cOlorati, afeeti'l:
- discuri J\Iar]wt; lor ~i bi,rbii rdlexlll (percep- ccptie).
- se implic" in for- tic).
- formatiun i Krau- de suptiune; marca pel'ccptici
se pen tm frig; -- in palllli, - refle- obicctclor;
- corpuscule Ihlf- xul Robinso'l .1('
--- .". illlplici, ill pcr-
fini peu tru Citld; PiThClisililH' ; ('('I'lia spaliaL".
- corpuscu Ii YaltT- -- in plailt;l-- I'd lc-
Paecilli presinllc; xn! Ihbiusl,i;
-- IlcofiiJrile bredoi-
-- in aile pilq i IT-
de pentrtt dltl'('re
aclii ~()C (t n's,trire) I
(pallt're Docheli); -- frigu]---1Ii11difi-
-- corpuscu Ii )\]eis- ctlri '/asocol1stric-
sncr (atingcrc mi- ti'/e;
croscopica) . - caldt1r~t-· '/asndi-
Se deZ'loltii. dupa latatii
ua'itere. ZOHa ccHtratii.
De dis- Viiz Acti-"itilti rclati'l
-tan/a (ochii) In toaree capu! De 1<1 Functii
mari, irisul a!bas- Funetie Implica-
dez'loltata Spre su rsa de zgo- oa1'ecare coglliti~le-I
lIndele eJectromag_ tru-celll1~iu luchis cogniti- ti\, in
ceva Illai Iletice illtre 800-
((Jchi de lal'le);
mot, apoi <loar indife- + flIllC- 'di ~i spatiul
putin la 390 milimicroni pri'lirea, inchide ~i rerJja tiOllali- de orien-
lUL~tere dupa. 3 IUlli crista- hepatic.
- violet 360- 4.50 deschide p1eoapele, vizual1i. tate vi- tare.
lin mare cu pu (ere
se mira. casca ochii, ][J. a vedea, zualil..

~,-._.""~",,,._
•... _.~----
...-- ,... ...;...-~ --.,.,

indigo 450-480 de refraqie mica invest i-


cclnI" mai putine, straI,isil1 posihil p1'i'li, gatie ~i
a.ll'as- groa:--;e :;-i s{",urtc vede,
ill apoi
prinlclc pri'Je~te'l
lutli apoi, la al
pcrccptie.' dp,sco~
trll -18U-51O (acuilatc redllo'\); perire,
fixare lJillocularii
- albas- difici]ii-nesensibi-
tru Iizilrea nervjJor IllO-
verzn i 410 - 4l)O tori de coor<lonare
a. ochilor.
verde
albas-
tm 490-510
- verde 550-575

- galben 575-590

porto-
cillin 590-620

ro~u 620- SOO I

Auz Zona 1'eceptoare intoarce capul spre SUllete, Sunete Functie lmplica-
(meehea)
de la 16 vibratii
Urechea
vada tit
medie
de
in-
liehid u 1
sursa
Complex
de
de
zgomo(,
i1l'1i-
in<life-
renta
o1'ientare cogni-
ti'l5. 9i
-1-------
in vor-t1i
bire, au-
,luble lil 30000 vi- oral'e 1" "pl'opierca al1ditiv:i., rc1atio- toascul-
amniotic; la nil~- oricIltare naW ..,
bratii pe secumli, ol11ului (l'erccput5. tare 9i
tere-sul'ditate 'Iocca control
auditi'l), ht auzul
u~oara. Urechea ex- mamei
ternrL-colectarea: p,,~iloi etc. Cre~- al 1'1'0-
t\Tea lllare it pra- intre lInlltiei.
~HIH'lcl(Jr df: pivd- 12K ,<100
g 11 ri b II' a t \~';{\}11 it'
]iOIl.
vil>ra\ii.
t 1rl'chea Itledie,
~i
feren1
" ia
pragllilli
I. <li-I-
tiIllpanu 1. CiOC{U1C-
Inl, scarita.
foncll1atic
Se dezvojti, illlplical
auzllll
ZOlla cOlln/l,i, 10- ill ·/orbire. I
bii temporali. l'en-
tru auzul verbal I
emisferele stingi. i
umana 11 intereseaza mai mult declt fotografia. Dupa 3 luni vocali-
zeaza, apoi glngure~te spre persoan~ concreta, niciodata spre fotografia
ei, ceea ce are semllifica~ie. Prezinta interes experimentele legate de
sesizarea adin'cimii. A fast pIasat copilul Intr-o oamera in care se afla
in centru 0 foaie de stic1a cadrilata intinsa spre exterior. De-o parte
a texturii s-a plasat sticla, ast£el incit sa creeze impresia de adincime
(iluzia), de cealalta parte un perete In3:1\o.t. Copiii de 6 luni co. ~i
animalele terestre se oprese In fata celor 2 situa~ii iluzorii de adillcime
chiar daca mama se afla pe partea cu adlncime a cimpului perceptiv
iluzoriu. (Exp. From-1961). Datorita experien~ei pereeptiv-senzoriale
~ :.,
<::e se acumuleaza treptat -- se dezvolta functiile mnemice ~i devin
2 ~'E
,.-., r:: -'>--
g" .actiYe reprezentarile - ell Intreaga lor impregnare de rezon::m~e afec-
- -..:..::::....=
tive. A. Gesell [83] a fa cut inregistrari imponante privind modi fica rile
j
"' ' progresive ale acestora. EI a semno.lat fapml dl la 12 saptamini copilul
I"" druia i se da un cub 11 prive~te cu atenlie, dar nu-l a tinge, la 2J de
,? 1
--~ saptamini il privqte ~i ~i-l apropie, 10. 24 de saptamini il pipaie eu
I_!
1 I
~
intreaga nUna, la 30 de saptamlhi ell prive~te ~i il pipaie ell intreaga
i I
mina, 1a 36 de saptam1ni 11 prive5te ~i 11 pipaie cu degetele, la 52 de
saptamini 11 prive~te, i1 prinde intre degetul mare ~i aratator ~i il
plaseaza 1ntr-o constructie verticala. Cu ajutorul perceptiilor ~i repre-
zentarilor se constituie universul primar obiecmal. Adaugate percep-
tiilor, reprezentarile contribuie 10. crearea imaginii complexe ~i coerente

~
,-
•...
a mediului Inconjurator,

obiecte!e. Aceasta
In care exista situationare
noa~tere) a obiectelor ~i fenomenelor
In acest univers se constituie
experienta
variate
stimu1eaza,
(identitate
ca fiind ale "universului
relalii concrete ~i poten~iale cu
angajeaza
~i recu-
cunoscut".

~i perfeqioneaza
.se-
.~ oriemarea ~i afirmarea aqionaEl a intentiilor. Obstacole1e ce se gasesc
""
.3:; g sau apar in fata aeestora constituie conditii pentru asigurarea de solutii
,o.den-ate, de InEhurare a obstacolelor ~i de gasire de solutii elt mai
.§~~
~ ~.~ potri,-ite. In aceste condit;ii se dezvolta ~i exprima inteligenp ca 0
,c t; 7 noua relaiionare Intre copil ~i mediul sau inconjurator, In a treia parte
r'" - ;::
,0. primului an de viata.
J. Piaget [171] a prezentat dteva conduite de experien\a senzorio-
motorie impregnate de prezen~a inteligentci. In acest sens se manifesta
"conduita suportu1ui" (1a 9 luni) ce apare in situatiile in care, daca se
flutura 0 batista deasupra fe~ci copilului, dupa ee el Incearca sa apuce
batista de dteva ori, se opre~te 10. un moment dat ~i apoi apuca mlna
care mi~ca batista. Conduita sforii, deserisa ca activa 10. 11 luni 5i
7 zile consta In ridicarea jueariei ce atirna de 0 s.foara pe minerul unui
fotoliu, dupa Incercari de a ajunge 1a jucarie prin aplecare. Conduita
"baston" este similara cu acele conduite ce au fost descrise in experi-
mentele lui Kohler cu maimuiele. Cele de mai sus pun in evidenia
faptul ca spre sflqitul prim:;lui an de viata copilul rezoh-a situatii-

63
problema; manifestlnd 0 intel:igenta practica, im-entie ~i flexibilitate. c"re inunda caraeterul relati" fragil al inteniiilor in ceea ce prive$te
Mai mult dCclt atit, ~opilul de 11-12 luni exprima conduite prin care direqia; Heptat, aceasta devine mai fenna $i dominanta si nucleari-
dovede~te intentionalitati complexe, i~i pune caciulita ca sa indice Cd zeaz;: eforturile, accidentele de didere de\-in ceva mai rare.
fie.. dus la p1imbare,
vrea sa etc
doarma !~i ia pernita ca sa .arate di vrea sa

DEZVOLTAREA MISCARILOR

Inventarul primelor reaqii ontogenetice e sarac. M. M. Shirley a


realizat 0 sistematizare a liniei de evoluiie a mi$cari1or de 1a na$tere
la 15 luni (vezi imag-inea 4). Ele se refera la mi$dirile corporale, de
mers $i de interrelatii Intre ele [36].
Exista de timpuriu 0 evidenta achiziiie de r:eaqii (invatate) care
apoi se repeta ~i se descarca de don devenind "automatizale" $i prin Figura 3 a, 3 b

<lceasta, malerie de baza a altor mi$can. Mecanismu1 cel mai simpli-


ficat al acestui praces se evidentiaza in elabararea de reflexe conditia- Oboseala fren"enta, dupa episoade de mers, este marcata prin mo-
nate simple $i catenare sau de grad II $i eventual III in ontogeneza mente de sedere sau solicitare a copilului de a fi luat in bra\e, momente
t:mpurie [229] legate de apucare $i de mers. EIe se organizeaza mai in care el adeseori 1si suge degetelc sau cauta suzeta, ca 1nsemne ale
ales cu inrarirea alimentara (Casa tchin [37]). ceriD1;ei de calmare.
Dinn'c expresiilc cele ma.i complex, dezvoltate in ontogeneza tlm-
purie sim cele de echilibru implicat in cl5tigarea pozitiei nrticale $i a
primilor pa·5i. Primii pa~i ca $i achizitionarea UIhlr deprinderi de auto-
servire crcea.za trepte de autonomie in dez\-o!tarea psih:ca.
Progresele in structura mi$carilor im plica te in mers sint evidente
mai ales in ultimul trimestru al primului an. In ge:1ere, dez\'oltareJ. rni~-
carilor are 0 direqie de perfeqionare (cefalo-caudala-descendenta) ~1
sc intensific5 $i perfeqioneaza dup;l ce mi5carile pozi1ionale de ~edere
dcvin confonabile pentru copil (dupa 6-7 luni). In acest plan de
den-ohare, copilul incepe sa se agale de grilajul parutului, de eel a1
\arcului sau de picioarele meselor sau scaunelor. Exista 0 COmpO:1enta
psihologiea imponan ta a mersului $i a miscarilor in genere. In contextul
acestei componeme psihologice aqioneaza pereehea bipoladi emotio-
nal.1 de intentii (ea dOl:inta de a "merge") $i teama de didere ce poate
ajunge anxietate. Se il1timpla din acest motiy ca uneori copilul sa reu-
~ease.1 sa mearga la un moment dat, apoi sa nu mai mearg.1 un timp
deoarece a dfzut ~i teama de cadere este mai mare decit dorinta de a Figura 4
merge. Mersu! dezvolta treptata intentionalizare a deplasarii ~i dezvol-
t:lrea autonomiei ~i initiativa personaEl (ce se realizeaza prin mers) $1 Comunicarea adaptativ,OZ. COl1lunicarea constituie unul din aspectele
este implicat in perfeqionarea coordonarii miscarilor antrenate in echi- fundamentale ale adaptarii. Po ate fi abordata ca factor de echilibru al
librul postural. La sHqitul primului an, copilul va avea 0 adevarata copilului cu mediul Inconjurator si este inearcata de foarte dense po-
foame de mi~care, de~i mersu] nu exprima ;iltotdeaClna inrentionalitati tenJe formative, fiine! implicata in wate aspectele la care ne-am referit
clare. Deplasarea este savurata sub forma de impresii noi, multiple, mal sus.

65
Comunicarea se realizeaza prin vorbire (Embaj) si prin reactii non- in intentii afectiw, reFuz, situa:;ii· eeremoniale inva\ate pemrn oeazii
verbale (CN.V.) in care se indud gestica, mimica (inch;siv de umor). de cC'1tact sccial (saIut). La adul:;i, gestica miinilor este implicata in nu-
postma si paralimbaj1.l1 (Kun Danzinger, 1976). Comuillcarea este ex- merL'a~e forme de comunicare cum ar fi intentionarea, refuzul, chemarea,
) trem de importanta ca factor do
D1lngiie:ea (afeniunea), pedeapsa ete. Gestica miinilor ramine prefe-
echilibrare in familie, deoarece mem-
ren,i;'.! penrr'J maIDa sau persoanele discriminativ mai agreate. Dupa
brii familiei Isi petrec aproximativ 4 Iuni be p.l,te d:n CN.V. intinderca miinilor ~i a corpului de catre
jumatate din timpul viqii impre- copil pentru a fi L!at in braie, forme yariate de mimica pe::1tru stari
Ll'1a. Com unicarea non verbala
de disconfoft (cind c,lpilul e ud, murdaI' ~i ],i este foame etc.), aga\area
(CN.V.) include in variantele sale de mama pentru a fi bat in brate, 3.tragerea aten\iei pentru a fi luat
nenumarate "distan:;e psihologice". b Sea111a ~i a s,abili. comunicarea, solicitarea, cond~litele de ex:primare
Acestea cresc atunei dnd parin~ii a alec1;lunl!,
, '" eonC1u;te
, • J e ae
' a b an d on (Vtaccra, 1111·
A b Uf narea ) , gC:1:natu
v 1, 0 f -
exercita conduite blamante, agresive. tamI, tipatul, ris:.;l etc.
puni ti '"e, cind copiii manifesta con- E. Hull [1:3], unul din intemeietorii "proxemicii", ad:ea ai fUDC-
duite "Op02ante" sau dnd in familii r;iei de comu:1ieare a spatiului, a pus in evidenta faptul ca i:1 distantele
domina 0 excesi,"ii penurie de co- dintre cei ce comunica exista incorporate 0 serie de dimensic:ni asc~![fse
munlcare. de eCImunicare ~: de rela:;ionare afeetiv-social~. Comllniearea i:nimJ de
Figura 5 '" 5 b P. I;,;man (1964), \V. Friese maxima .afeetic:nc este de mica distanta (20-35 cm). II a arras ateD!;i"
(1868) [78], Alain Drimmer (1973) asupra faptuh:i C:l nu intimplator"distan!;a intima" este ega1'1 cu aceea
cEntre fata :-:-.amei ~iaceea a copilului dnd suge, fiincl i:1 ora\c!e ei.
[65, p. 43-47] si al:;ii au Geur sinteze pertinente privind aspectele
de coml1nicare si de rela:;ionare afectiv-sociala. Comunicarea intima de h enul in c:-.re intef\'ine 0 raceal2: in comunicarea dintre dy.!a per-
C::\.V. depistate si studiate de direriti aurori. ~oane sau U:1 cJezacord, onein:;elegere, ele se distal1teaza spc:nan, con-
c0111itent se r::edifica wnul, vocea, mimica. A Goua forma de distan:;a,
Copil111 mic este rdativ amorf din punct,"; de vedere al comunicari:
mai Pll1;in i:-:eJrcat[t de afeqiu:1e ~i mai socializata, in .care se comunica
Un primele saptdmini de "\"i::1\d),Robson K.. a semnalat 0 oarecare neli-
informalii a iost denumita conventional distanta pcrsonali'i. Urmeaza
nistesi dezorientare din acest motiv la tinereie ma:::;e, mai ales la cele
o distan1;a nU:11ita oficiala. Este distanta In care se comunica decizii,
primipare. Chiar si copiii en trofici - care dorm si sug bine - nu se 5e ofzanizeaz2. .::eti,"itati etc. Cu ;:"teeas,a din urma se va familiariZ3. co-
manifesta prea mult prin tipete .)i stari de agita:;ie dupa na)tere. La
3-4 saptamini se ma.nifesta zimbetul ca expresie a C.N. V. (comunicarc pilu]-cincl Ya :i primit in cre$a.
nOI1,"erbala). Spre deosebire de zlmbetul rictus fizio!ogic, zimbetul Distarna i::tima este, distanta marilor preferinie h copilaria timpu-
CN.V. are 0 adres3.re clara $i un continut ce este accentuat de "con- rie. ::\1.1 se peate ignora nici problema "atingerii". Atingere:2 este "dis-
tanul vizual", 0 forma de privire intensa iradiant luminoasa. DeGuml tant.::" maxir:1ei iubiri ~i afeqiuni (a iubirii de mama, a intimitaiii, a
acesta de comunicare aduce dupa sii1e 0 ade\"arata explozie de reactii dansului, a ccntactului de cupiu), clar 5i a maximei agresiuni (lupta).
Cl,;::iLl urilizeazil atingerea ea forma de comunicare (se cere in braie).
C::\.V., ceea ce va largi comunicarea capilului S'Jgar cu cei din jur,
ciar mai ales cu m3.ma. La 2 luni se contureaza destule momente In care aar utilizeaza ~i respingerea atingerii cind se supara sau \'rea sa fie
capilul Isi intrerupe suptul pentru a zimbi, ca raspuns la discursu1 Eisat sa se t:rasca singur lntr-o direqie oarecare. Distanta intima $i
afectiv al mamei. La 2 luni \"ocea mamei va produce mai putine zimbete atingerea slm preferate pina la un an. Momenml ]'nvatarii deplasarii
din partea copilului, dar slnt mai frecvente reaqii de \'ocalizare sau (mersui) modifid. strucwrile clistantelor. Distanta intima cu 0 intensi-
gingurit ca Un fel de schema de comunicare. La 3--+ luni zimbetul ficare a atingerii ramlI1e reze::\'a momentelor de oboseala si de joc,
devine mai muIt reaqie la surlsul mamei }i mai ales reaqie 1a con- distanp perso:1ala se {:onstruie~te complementar prin cerinia exprimata
tactul vizual (la 3-4 luni). a copilului de a fi asistat in escapadele sale de mers. Tot pina la 1 an
se con,ureaza ~i experienia distantei oficiale, fata de persoanele straine
Dupa virsta de 4-5
luni, capilul decodifica numeroase aspecte diu
de fa;nilie. _-1.cestea sint tratate In genere ca imruse in "spatiu1 intim"
mimica adultului. Pe lccul al doilea :in conte:nul CS.V. se afla gestica ~i se manifesIa discordan:;e fata de ele. Intre timp 51:: di\'ersifica for-
miinilor. La copilul mic, gestica miinilor este mai densa dupa 6-7
luni mele prim are de C.N.\'. Zimbetul conjugat eu mimica ia fcarte nume-
66
67
roase forme, pnVlrea capata nuante de atentionare, contemplare, mis- I"erbale. Ele sin! in acela~i timp relativ instabile. In funqionalitatea
care, observatie, pinda ete. "Contactul vizual" de,-ine ~i e! ·mai inearcat comunicarii exista pe de-o parte "competenia" (capacitatea copilului
de solicitare, repros, durere sau iucintare ~i iubire. Aceasta din urma, de decodificare a limbajului adult) ~i pe de .alta "performanta" (capa-
ca ~i zimbetul, diminueaza in contactele tension ale 5i devine nul in relar,iile citateJ) de a utiliza ~i produce, de a pronun~a cuvinte ca mijloace de
neutre, cresclnd ca intensitate si frecventa in- contactele pozitive, pElcute. comunicare. Competenp este totdeauna mai sensibihi: ~i avansata decit
Gestica miinilor se dezyolta de asemenea foane de timpuriu ca perforn:anla. K. Chomsky [47, p. 26-28] a atras aten\ia asupra
forma de CN.\'. Componamentul se incarca de mici gesturi de afec- caracterului generJtiv al struct1Jrilor gramaticale ~i al limbii, caracter ce
liune sau de respil1gere dupa 6 luni [57, cap. 4 ~i 7] etc. Gesturile consta in capacitatea uriasa de a crea, "produce" combine'llii verbale.
mrinii comunica Insa compozitii verbale adaugate, combinate rn CO[1- Indata ce sensul unui em'int a fost sesizat, d. paate fi folesi! in nu-
duitele reverentioase. Copilul tinde spre confort de postura. Comuni- meroase constrllqii verbale inedite (nelnvaiate ea atare).
carea nonverba!a (CN.V.) se conjuga treptat cu comunicarea verbal:i In caz de comunicari verbale reduse in famiEe se imboga1;e~te sis-
subordonindu-se acesteia. Ginguritul constituie materia prima a vorbirii. lemul CN.V. ~i scade competen~a, dar ~i performania (mai ales) lim-
El cuprinde rntii vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, 0, i, u, e). bajul raminind mai mult pentru mesaje de rutina.
Dupa 4 luni se procluc articulari de vocale cu consoane ~i diferentiere In eazurile de "disonanr,a" dintre comunicarea yerbalil si eN.V.
a cOl1Soanelor (a se articuleaza cu m, ii, p, b, t, d), apoi se face dife- in familie sau In cre$a copilul manifesta stagnari bizare in der,-oltarc'a
rentiefea cEntre siflante 5i 5uieratoare. Urmeaza diferenr,ierea celorlalte comllnidrii verbale ~i a intelectului.
Ccmuniearea ,-erbala contureaza numeroase cO:'lcbite no:. Dintre
consoane, clstigarea tonalitaiii de pronuniie. Ultimul care se poate pro-
nunr,a este sunetul ,,1'''. Legea efortului minim fiziologic careia se su- acestea enumeram simpatia ~i an tipatia, eyaluarea cih (-) ~i;i,;E.1 (+),

pune pr()nun~ia sunetelor face ca sa fie intii emise ,-ocale, apoi labiale gclozia, timiditarea, simularea si imita~ia la cerere, dar si ~'eJrla (du~u-
(consoane), apoi guwrale. me lei 1:1 10cnl in care copilul a cazur). Copilul manifesta ;" sfiqitul
In jund virstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune co. faza supe- primuL:.i an a mare sensibili to.re, 0 crestere eviden ta a "cern ?=ten lei",
rioad a ginguritului. Lalaiiunea este a expresie articulata 5i consLl c:n mare atasament empatic faia de mama si de tatal sau.
Teate cele descrise mai sus denota 0 eyidema d,~z\;oltare a sociabi-
dintr-o intens~l emisie de repetir,ii de silabe (rea:6e circulara). Spre
sfir5itul 1unii a 10-a, aten r,ia copilului este eviden t indrcpta ta spre li tatii, care capata chiar uncle aspecte diferen1;iale. F:lia de acluiti, gra-
cuvinte - care devin elementele cele mai imponante ale adaptarii. ciul de sociabilitate apare mai nident. Fa1;a de copiii mai :na:-i, de
Experienlele 5i observaliile lui ]. Comeron, N. Linonsi Bayley [35. asemenea. In schimb, fala de copiii mai mici ~i de aceea~i yirsta, socia-
p. 331-333] ca $i cele ale lui J\loore [ljJ, p. 88-106] au pus in biiitatea este saraca. Eyentuala atraqie este adesea explica:)ila prin
e"idcnla faptul ca [oane deseori copiii care ginguresc mult si de timpuriu faptul ca panenerul potential are eventual 0 jucarie sau este foarte
~i au aceeasi precocitate in ceea ce prive~te lalatiunea au 0 dezvoltare atract:'-. Adeseari comact'..11 eu copiii de aceeasi virsta contine e:emente
mai c,-identa a planului intelectual (Q.L mai ridicat la. 2-3 ani). de gelozie ~i u~oara agresiyitate ..
Primele cuvinte pOt fi considerate ca un feI de molecule ale voca- Di ferente psihoindividllale. Exista diferente evidente psihoindi vi-
bularului. Recluse ca material fonetic, aceste prime cuvinte Sll1t sin- duale intre copiii pina la un an. Acestea se manifesta in aspecte domi-
investite cu [unctii gramaticale difuze, ele sin! cuvinte-propoziiii nante ale con:duirelor $i in stilul lor. Din acest punet de ndere exista
holofraze. De5i par opaceca lanr,uri sintagmatice, holofrazele slnt copii nervo~i ~i iritabiIi, care au reactii vehemente de disconfon la
potenlial intr-un vast sistem, intrudt limbo. funqioneaza in cele mai mici dificulta1;i sau situa1;ii ce Ie solicita dort sau ii contrazic.
apropiat lingvistic al copilului. La 11-12 luni holofrazele siot La celiilalt pol se ana copilul tolerant la frustrar,ii, vesel, u~or de dis-
activ ca nucleu al unor combina~ii verbale ce contureaza un rrat, sociabil. Intre aeeste extreme pOt fi foarte numeroase grade
de context. Copilul face rapid progrese de intelegere a I"orbirii ce diferemiale. Des1gur, problemele cele mai dificile sint legate de eopiii
adreseaza ~i a folosirii mai circumcise a holofrazelor la 11-12 foarte sensibiE. Uneori, ace~tia pot fi copii foarte sensibili $i inteli-
Dealtfel, aceste prime cU\'inte cuprind numeroase imitari de sunete genIi (fapt semnalat de J. Kogan, 1971), mai totdeauna slnt insa putin
este numita miau, dinii - ham-ham, ceasul _ tic-tac, focul _ cooperanti. o aid problema delicata este aceea a pasivitaiii. Din punetul
Numeroase hDlofraze se leaga de diverse funqii somatice si acesta de vedere exista copii ce se angajeaza r~pid in activitate ~i
punind in evidenia caracterul pragmatic al comunicarilor re:ati,' in comunicare, sint curio~i, inteleg u~or. Pasi __ii sint mai putin

69
cooperanti. Copiii pasivi pot fi buni observatori. Uneori pam;ltatea Tot in ontogeneza rimpurie s~ constituie complexul de imrusiune
se datoreaza "avitaminozei afective". In astfel de eazuri este afectata
care se manifesta in variantele ge1oziei. De 1.1 2 luni la 2 ani capilul
intreaga den'ohare psihica. In tereseaza desigur caracterul ritmici tatii
se confrunta eu cuplul ~i cu grupul fratreriei in atasamenrul dintre el
vietii vegetative (de alimentatie, eliminare, sornn, yeghe etc.), adapta-
~i mama. Re1atiile sale slut adesea supuse imrusiunii din care mativ
bilitatea 10. schimbarile de mediu, reaC\ii la stimuli nOl, intensitatea si
clarita tea nive1ului raspunsurilor, graded de an trenare in momente de treptat se constituie tot felul de conduite fata de intrusiune, reaqii
joe si distraqie, graded 5i c1urata angajarii in activitate, autonomia, i:npregnate (mai ales) de riyalitate. Complexul intrusiunii exprima im-
soeiabilitarea, comunicarea etc. plicat;a introcucerii unni al treilea personaj lntr-o relatie afectiva
In contextul sociabilitatii se manifesta spre sfiqitul primului an () du,oJa intcnsa. Acest complex are un ro1 imponant in identificarea si
u~o,11'a nuclearizare a structurilor psihice infantile in sensul ca, in cazu! intuirea fOf\ei Iul alter ~i a lui ego. Pentru .acesta din urma, are lac 1a
in care copilul face eeva interzis, isi oa seam a de acest fapt si impro- I luni "gasire.a in aglinda". Copilul se descopera In aglinda, i~i misca
yizeaZd conduite de constientizare care se exprima fie co. "rusinare", mlinile, I~i zi:1:beste, observa, imp rima control de conduita _~i mimidi
(;1" team v",
a ",mcercare de reparatle ' " (;]'~
uaca a udat , pam. ] acopera ~ Iocu 1) ;:i are apoi 0 explozie de energie, cornprehensiune. Imaginea speculara
sau de ascundere. Uneori intensific;l draga:Eisenia sau rnascheaza con- creeaza comp::ehensiune ~i eliberare de tipul de adaptare pr;mara nc-
duita interzisa prin eruptii de afectiune. In acest context se creeaza central. Imag.:,ul corespunzator este .11 1ui dublul eu. Momentul (c~iar
distania psihologica intre ceea ce este copilul ~i intuieste ca po ate sa si fara oglinda) se considera ca fiind de trecere spre un nin~1 de inteli-
apara in imaginea celor din jur (model neacceptat) si model pe care ge:na instfumentalJ: si coincide cu constituirea structurii narcisiste a
vrea sa-l suprapuna peste cel ce s-ar fi puna can tura. Aceasta "distanta si:1elui, strUC1:lra ce' se exprima prin tendiniele de afirmare, pri:1 do-
psihologid" este implicata in socializare ca 0 dimensiune "aspirati,'a" rinta de a '\'Ceea $i a fi yazut, ca si prin dorinta de a aparea intr-o
primar~i., angaiata in cerinta de afeqiun~ si confon psihic. Exprima lumina fa "ora~ila. I demi ficarea se Ya con timla la fiecare ::i':el de
Insa si 0 forma primara de inteligenta sociala. oeFoltare pr::: Elrgirea formelor de autodiferen\iere.
j
i-lSpecte • ,.
semmtlcatl'ce " •
In expcrzenta f'
"c:ctlc"',. ~ i'ael
t:~ v lndOla,a,
, 1 • 1v
expe- Grlcum, c:pilul are foarte mare ne'.-oie de afec\iune;::t :':3.:-::ei sale
rienia afecti,"a are 0 importanta excepiilJnaEl In primul an de viata. In primul an de \'iata. Multi aurori au semnalat preze:1p a;:es:ei ce-
h ce!e des crise flna acum a'l fost eYocate numeroase forme de emotii. rinle ,'itale, cie prezenp
a cODilului.
stabiEl a marne: pentru dezvoltarea :1ormala
Se obisnuieste sa fie prezer:tate separat pentru precocitatea lor ontoge-
netied ; zimbetul, apoi rlsul, simpatia e':identa si antipatia, minia, furia, Dealtfe1, cercetarile lui R. Spitz [215] ca si ede ale bi ::.1. Rutter
Tnirarea etc. Exista in5a chiar In primul a:1 de yiata 0 organizare pri- au pus in evidenta faprul c)l separatia de mama pc 0 perioaci de mai
mara complexa atitudinalade afecte ee se i:1sinueaza in ansamblul mdt de 0 lU:1a, 1a 7 luni, duce la 0 adeyarara depresiune. _\ceasta are
adaptarii si reaqiilor copilului 1.1 sacul rcablui. 1'1 special S. Freud a 3 faze. Prima (cite'.'a zile dupa pleearea mamei) se caracter:zeaza prin
atras alentia asupra faptului ca aces tea se C0nstituie ca structuri relati," tulburari de somn, 0 scadere a tOnusului muscular si, in :ncd para-
complexe situationale.
doxaI, 0 creFere a aerosarii socia1e. In faza a doua se ma:J.ifesta 0
Aceste forme de organizare timpurie afectiva au fast numite "com- susceptibilitate Ia boli ca: enterite, pneumonie, greata ;:i ·YOma. 50-
plexe." S. Freud a atras ateniia asupra faptului ca ele se constituie ea eiabi1itatea scade, creste plinsul mom;t si atitudinile de refuz. In faza
efecte psihice nedirijate de constiinr:l, cd SI1'lt reglate inconstient printr-o a treia, copiii mai sensibili refuza jucariile, devin apatici, so:nnolenii,
emitate numita imago. Se considera ca teoria complcxelor si imago ell priviri vagi ~i goale.
au revolutionat psihologia.
Plinsul capiilor sanato~i are si e1 0 evoluiie. In primele Iuni de
Printre primele eomplexe ontogenetice se manifesta complexul ser- \'ia:;a, majoritatea copiilor pling £ara lacrimi, cu tipete concomitente.
vajului, care fixeaza relaiia si situatia de dependenta a alaptarii
legat de imagoul matern. Servajul se fundeaza
si este
pe emotiile cele mai
La unii, lacrimile apar tOt11~i devreme. Intre 3-6 luni. pllnsul se Inso-
teSte de misca::i 9i agitatie. Dupa 6 Iuni eopiii pllng fara sa se agite.
a;haice si stabile ce unese copilul cu mama sa ~i prin aceasta Cll so- Plinsul este in primele zi1e legat de foame, apoi se leaga de L'1dispo-
Cletatea. Complexul servajului se constituie b primele luni si persista ziiii fizice, foa:ne etc., dar se manifesta si la persoane straine, ori in
mai intens sau mai slab in toate conduitele de deoendentd ca un fel de I momemele de oboseala de dinainte de adormire. Apoi copilul dobl:n-
cerinia continua de "lactatie".
forme deviate in toxicomanii
La persoanele
(dupa Freud).
ad~lte se manifesta sub i deste mijloace mai variate de a-si manifesto. indispaziiiile, foamea.
somnul ete.
II
J
70
71
I,
II
Capitolul III
In perioada de la 1 la 3 ani copilul este adaptat la mediul sau -
PRIlVIA COPILARIE (de Ia 1 la .3 ani) imediat - nu inca la caracteristicile foane complexe ale mediului so-
cial, complex care va determina situa1;ia singulara ca omul sa aiba ce.l
(P erioacla antepre,ICo Iat.i) mai Iunga copilarie dintre wale vie~uitoarele.
Frocesul de adaptare va ayea loe in cercuri concentrice, dintre care
In cele 700 genera~ii probabile ale spqei umane, perioada sau ctapa cel de Ja 1-3 ani este eel mai important, prin umanizarea ampEi a
antepre~colara este prima care implica marile diferen~ieri care mar- trebu:nrelor, inren1iilor, atitudinilor ~i a conduitelor de baza. Cnii
cheaza specificul epocii, al ~arii, al regiunii,. a1 limbii ma terne .. .:-\ceasta aurori considera ca pina la 3 ani omul achizitioneaza 60°'-0 din expe-
napa are ~i alte caracteristici
siya expausiune subiectiva.
diferen~iale, tiind 0 perioadil de inten- l'ient.1 iundamentala de via1;a (B, Bloom) [20].
In conrexrul intregii dezvoltari din perioada primei eopilarii po t
a) Este etapa constituirii primare coerenre, .a trairii experien1;ei de fi desprinse trei subetape. In prima din ele (de la 12 la 18 luni) carac-
,'jala curenta, CopiIul incepe sa tie integrat in interrela1;iile grupului terist:ca este consolidarea mersului ~i eoncomitent 0 mai buna perce-
[;lilliEal ~i al celor cc frec,'cnteaza familia. In cepe sa sesizeze regulile, pere a mediului inconjurator. La 15 luni copilul deyine deosebit de
inrerdiqiile, orand 5i stilnl de viata al hmiliei, traind conflicte ~i nestatornic ~i instabil, atras de wate reperele dmpului yiz'Jal stimJlat,'
stari de confon psihic sau de euforie condi~ionate de aceaSta rcalita!e de cein1;e exterioare. Deplasarea ii ofera conditii prielnice de a caUta
complexa.
prin col~urile easei, prin sertare, ce este ~i cum este sub pat, Hea sa
b) ExperientJ. de via1;a de\'ine impregnata de inya1;area comUDl- .-adil ce este pe masa ~i trage fata 'de masa, urca scara ~i 0 coboara,
carii verbale. La incepl.lud acestei perioade, yorbirea copilului est:: intii in 4 labe, apoi sprijinindlHe de balustrada ~i aduei:1d pe rind
restri nsa, inconsisten ta ~i inc;lrca ta de nuri dificul tali de promll1\ie picioarele pc aceea~i Hea pta. A. Gesell [83] a considera t ca in aceasta
perioada copilul este ca un fe! de "jep" in plina sehimbare in yiteza.
- la .3 ani copilnl vorbe·5te reLuiv fluent - in propozitii inteligibile,
El exploreaza cu frenezie taclte supr~lfe1;ele accesibile ale spa1;iului 10-
dispunind de un limbaj situatiy bog~1t. EI poate sa formuleze impresii, cati,' al familiei.
dorin\e, constatari, interoga~ii etc. Lumea de.-ine pmtru copil un spec- A doua perioada, in He 18 ~i 28 luni, se caracterizeaza mai ales
tacol in care ii place sa fie asista t, de comunicare cu adultul.
printr-o accentuata den-ohare a comunicarii yerbale, ~i folosirea de
c) Copilul este angajar in perioada 3.ntepre5colara in Cautarea de solutii noi in diferite situa1;ii de via1;a. Coneomitent, deplasarea devine
mijkace de a·~i consolida autonomia prin perfectionarea deplasarii, pe mai putin nern'asa ~i mai subordonata finalizarii unor inten1ii supuse
de-o parte, 5i pe de aha, prin consolidarea de deprinderi de. minuire de ceri;1ielor interne. Cre5te comistenp intereselor glosice ~i se deHol ta
obiecte. Emanciparea rebtiya de sub tutela mamei ~i a inlocuitorilor funcriile denominatiye ale limbajului, sunete, diferen1;ieri gramaticale.
ei este mai e\'identa pe plan ul aqiunilor decit pe cel afectiv. Pe acesta Spre sfir~itul etapei, copilul redevine nervos deseori. In faza a treia
din urma se constituie adcyarate inflalii de dorin~e 5i inten1;ii moderate (dupa 2 ani ~i jumatate), se den-aha a mai larga conciliere cu ad:.d1;ii,
daar de teama de a nu pierdc afeqiunea ~i asisten1;a adultului. un echilibru u~or meditativ - copilul este preocupat de aspectele e\"a-
Actiyitatea formativa cea mai frec\'Cnta intre 1-3 ani COnsta in luatiye ale aqiunilor ~i demersurilor sale, devine sensibil [a1;a de cei
minuirea de obiect. Relatiile cOpilului cu cei. din jur deyin complexe. din jur, se antreneaza in jocuri. uneori cu un partener.
El Hea sa atraga ~i sa re~ina adultul in mici colaborari, decupari de joc Precum lesne se poate 'vedea, etape ~i momente de echilibru sint
sau de activita1;i, cu obiecte, de cele mai multe ori. urmate de mamente de spargere .a aceswra prin conduite nervoase,
debordante ~i mai mult sau mai putin opozante fa~a de cerin1;ele adul-
Inca de la na~tere a existat 0 amprenta evidenta a indiyidualitalii
. tului. Aceste alternanle pun in evidenta un fel de deplasari ale anga-
biologice, ereditatea fiind incheiata. In timpul primului an, copilul a jarii energiei vitale ~i psihice intr-o direqie sau aha. directii ce devin
trawrsat un important impact biologic ~i un e\'ident ~oc social. Treptat dominante ~i creeaza dialectica dezyoJtarii.
a inceput sa se acumuleze 0 experien~a VaSta ~i eomplicata prin repe-
Caracteristici ale cre~terii biosomatice. Intre 1 ~i 3 ani ritmul cre~-
tari auditive, prin facila rapOrtare la obiecte 5i situa1;ii noi a expe-
terii este inca foarte intens ~i multilateral. cu 0 u~oara incetinire spre
rien1;eIor tr~Gte (generalizare) ~i prin recunoa5teri motorii reflexive, in
limita superioara a etapei. Diferitele segmente ale corpului au ritmuri
urma carora se acumuleaza 0 bog.lta experiendi de obsern1;ii.
de cre~tere inegale (cap, torace, membre), ceea ce contribuie la modifi-
72
73
cari ale J:nfa~i$arii generale a copilului. Parametrii de baza al cre~teru
nutul ei) $i cu ceva fua~ muit sllcces ailmenteie mal consisten te. Dealtfef,.
In aceasta perioada au fost condensa\i In tabelul nr. 15.
Plna la 3 ani, perimetrul toranc Intrece pe cel cranian cu aproxi-
capilul lncepe sa mestece alimentele (biscui1;i, pi~coturi, mere) ; la 20-
22 luni masticatia este curenta. Tot In aceasta perioada bea apa din
!Tlativ 2 cm. Capul eam de 1/3 din staturo. copilului la 1 an ajunge 1a
cana (0 poate varso. uneori). Tine cana cu amlndoua mlinile singur ~i
1/4 parte din corp la 3 ani. La 2 ani propoqia va deveni de 1/5 (abia
bea, la 3,0 de luni, iar 10. 3 ani poate mlnca cu furculita budiie1e de
1a 8 ani raportul va deveni de 1/6 [1]). !ntre 1 $i 3 ani au loc osifidri
intense la Divdul coloanei venebrale, al cutiei craniene, al oaselor
alimente ce i-au fost taiate in prealabil. Dupa 19 luni urea sdirile
singur (eel putin 4 trepte) ~inlndu-se de rampa ~i aduclnd celalalt picior
meracarpiene, al tuberozitaiilor osoase umerale, la nivdul denti1;iei etc.
llnga primul. Coboara. scara Intii cu spatele In acela~i sistem de aducere
r;:1a ]a 3 ani se comp]eteaza treptat den ti1;ia pro·yizorie (la 1 an capilu1
-8. celui de al doilea picior llnga primul, bate din pal me, danseaza. Intre
?C'seda 8 incisivi).
2 si 3 ani copilul se caiara mult $i urca si caboara de pe scaune, fuge
Tabclul nr. 15 etc. La aceea~ vlrsta avanseaza cODduitele legate de tealed, controlu!
Fete
sfincterian este evident. La 2 ani, copilul se poate iine citeva minute
\-::5ta pina ajunge la oli1;a. La 2 ani $i jumatate l$i controleaza miqiunea In
c::,piJ~l;ui
Talia Greutatea Talia Gre',J,tatea
I Greut"te. creiertI:u; timpul zilei ~i merge 1a ·toaleta destui de des, rellsind sa nu se ude in
i
cele mai multe cazuri. La 3 ani accidentele de acest fel sim rare
1 "-:1 ± 9400 gr tb 983 gr ziua. La baieii pot fi cazuri de enurezis nocrurn. Ziua, cupiii de trei
.) 2.::1 ±92 em ± 14000 gr 0:92 em ± 13900 gr ±1112 gr ani .,se cer afara", se pot descheia .5i panicipa 10. Imbracare .
== 71 em I. d:'74 em I ±9200 gr
in ceea ce prive~te mi~carile mici - se poate obsen·a 0 ade\'arata
expll'zie a acestora inca de la 22 de luni, cind copilu1 este tentat sa
Cr2~terea ponde:-aLl (in greutate) ce'.-a mai influeniata de sistemul
deschida senare ~i dulapuri, sa s-coata obiectele, dar $i sa culeaga
c:'~ nutriT;ie insumeaza 4,5 ]-;g pe intreaga perioada. Dezvoltarea siste-
farl!Tlituri. Trage linii drepte yenicale, face mici constructii yerticale,
D1:Jlui nen'os are de asemenea unele particularita1i. Intre 1 ~i 3 ani
La :2 ani si 6 luni poate insira margele mari, disfai paginile unei caqi
ccntinua dezvo1tarea corpu1ui cdular a1 neuronilor, pigmenta1;ia lor,
de po\'C~ti cu imagini, coloreaza snprafata unui desen !Tlare fawt pe
rz:mificatii1e denclridice $i sinapsele se inmul1;esc, continua procesu1 de
nuclearizare. Crestera neapaliului (creierul DOU), a emisferelor cere- £oi de hirtie, desurubeaza capace, ~tie utiliza mlDerul usii, bmoanele
brz;:e (implicate in procesele de adaptare, invaiare $i rela1;ionare sociaLl) aparatu1ui de deschidere TV. La .3 ani poate turna apa dintr-o cana
este acti'l'l. La 3 ani ereieru1 devine asemanator Cll cel adult, In ceea In aha, poate taia (drept) h;rtie cu foarfecele, poate da cu picioru1intr-o
c:e pri'le$te reliefurile sale exprimate In circumvo1u1;iuni si scizuri. /1.cti- minge, poate deplasa obiecte mari, poate merge pe tricicleta. Copi1ul
"itatea nervoasa superioara devine mai complexa. I~i descopera potentialitatea mare a miinii. Mi$carile au 0 foarte impor-
Structura conicala mozaicala de baza lncepe sa includa angajarea tanta functie de fixare a experientei perceptive conSU::1ate in timpul
TOt mai frec'lenta a zondor motorii specifice vorbirii, instituindu-se desfasurarii lor. Acestea cu atlt mai mule eu elt exista 0 tendin~a spe-
astfel principii funqionale noi. Caracteristica fundamental a a acestor cifica de repetitie a oricarei mi~cari ee incheie un cielu observativ (reac-
structuri noi a ANS consta In constituirea de sisteme complexe r.etro- tie circu1ara). Aeeasta fonna de "rduare a mi~carii" eonstituie ~i 0
aferente funqiona1e. Cercetarile din ultima vreme pun In evidenta forma de Invaiare impregnata de curiozitate (0 u~a este deschisa la loc
modificarea bioritmuri]or, activarea lor rdati'la odata cu cresterea . daca este Inchisa cu ° anumita intensitate. Capilul repeta inchiderea,
timpu1ui de veghe si scurtarea orelor de somn de la 14/15 (la 1 an) ba mai intens, ba mai putin intens. Daca intensitatea este adecvata $i
1a 11/12 (la 3 ani), dar $i cre~terea nervozitatii copilului In spa1;iu u~a ra!Tllne Inchisa el redeschide u~ - pentru a continua mi~carile
inchis, In condi~ii de penurie stimulatorie a mediului inconjuratOr. In de inchidere $i deschidere, chiar dad! trece prin mici accideme In acest
conditii de eruptii dentare sau de debut de stari maladive proprii ace.s- . ") .
,,)oC
tei perioade in care fragilitatea sanata1;ii este relativ mare (se trece
prin bolile copilariei). Este evidenta legatura complexa (asocia1;ia) dintre obiecte ~i mi~are.
Dezvoltarea miscarilor este faane activa intre 1-3 ani. La 18 luni Asdel, lntre 15 $i 18 luni copilul 1$i sufla nasul (adeseori la vederea
copilul poate duce' la gura lingura cu supa (varsind 0 parte din con1;i- batistei), ]a 12-13 luni Incearca sa-$i puna pantalonii de piiama daea
i-a descoperit, chiar daca nu e timpul de culeare.
74
75
Dezvoltarea mi$carilor se efectueaza $i prin imita~ie. La 17 luni
copilnl imita modul in care cite$te tata ziarul sau mi$carile de fumat interpretarii date complexului Oedip $i au analizat eserria socio-cultu-
ale bunicului, tusea lui etc. Prin imitat;ie, copilul i$i Insu$e$te 0 vasta. rala a organizarii triontice a personalita~ii.
experien1;a. Imitat;ia ramine 0 forma de invat;are, mai ales sociahl [156].
fenomen evident mai ales sub forma intuit;iei ..
Ansamblul mi$carilor la care ne-am referit presupun 0 importanta
integrare a copilului in mediul sau de cultura $i civiliza1;ie - inclusiv
Ia caracteristici implicate in revolulia tehnico-$tiintifica (ulinuie$te bu- h conditii de cre$a - este importanta imb,Qgati1'ea mediului prin
roane, clant;e etc.). In genere, copiluI l$i dobinde$te un mare grad de juc::!r:i, acvarii, seari, carucioa1'e, balansoare etc. deoarece acestea creeaza
independenla prin intermediul mi$carilor $i activitatilor. Mi$carea $i conditii de satisfacere a cerint;ei de explorare ~i fixare a ei in mi$cari
aeplasarea creeaza 0 Hirgire evidcma a cunoa$terii $i milizarii carac- ce presupun eforturi diferite (exercitindu-Ie, dar presupun $i 0 antre-
rcristicilor mediului inconjurator, fenomen vizibil in progresele ce se narc. psihologica mai complexa, care constituie momeme episodice de
manifesta la copil in ceea ce privt$te orienta rea in me diu 1 apropial. joc). Reproducind observaiiile lui R. Hubert [102] care a controlat
Plirnbarea prin parcuTi, squaruri, strazi, cu autobuzul, trarnvaiul ete experimentele lui J. Piaget, se poate spune ca la inceput cunoa~tef(:a
!arge$te aceasta experien~a incadrind-o lntr-o experienla mai larga $i
~ste .gesrul ce a reu$it, apoi gestul reprodus intention at, apoi eel
mai difuza de explorare. In esen~a, experient;a acumulata pe planul amag,nat.
mi$carilor permite sa se formeze strategii ale activitat;ilor adaptative
curente, dar $i strategiile de baza privind achizit;ionarea $i transferuJ CV:\O_.'"STEREA SI !:\V ATc\REA
de experient;a traita.
Constiwirea cOt/tralnllli mi~carilor. Adultul constituie pentru_ copil Perioada antepre$colara mica impregnata de experiem;a, de mi~cari,
un punct de sprijin, de securitate 0i de referint;a. Perioada este extr~m Imb"iiate)te acrivitatea senzorial:i mai ales tactil-vizuala $1 de mi$care.
ce dificila pentru adult, din cauza instabilita~ii psihomotorii a copi!ului. Ca;1J.ieJe de informaiie de distania (impresiile vizuale $i auditive) incep
ciar 0i a solicitarii continue de asistenta. Dealtfel, copilul i$i creeaza sa le controleze pe cele de contact, fapt ce duce la 0 e,"identl de:en-
Heptat reprezcntarea tlntli adult imaginar, replica a celui real. _\cest trare percepti ,·ii In care se perfect;ioneaza percept;ia spat;iului, distant;elor
adult imaginar estc prezent in toate experimentele de via~a pe care de c::n p ,·izua1. Reperele perceptive se organizeaza ca sa serveasca
copilul Ie traverseaza. AduItul imaginar este foarte disponibil, poten- telec'n:rolul. Decentrarea consumului mediului permite ca obiectele sa
tia:, neubosi 1. Asdel ,.in teriorizat", adul wI dc\-ine 0 prezenla con tin ua inceJ.pa a fi recunoscute vizual ca posedind insu~iri percepute anterior
ce efectueaza evaluari, exprima exigen~e $i controleaza aqiunile, di- tacti; (eatiieaua e moale, blana este pufoasa, dant;a este rece).
1:1 acest context, imaginile de cimp (iconice) au un caracter complex.
mensioneaza planul interiorizarii unei imense experient;e de mi$car:"
se:1zat;ii. percep~ii, impresii, experien~a de com:micare etc. Aceasta forma
Cerce:arile pe aeest plan au pus in evident;a faptul d exista 0 cre$tere
treprata a extragerii aspectelor re~inute ~i utilizate din imaginile iconice.
de interiorizari constituie nucleul de referinia al con$tiiniei cu primele
_1.cest aspect se poate studia prin Llsarea copilului un timp dete1'-
ei cenzuri - $i a con$tiin\ei de sine opusa prin dorinie, in tent;ii, '-oint;a, mina, intr-o situat;ie vizuala, apoi aceasta este intrerupta - $i se fo1'-
preferinte, lamuriri obiective $i cenzurilor adultului interiorizat, $i a mu!eaza imrebari cu privire la ce s-a vazut. Copilul de 2 ani relateaza
celui coneret. Aceasta este 0 aldi. interiorizare decit aceea a lui "alter" foarre pUT;in din aceste conditii (1-3 obiecte), cel de 3 ani adauga ade-
implicat in complexul de intrusiune, fiind insa corelata cu acesta. Do--' sear: obiecte ce nu au fost in imaginea iconica,ceea ce pune in evident;a
rinp de a fi pe placul adultului ~i de a i se opune, constituie terenul forme noi de manipulare a informaiiei torale $i potentiale, constituirea
formarii afirmarii de sine ~i al evahirii condu:telor, fapt implieat in. irnaginat;iei ca dimensiune a psihicului. Cam in jurul a 10 luni, expe-
morala componamentului. Alter este insa parametrul mai complex al rienta generala a copilului ii permite combinari mutale de anticipare a
intuirii dimensiunii mai severe de preZenla a adultului. Dintre psiho- rezultatelor, fara tatonari prealabile.
logii abisali, Jung a sesizat esenta triontica a personalitatii (eu, tu, el) Pracesele mai sus descrise se realizeaza insa treptat. Dealtfel, obiec-
implicata in nudeul eiactiv. Deosebit de interesant este expusaaceasdi. teIe nderii la distan~a sint mai pu\in corect evaluate de copilul de
esent;a in teoria lui E. Pamfil ~i D. Odogescu [164]. Ace$tia s-au opus 3 ani decit de cel de 6 ani. In acela~i sens, marimea ~i distant;a sin tinea
slab cordate, mai ales cind e vorba de obiecte mai pUT;in cunoscute
76
77
1a 3 ani. Progresele pe planulperceptiilor gustative ~i odorifice slut rina la 5/6 ani. Carn la 2 ani limbajul rnic se dizolva In cel situativ * ;
mai· restrinse. Propriul corp e perceput ca obiect pus In relatii de c) limbajul contextual, locu~ional, de vorbire des£a$urata eu un text
reciprootate cu ceilalti, fenomen ce se observa In vorbirea copitului -;;i eu un context discret alimentat de structuri eN.V. Limbajul con-
despre sine la' persoana a treia.
textual evolueaza paralel cu eel situativ, pe care-l va domina treptat.
Cunoa~tere8, prin mlna se nuanteaza In pElcuta-nepLlcuta, care poate EXlsta 0 forma de trecere lntre comunicarea verbala. $i nonverbala.
cleveni frumoasa-urlta, ceea ce lnseamna ca 0 astfel de cunoa7tere ofera Poarta denumirea de comunicare simbolica ~i are 0 circulatie relati v
materia prima ~iconditia comparatiei in funqie de \-alori diferite .. {oarte larga. Astfel, drapelele simbolizeaza forme de apartenenta, 1.a
Experienta perceptiva este profund influenpta de progrese1e pri- fel insignele, semnele de circulatie, uniformeie etc. comunid; situatii de
vinci experienia verbala. Copilul mic solicita adultului conjugarea aces- interdiqie sau de libera trecere, informare etc. In sfiqit, lirnbajele
!Ora in fiecare moment, fapt ce creeaza 0 diIatare cognitiva a prezen-' ani stice, simbolice $i de, de$i mai pUiin structurate, au tendin~a de a-~i
wlui (acum ~i aiei). Totu~i, comunicarea creeaza cerinia de a se expune largi aria de influenrare, comunieare, exprimare, fixare $i cunoa$tere
pe rind ceea ce este dat "simultan" in perceptie $i impresie, fapt ce {muzica, picrura etc.).
ciimensioneaza sesizarcJ. ~i con ~tientizarea suceesiunii din realita te $i .a Dupa 1 an, copilul construie$te propozi~ii simple de 2, apoi de
suceesiunii Iogice. Totu~i structura perceptiilor este Inca fragil3:. Copilul 3 cuvinte. EI in cepe sa foloseasea propriul nume in rererin~ele despre
recunoa$te greu 0 persoana din anturajul sau claca se Imbraca aldel sine, dupa modelul Iuat de-a gata de la ceilalii (vorbe~te despre sine
1a persoana a treia 0 perioada de 2-3 luni).
decit de obicei. Acela$i fapt se intimpia cu obiectele a5ezate in pozitii
neobi~nuite sau .In aIte locuri deci't cele cunoscute. Treprat se verbalizeaza a mare parte a experieniei senzoriale afec:ive
(acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi : bun ~i rau, sciraas.
Ace$tia din urma exprima primele sinteze. La reI experienta odorifica
* * (miros de floare, de parrum, de benzina, de murdarie) ca integratori
-evaluativi : miros frumos, udt, pi~cacios, lnecacios etc. La fel se petree
Dez7.oit.-,rc,i comlilllctirii. Inca la 12 luni copilul sesizena 1ntclesul
<T
luerurile $i in ceea ce prive~te aspectele Insu~irilor perceptuale vizuale
ioane numeroase cuvinte, mailifesta 0 evidenta polisemie. II poate $i tactile etc. Sealele rudimemare de evaluare: mic-mare, U$or-greu,
Tosti eu 0 ;:::ronuntie relativ inteli:;ibiia cam lCO cuvinte care alcatuiesc moale-tare, cald-rece etc. devin active. Un regim special are yerbali-
yorbirea s:ncretica sau holofrazid (cm-inte cu funqii de Fraze Lira. zarea impresiilor de culoare. Sint percepute $i denumite mai intii cu-
:rtatut gra:natical). Cerinta subiecti\-a a comunic~lrii verbale este consti- Iorile vii. Senzaiiile auditive se verbalizeaza ~i ele (zgomot-sunet), ca
:uita ]a 16 luni. Ixista aproximati\- cloua conditii mai imponante care direc1ie (in fata, la spate, linga), ca sudi (ciinele a latrat, pisiea a ni:cut
","ntreneaza comunicarea in aceasta erapa a dezyoltarii ps1hice. Prima miau etc.). Chiar ~i senza~iile interne se verbalizeaza (Pe Nelu 11 doale
este cerinp copilului de a se face inteles. A cloua este legata de faprul bultica - spune copilul de 2 ani). Copilul reaEzeaza concomitent cu
ca intre timp copilul descopera catoate obiectele, fenomenele, aqiunile. o vasta investiga1ie in mediul inconjurator ~i un fel de clasificare rudi-
bsu~irile ete. au nume. Intre 18 ~i 24 de luni are lac formarea \'orbirii mentara a acestuia. Copilul descopera ca foarte nume'roase obiecte
in propczitii, iar intre 48 ~i 60 de luni are lac organizarea sintaKei diferite ca marime, culoare ~i chiar forma capata aceIa~i nume. Uil
(llegulilor gramaticale) in vorbire, ceea ce ordoneaza vorbirea totala. paltona~ galben, altul ro~u, unul cu blaniia, altul cu catifea, unul mai
mare, altul mai mic, unul cu buzunare, aItui tara etc. se cheama tot
Exista 3 Felmi de limbaj : a) limbajul "mic", primiti\-, de circula~ie-
reStrlnsa (Intre copil ~i cei din mediul apropiat) ; acest Iimbaj dispune "paltona(. Experien~a amorfa senzoriala se integreaza verbal c1asifi-
cuvinte onoma topee, de holofraze numeroase, de euvime circum- dndu-se prin categorii verbale. La fel experien~a aqionala. Copilul
stantiale, de circulatie restrinsa, nu poseda structuri gramaticale (Dt)do
buf = Dodo a caZut, Dus-tu-tu tati tai tai = s-a elus tata cu trenul incepe
dlcatul, sa dormitul,
denumeasca numeroase
mincatul, joculaqiuni
etc. ca :,gatitul,
La scrisul, dispune
'5 ani copilul desenatul,
de
in caEltorie) ; b) limbajul situativ inearcat de cuvinte concrete, cu struc- .aproximJ.tiv 1100 cuvinte.
tu:.ra gramaticaIa, dar saturat de exclama~ii, forme verbale eliptice ~i
gestid (C.KV.). Acest tip de limSaj este prezent dupa 2 ani $1 activ * Clnd copilu] de 3-6 ;1;J.l se rasfala, folose~te euvinte din limbajul role ~i mi-
meaza vorbirea speeifidi vlrsreiof mai mlci.
78
79
Totu~i, 1a Inceputul perioadei antepi'e~colare cuvintele au a s~pra- pozi1;ii scune. lata poyestirea "Scufita ro~ie" facut3~ de 0 fetir;a de 3 ani.
extensie si exprima a suprageneralizare (E. Clark) .. ,,:'vlama i-a zis sa se duca in padure la bunica. D.1' lupu a yazut fetita
Progresele - privind exprimarea - sint evidente la· 2 ani ~i in 5i a fugit ~i a padilit pc bunica ~i s-a suit in pat (al ei). A Hut sa
aite direqii. Copilul incepe sa-~i transfere foamea de experien1;3. sen- inghita fetira da' I-a impu$cat vinatorul".
zoriaEi pe planul interogatiei verbale. La 2 ani se manifesta 0 faza de POHstirea pare e1iptidl, dar are coerenta logica.
acma insistenta in intrebarea: "Ce este asta ?". Se considera acest
Copilul po~l.te inva1;a miei poezii ori "numaratori "care au funClii
moment ca un fel de "mare identificare" a lumii obiectuale. Copilul formatiye import.1nte, ca ~i c1tc'"a expresii de salut si de implicarie in
incepe sa-~i exprime verbal dorin1;de, voi11ia, dificulta\:ile, sentimentele. conduitele reverentioase.
Dorin ta de comunicare devine intensa. Copilnl se straduie5te sa p,)",'es-
teascadin ce in ce mai mult ceea ce i s-a intimplat sall ar fi voit sa
i se intimple. *' *
Capacitatea de intelegere s~ Elrge~te foarte mult, inc:usiv pe planul
motivelor aqiunilor. Te ~tergi pe miini ca sa fii orat. l1;i ~tergi picioa-
rele ~i tal pile p::lntofilor ca sa nu murdare~ti, Copilul inielege ce in- Exista doua principii ce act;ioneaza in structurile de pronu:nie. P~i-
seamna in· mod diferen1;iat determinari ca: pe, in spate, sltb, in fat:!, mul este principiul economiei (eyident in numeroasele eliziuni ce neutra-
.705, deasllpra, linga etc. lizeJ.za cuyintele mai lungi, dar $i in inlocuirea artin:larilor dificile cu
an:culari mai simpIe5i U$or de pronuntat). Al doile.1 principiu este
Dar capacitatea de in,elegere are si alte caracteristici. Copilului ;i
al tendintei de repetitie (reaqii circulare), evident in tendinta de repe-
place sa asculte mici povestiri si prefera ca accsteJ. "sa se termine :)10e".
~itic a silabei accentuate a cuvintelor, in colz ca ur:neccz3. silabe mai
Trece prin emo1;ii e\"idente cind personaju: pOYes:irii traieste momcnte
complexe. Perscyerarea it! convertirea cuvintelor se manifesra in cazul
grelc. Dupa 18 luni eopilul intelege ponstiri ell doua person.ljc, de
in care copiJul spllne: popata (lopata), fafea (cafea) ete. Tot acestui de
Z'.proximativ 30 propozi1;ii, La 2 ani $i 4/5 Iuni poate intelege po\"t~stiri
eu 3 personaje daca a,:'estea sint pIa sate in ambia:1;e familiale. La circa .11 cloilea principiu i se poate atribui mutarea de silabe din cU\'inte (ca-
.) ani intelege povestiri compuse din circa 50 de propozitii scurtc~ cu
fitecl = catifea, tormidor = dormitor, traiyan = tfJ.:nvai) .
3 personaje. Roger Brown ~i co1. [29, p .. 375-385] au studiat etapele incipiente
Treptat, in1;eIegerea de astfel de povestiri deyine 0 eerin1;a in- a:e 1imbajului din punctul de vedere al pronuniiei de :-norfeme pc
terna - deoarece emo1;i:!e de tatonare ale ...-ier;iipe care Ie provoJ.ea ii 3 copii. Ei au considerat ca indicator MLP (media lungimii de prodLlqie
de morfeme) ir, exprimare. Au pus in evidenta 5 ni,-eluri. Se incepe
crecaza cupilubi trairi mai clare declt aee:ea &:1 ,"jata personJ.!:i de
fiecare zi. cu 1,0 morfeme (holofraze), 1,75 morJeme dnd se combina doua cu-
vinte si concura in exprimare cu utilizarea de holofraze, 2,8 marfeme,
Dezvoltarea in1;elegerii ceIor ce i se poyestesc deyine calea prin carc: 2,5 morfeme, 3,0 morfeme si 4,0 marfeme. Intre 48-6C luni este ex-
experienr;a de eomunicare yerbala devine infinit mai '"asta declt ex-
primata 5i structurol gramaticala. Primele propozitii sint elipticGo rme-
perien1;a percepti'"-senzOTiala cu care se afla in concurenta. Copilu! diat dupa asocierea de 2 cuvinte ca propozitii (1ntre 18 si 24 de luni)
sesizeaza infinitatea ipostazelor realita1;ii - fapt ce stimuleaza ca reac- apare 0 forma sau schema de propozi1;ie exprimata prin ordinea cuyin-
tie dez,"oltarea inyentiei prin deduqie -, dar $i dezyoltarea famaie! telor. Atit in aceasta faza elt ~i in urmatoarele (pina 1.1 48 de luni)
Yerbale, un fel de joc verbal eyident ]a 3 ani. Copilul poate pi),'esti lipsesc din propozi1;ie cuvinteIe relaiionale (prepozi1;ii, conjunctii), ter-
ca el"a "azut un gindac foane mare care era inghetat ~i I-a rugat Jl1ina1;iile verb ale ~i modificarile cuvintelor in funqie de cazuri, Dupa
sa-i dea ceya de mineare ~i el i-a dat un mar ~i gindacul a sarit pina 48 de luni se organizeaza unita1;i de vorbire demarcate prin pauze,
in Y1rful casei, de un de a scas ° toba. mica ~i din toba Un ca1;el care a structuri ierarhice. Inttrogatia are 1.1 inceput forma ProPoziiiilor obi~-
fugit ~i s-a aseuns linga un iepura~ care dormea ... " etc. Capacitatea nuite, abia dupa 48 de Iuni se organizeaza propozi1;ii imerogative cu
de" repoyestire - (dupa un model) se dez,"olta 5i ea. La 2 ani, copilul intonatie si structura adecvata,
foloseSte 3-4 propozitii scune pentru relata rea unei pOHstiri de jJ de In stadiul 2 (1ntre 2-2,5 morfeme) apar clteva prepozitii (In, pe),
propozirii, cu 2 personaje. La 3 ani aceea5i poyestire capata un aspect pluralul, formuhhile in terminatie corecta etc. Acesta este stadiul mor:"
practic, se axeaza pe personajul principal ~i poate ajunge la 7-S pro- fernic gramatical Ontre 2-3 ani).
.80 81
In ceea ce priyqte varietatea expansionala a infonnatiilor vehicu-
late prin limbaj, aspectele de evolu~ie slnt relativ universale. Structura primului 3:1 de yia1;a ~i primele luni ale celui de a1 cloilea an, se exprima
de yocabular este mai sensibila la niyelul de cultura familial. Acesta scheme de aqiuni (copilul trage covora~ul pe care se ana 0 jucarie).
alimenteaza dezvoharea generala a vorbirii copilului. De~i la 2. ani Datarita implicatiei foane mari a sensibiEta!;ii, .a numeroaselor compo-
copilul i~i 1l1vo.\a numele intii ca aI uoui obiect (din care motiv vorbe~te nente aqionale, p]anul mental are 0 serie de caracteristici ce decurg
despre el 1a persoana a III-a) apare ~i folosirea Iui eu ~i a determinarii : din aceasta cond;~ie. Structura condui tei chiar simple ~i prim are se in-
al meu. Cuvintul folosit cOl1stituie un factor de prim ordin in dezvol- carea de pElcerea actului Insu~i ori .a rezultatelor ei, ceea ce stimuleaza.
tarea simbolisticii ludice complexe. cautarea ; aceasta se manifesta prin curiozitate. Or, se stie ca in e,entJ.
curiozitatea este un fel de apetit al inteligenT;ei.
l'vb.ya Pines [176] 0 efectuat 0 serie de studii ampra limbajului
TOt ]. Piaget considera ca inue 2 $i 4 ani are loc treew~a de 12.
eopii10r miei in ramilie. Ea a lnregistra t pe benzi de magnetofol1,
periodic, cOl1vers<l\ii (3 copii cu mam;:t lor, din momentul in care au em stadiu mai avansat a1 planului mental, stadiu num:t preoperator.
Caracteristic pentru acesta este structura intelegerii care, d:.1pa psiholo··
inceput sa pronunte propozitii de 2 cuyinte, pina la 2 ani cind pro-
gul elHtian, este impregnata de subiectivitate $i este dependenta de
nunpu Fraze). Aceste dialoguri, difera de cele ce au loc !rltre copii,
~i intre eopii ~i 0 persoana exrrafamiliaIa [39] prinrr-o mai evidenra relatia copilului Cll obiectul. La 2 ani persista inca pla;wl ment:d, C:11'<1C-
:ncarCatura afectiYa?i exprima un doft deosebit al copilului de a se terul autist $i animist al gindirii copiilor si 0 dificultate suucturaLa
de a sesiza cEferenT;ele dintre inrerdependenta, cauzalitate, deter:ninis-
face in\eles. Desigur, ~i frazele mamei se adapteaza la dialogul Cll
mul fenomenelor etc. La 3 ani atenT;ia se deplaseaza u~or spre re:JT;iile
copilul, .iLl sensul d propozitiile devin mai scurte, mama rostqte mai
t:lre, mai raspicat $i corect Hecare cuvint. Frazele mamei in astfel de dintre fenomene si abiene, activeaza curiozitatea copilului si incardi
mijloacele de in\"estiga\ie C.l strategii noi. Interoga\ia "de ce ?", "pen-
cDnditii au fost mai lungi decit acele ale altor adu!\i in dialogul Cll
copilul. )i copiii r<lspund 1n propozi~ii mai ferme $i cu frazele mai tm ce~" permite 0 yasta acumulare de experienta, dar si crestere::'~
lungi, pe masurJ. in care ii in tereseaza conversa~ia Cll mam:t, cee:t ce curiozitatii fadl de relaT;iile ~i interrela1;iile dintre ferromene, obiecte si
arata ro]u1 educ:ttiv a1 acestor con\"ersatii. Dupa 2 ani $i jumatate se sensibilizarea fa1;a de explicitare ca expresie a inteligenT;ei ce5e adapteaz8:
l.a conditiile realitatii ca abiect al cunoasterii. La Incepl.:t, schemele
pUn in eviden\a mai mult caracteristicile generatiye ale limbajului,
meatale sim inca relativ rigide. lata 0 situ3.\ie care exempliEdi acest
fe!1omen observabil mai ales in modul in care se manifesta "crearia"
fapt. Un copil este intrebat ;,.,Ai un frate?" "Da, LClca". "Bine. Dar
de cuvinte $i de expresii. ern acest sens, un copil spune eu insistenra
Luca are un frate?" "Nu".
f:teate! "- echi,"alenr pentru desf5.! ; pentru J.ra - folose$te euvintul
"tractoreaza", sau aceb~i copil inrreJ.bi ... cum se naschez copiii _ in Nu trebuie sa uitam fapml 61 numeroase disonante cognitive per-
loc de "cum se nJ.sc copiii!" Formele "bizare" \"erbale apar ca urmare turba planul mental ~i creeaza "tensiuni" cognitiye ce :;:;Ot fi obsen-ate
a integrarii utilizarii cuvintelor dupa substructurile complexe (de pro- chiar la copiii de 3 ani. Aceasta este a doua cale de dezYoltare a
curiozita1;ii. Tn sfir~it, a ueia forma a curiozitatii este legata de atraqia
eifunzime) ale gramaticii
in comunica\ia curenta. care intrerine ge8crati\-itatea Yel"baEl, utilizarea
interdiqiei. ~i aceasta forma de curiozitate este aCtiya la coiluI de
La 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de denoltare a limba- 3 ani.
juJui (ca instrument al gindirii). Se instituie 0 noua etapa interogativa, Denoltarea eyidenta a inteligentei practice, a mi~carilor animate
in care intrebari1e perseyerente 9int "de ce ?", "cum?" Aceasta faza de curiozitate care se transforma in momente de inters, contribuie 1a
atrage aten~ia $i imeresul asupra planului gindirii in pIina expansiune, acumularea de experienia umana ~i la transformarea acesteia in con-
spre numeroasele interrelarii ~i dependente (indusiv de cauzalitate) din- duite. Fenomenu1 acesta este foarte complex, deoarece copilul e in per-
tre fenomenele din jurul copilului, dar $i dintre aqiunile inElptuite de maneDT;a animat de supunerea 1a tentatiile de dmp situational $i de
<::ei din jurul lui. Copilul colecteaza 0 infonnaiie subtila legata de moment. Aceasta face sa fie intens, dar sarac si demer conflictul dintre
a5pecte1e aplicative ale fenomenelor observate, ceea ce pune in evidenra motive1e al caror obiectiv este de fa1;a. si cel a1 carui obiectiv lipse$te.
o decentrare~i fenomenelor.
a planu1ui mental de pe ordinea senzoria1-perceptiva a Towsi, poate fi eyocat deoarece exista in rezen-ele mnemice ~i in
obiectelor
tentatia permanenta a copilului pentru altce'.'a. Referindu-se 1a carac-
Se $tie ca planul mental este amplu antrenat in procesul iusu$irii teristiciie actiyitatii intelectuale, semnalam impreuna cu ]. Piaget, fap-
capacitaiilor de vorbire. J. Pia get a considerat ca, inca spre sfiqitul tul dl gindirea senzorio-motorie cOIlStituie punctul de piecare pentru
forme mai complexe $isubtile de operativitate a inteligentei, dar ex-

