Sunteți pe pagina 1din 58

Fericltul Arhlrnandrit EPIFANIE TBODORO.

PULOS

FiUrl.IkleI ORlJIO[)() xe

- ell ShteRIJflft bR~(\OSlJl'e -

ReI.atlimr5nte de ciiB:iitorie C4s3torlaclviUi .Avortwil:e

Traducere din Urn ba dena

de femschim. ~t,efarl LacosciTitiotul

Sch ihil Lacu Sfalllu'l Hunte Athos 2001

CUPRINS

Rela,Uile inainte de casatorie ' ' '.'.' 15

Autorl raorali la omucldere , , , 21

Necasatori.a ~i fecioria difera

sau se identified 28

Biserica. Si nasii ., '.'." •••. " .••.•••• ' "', '.'."., •. " .• 45

Avorturile .' •••••• " .. " '.'." •••• " .••••••• ' "", '.'."., •• " .• 70

Avotlturile $i Biserica 75

'Nu omorl pe u Till: I. din acestla ce iiaI?' 82

Avorturile !;ii statui 84

Din nou despre avorturl 9 I

':Nu·mi. pute~i ucide copihrr 98

Embriol1lul uman "se lnsutleteste'

de la zamtsllre. sau mai tarziu? 108

In roc de postfata '.' 120

Prolog

~ J\ mGolel~ :U~'~i~$e ~n ciirtiC~ca .• 8.0easi:a s-a.~ .p,ubli. T"cat mal mtiil In ZloclJJl rellglo5 21.1 Atenet 'Presa

ortodoxa'. Eooullor a il1lltrelcut orice aseeptare, Alciituite in urma uner tndemnuri-rugamintt ~I adresate mai ales dericilor, Jeredau lndependente umd de altul,. ca. sa He mal 1<:'1 indemima celor ce le VUi" folost in infrunwea 'teorillnr' potrivnlce, Unli. dinue eel care ml Ie-au cerut, intre care sunt cEllar $i ierarhl, mi-au declaJat ca i$i tau raspunde.rea publicarii lor ...

cere de mali sus se riefem la cele trel artieole despre 'relakiile inainte de caMltolie'. insa am eonsiderat OPOttun sa nu mil opresc doar la repubUauea aeester adicole, ci sa adaug .si alte artlcole ale mele, publlcace mal demuR saai malireoent, ee se rdera ami til. sublectul casatorlel civile, cat ~I la eel al avortlln1l1or. Astfel cicl Iii I chestiunilor eercetaee ae va blrgi $i cititorii vm avea mal mult fclos,

Cele mai multe din aeesteamccte sunt cu.pJ'ill:llse in a doua edi~le aca~1 mete ·Artioole - Studii -E'Pistdle", tnmul t dar cartea aceasta s-a oferit in dar /?L din motive economice, nu e cu putinta sa, se afle usor, De.atcia aparut necesim.tea practica a edi.tariii celei prezente.

cartidca aceasta este inchillata, ca 0 recunostlnta. mat~1i mele ~surorii tatalui meuj MexandraE. Tendo" repulos, la lmpllnlrea a trei ani de la adormlrea el intrtl Dornnul. Spurn ca '0 recunostlnta, deoarece nu a fost In mod slmplu '0 femeie cuvtoasa contemporana, petrecandu-si vlata sa in fed one sl Intreagii Intelepclune, in rugaclune, posttrt, privegl1erL rele patimiri de bunavoie !.iii in dlferlte faced de blae nezgomctoese, ci a ~i slujit lntotdeanna CIA 0 ravna de nedeserts. cu 0 iubire deoseclta ~i eLI 0 ran} abI1legil~ie atat pe nevrednicia mea, cat sl pe taU prietenll $i ucenlctl mel In liristos, pentru care ell cea mal mare dragoste a cheltuit ,,15-8 cheltuit pana la ultima ei sufilar,e" Locuind impreulla cu panntli md ea s-a darult in mod ,special nevrednielel mete ~t de la varsta mea copllareasca ~i :pana la sava~j~ eLa fost in'gernl. pazitor fill vietH mele",

., Comp<ltri.otul$i prletenul meu M·e·letie, mit~opoli.tuL Nioopolei. care a cunoscut-o mdeaproape pe aceesta femete cl.lv!oasa. vorblnd la inmormantarea et. <1J rcecl"t laconic, dar cu Q "preciZile fotografldi.", chlpuL et, Ouvatiitarea s-a pubUcat. in Revlsta "Mi:'lrtlUrle, orl:Qdo;q\i", e<ili· taw, in Levcos!ia C~pl1JlllJi mr, din sept.-<!!ec. 198,3, pp, 31-32).

RepubUcal1l1 din ea cateva extrase dlintre ode mal grait.()aJl"e;

.... As~Z!t ii1nalnt.ea adormltet roa.beli lui Dumnezell~ AJe.)iandra, cw~etla. 'caW! roadaare de censemnet dreptul DatatordJe pla.ta, dar $i desavir~iJtul scriitor aL tuturor f<:lpteh)r bunt: -~:;j a1 valorii l'i.ecitrei lapte bune in parte >- Domnul llsus lilristoo. laadormlrea roabel SaleH.

Am.C1HlOscut - din spovedarnile el facute din. waUl inirns; toata Ibos~Ua dragost.ei COl 0 ave a lata de Dumne:reUJdin fi"age.di\ pruncte tQata evlavla $1 toata dafuil"ea el, Am cunoscet ~i am cA{;tLgat expel'ien1a despre osteneala ce 0 depunea pentru drumLiI el personal, pentru drurnul membrttor familiei ei (i:nsemnare:aici se It:ltelege familia ntai la,rga, cea cunovniceasca a el, deoarece eO! nu si-a intemetat Co famine: personala, d a ales calea l:iIe<:asa~.onle[ in J'Iristos)'

in amd 1949 cind, mnar fUnd de 18 .ani. am p~rasit casa parLnteasca din Kalamata. unde Iccutam, ca a.a merg 'Ia Atenasil studiez Tealo.gia, a fast pillS! In fa~ dilemei: sa :mmil1l:i In. KaJamata ~i sa in.gujeasca de mama et bol-

Inai ales a] r;]irint~l!li Ep'lf9Jnie - sl pentru drumu] t~hiroli' I1l1ol"dlJillo vni~ti ail Pll'inlell.d EpiJanie ...

in acel3.$ltlmp .$ti.u (nu 'cred', ,ei in ,cUpa aeeasta "$liu') ca bogi1~ia. l'ooll'lclei rartntdui t:plfanie 'este rodul. madl smerenft, dmgost.ei. jert. fe'lsl eVlav;Ie:I adonnltel reabet liui J!)uIlfnID@.zel.ll-A1iexaJlldra. Daca 'If".Jllrin· te'l.e ~pl'fanle este 'cleric.se datior~~e mam intal C:hellu1id'i Silillll'llilinirii DomTlIIIWu'l. Dar 131 cheillarea,:;;i ilQlJlrlilimlare:a IDomnului. pe Que m~,a priltl'lt, au oonbUndt $1 rosadunjl.e ~ii Q!'ulla durer'e <II rOilbei hd IDum· n'e~u - Alexandra. Ma'i stlu inca (nu s:P~n, ",cred'. 01 spun ~tJu") di adormita 'llI)abalul Dlmmn!e:zeu - AI.cxan.<:h::a a fast pentru fi_rjntel'e Ep~ifa:nle ceV.i!Ij ml.il~. mal mUlt decat (~ 'maimi' trlll!;>e'a$O!I .. As spune dIJ ee.va, m'!.II!t mal, mult $1 dedt IIIn paitinte ·duliiovmlcesc. D'aca a.s: .spun~ ca. ·c.eea ce <II fast Sfanta Macrina pel]~ru OO'aJele sran~. Vasil.e, aceeaa fQ5t rcaba lui Dlllmnezeu - Ale.J(<lndra pentru rar:ll1tele I::pifal1i.e", IilU vet gresi de~oc;. De aceea am spus la inc,eput cd daea Dl.lmnezeUi ar vrea sa. serte fapk:,le bune, rodnicia Qst~nelllor ::;'1 a rug.;ilciunilor IriQ3ib,~1 ,sale - Alexandra,. va scrie la a.c;t1vul el to.ate, cere facute de P'~rintete ~ fanl,e 1;11n acelasi lUmp va sene in aCHYIII.!'1 e,1 ~i pe insu;d p'milil.tde ~i'aj\le.

Vol ,adl~ ~i ul'iitiiiitoare'l.e: din aite $~Iu sl-a petr,ecut illtreaga el 'vlata in rwgJc:iul1le $1 in Wi~a Ipelilbu toU oamenm in jertifa pen~ru tQ~i ,oome:nll .... -Se JiertJ'e.a Itotdea~ma 'penJtru ~QP $'1e!l"3 'in nein.,cetab'ilniiiS, care. !Hl;~bQ~M ca :sa o:felfe ceva 'tUhllriOi:. ToU au C!UIlliJ'S'Cut blln<lta~.ea ~i d:lt.:lSostea eillema:rglllii:la. ~tihtd cum a Lral't~ ~ spume di a. tmitcu ~.ufiletul urnuia dlllltlJ1'l, IIl1lis.ionarii rei m;il~ I'nna.carat,i ~l 'illl (lst,e;lIJeliilie -si 'C\l1 smefel1lil1 ultll.ilal dlntre eel mai man p1!.lstnld; deoarece vlata ~! a f~ .g!iQ zi Intreagl:1 de Qsteneal;lJ$i ca 0 xl intl"eas~ de tr.llreilll umbra. .A hu::ercat pe Q,t. a fast eu putin~, sa. nuia.sa din ibucAta.rie $11 din cam(l_ruta.emcea mica $!i de pe Piltultu1la. care ea 'ins~il So<J limltat.

.Penl:ru to~Ue aeestea rna gjndesc iii) d1ipa aceasta Si spun 'cu adev~nlll f~·ri·dta este cal~ea pe care cal~.toreste asUi:zj', deoarece cu neindloir'e 'i-a root pregatlit lio~ de ,odlhna.$un~tl.lli.ill el.. As spune ca. nUl !.!I11 s'ImplU loe de odihni. ci is-a p:regltit cununa sla\!~I. Crf:d c.a tad· rnD cia e leste rodln-k.ia .. a Ceca. eli: face 0 s1I!tili .. ,·

11.

nava ei batrana • sau sa. ma urmeze pe mine la Atena? A. prefer-at a doua alegere fara comentant, 'M.ama mea .. a spus, afara de mine are alatuFide ea pe flul ai pe nora et (adlca pe p.ann~ii men. Vis-a.-vis de casa noastra este casa ceienaite fiice a et, A$adar I$i. are asigurata ing,rijirea el cu varf $i lndesat Ell.! trebule sa plec la A~ena, Acotoeste rnenirea mea speelala ... • De prlsos este sa se spuna ,ea pentru asta a avut c0l1simtamantll1 absolut al mamei sale: 'Eu, fllca mea, nu am nevofe, Am ata~ia care sa caute de mine, Tu, du-tel Indata sate duci. Menirea ta acum este la Atena .. : De atunet a stat mereu langa. mlne, nIciodata aepartandu-se de mine, pan a la 29 maetle 1985, data care a tnsemnat pentru ea chemarea la eer .••

Feme.ie de cu[tlm~$colara red usa, dar de extraordlnare Insw;;irii sufletestl ilIl intelectlJlale hm Ierarh batr,an ,s,i dlsttns spunea ca femeie mal inteligenta sl mai eloeventa n-a cunoscut in toata vtata lui ... L a trait in nearatare, sub 'umbra" smerlta a slt.Uirii me Ie preotestl, slmtlnd cea mai mare placere si cea mal tnalta satlsfactie din raptum 'ea ·s·a Invrednlclt' Sa rna sluieasca atat pe mine cat ~i pe cet de lal1ga mine. Credea ca aceasta constitute pentru ea 0 bunavointa speciala ,~i 0 bineeuvantare deosebitii din partea lui. Dumnezeu, 0 multlme de studentt tineri, de 121 dlferlte faeultatl au studiat sub 'aripavel. Acestla loculaujn blocul din strada l"1acedoniei nr. 24, ce apar(::inea Sflnte! Manast[rl Longobardas dln insula Pares, Si le aveau pe toate .asigurate in dar, mara de 0 mica chine pe care '0 depuneau (cei mal multi nu de La el insism ... } la Sfimta Ma.nastire. Timp deaproape 20 de ant ea a pregatit mancare de doua ort pe .Zi pentru circa doua plutoane de student,i {spun timp de 20 de ani, deoarece cei oe; iSi term'inau studi.ile e,rau inlocuifj die al~ii $i astfel mlumarul ramanea me,reu cam ac la$i)si supolta singur<l

12

toate ostenente tl1griJirii lor. NI!l voi<lJ. sa prtmeasca nlcl eel mai mic ajuror al vreunel alte persoane, rnefacaDd exc.e;ptie in acest sens nid cealalta sora ael ce loouia [11 Atel1a rtumet la cbeltruie~ pl'imea. sa fie ajuwla de alte (]I.oua. persoane ,dn 'o.er'Clul el restrilns, vazandi ca singura. 'OLI bamlii din pensta $1 dill ave rea pWib'tteasca nu Ie putea aeoped pe toare. in cluda acestor osteneli aspre ~i tsitovitoare, I1U nurnal ca n-a aratat nedwdare, ci fa,t,a el straJl!lcea de ves-ellie. A sl:I.tiit 'mlelU$eJj lui llsus'. :Si ce este mai pJieSUiS decill!: asta?

.Nu s-a l'liIultumit sa of ere I:l.umai hrant) mater'iala acesto!' 'mielusel', c:ile-a ofer-it, ba chlar mal din b€l~ug, hrana dulioviliceasca. Studentii [inert stllnd ca era pHml de experlente ~i cstenell duhovnlcestl, 0- provocau cu mesIJe.Sl.Ig I", discutle, Jar ea Ill! ea un dascAl, cl ca 0 mama a lor cu viu-sta, nu considera ,ca era -0 mandrie sa-l sfatuiasca. Atunoi t:(;l'~i au obser'Vat ca inaintea 10'1" au una din 'Amme~le'" de demult, Unii dlntre rei, precum 'I;li '(IUlii din. viiiitiat:olii. casei mel,e.,. au depistat $1 ha_riisme speetaie ...

Nu 1$1 ingiuuia mici cea m.oo mIdi oomQditate sau odiihna. ManCil precum 0- vriiJbiuti:l si dormea numai5 SClJU 4 Olf~, Saval"sea toata prmri.la sfanffi ~i Unea cu asprlme pustnlceasca posturlle BiserkiL

ostemndu-se mutt In lIiata et. ~! COIlSUn13irtldu·se in adevaratul sens al cuvanWlui in slujil"ea. ·fratilor mat mid" ai i.ubituluiel Mire, acum se odihneste vesnlc in corturlte oeresti ale, slavel Domnului ~i E>umnezeUilui ~i Mimlluitorulutnostre Iisus HiJilstos, Cel binecuvantat in veci,.,

S-a seris il1 At'e;na in lunle al anulul mal1ltuilii E 988.

Arihim, 'Bp1fanIe T. Teodoropuilos

'Cuvantl.!l 'arnrna' inSeatn!lo;1 'm1aicii dl~hov.ni<;'easd· _. $1 cu el er<l!!!! numite chipulile aportte $i eminente <lIe mO!1ajlism~lui remintn, U'e:nl.rll bifbatj se fQ!ose$te: cuvintul. oorespUI)ZatOI", ·.liVva~),.

13

RelatjjJe inwllte de ca.satone

inatnte de casatQrie el dupa 'dldoorie,. sa.u despre ~Lucrurile neserlease ... •

Domm.lle Dlreutor,

" .I n 'c::~no~cut t~olog~ I>! fil~so~, profesor .la~ae~lta:~ V'\tea de ']':eolOjJIe, calatorlnd maceste zlle 1Ii1 Cipru

a fest a.uzit spunal1d IlJl"matoareie lnt!r-Q dlscu~ie publidJi:

·Casaton,a nueste Tajml 111 sensul ca daca facem dragoste C'1!l cind mlmae Inainte de nunta este pacas, in timp ce daca facem drasoste cu clncl minute maJi tiuziu suntem lnregul<'i. t.ucrurt nesertoaser

tar expresta '~lIcnni nesertoase" a repetat-c c'!!J ernfaza de trel on,

"Casatora este 'faina na in sensu] ca vine sa legalizeze I"elatiile a. dol oament, ct in sensut ca do! oamenl sunt prirniti capereene tn comunitatea Bisericii',

I)eoar,ece aceste vederi <;I.U smintH pe :multi. rog cu dildura publlcatta "Presa ortodoxa' sa. i$iia. rasp'!llnd.erea sa ne h.nnineze ell pri.vire In subteerul acesta.

Cill d'l'agos~:e in [)oml1lut

15

PUBUCATIA 'PRESA ORTO[lOXA": Scrisoal"ea de fa.ta am mcredtntat-o Arhima:t'ldrRului E-pifanie Teodoropulos Si l-am rugat sa fa asupra·sI osteneala sa raspunda la scrlsoarea noastra. Cuviio-5ia Sa ne-atrlrnls raspunsul PWlbllcat mal jos, prin care lucrurtlesunt lamurite In sel1$UlI cuvenit sl pentm care H multumim,

Dornnule Dlrector,

Pri.mind rugamintea Dvs, raspund urmatoarele,dlipa ce mal intai declar ca nu imi asum mici 0 raspundere peatru exactltatea contlnutului scnsortt Itelogului ciprlot adresam Dvs, Scriu eele ce Ie senu, luand de bun fa!,)tlll ca ea (scrlsoarea) tecla. exact eete spuse ..

A$adal":

L Daca, precum ,~M propovaduft publlc, 'casatorla este 'Jaln;) nu in sensul ci1 ea vine sa 1'egalizeze relatlhea dot oameni, ct in acela ca dol oamenl sunt primitica pereche in comullitaitea mse.ricU" (! !!), atunci, nlci mat muft, !lid mal pu~in, ITt! avem TainiH Avern 0 slmplaceremonte blsericeasca, cum de pilda este hirotesla preotulul 'in preot tcouom sau poate, mal potrivit, asa eum este Intronizarea noulul episcop in episcopta sa, adica lntNoJzarea sa in Catedrala eplscopala. La ce aJr mal trebui atuncl lntreaga 1':idml, adiCi'i transmkerea unul har special at Dlllhului Sfal1t, pentru 0 problema. atit de simpla precum oeste adrnuerea Inccmunltatea blsericeasca a 'doi oamenl ca pelfeche?' ;;;1 !.In simplu procedeu birocrattc (de' pil<i.:i, mscrierea !n condica enoneljae fi destul. File S1 nurnal 0 ceremonie, ;:'i n-ar mal trebul saavem pretentil de pogonlire a Sf&ntulllli Duhpliin invocal'1l speciale. Daca, precum s-a SPIlJS, maul eplscop, partntete sicapul cornunitatii bis!erioe$ti se face primlt in 'ea IilU prln Tajna, ci

16

prine-o simpla ceremonte. cum aT fj cu pllJtinta Sa se ceara savarslre de Taina pentru ca dol c~edjrrucjo$j simpli sa fie p'lrimiti in ea "ca pereche?" Acesta nu ali fi lntr-aeeviilx am "h.l.cl"u n,eselios'? (Gonseml1am de asemenea ca episcopul poate sa no, fie Iliratonit peneru episcopia in care se instaleaza, ci pentru alta. precum se in~,;irnpla in cazurlte mutarllor, sau alegel"ii de vacand sau titulari).

2, Daca ·casatoda. este Taina Ii1U in sensul (;21 vine sa legallzeze relatlfle a doi eamenl, cl in sensul ca doioa· meni sunt prir:tli~i ca pereche ill comunitatea Bisericii', atunci ea flU esre absoJut necesarapentru soti. Daca ei suru d~a mernbrl al comunltatil bisemicesti ca lndlvizl. ca. persoane, 111 modi lzotat $1 separat. ce nevo.ie' mal este sa devina p'liimitj de ccmurutate si "ca pereche'? Nu spun cit nu e blne s;;l se faca $i asta. ~lJe bine, dar lnsa nu este absolut necesar. A.tunci?Foarte slmplu, Rilmane la jude. cata "sotllor' sa hotarasca daca ei VOl'" fi "camoseutl oficlal' de comunitatea Biseridi ca persoane separate, sau ca 0 "pereehe' I)Jl1ita, .. Astfel sava~il"ea Talnei casaeorlei ra· mane la buna alegere cnlar :ji:l pentrru eel ·casatoriti"?

3. Daca deci casatoria este l!'aiml nu III sensul ca vine sa lega1:iil1eze relatiile a dOl oamentcl ln sensul ca dol 021.meni se primesc ca pereche jn comunitatea Biseric:ii, atune! nu extsta Ilici un motiv sa se lege una ca aceasta de lmpreuna-loculrea sl convletulrea 1n limp a peeecbli, $i sa. !ill se ~acA ea d.upa 3, 5 sau to ani. Functul acesta din urma va avea chiar ~i doull avanta]e. hM:aii~ ill cazul despartini nu se VOl" )f)!"etlnd.etirnp, cheituiell ~:i nie! nea] unsurile legate. de procedura ellberinrii actutui de divoq" In al doilea rand: in loc sa devjrlA oflclal IPrlmili in cementtatea 6iseriCii ca 'insotire', VOl' fi plihniti en 'fami1ie', lucru simal impreslOI1<lnt $1 mai sarbatoresc.... IncI1ipuitj·,\/a 0

17

casatorle In care perechea de sotl va fi insotlta la 'dansut lu:i Isala' (jj],i"; treirnea, patrime.a sauoptjmea fiilor Ior trnbracati In haine atbe ca zapada ~.i purtand Iumanan aprinsel rriveli~te mlnunata! Asadar, de ce sa ne gnllb,im? E tlmput Sa l.aMm lucrurlle cele intr-adevar "neserloase' .si sa 92111dim mal sertos, sau mal degraba mal bilsE';riceste, mal teologlc. Adka:

4. Exact aceasta este flrea, puterea Si vrednlcia Talneior: sa schirnbelucrurl, sa prefaca, sa preschimbe fapte. sao} faca drept pe pacatos, blnecuvantat pe necinstit, sa inalte la cer pe eel de pe pamal1t. lntr-adevar cu ·dnc.i minute inall!1te' de cAsatorie este pacat contactul trupesc aI perecnii, jar eu "cine] minute mai tarziu' nu este pacat, Cu 'cind minute tnalnte: de binecuvantarea preotulul avem pe Sfa.lilta Masa paine ~i vln. iar cu 'cinci minute (in¢eleg,e 0 secunda) mal tarzlu' avem Trupul si Sangele Domnului nostru cete lndumnezelte. Cu 'cinei minute il1ainte' de .l3otezul catehumenulul imparl:aS'irea acestula cu Sfanta impalta~al1ie este un pacat greu, i.ar cu "cincl minute mat tarziu' impartasirea este o fapta ce se lmpune sl sfanta. Cu 'clnci minute imdote' de l1irotol1ia. sa ineplscop "candidatul" este preot sl nu poaee savarsl nlrotome de cleric lar cu 'clncl minute mal tarzlu' dupa savarslrea Dur:n.neze.ie$tii Liturghi.i in care a fast hirot.onit, el birotoneste preoti ~i diaconl. Dar de ce oare sa ramanem numai la cele dumnezetestl si mali presus de fire, adlca la Tainele Bisericii noastre? oare in cere 'ale neasrre', adllca in cere omenestl, nu devin ere oare valablle decat atunci cand sunt savarsite in chip asemanator? Cu 'cinci r:nimute Inaintea' semnara contractului de ciUre notar $i eel ill cauza ~i a st.arnpilarii lui, el este 0 simpl:a. hartie, jar 'Cill clnci mlnute rnat tarzlu' este Ll1:1 act public ce pricinuieste

tEl

conseclnte legale de neltIgaduit (drepturi ~i datorti). uneon de nemasurata intlndere, eu 'eind minute inajnte' de semnarea lui, testamentut nu dlfera de 0 hartie de ambalaj, dar 'cu ctncl minute mai tiirziu" are pueerea sa determine soarta unei avert de sute de mllloane. Cu 'dud minute lnalnre' de jur;'innantul Presedlntelul RepubliciL el este un slmplu ceta~ean, Ilpslt dc ortce stapanire spectala. i.ar 'ell cinci minute mal tarznrare puterea sa dizolve guvernul sl Senatul.i,

5. naca perechea nu este cu putlnta sa nu alba legatllra trupeasca mainte de casatorie dar - din pricina neintelegerllor -nu ajunge in cele din urrna la nunta (de multe ori s-au despa.rtit logodltl, cand deja trirnlsesera sl lnvitatllle de nuntal .... ) oe se va intampla? Evident ca ~i el, $1 ea 'lor cauta un nou 'sor. Daca $i in noua ·insotire;' se repeta cele de mal lnalnte (relatii trupestl, nelnteleqen. desparUri tnamte decasatorie). VOl' alege oare 'viiduvia' pe via~a? Cu siguranta 'ca nu, Amandoi vor cauta iar~i un nou tovaras, Da.ca raul •.. "se mtreteste', IUCTU ce nu este lmprobabfl, vor tinde iaraljii CiUee cautarea unui alt 'insotltor .... Dar aceasta situatle, ell ce dlfera In esenta de asa numlta 'dragoste libera'? Maiest.e ell putlnta sa vorhim de tnsotne ~in tttistos', sau avem aiel doar 0 curata adorare a truputul, sau, daca vre~! CU 0 expresle moo lutepiUoare,o "desfatare gratuitii'?

6. Biserica in mod oflclal $i documentat st-a exprirnat pozit:ia In prtvmta asta, ~i a spus dar $i categoric ca legatura trupe,3Jsca a perecnilcu 'd:nd minute inainte' de casatorie constituie nu un slmplu pacat, cl un pacat mare, Atilt de mare tncatet este considerat impediment la preotie, I(EslJe cunsocut faptul ca pacatele numlte mid nu constltuie impediment la preotte. ca.ci altfet nlmeni nu

19

s-ar fl fae~~ preot.,.). Sinodui ill ecumenic spune, ccnflrmand canonul 69 al Marelui Vasile,: 'Anagnostul daca soar impreuna eu logodnica sa mar i:nainM de nunM" fiind oprit un an, se va prlmi spre a. citi, nimanand neinaintat, adica sa, r,amana in treapta sa. G~etul care s-a unit trupeste eu logodnlca sa lnalnte de nunta (dupa ce se va pedepsl cu lin and,€: cadrere din treapta). sa fie nemaintat, adidi~ sa nu SI:: faca n.ici dia,(on, nici preo.t. Acestea le invata ~i le legifereaza Biserica pova~uitade Duhul Sfant. Si nol indraznlm sa caractertzam ca "lucruri nesertoase: mandateleel (eire Insuflate de Dumnezeu? N=am prlceput ca 'in fehrl acesta tile prtmejdulm nu nurnal sa devenim noi tnsine 'neseriosl', punand in ordlne de bataie prcpriHe noastre teorll 'insuflate de pantece' lmpotrlva €Xperlentelor ei (Blserlclt) sflnre (in ode din urma asta, adica de a deveni nol 'nesertost". n-ar fl eel mal mal'€: r31;1 .... L ci neprimejduim sa ne aflam rupta,tori .impottlva. hri Dumnezeu?

Cu muita stlrna ~i cillragoste in Dornnul lisus.

P,Rf;SA ORTODOxA" 8·2·19.85

200

Auton moran 1131 omucldere

Replica la'[.ucruri neserioase'

I)omnule Director,

A

-r li1Iu~arul dotn 8 f.ebruari€ ~.? at Z.iar~I!!J.'.i . DveS, s-~ L.lp~bhcat scnsoarea mea cntlca Jill parerea SUS~I-

nlllta de un profesor de T~ologie d perechea poate $1 lnalnte de casatorle saalba rn-ela~il trupesti folra ca asta sa constitute un pacat. Acea scrlsoase a mea trebuia sa alba 7 pilragr,ilfe-ob$erva~ii in I,QC de 6.

Deoarece unul dintre ele ar fi fost mal h.ll'lg si, din aceasta pricinil, dlsproportlonat fa~a de celelalte, am. judec at sa tl prezlnt trata~ apa.rte .$1 sa il publlcca text Independent Ceea ce sl fac prill prezenta, Est.e de prtsos sa ee mal spuna ca parerea despte penn.isiunea reliatii;]or matnte de: casatone n-a fost Iorrnulata rurmal de catre teologu) din Cipru, citat in scrlsoarea Dumneevoastra (daca scrtsoarea Juireda cu exactltate Il!Jcmrile,), ci sl de aJti teoloqi /ill neteologi, H rag pe toti acestia sa dea putlna aten~ie randurllor urmatoare.

