Identitate cultural

i globalizare

³Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o hart mental ,un spa iu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice i ideologice.´ (William Walace)

Realitatea este diferit . Ea reflect nu numai faptul c , din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (în majoritate) ca manifestare a ethosului na ional, ci i faptul practic c limba i cultura majorit ii îi asigur acesteia un ascendent în raport cu celelalte identit i etno-culturale. Aceast diferen este ast zi echilibrat de o alt component a dreptului interna ional, prin care au fost codificate drepturile minorit ilor na ionale i protec ia identit ilor culturale minoritare. Prin urmare, inferioritatea numeric nu confer automat statutul de ³minoritate na ional ´, subiect al sistemului interna ional de protec ie: ³minoritatea´ mai trebuie s fie nedominant . Statele unde principiul nondiscrimin rii este aplicat consecvent al turi de alte instrumente de protec ie a minorit ilor na ionale au reu it s realizeze între norma de drept i realitatea practic a ascenden ei culturii majorit ii. Frontierele statelor na ionale actuale ³decupeaz ´ un teritoriu prin care, pe de o parte, se determin o anumit majoritate na ional i anumite minorit i. Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamental . Dac suveranitatea statelor na ionale nu va mai ³administra´ drepturile i libert ile individuale (incluzând statutul cet eniei europene i principiul egalit ii între cet eni, acestea intrând sub competen a federal ), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinc ii etno ± culturale. Popoarele în sensul lor ini ial de comunit i etno-culturale, nu vor mai fi separate în majorit i i minorit i prin frontiere. Desigur, comunit ile multiculturale ale Europei Federale î i vor administra via a conform competen elor specifice. Astfel, conceptul de ³minoritate na ional ´ î i va pierde relevan a. Se poate imagina i altfel. O Europ federal ar fi o Europ a minorit ilor etnice ± fiind obligat dar i apt s construiasc un model de convie uire multicultural (multi ± identitar ). În cadrul federa iei, statele trebuie s aib siguran a (confortul) recunoa terii identit ii i intereselor fire ti. Europa poate fi privit ca un spa iu de fermenta ie multicultural în care se manifest cel mai pregnant voca ia echilibr rii i concilierii dilemelor i conflictelor între individualism i comunitarism, între spiritul analitic i cel sintetic, între universalism i particularism.

c. precum i no iunea de ³echilibru de puteri´). Globalizarea instituie comer ul liber i mobilitatea capitalului. M refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: ³locul românilor în istoria universal ´. b. în m sur s aduc prosperitate i s duc la dispari ia conflictelor. În orice societate. ± cu respira ie spiritual comun . dreptate. Globalizarea este o for a progresului. ³for a´ i ³dreptul´ nu pot fi separate. Îmi permit s sus in c locul ³statelor mici ³ în istorie este la fel de important ca i cel al ³Statelor mari´. Argumentele noastre sunt urm toarele: a. puterea de a f uri legile i de a urm ri respectarea lor apar ine elitelor sociale i nu maselor. Vrem s demonstr m c globalizarea are preponderent efecte pozitive. Accept m modul cum a definit F. Globalizarea creeaz o civiliza ie a pie ei globale în care puterea. Drepturile rilor mici se întemeiaz pe tradi ii istorice. Negator 1: Bun ziua! M numesc Iordache Andreea i reprezint echipa negatoare. Profesor Doina Sterpu Dezbatere ³Karl Popper´ Mo iune 1: Înainte de orice. V mul umesc pentru aten ie ! Dau cuvântul echipei negatoare. bog ia i democra ia liberal sunt r spândite pe întreg globul. Norma de drept are i un caracter constrâng tor. . producând prosperitatea global . M numesc Zl vog Maria i reprezint echipa afirmatoare. pe documente (este cunoscut tradi ia ³desc lecatului´ în rile Române. in s salut publicul care particip la aceast dezbatere. Dreptatea f r putere nu ar fi de fapt. ± î i asum idealul de a ini ia construc ia viitoarei civiliza ii umane.Uniunea European : ± spa iu de fermenta ie multicultural . sau importan a ³Diplomei cavalerilor ioani i´ pentru istoria românilor. Situa ia Statelor Unite din prezent (for politic dominant . arbitru al conflictelor interna ionale) este un rezultat al evenimentelor petrecute în decursul celui de-al doilea r zboi mondial (atunci apare împ r irea în ³State Mari´ i ³State mici´. ± furnizoare de echilibru intelectual i punte de comunicare între actorii unei lumi postglobalizate. ± formeaz sentimentul de identitate european / cultural . Furuyama ³globalizarea´: r spândirea modelului economic i politic capitalist în întreaga lume. O societate ar trebui s urm reasc instituirea unui echilibru între putere i dreptate.

. ce e de înv at din aceste experien e ? Istoria nu apar ine numai marilor actori ai globaliz rii (³statelor puternice´). Ei î i vor pune urm toarele întreb ri: cum au tr it ei evenimentele. de i foste comuniste. A2: Nu crezi c . iar resentimentele fa de globalizare fac posibil s r cia. M refer la Ungaria. o ar care nu poate s decid jocul evenimentelor. i anume a Germaniei naziste ? N2: R spunsul meu este c România a fost obligat s participe la r zboi al turi de Germania i împotriva Rusiei. care este ocupat de trupe str ine. Al doilea argument ar fi acela c democra ia liberal de tip occidental. Aceasta arat c globalizarea (în eleas ca aplicare a unui model func ional) are preponderent efecte pozitive. în egal m sur ³statelor mici (ex. Democra ia occidental este. Argumentul meu este bazat pe un exemplu: rile care. prefaceri culturale). cât i statelor mari. A2: Mul umesc. de i au o via scurt în raport cu marile evenimente ale istoriei. au preluat modelul economic occidental. ci. dac statele mici ar fi egale cu statele mari. V mul umesc! Dau cuvântul echipei afirmatoare. incontestabil. de i imperfect . R spândirea democra iei occidentale este preferabil fa de r spândirea teocra iei islamice. Egalitatea în drepturi îng duie atât statelor mici. cum s-au descurcat. Polonia. l-a cita pe Jose de Broucker. Serbia în timpul r zboiului din Iugoslavia).: România i Polonia în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Chestionare ± încruci at afirmatoare: A2: Ai afirmat c România avea un statut de ³stat mic´ în cel de-al doilea r zboi mondial. Ai putea s define ti no iunea de ³stat mic´ ? N2: ³Stat mic´ se refer la orice ar care nu exercit o domina ie asupra altor state. reprezint cel mai dezvoltat model de stat ap rut în istorie. Cehia. superioar statului teocratic islamic. care consider c . Pe scurt. care este declarat învins sau care este obligat s pl teasc datorii de r zboi. A2: tii c România a fost de partea unui stat dominant. Inten ia mea este cea de a relua argumentul potrivit c ruia globalizarea aduce prosperitate. ce-au sim it. cunosc prosperitatea economic .Ca argument prin citat. evenimente politice i culturale. ele nu ar mai fi deloc state mici ? N2: Nu am sus inut acest lucru. catastrofe naturale. s î i dezvolte propria identitate cultural . oamenii traverseaz de-a lungul existen ei momente istorice importante (r zboaie. Afirmator 2: Bun ziua ! M numesc Brudaru Adrian i reprezint echipa afirmatoare.