83
structuri mai complexe de cognitie prezinta imponanta indiciul sau
"rima ~i forme diferite ale inre1igen tei ce reprezima trepte carita ti v semnalul. Acesta constituie 0 parte a: semnificantului (uneori relatia in-
diferite care, pe masura ce sint depasite, se restructureaza ca strategii diciului este de la cauza 10. deer -chibriturile de jos constituie indicii
si funqie. Asdel, in perioadele de dominalll;a a imeligentei senzorio- ca cinen a deschis cutia de chibrituri ~i Ie-a scilpat pe jos) sau un
motor;i exista si momente de gindire simbolica percepruala (1 an), dar raport de semnalizare (in cazul experimentelor de conditionare). Ast-
dominatia gindirii senzoriomotorie este evidenta. Dupa ce se intra in
fel de procese atributionale au Ioc in contextul jocului. Desigur, 10. 2
c:apa gindirii simbolice, preconceptuale (de 10. 2 10. 4 ani), gindirea
snzorio-mororie depa~ita ramine subordonata
l'1su$iri co. v[teza, ~onstientizarea
~i"si modifica 0 serie de
efectelor, ciar si a etapelor implicate
I ani copilul va "hrani papu~a", doar dadi va avea lingurita. La 3 ani,
copilul hrane5te papu~a cu un bar, (simbol pentru lingmita). Batul este
in acJ;iuni. :\u pot fi ignorate diferenie!e dintre caracteristicile inteli- z.dmis co. simbolizind lingurita, papu~a este obiecrul incarc~t de simbo-

iI
ge:Hei senzorio-motorii preverbale ~i gindirea nrbala care tincie sa lizarea "unui copil viu 5i adevarat", iar el insu5i, copilul care se joadt
de-:ina concepruaEl [171, p. 165-170]. In acesr sens, diferentJ. ceJ. devine "alrcineva" , un adult, probabil mama. Acesror realita1;i rransfi-
mal pregnJ.ma consta in Eaptul ca inteligenta senzoriomotorie implicl gurate Ii se acorda nume (Co. semnificant) ce se atribuie"substantia1ist"
o dilatare relativa a succesiunii de impresii (cu dilararile corespunza- obiectelor despre care este vorba. Jocul eu simboluri creeaza copilului
toare subiectiye ale fiecarora),
ca:eidoscopi,..:a a reprezentari:or,
ceea ce mentine 0 caracteristica
0 dificultate priyind
relativ
unificareJ. si
I o sinJ.tie 5i traire demiurgica ~i creeaza conditii asimiE'trii rolu1ui. Ge:'
neza acestui proces este relativ complexa ~i mLllt influenPta de imitatie,
care denota un fel de prelungire a acomodarii (ca aspect component
. nesubiectiva
impregnate
a acestora.
de durata
OperJ.iiile
subiecti,'a
inreligentei senzorio-
si de bJ.lastul subiectiv I
1 al adaptarii), copilul asimillnd miscari ale altor persoane (imitatie) pe
!, plan percepti\"5i de miscare. Imitaiia poate sa se reproduca la copilul
din care motiv nLl se pOt detasa impresii Dbiecti,' compJ.f:lbile i
caracteristica importanta CODSta in faptu! Cd inteligel1\3. i, de peste un an, iar 10. un timp dupa ce s-a constituit capata funqii
insrrumentale, In astfel de cazuri se constituie pe baza de reprezentari
tinde in mod persistent la satisfacerea practica a ce- II si implidi mecanismele aminarii (:\1. Ralea a construit u;-, inrreg sistem
subiecti\'e, a dorintelor, a intentiilor, a relatiilor etc, Copilu! II
necesitatea de a clasifica, de a decupa forme:e de interrela1ii iI de abordare a complexitaiii si implicit a dez-voltarii psihice prin analiza
de dependenta, de interconditionare etc.), inteligenta sa este conlplicarii formelor de aminare in structura procesuaEtatii psihice com-
spre rezolvarea situa1iilor de implica1ie practica 5i nu spre I plexe),
ade\,arului. In fine, inteligenia senzoriomotorie este implicata , Limbjul vorbit si limbajul artistic ofera copilului de-a gata nume-
;ituatiile in care distanp dintre subiect ~i obiect este relativ redusa, toase semne c01e.::tive. Gindirea copilului decodifica si descopera aceste
pUnct de vedere spatial nu numai temporal. .1.ceasta conditi~ de ,emne, diferentiaza ceea ce este semnificativ ~i semnificant, inventeaza
a impresiilor cu spatialitate alterneaza mohilitatea repre- simbo;uri, impletindu-le in aqiuni. Or, procesul acesta :J.'..l este prea
faci1.
Din cele de mai SLISreiese ca gindirea verbala, complementara cdei "Chiar pentru aceasta perioadaa «gindirii simbolice» J. Piaget di-
are tendin te puternice de dece:1trare subiecti \'-tem po- ferentiaza citen etape. 0 prima etapa este de gin dire preconcepruala
si despa1;iala. Aceasta presupune
cunoastere. 0 reconstituire a mijloacelor si for- de participatie. Clasificarile nu sint inca distincte, difere:1ta dinue toti
~i citeva este neclara, cuvinrele opereaza cu aceste preconcepte (care
b perio;lda an teprqcolara in cepe consti tuirea formelor gindirii '-er- s1nt scheme - imagini vehiculate prin cuvinte, simboluri wrbale). Ra-
o prima etapa a acesteia este gindirea simbolica preconceptuaEi ,ionamentele sint ~i ele inca primitive. \V. Stern Ie-a numit rationamente
]. Piaget intre 2 si 4 ani). Elra Indoiala, utilizarea simbolisticii transductive. E vorba de rationamente primitive care vehiculeaza pre-
incepe dupa 12 luni. Comunicari il1carcate de se:nnifica1ie pOt concepte ~i opereaza cu analogii, farii a putea realiza structuri reversi-
inca in fazele inteligentei senzorio-motorii (cind copilLII, de bile. A doua etapa este de gin dire preconceptuala complexa cu elemente
se prehce ca doarme). Folosirea limbajLIlui impliei ins~ vehicu- intuitiYe (1a 3 ani) ~i care de fapt se evidentiaza mai pregnant in etapa
Ll de semnificatii, ceea ce inseamna legarea dintre U:1
prescolara.
implicat in cu\'int) si 0 realitate semnificata. In aceste
85
DEZVOL TAP-EA AFECT1VITA TII
$1 A COMUNICARII AFECT1VE lului in situa\ii de alegere la aceasta \'lrsta. Experienta aiternativelor
incepe sa se constituie ~i devine relativ evidenta la 3 ani, clnd copilul
De$i dupa \-lrsta de 1 an dispazi~ia generala a capilului este din ee i$i dobinde$te siguran~a de sine, 0 mai mare independenta ~i cooper are.
ce mai buna, planul afectiv este instaoil ~i arza.tor, capilul se supune
1:1 Deosebit de pregnant se manifesta la copiii anteprescolari atasamen-
legii celei mai mari tenta~ii. Disponibilitarea afectid: buna decurge din tul. 0 serie de studii efectuate, printre altii, de H. Balow $i colab.
adaptare.:t reJ.lizata, adaptare ce implica "starea de conl-lOrt psihic" ee asupra ata$<lmentului (la puii de maimu\8:), au impirat studiul atent~i
rezulta din asccierea a numero~i stimuli din ambianta ce sint implicati larg al ata~amentului - in ontogeneza timpurie - la copii. Aceasta re-
in satisfacerea trebuil1telor (alimentare, de caldura agreabiEl, de ae- zonanta afecti,"a: (atasamentul) face ca in momentul de teama (de ceva
rare etc. ~i de afeqiune, proteqie, sigural1ta). Ata~amentul $i cerinp cu totul neobi~nuit) capilu1 sa se refugieze in bratele mam~i, sau (dupa
de apartenenta se dezvolta In aceste conditii .. 2 ani) sa se ascunda in spatele ei. Aceea;;i componen\a afeetiva face ca
CroDologic, la 18 luni rezonanta afectiva cre$te, copilul este mal 1il1- e! sa se ceara in bra1;e clnd e oDosit sau, dupa virsta de 2 ani sa se
presionabil $i intuic$te dispozitia marnei, reaqioneaza: la· melodic ° 1
lipseasdi de mama, in aceea~i situa\ie. In aceeasi gama de conduite se
trista, ceea ce pune in evidenta prezenta st~1riiafectiYe ce se denurne$te pot trece momentele in care copilul "parase~te" pe cei ce i-au facllt
p;in termenii "lirism", "rnelancolie" etc. ceva sau nu permi1.e mamei sa se indeparteze de el ·ca sa fie sigur .cd
La virsta de 1 an $i jumatate at.1$amentul fata de mama s.1u de per- I nu i se va intJ:mpla nimie rau. In acest din urma caz, ata$amenrul este
combinat cu 0 anumita forma de anxietate.
Sl'ana care 0 in1ocuie5te devine aC:1paranr. Se manifesta gelozia, dad
In orice caz, ata~amentul este diferit de dragostea fata de pa.rin~i -
n;ama acor&l atentie altui copil sau chiar dad nu-i acorda lui (copi-
lului) destula aten~ie. Gelozia este 1a copiii mici Un spa\iu dramatical I
!
care se mai manifesta si ea in juru1 virstei de 3 ani. Atasamenrul se
triirilor psihice in care se activeaza ambiguitatea legatii deintrusiune exprima ca 0 dorinta de conservare a unei apropieri emoiionale cu 0
(0 a treia persoana in rel:q:iile de afeqiune dintre copil $i mama). Ge- persoana data. Conduitele de atasament se com plica $i se diferen1;iaza,
!ozia presupune triunghiuI. In rinalul perioJ.dei ar,tepre~colare se for- pOt sa se manifeste si fata de 0 ju61rie sau obiect, pe care copilul Ie
mena gelozie latend £ata de intrusiunea p:lternaEi (1a ba:eti) san ma- poarta eu el peste tot. Ataprnentul este selectiv acti,,- sifata de membri
ternal8: (la fetite). ai famiEei.
Timiditatea" fa~a de persoanele strai:1e, simpatia, anripatia incep Se considera ca 1.1baza ata'lamentului sta fenomenul de "imF:nting"
sa fie nuanpte. CopiIului de 2 ani Ii place "pacaleab", i'duma, comicul, (imprimare), fenomen pus in evidenta de etologi ~i care cOnSta In faptul
sllride 1.1 compliment,;;, are unele :accese de generozitJ.te. ca animalele tinere "manifesta" forme de ata~ament fata de arice fiinta
Spre 2 ani, tata1 este admirat$i devine favoritul copilului. ce devine protectoare la Incepu rul existen\ei.
Dupa 2 ani, copilul devine impulsi\- $i neintelegator, instabil din Dupa 2-3 ani atas.1menml se poate eonstrui fata de ° persoana
no:.1.Tendin tele ostile fa~a de adult cresc, deoarece cre$te dmpul frustra- inca necunoscuta, prin "garantii" verbale, adica prin declaratii din
tiilor. Se constituie negativismul primar ce devine ,-ehemenr de muite partea mamei sau a ingrijitoarei ca persoana in cauza este buna ~i se
ori. Copibl Se trin te$te, pllnge, tipa dae:! i se ia un obiect oarecare va juea, va merge la plimbare, se va ocupa etc. de copil.
(jucaria), daca i se restituie - il arunca. Pe Un phn mai pUtin vehe- Manifestarile legate de ata'lament sint numeroase. incepind cn zim-
ment, aceasta conduita se manifesta ~i prin faptul ca el dare$te sa aiba betul, mingiierea, accese tumultuoase de afeqiune 7i sflr~ind eu solici-
juc;iriile altor:1, dar dupa ce Ie obtine Ie parase$te. Tot yehementa este tarea acestora prin tOt [elul de mijloace. in acest sens, copilul mle "fo-
reaqia in cazul in care copilul nu poate sau nu e lasat sa faca ceva ce lose$te", uneori, ata~amentul ca instrument afectiv. Se arata suparat,
,,\"rea" sa faea singur, chiar daca e evident ca nu poate. Se poate con- jignit sau exprima stari de "abandon" prin care pune in evidenta "ru-
sider:1 ca la 2 ani ~i jumatate cucerirea propriei identitati se realizeaza perea ata~amentului" in mod interesat. (Fiindca a fast cenat sau nu i
prin opozitie cu ceilalti. Gesell at rage aten\ia asupra nesigurantei copi- s-a satisfaeut 0 dorini"a sau pentru a atrage afeqiunea, lauda, dar ~i
spontan intinde capSorul sa fie mingiiat, aeorda deci atentie etc.). Ata-
• Timiditatea se deosebe~te de team::! ;:JriQ faptuid apare numa: in situar;ii PS1-
hologice, ca 0 team a de sine faia de prezen\a Ene: alte persoane. H. ';',;:-
allon considera
$amentul la acest nive! al dezvoltarii, oriclt de activ ar E, nu prefigu-
reaza totu~i 0 dependenta afectiva excesiva ulterioara.
altcn
ca este.. legata de r~aqiile de prest:lnr;a care e"alueaz'l s-.:rsele d~ rise b prezenp Ata$3.mentul este influen\at de experienta de comuniune afectiva din
86
famiEe. Este mai arzator 1a copiii din familiile tin ere in care exista inea

87
ardoare sexuaLl. La familiile mai pu~in tinere ata~amentul este uneori
tiilor sale 5i fapt:.!l d( cei din jur au obosit 5i manifesta mai purina
mai slab ~i apare mai evidenta nostalgia tatalui. Oricum, axa parentaEi solicitudine, ~i mai multa lipsa de disponibilitate afecti\'a, - copilul
creeaza nuaIl\e de afeqiune ~i ata~ament.
se simte parasit ~i vinovat. Emo~iile 5i sentimentele de acest fel sint deja
_''tspecte deosebi te sin t leg a te ~i de anxieta te.
expresii ale "dragosrei", care este altceva dedt ata5amentul, chiar acapa-
Se considera ca in copilaria timpurie exista doua feluri de an:'oe-
rant al copilului mic. Dragostea se formeaza din afeqiunea simbiotica
tate: anxietatea £ata de persoane ~i sima!;ii st!'aine, ~i anxietatea de
fata de mama, care se con5tiemizeaza.
separatie. Treptat se constimie ~i anxietatea moraEi (Ph. L. Harriman, Atent la toate miscarile mamei S:1U ale persoanei ce-l ingrije~te, co-
1969) ca teama de pedeapsa ~i traire a sentimenrului de vinovatie. pilul devine atasat, ciar In conditii mai complexe. EI incearca sa redo-
La unii copii de 12·--14 luni, anxietatea fara de persoane straine bindeasca aten!;ia, afeqiunea, prin conduite deja probate ca de "succes".
este [oane inrensa. Imeresant este faptul ca la 15-16 luni unii copii Clnd doblnde5te buna dispozi~ie, apropierea afectiva, confonui psihic
alearga pe strada spre persoane straine care au ceva fami:iar, aratindu-le care se constituie are toate dimensiunile ce se acor&1 de ob:cci terme-
simpatia - ca dupa ce constata in relatia "face to face" ca sint perSO;lne nului "fericire". Odata trait acest sentiment, copilul este atent la con-
necunoscllte - sa fuga repede indarat la mama sau ingri.jitoarea Iui. di~iilc de dobindire a accstuia, fapt ce determina un fei de inYJ,z:e a
T eama de persoane straine se diminueaza spre virsta de J ani. In schimb, imaginatiei In zonele afective. Componamentele afectuoase se inmul-
anxietatea de acest tip se conserva fata de "necunoscut". Ca atare, co- tesc ~i creeaza "dragalasenia" copilului antepre5colar c1.1 0 dezyolrare
pilul poate manifesta teama de., bau-bau", de "baba c!oanta" de "mo~u" psiho-afectiva echilibrata ~i bogata. Emotii complexe se manifesta ~i
etc. In astfel de siruatii se exprima insa 5i aspecte de teama morala
(de pedepsire). cind este dus la speetacol, unde traie~te episoadele dramatizate, adese-
ori imen'enind eu avcrtizari, daca personajul pozitiv este In primejdie.
_-\nxietatea de separa\ie (mai ales de mam~l) ia in .iurul \'irstei de In astfel de situa~ii, fiqiunea scenica este eGnsiderata reaUl, simatia de
21-24 de ILlni forme dramatice, nui ales daca copibl este obi5nuit ca spectator devine invadata de el110tii ce incita la intrusiune.
mama sa fie cu el tOt timpul, sau daca persoana care 111grije5te copilul Prezima importanta ~i dezvoltarea ex:perien~ei "reticentei". De~i re-
substituind mama este putin !andra. Desigur, diferente!e culturale joad strlnsa, aceasta forma dexperien ~a echivaleaza cu aparitia unei refle-
un 1'01 impllrt:lf1t Cll pri\'ire b relatiile mama-copil. Se considera ca an- xiyitaii mai mari privind ceea ce este permis ~i ceea ce nu este permis.
xietatea de sq)araJ;ie 1111este totu~i corelara strins cu "ata5amentul". Fe- In acest cadru se dezvoIta conformitati la dorintele celorlalti, mai ales
nomenul de hospitalism, de abandon, in caz de ayitaminoza afectiya 1a solicitarile aduItului (pe venicala). Se dezvolta complezen~a, compor-
proba~;il, prin m~1rirca anxictZl,:i ore aqioneaza asupra resur- tarea 1'elati\' diferel1tiata fat a de diferite persoane, reglementata de ca-
intime ale dezvoltarii, deteriorind-o. In genere, dupa vi[sta de racteristicile acestora, ~i mai ales se dezvolta nelini~tea umana fadl de
copilul in cepe sa intuiasca mai clar limitele ce i se impun, a ceea ce eS'.e primeidios, perfid, rau, brutal. 5e dezvoIta timiditatea, are
expresie emotionalJ: este tot mai impregnata de deliberari interne,
expresie a sesizarii conduitelor admise, a corectitudinii lor etc. Dia- loc declinul tiparului ca reaqie de protest. Reaqiile opozante sinr im-
plicate ~i ele In constituirea identitatii primare. La 2 ani acestea pot
moti \'zq:ionala ce 0 impune dezvoIrarea relationeaza copilul Cll
din iur $i se complica. Cerinta de afeqiune cre5te 5i se rafineaza. deveni foarte intense. Cele mai muIte manifestari de minie, ostilitate,
de persozme straine, manifesta dorin \a de a Ie cl5tiga, de a agresivitate ~i negativism sint legate de exercitarea obiceiurilor ~i a
se lauda, vrea sa fie mingiiat. Uneori el dore~te ceva ~i regimului zilnic. Or, se ~tie ca acestea incorporeaza reguli de convie-
ori neluat in seam a, aIteori este pus in simatia de a sesiza tuire. Pe al doilea loc stau manifesta1'ile protestatare 5i ostile fat a de
mai ales cele impuse de adulti, dar nu intotdeauna prefe- autoritatea cclor din jur (conflicte de autoritate). Pe locul trei se amI
de el, de copil. Din aceasta cauza, la 2 ani, actul delibe1'atf\' este reaqiile de mlnie ~i protest fat a de dificu!tatile care se manifesta In
incarcat efecti\' ~i relatiy nesigur. La .3 ani, conduitele se orga- joc sau in traseele de realizare a dorintelor. Spre 3 ani reaqiile protes-
strategic. Strdtegiile de eYdziune se constituie din team a de pe- tatare ale copilului se diminueaza (se semnaleaza un declin al tipatului
Copilul trebuie sa traHrseze aceasta experienia a cadrului vietii de SClina durata). St~'lrile afective ale copiilor mici sint intense, fara
care stratifica 0 experienia afectiva, bogata $i nuantata. $i a fi profunde. Ele se muIriplidl, sediferentiaza ~i se compEd!. Axul di-
cu atit mai muIr, cu elt, dupa momente de conflicte, negativism, ferential afectiv a1 ambilor p<'hinti creeaza echilibrul in familie ~i in
dramatice emotion ale - constatind efectele tension ale ale 1'eac- comportarea copi1ului cu ei.

89
*
B2 ca schema Iudica incorporeaza evenimente trecute ~i creeaza Slm·
:;: *
bolm"i de eompletare. Capilul se joaea de-a ascunselea eu un var plecat
I
J de 0 saptamina. La 3 ani jocurile de alternan~a (copilul. este pe dnd
In perioac1a primei copiEhii se dezvolra intens jocul de manipulare I
.~ f'"

mama ~i copil In jocul ell papu$a) fae parte din aceasta categorie a
sub influent a trebuintei interne de a aqiona asupra lumii ~i a 0 schimba. ! simbolistieii ludice.
Iste 0 activitate inca~rcata de disponibilita1;i psihoafective imaginative, i Sehemele A3 ~i B3 sint scheme simbolice combinatorii cu scene intregi.
ce ocupa 0 mare pane a zilei. Jocul este 0 expresie a activitatii efectuate 1 Ele pot fi combinatii compensatorii (B3) cum ar fl, de pilda, joeul "de-a
1
,pontan, din placere, hcarcata de satisfactii. In joc se lncorporeaza apa din ga.letU$a" (in \ipsa apei) dupa 0 situatie in care s-a refuzat
1
,reptat evenlmentele vietii, decupaje situ8.tionale. Exista 0 componema eopilului un joc Cll apa la robinet. Astfel de joeuri se manifesta ~i in
cogniriva ($i inclusiv formativa) importarna privind inregrarea soci:lla situatiile in care i se interzice copilului sa mearga la bucata1'ie. J. Piaget
a copilului 111 joc. Exist2, de asemenea, S1 componente afecri\'e foarte [172J re1ateaza reaqia joe a unni copil care poveste$te ursnlc1;ului ca
subtile. Structura cuhurii influenteaza jocul copiilor. !n medi ul rural, un baiet;el a mers la bucatarie ~i ac010 cineya a seapat apa fierbime ~i.
copiii se antreneaza In jocllri legate de obiecte ~i siwatii, afara dincasa 173. a1's.

Un cune eu animale, bete etc.). In ere$a, jocurile sint mai supravegheate. Schema C3 de combinatii liehidatorii apare ~i ea dnd se aceept:1 0
b
'noda.
toare cazurile .sint influentate de anotimpuri, virsta $i chiar de situatie de interdiqie sau frustrare, dar se transfigureaza simbolic.
A~a, de pilda, un copil neglijat - deoareee a aparut in familie i1:1
In genere, in joc obieete1e dc\'in interesante deoarece sint plasare aIt copil _ se joaea cu doua papu$i, una mica ~i una mare $i face sa
::1tr-O pozitie psihologica care Ie favorizeaza $i se supun unei preschim- piece in lume papU$a mica, iar eea mare sa ramina eu mama. Aceea5i
:cari incarcate de 0 energie panicipariva foarre inrensa. schema se manifesta in jocul ce apare intr-un alt exemplu descris de'
Inca in primul an de viata, copilul simte pIa cere in a se juca ell J. Piaget. Copilul a~ezat pe un seaun mai inah, pe care ii este frica sa
;ropriile miini, eu picioarele, arunca pbieete1e, trage. Intre 1-3 ani, JOCU] ste;l _ se joaea eu papu~a sau ursuletul spunindu-i ca. este foarte bine
se incarca de 0 a;npEl simbolistidt, ee-i creeaza 0 forma de participare S:l stea cuminte pe un scaun mare, e foarte bine - 0 sa creasea mare
deosebita. ]. Piaget, interesat de aceasta problema, a considerat dl se etc. (autosugestie).
pDate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. Un prim grup este legat In fine, schema D4 de combinare anticipativa (liehidatorie sau de
de interese $i forme de exprimare eorporale proprii, un al doilea grup eompensaiie) este de asemenea complexa. Se poate desprinde din situaiia
este legat de sentiment, de famiEe $i rela~ii fam:liale, ~i un al treilea urmatoare. Copilul e chem;lt la plimbare $i nu nea, incepe sa spuna ca
grup de curiozitatea privind provenientele. un copil s-a dus 1a plimbare ~i a venit un urs mare ~i era cit pc ee
Exista scheme simboliee Iud ice. Ele yariaza in funqie de complexi- 5a-l maninee pe eopil. :\.eeea~i schema funqioneaza cu alee nuan1;e cind
,atea, densitatea ~i antrenarea psihica pe care 0 exprima. Sint scheme cor::ihll relateaza ca. un prieten i-a spus ca un eopil a patit eeL: de
dominante de proiectare ~i scheme dominante de asimilare. mal sus.
Printre sehemele de proieetare, J. Pia get vorbe$te de schema tip AI, Seheme1e combinate sin! foarte active la 3-4 ani. La 5-6 ani sinr
foarte simpla, in care se proiecteaza forme de actiuni cunoscute (obi5- incorporate in jocul eu subiect $i rol.
nuinte umane) pe obieete neinsufletite. De pilda, ursuletul (jucarie) Simbolistica jocului se complic'il treptat, Incepind de 1a folosirea
doarme, papu~a maninca sau sta euminte. Tipul Bl deproiectare este de obiecte subordonate imagistieii ludice, 1a minuirea de eomportame;ne
ceva mai complicat ~icuprinde elemeute de imitatie. Copilul pune papu~a In care copilul de\-ine un personaj imaginar - i$i asuma un rol prin
sa telefoneze (la telefonul-juearie), in rolul unei persoane eunoscute asimilare de conduite adulte.
bine, care este imitara:. La 18 luni, eopilul poate deveni in joc avion, ma$ina, tren, iar une-
Schemele de asimilare se caracterizeaza prin incorporarea unel con- ori pisica, robinet, orice. In aeest moinent al dezvoharii ontogenetiee
duite ce este caracteristiea unor obieete. este dominant inca jocul cu obieete, aqiunea ereind cO:1sistenta rolu-
Schema A2 este ilustrata de J. Piaget prin situatia in care copilul I~i lui trait de copil in joc. Con(:omitent, joeul eu adultul se dezvoIt;l in
plimba degetele pe masa $i la un moment dat ritmul lor eVQca mersul trei direqii: prima este a jocului de hanuiaEl ~i trlnta, ridicare $i
cillutului: se plimba degetele pe masa, se plimba, se plimba ... tropaie, a1'uncare in sus, jac zgomotos de mi$care ~i de energizare, a doua este
tropaie ... dllutul. a joeului verbal - fie sub forma de interogatii continui eomplexe
91
90
fie sub forma relatarii de povestiri (basme), In al treilea rind sub forma
jocului didactic In care aduItul lndruma copilul treptat ~i discret. jucariile; la 2 ani copilul se joaca mult eu arice, indusiv la masa cu
resturile, cu mincarea, ,eu piinea etc. La 2 ani ~i jumatate construieste
La 2 ani, copilul se joaca cam 90oio din timp. Totu~i, padlse~teu~or
din pietre, nisip, cuburi (cuburi pe verticala) ~i strica obiectele din cu-
jocul pentru masa. La 2 ani ~i jumatate copilul prefera jucariile * cu
riOL.itate. Datorita limbajului, obiectele incep sa poata fi folosite penrru
roti ell care poate transporta - jucariile mecanice, combinele, jucariile
orice (prin aceastaiocu! J:ncepe sa-~i exercite funqii de actiyitate fun-
muzicale, papll~i, animale, marionete, schemele ludice de proiectare de-
damental3: formatiya ~i stimulativa .a resurselor psihiee),
,-in mai actiye, dar ~i jocuriIe distractive cum siut baloanele de sapun
Imaginatia este in mare progreso \\1. \\1aU a Inregistrat 1a aeeasta
chiar jocul cu apa, teatrul de marionete. Copilul dore~te foarte mult
\'irsta 6-7 situatii imaginate in 2 ore,
juraria, dar poate sa 0 paraseasca foarte repede. Jocurile permit COn1--
La 3 ani, copilul se joaca ~i construie~te ~i pe vertica13: ~i pe orizon-
binari, alergare, observare. E,'enimentele se revana in joc. Desigur, in-
tala, merge pe marginea trotuarului, ii place sa invinga mici obst:lcole,
;:ereseaza ~i materialele de joc ~i in aceasta categorie intra judiria, dar
organizeaza insa si mici sabotaje ale jocului ahora.
)i cuburile, mozaicurile ~i nisipul, plastiEna, lutul, focul **, pensula ~i
Conduita copiilor in joc depinde de starea sanat~hii, de caracteristi-
culoarea, iar spre .3 ani intra In seria preferintelor tricicleta, mingea, cile afectiyitalii.
cercul, balonul etc. Jocurile devin mai absorbame ~i copilul se simte
{rustrat dara este Iuat brutal de la joc. In aceasta ordine de idei, copiii viguro~i se joaca tot timpul 5i i$i'
schimba usor interesele, preferintele $i direqia jocului, in timp ce eopiii
Jocul eopiiIor miei este Intli singular, simplu $i spontan. Treptat, se mai debili ca sana tate se .ioaca mai mult singuri preferind jocuri li-
Jecentreaza de pe obiect lm.:t;nd~-se pe subiecteie aqiunilor umane. ni$tite. Cind interesul Ie este foarte solieitat, intra in jocurile coleetive.
;\.cestea incep sa se dilate ~i sa se combine. Conditia mintaEi a jocului se Copiii debiE mintal se joaca violent, iar eei {oarte inteligenti sint absor-
a:nplifica. Apar noi tipuri de joc ("de-a familia", "de-a doctoruI" etc.), biti de jocuri linistite, cu multe episoade suplimentare in care se joaca
sc instituie numeroase rdatii intre copii si se compEdi situa,ia psiholo- singuri. Lnii copii inteligenti se joaca mult, vorbind $i aqionind jocuri
gica a jocului.
in care interpreteaza doua roluri (de mamica sau tatie ~i de copil),
Aceste jocuri pOt avea 0 oarecare longe\·itate $i "a se iI1carce cu tot schimbind tinuta $i vocea dupa 1'01. Aeesta este debutul jocului de-a
ielul de e\'enimente, desi in genere au un continut aqional simplu .5i re- ahernanp.
petiti\- (adeseori). Rdatiile din jac au funqii mcrltipIe, ele imaresc coo- DezL'oltarea sociabilit,~tii copihtlHi in joe face progrese imp~nantc
perarea rebtiilor .pozitive
n::gati\'e, tension ale. acti\'<::, dar pOt pune pe primul plan ~i relatii ~ntre 1 ~i -' ani. In primul rind, conduitele copilului de\'in mai coerente
fata de solicitarile jocului, mai ales spre virsta de 2 ani. In al doilea
Schematic, am pute;} considera ca spre 3 ani se poate vorbi de un rind, Iumea de,-ine pen tru copil un fel de spectaeol ce-l atrage, dar la
debut al jocurilor colectiye cu roluri. In acestea, simbolistica ludica este care nu "rea sa panicipe singur ~i pentru aeeasta solicita pe fiecare
5i coerenta, iar actiunea tinde sa cuprinda sporadic mai multe sa-l secundeze .
. In jocul cu subiect se pOt vedea numeroase clemente de imi-
La 2 ani copilul se joaca in tovara~ia altar copii, oprindu-se din
imi tati copiii mai mici rasfadndu-se, copiii mai mari sau
clnd in cind spre a se odihni ~i observa jocul panenerilor. Momentele de
lnteresul pentru joc devine din ce in ce mai mare, ceea
obsen-atie eonstituie un fel de participare la jocul ahora. In genere,
in evidenta organizarea primara a sensuriIor experien,ei acu-
.Jocul impune forme de conduite noi ~i, fire$te, atinrdini. Rolu- cooperarea cu alti copii este complicata ~i dificila, adeseori dramatid .
orielt de fragmel1tare ar fl, organizeaza forme de cooperare sau de i\par totu~i unele conduite de complezenta cum ar fi surisul, atraqia
afectiva (atraqie, simpatie, atentie afectiva). Deahfe!, una din altui copil prin dedaratii de asisten la (" vi no sa vezi ce frumos ma jac
de demonstratie a simpatiei consta in aratarea (etalarea eu" !). Copilul sub 2 ani nu po ate sa se joace eu alti copii din cauza
sau daruirea lor chiar provizorie. Copiii se Iauda uneori cu earacterului restrictiv a1 atentiei de care dispune ~i a eooperarii com-
plexe solicitate de joc ce-l depa~e~te. Totu~i, dupa virsta de 2 ani copi-
" Exisla muzee ale jucariei. La MuzeuI pedagogic din Paris se afla un sector lul poate sa-~i a~tepte rindul Cll alIi copii la di-ferite aetivitati ce ;i sint
d jucaria cOpilului (1959).
solicitate. Relatiile pe verticala sint mai facile. Cu copiii mai mici este
,'<, In perioada anleprelwlara copilu: lrece prin experier!~a congniriva a aerului,
pamintu)lli ji focului, incorporinda-1e in experiema primar:i. mai intelegihor ~i cooperant, iar cu copiii ma: mari, mai activ ~i inte-
grato Cu persoanele mari care se joaca eu el este perfect integrat.