"'Dificila este tjner,e~ea., Ci:i.ci se agit;;i" se il1$alll, aluneca $1 foarteqreu prime~t€: fraul; este un rtlg, .... ce arde usor Si repede", spune SfintituJ Gun':l de Aur (Mi.glle, P,O.,

21

4'9; 2 E). Acestea Sl.IJllJt valabile nu numai pentru tineretul . din afara Bisexidi, cl $i pentru celolnauntrul 'ei. .~i el, adtca tlneretul credmclos st mcins in rtristos arecaraoteristiclle de mal sus st mat ales alunecarea. [I1Sa frica (san, dacti preferatl, dragostea) lui Dumnezeu constitute un putemic factor de infrimare ~L uneori mai putin. alteorl mal m.~lt tl I"etille - desi nu lntotdeauna ~ de 13. 0 cadere grea, Mat alesreferltor la pacatele trupestl, eredtnciosii tineri stilnd ca relatllle inalnte de casatorie sune pacat. se nevolesc ~i in seceorut acesta $i (:L1 harul lUI Dumnezeu lzbutesc, deslgur nu tott, sa ~junga curatl ta nunta lor ~i sa iarcununlle' lor ell! vrednlcie .... in revtsta "Irei Ierarhf s-a publlcat mat demult (In mal 1973) scrlsoarea unet tlnere eredlncioase. Sa-mi fie ingaduit sa 0 public din nou, E·a exprirna foarte reprezentattv po.ziUa tlllhJ.l'or credhtclosilor tinen In rata acestel mali probleme,

~'nsotire in Hristos

,(ScriitomJ "Noutiiplor', Domnul D.f"satas, intr-un l'1umtl!r anrerror p.ublicase o cronica' ce Sf: referea fa o taJlacl ce dorea ,sa ramana cUTaiii panara casatoria ei, dar se Jnrreba cum sa reuseasca aceasta,.deoarece toti tinerii cu care vorbise in diferi,te periQade, de 101 a aoua inmJ.n.ire ii cereau 'relatii dep/ine', 0 Doamna, 0 alt.a dtitoare a ziaruJui nostw, ne-atrimis copia scnson' ei catre Domnul FStltas in prrvinta acestu.i subiect fie,rbil'1te. 0 publicam mai jos),

22

Stlmate Domnule Psatas,

Am. citit publlcatta [)umneavoastra dtn 31 martie cu titlu:1 "Nepnhilnire'" Cu lm1ultii bucurie am vazut bunele irntel1~i;i ale tlnerel Dumneavoastra corespondente, care a hotilirat sa ramana curata p8Hllaia ca:satorie, lfilsaw~eala ei este de a cauta 'prietenille' tlnerllor ~i., malales. precum este vadit,ale tinerilor cu idel 'moderne' ... Va scrfu despre caw] meu personal, desi poate sa prezinte mal putin lnteres pentru aceasta tan.;}ra,

Am 26 de ani starn terminal; 0 facultate·. Am rarnas orfana de tara ~i am studlat ell destule Ilpsurl, ell ajutotul lut Dumnezeu m-arn tmut insa. langa EL langa Biserica Sa ~i am tnfruntat primejdlile morale ale tlneretll reu$ind sa blrulesc. rt-am facut pnetenii cu tlnert .. AntuI"i';)jul meu a fast ald~tuit din cateva pri,etene de aceeasl mentalltate, suotectui reusltel mele l-am lncredlntat w absoluta incredere parintestii puli:ati de griJa alui Dumnezeu. ,~i raspunsul a venit foarte repede, Un tanar, prier ten aJ fratelul rneu -fratete meu are prlncipllle pe care le am sl eu - absolvent al Polilehnicii, eLi trel ani. mal mare: decat mine, m-il cerut In casatorle, Ne-am loqodit, Din pricina pledictlor oblective logodna noastra a tinut mai mun de un an. Iarasl, CLlajutOT!1J1 lui Dumnezeu ~i al TalnelorBlserlcll. ne-am rnentinut amandol curatl, :;;i asa am ajunsla casatoria noastra .. De:sigur ea L'I. trebult sa ne ostenim mult amandol, dar tocmal aceasta nevointa ne-a facut vrednici unul in ochil celujlalt. pe flecare rata de constilnta sa, ~i peamandci lmpreuna lnaintea lui Dum' nezeu, De dol ani, suntern soti, Avem Si un copilas dragala~, mergeRl inspre al doilea sl, mare-l Dumrrezew., . rtu vrern 0 famllie 'programata". ,(A:stazi perechea aceasta are: 6 coptt -Insernnarea noastra.L Cu barbatul meu tralesc in

23

desavarslta armonte. Desigur, neleag,:l $i 0 profunda dragoste omeneasca si 0 foarte puterl1ka darulre, dar mal pres us de toate ne Jeaga ttrlstos si Biserica Sa, carela ne straduim sa-l fim membri (:ol1$tienti.Astfel legatllra noastra a devenit foarte tramlca. Nu avem netntelegert.;

Cat despre "distraetia' noastra, nu stlm daca alte perechi se intorc atilt de vesele, atat de ilnistlte, atilt de 'pllne' dupa un "bal" de toat;\). noaptea. asa cum ne lntoarcem noi dupa a vecernte intr-o blserlcuta, unde merqem impreuna eu alte perechl tlnere Si prletene. care sl el traiesc precurn tralm si not Viata no astra se scurge pasnlc si lini~tit inlauntrul harului $1 dragostel lul Bumnezeu, Barbatul mel! Si ea ne nevolm sa devenim mal bunt sl credern eLI desavarsire ca vom tm-ai unitl nu numal in viata prezenta, dar ::;;1 in cea viitoare. 'in Imparati.a lui Dumnezeucea nesfarstca. Utopil sl JI!.Izii?! Pentru altiL poace. Dar pentru noi asea este '0 realltate vie, Totl ad care traiesc I.anga ttrtstos $1 larlga Biserica Sa, prequsta deja din aceasta v~ata ferlcirea lmparatlel Lui , ..

Vii :rog sill nu-rni publicati nurnele .. lar daea va va telerona tanara ce v-a scrls, datl-l telefonul rneu,

Cu aleasa pretutre sl ell mult respect, deoarece dupa varsta as purea :fi mea Domniel VO<'llstre ..

K. P.

Asadar, astfel se nevoiesc credincicsil tined si in prlvinta aceasta, Daca tnsa ii convtngern ca relatllle dlnaintea casatorlel I1U consti,tuie pacaL atuncteste firesc sa inceteze nevointa aceasta. care, de altfel, esle mal aspra sl dureroasa .. Atuncl ce se va lntampla? Ceea ce se inlamn·

24

pia si astazl au toti tlnerll ce au relatll trupesti mal inatnte de casatorte. Es:te. cunoscut ca. acestla, mal putin exceptiile, lau arntnte GI in aceste relalii ale lor sa-l evlte pe "nedorltil acUunii nclegale, Este de aserneneacunoscut ca in ciuda tuturor metodelor de pazire. un anurnit procentajal acestor relatll sfarsesc in zamisllre. datorita taptului ca 0 metoda de "antlconcepde' <1I.bso/uta ;;1 sigura 100% nu eldsta, Ce se lntarnpla asadar in aceste cazurl? Cum se poate face ra:~a problemei? Experien~a 2.il.llica spune ca inalntea tanarulul Si a tlnerel se pun lwei solutii, Prima: blrulnd sau lndepartand once ptedtca s.i orlce !JI,fie;utabe;, se grabesc lacasatoria lor, asa lncat pruncut sa se nasc:a. 'prematur', adica dupa '7 sau 5 sau 3 luni, nu insa in afara de casatorle, cl Inlauntrul rcuibului" familial pre!",Wa.tit. Adoua: cand pledlca in gri'lbirea. casatorlel este de netrecut (de pllda, neconslrntlrea tanarutul, fie deoareee IlU a. acceptat inca in mod series pe acea tanara ca pe viitoarea sa sotie. fie deoarece ii oeste cu l1eputin~a sa fie nepasator la reactiile parintllor lui, fie deoarece este 'necreator", fie .. ,. fie a e .,. fie .. .) :;;i tanara insarclnata nu pnmeste Sa ucida zamtsllrea sa, atunci se naste un <:.op1l ln afar-a de casatorle .. Cazul acesta are rnulte varlante: Uneori tanarul 0 lala fuga, parasind-o pe ranara S'i Iasand-o in vola soartet. in acest caz fllnd poslbil. sa inceapa slactium judecatoresrh alteori ramane alaturl de ea Si 0 la in casatorte mal tarziu. cand recunoaste si pe eel (sat! ceil de dinafara casatoriel. in cazul paraslrli el, uneorl tanara "se tainuleste pe sine" intr-un fel saualtul (de pilda, prtn rnutarea intr-un loc unde este necunoscuta) $1 atune! cand pruncul se va naste. sau 11 compromlte, sau 'il va da spre inflere unel a trela persoane: alteorl nu primeste 'In intregirne responsablllratlle faptei ei sl rarnane mama necasatorita, etc.. etc A treta

25

sotutle pare, din pacate "mai usoara' Si pentru aceasta este mai oblsnulta, avortul. adica uclderea unei fapturi nevlnovatel .. ,. Experi,enta duhovnlcllor este foarte jalnica in cazul acesta, Procent(ljUlI tinerelor care au relatii trupestt Inatnte de casatorle. chlar $i numai cu viitoril lor soti, S:i nu recurg la avorturi este foarte mic, Marea multime a ttnerelor acestora s-au dedat av,orturiJor, sl de obi'oei nu doar 0 data, .. (Sa nu ultam ca pe la duhovnlcl tree nu doar credlnciosi constlentl $i in cunostinta de cauza ... .),

Asadar, acestea ce se intampla astazicu eel indiferend din punct de vedere rellgtos (necredi,:m:io:;;i oonstientl sunt toarte putini) saw cu acel tineri caldicei in cele ale credintel, maine Sf: va intampla 181 fel slcu credindosH oonstlenti, cunoscut fiind cat de bolnav<1 $i cat de schlmbatoare este firea omeneasca sl mai ales in anii tineretli, _. Adi,CilJ 0 parte din ei se vor gn'ibi la casatorle atuncl cilnd va aparea sarcina, I) alta parte va dobandl fli in afara de casatorte (unul sau mal mulli. .. ) ~i a trela parte (mica? mare'?' -Dumnezeu stte) lntrata in panlcagandind la probtemeje pe care le creeaza premature sl neasteptata venire a copllulul inainte de casatorte (pe care diavolul le preztnta colosale sl de netrecut), va resplnqe in cele din urrna sovatrtle ~i cscllartle si va recurqe ta solutla avortuluj., ..

Dar 'Cine vor fl autQrii morafi al acestei crime? ftml indo:iala ca aceta care au subestimat valoarea ~i all pervertlt sensu! Tainel Casatoriei; acela care au illvatat pe acestl tlneri ca r'elatiile dinainte ~e casatorte nu constltule pacat $1 astfel au deschls adancurile ladului. urtasa ~i gr,ea este raspunderealor! In ztua JudecaUi acestora Ii se va cere socoteata nu numal pentru pacatul trupesc ,211 credlnctcsilor tlnerl care au fost atrasi ,~i S-GIU Irnpreunat inainte d,e casatorte, dar sl pentru sangele tapturllor ne-

vlnovate. care s-a varsat negresit, fie in multe. fi > in puttne cazurt. Fratilor! ·sa. starn bine! Sa stam cu fridi!'. Sa nu ne jucarn cu cele ce nu sunt de joaca, Sa nu punem o mana profanatoare pe cele sfintite. Sa nu glumjm in cele foarte serioase. Sa nu aruncam 'foe arzator' in padl!.ll'e ~i rnai ales in vreme dearsua sl atuncl cand sufla vifmturi puterntce. Sa IlU allmentam focul existent cu materlale inflarnabile .. , Ci sa spunem: "Tlneretea este un rll,lg ce arde user sl repede' ...

C.U dragoste in DomnlJl,

YRESA ORTODOxA .• 22 .. 02.19'85

27

Necasatoria ~i fectorla difera sau se id.entiflca?

"in zilele din urma vor venr vl·emuri gre!c. Ca var fi oamenii iubitori de Sine.,. l1'efnfr:<lI1<'ili .. " iu.bitori de desfatari mal mll'lt dec.cit iUDitori de Dutnnezeu" {2 Tim. S, 1 s, u.).

CIe doua artlcole ale mele anterioare despre ellatiile de rnai lnalnte de casatorle (zlarul "Presa ortodoxa' din 8 Si 22 fe.br. a.c.) au avut 0 urrnare neasteptata el.e aa fast asaltate de "Informa.tii" pot.l"lvit ca· rora multi profesod teotogl ($.j nu doar de gimnazfu sau ilceu .•. ) invata 0 teorte foarte 'comcda' Si foarte 'imteli." gel1ta· .. Ca desfra'nareaeste numai satisfactta trupeasca pe bani, in timp ce acolo ulldeexista. drago5te, unde exlsta contact sufletesc. acolo nu avem de-a face ell desfr<lnare. Prln urrnare, pentru 0 pereche de tine!"] IndragostitL impreunarea trupeasca, repreztnta nurnai 0 s~impla ''intregire a dragostel lor", ne]'iilild desfranare, $1 deci nu este un pacat, E:,vanghel!ia interzice numal cesfranarea (sl preaesesfranerea). Nij mterzice "intregirea dragostei" unei perechi ...

28

Marturisesc 0(.;') data persoanele care m-au instiintart despre aceste teo[']i,la care au fest martori audltivi, n-ar f tost vrednlce de crezare, mi-ar fi fast cu neputlnta sa cred ca lntr-adevar se Invata astfel de I ucru I'i de ca~re nisteteolcgl, Dar acurn ce sa mal spunvl Se vede ca a aparut, in cele din urma, in sanul l3iseridi Ortodoxe un fel de 'nicelalsm". sau mal degraba caa revenlt Ia viata rniscarea ce aparuse in Evul Mediu in Tilrile de J,os sub numele de "Frat] si surorl al duhulul 'lIbel',caw€: propovadulau ca "orke se face din dragoste nu are nlci 0 necura.tie!", ..

Dar sa nu flm surprinsl! in zilele noastre, de multeori evlavla estenumita 'evlavlsm' (este dela sine inteles ca adevaratul "evlavlsrn' nic: un ortodox nueste cu putlnta sa-.I prlrneasca, altceva este evlavla $i altceva "evlavis- 0"11.11'), rnorata este caracterlzata drept "moralism" Si tinerea aproape de sfintele canoane este critlcata ca "legalism", Paradoxal este eel raul acesta, aceasta contradtctte. a ajuns pima la decolorarea, sau mal degraba, pana la tnfrumusetarea pacatelor trupestl, Asadar au revenlt ta viata 'niGOlailii' ~j "carpocratlenll'" ... Dumnezeu sa pa-

• I\arpoc.ratis ~filozoJ platonic::;i teolog gnostic din A~exandtia. A trait in sec. 2 d. 111"" lnfluentat de flaton. mal mult decat toli gtilostidi a invatat ca. oumnezeui eel nenascut este panntd.e existentelor duhovnlcesti, adica al ingerilor ::0,1 31 sunetelor. Uni:c dlntre Ingeri sunt creatorf lurnii rnateriale, ai rall~ll~. ::oi ili patlmllor, Tru:p!J~ material .. ~ omului constltu!.e temulta sufleuaul, M·enirea omuiutesae sa-sl ellbereze .s .. fletul sau sl sa-l inga.dllie sa se l:t'lto..m::a ta [)umne;:eu. A. lnterpr,elat crestinismul intr-un I1tlOdi paradoxal ~Il ilegiltllra ell ideile i'ui de mal lnainte. P,o!t'ivit blasfe:mnUorr erezlcl lui Karpocr.atis, Dornnul llsus ar fi IQ.5t fir~.I~ :firresc aJ MaJiei $U aJ. lui loslf, la rei c u ceil&l~ oamenl, dar mal drept dec<1t. el. Mal1tuDl'ea omulul se n:-ealizeaza numai pt'hl credinta S1 drngoste. TOil!e celela~te valol1 sunt indiferen~e din puna de vedere morat.

29

zeasca sa nu reinvtecum'va si vechii 'berbortent', al'E: carol" inflic.o$ii.toaire si in acelasl I ilinp de neconceput fapte murdare savarsUe pri~iln\loca!'ea cuvirntelor Dom· mdui (llt). Ie descrte srantul, Epifal1le inlucrarea sa "im:potriva erezlilot" (M1igne, P,Gi., 4 L. 336 ~.u,).

D'lwar'ece am rost rugal (mortal. a~ spune) de, nlste perseane alese sa scriu ceva spre lamurtrea luc!lur'i1ow s;i lumi)l2lrea, celo!' hi,:n€ lntentlonatt, am creionat ran du If He de mal jos,

Nim€l1li ,111.1 oblecteaza ca ·desflrimarea·. in sensul ei extrem, este satlsfacerea poftelor ~rupe$tii. Cuvan~ulpw:o. vine de Ia ver,b~1 1iicpvrun (;n:po:oo), care tnseamna a duce ceva dil1lQol(!, de mare spre vanzare, a expcrta ceva pentnl vanzaresL 1l1ai concret, a vinde. A. fast fire.sc ca vechJi elinil sa recurgii la v,erbull'lipvfij-H pel1tn.! CO~lIstliuctiia cuvilnttlluri, deearece de ei era prectlearaaeeasta 'meserle' a cumpal'~lri,l de. femei, adica de roa!:)€: (Sf. Atanasie Sinai~ul ill 'PovatJI.litofUI" lui araH'J! eEl acest cUivant provlne dhll :rti)p' ,l;ii ,,6oC;· '" SCliU mm:nw··· Sivo ~. • •• ~i spune: "d i 11 rocul ti.neli",e;tii sau dln lipsa minltii orb esc", d,a_r acestea se spun in 'chip evident alegork ... ).

0;:1 rnal re~millh dili1llr\,:; uoenicll lui 1.\"'~IlQc::r .. .!ms a. fost fi!ll! sau, IEpifa!l1ie. D:isc:i~»olii lul, caJl'0ci<li!ienii. s-at! rlfls~ndi~ intarile IllI(:di· lerarncene $i aueOI\!hmal intlf-!lIn !I'loo 91"00011<1111 b:lasfc'lllliHe das.c.· tulut :~or: S~vii'Sli7!au un cult ldolatru, In caee adaplaserar 0 terminOIO$lie crestlna. loleslnd chlpurl pictate ale lull:islIs: rnst<1lhntlc.itld ldeea de dragwU,:, recurga~ld la Imlte:rmJIH:tare<:l vlsetor 51 la aue felur1 de vr:ajUori,e. Ca 51 d1'lsctilul lor, GIJrJPocrra!ienU ,apar\lill grupului mail ~.arg al Anl.inomi$tiII01r, care lH11!J nurnlt asa deoerece prln ,colwilllgerile sl Goitlpoltalilicnlul tor vizau anulaeea I:egii, 1Il1ozalce.

• rlUP '" (oc;

•• \"~~ .. ~al1i'k:

• •• i!'IIr)[;} .. ill lipS! ,d~ fo~'osire,a unul ll1i\dLJllllr;

• • •• ~~)'i", • I!Tillme.

Cu toate acestea este cunoscut ca once cuvant. in mara de lnsemnatatea lui prlnclpala are :;;1 alta, sau mal degra.ba, ~i alte sensurl. secundare sau lmproprlt. (De multe orl se tntarnpla ca sensul principal Sa dispara $i cuvantu) sa ramami numai cu sensul lut lrnpropriu). AS putea etta nenumarate exemple despre faptul acesta, dar I1i ndc a, locul nu ne permlte (de altfel nu scrlu un tratat lingvistic) rna limltez la aoua mal caractertstlce. al Cuvantul \,llo"1:E~O:· provlne de la partlcula negativa \1\1 $i verbu,1 e<rfJiw"', tnsemnand din asta, pnn ex.cdenrta,absti" nenta de la mice luana, totala postlre. Aceasta ~i numai aceasta este lnsemnatatea reala, Ins21 cuvantul acesta, in afara de acest sena mal are :$; unaltul, secundar si improprtu, Astfel textele noastre biserlcestl vorbesc des pre "Postul Mare', care se refera nu la totala nemancare Ump de 40 de zlle, c'i la lndepartarea de anumlte mancarurt, !1,3)" atunci cane ne retenm la 'postul die trel zlle' intelegem desavarslta nemancare. Astfe I cuvantul se foloseste cu amandoua lntelesurlle lui, principal ~i secundar (sau lmpropriu). b) Cuvanllll~\J\!oi)XoC;"" provtne din £1)\'1'·· .. • ~I EX~"-l··" "', ceea ce inseamna, cu exactitate. eel ce are patul, Gel ce p •. azeste. eel ce stnjju[es~e patul, ad i ca. Gel ce are grija de paWJ nuptial. Aceasta $i numa) aceasta este semnificatta corecta, Dar deoarece in anttchltate, mal ales iri ASia" erau folosltl barbati 'castratr. ell pazltori de paturt nuptlale, din prtcinl lesne de inteles, c,l,Ivantul a aiuns sa nu-l rnai desemneze pe paziWrul pa-

., V11CffE:ia .. post;

",. (o{li(,}=a manca .

• .•• ;1\'II('UX()<;. eUlfluc;

• " •• ~iJl'~'l '" pat, ".,. .fi::,(fj = a aye ...

31

tului nuptial. pe strajerul, "patul.ui", ,adiei 211 apartamentulul de femel. al ·harem~luj", d pe eel castrat, Adica lntelesul impropriu I?i secundar a Iuat Iocul celui prlrnar .o;;i corectIar eel primar a disparut. Din cauza aceasta verbul , e!l:lv(Y1JXi,(w' lnseamna aCUI1I1, a face pe elm,eva famen (a castra pe c.ili1eva) :$i nu a Face pe ctneva p zitcJilI" 211 apartarnentelor femeilolf.

Asadar ~i cuvantul l'topvdo: "" desfranare, in af,mi de sernnfflcatialui corecta rnentlonaea adobandit i semnifkatia slmpla de retatle trupeasca intire dOLI" persoane de sexe dliferilte, care nu presupune exlstenta une! afacerl banestl. Aceasta relaUe [ntre dou~ persoane de sexe difer:ite. de obicei - dar nu in mod absolut necesar - necasatortte. se numeste desfranare, Am spus nu in mod absolut necesar lli.eca:scltoribe, deoareee cateoda~a. se savar.sest:e rela.tie trupeasca ~i Intre pel'SOilnl?; casatorite. numita preadesfranaee .. lDezvolltarea unei alte seml'1ificatii a cuvantutut, sub care este mentionat de rnulte ori in Sfanta Sctiptura., depaseste llrnltele ceJlui de fata. Ne referirn .a apostazla dela adevarstul Dumnezeu si alipirea de tnchlnarea de idoli. 'Noi aiel vom priv] cuvan'tu'l numal sub aspectul relatiilor trupestl,

Sa cercetam mai 'intai Canonu~ 4 at Sf. Grigorie de

YSS3, pretlos pentru sublectul 11 ostru, Sublliniem ca acest Canon explfiilifla in mod oficisil Sl autentlc c'lIgetarea BisericiL fiind legalizat de Sil10dul at VI-I,ea ecumenic (l~2 Trulan), ASiildar Canonul spune: "lar lrnpartlrea pacatelor sav.al-s·ite din dorint.a $i indulcire este astfeh unul se InIJ· meste PI' ades(n'inaiie, iar altul desfranarc. in a unii dintre eel minuUosi au socotlt ca p.acabd desfriltiarii sa fie sccotit pr adesfranar , deoarece singura itl oUre esre cea legiuiti!t a barbatului eu fernela $1 a feme,jj CU barba·

32

tui. Deci tot ce nu-l dupa lege, desigur ca este in afara de lege, :;?i cell ce nu are a] sau este Invederat ca are strain (Fac. 2, 20). Caci omu/ul j s·a dat de te Dumnezeu 0 singura ajuttl roare. ier Iemeii i S-2/ aratw:at un cap. Drept aceea daca clneva st-ar folosl vasul sau. dupa cum il m.lrne,st:e dumnezelescul Pavel. legea fireasca lngaduie dreapta intr,e.buiintare (I res. 4, 4); jar caca clneva lie abate in afalia de at sau. deslgur va fi cu eel strain. eel st.irBl.!n lnsemneaza pentru flecare tot ce nu este al sau, chiar de nu are pe eel cuvenlt dup<'l I'ege. Asadar s-a lamurit celorcare examlneaza aprecierea cea mal prudenta ca desfranarea nu este departe de preadesfranare. deoarece numnezelasca Suiptura zice: 'Nu fi mult cu cea straina" (Fllde 5., 20). Dar pentru ca s-a procedat cu in1telegere de catre Sfi,n~ii fannti in privlnta celor neputtnctosl. s-a diferelltiat aceasta gre!;>ala a desfranarll in nurnirea genera,lli! die, desfnlnare, a tmpllnlrll poftel comlsa de cineva fara a nedreptati pe altaI. .$i in preadesfranare. vralmaslrea sl comkerea de nedreptate altula, ~i mal jos: ·Fiindeel eel lntinatl de desfranare n-au amestecat cu pacatu acesta oarecare nedreptate, de aceea timpul de pocainta pentru eel cazuti in preadesfranare s-a hotarat dublu ... La unii ca acestia, dupa cum am zls, pacatul se dubteaza. un1JJ1 adica al il1dul.cirii nelegiuite, lar oelalalt pentru ca se savarseste cu nedreptate straina",

Precum vedem de aiel, dupa mvatatura :Bisericii 'una este i'l1so~ire:a (eel leg[uita, a barbatulul cu temela 5i a femeii eu barbatul'. ortce se face in afara de aceasta 'insoUre legiuit~.f a Tainel Cununiei secaracterizeaza ca desfranare sal! preadesfranare. INici 0 deoseblre, nki 0 subtllttate nu incape daca ceea ce se face, se tace 'pe bani" sau ... "din dragoste', Singura deoseblre. sau mal

33

degraba. crlterlu, intre desfranare Si preadesfranare este exlstenta sau nu a legiiitur.li conjiugale: ..... desfrn:m.lfe (se flumeste) implinirea poftei cornrse lanJ a nedrept.iiti pe aftul (acnca, atunci cared bilrbatul sau temeja sunt necasatorltl, nu au sol sau sotle, care Sa He nedreptatlt sau nedm-eptatltil de aceasta fapia), iar preadesfrana'fe" vr:iU" ma~irea $i comJterea de nedreptate altura (adica sotulul sau sotlel)', Astfel in primul cazval desfrananl. .. avem. dupa Canon, pika't simpJu, sau numai ··placere: 1lIJe:legal2i·, iar in a] dollea caz, all preadesfranartl, avesn pacat dubllJ, al:at 'placere Ilelegalii", cal ~i "nedreptate altuia". adtca nedreptatea facu!a sotutut sau sotlel tnseiate, 'in arnandoua cazurtle avem 'placere nelegala', pentru ca ea se afla in afara "legU", acnca acasatortet legale. Asadar desfranare se numeste aiel nu in mod special relaJia pe bani, cl slrnplu, "imp'linirea poitel comlse Falla a nedreptatl pe altu]"., indiJerei1t. dlacc'l ea se face CUI platiiJ sau ... "din dragoste",.

Lucrurl asemanatoare auzim sl prln Canonul 25 al Marelui V:asilie,legalizat :o;;i ei de Sinodul, a] VI-lea ecumenic $! care reprezinta de asemenea pozitia .ofidal;j $i eutentlca a Biserieii: ·CeI ce tine de Ierneie pe cea strlcata de dzmsul, va suferl certarea pentru stricare, dar i se ingaduie sa aiba acea femele'. S[antul Nicodim expli.ca: 'Daca clneva strlca 0 fernele ... :;;i dupa strlcare 0 la pe ea de fernele se canoniseste I", se pedepseste pedagogic) pentru ca a stricat-o pe eillnal:nte de casatorle, dlaliii este lertat s-o aibiiJ pe ea totdeaul1a de fernele". insoUrea cu acea femeie este primlta ("I se ingaduie sa alba acea femele'), nu numal deoarece se pedepseste penrru relatta lui. de dinainte de casatorie cu vi.itoarea sa soue, dar $i prin Illiduigenla, prin tolel'an~a ;;1 nu se desface casatoria aceasta. precum se face in alte cazun. Cum am cons em-

34

nat cu put]n tirnp mal inainte, Sflntele Cancane considIIerii impedIment Ia preotte (actlca pacat foarte greulccntactut trupesc Inalnte de casatorte al vreunula en logodnica sa (canonul 69 al Marelui. Vasile), A~adaT~ fralJloc aceste lucrurl roarte clare :;;1 categorice le Ie:gifel"eaza $1 Ie invata Blserlca des pre relatille dedina.inte de casatorle. rie-am hotarat 5-0 corectam? Dar aceasta, 'core eta rea' orlcarel invataturi a Biseridi nu este numai 0 incalcare morala, nici sirnpfu 0 revolta canontca, ctesee ceva mal mult dedit acestea, Este erezfel Atune] cal'ld, in orlcare sublect, te Iidid constlent $1 in cunostinta de cauza mal presus de autorttatea Bis,eridL devil eretic,

Dar sa vedem dac.a teorille "neonicolalte", adkii. 'POtrlvlt 'car ora Evanghelia interzice numai relatille trupestl "pe bani", este poslbi! sa ante vreun sprijin In NOLlI Testament. Yom dovedl ca in Noul Testament relatia in arara de casatorleeste desfranare. indlferent daca ea se face pe bani sau... 'din dragoste'. Sa lntrebam pe eel ce cugeta cele lmpotrlva. Cum explidi ei cuvantul Domnulul 'ca orlclne va lasa pe femeia sa, afara de cuvant de desfranare, 0 Face M. sava:r$easca preadesfranare (adulter)' (Mt.5., 3217 Desigur a:id cuvantul inseamna preadesfran are (am spus ca uneorl se foloseste ;Si cu sensu) general sl sobornicesc). dar eel mat de bazaesee ca prin cuvaruut desfranare se caracterlzeaza arnestecul trupesc nelegal, indlferent diaca se face pe bani sau iUI._ ln cazul contrar, adlca daca cuvantul desfranare 5e refera absolut obligatoriu sl exclustv la retatta pe bani ;;i nu se refera sl la cea 'din dragoste", atunci vorn ·",jlunge la 0 concluzie cu adevarat monstruoasa. lata cum:

Domnul lngadule despartirea pentru incalcarea eredintei col1jug;ale, dar sub 0 conditie lnviolablta: daca so-

35

tia necredlncloasa a luat bani de la acela eli care aavut relatii, Dacanu a luat bani, daca a filctlt. ceea ce a facut 'din dragoste" fata de "prietenutei'. atunci nu avern desftar:lare. Asadar nu se lmpllneste conottta I)omntllui Si despartirea se exclude. Altfel SPU$, sojul nedreptaUt trebUle M continue in mod obtlgarorlu insotirea sa ~;j dupa s(ivZlr$irea peeadesfranartl, tolerand-o .:;;i pe sotie, st Decredtnta ei, deearece acestea nu au drept cntenu banli, c:i nurnai ... "dragostea'Ill Acolo LInde nu inte,l1Iil1 bani, nu exist2i de.s:frana're. Si unde nu exista d esfra 11 axe" nu se ingMuie desp,ai1:irea, dupa clll.lIi:lntul Dommllui. Sunteti de acord, fmtilor? Acolo cue neqreslt teorlile voastre, di desfranarea inseamna numal -$1 exclusiv relatla pe bani. ..

lntrebam iara$i: Cum expllca eel ce in\lat~I aceasta teorte locul din Sfantul Pavel de Ia I Cor. 5, 1 $i urrnatoarele? lata ce spune dumnezelescul Apostol.: 'jnd.e,ol)$~e se aude ca la vot e desfranare, ~i 0 astfel de desfranare cum nlc! intre pagani nu se pomeneste, ca unul sa traiascii CUi femela tatalut sau", Omul acesta nu cerceta berdelurtle.c! traia numai CIJ femeia ~atillui sau. ~i evident Iegatura lui era 'dinl dl"agoste",. Nu tnlia cu ea ... pe bani. Dar pentru Pavel aceasta 1!!1sotire nelegitima a fost desfmnare. Ce alta doveda mai trebuie despre Iaptul ca desfranare nu este conslderata numai amestecarea pe bani, cl mice Iegatura trupeasca ill afara cas at:on e'i legale? sunt foane clare ~i versetete de la I Cor. 7, 8-9: 'Celor ce sunt necasatoriti si vaduvelor le spam: Bine este pentru ei sa riim3illJA ca Si mime. Daca insa mJ pot sa se infn1ineze, sa se (.asatoreasca Is2i vlna la cornunlunea casatoriei).Fiindca mal blne este sa se cas atoreasca , decat sa .ard!a' .. Mare],e Apostol doreste l1ecasatona pe viata pentru toti eel necasatortti. blne stllnd cil l1eca-

