ACADEMIA DE ŞTIINłE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT

Cu titlu de manuscris
C.Z.U. 342. 7: 334 012. 2

ZLOBIN SERGHEI

ASPECTE CONSTITUłIONALE ALE FORMĂRII CULTURII JURIDICE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA
ÎN PERIOADA DE TRANZIłIE

Specialitatea: 12. 00. 02. – Drept public

( constituŃional); organizarea şi funcŃionarea instituŃiilor de drept

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în drept

CHIŞINĂU, 2006

1
 Teza a fost elaborată în cadrul secŃiei Stat şi Drept a Institutului de Filosofie,
Sociologie şi Drept al Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei

Conducător ştiinŃific: Bantuş Anatolie

doctor în drept, profesor universitar

ReferenŃi oficiali: 1.Smochină Andrei, doctor habilitat în drept,

profesor universitar

2.Mişin Vadim, doctor în drept

SusŃinerea va avea loc la „___”__________2006, ora ___ în cadrul

şedinŃei Consiliului ştiinŃific specializat DH 18. 12. 00.02-13 de pe lângă
Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, Chişinău,
bd. Ştefan cel Mare, 1, Sala mică, MD 2012, Republica Moldova.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca NaŃională şi

Biblioteca ŞtiinŃifică Centrală a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei.

Autoreferatul a fost expediat la „___” ____________ 2006

Secretar ştiinŃific
al Consiliului ştiinŃific specializat,
doctor în drept,
conferenŃiar-cercetător _________ Balmuş Victor

Conducător ştiinŃific,
doctor în drept,
profesor universitar ___________ Bantuş Anatolie

Autor: ___________ Zlobin Serghei

© Zlobin Serghei

2
 INTRODUCERE

Actualitatea şi gradul de studiere a temei investigate. Edificarea Republicii Moldova

ca stat de drept, democratic implică un înalt grad al culturii juridice a cetăŃenilor şi al întregii
societăŃi.
Perioada de tranziŃie în dezvoltarea Republicii Moldova, precum şi a oricărui alt stat, se
caracterizează prin creşterea rolului culturii juridice şi a conştiinŃei juridice în asigurarea
armoniei în societate şi a stabilităŃii regimului constituŃional. Aceste fenomene dictează
necesitatea şi accentuează actualitatea investigării ştiinŃifice a fenomenelor ce Ńin de cultura
juridică şi conştiinŃa juridică din punctul de vedere al evoluŃiei proceselor constituŃionale în
Republica Moldova la etapa actuală de construire a statului. InvestigaŃiile sunt necesare pentru
stabilirea, pe de o parte, a influenŃei culturii juridice a societăŃii şi a legislatorilor asupra
procesului de dezvoltare constituŃională a Republicii Moldova, iar, pe de altă parte, a influenŃei
rolului normelor constituŃionale în procesul de perfecŃionare a culturii juridice a fiecărui
cetăŃean şi a întregii societăŃi.
Perioada de tranziŃie atestă o cădere a prestigiului dreptului şi legii, o nerespectare a
acestora, care a pătruns profund în toate sferele vieŃii sociale a statului, cauzînd creşterea
nemaivăzută a stării de infracŃionalitate în societate, încălcarea în masă a disciplinei de muncă
şi a ordinii în societate, scăderea nivelului de cultură, în general, şi a celei juridice, în special. În
acelaşi timp, statul nostru n-a luat măsuri reale de prevenire a acestor fenomene. Cauzele sus-
menŃionate au condiŃionat actualitatea deosebită pentru Republica Moldova şi, în special,
pentru ştiinŃa autohtonă a dreptului constituŃional şi cercetării problemelor culturii juridice, a
conştiinŃei juridice, a educaŃiei juridice. Realitatea impune o cercetare multilaterală a aspectelor
constrituŃionale ale formării culturii juridice în Republica Moldova în perioada de tranziŃie.
Actualitatea temei de cercetare este determinată şi de faptul că educaŃia juridică reprezintă
un proces de lungă durată, care nu se poate desfăşura fără contradicŃii, cu atît mai mult, că
societatea noastră, se află în perioada de tranziŃie a dezvoltării sale. Oamenii participă în acest
proces de-a lungul întregii lor vieŃi, în calitate de actanŃi, educatori şi de persoane ce suportă o
educaŃie, în dependenŃă de genul de activitate, de situaŃia socială şi de familie, de vîrstă, de
nivelul de studii etc.
Gradul de investigare a temei cercetate. Mai mulŃi cercetători autohtoni şi de peste
hotare au studiat unele aspecte ale acestei probleme. În acest sens am putea menŃiona aportul
savanŃilor moldoveni, care au studiat o serie de probleme, cum ar fi cele ale dezvoltării
constituŃionale a Republicii Moldova (V.Ivanov, Gh. Costachi, A. Smochină, I.Guceac, V.
GuŃuleac, V. Mişin, V. Popa, C. Cobăneanu şi mulŃi alŃii); ale statutului constituŃional al
omului şi cetăŃeanului (V.Ivanov, D.Grama, E.Martâncic ş. a); ale protecŃiei drepturilor şi
libertăŃilor cetăŃenilor (A.Potângă, T. CârnaŃ etc.); ale aportului culturii juridice, aport adus în
cultura uniuversală şi în progresul omenirii, - în lucrările savanŃilor noştri şi de peste hotare:
G.C. Feodorov, V. Kaminschi, D.A. Kerimov, E. C. Markarean, A. P. Semitko, A. Mol etc..
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul investigaŃiei rezidă în cercetarea complexă a
influenŃei normelor constituŃionale şi a unor instituŃii de drept asupra formării şi evoluŃiei
culturii juridice în Republica Moldova în perioada de tranziŃie, folosind realizările ştiinŃei
autohtone şi pe cele mondiale în cercetarea constituŃionalismului, precum şi elaborarea în baza
acestor realizări a recomandărilor ştiinŃifice privind perfecŃionarea legislaŃiei şi importanŃei
culturii juridice în realizarea acestuia.
Întru realizarea acestui scop, ne-am propus următoarele obiective:
a) determinarea noŃiunii şi esenŃei culturii juridice, geneza şi evoluŃia acesteia;
b) depistarea în cultura civică a elementelor care acŃionează activ asupra conştiinŃei
3
civice şi asupra practicii de realizare a dreptului;
c) cercetarea structurii şi a funcŃiilor culturii juridice;
d) investigarea unor particularităŃi ale deformării culturii juridice şi a impactelor negative
pe care le au în perioada de tranziŃie în care se află Republica Moldova;
e) determinarea noŃiunii de conştiinŃă juridică şi a rolului acesteia în formarea culturii
juridice pentru edificarea statului de drept în Republica Moldova;
f) studierea esenŃei principiului constituŃional al legalităŃii şi al comportamentului juridic
al cetăŃenilor în condiŃiile perioadei de tranziŃie în Republica Moldova;
g) cercetarea influenŃei sociale active a comportamentului juridic al cetăŃenilor asupra
dezvoltării constituŃionale a Republicii Moldova;
h) asigurarea dreptului constituŃional pentru acces liber la informaŃia din domeniul
dreptului ca factor important în ridicarea nivelului conştiinŃei juridice şi a culturii juridice în
Republica Moldova;
i) delimitarea noŃiunilor educaŃie de drept, procesul acesteia, a formelor şi metodelor ei;
j) reliefarea particularităŃilor funcŃionării bazelor constituŃionale a culturii juridice la
etapa actuală.
Noutatea ştiinŃifică a rezultatelor obŃinute constă în aspectul juridic multilateral al
cercetării, care ia în dezbatere particularităŃile de dezvoltare a statalităŃii moldoveneşti,
influenŃa normelor constituŃionale şi a unor instituŃii de drept asupra formării şi evoluŃiei
culturii juridice în Republica Moldova în perioada de tranziŃie.
Noutatea ştiinŃifică a tezei este determinată de asemenea şi de rezultatele obŃinute în
cercetare, ce conŃin concluzii originale şi recomandări ştiinŃifice, care completează
problematica edificării statului de drept în Republica Moldova, a bazelor ei constituŃionale.
ImportanŃa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. ImportanŃa teoretică a lucrării se
exprimă prin faptul că tezele teoretice, elaborate în procesul cercetării, într-o măsură definitorie,
completează lacunele în doctrina dreptului constituŃional, în special, în cercetarea problemelor
culturii juridice, a conştiinŃei juridice şi a educaŃiei juridice în Republica Moldova.
ImportanŃa practică a cercetării efectuate se determină, mai întîi de toate, prin
recomandările ştiinŃifice propuse pentru perfecŃionarea culturii juridice, a conştiinŃei juridice şi
a educaŃiei juridice a cetăŃenilor în spiritul supremaŃiei legii şi respectării cu stricteŃe a normelor
ConstituŃiei Republicii Moldova.
Aprobarea rezultatelor. Teza de doctorat a fost realizată în secŃia Stat şi Drept a
Institutului de Filosofie, Sociologie şi Drept al Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, a fost
discutată şi aprobată în cadrul şedinŃelor secŃiei şi în cadrul seminarului ştiinŃific de profil.
Concluziile teoretice şi recomandările ştiinŃifice ale tezei au fost prezentate în cadrul
comunicărilor ştiinŃifice la conferinŃele ştiinŃifico-practice internaŃionale: „Statul de drept şi
problemele minorităŃilor naŃionale” (BălŃi, 11-12.01. 2002); „FuncŃionarea instituŃiilor
democratice în statul de drept” (BălŃi, 25-26.01. 2003); „Aspecte ale societăŃii civile: realităŃi şi
perspective” (Chişinău, 26-27.02. 2003); „ViolenŃa în societatea de tranziŃie” (Chişinău, 16-
17.05. 2003); „Dezvoltarea constituŃională a Republicii Moldova la etapa actuală” (BălŃi, 23-
24.01. 2004); „ Probleme ale dezvoltării economiei de piaŃă în statul de drept” (BălŃi, 17-
18.12.2006); „Probleme actuale ale ştiinŃelor socio-umanistice în condiŃiile integrării europene”
(Chişinău, 28.01.2006) etc.
Rezultatele cercetărilor efectuate au fost reflectate de asemenea în 19 articole în paginile
publicaŃiei ştiinŃifico-practice de drept „Legea şi viaŃa”.