93
Dupa 2 ani ~i jumatate relaiiile in joc se pOt imparii In active (po- La 3 ani, amlndoua aceste imagini sin t in cre~tere eu tendinta de egali-
zitive ~i negative), pasive (care pOt Ji de asemenea pozitive :;;i negati\'e) zare ~i suprapunere discreta. Ca atare, are lac procesul de difereniiere
$i defensive. Printre re1aiiile pozitive acti"l~e se pot enumera situaiiile in a structurilor con~tientulL1i ~i a constituirii in subcon~tient a unor .ac-
care copilul cia a jucarie, illinglie un copil sau Ii propune sa f.161 schimb ceptori ai aqiunilor cu funqii de control. !n contextul con~tiin\ei se
de judirii. Relatiile active negative sint legate mai ales de rapire.:! de formeaza ~i demente morale apreciative ~i placerea inteIegerii regulii ca
iucarii ~i de ceana care uneori degenereaza in bataie. Cearta este 0 ~i supunerea 1.1 aceasta.
Incaierare pe plan Yerbal. Printre relaiiile pasiH pozitive se pOt cita
cele in care copilul accepta mlnglierea, schimbul de juearii etc. Rela- PROCESUL DE IDE."HIFICArU:
iiile pasive negatiye s1nt cele in care copilul ineaseaza blamul, ce:Hta
$i chiar bataia de la panenerul sau. In teate cazurile intereseaza moti-
FaralndoiaLl, In structura comportamentului imaginea de sine, iden-
vaiia. Desigur ca rapirea judiriei are 0 semnificaiie ~i un substrat psihic,
claea e vorba de 0 <j udtrie prefera ta, sau daca eel ce 0 face "I'rea sa dea tificarea de sine ca atare joaca un rol important. In acest proces exista
iuearia unui eopil ce nu are jucarii, ori nea s~l faea ordine - ori aca- numeroase complicatii cognitive (mentionate mai sus), dar ~i implic.atii
afective. <
pareaza pur ~i simplu jucaria. lntre forme1e de cooperare ce se consti-
Extras din domeniul speculaiiilor, fenomenul idemificarii legat de
ruie in perioada primei copiLhii, rugamintea are Un statut apane. Ea
con~tientizarea identitatii - a fost studiat mai ales prin "recunoa~-
poate degenera in rapire sau In bataie pentru jucarie. $i relaiiile de-
fensive pOt fi active (fuga, solicitarea de .ljutor de la educatoare sau terea de sine" in oglinda a copiilor mici.
Problema nu este ins3: atit de simpla pe elt pare. l\Iodelul inter:or
de la mama, angajarea in bataie pentru aparare). Au 0 oarecare inci-
implicat in identificarea in oglinda nu poate servi ca reper de recunoa~-
Jen1;a reJatiile defensiw pasive ce se exprima pc·in faptul ca cel caruia
tere deci! dupa ce s-a constituit ca atare, devenind expresia imaginii de
; se ia iucaria pli<nge doar la vederea micului agresor ce se apropie. In
sine, sau eel pUiin a ceea ce se n ume~te "sinele corporal" ca expresie a
~5tfel de cnur;, copiInl ce pli'nge nu a gasit :.'n a1t mijloc de a se
c:eSCl:rC:l. sinelui material. Se pot diferentia cel putin doua serii de evenimente
cogniti"l'e in actul de identifical:e din o~linda. Pri:nul se refera la reeu-
noa~terea faptului ca in oglinda se afla propria persoana sau imaginea
* *
ei, al doilea la faptul di ceeace se vede In oglinda nu este 0 persoana
in carne ~i oase, coneret Inconjura ta de lucruri concrete, ci 0 imagi:-:e
Baule dez,,<olUirii con~tiintei. Emancip<:irea motorie, acti'.itatea cu ce se mi~ca In spatialitatea imaginilor ce reflecta prin spatialitatea imJ.-
c,biectele care se pat supune mai multor intentionalitati depe:1c!ente de ginilor, spatialitatea reaEtaiii.
dorin tel e?i voin ta copilului creeaza condiiia trairii de ca He acesta a Imaginea speculara (in oglinda) se manifesta Inca la s£lqitul pri-
faotului ca el este cauza a aqiunii, subiect .11 acti"l'itaiii. Mai mult dedI mului an ?rimr-o priyire atenta manifestata prin gest-control sau
arit, el poate efectua 0 multitudine de aqiuni. Dependenp ecranului supraveghere a imaginii, apoi prin explozie de energie ce poate fi con-
actional de propria persoana creeaza intuirea acesteia, dar ~ireprezenta- siderata "comprehensiune".
rea despre sine, inc1usiv aprecierea generala despre sine In compararie Printre primii care au conturat semnificatia ~i momenteIe de idemi-
;-:1 ceea ce ar dori altii (mai ales pariniii) ca el (copilul in cauza) sa ficare in oglinda a copiilor a fast Preyer (1887) apoi, ceva mai tirziu,
fie ~i sa faca. Acest alter, constituit din interiorizarea cerintelor paren- Baldwin (1897) ~i Ch. Darwin (1897). Preyer considera ca recunoaFerea
cale, aqioneaza In sentimentul vinovaiiei si in cel al obligaiiei. Oricum, de sine a copilului in oglinda devine evidenta la 19 luni. Darwin a pla-
perioada primei copilarii denota 0 evidenta eyoluiie pe acest plan. Anu- sat-o mai devreme, la 17 luni. In fine, In aceasta enumerare se inscriu
:nite reguli ale mediului de cultura devin motiye e"l'aluative, cta ce studiile lui Merrill ~i Palmer (1931) dar mai ales cele ale lui A. Gesell
creeaza germenele unui fel de alter desprins de modelele ce i se impun, (1934), care a dat 0 mai mare consistenia problemei, fadnd referiri la
se insinueaza latent in substructurile con~tiintei reprezentarii despre evoluiia rolului de identificare In oglinda ~i la copiii mai mari 1.1 care
acest act capata semnificaiii noi. Identificarea primara a fast plasata
Difereniiat de aceasta este instan~a mai discreta a "ceea ce trebuie de A. Gesellia peste 2 ani. 1\lai recent Rene Zazzo a deplasat spre 3 ani
faca copilul in comparatie cu alii copii". Imaginea parentala de re- aceasta recunoa~tere in urma efectuarii unei vaste serii de experimenre
este mai toleranta ~i ampla decit imaginea Iui alter la 2 ani. (inc1usv comparative; copil-maimuie pui) efectuate Intre 1972-1976,

95
experimente ce au fost condensate1ntr-o lucrare ~i 1n tH~i filme inte-
ceperii realita1;ii - alimenteaza imaginatia, componamente1e $i strate-
resante. R. Zazzo semnaleaza (1972) 0 mare perplexitate a copilului in giile mintale care sint lncarcate de 0 simbolistica ampla ~i 0 emotionali-
[ata oglinzii, 1ntre 18 ~i 24 de luni, 1nsotita de bucuria de recunoa~tere, ta te complexa, fapt ce creeaza perioadei pre:;;colare acea unicitat~ ce face
oarecare teama {anxietate) ~i uneori e,·itare. Oricum, comportarea ge- sa fie minunata virsta de aur a copilariei.
neraEi a copilului este ca fata de propria dublura ce ar avea 0 stare
Tipul fundamental de activitate este jocul, care reprezi:1ta 0 de-
existen\iala proprie [281]. Dualitatea existen'riala nJ se mai manifesta
centrare a psihicului de pe activitatea de percepere pe activitatea de
1a 3 ani, de~i copilul pastreaza la aceasra "irsta 0 mentalitate animista
implanta1;ic in via1;a cultural-sociala, prin simoolizari ample si complexe.
fata de jucari; :;;i chiar fata de unele obiecte ~i situalii.
Tipul de rela!;ii se nuan\eaza~i se diversifici, amplificindu-se conduitele
In aceste faze timpurii ale d·::zvoltarii umane sln! inca pulin coezive din contextul colectivelor de copii. Are loc concomitent ~i diferentierea
cele trei [a tete mai imponante ale sinelni: silicle corporal material (ce conduitelor h\a de pel'soane de diferite virste ~i ocupatii, afhte in
se refera la con~tientizarea caracteristicilor proprii corporale), shule ambianta cultural-sociala a copilului.
social (ce se refer a b stann, rol-apanenel1l;a de grup sClcial) ~i sincie ~i dezvoltarea fizica este eviden ta in perioada pre~colara. De la
spiritual, cJ.re se refera la aptitudini, actiyitati ~i circularea acestora.
3 la 6 ani are loc cre:;;terea de la aproximativ 92 cm la 116 em ca
i\cesta din
oji dorintelor". urma este, dupa cum spune \'17. Jamer, "sanct:Jarul emotiilor statura, :;;i 0 cre~tere de la circa 14 kg la 22 de kg pondera:' De asa'"
menea, are loc 0 schimbare ~i dezvoltare a stfucturii mu:;;chi]or, des-
cre:;;te ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densa
~i mai pUtin friabiEl, procesul de osificare em intens la ni',elul epifi-
zeloroaselor lungi, a celor toracice, claviculare, damura prm"izorie in-
cepe sa se deterio1'eze ~i mugurii dant:1fii dcfini ti ve se intaresc (atlasele
Cap it 0 1u 1 IV Greulich ~i Pyle permit calcularea
vl1'st3. osoasJ) Organismul
virstei de cre:;;terc-dezvoltarc
1n int1'egime devine mai elastic, miscarile
prin

A DOUA COPILARIE (3-fj ani) mai suple :;;i sigure. Persista o. oarecare iritabilitate a cailor rinofarin-
giene si implicit 0 sensibilitate [ata de bolile copiJ:i:riei, plus 0 u50ara
(pCJ'ioada prc:;colara) contrac:are de gripe ~i afeqiuni bronho-pneumonale. * Tot in perioada
pre~colara continua dezvoltarea diferentierilor fine in antrenarea func-
In societatea COntemporana din nume1'oase tari, pflntre care :;;1 pra tionala a strucmrilor scoaqei cerebrale, angajarea mozaicaEl fina a
noasrra, copiluI prescolar ia contact mai st1'ins cu mediul de gradinita, zonelor yorbirii :;;i a dominatiei asimetrice a uneia dintre cele doua
diferi t de cel familial, si tra verseaza observa ti y mediul social (strada, emisfe1'e (de obicei, stll1ga), fapt ce determina caracterul de d1'eptaci,
magazinele, mijloacele comune de transport). stingaci sau ambidextru a manualita~ii copilului. In sfir~it, dezyolta1'ea
Desi integrate 1n aceeasi viata sociala, cele trei componen te ale me- biochimismului i:1tern devine mai complex a ~i impregnata de harmonii
diului solicita copilului nu numai ajustari ale componamenrului la sis- ti1'oidieni ~icei ai timusului (glanda cre~terii).
teme nuantat dife1'ite de cerin~e, in conditii de tutela, proteqie si afec- Deosebit de actiya este formarea comportamentelor implicate iZl dez-
tiune dife1'ite, dar creeaza concomitent 5i 0 mai mare sesiza1'e a diversi- voltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi ~i obi:;;nuinte. Din-
tatii lumii si yietii, 0 mai densa :;;i complexa ant1'enare a deciziilor, tre acestea ne vom referi 1a clteva mai specifice (comportamentele ali-
curiozitatii, emotiilor ~i cunoa~terii in situatii numeroase inedite. !n men tare, de imbracare ~i igienice).
aceste conditii se dezvolta bazele personalitatii copilului, dar :;;i capaci- Comportamentele alimentare se culturalizeaza inrens. Sc ~tie ca ali-
tatile de cunoa:;;tere, comunicare, expresia ~i emanciparea personalitatii, mentarea nu este uumai un act de satisfacere a unei trebuinte vitale de
Se dezvolta, de asemenea, capacitatile de proiectarein con textllI eve- 1ntrebuintarc a o1'ganismului. Alimentatia este impregnata de 0 serie de
nimentelor prin care trece copiluL Capacitatile de cunoa.stere devin com-
ritualuri ~i s-a difereqiat in mesele principale ale zilei, micul dejun,
plexe, sint ,insa specific impregnate de caracteristicile virstelor.
prinzul :;;i cina, iar pcnt1'u copil un plus de doua gustari. Consisteota ~i
Concomitent ell dezvolta1'ea capacitatilor perceptiy observatiye, se
dezvolta reprezentarile (evocatoare, de completare, de anricipare :;;i fan- ,. In c:dru! masuri!or medico-profihxice se fac vaccinari in campanii medico-
tastice). Fluiditatea acestui plan de produse psihice _ reHrs al per- sanitare de pre':enire a bolilor contagioase.
96
97
ore1e acestor mese se afla in plina transformare sub influenta regimalui este ordonata, daca este curata, neglijenta, adeevata, cocheta, daca este
de viata modern. Cea mai evidenta schimbare consta In cre~terea con- asezata seara astfel ca a doua zi sa fie ne$ifonata etc.
sistentei micului dejun ~i a cinei ~i dim:nuarea consistenrei ~i duratei . La 3 ani, copilul cste dependent de adult pe acest plan. La 6 ani,
mesei de 1a mijlocul zilei ca ~i ie~irea desertului din regimul de aliment el dispune de numeroase manualitari $i deprinderi legate de Imbracarc.
premial, pentru a se generaliza ca aliment util integrat in hranirea ra- o problema interesanta prin larura psihologica pe care 0 implidl
tionaLl. Exist3. Insa un aIt aspect .a1 alimenta~iei, cel al modului cum es:e aceea a COI1tinutului buzunarelor copiilor.
se rea1izeaza. Din acest Dunct de yeelerc intereseaza a~ezarea ~i Ilnma la Copilul de 3-4 ani ;ire buzunarele relativ goale. Spre 5 ani incep
masa, utilizarea tadmurilor (lingurita, furcu!i\2, curitu1 etc.), paharu1ui sa cuprinda dulciuri $i anvelope de dulciuri, spre 6 ani unele obiecte
~i a altor ustensile (solnita, $ervetelele etc.). Perie'ada pre~colaca este do- mici, copuri, baloane, pictricele colorate, capse si chiar cioburi de sticla
minata de intensificarea eonsolidarii deprincbilor legate de folosire;;;. colore.,a. Igiena alimentara, de spalare a miinilor rnainte de orice masa
acestor us tensile (latura instrumental;=;' a alime;narii). Spre sflr$iwl pe- si dupa arice vizita la rodeta, spa:larea obrazului, a urecnilor, a giwlui,
rioadei pre$cahre, aceste deprinderi sint c',-idente. baia, taierea unghiilor, pieptanarea parului, spalarea dinti1or, conduita
Tot in procesul alimentariei exista un al do:ka cerc de conduite, cel 10. toa1eta, folosirea hirtiei igienice, a jetuIui de apa ere. precum si fo-
al reaqii10r cultural-sociale privind modul de ~ se servi, de a cere, de a losirea de lo;;iuni, folosirea batistei etc. oglindesc gradul de dezvoltarc,'
mul rumi, rinuta la masa, relationarea eu ceilalti, a ten ~ia lu cerintde a depri"derilor igienice, ciar $i interesele copilului care contribuie 1a
acestora. Acestea iradiaza $i ln aite zone ale conciuitelor civilizate, Gina formarea imaginii de sine . .'?i pe acest plan exista diferenT;e mari inne
Intretinute apoi de cele din urma. copii. Unii se ingrijesc excesiv sau prelungit, deoarece transforma mo-
In perioada pre.5colara, 1.1tura instrumem::dJ: a alimenta1;iei trece prin mentele de Ingrijire in joc. Sint $i copii carora Ie este teama de apa sau
faze progresive complexe. La .3 ani, capilul reusest:: s5 manince Cll fur-
culita budlti de carne ce i-au fast taiate in prealabiL Intre 4 si 6 ani Isi
i ramln indiferenti hta de murdarie.
reU$esc sa stie sa se spele pe dinli (deprinderi)
!n genere, pina la 6 ani copiii
~i sa a fadi zilnic (obi$-
;nsu$e$te conduitele
ritei, paharului
de utilizare adeevata a furcwlirei, lingurii si lingu-
cu apa, a $ervetuIui, solni~ei etc. Copilul trece 1.1 0 ali-
menratie complexa. La 4 ani, preferintele alimentare devin mai selective.
iI nuin~a). In majoritatea cazurilor, ei devin sensibili 1.1 curarenie, iar
tetirele manifesta adeseori forme evidente de eochetarie.
Prin toate cele descrise mai sus, copilui i~i insuse$te elementele de
Pe p1anul conduitelor alimentare exista neadaptare culturala alimen- baza 'cile fondului de adaptare ·culturala, amplu concentrate in asa-nu-
tara ~i mica psihopatologie alimentara.
ta,a se exprima prin carente in constituirea
Keadaptarea culturaLi a1imen-
deprinderilor curente im-
I mi\ii "cei 7 ani de acasa". Expresia isi menrine sensul, de~i anii nu mai
SIDt 7, ci 6, $i substanT;a condui telor la care se refera nil se mai dobln-
plicate in alimenrarie
lana $i stingace a tadmurilor,
rmprastierea de alimente,
In sensul cdor mai sus descrise. Minuirea
ari ignorarea lor, nefolosire:l $crverelelor,
murdarirea ferei de masa, tendinta
groso-

de a nu
I deste numai in familie, ci $i in gradinira.
Prezinta imeres de asemenea 0 serie de aspecte leg.ne de somn. !n
perioada pre~colara, capilul accepta mai greu sa mearga la cuI care,
tine seama de ceilal\i in timpul mesei ete. hc ?arte elln insemnele in a- spectacolul reL:r;ionarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adul\ii (adul-
daptarii cultural-alimen tare. trism) ca -;:i placerea jocului fiind de mare atraqie. Proteswl fa\a de
La acestea se adauga mica psihopatologie ali:nenra::-a. E varin de I mersul la culcare poa te fi verbal, evazi v sau categoric, de tergiversare,
unele reaqii nevrotice sau unele reactii excesi\-e ca 'lorna, dezgusrul, lndircat de tot felul de tranzaqii, ca $i de necesitatea de a avea un feti$,
obsesiile alimentare (de dulciuri) sau refuzul lor, stocarea in gura de prezenta unei per-soane (mai ales mama), a unei surse de lumina (ell U$a
boluri alimentare ee nu pot fi lnghitite etc. deschisa), cn lini~te tatala sau cu muzica etc. La 6 ani copilul exprima
Intre 4 ~i 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de min- inca astfel de probleme, indusiv anxietate, teama.
care, adesea determinata de monotonia regin:'Jlui alimentar sau de Exista difereil\e mari lntre copii, atit In ceea ee prive~te adormirea,
tensiuni afective. modul de a dormi (acoperit, descoperit, lini$tit, zbuciumat), trezirea
Progresele similare se manifesta $i In domeniul culturalizarii legate (prelungita, imediata), dispozitia (lini$tit, 6J:eut, vesel, rasf~tat, plIn-
de imbracare, igiena $i toaleta. imbrac«rea implica numeroase deprin- , gacios).

Ii
cieri, dar $i competente implicate In decizia de a alege 1mbddlmintea A$adar, pina la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire de

i
in functie de 0 serie de factori sezonieri sau ai zilei (lmbradlmintea de deprinderi exprimate prin conduite alimentare, vestimenrare (de rmbra-
zi ~i imbracamintea de noapte). Inrereseaza inca ~; dac;;' :mbracamintea care-dezbracare) ~i igienice etc. Importanta lor este foarte mare - pen-
I
~8 99
tru toata viap - ~i creeaza personalitatii un supon de adaptare ce are
ccouri profunde ordonatoare generale, creind ~i U:1 supon de responsa- Prima dintre de, perioada pre5colara midi se caracrerizeaza primr-o
bilitate pentru propria persoana ~i de autonomie reala, dar ~i de con- cre~tere a intereselor, a aspira1;iilor 5i a aptitudinilor marunte implicate
tribu\ie 1a structura con~tiin\ei de sine, a euiui corporal. In satisfacerea placerii de explorare a mediului. De la un relai.i\" echi-
libru la 3 ani, are lac 0 trecere sprc 0 oarecare instabilitate, 0 oarecare
expansiune ce exprima 0 mare decentrare de pc obiectele con(:'ete si
manipularea lor pe integrarea obiectelor In strategii mai largi de nti-
Iizare in care Ii se confera funqii slmbolice. Integrarea In gradinita se
face ell oarecarc dificultate la aceasta virsta, data fiind deDendenta
Perloach pre.)colara cste una din perioadele de intensa dezvoltare mare a copilului pre:)colar mic de mama sa 5i de ambianp {amiliala.
Dsihid. Presiunea structurilor sociale ccdtur::de, absorbria copilului in Instabilitatea psihomotorie, anxietatea crescuta In situa~ii de des-
~:1stitu\iile pre~cohrc solicit:'i Wate posibilita61e hi de adapuire. Dife- princlere de mccEul familial etc., cOl1tribuie la adaptarea eEfieila a eopi-
rcnrde de cerinte din gradini\a ~i din famiEe so:icita la rindul lor 0 lului la conclitiile de gradinita, fenomen semnalat In numeroase swdii
mai mare varietate de conduite. Ca atare, contraciiqiile dintre solici-
tari:e e):terne ~i posibilitatile interne de"in mai active. Aceste forme de
[30, p. 57-69]. .:\daptarca este Cll adt mai di£iciEl, Cll elt copilul nu
~tie ir;c~ sa se exprime destul de clar $i n:J intelege prea bine ee i sc'
cmt:'adiqii constituie puncte de plecare pentru clezyoltarea exploziva spune. La acestea se adauga inconsistenta unor limite clare intre reali-
J. comp0rtamentelor, a condLliteior socia!e c!iferc:1ti::ne, a ci~tig2rii de tatea personala su~iectiva ~i realitatea obiectiva favorizind dilatarea ~i
:1wclalita\i diyerse de activit~'i\i, a dobindirii de abilitati inscrise in pro- inundarea realita1;ii obiective de reaEratea subiectiY3, fenomen descris
gramcle gradinitelor. Comunica ti vi tatea ~i sociabilita tea copilul ui cresc de J. Pia get ~i denumit prin termenul de egocentrism.
i:l aceste conditii.
Ca expresie a dezvolta1'ii, perioada pre5CO]ara mica este vadit de
Deosebit de acti';a de';ine ~i contradiqia clintre cerin\2lc interne, trecere de la centrarea activitatii organismului pe satisfacerea necc-
dorintde, aspiratiile, intcresele copilului ~i posibi]it~tile de a £i sa tis- sit3\ilo1' imediate, adeseori dominant biologice - prin mijloace sim-
,":icute. Aceasta C1.ladt mai mult cu elt cre5terea 5i diversificarea expc- ple - spre actiyitati In care devin mai complicate modalitatile de sa-
rien(ci copilului constituie un imprevizibil teren de emcrgentQ a antrc- tisfacere a unor trebuinte psihologice. Pre~colarul mic este instabil, {oane
:1arii personalitarii infantile in nenumarate directii si domenii. Pe acest impresionabil, .phage rlzind 5i trece u~or de la 0 dispozirie 1a aha.
pLm sc dezvolta negativismul infanti!, dar ~i 0 rcglementare mai pro- Durerea sa ca ~i bucuria sin t explozive, totale.
luneLl, de fond, a intregii activitari psihice, 0 interiorizare ~i un el~tig Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar ~i mai neindeminatic.
~e a intelegere
~1 ce nu este.a ceea ce este permis ~i a ce nu e permis, a ce este posibil Mi~carile sale de"in mai brutale, fapt explicabi!, data fiind antre:1area
~i constituirea (inca instabila) de {oarte numeroase conduite impEcate
Copilul parcurgc in perioada pre~colara 5i conrradiqii legate de In cerintele de autonomic, In conditii variate, dar $i in contextul rdativ
modalitati mai simple ~i primitive de satisfacere a ,rebuintelor ~i cerin- rigid al regimului de viata din famiEi si din gradinira.
telor implicate In trebuintele noi ~i in modalita1;ile mai complexe ~i civi- In perioada prescolara mijlocie copilnl traverseaza un usor puseu de
liz:ltc de a fi satisfacute. Pe acest teren se ami conduitele de pe axa crestere. Pe plan psihologic se intensifica dezvoltarea Iimbajului (39J
crdonat-dezordonat, conduite civilizate ~i conduite copilaresti. (intre 3 5i :5 ani se clstiga cam 50 cuvinte pe luna). Tot evidenra este
Contradiqii specifice se constituie 5i in planul cunoa5terii. Datorita dezvoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realizeaza In planul
dcZ';oltarii imaginatiei, copilul descopera faptul ca irnaginar el poate sa deprinderilor alimentare, de imbracare, igienice (pe care Ie-am descris In
se transpuna in arice situatie, fie ea ~i fantastica, pe clnd in realitate paginilc anterioare). Se intensifica, de asemenea, dezvoltarea con5tiinrei
Situa1;iile de viara sin t foane restrinse ~i ban ale ca semnificatie. Lega ta de sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii, a bravadei, a
de aceasta contradiqie se dezvolta dorinp de a crea, de a schimba, de dorintei de a atrage atentia asupra sa (episod de negativism). Jocul de-
a se imbogati ~i de a trai din pEn viap. vine in perioada prescolara mijlocie 0 activitate de baza, Inca,cata de
Perioada pre5colara poate fi impartita in trei subperioade: aceea caracteristici actiye de manipularc a experien~ei de via1;a, a obsena~ii-
lor, emotiilor, a aqiunilor 5i a conduitelor ce se vehiculeaza in am-
mic (3-4 ani), a pre5colarubi
<:.
a pre5colarului mijlociu (4~5 ani) ~i a
prc5colarului mare (5-6 ani). bianta sa, punind in eviden~a 0 mare experien~a sociala d.chizition::l.ta 5i
capacitatea de a crea verbal ~i comportamental roluri (prin mijloace do-

101
minant imitative) prin care copilul reconstituie episoade din realitatea Capacitatea de invatare devine activa ~i este dublata de interesede
inconjurihoare (jocuI cu rol ~i subiect). In genere, curiozitatea devine cunoa~tere care incorporeaza $i forme mai evoluate de simbolizare In
mai <lmp1a ~i abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene (relatii care aC\ioneaza integratori yerb-ali (alimente, pasari1 flori, fruete etc.).
de dependen~a, de cauzalitate, de condi1;ionare etc.). Dealtfel, In gradinita copilul traverse<J.za programe educative diverse
In perioada pre~co1ara mijlocie receptivitatea copilului h1;a de habi- care-i maresc sensibilitJ.tea intelecwal-observativa, II abiliteaza cu ma-
tusurile conservate de famiEe ~i apoi de gradini1;a cre~te - copilul i~i nualitati tOt mai complexe, uneori 11 pun in contact Cll elemente ale
i:nsu$e~te regulile specifice implicate in convie1;uirea din aceste colec- simbolisticii anistice (atelierele de creatie plastica pentru copii de pe
tive - in orarul lor de fie care zi. CopiJul de\'ine mai sensibil la sem- linga, muzee). Imagina~ia utilizeaza probabilu1 fantastic mai putin in
nifica1;1a evenimentelor. Conduitele lui deviu mai nuan~ate $i incorpo- viata de fiecare zi (ca deer. a1 influent,ei planului intelectual corector),
lena mai numeroase rcactii ~i adresari revereD,\ioase. Cre?te insa $i fra- dlminlnd activa iusa in joe.
gilitatea sa afectiva (crize de prestigiu). Ii plac pO"e$tile, prezinta inte- :\1. Rambert [192] consicIera ca simbolistica infanti1a este impreg-
res pentrn caqi C1.1 imagini, pentm desen, mOdelaj, jocuri cu ci"buri, nata de un deeJ.lajintre dezvoltarea afectivitatii £ata de eea intelectuaEi.
teatm de papu$i or1 de marionete, T.V., desc'1e anirnate etc. In acest se:1S, '.-orbe$te de 0 virsta a simbolului mimat intre 4 ~i 5 ani ~i
P rc~co 1aru 1 mare (-") )-0 am ill;1l1l'1' esta~ 1:1 , a:lsamo1 1u 0 mal . r;ure o £aza a ideiltificarii de simbol intre 5 ~i 6 ani. In orice caz, dominatia'
fon)l, agilitate, imeligenta, reticente in situa\ii usor penibj]e, Cimpul plandui imaginativ este evidenta ca supon al dezvoltarii simbolistice
atentiei este dominat de 0 intelegere mJ.i profund:i a siwatiiloI'. ludice, daT si a unei anumite co1oraturi a univenului mental al copi-
Exista $i in perioada pre$colara mare 0 oarecJ.re opozitie hla de lului. *
adult, opozi1;ie ce se manifesta spontan ca atJ.re, urmata de dorint,c
,-adite de reconciliere. La unii copii, atitudinile opozante Slut oprimatc *
In comportament, dar alimentate subcon$tient. Se manifesta in condui- * *
tele alimentare (anorexie) $i pune in evidenta susceptibilita1;i nesatisfa-
cute - 0 stare mai tensionala dintre dorin1;ele de a'Jtonomie ~i depen- Revenind la problema adaptarii::opilu1ui la ansamblul cerin~elor ce
den\J. afectiva U$or contrariata de rivalitati frater:1ele. Aceasta cu atl: se exprima fata de el, inclusiv la diferen~ele dintre mediul familial ~i
mai mult, cu cit, in numeroase familii copilul prescolar mai are unul cel de gradini1;a, putem considera ca exista cel putin trei planuri ale
sau doi frati mai mici. Caracateristica este la pre~colarul mare ~i <1dap- conduiteIor in care este solicitata adaptarea prescolarului in mod di-
tarea mai evidenta a conduitelor [a1;a de diferite persoane, de caracte- ferit, p1anul deseryirii, cel al prezentei regimului de actiyitat,i obligatorii
risticile acestora in cele doua medii eoncurente, hmilia $i gradinip. din gradini1;a si implicit solieitarea intensiva a atentiei, a memoriei,
In acest sens, copilul poate fi acasa destins, disponibil, iar in gradini1;a, a aetivitatilor imelecrua1e, prin aceasta ~i planul integrarii in colecti-
rasfa1;at, nervos, $i invers, fapt ce pune de asemenea probleme l~gate vi tate, in aetivitatile ce 0 earacterizeaza la un moment dat. Intr-o cer-
de dificultat,ile sale de adaptare, manifestate prin aceste mari distant,e eetare axata pe aceste probleme $i aspecte s-au pus in eyiden~a 6 tipuri
psihologicc de conduita in cele doua medii. de adaptare [226, p. 25-34] 1a mediul de gradini1;a, acesta fiind me-
diul "nou" **.
Adeseori, in timplll in care copilul are conduite Incareate de nega-
ti,-ism exista persoane devalorizate psihic pentru el - sau persoane cn , 1) Adaptarea foarte buna, ee se caracterizeaza prin despaniri fara
care nu stabile$te relatii fire~ti datorita unor baraje psihice (din team a, ezit;:ri de persoana care a adus copilul in gradinita, prin conduite sa-
diD. antipJ.tie, din nesiguran1;a). Concomitent se exprima cerin1;a activa turate de curiozitate ~i de investiga1;ie activa in mediu1 de gradini1;a. La
a copilului de a £i de folos adul1;ilor. Atentia mare fa1;a de <lce$tia se acestea se adauga stabi1irea rapida de relatii Cll educatoarea ~i cu copiii
exprima evident prin imita1;ia disereta, contagiuni (indusiv de dispozi- tlin grupa;
1;ie afectiva) etc. In perioada pre~colara mare, acti-..itatea creatoare este
evidenta, cu tendin1;e de diferentiere. Desenul, mllzica, artizanatul ma- " ;,1. R:lmbert (in lucr:lrs:l La '[,'ie affecti~le et morale de l'enfam 1963) a pornil
de la teartl, catarcnca a jacuiui In versiunea ini ]. Plaget ~i a creat .ehntca maria-
runt, colajele, construqia, mozaicul intereseaza foarte mult copiii. La. nereiar, ul'iLa £n m.bilirea etiolagiei camplexe a tulbudidor psihice ale copiluiui.
fel, micile serbari, poeziile, jucarii1e, jocurile cu clntece din colectiy *,' Au fast ob,erva\i de nai ~i evaluate cOl1dllitele ;l. 80 de capii din grupa mica,
[264] etc. .200 din grupa mijlocie ~i 220 din grupa mare, timp de 10 sapramsni, dte 1 ora pe
zi, 4 zile pe s2ptiiminii. '
102
103
2) Adaptarea buna, ce se caracterizeaza prin despar~irea fara ezi- La pre$colarii mijlocii, adaptarea foarte grea $i grea se amelioreaza
tari de persoana care a adus copilul 10. gradinita, prin stabilirea facila simtitor dupa 4-5 saptamini. Totu$i, un procent de 3-40/0 din pre-
de rela1;ii verbale cu educatoarea ~i Cll cli;i\'a copii din grupa, ciar cu ~colarii mljlocii ramin cu adaptare dificitl pina la 8-9 saptamini.
atitudine de expectativa ~i nl! atitudine activa de investiga1;ie. Ace~tia manifesta neparticipare la activitari obligatorii, negativism, mu-
3) AdJ.ptarea dificila, intermi tent tensionala, ce se manifesta prin tism. 0 parte din copii Cll adaptare tensionala intermitenta in primele
nervozi tJ.te, rqinere tacita (de mIna) a persoanei insoti ware, dispoziiie zile se acomodeaza regimului de gradinita dupa 3-4 saptamini, 5-
alternanta, nesiguran1;a dar ~i curiozitJ.te 1'ata de ambianta. 60/ odin copiii acestei grupe (cu adaptare tensionaEi) rain in insa in "alerta"
4) Adaptarea tensionaEl continua, ce se manifesta prin tr-o nervozi- tOt timpul. Adaptarea afectiva este mai dificila 1a ace$ti copii decit
tate de fond, prin retinere ins;stenta a persoanei inso,itoare (insistente idaptarea prin deprinderi ~i obi$nuin1;e. Ei exprima adeseori atitudini
Yerbale - uneori scincit), prin stabilirea de rebtii foane reduse cu de abandon. La unii prqcolari mijlocii, ca $i la cei mici, se instaleaza
educatoarea $i ceilalti copii - in limitele stricte ale solicitarilor de dupa citen saptamini de frecventare a gradinirei 0 afecriune de tip
moment. Conduite de abandon e\"idente. simbolic (dependenia afectiva) fala de educatoare, atitudine U$or ten-
siona1a, dar fo;,rte utila in constituirea de deprinderi $i conduite legate
5) Adaptarea dificila, ce se manifesta
se desparti de persoana insotitoare,
prin refuzul copilului
prin refuzd
de a
c,,-asigeneral de a sta-
de regimul de ,-iata. Pre$co1o.rii mari devin dupa 3-·~ saptamini bine
adaptali 10. regimul de gradini1;a. Un procem de 6-7% cazuri prezinta
bili relatii verbale (mutism), prin blocajul curiozitatii $i al investip1;iei, inca 0 tensiune u~oara $i nervozitate dupa 1 luna de la frecventarea
prin dispozitia tensionala evidenta $i continua.
gradinir;ei. Cercetarile descrise mai sus pun in evidenta 0 adaptabilitate
6) Neadaptarea, refuzo.ctiv 0.1 copilului de a se despaqi de per- ce\"a mai ridicata la copiii pre$colari, fapt prezent ~i in studiile cfec-
soana insotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, une- Wate de NIargoulis ]. (1956), in Franr;a.
ori agrcsive. In tabelul de mai jos au fast condensate caracteristicile De semnalat ni se pare faptul ca in primele faze de adaptare 10. re-
adapt:irii copiilor pre~cohri, In prima zi de gradinidi (in %). gimul "ier;ii de gradinita apar co. rdativ in stare critica zonele afectivi-
tatii. In etapa a doua, jocul este relativ blocat, copilul manifestind mai
mult 0 particularitate doar observativa dupa intra rea in gradinita.

-----1 ---1----- AdaptJ.r ,'d


in rc!ar;ia deprinderi
rate, in schimb, obi$nuintele
- obi$nuinte,
trec printr-o
deprinderile ramln mai neahe-
faza critica evidenta acasa,
F03rte deoarece orele de masa, culcare, joc ete. nu coincid totdeauna cu cele
-------
i'rc'.'coiari I
,I
;-;1'. de s. I
, Foarte
. I
~~rc:.lI DificiL.l iI Te~sionaLl
c:::mt;nua I TellW'''.':'
I Ink;:! ·.;:~~~,t,
_I'
bun<.l
din orarul gradinitei pentru astfel de activita1;i. Activitatea intelectuala
rni,:j (observativa), memoria. aten1;ia, gindirea $i chiar inteligenr;a ~ soli-
SO
m~jlocii 200
7
1,5
10
6
11,5
12,5
.30
26.5
21,_'i 20 citate de activitar;ile obligatorii - sint paqial b10cate cam la 2-3 sap-
mari +1,5
220 1.5 9,5 13 Ui tamini dupa primele zile de frecventare a gradini1;ei. In genere, la multi
copii din grupa mica $i la 0 parte din cei din grupa mijlocie se mani-
Festa neadaptare la situar;ii de refuz (care se supona greu), 1a situa~ii
La pre)c01arii mici exista cazuri dnd adaptarea ramine foarte grea in care se denunr;a public vinodr;ia sau incapacitatea, reaua vointa
multc zile In ~ir. !n unele cazuri, parinrii abandoneaza $i nu mai adue (crize de prestigiu). Stilul de lucru prea rapid sau prea seYer in timpul
copiii la gradinira. Adaptarea dificila poate dura la pre~;colarii mici de actl vitar;ilor obligatorii prelunge$te tensiunea de adaptare.
1a 4 la 8-10 saptamini, cu 0 oarecare cre$tere a neryozitaiii In a doua La copiii din grupa mijlocie $i la multi copiidin grupa mare se
~i a ueia saptamina. Nervozitatea acestora devine ~i acasa mai mare constituie dupa citeva saptamini doua stiluri de conduita paralele : unul
~ este insor;ita de anorexie (lipsa de pofta de mincare) ~i enuresis noc- acasa, altul la gradinita. Adaptarea la viar;a de gradini1;a afecteaza tot
la tura afectiva $i a conduitei de acasa - creind 0 oarecare nervozitate
turn. ~i copiii cu adaptare buna manifesta 0 cre$tere a nervozitatii
intre saptaminile 4 ~i 6 Insotite de fenomene semnalate pentru cei1alti. ~j exc;beranta timp de 3-4 saptamini, dupa inceputul frecventarii gra-
Ace"t lucru se datoreaza probabil J,oboselii" de adaptare, amplificate dinir;ei. In aceasta faza are loc transferul unor obi$nuinte ($i deprinderi).
de diferenr;ele de regim din cele doua medii. ~Uneori se manifesta 0 tendin1;a de unificare a componamentelor de

104
acasa ~i de la gr:Jdinira, prin transfer activ al stilului ~i conrinuturi1or tempor<lJl ~i spatiala, parte-lntreg (putin, tot, nimic, mai mult, mai
activitari10r de gradinita acasa. putin, amlndoi, sfert, jumatate, Inca unul), succesiunea ~i simu!taneitatea
A~adar, procesul de adaptare este rdativ difici1 ~i complex ~i are (acum, dupa aceea, intii, dupa, deodata), comparatia (la fel, tot
particularitatiin
anterioara. carese exprima vi1'sta, temperan:entul ~i experienta. adt etc.). Observatia copilului {perceptia organizata) este ancorata in
situatii diverse, complexe. PerceHia de spatiu ~i timp Incepe sa devina
~ Dperativa. Experienta consolideaza con stante perceptive, conservanri,
* * marimi de la distanta. In toate aspectele de maisus este implicata dez-
voltarea ~i operarea cu limbajul.
La copiii orbi ~i ambliopi perceptia ~i logica spatia!a prezima ca-
In ceca ce privqte planu! senzorio-perceptiv, tactul se decalifidi. racte1'istici, care a1'ata ca in formarea lor au un 1;'01important coo1'oo-
relativ de":enind un simt de control $i sustinere a vazului ~i auzului narea mi~dtrilor de pipaire. La copiii cn tulburari evidente de limbaj,
care co1ecteaza prioritar impresii pina 13.6-9 sani. !ntregul plan per- planul reladonarilor este mai putin dezvoltat, procesul de decentrare
ceptiv (haptic) se subordoneaza aqiunilor de decodificare a semnifi .. mai lent. Reprezentarile la cele mai elementare abstraetii legate de ex-
catiilor, care Incep sa se C0115tientizeze. Aqiunile perceptive se incarca .. periem;a perceptiva sint Incarca te de impresii concrete ..
de intentii ~i se depureaza relativ de impulsuri, capihind direqie, foea- Transformari calitative imponante permit sa creasd( gradur de 1n-
lizare $i funqii de intretinere ~i sa tisfacere a intentiilor.!n aceste con- telegere. Desigur, reprezentarile sim de mai multe felmi, reprezenrari
ditii, perceptia devine observatie perceptiva ce serve5te invatarii in privind obiecte 'lazute, evenimente traite, dar ~i reprezentari ale eveni-
larga masura. !n ansamblu, satisfaccrea trebuintelor biologice devine -mcntelor evocate care eircula liber dinspre adult ~i dinspre viap cultu-
dependenra de trebuiniele psihologice care se elenohi': ~i se ciilata, fiind raLL !n ace3te conditii au Joc combinatii de rezerve de experiente ac-
btretinme de curiozitatea care eapata un statut similar eu cel a1 jocului. eeptate. Acestea sint reprezen tari ale imaginatiei. Ele se construiesc fie
Scnzatiile ~i perceptiile furnizeaza materia prima extrem de impor- In situatii ce necesita completari pentru a £i intelese aspectele noi, fie
tanta pentru plamd minta1 -7ial aqiunilor desfa~~rarii In mediul incon- in situa~ii in care este solicitata antieiparea, fie in situatii de constrnqii
jurator $i in cel cultural.
mentale fantastice. Imaginatia cont1'ibuie astfel la construirea posibilu-
Copilnl pre$co1ar incepe sa cunoasca interiorul si exteriorul locuintei lui, la substantializarea ~i fluidizarea viqii imer:oare. !n domeniul po-
si al gradinitei, strada pe care merge spre gradinita, sau eventual maga- sibilului aqioneaza reprezentarile fantastice, care de fapt cireula liber
zinul alimentar. Incepe sa cunoasca denumirea mobiIierului, camerele,. prin intermediul "ereditatii sociale" (Conn), al sl:bstantei culturii in
particularita\ile acestora, poate identifica Iocul a diferite obiecte. Cu- care traie~te copilu!.
riozitatea copilului exp10reaza caracteristicile fiecarui membru al famiIiei, Un rol de seama in dezvoltarea planului perceptiv $i al activarii
identitatea acestora, comportarea; de asemenea cunoa5terea persoanelor reprezentarilor poate fi atribuit jocului. Acesta solicit a ~i antreneaza
din grad inita se realizeaza ea 0 identificare a lor. Copilul pre~colar in- vigoarea, forta fizica. rapiditatca, supletea ~i coordonarea, echilibrul,
cepe sa fie interesat de conditiile de viara, de activitatile ~i profesiunile evaluarea spatialitatii, abilitatea in folosirea diferitelor pani ale cor-
u:nane de baza, ca ~i de bunurile implicate in aceste activitati (agricul- pului, miinii $i membrelor. Concomitent jocul solicita coordonare oculo-
tura, industrie, ateliere, magazine, frizerie, mijloace de transport, Ii- motorie (rima), coordonare audio-motorie (reaqie la semnale sonore),
brarii, pOsta, dispensare, croitorie). Lurnea uneltelor Incepe sa fie cunos- tact, sensibilitate cutanata, presiune, temperatura.
Cuta: plugul, tractorul, semanatoarea, combina ete., dar ~i bicicleta, Deosebit de activa se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare.
motocicleta, automobilu!, trolcibuzul, tramvaiul, autocamionul, trenul, Datorita vorbirii, memoria capata caraeteristici psihice ~i sociale impor-
vaporul, barca, avionu! [179] etc. Incep sa fie cunoscute semnele de tante.
circulatie, pentru pietoni, insemnele de insignele pioniere$ti. Se con- o serie de psihologi, Decroly, Claparede, dar ~i Istomina, Leontiev,
struiesc cuno$tintc cu privire la ora~ $i sat ~i se fac a\"a:1suri importante ca ~i J. Piaget, referindu-se 1a memorie, arata ca este mai acti'la in joc.
in ceca ce pri'le~te cunoasterea naturii, pianteic ~i viap. lor, p~htile lor, In aceasta conditie. copilul intuie~te cerinta fixarii ~i pastrarii sarcinilor
animale1e. Incepsa se consolideze generalizari cantitative, 10gica prac-
tica a relatiilor; rnarimea (lung, lat, inalt), cantitatea (mult, putin,
i
care se traseaza. Copilul invata poezii ~i Ie reproduce cu placere. Re-
producerea are Insa uncle aspecte In care se evidentiaza 0 oarecare rigi-
foarte pUiin, delt'lc), spatiale (1inga, pe, sub, apr0ape, departe), ecuatia .. <ciitate. Astfel, copilul nu poate continua recitarea unei poezii dadl este
106
107
Intrerupt, trebuie sa reprodudi poezia Inlntregime. 0 aha caractenstlca tatea eopilului prqcolar eonstituie indieatari pentru pregnanra pereep-
a memoriei consta 6n impregnarea ei cu eIemente afectogene, ceea ce tiva care opereaza cu relaria cantitate - nivel (ceea ce este in progres)
creeaza 0 relativ mare inegalitate a amrenarii ei. Evidenta este impli- $i cu rdatia mult-purin (ca instrument de relarionare eurente), dar nu
caria memoriei ca proces de fix are, pastrare, recunoaFere ~i reproducere poate adauga evaluarea "volumului". Cantitateade factori implicaii
1:1 fixarca de conduite care reproduc pe cele ale celor din jur. Imitaria In evaluare este probabil prea mare (cantitate, niveI, volum). Aspecte
pe acest plan se asociaza eu observaria, fapt ce creeaza pIn a la urma asemanatoare se manifesta $iln seriile numeroase de experimente cu
numeroase asemanari Intre stilul conduitelor eel or din aceea.5i familie .. plastilina sau alte ma teriale ce se pot modela, care siDt preschimbat~
Totu~i, copilul pre$colar uita repede fiindca fixarea este fluctuanta in diferite forme perceptuale [11], a carar evaluare corecta este de
~i adeseori superficial it. DeaIrfe1, dmpul inca reIativ restrlns al capaci- asemenea aIterata la un moment dat, ele asta data datorita elementelor
tarilor de percepere$i implicit de fixare, confera p~strarii $i reproducerii de yolum (sparialitate) $i forma. In dinamica den-obirii gindirii, coree-
caracteristici fragmentare. Recunoa$terea la rindul ei este In plina dez- ria, dar $i eroarea pe aceste planuri se datoreaza percepriei [188] $i
vohare ca Insu5ire individuala. Solicitata mereu in viara de fiecare Z1, reprezen tarilor care opereaza Inca lacunar. T otu$i, aceste scheme de
recunoa5terea, mai mult decit celelalte caracteristici ale memoriei se evaluare logica se formeaza. Doyada faptul di "puncwl critic" -;- de
manifesta tot mai pregnant ca un fel de $ira a spinarii pentruactivita- enluare a conservarii cantitatii 5i a altar constante perceptiye" efe$i se
tea psihica. Atenria este importanta In asigurarea elesfa5urarii oricard ment;ine -- 1a aeest nive! de virsta, lasa sa crcasca aria situariilor in
aeti,oitari - $i prin aeeasta 0 organizeaza $i protejeaza, focalizInd $i care constantele perceptive aqioneaza relativ corect. Dealtfel, spre 6 ani
ce:1trind energia psihicului. Atenria voluntara este alimema ta de infla- copil ul evalueaza cu mai multii coreeti rucline obicctele de ]a distant;a ca
ria mare a dorinrdor $i intenriilor $i necesitatea de a Ie finaliza. Jocut fiind mici sau mari -;- late' san lnguste. Dupa Sani 5i marimea persoa-
este, de asemenea, un teren de anrrenare a atenriei, de focalizare, can,. nelor este e,,-aluata relativ mai bine de la distanra. In genere, sehemele
centrare, ca $i de dezvoltare extensiva a atenriei, aelica de distribuire, legice primare slnt privite ca "incapacirati" chiar de catre J. Piaget $i
de largire a angajarii psihiee. Concentrarea cre$te de la 5-7 minute (la Cl decte ale percept;iei $i contexwlui de "aparenre" pe care aceasta
pre~colarul mie), la 12-14 minu'te la pre$colarii mijlocii $i 20-25 mi- (percept;ia) le creena. Noi Ie-am considera ea paliere de progres in
nute la cei mari - in situarii obi$nuite, $i ehiar 45-50 mi~ dcZ'."oltarea psihica $i ca efeete de exeperienra $i invararc. Dovada, chiar
nute in joc - in audiria de pove$ti ori yizionarea de diafilme, teatrLj un experiment evocat de J. Piaget pentru limitele operativitatii gindirii
de copii ~i aIte situarii culturale. Toate acestea pun in evidenra faptul pri,-ind conservarea cantitarii. Cunoscutul psiholog elverian a descris
Cd intreaga dezvoItare a inte1igenrei intra intr-o noua etapa. Ie$ind din siruaria in care un copil pune deodadl en cele cloua miini cite 0 margica
faza simbolica, dupa virsta de 3 ani, inteIigenra parcurge 0 etapa de in doua vase [oarte diferite (unul plat $1 altul inalt ~i subrire). In
inventi\-itate ce prega te$te glndirea operariva eomplexa (7/8 ani dup~ eSeilra, copilu! evalueaza pas cu pas cantitatea prin egalitatea marge-
]. Piaget $i 6/7 ani dupa noi). Glndirea inruitiva opereaza eu repre-_ lelor pnse in vase. Copilu! de 4-5 ani accepta egalitatea ~i echivalenra
zentari coordonate relativ. Acest fapt se exprima, pe de-o parte, prin pina la Un prag mulr mai inalt decit in tipurilc de experimente mai sus
"directia" ei, evidenta in discuriile cu copiii $i prin "coerenra" ei (ex~ descrise - de~i la un mOment dat nu a mai face. La 6 ani acest prag
primara) mai ales ca deziderat interiorizat. Pe parcursul acestei faze, se P.1odifica lasind 0 mai larga inrindcre de aqiune echinlenrei ~i ega-
progrese importante face noriunea de conservare. 0 serie de experimente litat;ii. Exista $i alte aspecte ale gindirii intuitive. Tot]. Piaget descrie
eu pahare de acea$i marime, umplute cu margelu~e (Piaget $i Szeminska) un experiment simplu, dar interesant. S-a aratat eopilului 0 gramada
ori cu Iichid eolorat (foarte numeroase variante), dintre care unul se de margele de lemn cafenii $1 citeva albe, apoi a fost intrebat daea sint
pastreaza ca ecran de referinra, iar din celelalte se transfera eonrinutu] mai multe margele cafenii sau mai multe margele albe; copilul s-a
in pahare de diferite forme $i marimi, pune eopilului probleme dificile, orientat, 1a 6/7 ani, pe relaria cafeniu-alb $i .Ioarte greu pe sesizarea
Copilul de 3 ani $i ehiar eel de 4-5 ani (dar 1a aIt moment al com, intregului. Daca. i s-a cerut eopilului sa-$i imagineze ca va face 0 salba
parhii) are tendinra de a considera cantit;;.tea de marge1e ori lichidul de margele cafenii fie 5i din margele de lemn - el a manifestat aceea'li
colora t ca fiind inegale, daea vasuI In care s-a faeut simuItan mutarn dificultate. Raspunsul oarecum tipic ce ni se citeaza este cam de tipul
este m;;.i inalt sau evident mai plat, fapt ce modifiea foarte mult "ni, urmaror: Daca fac "salba eu margele cafenii, nu voi putea face aIta
,-dul". Aceasta inseamna ca nu este Inca elaborata deplin noriunea de tot ell marge!ele acelea, <l$a ca salba din margele de lemn va fi alba".
consernre. Schematismul 5i dependenra cantitarii de nivel din mentali. Interesante sinr ~1 experimentele des crise de J. Piaget [171, p. 175-179]
108
109
privind ordinea directa '$i inversa. E yorba de trei figurine ABC ce se- Al te cazuri :
introdue Intr-un tub de cartOn - cerl'ndu-se descrierea ordinii in care Copilul intreaba pe mama sa:
Vor aparea din tub. Ordinea direeta va fi intuita corect, nu $i ordinea - Mama, e adevarat dl troleibuzu1 e un t1'amvai incruci$at Cll
invers'li (la 4-5
ani). Copilul nu va putea raspunde eorect nici daca se. .autobuzul ?
?a in~oaree tubul (CBA) ajungind
lnVersa. iar la pozi~ia ini~iala din pozi~ia. Mama vorbe~te cu fiul sau :
- Un baiat are doi oehi ~i altu1 are tot doi ochi. Cl~i ochi au
La 0 aIta: Intoarcere - copilul pre$colar de 5-6 ani _ reproduce impreuna?
eu a rezisten~a eviclema la inversiune ---:- formula CB1L La 6-7 ani, - Copilul (plingind) : ochi nu ~tiu sa adem.
procentul copiilor care reU$e$te sa sesizeze inversiunile cre$te. - Da1' ce $tii sa aduni ?
- Reactoare.
$i relaria cauzala pune in evidenla 0 serie de particularita~i. in
cazul UDor experienle privind plutirea obiectelor, pre~colarul de 4-5 Sau:
ani asociaza m~himea Cll greutatea; La 5/6 ani - dupa experimentari - Cum se cheama garaju1 cailo1', mama?
miml\ioase $i gradate -. copilul, de$i spontan,poate opera cu rdalia De altfeI, efect~]e revo1utiei tehnico-indust1'iale se eviden~iaza ~i in
marime --: greutate, anticipeaza coreet in numeroase situa~ii, intuind alte aspecte. Din 80 de copii pre~colari, de aproximativ 5 ani, int~eba~i
principiul lui Arhimede [242]. Prin intermediul intuirii rela"liilor, se 1l1ainte c1.115 ani, elt e ceasul, $tiau sa se orienteze dupa indicatoare1e
cO:1stituie treptat intuilii articulate $i ceva mai reversibile prin inrer- cadranului doar 10 - in 1974 peste 50, dintre care 18 $tiau sa fo1'meze
mediul carora se pregate~te operalia mintaEl ca reaq;ie fala de operalii numa~-u1 de telefon (058) al robomlui pentru ora exacta. Desigur, fap-
concrete, creindu-se un ,,It rapOrt in tre Gparen la $i esen~a. Oricum, wI ca mediul ap1'opiat, peisajul vielii de fiecare zi, juca1'iile sint impreg-
pIna !a 6 ani glndirea d,)blnde~te 0 operativitate generala (nespecifica) nate de efectele RTS constituie condilia principala a acestor mutarii in
c:,,,i,' cornpiexa cu 0 oarecare viteza ce pune in evidenla constituirea menralitatea copildui. In 1968 lumca $i viziuuea automobilu!ui s-a 1113.-
Urlc,-)peratori de bazd pc acest plc:.n, figurile logice. nifestat prin cunoa~tere~ de catre copli a 1,3 tipuri de automobile lu
:,krea frcC',-enr;a a intrebarii "de cc ?" ]a -l aDi constituie un indiciu medie 1a 5 ani $i 2,9 (X) la 6 ani (Cll A = J 10. 5 ani ~i A = 4 ]a
peDtm marca fo,1me de realitate5i de sesizare de reia!ii a gindirii co- 6 ani). In 1975, deci 1a numai clriva ani, un ace!a~i numar _de copii a
pilulr:i prescolar. ]. Piageta inregistrat 360 de i'ntrebari 1a un c,)pil de dat 3 (X) tipuri de automobile (cu A = 4) 1a 5 ani, $i 4,5 (X) tipuri de
;) ani, clintre accstea 2S0J0 (103) au fost de semnific:J.lie cauza15, 81 s-au automobile (cu A = 7) la 6 ani (in mediul din Bucuresti saturat de
[efe::!t h natura, 22 la m:l$ini (automobile $i obiecte fabricate), 6 1a prezenp automobilului).
calc:rle $i rehlii aritmetice, 9 la regu1i de eonvieluire. Exista inventare' Exista numeroase studii care pun in evidenta $i aIte aspecte legate
-imiiare efectuate si de alIi autori. de presiunea reyoluliei tehnice asupra gindirii $1 mentalitatii copilnlui.
Irnerogatia l$i schimb5 direqia in funqie de densitatea .$i saturatia Asdel, V. Filimon a prezentat observar,ii interesante privind denumirea
cuI tura]a a mecliului $i in functie de caracteristicile de "cLsonan~a cogni- ~i reC\.lnoa$terea de mijloace de transport, dar $i de identificare a func-
tl va" ell care se confruma eopilul, ori acest fC:lomeD. nu este ncgIijabil. tiilor L:nor obiecte, a unor uneIte etc. [75, p. 33] '" 1a ce folosesc ... ? ce
Diferiti autori scot in eviden~a cresterea interesului copi1ului pen- he oamenii cu ... ? Astfel de intrebari se refera la insu$iri social-func-
tI'U universtd tchnico-$tiinrific, adaptarea timpurie h acesta. tionale ale obiectelor, Insu~iri ce solicita 0 experienra cognitiya re!ativ
Re&lm *. mai jos dteva
Ciekovski observalii interesanre cok:tJte de Kornei suprasenzoriala, impregnata de cuno$tinte. in alte stadii se evidenriaza
capacitati de recunoa$tere relativ complexe dupa indicii putine. A~a, de
pilda, N. Nicoara, M. Stoica, C. Popa [158, p. 54] au obrinut inca la
care Astfel:
s-a opnt.~ln b;liat de 3 ani a observat in timpul piimb3:rii un ca]
copii de 3 luni recunoa$terea dupa sunete (cum face ... ?) a eoco~ului,
- Probabi1 ca n~re cUrem, rosti e1. gain ii, pisicii, dinelui, oilor etc. In alte cereetari au fost inregistrate
cuno~tin~e privind lumea materialdor $i a proresiilor de catre copilu1
"sazaVnui copil ohind
pe iarba i s-a :rupt in timpul jocului curelu$a la sanda. El se
pre~colar mic, mijlociu ~i mare [240, p. 38]. Interesante insa par ~i ob-
...Pana de motol...
servatiile Mariei Taiba:1. ~i ale Ilenei Plavita [245, p. 43] ce au pus in
e\'identa, printre altele, valoarea evenimentelor pregnanre care creeaza
* Conremporanul d:n puncte de radiografiere mai profunda a inteligentei copilului (cutremu-
iulie 196,1 a prezentat 0 pag:na de Ciukonki.
110
111
rul, furtunile, accidente de transport vazute etc.). Aceste observaiii ne reconstruqiei realitai'ii ca joc distinct intelectual, alimental de energiile
evoca ideea lui H. Wallon privind faptul ca in perioada prescolara cu- psihice mai profunde, se obiectiveaza in imaginai'ie. Imaginarul ramine
noasterea si glndirea se antreneaza in structuri insulare; L. S. Vlgotski instrument ,,1 vietii intime pc care 0 anima in continuare - dar si ca
a conturat 0 ipoteza asemanatoare denumita a zonelor de asimilare
i;:Jstrument de interveniie In situatii noi sau diJicile - sursa de rezerve.
de maxim in teres, In jurul carora devin mai active progresele intelec-
de ipoteze, aspiraiii, diutare, comprehensiune intuitiva ~i creatie, dar si
tuale de operativitate a glndirii $i de organizare a cunostinielor.
intuire a absurdului sau cel pUiin a unor forme ale acestuia [227]. Noua
In genere, inteligenra copilului trateaza numeroasele imprcsii si re- poziiie a acestor strategii se contureaza treptat. T erenurile pe care au
prezemari, acumulate si pe cale de acumulare, prin modali taii si stra- loc aceste procese slnt jocul ~i activitaiile creative anizanale ~i de
tegii formate intre timp, dar si prin lucercare si eroare. Ac>cesul 1a construqie.
cultura ofera lnsa 0 redusa experienia inrelectuaEl, ce se asimileaza
ca atare oelata Cll faptele, situaiiile, activitaiile, prin care se solicita COMUNICAREA SI FORi\IELE El
an trenare;l in teligeniei. In tarirea suplimenrara, prin "succes", "reusi ta",
"rezultate bune" sau "rezultate slabe", "proaste" etc. constituie terenu1
Dez,'olrarea exprimarii verbale face de asemenea impoz:;:;nte pro-
de ,'alidarc practidl atlt a cunostinielor, elt si a strategiilor prin care grese. Diferiti autori (Ch. Buhler, W. Stern) au dat dife,i:e ';alori de
se doblndesc sau se utilizeaza cunostiniele. Dupa unii autori (Jacques \\1.) ,'ocabular me diu, maxim ~i minim Ia copii pina 1a 6 ani. In ,ezumat, <In
se consolideaza jumatate din poteniialul intelectual 1a 5 ani, dupa aceasta ctapa a dezvoltarii social-culturale se ex prima carn 'Jrmatoarele
al\ii la 4 ani, mai mult de 70% (Bloo;n). Gricum, perioada pre- valori extensiye ale vocabularului. La 3 ani, vocabularul maxim - apro-
lcolara este 0 perioada de mari achizitii culturale, de inrensa asimilare ximativ de 10:0 de cuyinte, minim de 400, mediu de ;-::-800 C:J-
imdectuala, de largire a iniclegerii si a posibilitaiilor glndirii de a vinte, pentru ca la 6 ani vocabularul maxim sa Jiede 2.5:::;' c:.:yinte, cel
aborda situat:ii, repere, evenimente. Perioada prescolara se caracteri-
minim de l.5CO, iar cel mediu de 2000 cllvinte. Raporrul din:re iimbajul
zeaz~l si prin faptul 61 in toate situaiiile mai sus descrise inteligenta de-
activ (utilizat, implieat in performani'a) si cel pasiv (lnieb. ~i implicat
pa5este animismul primal', sincretismul simplist, i]westiga\ia interoga- in competentd) se modifica similar, limbajul pasiv apropiinc::l-se de eel
tiva ell privire la existenta, deplaslndu-se spre cercuri si aspecte tot acti,' ca valoarc de comunicare. Se dezvolta cerinta imef:1a de folosire
mai largi ~i mai distan\ate de "acum" ~i "aici", Funqiile mintale isi
de cuvinte noi, creatii verbale (391 si fantezii verbale. CODs:ruqia pro,
amplifica fori'cle, directia,
capacitai'i1or simbolistice. eficicnt:a, dar .~i s;:ructura datorita dezvoltarii
POziiiilor se cor.; plica. T. Slama-Cazacu a semnalat <1spe·::e interesa,1te
priyind utilizarea cazurilor substantivale [38]. Expresiyi :a:ca vorbirii
se amplific3:, ]a fel nuani'area ei, intonatiile. Limbajul copiiler conserva
REAL UL SI POSTElL l.'L aspecte dialectale din familie, fapt ce evideniiaza rolul foar:e mare al
acesteia in dez,coltarea vorbirii.
Fenomenul de amplificare a simbolisticii verbalc si ludice duce la In vorbire incep sa fie Jolosite numeroase adjective, str::cwri com-
decemrare. Copilu1 descopera treptat 1umea larga, uni \'ersul subiectiv parative si de evaluare, dar ~i acordari de sensuri aprox:::1ative sau
se Elrge·5te, relatia subiectiv-obiectiv se modifid [178]. Domeniile po- irlcorecte. Redarn un mic dialog dintre un copi1 ~i mama sa. Cop:ld
sibilului si imposibilului capata noi consistente. Penrru copilul mic (de a fost pentru prima data la gradinii'a ~i era de 5,2 ani. A ?onstit ce
2-3 ani) posibilul si imposibilul se suprapun - arice putind fi atri- s-a intimplat 1a gradiniia 1n cursu 1 diminetii. La un mome:1t dat s-a
buit ca funqii pentru oriee. Mai mult dedt atit, animarea existeniei oprit si a intrebat: "Mami, tu ~tii cum se zice "ridi<;a-te" :in franiu-
~i trairea evenimentelor ca "de raportare" Ia sine (egocentrismul in- zeste, ca eu am uitat. - "Leves-toi", raspunse mama. -" Nu, nu
famil) confera existentci Joarte multil inconsistenta. In perioada pre- a5a", spune copilul, apoi intreaba: - "Darin eng1ezeste?" _ "Stand
~colara fiqiunea si simbolul, mimate intii - apoi impregnate de identi- up" - spuse mama. "Nu, spuse copilul", vadit deceptionat. _-\poideo-
ficare cuele, lDcep sa fie utilizate ca atare. Fantasticul joad 1'01 impor- data, foarre buenos, continua: "NIi-am adus aminte - sa-:i spun la
tam in mentalitatea infantila. Dad la 3 ani rantasticul esw cons:derat ureche (desi nu era c:neva anume casa auda). Bine, spuse ma:na,aple-
ca existent, realitatea ca impregna ta de el ; la 5 ani fantasticul este ac- dndu-se. Se zice prezent.
ceptat car 0 conveniie de joc. Strategiile posibilului, famasticului ~i ale Numerosi autori semnaleaza distante de dezvoltare intre ::emantic"a,
112 morfologia ~i sir.taxa vorbirii copilului pre~colar. In genere, limbajul