36

satorla este mal Inalta .. datnueocaleu$oara.De.aceea $iadauga: ·Dacii. 'insa nu pot sa s€ infr:aneze, sa se casatoreasca'. Dec! daca till pot face fata pornlrilor (:.arnii" sa vimlla comunItmea cas.a,t.oriei. Singura iesire este prln casatorte. "Sens unlc', Nu extsta alta testre. Oeci necasatoria, pentru cei ce pot sa se infraneze, sau casatoria. pentru eel ce nu pot. Nici nu se g;indest,e Pavel. 181 'solutla' cea usoara a rela~iilol' 'dil1 dragoste" pentrucel ce nu se pot infrana, Dilema pe care 0 pune este inflexibila: Te lnfranezi? Ramiti necasatorltr nu te lnfranezi? Casatoresre-ret, Acestea le spune Pavel sau mal degraba Duhul SCant prin favel. Orice alta "solutie' este lnventle 'neontcolalta' , .. Sa venim ~i ta loco I. de la [ COr. 7, 27-Q,8: "Te-al le!1lal cu femeie? Nu cauta dezlegare, Te-al dezlegat de femeie? Nu diuta femeie .. Daca insa te vel insura, llh<li QJ'~it". Pavel vede numai 0 :Iegatura nepacatoasa, cea din casiitorie. Dadj ,es~i necasatorlt, spune, ramai asa cum estl, nu cauta temeie .. Ec\fit<\ casatoria $i traie$te 11"1 teclorteDar Pavel I'm se opresteaicl .. :;;Ua cil ~i crestlnll acetetepocterau cuprinsl de 'pornlrt entuziaste'imat stia ca era lminenta .apari~ia eretlcllor, a cetor ce rnvatau despre ,casatorie caeste necurata, este pacat ~i de aceea crestlntt trebuie s-o evite (l Tim. 4, 3). ~adaJ, cuprins de frica, ca nu cumva aeestecuvlnte ale lui Sa fie irnterpJietate ca I'egislatie obllgatorte pentru ~edoria pe vlata, ca $1 cum ar propovadui casatoria ca necurata. adauga cele ce le-am auztt mal sus; "Dac,) in sa. te vel tnsura, n-at gresit". Casatoria nu este pacat; Daca nu vrei sa. ramaii'1i$,l cum estl, adlca necasatont, ci vrei Sa te ctlsatorE:.$t.i., acesta este dreptul tau. Asadar, sau ramal necasatorit. sau casa to reste-te, Una din doua. Niei 0 atuzle ta relatiite "din dragoste' in afara. de casatorie. Pavel cunoaste ca sta.ri in

37

afara de pacat nurnal necasatorla l1eprihanita :;;i casatorta leqala, Caracterlstlca este $i propozltla imedlat urmatoare a sa; "~i rectoara de se va marita, rt-a gre.sit". Lucru mare s! inalt este feci 0 ria pe viata. Dar Apostolul spune ca nueste pacat a vent fecioara (se lntelege cea neafleroslta lui Dumoezeu) 1(1< casatorle, Subl.iniem: Feci.oarn! Nu spune simplu 'femela', ci. 'tecioers'. Pavel considera de la sine intelesca cea C81"e vine la comuniunea casatoriel este fedoara (Mara numai data. este vaduva .. sau daca mal Inainte a trait departe de ttnstos) , Asadar unde sunt 'Iegatllrile avansate' lnainte de casartone? Unde sunt relatille "din dragoste' inalnte de casatorie? Cum ar n fost ell putmta sa nu vorbeasca Pavel despre temera 'fecloara'? Cum ar fi fost posibil sa nu se pretlnda tecloria lnainte de casatorle in Noul Testament, care rile chearna pe no: 1,(:1 petrecerea ingereasca. la viata cereasca, atuncl cand $i in Ve,chiul Testament, care ~i pollqarnla 0 ingadula ~i despartirlfe usoare le toler-a" se legiferase In chip netnduplecat obligatla ca femela sa se ,alle fecioata in momentul casatorj,ei ei sub pedeapsa uciderll ei CLI pierre? " ... Jar de va fl adevarat cuvanrusacesta. adiea para sotulul el, :;;i nu se va gasi rata fecioara, vor sooate pe fata 181 usa easel tataJui el ~i oamenli cetatil aceleia 0 vorucide en pletre sl va murl. pennu ca OJ facut necurane intre flll lui Israel ~i ill desfranat in casa tattllui er (Deut. 22,2'0-21)_ AuzitL fratilor? Vechiul Testament are mandat moral mal [MIt, .$i eel Nou, mal prejos? fiicele:e:vreilor trebuia sa tratasca in feclorie pana ta casatoria lor, ~i fllcele crestlnller, femeile imparatiei Cerurilor (asttel stint numlte Cr,esUnismul .'iii Biserka de lnsusl Domnul), S~lI1t llbere sa aiba relatil mal lnalnte de casatorie. numat sa

38

nu ia banl pentru e:le{!), ct slmplu, sa-si intregeasca Iorusl 'dragostealof'?

Unde ne indreptarn cu aceste nascocln neorrlcolaite?

N.E:. jndltept~iJtYl nu dear slrnpju la 'pMicere n€l~gala", cl 121 POLIGA.MIE NEOfIClAl.A Deoarece esre de la sine inteles cil daca se inga.duie relatille trupesti 'din dragoste', nu se ingaduie sa se faca '0 data' pentru toata vi<'lta .. Adica daca ttnerele crestine nu se illt.eleg mat tafziu cu persoana pe care 0 iubescastazl $i CU care ·l.~i lntregesc dragostea lot", nu sunt impi,edicate szH Ynlocuiasca cu altul. Dad ~i cu aceta nu se inteleg sl se despart, vor cauta 'dragostea' celui de al trellea, apol pe a celul deal patrulea, 211 cincilea, etc., pima cand 'undeva. caodva. ell clneva', VOt ajunge la cas atorle , Desig!Jrr cete asernenea le practica ~i tlnerii crestlni. Ded toateacestea sunt Ilepii:ca:loase U!!) deoarece se fac ... , 'din dragoste' $i nu pe .bani! rrumos cresttntsmt 'Lume frumoasa, morala. pb)smuita illgereste ....

Dar sa pecetluim articolul nostru cautiind scapare ta insllJ$i Dornnul nostru, Sa ascultam ce inllata E.I des pte reiatHle. dtnafara casatorlet. Legalizand nedesfacerea casatoriei, afara numai pentm cuvanc de desrranare, aude Irnpotrlvuea >- protestnl ucel1kUor Lui; 'Dac.a astfel este prtctna omului eu femeia, nu este de folos sa se insoare' (Mt. 19, 10). naca despartlrea este atat de gm-ea, daca numai pentru 0 pridnii poate omul sa se desparta de temeia sa, atunci nu este de Iolos sa vina ella casatorte. Este i11.ZlJ de preferat sa ramana necasatorlt. Ce raspunde Dommll Ia acesteaz Ca trebule sa vina clnevala casatorle din pricina aceasta sau aceea. de pilda, ca sa conmbute la perpetuarea neamulul oenenesc. etc.? .Nu! Raspunsul Lui este trasnet: 'Iar E~I le-a zls: Nu toti pricep nrlr.:l'niui'

39

acesta, ci aceta carora reesre dat, c.a: sunt famenl care a-au nascut asa din pantecete mamei lor; sunt famenl pe care camenf i-au filcut fameni, ~ii sunt fameru care s-au facut farneni pe ,ei in~i:si, pentru lruparatia eeruruor Cine poaee jntelege sa Inteleagil" (Mt. 19, E 1-12).

Adi'ca Domrruul prezlnta necasateria ca un 'rnunte", Ca un lucru mare, urias, anevoios. gl"el!.l de izbLltit Spune ca a evlta cineva casatoda nu este slmpju sl usor Calea necasatoriel este anevoloasa ,si de aceea este practicebila numal pentru putlnl, pentru foarte putlnl. Necasa. torla este un dar 211 lui Dumnezeu. este 0 harlsma spedahl a cerului". Dar de ce Domnul vorbeste astfel? Care este greut<litea necasatorlet. cand in ea exista posi.bilitatea atilt a satlsfactlel sentlrnentale, cat ~i a desfatarii senzuale? Adica. atune! cand e cu putil'llli ca ~I in necasatmie, eel ce este asa. sa se uneasca cu 0 femeie intr·o legatura de dragoste .$i sa-si sattsfaca cu ea In mod liber pofta trupeasca? Unde este greutatea ducerf necasatortet atuncl cano sentimeneul se satisface prtntr-o 'lega.tura", uneorl de pujln limp, alteori de tim.p mal indelun·

• Sensu I adancat acestor cuvinte ale Domnulut il anallseaza rnlnunat Sfantul rstdor Pelusiotul in Epistola 165astJel: 'Cele despre rectone sus-ztse: 'Nu totl prtcep cuvantul aeesta, ci aceta carora Ie este dar', se spune nUl cil. ar da unora, dezmostenlnd pe al~,ll [nu c:'.i acelora Ii se dii impfll.m!,ia cerurtlor Gil premlu), cl ca sa arate, intilJi" inolinarea dumn~;zeiasdi de care au trebuinta spre aceasta oei ce se nevotesc C,lI nevointa ml.3Ji presus de fire; apoi .• c<'i acest sfat pogoral din C£(, nu este propovaduit ca ~ege. eii serveste ca propunere, in al tretlea mnd, 'ca se dol oelor ce sufera de infl"anare,cel.oJ chemat:i la ofensiva (lea de Sus. 51 ceior ce ~azesc vlstleria posturilor ::;,i a prlvegherilQI", ~i IlU acelora ce isisatisfac r;'ara Itrup'l1[) prtn pl~cere 5i senzualltate, /Ul'I,d.ar daca s-ar fi dat iii dar, de prlsos njlsp~:ata .. Nki prln hal" nu s-a d~t ci se d.<!I cel'or ce l{>i im.1 Ilevointa de bun;lv<)ie. Celorce nu vor. IlU Ii 5e d<i' (Mig['le, P.G." 78. 1273»

40

g,at, :;;1 dlteodata permanent, '$i sadsfacerea poftel trupesti se ingad!uie sub sinqura condlde ca aceasta (satlstacerea) s11 se faca -din dragoste" Si I1U pe bani? Cui nu,·i va fi cu putlnta sill afle ~i sa se illdl"agosteasca fie perrnanent, fie ~Ia nevoie ~5uccesjv die 0 persoana :;;i astfe! sa dea drum libel" ~i pretentlllor sen~imentulut $i "umortlor' carnll? in ce oonsta greutacea in l1eciisatorie a 'convlettlirij lfbere' a ul1I'ei perecnl de persoane cese Iuoesc? Acest fel de necasatorte nu numal ca nu est€: mad grea decat casatolia, ci este cu rnult mal usoara. Are aproape toate avantajele casatortei (dragoste. afectiune, daruire, placere trupeasca, ingrljire, etc.) mara numal de dezavantajele ei, adica die obligaUiJe sl de inc~t:U$anleeL ~i cu toate acestea Domnul tuna spanand despre necasatooe ca este 'munte", este foarte anevoloass. este penll"lU foarte putini. De ce asta? 'Foarte slmpsu, Deoarece Dornnul consldera de neinteles 0 astfel de necasatcrte. Domnul ldentlflca necasatorla CUI feciorie. Pentru Domnul necasatorla inseanma ·'singunltal::e' pe viat<'il" feciorie pe viata, curatie pe viata. ~i lucrul acesta il proctama. de altfe:!, pe sieau ~i clan ".Nu toti prlcep cuva.n till I acesta (al necasatortei), ci aoeia carora Ie este dat, .. Sunt farnenl care s-au facut famenl pe el in~i$i pentru ImP.arat:ia lui Dumnezeu, Cine, poate lntelege sa tnteleaga'. Alegerea necasatoriei, spune Dornnul, Il'lsea.mml, nlcl mutt nlci putin, hotararea de a traffi "ca ~amen· .. ~adal:", 'Cine peace intelege', adica cine poate ·sa se facti' farnen pe slne insus!' (se tntelege 'Cit nu ell tapta dell hotararea) ·sa inteleaga."; sa urmeze calea necasarodet. Necilsatoria ~i 'trairea ca famen' (repetam: rnorala. nu fiz:ical sunt dOl!la Iucrurl iden~ice pentru Domnul, De aceea subl,iniaz§ coli ea (necasatorta) este anevoioasa $i chiaJ foarte anevoioa:sa Si se cuvil1e unui mk t1!uma.r de oameni. Numai

41

doua drumun exlsta, spune Domnul:: casatori.a, care, In ctuda faptul.ui caeste indisol,ubilia st a i;ncatusari,lor ei din toate partlle, este pentru eel mai multi, Si necasatoria care, ca ceea ce pretlnde ·trair'ea ca famen' , adica feciorla pe viata, nevointa aspra. continua sl pe viata pentru subjugarea j,nstinctulul sexual flresc sl foart€. puternlc, dar Si ca ·singuratate" dusa pe viata"este pentru eel putinl, Un al treilea drum nu exist". fra~i,lor, pe acestea Ie arata. pe acestea: le poeunceste, pe acestea le le:gife.rea:.nii Domnul. Sa I1IlJ cautam 110i sa 'dezlegiim' sau sa stritmMm porunclle Lul, ca sa nu "mnvistierlm urgia' Lu] "in ziua mantel si a anUarii dreptel jud.ecati a lui Dumnezeu' (Rom. 2, 5),

Nu nmna'i prln acestea, d st in alta parte Domnul'" lnvata Ioarte llmpede ca legatur3i trupeasca este de neinjeles in afara sau fara casatoria l€:gala. Ttneril credinclosl, barbatl Si femel. sa dteasca dialogul Domnulu:i 110S· tru cu femela samarlneanca, Cand Domnul l-a spus ei:

"Nergi !,?i cneama pe Mrbatul ta.u $1 vlno aki' ~i aceea a raspuns, "Nu am barbat',. Dornruel l-a zls: 'Bine GlJ'i zls ca nu ai barbat, Cad dn(:J Mrbatiai avut ~i eel pe care il ai anum nu-tl este barbat, Aceasta a.devarat <:Ii] spus' (I'll 4, 16-18), fani indoiala ca femela samarineanca nu lua banl pentru relatiile el mipesncu acel Darbat. Vietuia Impreuna cu el 'din dragoste", ~i totust. Domnul I1U recunoaste, I1U prlmeste aceasta ·il1so~ire". DeOilrece nu s-a savat~it casatoria (se intelege, dupa cele in vigoare atuncl), El consldera nelegala 0 astfel de 'unlre'. Adica pentru Domnul Iemeia samarineanca nu traieste in lnsotlrea cuvenita, Conlcculrea el CUI barbatul este aduuera. Si nu legala. Acesta nu este "barbatul ei' dupa randuiala fixata de Dumnezeu de ta lnceput, leg,iuind casatoria calege Si

•. Paragraful acesta despre femela samartnesnca n-a exlstat in texl111: puhlicat pcnu'u prima dtl(il In 'Pn~sa Ortodoxil", ci :;'<1 ad"mgat aiei.

42

leg.:Uura ttreasca pana cand. in noua lconomle, ea este r:idi.catii la cinstea de Taina Sfanta. NIci ea nu este 'ferneia lui'. Nu sunt sotl. cl pereche adultera Ltpsa platii pentru contactul trupescin conloculrea st Jegatura lor 'din dragoste', nu poate, pentru nimic in lurne, sa preschlrnhe sltu,atia din nelegala in I,egalii. Cuvantul Domnului suml ca un tunet: '~i eel pe care-t ai acurn nu-.tJ este barbaH·. Ce alt.a. dovada mal vrern despre faptul ca Dornnul nu recuneaste relatille trupesti d.in arara nuntii legale. chtar daca de se fac f<ira bani, ci numai 'din dragoste'? Carneterlstic este faptul ca fernela samanneanca. desl trilla 'din dragoste' cu ace-a persoana, totusl. deoarece n!!J se casatortse cu eJ (mentlonam cil 'era ell neputinta a se savitr.;;i 'disatoria' in atara de casatorie,dupii cele in vigoare atuncl), nu consldera conloeulrea aceasta JegalZi sl perrnlsa sl nil considera pe persoana C!.I care conloculeste 'barbatul ei", sotul et .. Nu se nraneste cu lluzli, ~tie ce savarseste, Are constiinta faptulu! ca ea conloculeste llegal eLI ei. deoarece nu s-a siiva.r$i:~ casatoria. [)e aceea nlcl nu lndrazneste sa.-Ilnfalil;ieze ca sot 211 el, dest nu pentru bani, ci "din dragoste: are legaturi ell. acela, 'Doamne, nu am biirbar. spune ea, Nu am sot. Nu sunt casatorita. :;;1 cine spune acestea? 0 femeie crestina? 0 'iudee?Nu:! Ci 0 samarineancat Adica 0 femele care, 'in afara de Legea lui Moise, in afariil de 'Deuteronom', nu recunostea ntci 0 ,aUa carte a VechiUllui Testament. Res· plngea PsOllmBi, Prcorocll. etc, A fast destul ca Legea lui Moise sa-l prtcinulasca constllnta de adultera, deoarece avea retatll cu iubRul el fara sa fl saval'$it casatoria cu el, Iar as~azi vln 'crestlni' (?!) tineri sl tinere sa sustina ·[~m::' cblbzuiala s! fara rusine', ca nu sunt irnputablle acelea, adtca reratnte lor mal lnainte de casatorie. deoarece se tac "din dragoste" sl nu pe banl]. .. Nu ttrlstos. nicl proo-

43

rocli, nlci Itoul Testament, nlcl Canoanele l3is6cr:'lciL mel Sfinf.ii rarinti, d Fotini samarineanca protesteaza si striga catre ei: "fmtii mel, once Iegatura trupeasca in mara casa~ori.ei legale este desfranare Si preadesfranare. Lasat' soflstlcartlle despre Iegatunle dill dragoste sl despre relatiile pe bani. Aceste scornlri sunt tnspirattl ale pantecetui vostru, Sa I1U va lnsele diavolul. Nu va inselat! pe voi ini$iva. Veniti-va in fire sl dezrneticltl-va' ...

frati I or, atentlel Toti suntem pacatosl $i nevrednicl, totl suntern tlcalO$1 $1 de, trel ad ticalosi. Totj lnnegrlm In fie-care .:1':1. 'frumusetea sufletulul cu placerlle pallmllor' ~I ·'murdiirim. haina trupulul nostru' si "didem in in~fistarea patlmllor st in strlcaciune rnateriala", 'Cmeeste curat de necuratie ... ?'. Tatusi sa oferirn paciUo.$enia noastra cu smesenle lui Durnnezeu In chip de po cain ta.. Insa este criminal, este satanic .5-0 oferlm CU lngamfare fratllor nostrl, infati.!;i&nd-o ca pe 0 "teo-logie Il1Iall2i"! Sa facem neputmtete noastre personate object de marturisire $1 nu -' pentru Dumnezeu! ~ obiect de Invalatural f'rdacand caderile noastre in 'ideolog['i", ba chlar mal rnult, in ... "te:ologie' (I), ne llnistlm (?) sau mal degmba me adorrnim cOI1$tiinta noastra. marindu-ne tnsa de mli de ori vinovatia l10astra tnatntea lui. DlUml1lezeu. Fratilor, "sa stam bine, sa stam I(U frica'!! Toti cei care am fost miluitl de Dumnezeu sa 'avern slujirea aceasta', fie 'teotogi', fie cleriel sau laid, sa lepadarn departe de noi 'cele ascunse ale lU$il1lii. neurrrotano in viclesug, nicl prefficand cuvantut lui Dumnezeu, ci facandu-ne cunoscutl prin aratareaadev;;liJmlui fata de once constiin¢a. orneneasca inalntea lui [)umnezeu" III Cor, 4, 1-2) .. NUliblai astfel nu ne vom 'propOlladui pe noi Inslne, d pe ttrlstos Usus" (4, 5)"

'PRESA ORTODo.xA'.' - 29,03.1985

44

Biserica ~i nasH

A inalc Prea.sfintitalui MitmpoJit Nico/ae al Karpenisiet de Ja care am primit epistola de mai jos, pe care 0 public~m cu p1ilcere. De asemeneacu mul,ta saUsfactJe adaugam $iparerea Parinteiui Epifanie Teodorop.ulosprivind acest subject oe care ne-a trtmis-o.

Iubire Dornnule Director, HJristos a lnvlatl

.,......, roblema creata din lnterzlcerea de catre nol a ,e-'partkiparH ca na.$a la Talna Botezulula unei oarecare doamne. casatorita prtn casatone clvlla ln Ioc de cea religlcasa. a tuat deja amptoare datorlta lmpotrfvlrllor dln punct de vedere judecatoresc, Din prlclna aceasta ani ruga~ pe dlstlnsul ~i in probleme canenice, pe Pre;a Cuviosul Arrnm, Epifanie. leodoropulos, sa j,$i exprirne punenn de vedere in petvlnta aceasta.

rarintele Epifanie a avut bunatatea sa prlmeasca rugaminrtea mea. $i .sii.-Hli trimita parerea sa.

Decaree€: parerea aceasta constltule o xontnbutle importanta Ia sublectele care pima astazi inca. ow s-au lamurit pe depll[1. sau pastreaza in de puncte de vedere

45

gr€,$!te ale legislatorilor de varf,am conslderat ca vaf foarte folositor nu numai pentru spectaflstl, el ~i in gene~ ral pentru toata plim'itaJtea BlsericH,. aducerea 131 cunostinta'i11 modmalIarqa oon~inutului eminentet Sale parert,

eaca sUl1tetii d,e aoo:!1dL va. rog sa 0 publica:ti in ziaJiiUll Dumneavoastra.

eu bineil;uvantan ~i stim;\i" + l'Ii .1a. _'I 'K"""""" i isl • co. __ €: «I. """"Y"-'D .e~

Textl.ll pa.rilltelul. Ep.lfani,e are ti~ll!.Il:

J3.iserica~i Iilasii

(Pire:re asupraproblemel vmQnke~1 b~rl~tl)

lnau Prea Sfint!nUuJ: Nioo1ae a4Karpemsle·i MRPENISlA

lliI,alt. Prea Sfin~i~e, lhtstos a jnvja~!

Ani pliimlt pUcl!l!1 ell doeumentele "despre problema care deja a luat amploare", precl!.lm scrletl, impreuna cu rugami,ntea pnvitoare la pa.rerea respol1sabHa $ii clisponiblHtatea smereniet mete. Desprepl"O,l)lema aceasta am de spus urmatoarejee

Precumeste wmos(.l!.It., S~ depus de cirbre Q oareeare doamna 0 reclamatie II~) Jude,catoria pe!1laJla impotrlva preotul l,JI'i Constalltil1l Papadl!1lll, parohul din loc;aJiitaJ~ea Ravtopoulos ~ E¥If~tania. ,I il'rl.potliva LP.S. Voastre, ca intaistatator al acestel eptseepll, pentru aUtiJ(line calomnloasa ~i lncalcarea ob!lgai1ilo:r;. Redamatia. s-a depus

46

deoarece doamnaaceasta, datolita faptului ca este casatotil:a numai >Civil, nu a fost primlta ca. n~a a prunculul ce avea sa fie botezar de preotul mai saszls, bucerandu-ee el de ecrotlrea I.P.S .. Voastre in acest sens, Procurorul Tri.bullalului de prima installta din Evlitania, domnul Ghemghe Anestls, studllnd reclamatia facuw, a resplns-o ca 'neavand baza legala', prtn hotararea sa m .. 20986. Argurneutul hotararii. In cauza a fest ca reciamanta, ca prlmltoare numal a casatoriei civUe. s-a pus 'pe sine in mara Biseridi" potrlvlt cu homrarea ul1.anima din 20 ianuarle 1982 a lerarhlei Blsertcil Bladel potrh/it dire-i.a ·ortodoq;ii ce. prtmesc (numai] c;isa.toria cMla, et in$i.!;'li se a;saza in afara Blserlcft, deoarece oonl1ltient ~i public S6 leapada de mandatul fundamental al credlntel'.

in contlnuare proeurorul Areopagului =, domnul Con~ stantin Stamate, prin scnsoarea sa nr; 1576120.04.1986 catre procurorul gen,eral al Tribunalulu] de prima. instanta dln Evritanil'lJ, cere revccarea hotararii saJie mai sus mentionate, ca flind nefondata legal, st recercetarea cazului.

Armumentul domnului Stam.ate este ca 'traditia 'indelungata. ~i de veacurla Biserkil Ortodoxe de R.iiBant care trebute sa respecte nedintit sanctiunile depistate" (f'oenae Latae sententtaes. (potrlvlt' articolulul 3,par; L Constltutia din 1975), este in contradletle cu ceea ce este valabil in Bisetica Apuseana, care nu cunoaste cete de mai sus. numai cu slnqura excep~ie, pedeapsa Ii:psirii de slujba de lrmrorrrrantare a celor ce se sinudd Si a celor ce se ueid in duetsi asta numal din motive exclustv practtce .... Dlmpotri'Va. in Biseri.ca ortodoxa de Rasfuit aunt valablte numat "sanctlunile cercetate ~analizate)'

• tnstantajuoecatoreasca suprema a Eladei.

47

jUidecatore$te (Poenae Iferendae Sententiae) ~i 11II'! cele ·deplstat.e' sau, altfel zls, cete impuse automat. .. lesirea de bunavole din Biserka a unul mernbru al el este cu desavarsire li.ber-a, potrlvtt CIlI articollul E3 aJ ConstJtutiei din 19'75, Daca lnsa eel in cauza, in ctuda comportamentullui Illli anti canonic pentru un oarecare ,~>ublect care constitule erezle sau schlsrna, continua sa se constd ere pe sine membnu canonic st acdv al BisericJ.i., a~ufilci ie$irea lui de nevole dln ea 'IBiserica) nu vine automet, ci numel prim mareaafurisfre sau anaterna., Dar pana.se va impune I,egal pedeapsa blsertoeasca de mal sus a marf aful'isanii sau 8.rn.atemei, eel care a dat dOl/ada de 0 purtare antica1l1otlica ce poate atrage pedeapsa aceasta, continua. sa I'amawiilm.embru activ al B:isericii .$i nUl se scoate asa, automat :o;:;i de la sine, aiarii din ea. 'i SSh;l1 pentru cal B:isel'ica ortodoxa de Rasa_wit nu recunoaste. asa cum am anitat mal. sus, pedepsele lmpuse automat.,;' (Extrase din documentul domnulul Constantin 5tarmlte).

Sa ne ingaduie domnul C. Stamate sa·i .spun em ca s-a supraaereciat pe S.iIIH"; .-;i Iilill a pnns €:,senta problemel. lnsa constatarea aceasta nu-l miC$o~ea_za, ,deoal'ece 0 ml1Jl este jliJrlst~i il1caJlllrist eminent, dar probl~-ma nueste in mod. simplu j1.llrfid.ica. Nu este !Tid pur eanon ial, Este canenlca, dar ~i dogjmaUca, avand fine, p:roiectii edeslologi'ce, precum '10m vedea illlltrfmd in esenta el, ins a tnalnte de a intra lin esenta, sa pri.mhm pentru moment, de drag.ul dtscudet, ca dreapta distincUa prfvlnd pedepsete bise;rice~ti in "sanctiuni depistate" (dupa mtne termenul Ill!,! s-aexprlmat nlciodata, nid chlar Jingvistie), $1 in 'sam;;thJl 11 I analizate de judecatori". ISublinie:z:N.u lau pozitie aiel rata de problema exlstentei sau nu a "sane-

tiunllor deplstate' in Bisenca ortodoxa, Adopt distinctia aceasta facuta de al~ii, pentru moment de dragul dlscutiei, deoarece lntr-adevar ajuta dlscutie), in princlplu, chlar ,$i nurnai porunca de a evtta jnmormantarea rellgioas.aa s.inud!1la~nor, de care pomeneste dorrmul Stamate,este suflcienta sa dovedeasca ca Biserica altodoxa nu cunoaste numai pedepsele 'analfzate judecatoreste', dar $i pe cele "depistate' (san automate). prtn faplui ca SfinteJ.e Canoane. care au leglferat porunca aceasta, nu vorbesc despre 'exceptlevsl mai ales "izolata'. ci se llmiteaza numal s-o leqlfereze. Pel.anga aceasta, Blserica ortodoxa nu numal ca stle. dar Si pune in practsca zllnic, din necesltate, Sfilltele ,ei Canoane, ·sanctiuni deplstate. in problemalmpedlrnentelor la preotle, Gel ce doreste sa devina preot, daca pre.zil1t.a un cazler penal i1nGil'cat (se sublnteleg pedepse pentru fapte opntoare de preotle) este llpslt de "dreptul" de a primi Taina Preot.ie'i $i Sa vina in randulala clerutut, absolut fara nicl 0 procedura .. Chiar ~i atune! cand marturise.$te in mod slmplu ca a faptult, fie sl cu multi ani lnalnte, un pacat greu (de piJdit desfranare). pe care I-a spovedlt atunci sla prirnit canonul POF trfvlt pentru el, tot este lipsit, in mod automat si fara drept de ape), de "dreptul' de mal sus (adicii sa devlna preot), Aceasta ce altceva este daca nu 0 curata sl absoluta 'sentinta deplstata', potrtvlt punetulul de vedere - pentru moment adoptat si de not - atilt 311 domnulul Sta· mate ca~ st 311 scriltorilor la care dansul recurge? Dar sl in problema lmpartaslrll f'rea:curateJ.or Taine avem, dupa crite,rii.leadoptate pentru moment, 'sentinte depistate", Preotu] Ilturghlsltor nu numal ca poate, dar este daWr sa refuze darea Sfin~ei Imparta~anii unor persoane in mod

evtoent $1 cunoscut nevrednlce (~i nepocaite, se lntelege) cum sunt de pildia cei ce seocupa cu vriijih)!f]3! ('medturn-uri, ghicitorL astrologi etc.). cet ce traiesc i~jeg3Jt responsablnt caselor pacatoase Si rau famate, femeite COn:1Ul1e, eel cazu]! In erezii, schlsme saw asoctatn clandestine, etc, etc.. de$i nu s-a lmpus acestora afurlslre mica sau mare. De aceea si preotul. inainte de a ie$i spre popor CILI Sfantul Potir pentru Sfanta impartasanle, 'CUi voce tare, cu strigat In frtcosatoe, ca un oarecare propov.aduitor, Unand mana la iml1time, sta drept si, dupa ce devine prlvellstea tuturor, strigand ell tarle in acea mate I'ini$te ("Sfintele, SfintHor") pe uni! Ii cheama, lar pe altH jf impiedkij- fara sa fac.a aceasta eu mana. ci cu llmba, reuslnd astfet asta mal blue dec~t cu mana .. lDeoarece vocea aceea Intrarid 111 auzul nostru, ca $i cu 0 mana poe unii Ii respinge ~j~i scoate aian!j,iar pe altll ii atrage Si-i povatuie~te ta Sfanta I mpartasan ie" , potrlvlt Sfa!1tlL!lui loan G.ura de Aur (p.O. 63, 133)*. Aces~ Parlrrte amenlnta pe ascultatorli sal, In mustrarlle sale lrnpotrlva foloslrf juramilntului ca, daca nu se vor indrepta, nu le va de Sfanta [mpartasanie: '~i daca va vad dlJ insistattva vol lnterzlce de a mai calca aceste praguri sfinte f;ii de a va maj fmpiii11'i$i cu nemuritoare/e Taine. cnrn Ii opresc pe desfrima~t pe eel ce sava~esc adlulter :;;i pe eel lnvlnultl de crime' rr:o, 57, 264) .. •. ;;'1 larasl. eat~e eel ce au mania temell luxoase: "lata, va spun de mal inalnte.Ttu reg pe nlmenl, d v;'lJ poruncesc si va instflntez - eel ce vrea, sa asculte. eel ce 111'.1 vrea, Sa nu asculte - ca daca ili1Si.stati sa mal facet! acestea. r1'U va vol mai suferi sl nu

• Omilia 17 ~a. [pistola caIre: Evrei.