4
 STRUCTURA LUCRĂRII

Structura, volumul şi conŃinutul tezei au fost dictate de obiectul, scopurile, sarcinile şi

volumul lucrării, precum şi de totalitatea metodelor de cercetare a acestei investigaŃii ştiinŃifico-
practice. Toate acestea au condiŃionat următoarea structură: „Introducere”, trei capitole, care
cuprind zece paragrafe, „Concluzii şi recomandări ştiinŃifice”, „Bibliografie”, adnotare în
limbile rusă, română, engleză, „Abrevieri”, „ReferinŃe bibliografice”.
În „Introducere” autorul a fundamentat alegerea temei, actualitatea şi gradul ei de
investigare, a determinat scopul şi sarcinile cercetării, a scos în evidenŃă noutatea ştiinŃifică,
importanŃa teoretică şi semnificaŃia practică a lucrării, a adus date despre aprobarea
rezultatelor cercetării.

CAPITOLUL I este intitulat „CULTURA JURIDICĂ ÎN DEZVOLTAREA

CONSTITUłIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA”.
În urma unei analize minuŃioase a noŃiunii şi esenŃei culturii juridice, a genezei şi
evoluŃiei acesteia, a particularităŃilor ei de deformare, s-a realizat o cercetare complexă a rolului
elementelor de bază şi a funcŃiilor culturii juridice în dezvoltarea constituŃională a Republicii
Moldova.
S-a pus accent pe faptul că cultura juridică nu poate fi separată de cultura general-umană,
a cărei parte componentă este şi, după cum cultura naŃională conferă caracter unitar şi
integratoriu vieŃii sociale, aşa şi cultura juridică dictează fiecărei personalităŃi principiile de
comportare juridică, iar societăŃii întregi – un sistem de valori de drept, idealuri, norme juridice,
care asigură unitatea şi relaŃiile dintre instituŃiile de drept.
În opinia noastră, în conŃinutul culturii juridice nu intră numai cunoaşterea dreptului, dar
şi atitudinea persoanei faŃă de fenomenele de drept şi, în afară de aceasta, o atitudine specifică
faŃă de unele valori de drept – legalitate, ordine de drept, mecanismul guvernării etc.
Fiind un element de bază al culturii juridice şi un izvor direct de drept, conştiinŃa de drept
îşi găseşte reflectare în acte juridice şi, în special, în ConstituŃia Republicii Moldova. Pe de o
parte, în ConstituŃie este reflectat nivelul conştiinŃei juridice şi a culturii juridice, pe de altă
parte, normele constituŃionale acŃionează asupra dezvoltării conştiinŃei juridice, asupra formării
reprezentărilor de fond despre cerinŃele constituŃionale, raporturile juridice, drepturile
subiective, obligaŃiile persoanei, răspunderea acesteia etc.
Un alt element al culturii juridice este starea legalităŃii, care se caracterizează prin gradul
de desfăşurare a tuturor prevederilor ei, posibilitatea reală de realizare a acestora, ceea ce
formează durabilitatea ordinii de drept.
Următorul element al culturii juridice este starea legislaŃiei, adică perfecŃionarea ei în
dependenŃă de formă şi conŃinut. O importanŃă deosebită în aprecierea culturii juridice a
societăŃii îi revine sistemului de legislaŃie, a cărui bază îl formează constituŃia statului. Are
importanŃă de asemenea şi nivelul de dezvoltare a sistemului de acte normative şi de drept,
începînd cu legi, acte ale puterii executive centrale şi terminînd cu actele organelor puterii
locale.
Mai mulŃi autori confundă calitatea de element constitutiv al culturii juridice cu dreptul şi
conştiinŃa juridică şi comportamentul juridic, instituŃiile de drept etc.
După declararea independenŃei şi a suveranităŃii, un izvor principal al nihilismului juridic
a devenit starea de criză a societăŃii, în care ConstituŃia Republicii Moldova este chemată să
normalizeze situaŃia, să asigure o activitate efectivă a tuturor instituŃiilor de stat, ocrotirea
drepturilor şi libertăŃilor omului. Însă imediat după adoptarea Legii Fundamentale a statului, ea
a început să fie încălcată de diverse structuri ale puterii.
5
 În perioada de tranziŃie, se întîlneşte des nihilismul juridic departamental, ceea ce face ca
dispoziŃiile stabilite de stat să nu fie respectate de înseşi organele de stat, de către persoanele
cu funcŃii de răspundere, care vehiculează cu postulate de tipul: „în numele intereselor
poporului”, „în interesele securităŃii naŃionale”, în „interesele ştiinŃei” etc.
În etapa actuală, edificarea statului moldovenesc de drept este legată direct de sarcinile
formării unei culturi constituŃionale, care presupune nu numai cunoaşterea principiilor de bază
ale ConstituŃiei Republicii Moldova, dar şi faptul de a urma în activitatea practică dispoziŃiile
constituŃionale, deoarece cunoştinŃele trebuie aplicate în practică.
Practica implementării normelor constituŃionale în Ńara noastră vorbeşte despre faptul că
modul de viaŃă al unei părŃi importante de cetăŃeni nu contribuie la ridicarea sentimentului de
respect faŃă de ConstituŃia Republicii Moldova. Educarea sentimentului de respect faŃă de drept,
de ConstituŃie, faŃă de instituŃiile de drept, ca elemente ale conŃinutului conştiinŃei juridice a
cetăŃenilor ce respectă legea, devine o bază a unei ordini de drept durabile şi a securităŃii, a
stabilităŃii regimului constituŃional al Republicii Moldova.
Nivelul actual de cultură juridică în Republica Moldova este determinat, în primul rînd,
de conştiinŃa juridică a cetăŃenilor, adică de faptul în ce măsură ei au asimilat valorile supreme
ale statului democratic de drept, aşa cum sunt: demnitatea umană, drepturile şi libertăŃile
cetăŃeneşti, dezvoltarea liberă a personalităŃii, dreptatea şi pluralismul politic.
Nivelul culturii juridice în Republica Moldova este determinat şi de nivelul de informare
juridică a cetăŃenilor, de atitudinea cetăŃeanului privind respectarea normelor juridice, şi, în
particular, de drepturile constituŃionale, libertăŃile şi obligaŃiile cetăŃeanului, de atitudinea faŃă
de organele de judecată, faŃă de alte organe de ocrotire a dreptului.
EficienŃa activităŃii de drept este un indice important al culturii juridice, deoarece ea se
reflectă nu numai în materializarea rezultatelor activităŃii ştiinŃifice a savanŃilor şi a