113
fixeaza experienta cognitiva ~i organizeaza activiratea. Acea:;;ta
urma funqie a vorbirii, se pune in evidendl dnd copilul intoeme~te Defeetele de vorbire (de pronunj:ie) 1:n perioada pre$colara eer 0
colaj sau deseneaza. Activitatea este marcata de exclamatii, evaluari, activitate logopediea adecvata. Ele sint dislalii,defeete de articulare,
orimari de intentii etc. [5]. tulburari de debit ~i de ritmal vorbirii ~i distonii (mai rare) ca defecte
• Dezvoltarea vorbirii se realizeaza ~i in direc~ia alcatuirii de emisie, rezonanj:a $i motricitate verbala (bradilalii $i tahilaIii). Se
tului. Propozitiile devin mai lungi ~i mai complexe. mai manifesta ~i forme de mutism electiv, logofobii, afonii (vorbiri cu
Interes deosebit preZiIlta problema dialogului copiilor. voce foarte slaba sau in ~oapta, fara voce), disfrazii (tulburari de fra-
Dezvoltarea vorbirii eonfirma punctul de vedere generativ zare ce pot p~me in eviden~a ~i :lntlrzieri de dezvoltare intelectuaEl) ~i
cusut Cll ••cuI ~i m-am :lmpungit - model generativ evoluat). Se logonevroze sau bilbiieIi. DiIltre dislalii (defecte de pronunj:are de S11-
u~or observa hptlll ca un cuvim nou iilSU$it de copil se . nete) au 0 oareeare inciden1;a polilaliile (sunetele s, $, r, b ~i t) ori dis-
foarte seun timp intr-un n ... numar de combinaj:ii, fha 0 bliile paniale care privesc in mod separat sunetele, enumerate mai sus
ganizata a Qcestora. Flexionarea Iui gramaticaLl ~i chiar de (s, ~ = sigmatism, r = rotacism, b = betacism etc.) [262J
copiii mai mari) pune in evidenj:a structura gener:ni,'a: a In eomunicare intereseaza fluxul vorbirii, dar ~i gestica (comunicarea
(N. Chomsky) [47]. nonveroala CN\') $i taeerea. Comunicarea nonverbala (eNV) devine
Dealtfel, fiecare stadiu al dezvoHirii limbajului i$i are mai discrera la pre~colari ~i Insoj:e$te comunicarea verbaEl, irrregri'nd-o ..
tond" in A.N.S. (activitatea nervoasa superioara), dar $i in "atmosfera sau anihillndu-i in parte mesajul. In recitarea de poezii, pre$colarul fo-'
lingvistidi" :In care funqionarea maxi ~i minimala este conditionata. lose?re insa 0 gestiea pregnanta, al carei rol este bine cunoscut de IOata
Exista, fara Inc1oiala, ~i a adaptare a Iimbajului adulj:ilor la capaci- lumea .• \tuIlci cind pre~colarul comunica, avind p;utener un copil mai
tatea de inj:elegere ~i varbire a copiilor. Maya Pines [176] sub condu- mie ciecit el, gestica este mai pregnanta decit in comunicarea cu adulj:ii,
cerea lui Roger BresoIl a studiat aspecte ale acestei probleme. Sociolo- Cu elt este mai mic partenerul, cu atit este mai il1careata eomunicarea
gul Basil Bernstein G. fast preocupat $i el de aceasta problema $i a ce i se adreseaza ell elemente de gestica $i mimica accentuate. A~adar,
surprins competente $i pcrformanj:e reduse la copii ce traiesc :In mediu gest11rile $i mimica sint folosite in diferite prilejuri pe llnga limbajul
lingvistic sarac. In aceea~i ordine de idei, R. Hess a inregistrat dialo- ,"orbit, uneori s'Jbstituindu-l. Exista 0 gestica sociala care devine parte
guri mama-copii Un 3 familii) in situaj:ia de a~ezare a jucariilor. constiwtid a comunicarii in diferite arii culturale. DealrfeI se $tie ca
Din lucrarile lui Maya Pines reiese ca exista diferen~a sesizabila unele popoare au 0 gestica mai larga $i variata decit altele. A 5a de
pil&i, italienii au 0 gestica mulr mai bogata decit englezii. Habitudi-
intre vorbirea (comunicarea) dintre copii, dintre copii ~i adulti, copii
si eomunicarea CClmama. Spre 6 .;.wi se manifesta diferen~e de comuni- nile comunitare pe acest plan au 0 mare {orj:a de contagiune $i 0 oare-
care specificitate. In acest sens bulgarii folosesc forma de dat din cap
care intre ace~tia ~i copiii miei. In acest din urma caz diferen~ele apar de sus in jos pentru 721t, spre deosebire de romani, pel1tru care acest gest
CJ. reducere a lungimii propozij:iei, evitarea cuvintelor dificil de pro- semnifica da. Si pentru invers, semnele sint complementar diferite. Se
nun~at, inloeuiri pe aloeuri ale acestora eu cllvinte din limbajul mic. considera ca mimica se eOilSolideaza prima~i poate fi dezordonativa,
b eazul comunicarii cu copii mai mari, se manifesta reticenj:e, ceva fapt eyident in perioada prqco1ara. Mi~carile miinii sint mai spontane
mai recluse dedt :In cazul comunicarii cu adultii mai p1i~in cunoscuti. ~i Incarcate de energie, iar ale corpului mai proiective ~i mai dense in
In comuniearea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale structura tatala a comunicarii 1a acest nivel.
copilului se orienteaza spre alcatuirea de propozi~ii complete ~i u~or
srereotipe. In comllniearea cu mama se manifesta cea mai libera forma EXPANSIUNE A PERSONALITATII PRIN Joe
de exprimare ca topica ~i cea mai mare deschidere spre largirea "per-
formanj:ei" [52]. Medierea verbaEl prezima foarte mare importanj:a. Aetivitatea de joc ramine de departe cea mai contribuanta in for-
Din acest punct de vedere nu sintem de aeord cu J. Piaget care consi- marea personalitaj:ii. Jocul se considera ca 0 activitate fizica sau min-
dera ca limbajul mai mulr reflecta dedt influenteaza dezvoltarea inteli- tala gratuita, ce se realizeaza cloar datorita placerii ce 0 provoadl,
gen~ei. Orieum, comunicarea verbaEl foqeaza inte1igen~a 1a 0 ordo- spune Chateau J. [43]. Desigur, conturarea motivului "placerii" ca im-
;lare complexa a datelor ce se comU:1ica, ori pre cum se $tie, orice efort plicat in dinamizarea jocu1ui anuleaza gratuitatea lui.
aqioneaza in mod complex formativ. Jocul "de-a famiEa" este intens proiectiv ~i prezinta {oarte mare
importan~a ~i din cauza di familia este scena principa1a de via~a a
114
115
eopilului ~i totodata nueleul social In care se condenseaza ~i refIeeta In
mod sensibilintreaga via~a soeiaEr. Am an'age aten~ia asupra faptului ca se reaiizeaza Intotdeauna spontan 'In cazul unei mari hogatii de jucarii.
jocul de-a familia are 0 pozi~ie speciala in nomenelatorul general a1 jocu- 5e cunoa~te [oarte bine faptul ca nu de putine ori copiii care au jucarii
rilor copiilor. Variabilitatea mare a acestui tip de joc se datoreaza numeroase nu ~tiu sa se joace ~i nu doresc sa se joace cu de. J ucaria
faptului ca familia of era expcrienra cea mai nuanpta ~i traita intens este un stimulent al jocului, dar jocul propriu-zis este 0 stare psiholo-
de ca tre copii. J oeul "de-a familia" oglinde.5te habitudinile, atmosfera, gica, 0 antren;lre energetid£ intr-o relationare imaginativa coerenta (ori-
stilul de comunicare ~i afeqiune din famiEe, respons;::bilita~i certe asu- dt ar fi de s:?ontana) cu jucaria. Clte odata copilul are a lunga faza
mate de membrii .acesteia, dar ~i tensiunile ce se consuma il1 familie, de organizare a jocului care ulterior poate sa uu se mai realizeze ca
evenimente1e ce 0 traverseaza.
I, atare. In astfel de eazuri, starea de "jae" s-a consumat in organizarca,
La 3 aniiocLd este inca legat de obiecte ~i cUDrinde elemente nume- ce a potentat ca alternative subiectul sau subiectele posibile cu numeroa-
roase de ma~ualitate activa. To~u~i, incep sa apara terenuri noi, mai I sell'." detalii ce confereau jacului substanta psihica [223]. La :5 ani,
complexe de antrenare aleacestuia. Interesul mare al copilului fal)l de copilul arc nevoie de partener (chiar adult) in cele mai multc cazuri,
adul~i, concluitele ~i for~eleacestuia creeaza jocului 0 noua consistenta. I ceea ce pune in eviden~a 0 stimulare sociala interrelationaEi ca iDStrU-
Copilul incepe sa decupeze din conduitele urnane din jur momentc, si- men tare a jocului. Fara lindaiala, copilul poate crea subiectul unlli joc
tualii ~i sa Ie reproduca. In aceste conditii capata teren jocul cu su- I ;;i .fara partencr la aceasta virsta, ciar acesta din urma aduce un plus'
biect ~i rol. In acest sens, copilul devine in joc medic, telefonist, construc- I de neprevazut nece5ar in jocul cu subiect $i creeaza realitatca t;C1ei re-
tor, sora, invatator etc. Si in perioada anterioara copilul se juca ade- latii duale de care copilul are nevoie, jocul lui fiind trecm pe planul
I
seori eu papu~a - socotita un fel de fiin~a simtitoare - dar jocul a \'ea existential al relat:ilor vii ;;i impregnat de conditia socialului. Subiecwl
elemente numeroase de manipulare. Pre~colarul dcta5caza papllsa ca are 0 forta ad! de activa, indt adeseori copilul 5e joaca ~i cu parteneri
personaj In jocul "de-a familia" sau "de-a ~coala",.,de-a teatml" etc. imaginari la 5 ani. Exista a~a-numitul joc "de-a alternan~a" in care
De multe ori rolul acesteia se estompeaza relativ sau ramine pregnant copilul sustine clteya roluri din dorinta dc a crea subiectul. lmeresant
pas:". In schimb, rolul copilului capata contur, prafil, se diferen~iaza oi se pare faptul di rolurile se individualizeaza uneori ca temperament,
ca a tJre ca rol de medic sau parinte, si se integrcaz,'i in tr-un subiect stil de relation are ~i chiar ca virsta. Supus logicii vietii, jocul cu subiect
(vizita mcdic::tla la policlinica, in grad:nita sau in farnilie) sau ca episod are 0 organizare stfucturala operationala ~i simbolistica, preCU:11 ;;i 0
de fa:'"ilie (copilul in rol de adult pune masa imprcuna cu papu5a sau organizare instfumen tala. A$a, de pilda, papu;;a-copil este legan2- ta in
deIce copiii (papu~ile) la plimbare etc.). rolul ei de copil de catre pre;;colarul aflat pe rol de parime, rol ce
La 4 ani, jocul nu mai estc izolat [1 SJ J. Partercnul concret este poate fi ddinit sau nedefinit. Organizarea instrumentalit a jocului pri-
solicitat. cle~i copilul de 4 ani nu este intotdeauna mul1;umit de el, din ve~te densitatea si diversitatea rolurilor, a statutului jucariilor ~i acce-
carc moti ''- are numeroase interven~ii extrajoc in care spune panenerului soriilor utilizate in jocuri. Las'ind la 0 parte aspectele mai sus descrise:
ce sa faca. In genere se joaca mai bine Cll un copil mai mare sau CLI ale jocului, acesta poseda: 0 supraorganizare stfucrurala {ludica), s:Jpra-
unul mai mic. In jocul eu copilul mai mare, initiativele acestuia alimen- organizare ce se refera la energitismul psihic angajat, energitism ce:
teaza 'joeul - in cazul jocului cu copii mai miei - eopilul de 4 ani anima moti valia, tensiunea, integrarea ~i con tinuitatea jocului [223],
i;;i asuma ~i rolul de animator (comanda ;;i organizare a joeului). La Complementar, suborganizarea empatica a joeului punein aqiune dina-.
5 ani, jocul cu subiect ~i rol atinge un foarte impOrtant nive! de dez- mica rolului ;;i dependenla acestuia de aIt ro1. Oricum, operatiile in;
voltare, adaptarea la posibiIiratile de 1'01 ale panenerului sint evidente, joc nu eorespund aqiunii, iar aqiunile sint subordonate motivatiei Iu~
dice ~i nu obiectelor.
dupa cum evidenta este ~i capacitatea de a alimenta subiectul. Apar
acordurile ~i proiectele in joc. Din acest punct de vedere, In timp ce ac- Deosebit de interesante sint rolurile profesionale prezentate in jocu--
tiunea ;;i conduitele ce 0 compun, dar mai ales conduitele verbale devin rile copiilor de 5-6 ani (medic, vlnzaror in magazin, casier la teatruL
din ce in ce mai dense spre 5 ani in joc (instrumentarea prin subiect ;;i de copii etc.). Capilul utilizeaza paternuri elementare profesionle, de-
conduitele ce-l intrc~in), jucariile ~i aceesoriile au 0 ere;;tere de partici- cupate din profesiunile ce se exercita ,in public sau sim de contact cu
pare mai putin pregnama, substitu~iile (imaginare) si "adaptarea" publicul, a$a cd p:)t fi ohservate (Thomson). E yorba de roluri in care·
acestora la conditiile subiectului jocului fiind evidenta, T otu;;i exista 0 exista aqiuni tipice (conduite profesionale acceptate), 0 oarecare auto-
relatie pozitiva intrc jucarii ~i jocuri, subiecte de joe. Antrenarea ludiea nomie a componamentelor. Intereseaza schemele de 'conduid: exerci-.
116 tate ~i intentionalitalile. Prin aceste jocuri, copilul se apropio; de uni--

117'
versul profesiunilor ~i al muncii. Copilul interpreteaza roluri pozlt!ve ~l
negative. Peste paternul profesional se structureaza paternuri morale ~i de numarat. Copilul pre~eolar mic sta "ascuns"', apoi se duce ~i bate Iocul
de rela~ionare sociaE1. :;;i acestea sint de doua feluri : paternuri morale de numarat ~i se Intoarce iar 1a ascunzatoare, continuind astfel "iocul",
pentru rol~i interrelatiile subiectulni jocului. Cd Intr-un fel de reactie circulara.
Imitatia in joc este creatoare [183]. Jocul raspunde trebuin~ei de Pre~colarul mijlocin face exces de zel privind regula ascunderii. El
creatie a personalitatii, dar ~i a sinelui In raport cu viata ~i ipostazele cauta 10curile cele mai complicate - dutarea locului camufIarii supli-
ci felurite. Analiza jocului pune in evidenta (oglindqte) statutul mimal, men tar creeaza Insa pentru capilul pre5colar dificultati de debarasare
eel arcctiv, eel de sana tate <11 copilului. Dar ~i structura experientei $i de camufElrile suplimentare - ,fapt ce afecteaza de cele mai multe
a mediului de cultura. La 4 ani $i jocurile de miFare se com-plica ~i se ori strategiile de ajungere prioritara la locul de bataie. Aceste canduite
dezvolta. Copilnl incepe sa se joace mai muIt cu mingea, cu cercnl, face pun in evidenta dificultatile pre~colarului mvlociu de a n~dea latura de
Clltricicleta tururi complicate, ii plae jocurile de construc:;ii, dar $i papu- strategii, in jocul cu reguli, acestea din urma fac parte componenta din
latura instrumentala.
~ile, carucioarele, este atras de tru:oe, colectii. La 5 ani ii plac cuburile
mari, ii plac ~i casele de papu~i in care aranjeaza mobile. Este un mo- Prc$colarul mare (h 6 ani) exprima in conduita din jocul ,.de-a as-
ment ontogenetic in care papu$ile intereseaza $i pe baieti care Ie con- cunseleac< 0 orientare mai evidenta spre strategiile care faciliteaza telul
sidera bebelu$i. Este perioada jocurilor "de-a magazinul", "de-a spita- atingerii facile a locului de numaratoare. In acest sens, pre~colarul mare
lul", preCl1m $i de desene, picturi, colaje - construqii. La 6 ani au se ascunde aproape de lacul de bataie $i speculeaza atingerea lui Inaintea
mare atraqie jocurile cu apa $i pamint. Copilului ii place sa fad tuncle, celui ce cauta pe ceilalti. [222)
lUmuri etc. Este solicitat trenuletul electric, traseele Cll mici accidente. Un loc aparte In jocurile cu reguli 11 au numaratorile. Ele se uti-
:\Engea ramine pc primele pLmuri; apare 0 mai mare atentie fata de lizeaza de obicei la Inceputul jocului, ca in jocul "de-a ascunselea". Nu-
coarda (h fetite). Tot printre jocUl'de copiilor de 6 ani este privit cu maratorile slnt produse ale fiqiunii 5i folclorului infantil : de cele mai
iClteres jocui "de-a tiparit numeie", "de-a ~cris litereie". Jocul cu papu~i multe ori numara torile sin t un fe1 de incan tatii verbale In care cuvin-
~ljunge b apogeu [223]. Are, de asemenea, 0 rr.are inciden ta jocul cu tele Slnt adesea fara seilS (ala, bala, portocala / ~i-o gaina, ~i-\ln coc05 /
si-o rata fara cioc ! cioc, boc, treci 1a lac). De obicei, cine ramine In
:oard::\, mingea, patinele cu ro\"i, dar ~;ijocul "de-a travestirea". Mai ales
fet>dor Ie place sa se costurr.eze, rascolesc dulapurile, sau Imbraca ~i numaratoare ultimul rdncepe jocul sau ramine cel ce '"a cauta pe
ccwraca papu~ile, incearca sa Ie confcctioneze 5i accesorii (po$ete, ceilahi. In timpul de ascundere, numaratoarea este de aIt gen - adesea
coliere"), baietilor Ie place mai mult sa se joace "dc-a pieile rO$ii", ori se realizeazaca 0 numaratoare obi$nuita pina la un anumit numar -
de-a cowboy". 0 rclativ tot mai mare incidenta IDcepe sa aiba dupa pentru a se acorda un timp determinat de .ascundere parteneriIor de jac.
5 J.ni jocul cu rcguli [198]. :;;i jocurile didactice sin! jocuri cu reguli, Rezumind, perioada pre~colara este dominata de trebuinta de joc
ceea ce face sa se poata vorbi de jocuri cu reguli de mi$care (fizice) 'in care aqioneaza cambinatii mintale, reprezentari de imaginatie (jocuri
~i jocuri cu reguli in care domina strategiile intelect:.de. Dealtfel, regu- simbolice) ~i sint aCtionate forme de experienta complexa. Intreaga pe-
lile Incep sa devina importante $i in jocurile cu subiect. Printre jocurile rioada prescolara este dominata de socializarea subiectelor jocuIui, dar
cu reguli, jocul "dc-a ascunselea" este tipic. In acest joc, copilul pre- $i de sociaIizarea rol milor. De altfel, jocurile con ~in numeroase subiecte
~colar mic, mijlociu ~i mare are comportari diferite, oglindind prin ~i structuri ce se transmit din generatie In generatie de copii. Regulile
acestea caracterul ~i nivelul insu$irii 5i exercitatii regulilor implicate In se reEera 1a conduitele de rol In jocul cu ral 5i subiect, la obligatia de a
desfa~urarea 1ui. ramine In rol pentru a permite replica parterenului.
Pre$colarul mic desprin de din regulile jocul ui "de-a ascunselea « Exista 5i ••ltfel de reguli de obIigativitate. Acestea se refera la obli-
GOaLregula ascunderii $i aceea a alergarii la locul de numarat a celui gatia copilului de a participa Ia joc dupa ce s-a ~lllgajat, astfel Inch sa
ce are rolul de a cauta pe ceilalti. Exercitarea ceIor doua roluri este nu se slrice jocul. Aceasta regula devine activa mai ales dupa vlrsta de
lnsa necoordonata $i nelegata de conduitele celorlahi copii care se joaca. 5 ;;mi, cind un capil ce 0 Incalca este taxat ca neserios sau nepriceput,
In acest sens, pre$colarul mic se "ascunde" a5ezlndu-se cu spatele intr-un neindeminatic. In genere, un astfel de copil este greu acceptat in jacu-
rile urmatoare.
colt al camerei. Faptul ca el nu mai vede pc ceilalti echivaleaza pentru
eJ cu a "fi ascuns", ceea ce exprima 0 conduita inca egocentrica. Near- Exista inca aIte aspecte iureresante ale jocului. Astfel, are loc a
ticulata Cll activitatea celorlalti este 5i fuga pre$colarului' mic la lacul cre$tere a compozitiei numerice ~i de canduite diferentiate mai ales dupa
5 ani, 0 £r~tere a organizarii jocului (implicatii de re1;uli) ~i ocre~tere-
118
" vietii joculni. Acest din urma aspect se refera la" durata unui reseaza dadl 0 face din neindem1:nare, 1:n crize de mlnie, din curiozitate
situarea lui pe locul de joc prioritar. Din acest punct de vedere etc. Im.:;reseaza, de asemenea, cum ~i dadi jucariile slntaranjate, au
jocuri au 0 mai mare 10ngevitate1:ntr-o colectivitate de copii un loe determinat "'Ii sint puse la locul lor, in ce masura copilu1 este
altele. Pe pacursul statlJtului unui joc (cu subiect sau cu 1'01) acesta tent at sa faea mici repara1;ii ori sa gaseasca noi folosiri neprevazute,
amplifica ~i se campEd, devine extrem de acti\' - apoi se dad isi construie~te jucarii ~i daca e antrenat pasionat ~i totdeauna in
un feI de sawratie psihidi ~i alte jocuri trec pe primul plan. joe. Intereseaza modul cnm cere 0 judlrie ~i permisiunea de a se juca,
Jocul capata roluri psihologice tot mai complexe, funqii reac1;ia la refuz, posesivitatea ~i daruirea sau rapirea de jucarii - tri~ajul.
functii de relaxare (exclusiv expansiv-proiective), funqii de facilitare a Abin Rideau a diferentiat intr-o scara de evaluare 16 factori :in
adaptarii copiilor 1a aspectele mai complexe ale mediului Inconjnrator, conte:;n:l jocului (5 factori de dominanta motorie, 3 de dominanta sen-
[unetie de umanizare, constituind 0 preparare a copilului pentru zoriala, 4 de dominan1;a intelectua1a, 2 de dominan\=a caracteriala ~i 2
\'iata [222J. de dominanta socia1a).
Fiind ve~nic supus cerintelor realitatii, jocul creeaza copilului 0 apro-
piere intuitiva complexa, de aspecte ~i laturi importante ale rcalitatii.
APTITUDlNILE IN PERIOADA PRE~COLARA
In joc, copilnl descopera lege a gravitatiei, aspectele diferentiateale dife-
Tidor tip~iri de pirghii, a echilibrului pozi\"ional al acestora, ale rcla-
tiilor ~i diferentelor de viteze, chiar principiul lui Arhimede - dar ~i Imaginatia se antreneaza1:nsa ~i In actividiti cre3.toare. Perioad3.
numeroase alte probleme legate de principiile simple ale micilor mo- pre~eolara estc prima in care copilul devine abilitat, manifestind apti-
toare, problemele energiei incluse in desEl~urarea unui resort Cll cheie tudini. Domeniul muzicii, a1 desenului, al picturii. al colajului, chiar
(judiriile mecanice), a tot felul de mi$cari programarc prin mici minuni pirogravura, modelajul, slut abordate de copii CLl succes. Se cunose
tehnice (tobo''1arul ce merge in cadent:l ~i bate din roba, sau maimutic;l remarcabile creaiii ale lui \Y. A. Mozart (1756-1791), copilul minune,
ce se tirZl5te, apoi se da peste cap), sau jucarii prin care se percep Insu- sau ale Iui George Enescu. Ambii au manifestat talente pregnante mu-
~irile spa1;iuluj 'Ii are loc invingerea lui (baloane, avioarre, rachete, zmee zicale de executie ~i de creatie. Tot cam b 6-7 ani a compus Fried-
de j1.1carie), S::11.1 se d~tiga lumea pErra de neprevazut a literelor ~i comu- rich Chopin (1810-1859) 0 prima poloneza. In domeniuI desenului,
oic3.\=iei morse, prin telefoane miniaturale sau prin Iimbajul steguIe1;elor Gh. Tattarescu (1820-1894) era un desenator remarcabil 130 6-7 ani,
~i al semrrelor de circuIa\=ie. la fel pierorul rus Surikov (1848-1916) ; ori Engen Delacrcix, Giorgio
\-asClri atrag atentia asupra talentului precoce al Iui Giono. Exista 0
Important estc si rolul jocului ca instrument ~i mijloc al educatiei deHoltare a trebuintei de expresie creCltiva in perioada pre~colara [89].
sociale ~i morale. Prin jocul Cll subiect ~i 1'01 se hciliteaza ca acceptare Aeeasta trebuinta se exprima ca 0 cerinta a imaginatiei (interne) intre-
aspecte legate de frustrJ.tie ~i de regulile de via1;a sociaEi mai greu de tinllta de conditiile vieiii, fie ca trebuinta de expresie creativa solicitata
accepta t.
in mediul social-creativ - fie ca trebuinta de expresie compensativa in
Jocul vehiculeaza experienta llmana pozitiya, elt $i experienta nega-
tiva (betia, b;.'ltaia, condui te vulgare ~i badaranii etc.). mediul mai putin impregnat de solicitari artist ice. Multi alitori leaga
Participarea ~i roluI adultului ill joc poate fi de multe feluri. Am constituirea ~i dezvoltarea trebuintei de expresie creativa de constituirea
enumera ajutorul material (in fabricarea sau 1:ll repararea jucariilor), aju- "sinebi" - ce este plasata In jurul a 4-5 ani - ca 0 tumuItuoasa do-
torul tehnic - privind modul io care potfi utilizate juc:iriile - S3.U rir:.ta de identi,ate Inso\=ita de tcndinte afective, opozitie ~i conflicte acute
prin descrierea etapelor jocuIui. legate de existen1;a afectiva (~i pozitia afectiva) in familie.
Tot adultuI are 1'01 de securizare III joc. In fine, rolul sau se pOcHe Dcsigur, mass media, mai ales T.V. are un ro! impOrtant In 1I1tre1;i-
exercita prin participare - 1:ntr-un rol definit, 1:ntr-unul nedefinit clar nerea~i difeziunea expresiei artistice. Exista ZOne de intercorelatie l:ntre
sau In rolu! sau de adult (cducatoare). In genere, copiii se obi~nuiesc cu <lrta ~i joc. Astfel, copilul de la 4 la 5 ani poate alcatui construqii de
aceasta situa1;ie. Daca apare alt adult, jocurile tind sa Inceteze sau sa cuburi in structuri tridimensionale - ~i anima spatiile Inconjllratoare
piarda caracterul lor span tan. ClI papu~i ,~i jucarii, fmnze, ramuri etc. - La 6 ani preferinia penrru
b jurul jocului ~i al jucariei se organizeaza 0 serie in treaga de con- consuuqiile bidimensionale este iar pregnanta - accesoriile slnt mai
duite eva1uabile. A~a de pilda, sint grija fata de jucarii (dt de tentat critic a5eZJ.te, tinzind sa dispara datorita unui mai sever spirit critic
este insa sa 0 Ingrijeasca sau sa 0 strice). In acest din urma caz inte- dezyoltat Intre timp la copil [250].
120 121
Pictura, dcsenul, modelajul, colajul Incep sa emotioneze ~i sa liltc- sau mai pur;in yerticale, oblice, parnite de la cap), pentru ca ulterior
rcseze pe copili'n mod deosebit dupa 4 ani. Deoarece i'i place culoarea", sa apara desenul cu corpul omului, apoi ve$minte, ornamenratii ale
el lucreazacu pensulele i'ndlrcate de culoare in linii largi. E place ~i ..acestuia, detalii de fere, ochi, nas, gura, par. !n desencle de familie, or-
pictura cu degetele, acuarelele, creioanele colorate. Amestecul de eulori namentarea personajelor ce reprezinra diferiri membri ai acesteia repre-
ii sugereaza s-olurii specifice de red are a figurilor (a imaginilor dorite). zinra investi~ii psihice fa~a de persoanele in cauza, simplificarea ori sco-
Dificultatile legate de dimensiunile posibile de reclat pe foaia de hirtie tomizarea paqiala aVInd semnificarii inverse. Aprapierea, departarea,
(plata) pe de-o parte, ~i de red are propriu-zisa pe hirtic a formelor, pe marimea, plasarea In foaie ~i fara de aceea a propriei persone In dese-
de alto., ca ~i cele legate de mi~dlrile miinii~i instrumentarea ereion- nul familiei sint de asemenea projective. Desenul familiei prezinta 0
hinie sint numeroase ~i greu de depa~it de catre pre~colari. foane marc imponanr;a, aceasta Jiind scena de via~a principaEl a copi-
La 3 ani, milia copilului nu este inca apta de a reda intenriile. Co- lului. Mulr;i alltori atrag atenr;ia asupra ei.
pilul trage linii la Intimplare,conferindu-le apoi valoare ~i semnificatie. In aceste tipuri de desene, prezima importanra marimea desenului
IvIai evidenta apare difieultatea de a reda obiecte complexe asamblate. In pagina, pozitia lui (zonele din josul paginii sint In simbolistica pro-
Dupa 4 ani desenul copilului incepe sa capete organizare liniara, iar iective pentru dominatia incon~tientului, a regresiei ~i a pulsiunilor
diferire obiecte Incep sa fie redate prin con tururi care au funqii de· conflicruale, spre deosebire de zonele superioare care sint ale COilcepW;t-
simboluri ~i sint iilcarcate proiectiv [235], din care motiv se folosesc lizarii .~i zonele mediane ale afeetivitarii ~i prezentiscl1ului). :\Iarimea
In uncle teste proiective (tesrul persoana, porn, casa, testul arborclui. personajdor $i desenarea lor cu trasaturi ferme pune 111 e"iden,\a yigoa-
testell ramiliei, testele de creativitate). Exista In aces! proces de deta- rea fizica. Desenele efecruate cu linii sub~iri ~i nesigure indid Jipsa de
~re a formei 0 tendinra de stereotipizare, din care motiv copilul utili- yigoare, dar ~i spiritualitate, finere de conduite. Daca persoanele desc-
zeaza aproximativ aceea$i forma (cli~eu) In desene cu compozitie dife-
nate corespund cu cele ale familiei reJ.le, proeqia este transp:1rerna ~i
rita. La 4 ani $i jumatate
acce;:;.:;i forma se exprima
cli$eele dcvin mai numeroase $i uneori pentru
2-3 cli~ee. Un cli~cu este 0 modalitate de 3. (oercnta (in acest cn e yorb:1 de un tip proiectiv). b cazul ire C:lre
de~ei1a forma obiectelo!." satisHlcatoare, construita ca expresie anisti61 exista persoane In plus In desen, fata de numarul hmiliei re::tle. imaginile
~i de eomunicare ~i are 1a baza aplicaria economiei :;i semnifieariei de adaugate prezinta importanta fie ca exprcsie a unei disponibilitari afec-
conwr. ti\'c, fie ca expresie a unor aspirarii, dorinte, dcdublari ale persoa:1elor
in desenul lini:1r al pre~colarului mijlociu exista tendinra de nive- vazute In doua varial1te sau un dublu al copilului (egau prospectat).
lare a proportiilor obicctelor euprinse in compozirie, ca ~i tendinp de Lipsa unci persoane din familie in desen (scotomizarea) pune in evi-
:mpodobire suplimcn tara a compazi~iei Cll forme ornamen tale. Coloratia denta atitudini tensionale, negatie, opazitie, conflict acut. Desenarea
c;te neomogena cind devine cerinra In desen ~i se suprapune relativ greu incompleta, fara 0 mlna sau un picior sau aIte paf\:i de corp are 0 sem-
pe formele desenate. La 3 ani copilul folose:;te cam 0 singura culoare. nificarie similadl. Desenarea fara ornamentar;ii (devalorizarea) un or mem-
La 4 ani, coloratia devine generoasa $i originala - intentionalitarile bri ai familiei ~i ornamentarea cu accesorii ~i podoabe ale aItora ex-
estetice sint evidente ~i coloristica devine proiecriva. Dupa 5 ani, dese- Frima, de asemenea, tensiune ~i opozirie hra de persoanele deyalorizate
nul se debaraseaza In mare masura de suplimentele decorative, relatiile ~i investirii de admiratie ~i afeqiune tara de persoanele ornamentate.
de marime, proponii nu se acorda inca la realitate, rareori apare relatia Distan,\a dintre cel ce deseneaza ~i ceilalri, pozitia, direcr;ia privirii ce-
de perspectiva prin acoperirea unui obiect, eel depanat de unul apro- lorlalt;i $i a sa, exprima distanr;e psihologice ~i direqii ale acestora, ~i
piat. Specifica este $i 0 oarecare independenta a vizibilit~ltii. Lipsc:;te· ,ale afeqiunii ce leaga membrii familiei. In fine, dnd exista probleme
umbra, de~i adesea soarele este prezent pregnant. Apar ~i unele ciuda-
mai complexc, indusiv sentimente de eulpabilizare, capilul se dese-
renii, cum ar fi fenomenul "rontgen", mai ales In desenarea caselor
neaza pe el Insu~i devalorizat ~i adeseori mic (regresie de vlrsta).
[223]. fenamen ce consta In cli~ee ale acestora din perspectiva exte-
rioata - cu uncle accesorii de interior (mai ales lampa), astfel Inch Activitatile de tip colaje ~i artizanale sInt, de 'asemenea, atractive,
se creeaza impresia ele ziduri transparente. Desenul omulerli1ui a fost chiar fascinanre pentru copil. Ele 11 pun in situa~ia de a domina Insu-
mai multilateral studiat (FI. Goodenough printre al~ii). Cu privire la ~iri particulare ale materialelor, de a-~i exercita funqiile creatoare, dar
acest desen 5e considera ca la pre~colarul mie desenul cefalopod este spe- ~i demiurgice. Relativ repede, capilul I~i Insu~e$~e tehnici rudimentare
cific (CD membrele superioare ~i inferioare Infar;i~ate "4 linii mai mulr. ..artistice, dupa care fapt creatia se poate desfa~ura liber.

122 123
Creatia verbala se poate manifesta prin povestirea expresi\'a, In starilor afective difuze In care copilu! plinge ell lacrimi ~i ride ell
construirea de pove~ti$i In teatrul de papu~i sau de marionete (cu tema hohore, in exploziile lui de afeqiune, de abandon sau de minie (furie
lluera
Ph v sau Cll temav data.V) alba), dupa care se simte vinovat. In toate aceste imprejurari, expri-
Expresiile ritmice - bazate pe potentialul ritmic, devin de asemenea marea spontana este treptat influen1;ata de con'duitele admise ~i respinse
active 1n jurul vlrstei de 5 ani. Ritmul se poate exprima prin dans ~i di;1 viata de toate zilele. Intre 4 5i 5 ani, iderrtificarea este mai avansata.
prin muzica. In acest din urma caz e yorba fie de elmec (vocal), fie de Identificarea se realizeaza· cu modelele umane cele mai apropiate,
muzid instrumentaliL In primul caz are importanta auzul muzical cl:t $i modelele paren tale. Conditia de identificare parcurge pa tru di [157].
vacea (inca putin formata la copil, dar educabiE"!). In ceh11alt caz, inte- Prima se realizeaza pe seama perceperii unoI' simili wdini de inraii~arc
reseaza mai mul! auzul muzical ~i digitatia (implicata in folosirea in- eu modelele parentale (parul, ochii), a dOlta pe seama perceperii unor
SiTumentelor muzicale). Exista $i clotatia complexa muzicala, implicata similitudini de caracteristici psihice (este tot asa de atent ca tata sau
in compozitie muzicaEl sau In dirijare:l de coruri ori orchcstre. Pe tot :l.tit de talentat ca mama). A trei" cale se realizeaza prin adoptarea
aceste planuri de creativitate exista mari diferen\e Intre copii. In unde de conduite atribute ~i gesturi ale moclelelor, iar dtima prin hsu5irea
gradinite se pun accente imponame pe educarea anelor ritmului, gra- de c,mduite, gesruri $i atribute pe care Ie idemifica urmarind I:'lOdelul'.
dinitele posedind mici orchestre, de aparate de percqie, sau amuzante Ori de clte ori copilul percepe sau con5tientizeaza similitudini cu mo-
brigazi ani stice care executa dansuri, elntece, scenere $i texte sa tirice deluI, identificarca se intensifid. Identificac'ca cu parintii in cepe din
in Hrsuri etc. Organizarea de plugu50are, episoade wrsificate de urari per:aaca anteprescolara mai ales pe calea 3 5i 4. In perioada prqcolar:',
in cadrul sarbatorilor de iama constituie aIte for:::e de implicatie a sin t mai active caile 1 $i 2. Cind cei doi p5rirl1;i sint amindoi ad:nira1;i,
ane!or ritmului. copilul se straduie5te sa se identifice cu amind,)i. In mod obisnuit, iden-
Aprecierea artei constituie 0 aIta latura a activita\ii crcatoare [89]. tificarea mai activa este cu parintde de aceb?i sex. Impaqirea afec-
b apreciere se consuma emo1;ii artistice ~i estetice, se manifesta forme l'iUl1ii parentale nu se face fara fyustra1;ii $i tensiune. Din fericire,
speciale de expresie a sinelui $i a sensibilita\ii intereselor 5i creativitaiii. exista complemental' 0 forma de amnezie infantila puternic5 care eli-
:\cestc capacita1;i se deHolta raminind Insa stratificate ca experien\a bereaza copilul de tensiunea acestOr aspecte afective.
rcaciional8: sensibil8: - ca forma de percep1;ie e\'aluativa ext rem oe Dap~l :> ani, identifi,:area are tcndinp de a se largi datorit:! ccntac-
:wcrt:zata in ceca ce prive$te simbolistica artistica. Fiind pariial per- telor so:iale $i culturale care vehiculeaza modele de oameni foane dife-
fectibila~i nuanFlt foarte diferita, se fac testari experimentale pentru a ri te - ~i valori cultural-morale (in pove~ti, povestiri, scenete, cani
smprinde gradul de dezvoltare a acestei capacitati. Experimerltarile pentru copii). Identificarea cu modelele paremale are doua efecte : pri-
au loc prin solicitarca de evaluare ~i decodificari In urma vizionarii sau mul consta in dezvoItarea de conduite considerate ca atribuibile sexului
audiiiei (de mai mulii copii ill acelea~i condi!;ii) unei anumite opere de caruia apaqine copilul In conformitate cu modelele din mediul de cul-
ani. Persoanele ce poseda aceasta capacitate au emo1;ii puternice pe tura. Al dollea dect cOn5ta In formarea con?tiin~ei (a superego-ului).
acest plan ~i fac evaluari observative cu totul originale. Maria Girbo- Con5tiiqa reune5te standarde de conduita morale, valori, dorin\e, dar
Yea,1U a efectuat numeroase experimentari de acest gen. in contextul $i autocontrol privind respectarea acestora. Din acest motiv, perjoada
tLlturor aptitudinilor, capaci tati10r, inclinaiiilor ~i abilita1;ilor se dezvolta pre~colara se caracterizeaza prin dez':oltarea vie1ii 'interioare in care are
baza senzoriala a acestora ~i creativitatea ca aspect de energizare a do- loc evenimentul complex ca rezonan1;e ale evenimentelor reale. \/lap
rintei de exprimare a personalital'ii. intima subiectiva devine 0 noua dimensiune psihica. Datorita prezentei
vietii intime subiective, Indrcate emo1;ional {oarte dens - reaqiile
(conduitele de arice fel) nu epuizeaza deelt 0 parte din activitatea psi-
C\RACTERISTICILE AFECTIVITA TII Ir;TRE 3 51 6 Al'\JI .
hica - aceasta fiind incarcata de motiva1;ii complexe $i de rezonan!;e
ulrerioare.
Afectivi ta tea consti ruie macula tura vieili de relalie-tonali ta te eXls-
ten1;iala subiectiva care, dilatlnd tdiirile, Ie confed pregnan!;a 5i Ie
polarizcaza. * HesnJ.rd Angelo (L'inconscient, Paris, G. Dai;:J, 1923) a dezvolrar dimensiuni1e
)i evo:utia idenrificarii ca proprie descoperire prin raporrarea 1a altii. Erapele identi-
Dcz':oltarea emotion aLl in ansamblul sau trebuie rapOnata in peri- ficarii constiruie socializ8.re3. lui evoluriva, prin trec·~rea de la idenrific3.rea ca legatura
oada pre$colara la procesul identificarii. Acest proccs trece prin dteva resrrins:i. la idenrificarea colecti"a soci3.Ezara ~i apoi culturala. Cele de mai sus se
faze. In jurul virstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cre~terea refer:! la copilul pre)colar.