•• Comentartu la EV3ng!lelia de ta M.atei, omilia XVI.II.

50

va vol mal prlm~, si rHef rlu vii vol llisa Sa uecet! usite acesrea (ale Biserkii)" (Ibidem 163, 350). ~i Marele Vasile 1111 "indn.lmare catre preot despre harul dumnezelesc' i$i exprlma parerea: 'Ve:zi in fa~a cui stai, cum Hhnghisesti Si cui daL. vezt sa nu te lnfricosezl de om ~i sa GlZi; nuda pe Fiul lui Dumnezeu fn mainile oeror n-evrednfci. Nu te rusina de slavitii parnantulul. nici de cel incoronat cu dladema in vremea aceea ... Aceiora cararo durrmezeiestlle canoane Tillie lngaduie, nu re da ... val $i Jar, ~i ceror care Je dau lor'. (Pi dalio 1'1 , ed, '.Asberos:, Atena, 1982). :;;! iar;lsL sfintitul Gura de AUF spune dlaconllor Bisericii, atund cand e~ era numal preot in Antiohla: 'Nu este Illk:a raspunderea voastra, daca Ingadui.U cutva sa partlclpe la Cinil stilnd ca a facLlt vreo viclenie. Simgele lui. se va cere din malnile voastre. :;;i chlar de este gemeral, sau guve:r· nator sau chlar lnsus! i:mparatlUl $i vine in mod nevrednic. fmpiedieti·i; tu Gil st.apanire mat maredeeat et.; ~i de unde snu, spune. pe cutare ~j pe cutare? Nu vorbesc des pre eel necunoscuei, ci despre eel cllnoscu~i (nevredntcl) spun ... A:$adar sa nu-! i:ndepartaru nurnal pe acesda, d in genera] pe toti aceta pe care li vedem CiiJ se aprople CLI nevrednicie ... ~i desi aceta vine Sa selmpartaseasca de Taine din ne$tiin~a,impjedicii-I, nu te teme de el, Tem.e-te de [)umnezeu Si nu de om. Daca te teml de am, te vel .batjocol"ii de el: 111 tirnp cedaca te tertii de Dumnezeu, vel fi clnstlt Si de oameni, ()aca ~u 11t1 indraznestl, adu-l la mine. ttu voi ingadui sa se {a·ca acesrea (sa se tmpartaseasca nevrednlcf cunoscuti ca atare), Prefer sa-m! da_1i suiletu/_ decal sa dau Sange stilpa.riesc ceror nevreernici. $i mai degmba 1mi voi varsa sa.ngele meu, decst s.a

51

dau un 5ange atat de jnfrico~iitor acolc unde flU trebuie: (p.O. 58, 74~746l···

Cine va pueea Illega ca avern $oi aieL dupa crlteriile mal tnainte expuse, in mod vizibil "sentinte depistate'? Asadar, precum eel Qe are Impedlment i:6I preotie sau la Sfanta impart3!;ial1ie, este Ilpslt in mod automat: die: 'dreplui" de a fl hirotonit sau de a se impartast, $i ramane sub treapta l:iturghisitorilor Bisericii, tot astfel ~i savarsltorul casatorte! civile, potrtvlt hotararil unanime a Bisericii Eladei. ecntvatenta cu un Sinod local, un I.!II COl acesta este randult in afaraBiseticil. ca un calcator al invataturii el dogrnatice si din prlcinaaceasta nu poate parttclpa ca nas, :;'i chlar daca nu s-ar fi ernts hotararea de mal sus a lerarnlel, preotul ar fl fest in desavarslta randuiala blsericeasca dad! ar n refuzat participarea ell nas a unel persoanecasatorita dear prin casatorle civila. ,~i iata de ce:

Canoanele Sf;iuiltului Nicl::iiforMaltunsiWrul nu s-au COI1lflrmat de Sinodul VI ecumenic, precurn canoanele celorlaltl ra.rinti slele 5inoadelor locale, pentru faptul ca Sfantul Niehifor s-a nascut cu zecl€ ani dupa intrunlrea Sinodului., dar cu toateacestea au dobandi~ 0 mare autorltate in Biserica !j>i se fotosesc adesea, eel putln constlrule traditie bl sericeas eel. Cancnul 3.3 al acestul Parinte recomanda: "Ce~1 ce are concublua $i nu voieste nlci sa 0 lase sl nlcl sa se cunune eu temeia sa, nu se cuvine a-l prlmi darurile Ja bisericti, ale ca~ei leg) le Mrfeste sl le defalma prln fapteje sale'. AId vedern doua lun·uri: primul. canonul consldera concubine] convletulrea barbatululcu femela neblnecuvanrat] de Biserlca., lar al doilea .. ca resptngeorlce dar a~ acestora adus ta biserlca, Citam

.52

inca si 'HaspunsuJ" lui Petru nartofllexul. ce spuue: "Deoarece amestecarea Falla rostirea cuvintelor sfince este desfranare. desl este rob sau Ilber, nu este primi.t nici la aducerea de damn, nicl la rugaciune in casa Domnulul: deoarece Si: dumnezeiescul Apostol porunceste nici a rnanca lmpreuna, nid a se amesteca cuel' (G. Ra!1li -M. Potlt 'AduI!a.l"ea dl!.lmnezeie$tilol" $i sfintelor canoane'. vol. 5, p. 371).

• N\I nre,bui.e trec:u.~ neobservat 'argumentul' drept ~i lnatacabfl al ·RjsplIllsul.ui· lui Petl"u ttartortlaxn]. El motlveaza oele pe care Ie spune, avand in rnintea sa locut SfarHului Apostol Pa:vel de 1.<1. 1 Cor. 5" I I; ·Dar ell v-am scris acum s~ nu vti amestecetl. daca vl'etnml numin·c:f,u·se frate, va fi desfranat sail I acorn " , Cu until ca acestanlcl sa lHJ .sedeti~a rnasa', Din moment ce - argurnenteaza scrjitorul ·Rasplmsul.u i" - amesteearea f an'i rostl rea c'llV i n te to r sIi lite este des:rriu:larepenln~ .BlseridL :;>1 Sfanta scrtpruratreerztce chia!'" .sa mancam irnpreuna ell acei oameni avand numele de membru al Bisericiii ("fr.ate·). dar d'tland in desrranere. precurn de asemenea lnterzlce ~i orlce inta!nire CU' ei I'nu v.a amestecatl"j. cum este ell pujlnta sa primim darurile acestora in blserica sau, $i mai sirnphiJ, si'J. le ingMuim acestora sa se roage In Biser[ca Domnu.iui? Dac~ se lnrerzlce ceea ce est." mal rnic (sirnpla intalnire $i masa conullllii), cucat mal mult nu Ii se va tnterztce ceea ce este mal mare (aduceread,;: darurl 1~lDise,rica ~i i"U.gachllj,ea in ear. Mentlonez lnca sii locul Siantului. 'Pavel de la '~I Tes, 3, 6: -Ffall1i.or; va poruncim in nurnele DOrll.I1t.ilul nostru Usus tlrlstos sii Va feriti de once frate care urn])l.a f:lra de riHldUiiaHi :s:i nu dupil jli'iva~21tura. primita dela net.,;'. AtCi Pall.::1 pr~tlil1de de la credullcio:;;l, {>i lnc:ii -111 numele Domnului vnostru lisus HriSlOS·, s.ii se desparta de mice frate 'ce umblii f~r~ de randuiaIJ", lmpune adica un rei de 'afurlsfre morals' temporar~ cetor 'ee umbla fiir<i de rillTIdu!naUi', pe care trecuie S-Q ~In<i sl s-o respecte totl credlnclosll. :;i-i daca atcl se refera ·~a eei ce "nu I.ucreaza ntmtc, cu tscodesc' (v, I ll, se intelege de ]!a sine, rapt ee nu l'rl!;;ui trebuie nicidecurn dovedit, coli aceasta ·eluris·iin:-e morala' cuprtnde cu cat ma·i mutt pe cei cazuU hi "~corandu'~eW rnorate ma~: gmle. A$adlm pl"e.otu~ dill Evr.i tan Uil!. ca ~ltllu!lhisilOrt'espcli1lsa.rDil al Bisericii ,:>1 pastor al parohici (cu a!at mal mull el>iSc.opuI acellui ~ilmt), r~H"a s,l cen::eteze deloe :si sa se pre-

53

As ad ar, daca oelor ce ccnvletuiesc sl sunt amestecati 'fara rostlrea cuvintelor sfinte' nu l.i se ingaduie sa aduca nici un dar la btserica, nicl rnacar sa se wage inauntrul bise:riciL este cu p~tinta sa se mal discute eventualltatea partlciparil 101' ca nas! $~ luarea asupra lor a responsebilital:ilor pedagoglei dupa Hristos pentru capilul botezat =mernbeu alBisericll? Este cu plltinta.?

Sa mergem lnainte cu cugetarlle noastre: hotararea unanlrna Illata de lerarnle. potrivit carela celce saverseec casalada. Civiliil 'seasazaei singuri in afara Biserleij'., este ell putinta sa se la $i ca flind in esent~'i 0 mare afurisanie originala, independent de fbrmularijle lingvisUce cilin par, tea carom exlstatotdeauna tibertaoe de rniscare. 'foa~e Sinoadele locale ~i ecumenice afurisesc pe cutare sau cutareereztarh Si oe itoti eel oer-au urmat faxa Sa alcatulasca cataloage de nurne concrete ale zecllor de mil - cateodata -de ucenicl al aceluja .. Insernnam Ina! ales ca in tlrnpul anacematlslrllor sau aleaterisirllor nu s-a folosit

ocupe daca doemna aoeea ce vola sa devma nasa este 'mernbru <leUi,'" at Bis1i::llc.ii sau 's-a pus ea singui"il pe slne In afara ei", ar fi putut ave" III vedere numai "l1eornndlliala" e.i morala ~i bisertceasca, adtca a ,ei ·ciisatori,e" fam cuvlntele sfillte, pentru ca sii se lntemeleze pe locurlile de mal sus ale Aposioh.du.i favel ('IlUI v~ amestecatl', 'reritj.va' etc.) ~i sa-t tnterzica partlctpareaca nasa, neoarecetnvatatura tlou!ui Testament constitule suprernul 'Canon sfimt" $i 'Iraditia sfanta' cea ma:i il1Lal.t~, 'care trebule sa se lina neclintit-, cum spune ~i domnul Stamate, illlvoca.r:lid artloolul 3., Ipar.1 din. Co·n:s.tiL!utie, desigur ea nil este ell putinta Sa se supuna discutfei. Prin urmare. $i prin "aryu" mentur de mal sus, pMI'! jusuncerea de matsus, fapta preotulut este Ioarte canonlca si se hnpunea din punct de vedere blsericesc, arrmo" nlzandu-se abso!ut C!J COllstitlltl(ll, care lmpune 'respectarea neclln!ita a Sfin.telor Canoane apostollcesl stnodare sia sflntelor tr2KHIii' de catre Biserica,plima, cea mal deoseblta. cea mai mare. ~i cea mal inalta illval(!iWi',(!i. flill.d cea a Domnulul ~~. a Apostoutor; ..

54

Intotdeauna $i In exclustvitate cuvantul 'afurisesC" sau 'anaternatlsesc' sau 'catertsesc', ci si aile cuvinte sau expresil, ca de pllda "scos din Biser1cii", "coreslderam strain de BiseriGl', 'Dommd nostru lis!!ls nrtstos a .hotaJa~ prtn prezentul Sinod sflntit, strain de vrednlcia eplseopala SI de toata adunarea sfilltita" etc. .. De altfel ~i S·flnteJe Canoane ce prevad pedeapsa anatemel sau pe cea acatertslrn. folosesc pentru ele 0 mare dlversitate de terrneni de exprlmare c~i till l1IJ.unna.i cuvtntele famlllare, Asadar ar fi eLI putint,;l pel1tliU clneva sa sccoata ca hotararea rostita este a mare afurtsanie origi.nala, dar subiectlJj flu este acesra. SUD'iectui este a/tul. Sa vedem care:

In problema de fata, adica de a nu prlml pe cineva ca nas, precum SI .0"1 lmpedimentelcr pel1b"u preotte sau in refuzarea Sflntet jmpa!li:a~anii, nu trebuie sa vorbim despre epiUmii sau 'pedepse" avand acest sau acel caracter ('depistate', sau 'cercetate judeca:tore~te"),ci despre existenta sau /ipsa condJtJiior necesare, Aceasta ;;;i numai aceasta este ptasarea core-eta a problemer, Intr-adevar, ce este nasul? Nu ce a ajuns sa fie, ci ce este el intr-adeVal', ce trebuie sa fie. Cum iI inte:le.g pe nas ectestolcgla ortodoxa $i Dreptul canonic? Be 121 intemeiereaBlsertcll nirnent nu a rost cu plltinta sa se botel€; $i sa devlna rnembru 211 el, daca ri-a fest invatat mal lnalnte sl n~ a primit adevarul credlntel. lata exernpte. a)F. Ap, 2, 14 s.u. Aid Petru pmpovaduie$te pe jisus Hris~os multlrnilor de lude;i ~i cl1eai1ta pe ascultalorh lui la pocaintt. $i botez. Aceia ·ce au Pi"irtlit cuvantul lui. s-au botezst' (2,.4·1). b) f. Ap. I (}, 34 S.U. unoe Petru Iaras: propo1faduie~te pe IiSLlS I-Iristos pagill:iului. Corneliu ~i cetor impreuna eu el ~Lca urmare a acestul fapt, "a poruncit ell acestia sa fie botezatr {] 0, 48). c) f. Ap, 18, 4 S.U., unde ravel, Hind in

55

Corlnt, 'vorbee in slnagoga in flecare sambata $i aducea la credintaiude] $i elinl ... sl multi dlntre cortntenlauzind cred'eau $; se botez3u'. d), In sfarsft, Si filip, mergand lntru intampinarea famenulut. mare ,dregator enoplan. dup.a ce 't-a binevestu pe lisus", t-a lntrebat, acela exprtmandu-si Intre timp dor~nta sa seboteze, ~daca crede din toaM .ini'ma". Raspul:lzandiu·i aceta. 'cred ca Usus ttrlstos este FiLliI lui Dumnezeu'. "au coborat amandot in apa. sl flliip, $i famenul, Si /'-.3' oorezar' (F. Ap. 8, 26-38}, Aceasta practlca insuflaca de Dumnezeu, ·invat·;Uura-8cceptareabotezul 's-a continuat la fel ~i fara stirbire de Biserica $i dupa moartea Apostolhor. Lucrarea aceasta a invat,)tur'ii adevarurnor credtnlet, 8' catelTiziir"ii, cum se spune, apartine in principal S:i prin excetenta eplscopului. Acesta, ca unul ce a avut acest drept, a dat la rnndu-i lucrarea aceasta preotilcr, cclaboraronter lui.,. filndu-i cu neputlnta de al tfe I sa-i catehlzeze pe totl, De rnulte orl. 111 vremurile post-apostojlce au aparut nasl in tlmpul botezului adultHor, dar acestla stateau numai ca garanti at statorniclei hotararii cetor 'pregati~i pentru sfanta lumlnare", care deveneau madulare ale BiseridL precurn !;>i ca martoriai oomportamentulul lor irepro~abiP'. Ah.lrldcatehizarea

• Se inte.lege d garan~ia ~i 111iinuri.a aceasta a na:si~.O'r celor adu'~ti nu atra.geau 0 mica responsabilitate, decarece Blserka se spnj'in.a pe el spre a-l primi la Sfiintul Botez pe catehument, Un text blserlcesc foarte vec.hi arats un caz caracterlstlc. Un oarecare credincios a fast I:"u.gat de un oarecare ce dorea sa se boteze, sa-si ia raspunderea acestei g<trnntiu ~.i marturii lnaintea episcopulul. Acesta, chlbzumd la greutatea r<'llspUJi1Id.etii, sovaie si refuza lamceput. in duda fagMuill" tetor candidatuhsl case va arata dernn sl iSi va trnpltnt indatortnle de crestln, illS~ in cele din urma, nevrand ca eel ce ii cerea gar.antia sa rarnana f<ira botezulmantuitor, 51': pleaca $! prfmeste, (\kzi Sf. Diollisie AreopagiluL 'Des pre lerarhla blserlceasca'. IP.Cw. :5., :39:5).

56

era lucrarea nu numai a nasllor, d $i a eplscopulul Si a preottlor. Vezi de pi Ida, Matei Vlastaris, canoanete 78 al Sinodulul VI ecumenic st 46 at celul din Laodlceea. care spun: 'S€: cuvlnc ca aceta care vor sa se tumineze, sa invete credmta lar 111 jota saptarrrantl: sa a spunaeplscopulul sau presblterulul'. Adica Biserica, prln llturghlsltoni. ei, nu nurnad catehlzeaza, ci Si "exam in eaza" pe ucenlcil ei-pe catebumeni. daca au invatat cele predate. Mai itiirziu, lnmultindu-se cre$tinii $i Instapanlndu-se botezul la prunci, n-a mai fost cu putinta nicl prezviteritor sa. mai taca fata catehizarli, care, diner-o strtngenta nevole a aiuns sa se faca lnvers. adlca dupa botez .si nu inainte de. el. Desl prezvlteril nu erau suficienti, catehlzarea trebuia insa neaparat sa s€: faca, deoarece altfel botezel ar n cQnstituit un 'act· sec.

Un crestln botezat care nu stla cornplet conti nu tul credintei sale. oare ce tel de crestinar fl fast? ·eel ce va crede Si se va boteza, se va mantur; a spus Domnul fM'e. 16, 16). N-a. spus simplu 'eel ce se va boteza". "Credinta si botezul sunt doua oondiUi ale mantnirli sl sunt legate Impreuna in mod nedespartlt, Credlnta se desavarseste prin botez, lar botezul lSi pune temena prln credinta sl prin aceste nume se completeaza una pe cealalta., S:i merge lnalnte marturisirea credlntel pus~ in lucrare: sl urmeaza botezul oe pecenuteste conslmtamantu I nostru'. dupa Marel.e Vasile (Migne, 32,. 1 j 7). De aceea, orl de cate or! un catenumen major cere sa se boteze irialnte de terminarea catehlzarll lui, din prlcina primejdlel de boala, e dater ca acesta sa completeze catehlzarea sa

, Oed cu trei zile tnalntea botezulul sau, care se facea lnd 'osebi Duminica. 'in zlua invierli Domnului, potrivit vechil traditii a [!.isel'icii (N. ed, rorn.),

57

dupa botez, daca va tral. 'Se cuvlne ca cei ce au primit lumlnarea (botezun sl apoi s-au ridicat (vindecat), sa Im{ete credinta .. ." [Canonul 47 031 slnodulul din Laodlceea), Asadar, trebuia ca :si pruncll botezatl sa dobandeasca. odata eli trecerea tlrnpulu]. credinta ortosoxa I)ar <cum sa creada ctneva ceea ce nu she? "Cum vor crede in Acela de care n-au auzlt? ~i cum vor auzi [wa propcvaduitor?' (Rm. 10, 14). Biserica, flind constienta de datorla ei .$,1 de grel!.ltatea responsabllltatll elinaintea lui Dumnezeu pentru catehizarea pruncllor botezati, fllndu.j cu neputinta sa mai faca rata in mod suflcfent acestel lucrari prin slujiitorii ei. n-a vrut sa se opreasca numai Ia pa.fintH coplluful pentru completarea acestei lucrarl. Cl a mers mai departe, A vrut 0 aslgurare mai mare, gaJantii mal multe. I!)e alttet parintii, ca $i credinclosl, au 0 datoTie speelala, personate sa-sl educe pe nii lor ·in il1va~atura ~I certarea Domnulut" ~Efes, 6, 4). infaptuind aceasta, tuereaza din proprle initiativ;i, l~i implimesc daeorta lor speclala s! nu lucreaza co. reprezentantf altcuiva, insa Biserica vola ca $i ea sa~i completeze datorla d speclala in rata vlastar·e]or el 'nou luminate'. adlca a pruncllor botezatl. De aceea S-C::l orientat ditre nas,

~i in prirnul rand a stabmtoblig.atorie ']egea' nasului. adica necesitatea prezentet l:ui In tlrnpul botezuhJi. prunC!.Ilui, asa lncat creolnta lui s.a 'i nlocutas ca' , lntr-un anumlt fel, ltpsa credlntel pruncului. dar Si el. ca garant. pentru prune, sa dea in numele acelula f<1gaduintele necesare, ca de pilda, lepadarea de satana, unirea CIJ rtristos, etc.

lar in al dollea rand, lucrul eel mal important sl prin excelenta foarte lnteresant pentru nol in cazul de fata, a daruit nasulul sl i-a lncredintat aetosi» eJ specrara, lucrarea ei speciala, eel putin in parte a cea mal lmportanta.

58

A,dica nasu], in ultima anal'iza, este din ceasut savarslrtt botezulut pruncului sl dupa aceea - in·ca ~i mal mult. el .este reprezenranrul, mandatarul c$i imput.emicituJ Pasterutui teptscopului sau preotulul) "eu porunca speclala .$1 tmputernlclre'. asa cum ar scrie azl netarii nostrt. Sa iniocuiasca peacela (pe Pastor) in lucrarea lui concreta a catehlzarli. adlca III lrrstrulrea cea dupa ltristes a acestui sau a celuilalt prune. Biseri'ca se roaga In timpul savarslrl) sfantului botez: • ... lnsutl, Sl:apane, Cela Ce prln Vasul Tau eel ales. Apostolul Pavel, ne-ai porunclt noua ca toate s.a Ie facem spre stava Ta., pe robul Tau (N)' care incepe a-sl tunde pawl capului sau, birn·ecuvantea.zil-l impreuna cu J1Cl!;ii JIJi. .f>J da10r (cetul botezat $i nasnor) sa gandoeasca ,toate fntrt! tegea Ta $1 sa faea cere bineplac.u,fe Tie .. ." (Ru:gaciune.a la tunderea pamlui). Biserica l'Oag.a pe Dumnezeu sa binecuvanteze, sa intareasca si sa ocroteasca cu hand Sau atilt pe noul el membru, pe eel botezat, cat $i pe nas. organul ~i trnputerntcltul el, in vederea asteptarii acestel lucrari importante ~i responsablle, Sunt atat de subfiri~j ata-,t de grele datorille si a,taI: de man responsabilitatile nasllor, lncat pe dreptate spune IUe Kristis in 'Raspunsurile' sale: 'Daca ar fi stiut acestia cu exactltate a a a grfija sl atenUa cele ce se pretind de ta eel. ce renaste si ce prtrnesre la botez din collmvitra duhovnlceasca, cu multa greutate st-ar .fi luat raspunderea iucrant nasutul' (G. RaH -M. roUi, op. cit., vol, 4, p. 5801. 1i"l:1ebula negresit subliniat ~i faptul ca dad 113. inQeput nu eta lnterzis ca parinUi prunculul sa devina nasi, dupa aceea 11 s-a interzls, Si asta li s-a lnterzls printr-o porunca de stat (Hovelele lui Leon IV,. dlJpa Rali·Potli,. 'ibidem, vol, 5, p. 241- 247) desigur $i pentru alte motive foarte indreptatlre: dar faptul ca Biserica a prtmltcu mare bucurie ..,'i a pus iii

59

lucrare porunca aceasta dovedeste ca aceasta slujeste scopurilor et 9i in cazul de fata. Adkili B'iserica l-a vrut pee nas ca reprezentant spedal a1 ei, ca pe organul special al ei. Caracteristic este ~i faptul ca nasul, de 121 inceput este coneiderat ~i numlt ~i 'parinte duhovnlcesc' 211 flnului sau, adica primeste denurnjrea care apartirtesi se da nurnal celor sfintiti, Ce altceva lnseamna asta daca nu faptul ca. nasul savarseste. prjn consacrare, lucrarea ce apartlne preotulul, ca este mandatarul si Impreuna-lucratorul sau fata de detorlile prunculul? FannW lucreaza, ca suprave'ghetorL din datorle ~i responsabilltate propriesl dlntr-un drept personal. N8$ul, Iucreaza din consacrare, lucreaza ca un tmputernfctt at rastorului. responsabn. Fe acesta it reprezinta ~l mandatarul lui este, Dar este de la sine. in~eles ca pentru once "impubernidre" se pretlnd nlste conditil, Nu este suflclent saaiba clneva eapacitatea deplina de a lucra drept, sa randui.asca porunci pentru problema aceasta sau cealalta sau pentru to ate poruncile, ca representant ~j trnpeternlcit <'.II persoanel ill sau b. Trebule ca pe langa celelalte sa prlmeasca $i d·esaviir$ita lui incredere. Datatorulde mandat I'm este obligat sa flxeze ca reprezentant al sau, 121 tntamplare, pe primul ceta~eal1 grec,. numai pentru ca acesta nu este lipsit, nlcl catusi de pu¢in, de drepturlle lui. cetatenestt, ci are dreptut desavar:::;lt, lIIdimitat sl de necontrolat sa .a]eaga pe ortctne crede el ca ar fi potrrvlt pentru aceasta .. Ar fi un lucru de ras sa se porneasca judecatoreste tmpotrtva dalatorului de porunci. de pilda. fratll lui, argurnentand cil prln excluderea lor au sufertt 0... lnjostre moralal Dalatorul de porunci, pentru incredlntarea Impu~ernidrii, ~i mal ales in subiecte tmportanre, cauta nu numalo persoana cinstita, ci $i activa, sllltoare, pregattta, tnteltgenta. agera,

60

lntr-un cuvant destoinica pentru mlsiunea sa. Deci $1 Pastorul Blserlcli are dreptul sa pretindla ca lmputemlclt al Sau, pentru mare-a fucrare a Instruiril dupa Hristos a prunculuf. pe 0 persoana sl de conditle speciala.dar ~i de 0 rncredere specjata. Cetateanul datal:or die mandat, dacii e$lI1eaza in alegerea sa, eel mult i~i va plerde averea sa sau se va injosi morallceste. lnsa daca Pt'lstoml esueaza iin judecata sa despre nas. lar Iucrerea tncredlntata se va neglija cu desavarsire sau se va savar.$i cu gresef]. atuncl se va prlrnejdul Insa.!;li man.tuirea sufletl1Jui Sail, cacl, dupi!i Scrlptura, 'blestemat este eel. ce face lucrurite Dcmnului cu knevie· (Ier. ;3 I. 10), de vrerne ce Pastorul este ·ce.1 caruta i s-a tncredmtat poporul Domnului sl de la care se va cere raspuns pentru sutletele lor'lean. 39 apostolic)" Nu negam deslgur ca $i paril1ti.i au cllIvant In legatura eu persoarta nasulut, nicl nu igl10ram faptul di pe nas it afla aproape lntotdeauna par.intU si nu preotut (sau eplscopul). dar se sulD,inteillege ca .a asta exista un consimtamimt tacit al acestula, ca, intr-un oarecare mod, acesta a dial parilr1t.i1or pesrnlslunea sa-l afle e,1 in~i~.j pe reprezentan tul $i tmputermclcut acelula (f'astorului) In lucrarea de catebizare In timp GIl pnmcului.Astainsa nu mseamna sub nlci un motlv ca preotul s-a instralnat de dreptut sau, $1 ca este obligat sa primeasca. vrandnevrarrd, ca !J1a~ <COl reprezentant aJ Sal!') pe orlctne i l-ar prezenta parintii. chiar daca acesta nu lndeplmeste nici cele mal eternentare conditii pentru lucrarea aceasta .. Pastoral (episcopul sau preotul) are tot dreptul sa spuna palrJintilor: 'Fratilor; nu prtrnesc sa rna reprezinte pe mine, .I1U i'11credintez luoarea mea, pentru care am responsabilitati grele Si nemasurate inalntea lui Durnnezeu, prirnului venit, numai pentru ca In mod slmptu buletinull sau de

61

tdenutate 11 arata 'crestin ortodox'. Pcacesta nU-11 pr'imesc, deoarece este humor. P,e celiddlt nu-l prim esc deoarece este bethl, Pe odilan nu-l prirnesc deoarece are mumaj casiltoria civili $t astfel s-a lepadatefectiv de una cjJin Tainele Biseri,cil, Pe al ctneltea nu-J prlmesc, deoarece are 'intuneri,c, negro' in cele rue cl",edlntei eetedoxe. fe all saselea mud primesc deoarece este flecar $1 murdar :Ia yorba, etc." etc. E cu neputinta sa incredintez unora ca acestia supJinirea mea in lucrarea invataiii dogmeter ortodoxe Si a moralei ertodoxe. Ei vm "catehlza" (III 711), iar eu vol da rc\spu[]s lul Dumnezeu de "catehizarea' lor; 'Atune! cand va fi !!I,a fliu judecat inalntea tronului lui ttristos, vol \leU sta departe, precum ,~i hatul! vostru, deoarece mle m! se vor cere (Janie de raspuns" {Sf. loan Oun1!i de Aur" Om'ilia 7 la C.oloseni). De aceea prdlnd ,sii·m'i aduceti ca nas Q persoana care sit va inspire incredere nu numai voua. dar st mire. aecunoeeca :s.i voi aveti cuvant in al.,egerea l1~ului, deoarece lui i.i ve'ti Ineredlnta 0 parte din indrumarea duhovniceasca a fiului vostru. Dar smsl eu c:uvant, Si inca foarte greu, deoarece lui ii vol incl:'edln~a cea mal mare parte a datorillor mele fata de prune .. De aceea trebuie ca n~.li.d sa fie 0 per" soana acceptata ~i 'creditata~i de: vol. dar :s1 de mine. Nasul nu este un slm.pll.l martor ce participa laun eontract de vanzaee-eumparare. asa inc.at preferiin~a acestei sau a. celellake persoane sa. fie problema excll.lsiva ~i pe de-a-ntregul a voastra. Nasul este :~I P'l'iopriulmeu reprezentant ~ proprtul meu loc~mor, propriul meu mandatar, propriul meu imputernicit. pwpriu'l meu "compl:ice".. ~w

• in Grecia. buleitffinele d!e ldentltate ale cetatenltor <iiI.! scrise pe ele $i 3ipaftenienta religioasA.