legislatorilor, dar, şi în activitatea eficientă a organelor administraŃiei publice pentru asigurarea
legalităŃii, stabilităŃii şi ordinii de drept.
O altă lacună a culturii juridice este şi faptul că o serie de legi în vigoare sunt declarative,
în ele introducîndu-se multiple rectificări şi modificări. Dezvoltarea şi perfecŃionarea legislaŃiei
necesită profesionalism, iar stabilitatea legii este importantă pentru consolidarea legalităŃii,
pentru formarea conştiinŃei juridice a cetăŃenilor şi pentru educarea juridică a oamenilor.

CAPITOLUL II – „PARTICULARITĂłILE ELEMENTELOR CULTURII

JURIDICE A CETĂłENILOR REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA DE
TRANZIłIE” este consacrat analizei noŃiunii „conştiinŃă juridică” şi rolului acesteia în
formarea culturii juridice a statului de drept, cercetărilor raportului dintre principiile
constituŃionale ale legalităŃii şi ordinii de drept, influenŃa acestora asupra comportamentului de
drept al cetăŃenilor în condiŃiile perioadei de tranziŃie în Republica Moldova, precum şi
scoaterii în evidenŃă a problemelor legate de influenŃa comportamentului social activ de drept al
cetăŃenilor asupra nivelului dezvoltării constituŃionale a Republicii Moldova.
ConştiinŃa juridică a cetăŃenilor Republicii Moldova, ca şi a altor state post sovietice, este
apreciată, de obicei, ca fiind o conştiinŃă juridică care nu este dezvoltată suficient, nu este
formată integral şi definitiv, dacă e să o comparăm cu modelele de conştiinŃă juridică din
Occident. Oricît de dureros ar fi pentru conştiinŃa noastră patriotică, e necesar a recunoaşte
justeŃea acestor lucruri, e necesar a accepta că noi avem un trecut istoric în care nu totdeauna au
fost respectate normele de drept.
Abia la începutul anilor 90 se poate vorbi de o nouă etapă în dezvoltarea conştiinŃei de
drept în Republica Moldova, cînd ai început criticile sistemului totalitar, atrăgînd atenŃia
societăŃii asupra drepturilor şi libertăŃilor persoanei, asupra contractului social şi a formării unui
6
edificiu politic, care ar depinde de societatea civilă, ceea ce ar crea o bază pentru o viaŃă stabilă,
pentru ridicarea culturii juridice a oamenilor şi consolidării legalităŃii.
O premisă importantă a legalităŃii în etapa actuală de dezvoltare a statului nostru este
ConstituŃia Republicii Moldova, în care şi-au găsit reflectare schimbările calitative ale societăŃii
moldoveneşti, care au avut loc în anii 90 ai secolului trecut. Legea Supremă a Republicii
Moldova este un factor important al stabilităŃii politice, ea însumînd principiile general admise
şi normele dreptului internaŃional.
Legalitatea îşi află concretizare în ConstituŃia Republicii Moldova, aşa cum este stabilit
în art. 7: ConstituŃia este Legea Supremă a Republicii Moldova, şi nici o lege şi nici un alt act
juridic care contravine prevederilor ConstituŃiei nu are putere juridică. CetăŃenii Republicii
Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăŃile consacrate în ConstituŃie şi în alte legi şi au
obligaŃiile prevăzute de acestea (art. 15); sunt egali în faŃa legii şi a autorităŃilor publice, fără
deosebire de rasă, naŃionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenŃă politică,
avere sau de origine socială (art. 16, alin. 2); iar cetăŃenia Republicii Moldova poate fi
dobîndită, păstrată sau pierdută numai în condiŃiile prevăzute de legea organică (art. 17, alin. 1).
Principiul prioritar este omul, drepturile şi libertăŃile sale determină practica creaŃiei
legislative, activitatea de realizare a legislaŃiei, ce penetrează întreaga ConstituŃie a Republicii
Moldova (alin. 3 art.1, alin. (1) şi (2) art. 4, alin. (1) şi (2) art. 54). Toate celelalte principii
constituŃionale sunt subordonate principiului recunoaşterii omului, a drepturilor şi libertăŃilor
lui în calitate de valori supreme. Drept garanŃie a drepturilor şi libertăŃilor constituŃionale
serveşte şi prevederea ConstituŃiei Republicii Moldova privind aplicarea directă a normelor
ConstituŃiei, dacă organele judiciare şi alte organe de aplicare a dreptului constată că o lege sau
anumite părŃi ale unei legi nu corespund ConstituŃiei.
Legalitatea este, în primul rînd, asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃenilor
de către organele de stat şi de către persoanele cu funcŃii de răspundere. Legalitatea este o
aspiraŃie imanentă şi actuală, dacă luăm în consideraŃie speranŃele Republicii Moldova de a se
integra în Uniunea Europeană.
În teză se accentuează că art. 25, 46 şi 113 ale ConstituŃiei Republicii Moldova conŃin
prevederi despre respectarea legilor, care sunt în egală măsură îndreptate atît către organele
puterii publice centrale şi locale, către funcŃionarii de stat, cît şi către cetăŃenii şi asociaŃiile
acestora.
În contradicŃie cu aspectele constituŃionale tradiŃionale ale comportamentului juridic
corect, adepŃii ideii răspunderii juridice pozitive văd în aceasta o stare deosebită a individului,
ce se caracterizează printr-o înŃelegere profundă a intereselor societăŃii şi ale statului, prin
îndeplinirea activă şi cu bună-credinŃă a obligaŃiilor sale, a datoriei de cetăŃean. Această poziŃie
nu şi-a găsit o răspîndire largă, dar totuşi, o anumită susŃinere şi-a găsit în rîndurile savanŃilor.
Ba mai mult, influenŃa acesteia poate fi depistată şi în legislaŃie. De exemplu, în alin. 1, art. 57
al ConstituŃiei Republicii Moldova se stipulează că apărarea Patriei nu este numai una dintre
obligaŃiile de bază, dar şi un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăŃean.
Nu există îndoială că rezolvarea ineficientă a problemelor dezvoltării constituŃionale a
Republicii Moldova la etapa actuală, în mare parte, este condiŃionată de gradul redus al culturii
juridice şi politice, de activismul social restrîns al cetăŃenilor (despre acest fapt vorbeşte gradul
de participare la alegeri), de neexecutarea la nivelul cuvenit de către putere a sarcinilor şi a
obligaŃiilor ei privind drepturile şi libertăŃile omului, de lipsa unei strategii unitare a dezvoltării
sociale.