124 125
In contextul identifidi:rii prezinta i:mportal1ta deosebita triunghiuI tirziu declt identifica pata de pe na •. Pentru R. ZazM, i:dentificarea
de sine coincide CLl acest moment 0.1 identiEcarii spa~iului retrovizat
afeeriv mama-tata-copil. Copilul (balat) descopera trept:lt, dupa 3 ani.
ca mama de care este at1t de legat este altfel dec:t e1, iar tatal, la fel ca fiind decodifieabil prin ogEnda. Faptul ea atare <lre semnificalia
eu e1, este puternic, viril ~i iubit ~i admirat de mama, fapt ce cstc con- disparir,iei ambiguitaiii de spa\iu dual, existential ~i in aglinda.
siderat ca 0 frustra~ic a propriului drept de a £i iubit de mama. CU Fire~te, imaginea din oglinda pune probleme de poziiie, mi~care,
[etitele se petree relatii eomplementa1'e. Prezimcl imponanta 1'datiik distante. In fine, folosind un magnetoscop prin intermediul caruia a
fraternale. Se ~tie ca fiecare copil dispune de un anumi;: loc in iera1'hia creat concordan\e ')1 apoi discord ante intre mi~carile eopilului ')i acele
familiala. 1\tentia ce se acorda fiecaruia este diferentiata. Mamele ale im;;tginii sale, dar numai de la un moment ciar il1ainte, R. Zazzo a
acorda 0 atentie mai r:1are copiilor mai mici. In. discretele preferinte surprins conturarea unci acute nelini~t1 1,1 copilabia 13. 7 ani. P1na at1:1;1ci
in tra ~i expect2.\iile de wI sexu"l. Dupa 5 ani suuctura de idcn tificare discordant,a a fost privitJ: cu oareeare indiferenta. Chiar dupa identi-
in famiiie este constit'.lita. ficarea In astfel de condi\ii de discordanta, R. Zazzo a cleedat 0 oare-
IcentiEcarea are efectc imponantc In ceea cc priYe~te dczyoltarea care incenitudine, nesiguran\a de identificare. In sehimb, imaginea
personalitaiii. [209] Copilul i:1ccpe sa manifeste 0 mai mare nuantare fotografica este identificata 13.4-5 ani fara dificulta"\i. Probabil, 1:1
a emoiiibr. Printre a1tele, incepe sa manifeste rericerHe in manifestarea aceste situa\ii este implicata ~i 0 dimensiune temporala ~i de desincro-
5uferinielor, nu mai pllnge cind cacie (la 6 ani) chiar daca se love~te nizare pe acest plan, evaluabila ca atare in fotografii, mai pqin In
relatiy tare. Inca de la 5 ani se manifesta ~i un declin e\-ielent al nega- situaiiile prezentate prin magnetoscop. Sa l1U uitam faptul ca la -+-5
ti\'is;nu;ui brutal ca 1nsemn de protest. ~ni i:o~ografia este eunoscura ca atare, ell functiile ei de conser':are d~
Imag1l11.
Prin eereetarile ~i observatiile mai sus prezentate, R. Zazzo a crea;:
ELDIE:\'TE COGI'\ITIVE IN PROCESCL DE CO"'lCR..;RE o consistenta abordare a "fenomenului oglinzii" .
.'\ IDE~TITATII

De~i in procesul de contur;lre a identita\ii exista numeroase laturi IDE::-;'TIFICAi'ZL\.~I REGL'LILE ~IORALE
;:"fecti','e, :1U putem igno1'a elementcle cognitive ale acesruia. Ele se rc-
J. Piaget [173, p. 181-198] a analiza t caracteristicile formarii;i
fera la cunoa')terea curacteristicilor corporale ')i recunoa')terea lor. N u
aqionarii schef11elor morale, ad:ni~lnd alimentarca lor prin n~odeiel,~
exista 0 toraEl concordal1\a evolutiva intre aceste dOcla laturi ale cu-
noa')terii de sine. In timp ce elll10a')tcrea earacteristicilor psihice este
parentale, dar acordind im12onan\a unor aspectc specifice, Cllm ae L
printre altele, rolul imperativ al regulilor prin aqiunea consecinie~;:·.
domin;n<l, pe de-o parte, de acceptarea imaginii impuse de eei din jur Copilul interiorizeaza regulile ad mise in via\a de familie ~i de gradi-
(... "eu 2.m oehii ca mama fiindca a')a mi-a spus tata" ... relateaza un
nild. El interiorizeaza insa $i recompensele, dar $i pedepsele, din care
copii C~ -+ ani), cunoa')terea insu')iri!or corpora!e proprii se realizeaza
ca "imugi:le de sine", din suporturi perceptive. Rennim la experientele
motiv traie~te $i auropeciepsiri interioare. La 5-6 ani jocul c:rcum-
stantelar atenuante este slab, severitatea parintilor creeaza ideea ne':';-
deja cyocate, cu oglinda, erecmate de Rene Zazzo, la 0 varianta In
sitaiii de a fi pedel'sit pentru ariee incalcare a regulii. 1:1 mod se';er.
care copilului i s-;} faeut 0 pata pe fala, ~i a fost pm apoi in fa\a
Pentru pre~eolar ')i chiar pentru ~colar binele deri va din voi:1ta parin-
o;linzii : b 3 ani pata Stlrne5te oarecare uimire (dupa ee la 2 ani este
tratata C'J indiferen\a), la 5 ani ccpibl 0 obsen-a u~or ~i manifesta
~ilor, apui a eduearoarei, care au in mod absolut dreptate. 0 minciut1<l
este grava cind nu este crezuta. Daca este crezuta nu mai ramine min-
tentative ordonate ~i cvidente de a 0 ~terge, fapt ce a fost interpretat
ciuna pentru copilul de 4 ani.
de Zazzo ca [281] exprimind 0 tentativa de a recia imaginea de sine Rolul educatoarei in dezvoltarea con~tiintei morale este foarre ma:-e,
eUrata. in schimb, persista la 5 ~i 6 ani dificultatea de a'stabili rapid deoarece contribuie la eon~tientizarea regulilor ')i 1ncalca:-ea lor in co-
loealizarea de dreapta sau de st1nga a petei In imaginea din oglinda.
leetiv. * Dealtfel, colectivul genereaza seeurita te, situa~ii de emo~ii
Exista inca un experiment inte1'esant prezentat de Zazzo. Urmarind
modul in care se deHolta la eopil plasarea imaginii de sine In spatiul
'" In 1958 Kohlbe~g Lawrance (Chicago) a sus1;inut 0 teza de doc:crat de imp:-
virtual, Zazzo a folosit un experiment In care copilului ce se privea 10 ra1;ie piagetiana - privind evaluarea moraHi. Cercetarile sale au trezit interes. ~Iai
oglinda i se aprinciea in spate pe nea~teptat 0 lumina ce clipoccJ.. Co- tlIziu L. Kohlberg a fundat 0 miFare de invatare moral:'! ce s-a extins ~n SUA
pilul identifid sursa de lumina ca fiind in spatde sau, eu ~ase luni mai sub denumirea d~ justa c?mmlmity.

126 127
comune de veselie, Incintare, entuziasm, emularie
stari de educatoare se adapteaza vielii de gradinita tara dart. Copiii cu 111-
colectiv se consti tuie emotii de mindrie (dilatare a
credere in ei ~i cu sentimente de securitate cauta roai muh sa imp ace
vinovatie (rezonante afective de culpabili7a1't prin Incalcare'a reguEi),
si sa aplaneze situaliile complexe conflietuale. Ii intereseaza mai pu\!n
crize de prestigiu (5-6 ani), de pudoare.
standardele de grup. Copiii cu sentimente de nesiguranla ~i dificultati
Printre aceste tipuri de stari emotiona!e complexe exista ~i a5a-nu- de adaptare devin izola\i sau ostili grupului, uneori atit de damici de
mitd "sindrom al bomboanei a;nare", prill care se denumc5te situ3.tia
a cl5tiga favoarea acestuia incit recurg chiar 130eonduite duplieitare sau
111 care copilul prime~te 0 recompensa nemeritata ~i con5tientizeaza .aces! la servituii ..
fapt printr-o er::10tie penibiEl. Sentimentele de culpabilitate ca ~;i teno-
Probleme1e cele mai complexe se manifesta In perioada prqcolara
menul de culpabilitate lncep sa devina active 5i creeaza trairi diferite
In ceea ce prive~te negativismul $i constituirea minciunii intentionate
ca distante psihologice intre modelul acceptat (inclusiv reguEle incluse
in aceasta acceptare) 5i felul In care a reaqioEat copilu!. Con5tientizarea [223 ].
;lcestei distante este 0 traire interioara ce pro"oaca reaqii afective (de Negativi-smul poate sa se manifeste co. forma de dezadaptare sau ca
rezonanta la aceasta traire), fapt ce duce la complicarea vietii interi- forma de inadaptare. Negativismul ca forma de dezadaptare se mani-
oare exprimind imbogatirea ei cu totul remarcabila. Intre 5 5i 6 ani Festa mai ales ca reaqie la neconcordant;a dintre inflalia de dorin t;e ce
identificarea se Jarge~te incorporind experienra sociala mai ampHl. Iden- apare la copii ~i cre~terea situa1;iilor de frustra1;ie 5i interdiqie de mani-
tificarea legata de patriotism are loc In aceste condi1;ii ca 0 forma de restare ~i satisfacere a m3.joritaiii lor. Inf1a1;ia de dorin\e este 0 expresie
inte;rare In structurile cultural-sociale mai largi. a expansiunii personalitalii in formare ~i este o.nimata de curiozitate,
Datorit:1 sima1;iilor de colectiv se dezvoltil sentimente 5i emo:,ii le- de dezvoltarea de interese, de descopenrea de tot felul de situa\ii, acti-
gate de re!alia ce trebuie sa existe intre fapte!e reale 5i promovore3. 10' "itati ~i mai ales situa1;ii de joe ce absorb copilul ~i-l antreneaza pina la
[173 J. Acest tip de st3.re afectiva se manifesta ~i dnd copilul nu est 1.!itarea de sine. Pe acest fond adultii intervin cu temperari, cu intreruperi
aprcci3.t pozitiv dupa ce i s-a promis ca se va evalua efonul sau, orl bru5te ~i neindeminatice dorind sa impuna un regim de viata mai ordonat.
el simte ca a corespuns intru tot;Jl cerin\elor morale. Toare aceste:< sint OstiEta1;ile se sumeaza 5i copilu1 manifesta crize de refuz, negati\'ism,
ex:presii ale socializarii planurilor afective. Aceste tipuri de manifest:lri incapar,inare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive.
afecti"e sin! strins legate de cerin1;ele respectarii de sine. Tot din aceas,5: Negativismul de inadaptare este mai pU1;in zgomotos, se manifestJ
categorie hc p3.rte trairile implicate In cooperare ~i competi1;ie, inclusiv co. difieultate de a participa 1a activita1;i distincte din ait me diu decit
altruismul, generoziLHea etc. Aceste din urma sentimente devin mai in- in ace! de acasa. Nu numai ca nn se Incadreaza in activitaiile cu al1;i
tense dupa succes, Starile afective de la polul opus printre care agresi- copii, dar uneori realizeaza miei escapade,fug de la gradinira sau
\-itatea, brutalitatea (n13.i frecventa la baieti) creeaza bariere interne refuza total orice, plaslndu-se Intr-o atitudine indiferenta u50r osten-
(psinologice) care pOt determina 0 dezvoltare ulterioara reaetiva, suscep- tati,"a.
tibiEi, recalcitranta la influen'iele educative 5i excesiv neadaptata.
In fine, tot In perioada pre$colara se dezvolta minciuna intenrio-
In genere, perioacla pre~colara favorizeaza reprezentarea colectiva nat;1. Pina 1a 4 ani relatari1e copilului amestedi realitatea cu inten1;iile
:t scopului 5i a demersurilor prin care pot fi atinse ~i chiar a organizarii ~i cn dorintele. La 4 ani, copilul Incepe sa utilizeze uneori circumstan\ele
acestor demersuri. In acest context capata importan\a dorin'ia panene- <ltenuante ~i incearca sa iasa din situa\ii de culpabilitate prin minciuna,
rilor Oa 5 ani). Dealtfel, 111 viata de colectiv se exercita mai mult acele
de cele mai multe ori spontana. Exista $i situatii de minciuna pentru
tipuri de conduite ce sint acceptate social. In colectiv se organizeaza
a ob1;ine ceva, pentrn a sdipa de situatii nepElcute. Din pacate, copilul
performan\e de conduite (ce sint aprobate ~i cerute de grupul social),
inulne$te In viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are
rolmi ~i atitudini acordate de expectalia grupului (rol masculin, femi-
efectele sale de generare de confuzii. Fro.nciska Baumgarten a efectuat,
nin, de frate, de sora etc.), structurarea de atitudini, care sa permita
prima, un studiu mai amplu asupra minciunii la copii. Unii alitori
angajarea de rela\ii sociale constructive. Efectele grupului social sint
considera ca pina la 7 ani minciuna copiilor, dominata mai ales de
puternice ~i impon2.nte, dar condi1;ionate de numero~i factori . .1\5<1,de teama de pedeapsa sau de dorinta de recompensa, nu prezinta gravitate.
pilda, copiii cu abilita1;i ~i aptitudini recunoscute de ceilal1;i copii ~i de

128
129
Tot inpetioada pre~colaraare loc dezvoltarea deemotii .~i sentil11ente conduite, trairi intense ~i un fel de fericire a acestora. Jocul cfectuat
estetiee ~i imeleetuale .. ell pasiune este. izvor de bucurie. Specific acestei perioade - joeul de··
Emotiile ~i sentimentde eStetieeslm relativapropiate de celemorale. bordeaza personalitatea copilului, instalind-o In realitate .cu generozi-
In yiata de fieeare zi, latura moraLl ~i estetica siut intercorelate:sa tate ~i stralueire. Totu~i, nu toti copiii ~tiu sa se joace, deli jocul nu
te poqi frumos (= bine), nil e frumos (= rau), sa faei eutaresau cere neaparat judirii costisitoare. Dealtfel, cel mai cont:::-ibuant $i agreat
cutare lueru. Penuria evaluarilor. estetice in· perioada pre~eolara litI este jocul de construqii .(din nisip, cuburi), chiar jocprile distractive eu
inseamna l:psa lor. Natura, arta ~i situatiile umane eroiee,difieile, apa cu sapun, jocurile sportive, cu tricicleta, zmeul ete. Joeul e terenul
altruiste ete. prilejuiesc trairea emotionaLl moral-artistica ... pe care personalitatea ~i interesul slnt foqele de dinamizare ale acestuia ;
Sentimentele ~i emotiile intelectuale se dezvolta in lcgatura cu cc- jocul se in 'lata $i se transmi te cultural.
rintele de cunoa~terc ~i observare a victii inconjur;itoare, en satiS:lleerea Interesul £ala de activitati este inglobat in eel de joe ~i Intretinut
curiozitatii, eu insatisfaqii legate de nel'ntelegere - sau eu intelegere de el. lnteresul social fata de oameni se satisface prin jocurile cu rol
gre~ita (disonantc cognitive). Indoiala, nelini~teasint .emo~iide aeeasta ~i subiect.
categorie. Interesele culturale (fat a de produsele culturii) se dezvolta ~i sub
Nuantarea intregii vieti afeetive se realizeaza in modamplu ~i in influen la mijloacelor mass media (serialele pentru copii), prin can;ile'
conditiile jocului [183], in care se estompeaza reactia ~i fondul afeetiv cu pove~ti, poyestiri, teatru etc. [266].
propriu in favoarea emotiilor ce decurg din simatia subiectului joeului Copilul pre~colar ci~tiga 0 bogata experienta eult'Jrala prin in ter-
5i a rolului, foarte numeroase interdiqii, reaqii aparea t discordante ale mediul intereselor. Personalitatea sa expansiva irad:aza prin trasee!e
adultului care ramine pohIi de referinta fundamental (adultrism), pot organizate de imerese, extragInd din substanta vietii scciale ,'alori eu
fi acceptatc dupa cc au trecut prin decantarea purific1toare a jocului. care se hrane~te spiritualitatea lui abia formata.
Aiadar, in joe ~i In viap de fiecare zi, preicolarul Invata sa-~i exprime
cc':a m;}i discrer semimentele ~i ehiar $i Ie disimuleaza, sa aiba stil in Uncle din insu~;rile dobIndite in pcrioada prescolara de,-in stabile
(spiritul de eompetitic, cooper area, altruismul etc.), a:teIe influenteaza
exprimarea lor :ii sa exprime mai putin explozi v i:l1pulsurile. Se dez-
,'01ta discre~ia, mi];:!, mirarca; anxieta tea ~i .teama devin mai deseori ca structuri speeifiee eonduitele In etapcle urmatoare (un copil anxios
1a 5 ani va putea fi timid !Ii retras in adolescen~a, 0 fetit;a dependenta
antrenate 111 diverse situat;ii (teama de dentist), dar $i desituatii $i
are ~anse mari de a cleveni mai tlrziu 0 adolescenta dependema).
persoane imaginate (pitiei, Iupi, uria!li etc.) ..
Feno:11cnul eel mai semnificativ 11 constituie Insa ierarhizarea afec-
tiv-morala care crceaza, <1.5acum am vaztlt, 0 nQua ordine in viap ~i
expresia subiectivitatii - acordlnd un [01 de' control con~tiintei mo-
rale - ~i 0 funqie normativ-sanqionatoare(prin retroaqiune) a.regu-
lilor morale instalate in eon$tiinta ca reguli accep~ate. In aceste conditii.
regulile morale capata funqii de acceptori morali <1ctivi In conduitele Capitolul V
comune, sanqionabile din colectivitateade gradini~a $i familiala ori
chiar in planurile derulate de imagimtie in viap interi0ara. A TRElA COPILARIE (de 1a 6 la 10/11 3.:1i)
* (Perioada ~colara)
* *
Perioada dintre intrarea eopilului in $coa1a $i ter:ninarea ciclului
Expresivitatea personalitatii se eviden\iaza in perioada pre~colara elementar este adesea descrisa fire ca un fel de sfirsit al copilariei, cu
nu numai prin dezvoItarea de aptitndini. capacital,i, ('hiar talente, spi- particulari tati de virsta asemana toare eu cde prescolare, fie ca etapa
rit de creatie, conduite. inclusiv rezonantele lor, ci $i prin interese. de debut primal' al adolescentei, fie, in fine, ca etapa distincta a cop i-
lnteresul pentru joe, specific virstei, este generator de numeroase lariei. in toate cazurile, referiri1e descriptive sIn t mai eerltrate pe pro-
activitari cese Incorporeaza in jocuri. lmeresul pentru jocsatisface ~i blemele adaptarii ~colare ~i ale inva\arii decit descrierile privind aIte
impregneaza distanta dintre realitate $i posibilitate Cll 3.ctivita\i ~i ctape ale dezvoltarii psihice, deli se ~tie ca in copilaria timpurie si in

130 131
perioada pre~colara are loc cea mai importanta achizitie de experienta Realizlnd 0 educa~ie institutionalizata 'Ii obligatorie, ~coala egali-
adaptativa. zeaza social accesul la cultura. Fara Indoiala, $coala of era copilului
Perioada ~colara midI prezinta insa caracteristici importante ~i pro- cuno$tinte pe care el nu ar putea sa 'Ii Ie dobindeasca singur, deoarece
g:ese in dezvDltarea psihid, din cauza ca procesul invatarii se con~tien- interesele, trebuiniele $i curiozitaiile lui nu Ie solicita ~nit de i..T1tens
rizeaza ca atare. Intens solicitat de instiuJ\'ia ~colara care pentru .acesr lncit sa fie contracarat efortul implicat in aceasta inzestrare.
niyel de dezvoltare psihica este obligatorie ~i gratuita in foarte nume- In acela~i timp, $coala creeaza virajul de mentalitate spre lumea
roase tari cu traditii culturale, dar ~i in tari in curs de dezvoltare ~i realului complex. Aceasta virare solicira intens adaptarea, iar aceasta
din lumea a treia, lm:.:atarea devine tipul fundamental de activitate, din urma, intimpina la fiecare pas din via~a $co1ara numeroase con-
mai ales datorita modiJidlrilor oarecum radicale de condition are a dez- fruntari.
n)ltarii psihice in ansamblul sau pe care Ie provoaca ~i ca urmare a In ceea ce prive$te tipul de relatii, $coala ca institu~ie socia1a in-
dificu!tatilor pc C:lre copilul Ie poate in timpina oii depa~i in mod in- clude in clasele sale colective egale de virsta, tutelate, care parcurg
de;::endent. Copilul intra in zonele "galaxiei Guttemberg" [136] ~i s,~ programe de insrruirc determinate intr-un spirit comperitiv, relatiile
inscrie pe orbitele dense cuIturale ale acesteia. i\.ceasta inscamna d. grupale fiind supuse acelora$i reguli ~i regulamente. Datorita acestor
activitatea ~colara va solicita intens activitatea intelectuala, procesul de conditii de socializare a conduitei se contureaza rolul de elev din cla-
;:;susire .gradata de cuno~tinte cuprinse in programele ~colii elementare sele mici ~i statutul social legat de randamentul $colar ~i de participarea
si ca in consecin1)1, copilului i se vor organiza ~i dezvoIta strategii de copilului la sarcini1c implicate In via~a $coIara (organizaiia de pionieri,.
Jnvapre, i se ,'a con$tientiza rolul atentiei ~i repetitiei, i~i va forma In tara nOastra con~tien tizeaza copiilor mai intens aceste sarcini).
deprinderi de scris-citit ~i calcul. Invaprea ~i alfabetizarea constituie ~coala impune modelele ei de viaia, dar $i modelele sociale de a
C\~:1ditiile majore implicate in viap de fiecare zi a copilului dupa 6 ani. gindi ~i aqiona. Ea creeaza sentimente sociale ~i large~te ,-iap inter i-
!\ceasta conditie noua de existent;.) actioneaza profund asupra persona- oara, elt $i conditia de exprimare a acesteia (mai ales exprimarea verbala
E:::,:i lui. Efectele directe asupra dezvoltarii psihice la care ne-am re- ~i comportamentala). Prin preparatia pentru activitati complexe si va-
fer;! mai sus sint secundate de numeroase efecte indirecte ale ,-ieiii riate, $coala formeaza capacitati de activit ate, respectul £ata de mi..ll1Ca,
;((':are. Prin alhbetizarea copilului, acesta cl$tiga potential instrumente disciplina ~i r..-:sponsabilitate ca trasaturi psihice active.
Y,llide de apropiere de toate domeniile cultu~ii ~i ,/tiintei comemporane Exista numeroase asemanari lntre $coala ~i procesul de prod::2tie,
si a celei ce s-a dezvoltat in decm'sul timpului. Nu se pO:1te evalua in ~coala parcur~e programe $i planuri de lucru. ~i $coala, ca ~i munca
mod precis importanP5i efectele invaiarii (alfabetizarii) in formarea din intreprinderi are orar ce include un anume ritm ;;i implica respec-
u:11.:iregim de activitate intelectuala, a spiritului de ordine, disciplina in tarea obligatorie a acestuia. Adt in ~coala cl:t ~i in munca din inrre-
. ~i In gin dire, in dezvoltarea in tereselor intelectuale. N u se poate prinderi exista norme, etape in evaluarea muncii parcurse, premieri $i
1:"1 ignora faptul ca ~coala creeaza cap:1citaii. $i saategii de invar;are sanqionari ce sint determinate de valoarea (calitatea) activita~ii depuse
pe:1t~u toata viata ~icontribuie la dezvoItarea planului deliberativ aver- $i promptitudinea ei. ~i in $coala exista ierarhii, funqii ~i roluri, sarcini
tlzat al vietii interioare, la structurarea identitatii ~i a capacita1;ilor suplimentare legate de acestea. Prin toate cele mai sus descrise ~coala
proprii, la dezvoi tarea de aspiraiii, la descoperirea vietii sociale. Mai realizeaza ~i 0 preparatie pentru via1;a ~i munca. Implicit ~coala dez-
m::lt decltatit, volumul mare de cuno$tinte pe care Ie vehiculeaza $coab v~duie copilului viata sociala cu mecanismele ei.
permite sa se formeze 0 continuitate sociala prin integra rea culturaLl a Desigur, legatura dintre ~coi11a ~i viata sociaIa po ate fi mai mult
cnpilului in orbita cerintelor 'Ii intereselor sociale privind nivelul mini- sau mai putin strJ:nsa. Reformele invatamin tului din deceniul 6 ~i 7
rr:al de cultura (solicitat de nevoile sociale), nivel cerut de conceptele $i ulterior din muIte ~ari [254], dar 'Ii in Romania, pun in cvidenia
implicate in continuarea dezvoltarii economiilor nationale moderne ~i nu numai intensificarea apropierii ~colii de viata sociala, dar ~i influ-
;n exercitarea de roluri profesionale 'Ii sociale [71]. ~coala se apropie enlele revoluiiei tehnico-$tiintifice asupra $coEi, care prin procesul ~i
In zilele noastre de economie, ca institutie, ~i devine implicit un fel tendintele de "integrare" cu industria a capatat programe $i tehnologii
de indumie a viitorului societatii. didactice, orare noi ~i chiar progra:ne de aetivitati produc";ve ~i d~
De ce:e mai muIte ori, ~coala raspunde$i dorintei copilului de a fi autogospodarire.
ca cei mari (adultrism), ca ~i doriniei de realizare, de satisfacere 'Ii dez- Primii 4 ani de ~coaEl, chiar daca au fost pregatiti prin frec"en-
vohare a curiozitatii cognitive a acestuia. tarea gradiniiei, modifica regimul, tensiunea $i planul de evenimente
132 133
primii molari). Fenomenul ca atare, .aparent putin . important, creeaza
ce domina In viata copilului. Asimilarea continua de cun05tinte mereu
totusi disconfon (durere), modifidiri temporare ale vorbirii, oarecare
Doi, dar mai ales responsabilitatea fata de caEtatea asimilarii lor, si-
dificultaiiJ:n alimentare.
tuatia de colaborare ~i competitie, caracterul evident al reguElor im-
Nu poate fi ignorat faptul Cd dezvoltareadentiiiei perm9.nente evi-
plicate 111 vialja ~colara contribuie la modificarea de fond existenriaEl
dentiaza intensificari ale metabolisrnului ealciul ui. Dealtfel,procesul de
a copilului 5colar mic. Ac1aptarca copilului se precipita $i se centreaza
osificat;ie este intens lanivelul toracelui,al claviculelor si al coloanei
pe atentia fata de un alt adult dcdt cei din familie. Acest adult (lnva-
vertebrale. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul bazinului la
tawrul sau Invatatoarea) in cepe sa joace un rol de prim ordin In viata
fetite, precum 5i procesele de calcifiere la nive1ul osaturii miinii. Arti-
eopilului. £1 este si devine tot mai mult reprezentantul marii societati,
culatiile se lrrtaresc si de. Creste si volumnl muschilor.Se dezvolt3:
al tarii, Cll idealurile s1 aspiratiile sale si al comunitatii din care face
musculatura fina a miinii. Date fiind acestea toate, Poziiiile incorecte in
pane copilu!. In acelasi timp, el este eel ee vegheaza la exercitarea
bandt (apasarea toracelui, spatele' stdmb )duc la deformari persistente.
regulilor societatii ~i scolii S1 eel care antreneaza energia psihidi, mode-
leaza activitatea intelectuaEi a copilului si organizeaza vi at'!, scolara Servietele prea grelefac, de asemenea, deplasari de coloana (la 7 ani
In ansamblul ci. clJrbura cervicala ~i toracidi sint constante, curbura lombara este inca
instabiEi). Are, de asemenea, importanta dllirea erganismului, sponu!,
- Pentru copi!, caraeteristica cea mai sensibil diferita, oclata eu in-
deprinderile igieniee [223].
trarea In $coala, consta In neutralitatea (egalitatea) afecti\'i'! a mediului
Importante aspecte se cOntureaza in ceea ce privcste legaturile func-
scolar, fapt ce creeaza eonditia eerintei de a clstiga independent un
statut :In colectivit::nea clasei. Nu maislnt valide manifestarile de afec- tionale nervoase. La 7 ani creierul dntareste earn 1200 gr, lobii fronrali
ajung:lnd Ia 27 la suta din totalul s:Ibstant;ei nervoase a creierului. Dupa
tiune si farmec pe care copilul Ie poseda. El devine membru al unei
colectivitat;i In care se constituic un nou climat afectiv, de recunoa5tere 6 ani se organizeaza legaturi funqionale implicate In lectura si scriere -
eonstit:.Iindu-se () Eirgire monicali'! a zoneler limbajului ..
a autoritatii si raporturi de reciprocitate,
Totu~i, copibl nu e robust, nici solid ca la ;j ani. Dimpotri,-a, la
Treptat, activitatea 5colara imprima modificari in u;-::'"emd inte- 6 ani este sensibil, difici), instabil, obose~te u'i0r, are indi-spozitii Ia
rior. Se destrama mirul copilariei si se dezvolta realismd cOflcepiiei alergii. Bolile COl1t<1.gioaseSI11t Insa mai rare, datorita imunizarii active
despre lume si viata In care aqioneaza modele noi sociale de a ghd:, (In urma imbolna\'irilor depZi~ite) ~i a vaccinurilor.
sim!;i, aspira 5i tendintele de identificare CLl aces tea capati'. cCJ[)sisten1;i. Dificultaiile temporale legate de schimbarea denti~iei .afecteaza si
* de poha de mincare. Copilul prefera mlncaruri mai, are mici fantezii
* " alimentare. Mirosul se dez\-oha la unii copii relativ diferentiat. In ge-
nere, omul nu cstedintre fiint;ele cu miros foane dezvoltat, fiin\e ce
utilizeaza mirosul in diutarea hranei. La 8-10 ani sensibilitatea fata
Procesul cresterii se tempereaza u~or Intre 6-7
am pentru a sc de mirosurile civilizatiei contemporane se dezyolta. Capilul agreeaza
intensifica ulterior. Tabclul de mai jos pune in evidenta aspectele mai
sapunurile cumiros. pUlcut, apa de toaleta (mai ales feti~ele), dar si
imponante pe planul cresterii (ponderale si staturale). mirosurile de benzina, uleiuri, rasini lncep sa fie diferentiate siutiIi-
La 6 ani au loc cIte va procese implicate in cre5tere si d:~Z\'oltare. zateca indici in experient;e; corespondema verbala a diferitelor miro-
Dentitia provizorie :lncepe sa fie Inlocuita cu dentitia permanenta (cresc suri contribuie la diferent;ierea sensibi<jjta~ii odorifice ..
Tabelu/ ny. 17 Inceea ce priveste :lndemlnarea,ereste forta musculara ~i se accen-
tueaza caracterul de ambidextru, dar si extremele de stlngaci si dreptaci
BJic\i Fete se pun In evidenta, crelnd probleme :lnprocesul scrierii.
Virsta (ani)
Greutate (kg) Talie (em) Greutate (kg) Talie (em) Rarele forme de T.B.C. care se manifesta la 7-8 aniincep sa aiba
caracteristicica cele ale formeIor adulte. Pofta de m:lncare este activa,
6 20,2 113 19,1 111 apetitul mare, dar stomacul mic; copilul mai este excesiv. atras de
7 22 118 20,9 116 oesert, Ii place sa manince· privind la T.V. In genere, ~colarul mic este
8 26,7 128 256 126
9 132 131
maistl'ngaci, raStoarna usor wate din jur: Somnul este relativ bun.
29 28;9
. Copilul~colar mle .rnanifesta 0 oarecare atitudine reca1citranta fa~a de

135
134
baie, este u~or neglijent in ceea ce prive~te imbradlmintea. Toate aceste reguli - uneori exeesiva (la nivelul copiilor de clasele II ~i III) ex-
lenomene sint legate de noul regim de viata care schimba accentele ~i prima 0 forma de restructurare a disponibilitaiilor personalitaiii, in care
dez';olta 0 noua repartitie a investir,iilor psihice. In contextul acestor cre~te emanciparea de dependenra fata de regulile familiei ~i subordo-
sch:mbari, gratia in mi~cari este treptat inlocuita cu aspiratia spre narea aeestora cerintelor vietii ~colare. N u slnt putine situatiile In care
fona [162]. copilnI impune acasa reguli noi motivate de faptul di: "a~a ne-a spus
b perioada cdei de a treia copiElrii (~colarul mic) transformarile tovara~a invaratoare la ;;coala".
psihice se fac totu~i - in mod aparerlt - lent, nespec!acular. Prima Copiii tree ~i prin tr-o faza de excesi va sensibilzare fa ta de noi
seh:;nbare care se pune in eviden\;l este latura de orientJ.re generala. reguii [223]. Uneori, conduita lor este cen trata pe suspicionarea de
Fc acest plan se face 0 parasire a intereselor evidente in perioada pre- :lncalcare a regulilor impuse, de cei din jur (de colegii sai). Se semna-
~cclara, Cl clescnul, mocleiajul. Din acest motiv, produsele ~colarului mic leaza ncglijenie ale yccinului de banca privind faptul ca "ilU sta cu
in aceste clomenii devin mai putin spontane, pline de ~tersiituri. La 7 ani, mlinile la spate", sau ca ,,~i-a uitat acasa caictul", sau ca "prive'ltc !)~
Gesell [84] considerJ. c8. ar fi un feI de virsta a gumei car;; pune 1n geam" ... etc.
evidenl;! cre5terea virulentei spiritului critic. Se modifica preferinte!e
*
~i pe alte planuri. A~a, de pilda, 1ncep sa fie preferate biografiile, le- * *
gC:1oe;e. Leqiile de aritmetica slnt preferate la 7--8 ani fadl de leqiile
de ~tiintele naturii, ulterior ~i cele de ~tiintele naturii 1ncep sa fie pri-
vite cu intercs. Exista () dezvoltare complexa de-a lungul perioadei ;;colan~ mlCl.
in structura prderin1elor ~i intereselor se petrec ~i alte schimbari. Structura bngitudinala. a accsteia se manifesta ca modifidlri in form3orea
Dc)i interesu-l pentru joc ramine foarte puternic, incep sa devina tor de noi disponibilitali fizice, integrarea accstora in economia c3or3octcris-
mai c:c::e la 8-9 ani :nitudinile de supararc ;;i indispozirie atunci cind ticilor psihicc prin trecerc30 de la momente de u~or dezcchilibru la consti-
copild estc trimis sa sc joace in timp ce cite;;te. Interesul pentru film, tuirea de forme noi de echilibru, implicate 1n cre~terea inegaEl a dife-
cincn:Jtografie, televiziune devine mai cL,r. Dupa 9 ani bcep sa pre- ritelor c3or3octeristici ;;i noi 111zestrari psihice.
zinte in teres carlile cu povestiri, cu acliuni pal pitan te. Tot i:1 perioada La 6 ani, copiJul este total absorbit de problemele adaptarii la viala
micii~colaritaii se conslituie un adevarat delir de coleqionare. Copiii sociaEl. Procesul acesta cste rdativ dificil. Daca invatatorul insista
Jnccp sil faca i11 consecinl;a miei coleqii de ilustrate, timbre, plame, numai pe disciplina, copilul prezinta 0 adaptare mai grea ce se mani-
rru11Z;:, porumbei, iepmi, insccte ete. Sertarele ~i buzunarcle lor devin festa prin cre;;terea nernlZitatii, a obosclii ~i chiar in tulburari digestin.
pline cle tot fclul de lucruri. Aceasta cxpresie a pcrsonalit~tii ("colec- Invaprea citit-scrisului ;;i a caleulelor elementare constituie achi-
iion.:l;-;:a") pune in evidenla, dupa Gesell, cerinia interna de reunire ~i ziiiile de baza aie acesLUi moment de dezvoltare.
clasificare. I\Iicile colcqii permit deta5area caracteristicilor difereniiale Dupa 7 ani se manifesta treptat 0 mai mare deta~are psihologica.
ale obiectelor asemanato:lre. Dcaltfel, copiii devin spre clase;e III ~i TV o Ge~tcre a expansiunii, 0 mai mare extroversiune ~i trairi numeroase
mici g;:;)grafi, bot:lni.5ti, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de evi- euforice 5i de exaltare, semn ca adaptarea ~colara a depa~it 0 faza
uenra expansiune ~i deeentrare care se instituie in universul copilului tcnsionala. In vorbirea copiJului ineepe sa fie frecvent folosit superla-
pc plan mint:ll ~i afectiv. Orientarea gindirii spre concreted complex tinl in descrierea de situatii, 11lt1mplari ~i obiecte. La 7 ani in cepe sa
clctJ.)2." de percepiia imediata se insoie~1e de operaiii logice, ce substi- creasca evident curiozitatea fata de mediul extra~colar - aflat in teri-
tuie intuilia neebborata de la nivelul perceptual - sau eel putin 0 su- c')riilc dependentc de ~coala - ~i fata de mediul strada!. Tot la aceasta
pune unei ordini logice. virsta arc loc ~i a cre~tere u50ara a rapiditaiii reaCiiilor. Copilul pare
o alta caracteristica pregnanta a acestei perioade este aceea a unci mereu graht. Man1ndi: in fuga, se spaLl pe apucate, ia ghiozdanul ne-
mai mari atentii acordate jocului cu reguli in colectiv. Regula devine aran jat, l;;i pune llniforma neglijent. Aceasta graba este in f avoarea
fenomen central, un fel de certitudine ce-l ajuta 111adaptare ~i pe care timpului petrecut cu alii copii ;;i 1n defavoarea consolidarii deprinde-
o considera repel' ca a tare. rilar legate de autoseITire 1n condilii noi de vial;! [85]. CopiIuI dispune
Regula se deta~eaza 1nsa de condiiionarea singulara a jocului. Ea 1:1 acest nivel de vlrsta de capacitaii mai stabilizate de a riti ~i scrie.
"e ma:1ifesta extrem de organizatoare pentru conduita de colectiv a V olumul lecturilor este in cn;~tere. ~i scrierea face progrese ca viteza
copilului. Se poate presupune ca aceasta organizare de dependen1a de ~i lizibili ta te [198].

136 137
i'" 1 - ,

.c;;eoIarul rUie, de 6-7 ani, nu este eapabil sa respeete toate reguli16 planifica timpul ~i, activitatile. Desenele, lucrarile scrise se Jmbunata-
unor joeuri de tipul foot-balului. Dealtfel, niei fort;a ~i rezistenia lul tesc, 50 Imbunadite$te devenind adesea de performan>ta:'~i'activita:tea
m.1 pOt susilne unastfel de joe. De aeeea,ehiar dnd se intcgreaza
la orele de aritmetidi. Aeeasta intereseaza mult dacalnYa~atotulsau
intl'-nn asHe1 de joe are momente de repaus. Totu$i nu parase$te joeul,
,lnvatatoarea slot clestul ,de abili, pqt crea emula~ii '~omplexe: ,interese
ehiar dadi eeilahi indispu~i de ineureaturile Gcute de inabilitaiile Iui
'~atorniee pentruaeeste domenii,. ;, " ,:>, ',', , ~''',','
motorii reaqioneaza yehemen 1, Copilul de 7 ani se supara repede $i ~i In planul integrarii In colectiv intervin unele schip,.Qaii J-copilul
11ita repede, este insa deosebit de sensibilIa ignorare - dar ~i daca a devine mai sensibil lainformatii sociale, ,la' opinia 'declasa '[223].
[ost soeotit incoreet in joe .-- de$i nu totdeauna i~i da seam a ee regula Preocuparea penu:u coleetiv se iilcarea de nuan~e, se _expnma prietenia
a illcaicat (mai aies ca el s-a straduit ... ). Disputele din joe sint extrem
5; in cadrul acesteia se creeazaplanuri copilare$ti, confidente,'mici ini-
de aeerbe ~i devin in fapt mici 1eqii de drepturi ~i datorii in condiiii iiative. Datarita acestor. caraeteristici ,legate de atriqia'colectivului,
foarte diferite fat a de aplicarea de reguE. In aceste condiiii se con$tien.
copiii din aceasta perioa&l a dezvoltarii pot Ii atra$iln bande,uneori
tizeaza tematica obligativitaiii, loialita\ii, spiritu1ui de echipa,supor- eu tedinie delinevente. ' , ",
tarea e$ecu1ui, precizarea caracteristicilor echitaiii, cinstei ete. Progresele in dezvoltarea intelectuala siut de asemenea evidente.
In juru1 virstei de 8 ani $i dupa, devin mai multilaterale $i dife- Intre 9 $i 10 ani are lac 0 [;fe~tereevidenta a spirituluide evaluare a
reniiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preoeuparile de prim
.copilului, spiritul critic se dezvolta 1a fel. Capacitatea copiluhii de a
ordin. Cresc eVident capacitaiiIe mnemice, exprimarea discursiva. Com- .aprecia ce anurne a omis in raspunsul la leqie' ere~te: .In acda~i sens el
petiiia colectiva Incepe sa devina de asemenea deosebit de aetiva $i se
l~i da seama relativ chr ce a gre~it la lucrarea de~ontrol,' etc; ,
eviden~iaza In jocuri1e de echipa (sportive) ca footbal ~i diferite .alte
jocuri cu reguli - in care copiii se grupeaza in mod spontan In ace-
la$i feL DEZVOLTAREA INTELECTUAl.A, "', ,,>

j\Iomentul de S ani eSle rnarte :ensibil pentru educaiia snciala, dat


fiind faptul di adaptarea a dcpa$it inca 0 etapa tensionala ;: copild a _!\.spectele mai sus des crise privi~d dezvoltareapsihidl, in;lud m~di·
ficari mai profunde, care ne permit sa Inte1cgem imponania foarte
lneeput sa treaca intr-o laza de m:1i mu\t echilibru $i mai mare stdpi-
nire a condiiiilor de acti\-itate ~cola"a pe care Ie traverseaza. Incepe sa mare a rolului ~colii in viara psihica $i In structurar.ea c1ezvoltariisale.
In acest context ne vom opri asupra dezvoltariiintelectuale., ;,' , "
c1evina ceY;l mai reflex:iv )'i preocc!pat de numeroase problcme dimre
Antrenata continuu in activitatea 1i-colara,activitatea :intel~ctua.la,.se
care ~i aceea a provenien~ei copiilor (de la 5 ani), dar ~i de probleme
resimte dupa 6 ani ca direqie datorita acestei influeni~ la.majorita~ea
?rivind apartenen~a sociala, identitatea de neam. Este un moment de
in tensa identificare socia);1, pa triotica $i coneomitent de constituire a copiilor, Primul aspect al modifidirilor ruaisemnificati\l'~ peplanul
:.emirncntelor de ;lpartenen~a ia $eoala,dasa sa ~colara, un fel de min- :acesteia se exprima In schimbari ale earacterului. investigativ§i 90mpre-
drie pen tru aceste feluri de apartenente. hensiv a1 percePiiei ~i observatiei ca instrumenteale cogniiiei., ,
Se ~tie ea activitatile cognitive pot fi lmp~nite;lnactivitati dire~te
, Tot la acest nivel de dezvoltare, copiii organizeaza jocuri cu su- ~i indireete. Printre cele indirecte se poate enumeraa.?o<;ia,iia libera
biect prelungite, ce se perpetueaza saptamini intregi in zilele Insorite
-evidenta in vise, reverii (ca expresii ale fluxului liber algindirii), ppe-
pe terenuri virane sau parasite, apropiate de casa sau pc terenurile ratiile $i conceptele. Cogniiia directa implica percepiia, inprimul dnd,
apropiate de $eoa:la. Organizarea de serbari ~eolare devine atractiva. Separatia dintre cele doua categorii este mai ales didactica.' ';'; ,.;:" :,;;,;;
11 place sa construiasdl miei eotloane, eolibe. Mulii aurori numese aceasta Percepiia este implicata in orice fel de situatie.:dimensibn,ata C9.1).-
etapa "Robinson Crusoe". , .eret. Ea se Structureaza insa conditionata de dimensiunile situ'nioll,~.le
Dupa 9 ani, copiii de sex diferit iucep sa se separe iu mod spoutan in care este solieitata, dar ~i de sensul, direqia, tensiunea in care ,!lre
in jocuri. Copilul devine eeva mai meditativ, se atenueaza eatacterul loc $i de interpretarea, memoria etc. In contextul carorase;prganlzeaza.
pregnanral ~xpansivitaiii in conduite. Este 0 perioada de Ineercari nu- Perceptia este procesul prin care se extrage informati~ ,'util~§ic;:u
meraase de a reiolva activitati, mai difieile. Evidenta este darin1;a. capi- sens din mozaicul larg al stimula~iei fizice. Intre informa~ie §istimu-
luluide autop~rfeCiionare, deimbogatire a cuno~tintelor. Copilul devine laiie este, dupa 0 comparaiie sugestiva Hcuta de Mussen [157];0 relatie
dintr-o data -mai ordonat,' mai perseverent In diferite feluri de, activi-
.de asemanare ca intre 0 fotografie $i 0 descriere. In timp cefotografia
taii. Nu trece cu placere de la 0 activitate la aha. El simte nevoiade a
.cuprinde culorile, umbrele, toate cele aflate in scena respectiva, des<:f.i-
138
':139
erea selecteaza anumite aspeete ~i ignora altele, deci manifesdl selecti- tiu, decodificarea prin difereniierc a grafemelor (literele scrise) antre-
vitate, coeren~a ~i subtile legaturi cu experienia anterioara, tendinte de neaza 0 extrem de fina activitate perceptiva. Orientarea dreapta-stlnga,
integrare lntr-o inteniionalitate (dcci raportare temporala la ceea ce se 5uS-jOS, In rindurile orizontale ale scrierii (din civilizatia no astra) con-
cunoa$te sau s-ar dori· sa se cunoasea) lntr-o semnificaiie. Aeeasta stituie punctul de plecare pentru 0 activitate intelectua'la complicata ~i
insu$ire este evidenta atunei dnd copilul fiind lntr-un parc, lntr-o zi rnultilaterala - actiyitate legata de alfabetizare. Aceasta activitate cu-
lini$tid, vede ~iaude deodata mi~clndu-se ramurile In tufi$ul din apro- prinde antren:1rea memoriei, a inteligentei, a atentiei, a reprezentarilor,
piere. E:\:perienia Ii permite sa considere d£ este fie un $oarece, fie 0 pornind de la pereepiia care se constituie la rlndu1 sau pe suponul mi-
pasare, fie un iepure sau un caiel. Priyirea fixeaza aria respectiva cau- eilor semne scrise pe foaia de hlrtie. * Noi ne yom referi 111 aceste
rind aite indicii, semne, pene, blana, mi$care etc. Daca acest evenimen t dnduri mai ales 1a evolutia normaLl a copilului ce frecventeaza $coala.
s-ar petrece lntr-o zi vlntoasa, copilul nu ar efectua probabil acestc Scrierea ~i cititul pun probleme de Jogica spayiaJa de p~rcepere a ma-
inHstig::qii, considerind ca vinwl ar justifica mi$carea ramurilor tu- rimii, a propoqiilor literelor. Procesul aeesta se realizeaza treptat 51
fi$ului .. angaieaza afara de percepiiile vizuale auditive $i kinestezice 5i modifi-
~colarul urilizeaza adesea acest model de percepere In care elemen- cari ale expecraiiei. In ace:1sta evohq·ie se delimiteaza trei etape m:1i
tele de in terpretare sint indicii audi ti ve, verb:1le, odorifice ete. semnificative.
An nena te $i e:\:ercit:1te, capaci taiile sensori:1le-percepri ve $i in terpre- o primt:. etapa de identificare a sunetelor (literelor) ca elemen te
13.ti',·e (S3.U comprehensive) ale percepiiei devin mai acute $i eficiente. componente ale cuvintelor. Acest proces se realizeaza prin aqiunea de
Sensibilitatea dlscriminativa * $i pr:1gurile perceptive absolute ** se dez- despariire a euvintelor In silabe. Silabele ca unitati de pronllntle cx-
vol ta $i ele. trase din fluxul vorbirii $i al cuvintelor se aseamana mai muIt sau mal
Vedere:1, auzul :1ting performanie import:1nte spre 9-10 ~1ili, acu- pu,in I11tre ele, permi\ind ca prin lngustarea cimp1:lui auditiv de analiza
itatea aeestor forme de sensibilitate devenind foarte b\ln~. Dealtfel, pc a acesror:1 sa se evideniieze mai bine componcntclc lor sonore. Aceasta
de-o parte, activit:1tea $colara (citit-scrisul, desenatul etc.) solicita per- taza numita preabecedara creeaza 0 noua optica hta de limb:1 vorbita
ceperea finil ~i in terpretarea rapidil, pe de al ra parte, acelea5i capaci tZl\,i )'. 0 posibiJi tate nOlla de abordare a ei. Dcspaqirea in silabe se exerci ta
senzori:1le se antrencaza In aetivitaii $i jocuri de performania ca acele pIn;;: devine 0 capacitate curenta, probata intens In situaiii1e de despar-
de tras cu arcul, eu pra5tia, h iinta. etc. Pentru auz se creeaza 0 sensi- ~He a cuvintelor Ja capatul de rind. Concomitent se face $i 0 pregatire
bilita te discrimina ti va forrnativa In identificarea fcnomenelor lncorpo·. a capacita~ii de scriere. Beii50are, cirlige, In jns $i In sus, cereule,e
rate in cuvinte, in fluxul vorbirii, dar ~i pe linia convertirii lor in constituie clemente concrete de prcgatiri matcrialeale scrisului. Activi-
grafeme. Reeunoa5terea auditiva esre scnsibila ~i discrirninatiya ~i in tatea de acest gen creeaza 0 mai mare flexibilitate $i precizie a mi]cari-
proeesui :1daptarii curente. Daca copilulaude pa~i In urrna sa pe strada lor condeiu1ui pe spa1;iile delimitate prin Jiniatur:1 ajlltatoare a caietelor.
lntr-o seara mai obscura, va ~ti sigur ca nu Slilt ai unui copil clnd In procesul exercitarii despartirii cl1\'intelor In silabe ~ de exersare d~
p:15ii vor fi apasaii 5i greoi. Cunosclnd oamenii din canier, va stabili 1inii $i semne mici grafice, situatia de expeetaiie este Inca relativ rc-
eu oarecare aproximatie, dllpa diferitc indicii vizuale $i auditive, daca dusa [216]. Totu~j, perceptia aqioneaza ca atare. Se considera In ge-
este yorba de 0 femeie sau un barbat ~i daea e yorba de 0 anumita nere ea meeanismele lnvaiarii pereeptuale se realizeaza ft'in cautarea
persoana cunoscuta sau nU. Acest lant de relaiionari nu ar fi inteligibil de indicii care se retin nu atlt datorita Incercarii ~i erorii sau pe seama
daca pcrceptia ar fi privita ca absoluta ~i l'ntotde:1una Ia fel. Datorita.
I recompensei ~i a pedepsei, ci din cerinia adaptativa complexa de re-
dez,'oldirii experientei 5i percepiiei, copilul sesizeaza ca 1a vecinul din ducere a incertitudinii.
dreapta se manlnca ceya dulce, ca Ia cel din stinga miroase a "canoE
pra,iiii" . I 1n a (lolla etapa lncep sa fie diferen~iate sllnete ~ corespondentele
grafice ale acestora ~i sa fie asociate mintal. Cu aceasta Incepe alfubeti-
Importante aspecte discriminati,'e se dezvolta la copii in legatura I zarea activa (etapa devine abecedara) [216]. Identificarea grafid a
cu spatiul mic. Orientarea sp:1tiala pe £oia de hlrtie, percepiia de SlJa- sunetelor ~i scrierea lor creeaza copiJului condiiia diferentierii literelor
mari de tipar ~i de mlna de cele mici, proces relativ dificiJ, In care
* Sensibilitatea discrimin:niva se refera Ia camitatea minima de e~citam ce FO'.
d:lce 0 modificare a senzatiilor ji perceptii1or.
,'~ Praguri!e absolute se refed h m:lximum ~i minimu:n de inter.sitate ce pro\'o:cd
i! * Fad indoiaEi exista inca in lume un numar important de analfabe\i. In Romania
senza\ii. aces~ ten omen este, pracric, lichidat.