un actor ³important´ al globaliz rii. Statele Unite nu pot avea o domina ie nelimitat . ³nesupunere civic ´. Nu putem fi siguri c un anumit tip de stat se poate transpune în condi ii de reu it în realitate. Profesori: Corneliu Panaite. Negator 3: Mul umesc pentru cuvântul acordat! Felicit atât pe afirmatori cât i pe negatori pentru efortul depus. arat c orice stat dezvoltat va cunoa te i dec derea. Oricum. dar aceasta nu înseamn c democra ia i dreptatea nu sunt posibile. violen e i r zboaie (vezi Hamlet de W. Istoria omenirii este un lan de crime. l-a cita pe Samuel Huntington.Shakespeare). Cristina Paidos . ar tând c adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat întotdeauna un succes. Mai întâi a vrea s fac o ³respingere´. nu de statele mici. Dup cum a spus i Montespuieu: ³Puterea absolut corupe în mod absolut´. Negatorul 2 nu a f cut decât s resping argumentele noastre. Privitor la ³chestionarea încruci at ´. Dreptatea nu presupune atât putere. Au existat istorici i sociologi americani care au criticat interven iile Statelor Unite în Iugoslavia sau în Irak. Dreptul interna ional nu poate fi instituit de c tre statele mari. ³Financial times´ arat c economia american este cuprins de recesiune. A spune c raportul dintre ³Globalizare´ i ³Identitate cultural ´ este cel dintre întreg i parte i ascult de o logic specific . M-a referi aici la Turcia i China. Afirmator 3: Consider c echipa noastr ar trebui s câ tige. iar evolu ia monedei ³euro´ comparativ cu ³dolarul´ este semnificativ . Exist o lupt pentru întâietate. cât în elepciune i respect fa de ³identitatea cultural ´ a celuilalt. Bun ziua! M numesc Fanaragiu Alina i reprezint echipa negatoare. ci doar s ar t m c acesta nu poate fi în eleas f r globalizare. Noi nu vrem s neg m identitatea cultural . care. Am convingerea c r spândirea modelului economic capitalist în lumea întreag nu este posibil . Na ionalismul i r zboaiele nu vor disp rea niciodat . Excluderea ³statelor mici´ de pe tabla de ah a istoriei nu poate avea decât efecte negative. i renun ând la politicile de for . Superputerile nu î i pot men ine locul lor decât adoptând m suri democratice. consider c ³statele mari´ i ³statele mici´ nu pot fi egale. având ca scop argumentarea. în lucrarea ³ ocul civiliza iilor´. adoptarea modelului-capitalist este inevitabil . Insist pe no iunile de ³societate civil ´. Pacea nu poate fi men inut decât de c tre o putere. f r a deveni o teocra ie. Mai apoi.Negator 2. ³libertate a opiniei´. dar nu a construit argumente de sine st t toare.

ca orice varietate oral . sarda (în insula Sardinia ± Italia). Acest proces s-a încheiat în jurul anului 600 (dup W. limbile se modific . Pentru limba român . româna. mai ales dup cucerirea Daciei de c tre romani. . precum: catalana (în Spania).Originea i dezvoltarea limbii române ÄLimba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor´ (Al. limba român era deja format . Transformarea dialectal se produce în toate provinciile supuse Romei. franceza. portugheza. În genere. se admite c procesul de constituirea a limbilor romanice s-a încheiat în secolul al IX-lea. astfel încât varianta de origine s nu mai poat fi în eleas de vorbitori. În urma unei perioade îndelungate de coexisten i de bilingvism. locuitorii vor vorbi o latin dialectal . În timp. prin convie uirea dintre daci i romani. cu argumente lingvistice. Limba român actual cunoa te un amplu proces de prefaceri pe o durat de aproape dou mii de ani. s-au propus mai multe date: formarea limbii române ar fi durat pân în secolele VI-VII. s-a vorbit de o limb nou . dialectele retoromane (în Elve ia) sau dalmata (limb care a disp rut). limba b tina ilor transmi ând limbii înving toare unele elemente din structura lor. gramaticale. Din familia limbilor romanice. Conceptul de limb român poate fi definit în dou feluri: limba român actual (dacoromâna) i limba român istoric (str româna). iar altele au r mas limbi regionale. în primele secole ale mileniului întâi dup Hristos. lexicale). În timp. Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice. cu deosebire de natur lexical . spaniola. administra ia. Latina popular adus în Dacia i Moesia de armata. dintre care unele au devenit limbi na ionale fac parte: italiana. coloni tii. Cercet torii români sus in. c în jurul secolului VII. ci latina popular (având. negustorii i c rturarii Imperiului Roman s-au întâlnit în aceste teritorii cu limba b tina ilor. Când s-au acumulat multe modific ri (fonetice. în urma celor dou r zboaie decisive din perioada 101 ± 102. VIII-IX. Zub) Tr s turi generale Poporul român i limba român s-au format pe teritoriul vechii Dacii. dialectele se transform în limbi romanice pe toat întinderea Romaniei. Limbile romanice nu continu direct limba clasic . particularit i fa de limba scris ). 105 ± 106. Meyer ± Lubke). traca sau traco-daca.