7
 În CAPITOLUL III - „INFLUENłA EDUCAłIEI JURIDICE A CETĂłENILOR
ASUPRA CULTURII LOR JURIDICE ÎN PERIOADA DE TRANZIłIE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA” autorul cercetează problemele legate de accesul liber al
cetăŃenilor la informaŃia juridică în Republica Moldova şi unele aspecte ale noŃiunii şi esenŃei
educaŃiei juridice, formele şi metodele acesteia, precum şi particularităŃile constituŃionale şi
perspectiva funcŃionării educaŃiei juridice în societatea moldovenească actuală.
Se ştie că conştiinŃa juridică a omului (informarea juridică a acestuia, evaluarea realităŃii
juridice, motivarea comportamentului juridic) depinde de relaŃiile sale sociale, de gradul de
integrare în cultura juridică a societăŃii şi totodată, de gradul de participare în grupuri
asociative, care influenŃează asimilarea informaŃiei de drept.
O dată cu creşterea nivelului de informare juridică a cetăŃenilor are loc o reglementare a
cunoştinŃelor de drept şi creşte necesitatea pentru o nouă informaŃie de drept. Pe de o parte,
trebuie accentuat, că informaŃia de drept este premisa obligatorie a informării juridice a
cetăŃenilor, iar pe de altă parte, aceasta formează rezultatul ei. Prin urmare şi informarea
juridică reflectă nivelul de cunoaştere a dreptului, care apare în urma acŃiunii asupra conştiinŃei
omului a unei anumite informaŃii juridice.
Succesul transformărilor care au loc în Ńară depinde într-o măsură mare de respectarea cu
stricteŃe a legilor, de consolidarea pîrghiilor juridice, de perfecŃionarea cunoştinŃelor juridice şi
de activismul social al cetăŃenilor. Iată de ce printre problemele actuale ale edificării statului de
drept, ale democratizării societăŃii se află organizarea învăŃămîntului juridic în baza unei
programe unice, care ar cuprinde toate păturile populaŃiei. Conştientizînd importanŃa edificării
unui spaŃiu informaŃional-juridic, rolul culturii juridice în dezvoltarea societăŃii civile, în
străduinŃa de a realiza cerinŃele înaintate în documentele de bază ale Consiliului Europei şi
Uniunii Europene, ONU despre accesul la informaŃie, a cartei comunităŃii globale
informaŃionale, adoptată la Okinava, în străduinŃa de a învinge aşa-numitul „decalaj cifric” din
societate, Republica Moldova trebuie să întreprindă paşi reali în sensul aplicării tehnologiilor
informaŃionale în drept prin mijlocirea formării unui sistem unic de stat de informaŃie juridică,
care ar include centre publice de informare juridică pentru crearea unui mecanism de realizare a
dreptului constituŃional al cetăŃeanului la accesul la informaŃia juridică.
ParticularităŃile relaŃiilor sociale în Republica Moldova constau în faptul că şi acestea, şi
puterea de stat, şi alte raporturi trebuie să ia o formă democratică, constituŃională de drept.
Dezvoltarea relaŃiilor de piaŃă, care imprimă un sens principial nou în relaŃiile reciproce dintre
cetăŃeni, pun în faŃa societăŃii sarcina de a reevalua sistemul de valori de drept de pe poziŃiile
cerinŃelor zilei de astăzi, precum şi a forma o nouă gîndire la cetăŃeni. De aici şi importanŃa de a
elabora metode de educaŃie juridică şi de a forma un stil nou de comportament social, care ar
avea un caracter de drept şi social-activ corect, dar care trebuie să reiasă deja dintr-un alt
sistem, contemporan, de valori ale statului de drept.
AtenŃia acordată de statul socialist educaŃiei cetăŃenilor în spiritul respectului profund faŃă
de drept, în mod legitim s-a reflectat în creşterea permanentă a volumului de informaŃie
juridică, înserat atît în mijloacele generale de informare în masă, cît şi în cele speciale.
În perioada actuală de dezvoltare constituŃională a Republicii Moldova, în educaŃia
juridică ar fi raŃional a concentra eforturile spre creşterea informaŃiei juridice, a se încerca a
înŃelege valorile şi inerenŃele celor mai profunde aspecte ale lumii interioare a omului, drept
rezultat al educaŃiei şi al comportării juridice şi nejuridice.
După părerea noastră, educaŃia juridică nu trebuie să se bazeze pe principiul de a cere
subiectelor de drept un comportament, care s-ar baza pe un patetism fără sens şi pe idei lipsite
de orice fundament. În practica educaŃiei juridice contemporane este necesar ca normele de
drept să stimuleze comportamentul de drept al cetăŃenilor, realizarea intereselor lor sociale şi
8
personale, necesităŃilor în unitate şi în interacŃiune.
Întregul sistem al educaŃiei juridice trebuie să fie adaptat la diferite pături sociale şi
grupuri. Altfel spus, categoria obiectului educaŃiei juridice trebuie să fie determinată de
structura socială actuală a societăŃii, care ar include toate categoriile de cetăŃeni (de la copii pînă
la pensionari).
În perioada de tranziŃie a societăŃii noastre, unul dintre scopurile cele mai importante şi
mai durabile, independent de contingentul celor educaŃi, devine dobîndirea abilităŃilor şi a
necesităŃilor de a trăi şi a acŃiona în condiŃiile democraŃiei. Totodată, nu trebuie confundată
libertatea cu samovolnicia, interesele personale şi ale grupurilor trebuie realizate numai pe calea
respectării dreptului şi creării condiŃiilor de realizare a drepturilor altor subiecte.
O particularitate de funcŃionare a concepŃiei actuale de educaŃie juridică în Republica
Moldova este şi schimbarea în planul de conŃinut. E necesar a valorifica în mod critic
experienŃa deceniilor trecute şi din nou, dar pe poziŃii actuale, a amplifica esenŃa educaŃiei de
drept şi a nu o reduce doar la enumerarea actelor normativ-juridice, limitîndu-ne, în esenŃă doar
la propaganda fără obiect a adevărurilor generale.