140 141
ide~tificifea:' (citire~) pr~ptieiscrii mii ; .este 'mai >incetpedectabila ~.
decit aceea ';iiextelortipafite. Copiiipareurg totu~i 'indteva luni prima ;~erinllh; La~,~it~~e,.e~te d~fjsil~"legtrea ;~or in. ,,~~vlnter,I?i,~ 'punetl~~ de
v.edere al senem, ~e pun m ieVlden~a.de, <\semenea cltev ••'t~pun, de ,senere.
pane a .abetedarului, ell invararea treptata de identifieare' a literelor AstfeLsint: ..... ", <C··.u,,) "'i) !',. , .
(grafemelor) la stlnetele corespunza toare(fonemele) ~i scrierea lor. In
, ' . a)' tip~li~~linat, al copi'dor care se~i~;)~u.t6cul apIe~jt, eu ,apasarea
aceastaperio'ada se afla lrltr-Q stare, critica, deosebita ' expectat;ia audi-, puternea>adegetului mare,euscrisulu~or ascu~it'; , r ' " ,
tiva (in eitirea textelor), fenomen' cese observaprin "completari'" b) tipul indoit, crispat, ~cll,scriere'spasinodica; , ,.,
"iDlocuiri"~igre;;eli de citire; prin sprijinirea peraponarea la ton text
a acestor feriomene~ , c) tipul flexibil eu indexulactiv. ~iferm presat'-cu scris rq\:unjit ;
d) iipurile combinate. StudiiIesemnate ,de Ficirica Bagdazar' [4] in
In a doua pane a primului an ~colar copilul conscylideaza capawa- problerriele'scrisurilor au pus in evidenta numeroasevariahte ale acestor
tile de Insu~ire a simbolisticii implicate in alt'abet ~iin sCi-ierea ~i citi-
tipuri. In genere, Iitereleg, b, t, diftongi, onografierea'$i citireagru-
reaeifrelor. Cu aceasta incepe de fapt ~ietapa a treia a alfabetizarii; purilor ge, gi,ghe, ghi, ee,ci, che, chi -- se aHa in mai mare tlificul-
in fapt cea mai lunga este erapa in care are loc consolidarea eitit-sc1'i- tate inlnvarare. ';' ',' " .', -: ",i'.- ;',: ,
sului. Aceasta etapa se pre!unge$te in al doilea ;;i a1 trei'lea an de ~coaLl. 'In procesul scrierii 'exista un permanent eoritrol prin limbajul ime~
Caracteristica este cre$terea dicient;ei expectaiiei in eitire, care devine rior. Dadl se da copilului ceva eesa tina in gurain timp ce serie, ran-
treptat fluenta ~iexpresiva. damentul scade bruse. Chiar ~i lanivelul dasei a IV-aexista operma-
,In pracesui de indlprc a citit-scrisului este~mtrenata 0 actJntate nentadialogare a eopiluluiin timp :cescrie. El i~i controleaza mi~carile
psihica foane complexa -:- cese exprima in cre~tereaintensita~ii aten- ~i produsele (literele, euvintele) adaugind din dndin cind: ... "bine,stai
6ei ce corecteaz.a .in permanent;aproceslli de eitire (sau seriere) aflat in putin ... nu inte1eg... ia te uita ... hm ... nu e cine ~tie ce".i.:,etc. '
clesfa;;urare .[ 287]. Exista din punctul de vedere al citit-scrisului pa tru Alfabetizarea ~i programele $colare antreneaza dez\;oltarea pereep~iei
tipuri de situa~ii: a) copii care citesc cu maridificultat;i ~i gre;;eli $i pe linia stabilirii mai de finet;e a marimii, a propoqiilor; a marimii la
rc\in put;in din ceca ce citesc. Acqtia nu surprind sensul propozit;iei seara (prin swdiul planului clasei), faptce sta la bazaprirnelor cunO$-
citite, nici al texrului In intregime ca atare; b) a doua categorie ar fi time legate de semnele can ventionale ale haqilor [260].
a capiilor care citesc greoi, dar ret;in bine sensul cdor citite. In acesr 'Raponurile de marime (egalitatea tot atit de mare), :proporr;iile, 'juc
caL:probabil percep~ia grafeme!or e inca dificila ~i se aWl in, decalaj de m~1tate, sfen (idemificarea intregului, metrului, eentimetrUlui), identifi-
dezvoltare cu capaeitatea de lnteIegere a sensului care se manifesta (;1 carea liniilor yeri:icale, orizomale,' ale pozitiei (in' rotat;ie) etc. clcyin
mai dezvoltata; c) a trcia categorie este a copiilor ce citesc U$or, dar inclicii de oriemaredupa ee Ii se decodifica intelesul. ' '
nu re~in ceea ce au citit. In acest caz, componenta stereotipa de recu- Tot pe planul perceptiv se contureaza evaluaridin ce,In ce mai fine
noa~tere (identificare a literelor) devanseaza ~i debordeaza pianul con- legate de marime, se pune in eviden1a kilogramul,multiplii..;;i subl1lul-
~tiint;ei, nepermit;lnd inregistrarea concomitentaa sensuriIor; d) a patra tiplii acestuia. Perceperea struc~uriimaterialelor' (piene, 'roci, calita;;i
categorieeste a copiilor care citesc' u~or ;;i 'retin integral ceea ce au diferitede .soluri;cristale, caramizi,argile, esent;e, de lemn",sticLi. mate-
citit [223]. '.Ace~tia au capacita~ile de lectura bine formate.' Lecwra' riale .plastice; hiftie de diferite feluri;iStofe)cu diferent;ele ee le carac~
este grea ~i· obositoarcin primeleetape ale dezvoltarii ei. Din acest terizeaza, intra in ex-perient;a :curenta a copihilui .;;colar: "./ . ,;;
motiv copilul caura diferitestrategii care .sa faciliteze citirea. Din acestea , Raponurile spapale deja, intuite~legate de ceea: cese lUielege prin
fac parte orientarile dupa sens ,sau dupa asemanare. :Memoria f0ane aproape,pe,llnga, deasupra,;sub etc.devin raponuri ce indud ;;iAorrne
buna 'a copilului de 7-8 ani 11 ajUta ca dupa 2-3 lecturi ale unui de clistant;e. T otu;;i,evaluarea marimii ;este :1nea ,defici tadl (copiiide
6-'-7 ani supraestimeaza marinlile; iarcopiiide 8.-9,anisubestimeaza
textscuft sa-l poata reproduce. Desigur, acest fenomen are <J,spectele
marimile ~idistaniele).,'"·,,, I.:; ~,iJ.:' . "'c:
sale amuzante, mai ales dnd sensul presupus nuse potrive~te prea biue.
, Organizarea spaiiului, se realizeaza;~i ca,distant;aipsiho-afectiva. In
'Lectura'tifrelor ,solicita $i' lnsu~irea sistemului de decodificare a acest seris;spaiiul intim este' spa ti J.iLin~careintensi tatea relat;iilor jnter~
sisiemului zecimal reprezentat prin' cifre. Exista litere ~i cifre greu de personale :ajunge)a un feLde.cuIrr,in;1iie in care, seadm,itdoar persoa-
nele.<:-p'r6piat~, pri~~enu1..In spaiiu~,;in#mse; ,<,tfla[~i.:J;~1aiiile eu .meJ1fb.rii
" Datorid' faptului ca scriitura propr:e are prea medte indicii redundante (incer- ,famlhel. :$pat;i1l1~persS)fial,se ,refera; la ,structura :dfstanielor .psrh,ologlee
titudini).
;;i spatiale cu colegii. Interrelatiile de cooperare '~i~c9mp~~iiie~;dar' '~}.de
142
143
\~...
informatic, se aHa in acel spatiu. In perioada~colara se precizeaza si De fapt, prin· procesuIinvar;arii copiluI trebuie sa manipuleze 0
distante incluse in ceea ce a denumit K. Hull [103] ca sp:liiu oficial. cantitate enoffi1a de infDrmaiii asimilate sau care se eel' asimilate. Aces!
Acesta este spCltiul dintre superior ~i subalternul sau, dintre profesor fapt nu este posibil ,£ara rransformarea cuno~tinr;elor In reprezentari.
~i clev, este >spClr,iulierarhiilor. Acestea din urma se considera :a ,fi activitar;i cognitive de doua feluri :
Privind spar,iul personal din prisma libertar,ii, autoenergiei si a re- scheme ~i imagini. Schemele nu sint imagini integrate ale percepiiilor.
lar,ici dintre comportamentul uman si ambiant,a fizica, Proshansky, Ittel- Rareori oamenii pot evoca imagini vizuale complete,astfe1 Inch sa
son si Ri-din se refera la factorii culturali, inclusi in conceptul de spa1iu, poata descrie toate amanunte1e de infaiisare, imbradlminte, coloristica.
iar Westin. a atf.ibuit sP3tiului personal 4 insusiri : singularitare, intimi- a unei persoane, chiar foarte cunoscute vazute inainte cu 10-15 mi-
tate, aDOmInat S1 rezerva. nute. Cam 5-10 lasuta din copii au imagini eidetice (integral e) ce se
Exista IDca 1lil aspect al spar,iului - cel ce se intersecteaza cu ideea conserva aproximativ 45 de secunde dupa percepere. In genere, sche-
de teritorialitate. Prin acest din urma term en seinr,elegc un aspect. cel mele sint mai putin elaborate decit imaginile. Schemele~i imaginile se
mai larg al ambianr,ei. Unitatea teritoriala sau spatiul pc care-l reclamJ: contllreaza in siruaiii de evocare acuno~tinr;elor privind animale, plante,
o persoana SlU un grup coeziv siincearca sa-l pastreze opunindu-se o1'i- insecte, episoade de povestiri, evenimente istorice, literare etc. sa~l fe-
carei tentative (de rapire sau limitare) devine in perioada scalara mica nomene si situar,ii fizice (ardere, cre$tere, transformare, principii d~
o experienr,a complex;:!. Spar,iul personal este entitatea teritoriala In care funqionare, foria ~i energie etc.). Spatialitatea implicata este conden-
se afla persoane, frecvent vizitate, 'ca $i persoane cunoscute 5i drumul sa ta partial In aceste condi tii.
spre cleo Spatiul poseda m;:!rime, forma, extcnsivitate, detalii 5i rehr,ii Schemele $i imaginile spar;iale sub multiplele ipostaze evocate con-
personale (deja descrise). tribuie la modificarea. opticii existenr,iale, 1a anularea egocentr1smulu:
inf an til.
Se considcra ca fiecare persoana poseda 0 hana sau imagine min-
~i in privinia timpului S1 a duratei evcnimenrelor au Ioc modifi-
tal5 a ambianr,ei - mai prccisa a spar,iului personal care se refer.i: la
cari eviden te [198]. Timpul subiecti\' arc teCldinp sa se re1ar;ioncze $1
zol1clc in care se aEEi: Wate obiectele personaleintr-o ordine ce per:-nite
raporteze la timpul cronometrabil care incepe sa capete consistenta.
utilizarea lur fara dort si gasirea lor rapida. Acest plan este cd mai
Ceasul $i ci tirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Exista :'ji 0
clar al imaginii mintalc. Aceste dimensiuni se formeaza 111 perioaJa
organizare a schemei timpului. Determinarea $i plasarea evenimentelor
~colara mica. Spar;iul personal se structurcaza spre 10 ani ~i este im-
In timp devine calendaristica. J\nul incepe sa fie considera.t de 365 de
pregnar de expansiunea personalitatii. Una din expresiile acestlji fapr
zile cu 4 anot1mpuri, 12 luni, 52 de saptamlni ~i scara trimestrelor. Eve-
este orgzl11izarca de adevarate batalii strategice complexe de meniinere
nimentele incep sa se raporteze la aceste repere. flehc legaturJ. C1.1
a tcritorialitaiii ~i a franjurilor acesteia in viar,a cetaiii de carre cetele
de copii dintr-~In cartier sau strada. timpul istoric - a carui intelegere se refera la situaiiile nelegate nici
intr-un ,fel direct de evenimentele biografiei personale. Schema timpului
Spatiul capa ta si alte dimensiuni In perioada micii ~colaritar;i. Ast- ca si imag1ni ale cronologiei imediate a activitaiilor programate prin
fel, Invar;area geografiei creeaza inielegerea simbolisticii elementare ceas $i oral' constituie clemente coordonatoare importante. Totll$i ecra-
legate de Spaiiul geografic, de simbolizare a formelor de relief. Ca
nul de referinie temporale este inca plin de erori la copilul $colar mic.
aspecte mai semnificative in legatura eu aceasta este ,J'nielegerea ideii Printre unitatile cognitive se mai enumera .(alaturi de scheme ~i ima-
de miqorarc "la scara", de com prim are a spatiului In vederea redarii gini) marea categorie a simbolurilor $i aceea a conceptelor. Cele 4 uni-
lui "grafice" si a "citirii" uIterioare a simbolurilor respectiye. Com- taiide cunoa~tere se modifica ontogenetic in ceea ce prive~te proponiile.
plemental', elementara inieIegcre a spaiiului dinspre direqia macrocos- Ca fenomen mai expresiv se semnaleaza cre~terea volumului simbolu-
mosului creeaza copilul ui 0 optica spar,iala in care coexista clemen te
rilor $i apoi a conceptelor In perioada $c01ara mica.
nebuloase - 0 viziune iegata de atmosfera basmelor in care se consti-
Ca $i imaginile ~i schemele, simbDlurile sint cai de exprimare a eve-
tuie distante impregnate de dep;:!rtari ,In timp - un spaiiu mitic [22.3]. nimentelor concrete si evidenr;iaza caracteristicile obiectelor $i ale aqiu-
Cuno~tinr,e elementare cu privire la miscarea de rotaiie a pamimului nilor. Cele mai numeroase simboluri slnt literele, cuvintele $i numere!e.
in jurul sau, in jurul soarelui, determina 0 revoluiie coperniciana de Exista insa aIte numeroase simboluri. Un fulger ,pictat in ro~u - in-
menralitate a copilului, revolur;ie Intreiinuta de cuItura timpului nostru seamna pericol de electrocutare, 0 sagea ta luminoasa la ascensor este
(~i de mijloacele mass media).
'semnu1 pentru direqia In care acesta se 1?i$ca, lumina verde la imer-
144
145
'estesemnal de :avertizare ce indica trec(:reJiberaetc.Jn scheme ',. 'validitate'accdnceptelor se refera la gradul In careintelesul ce este
se conservacantitati~irelatii: fizi~e. ale ,experientei percef)tu~le, in acordaiunui' concept de dltre copil este acceptat ca adevarat, de niyelul
sim:holuri nu 'mai exisra ,astfel,deinsu~iri. $colarulmic' se: afla', 'lrltr-o de dezvoltare statuat 's06;1l1a un moment :clat, in genere,intelesul acor-
de imenselnsu~iri de, simboluri. Regulile de jocf61osesc $ide clat· diferitelor .cu,vinte este ,foarte putin asemanator de la un copil la
'domeniul ' educa~iei ,~i instructiei' anistice opereaza de .a'se- alnil(la copilul mic) . Ulterior, la., 8-10 ani,ln telesul acestorcuvin te
me:Qea Cll simboluri.!n fine, exista ,0 vasta varietate delnsemne ~i grati- devine relativ asemanator la toticopiii$i acceptabil din ,punct de yedere
fic<,,~ii pionieresti ce presupun deasemenea 0;, simbolistica specifica. social ca empiric. Conceptul devine in· acest sens mai valid. Spre sfir-
EXlsta $i simbolurile ce indica gradele militare $i tipul de infanterie~,ar- ~itul ,perioadei ~colaren;:lici, copiluI. dispune de peste; ,300concepte rei a-
tileric, aviatie, marina etc., ca $i insemnele premiale (decoratiile,. ITleda'- tiv validede acest tip. " ",,::, : .. : ',0,:" ,
liile $i insignele). Punatorilor de diverse premii ~i distinqii au la baza StatJ.tttd conceptelor este unul din atributele cele mai imponan te ale
o \;a5ta simbolizare. In fine,simboluri de rezonanta sociala, imponanra acestora $i se refera la claritatea, exactitatea$i stabilitatea de folosire
eXFrima drapelele ~i stemele diferitelor tari, dar; $i lnsemnele,' olimpice, pe 'planul gindirii a conceptului, Conceptul de numar capata statut de
cde privind cluburi sportive ete '" ,',': ' '"". , folosire conceptual a cloar la ~colarul mic, la fel conceptul de "mul1;ime"
Simbolurile sIn t, precumse poate vedea, fo~rte numeroas/ in viita - "mul1;ime vida", ,,,intersectata", "reunire" etc. ca s; conceptele de
In procesul invatarii$colare, intelegerea anumeroase probleme de "corp" ~i de "substan\a" ca forme conceptuale. integratoare. La ~tiin-
tele naturii se dezvolta concepte numeroase legate de plante, animale.
geo:Y:1ctrie, geografie, implica masiv scheme, imagini, simboluri [223 i"Aces-
tea. pOt fi evocate $i in sitllatie de completare (nu nurnai de intc,egere), Conccptul de animal erbivor, ca multe altele, se reune$te in folosire de
Pe planul instrumentar ,al inteligentei secontureaza ~i con\inlltul con- catre glndire cu cel de "animalcarnivor" ~i conceptul integrator de
ceprclor care constituie a 4-a unitatea activita\ii cognitive. ,,fiinta vie". Prin statut transpare aspectul de integrare In releo. de
Conceptele reprezima setul comun de auibute ce se pot acorda unui sistem a conceptelor. Perioada ,$colara mica este prima in care se consti-
gee:? de scheme, imagini sau simboluri. Deosebirea principaEi dintre tuie relele de concepte empirice prin care se constituie $ise organizeaza
concepte ~i sirnboluri comta In ,faptul ca in timp ce simbolurile se re- piramida cuno~tin\elor. ,
fera la evenimente 'specifice, singulare. conceptul reprezinta ceea, ce V. Pavelcu [169, p. 195] exprima [oarte sugestiv esenp accstui
este comun In l'nai multe evenimente. Litere1e siut citite la iDceput de aspect al problemei in planul mai profund al atitudinilor, semnaEnd
ca.t:'c copil ca simboluri, abia ulterior de ci~tiga in conceptualizare [268J. faptul ca: "Daca marul are pentru copil un sens alimentar, un mijloe
Cuyintul poate fi folosit ca simbol. schema, imaginesau concept; clnd atragator de a-i satisface 0 trebuin\a, acela~i mar poate fi situat mai
un capil de 3-4 ani spune'c:J nu e cuminte penuu ca a span 0 ce,5cuta, tirziu lntr-un context de ,Jruct-pom-gradina" apar~inind cui,'a, spre a
el folosqte cuvlntul Cd simbol. Indata ceprive$te diverse lndlldiri de sestructura ~i mai tirziu ,Jntr-o specie sau varietate de plante, in pro-
reguli. dezordinea $i chiar ignorarea· cerintelor ca fiinddatora te fapwlui dus de valoare comerciala, obiect de satisfaqie estetica etc. In acest
cacineva "n u e cumin te" se afla In pEn proces deconceptualizare ,a proces are Joe 0 desubiectivizare, 0 descentrare a eului."
cmdntului"cuminte". 'Nu totdeauna exista categorii verbalecorespunza:- Accesibilitatea este unul din atributele cele mai dependente de Im'a-
toare pen tm unele concepte, Conceptul de' frumusete cste g:-eu de descris tare a conceptelor. Se refera la disponibilitatea satisfacerii de in for-
tocrnai din acest motiv, Exisra seturi mai mari sau mai restrlnsede in- ma~ie a g:i:ndiriiln a 1ntelege ansamblul atributelor conceptului, conform
su~;:ri centrale (sau critice, sau esentiale) ce dimensioneaza diferirele statu ~ului lor real (a tribu tele centrale cri tice Slnt adesea greu de desprins
concepte. Conceptul animal se dimensioneaza :printr-un set larg d.e 10.- dincauza relatiilor dintre aparenta~iesenta). Accesibilitatea se refera
sU~Lri centrale aproximativ egale, cum ar fi : capacitatea de reproducere. cieci 1a capacitatile de intelegere $i .de a Ji comunicate ale eonceptelor.
schiimb de oxigen, locomotie, ingerare de hrana,si eliminare de rezi- Existagrade Gin cein ce mailnalte deses~zare.alntelesului concep-
dmui, Cam -in acela$i,fel se defineste ~i qmceptuL plama,minus loco- telor de catre copii. Unul dintre. aceste 'gradeeste' cel exprimat prin
mo;-ia [181]. Conceptul copil se centreaza pe dimensiunea virsta. J Ori- faptulca ,din conduita sau din madul cumseopereaza cu un concept,
care aha dimensiune este eventual r~levarnaT qat mi' cenirala, (~ritiqa). elpare a avea' un statut; totu$i copilul nu poate sa comunice asupra lui.
Exista uei atribute ale conceptelor:ce se modifica odatacu virsta. Exista '$i situatii inverse. In astfel desituatii se pun in eviden ta obsta-
Aceste atributeslnt: validitatea; statutul $i accesibilitatea (de 'Sint stdns cole ~i dificultati in lntelegerea ~i In folosirea efectiva a conceptelor, In
in1"ercorelate) [157 p 271-275]"
.,. '. " ••..• -". J ' .• ~. , "", , ••• r,,,,,,...
' .• ' I, ,~ , ~. " procesul lnvatarii ~i In mentalitateacomuna, conceptele slnt considerate

146 147
ca .absolute. Este necesa.r ca ~colarul mic sasesizeze faptul dl unu1 ~i
acela~i concept utilizeaza unele din insu~irile sale definitorii (centrale) Exista ~i numeroase dificuha1;i Sn regimul de concepwalizare legate
in cazul unei anumite rela~ii ~i alte insu~iri definitorii (ca centrale) In de fenamenele de omonimie ~i sinonimie. Cuvintul clasa se utilizeaza sub
cazul de rela~ii evocate. A~a de pilda, aceea~i persoana, mama cui va, este forme aparent foarte diferite de: clasa de vie~uitoare, clasa de devi ~i
cOJ1{:omitent ~i so~ia altClliva ~i evident 111 ambele situa1;ii, f"meie. Aceasta clasa sociala. Copilul nu paa te sa se ridice III cazul de £ata 1a :abstracti··
arin1;a de rela1;ionare a Jnsu~irilor conceptelor la contextul ~i obiectivele zarea necesara pentru conceptul de "clasa" independent de particulari-
date se adjusteaza abia spre 10 ani, devenind activa. zarile curente mai sus expuse, prin care se exprima ipostazele diferite
ale acestui concept. In perioada ~colara mica au lac numeroase achizi\ii
Redam in tabelul de mai jos condensate momentele ontogenetice ale
conceptuale in diferite domenii. Se sesizeaza ~i In\elesul unor concepre
constituirii conceptelor de sub stant a, greutate, valum pe loturi de cite
operation ale cum ar fi cel de "cauzalitate simptl", "Cluzalitate com-
25 de copii (de vlrsta Intre 5 ~i 11 ani).
plexa". Copilul sesizeaza pe rind caracteristicile "cauzalitatii biologice",
T.zbelill nr. 18 " "fizice", "mecanice" [223] etc. Se creeaza 0 aprapiere de conceptul de
"dezvoltare" ori de "transformare", de "interdependen1;a". Concepte:e
'0 .. _

I Concepte
geometrice,gramaticale, de genuri literare, operat;ionale IDcep 5i de sa
fie utilizate (triunghi, romb, cub, substantiv, verb, adjectiv sau leg'~nde,
I SubstanUi Grcutate I VOiUlll basme, pavestiri etc.). In genere, exista tendinta ca In structura cor;-
•••• I-« •••• ceptelor sa se creezc 0 diferentierc .a semnific:1t;iilor [198] (insll~irile
\ lrstJ. In o.m ftl' l.I~"j I-<
I "
r; .~ t ~.~
" .2 e:: centrale sau critice).
I ~
:3 S
'":J
5
<-J
§
~
S
-'
:
'"'"il
~
~
Conceprele se supun operJ.tiilor de gruparc. Exista patru feluri de
grupari mai importante : a) grupari de sub ~i supraordonare sau catego-
..•. ----.----.----------------- I g
U .§
I.• B
(/) g
U l-r .~
I... 2
'I'l
riahi: (integrativa): astfel mere:e, percle, piersicile, cirejele etc. sin!
fructe ; b) grupari func\ional-rela\ionale, sau gn:pari de mul~imi (..j. copii
5 8'1 0 [6 100 0 0 [00 0 0
Ii 68 1(; [6 8'1 '1 [2 [DO 0 0 care se joaca, chibriturile cu t;igara, pasarea cu colivia etc.) ; c) grupari
6'1 4 32 76 0 24 SS 0 12 locat;ionale (animale salbaticc ~i animale domestice); d) concepte ana-
S 14 '1 72 40 8 52 -H 28 28 litice care grupeaza categorii foarte diferite ce se pot reuni printr-o
9 12'1 84 11 12 72 56 12 32
Insu~ire (fiinte ~i lucruri). Acestea din urma opereaza cu abstractizari
Inalte.
II
10 - - - 0
Hi '1
S 96
76 I [6
29 20'1 56
82
Dezvoltarea cuno~tin~elor ~i a sistemulul conceptual creeaza 0 anu-
mita corelatie intre real-po sibil ~i imposibil In procesul cunoasterii.
P. Popescu Neveanu cu colaboratorii sai a efectuat 0 serie de studii
Se considera achizitie dnel aceasta eite evidenta la eel put;in 670/0
eomplexe in problemele formarii de concepte ~i reprezenrari ill perioada
.din subieqii de a virsta.
~colara mica, privind fizialagia [181], geometria [182] etc., Ana Tn-
Coafuziile nu sint rare totu~i chiar In stabilirea notdar definitorii eicov-Bogdan [259] a sandat prin eercetari concrete caracteristici ale
centrale ale conccptului. f\~a de pilda, se considera "conopida" drept Insu~irii de concepte gramaticale. In acela~i sens, Ion Beraru [13] a aVut
fruct ~i se accepta greu faptul ca este vorba de 0 efloresc~nta. Evident, in atentic studiul comparativ al farmarii unar concepte matematice sub-
conceptualizarea de acest gen influen\eaza restn:cturari In conceptul de: domina\ia ideii de aptitudini specifice, la $co1arii miei $i mijlacii. Pre·
floa:-e. ':'Iirosul, culoarea, Jorma special a de5i ramln In mentalitatea zinta interes ~i studiile complexe efectuate de C. Pufan [186] cu privir~
capilului caracteristici ~i Insu~iri definitorii, intra In COnCurell~a cu ideea la transferul can~inutului conceptual .al cuvintelor din limba ramana In
6i floarea are drept caracteristidi: central a (critica) faptul ca este orga- alte limbi prin mecanisme complexe asociative ~i comparative. in sub-
nul de inmu1tire al plantei. Aceasta insu~ire In cepe sa se dep1aseze trep- ti?;;:t autarul citat are a aptica -generativa cu privire la astfel de Invatare
tat spre zanele centrale ale conceptului. (de limbi maine).
In perioadascolara mica: se dezvolta cunoasterea directa, ordonat;l,
* Dupa With Bang ~i B. Inhelder. constientizata, prin leqii, dar creste ~i inv-aprea indirecta, dedusa, su-
plimentara, latent implicata In cunoa~terea ~calara de a:1samblu. Sub
148
14S
presiunea acestei corelatii l'ncepe sa devina inconsistenta lumea Jictiva c:aracteristicile 'operatiVitatii'nespecifice' a i gindirii .• Anlplificarea trep-
a copiLhiei,caracterul de "posibil" a1 personajelor .din basme capata un
nou statut de acceptan01. Asdel, are lac trecereaspre 0 conceptie rea-
a
tata ,acestora are loc .pe linia gruparii<deopera~ii(simple)~i derela-
iionare simpEl ~i complexa.Astfel uebuiepriyiteschenieleurmaware :
list-naturalista. Scherria sitnpla A == B; B =C,deci' A=C, 'sau ')1maimicca B,
In gindire incep sa se manifeste independenta (8 ani), suple~e (9- B h1ai mic c~ C,deci A maimic' cae. Din gruparile simple de tipul
10 ani) ~i devine mai evident spiritul critic intemeiat logic. cd or de mai sus' s:e degaja .gruparile multiplicative com.plexe~i nume-
Gindirea opereaza precum se ~tie cu cuno~tin~e (scheme, Imagml, ralia Cll operaiiile numerice in care acestea i~i pastreaza unitatea. Toto-
simboluri, cOl1cepte), dar ~i ell opera~ii~i reguli de operaiii. data se 'wnservaechivalenteIe incluse.ln iteratia simpla a unita\iio;-
Regulile sl'n! afirma~ii esentiale despre concepte. Acestea pot fi sta- (1+1=2,2+1-3, 3+1=4 etc.). In aceste condiiii, 1 devine concomi-
tice (descriptive) sau nonconvertibile, privind relatiile dintre concepte, teilt element alunei. clase,dar ~i il unei serii, fapt ce permite trecere3.
$i dinamice sau convertibile, care se refera la un set de proceduri posi- numarului din domeniul intuitiv in domeniullogic [171, p. 183-190]-
bile cu coneepte1e. Se mai po ate considera ca in sisternul regulilor exista In perioada ~colara elementara gindirea sesizeaza ordinea in succesiuni
reguli informale, care exprima pareri despre lume ~i descriu uncle din spatiale, inc1uzlnd intervale1e saudistan iele, structurarea de perspectin
Ctracteristicile lor (dirnensiunile) puse in relatie (prima verile sint fru- ~i de seqiuni. Totu~i, gruparile logice - rnatematice ~i spaiio-tempo-
moase, bolile eontagioase sint periculoase, schimbarile pOt fi observate rarecese constituie sint legate de concretO. Piaget) de~i uneori con-
imediat etc.) ; regulile formde, ea a doua categorie, se refera la re1a- cretul lncurdl in operaiiile de grupare *. Astfel - se pun mai multc
tiile adevarate $i specifice dintre concepte. Din combinarea cclor mai probleme penuu copil cind i se cere sa spuna elt fac 3 fIori gal bene cu
sus descrise se degaja 4 felmi de re?;uli : 2 flori ro~ii, decit daca i se cere sa rezolve exerciiiul 3 + 2 =?
a) regHli informale necoll'i..:ertibile ; b) reglfli infomwlc convcrtibile ; .:\m putea considera progresele privind utilizarearegulilo:' ca pro-
c) reglili form<~le neconvcrtibile; ~i d) reglfli formale com'crtibile. grese implicate In dezvoltarea inteligeniei genera1e, a factorului g din
Fiecare din leqiile ~colare pune in evidenia una sau alta din aceste teoriile factoriale ale inteligentei. J. Piaget a considerat intreaga evoluiie
rcgclli. Cele mai numeroase reguIi ce se utilizeaza sim regulile infor- a gindirii ca tinzlnd spre "gindirea logica formal5.". Funqiile de "con-
male neconvertibile (a) (Primavara este un anotimp insorit, florile au trol logic" exista la nivclul situ<ltiilor deductive ~i inductive, ca ~i in
mirosuri minunate, cea mai bogata lara din lume esle...). variate situatii in care dificultatile de ra~ionare exp1icita au la baza
Cuno~tinieIe din domeniul ~tiintelor exacte din ~coalJ opereaza pre- resurse verbale slabe, lipsa de interes (motiva{ie), incomp1eta in£or-
dilect cu reguli eonvertibile formale (d) - iar ~tiintele natmii eu reguli matie sa:J pur ~i simplu operarea predilecta la. nivel de fenomene, in-
informale ~i formaleeonvertibile (b ~i d). Literatura, istoria, $tiiniele tuitii concrete etc. Aceste situa{iidau un .caracter de gin dire oscilant
sociale opereaza rela ti v dens cu regulile a $i e (informale ~i formale ne- logic. La fiecare nivel al dezvoltarii psihice a copilului exista 0 vasta
can vertibile). tipologie a glndirii ~i 0 plasare denivel operativ foarte diversa. Aceste
Exista 0 interrelaiie operaiional8: intre reguli, deoarece elementele de <lspeete au fostsurprinse prin testele de nivelde inte1igen~a (de depistare
baza ale regulilor slnt operatiile. Operaiiile sint instrumentele de baza a vlrstei mentale}abordate prin eforturile cle cercetare ale lui A. Binet
ale re!aiionarii efectuate de gin dire ~i inteligenta eu conceptele sau eu la lnceputul acestui secol, prezente apoi in foarte numeroase cercetari.
informaiiile. Regulile se imp un ~i ele celor trei atribute (accesibilitatea, , Se poate deci vorbi de un hive! .de dezvoltare a inteligentei ~i 0 tipo-
validitatea ~i statutul). Regulile exprima valorificarea concepte1or efec- logic a,;gindirii'~ce.este eyidenta la .nivelul de dezvoltare. olntre 6----....10
tuata de inteligenta, ordinea pe care inteligenta ~i gl'ndirea 0 realizeaza ani. In aeest sens;exista yariante degindireconcreta-intuitivtz (practidi),
prin intermediul informaiiei. Accesibilitatea regulilor este dependenta de saturatade repere spa~iale- inclusiv. mecanica spatiala, dar~i artistica).
niyelul de dezvoltareal gl'ndirii ~i inteligen~ei, inclusi~y a informatiilor variante.de gindireteoretica (implicate in predileqiapentru generalizare
de. care dispune$i pe care Ie poa te manipula. ~i sesizarearelaiiilor abstracte),va,riante c:Je'gindire social,'i{indtreatc
J. Piaget a elaborat un sistem psihologic interesant in care a facut de sesizareacerinie1orsoeiale ~iadaptarea spoma~ala acestea) etc.
referiri cu predileqie 1a reguli ,~i operarea eu reguli, studiind In special Aceasta optica privind dezvoltarea gindirii ~i a tipologiei ei opera-
dezyoltarea ontogenetica a operaiiilor ~i a gruparilor de operaiii prin tive, instaurata in psihologie prin reprezentaniii psihologiei factoriale
•. (!··c·'
care se pun in evidenia regulile tip b ~i d (infonnale~i formale conver-
tibile). Aceasta forma de operativitate este de prim ordin ~i exprima * Din lucrarile practice efectuate cu studeniii .. ::. cL

150 151
tOt la incepuml secolului (1904, Spearman) se afla in zilele noastre 1n 1I1goritmi de lucru (cum ar fi cei de adunare, sdidere, inmu1tire $i
concurenia cu modelul lui J.Piaget. impaqire) ai regulii de trei simple $i regulii de trei compuse, a afLlrii
Reprezentantul cel mai remarcabil al acestei optici de variabilitatc suprafc~ei dreptunghiului, triunghiului etc., sint implicaii in rezolva-
a gindirii este J. P. Guilford [95 ].:t\/lodelul intelectului expus de J. P. rile de probleme $i exerciiii aritmetice, geometrice etc. AlgoritInii de
Guilford cuprinde un bloc de 120 ce!ule factoriale in care aqioneaza rCC:o:1oa$tere sint specifici pentru situatiile de identificare a datelor cu-
.5 structuri factoriale de grup: C = abilitaii cognitive, M = factorii noscut::: ~i necunoscute ale unei probleme aritmetice, a identificarii sta-
mcmoriei, D = factorii produqici divergente, N = factorii produciiei tULu;ui gramatical (simactic ~i morfologic) a1 cuvintelor, in identificarea
con',-ergente, E = factorii abilita1;ii de evalu1re. Structurile hctorialc de repere geografice pe harii etc. Algoritmii
In calculele aritmetice, in activitaii intelectuale,
de control se utilizena
care se supun unor
Slnt privite in conceptia lui J. P. Guilford din puncrul de vederc figu-
ral, simbolic, semantic, comportamental $i pun in evident:; pregnanp r~guli implicite (ce trebuie respectate de fiecare data etc.) ~i ale caror
acestor planuri de antrenare operativa a inteligeniei. rezdtate duc la rdaiii comrolabile.
In perioadJ. ~colara mica, operativitatea gindirii annse::lz:i pc pb- Algori tmii acti vi ta tii speciJice [232] (pen tru domeniul ari tmeticii,
i'wrile figural, simbolic semantic $i aqional la nivelul unita1;i10r claselor, g~ografiei,'itiinielor naturii etc.) se insu$csc prin invaiare ~i ex:erciiiu
relzl1;iilor ~i sistemelor ~i ceva mai lent la nivelul transformarilor $i im- ~i condcnseaza ccll10stinieie $i operaiiile valide pentru un domeniu, ceea
pliotiilor. Curiozitate::l iradiaza mai profund in lume::l interrelaiiilor $i ce inseamna ca odata 1nS11$iiialgoritmii, permit rezolvarea prin r:1\10n1-
~1 n::;;l1;iilor dimre csen~a ~i aparenia. Curiozit::ltea are perioJ.de de acti- rea ::Jo:-tubi intelectual a. foarte numeroase siwaiii-problema. Efortul
n.re s?ecitic~ .. Steh Teodorescu [249] a reclat un expcl"iment simplu de inv;lpre al algoritmilor eSte incomparabil depasit de faciliuteJ. de
decmat C'J. copii intre 5 $i 9 ani; s-au dat copiilor cani an'active cu rezolvare pc care ace~tia 0 genereaza prin utiliz::ue.
consemnul de a nu fi deschise. Pentru a se controla abiinerea copiilor. JJgori tmii sln t supu~i erodQrii prin uitare in caz de neutilizal"e
c5.rtile au lOSt legate cu fire de par. S-au pus in evidenta aoua momente sac1 de neconsolidare satistacatoare prin exercitiu. Prin intermediul al-
de clriozitate mai pregnJ.nta, la 7 si la 9 ani. gcri:;nilor activitaiii int·eIecwale se realizeJ.Za 0 permanenta anaEza ~i
Putem aegaja alaturi de opcrativiutcJ. nespecifica generJ.Ei a gln- un continuu liaj in struct"'J.racunostinie!or si se dezvo!ta competenta
dirii operativittltea sa specifica. }\ceasta se mganizcaza cu grupari sau de domeniu (aritmetic, gr:!matical, geografic etc.). Algoritmii insu~iti in
structuri de oper11;ii (reguli) invaiate, destul de flexibi1e pentru a fi perioada micii ~colaritati In timpul aIhbetizarii si al consolidarii aces-
aplicne la situa1;ii foarte diverse $i destul de unitare spre a constitui tei:!, spre deosebire de algoritmii ce se 'lor insc1~i in perioadele ulteri-
gn:~<iri sa\.! strucmri de operalii distincte. Aceste reguli operative sint Clare de dezvoltare intelecruala,au proprietatea de a fi foane stabili.
aclevara1;i algoritmi ai activitaiii intelectuale sise pOt grupa in trei ca- lvIajoritatea acestor algoritmi nu se ating in c1ecursul vie~ii, din CJ.llza
t2gLI:-ii ,<
ci'i sint implica1;i in formele de baza ale instruirii contemporane ~i sint
'c) Algoritmi de lucru sau de aplicare-rezolvare; b) algoritmi de intreiinuti deansamblul viqii socio-culturale.
iden tiiicare sau de reC1moa$tere a unor structuri, rehiii, tip de feno- Unii copii poseda algoritmi de lucru foarte bine consolida-;:i, dar
mene ctc. $i c) algoritmi de control care implica grupari de revers i- algoritmi de identificare inca slab dezvoltaii. Ace$ti copii dau rezu!tate
bilit2ti .. f()~lrte bune 1a exercitii (deoarece exercitiiIe indica prin semnele cores-
Orice algoritm al activit~liii inte!ectuale este campus din pasi $i punzatoare - operatiile cerute), dar nu rCU$CSCsa se descurce in cazul
strategii [122]. Pa~i ca expresii ale cclor mai elementare componente problemelor, dcoarece nu identifica U$or structurile operative solicitate.
ale gindirii, regulii de opera1;ii - potfi pUiini (algoritmi simpli), nu- La copiii care poseda algoritmi de identificare dezvoltati (acestia sint
mero$i, varia1;i sau de acela~i tip, ca in adunarile sau scaderile cu adeseori mai impregnati de anivitate intelectuaEl nespecifica)$i algoritmi
111mere mari. Algoritmii complecsi coniin pasi numero~i ~i variaii. In de lucru inca slab dezvo!ta1;i, se remarca determinarea corecta a mo-
funnie de strategiile implicate in algoritmi, acestea pot fi lineare (ca du1ui de a se rezolva, a problemei$i greseli de caIcul pe par curs, gre$eli
in adunare ~i scadere) sau ciclice (ca in inmul1;ire ~i impaqire Cll nu-
care a!tereaza rezultatele si care gre$eli sint adeseori trecute pe seama
:TIere mari). neatentiei. Se poate combina tipologia de mai sus $i cu starea operativa
a algoritmilor de control.
* ~I\eeste tipuri de opera\ii se aseamana eu algoritmii inclu~i in programele care Caracterul mai sever $i "la subiect" al gindirii, cenzurarea de ras-
se alc:ituiese pentru ma~inile de calcu!. punsuri fanteziste arata ca a1goritmii de control se exprima eel pUiin

152 153
Ca re{inere indicind con~tientizarea: limitei:de bperativitate~i ca' .:nare
o ra{ionalizarea situa~iei. "r: ;.; ·'.'1 i' Un aspect similar se manifestain legatura cu situatiile in care sint
Pe parcurs,ll1t:re' 6 :~i 1 0/11 ~.n'i;;'operati vitatea .specifidi: devine tot contrariate cele cunoscllte. Asdel de situa~ii se numese de "disonania
mai complicata, continutul probleme1or fiind din ce Inee maicomplex, :cogni tiva". T ermenii "eonsonania" ~i "disonania" se refera la relaiii1e
fapt ce creeaza dificulta{i relativ mari In rezolvarea lor [223]. ,care exista intre perechi de demente (cuno~tinie) din punet de vedere a1
asteptarii persoanei. Leon Festinger [73] a pus In eviden~a faptul ca
Aceste difiClllta\i se manifesta, pede-o parte,' prin cre~terea con~i-
disonan{a este neconfortabila din punet de vedere psihic ~i motiveaza
mltului de mijlociri operative ale rezultatului final, ceea ce presupune
o persoana care incearca sa reduca disonan{a~i sa reaIizeze consonan{a.
operarea cu necunoscute de gradul I, II ~i chiar Ill, pe de alta pane,
PGfltrU ~colarul mie, disonania cognitiva se poate manifesto. ~i co. sesi-
clificultatea cre~te datorita prezen\ei de numere mari ~i mici, intregi ~i
zare de nonconformitate 10. ceea ce el a aeceptat co. valid, do.torita fap-
frac{ii ordinare ~i zecimale, procente etc., care se cer transform a te, eva-
tului ca i s'-a spus de eatre persoane autorizate (care in principiu au in-
luate, dar ~i datorita faptului ca unii algoritmi nu au trecut de fazele
critice deconstituire. totdeauna dreptate, dupa el), dar ~i co. nonconformitate de justificare si
motivare a uneia :;;i a aceleiasi fapte - sau in eonfruntarea de opinii.
In procesul de instruirepot aparea inprobleme1e de rewh'at doua La nivelul ~colarului mic, disonan~a eognitiva este Incarcata mai mult
sau uei cai de solu1;ionare ~iposibilitatea de control prin rezulLlte, fapt afeetiv decit valoric - cognitiv - ~i se traie~te ca atitudine opozanta
ce large5te ideea de echivalcn~a. Fenomene relativ asem:1a:ltoare pOt In raport cu un obiect dat (prezento.t ~i in lucrarea lui Cltalin .i\lamali
~,parea in cazul temelor de gramatica .. eu privire la rela{iile interpersonale) [139]. Adevarul se considera imua-
Spre 9-10 ani, operativitateaspecifidl a gindirii cu srrucwriledisiJ0- bil, J.temporal - la acest nive! de virsta - iar deseoperirile ~tiin{ifice,
nibile de algoritmi creeaz5 un mare grad de libertate gindirii nespecifice .ca un fel de eiuda{enii din domeniul dezvaluirilor preferen{iale ale ade-
a copilu;ui In situatii-probicma, fapt ce intensifidl acti\'isrn,Il clasiii- varuhli. La nivelu1 copilului de 9-10 ani disonan{a cognitiva devine
carilor de operatii (intli de coleqii figurale elementare, eu grad ridieat o sirua{ie de problematizare. Atitudinea in ceea ee prive~te adevarul se
de a,i:nibre), apoi se intensifica organizarea de subeoleqii figurale;i leaga in mentalitatea scolarului de activitatea omului de ~tiin1;a care
Donfigur,lle - pentru ca in continuare sa aiba loc clasifieari ierarhice caura sa-l descopere.
de eombi:1ari mobile de procedee de inclusiune, descendente sa:'1 ascer:- Dezvoltarea intelecwaEl nu se consuma numai prin rigorile leqiilor
dentc (J. Piaget). scolare. In contextul viqii de fie care zi exista 0 ere~tere a aptitudinilor
Dar operativi tatea nespecifiea se c!cz\-o!t5 nu numai pe seama ape- inteleetuale In genere ~i 0 crqtcre a tensi11nii cuno~tintelor acumu-
r<::.tivit.11ii algoritmice specifice,ci ~i in altesituatii. Exisra prableme late - ccrinie de coeziune intre de. Mai mult decit atit, ca ~i in cazul
care nu pot .fi rezolvate la un moment dat prin mijloaccle cunoscute limbajului ~i in cel al planului mintal se manifesta racordari ce da;,!
(algoritmii disponibili la ni velul de ~colarizare primar). Sesizarea ace-storz. structurimatriceale complexe (de' concepte, imagini, simboluri, scheme,
crceaza un fel de imcres ~i 0 stare de incertitudine intclectuala specificl algoritmi, reguli) ce exprima funqii generative. Gr. Nicola a stabilit
ce face co. aceste situa~ii problematice sa de\·ina de mare stimulatie a ca dintr-un lani de 6 structuri, in urma aplidlrii unor procedee cores-
dczvoltarii intelectuale. Zeigarnik [283, p. 1-85].a srudiat unalt . punzatoare de instruire, se pot ob{ine 2996060 variante [159, p. 228-
aspect in~eresant. A dat spre rezolvare di<feritetipuri de probleme 1a 231]. In genere, se colltureaza pe seama luerarilor cu punet de plecare
doua lomri de copii. Copiii din unul din loturi au JoSt l:ntrerup{i ina- in cercetarile lui J. Piaget ea ~i ale lui J. Bruner, cele ale ~colii lui Gal-
inte de a termina lucrarea. Al doile:t lotadus la bun sfiqit terna (Lira perin, sau Elkonin, Da vidov etc., faptul ca exista un fenomen de "pre-
:n trerupere). La interval de 1 saptamina. s-a ceruteopiilor din cele .cocizare" prin instruire, a planului activitaiii intelectuale. Remarci in-
doua 10t,1ri sa-~i aminteasdt problemele dectuate, Acele ale elevilor 1". teresante in aceasta problema s-au semnalat intr-o lucrare semnata de
care s-a Intrerupt activitateade rezolvare au fost pregnant mai bine AI. Ro~ca [199], cu ocazia unei dezbateri ~tiin{ifice privind teoria ~i
redate. Fenomenul Zeigarnikeste dependent degradul de il1teres, abo- ,practiea in cercetarea procesului inva{arii ~i mai ales Intr-un studiu
seala, intervalul de timp ce se scurge lntre Jntreruperea activita~ii ~i semnat de B. Zargo [286] care a sintetizat con tributia adusa in aceasta
evocarea ei. Fenomenul ca atare pune in eviden{atensiunealegata de privin{a prin propriile cereetari in care a aqionat prin modele obiec-
activitateaintelectuala, antrenareasa in rezolvarea. deprobleme. Zeigar- ruale, facilitind si grabind la eopii capacitatea de a opera cu simboluri,
nil" l-aconsiderat ea un fel de cvasitrebuin~a.,.i '... ' .. fapt ce a o.vut co. efect formareo. de structuri opera{ionale intelectuale
lmai inalte.
154
155
CREATIVITATEA LA SCOLARUL ?llIC un fel de revarsare de energii motrice. Copiii se joaca in pauze cu
vehementa, fugind, strigind ca un fel de eliberare de sedentarismu1
In timp ce ~colarul din clascic I-II se izbc~tc ~i estc dominat de- leqiilor.
rigorile reguIilDr ~i cerinta de operare cu concepte in moduri specifice, Toate acestea creeaza 0 comp1exa annenare a capacitar;ilor psihice
,1 CarOl' indilcare este sanqionata prin blam ~i note ~colare -- aspectele multilaterale, dar ~i condir;ii diverse de antrenare a numeroase abilitati,
implicate in fantezie, ca ~i in investiga~ia libera se interiorizeaza ciiscret ale inventivitar;ii, ale antrenarii de strategii ~i tehnici creative ~i de
in aceste noi condit,ionari. $colarul din primele doua clase manifesta. inteligenr;a care suplimenteaza activ dezvoltarea psihidi. Evident, se pot
fantezii mai reduse in execur,ii de desene, modelaje, cobje. ManifestS. cita persoane cu inahe capacitar;i creative manifestate chiar intre 6 ~i
~i un spirit critic ridicat fata de propriile produse pentr~l ca Ie eyalu- 10 ::mi. Asnfel, Haydn a compus 1a 6 ani muzica (ceca ce presupune
eaza mai sever din pnnctul de vedere (realist) al recognoscibilit5tii ca cunoa5terea notar;iilor ~i simbolurilor implicate In exprimarea grafica a
forma. Totu~i, fantezia incepe sa gaseasca noi domenii de exerci:are. sunF,:telor muzicale), Hendel a compus la 11 ani, Mozart ~i-a inceput
Se formeaza tfeptat, dupa 8-9 ani, capacitatea de a C0mpune, ereste actiyitatea creatoare la 3 ani, a campus la 4 ~i a facut un prim turneu
capacitatea de a povesti ~i de a crea povestiri, se creeaza irr pO\'estiri de copil-minune la 6 ani. Au mai manifestat evidente capacita\i erea-
intriga de aqiune, culoarea locala, abilitate-a de a folosi ele:l1ente descrip- lOafe Chopin (la 8 ani), Liszt 0.1 9 ,ani), Verdi (Ia 10 ani), Mendelsohn
tive literare. Spre 9-10 ani desenul devine mai in6irca t de "atmosfera". (la 11 ani) ete. Se pot adauga ~i aIte cazuri de creativitate specifica
Clisee!e de pomi, case, persoane devin puncte de plecare penuu indi- precoce. Astfel John Stuart Mill a Invar;at greaca 1a 3 ani, latina la
\'idualizari de teme, se ci~tiga tehnica redarii elementare a perspectivei 5 ani ...
')i a desenarii suprapuse (acoperi te) a obiectelor din desen [235]. Su-
Siectul capata consistent a in desene ~i in compozitii. Incep s,l sc mani- C\PACITATEA DE NVATARE
feste stilurile ~i aptitudinile creatoare pe aceste plan'-1ri. Desenele dqi
im:nJate de elemente proiective co. ~i compozir,ia, antreneaza formarea Dupa cum a reie5it, in yap.re:1 este de maxima implicar;ie in procesul
de abilitar;i care se dezvolta dupa 9 ani, cind aceste actiyi::lr;i dcyin iar dezyoltarii psihice. Bazindu-se pe inr,elegere, invar,area se dezvolta ea
Je in teres pen tru copii. Serbarile ~colare, cercurile de crea\ie de diier! te ins15i antrenata nu numai prin utilizarea intensiva a percepr;iei obser-
tipuri devin preocupari de actualitate. In cbsele ~cl)lare in cate lucreaza vative 5i a memoriei, ci ~i a strategiilor diverse de invar,are ~i de cxer-
in\'atatori cu experienr,a ~i cultura personal a, se dcnolta evident la ci[are a acestora in situar;ii foarte diverse care fac sa capete consisten1;a
copii crcativitatea. Exista numeroase clase de antrcname:1t, experimen- pla;nl intelectual.
tale, in ~coli. Formele de gindire divergenta se antreneaza, dealtfel E:~ista 0 evolutie a invar;arii in decursul primilor 4 ani de ~coaIJ.
fiind favorizate de lcqii in care se creeaza atmosfera de emula~ie, joc 1.1 prima clasa, copiii utilizeaza forme de invar;are simple (repetiiii
pentru cautarea de cuvinte care sa ince<1:pa cu 0 anumita silaba sau sa £idcle de formulari sau de texte scurte). Invar,area pina in perioada
sfir$easca Cll una anume, momente de construqie de propozi~ii ete. ~cobra antrenata de seismele impresionabilitar,ii ~i ale atractivitar,ii (eu-
Ghicitorile, jocurile de iSteiime, construqiile de probleme etc. consti- laare, imagine) se adapteaza la cerint,a de a opera pe cimpuri restrinse
tuie terenul pe care se dezvolta ~i creativitatea *. Un alt teren de dez- de i:1forma~ii (pe amanunte) ~i devine dominant empirica vizualiz:1ta -
yohare a acesteia este dictat de activitaiile practice, de activitar;ile din
se s'..lplirrienteaza cu 0 mai inalta antrenare a verbalizarii [223] (re-
cercuri ete. Copilul este domic ~i capabil sa-~i construiasca mici ambar- producerea) .
eatiuni cu motoare sau ell vele, planoare, elicoptere ete. (dupa 9 ani). Reproducerea acti\~a utilizata in inva\area de poezii, dar ~i in timpul
Dealtfel, jocul devine indireat de atributele revolutiei tehnico-indu5- lec~i:lor, cste in clasa I 5i a II-a un fel de obiectiv a1 invar,arii. Reprodu-
triale ~i de cerinr,a crescinda de explorare de terenuri noi, de jocuri de cerile mnemice sint nu numai verbale, ci ~i de aqiuni, ~i chiar afective.
echipa, nu numai de tip fotba1 ci ~i de tip "de-a indieaii". Oricum. In a,:este conditii, memoria se constituie co. un fel de 5ira a spinarii a
jocurile incorporeaza forme noi de fantezii ~i incita la creativitate3- personalitar;ii 5i capata funqii psihologice numeroase. Reproducerile
instrumelltaia pentru joc. In timpul pauzelor, la ~coar;i, ;ocurile dcyin mnemice aqionale devin deprinderi~i au 0 mare stabilitate. Cercetarile
noastre ne-au pus in evidenr,a faptul ca reproducerea din leqie este
* E d war d deB 0n0 (1n Lateral thinkilzg, Penguin Books, 197C) nume~te relativ fidela la copii de 7-8 ani, de~i necompleta [234]. W. Stem,
creativit;:tea .gind;re latcrala" ~i a construit un program de antrenarnent complete
care a dectuat numeroase cercetari asupra copiilor, a gasit 0 mare
ldeseori citat de speciali~ti.