furtun adun¶i.Piatra care se rostogole te nu prinde aca . . Se laud ca un Arb na . Arb na ul (Albanezul) e frate cu lauda de sine. mu chiu. unele republici din fosta Iugoslavie). meglenoromâna (vorbit de românii din Câmpia Meglen. iar cele trei inele (ipostaze) sus-dun rene sunt aromâna (macedoromâna. Cheatra e si-arucutea te muscl¶u nu. Dac semeni vânt.ar(u)mânu.Dialectele limbii române De re inut este faptul c toate evolu iile importante de la latin spre român caracterizeaz toate ipostazele str românei: nucleul central este dacoromâna. istroromâna (vorbit în Peninsula Istria. arm nu. culegi furtun . Aromânc din Dobrogea Românc din Meglen Texte aromâne Proverbe Armânlu nu chiare Arbineslu-i frate cu al vdarea. vecinii no tri numindu-i vlahi. în Nordul M rii Adriatice). Vimtu seamin¶i. To i românii din nordul i din sudul Dun rii se simt români. pe malul Vardarului. deoarece istroromânii î i zic rumeri. la nord de Salonic). Se-alvd ca Arbines. Albania. iar aromânii . Bulgaria. vorbit în rile balcanice: Grecia. Aromânul nu piere.

dar i destule diferen e. degetul cel mare a spus odat : ÄAi s dejun m!´ Cel de lâng el a întrebat: ÄCu ce?´ Mijlociul a zis: ÄCu ce-au dat Domnul!´ Cele patru dialecte au tr s turi gramaticale i lexicale asem n toare.´ p zeasc ... ke-l¶va de fiorini i i-a dus în pod.. s -i ire za mare potribe. trei sute fiurini i dus l -a pre sufit hrani. croat .´ Texte meglenite Un joc (fragment) ÄPulicaru zeist zis-au vrin ora: Ai s ruciom! Lantu di pan di iel¶ ntribat-au: Cu i? Mijlucanu zis-au: Cu i dat-au Domnu´. albanez . italian . macedonean . Dialectele din sudul Dun rii au fost influen ate de contactul cu limbile greac .Text istroromân S racul cu vecinul ho (fragment) ÄUn siromah dob ndit-a din lot. tristo Un s rac a câ tigat din vânat.. bulgar . turc . fiindc voia s -i ie pentru mare nevoie. .

Ceea ce merit s re inem este c locuitorii români care locuiesc în provinciile numite cândva: Muntenia.´ (Din Candrea. La doi ani... dar bur¶e ii n¶or m i fert.´ (Din T. tocm¶atunci a f cut Giagârtu i bis rica. Am s erat ieu din copchil rii î n¶am p ît ca¶n zâua a ee. parcâ-n¶luasâ min îli. c î p cal avea i agiungea pân p coad . Doamn¶e. Apoi odat o zin¶it c l re î ceia cozaci în sat.´ (Din Candrea. moldovenesc.. Oamen¶ii d¶intâi o fugit t la p dure ¶apoi s¶o¶ntors înapoi. d¶e cân o fo¶Cozacii p¶aici. Moldova.ghini în g nd. Eu eram b iat.. M i.Graiurile limbii române Important este faptul c dacoromâna cunoa te cinci graiuri: muntenesc (st la baza form rii limbii române literare). Banat.. Apoi avea n¶i te bond¶e. Atun a..´ (Dup G. Maramure se în eleg perfect. Graiul muntenesc Text din Teleorman ÄBis rica noastr a fost f cut d Giagârtu ± era maiur ± i s vez Ãmneata cum. b n ean. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul moldovenesc Text tecucean Ä i sâ hii. Or ven¶it acas cu bur¶e i î i-or pus s fearb .. m rog dun itale? Iaca µntâmplaria! Dumniz u ori ini mai tii i p cat a dat pisti capu n¶eu! Ni i nu. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul din Maramure Cozacii ÄAmu or si cinci ai. maramure ean. Prim var . Cri ana. i-or l p dat nafar ¶n-col. s¶or dus la p dur¶e s cul¶eag bur¶e i. Weigand ± Dritter lahresbericht) . Papahagi ± Graiul Maramure ului) Graiul b n ean Poveste ÄO fost odat un mo ¶o bab . cri ean. am dobândit un fecior i când era fecioru meu d doi ani. în lib rtate i am venit pe la Stavre ti i m¶am însurat atunci.. î or fost tar¶e s raci. tare gre os jib p ntu halubele cele cu bond¶e negre.

Sunt de origine latin : p r ile corpului omenesc (cap ± caput). . fiin e umane (b rbat ± barbatus). În structura gramatical . tipurile de adjective. Influen e lingvistice a) Limba latin Limba român ± Äplaneta Saturn a galaxiei romanice´ (Matilda CaragiuMario eanu) ± este o limb de origine latin . în valuri succesive. pronumele personal. st pânirea str in . moduri i timpuri. no iuni legate de universul material al omului (cas ± casa). româna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului. numeralele de la 1 la 10. De i istoria popula iei care locuie te în spa iul dintre Prut i Nistru a cunoscut. con tiin a apartenen ei lor la spa iul etnospiritual românesc nu va fi în bu it niciodat .Pretinsa limb moldoveneasc nu este de fapt decât româna literar scris cu un alfabet rusesc u or modificat. elemente cosmice (soare ± solem). clasele de conjugare ale verbelor. principalele conjunc ii i prepozi ii. deoarece are structura gramatical i fondul principal lexical de origine latin . începând din 1812. no iuni importante (a face ± facere).