În compartimentul „CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ŞTIINłIFICE” se face totalul

cercetării. În urma investigaŃiei complexe a influenŃei normelor constituŃionale şi a unor
instituŃii de drept asupra formării şi evoluŃiei culturii juridice în Republica Moldova în perioada
de tranziŃie, am ajuns la următoarele concluzii:
1. Cultura juridică este o stare calitativă a vieŃii juridice a societăŃii, care se
exprimă prin nivelul de dezvoltare a activităŃii de drept, prin calitatea actelor juridice, a
conştiinŃei juridice şi prin nivelul de dezvoltare juridică a omului, precum şi prin gradul de
garantare de către stat şi de către societatea civilă a drepturilor şi libertăŃilor omului.
2. Cultura juridică în Republica Moldova trebuie să contribuie la reforma
structurii de drept, ale cărei direcŃii principale contribuie la edificarea statului de drept şi a
societăŃii civile, unde ca valoare supremă ar fi respectarea drepturilor omului, asigurate în mod
constituŃional şi în mod real, garantate şi protejate.
3. Cultura juridică a societăŃii depinde de:
- nivelul de dezvoltare a conştiinŃei juridice a cetăŃenilor, adică de cît de profund este
asimilată valoarea drepturilor şi libertăŃilor omului, valoarea procedurii de drept în rezolvarea
litigiilor, căutarea compromiselor etc.
- informarea juridică a cetăŃenilor;
- apartenenŃa cetăŃenilor la grupuri sociale diferite, de vîrstă, profesionale etc.;
- atitudinea emoŃională a cetăŃenilor faŃă de lege, organele de judecată, diverse organe
de drept, mijloace şi proceduri juridice;
- voinŃa cetăŃenilor de a respecta dispoziŃiile de drept;
4. În realitatea de drept din Republica Moldova creşte rolul legii în sistemul izvoarelor de
drept, în special al Legii Fundamentale, ceea ce înseamnă că creşte şi cultura juridică a
organelor puterii – stare calitativă a vieŃii de drept a societăŃii, ce se exprimă printr-un nivel
înalt al culturii juridice, a activităŃii de drept a persoanelor cu funcŃii de răspundere şi a
organelor statului, îndreptată spre îndeplinirea sarcinilor şi funcŃiilor statului, afirmarea
drepturilor şi libertăŃilor omului şi cetăŃeanului, astfel determinîndu-se sensul şi conŃinutul
statutului lor juridic.
5. În faŃa Republicii Moldova se află sarcini globale:
- în domeniul creaŃiei legislative – formarea, practic, a unui sistem nou normativ-de drept,
racordat la sistemul de drept al Uniunii Europene, care ar reflecta tranziŃia de la economia de
stat la economia de piaŃă, la proprietatea privată şi la activitatea privată de antreprenoriat;
9
 - în activitatea de aplicare a dreptului – crearea unui nivel de trai decent, edificarea unui
stat de drept, a unui stat social.
6. Recunoaşterea priorităŃii principiilor şi normelor dreptului internaŃional faŃă de dreptul
intern:
- astfel sistemul nostru de drept ar fi deschis pentru principiile şi normele de drept
internaŃional, parte componentă a întregului sistem internaŃional de drept;
- ar obliga implementarea în legislaŃia internă naŃională a normelor ce se conŃin în
tratatele internaŃionale la care Republica Moldova este parte;
- s-ar recunoaşte în calitate de criterii dintre cele mai importante de dezvoltare a culturii
noastre juridice principiile şi normele dreptului internaŃional;
7. Regimul de legalitate – baza democraŃiei, a regimului democratic, care garantează
drepturi şi libertăŃi reale cetăŃenilor, organizaŃiilor obşteşti, asigură realizarea principiului
separării puterilor, a dreptului electoral general, respectarea în conformitate cu legea a
procedurilor de aplicare în practică a dreptului.
8. Comportarea juridică va deveni o normă pentru marea majoritate a cetăŃenilor
Republicii Moldova doar atunci cînd în societatea noastră va fi bine dezvoltată economia, va
exista un regim politic stabil, cetăŃenii vor respecta legea.
9. Comportamentul juridic este temelia de bază a proceselor de afirmare a valorilor de
drept în psihologia personalităŃii.
10. Pentru Republica Moldova este deosebit de actuală problema ordinii de drept, ca o
premisă necesară, ca bază a societăŃii civile, pe care se bazează toate sferele: şi social-
economică, şi politică, şi culturală.
11. Societatea moldovenească contemporană este interesată în formarea, la acei pe care îi
educă, a atitudinii care contribuie nu numai la respectarea efectivă a obligaŃiilor, prevăzute de
dreptul naŃional şi internaŃional, dar şi la realizarea deplină a personalităŃii şi a drepturilor sale
constituŃionale privind dezvoltarea continuă a relaŃiilor de piaŃă, a unor posibilităŃi juridice noi
create pentru om, privind aplicarea în practică a atitudinii pozitive faŃă de drept, faŃă de
posibilităŃile pe care le conŃine, ceea ce presupune formarea unui aparat educativ, îndreptat spre
educarea cetăŃenilor în sensul unui comportament juridic pozitiv.
12. Formarea activismului juridic al personalităŃii în diferite sfere ale vieŃii sociale, care
se exprimă prin faptul de a practica o activitate social-juridică, în baza atitudinii de respect faŃă
de drept, ceea ce constituie scopul principal al normelor ConstituŃiei Republicii Moldova.
13. Pentru ca numărul de cetăŃeni, ce activează în organele de creare a dreptului, de
ocrotire a dreptului şi de aplicare a dreptului să crească este necesar a se asigura: cunoaşterea
dreptului; formarea atitudinii pozitive faŃă de drept; comportarea în conformitate cu normele de
drept; conştientizarea necesităŃii de a avea un comportament activ de drept.
14. În contextul activismului social de drept a personalităŃii şi în aspectul participării la
diverse forme de elaborare a dreptului se află dreptul băştinaşilor, a moldovenilor şi a celor de
alte etnii din Republica Moldova de a participa la alegerile libere şi democratice, dreptul de a
hotărî la referendumurile republicane cele mai importante probleme ale vieŃii societăŃii şi
statului.
15. Pentru persoanele cu funcŃii de răspundere ale organelor puterii, pentru colaboratorii
organelor de ocrotire a dreptului, veterani, tineret, ocrotirea dreptului, aplicarea corectă a