6.2

este d'esigur de neint.eles sa nu am cuvant in alegerea persoanel imputelfllidtului $i loctlltorulul rneul ... Nu cer, nicl nu rna gandesc: sa cer.o persoana concreta .. Cer simpl!u 0 persoaea care sa tralasca in Hrlstos In mod constlent, 0 persoana care sa fie membru vtu a11'1l1pului Lui. CAutal'l-o in mod liber. Mle 1mi ~un,ge ceca ce hOt.iTi$te, B:lserica din VTeITLud foarte vechl referlror la cete despre oondlUile pe care trebuie sa. Ie indepUneascti. eel ehemat sa fie nas: "Ceea ce intel,egand invaf_atorii tlQftri., li s-a pirut corect sa-l prlmeasca pe copn in acest rem: Pirintil nr~ti al copilului, 'care se inriipseaza 121 botez, i1 incredinteaza unuta dlntre eel Initiati care sa-m poata instrui cu dinadiinsul in lucrunle dumnezel~ti,:;;i, care sa it fa de acum inaiinte in grlja lui ca parinb~; duhovnicesc $1 ca raspunza~.or de mantnlrea c.elui. ecrctlt de d. At!ll1Lci cand acest 'credlnaos se fag.aduies,ie sa.l pova~UJlasca pe copll 13 0 viata, sfali1ta. lerarhut ll porunceste sa rosteasca lepadariIe $1 .sa~l :ia angaaamentele necesare'. (Sf. Dion:isie AreopagitJul, 'Desplie ler:arhlia bisericeasea'; 'Cap. '7, 11.; P.O. Migne 5" 568)..

Aid poate clneva va spune contrariat: "B'une $i sfinte sunt acestea, dar au fast valabile pentru vremea veehe. Astazl nu mai sunt valablle, Ast1z1 datoria nasulal.este 0 fonna seaca slmeasta Na$uI nu este decat 0 si.mphi persoana dec:oratIv~ a ceremonlel botezlLI.lu.ii!'Raspuns: Mai, intai." aceasta lilt! este ceva exclusiv, ~i astazt mulp na,i. :madula_re cQnsti'ente ale Biseriic:ii, nu ii$i. neglijeaza dateria lor fata de finii 1m. Sa lucr,am cu toUI In asa rei ca exemplul lor sa se intindii $Ii sa se :generaillzeze "i astfel datoria (naeului) sa-slredcbandeasca valoarea el de mal lnalnte .. in a1 donearand., oaca nasul nu s.ava~e$te nlmlc, cI constkule numal un element decoranv. atund' este de prisos, ne'i'oJositon Ceremonia este amt de frumoasii ~I

sugesUva., lllcat nu mai este necesar "ornamentul" adaugat. Asadar, orl de care orl nasul vine cu constilnta ca va constitui numal till element decoratlv al ceremoniei sl nimic mai rnult, sa nu protesteze, ba mal mult, sa nu al.e:lfge Ia jud.ecAtor, daca preoun il refuza, ca neavand nevote de 'decoratlvi' $i "decorativ~:! ..... (PerSOillle care sa ~inii iii brate pruncul In timpul s<'.i!varsirii Tainei sunt diin bel,'?ug, Toate Bisericlle O_U st epltropl, sl cantaretl. sl p·aracilseri!).

Dadi pima astazt nlU se tac cele cuvemce :;;i preotlt, ell rare exceptil (exisW $1 astfel de exceptiiJ, primesc pe orlclnevor et ca sane nast. acesta nu poate constltut un rnotlv sa fie wmtila JudecAtorii pentru ... injosire calomnioasa :;;i inciiJ!carea datoriei. (I), ort de cate art simtlndu-sl irnensitatea responsabilitatilor,. vor (sau mai degraba. "indrazne-sc!') sa-sl revendioe dreptul de a ee tine, cont de piiwerea lor 111 "numlrea' loctiitorului $i irnputemlckulul IO'I"~ ... B:iserica (prln Hturghisitorii eil are $1 ea am cU\lant in nurnele copilul.ui botezat, de~i acesea este de foarte mica insemnatate In legatl!uf) cu eel at persoanei na:;;uluL ln cazul nostru profesoeul de Drept blserlcesc. Anastasle I-Jristofilopoulos, subltnlaza ca numele "se da In timpul botezulul (lnsernnatea noasrra; NumeJe se cia. de obtcel mal lnainte, dar acesta este un alt subteen ~ de catre savar$itoml lui, preotul slujitor, la propunerea nasulul, Propunerea se po ate $i trebule sa fie respi.nsa, daca numele propus se IO\le~te de prlnclptile de bazaale religiei crestine, ale ordinli publlce sau ale bunelor rneravuri " .. : (Dreptul blsertcescgrecesc, fasdcola 2 .. Atena, 1954, p, ~ 7J. Deci daca Blserlca are cuvan! in pro blerna cea mal m.ica (numele oopilului), nu este normal s.a aiba cuvant SI hl cea mal mare (perseana nasului)? Dacli poate ~i trebule sa resplnga propunerea nasu'lui rererltoare 121 nu-

64

mele flnulul, -jn princtpllle ei- cu cat matmult se poate $i trebuie sa se ~espinga propunerea parlntllor despre nasu) ce nulmptlneste ~dupa crttertile el ~condi~iile pentru lucrarea la care acesta este chernat,

Domnul C. Stannate vorbeste in actul sau deja men~ionat despre 'traditla lndelungata ~i de veacuri a Bisericii ortodoxe de, Rasarit (nota: referindu-se la problema rnodului impunerii pedepsetor). care trebuie sa se respecte neclintlt: (art. 3, par. L C0l1st!tutial97 51". Esbei ntrebat insa: a) Cunoa::;terea (.$i admiterea) adevarurilor credmtel este 0 condltle absolut necesara pentru botezarea unu) catehurnen major dupa "traditialndelungata I)i de veacurl a Blserlcll ortodoxe de Ras;;irit care trebuie sa se respecte necllntit?" Da sau nu? Vezi de plldaCancnul 78 al stnodulut VI ecurnenlc: 'Se cuvtne celor ce se lumineaza a se inv:<'i!ta credinta Si in J·oia saptamaJilii s-o marturi, sease<'l episcopului sau prezvlterulul' .. (in plus: De 1.21 rna.~ond ce se boteaza 'se pretlnde cunoasterea ,-desigur nu ceil a desava~itei pregatirl teotoglce =dogmelor credlntei ortodoxe sl admlterea lor constlenta. Insu;;ita 111 mod veriflcat de eel ce se boteaza', Anastasle Hrlstofllopoulos, op .. cit., p .. ]5·161. b) In cazul botezulul minorului. nasul sta sl ca garant $i ca reprezentant <11 mlnorului cese beteeza. dupa "indel.ungata ~i de veacuri tradltle a Biserkii Ortodoxe de Rasarit. care trebule sa se respecte necllnttr . I)a S;;:IU nu? Cl ~i conseclnta celor de mal sus este ca nasul este dater in mod obli.gatoriu sacenoasca adevarurlle credtruel ortodoxe '(I1U pretlnd sa alba pregatlrea teologidi desavarslta)? Da sau nu? ("Obligatia ca eel botezat sa dobandeasca la tirnpul potrivit cunoasrerea invatatuii!or credinteicresttne $1"0 la nasul ce sta de fa~ii In locul pruncului lipsit de vointa, rostind

65

aceJa (nasul) Simbolu] credlntei in ,10 cui acestula' (Anastasie lirisbofilopoulos, op. d~.. p, 16. ,- Tree CUi vederea aiel subiectul primirii adevarurilor de credlnta de catre nas, Vorbesc numai despre cunoasterea elernentara .... J. d) rreotul are aetoris; rezultata in mod automat din insuslrea sa de sll.tiitor 0.1 BisericiL sa ccmtroJeze daca exlsta condltla de mat sus, adica. daca nasul cunoaste adevarurile Credilltei ortoooxe I{dogmel,e $i morala) .. Da sau nu? e) Daca preotut deplsteaza di nasulare 0 ne~tHnta crasa, un 'lnfuneric palpabll" in cele privltoare la aceste adevarurl, este nel/oit sa-l refuze. fata drept de apel, ca I1U curnva. altfel facand, sa,:;i incaJce da,toria sa? Da sau nu? fI In Sfanta Milropolie a Karpentslel doarnna mai suszlsa este poslbil sa alba cunostlntele elernentare {~i !ara~i aid nu vorbesc despre acceptarel) ale acestor adevarurl. din moment ce, dles:i casatorita doar cu casatorte clvlla. se consldera pe ea. fie sl cu buna credlnta, nu nurnai slmplu "madular actlv a] Blserlcil Ortodoxe", cl Si potrivita sa mvete pe pruncul botezat dogmele sl morala Blsericil Ortodoxe in mod corect ~i fara greseata> Da sau nu?

g) Din aceasta sl lUI numaldln aceasta pricina, luata independent $1 autonom, ar fi fost canonic st blserlceste sa fie impusa (sau, in sfarslt, indreptatitaJ sau nu acceptarea doamnet eLI priclna ca 113:o;;a? Jl)a sau nu?

Nu-mi scapa nlcl faptul ca. spunand acestea, e posibil sa aud un protest logic sldrept: "Multe ceri, Esti foarte aspru~i pretentios. Teoretlc $i profesional cele spuse sunt corecte,dat in practlca ce se intarnpla? Cati, nu numai mlrenl. dar chlar $i dintre preotl -Si mai ales din= tre eei de 'calltate scazuta' -au cunostlnte rellgioase suficiente?: IEste corecta cbservatla. Stint de acord sl 0 mcu-

66

vlintez, Dar atunci cand 0 oarecare doamna, exclusa din lucrGlrea de nas. nu se indestuleaza cu exprlmarea plangerilor $1 protestetor, chlar si publlce, ci ajunge pima 121 a trirnlte in judecata preottt $1 eplscopll 'pentru defalmare calomnloasa st mcatcaree obllgatlllor', deoarece, asa cum scrle cu ernfaza in reclamatla et, 'ml-au refuzac dreptul (!!1) sa botez'. ca sl cum i. s-ar fl refuzat dreptul sa-sl vimda ogorul ei, "jignindu-i personalltatea rnorala' ca 's-a pagubit moral sl ea $i statui", ca 'si-au incalcat datoriile lor' ~i Inca deoarece 'refuzul iacesta (am reclamatlllor) arunca in aer sl obllgatla de temelle a ei de a respects :<;ii ~inelegile statulul' (se refera la legea despre casatorta civila. Dar de ce ar incalca legea daca ar savarsl ~i casatorla rellgloasa cata vremelegea recunoaste "de aceeasl valabilltate' ama.ndoua tipurile de casatorie?). Ei bine, cand se jntampla acesteaatuncl trebuie ::;>i nol sa vorbim cu llrnba sloboda ~i sa folosim masuri sl criterii nu lndulgente $i blimde, cl aspre Si drepte. "Cad cu judecata cu care judecati, Yeti fi judecat] si cu rnasura CILI care rnasurati, vi se va masura' (Mt. 7, 2) ...

Inalnte de a lspravl cuvantul sa punem alaturl cele doua suolecte. conditllle luz.ri.i in garanUe a coptlului Si condltllle intrar'ii in sfantut cler, lntorcandu-ne asadar la cele ce le-arn spus mallnalnle, este cu neputlnta ca preotul sa nu spuna ceva parlntllor copilulul despre alegerea nasurut. 'in mod cores pun zator, este ell neputinta ca. preotul s! eplscopul sa. nu spuna celui ce doreste sa se faca preot $i acerut marturiede 13 primul !'iii hlrotonie de, Ia al dollea, chiar daca nu are impedlmente. flule. faptul ca ai cazler curat sl nuai cazut in pacate opritoare de preotie I1U lnsearnna ca esti prindeflnitle potrtvit pentru preotie. Upsaimpedimentelor este una din cOl1diUile

67

pentru preotle. dar nu este slngura, Nu iau asupra mea greLitalea raspunderii ca sii.i·~i dau rnarturle b una (sau sa te hirotonesc) deoarece nu al, dupa judecata meazoase conaJtiiJe ebsolu: necesare. E~U creolncros $1 moral, dar est! fara.judecata Si superficial, sau nu estl series. sau nu esti dlscret, sau e,sti flecar, sal! te manll usor, sau ... , san ... sau ... ell aceste slabtcluni nu cred ca vel zidl Biserica. Ci mal degraba 0 vel vatama, Daca ani pe attcineva care sa-sl la raspunderea htrctonlrti tale, 215m e problema ta sia lui. E::u pentru nlmic nu-ml pot calca constllnta. Mergi in pace! .. .'

A$adar altceva este 'pedeapsa'. fie ea 'deplstata' $i "automata', fie 'anallzara judecatoreste'. st attceva este lipsaconditiiJor S'j a calftatHor, 'co. cineva sa fie potrivit pentru asumarea st savarslrea unet tucrarl, Gel ce au responsabilltatea incredlntarii acestel tucrart. se cuvlne sa cerceteze cu grija existenta sau nu a aeestor condltll absolat necesare si sa actloneze potrivit ell cele aflate.

Es~e de prisos sa. se spuna, ca fllnd ' e evident ~i de la sine inteles, ca judecata despre exlstenta sau nu a condltiilor duhovnioe{Jti ne,c.esar'e pentru a da cutva Prea Curatele Taine sau lucrul preotlel, sau pentru lncredintarea invat~aturH in Scolile blserlcesti, sau a predlcf in bisericL sau pentru acceptarea cutva ca nas, etc, fllnd curat sl in lntregtrne 0 lucrare relj'gioasa, apartine exclustv auboritatilor blsertcestl sl numai lor, $i I1U este ell putinta sa se supuna controlulul nici unel .judecatl civile, poiltlce. penale sau adrnlnlstrattve. Nici un credincios l1'U este indrepta~it Sa vorbeasca despre dreptut sau (!!!) 'de a boteza' sau de a devenl preot. precum nic! un preot, deoarece este necasatorlt $i teolog, nu este indreptatlt sa vorbeasca despredreptul sat! m!} de a primi vrednicia

68

episcopala, In general acestia, ca mernbri al Bisericli ($i ca :slujitor al ei, pl"eotul) au posibWtatea de a tnatnta spre acestea. atata limp cat merg impreuniiJ concurand si conditllle dunovnlcestt necesare, Dar competenta hotaratoare despre aceasta nu Ie apartlnelor inslsl, d BiseriC:iL care ~i jude:ca in mod suveran,

CONCLUZJE: Nimeni nu poate devenl nas eo ipso, numal pentru ell este - potrtvlt DulletinullJi sau de ldentllate, sau dupa parerea sa, sau, fie, si dupa criterii obtective - 'crestm ortodox', Deoarece regula nasuha. dupa eclesiologia ortodoxa sl nreptul canonic ortodox, nu este alta decat supllnirea ~i inlocuireadn caz concret Si pentru o Jucrare concrete a Pastomlui responsabll ill Bisericii, nasul trebule sa castige lncrederea sl sa obtlna aprobarea Pastorullui, rnanlfestata categoric say in mod ~adL

Pentru aceasta Va adeesez din nou heretislrea purtatoare de biruintar "Hrlstos a Invlat", si va pastrez respect, elnste ~i dragoste in DomnLl.1 nostru llsus ·Care S-a dat pentru pacatele noastre $i a lnviat pentru lndreptarea noastra: ,(Rom, 4, 25).

Atena, 23 mai, anul mantulrf 1986

'PRESA ORTODOxA", :50.05.1986 (vez] $1 rtf. din 6.6.1986) ..

69

AvorturUe

Pedeapsa ell moartea ~1 avertunle in Arena 1 octombne i 981

N u 0 data, d de rnulte ori in trecut am judecatlegislatiile inadmisibile dIn punct de vedere crestl n esc, sau alte initiative al,e gruparii polltice guvernamentale. In artlcoful meu publicat in 'Presa oJtodlox:;l· din .3 .. 08. i 979, rna refer in treacat ta aceasta, unde inflerez 'schlmbarea in principii a Constitutiei. la articolul 3 despre randuielile religiei ~i Biserlcll', "anularea obligapei dintotdeauna de a ctnstt pe Sta_pilnUlI Gel Prea[nalt precum prevede dogma ortodoxa'. privilegiile date hlllastllcr antihristh ~egile despre avortun si 'divortul automat", barbanzarea UmbH elene, pe care 0 caracterlzez ca pie 0 'catastrofa natlonala'. Incheierea die legaturi dlplomatlce cu 'Sfantul Scaurr etc., etc. ... frin urrnare nu m.a primejduh::sc sa flu luat in nume de rau cit de. ,dragul ·poliUc:ii de opozttie". mi-as ml$c.a astazl penita irnpotriva altel grupari politice. adica in mod concret. ca as

70

fi din F'artidillii majoritar ce se opune acestor masuri. De altfel nlci un cleric, care, se respects pe sine, nu este CUI putlnta sa se avante la orlce fapta a sa din slmpatie sau antipatie pofttlca. Legea lui Dumnezeu sl 11 tUU at Lege a lui Dumnezeu este cl'iiteriul supremo Din acest post de obser'IIatie le vede pe toate Si le judeca pe toate, Asadar:

Reoent In 'Progl'amul"gruparU politlce despre care ne este verba, oflclal tlpartt, exista $i doua declaratii~fagadulnte. Prima: Se va anula pedeapsa cu moartea. A douai Se voringadu; in mod Uber 3l1orturire" Sa ne adanclm puUn maceste lucruri:

Este cunoscut faptul cain Elada foarte rar se condamna. la pedeapsa cu moartea de catre judecatori, aceasta s'entil'lta dandu-se mdeosebi III cazul unor crime monstruoase.

Dar Si din pedepsele cu moartea pronuntate, se executa numai cateva. ml putine dlntre ete schlrnbandu-se in detentie pe via~.

Savarsltorl.ll hidoasei crtme, nu numai eel presupus, eel barsult ca vlnovat, ci cniar $j eel pentru care 1iII1L! exlsta Indoiala. eel prtns de tndata asupra faptulu], pune Ia dis, pozitle Q gramada de mijloace, adevarate $1 procedurale spre apararea sa. Avem cercetarl, depuneri de rniiJrturii de aparare, apararea acuzatutul, euberare de declzle, apel impotriva ei 'Idec:iz-iei), trimtterea cazulul 121 ~ribuna], nol depemert de marturtl de aparare, cercetarea expertlzelor. alta aparare a acuzatului, pledoarf ale avocati~or apararli, invocarea a 0 mle $i una de ctrcumstante atenuante, pronuntarea hota~ari.i, apel lmpotriva ei. j udecarea din 1l0U a cazului, trlmitere de recurs la Al"e>opag, depunere de cerere de graiiere, avlzul Consfltutul de Grattert. notararea suveranuiul etc.. etc .. , Teate acestea. filra

71

indoiala legale. Si savarstte pentruclne? Pentru un crlrnlrial dovedlt! Pentru unul prins tndata asupra taptulul orlbllel crime! Si totusl, in cluda tuturor acestora, senslbnltatea noastra nu suporta omorasea acestuia, Pentru cele de mal sus nu se sustine pastrarea pedepsel cu moartea, Daca prln hotarari I'egrue,aspre sl neclintlte. s-ar asigura cu adev,lJ;at indepartarea sl scoaterea din viata publica a persoanelor pertculoase pentru societate, aprcape toti vor dod anularea pedepsei cu rnoartea, Dar orlcum ar fi lucrul acesta, pastrarea saw anularea pedepsel eu moartea este un subleet lmens sl fie care are dreptul sa",$i alinleze arqumentele sale sl sa-si faca dln predomlnarea ldeilor lui oblectde .lupta.Nimen'i I1lU ii va pune pledlcl. Dar ne put em care intreba? eel. ce nu suporta omorarea unul criminal dovedit. a unui ucigas hides. caruia i se ofera atatea mljloace pentru apararea sa, cum oare suporta rnoartea unel fapturi nevlnovate $i fara aparare. .<iI caret singura 'crima" este ca -dupa rmperatlvul legUar naturale netnduplecate ~i strtngente -exista? Asadar M se anuleze pedeapsa cu moartea .• pentru ca nu cumva, la zece aau clncisprezece ani 0 data, sa fie omoratl dloi sau trei faptas! ai hldoaselor crime .. Dar sa se ingaduie llbertatea avorturilor ca. lntr-adevar legal sL.. ell demnltate, sa moara cam 0 mie de Fapturi nevinovate zillilicL"" CUi adevarat 'frumoasa fume, morala, plasm'llita il1lge:r,e:;;te" cum spune poetull .•.

Deslgur, avortur] se fac, $1 chlar in masa, dar acesta este un motiv ca pracdcarea lor sa se· :o;;ilegifereze? Atunci de ce sa nu ingadlllim ~i ltbera drClllali'e a drogurilar, deoarece Si ele se folosesc de mii de persoane? :;;i cazurt de bigamie merg din tlmp in limp lajude,ciitorii . . Nu cumva trebule sa legiferam Si poligamia, deoarece

72

exlsta oamenl care In(;al,ca I,egea monogamiei? Se rae sl furturi. sl vloturi. ~i falslflcarl de alimente-sl mil de alte rele, De ce sa nu se leg,ifereze sl acestea?

in orlce caz. eel 'care cred di nenorocltele mame-uciga~e au de castigat ceva esential din eventuata apllcarea princlplulul de mal Sl1S, sunt cei putln naivi. Oncala llbertate s-ar darul spre infaptulrea 'in frlcos atoarelor crime ale avorturltor, ea nu le va ajuta lntru nlmic pe aceste marne crhninale. Se va sterge responsabllitatea penala, dar Gonstiinta, "care e mal siltrica dedit once in lume", nu I:;;i va mai atta llnlstetoata vlata, Femelle ce recurg la avortun. devln niste mine surletestt Si nu lSi mal revin nlciodata. IExperi.enw dubovnicilor (dar st a multor psihiatri) lntaresc adevarul cuvantulul. Marele Hipocrate, desl trala in lneunericullnchlnarll 121 ldoll. osandea rara ezltare avorturile sl declara CLI juramimt: 'Fe nici 0 femeie n-am I.asat-o sa faca avert". Evi.dent, not cunoastern "ceva" mal mutt ... imi Yin in minte in mod spontan sl Irazele mtscatoare ale profesorulul meu. SpindonKaI'iafa, care. aeum 30 de ant la o are cali cursurl ale sale (preda Pedagogia sl Fsihologla) spunea, invoci:lnd.u-I si pe Carl Jung*: "Ace$ti copii care nu sunt lasati sa Sf: nasca, devin strigoi infdcQ.!;Iatori. Umbla prln subcorrsdentut mamelor lor ~i nu Je lasa nlciodata sa se llnlsteasca. Nu vor lnta.l'zia sa apara simptome de nevroza gmva, care le va chinui. pe toata durata vie.tJi.R:espingerea 'glaslIlui constuntei morale I'lU r.amane nepedepsltar Aceasta deprimare sufleteasca lreparabua a rnamelor ueigase, chlar ~i a cekircu desavarsire 'tlbere' sl ",emancipate' (vorbesc ~i din experlenta personata preoteasca). dovedeste sl altceva: Cat de nemtemeiat

. Psiliiatru sl !"sil".Qlog elvetlan (1875-19611.

73

esteargumentul celor ce susnn ca embrionul otstrus nu este inca om (! I II $i astfet nu avern uctderer

Desigur, pentru nol nu se simte nevola acestul arqurnent deoarece Duhul Sfant, Cel Ce vorbeste prln Biserica, marturtseete ca uCidere de Q.m se savarseste atat atune! cand sunt alcatuite organeleembrtonului, cat si atuncl cand nu sunt alcatuite. (Vezi Canoanele :1 al Marelul Vasile $i '91 al Sinodului VI ecumenlcjv Biserlca noastra are sarbator! de zamisliri ale stlntllor in pantecele malcllor lor, cumeste aceea a frea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu :;;:1 cea a Clnstitulut Inainre Mergato[". ~i aceasta tocmal deoarece II constdera pe om ca exista dln cllpa zam i s lfrlil ul .

Dar la ce rnai trebule si aile do'Vezi, atund dmd I)reptul statulul recunoaste person.alitatea ernbrlonulul ce se formeaza deja din clipa zamlsllrl] lui, constltulnd el SlIblect sl purtator de drepturi civile? Potrivit I)reptutui Civil, cillle-va, de ptlda, poate randul. prin testament.xa mostenitor al lui pe aeest 'zamislit" (artlcolul 17 I. I l, adica embrion~JI zamlsljt, care si mosteneste, daca se va naste viu. ave-rea ce j, se tncredtnteaza Asadar ernbrlonul ce se formeaza are recunoscute $1 de nelnstralnat drepturile asupra bunurilor materiaje, dar nu are nlcl un drept asupra bunului celui mai lnalt $1 primordial, d.reptul la viatiH Astfe! de protectll, protectf st.rigatol" 121 cer de COI1ltradictoril Si provocator de lnconsecvenee are ~ ca sa fim dreptl ~ tlU nurnai gruparea politica sus-zisa, d ~ val! ~ intreaga lume polltlca. afara de foarte pujlne exceptli bi necuvantate ....

Cu cilragost!e in Domnul.

·P.RESA ORTQDOxA' 9.10.1981

74

Avortunle ~i Biseriea

(Raspuns domnulul SplrldoD MexIe)

A

-all ·Coti.dianul' din zlua de 19 a IUllii curente s-a

V publicat. articolul dornnuhrl Splridon Alexie, lntitulat: 'Spital sau Inchlsoare?' ~ ce judeca pozttta Bisericii lmpotriva apropiatei 'scoateri de sub sanctiunea penala" a avorturllor, Articolul acesta, care se refers direct st .1031 ceeace noi am publlcat mal demul~ (Ve,zi . Presa ortodOX2i" din 9 ectombrle). nuadmite avorturlle, Dlmpotrlva, el consldera ornorarea embrlonulul ca '0 faptacare devalori21eaza exlstenta umana sl duce pe om la nlvelurlle cete mal josnlce ale vrednlclei sale" .. Dar merge mal departe: "in alta parte este problema: Daca. avorturlle sunt I.egale sau llegale. Aid I'm suntem de acord sl spunem eft Biserica nu are nid 0 treaDa in susttnerea san ctlo nadi penale a problemei, Pe Blserica nu trebuie sa 0 preocupe ce va face sau ce nu va face St:allii. Daca va supune avorturile la sancuunl aspre sau nu. Asta este 0 gre$e:ala de polltica •..• ,

Sa-rni ingaduie preaiubitul alcatuitor al articolulul, ill dud a totalulul sau dezacord. sa subtiniez ca. In cazul de fata ,gre~eala este a IUli $1 nil a Biseridi. P'e buna dreptate prosesteaaa Biserica impotrivalegallzarf avorturllor. Fiind

75

strajer £II LegH Morale supreme. nu este cu putmta sa stea nepasatoaee atuncl cand vede legifE:lfimdu-se crimele. Pitzitoare a mostenlrli pretloase a lui Durnnezea-Omul. lntemeietorul et, potrlvlt careia omul are vrednlcia cea mal inal~a ill lumea maceriala, nu este cu puthTlla ca ea sa priveasca fani sa protesteze ta lnmultlrea (deoarece aceasta inseamna nepedepslrea) exterminarll a mil de fapturi nevinovate, avand drepturi neinstratnate la inaltLiI $i de Dumnezeu daruitul drept la vla'tll. Desigur ea I1lU are (n:ici nu trebule sa aiba) puterea materlala ca sa se opuna cu forta statulul. dar In numele carel morale salt prlnciplu logic ii refuzam chlar si oea mal mica posibilll:ate de protest? TQU au habar de orlce chestlune nationala sau sociaJ.a, rtu numal asoclatille ~tiil1'tifice sau profeslonale. clsl ultlmul cetatean grec. iSi poateexprlrna in mod liber parerea sa despre ortce problema, deslgur daca are 0 oarecare cunostlnta despre ea. De ce care Biserka trebuie sa taca 121 vederea imens:ita~ii probtemelor morale, sociale sl natlonate ,(far,a indoi.ala 0 astfel de pr;oblemil este ~j cea a avorturuorl ~i sa nu adreseze ntcl un 'nu ti se cuvtne ... • statulul ce se potlcneste? Para tndoiala ar fi fost de n,elngaduit sau mai degl'aba Jipsit de logjca faptul ca Biserica sa pretinda, asa cum pretlnde statui, sa pedepseasca pe eel ce nu merg la Ibis'erica, pe eel ee !lIU se rnarturlsesc. pe eei ce nu postesc, sau pe ere-tid, sau pe necredlnciosl. Credlnta. evlavla, religiozitatea nu se admit ell sila. Ubertatea relig,ioasae-s~e inviolabilil. insusi Capul Blserlcli a pro povadui t: "Daca voleste cineva sa v]na dupa Mine" I(Le. 9, 23). Exista Insa alat de multe problerne, care, rara sa fie Ilpsite complet de caraeter rellgios, sunt 'in acelasl tlmpsi problerne morale, soclale s! natlonale. Sa taca Bisertca la acestea sl sa fie tndife-

76

renta fata de consecintele catastrofale din punct de vedere moral, social sl nadonar, fapt care ar acuce dupa sine reaua 101" r.3.nduire-! sa taca Blserlca atunclcand statul Ieqatlzeza avorturile. atuncl cand lmpune masurl ce lovesc ins~i:tuiia famlllel. atuncl cand acorda privileg.ii hiliastuer antihrtsti, atunci cand poltttseaza in chip dement sublectele I:in:gvistice Si de invataman~ ~i batbarfzeaza limba elena, atuncl cand ingaduie tabere de nudistl, atuncl cand in mod slstematlc fixeaza orele de dtmtneata ale dumlnlcllor pentru examene spre angajarea de functmonarjla mlnlstere ~i la celelalte servlcil publlce. atunci cand lncalzestesl acopera cu rnantaua legaIitatii organlzatll secrete ~i oculte. ca Masoneria, sau atuncl cand (asta lpotetic) legalizeaza drculatla sl Ioloslrea drogurtlor sau "casatorille' intre homosexuall sau nu rnai .s~iu ce altceva? Sa taca in fata tuturor acestora? Dar atunci i-ar reveni numal dreptul de a ft in mod sarbatoresc, doar seful politic 211 mortjlor, precum spunea mal sus zlsul ca "lucrarea Biseriicii este sa mrnorrnanteze pe cei mortrt. .. rara, Indoiala domnul Amexi'e nlclodata nu-sl va lnchlpui ciii acesta este "rolul' Bisericii.