157
1.56
lipsa de fidelitate, numeroase detalii ~i supunere la sugestii a memOnel
pina spre 10 ani, dupa care palier de virsta reproducerea devine fidela. nere{conipetir;ia g&nera13:Y~i. iriotivecedntreiinlnvaiareaIireferen fiala.
Exista 0 serie mare de smdii privind memoria copiilor ~i reht;ia Acestea din urma capa ta .fortaimportanta deinflueniarea glndirii,
intereselor (mai complexe ~i mai' active), :pe clnd.Jmiar;area ce este ·im'-
dintre fixare, reeunoa~tere ~i reprodueere ("V? Stern, Harloch, New-
mark, A. Ray, L. Carmichael etc.). In aces! context se considera ca- pregriata deelementeledecompeti~ie-':":.are rol Jonnaiiv (maiales) pe
linia dezvoltarii sinelului,a structuriloroperative ale ,caracterului(rab-
1a 7 ani copilul ~colar mie poate mai u~or sa recunoasca decit sa re-
;dare, perseverent;a, harnicieetc.). Cerint;a de 'a invap pentru a satisface
produdi, probabil ~i din cauza "pastrarii" relativ neorganizate a mate-
rialului de memorat. Este, dealtfel, neantrenat voluntar in memo rare' un fel de sentiment de identitate personaE! sau a familiei ~i de a pastra
afeqiunea parint;ilor ~i respectulcelorlal~i ramineo structuramotiva-
~i reproducere. La 8 ani copiii ~colari manifesta 0 cre~tere eviden ta a
iionala de baza la copii ~i este in .genere mai tensionaEideclt lll\-aprea
performant;elor mnemice. Din 30 de cuvinte, copiii recunosc cam 23-
'motivata prin celelalte categorii de mobiluri: ";,'
24 de CLlvinte $i pot reproduce doar 5 dintre ele. La sEiqitul perioadei.
micii ~colarital;ii lista de 30 de cuvinte se sconteaza Cl circa 28 de Deosebitaimportanta in invarare'au e~ecurile ~i succesele.,Succesul
repetatare rezonante ps'ihologice imponante.Pe· de-o·,pane. succesul
cuvinte recunoseute $i in jur de 14 reproduse. Dezvoltarea inegala a,
celor doua caracteristiciale memoriei - este impulsionata de cerin1;ele ,<l.trage copilului' aten~ia. asupra strategiilor prill. ,care: a fost, obtinuL
Succesul aqioneaza insa~i asupra resorturilor psihologice mai profunde,
vie~~i . $co1are, dar se manifesta $i ca particularitat;i tipologice ale me- creeazasatisfactie,ll1credere, 'dezvoltaexpansiunea' sinelui, creeaza op-
monel.
timism, siguranta etC. Succesul 'iradiaza .1n structura, colecti',-ului ~colar,
Oric;.1m, memorarea cunoa$te in perioada $colara mica 0 importantzt
dez \'oltare, ea se con~tien tizeaza ca acti vi ta te in teleetuaEl fun damen tala. consolidind pozir;ia de elev bun hinvaiarura $i pozir;ia vocationala
in ima1;are ~i repetit;ia devine suportul ei de baza. Nu se poate neglija, pregnama.Aeeasta pozitie ci:;;tigata atrage in mod automat 0 reputatie
fuoqia de intre1;inere emergenta a inva1;arii, pe de-o parte, de catre:- vocat;ionaEi ce face ca micile gre~eli ale copilului, de acest tip, sa fie
cuno~tin1;ele deja stocate, pe de alta, de nivelul medi,:bi de c;Jltur~ adeseaignorate, iarsuccesele capata 0 foqa de acceptare mai mz,re
care nhiculeaza numerOase evenimen te culturale $i ~tii11i:iiice ce circula ca a copiilor ce au dat acelea~i rezultate, darnu au reputalia c:eat3:
libel' in societate (mai ales TV ~i radio au aceste funqii) [22-']. AceitC' prin succese repetate. Succesul singular pe fondul unei aetivitatirne-
tipuri de cuno~tinie aqioneaza asupra yolumului de cuno~tinle ale co- diocre de invatare atrage atent;ia in mod deosebit. Spre vir5ta de 9-10
piiului, consolidindu-l astfel ~i imboga~indu-l latent, lnyaprea, capa-- ani exista copii care devin [oarte buni la efecmarea problemelor sau a
temdor b limba~i gramatica, care' ajuta .al1;i copii eu succcs - dar
citate legata de satisfacerea uebuin1clor de dezvoltarea autonomiei in
copiJ:iria timpurie, devine in perioada ~colara mica antrenata intensiv nu au 0 pozirie de succes oficializatain fata invat;atorului - care ~i-a
in p1amd achizit;iei de cuno$tinie. Deoarece acest plan este relatiy diferi! format 0 parere de apreciere moderata a copiilor in cauza. Ace~ti devi
devin adeseorinonconformi~ti':""':'" $iuneoridau rezultate mul!·· sub
de cel primar al copilariei anterioare, baza lui de intretinere se 12:rge~te
posibilitati1e lor in competiiia ·din. dasa la lucrarile decontrol -'- sub
suplimentar f=U interese ~i cu elemente de motiy'a1;ie cedecurg din acestea ..
Unii a;.1tori vorbesc de doua fcluri de motivaiii: motiYat;ie intrinsec~l, influen1;a erodantaa opiniei stabilizate .a invar;atorul.ui,sau invatatoarei.
interna ~i motivar;ia extrinsedl, externil. Succesul$colar are la baza numeroase aspecte:~i condi~ionari. Due-
Exista numeroase aspecte ce dau consistenta' motivatiei implicate in ori e vorba de copii care nu manifesta interes pentru activita~ile ~co-
di feri tde sima r;ii ~i forme de in va r;are. ~colarul de clasa in di in \'ar;a. hre, alteori de copii cuunele dificultaii deadaptare~colarasau recluse
sub influenia impulsurilor aduliilor, a doriniei sale de a se supune .,capacitar;i de reclare organizata.a cuno~tintelor decaredispun ..La aceste
statutului de ~colar care il atrage ~i sub influent;a dori:w::i de a nu. ca tegorii seadauga a acelora care considera~i nedotati, ~i nein teresati,
nu potdepa~i acest statut ~colar. In fapt, pu~inisinLcci care intra in ca-
supara pariniii. Treptat intervinein motivaiie invaiatorul sau ind.-
ta toarea, locul ~i rol ul psihologic ce capa ta ace~tia pentru copii [198]. tegoriacopiilor cu deficit intelectual sau a celor ce aLputea fi denumir;i
Se adauga ~i elemente ·de rezonania dinrclar;ionarea copilului cu cei- lene~i: Andre Le Gall [80] (1963). atrage aten~ia asupra hptuluicaexisu
lalii copii -' clemente de cooperare, competiiie. ambit;ie etc., care im:- stlccesul veri tabil (~ichiar definitiv) ~i e~ecul: aparent~i. remediabil.
pulsioneaza invar;area (latoate obiectcle).La 9 ani devin active ~] . Oricum, numero$i. autori arataca, ·cu cit motivaiiae'mai puternica,
interesele 'cognitive - impulsiollirrd J:nvaiarea - dar mai ales invar;are;?l ~ctivitatea fiind recompel1'sata, Inva~rea e mai intensa.Cum s-a vazut
prefereniiaEl .. A~adar, exista motive ce impulsioneaza invaiarea inge-,. 1:nsa mai sus,' performaniamaieste influen~ata ~i de frustrat;ie. Comu-
nicarea rezultatelor creeaza repere imponante si>devine factor de pro-
158
159
tamintul traditional 0 cerinta de rnemorare mai activa decit de sti-
gres. Experimente interesante facute la Cambridge de Bartlett arata ca
perceperea rezulta telor (ef2ctul performantelor) s'lstin Inyaprea, b tre- mulare a creativitatii. Getzels ~i Jackson (1962) [86] au cerut invata-
ruperea perceperii rezultatelor (lntr-un experiment de performan~e ill torilor sa evalueze devii creatori ~i sa exprime opinia fata de ei. Din
]'11 toarcerea unei manete) deterioreaza perforrnantele. Comunicarea re- aceasta ancheta a reie~it (ca ~i din alte anchete) ca modelul de elev dorit
zultatelorcreeaza un fel de energizare - care este 0 expresie a con- este acel .al unui copil silitor, conformist, cooperant. Elevii creativi nu
troluluide dOft ce da rezultate~i perspeetiva autocompeti,\iei. 1ntruc;t sint not<1~i bine, datorita reaqiilor lor nonconformiste, spiritului lor de
l'n procesul de l'nvatare relatiile cu l'nvatatorul sau inv3.,\atoarea au un interoga~ie mai accentuat, asociatiilor ~i problemelor mai neobi~nuite
1'01 foaneimportant, 1'01 ce se condenseaza ~i in nOta $colara ca expresie pe care Ie pun. Multe din reactiile lor nu sint stimulate ~i pentru ca
a. evahlrii "invatarii" - 'yom semnala clteva aspecte legate de efectele nu seincadreaza in distan~a ofieiahl profesor - elev.
generale ale atitudinilor implicate In rehtia Inva,\ator-elev. Robert Rolul Invatatorului, mai ales in primele doua clase este, a~adar,
Rosenthal [195, p. 37] referindu-se la a~a-numiml fenomen "Pygma- foarte important. Stilul de lucru, {l.titudinea generaEl, experienta de
lion" - reunqte, sintetizeaza aproximativ 200 de stud;i privind aces! cunoa~tere a copilulni, eultura invatatoarei sau invatatorului au in flu-
fenomen. Printre experimentele citate ni se pare remarcabil urmatorul. ente formative puternice. In clasele mai mici, inv8,ta toarea, binevoitoare,
S-au efectuat aplidlri de masurare a Q.I. (cotientul de inteligenta) la calda, emotionaEl, eu 0 personalitate puternica, entuziasta, plina de
$colari de dasa Intii. Copiii au fost ulterior impaqiti l'n funqie de initiative ~i de creativitate, este mai iubita ~i ascultata declt l'nvata-
rezulta tele ob,\inute, in 3 grupuri: de vi foarte buni, de mijloc ~i slab;. toarea dominanta, severa, atenta doar la realizarea programei.
S-au ales la intimplare 200/0 din fiecare grupa ~i invatatorii c1aselor Virsta l'nvatatorilor ~i a Invatatoarelor are ~i ea importanta. lnva-
respective au fost informati dl cei tree uti pe tabel au potential in telec- tatoarele tinere creeaza copilului un cadru .atractiv pentru lectii. 1n-
wal consistent, dar nu antrenat. Peste 8 luni S-:), rcpetat testarea. Copiii vatatoarele de Ylrsta mijloeie slut mai exigente ~i mai preten,\ioase, mai
J.le$i au prezentat 9 puncte plus Q.I. fata de grupul de control (2 puncte preocupate de propria perfeqionare - dar ~i mai lncarcate de pro-
b testele yerbale ~i 6-7 puncte la cele de rationament nonverbal). bleme personale care erodeaza entuziasmul. Invatatoare1e mai In virsta
slnt tentate sa luereze mai mult cu elevii buni - care fae sa se desfa-
Fenomenul acesta, numit fen omen Pygmalion, se explica dupa autori
ca Epstern, J. Adair, Michael Palardy etc., prin faptul dl l'n jurul ~oare leqia mai u~or. Acestea din urma slnt mai generoase la nota~ii
cazurilor respective s-a format un dimat social ~i emotional stimubtOr (adeseori), dar mai putin deschise la experimentari noi.
in atitudinile invatatorului. Nu S0 poate ignora faptul ca acestor su- Un 1'01 important il .are ~i instructorul de pionieri.
biecti 1i s-au comunica t mai adeseori rezultatele, a tIt cele bune elt ~i
erorile, ceea ce a facut mai clara instruirea. Li s-a acordat implicit 0 LL\1BAjUL ORAL $1 SCRlS
instruire mai larga ~i de un nivel superior - ~i in fine, ace~ti copii
Exista diferente relativ importante in ceea ce prive~te gradul de dez-
au fost l'ntrebati (incitavi) mai des in a raspunde.
voltare al limbajului copiilor la intrarea in ~coaE1. Aceste diferentc
In genere, aceste studii au pus lU evidenta faptul ca are importanta privesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbirii orale (dialecte,
calit:lt.ea ce se acordJ: procesului de instruire, efortului spre reu~ita a1 jargouri din mediul linyvistic de provenienta a1 copilului), structura
aCestUla.
lexicului, nivelu1 exprimarii gramaticale ~i literare.
In legamra cu acest fenomen, ]. 1v1. Palardy semnaleaza faptul ca La acestea se adauga neintelegeri partiale sau totale ale sensu1ui
5i in alte imprejurari aqioneaza fenomenul Pygmalion. A~a, de pildi1, cuvintdor (expresiilor), nesesizarea sensului figurat al cuvintelor (locu-
multe cadre didactice ale primului ciclu considera ca baietii au mai ~iunile), necunoa~terea termenilor tehnici ~i ~tiintifici (~i, ca atare, in-
mari dificultatidecl't fetitele in in vatarea citit-scrisului. In urma unei corecta lor utilizare), eonfundarea paronimelor, confuzii privind sino-
largi anchete a reie~it fapml ca la invatatorii care considerau ca nu nimele ~i omonimele, tendinte de a crea cuvinte noi pentru notiuni ale
exista diferente -acestea nu existau, pe dnd la cei ce spuneau in vers, caror denumiri nu se cunOsc ori nu au fost retinute. Exista ~i un pro-
existau diferentele respective. ~i in aceste cazuri aqioneaza efectul cent de gre~e1i de atribuire de sens unor cuvinte ce siut pe cale de a
Pygmalion. Exista ca atare 0 importanta cota de ant:::enare a copiilor disparea - dar sint ronserva te In scrierile literare. *
in invatare - ce se datoreaza creditului afectiv, increderii acordate
copiilor. Chiar ~i dezvoltarea creativitatii este pro fund influentad. de * In aceasd situa~ie, ,tfla ~i cuvinte din fold or, precum cuvintele ~ sarid, vatd,
pridvor.
inyatatori -~i aceasta l'n conditii relativ complicate. Exista in lnva-

160 161
in ~coaE'i se manifesta cerin~e mai subtile privind exprimarea. in
afara de dovada nerespectarii normelor gramaticale, se considera neave- are loc investirea gindirii copilu1ui de 1;. contemplarea ~i intelegerea
nite expresiile ~ablonarde, folosite excesiv la un moment dat, expresiile intuitiva a fenomenului, a cazului, 1a Iogica regulii, a legii pe care 0
~i formularile neclare, negIijente, cele de argou, cele prea familiare, exprima cazul, fenomenu1 ~i operarea in aceasta con'ceptie, fapt ce
cele lip site de eleganta. reprezenita 0 adevarata revolu~ie In actu1 de cunoa~tere, a schimbare
In vorbire se manifesta adeseori omisiuni de litere, lnlocuiri ("r" de structura a In~elegerii [223]. Totodata se modifica trebuinrele, inte-
resele, preferintele, are loc un proces de apropiere a intereselor de apti-
in )" (lata/rata, plimavalaJprimavara jucaliiJjucarii) sau a sunetului
tudini, acestea din urma devenind intuite ca atare de catre copil prin
"e eu "g mlngare a l'U1" d" CU "t " (pature,
" "( A ) v trum ) , a l'UI" b" eu "p "
caracterul valorie mai inalt al produselor activitatii salt In competi~iile(~~'''i'
(patul) etc., dezacorduri, 'omiterea artieolului hotarlt (devu vine ...).
~colare.
Un alt fenomen lega! de particularitatile limbajului oral la copii Deosebita imponanr,a eapata doua categorii de probleme strins lc-';
in primele clase eonsta In dificulratea de a realiza exprimari explicite. gate lntre cle: prima se refera la dezvoltarea interre1atiilor soeiale ~i
Utilizarea, delimitativa ~i restrictiva a limbajului la §ituatii, mai mult a caraeteristicilor acestora, a doua prive~te rezonan~ele In structura
de comunicare ori dialog simplu - In via~a de familie - creeaza 0 personalita~ii a noii experiente - inclusiv a cdei sociale - pe care 0
saracie aexprimarii specifice [263] - un fel de tendinta spre expri- traverseaza dezvoltarea psihiea.
mari eliptice, economicoase, dar neglijen te adesea - fara nuan~ari ~i Desigur, interrelatii1e sociale la care ne vom referi mai jos poarta.
fara caracteristici ale vorbirii. i',~, amprenta vietii sociale in ansamblul ei ~i a vie\ii ~colare ~i familiale
Problemele de omonimie se implicii de aseme;ea ca generatoare de din mediul nostru de cultura. Exista demente universale in aceste as-
difieulta~i. Continutul propozi~iilor Fetira sare coarda ~i Mai trebttie pecte, clemente implicate In umanizarea conduitelor - in conformi-
purina sare este diferit, de~i cuvintul sare este la fel ca structura sonora. zarea lor la cerinte1e generale ~i particulare create prin prezenta ~i
La felln propozitii1e "Noi tori vom veni" ~i "T ata ~i-a pus bainele noi" influenta $colii asupra copilului, dar exista ~i mai numeroase caracte-
sau propozitiile Vin Ji eu cu voi ~i Vl'ei un pahar C1t vin ? etc., presupun ristici panicularizate specifice, legate de interrela~iile familiale, ~colare
probleme de precizare a sensului ~i semnificatiei cuvintelor. ~i colegiale ale copilul ui.
Competenta lingvistidl este In genere mai dezvoltata dedt perfor- Loeul familiei ~i al relatiilor din familie, al atmosferei ~i reguliIor,
manta verbala. Prima este Intretinuta de limbajul pasiv al copilului. stilului ~i earacteristicilor familiei capata 0 noua pregnanta.
Vocabu1arul total (activ ~i pasiv) cuprinde cam 1500-2500 cuvinte la ~coala creeaza copilului conditii directe ~i indirecte de a intui
intra rea copilului In ~coaEl fata de valoarea de aproximativ 600 cuvinte existenta altor tipuri de familie dedt a sa, ~i de a face comparatii.
vocabular activo In masa vocabularu1ui ce va fi Insll~ita pina la sflr- Ocaziile directe se manifesta In cazul numeroaselor situatii In care vin
~itul clasei a IV-a exista cuvinte clenumiri, cuvinte instrumente grama- sau nu vin parint;ii cu eopii la ~coaEl, mai ales la Inceputul anului.
ticale, cuvinte auxiliare, cuvinte neregulate printre care $i adverbe pri- Ocaziile indirecte slnt mai numeroase ~i se manifesta, pe de-o pal :e,
mare. La sflr~itul perioadei ~colare mici vocabularul activ va ajunge prin conduita generala a copiilor, pe de alta, prin relatarile lor spl1n-
]a aproximativ 1500-1600 cuvinte ~i un vocabular total de 4000- tane privind mici liberta~i ~i restriqii, ca ~i forme de experien~a din
4500 cuvinte. Debitul verbal oral se modifica, de asemenea, crescind de familie.
la circa 80 cuvinte pe minut la nivelul clasei Intii, la aproximativ Date fiind aceste situatii, copilul eonfrunta ~i con~tientizeaza din
105 cuvinte pe minut 1a nivelul clasei a IV-a, iar debitul verbal scris neu influentele sale familiale. Din acest punct de vedere exista citeva
cre$te de 1a circa 3 cuviote pe minut la nivelul clasei Intli la aproape dimensiuni generale ale familiei ~i stilului ei general de existent;a, care
4 cuvinte pe minut In medie. se reflecta In acest moment a1 dezvoltarii psihice - prin rezonante
componamentale ~i afective pe care Ie ereeaza In personalitatea copi-
lului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistente
MICUL $COLAR IN .MEDIUL SOCIAL slnt rel<l.tiile afective pozitive de acceptanta ~i caJdura ale parintilor
(amindurora) sau a unuia din ei fa1;a de copil, versus atitudinea de
Sub influenta rigorilor ~i a regulilor vietii ~colare, a cerintelor rejeqie (camuflata sau nu) ce se manHesta prin ostilitate (autoritate
,:1cesteia, se produce 0 schimbare de fond a lntregii activitati psihice, brutala); complemental' exista axa autonomiei psihice (pina la a ne-
glija orarul $i activita1;ile copilului) de catre parin\i, sau variate forme
162
163
Toase Iuerari ce au la baza cercetari, observaiii, anchete de familie etc.
de control (Iejer sau ferm ~i sever). Combinaiia acestor 4 caracteris- Totu~i, este greu de susiinut in mod predictiv d un copi1 dintr-o anu-
tici - a distribuiiei (la unison) sau inegale (de divergenia) la cei doi mita categorie de familie va avea in mod cert structuri reaqiona1e de
parinii faia de co;)ii - constituie 0 foarte bogata paleta de influente un anumit tip. Uncle studii, efectuate mai ales in Danemarca, au pus
~i rezonanie comrortamentaJe ~i afective. in evidenia un fel de imunitate fata de influeniele negative ale familiei
Atitudinca calda din relaiiile cu pariniii ~i dintre ei (acccptania ~i ostile restrictive ~i dezordonate la unii copii. Probabilitatea ca efectele
stilului din familie sa fie cel descris mai sus este totu~i statistic validata.
l:nielegere-) este in genere de cfecte pozitive. Pariniii afcctuo~i ~i calzi
pOt fi ci~ controJ Icjer sau activ intensiv. Ace~tia din urma :naresc In perioada $colara mica se contureaza atitudinea faia de parinti.
dependenia copiilor de ei. In comecindi, copiii din aceste familii slut stilul evaluarii acestora. Rose Vincent [197] a efectuat un swdin mai
rnai putin prieleno~i ~i creativi, rnai putin liberi (autonomi) cu difi- amplu privind imaginea marnei ~i a tatalui la copii de la 4 la 8 ani
cultati mai mari de maturizare. In familiile In care acceptania ~i cal- ~i de Ja 9 la 13 ani. Observaiiile sale au fost condensate in tabeluI
nr. 19.
dura este ,>.sociata cu un control Iejer ~i neglijenie - copiii slnt rnai
dezordonaii, necompetitivi, deseori neadaptaii la profesorii care nu In genere, copiii sint mai seven fata de mama $i mai critici. Au
supena autonomia ~i independenp. Permisivitatea ~i restriqia la pa- fata de ea 0 imagine ideal a: mai putin clara. Fata de tata, opiniile ~i
ri8tii calzi dau efccte diferite, mai accentuate in sensul celor des crise imaginea SIn! mai dare.
mai sus - 1a baieii. Bineinieles, daca pariniii sint ambii acasa, dar nu se Inie1cg, efectul
Dadl re1aiii lejere ~i afective au fost dominante In primii !rei ani este mai gray - ~i incarca. de nevroticism ~i stari supertensionale, de-
de viata, iar dupa intrarea copiilor in ~coala pariniii devin mai res- presie, conduitele, fapte ce duc in cazuri extreme 1a sinucideri etc.
trictivi, copiii VOl' deveni treptat conformi~ti, U$or agresivi, dominanii, Din nou semnaJam faptul df cele de mai sus constituie cloar un
cadru general de situaiii pe serii mari statistice ($i pe observaiii ~i
c.ompe~itivi ~i orientati spreconformitate cu lnvatatorul, spre a-I atrage
Slmpana. ccnsemnari) ~i au valoare probabilista pentru cazuri particulare con-
crcte.
Daca In copiElria timpurie pariniii slnt restrictivi, calzi$i aten~i
hta de autollomia copiilor, iar In perioada $coJara midi: ramin calzi Relaiii1e din familie (dintre copii ~i parinti ~i dinue parinii) au
~i atenti (control activ), adeseori copiii lor devin ordonati $i preten- efecte $i In ceea ce prive~te formarea con$tiiniei de sine a copilului -
ti05i In conduitele cu colegii lor. Copiii ("1 aceasta categorie manifesta ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul ~i acele
mai putine conduite mizere cind Invat~. L(' 11 nu e de faia - ~i au fonduri de trairi subiective ce se denumesc prin termenii de fericire
motivaiii bune in munca ~colara (mai ales baieiii). Cele mai bune si- ~inefericire.
tllatii slnt cele ale familii10r cu atitudine clara, calda:, atcntie la auto- Copiii ee traiesc tensiunea rejeqiei ~i a autoritarismului excesiv ~i
nomie, control echilibrat. brutal sufera de pe urma simiirii valorii lor inadeevate. Ei tind sa se
Pariniii ostili, cu autoritate (rejectivi) creeaza la copii deseori con- simta inferiori ~i au dificultaii in a primi ~i da afectiunea ahora, se
formism U$or agresiv ce nu poate fi exprimat. Deoarece In forul lor simt singuri 9i nefericiii, vinovati $i depresivi din aceste motive. Copiii
interior ace$ti copii nu admit ostilitatea constituita $i 0 con damna - rejectaii traiesc tensional potentialul lor redus de a reu~i ~i de a In vinge
adeseori traiesc sentimente profunde de culpabilitate ~i revoha de sine difieultaiile vietii. Unii dintre ei sint agresivi cu tendinfele defensive
~i de aici incidenia reaciiilor nevrotice la ace~ti copii, uneori tendinie exacerbate - ca reactii de aparare. Copiii acceptati 9i eu caldura in
de autopedepsire, incredere redusa in ahii, "dificultaii" in relaiii cu familie manifesta in genere estimaiie inalta de sine, au incredere.
colegii, team a de adulti, timiditati, nefericire. primesc responsabilitati Cll autocon$tiinta realizarii lor.
Pariniii ostili (rejectivi) neglijenii - In controlul conduitelor cO-
piilor - maximizeaza activitatea - duritatea, neglijenp, impulsivi- SOCIALIZAREA AFECTIVIT ATII
tatea. Daca astfel de parinti au accese de disciplinare a copiilor (de
cde rnai multe ori arbitrare, inconsistente ~i dezordonate), provoaca Desigur, conceptia despre sine se formeaza odata cu intrarea copilu-
stari ~i conduite dezordonate. In aceasta categorie de familii se intil- lui in ~oala prin modul in care sint eopiii tratati de invaiator ~i de
ne~te mai deseori delincventa juveniEL Ca atare, disciplina dezordonata colegii lor. Copiii cu estimaiie inalta de sine au tendinta de a considera
In familie are decte1e cde mai daunatoare. Desigur, comideraiiile de e~ecu1 ca fiind accidental, de~i ii afeeteaza mai mult dedt pe cei cu·
mai sus constituie caracteristici subliniate ca atare - In foarte nume-
165
164
esnmai1e medie. Cei cu estimaiie joasa nu au in credere, nu slnt com-
prehensivi, nu adera la idei clare, nu vor si\ supere pe a11;ii, dar nici
sa atraga ateniia, chiar dad; au preocupari personale deosebite, mai
ales pentru dificultaiile lor. [119] .
De fapt, dupa vlrsta de 8 ani se con$tientizeaza 0 diferenia mai
mare de evaluare lntre cum se percepe micul $colar $i cum e vazllt de

I-
parinti, de cadrele didactice $i de ceilalii copii. Copilul sesizeaza faptul
I
dei i se apreciaza mai ales caracteristicile implicate In obiinerea rezul-
tatelor $colare de catre cadrele didactice $i parinti. DealtfeJ, ocaziile
,0
0' de a se exprima In aIte direqii slut relativ restrinse. Acest caracter
~ ~ didacticist al cunoa$terii elevilor a fost studiat $i surprins in nnmeroase
I CO
N
" )(1\
lucrari, dintre care semnaElm un smdiu al lui M. Gilly [88] care a
I ;; ~ colectat cam 1500 caracterizari de elevi efectuate de 164 cadre didac-
.0
~
o
tice care lucrau la c1asele primare.
S Faptul dl estirnaiia de sine nu coincide Cll estimaiia inVai~ltOrului
$i a celorlalti copii, creeaza un spaiiu de trairi complexe ale vietii $i
competiiiei $colare. Copilul incearca in genere sa se adjusteze mai ales
la estimaiia $i ceriniele pariniilor, ca sa e'1ite raceala, repro$ul, pe-
I deapsa, decepsia lor in ca'z de ~ec. De aceea ei pot recurge la s!rategii
•...
'" de evitare, de evaziune (simiindu-se vinovaii) $1 in extremis, la min-
I ;~ .-B
I c
•... )::j
E
ciuna. Daca aceste mijloace se dovedesc de succes, incep sa fie folosite
+'
i ::l rJ 8c cu mai rnulta frecvenia $i dezinvoltura.
c.l u
Apar conduite deliberate de evaziune $i in clasa. Copilul care nu
+' vrea sa i se treaca nota in camet - declara ca I-a uitat acasa. La fel
E poate proceda cu caietele etc. Oricum, in viaia $colara exista frustra\ii,
I , II
•...

_ 0 0 conflicte, succese, realizari, e$ecuri, anxietate. TOiii copiii, impreuna

I~I ~ 5~
j .....
M
cu Inva\atorii lor ~i cu pariniii au numeroase probleme specifice acestor
virste. Axa afectivitatii capata nuanie diferite $i complexe legate de
rezonanp sociala a activitatii ~colare - trairea acesteia. Reaqiile
afective devin mai controlat voluntare, capacitatea de simulare $i em-
I
" patia cresc evident.
'" Mai ales ..anxietatea $i mecanismele de aparare ale sinelui prezin ta
i interes. Anxietatea camuflata poate duce la nervozitate, tulburari de
.•.
somn, diverse ticuri, ~i chiar la fobia ~colii, la inadaptare, panica etc .
In viata $colara mica se formeaza iusa $i stari afective numeroase legate
de activitaiile care se desfa$oara in spaiiul leqiei - emotii ~i senti-
mente intelecwale, estetice $i artistice ~i social-politice implicate in
identitatea sociala, de neam ~i iara.
Acestea din urma legate de educatia social-politica. se dezvolta mult
$i prin apartenenta la organizatia de tineret care'-$i centreaza acti'1i-
tatea pe educaiia social-politica ~i ideologica a tineretului.
Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare
.a conduitei prezinta 0 importanta psihosociala, data fiind continuitatea
167
~i responsabilitatea sociaEl implicata in viabilitatea ei ~i progresul social. Aspirariile Slnt legate de acceptori, ciar ~i de con~tiinta de sine, din
Exista modificari in vaIorile umane. Considerata inainte cu 100 de care motiv numeroase situatii se evalueaza in functie ~i de rezonantele
ani ca un dorneniu irnuabil ~iinflexibil, rnorala sociala a d~tigat treptat de prestigiu .ale situatiilor. Gradul de coeziune, echilibru ~i activism
In democratizarea ideii de Iibenate ~i egalitate, dupa 0 drarnatica con- al acestui sistem este foarte diferit de 10.persoana 10.persoana.
fruntare a ornenirii cu ideile rasiste In timpul celui de-al doilea razboi
monoial ~i Cll 0 Indehmgata experienva legata de tolonialismul imperia-
list. Morala este legata de "iata sociala. Adaptarea morala este ~i adap- INTEGRAREA SOCIALA A :MICULUI SCOLAR
tare sociala. Cele mai cunoscute studii asupm dezvoltarii morale In
copiEirie ~i adolescenta apaqin Iu! J. Piaget (1948) [173]. Psihologul elve- In Iegatura cu integrarea sociala a mieu1ui ~colar exista trer pro-
tian 0 diferentiat doua tipuri de moraElin dezvoltare, la copiL 0 moraia bleme la care am dori sa ne referim.
in care domina raporturile de constrlngere, autoritarismul, obligativi- Prima, prive~te integrarea copilului in organizatia pionierilor ~i co-
tati severe impuse din exterior, ~i 0 morahl a cooperarii in care an- lectivele acesteia. Caracterizata prin obiective1e ei pregnant revolutionar-
samblul regulilor de convieruire sau marea lor majoritate se constituie sociale, cu structuri ierarhice, organizaria de pionieri of era copilului un
dawrita respectului reciproc ~i trairii intense a senrirnentului de egali-
teren vast de lnvatare de conduite sociale, dar ~i un mod de a glndi
tate, echilibru ~i inrerioritate .a sentimente10r de datorie, cerinta de
~i Intelege lumea ~i viata din jur. Mai mult decit ~coala, organizal"ia
cooperare etc. J. Piaget a analizat intelegerea regulii, intelegerea ideii
creena copilului condiria unei inserari in evenimentele sociale curente
de corectitudine ~i a aceleia de incorectitudine, wleranta ~i inwleran,\a
~i prin aceasta un cadru de raponare .a acestora 10.optica de construqie
(motivatia ei), minciuna ~i diferentierea ei de in~eDlciune, eroare, glumd,
a socialismu1ui ~i a servirii intereselor principale ale tarii ~i poporului.
limite de toleranta (~i re1ationare) ale conduitelor de sanqionare ale
Copilul ~co1ar realizeaza In acest context, pe de 0 parte, 0 identificare
aduhilor (sanqiuni corecte), admisibilitatea morala fata de copii mai
ell organiz.aria $i co1ective1e ei, pe de aha parte, 0 identificare social-
mici ~i mai mari, ideea de justitie, egalitate fata de evaluareo. vino-
cultural a ~i apropierea de judecati elementare politice. Participarea ac-
vapel etc. tiva a ~co1arului la aqiuni, ceremoniale, activitari patriotice ~i ob~te~ti,
Jocul cu bile, cu regulile Iui numeroase i-a servit lui ]. Piaget ca aflarea In responsabilitate de diferite misiuni ~i sarcini organizatorice,
pretext pentru studiul eva1uarii conceptiei morale a copiilor intre 6- culturale sau de alta natura (lntrajutorare, organizarea unei ~edinte etc.),
12 ani. £1 a surprins atitudinea copiilor fata de pedepse ~i a deta~at are influenre formative privind dezvoltare.a 1atuni sociale responsabile
ideea pedepsei ispa~itoare ~i acordate la circumstanta. Referindu-se 10. a personalitatii. Sedintele de analiza a muncii din grupe ~i deta~amente,
dezvoltareo. caracteristicilor morale se poate vorbi de acceptori morali comriburia la realiz.area de gazete de perete sau de lozinci, campaniile
[223], care opereaza in comext1il concepte1or ~i regulilor morale ~i Ie de strins materiale recuperabile pentru industrie ~i economie, intrecerile
comroleo.za validitatea ~i sto.tutul. Psihologul american Kohlberg L. sportive organizate, concursurile ~i excursiile etc. dezvolta simtul res-
[114], pomind de 10. conceptia lui J Piaget, a diferenriat trei niveluri ponsabilitatii ~i 0.1 onoarei, a1 autoexigenrei, simtu1 cooperarii, demo-
~i ~ase stadii .ale dezvoltarii morale. Primul nive1, premoraI, cuprinde - cratiei, a1 Inrelegerii valorii sociale a muncii, progresului ~i planurilor
dupa Kohlberg - doua stadii, unul de orientare 10. pedeapsa ~i de de dezvoltare economico-sociale ~i culturale ale tarii. In fine, prin
ajust<are a ascultarii ~i tinerii In evidenta a restriqiilor pregnante, a1 intennediul sesizarii fonnelor de transmisie a sarcinilor ~i prin ierarhia
doilea de hedonism naiv ... Nive1ul II se caracterizeaza, dupa autond pioniereasca (inclusiv insigne1e ~i Insemnele de evidentiere), ~olarul l~i
citat, prin moralitate de conformitate ~i de rol conventional ~icuprinde insu~e~te nu numai 0 simbolistica sociala ierarhica ampla, dar ~i inte.
stadiul al 3-lea caracterizat prin o.daptarea la "copilul bun" din mediul legerea unitatii de aqiune a Intregului tineret din tara sub conducerea
cultural ~i stadiul 4, 0.1 moralitatii mentinute prin autoritate. in sflqit, ~i indrumarea organizariei tutelare a adultilor. Organizatii similare
oivelul III este al moralitatii autoacceptate ce trece prin stadiul 5 al exista In tarile socialiste, iar In Tarile capitaliste funqioneaza organi-
acceptarii regulilor morale co. legi sociale necesare (contractualitate z.J.tii de tip »cerceta~ii" etc. Dad slnt bine organizate, activitatile mai
acceptata) ~i stadiul 6, al moralei ca acceptant;! interna. Desigur, ac- sus enumerate dezvolta interesul ~i faciliteaza identificarea sociala a
ceptorii interni se instituie lntr-o ierarhie complexa cu funqii evaluative. copiilor.

168 169
o <l doua problema legata de integrarea copilului in viaj:a sociala~ plan. In ceea ce prive~te concepte1e economice simple, de au 0 evoluj:ie
pe care 0 consideram importanta, este aceea <l adaptarii la dimensiunile re1ativ sinuoasa. La nivelul clasei .a II-a intereseaza doar prerurile
economice ale viej:ii. Dependenj:a economica a copilu1ui de famiEe ~i marfurilor cunoscute [231, p. 55-64]. Conceptul "prer de cost" este
relativ restr5'nsele ocazii ale acestuia de a minui sume de bani in peri- considerat egal eu "banii", valoarea economidi este 0 suma de bani,
oada pre~colara, creeaza 0 redusa imagine privind caracteristicile viej:ii rentabi1itatea este "ceYa bun ~i folositor ..." La nivelul cIasei a IV-a,
economice ~i a cunoa~terii prerurilor $i mecanismelor care aqiol1eaza rentabilitatea este "ceca ce se face In fabrici" sau "clt fac oamenii din
si reglememeaza conduitele $i relariile sociale implica.te il1 minuirea intreprinderi", iar "niyeIul de etice.
trai" este suprapus peste "nivelul de
viaTa" predomin:1nd aserriuniIe
banilor. Comportamente1e de cumparator se diversifica in perioada $CO-
lara mica. Disponibilitatea baneasca a copiilor este :1nfunqie, de aseme- A treia problema legata de integrarea sociala mai 1arga este aceea
nea, de faptul daca familia Ie aloca sau nu sume mici de bani. Compor- a orientarii ~colare ~i .a cunoa~terii lumii profesiunilor. Orienta rea $CO-
tamentul de cumparator se dezvolta in doua direqii mai importante. laraeste 0 1atura importanta a OSP, latura ce exprima prepararia
:1naceea de cumparator pentru famiEe (aceste comportamen.te se dez- multilateraEf de cuno~tinte (inclusiv economice), deprinderi, aptitudini
volta treptat ceva mai devreme) $i de cumparator pentru sine: de intelectuale ~i practice, atitudini, spirit de iniriativa ~i harnicie, trasaturi
dulciuri, baloane, covrigi $i, ceva mai t:lrziu, dupa 9 ani, de timbre ~i caracteristici prin care se garanteaza 0 buna antrenare viitoare a
pcntru coleqie. Trcptat, copilul incepe sa cunoasca, pe de-o parte. dnarului In viata profesionala. AEhuri de aceasta cuprindere larga d~
diferite tipuri de magazine $i marfurile mai imponante care Ie carac- obiective (de Invarare In primul dnd) exista un aspect mai direqionat
terizeaza (a1imentara, magazine de materiale textile, farmacii, tutun- al e.i spre cUnoa~terea profesiuniIor din viata sociaEl in vederea focali-
gerii etc.), pe de alta parte, devine mai clara cunoa$terea uno I' prerurl zarii treptate a intereseIor spre .acele direqii de cuno~tinte ~i activitari
$i m:1nuirea monedei divizionare. La nivelul clasei intii persista achizitii ce sint mai so1icitate social, antrenlndu-se maximal ~i aptitudinile
minore pe aceste pIanuri. A$a, de pi Ida, :1ntr-o cercetare efectuata :1n corespunzatoare. Exista un contact latent permanent a1 copiilor cu
1969, copii de 6 ani cuno~teau pretul p:1inii de diferite caIitati (22,400/0)" persoane ce-~i exercita profesiunea, oarecum, In yazul tuturor. A~a Slnt
al j:ig~lrilor (50Ja), prerul unor dulciuri (28,60/0) etc. [224, p. 331-343] profesiiIe de vlnzatori in magazine, casieri, ~oferi, tractori$ti, aviatori,
La niveIul cIasei a II-a, cunoa$terea pre~urilor s-a exprimat ceva mai persoane ale ordinei de stat, miIitari, medici, educatori, funqionari,
clar ~i precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a. oameni care lucreaza pe ~antiere etc. Conduite ale acestor profesiuni
diferenj:ele dintre fete ~i baieri in mediul urban ~i rural se diversifica au fost incorporate inca in jocurile eu rol ale copiilor pre~co1ari. $co-
mai simritor (baie~ii (unosc mai multe feImi de marfuri ~i articole- larii· acumuleaza mai muIte cuno~tinre cu privire la profesii, interesul
comerciale decit fetele in ambeIe medii). Domina cunoa$terea prerurilor lor fiind atras de profesiile temerare. T. v., viara sociala, viziteIe la
marfurilor alimentare, dar incep sa se cunoasca preruri Ia articole de- in treprinderi, informarii din contactu1 eu copii ce descriu accidental
papetarie, jucarii, picsuri, mingi, caqi pentru copii etc. Oricum, si- detalii despre profesiunile parinrilor lor etc., largesc orizontul cunoa~te-
tuatia de cumparator creeaza condiria de plasare a copi1ului pe 0 rii profesiunilor foane muIt spre c1ase1ea III-a ~i a IV-a.
pozirie "economidl" practica ce se refera implicit la "valoarea econo- *
miei de schimb" ~i la antrenarea unor structuri de personalitate, la * *
legarea un or dorinre~i aspirarii in realizarea lor, de bani, la sesizarea
situatiei materiale a familiei etc. Aspiratiile bane~ti se leaga de aspira.
riile cele mai numeroase ~i devin active la 9-10 ani, iar la 11 ani La 10 ani se Incheie cicluri1e copilariei - constituirea bazelor per-
copilul incepe sa stdnga bani pentru cumpararea unor obiecte ceva mai sonalitatii, constanta de sine, doblndirea sta.tutului de ~colar alaturi
consistente Co minge de forbal, 0 bicicIeta etc.). Tot la acest nive! de de acela de membru al fami1iei creeaza copilului 0 deschidere larga spre
vlrsta incep sa se dilate evident aspirariile bane$ti, ceea ce exprima 0- viara sociala. Inarmarea lui pentru lungul drum a1 vietii a trecut printr-o
expansiune a sine1ui material. Dealtfel~ aceasta este virsta la care se prima validare. Astfel , se trece ,spre perioa:dele de maturizare tuteJata _
manifesta unele mici ,,fraude" de bani sau obiecte din casa, din care adinomului.
Urmatoare1e doua subetape ale perioadelor de dezvoltare ~i formare
motiv nu mai poate fi neglijata educarea legata de conduitele pe acest.
170
171
"

Capitolul VI
concrete privind forta de mund)' necesara In diferite domenii ~i secware
PERIOADA PUBERTATII ~I ADOLESCENTA de activit ate, mundl necesara in vederea realizarii planurilor de dez-
voltare social-economid a tarii.
Pubertatea ca ~i adolescenta - specifice pentru a doua decada a *
vi"'tii omului - se caracterizeaza prin trecerea spre maturizare ~i in te- * *
grare In societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, politice, familiale,
profesionale etc. Acest parcurs este cu adt mai sinuos, cu elt viata Tipurile de relatii se camplidi progresiv in perioada pubertatii,
sociala este mai complicata. copiluI ~i apoi tinarul integrindu-se tot mai rnult in generatia sa (gru-
Perioada pubertatii ~i a adolescentei sint perioade in care tutela pul social mai larg) prin exprimarea identitdtii prop1'ii ~i prin expri-
familiala ~i ~colara (relativ pregnante la 1nceputul viqii copilullli9 se marea identitaiii fata de adulti.
moc1ifica treptal, modificarea fiind integrata din punet de ndere social In ceea ce prive~te mi~carea interioara dialectica a formarii perso-
in prevederi legale ale un or responsabilitati ale tinerilor incepind cu nalitaiii in perioadele pubenaiii ~i adolescentei - aceasta se dimensio-
14 ani ~i a ob1;il1c1'iimajoratului civil la 18 ani, ca ~i a exercitarii neaza relativ seismic ~i dramatic in opoziiia dintre componamentele
(lcestuia incontil1uare. Nota dominanta a intregii ctape con5tal11 interrsa impregnate de atitudini copilare~ti, cerintele de proteqie, anxietatea
dezvoltare a pcrsonalit8:tii, contemporanizarea ei. specifica virstelor mici in rata situatiilor mai complexe ~i solicit ante
Exista 0 mare varietate a dezvoltarii psihice in perioada adolescen- ~i atitudini ~i conduite noi formate sub impulsul cerintelor interne de
tei. Inrr-o lucrare referitoare la teorii (asupra) despre adoles<;;,enta, autonomie sau impuse de societatea vlrstei. lncep sa se contureze mai
l\lusscn [157] a dat 16 interpretari diferite. Accstea slnt fie reductio- cIar distaniele dintre ceea ce cere societatea de la tinar ~i ceea ce poate
nistc, fie biologiste, fie sexologice, fie culturaliste, an tropologiste etc. el $i dintre ceea ce cere el de 1a sacietate ~i viata ~i ceea ce i se poate
oferi. Pe aceste distantc de cerinte' $i posibilitati are loc dezvoltarea
Tipul fundamental de activitate pentru perioada pubertaiii ram1ne
personalitatii care este tot at1! de impetuoasa ~i complicata in puber-
lm-;lp.rea ~i instruirea, teorctid ~i practiea, inclusiv prepaniia pentru
cxereitarca coreeta a unei activitati profesionale productive *. Imbinarea tate ca ~i cre~te(ea (in puseu) $i maturizarea bio1ogica [223]. :0.Iaturi-
zarea este centrata, In aceste perioade, pe identificarea resurselor per-
intre ~coala ~i pregatirea profesionaEi are tendinta de a optimiza in te-
sonale ~i realizarea identitatii proprii $i a independentei, 1ncepind cu
grarea ~colii ~i a tineretului in economia national a, prin preparatia tim- deta~area de sub tutela parentala. Independenta $i autonomia se cuce-
purie a capacitaiii de a exercita 0 profesie, beneficiind astfcl fiecare resc pas cu pas. Acest proces echivaleaza cu 0 a doua na$tere, cum
tinar de antrenarea in munca reala ~i chiar in produC1;ia de bUiluri
spunea cindva J.-J. Rousseau. Tlnarul in cepe sa l~i descopere atitudini,
materiale ~i spirituale - dat fiind faprul di ~coala este Iarg tutclata
de formele de industrie 10cal8:. abilitati, fona fizica $i spirituala, incepe sa-~i construiasca intens lumea
interioara a aspiratiilor, intereselor ~i idealurilor. lntreaga personalitate
Diferenta dintre perioada anterioara (a micii ~colaritaii) ~i perioada traiqte cu fervoare prC'""L.enwI ~i-~i construie$te viitoml care devine 0
pubenatii din punctul de vedere 301 activitaiii maximal formative, adica dimensiune a sinelui.
a insrruirii, consta In faptul ca aceasta se suplimenreaza tot mai mult In aceste conditii se dezvolta a titudini, concePiia despre lume $1
cu interese ~i aptitudini, devenind GStfel in mare masura invatare so- viata [198], au loc manifestari de creativitate ~i implicit structuri
ciala diferentiata ~i autoinvaiare. Ultima dintre acestea contureaza maio motivationale puternic energizate ~i se contureaza' idealurile ca slructuri
pregnant caracteristicile personalitaiii tinarului. psihice va10rice prospective $i de tensiune ale personalitaiii.
Aceste aspecte justifica suplimentarea instruirii ~colare ell programe *
de orientare ~colara ~i profesionaEi, care sa ajute tinarului sa ia decizii * *
privind viitoru1 sau profesional In cuno~tinta de cauza, dat fiind faptul
ca orientarea ~colara ~i profesionala se sprijina programatic pe ceriniele
In dezvoltarea psihica a copilului de dupa 10 ani se pot diferentia
trei stadii marcante $i anume :
• Aspectele de instruire politehnizata sint rasp Indite In programele ~olare din
tot mai multe lari, In special In lar~le industrializate ~i in plina industria\izare. 1) Stadilil pHbertatii (de 1a 10 la 14 ani) dominat de 0 intensa
cre~tere (puseu), de accentuarea dimorfismului sexual cu 0 larga gama
172
173
vitati pe liniade organizatie de tineret - cu copii mai mici $i mai
de rezonante In dezvoltarea psihica ~i de dezvoltarea mare a so:::iabili- mari. Antrenarea in brigazi artistice, in cercuri tehnice, in concursuri
tatii (mai ales pe orizontala) ; de fizica, literatura etc. pe $coa1a apoi pe judete etc. creeaza exp~ri-
2) Stadil11 adolescentei (de la 14 1a 18/20 ani) dominat de adaptarea cnta competitiilor $i 0 intelegere mai larga a valorii activitarii efec-
wate ca foarte buna, mediocra sau slaba. Incertitudinea, pe acest plan
la starea adulta, de procesul de ci~tigare a identitatii, de intelectualizarea
pregnandi a conduitei - ~i specifica majoritatii copiilor din primele clase, dispare. Prin toate aces-
tea se ci~tiga statutul de elev bun, slab sau mediocru, fapt ce contribuie
3) Stadilil adolescentei prelungite (de la 18/20 1a 24/25 de Gni)
la dezvoltarea con~tiintei de sine.
dominat de integrarea )Jsihologica primara 1a cerintele unei profesii, la
conditia de indcpendenta ~i de optiune maritala. Si in f :amilie incep sa se manifeste modifidiri de eerinte fara de
Duber. De obicei acestea sin t mai incerte. Uneori rinarul este considera t
Fiecare din aceste stadii cuprinde substadii cu prob1eme ~i caracte- ~opil, aIteori i se atribuie ie~irea din copiEirie, ceea ce creeaza reaqii
ristici proprii.
diferen~iate [183], dupa imprejurari. In arice caz, incep sa creasca
Reamintim fapw1 ca pubertatea ~i adolescenta aU tendinp de a se situa tiile de u~oara apozitie fata de aceasta incerti tudine de sta tut ~i
ciiIata ~i complica in societatea comemporana -- influentlnd tabloul ro1. In genere, puberul se simte din ce in ce mai confortabil in grup
general al virstelor ulterioare [223].
care-~ securizeaza $i accepta stilul sau gaEigios, exuberant $i uneori
* agreslv.
* * Sub influenra cre$terii experienrei, a rea]ismului ce preseaza dinspre
viata de fiecare zi, ca $i a confruntarii CLl puseul de cre$tere, puberul
.. in cepe sa se simta nelini~tit, nesigur de sine, adesea agitat, cauta solulii
1) Plfbertatea, dominata de procesul de cre~tere Sl matunzare se- de impacare a cerintelor ce se manifesta fata de el, considerind ca
x-uaLi intensa, cuprinde substadii care, de~i foarte diferite de la caz dominan te cerin tele grupul ui ~i cele ~colare. Canditiile mai sus descrise
la caz ca moment de dec1an~are ~i durata, au aceea~i lirrie de succc- Eirgesc insa$i canditia interna a "independentei" $i "libertatii spiri-
siune ~i siut in linii mari urmatoarele : tuale". La 11 ani copilul incepe sa aiba initiative, largindu-~i el insusi
a) Etapa prepltberal'ii (de 1a 10 la 12 ani) ce se exprima prinrr-o regimul de independenta. Totodata cre~te integra rea in grupul de copii
accelerare ~i intensificare din ce in ce mai mare a cresterii (staturale de aceea~i virsta (colegi) In care el se simte nu numai securizat, dar
mai ales), concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracreristicilor se- ~i puternic, pEn de initiative.
xuale secundare (dezvoltarea gonadeIor, apariria pilozitatii pubiene ~i Diferentieri subtile incep sa apara in conduitele din clasa, se cre-
a celei axilare). Tinerele fete trec in aceasta faza prinrr-o cre~tere eaza a discreta distantare intre ferite $i baieti ~i 0 competiiie, inc~rcata
accentuata ~i cl~tiga 22 em in Inal\ime. La baieti cre~terea poate incepe de forme u~oare de rivalitati intre ace~tia. De obicei, fetitele sint mai
cc"a mai tirziu, intre 12 ~i 16 ani $i este mai evidenta. Crq.terea este disciplinate ~i mai dezvoltate din yunct de vedere fizie. Ele au adeseari
uneori impetuoasa ~i se insote~te de momente de oboseala, dureri de o cre~tere ~i dezvoltare mai intensa 1a 11-12 ani, decit baietii.
cap, iritabilitate. Conduita generanl capata caractcristici de alternanta Intensificarea ritmului de cre.5tere $i la ace~tia din urma duce ]a
intre momente de vioiciune, de conduite copilaroase exuberante ~i mo- aparitia de momente mai numeroase de nearentie ee au tendinra de a
mente de oboseala, apatie, lene. Totodata, conduitele copilului se incarca se exprima prin mai putina discipIina ~i tendinte spre reverie, disrragere
de stari conflictuale ce se pot centra pe efecte1e acestor momente de in ore, pierderea timpului de facut leqii, abdicarea temporaE:i de 1a
lene care determina admonestari a tit in familie, cit ~i in ~coaVi - de~i miei sarcini familiale sau ~co1are. In aceste conditii, reaqiile de sanc-
au 0 geneza complexa de cele mai multe ori. ~ionare sau admonestare slnt privite osti1. Dealtfel, se organizeaza
In:rarea Intr-un nou cielu de $colarizare cu noi cerin\e ~i soIicitari - treptat 0 modificare mai de fond a intregii conduite. Capilul incepe
mai di\'ersificate cantitativ ~i calitativ, contactul eu "modele umane" sa fie din ce in ce mai absorbit de petrecerea timpului cu prietenii $i
de profesori, mai diferentiatc, modele de leqii de 0 mare diversitate colegii sai, in cepe sa-~i manifeste mici refuzuri de a participa cu familia
constituie pentrL! etapa prepuberala 0 schimbare generala a cadrului la mici ie~iri ale acesteia, preferind copiii. La acestea se adauga refuzul
de desfa~urare ·a invatarii ~colare. pasiv (se face ea nu Gude) sau activ (pretexteaza ca are eeva de facut
La aceasta se adauga discreta modificare a statutului de elev, fapt sau se irita refuzind zgomotos). Influentele $i sistemul de cerinte al
ce rrage antrenarea in acti vitati ob~te$ti mai responsabile, adeseori acti-
175
174
vreunuia dintre membrii familieise devalorizeaza, rdativ, pentm copil Din punct de vedere psihologic, cre$terea $i maturizarea sint legate
in aeeasta perioada. de numeroase stari de disconfort. Acestea slnt provocate de durerile
b) Pubertatea propriu-zisa (sau momentul culminant al puber- osoase $i musculare, dar au ~i 0 aha natura mai subtila. Cre5terea ine-
ta~ii) ,de rIa 12 la 14 ani este dominata de puseul de cre~tere. Aceasta gala a diferitelor patti ale corpului creeaza aspecte earicaturale ale
intensifieare este mai evidenta intre 11 ~i 13 ani la fetite ~ intre 13 ~i taliei $1 infat;i5arii. Hainele devenite scurte, strimbe, lTIaresc aspectul
14 ani 1a ba:ie~i. Dupa virstele-limidl ale puseului, ere$terea se inceti- rdativ ciudat oalpuberu1ui, ceea ce creeaza disconfort psihie. La acestea
ne$te $i continua ulterior lent, mai muhi ani (pina la 24/25 ani). Cre$!e- se adauga aparitia neplacuta de aenee, transpiratii abunden te ~i miro-
rea este mai evidenta in ina1time (nu are loc in mod propor~ional ~i sitoare, 0 sensibilitate "emo~ionala" a pielii (eritemul de l?udoare 5i
concomitent in toate segmentele corpului) L 123]. Intii se lungesc mem- paloarea in diferite momente emot;iona1e). Toate acetsea cfeeaza neIi-
bre!e inferioare $i superioare, crese $i se maresc articulatiile" apoi cre$te ni$te privind aspecwi general, dar ~i eu privire 1.1 G.ceste mecanisme
trunchiul. De fapt cre$terea are loc mai ales pe seama lllngirii trun- active de dezva1uire <a unor sim~iri ce puberul Ie vrea mai degraba
chiului (toUl$i ba:iatul iese intii din pantalonii sai care--i devin scurti, camuflate. In fine, tabloul disconfonului psihic este suplimentat de cre5te-
apoi din vestonu1 sau). 0 data ,eu cre:)terea trunchiului are loc cre$terea rea gradului de stl:ngacie in mi~ari 5i reactii, determinata de neadjusta-
umerilor :)i prelungirea taliei. La baieti este intensa $i cre:)terea masei rea mi~carilor la propof\iile modi fica te ale corpului afl at In cre5tere
musculare, cre$terea mai intensa $i prelungita (plna la 16 ani) fara intensa.
sa se mareasca mai mult$i organele interne aflate In torace (inima $i c) Momentul postpuberal. La pu~in timp dupa atingerea punctului"
plaminii). In perioada puseului de cre$tere dispare grasimea - cre:)te eulminant a1 puberta~ii, baietii manifesta 0 schimbare in eonduite, ade-
for~a, puterea fizica. Din acest motiv pe dnd in pubertate fetde $i seori intra in faze de exagerare, impertinenta eu substrat sexual, cu 0
baiet;ii sint egali ca fort;a, dupa puseul de cre$tere fona este asimetric agresivitate mareanta in conduite 5i in vocabular.
marcant mai mare 1a baieri. In schimb fetit;ele, mai putin musculoase, Tinerele fete tree prin doua faze demarcate de catre Roussellet [201]
posed a un substrat de ~esut adipos subtire subcutanat, repanizat relativ ca fiind, prima de femeie-copil, plina de eonduite timide $i exuberante,
egaI, fapt ce cia pielii un aspect marmorean. Totodata se subtiaza talia. dar ~i de afeqiune, idealizare de eroi ~i personaje inaccesibile. Aceasta
cre.;te busrul. latre 12 ~i 14 ani se dezvolta partea facialJ: a craniului, prima faza este impregnata de trairi complexe $i ambigue de inferiori-
damura permanenta :)i oasele mici ale m'linii. tate, culpabilitate 5i jena. Tinara fata se simte adesea impur;''l: Dezvol-
P:Jseul de cre~tere este secondat discret de maturizarea sexuala care tarea treptata a feminitatii, inutirea efectelor acesteia, discreta intii.
se in tensifica in jurul ctapei de maximum de cre5tere. :Maturizarea se- apoi mai accentuata, face sa se treaca in faza a doua, cea de femeie-
xuaEl se pune in evident5 prin apari1ia pilozitatii, cre~terea organelor adolescent, cu 0 larga disponibilitate sentimentaEi ~i curiozitate. Tlnara
sexuale, modificarea vocii 5i ineeputul funqionarii glandelor sexuale. fad: devine u~or provocatoare, staplna pe sine, comp1exul de inferiori-
[237] tate dispare. Dealtfel, momentul postpuberal este de trecere 5i in acela5i
Acest din urma fenomen se manifesta 1a feti~e prin menarha (prima timp pu~in diferen~iabil de momentul preadolescen~ei (de 1a 14 ani.
menstra neovulata de obicei) ~i instalarea ciclului, $i prin primele eja- 1.1 16/18 ani).
cuElri spontane (adesea fara spermatozoizi) 1a baieti. la acestea se 2) Adolescenta. Dupa ie$irea din pubertate (de la 14 1a 18/20 ani}
adauga ~i modificarea de voce. De5i in timp exist a 0 oarecare distan- are loe in mod intens ie~irea din societatea de tip tutelar, familial $i
tare (de 8-9 luni) lntre momentul de maxima intensitate a cre5terii $colar 5i intrarea in via~a cultural-soeiala mai 1arga a $colii $i chiar'~a
(puseu) $i maturizarea sexuala, s-au gasit corelatii statistice semnificative ora~ului. Aceasta intrare este complexa 5i dependenta de gradul de in-
intre aeestea (intre virsta menarhei $i cre5terea butonilor bustului, co- tegrare a ~colii In vi.1ta socia1a.
rdatia este de 86, iar intre dezvoharea acestora din urma ~i aparitia Din punctul de vedere al ana1izei noastre, ado1escentul trece de-
parului pubean de 70). Pe de aha parte, dezvoltarea osoasa (contro- asemenea prin citeva stadii.
1abi1a prinatlaseIe Greulich $i Pyle) $i menarha este predietibila. iar a) Preadolescenta. Aceasta este 0 perioada de stabi1izare a maturi-
la baieti virsta osoasa este predictibila de asemenea pen tru crqtere zarii bio10gice. Multi alitori consideraintreaga pubertate ea preadoles-
(scheIetul miinii are aceasta valoare predictiva). cent;a [36]. In aceasta etapa se CODtUreaZa$i se, adlnce$te m.1i lTIult
Momentul culminant al pubertatii este in genere tensional 5i in-
dircat de confuzie. in.~ivi?ualiz~re.1
~tnntel - conturti1du-~e
de sme. Este c.1r~cteristiQ:~~~{onf!i.i~eiA
0 faz.1 de mtensa 9i~ale 5on-
dezvoItire pSlhle.1, IilcarCata de