dreptului, activitatea informaŃional-cognitivă de drept trebuie să fie definitorii în activitatea pe
care o practică.
16. În calitate de factori principali privind dezvoltarea în societate a activismului juridic a
cetăŃenilor se reliefează următoarele instituŃii de drept, ce contribuie la consolidarea statalităŃii
Republicii Moldova:
10
 - prezenŃa şi aplicarea unei constituŃii democratice;
- existenŃa, funcŃionarea efectivă şi dezvoltarea societăŃii civile;
- existenŃa unei politici naŃionale în domeniul dreptului, îndreptată spre o interacŃiune
constructivă a fiecărui cetăŃean cu domeniul de aplicare a dreptului, care să afirme drepturile şi
libertăŃile omului;
- nivelul de dezvoltare constituŃională, care se caracterizează prin statutul juridic al
fiecărei persoane potrivit ConstituŃiei Republicii Moldova.
17. Cauzele principale ale activismului juridic scăzut al cetăŃenilor Republicii Moldova la
etapa actuală de dezvoltare constituŃională se află în reminiscenŃele etapei anterioare, care s-au
exprimat prin:
- negarea dreptului la nivel superior cu infiltrarea respectivă în conştiinŃa maselor a
nihilismului juridic;
- nivelul scăzut al conştiinŃei şi al culturii juridice;
- negarea valorilor general-umane.
18. Este pe deplin firească lipsa unei dependenŃe juridice directe între comportamentul
juridic al persoanei şi cunoaşterea dispoziŃiilor normative, însă este inadmisibilă negarea rolului
hotărîtor al informării juridice în alegerea faptelor de către o persoană.
19. La etapa actuală de dezvoltare constituŃională problemele educaŃiei juridice a
cetăŃenilor Republicii Moldova s-au îngreuiat din cauza următoarelor circumstanŃe, apărute în
perioada de tranziŃie a statului şi a societăŃii:
- lipsa unui sistem informaŃional juridic care ar asigura activitatea organelor
administraŃiei publice şi a sistemului de asigurare informaŃională juridică a întregii populaŃii;
- creşterea numărului de infracŃiuni, îndeosebi, a infracŃiunilor de corupŃie în organele
puterii de stat;
- nivelul scăzut de realizare efectivă de către organele legislative, executive şi
judecătoreşti a funcŃiilor sociale, economice şi a protecŃiei juridice a cetăŃenilor;
- egoismul, intoleranŃa în raporturile dintre grupurile sociale şi etnice;
- insuficienŃa protecŃiei juridice a persoanei;
- căderea moralităŃii şi creşterea influenŃei unor modele de cultură de o calitate mediocră.
20. Prin educaŃie juridică se defineşte activitatea concentrată şi sistematică a statului şi a
organizaŃiilor obşteşti, îndreptată spre a influenŃa asupra conştiinŃei, a psihologiei cetăŃenilor, cu
scopul de a le educa unele reprezentări profunde şi stabile, convingeri, sentimente, care să
corespundă înaltelor aspiraŃii ale societăŃii.
21. EducaŃia juridică formează o varietate deosebită a practicii juridice, care trebuie să ia
în consideraŃie particularităŃile situaŃiei actuale din societate şi trebuie să fie orientată, în
special, spre:
- principiile constituŃionale ale statului de drept, acordîndu-se în acest sens prioritate
valorilor general-umane:
- reconstruirea radicală a întregului sistem al educaŃiei juridice pentru ca el să cuprindă
toată infrastructura socială, toate sferele de activitate a vieŃii societăŃii noastre pentru toate
etapele de formare, de adaptare socială şi de prezenŃă a omului în stat.
22. În perioada de tranziŃie a Republicii Moldova, pentru diferite categorii de cetăŃeni
trebuie determinate etape concrete ale educaŃiei juridice, în dependenŃă de competenŃa lor
juridică, de gradul de informare, de educaŃia juridică şi de activismul juridic, precum şi în
funcŃie de scopurile concrete care trebuie atinse.
23. Formele educaŃiei juridice reprezintă mijloace de exprimare a activităŃii, cu ajutorul
căreia organizaŃiile obşteşti, organele de stat efectuează o muncă de educare a cetăŃenilor în
spiritul respectului legii, a îndeplinirii stricte a acestora, contribuie la formarea la cetăŃeni a
11
conştiinŃei juridice, le cultivă deprinderi de comportament juridic şi contribuie la ridicarea
activismului social-juridic.
24. Făcînd abstracŃie de scopurile educaŃiei juridice, care sunt condiŃionate social, şi
conform necesităŃilor obiective ale societăŃii contemporane, în calitate de scopuri ale educaŃiei
juridice sunt: formarea la persoană a unui sistem de cunoştinŃe juridice, a convingerilor juridice,
a motivelor şi obişnuinŃelor comportării juridice, a unui comportament social-activ în
corespundere cu sarcinile constituŃionale de edificare a statului de drept în Republica Moldova.
25. ConŃinutul educaŃiei juridice include ridicarea sistematică a informării juridice,
îmbogăŃirea cu valori ale culturii juridice, dezvoltarea abilităŃilor de implementare a normelor
de drept, elaborarea deprinderilor de comportament juridic.
26. Metodele de educaŃie juridică sunt definite de totalitatea de procedee şi mijloace de
influenŃă asupra conştiinŃei şi comportamentului cetăŃenilor cu scopul educării lor în spiritul
respectului faŃă de lege, a formării la ei a conştiinŃei juridice, a deprinderilor şi obişnuinŃelor
comportamentului juridic şi a ridicării activismului lor juridic.
27. Una dintre cele mai efective metode de dezvoltare a culturii juridice a tineretului ar fi
conŃinutul politico-juridic al educaŃiei militar-patriotice, îndreptat spre formarea înŃelegerii
profunde a datoriei constituŃionale şi militare, a fenomenelor politice şi de drept din societate şi
din Ńară, a politicii militare, a securităŃii Ńării, a rolului şi locului forŃelor militare în sistemul
politic al societăŃii şi statului.
28. Accentul în ridicarea culturii juridice trebuie să fie pus pe instruirea juridică,
informarea cetăŃenilor privind dispoziŃiile juridice existente, precum şi cunoaşterea modelelor şi
idealurilor, a experienŃei juridice şi tradiŃiilor acelor Ńări, în care nivelul de cultură juridică este
mai ridicat decît cel din Moldova.
29. Particularitatea definitorie a educaŃiei juridice contemporane este ca un element al ei
să devină mediul informaŃional pentru că el ocupă un loc important în mecanismul de formare a
activismului juridic şi a comportamentului juridic al omului.