Oar inca ceva: Conducatortl acestel ~ari, $i eel de acum, Si eel de ierL Si eel mal de demult ce sunt? Sunt cumva necredlnclosl constlentl? Sunt nereligiosi declarati? Nul Ni.ciodata n-au argumel1ta:t asa (eva. Totl se prezinta drept crestinl ortodocsl. mernbri ai Bisericii ortodoxe grecestl, Indlscutabll. au putlne exceptll. sunt membrl ,caldicei $i !egaturiie lor cu Biserica sunt slabe sau incomplete. Insa cu toate acestea SUl:1t membri ai Blserieil,. din moment ce nicl ei nu au iesit din ea, nici ea nu l-a talat din trupul el, Asadar Bi.s'erka sa rill alba dreptut. ~i chiar datoria sfanta ~i obligatia tnalta de a se irstoarce

77

catre ei, ca sl catre ni~b~ !Iii oi el, ~j sa Ie atragaatentia ca avortul este 0 crtma foarte '!Jrea sl ca omorurile nu sunt cu putinta Sa se legifereze de conducatori crestlntortodocsi? Nu are drepml $i Glaloria sa atraga atentla oonducalr:orIior de contradlctia care extsta tnrre senslbllltatea fa~a de pedeapsa C~ moartea - lmpusa criminalilor -:$i nestmtlrea cu care se abordeaza problema uciderii a zeci de ml! de fllnteuevlnovate? ~i inca ceva: Mama Biserica., hranltoarea cea Iubltoaresl chivotul rnantultor alneamului deatatea veacuri, nu esteoare datoare sa pretinda de 121 eel ce conduc, sa anallzeze $1 latura natlonala a. problemei si sa descurajeze in orlce chip sl cu orice jertfa avorturlle. sa nu ajunga la dlsparltle acest neam martiric? Guvemele, partldele. g!"uparile polltlce vln .$i plea ca. ins a Biserica ramane .. Biseri.ca a existat lnaintea pastldelor $i va supravtetul ~i dupa de.~i nearnul a exlstat lnaintea partidelor ~'i a tralt fara partide veacurt intregi.Nu stiu InSi1da,ca a trait fan'iMama Biisertca."A9adar ce cerem? Sa scoatem Bise:rica din cadrul vletf natlonase st soctatez 5-0 faoem obtect de muzeu sau element decoratlv al manlfestarilor oflclale de stat, cum sunt depunerue de jUlfamant, te-deum-urile ~i parastasele?

Autorul de comedll Dimitrie rsatas cu catlva ani in urrnaa adresat in scris guvenu.llui, articole loarte taioase tmpotrlva unor filme toarte murdare ::;1 a cerut primului· ministru de atunci sa neutrallaeze, prin masul"l leglslative,acliunea de compere morala a poporulul. Biserica insa nu are dreptul sa fa·ca recornandari asemanatoarel. .. Actrlta :Mellina M.ercuds are dreptul sa la pozitle fata de leg,iferar,ea avorturller st In calitatea el inalta, sa declare ta 111 scurt limp se va I.egaliza Ilbertatea lor,iar sute de iel"arhi si preotl absolue mull mal cunoscatorl ai preblemel decae ea savarsesc 0 "gr,e~eala" daca iau pozitle, dad

78

nu sunt de acord, data protesteaza t;;i daca se tmpomvesc? Nu, domnule Allexi.e, asta "merge prea departe't.; pam'i. la urma, cetateni greci sunt :;;i eil..;

in continuare domnul Alexie confunda doua Iucrurl, legea si omul ce comtte 0 ilegalltate. lncalcarea Ieqil $i pe Cal catoru I el, Nu numal Biseric<:l" careia ii limiteaza aWbutille domnul Alexle, dar Si acest stat. '111.J examineaza dupa lege, ci dupa caz'. [:Ia! ;;i in acest stat 'fiecare fapt se cerceteaza singur $i analog cu condltlile savarslrll lui" si 'toate cazurile au infatJ$a:r,ea lor speciala· .. Acestea [nsa Bunt valabile Ia judecatone cand e verba de stat ~i la spovedanie cand e vorba de .Biserica. Aici prevederea muljlmllor de circumstance atenuante in Codul Penal aJunge pima 1.<1 ltmita cea mal de pe urma alor, pana la 'depllna confuzie", adica pana la de5avar~ita dezvinovalire a cetut acuzat, chia.1" dear .fi stlvar:;;it ucidere de om! insa altfel se faceabordarea vinovatului in judeditorie $i altfel cea a pacato.sului la spovedanle, $ia.lkeva este existenta Ie:gilor de valabllitate generala atilt in stat cat *1 in Blserlca, Legffileexista S:i vor exlsta in amandoua pana la sfar.situl Iumil. Insa modul de abordare a calC<itorilo:r acesrorlegl a fost, este ~i va fi intotdeauna ITU :generai, uniform sl nepersonal, ci concret. special, "individuallzat", ;;i jLlded~orul, $i duhovnicul e poslbll sa, dea 0 desaviirsita dezv'inova~ir,e, primul $i fara condlfli pentru tertare, unul hot sau 1I11ui udgas. daca exista motive de "confuzle deptina', iar 'eel de: al dollea, daca exlsta 0 pocail1lta adanca, Dar lege a nnpotrtva furtulul sau tmpotrtva uclderli sta nemi~ca~a pe postamentul el s! valabllltatea et va ramane nemlcsorata Si in stat ~i in Biseri.ca. Asadar altceva sunt legil,e;, Si altceva persoanele conteaveniente.

in sfa r:;; it, domrusl Alexie seil1l$i'lIlo'JJ gandirnld s! scrllnd ca Biserrnca "Ill! judeca. ci nurnai dojeneste, Dl"eptul jude-

79

catii Il are lnsusi rtrlstos. EI a dat apostomor $i clerului succestunn apostollce dreptul numal de a deztega sl lega. dar nu sl de a judeca"!!I

Gre.:?eala, iublte domnule Alexlet in afara faptutul cii este de neconceput paterea de "a lega Si dezlega' f.::ira dreptul de a judeca (al dollea este condltla prlmel) Insusl Domrml a spus apostolllor: 'Precurn M·a trimls pe Mine Tatal, asa va trlmit si Eu pe vor (In. 20. 21 L adlca vii lnzestrez cu puterlle acesteal Deoarece cltatt f<ira nid 0 legatura in cazul de fata. 0 fraza a ·Marelui Parinte, teolog ~i rttor, loan Gura de Aur', ascultatl cum expttca dumnezelescul Guta de Aur cuvantul de mal sus al Domnului referitor La acordarea dreptulul de 'a lega Si dezlega' apostoluor: 'De aceea, ca sa completeze spusa; Precum M-a trlrnts pe Mine lata]' asa va trlmit Si Eu pe vor. spune: ·GiJror.a veti ierta pacatele, ie vor fl lertate ,$i carora le ve~i tine, VOl' fltlnute".

Daca Mal1tuitotl.JI a oat putere apostolflor .. _ Le-a oat sl puterea de a pedepsi $i de .21 lerte ... ' (P,O. 52, 77). :;Ii in alta parte: ',., Ce alta putere mai mare este decat asta? Toata jude,cata Tatal a dat-o .Fju1u!; viid cii toata aceasra (judecata) esee daruitil acestora (apostoluor) de FiuL .. • (P.G. 48, 543-644), ~j in 'Rarnduielile apostotlce'. carte postapostoli,ea,d.ar foarte veche, se scrte ca eplscopul 'are locul lui Durnnezeu in~re oamenl': "este incepatura tuturor oamenllor, preotllor, imparatilor, stiipani'torilor. a parlntilor, flikn; invat<'UorHor ... ", ~i connnua ':;;i de aceea in Biserica stal (0, eplscopen ~I propovaduteste Cuvanful, ca eel ce al putere Sa judeci pe eel ce au gre.sit ... Judeca asadar, 0, eplscope. cu stapantre, ca ~i Dunmezeu. dar pe eel ce se pocalesc ajlltA-i...: (It ~ I 0 12).

Atal,ea anatematlsfrl care, in decursul vremii, s-au dat de Blserlca Impotriva celor ce au falslflcat aceasta in-

80

vatatura, ce altceva au fost decat judec~ta .BisericiL adica exercitarea puteril de a judeca fiind prtmtta aceasta de la Dumnezeu?

Asadar Biserica judeca. Biserica, m.l indivtzi]. Judeca slujitol:'ii. Biserial- nu irrusa ca lndlvlzi, nu pentru satlsfacerea padmilor omenesti. nid ca razbunaton al jignirilm persouale. .ludeca (adllc.a sunt daeorl sa judece) in Duhul Sfant, adica dupa vola lui Dumnezeu. Judeca in calltate de purtatort al puteruduhovntcestt celel mal tnatte. al putertt cu care Domnul a lnzestrat Biserica Sa. Dornnul AWex'ie desl invoca,precum am spus mal inainte, pe sflntitul Gur,a de AUf, 1:$1 poate rearnlntl ca B'iserka nu este inchlscare, ci Spital. Ea nu este nlci un lmpotrlvavorbitor ... Dar nu sea tntrebat blnecuvantatul daca nu cumva $:i $efii nostri politici, nu numa! ca persoane. ca parttcutart, ci ~i ca demnltarl al statu lui, au nevoie de aslstenta in acest Spital dumnezelesc s.i de aplicarea pomvlrel .Iucrari terapeutlcevca astfel 'sajut1ece crept pe popor' (lntelep .. Salam. g, 12) ,o;;i sa leglfereze cete ce se cuvin? Da, Biseric.aeste spital! Ba-chlar spital pentru 10tH

Sa nu uJtam ca Blserlca, de multe on de-a lungul veacurflor; nu numal ca i-a amenlntat pe stapanltorll statulul CJU proteste ~j rnustrari aspre, dar ~i pedespe foarte grel,€: a pus asupra lor, sl nu doar on decate ad acestla tnsltltulau legl antlevanghetlce, nici. numa_i atunci cand luau rnasurl gl'e~tte ce love au in rnuldrnea de oamenl. dar chlar si atune! cand, in general, prin acdunile lor nedreptiiteau ~i vatamau 0' persoana concreta, Alta este chestlunea ca pentru astfel de acttunl erolce se cer stat uri. la rnasura lui Atanasle. Nicolae, Vasllle, Grigorie, Oura de Aur, Ambrozie. Polieuct., ..

'PRESA ORTODOxA", 2'7.!L1. 1981 ~vezi si 4,12,81)

81

"Nu omori pe unul din acesna ce Had?"

, Ii tl'htlit prezenta avand ce motiva~ie recenea V depunere ta Senat a. prolectulul de I,ege pl'i.vi!f!d Ilbertatea avertanlor .. I)aca 0 ccnstderat! dernna de publl,cat punet.i,-o mceloanele zlarulul Dvs.

Un oarecare ucenle de al meLII. teeter ta 'I) facuI tate, poarta un !1!IUItM": rar Si n€JoJi:D.i:;,nuit pentru urn laic, ca de piloa. Amfilohh.::, (citez un !'\'ume fictiv. nu pe 'eel a,devara~}. Cu cateva sG'iptamani. mal inailite, fllrrd de fata si palintii 'lui $1 alte persoane, l-am lntrebat din eLllfi,ozi~att'; cum de s-a. intamplat :sa·~i ta un astfel de nume. Tat61 luLtal'ar!! slmplu sl cu putil1ii carte, s-a grabit sa-ml expllce faptul. CU 0 miln1l113ta. sinceritate. Transcriu aproape cuvant ell Clllviult povestirea sa faril nid UI1I comentarha

'AtlUnci cand femeia jnea ill ramas ins8irdnata cu Amfllohie, a.dic.a acum 53 de ani, lncepuee ca moda avorturner silJ se transmlta si 181 sate. Deoarece mal aveam Si alti trel oopit, l1'e-am gal1ldit sa nu-l mal ttnern peacesta, Ain mers in oras ~.IiI,ota: a se intelege c8Ip.ilalajudetului) S1 am vtzitat un medic gilflecolog, cunoscut de-al nostru, t-arn SptJS ce votam. Acela ne-a ascultat Si (]IUpa aceea ml-a

82

SpUS: "BI',e" CO,stica (ifilOt:a: $i aeest m.lme este lictiv), daca vrel sa ai numal tret copit cad patru ti se par l11LdU, de ce J:iI'UI fad ,31'ItcE::\I,a? naca III Om otai1fiJ pe acesta 0 b8igam 11r1 primejdlie ~i pe femela ta, Nu e oase mal bilile sa·11 omoram mai degrab pe unul din cej trel cop.ii pe cal'€: iiai. de preferlnta pe eel lillai mk. st sa-.I .I,asam pe ecesta sa se na_s.ca? Astfel vei avea tot doer tl'ei cops. tar femeia ta lUI va trece prin ntcl 0 prlrnejdle". (lNota.: pBl"ic:o~ul clevetirii pentru ucldere se poate preinto:iimpi!1i3! USOI' deoareee exlsta multe meduri de a prezenta uclderea pruncului ca. accident). Cil,l1d am auzlt aceasta m-am cutremurat. ceeceamca mi-a cazti~ un traenet in cap, Atunci am reatlzat ce vetam sa fac,

~ Sine, dcctore, l-am spus, Ai dreptaee, iti m~ltu.mesc.

Vo:m tine copttul,

- :;;1-1 VOl boteza eu, a raspuns medicul.

Ne-am dat ma.illil.e, $i cand s-a nascut Arnfilohi,e al nostru $i l-a botezat rnedi.cul, j,-a dai!: numere ItaU\lui. sau pe care s-a Intamplat ,sa.-I cnerne Amfilohie. Dupa asta, cum sa ne mal gandim la avortl Ast~el au venit in IUn1e: inca, .al~i dol ,eopii dup.a A_m:filohie. ,~i firE;ste !'W ne-a paru.t rim niciodata.. Toti (;opiU nostrt au aj!!JIn.s foarte blne, Loti s-an al'aliija~ in cell mal bUIrI mod .. Cand au crescet $i alii Ivat calea lui D'lUnneleu, Ili'e-au ajutat '$'i pe noi sa devenim crestini buni .•. :

'PRE;:SA ORTODOX;i', 28.03.86

83

--

" ,'_. ""-. " . - ..... - .----:-,'..,. -. : "-

"', '_',' -". - . -,' .. -_ .. , - "'" I", '.-" "',.'

I" ,'- : . c. ,', , ",_ ._ . I ,-,' ;. _ '. :

~

Avorturile $i statuI

lnsemnarea zlarulul 'Presa ortodoxa' ""

-rn 30 marne 1986 in sala Asocia~iei noastre din

'-' Capitala S-i1 rulat cunoscutul film ·Strigatl.ll tacut" al celebrului medic ginecolog Bernhardt Nathanson, referttor Ia .(!vorturL Au urrnat 2 ore de dlscutfl sub conducerea Arlhim. Epifanie Teodompulos.

De pe una din casetele cudiscutla am extras ~i publlcat cateva luerurl cu permlslunea Parintelui EpiFanie., caruia Il apartln $i raspunsurtle-

.. .intrebare: Se spune cii leqislatoru! nu face rnorala :si nu invata morala. lEI expnrna parerea g·enerah'i. Atunei cand ceva este coudamnat de parerea Henerala, leglslatom] trebuie sa consldere acel ceva ca fiind. 0 abatere. Atutici cand parerea generala primeste aoel oeva sau, sa zicem, iI suporta. legislatorule-ste dater sa inceteze sa-I considere ca .0 abatere, Pozitia aceasta este dreapta?

ruispuns: Le'gisla~orul nu este. nu trebule sa fle in mod si:mplu expresla pare ri i. generale $i rna] ales a unei paren generale nelamurlte. IE-I este ~i pedagog, Nu trebute sa se marglneasca sl sa expnme doar sltuatla exlstenta, ct este dator sa arate oeea ce t.rebuie ~i sa lndrepte lnspre aceea, Daca plimlm ca dreapta parerea de marl sus, atuncl leg"islatorul este dater Sa fie consecvent cu sine insusi.

84

Dar lucrurirne nu se petrec astfel! Dau la 0 parte celefake cazuri 9i iI cltez pe eel mal imprestonant .. Va intreb? Care situalie este mal bine primita in toata lumea decat fllsa de impozite? Care alta fapta se savarseste de 99,990/0 dfntre ceta~eni ca fuga deimpozke? De ce, asadar, statui. rtu leglfereaza ~i fuga de lmpoztte. daca el este in mod sirnplu doarexpresla parertl generate sl nu pedagogul sl dascalul ei? De notat este sl faptul ca avorturile se fac. CU roarte putlne exceptll. cu inimagrea $1 CU 0 constlmta vlnovata, insa fuga de Irnpozlte se face cu lrrima usoara sl com;tiinta Hni:;;tita. de catre totl, Bar (eoncret numai de dOlLla orl) am lntalnit femeie care sa nu-sl slmta foarte inweuiatiJ constiinta el pentru avorzul la care a recurs, in limp ce. tarasl rar, am intalnit oamenl care sa aiba remuscart deoarece au fugi~ de lmpozite lntr-o masura mal mica sau mal mare .. Totl consldera (fiindu-Ie indlferent daca aceastaeste bine sau rau) :fuga de lmpozlte ca 0 faptEi de aparare lmpotrlva statului, ca (I fapta die asiglil~ rare a rodului muncll lor. eel mult o consldera ca 0 incalcare foarte usoara, insa 'C;U desavarsire jus tifica ta. ,:;s~ totlcei care nu-st pot ascunde venlturlle lor, ca de pilda salartattl sl penslonant. si acestla. CU toarte pudne excep~ii, Bunt gata sa fuga de impozite atuncl cand ll sec ofera ocazla potrtvlta. cum ar fi cumpararile sl va_ozaJile valertlor nemlscatoare, mostenirtlevdonatllle etc ..... c.atJ declara valoarea reala a oblectului cu act judlciar legal? Nici unul la 0 mieL. Asadar statul sa prlmeasca ruga de irnpozttet Insa nu numal ca n-o prtmeste, cl $i 0 pedepse~:!e penal! Luatl arninte atct 1£1 0 contradictle monstruoasa. ell catva timp mal inainte S-.[l desflintat pedeapsa pentru adulter, care constltule 0 jigniregrosolana a dnst'ei sotuiu: sau sotlel, Acurn se desflinteaza pedeapsa pentru

85

avorturl. care lovesc mortal dreptul .la v1at~ al ernbrkmultd ce 51!: alcatuleste .• Dlrnpotriva, se pedepseste penal fuga de impozitel GandiU-va: ce insearrma aceasta? Inseamna, foarte simplu, ca. banul se propovaduleste il'l mod ofid~ de catre stat ca valoarea cea mai ina/tiM Valoare sltuata mal presus <lie ctnste Si via~a. 'Doctore, spune statul, iU pod tnsela in mod llber sotta, ca $i oricare alt cetatean pe a lul, Si sa-j jigl1le~ti astfel cinstea el. Tu, In mod special, pott pe deasupra sa si uclzi mii de embrtani in formare, Atat pentru adulter cat si pentru avorturi, nimenl nu teo va pedepsl, 13: amlnte JnSa sa nu 111Idr-azne~ti sa te atingi de balli, care, ca lmpoztt la munca til, apart-in statuful, Dadi facl asta te a;:>,teaptii inchisoarea! Fa ortcate avorturi vrei, insa nu 'indrilzni sa ascunzl veniturlle tale din ele (avorturf)', Pentru prima, nid 0 must rare, nlci 0 contraventte, nlci .0 pedeapsa, Pentru a doua, poarta ii1lchlsorll este desehisa. Dar nu-st da seama statui ca, tucrand astfel, ad'ica propovadulnd .oanui ca valoarea cea mal inalta, .spriJil1a st mal mutt fuga de impozite? Daca cetateamn este inv.a(:atastfel Inmod real. ca banul este mal presus decal clnstea $i viata (fie $i singura viata embrionului). de ce n-ar unelti arlee mijloe ::;;t nu soar prlmejdui chlar sl prtn eventualitatea eondamnartt sale delonorante, in vederea pastrarii acestul bun pre a inalt, adtca a banului? [ntr-adevar, ne mlseam deja inauntrul LU'lIi.1i cere vlclos [ara nlcl 0 ieslre. Sa se pedepseasce, ~i inca. cu asprtme •. fuga de lmpozlte, Nu sunt impotriva. Dar sa. se pedepseasca inca $i mal aspru complotul impotttva cinstei $1 avietit adlca ad ulteru I. $i avortul. Repel st termin: Daca statul este in mod sirnplu exprlmarea parerii generale,. atunci este dater ca tmedlat Sa leglfereze $1 inca sa premieze fuga de lmpozltel Dac:a nuexlsta nlmic

86

altceva care sa alba atata greutate sau mal degraba gen,e~ ralizare ~j atata neezltare cum are consimtamimtul par reril generale ...•

lntrebare. Exista cazurt in care ~i asm:zi se iingaduie avortul (vlolul, incestul. perlcolul pentru samitatea femell etc.) .. Acest fel de avorturtse ingadude mora], blsericeste?

RAspu:ns: rsu. sub nlcl un motiv. §ii pentru aceste OJalii s-au semnalat lmpctrlvlrl, dar din pacate au tos~ foarte mid I;li slabe. reate cit deoarece intampla-nle de mal sus sunt foarte rare, sau poate pentru ca se coastdera ca .aid avern de-a face cu ucideri, Ins;) cu uciderl cu cftc.umstante atenuante.

Din punctul de vedereal moralei crE:-stine,nici Uti caz, afara de unul slnqur (dar despre el vom vorbi mai jos), nu i:ngaduie EllforturiJe. Cea care a fost victimil a unui viol, de pHda, daca credeln rtrlstos. nu va uclde embrlonul, II va tine. tar in Ziua jude.catit se va prezenta cu copllul ei Ina:inte-a Dcmnulul .si Ii va spune: 'Doamne, pentru dragosbea '1"61. eu am tmut acest copll, -Pentru cuvlntele buzelor Tale eu am paztt c,ij aspre •. N...am baga:t in seama 'bitrfele', cornentartte. jignirile, batjocura.jnjoslrea publlca. La lofrico$atoarea suferlnta a s:iHril nu m-am tmpotrlvlt cu uctderea acestei fapturl nevinovate, M-am impotri~ vtt prln a rabda toete situatllle dureroase ce le creeaza nasterea unut cepit in afara casatortet $1 mal ales a celul dim vlol... Dec! 'vezi smerenia mea ~I osteneala mea si-mi imta toate pacatete mele", Dar oare Domnul ce va spune? Sa nu va miratL fra'j:iIQr! Cumma de rnuceruc va pune pe caput 'ei! Ati uitat pe Sfanta Teodcra? De oe Teodora este sfanta Si se cinsteste ~i slaveste? (fomenil'ea et se praznuieste la II septembrle). Pentru 0 fapta asemanatoare, Preschimbata 'ill barbat. se nevola inla.ul'ltruI unel rna-

87

nastiri de calugart cu numete Teodor, CI.evetita. de 0 femele tidilo.asa ca as" fi hlsat-o 'insarcinata, ea a rabdat ell barbaUe clevetlrea, Qlnd s-a nascut pruncul, I-a tuat ca sa-t creasca locutnd intr-o oarecare eoliba dlnafara manastirii, unde ~i lndura zilnic Jigniri ;s.i smeriri de nedescris. Descoperirea nevinovatte! ei sea facut in zlua mortH ei, Atuncl au vazut caeste femeie sl nu barbat. .. Desigur, ar fi fost foaste usor Si fara nlcl 0 "avarle' morala sa zdrobeasca intr-o clipa clevetlrea, (Atunci insa ar fi FOest 0 oarecare Teodora sl nu Stanta 'reodorar. A preferat insa 5-0 suporte, ca sa se lnvredniceasca fericirii rostlte de Domnul. Cu atat mal mult tanara eresttna va suferi chlnurile provenite din pastrarea rodulul silulrti el, deoarece ca sa Ie evite ar trebui sa saval1ieasca ucldere de om. Va rabda Si se va Incununa, Sau credem, sau riLJI credem. Credlnta care nu te costa nlmlc, ce vaioare are?

Merrg mai departe: Dadi fapta ucidrerii embrlonulut este dreapta, deoarecee poslbll sa se nasca cu defecte, atunci de ce g,a nu ucldern sl copill care au dobandit mal tarzlu defecte din pricina bolilor $i accidentelor? sa restabllim asadar Keada' vechllor spartanl, De ce sa nu ucldem ~i pe toti batrarnli care, de pildit sufera de dementa? Ce fel de criiterU sunt acestea? Se va spune. deslgur, CiI embrionul nu este inca om. Dar cand se face om? Care este "clipa magi'ca·, cum este numita. in care 'pasta' carnoasa se prescl1imba. 'in om? UnH spunca la interva] de 12 saptamanl dupa zamlsltre, adtca in a 8S-a zl, Dar in care ceas 13.1 acestel zile? De, dlmlneata? De amlaza? De

• CUI'S de apa adanc :s.i abrupt din Laconia, aproape de Sparta, 'in care; spartanti, 121 inceput, aruncau pe eel r,obili. tar mai tar:ziiu trupurile crtmlnalllor care fusesera condarrmati la moaete, pre Cum ::oi copiii nascuti cu malformattt.

88

searA? La rnlezul nopttl? Dar de ce nu este in a 84-21 zi? sau in a 83-a? Ce lucru mare ~i important se lntampla de 1,21 00 clipa la alta, de I". c ora la alta. sau de Ia un miez de noapte Ja celalalt? [mpotrtva acestul Babllon. cat de clara sl in'teleapta este po.zt~i@Biserkii noastre. Avem om din dipa zamislfrfi! ~L prin urmare. avern ucidere de om oricand soar face avortul.

Am spus ca exlsta un caz $i singurul in care jertflrea embrlonulul se poate tolera ca un J78U necesar, cum ar fl, de pilda, uclderea in .h.-:gitima aparare .. Asta se intampla atunci (and extsta dllema: vtata mamei sau viata embrlonului? Adica atunci cand nasterea embrionului are, 'ca. rezultat tnevttabl'. diupa datele medlcinlt omenesti, nsoartea mamei, Dar sl In acest eaz foarte rar, euvantnl il va ave a numai :$i in mod exctuslv cea insikdnatii,Ea, $1 iiimen! altul. I se va spune adevarul ~i va fi invitata sa notarasca, Cunosc 2~3 de astfel de cazuri, Aceste femel pumind ln lucrare. fara sa. aiba habar, euvlntele Domnului. 'Mai mare dragoste ca aceasta nimeni nu are, ca sa-$i puna. sufletul sau pentru prietenll (adlca cei c1ragi ai') sar. au spus medlcllon 'Doctore. salveaza-mi copitul, Pe mine lasa-ma sa mol jertfescl'. ~i rezultatuh S-au izM.vit ;~i mamete, ,::;i copm! Dar sl daca mom', cine se indoieste ca 0 astfel de. rapta, pUna de amra devotament $i jertflre de sine, 0 fapta pllna de atata marede sufleteasca $i morala. m,1I le va aslgura fertclrea nesfarslta a Imparatiei celel netnserate a Domnului nostru? Fratjlor, pentru noi nu se termffina toate aie!! Sa nu uItam mciodata lucrul acesta ...

Intrebaree Discipolii I.egiferarii avorturllor pun inalnte urrnatorul argument: "Avorturile orlcum se tac'. in lac sa se ~aca in condltf necontrolate, rnulte chiar In conditii

89

nepermise, nu este mai de preferat sa se raca Iegal, sub co ntrol ill I, statulul ~i in condltil controlate?

Raspuns: Exactacestea sunt valablle ~i in problema droguritor, ~I acestea 'oricum se tolosesc'; in loc ca folosirea lor sa se faca in conditi.i necontrolate sl murdare, rnulte chiar cu slflri $i in chip tal.lilaresc, nu este de preferat sa se faca '(iolosil"ea lor) legal, sub controlul statulul si inconditii controlate? Statui sa ridlce ill tot orasul S'i satul centre speciaje, de "desfatare' prin placerea drogurikir, Cei ce folosesc drogurile le vor ~gasi. mtr-adevarjn condltf) clnstlte ,si nu vor fj obtecte de exploatare salbateca a negustorflor mortiialbe. Apol. foloslrea drogurllor se va face sub supraveghere medicala i;li astfe I vor disparea desele cazuri de moarte din priclna "doze lor' exagerate, In sfarsit. statui va avea:§ii destul folos economic din lmpunerea lrnpozltulul pe circulatla deja legalfl a drogurilor ... - In ortce caz, cu "avantul" ce l~a:-m luat, nu este exclus .sa ajungern panaacolo ... Dumnezeu sa Iurnlneze pe polltlcienil nostrl, pe poUticienii tuturor gruparHor, sa inteleaga adevaratul Interes al martiricuful nostru popor ...

90

Din nou despre avorturl

Domnule Direc[or,

v,a rag sa publicati unele lamuriri ~i cornpletarl 1211 cele ce le-arn publlcat in ultlmul nurnar 211 zlarului

'Presa ortodoxa din 4 aprille, sub titlul: 'AvonwiLe s! statui,'.

.Deoarece dlscutla ce s-a facut mJ.l s-a publleat In intregime (de altfel n-ar fI ajurrs pentru ea toace celetake patru paginI ale ziarulul). ci numal extrase, si acesteanu fatA tntreruperl, ci eli golurl sl hpsurt. lucru necesar teonomtsirii spat1u1uL apare eventualltatea strecurarii de neintelegeri ~i fnterpretarl gre~ite ~a'ta de pozitlite smerentei mele referitoare la sublectul acesta (211 avorturllor). intr-adevar exptozlbll. Asadan Acest perlcel are dona componente:

Primulr 'Din punetul de vedlere al moralel crestine. nlcl un caz (afara de unul si singur~ dar despre el '10m vorbt mal jos) nu ing:aduie .avortu.rUe·. Sublinienle s-au facut ca 11a prima publicare. dar pericotul nein~el0gerii exlsta e;i in propozi~ja dlntre paranteze -afara de unul ,~i sinmur" ...