maghiar . qui es în caelis. sanctificado sea el tu nombre. sicut in caelo. vie împ r ia ta. et in terra´ (latina) ÄPadre nuestro. cât i impunerea mai rapid a unor inova ii din vorbire. Recuperarea fondului cultural latin se va produce masiv de abia în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. Româna a r mas prea mult timp o limb popular . que votre nom soit sanctifie. a a i pe p mânt´ (româna). înconjura i de popoare care vorbeau limbi din alte familii (limbi slave. Izolarea i caracterul popular au favorizat ± în compara ie cu evolu ia celorlalte limbi romanice ± atât p strarea unor elemente arhaice. qui etes aux cieux. preiau permanent cuvinte. limbile romanice au suferit influen a substratului (a limbii vorbite de popula iile cucerite de romani) i a altor limbi cu care popula ia roman sau romanizat a venit în contact.Pentru a în elege cât de vizibil sunt asem n rile limbilor romanice surori. în cursul secolelor. vorbit . precum în cer. italiana spaniola etc. venga a nos el tu reino. hagare tu voluntad asi en la tierra como en el cielo´ (italiana) ÄNotre pere. limbi turcice) i având o confesiune (ortodox ) care nu utiliza latina în biseric . vorbitorii de român nu au mult vreme contact cu celelalte limbi romanice i pierd mai ales leg tura cultural cu reperul latinei culte. româna se dezvolt în afara acestei influen e. sfin easc -se numele t u. fac -se voia ta. structuri sintactice i modele stilistice din latina medieval . latina casa camisia campus cohort homo tempus calidus româna cas c ma câmp curte om timp cald italiana casa camisa campo corte uomo tempo caldo spaniola casa camisa campo corte hombre tiempo caldo portugheza casa camisa campo corte homona tempo caldo franceza chez chemise champ cour homme temps chaud Începând din secolul al X-lea. . que votre volonte soit faite sur la terre comme au ciel´ (franceza) ÄTat l nostru. fiat voluntas tua. adveniat regnum tuum. que estas en los cielos. s analiz m câte un scurt fragment biblic: ÄPater noster. care e ti în ceruri. sanctificetur nomen tuum. que votre regne vienne. În vreme ce franceza. b) Substratul daco-moesian Dezvoltate în condi ii diferite.

Grigore Brâncu sus ine existen a a 88 de cuvinte autohtone sigure.În cazul limbii române. Elemente dacice În lucrarea sa. printre care noteaz : abur balt c ciul fluier ghiuj gu m gar mugur pup z scrum ap zgard argea barz c tun gard grap jum tate m gur murg ra sâmbure vatr baci basc copac gata gresie mal m rar n pârc rânz strugure vatr balaur a bucura copil ghimpe groap mare mânz noian sarb d strung viezure baleg bucurie druete ghionoaie grumaz maz re mo pârâu a sc p ra opârl zar Toponime dacice Arge Bârsei Bucegi Bucure ti Buz u Carpa i Ciuca Ia i (Ovidiu Drâmba. substratul îl constituie limba daco-ge ilor. la care se adaug i transmiterea unor sensuri speciale i a unor construc ii gramaticale). din familia limbilor trace (indoeuropene): aceasta nu a fost consemnat în scris i pare oricum a nu fi l sat multe urme (circa 100-150 de cuvinte. Gr. Vocabularul autohton al limbii române. Brâncu ) Motru Mure Olt Prut Tisa Onomastic dacic Baciu Balt Bârsan Bârzu Brad Bucur Buzatu Ciuc Curp n Goga Scrumeda Zar .

multe datând dup sec. c) Substratul slav Influen a slav s-a exercitat pe cale popular ± prin contacte cu popula ii slave. Nou-veni i în Moldova i Muntenia. IX. prin slavon . Circa 1470 de elemente slave vechi (sec. care era limba bisericeasc i a cancelariei în rile române. reprezint în jur de 20% din vocabularul limbii române. Individualitatea limbii române este confirmat i de existen a substratului slav. . a ezate din secolul al VII-lea în estul Europei i convie uind cu popula ia romanizat . al VII-lea ± al XII-lea) i derivatele lor. slavii înva limba daco-romanilor. numit alfabetul chirilic. îi transmit anumite caracteristici. în genere prin intermediul slav. chiar anterioare form rii limbii române. dar i pe cale cult . în secolul al VI-lea. ulterior. când p trund din sud. au intrat în român unele cuvinte din greaca medie (bizantin ). timp de mai multe secole..Latina dun rean a primit o serie de influen e din greac . c reia. Slavona bisericeasc a fost acceptat de Constantinopol ca limb liturgic (al turi de greac i latin ) i a primit în secolul al IX-lea un alfabet.

. geografii au realizat cele mai bune h r i ale timpului. începând cu secolul VIII. au transmis Europei. ce mo teniser cultura greac i roman .Ärâul repede´ Camena ± Äpiatr ´ Dâmbovi a ± Ärâul cu stejari´ Târgovi te ± Älocul târgului´ Zlatna ± Älocul cu aur´ Dan ± Äd ruitul´ Radu ± Äveselul´ Pârvu ± Äcel dintâi´ Bogdan (sinonimul numelui grecesc Theodor) ± Ädarul lui Dumnezeu´ Vla ca ± Ä ara vlahilor´ Vl sia ±Äcodrul românilor´. dar luaser contact i cu cultura indian i chinez . soarelui i lunii i au introdus un nou sistem de m surare a timpului. geografia i medicina. interesul lor pentru cinci domenii: matematica. Al i termeni slavi: plug precupe ov z maslu secer bivol jude stare târg coco cneaz utrenie vam gâsc a blagoslovi vecernie d) Influen a arab Arabii. au dezvoltat geometria i au creat algebra. astrologia. Influen a arab este reflectat i în limbajul specific al diferitelor tiin e sau în vorbirea cotidian . chimi tii au distilat alcoolul i au produs siropuri i elixiruri. Matematicienii arabi au adoptat cifra zero i cifrele indiene (cunoscute ast zi ca Äcifre arabe´). medicina arab era capabil de opera ii complexe. tiin ele naturale. Astrologii arabi au f cut observa ii asupra stelelor.Slavii traduc multe cuvinte daco-romane în limba lor: Bistri a .

limba român s-a îmbog it în primul rând pe plan strict lexical i. în: aerisi agonisi chivernisi hiritisi (a felicita) tacticos nevricos economicos (iconomicos) molipsi plictisi sinchisi zaharisi . În timpul epocii fanariote (1711 ± 1821).Cuvinte arabe din vocabularul românesc: alcov algoritm asasin baldachin capora fanfar l ut marochin rie sofa tambur zenit alcool almanah azimut cablu caravan fes l mâie muselin al tarif zero alchimie amiral azur cafea cifr hazard magazin papagal erbet turban zar algebr arsenal bazar camfor chitar iasomie marc sirop talisman zah r e)Influen a turc Influen a turc a început s se manifeste asupra limbii române prin secolul al XVI-lea. în: politicos politicos simandicos sau Ä ± isi´. dup ce ara Româneasc i Moldova au devenit vasale Imperiului Otoman. Asemenea împrumuturilor de origine turc . numit neogreac (secolele XVI ± XIX). apoi. tot dup partea lor final . fie caracter oficial. în domeniul form rii cuvintelor prin procedeul deriv rii cu sufixe. uneori. în al doilea rând. E vorba mai întâi de influen a greac bizantin (secolele VII ± XV) i. i cele grece ti se pot recunoa te. de influen a greac modern . de exemplu. f) Influen a greac Paralel cu influen a turc . s-a exercitat asupra limbii române influen a greceasc . Cuvintele împrumutate din turc au avut fie caracter popular. Ä ± icos´.