RECOMANDĂRI ŞTIINłIFICE:
1. Deoarece cercetările au demonstrat necesitatea introducerii modificărilor de lege
ferenda prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova despre confirmarea ConcepŃiei de
colaborare între Parlament şi societatea civilă nr. 373- XVI- din 29.12. 2005, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 5-8/55 din 13.01. 2006, propunem:
− a înlocui îmbinarea de cuvinte „ intereselor de afaceri sau politice” prin îmbinarea de
cuvinte „intereselor materiale şi intereselor, ce contravin bazelor ordinii de drept şi moralităŃii”;
− de exclus din subpunctul e) al punctului 1.2 expresia „şi inadmisibilitatea promovării în
procesul de colaborare cu Parlamentul a intereselor de afaceri şi a intereselor politice”;
− a mări termenul de acceptare a propunerilor înaintate de organizaŃiile societăŃii civile
privind modificarea şi completarea proiectelor actelor legislative pe web-site-ul Parlamentului;
2. A crea un Consiliu Coordonator pentru educaŃia juridică, care ar îmbina eforturile
tuturor organelor de stat, ale organizaŃiilor obşteşti în organizarea educaŃiei juridice (conferinŃe
ştiinŃifico-practice, seminare, luni şi decade ale propagandei juridice).
3. A elabora şi a adopta un program special de stat privind crearea reŃelelor publice de
informare juridică, în care statul să garanteze accesul la informaŃia juridică, planificînd o
finanŃare bugetară şi extrabugetară pentru procurarea ediŃiilor juridice, instalarea şi renovarea
bazelor de date cu caracter juridic, precum şi crearea unui sistem de telecomunicaŃii
informaŃional, care ar permite renovarea zilnică a informaŃiei juridice.
4. A elabora un complex de măsuri cu caracter organizaŃional şi juridic de realizare a
programului sus-numit cu scopul creării unor centre publice de informare juridică în baza:
12
 − organelor judecătoreşti de jurisdicŃie generală – pentru realizarea politicii de stat şi a
puterii judecătoreşti în domeniul informatizării şi asigurării informaŃionale a instituŃiilor civile,
orientate spre ridicarea culturii juridice şi creării unui spaŃiu informaŃional unic.
− bibliotecilor publice – pentru propagarea cunoştinŃelor juridice şi a culturii juridice în
Ńară, asigurarea noilor forme de acces la informaŃia juridică a cetăŃenilor, a structurilor de stat,
comerciale şi obşteşti;
5. A organiza învăŃămîntul sistematic al oamenilor de creaŃie, în special al jurnaliştilor,
care, într-un fel sau altul, iau parte la procesul de educaŃie juridică a cetăŃenilor, pentru ca
aceştia să-şi perfecŃioneze cunoştinŃele de drept, despre legi, simplificînd astfel raporturile lor
cu organizaŃiile obşteşti de apărare a drepturilor omului şi cu organele de ocrotire a dreptului.
6. A reconstrui în mod radical întregul sistem de educaŃie juridică în baza principiilor
constituŃionale ale statului de drept, pentru a crea un sistem unic, care ar cuprinde întreaga
infrastructură socială, toate domeniile vieŃii societăŃii noastre, toate etapele de formare, de
adaptare şi dezvoltare a omului în stat şi care ar asigura un minimum de cunoştinŃe juridice,
necesare pentru formarea unui model social activ de comportament.

PUBLICAłIILE AUTORULUI LA TEMĂ:

1. Злобин Сергей. Правовое воспитание и его роль в предупреждении

насильственных преступлений. ViolenŃa în societatea de tranziŃie: Materiale ale conferinŃei
ştiinŃifice internaŃionale, Chişinău, 2003, p. 189-192, 0,20 c.a.
2. Злобин Сергей. Проблемы правовой культуры на современном этапе.
Правовое государство и вопросы национальных меньшинств: Материалы
международной научно-теорет. конфер., Кишинэу: Универсул, 2002, c. 129-130, 0,20 c.a.
3. Злобин Сергей, Иванов Владимир. Правосознание и правовой нигилизм.
Правовое государство и вопросы национальных меньшинств: Материалы
международной научно-теорет. конфер., Кишинэу: Универсул, 2002, c. 140-141, 0,20 c.a.
4. Злобин Сергей. Компоненты правосознания. Правовое государство и вопросы
национальных меньшинств: Материалы международной научно-теорет. конфер.,
Кишинэу: Универсул, 2002, c.167-168, 0,20 c.a.
5. Злобин Сергей, Костаки Георге. Правосознание и его роль в правовом
регулировании. Закон и жизнь, 2002, № 6, c. 4-13, 0,60 c.a.
6. Злобин Сергей. Правовая культура в современном государстве.
Функционирование демократических институтов в правовом государстве: Материалы
международной научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2003, c. 862-867,
0,50 c.a.
7. Злобин Сергей, Цуркан Владимир. Правосознание и правомерное поведение
субъектов. Правовые аспекты гражданского общества: реальность и перспективы:
Материалы междунар. научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2003, c. 157-
158, 0,20 c.a.
8. Злобин Сергей. О роли правосознания в правовом государстве. Правовые
аспекты гражданского общества; реальность и перспективы: Материалы международной
научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2003, c. 288-292, 0,20 c.a.
9. Злобин Сергей, Костаки Георге. Правовая культура общества и ее
основные элементы, Закон и жизнь, 2003, № 12, c. 4-10, 0,50 c.a.