A doua. 'Am spus ca extsta un caz .$1 singurul if! care jertflrea embrionului se poate tolera ca un rau necesar, cum ar fl, uciderea inlegithml aparare, Asta se intampla atunci cand exista dilernai Viata mamel sau vtata ernbrlonulul? Adica atuncl cand nasterea (subliniere: Luatl arnlrt-

91

te la cuvant, Nu spune 'contmuarea sarcinli'. cl ·nil,$tered) embrionulul are ca rezultat inevitabil (subtlntere:

Luap aminte st la cuvantul "inevitahin, dupa datele rnedicinll omenestf. moarrea mamei, Dar sl in acest caz, foarte rat; cuv.i'intlili II va avea numai ~i In mod exclustv cea msarcinata, Ea:s! nlment alrul, I se va spane adevarul $1 va fi lnvltata sa hotarasd. Cunosc doua-trel deastfel de cazurt. Femeile acestea, au spus mectcncn 'Doclcre. salveaza-mi copnul, Pe mine lasa-ma sa rna jertfescr. $i rezukatul. 5-au izbavit $1 mamele, ~i copiill Dar ;Si daca mer, cine selndoleste ca oastfel de fapta plina de atata devotament ~i jertfire de sine, 0 fapta plina de atata maretle sufleteasca Si morala, nu le va aslgura ferlcirea nesfa~it:a a impal'atiei oelei nelnserate iii Domnului n05- tnJ? .. •.

Fe durata desfasurarn convorbirilor (la care au fost de fata $i 9-10 medjci, de dlfertte .specialitati) s-au facut, precum cred, clare, foarte clare urmatoarele::

I. A se 'tolera' (ing.a,dul) avortul • din punetul de vedere al rnoralel crestlne', pentru 'un caz $W singurul' nu s-a spus ell refertre la marne, ci cu referire exdusiva ~i numal'la medici, (Mai multe mat jos).

2. La fel sl propozltta: "al:unci cand exista dllema:

Viata, mamei, sau 'IIiata embrionulul?' se refera numal la medici sl nu la marne (se m~elege col cele crestlne) pentru care nu se pune nici 0 dilema, deoarece jertfa pentru cetalalt este un element cunoscut pentru credlnclos.

3, Propozltiar "Adica atunclcand NA;,TEREA embrtonulul are ca rezultat lnevitabil, dupa datele medicate omenestl, rnoartea mamei' aranjeaza, impreuna ell cele zlse dupa aceea, tot sublectut Tn timpul nasterii,. adlca se refera ia caaurile de na$teri grele, care I1U se pot rezolva

92

In nlcl un fel (nlcl prin "cezartana') neputand anula pericolul Sigut am mortii marnel.

Prin urrnare, toata problema S,il prezentat, potrivit raspunsunlor mele la inl:rebanle puse. astfeh

M:edicul chemat sa ajute la nastere. cateodata in ctuda tuturor eforturilor lui mai presus de om, se afi& in fata unor gr,eutati de netrecut Si vede stand matnoea sa, nelndur.aboare dar $1 tragIc;!!, dllema: sa satveze pe eel purtat lnpantece sau pe mama lui. In cazul acesta responsabintat,ea va trece 121. marna (este de 121. sine mtetes ca. pericolul fllnd lntrezarit, ea a fest pre venita de mal tnalnte, adica .il1ainte de interventlel, care va fi chernata sa hotarasca, Daca ea esie credtnctoasa, problema este rezolvata dinalnte. Dar daca este neeredincioasa sl Iubltoare de sine si prefera propria ei vlata, atunci fapta medicului impotrlva embrtonulul va aparea ca 'tolerata'. din punct ,de vedere at mor,aJei cresnne, Avem desigur in cazul acesta un rau (adica uddere), dar un rau necesar, Medicul nu poate de la sine. nu are nlcl un drept in cazul acesta 5-0 jertJeasca pe mama, daca ea refuza jertfa, in cele ce am spus n-am 1,1sat nici cea mai mica Impresie col cele de mai sus se raporteaza exclusiv la tlmpul nasterii, dele se refera 161 tot stadiul purtarll sarcinli, Pericol illevita.b.il pen .. tru viata (subllnlez: pentru via.ta) femell in prlmele lun! aile sarclnll ,si, peovenit, se hil.tde'ge, dl'n sarci.rla aceasra a ei nu exista. Astfel de periccle e poslbll sa apara numai: a) in tirnpul nasteril, ,Si b) cu cateva saptamani lnalnte de nastere (eazurt de "placenta premergatoare' sau de 'desprindere prematura' a acesteia) ~i atata tlrnp GU exlsta fie lmposlblhtatea 'cezarlenel'. fie desavarslta el contralndlcane. narst in aceste cazun embrtonul este lIiabH. in esenta sl in cazul b) avern iara~i nastere. Numai ca aceas-

93

ta este pr,ernatura.A$adar, dilerna pentru medic poate aparea numai la nastere. nannal.I sau prematura. Chlar $i eclampsia" , apare atilt de rar Tn primele lunlale sarclnli, lncat nu este cazul sa se puna problema pentru a se discutaaici, Acestea nu le spun ell, cI s~udlile eontemporane de cbstetrlca, Prln urmare tnamte de nastere IlIU avem dtleme, d pseudodherna, Aid ml-am adus amtnte de cazul 11 asteril cunoscutului judecator al Atenet, domnul Filip Trohani, caz pe care el l-a publicat in zlarul religios. II relau pentru cltltorli "Preset Ortodcxe": in timp ce mama domnulul Trohani era Insarcinata cu el. in anul 1928, a fost dusa grav bolnava $i cu hemoragie continua la ellnlca 'Aretaios'. Acolo, profesorll K_logothetopoulos si .K. LOUfOS (tataloontemporauului protescr ~i acadernlctam, chemati in mod special pentru cazul acesta, au hotilrat ca ultima solupe a salvarii mamel, jertfirea lui .• fara ca ea sa ~Ue, [a aceasta conslmtlnd sl tatoo lui. Dar inalnte ca mama lui. sa lntre in sala de operatte, ill ajuns acolo pe neasteptate ei bunica lui care" afland de notararea medlcnor, ill caracterizat faptaaceasta drept cnma, si ill pretlns de la gineiielee! ca incazu! acesta sa hotarasca ins~~i sotla lui ~i mama fAtuluL careta trebule sa i se faca cunoscuta sltuatla d traglca, Cu 0 uimitoare stilipanire de sine, bunlca sa ill intrat in salonul meet et. ce era pe moarte, ~i i-a spus: "f'iica mea, nueste lucru sigur ca 0 sa scapi prln operatle. NILI prlrnl sa pleci din lumea aceasta lncarcata eu ILIn astfel de pacat infrko$ator, adlca eu rnoartea omului ce 11 portl In pantece. Dadi tu mori. cat vot trat. eu voi fi mama copllulul tau (a fratelui rnai

L Sliridmm Intaltilit 13 unele fernei ciltre sfarsltul sarclml. sau imediat dllpa expulzla fatllllui. care consU, In. accese convulsive epilepUi'orme slstare de coma ..

94

mare aJ domnului Trohanl) sl rna vol ingnji sa",i gasesc sotulul tau 0 so~[ebUina. spre restabilirea lui. In spltalul in car-e te ani a. adormit Sfantul Neotarie. Yom ruga asadar pe SfantuJ N,ec~ariesi sufletul sfant al tatatu! tau sill mijloceases la l1)umll1ieZeU ca sa faca mlnuni st ,Sa te rnantulesti sl tu. ::;1 coptlut tau' .. Mama domnului Trchani a refuzat sa lntre in sala de operatle, Profesorul Logothetopoulos. sustlnutsl de profesorut Louros, au mustrat-o pe bunica lui numind-o habotnlca !;ii absurda, ~i a insistat pentru necesitatea absoluta a operatlel .. Dar mama a ramas necllnUta in hotarareaei.; In cele din urrna s-au izbavit sl ea. sl fiul elt

Acestea s-au spus pentru evitarea absurdltatilor sl rastalrnaclrllor cu vole sau fan'i vole.

in sfil~it, lnainte de a inchela prezenta, as don sa consemnez si un alt caz, din multele ce le-arn dezbatut in ace a dlscutte, caz carearata eLI aita U$urinta rnliiti medid recomanda avorturlle ~i multe mame Ie prim esc .... (C~nd nicl macar ellrnlnare de apendlcna nu avemr.. .J.

Cam cu zece ani in urma rn-a vizifat 0 doarnna necunoscuta, la recomandarea unel familii prletene ~i mie, ~i aceleia e, Doamna zamisllse, in flecare an sotul 0 supunea unel terapli cu lod radloactiv, M:edidi au tnfricosat-o cu adevarat spunandu-l conseelntele terapiel asupra fatului ~i lnslstau sa ra:ca "intrerupere' de sarcina-. (Ceexpresi'e deganta! Vorbim despre ucidere"ca ~i cum ar fi vorba die intreruperea .•. conceaiutut 0) $i intoarcerea la servlciu. Epoca no astra se ,distinge prln eufemismew ••• ) .• Doamnaa fostconvlnsa, darn- precurn am observat, mal exlsta in ea inca 0 umbra de ~ova[ala. - 'De ce ati vente totusl la

• Eunem,ism • cuviUlJt sau expresle care evita un cuvant sinonim conslderat vulgar.

95

mine?" - am mtrebat-o. 'Ca sa \!~ dau certificat ca pukti sawlr~i ucldere in mod llber?", - ·DaT, Ptttinte, sa nasc tsn copil anormal?' -a rilspl.lns ea. -"Sa nu fitj atilt de sigur~ de astal Pare:ril,e medlcale I1U sunt matematlce .. Aici HILI este vorba de dol sl cu dol fac paeru, De cate on n-au ramas mtncinos! mediclil , ... Conslder foarte probabu ca st in. cazul durnneavoastra sa raman a de mlncinosi. Dar chiar ~I daca presupunem ca aiel avem siguranta absoluta, credetl ca asta schimba Intru ceva shuatla? Uciderea ernbrtoeului anormal lnceteaza de a fi ucldere de om? Daca Dumnezeu ingadnle 0 astfel de incercare, '0 veti vedea ea inc/usa in planul Sau pentru mantuirea nvs, Veli rldlca fani murmur crucea Dvs, $i veU primi cununa, AU tuat aminte!? naca Durnnezeu socoteste ca trebute sa iiidicati 0 astfel de cruce. 0 veti ridka ne.aparn:~ Ve~i n,dica '0 alta. asemanatoare.Bl pe aceea 0 vett rldlca, de nelIore, tnsa pe aceasta 0 vet,j rtdtca cu voia dumneavoastra, Iucru ce va avea mare pret lnaint'ea lui Dumnezeu. Peate Dumnezeu va ingadui sa ridlcatl 0 cruce m.ai gr;ea decat aceasta, pe care cautatl sa 0 evltatt, TlineU-va COr pilul. Til1eti-1 cu tot sufletul durrmeavoastrar Hal presus de medici exlsta Dumnezeu ... Aveti ~i un alt oo,pH?'.-'Am un baie~,el de 2 ani ~i jumatate', ,-'Dad} acesta cade $i se love:;;te, sam II Ioveste rnaslna ,si va ramane cu des.avarslre invalid, II vetl emori?'. ~. 'Nu, ParinteL 83·mi omor copllul meu?' .. - "Oar eel pe care il avett in pantece, nu este de asernenea copilul dumneavoastra? Deoarece pe acesta inca nu l-atl vazut. nu I-at! alaptat, nu L-a'U mang,a_ .. iat, nu l-a]] strans in brate. in'cdea)':a sa fle co pllu I, dumneavoastra? De ce pe acesta 'il ernorat! pentru simpla eventuahtate ca se va naste anormal, 'ill tlmp ce pe celarnarn~ iI ved tine ,chiar daca va devenl cu adevarar anormal?.:.

96

Dupa scurgerea a circa sase lunt. ttrnp in care eu ultasem eLI desavarsire lntamplarea. prlmesc un telefon de la doarnna sus-zisa, ce era la cUnica, unde cu puttn timp inalnte nascuse, "Pannte, am nascut uri! baJeteI foarte sanatos oSi cornptet teafar, Cana Il vEld ~i cuget ca put in a Jipsit ca acest copltas sa fle aruncat la canal de mine. mama lui, aproape cit innebunesc. Din ce rn-a lzbavlt Dumnezeu!..:.

Cu stima .::;i dragoste in Dornnul.

'PRESA ORTODOXA' -11.04.1986

97

'Nu~mi putetl uclde copllulr

Domnule Director;

F'u destul ani in urma am parcurs cartea lui Ilans L.....K:illian 'In spatele nostru sta Dumnezeu' (Editura

'Kadmos', Atena. 1'960), Unimul capitol, intltulat ·Mo:ste· 111 lre' , rn-a cutremurat, Acum cateva zne am retatat intamplarea de-sensa in carte Intr-o noua discutle despre avorturt (spun noua dtscutte, deoarece a existat a contmuare a. ei prezentata de 'Presa ortudoxa', vezt nr; 692/4.4.1986l. Nu gas'es'c cuvinte sadescnu impreslile ce le-a pricinuir. Deoarece 0 mare parte ,;3 cititorilor "Presei ortodoxe' n-au bagat-o 10 seama. consider oportun sa 0 repet:

Pe scrlltorul cartll, renumftul medic chirurq, l-a vizita~ o mnara doamna ca sa~i sollclte ajutorul medical. Era sotte de medic. avea dol copli. de cincl $i trel ani, sl era insi'hcinata In luna a patra. Sotul el fusese mobilizat $i se afla pe Frcntul de Rasarit Doamna avea dureri fa sanut s,tang:;.1 sub bratul stang depistase 0 m.ica mnllat.uta. tare. Medicu!, dupa ce a ascukat-c, a tnceput 5-0 examlneze. Dar este moo bine sa hlSiilm cartea sa continue:

· ... .Am palpat ~i am simtlt un 'S,anglian foarte tare, dar d,egenerat,: de altfel putea slmtl oricine un intreg lan] de astfe I de ganglion!. rara sa arat nlcl 00 expresse de sur-

98

pliza, am palpat intreg sanul stang, ce era lncon] urat de o retea venoasa subtlre de culoare neagra ... M~a cuprins teama, Dupa ce am examlnat, ca sa compar si ,Sa cantrolez, precum fac totdeauna -I?'i sanulel eel drept, am depistat ingrozit ca 9i la acesta se puteau simt! umflatur'i tarl, La un anume loe pielea se vedea prlmejdios de trasa .. ;Ii. sub branrl drept se puteau slmtl, sub plele. ganglionl mid sl tari, $i doua umflaturi mal mart I€mga vasele de sange ce due Ia mana .. Era ingrozitor! Un cancer in crestere raplda la amandol sanli, ..

. in timp ce bolnava se lmbraca, cugetam in sinea mea, cum oareas putea sa-l spun crudul adevar in modul eel mal potrivlt.s.

Dupa ce bomava s-a lmbracat ~i s-a asezat pe scaun. l-am spus Irrrediats

~ Doamna, faptul ca Iucrurile sunt foarte serloase ll cunoastetl ~i damneavoastra, Cii ne aflarn in fat·a unor hotAnki diflcite, nu pot ~i nici mil trebule sa va ascuno, Nu s-a pierdut, nie! n-a lnoeput saplanga:

- Trebuie sa voebesc nnedtat CLi sotul durnneavoastra.

Trebuie sa_'. cnemam Irnediat de pe front.

De aceasta data Insa ochti el au lacrimat.

_, Nu stlu unde este barbatul melt. De cateva luni nu avem nicl 0 veste de ra el.

Faptl.ll acesta a ingreul"lat sl mai mult sttuatta, pentru ca ileum saraca femeie trebuia sa ia singura hobirarea, 0 hotarirre ee va lnsemna moartea sau vtata copltulul ee-l purta sub inirna sa. Trebula sa-lexpllc ca este nevole sa ia 0 hotamre :;;i de aceea am continual pe un ton aspru:

-Sunteti gray bomava, doamna, $i Wi aflatl fara indolala ill mare pericol. SchimbariJe aparute la pieptul dumneavoastra depind In mod sigur de sarcina." OangHoni.i

99

dumneavoastra se afla in neregularltate $i au degenerat prin intluenta unor horrnonl produsl din cauza sarcinli. Trebeile sa lntelegetl, va rag, ca din prtclna aceasta tretnue sa va propun lntreruperea sarclnll, Asa cum S€,:, prez:inta sltuatla dumrreavoastra, nu va pot lasa copllul, Trebuie sa lncercam sa depistam cauzele acestor umflaturl de la san: ,st pe cit ne sta in putin~a., sa oprim cresterea lor. Dar asta nu se poate face ab.itlci cand in corpul durnneavcastra circula calltitati man de hormoni datorlta Sitfuii de :graviditate, care .. deslgur; stint folesitori pentru copil. lilsa pentru duruneavoastra constituie un perlcol aproape mortal, De aceea trebule sa se mtrerupa sarcina. Dupa pare-rea mea, nu avem alta alternatlval

M-a prtvit inspaimiintata ~i. dupa ce $i~a mlscat capul in sernn de dezaprobare, mi-a expllcat cu 0 voce calma:

-liu! .Nidodatar Copllujnu-ml aparttne numal mle, d. $1 barbatulu! meu!Niciodatii. nu-mi vol da consimtaman,tul ca sa-mi fie luat. imi este cu desavarsire indiferen~ ceea ce soar putea lntarnpla cu mine.Este 0 mostenire pentru barbatul meu: de la lucrut acesta nu pot da Inapol. Stiuca vlata mea se prlmejduleste, ~L ca &0 spunern deschls: :Stiu ciil sunt plerduta, Asta 0 slmt ~i numal pentru asta v,a 11"09: Tineti-ma in lIiata pana ce va ve.ni GopiJul. Va .impIor pelltru asza,

Am tacut mult tlmp, j)imit die cuvlnteleel,

Dupa aceea am mal incercat 0 data s-o fac sa~1 schlmbe parerea, Accentuandu-m! cuvlntele l-am spus:

- Nu trebule sa vorbitl asa, Va aflati in mare peri col, asta este slgur, dar inca nu suntett pierdutii. Nimel1i nu ar putea arg'llmenta un astfelde lucru, Avem chlar 0 POSt· bilitate. Po ate B$ putea S~O formulez astfei: At f eLI pu-

IOc}

Until sa Va satvam. daca am mtcsora tucrarea hormonilor sarciuii printr-o intrerupere lIrgenta <'I el, sau prln oprlrea lor, dlup.a care sa operam. in..saeste slgur ca mergetl spre catastrofa dad nu se face lucrul acesta chiar daca v-as scoate din rada.cina amando! saniL ..

cand am termlnat m-a prMt direct in fata sl ml-a raspuns aproape ell du~;rtlimi,e;

-Lucnrlacesta nu-i vreau, Nu-mi puteJi iue copiJuJ. NU Ml-L PUTETI OMORi!

'NiC:iodata,in numerosii mel ami de chtrurgle, n-am intalnit ceva asernanator, Mi~cat am luat-o de man.a ..

- Bine,. atitJiruiU Se va lmplitli dOr!lIta dV5. Va rag sa ViIi, araJtjati toate acasa. pe cat de repede putetl. Si lmediat: du'pa aceea venltl ta cIinica .. riu pueem plerde timp.

DOUilzile mal tarzlu se afla in cllnlca noastra mtr-un salon Iini~tit. La prima mea vizita am aflat-o lini~:titit rnaTiIIifesrend 0 paslvitate aproape vesela, Dln pacate era de datorla mea sa-l fac not comunlcari trlste, l-am spus ca nu 'imi peteam asuma rlscul Sa i:i scot amandoi sanll deodata. A doua zl, la ora 7, trebula sa operam o parte st. daca mergea blne, dupa 2-3 saptamiHli trebuia sa operam, cat se poate de adanc, ~i ceaJalta parte, •.

Orga:nismul tlnerei Feme! era. pentru moment, inca In stare buna, Umfl;;Uurile, ce se rnareau a::; a de repede. cu toate ca pricinuisera, 0 vLagllire, nu lnfluentasera Inca in mod dramattc starea ei general!.

Am discutat amanuntit despre operatie cu seful meu ~i ml-am ales ajutor:ii eelmal bunt .. Toateaceste miismt spre a ajuta ca~ mal mult la protejarea mamei ~i a embrionului ... Caridam intrat sterillzat in sal a de ooeratte. toate emu gata. Locul care trebula operatera descoperlt, L-am ex2lJmi.ilatiilcoli I) datil. mi-ar'lliuatl'1l1anu;;ile de cauctuc, le-arn

101

tras pe maln! siam inceput .. Am taiat direct, cu atentie, dejur Impr'ejur iintr'e{l sanul sw.n,g,. impreuna cu pletea ICe ne trebusa maitarziu. Am prtns imedlat cu pensete venel,e,tilin care cur:gea sange. Am mers mal adanc, am lasat neatlnsa intreaga glanda a samlllul llpita. de muschti .cel man at pi.eptulil.li ~i le-arn desprins pe toate fmpreuna de pe peretele toractc .. ,

Dupa aceea a inceput partea a douae Curaprea totaJla a gan.g~lonilor de la subsuori ~i mchelenn]. A fost 0 munca obositoare, deoarece jntreagazona se umpluse cu mid umnatun canceroase, Toate ~'esuturne atacate s-au separat $i mi-am 1nl:regit treaba mea ajungand pana la buzele muschllor ce inchid lnspre Inapol adimdtura subSlIO:rU. Aid exlsta totdeauna ~garilg1i()nl perlculo~i 1;)1 acestia trebuiau negresit indleprutaU ••.

Toam zlua dintai am tinut-o sub observade continua pe tanara femeie . .Eu msuml mergeam Come desla patut ei ca sa ma convi.ng ca nu i s .. a intampJat nimic copllului. Din ferictre, primele patru zile au treeut sl copilul era in stare buna .. Astfel, pentru moment, acest pertcot fusese Um:itaL.

In salon simteam ca. pluteao tnrrebare nepusa .. ~:i intr:-adevar. Intr-o zl, zambind nevinovat fernela mi-a pus 'I!ll'matoarea intrebare::

=Domnule profesor, 'cam cit vol moo trai oare?

Am inteles imedlat, Voia sa afle daca I-a ramas Inca destum vreme sa adu~ copilulpe lume, N.amputut Iii n-am vrnt &0 mangaii lntr-un mod ieftin. De aceea l-am spus numal atat:

~ Nu rna mai intrebaU despre asta, iubita doamna.

0. data eu trecerea tlmpulul am. observat cu teama ,c.a slabea oontlnuu ...

102

Subiiectul disculiei noastre era aproape intotdeauna injurul copilului. ce ll astepta sl, cand inaercam sa schimb verba spre allele, ea iI readucea din nou cu insistenta la acela$i punct. in jurul diruia, precum se vede, se invar~ teau Mereu toate gandu.n.le el. Cu 0 vie emotle, observam con.tinuu ca eraaeasata de ldeea ea, pe aeest copi~, ca marturie a dragostet ei, sa-l lase barbatul.ui ei. spre a-l afla atunct mud aceta se va mtoerce de pe front

Nu puteam s-o las sa lsi dea seamaca nu eram in stare sa iau parte 1.<1 nadeJdea ei, In talna, cautasem sa aflu unde se ana bfubatul ei $L de la CarUerul GeneraL am afIIat confidential ca intreaga grupare in care se afla si el, se plerduse pe Frontul din Rasarit.

intr~o zi l-am BpUtS cii in ziua urmatoare volam sa-l fae a doua operatte. A dat numai dl.n cap,

Aceasta a doua operatte a fost mllJlt mai preten~ioasa !;ii mal periculoasa de cat prima, deoarece starea genemla. i se innillltapse ...

Am lucrat repede $i cu altent;lie, pe cat am pultut mat . blne, Cu cea moo mare goJa. am oprit hemoragiile, ca. sa. protejez clrcutatla sangeh.ti .. tie a_fllam in luna a sasea sl, p:rin urmare, copltul n-ar fl putUit trai daca s-ar fi pricinlLlit o nastere prematura. Dar; In ciuda mar:i:i noastre concentr.m. de data aceasta a trebuit muJt mal mult tlmp ca sa eUmin sanul ~i sii cura~ s.ubslLIoar8 sl gang.lionii de la 1'D-' cheietum. TesUiturile devenlsera un 100(:0.10.$ ~i mereu adngeam in adanc nol mase caneeroase.

Am terrninat, am cusut lana marie $i am aranjat tnstaIatia de drenare. Am. termlnet fani a. se lvlcomptlcsttt.dar rna lndotam d vom avea 0 vindeca.re ,eomplet;a, deoarece numarul de glo.bule albe din sange era scazut. In poflda tuturor efornmlor noastre, Am ramas ~adar cu-

103

prlns de 0 mahnlre profunda. stunct cand au S005-0 pe bolnava din sala de operatle. Faptul era infrico~ator $i slmtamantul ca. in cete dtn tum;'), toace vor fl zadarnjce, ne 'ingreuia pe totl,

Pe mine ma chlnula inca ogrlja cu desavarslre dfferita. pe care 0 ascundeam cu precautle de fernele: C3 fapturaaceea mica ar putea rnurt in ea. De aceea, imediat dupa operaUe, am mers sus, In camera el, i$i am ascultat lnlrna copllulul, Bataile. erau slabe, dar totusl se slmteau. ;;;,[ au rarnas asa ~i In urmatoarele zile. Intr-o dlmlneata rn-a insl:ii.ntat radllnd de bucurse. copllul se rnlscase Jill pantecele el, Sim~ise: clar loviturile priclnulte de mlclle lui picloruse ...

Me aproptam de luna a saptea, Incepuse ultima lupta cu tlmpul, l-am propus sa fadi ni,ste lradleri. COl sa neue tralizam ntste celule mallgne ce ramasesera, Deoa:rece am prevazut di ~NI.r putea terne sa I1U vatamecopllul. am mcredtntat-o, fara ca ea sa rna intrebe. caarn putea izola copitul de influenta razelor, Dar nu a fost de SIcard ~i mi-a SPIJS;

-Pentru care motlv sa Ie facem?~tiu unde rna aflu, Din ZI in zt se vedea mai obostta.; Rana nu se lnchldea, Locul care nlmasese deschls nu se vlndeca, Puterlle renascufe ale otganismului. ei ajunsesera 121 sfa rs it. ,.

A trecut ~j luna a saptea .. AsUel ca intr-o xi am mers la ea. sli-am SPU$:

=Daca copilul vine acum, Viii putea ramane in viatal Niciodata nu voi ulta manltestarlle 'care au urrnat acestel vesn. Lacriml de bucurle au straluctt in ochil ei ':;,i fata-i pallidA Si 81,101t.:1 se vedea a se lumina dlnlaurstru cu o straluclre de ferlcire. Pentru putine zile s-a imbuniitiitit

104

~i starea el. A prins pl:.ltina culoare. dar dupa aceea, extenuarea trupeasca iii progreset 'in mod nemilos,

in luna a opta i-am propus sa i se provoace 0 nastere prematura, kr fj mersla clinica gin,ex:ologka .$i ar fi adus copllul pe lume, lnsa a refuzat, VOla sa mearga acasa .. Astfel a venit zlua cand a piinlsit clinica noastra, Sora el s-a prezentat ca sa 0 ia ...

Le-arn rnsotlt pe amandoua pana la maslna, Pennu 0 clipa am mal ramas singJlr cu bolnava mea st am simtlt ca se lupta cu ea insasL dar 1.<'1. sfarsit i-a scapat de pe buze tntrebarea de care rna temeam:

-Cat mai am inca de trait?

Am evitat sa Il'aspund; rntscand tacut din cap .. Nu vo-

lam ca in ultima clipasa-i spun mlnclunl, -Instltnteaza-ma cand se va naste copltul, am rugat-o, tar ea mi-a fiiigilduit.

Am asteptat sa-mi trimitii vreo carte pacstaJ.a,dax am ramas uimit cand. lntr-o zl, am prlmit .0 scrtsoare sensa de rea insiI,$j;

"lublte domnule profesor, - imi scria - deearece a:ti luat parte cu atata cal dur-a. La lupta mea, veti fl ~i sirngurul care vet_] afla de la mine Inaumi vestea cea mare. Sunt foarte slabi~a $i trebule sa-mi economisesc putertle ce ml-au r-arn.a.s, Deei.; Acum zece zlle a venit copilul pe lume, UIlI baletel, Un copilas miti~eL._

Inima imi este atat de pliIi!a de recunosnnta.mcat imi este cu nepntinta sa exprlm prin cuvtnte snntamlntete mete, Recu!:lOl?tinta fata de Dumnezeu ~;ri recunostmta fat" de dvs., iul:>ite doennule pro fesor.

Ulthnele saptiimani all fost destul degrele sl uneorl rna gandleam c:a nu voi putea reztsta pima In efarstt. Mill !'ugam tntr-un mod cuoesavarstre copllaresc care, poate.

105

pte: un teolog l-ar f1 putut face sa I'ada dispretuitor: "Daca l'u e~ti aCQ,I!o sus, si dad Tu esti Dlfagoste, atuncl daruieste-rni acest copil! A$a li spuneam SiEL in nemarglnka Sa mllostivire. a auzjt rugaciunea mea, care era ca 0 sil ire ,

Faptul acesta pentru mine inseamna nespus de mutt.

Este cea rnai mare rna.nga.iere a mea pe ultima parte a drurnului care se rna] ana inajntea mea. Moart.ea vine ... Sfiu:$itul se apropie ... Nu vreau sa par mal buna decat sUint: ~i eu simt adeseori frica de moarte. Acea fri,d ademca pe care faptura 0 shnte lnalnte de a pteca din aceasta vlata, Si aceasta 0 patlmesc mai ales in timpul noptilor, cand stau singur,a, cu ochii deschlsi in intuneri,c. Dar atunci rna m':mgai eu g:andul la copil, care pentru mine consdtuie dovada vie a dragostei lui. Dumnezeu ...

terlam fest nevolta sa-ml intrerup aiel scrtsoarea mea. A venit sora. mea si rn-a certat die-a binelea, vola sa ma faca Sa inteleg ca de draqul copllului am datorla sa raman in via~<l. Acum, afara de faptul ca nu s~a deloc in propriile rnele putert sa-m! pr'e.llungesc 'Illata, constder ca o usurare acest punct de vederee ca 121 urrna urmelor, chlar ~i eel mal Iubltori dlntre parintl nu pot face decat putine lucruri pentru copill lor. Soarta lor, precum Si a noastra. se ana in mi'iini1e lu!i Dumnezeu .. in aceste puterntce maini partntestl il1cl"edjl1~ez acum eu desavalf$ilre pe toti eel pe care. ii las in urrna mea ...