pe de o parte. iar a doua oar a fost împrumutat ca neologism. a reprezentan ilor Äcurentului latinist´. pe de alt parte. iar. în func ie de caracterul lor cult: diat (testament) rig plastograf efor epitrop partid caligrafie tipografie catagrafie sau popular i familiar: taifas ifos(e) fandosi sindrofie lefter Câteva Äneogrecisme´ r mase în limb se folosesc numai în expresii mai mult ori mai pu in cunoscute: Äa da cu tifla´. La constituirea vocabularului neologic românesc au contribuit destul de multe limbi: latina savant (gra ie. Aceste neologisme trebuie deosebite cu grij de cuvintele pe care le-am mo tenit din aceea i limb i care (datorit vechimii lor foarte mari) au evoluat mult din punct de vedere fonetic i chiar semantic. italiana (sec. în special. g) Influen e moderne exercitate asupra lexicului românesc y Latina savant Vizeaz activitatea cronicarilor no tri. Astfel.Elemente de origine neogreac pot fi clasificate. Äa. a corifeilor Ä colii Ardelene´. Vocabularul limbii române s-a îmbog it cu un num r apreciabil de neologisme luate direct din latin pe cale livresc . Äclarus´ a fost o dat mo tenit i a devenit Ächiar´. germana ( vabii i sa ii care s-au stabilit în Ardeal). corifeilor Ä colii Ardelene´). în func ie de domeniul în care s-au folosit. i a dat Äclar´.i da ifose´ etc. a fi (a se afla) la ananghie´. Un num r relativ mic de termeni neologici au p truns în române te înc din secolului al XVII-lea i al XVIII-lea prin intermediul limbilor polon . în secolul al XIXlea. rus i neogreac . XVII ± XVIII). . Procesul de modernizare i de îmbog ire masiv a lexicului românesc a început în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i în primele decenii ale secolului al XIX-lea.

dribling. oper (muzical ). biblie. partitur . val . fasung. grazioso. scherzo. electrobuz. adnota. pianissimo. boiler. set. scor. outsider. . testimoniu. cantabil. picup. liter . suporter. foraiber. cnocaut. pictur . duet. tec r. fotbal. ut. moderato. solfegiu. gater. tenis. spicher etc. y Engleza Prin intermediul limbii franceze: dancing. hen . chitar . ghem. vivace etc. allegretto. andante. rege. sportsman. solo. fault. polo.Alte astfel de dublete etimologice numim: frupt ± fruct b ic ± vezic femeie ± familie b trân ± veteran arin (nisip) ± aren Alte neologisme care se explic exclusiv prin latin : adagiu. meci. mandolin . dirttrank. baschet. ring. val . bridge. colocviu. in . tezaur. Termeni sportivi: aut. uzufruct etc. wolfram etc. traduce. fini . prob . y Germana Termeni tehnico. upercut volei etc. alt r. bowling. tumultuoso. y Franceza eau de toilette chateau d¶eau champ de bataille diabete sucre douche ecossaise racine carree ap de toalet castel de ap câmp de b taie diabet zaharat du sco ian r d cin p trat y Italiana Termeni muzicali: adagio. dormita.tiin ifici: bli . aib . allegro. ambigen. cabalin. intermezzo. diesel. skeet. alto. smoching. handicap. premiu. dormitor. elibera. gol. matri . omite. flaut. rugbi. bomfaier. crescendo. aproba. fabul . base-ball. duz . electrocar. trio. start. satisface. vibrando. golf. graif r. tenor. rol . cocs. insul . piano. flautist. dribla. pauperitate. presing. drosel. pictor. bariton. borma in . ofsaid.

Gra ie ei. agrometeorologie. influen a francez . militari.i vocabularul în toate domeniile vie ii materiale i spirituale. Când neologismele ruse ti con ineau r d cin sau alte elemente formative de origine latin . când încep s soseasc în România unii emigran i francezi.y Rusa Influen a limbii ruse s-a manifestat asupra limbii române. Chiar i un cuvânt cum este sputnik nu s-a impus în român decât dup ce a p truns în alte limbi europene. Iat . adic în secolul al XVIII-lea. inginer-mecanic. dup 23 august 1944. care p rea îns prea str in de limba noastr (Th. i anume prin intermediul traducerilor. Se poate spune c termenii no tri politico-sociali. o etimologie multipl (inclusive fran uzeasc ). devenind. iar mul i tineri români înst ri i merg s studieze la Paris ori se . influen a francez devine direct în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Atest rile arat c . spre exemplu: activist cursant doctorantur instructaj revizionism transfocator agregat defectologie economism magistral prospect ultraimperialism aspirantur dezinforma ie empiriocriticism mecanizator suprematism centrism dezinformare exponat procuratur textolog combinat dezinsec ie gazoanalizator radiofica ie textologie Cuvinte compuse împrumutate din limba rus : agrobiologie. s-a spus la noi exclusiv satelit artificial. Hristea). fotocamer . economici. juridici. la început. sânt în marea lor majoritate de origine francez ori au. Împrumuturile de cuvinte sunt mai pu in numeroase decât calcurile lingvistice. Profesori: Livia Ciuperc . preferându-se o combina ie de dou neologisme latine ti unui singur element lexical. prin intermediul fanario ilor i al ru ilor. în felul acesta. general-maior etc. Manifestat la început. fotoreporter. indiscutabil. ele au fost perfect i rapid asimilate de limba român . aproape exclusiv pe cale scris . care nu implic decât adoptarea unui sens nou ori copierea unei Ästructuri´ lexicale sau frazeologice. administrativi. româna s-a îmbog it cu câteva mii de cuvinte. medicali i tiin ifici. adeseori. agrozootehnic . un termen interna ional. inginer-economist. agrotehnic . Doina Sterpu Cea mai puternic dintre toate influen ele moderne exercitate asupra limbii noastre r mâne. filozofici. hidroagregat. fotoaparat. modernizându.