176 177
conflicte interioare. T.inarul manifesta .inca 0 oarecare agita~ie ~i im-
pulsivitate, unele extravagante, momente de nelini~te ~i momente de c) Adolescenta prehmgita cuprinde tineretul deja integrat in forme
dificultate, de concentrare, oboseala la dort. Expresia fe~ei devine insa de munca precum $i tineretul studentcsc (de la 18/20 la 25 ani). Sub 0
mai precisa $i mai nuan~ata. Pofta de m.incare este inca dezordonata, forma sau aha, independenta este doblnditasau pe calc de a fi dobin-
selectiva $i in cre$tere. Individualizarea se intensifica pe planurile in- dita la aceasta virsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare $i
telectualc $i de relation are. Parerile personale incep sa fie argumenta te dilatare a personalitatii.
$i capzlta deseori 0 validare de genera tie (s-au schimbat vremurile ... Gustul informaiiei continua diversifidndu-se ~i oriemindu-se mai
pc vremea noastra ... !). Incepe sa creasca interesul pentru probleme mul! spre domeniul profesiona1~i cel social [198]. Tinerii (fete $i
abstracte $i de sinteza, dar $i pentru participare la roluri mai deosebite. baieii) sint mindri de statutullor nou [283]. .
5e rafineaza interesul pentru lectura, Elme, T.V., tehnicZi etc. Apare Tot 1a aceasta vlrsta manifesta un oarecare modernism $i simt
m:ai pregnanta dorinta de afirmare personaEi ca expresie a socializarii. nevoia unei participari sociale intense. Viata sentimemala este intensa,
Cerin t<1 de cunoa$tere se secundeaza de placeri in telectual-afective $i se dar relativ instabila. Aceasta este etapa lnvaiarii rolului sexual. Este 0
angajea:z.a atitudinal. In sHqit, experienta afectiva se nuanteaza $i se perioada in care au loc angajari matrimonia1e. Acest din urma fapt
impregneaza de valori. va contura 0 noua subidentitate implicata in responsabilitati legate de
b) Adolescenta proprirt-zisa sau marea adolescenta (16/18 ani, la constituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimita1;ii ca forma
2:) ani). 5e caracterizeaza primr-o intelectualizare intensa (dezvoltare de traire noua. Intimitatea nu se refera, ca ~i identitatea, numai 1a
a g.indirii abstracte), prin imbogatirea $i largirea incorporarii de con- sexualitate, ci $i la prietenie, angajare (Erich Erikson). In mod concen-
duite adulte. Exprimarea independeniei nu mai este deziderativa $i trat, aspectele mai imponante evolutive ale acestor etape au fost con-
revendicatiya ci expresiva, mai naturala. Adolescentul cauta mijloace centrate in tabelele 20 $i 21.
personale de a fi $i de aparea in ochii celorlalti. 11 in tereseaza respon- In ansamblu, perioadele puberta\ii $i adolescentei cuprind cel putin
sabilitaii in care sa existe dificultaii de depa$it spre a-$i masura foqele. trei categorii de reaqii legate de seria de modificari mai sus descrise:
Individualizarea 5i con5tiinia de sine devin mai dinamice [183] $i a) Se dezvolta preocupari ale con~tiintei $i con$tiintei de sine (ca
capatJ dimensiuni noi de "demnitate" $i "onoare". Apropierea de Vd- percepiie de sine int.ii, indusiv schema corporaEi) ca expresie a iden-
lorile culturale este de asemenea larga $i din ce in ce mai avertizata. titatii egoului [209]. Puberul $i adolescen tul fiind confruntati cu schim-
De h 0 forma de evaluare impulsiva critica se trece la forme de eva- bari multiple prin care trec, cu transformarile obiective $i subiective
luare in care cauta sa se exprime originalitatea. Gustul personal are legate de maturizarea sexuala, dar $i de descoperirea dimensiunilor
mai mare pregnanta $i se poate sustine $i demonstra. Intensa este $1 realitaiii sociale - proceseIe de identitate ca $i cel de identificare sint
socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se complexe $i sinuoase.
contureaza treptat, cuprinzind in esenta $i clemente importante ale b) Modificarea $i transformarile ce conditioneaza ie$irea din con-
conceptiei despre lume $i viaia. In contextul tuturor acestor aspecte formi-smul infantil au loc prin opozi'lie, incarcata de cerinia de cautare
exista un dinamism deosebit ce vizeaza transform area (revolutionarea a identitatii, ceea ce face ca sa se tread;' printr-o experien1;a personala
vietii $i a lumii). T.inarul este pregatit psihologic $i se pregate~te moral densa, trecere impregnata de nesiguranta $i de nazuinte puternice spre
$i aptitudinal, 11 atrag cuno$tintele pentru confruntari sociale complexe independenta $i libertate, demnitate $i onoare [237]. Nesiguranta are la
(examene, probe, concursuri etc.) pentru a se exprima ca atare. Totu$i, baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acela$i timp,
structura sa biologica este inca fragila. Se in tregistreaza un revirimen t libertatea ~i independenta fata de relaiiile parentale sint adesea frus-
in virsta a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii trante $i creeaza nu numai nesiguranta, ci $isentimente de culpabili-
(schizofrenie), anxietate $i in cazuri mai rare, sinucideri. In astfel de tate. Acelea$i fenomene au loc $i cu privire la grup. Apanenenta la
situatii, ca $i in cele de delincvenia minora se pune in evidenta condi- grup este competitiva $i adesea tensionala, ceea ce va genera semimentul
tionarea tensionaEi a dezvoltarii psihice, condi tionarea determina ta de de dependenta, dar concomitent $i de independenia $i 0 oarecare ne-
complexitatea vietii $i a ritmurilor ei de cre$tere, dar $i dificultatile sigurania.
de adaptare, de depa5ire agreutaiilor ~i complexitatii solicitarilor socio- c) In 0.1 milea rind are loc gasirea unei identitati vocationale [204]
culturale $i profesionale. In societatile mai putin dezvoltate, pubertatea ce prive$te un fel de autocunoa$tere $i autodescoperire de posibilitati
$i adolescenta se consuma fara acest tablou tensional. sau incapacitati - cu 0 fervoare ~i dorin\a deosebita de autoperfec-
tionare. Identitatea vocationala este axata mai ales pe trasaturi de
178

179
Tabelul ny . .eO

Crc!;jterea
Sumlin I Baia
~;r;:i\a I Sanatato (lra,i1itatc)/ Polta de mlncare Vcstimentatia l\1aturizarea

o 2 3 4 6

10-11 Buna Buna. Prefer1i Vise eu co~mar Nu-i prea place Fetitele ~i biiietii relativ
Vnele migrene, carnea, sosurileJ nici sapunul. Se aleg eu grija hai-I egali cn. maturizare.
dureri de sto- V nii sint foarte nele, Hir1i. gust
dezordonat. insa'i
alimen tele u~or Lejeril. modificare de ta-
mac, dureri de picante, inghe- metieu lo~i ;;i se lie, la fetite (butonii
dinti, 0 boseli tata, dulciurile. spala cu r1ibdare bustului), pilozitatea in-
freevente Detestd. Spana- ceputa.
cnl, pc~tclc, Ii- B1i.ietii- 0 oarecare soli-
catnl, chiar ro- ditate
~iile Fetele - 0 ere~tere inte-
rioara.

11-12 Mai fragila Foarte bund ~i Bun. Adorm re- Baiet!i - ca Interesul pt. vestimen- Puseu de ere;;tere. Baietii
gripe, ce pot continua. pede. Totu~l se rnai sus; tatie cre~te, lipse:;;tc atL'1g80% din talla aduWi
degenera in Ceva mai mare obtine 0 ora mai fetitelc - ceva gustul, In schimo osten- ;;i jnma.tate din greutatea
sinuzite, infee- selcctie. Refu- tirzie de culca- mai sensibile la ta tit ~i bizarerie de Ia 21 ani. Cre~terea
tii de ureehi, zuri alimentare re (unii copii greut1i.tii-rapida la unli
pneumonii, ore- neslatornice. citesc ill pat, ap5.
punnri cald5.,
bune sa-I
;;i (erectii ;;i ejaculari spon-
ion, lllcnillgitcJ Discnjii nlimcn- noaptea, pc fu- aI''' de toaleta. tane). Totu~i oaietii al-
dureri de pi- tare. Predileetii ri~, plni, tirzlu) catuiese un grup mai
cioare, de dinti pt. mincat dup1i neomogen.
de oehi masa
------·-------1
12-13 Sana/atea exce- Foarte buna. Adine, Lun, Se spala mai Ceva mai mult gust. Baietii lntra in puseu'
lentd, rareori Maninca mereu; lmediat mult, uneori I~i aranjeaza. lueru- devin inegali, entuziasm
gripe ~i bron- vorbe~te mult exagereaza.. rile ~i camera, colruI, ~i exaltare.
~ite. Indispo- la mas1i Picp!il.naturiIe, duIapiorul, sertarele.
zitH 1;], fetite- freza, se prefera
menarha clu~ul

13-14 Foarte bU/H%, dar .Foarte buna Ceva mai tardiv. Accep!a!{, ;;i Depcnden to. de prcfe- Fizie frumos, activ in
oboseala inter- !ncepe ~i se Place patul, as- n tilizata baia. rintele grupnlui. gindire. Ina.ltirne earn
mitenta; expe- tempereaza de- culta radio, mu- Din cauza trans- Meticulozitate, freza. egala.. La fete se for-
rienta fumatu- liberat. zica; citesc ina- piratiilor abun- Camera - incep sa. do- meaza. talia inaWi. La
lui. Prefera fruetele. inte de culcare; dentc Ii], sport, mine dnp :;;iactori de 14 ani, 95% din talla
Sanatate per- T1icnt la masa. baietii viseazil. baia cle'/inc cc- cinema la fete. adnlta. VIlii baieti erese
fecta. la 14 ani, Pracerea mesei sport, fetele vi- rinja. Cnr5.te- Petrec mult tirnp in mult, schimbarea voeli,
rareori forma. la 14 ani. sead baieti, ora nia devine ce- camera.. pufulet pe fat1\..
de astm. Chiar Frecventeaza de cnlcarc ~c rinF' internil.. illgrijc~te haincle.
del t merge la cofet1irii. modifiea i~,r, ci-
~coall1~i nu are te~te iIlaiIlle de
nimic, a adorrni,adoar-
me ll~or, v isea-
za mult, dar
uita

11-16 Bunt'i; aenee, Experienta Bun; cite~te Obi~nuita, la Sc aleg cn grijil. haine- Maturizarea intensa 1a
dermatoze ceaiurilor dan- noaptea, uncori tinerele fete Ie, se ingrijesc; baietii baieti, agitatia, impulsl-
sante,
selectiva,
buna,
inte-
se culea. tirziu, mai mult, fete- Invata, sa coasa , in- vitate extinsa, nelini~te,
dificultati de concentrare,
invata. mal bine Ie se preocupa grijirea camerei, cola-
res pt. alcool, seara cle spala tul pa- je; fctele aduna poze oboseala la efort; la ba-
m1ininca inca rulni de arti~!i sau de serii- ieti - primul contact
neglljent dnd e tori sexual.
singur, ingri-
jit - dnd e cu
a.ltii.
16-181 Buna; pericol Experienta ser- Bun, cite~te, Obi~nuit1i.,b1i.ie-
ulcer duodenal, b/hilor dansante uneori insomnii, tii folosesc ma- 1'1pantofi, palton, eio- zat elcluI - sana tate bu-
astenie buna., seleetiva, visuri, eo~ma- ~ina de raS; fe- rapi;
tele se fardea- Fetele grija de toaleta,
aeorda a tentiel na, eehillbru,
Tinerele fete auactivitate
stabili-
hlteres pt. ea- rnri. Invata. pi-
fea, manindl. na seara tlrziu za., sint preocu- serviet1i., portmoneu, nizare de loisiruri, viat1\.
ceva mai ingri- ~i uneori noap- de eamii.~i,
pate de coafura., camed" cartidar
- se ~i fae
del intelectuala.
seXll buna..
a 1;1 1a unii. Orga-
jit, este inc1ircat tea. miini ingrijite eforturi de a avea nn
eu program ~i
nn terrnina ma-
sa adeseori aparat
,o.r~~~_ .l~l_~i~.l=:,
__ .
de radio per-,- ..
caracter $i pe interese $i abia in a1 doilea rind pe aptitudini - in
perioada puberta~ii - pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce mai
mul! ~i identitatea aptitudinala. Foarte sinuos, acest aspect de identi-
tate I1Urealizeaza l:ntotdeauna concordanta il1t1'e interese ~i aptitudini.
T1'eptat, aspira~iile Val' modela spectrul vocational pe axa profesiona-
lizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescen~ei (marea adoles-
ccn~a ~i dupa aceea).

DEZVOLTAREA CON$TIINTEI DE SINE (A IDENTITATII)

Problema principala a perioadei pubertatii ~i adolescen tei este aceea


a identifidl1'ii de sine (personale) sau a dezvoltarii con~tiin\ei de sine.
Dezvoha1'ea conFiin~ei de sine este prezenta ~i in perioada ~co1ara'
mica $i se contureaza pe baza rezultatelor activita~ii ~i a compensat;iei
~i raportarii acesteia la ceilalti ~i 1a cerint;ele lor. Perioada pubertatii
~i adolescent;ei repune problemelc dezvolta1'ii con~tiintei de sine dato-
rita, pe de-o pane, modificarilor ce survin in sistemul general de ce-
rinte ce se manifesta fata de puber ~i adolescent, iar pe de aha parte,
datorita schimbarilor prin care trece personalitatea cu structurile5i
substructurile sale. De aceea, dezvoltarea con~tiint;ei de sine se com-
plica. E yorba de intensifica1'ea percept;iei de sine care are clteVa as-
peete, din tre care: propria-i imagine corporala, identificarea ~i con$ti-
inta egoului, identificarea sensului, rolului ~i statutului sexual ~i mai
ales a celui social (in adolescent;a). Percept;ia de sine ~i imaginea cor-
poraEl devin critice, datorita schimbarilor de silueta, fizionomie ~i
tin uta.
a) Imaginea corporala, af]ata la periferiile con~tiint;ei in copilarie,
devine din. ce in ce mai centrala incorpori:ndu-se in con$tiin1;a de sine
~i lncepe sa fie perceputa ca atare. Fara de imaginea cor}lorala nu se
poate Qrganiza identificarea. Puberii ~i puberele au 0 etapa de scrutare
mai profunda a caracteristicilor corporale ~i mai ales ale fet;ei. E peri-
oada in care stau mai mult in baie, se privesc in oglinda (narcisism).
Identifica amanunte ignorate ale frunt;ii, ale gitului, ale ochilor, ale zim-
betului etc. Oglinda capata noi func1;ii. Dorin1;ele de retu~ sau de mas-
, , , care a diferitelor impuritati ale pielii sau aIte tipuri de aspecte, devin
d:=' ;:j 0
8:2.0';:: evidente, mai intii la {etite. Aceste retu~uri exprima dorin1;a de adjustare
U;-' rr.
cd

u <l) N.:; .. a sine1ui corporal, dorint;a de a aparea agreabil Oi) ~i prezentabil etc.
C'd'-'
)d·....4
~ o....-! 0 V
C)
Totodata, aceste adjustari reprezinta conturarea sinelui social ~i spi-
g 0. .• .0:;:;
.•.• rj I Q) ("j ritual. Adeseori puberii aflati in fat;a oglinzii fac grimase, zimbindu-$i,
'1j ~ I r'
t:
Q)
lo::-'l 0 ::
I/}

"" '" .0 .: '"


~ :..cd
~)~
.-0
cautind expresiile cele mai diferite pe care pot sa le reproduca. Narci-
C ;:;:<
sismul puberal este alternativ critic ~i ingaduitor, cu momente devasta-
N N ware dteoda t~L
I
22
cNI
Identificarea nu este un proces simp1u ~i direct. Copilul ~i-a <,:ons- Expectatia parintilor fata de rezu!tatele ~colare ale eopiilor au de
truit intre timp 0 imagine de sine din experien~a sa genera1a eontu- asemenea un ro! imoortant in dezvoltarea con~tiintei de sine. Mai ales
rata prin ochii celorla1~i. £1 se considera puternic sau slab, cu trasaturi mamele se preocup;( de problemele rezultatelor ~colare. Mamele copiilor
pElcme sau nu. Aeeasta experienta inf1uenteaza imaginea de sine din Cll autocon~tiinta inalta, siguranta In adaptarea ~colara ~i rezllltate
rimpul puseului de cre~tere ~i dinspre finalul acestuia. De aceea, acei bune, au tendinia de a manifesta eonduite lejere fata de eopiii lor,
copii care erau slabi ~i debili inaime de puseu1 de cre~tere puberal, au se mindresc ell rezultate1e ~colare, dar in fa:pt men tin reguli severe ~i
tendinia de .a se vedea mai mici ~i mai slabi dccit sint in realitate; cerint" fa~a de tineri din tcama ca ace~tia sa nu scada atentia £aia de
eei ce erau puternici ~i voinici tind sa se considere ca atare, chiar daca ob~inerea de rezultate bune ~colare. In pubertate, parintii cu expeeta~ie
in timpul puseului puberal au clevenit longilini ~i Erav!. Se preocupa balta suplimenteaza pina la refuz preparatia ~colara a tinerilor (pu-
mai mult de aspectele fizice tinerele fete. Adeseori pubenatea Ie spo- bertate). l'vIamele cu tinericu expectatie joasa au tendinta de a sub-
re~te gradul de auactivitate, dar de nu con~tientizeaza acest fap! dad! evalua capacita~ile acestora ~i trateaza uneori eopiii ca pe 0 povara,
In copilarie nu au fost considerate atractive. ceca ce erodeaza dezvoltarea con$tiintei de sine a acestora. Exista ca
In perioada centrahl a puberta~ii faia este adeseori disgra~ioasa, atare forme subtile de feed-back intre tineri ~i familiile lor, forme ce
privirea u~or neclara ~i se evita contactul vizual. Uneori apar dermatite opereaza pe terenurile G.lltoevaluarii ~i a formarii con~tiintei de sine.
sau acnee suparatoare. Zonele din jurul nasului sint de obicei mai lu- Percepiia de sine alimenteaza ideea de sine. in truclt In pubert::tte $i
cioase, grase. Toate aceste motive constituie obiective de griji ale pube- adolescenia percepiia de sine se modifica ~i se corecteaza mereu, pro-
rilor ~i adolescen~ilor. Nemultumit de infati~area sa, cu porii deschi,;i, cesul de autoidentificare ramlne deschis. * \\7. James a fost primul care
din ce in ce mai stingaci (pe masura ce cre~te), transpirind din bel~ug, a acordat atentie dialecticii dezvoltarii con~tiiniei de sine ** ~i distantei
incalzit ~i agitat, inspaimintat de neindeminarea sa, pEn de acnee, cu din tre "eu" ~i "sine". Personalitatea tatala al carei nucleu devine "eul"
miinile marl ~i greoaie, sensibil 1a arice aluzie, atingere, ironic (fapt ~i "sinele" este prin aceasta, duala. Consta din "eul" cel ce cunoa$te
ce se manifesra prin eritem intens facial) cu pudoare agresiva, cominuu $i este con$tient de "sinelo" care este cel cnnoscut. Sinele cuprinde .3
in alerta; puberul sc indoie~tc de sine, se crede mai putin inteligent, felmi de clemente, sinele corporal material, sinele social ~i sinele spi-
aratos ~i respectat, pentru ca se percepe pe sine cu nemul~umire [223]. ri tual. Sinele corporal material se refera la corp, vqminte, familie,
Percep\ja de sine se poate manifesta ca negativa in cazul progresului camin, cOf\i, obiecte, da;' ~i prieteni, vecini etc., dcci sinele material
~colar slab sau a inadaptarii ~colare. Aceasta, deoarece modul in care se refera la tOt ce poseda 0 persoana. Al doilea, sinele social, consta
puberul este privi! de colegi ~i de profesori afecteaza structurarea auto- din reputatia ~i recunOaFerea unei identitati anume, consideratia pe
con~tiiniei. Intre eleviiunei dase ~i profesori se consti ruie forme de care 0 obtine 0 persoana in mediul sau. Unele componente ale sinelui
feed-back complexe. In cazul in care puberul are 0 autocon~tiinta mai social au 0 mai mare pondere ~i importania decit altele. A~a sint onoa-
inalta dedI atitudinea evaluativa a altora desore sine se sinnc izo1at, rea, reputatia. Sinele social incorporeaza 0 eXiperienta sociala de roluri
depresiv ~i se zbate in a gasi forme de exprim~re care sa aduca accep- ~ide statute sociale. A treia componenta a sinelui este a sinelui spiritual
tare a ~i admiratia. In aceasta optica se manifesta teribilismele, cre~terea ~i se exprima prin c0n~tiinta propriei activita~i, a tendinielor ~i aptitu-
la paroxism Q opozabilitatii, criza de originalitate - uneori sublimari dini10r psihice. Acea"Sta este "sanctuarul emotiilor ~i dorinte1or" (W. Ja-
(in ana, poezie, literatura etc.), iar - alteori - in acte delincvente. mes) este teritoriul acte10r de vointa ~i reprezinta trairile prin care
In orice caz tinerii eu estimatii de sine Inalte [41, p. 86-87] ~i cu o.mul. se simte maio profund in sine insu~i atit P!in perceptia lumii, elt
buna acceptanta in colectiv primesc sarcini sociale-ob~te~ti sau ~colare ~1 pnn procese1e Intelecwale pe care Ie poseda. Sinele are 0 natura
C1J expec!atie pozitiva, eu incredere. Ei l:~i sustin l:ntotdeauna opiniile sociala in toate accep~iile ~i elementele sale componente.
cu in credere. In genere, ace~tia .au mai putine probleme personale. T 0- eu problemele genezei~i dezvoltarii con~tiintei s-au mai ocupat
tu~i exista uneori diferente de estimatie intre elevi ~i profesori cu Allport, J. H. Baldwin, dar mai ales H. Wallon [274]. Acesta din
privire la unii tineri (mai ales in eazul liderilor in familie). Tinerii ce unna a analizat relatia eu-sine in complementaritate ell "alter" care
au estimatia de sine joasa, nu manifesta initiative, nu vor sa se ex-
prime ca sa nu gr~easca sau sa supere pe a1pi - adeseori 0 fac pentru * Maturizarea se extinde pe 0 perioada de aproape 8 ani eu foarte mari variaiii.
** Tennenul sine (sa; In lb. eng!eza) a fost tradus ~i eireula In aseriiuni diferen-
dl nu vor sa atraga atentia. Au probleme personale legate de dificul- ~iate; in unele eazuri se difereniiaza "sinele" de "minele«, al doilea avlnd aeeepiia
tatile lor. mai aeeentuata de sine material. Altiidatii ~sinele~ se folose~te in sinonimie eu eon~tiinia.

184 185
este, figuraliv vorbin'd, oglinda "eului" sau a "sinelui". Rela1;ia eu-alter Ceriniele complexe ale condiiiilor la care trebuie sa faea faia tinarul
proiectiva ~i efectiva (adica eul proiecteaza asupra altora propriile sale
puber sau ,,:-~?lescent pOt f} depa$ite $i de~e~.mina const~tuireAage ~nst~~-
insu~iri, trairi, sentimente, inte!l1;ii, aspira1;ii etc.y este sociaEl - caci men!are pSlillce adecvate III caz.~.l,ada;Ptar:l bune .. E;;:lsta .:nsa .$1 dlfI-
se constituie ln cadrul ~i ln limitele impuse social. E1£ ~i alter slnt con- cultaii de adaptare, ~colare, famluate ~1 soclale ca $1 SltUaill de madap~
comiten1;i in con~tiinta inseparabila *. Alter are 0 natura duala (tu ~i tare 9i chiar de dezadaptare, adica de deteriorare a Unor structllfl
eu) $i reprezinta afirmarea autoritatii societalii ln raport cu persoana. adaptative deja formate. [237] Acestea din urma se manifesta cu atlt
Ivlatricea rela1;iilor sociale este reprezemad: de alter, care implica inte- mai "delicate" ca evenimente psihice cu elt exista 0 iradiere a dez-
riorizarea contextului socio-cultural In perioada pubertat;ii ~i adoles- adaotarii In structurile psihice mai 1argi. A$a, de pilda, frustraiia cre-
cen1;ei. Eul ~i alter pot sa se afle in pozi1;ie convergenta ~i divergenta. eaz~ 0 forma de dezadaptare, stari depresive. Or, acestea afecteaza
Convergenp 1Otala, greu de ob1;inut, 5e traie~te ca sentiment de impa- conduita un timp mai mult sau mai pUiin larg ~i, dupa ce situa1;ia de
care, lini~te ~i fericire - starile de divergen1;a -- se regasesc in COI1- frustrare s-a consumat, altednd reaciiile la situaiii optime, reduelnd
flicrele de con~tiin\e ~i se traiesc sub forma de mustrari de con$tiin1;a, astfel oponunitatea ~i calitatea lor. Cu elt <1ceasta extinqie este mai
remu$cari, sentimente de culpabili,tate [184]. Desigur, se pune problema Vasta, Cll atlt [ona ei de antrenare in resorturile de baza psihice cre~te
iD ce masura este ~i ramine alter nealterat, In nuc1eul con$tiin1;ei $i mai mai multo
ales al con~tiin1;ei $i al constantei morale. Cea ma; mare influen1;a a In fine, identitatea sexuala se dezvolta discret, influerttata intens de
sinelui In relat;ia cu alter se manifesta in atitudini. Sub aceasta in flu- modelele parentale ~i materiale, fiind la Inceput difuz integrata In sub-
enta se contureaza eul prospectiv. ,Proieqia acestuia eSJte foarte puter- identitatea familiei. In acest sens, b3:ieiii care au un model parental cu
nid. Identitatea prive~te con$tientizarea distaniei dintre eu (sine) ~i masculinitate redusa, au dificultat;i de identificare. Cei ce au un model
alter. Exista unele diferent;e intre identificare ~i identit3.te. Cl~tigarea parental puternic conturat ea masculinitate slnt mai siguri de ei, mai
identit8.iii este precedata de identificarea pe care 0 face eui ca directie, lncrezatori, protectori, re1ax'at;i, exuberanti, calrni ~i chiar fericiii. Pro-
ca densitate ~i consistenia de abilitat;i, de aptitudini ~i de situare se- fesorii au mai pUiine momente implicate In dobindirea de roluri se-
xuala - toate acestea sub semnul schimbarii. Elll (egoul.) devine in xuale [157].
aceste condi1;ii consistent $i multidimensionat. Tinerele fete au 0 siwaiie mai complicata, deoarece rolul feminin
V. Pavelcu [169, p. 122-127] adauga acestor feluri de considerat;ii este el lnsu$i In schimbare pe plan social. Exista modele feminine di-
ideea ca dinamica personalitat;ii reflecta;ta In construC\ia de sine apare verse: tradilfionale, de tranziiie ~i moderne [280, p. 353-379]. In
ca sUpllsa unui ritm necontenit pe care autorul citat 11 asemuie~te unei genere, tinerele fete cu iclentificare feminina tradiiionaia sin! mai in-
pulsat;ii similarc celei cardiace de sistola ~i diasistola - polarizare ~i carcate de conflicte. Daca modelul matern este tradit;ional, identifi-
depolarizare a relat;iei subiect-obiect, individ-lume, eu-lume. carea este mai pasionala ~i faciVl, claca model ul ma tern este modern,
In perioadele pubertat;ii ~i ale adolesceniei so contureaza separat;ia tinerele eu iden!ificare tradiiionaia au dificultavi de iden tificare ~i
dintre planul real-obieetiv al lumii ~i vietii ~i planul subiectiv ca spat;iu identitate mai mari. !n cazuri In care identificarea este de model tra-
al con$tiiniei $i a1 reprezentarii lumii. In acela~i sens so diferentiaza diiional, tinerele in cauza sint mai centrate pe imbradiminte, far-
planlll mentalitaiii diferitelor grupuri ~i generaiii, ca ~i mentalitatea dare, sint mai mult preocupate de rolul femeii (rolul biologic), ~i de
de bun simt de maxima circula1;ie. Con~tientizarea acestora serve~te casatorie, camin, .familie. Ele privesc rolul feminin ca restrictiv de
drept ecran de confruntare cu propriile opinii ~i cu mentalitatea per- libertate, au pUiine interese ~i tree prin dificultaii in a face prietenii.
sonala. [249] Aceste forme de relat;ionari dintre subiectiv ~i obiectivul In schimb, exista tin ere care se identifica antifeminin. Acestea au 0
condiiionat social determina 0 tipologie discreta printre adolescent;i. autocon~tiint;a autorejectiva ~i eu identificare pregnanta privind aser-
Departajarea subiectiv-obieetiv, ca atare, este conditionala partial de' virea profesionala ~i sociala. Uneori Sln! paqial defeminizate. !ntre
insu~iri de personalitate dinamice ca expresivitate, dinamismul ~i ex- aceste doua tipuri de tinere fete exista un grup de adolescente preg-
pansiunea personalitatii ln viaia activa, dar ~i de cuno~tiniele achizi- nant feminine, dar Dare se simt atrase de roluri tradit;ionale masculine.
t;ionate de tinar. Tinere1e care fae parte din aceasta categorie urmeaza cursuri ~i 0 pre-
pararie profesionala Ingrijita ~i adeevata pentru roluri1e spre care as-
* Atragem din nou atenlia asupra concep\iei triontice expusa de E. Pamfil ~i Ogo- pira, dar deseori eonserva ~i roluri tradiiionale feminine in mentalitate
descu. Bazele relaliei duale eu-alter se contureaza in perioadele timpurii ale ontogenezei,_ (atitudini tradit;ionale - privind casatoria ~i maternitatea).

186 187
Procesul formarii con~tiintei ~i alltocOil$tiintei se adjusteaza ~l prm
raportare la cei din aceea~i generar;ie.
T reprat se organizeaza In adolescent;a 0 serie de categorii percep- penden~a de mentalitate (valori). Aceasta se realizeaza prin devalorizarea
tuale ca sistem personal de cunoa~tere (Tangillrii) pe care Kelly Ie-a unor idei considerate valide In copiElrie ~i a unor obiceiuri care devin
numit constructe personale. Ideea a fast preluata $i prelucrata de Stroe .considerate invechite sau demodate ~i slnt tratate ca atare de catre
IVlarcus ~i Ana Catina [140], care au abordat £roblemele sistemelor puberi ~i adolescen~i. In adolescen~a se manifesta opozi~ie fata de ru-
de intercunoa~tere la adoleseent;i. Centrat pe Intreag-a teorie a intercu- tina, deprinderi, invar;are, care digera in ne~tire erice. Opozitia este de
Doa~terii, din optica interculturala a operat C. IVIamali lDtr-o lucrare: faot l'ndrepta ta impotriva stabilitatii, a fonei cerin~elor ce regleaza
referitoare 1a in tercunoa~tere [139]. yi;~a in mod meschin, rutinar ~i echivoc. Opozilia lmpotriva banalita~ii
Fara lndoiala, atitudinile ~i opiniile far;a de sine ~i far;a de ceilalr;t 9i a mediocritatii constituie un 111semn al formarii aspiratiilor spre auto-
definire in contextul lumii in continua schimbare.
constituie un teten complex al subiectivitar;ii. 1. Feadn [189] a atras
atcnlia asnpra prezentci un or di~ee evaluative ~i apreciative, ceea ce Independenia emotionala (de apanenenia ~i confOr,t afecti v) este
se apropie de conceplia mai sus expusa. In ceea ce privqte aiitudinile,. .dificil de dobindit mai ales in cazul tinerelor fete. Dependenta afectiva
acestea poseda cel putin insu$irile de: direqie de opt;iune, grad de ca ~i dependeni'a material-economica sint deosebit de active fata d,~
intcnsitate, eficacitate ~i coercnta eu alte atitudini. H. Eysenck a sem- parinti in puberta te ~i adolescenta ~i complica obiectivarea tendin~e1or
nabt 0 bipolaritate factoriala In cazul atitudinilor, bipolaritatc ce se :naturale spre independenta. In pubertate intra in stare critica, totu$i,
consuma intre prag-matismul situa~iei (~i evident presiunea consecin~elor dependenia afectiva. Puberii Incep sa se indoiasca de profunzimea afec-
atitudinii pc plan practic) ~i contextul tcoretic filozofic la care a aderat ~iunii parentale. Aceasta Ii se pare lipsita de tensiune, interpreteaza
con~tiin\a. Atitudinile sint componente foarte mobile ale personalitar;ii: momentele de ignomre sau de neaten tie ca e;<;:presii ale lipsei de afec-
legate de succesiunea curenta ;1 evenimentelor, situa1iilor, dar ~i a a-spi- ~illne, iar momentele de grija ~i interes, ca intrusiuni in viata personaEl
ra\iilor, idealurilor, conccPliei despre lume $i via\;;l. Ado]e5centul se pe de-o parte, ~i ca aote de rutin a $i obligatie, pe de akl parte. Dupa
caracterizeaza printr-o mobilirate evidenta a atitudinilor implicate in astfel de evaluari, tlnarul se simte vinovat $i ran. Totu~i reia procesul.
cnnimcnte, dar ~i printr-o nuelearizare arzatoare a atitudinilor impli- Relar;iile dintre parint;i par de asemenea plate ~i banale ~i indircate de
cate in nueleul con~tiintei a nivelului social ~i spiritual. Autoevaluarea compromisuri. Disponibilitate3. afectiva a puberilor ~i adolescentilor este
acestei realitali subiective, a lumii atitudinilor, este cen mai rigid:;' foane larga ~i incarcata de aspiratii ~i speran~e - ideale ~i necompa-
decit evaluarea legata de realitatea exterioara. rabile fala de ceea ce vad. Expectatiile pe acest plan sint foarte inahe.
Rczumind, idcntitatea ~i idcntificarea se nuclearizeaza intre 11 ~i Relativ inalta estc ~i sugestibilitatea. In fine, dependenta material-ec:o-
13 ani, in cautarea de sine - (conflict puberal), in perioada dintre nomica (instrumentala) devine greu de suportat de$i creeaza condiiii
14 $i 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare) 5i se consti- de exercitare de mici acte de independenta. Multi tineri au un mic
wie subidentitatea culturala, intre 17 $i 20 de ani se realizeaza pre- buget personal care Ie este oferi,t saptaminal, lunar sau la cerere (oca-
~arar;ia profesionala (prin conflicte de rol ~i statut), orga~izindL1-se zional). Independen~a material--economica se contureaza ~i se integreaza
wbidentiratea profesionala (aspirativa) ~i in perioada dintre 20 ~i 24 ea aspiratie in identificarea vocaiionaia spre 0 profesie ~i alimenteaza
de ani integra rea profesionala prin stadii de practica ~i exercitarea proiectele de viitor ale tinerilor. Procesul acesta de apropiere ~i in te-
profesionala (prin conflicte de integrare socio-profesionaIa). grare se realizeaza in perioada adolescentei, fapt ce face ca subidenti-
tatea familiala sa capete noi consistente $i sa se apropie de subidenti-
b) Ie~irea din conformismul infantil echivaleaza eu cl~tigarea inde- tatea aqional responsabila.
penden~ei. Intmelt exista cel putin !rei feluri de dependen~a : material-
economica (instrumen tala), emotionala (de confort, afectiva ~i de apar- c) Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca 0
tenent;a) $i de mentalitate (valori), dobindirea independentei este com- .descoperire de aptitudini, capacitate ~i abiEtali - apoi ca preparatie
pEcata ~i conditiQnata de ce anume se considera in societate ~i de catre ,activa direqionata - ipregatire pentru examene de admitere in institute
parinti $i colegi ca inseamna independenva {limi tele acceptate pe aces! de invatamint superior, sau preparatie profesionaia activa suplimentara.
plan). Exista 0 conditi<mare a ci~tigarii independentci prin modele1e de Viata sociala este Incarcata de experienta ~i modele profesionale (voc0.-
acest gen care intra in zonele de observatie ale eopilului pina la in- \ionala). Modelele profesionale se considera ca accesibile prin efoft in-
trarea in pubenate $i adQIexen~a. Prima care se dobind~te· este inde- telectual ~i practic, de munca ~i randament, dar ~i ca fiind conditio-
nate de aptitudini lnahe. In fapt, are impoftan~a deosebitaln aceasta
188 problema presiunea sociaia profesionala care se manifesta prin solici-

189
cate in eonceNia despre lume ~i via\,~L Etapa a 3-a este "realista", de
tarile sociale profesionale mai evidente (reglementate ~i relativ diri- cristalizare rezolutiva, adica de ,specificatie, incarealegerea se parti-
jate prin Iplanurile ~i proiecte1ede dezvoltare 'sociala). Influenteaza ~i cularizeaza ~i se incepe preparatia profesionala, mai profunda, ce va
moda, aspiratii care se manifesta in mod individual il1 famiEe [204] duce la conturarea subidcntitatii profesionale ~i social-,culturale lncar-
sau in mediul ei, dar ~i in ~coaHi etc., faptee seoglinde$te In .densit<t- cate nu numai de roluri ~istatute deziderative, ,ci ~i de iCuno~tinre, ap-
tea de inscrieri la concursuri de admitere - pe loc disponibiI. Se men tine titudini ~i abilitati mai adecV!ate la aceste rolmi ~i \Statute.
ca atare a oarecare noncoincidenta ,l'ntre of en a sociaEl-profesionala
si aspiratiile profesionale particulare. Fenomenul 'ca atare se manifesta
datoritacomplexitatii reale a problemei orientarii ~colare ~ profesio- r.U\TUR1ZAREA TIMPUR1E $1 1IATUR1ZAREA TIRZ1E
nale. Ritmul de dezvoltare social-industria!;l ~i perimarea profesionala
care se creeaza pe marginea acestuia dezvolta 0 mare mobilitate ,a di- Maturizarea biologica (sexuaEf), intelectuahl ~i moraHi nu se realizeaza
viziunii sociale a muncii in tarile cu ritm activ de dez\'oltare, eeea ce concomitent, de~i exista tendinte interne puternice de 'a se miqora de-
creeaza posibilitatea de '<Ise face virari profesionale - ~i preparatie calajul transversal intre acestea. Exista foarte numeroase studii privind
corespunzatoare - la toate nivelurile de virsta. Sistemul de invatamlnt caracteristicile maturizarii in directiile mai sus menrionate. Din an-
este destul de deschis indtsa permita mi$cari pe orizomala ~i antrenari samblul acestora reiese ca tendinra de cobor:lre a virstei de maturizare
pe verticala. Preferinta pentru unde obiecte de lnvatamint [152, sexuala (ie securrdeaza in multe rari {dezvoltate ~i in curs de dezvoI-
p. 157-158] constituie un punct de plecare pcntru substanrializarea tare) de 0 accentuare a puseului de ere$tere, ceeace duce la modificarea
cerintelor de cuno~tinre implicate In ISUbidentitatea vocational-profesio- lnalrimii medii a tineretului, dar ~i la 0 oarecare modificare (cre~tere
nal~l. i\ceasta latura a rolului prospectiv profesional se contureaza mui u~oara) a fragilitatii psihice lasistemul cerintelor sociale-~colare prin
devreme decit aceeace include aptitudinile profesionale. Gh. Iosif, P. Ene precizarea cerinteior socio-morale. Se semnaleaza cazuri ceva mai nu'
[106, p. 98-99] atrag atenria asupra tri'adei: pregatire profesionala meroase de maturizare morala intlrziata sau de inadaptare sociala. To,
(cuno)tinte mai ales, n.n.), formare multilaterala (stimulare a rezervc- tu~i este In cre~tere aportul social al tineretului in tarile socialiste in
lor genera Ie dedezvoltare atitudinala, n.n.) ~i antrenare a capacitatii de WI'S de dnvoltare In primul rind, apoi in iarile foarte industrializate
adaptare laspecificul sistemului de munca industria!;1 pentru a se ga- din Europa Occidentala ~i in S.U.A. Aceasta ie~ire In arena :a tinere-
ranra 0 buna integrare profesionala. A. Liiceanu [132, p. 51-52] a tului exprima 0 mai timpurie maturizare socialacarese datoreaza unei
basi t, prin tr-o cercctme ,concreta, 0 mai mare dominarie a iden tificarii mai largi dezvoltari a instruirii ~colare a tineretului ~i a unei mai com-
psihoemo\,ionale la Jete ~i 0 mai pregnanta identificare p5ihosociala 1a plexe dezvoltari a politehnizarii, dar ~i edueatiei sociale cetatenqti $i
baieti (con vertibila cu identita tea socioculturala). patriotice.
Accesul tinerelor fete la viata profesionala este egal cu al tine- In tarile socialiste exista 0 severa proteqie a tineretului de depen-
rilor in Romania. Totu~i, la unii~i la altii alegerea profesionala, in- denta de droguri, dependenra ce se extinde In anumite tari ca 0 plaga.
teresele profesionale slnt relativ neclare p:lna la 14 ani si se concen- Studiile mai vechi ale lui N. C. Burstin [32], ,cele mai recente ale
treaza mai mult pe aspeetele romantice ale profesiunilor, ignorind ca- lui J. M. Tanner [247, p. 9-12, 248, p. 85-89] semnaleaza carac-
racteI'nl rutinar al exercitariiacestora. De 10. 14 ani, orienta rea pro fe- teristici reIativ diferiteale copiilorcu maturizare sexuala mai timpurie
sionala devine mai pre santa. T:lnarul se angajeaza in efonuri mai foca- sau mai tardiva.
lizate de calificare, ceea ce creeaza 0 experienta importanta. Nu se Au fostsemnalate aspecte subtile legate de atitudinile colectivului
altereaza viziunea romantica a profesiunii nici :In pcrioada adolescen- fata de retardul ~i avansul de maturizare. Evident, caracteristicile tine-
tei prelungite. Interesele ~i alegerea profesionala trec (dupa Ginzberg ~i rilor 'care se aHa inavans de ere~tere ~i maturizare, foqa ~i rezultatele
col. 1951) prin trei stadii: 1. stadiul fantezist, ce acopera :In- lor, vizibil mai mari la performantele sportive, in competiriile fizice
treaga copiHirie pina la aproximativ 11 ani ~i se caracterizeaza prin tot sau intelectuale ii impune ~i Ie creeaza autoritate ~i acceprie sociala In
felul de preferinte (pompier, doctor, buditar, militian etc.). Aceste ale- grup. In 'schimb, tinerii cu intirziere de maturizare ~i cre~tere resimt
geri sint de profesii ee se exercita in viata ,de fiecare zi $i de contact cu acest fapt nu numai prin mentalitatea ce 0 exprima (mentalitate in-
publicul (de servicii) ; 2. De lacirca 11 ani la 16 ani se ccnstruiesc pla- fantila), ci ~i printr-o nelini~te ~i un disconfort evident privind nor-
nuri de alegere bazate pe interese care nu Intotdeauna sint acordate malitatea dezvoltarii lor in 'COmpara1;ie eu altii.
CD aptitudinile - in schimb se acorda eu aspiratii mai ge:1.::rale impli-
191
190
Dad!. exista cazuri de pubertate timpurie prea ,distaniata in marea aoul1;i este opozanta ~i nesigura, integrarea in grup este simbiotiea ~i
masa a tinerilor intr-un colectiv, tinerii cu pubertate timpurie 'se sinH secllrizan ta.
singuri, izolar,i.
Se pare di in astfel de cazuri, pr~cocitatea nu este de prestigiu, ,ci
h ctapa adolescenr,ei, relatiile' dintre fete ~i baieti siut mai putin
distantate, pot sa se organizeze prietenii de grupuri mixte, eonduira
oarecum de ie~ire din comun (ciudata), ori aceasta din urma este aItEd scuaEi intra in faze de timida organizare. Prieteniile cu tinerii de ace-
privita, ceea ce face ca cei in cauza sa \Simta oarecare jena ~i disconfort lasi sex sin t pline de confidente ~i se organizeaza pe prcocupari comune.
psihic ~i sa caute mijloace de aparare ce se exprima prin conduite de Atirudinea faia de adulii picrde din opozabilitate, integrarea in grup
mascare stingace, cum ar fi pozir,ia aplecata de spate (tinere1e fete) pen- este competitiva $i de generaiie, pEna de aspira1;ii anaIre.
tru a ascunde proeminenr,ele bustului, conturarea siluetei. Pentru 'cre~· . In etapa adolescentei prelungite, relatiile ,clintre fete 5i baieri slnt
terea ~i maturizarea tardiva sau precoce se modiEdi nn numai menta· mai relaxate, eontaetelemailargi$idiverse.prieteniile mai selective.
litatea celor aflaii in acestesitua1;ii, ci ~i poziiia ,socia!)i mai larga din Atitudinea far,a de adulii este mai de acceptania diversificata 5i mai
colectiv. Pozir,ia de acceptat, tolerat, neglijat ~i rejectat" intr-un colec- perm£siva. Integrarea in generaiie este afectiva, IndlTcara de idealuri ~i
tiv este dependenta de numero~ii factori pe care i-am meniionat. aspiraiii. Cum spune M. Debesse, adolescenta apare prin toate acest~
Dezvoltarea maturizarii sexuale este iDsor,ita de expansiuneJ. \'iri- ca virsta entuziasmului ~i a eX3.ltarii ce lnlocuie~te nelini~tea specifica
!itaiii, erotizarea senzorialitar,ii $i a fanteziei. La puberi virilitatea este pubertalii.
relativ impetuoasa. La tinerele fete se ccnsidera di este mai ambigua $i De~i etapele pubertatii $i adolescentei sint travcrsate de numeroase
difuza. Erotizarea vieiii in pubertate estesinuoasa, impetuoasa $i ten- probleme si de un ascutit simt de opozitie, manifesta sensibilitate la
sionala, avind In vedere faptul d: exista In viaia sociahl 0 subext::itare educar,ie, politete, la modalitatile de conduite mature, la responsabili-
erotica ~i 0 permisivitate foarte diferita de la un mediu de cultura 10. :2:ti, inc1usiv sexuale - wate acestea fiind deosebit de imponante pen-
altul pe aceste planuri. :ru "ia\:a de familic de mai tirziu.
In pubertate, erotismul este dezvohat, sexualitatea nematura, con-
Dezvoltarea senzorial-perceptiva trece de asemcnea prin schimbari
cluita sexuala este inca primitiva ~i impregnata de afeqiune infantiEi,
importante. Degajate de tensiunea ~i necesitatile ir;1plicate 'in adaptarea
tlnarul este fiziologic matur, dar sexual steril de cele mai mul te ori.
la sarcinile alfabetizarii - capacitaiile senzoriale i~i restructureaza me-
Pe planulcomportarii sexuale, tinarul este indrcat de anxietate ~i In
canismele incarcate de noile Insu~iri dobindltein perioada anterioara
acela~i timp de culpabilitate.
parcursa. Acest proces de restructurare este secundat de maturizarea
In adolescent a, erotismul este dezvoltat, de asemenea, dar ceva mai puberala, fapt ce ,-a conferi senzorialita1;ii 0 evidenta erotizare. Aceasta
inhibat ~i staplnit voluntar, afectivitatea este In curs de maturizare. se exprima mai mult in sensibilitatea vizuala, auditiva ~i tactiEL Mo-
sexualitatea este matura, conduita sexuaLl este in curs de dezvoltare dificarea sensibilitatii vizuale evolueaza In direqia dezvoltarii cimpului
irnpregnata de nelini~te, tinarul este matur ~i viri!. Pe planul COI11-- '\-izual, a praguriIor absolute ~i diferentiale ~i In cre~tereacapacitatii
portarii sexuale se organizeaza ceva mai bine responsabilitatea, persista de a \-erbaliza si simboliza impresiile vizuale,ceea ce va duce in eon-
grade diverse de anxietate. tinuare la capacitati mai inalte de percepere $i evaluare. Sensibilitatea
tn adolescenp prel ungi di, erotismul este dezvoltat ~i educa t, afec- '.-izuala devine de 2-3 ori mai fina 1a 13 ani, dedt la 10 ani. Cresterea
tiunea puternica ~i marura, sexualitatea dezvoltata, eonduita sexuala cimpului vizual este asimetridl (adesea eu dominania de stlnga) 5i are
mai larga ~i complexa, virilitatea deplina. Pe planul comportariise- aspecte particulare pentru diferite culori. La 'culoarea galbena sau al-
xuale poate sa in tervina dlsatoria ~i reglementarea vieiiisexuale,crearea bastra capacitatea de identificare la diferire intensitati in dmpul vi-
intimitaiii. zual devine mai fina 1a 13 ani. Mai pUtin evidenta este aeeasta capacitate
In etapa pubertatii, relatiile dintre fete ~i baieti sint distanpte mai 1a culorile rO$U ~i verde [238, p. 225-257]. In genere, culorile ineep
ales in momentul culminant al maturizarii biologiee [183]. In schimb, sa intrt in sistemul preferential In domeniul imbradlmintei, al alegerii
prieteniile eu tineri de ace1a$i sex sint, la fete, foarte tandre, afectlloase, de obiecte personale, In colorarea modelelor decorative din desene etc.
U$or capricioase, iar 1<1baieti afeetuoase $i strinse. A titudinea faia de Vederea In profunzime 5i finelea discriminativa vizua1-observativa ere~te
mai sim1;itor In perioada adolescentei, acuitatea vizuaEi purind fi valo-
• PoziTia sociala in colectiv se stabile~te prin teste sociometrice. CreatoruI acestora rificata social maximal in operatiuni de asamblare (microprocesoare sau
este L. ]. Moreno.