M-am trudit sa flu 0 mama bunapentru ccplii met care au fost pentru rnme darul eel mal de pret. vrerne de zece ani Intregi am Iost leg,ata. de barbatul meu ell 0 dragaste care 1')-3 cuncscut nlclodata ntct cea rna! mica umbra. Ca sale lasi pe toate acestea i1U este usor .. As vrea insa. ca $i alta data, sa va asigur =deoarece m-att .prijinit

.106

In cele mal gl"ele ceasuri ale mele - ca mcrg Inalnte cu siguranta ca le VOl, regasi acolo pe toate invaluitein straJucire $i ellberate de nlmlcnlcla pamanteasca. Adio pentru totdeaunat

'p,S, Cand vreodata se V~ intoarce barbatul meu, dati-i, va rag, scrisoarea aceasta',

Dupa t 4 zile am primit 0 hartle care lml vestea moartea el, Scrlsoarea n-arn putut-o da, deoarece barbatul el nu s-a mal Inters niciodata de pe Frontul de, Rasaiit".

PRESA ORTODOxA, 18,04.1986,

107

Embri.onul uman ·se insuflete.,te" de la zamlsltre, sau mai tarzlu?

ra pretext 31 recentet "fi)ologii" dezvoaate despre ~vorturi; un prleten teolog, dintre eel dlstinsi, mi-a SCrThS "nedumerirea' sa in intelegerea loculul de la teslre 2 L ~22..,23 in raport cu Canonul :2 al Mareh.l'i Vas'il,e ~i.. llil general, cu il:1vatatura Bisericii despre insufletirea embrtonului din cllpa zamislirli lui. Mi-a spus ,CiiI observa 0 contrazlcere. pe care n-o poateexpllca /?i m-il rugat sa rna ingrijesc de subiectul acesta In vederea claiificarii ILieruntor.asa lncat sa se dezlege. pe cat va fi eu putinta, nedurnerirea. ~i: sa dlspara primejdia 'srnlntelfi'.

Dar sa vedern cum stau lucrurlle:

in cartea leslrli. la capltolul .21, in versetele 22-23, exlsta urmatoarea prescriptle: "lar de se vor certa doi barbati $i vor lovi pe femeia ce are 'in pantece, st va lest pruncul et ne'l:l1chipult" eel vtnovat sa se supuna la despagubir,ea ce 0 va cere barbatul acele! fernei potrivit eli hotararea jud,e,eatorllo!:', tar de va n pruncul lnchipuit, va da Soufld pentru suflet' (adici in eazulal dollea se va pedepsl cu moarte).

(Textul ebraic are 0 formulare dlferlta. dar pe noi ne lntereseaza tormularea textului Septua,ginlei, deoarece pe acestal-a prlmit Biserica).

108

Teodortt al CiruJut explicand versetele de mal sus ale textulul blblic, spune: 'Ce lnsearnna lnchlpuit? Spum unii ca forrnarea desavarsita a trupulul 1111 pantece, cand se insufle~e$te embrtonut, Cad ~i facatorul a plasmuit mal il1ltai tmpullui Adam" SI apoi a insuflat 5ufletul. Porunceste asadar legislato:rlul, pentru fernela ce a pierdut pruncul prln Iovire ea, daca pruncul a leslt incnipult, adlca format, ucidere sa se cherne fapta ~i aceeast pedeapsa sa suporte ~i eel ce a facut .. o. Daca (pruncul) nu este format nu se socoteste ucidere, deoarece inca, n-a avut suflet atuncl cand a lestr (P. :G., 80, ~272. \fez! ,si 83, 94l).

Canonul 2 al Marelui Vasile, valldat de Slnodul VI ecurnenlc, Si in care se exprlma oflclal Si autentic gandirea Bis,ericij, spune. "Cine strtca fatui prllil1 mestesugire; surera pedeapsa uclderil: far cu p.rivlre Ja format ;;;i nefor~ mat nueste lamurire 1a [101 (adicti nu se face deosebire. n. trad.) ... Pe langa aceasta se mal adauga $i strlcarea fatului ca uctdere, dupa scopul celor ce Iac acestea. . .",

oaca talculrea versetetor de la lesire. fa,euta de Teodorlt $i de oarecarl alti tAlmacitori, atilt mai vechl. cat ~i mal nOJ decal el, este dreapta, atuncl avem tntr .. adevar a contradlctle ascutita lntre Scriptura $i Biserlca, Si aceasta mai ales pe tema dogmatiea. Dar asta este exclus - se intetege ea peneru not crestlnll ortodocsl -ell desavarslre si a priori. Prescrlptille amintite de la lesire. daca se interpreteaza asa cum vrea Teodorit, nu sunt de natura ceremoniala, sau civila, sau sirnpfu penal,a,asa lncat sa alba caracter temporar ,~i sa fie desflintate mat tarziu in Iconomla cea noua (t.egea harului) sau sa fie lnloculte de altete .. Nu sunt nici de natura morala, indU sa existe post .. bllttatea desavarsmt lor in Noul Testament, cum s-a in .. tamplat de pilda ell prescrip~iil,e despre juramant sau de ..

10'9

spre despartlre. care s-au tl1l10cuiJ cu altele rnal jnalte. Aceste prescrlptll. daca au sensu! ce Ii-I da '1feodont (precum ~i altii oarecarl, precurn am spus), sunt dedcmeniu dogma,tic, deoarece intrebarea: Cimd laornul suflet, este o problema dogmatica. Vechiul Testament asadar llivatil, totdeauna. dupa Teodortt, ca ernbrlonul 111.1 are suflet 'Ia Jnoeput, cl ia fl1a'ililrziu, cand i se Iormeaza to ate otganele sale Cformmrea DESAVAR~ITA a trupului in pantece"). deci cam in (sau dupajIuna a patra de la zarnlsllrea . lut, Dar .Biserka tnvata prin Canonul de mai sus ($i nu numal prin el, cl .$i prtn mlil~e altele). ca embrlonul are sutlet din ctlpazamlsllrll lui :'iii de aceea caracterlzeaza drept uddere" udder;:: de om, avortarea rut. oricand soar face ea ... Biserica refuza sl respinge orice deosebire irstre embrionul inchlpult ~i rrelnchlpuit SUpUiS avoetarli. Asadar. precum am spus, avem 0 contradictie intre Scriptur.a $oi Bisericaill subiectul curat $i pur dogmatic! Dar lucrul acesta. repetarn. este cu neputinta, deoarece izvorul invatatUl'ii arnandurera, al SCriptuni $i al Biseric:iL este Acelasl Dub Sfimt.

Inalnte de iii intra 111 examinarea man; adiirnca a subiectului, sa presupunem ca Teodorit Si eel ce cugeta asernenea lui au dreptate, adlca sa conslderam eli embrionul nu la suflet de la lnceput. de lndata ce se zamisleste. ci mal tarzlu, in perioada de "nastere a organelor' sau mal blne zls de .... "desavarslre a organeiol"" i'formarea D.ESAVAR;;'ITA a. trupulul in pantece'), Oar ne In~rebam: Cand anume la exact? ':Nasl:ere:a orqanelor' nu se savarseste in salt, nu selntarnplade la 0 cl'ipa la alte, Ci se reallzeaza foarte tncet. cupasl 'peloc'. Ch:iar daca peretll pantecelul rnatern ar fi fost transparent' ca sticla sl am Il observer $i in flecare zl evolutla ernbrionutui, d'ela zamislirea lui

110

pima la nasterea lui, at" fi fost CUI neputmta sa reperam vreo schlmbare deterrnlnanta, EmbrionLll ar fi ajuns la vrernea nasteril lui s! noi am fi rarnas ell nedumedrear cand a crescut asa die: multl? Oare nu $1 continua crestere a copilului ce s-a nascut trece ell totul pe neobservate aje casnlcll lui? La lnceput iJ vedem nOli nascut, apoi prune, copll, baletandru. adolescent, barbat, etc, :$i ne lntrebam: 'C;!ind a crescut?", Ne este cuneputtnta sa-stablllm etape de schtmbare a lui de la un stadlu de varsta ta altul . Aceasta se intampla $i cu evolutla ernbrlonutul. Este CILl neputlnta sa stabllirnetape ale el, Asadar, care este 'cljpa magidjt a Irrsufletlrtlembriosurlui? Care este zlua. ceasul, mlnutul, care este secunda perioadel de ttrnp ilil care s~ tntregeste 'nasterea organelor'? Ce factorl determina cllpa cosmotstortca, pentru embrton. in care Be petrece schlmbarea sadin 'pasta' de carne: in f'iin~a omeneasca insufletita? Ce fapt concret, in drumul €;volutiv sl lent al embrlonului, prlcmuleste 'cutremurul eel mare' $i coboara ingerrul care rostogoleste 'platra de pe usa marmantulur Si lnstaleaza sufletu/ln materia trupului, atuncl cand ea se transforma in om? La aceste jntrebar~ nu este cu putinta sa se dea vreun raspuns. Iesirea este ell desav.3t.$ire irlcl1isa. Deci ebservatta din lalcuirea lul Teodorit $i a celor Ice cugeta ca el, moo vechi sl mal not, este foarte necorecta ... (i?i in M'arturisir:ea lui Petru :MovHa,. cea evident lalinizanta, exlsta 0 parere asemiiliatoare, adiciil "sufletul se dA de Dumnezeu dupa ce se formeaza trupul ~i se face lndemanatec pentru prirnirea lui'. (Vezl I. Karmlri, "Monumentele dogmatlce sl simbolioe ale Bis,eridi ortodoxe' .. ed, 2, tom 2, Atena, 1968, p, 608).

Am spus mal sus ca vorn vorbl mal arnanuntit despre invatatuma Btserkii, despre lI:1sLlfle~ire;a lui de la lnsasl za-

til

misnrea lui. Precum ne este cunoscut. DorrmLlI, fa,c&ndu-Se om, a trecut prln toate s~adiile firii umane, asemenea noaa, cu exceptia zamislirli Sal,e celei fara samanta Si a nepacatutrf! Lui. Pall:ru slnoade ecumenlce propovadutesc: 3) "Mantutisim asadar pe Domnul nostru Iisus liristos ... Dumnezeu desavarstt ~I Om (jh~saviir$jt (alcatuit) din SU~ .net rational S1 Uup_ .. de 0 fijnta cu Panntele Sau dupa dumnezeire Si de 0 filntil cu nol d.upa omellitat.e; doua uri unite ..•. MarturIsim pe Sfal1ta :Feci08lra NascatoaI'e de Dum," nezeu, prln care Durnnezeu CU!va.l1tul Se lntrupeaza :?i Se face Om st Care rRlN ZP.M ISLl REA. DIN EA :;II-A UNIT LUISI TEMPUJL LIJAT ('" fir'ea omeneascai DIN .EA (= Fecloaraj:

IDeflnl'iJia SinodulUli III ecumenic, L .K.armh1, op. cit., tom L Atena, 1960." p. 154-15.51. b) '_., marturlslm pe Unul Si Acelasl F:iu" Domnul nostru llsus Hristos, desavarslt pe Acelas] in dumnezelre ~i desavar:sit pe Acelal;ri. in ornenitate, Durnnezeu ell adevarat :;;1 om eLI adlevo'lrat pe Acelasl (al,catuit) din5ufl·et rational ~i inu», de 0 filnta cu Tat;:il dupa dumnezeire $i de 0 fiin.ta cu /101 pe .Acela;si dupa omenitate, intru toate asemenea DOUet afara de p.~cat..." (Defifili~ia Sinodului IV ecumenic, L Karmiri, op, elt, p, 175). c) 'Marturi$~te (slnodu] VI ecumenic) pe Domnul nostru I.isus Hrlstos ... desavar$it In dumnezelre :si desavarsit pe AceJ.a;:;i In omenftate, Dumnezeu cu adevarat ~i om cu adevarat, pe Acelasi (alcatultl din sutte: rational $i trup, de 0 fiinta cu Tatal dupa dumnezelre $i de 0 (iinta cu noi dupa omenita'te, in toate asemenea noua mara de pacac..;' I(nefirni~ia Sinodului VI ecumenic, L hanniri, op, cit., p. 22.3), in hotararea a II-a aacestui Sinod este cuprinsa Ep!stola Si:nodala a patrtarhului 80- fronie al lerusalimulul care, printre anete. spune: ' ... .Se lntrupeaza eel fara de trup $1 am cu adevarat se face

112

pururea cunoscutul Dumnezeu ... , tuand [Oata framantatura noastra, trup deo fiinta cu al nostru sl suite: .rarional asernenea cu sufletele noastre, H st facandu-Se om eLI adevarat prin ziimisHrea cea .negraita din Pr:ea Sfi:il1lta Fecioara"., nu luand trup mal Inalnte plasrrruit ... sau unindu-S] suflet preexistent (;iacestea,atunc.i all' fast aause .Ia existenta, cana pe acesrea insu;si Cr..rv;3ntul $i Dumnezeu i'i Je-a unIt fi~te,aviil1d in ,ace/as; timp unirea cea filntialiL. -ajutor aVail!] existenta'.

DECI iN ACELA~~I TIMr 'TRUP, iN ACE-LA:;'! 'TIMP TRUF At- LUI DUMNiEZE.IJ.-CUVA'NTUL. iN AC[;JLA:;'1 TIMP TRUP iNSUfLETIT RATIONAL, iN ACELA~I TIM? TRUP iNSUFiLE'fLT RAJIOI'V\L AL LUI DUMNEZEU-cuvANTUL,.,. iN AceLA~1 TIMP ... (I. Karrnlrl, op. cit.,p.. 207).

(1) La sfarsit pornenlm -51 anaterna a 5-a a Slnodulul V 'ecumenic: "Daea. clneva H. nu marturiseste untrea lui Durnnezeu-Cuvantul ell tnu» insut1,etit $i suflet !a.tionaJ sl inteiega!tor dupa alcatuire,adica nascut dupa tpostas ... unul ca acestaanatema sa fie' (I. Karmi:rL op. clr.. p, 193-'1 '94-. Vezj :si anatema a 9~aJ Impotriva pareriloT orlgeniste la pag. 199).. Dar 'inca una: Atunci cand Pururea Fec!oara .0:1 vlzitat-o pe ruda sa, .Elisa beta , lmedlat dupa Burua-Vestlre, adlca ca purine zlle dupa zamlsllre. oe purta in pantecete ei?F'urta materie organica neinsufleUta de martmea a circa un milirnetru? Desigur ca nu! Ci purta lnlauntrul d pe Gel. Ce a luat flrea omeneasca. adica trup CLi sLlf1Iet rational, pe Dumnezeu-Cuvantul, De aceea I?i EI.isabeta, care 's-a umplut de Duhul Sfant', inana doxologle embrlonuful 'cel~i de cateva zHe('binecuvantat este Rodul pantecelul tau") ~i numeste pe Maria ".Maica Domnului rneu .. :! (Lc. L 39 s. u.).

113

Cit cele ce sant valabite despre flrea omeneascaa Domnulul, afara de zamisllrea fara de samimta sl de nepacatuire. sunt valabtle lntru totul Si pentru totl oamenn. este de la sine lnteles$i nu este trebuinta de nici 0 dovada, deoarece, precum am spus, il marturtsirn pe [)omnul "Om desavarsit', 'de 0 fiin~a cu noi dUp! omenltate" ~i "in toate asemenea noua afarade paca~".

Dar este tlmpul sa revenlm la sublectul 'impacarii" prescriptlel mozalce ell canonul 2 at Marelui Vasile. Dad se exelud opozltia $i contradlctla Intre Scriptur;:li ~i Blserica, cum. se vat armonlza aceste doua. prescnptll ce dau lmpresla unel contradlctli exlstente intre de? Care este 'cheia' care va deschide usa spre lntelegerea existenjei unui acord esential, i'tUi:re. aeestedoua pozltli, dfferlte La prima vedere?

Credem c.a problema este usoara. Textul de la lesire nu trateaza in mod ststemaec sublectul avortuful, Varbeste despre el iinmmpIato:r ~i ocazlonal, na chiar mai multi I'm trateaza suhlectul tlmpului insulletirii embrlonulu!. in textut de la lesire avern imagillle:a a dol barbati ce se certau, Sf: luptau sl se bilteau. 11'1 Um.pul certei intervine 0 femele, evident, soda unula din cet ce se bateau, fie ca sao! desparta, fie ca sa-lajute pe barbatul el sa·1 btrulasca pe celalalt. Dar aceastaeste lnsarclnata ~i, prlrrrind olovitura puternica. sau 0 Imbrancitura brutala, leapa.da embrtonul. Moise randuteste doua pedepse separate pentru vtna plerderil sarclnie amenda (~i precurn se vede, 0 amenda mare) daca embrionul plerdut nu are inca alcatulte desavarsit organele sale, sl rnoarte, daca embrlonul are chip de om,adidi organele lui sunt foro. mate in lntreglme, $1 aceasta nu pentru motivele nei!l1terneiate pe care le lnvoca Teodorlt, ci pent.ru un alt motiv,

114

practic .. motiv ce se refera nu 103 embrlon, ci la autor. Etnbrionu I se afla 1l1Icompiet formati n primele 2-,3 lutilI de: viata. dar in timpul acestor lunl sarcina mamel nu se distinge, nu este evtdenta. Prin urrnare faptil$ul flU ~tie starea feme it. Nu este ell putinta sa cunoasca ceexista in pantecele et, Nu vede sernne ca ar f insarclnata, S-i din aceasta prlclna, este si flresc sa nu aiM atentie s! 0 grffija deosebita in resplnqerea fernell ce a lnterventt, Asadar are 0 clrcumstanta atenuanta mai mare pentru prlcinutrea pierderll ernbrlonulut: Necunoa$terea faptuJ.ui!NeclInoasterea nu a legIt cl a lucrulul, a sltuatlet, insa atunci cane embrlonul are toate organele sale alcatulte si formate, atuncl el a trecut d~a de luna a patra de via~a $i merge spre luna a eincea sau a sasea, Dar in perioada aceasta sarcina ferneiieste foarte vizibila. $i prtn urmare, acestel fernel trebuie sa i se acorde LIn tratament special de catre totLin mod potrlvlt poporul nostru numeste sarclnatstare interesantU, adlca stare ce pretinde manlfestarea unui interes deoseblt. a unel griji $i a unei atentll deoseblte. ~adal" eel vlnovac de pi'erderea sarcinll trebuia sa fie roarteatent. Trebuia sa evite oriel! actiune impotriva femeli in mod evident msarclnera. deoareceeste cunoscut faptul ca $i 0 simpla Imbrancitura 0 poate face pe femeie sa cadla, $i aceasta cadere 5tH prlclnulasca pierderea sarcind. In acest al doilea caz faptasul nuare nicl 0 lndreptaelre. A. actionat cu stiin.ta pertcoletor exlstente .. Este vlaovat fara clrcumstanteatenuanre. De aeeea ~i pedeapsa este foarte aspra, Pedeapsa cu moartea,

Pentru sustinerea justetii ,explicatiilQr de maj sus aducern de fatti alte doua exemple asemaniiJtoare din aoeeasl 'carte a Ieslrii.Tuate chlar din clJpJ':in5ul aceluJa~i capi,ta1: a) "Daca va lovi clneva pe altul Si va muri, cu moarte sa

115

se omoare, Iar de nu va fi cu vole ." iti voi da tle Joe in care sa fug,a udga;Slll' (leslre 2 L 12--'1.':5). UCiga,~ul '00 a ucls pe ctneva cu vole se pedepseste cu moartea, lar eel ce a fikut-o fara die vole, cere a ucis pe cineva din gre-,~eaJa, se pedepseste numai cu exllarea, Crlterlul masurf vinovatjei sale este lntentia. b~ 'Iar de va impunge taurul barbat sau femele $i. va murl. cu ptetre se va udde taurul ~i nu se vor manca camurtle lui. tar siapimul taurului neviaove: va fj'. lar de va n fest un taur lmpungator demal inainte, de ierrn Si de alattalerl. ,~i~i vor spune stapanului lui .$i nu-l va Inchide pe el, .,1 va ornori barbat sau remere. taurul sa se omoare eu pietre sl stapanu] lui de asernenea sa moara'" (leslrea 21, 28-19). Daca prcprietarul tauruiul nu stle ca animalul este agresfv, nu se pecepseste pentru uciderea de om ce a facut-o anlrnalul lu], Dar daca a eunoscut faptuJ I;li CIL! toate aeestea nu a izolat taurul, atuncieste consideret vinovat pentru uciderea oe a facut-o anlmalul sau SI se pedepseste cu moarrea Crlteriul vinovatiei este cunoasrerea ptfmejelie'i! Alp observat ca aceste doua exemple se afla. unul cu putin mai inainle de prescrlptla ce 0 exarnlnam despre "Inchlpulrea' embrionului ,~i celalalt cu pufln dupa ea. Asadarele ~onsti.tuind cadrul prescriptiei de care ne este vorba sl fegan.du-se lmpreuna, in mod tndisoillbil de ea, clailiiflca ~i Illmineaza excelent sensul el, Moise nu intentiol1leaza ca sa In\!e~e acoto "psihologie' lfeUgioasa, adica sa accentueze cand sl cum se insU'flete~te ernbrtonut. Nul Nu are unastfel de seep. Nu formuteaza in cazul de fata 0 i.nvata,tura dogmatlca, ci numai prescriptii penate. De altfel lntreq capltolul al 2 I-lea. precum Si al 22-llea, este plio de prescrlptf pen ale, exprimete atat ca forma cat ~i ca procedura. Seopul lui Moise in cazul de fata este uaul "I dar: sa :Iegirerezeriteriul

116

respons.abUita.tii sau UpSEt. acestela dwn parteavlnovatului de pierdere de sarcina, precum in acetast capttol a legiferat crlterlul vlnovatlel de udde.r-e sau crltertul responsebilit!itii propnetarurut taurunu ucig~ de om. tar cntenul pecare ~l leg:ifen::aza.aid este clJno~terea sau necunoasrerea existentel p~rtarli de sarcina. Ce crttertu oorectiv $ffi sigut ali' fi CUi put!nta, sa se puna in cazul puJtiirii de sarcina? Daca, nu s-ar fj pus elementui adevarat, cl conditia de timp, ~i s-ar fl spus, de pnda: "luna a cincea'. sau "luna a saptea',ar fi fost usor pentru femeia care a suferlt pierderea de sarcina sa sustintt in mod fats, malntea judecaUt oj s-ar fi aflat in lunaaceea fam. sa exlste posibilitatea probei contrare, De aceea Mo,ise flxeaza drept cJiiteriuacest embrioni Este el 'incihi.pu:!t", are in chip desilvar~it ajCiituite·;;i formate ol!"llIanel'ellli? Atund faptal/lul dedne in mod evident cunoasrerea plL!ltarii de sarcina, asadar sl primejdia pierdenii el, $i pentruaceasta esee vinovat de moarte .. Embrtonu1 nu era 'incllipuit''?' Ahmci fap~ul nu are cunrnstinta, eel putin Ipotettc, despre purtarea de sarcina. precum ~i despre pertcolele exlstenre pentru ernbrlonul purtat in pantece, D.in. cauza aceasta se va pedepsl numai cu amenda "ce 0< va cere bi!irbatul acelei femer, adlea taml. embnonului, $i 0 va aprooajudecatorta, Este de prtsos sa se mal -SplUl13t ca embricnul al" fi fast cu plItinta sa se arate lmediac preotllor si judedltorllor, care ar fi jllldecat cazul, (Desp!ie judecap, vezi Deuteronom 17', 8~ Si 18, 17}. Credem ca aceasta este dezlegarea problemei, Piir'erea lui Teooortt ~i a ortcarui altculva este ~i nelntemelata si nu poate duce decat Ia 0 infundatura.

In~re cele dona. texte, eel at LegH mozatce $i '001 <11 Canonului ,l'1ar~llli Vasile, nu e-xista cu desavarsire nlcl 0

117

co ntradictie. in mod foarte firesc Zi I,ogjc primul text face distinctie intire embrionul inchipuit s,~ eel neinchipuit Jar eel de at doltea text trece cu vederea aceasta dlsttnctte. Primul text vorbeste in amandoua eazurile (ale embrionullJi "Inchipuit' ~i "nejnchipuit') oespre u'dde.rea fa_n~ de lIore. Celce a lOWE femeia n-a avut intentie sa, uclda embrionul, Aici nu exista problema incercariii de a provoca plerderea sarcinit, Nu se tncearca plerderea de sarcina, ci ea vine nedodta si pe neasteptaae. Era 0 cearta, era flresc sa se schlmbe ~i lovlturl. Daca 0 lovltura a aduspierderea embrlenulai. aceasta desigur nu a fost in lntentta celui ce a lovit. Asadar, pentru ca sa fie pedepsit vi novatu I, de aceasta uctdere fara de vote, se cerceteaza 'graduJ respoosabitltatii ]ul, ~n responsabuttatea hrl este mica daca sarcina nu ae dlstlngea (embrtonut era 'nelncaiputt'), Si mare dadi sarcina era evidenta (embrionul era 'inch ipuit'). in cazul sarcinli evldente, fapta$u] era vlnovat nu de 0 sirnpla, ci de 0 'mare l1eglijen~a', si inca de una constteata, Deaceea se ra!1duie~te osandlrea 121. moarte spee pedepsirea lui. (Se inteleg,e. ca pedeapsa se apmica de judecatolie). Insa all doilea text are ca subieet insa$i lucrare.aavonarii. (?l aid avem Ilddere d'e vole, ucidere ·.inteneionata', cu scop, ucldere premeditaM. Dar in cazul acesta care este folosul, care este motivul praetic de a face distinc~ie iobe embrionul 'Inchiipuit' ~i eel 'neincn» puit·? In cazul acesta este de prisos st rrefolcsitoare 0 astfel de dlstinctlel 'I.ar ell prlv~re la 'format' $ow 'neformat' mil este lamurire la nor. - spune Canonul, eu alte cuvtnte. aceasta tamurtre. foarte folosltoare slabsclut necesara pentru subiectul lui Moise, este nefolositoare pentru not I1U are nlcl 0 lega.turfl CUI subiectul nostru spedaL spune canonui. decarece aid De este cunoscutaintentia omo-

ua

rani embriomdui. De aceea sl fara InvestigatU ,Si cercetari suclte sau curtoase $1 amanuntite, tie pronuntarn, spune Canonul 'ca "aceea ce s~dca fatuI prin mestesugire, sufera pedeapsa uctderii"'. Subie'ctele sunt ,diferilbe, difedta: este sllnfruntarea lor. leeirea abordeaza avorturlle ca Uri caz aociden,ta/, prtcinult din neglije:n~a. st din llpsa de precau~ii ~i de aeeea a~az.a masurt $i crlteril pentru stablilrea gradului de vlnovatte a fapta~ului. lnsa Canoanele Bis€ricii (vezl inca ",i Canoanele 8 al Marelui VasUe ~i 9 [ al Sinodului VI ecumenic) abordeaza avortul ca pe un caz de fapta voita~i tntenponata, $i de aceea dintr-o "t-rasatun! de condei' fixeaza ca pedeapsa pentru faptasl sl compllcl, pedeapsa cuvenlta ucideni, lntr-adevar, amandoua prescrtptlile se armonizeaza perfect sl nu raroane nlcl urma de contradlctle intl'e ele.

5f:AR.~IT

~J iMPARA:11JLU]. VMCURlLOR., DUI'1IrmzEULU. 'CELUJ! w:;;mc, rmvAztJ:r, NEAPROPlAT ~lINrW~fT 5& QUVlNE crssrs ~ .. SLAVA INVECII. VOCILOR. AMm.

H9

'in toe de postfata

oare ce am mal putea spu ne not sarmanii. evtavlosilor nostri eirtitori, despre acest mare SI mlnurratparlnte, adevarat lumlnator si lauda a intregii Ortodoxtl contemporane, care prea cu dreptate a putut spune despre sine - in p.lin,i\itat'ea adevarulul $i spre Iauda lui Dumnezeu, Careda har peste har vaselor alegerf Sale, - aceste ulmltoare cuvinte: '[nirna mea are numai Intrarl, :Iesin nu are. Cine intra Inlauntru, ramane acoto, Orlce ar face, eu n iubesc La fel precum l-am iubit cimd a lntret pentru prima oal"a In inima mea, Mit rog pentru ,el sl pentru mantutrea sa'.

A,ceasta a doua carte a Fericitului Epifanie, care urmeaza srnerltelor ~i rnultgustatelor sale 'Cr,ampeie de vtata'. demult epuizate de lubltorf scrierilor duhovnicestt. credem ca lntareste tuturor $imai mult convingerea - daca VOl' mal :fi fest vreunil 'care sa alba fle slnurnat vreun mic dublu In aceasta prlvinta - ca Staretul Sfintei Manastid a "Celei pline de har' este, prfnexcelenta, povatultorul cetor care lsl doresc <0 lmbisericire cat mal corecta. deoarece perflnenta sfaturllor sl recomandarllor ce ni le face, chlar ~i atunci cand se pronunta hi cele mai splnoase Si mal delicate probleme ale ecteztcloglei corrternporane, este fara 'ega!.

Efecli:iv, nu ~tii ce sa alegi stce sa adrnlrl mal mule cereasca oreapta socoteala ell care cumpaneste acrivia sl

120

pogorarnanrul. lnclslvltatea sa sUI:isticii $i ermeneutlca in abordarea unor subiecte pe care nimenialtul inaintea Prea Cuviosiel Sale nua lndrazntt sa le atace. sau nu a reu$it sa te rezotve in toata complexltatea ~i amplltudfnea lor, obtectlvltatea sau cura]ul - din care :nu lipsesc Juminate accente proorocesn. apostolestl sau pamstlce - prlncare ne lndeamna neincetat sa ne notaram totusl, in cele din urma, sa iuam taurul de coarne st, prlvlndu-ne in oqllnda propriel consttinte -CU 0 slncera sl ravnltoare dorinta de a ne recunoaste intiirzierea, sa nu mal amanam de acurn nici C:U 0 clipa punerea tnceputului celui bun,

Dar ajung acestea, cad. precum spune cantarea. 'mal bine este nom] Sa lubtm taeerea'. $1 sa cerem marelul teolog, smerit lubitorulul parin~elui blserlcesc sl blneprirnltulul l1ugatOl:, care stim eLI nelndolre ca este Fencitul Epif~mie, sa mljloceasca spre a ni se daru! ,:;;;i noua, celor prea saraci. de la 'rarintele lumlnllor", lntrarrnare cu putere dintru Inaltlme i$i lumina adevaratel cunostlnte dumnezeiesti.

1 oetombne .2001

La. praznicuJ Aoopenbnantului Prea Sfmtei Stapanei noastre, de numnezeu N!asca.ltoarej

ei pururea f'edoarei Marla

Editor!i

121