influen a francez s-a putut manifesta din plin asupra limbii române atât în domeniul vocabularului. eau de toilette) ± castel de ap (dup frc. figurând deci ca echivalente reale ori poten iale ale unor cuvinte. în româna modern . ceea ce a însemnat. château d¶eau) . cât i al frazeologiei. Unele condi ii. au fost create înc din anul 1775. Dintre acestea pot fi citate: ± artist liric ± bal mascat ± calcul renal ± cordon ombilical ± cordon sanitar ± critic literar ± dans macabru ± director general ± decret guvernamental ± for motrice ± jurnal de bord ± metabolism bazal ± monolog interior ± parez intestinal ± plac turnant ± petrol lampant ± tonus muscular etc Alte frazeologisme române ti moderne constituie calcuri. în aceast privin . Pe lâng numeroasele traduceri care s-au f cut din francez . ceea ce a determinat amploarea influen ei de care ne ocup m aici au fost. rela iile de ordin politic. adic traduceri literale dup unit i frazeologice fran uze ti care au o structur identic ori foarte asem n toare. denumite ³sintagme stabile´. Datorit acestor condi ii. Exemple: ± ap de toalet (dup frc. printre altele i introducerea limbii franceze ca limb obligatorie. se poate spune c . economic i mai ales cultural care au existat aproape f r întrerupere între Fran a i ara noastr . care se ocup cu studiul îmbin rilor constante de cuvinte. care pot fi g site în dic ionarele române ti i fran uze ti. Unele din aceste unit i frazeologice sunt împrumuturi directe. cele mai multe unit i frazeologice sânt de provenien francez . când domnitorul Alexandru Ipsilanti a reorganizat înv mântul din ara Româneasc dup model francez.familiarizeaz cu limba i cultura francez chiar în ara noastr . în primul rând. dar nimeni nu a întocmit un inventar complet ori m car cvasiexhaustiv al acestora. F r nici o exagerare.

cauchemare ± falez < frc. desigur. champ de bataille) ± diabet zaharat (dup frc. începând cu structural or morfo-sintactic i terminând cu particularit ile de ordin semantic sau apartenen a la anumite domenii de activitate. Cât prive te împrumuturile lexicale propriu-zise (singurele care au fost mai mult studiate). faire acte de présence). foyer d¶infection) ± ipotez de lucru (dup frc.± câmp de b taie (dup frc. acestea sunt extrem de numeroase. centime ± pansion i pension < frc. Exist . etc. ceea ce a dus la apari ia unor forme duble nediferen iate semantic: ± santim i centim < frc. racine carrée) ± turn de filde (dup frc. falaise ± fular < frc. pierre angulaire) ± r d cin p trat (dup frc. Majoritatea împrumuturilor lexicale de origine francez au p truns în limba român pe calea scris . perdre de vue) ± a se da în spectacol (dup frc. cum dovedesc exemplelede felul lui: ± co mar <frc. adic livresc . pension . Toate aceste calcuri pot fi clasate dup diverse cirterii. adeseori. matière grise) ± piatr unghiular (dup frc.etc. în pronun area româneasc literar . diabète sucré) ± du sco ian (dup frc. foulard ± antet < frc. acela i termen fran uzesc a fost o dat împrumutat pe cale direct sau oral i alt dat pe cale scris . Numai a a se explic faptul c noi rostim : ± automobil (nu otomobil ) ± bacalaureat ± certificat ± convoi ± mercerie ± pension ± sergent ± septicemie etc. i numeroase cazuri când pronun area din francez s-a men inut în limba român . iar aspectul lor graphic s-a impus. en-tête. Uneori. se donner en spectacle) ± a face act de prezen (dup frc. douche écossaise) ± focar de infec ie (dup frc. tour d¶ivoire) ± a pierde din vedere (dup frc. hypothèse de travail) ± materie cenu ie (dup frc.

la verbele: ± a acu a (a na te) ± a badina (a glumi) ± a efasa (a terge) ± a flana (a hoin ri) ± a sermona (a dojeni). bord ± rever i revers < frc. echivalente perfecte din punct de vedere semantic.± semplu i simplu < frc. etc. Profesori: Oana Untu. fiind sim ite ca inculte. deplasat ). froasat (ofensat) Unor asemenea fran uzisme i a altor neologisme de prisos. Numai în mod excep ional cele dou forme s-au specializat din punctual de vedere al sensului. celelalte instalându-se definitive în limba literar . impardonabil (de neiertat). O serie de împrumuturi recente sau foarte recente au o sfer de circula ie restrâns i par lipsite de perspective generaliz rii. eclatant (str lucitor). simple În multe cazuri. având în vedere c se folose te în mai multe limbi i în primul rând în francez . ne-am obi nuit s le spunem barbarisme. la substantivele: ± cristianism (cre tinism) ± istorien (istoric) ± insumisiune (nesupunere) ± plezanterie (lucru amuzant) ± sensiblerie (sensibilitate excesiv . Ne referim spre exemplu . Astfel: ± bor i bord < frc. În imensa lor majoritate. dar care nici nu poate fi eliminat. utilizând un termen care nu este prea potrivit. aceste neologisme sunt înregistrate i în recentele noastre dic ionare: ± afaziologie ± buscula ± evenimen ial ± recamier ± semiotician ± supercampion. formele p trunse pe cale oral au fost eliminate. etc. etc. transformându-se în unit i lexicale distincte. Doina C pit nescu . de unde noi l-am împrumutat. întrucât nu corespund unor necesit i reale ori nu au. în limba noastr . inubliabil (de neuitat). sau la adjectivele: ± afolat (înnebunit). revers Cele mai multe neologisme pe care le-am împrumutat din francez au r mas în limb i aceasta este principala dovad c ele erau mai mult ori mai pu in necesare.