13
 10. Злобин Сергей. Некоторые особенности правового воспитания граждан
Республики Молдова в переходном периоде, Закон и жизнь, 2004, № 1, c. 46-48, 0,20 c.a.
11. Злобин Сергей, Иванов Владимир. Некоторые аспекты правового нигилизма
на современном этапе развития Республики Молдова. Конституционное развитие
Республики Молдова на современном этапе: Материалы международной научно-теорет.
конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2004, с. 149-153, 0,20 c.a.
12. Злобин Сергей, Костаки Георге. Конституционное развитие Республики
Молдова и вопросы правовой культуры граждан. Конституционное развитие
Республики Молдова на современном этапе: Материалы международной научно-теорет.
конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2004, p. 514-522, 0,50 c.a.
13. Злобин Сергей. Правовая активность граждан в правовом, демократичном
государстве. Конституционное развитие Республики Молдова на современном этапе:
Материалы междунар. научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2004, c. 307-
313, 0,50 c.a.
14. Злобин Сергей. Влияние правовой информированности на формирование
правосознания в правовом государстве. Проблемы развития рыночной экономики в
правовом государстве: Матер. междунар. научно-теорет. конф., BălŃi: INED, 2005, c. 377-
382, 0,50 c.a.
15. Злобин Сергей, Костаки Георге. Правосознание граждан в условиях
построения правового государства. Закон и жизнь, 2005, № 8, c. 4-5, 0,20 c.a.
16. Злобин Сергей. Правомерное поведение личности в правовом государстве.
Актуальные проблемы общественно-гуманитарных наук в условиях европейской
интеграции: Материалы международной научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia
Centrală, 2006, c.178-184, 0,50 c.a.
17. Злобин Сергей. Правосознание и мораль. Актуальные проблемы общественно-
гуманитарных наук в условиях европейской интеграции: Материалы международной
научно-теорет. конфер., Chişinău: Tipografia Centrală, 2006, c.747-749, 0,20 c.а.
18. Злобин Сергей. Выводы и научные рекомендации относительно влияния
конституционных норм и правовых институтов на становление и эволюцию
правовой культуры. Закон и Жизнь, 2006, №10, с. 46-49, 0,50 c.a.

14
 ADNOTARE
a tezei de doctorat „Aspecte constituŃionale ale formării culturii juridice în
Republica Moldova în perioada de tranziŃie”, elaborată de Serghei Zlobin la specialitatea
12.00.02 – drept public (constituŃional);
organizarea şi funcŃionarea instituŃiilor de drept

Lucrarea este consacrată cercetării complexe a influenŃei normelor constituŃionale şi a

unor instituŃii juridice asupra formării şi evoluŃiei culturii juridice în Republica Moldova în
perioada de tranziŃie, utilizîndu-se realizările ştiinŃei naŃionale şi internaŃionale în cercetarea
constituŃionalismului, precum şi elaborarea în baza acestora a unor recomandări de lege
ferenda.
O atenŃie deosebită se acordă particularităŃilor de dezvoltare a statalităŃii moldoveneşti,
stării incipiente a formării culturii juridice în edificarea statului de drept în Republica
Moldova, a bazelor ei constituŃionale.
Primul capitol al lucrării este consacrat rolului culturii juridice în dezvoltarea
constituŃională a Republicii Moldova. Se reliefează acele elemente ale culturii juridice, care
influenŃează activ conştiinŃa juridică şi aplicarea dreptului în practică. Se pun în evidenŃă rolul
elementelor de bază şi funcŃiile culturii juridice în dezvoltarea constituŃională a Republicii
Moldova, unele particularităŃi ale procesului de deformare a culturii juridice în perioada de
tranziŃie a Republicii Moldova, subliniindu-se consecinŃele negative ale procesului de
deformare a culturii juridice.
În capitolul al doilea al lucrării se investighează conştiinŃa juridică şi rolul acesteia în
formarea culturii juridice în perioada de tranziŃie. În acest scop au fost cercetate esenŃa
principiului constituŃional al legalităŃii şi al respectării legilor de către cetăŃeni în perioada de
tranziŃie în care se află Republica Moldova. O atenŃie deosebită s-a acordat analizei poziŃiei
civice active a cetăŃenilor şi influenŃa acesteia asupra respectării normelor constituŃionale.
Capitolul al treilea cuprinde analiza influenŃei educaŃiei juridice a cetăŃenilor asupra
formării culturii lor juridice în perioada de tranziŃie Au fost analizate detaliat asigurarea
accesului cetăŃeanului la informarea juridică, ca un factor important în ridicarea nivelului
culturii juridice a cetăŃenilor în Republica Moldova.
SemnificaŃia practică poate fi remarcată, în primul rând, prin recomandările ştiinŃifice
care ar determina creşterea nivelului de cultură juridică în contextul supremaŃiei ConstituŃiei
Republicii Moldova.
Cuvinte-cheie: cultură juridică, conştiinŃă juridică, educaŃie juridică, instruire juridică,
informaŃie juridică, comportament juridic, conduită juridică, conduită legală social-activă,
ordine de drept, legalitate, activitate de creaŃie legislativă, activitate de realizare a dreptului,
instituŃii de drept, norme constituŃionale, aspecte constituŃionale, activismul cetăŃenilor, poziŃie
civică, nihilism juridic, demagogie juridică etc.

15
 ANNOTATION

“Constitutional Aspects of Juridical Culture Formation in the Republic of Moldova

during transition period”
by Serghei Zlobin

PhD thesis for the scientific degree of Doctor in Law, speciality 12.00.02 – Public
(constitutional) law; legal institutions’ organization and functioning

The paper is dedicated to complex research of the influence of constitutional standards

and of some juridical institutions over the formation and the evolution of juridical culture in the
Republic of Moldova during transition period, using the realizations of national and
international science in researching the constitutionalism, as well as the elaboration on their
basis of some recommendations of lege ferenda.
A special attention is drawn to development pecularities of Moldovan statehood. of the
incipient state of juridical culture formation in edification of the state of law in the Republic of
Moldova, of this constitutional fundamentals.
The first chapter of the paper is consecrated to the role of juridical culture in
constitutional development of the Republic of Moldova. Those elements of juridical culture are
revaled. Which actively influence the juridical conscience and the application of law in the
practice. The role of basic elements and functions of juridical culture in constitutional
development of the Republic of Moldova is emphasized, as well as some peculiarities of
deformation process of juridical culture in transition period of the Republic of Moldova. At this
point. The negative consequences of the deformation process of juridical culture are disclosed.
In the second chapter of the work the juridical conscience and its role in forming juridical
culture in edification of the state of the law in the Republic of Moldova during transition period
is investigated. Within this context. The essence of constitutional principle of legality and law
compliance by citezens during transition period in which the Republic of Moldova is found are
studied. A special attention is drawn to the analysis of civic active position of citizens and its
influence over the level of constitutional standards observance.
The third chapter covers the analysis of the influence of juridical education of citizens
over the formation of their juridical culture during transition period in the Republic of
Moldova. There is studied in details the insurance of citezen’s constitutional law in juridical
information, as an important factor in rasing citizens’ level of juridical culture in the Republic
of Moldova.
Practical significance may be remarcable, in the first turn, by scientific recomandations
destined to the growth of juridical culture level within the context of Constitution supremacy of
the Republic of Moldova.
Key-words: juridical culture, juridical conscience, juridical training, juridical
information, juridical behavior, juridical conduct, active-social legal conduct, law order,
legality, legislative creation activity. Law realization activity, legal institutions, constitutional
standards, constitutional aspects, citizen’s activism, civic position, juridical nihilism, juridical
demagogy etc.

16