-onis calenda.-onis lex. Român înger a boteza cer cruce p cat preot diavol biseric infern episcop evanghelie miracol cre tin altar Dumnezeu drac rug ciune lege credin sfânt a se închina rug ciune colind pietate Rusalii Latin angelus.-i baptizare caelum.-a.terminologia cre tin în limba român permite o clasificare destul de clar a cuvintelor de origine latin i greac . Tocmai de aceea s-a scris c poporul român este roman fiindc este cre tin i este ce tin fiindc este roman.-cis peccatum.-atis Rosalia .-i praebiter.-i altar.-ii miraculum. dar ajunse în limba român prin filier slav .-i episcopus.-are rogation. Aici cre tinismul devine un element de identitate etnic i de afirmare a apartenen ei la un spa iu lingvistic i spiritual. un factor de personalizare i individualizare fa de alte popoare i culturi.-i evangelium.-is Domini Deus draco.-i crux.-ae infernum.-is diabolus.Influen a limbii latine asupra lexicului cre tin românesc Istoria cre tinismului în spa iul carpato-danubiano-pontic se confund cu îns i geneza poporului român.-ae sanctus.-i christianus.-onis rogatio.-um inclino.legis credentia.-i basilica.-ae pietas. La o privire mai atent .

am învins Veto = M opun. spero = Cât timp respir. nevrând Cuvinte de origine latin mo tenite doar în limba român Înainte de a c uta explicarea originii unui cuvânt românesc. am v zut.-a.Cr ciun Pa ti p gân Expresii latinesti mo tenite în român Creatione Paschae paganus. ci mult Perpetuum mobile = Tot timpul în mi care Veni. sed multum = Nu multe. sper Incognito (nomine) = (Cu numele) necunoscut In corpore = în totalitate Magna / summa cum laude = cu mare laud Mea culpa = din vina mea Non multa. distingem patru categorii. cuvinte pentru care s-au propus diverse etimoane. Între diversele cuvinte latine ti mo tenite sau posibil latine ti. trebuie epuizate posibilit ile de a explica cuvântul respectiv prin latin . . la fiecare categorie intervenind criterii diferite în stabilirea sau acceptarea etimologiei române ti: a. toate latine ti .vidi vici = Am venit.-um i folosite în contexte actuale Rara avis = pas re rar Sine qua non = f r care nu se poate Stricto senso = sens strict Statu quo = situa ie neschimbat Tabula rasa = foaie curat (peiorativ) Te Deum = pe tine Dumnezeu te l ud m Ad kalendas Graecas = la calendele grece ti Ad litteram = la litera (c r ii) Alma mater = mam hr nitoare Casus belli = caz de r zboi Consensu omnium = acord unanim Corpus delecti = obiectul delictului Cui prodest? = cui îi folose te? De iure /de facto = de drept / de fapt Dixi! = Am spus! Dum spiro. refuz Volens nolens = vrând.

erectare. fragmentare frementare<frementum oblitare aquosus aratura armare balteatus blanditia affundare ingrassiare padulosos albitia febrosus . cuvinte considerate de unii ca mo tenite din latin . analizate conform categoriilor enun ate: Limba român a) sprânceana cump t a ar ta a lep da a fr mânta a uita b) apos ar tur arm b l at blânde e a (se) afunda a îngr a p duros albea fioros Limba latin supercilium compitum<computum arrectare. adrectare. dar s-a sus inut i provenien a lor din alte limbi.b. c. Iat câteva dintre cuvintele de origine latin pe care le g sim doar în limba român . iar de al ii ca împrumuturi din latina savant . liquidare. adratare. erettare reiterare. arratare. de al ii ca fiind formate pe teren românesc . lepidare frementare. cuvinte pentru care s-a dat o etimologie latin . adreptare. d. ratare lapidare. cuvinte considerate de unii ca provenind din latin .

pharmacare dexter extraneus Profesor : Alla Apopei . a fermeca zestre str in directatem nepotellus gemitus fetiolus servatoria agnelliola agnelliolus equarius trahax. -acis tonus sudor pratum ruta vipera commater mortician daphne pharmacum.dreptate nepo el geam t Fecior sarb toare mioar mior iepar tr gaci tun sudoare c) prat rut viper d) cum tru mort ciune afin farmec.

existen a unor m n stiri moldovene ti foarte vechi. Bochos. în care are loc un proces între polonul Paul Lacki i negustorii moldoveni. ³Cerkiew´) i pentru bisericile catolice (³Ko ció ´. nu pot fi neglijate influen ele slave. Sunt prezentate urm toarele nume: Gregorius Ulubejowicz de Soczawa. Termenul polon. Miron Costin scrie ³Poema polon ´ pentru regele Ioan Sobieski. este ³Bia ocerka´ (Cetatea Alb ) (8). Sunt de remarcat cele dou titluri ale lucr rii: ³Historia polskimi rytmami o woloskiey ziemi i Moltanskiey´ i ³Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey´ (1). în lucrarea ³Chronica ziem Moldowskich y Multanskich´. moldoveni. Sienkiewicz pentru a. ru i din Moldova. Este semnificativ faptul. ³Ko cio y´. ³Ortodoksyjny´ (4). Dac fondul de cuvinte al limbii române este în cea mai mare parte de origine latin . c în limba polon . locuitori ai Moldovei (6). Czolowski atest existen a lui ³Vlad Walachus´ (1407) i a lui ³Wassil aus der Walachey´ (1448). Denumirile de ³ ara Moldavei´ i ³Muntenia´ sunt cuprinse în titlul lucr rii. Exist o tenta ie polon a ³R s ritului´ (Wschód). De aici îl preia H. ³Ko cio am´).Documente istorice feritoare la influen a culturilor slave asupra limbii române În 1684. polon i rus (care pot fi reg site pe lista de cuvinte care este anexa lucr rii noastre). Cronicarii poloni Joachim Bielski i Stanis aw Sarnicki (secolul al XVI-lea) atest faptul c la Cetatea Alb avea loc nego ul cerealelor din Podolia (7). ru i polonezi. armeni. ar tând c în Moldova locuiau împreun greci. Kutrzeba (3). Documentele publicate de c tre Al. exist termeni diferi i pentru bisericile ortodoxe (Cerka´. Paulus . prezent i la Jan D ugosz. Aceasta demonstreaz . redactat pentru comisul coroanei poloneze Marcu Matczynski (1677). Termenul român ³ortodox´ are în polon echivalen ele: ³Prawos awny´. negustori bulgari. Haceris i Bohdan de Corathyn (Corint).i redacta marile sale romane istorice. De asemenea. putem invoca lucrarea lui St. Wilenka Gierbowicz. Un istoric român citeaz un document polon din 1610. Miron Costin. materializat în sute de campanii militare. Costa et Dedul de Kotnar (Cotnari). indirect. încercând s demonstreze latinitatea românilor prin prezen a a 57 de substantive i 30 de verbe latine în limba român (2). prezint geografia i organizarea politic a rilor române ti. Cucerirea Rusiei ro ii (Gali ia oriental ) în 1387 de c tre Vladislav Jagello (5) deschide drumul unor posibile interferen e lingvistice i culturale românopolono-ruse. Alexa Husczyn Grecus. atestate de c tre documentele polone. Am încercat s demonstr m existen a unor elemente comune între limbile române.

cu privire la documentarea modernit ii limbii ruse (ideea dup care influen a limbii ruse asupra limbii române este foarte veche. . Exist . Ele nu trebuie s fi ignorate de c tre un istoric având con tiin a meseriei sale. ³În spa iul dintre cursurile apelor Tisa i Nistru. Cercetarea realizat asupra rela iilor româno-ruse din punctul de vedere al imagologiei i al istoriei mentalit ilor (11) reprezint o noutate. p. i de natur exclusiv religioas . Boczka Kossowici. Kutuzov) (13). luarea Tetraevangheliarului de la Humor de c tre cazaci. a identit ii culturale) este mijlocit de clarificarea imaginii celuilalt (a Rusiei. a str inului). 1. Acest popor nume te p mântul pe care-l populeaz ara Româneasc ( ara Românilor). În lista de cuvinte pe care am oferit-o ne-am limitat la termenii moderni din limbile român . o continuitate a limbii i a locuirii în spa iul moldovean. Pe de alt parte. Istoria rela iilor moldo-polone ofer informa ii noi referitoare la cultura român veche. tr ie te o mas compact a unui popor a c rui denumire originar . cunoa terea de sine (a românilor. 130. în urma c reia Tetraevangheliarul este recuperat (10). Bucure ti. 2. Miron Costin. care era închis în m n stirea de la Humor.Czulowicz de Romanskie (Roman). Dzorman Mihailovitz de Berlad (Bârlad) (9). Potemkin. Documentul demonstreaz . f râmi at de noii etnografi în câteva denumiri locale. 1977. indirect. Evenimentele se încheie cu lupta dintre partida Gheorghe tefan ± Gheorghe Racokzi i Timu Chmelnicki. Istoria literaturii române de la origini pân la 1830. polon i rus . Ibidem. Ca i în literatura actual referitoare la globalizare. eliberarea de c tre Chmelnicki a doamnei lui Vasile Lupu. Suvorov. Existen a unor termeni comuni în limbile român i rus a fost demonstrat i reluat în diferite lucr ri. având în nord Alpii Carpatini i împrejmuindu-se în partea de sud pe Câmpia Dun rii i litoralul nord-vestic al M rii Negre. cu privire la r pirile de teritoriu moldovean care au avut loc între 1774-1776 i 1806-1812 (r zboaiele ruso-turce au f cut celebri generali ru i ca Rumijan ev. nu se g se te pe nici o hart geografic cuprinzând spa iul indicat. Alexandru Piru. Istoria Principatelor Române ara Româneasc i Moldova scris de Spiridon Nicolaevici Palauzov în 1859 (12) are o dubl însemn tate. existen a unor nume i a ez ri moldovene ti în secolul al XVII-lea. Mai întâi. Ca i documentele polone. trebuind s fie dep it ). ei în i i numindu-se Români´ (14). 130. p. scrierile ruse prezint importante dovezi cu privire la continuitatea românilor. Un alt document relateaz urm toarele evenimente care au avut în Moldova: venirea lui Timu Chmelnicki cu cazacii în Moldova în 1653. la latinitatea limbii i a poporului român. implicit. cf.

Leipzig. 48. 83-84. I. 721-729. Bucure ti. Biserici i m n stiri vechi din Moldova (pân la mijlocul secolului al XV-lea). tefan Kutrzeba. 1975. Cuza´. Panaitescu. P. Capro u. II.3. p. Însemn ri despre istoria românilor într-o sintez ap rut în limba rus în 1859. 8. 85. p. Românii în istoria universal .P. Panaitescu. coord. Grigora . Historiae Polonicae. 13.. P. Zdzis aw Skar y ski. 5. 1122-1124. p. ibidem. Buzatu. Profesor: Corneliu Panaite . ibidem. Warszawa. col. 1994. 722. 6. 94. Cf. 1971. I. 97. 194. I. Cf. cf. Cf. Wiedza Powszechna. Ibidem. Cracovia. p. 15-26. ibidem. 1903. 4. postfa . 14. N. p. Agrigoroaie. Editura ³Al. 12. I. Interpret ri române ti. V. Cf. 122. cit. Cf. Czolowski. p. Studii de istorie economic i social . Alexandru Andronic. Cristian. Cf. p. 11. 10. 1987. 7. Cf. cf. Bucure ti. Editura Enciclopedic . S ownik minimum rumu sko-polski i polsko-rumu ski. 1711. Jan D ugosz. 9. 724-725.P. p. Gorovei i Maria Magdalena Székely. op. p. ibidem. Ia i. p. Handel Polski ze wschódem w Wiekach rednych (Comer ul oriental al Poloniei în Evul Mediu). Editura Meridiane. Al. note i comentarii de tefan S. p. Gh.

limba latina b. Graiurile limbii romane 4. germana.Identitate cultural Cuprins i globalizare I. engleza. influenta greaca g. franceza. Identitate culturala si globalizare II. influenta araba e. Documente referitoare la influenta culturilor slava asupra limbii romane . Dialectele limbii romane 3. influente lingvistice a. substratul slav d. Expresii latinesti folosite in contextul actual IV. Trasaturi generale 2. substratul daco-moisian c. influenta turca f. influente moderne (latina savanta. Originea si evolutia limbii romane 1. rusa) III. Influenta limbii latine asupra lexicului crestin roman.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful