Identitate cultural

i globalizare

³Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o hart mental ,un spa iu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice i ideologice.´ (William Walace)

Realitatea este diferit . Ea reflect nu numai faptul c , din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (în majoritate) ca manifestare a ethosului na ional, ci i faptul practic c limba i cultura majorit ii îi asigur acesteia un ascendent în raport cu celelalte identit i etno-culturale. Aceast diferen este ast zi echilibrat de o alt component a dreptului interna ional, prin care au fost codificate drepturile minorit ilor na ionale i protec ia identit ilor culturale minoritare. Prin urmare, inferioritatea numeric nu confer automat statutul de ³minoritate na ional ´, subiect al sistemului interna ional de protec ie: ³minoritatea´ mai trebuie s fie nedominant . Statele unde principiul nondiscrimin rii este aplicat consecvent al turi de alte instrumente de protec ie a minorit ilor na ionale au reu it s realizeze între norma de drept i realitatea practic a ascenden ei culturii majorit ii. Frontierele statelor na ionale actuale ³decupeaz ´ un teritoriu prin care, pe de o parte, se determin o anumit majoritate na ional i anumite minorit i. Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamental . Dac suveranitatea statelor na ionale nu va mai ³administra´ drepturile i libert ile individuale (incluzând statutul cet eniei europene i principiul egalit ii între cet eni, acestea intrând sub competen a federal ), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinc ii etno ± culturale. Popoarele în sensul lor ini ial de comunit i etno-culturale, nu vor mai fi separate în majorit i i minorit i prin frontiere. Desigur, comunit ile multiculturale ale Europei Federale î i vor administra via a conform competen elor specifice. Astfel, conceptul de ³minoritate na ional ´ î i va pierde relevan a. Se poate imagina i altfel. O Europ federal ar fi o Europ a minorit ilor etnice ± fiind obligat dar i apt s construiasc un model de convie uire multicultural (multi ± identitar ). În cadrul federa iei, statele trebuie s aib siguran a (confortul) recunoa terii identit ii i intereselor fire ti. Europa poate fi privit ca un spa iu de fermenta ie multicultural în care se manifest cel mai pregnant voca ia echilibr rii i concilierii dilemelor i conflictelor între individualism i comunitarism, între spiritul analitic i cel sintetic, între universalism i particularism.

³for a´ i ³dreptul´ nu pot fi separate. Drepturile rilor mici se întemeiaz pe tradi ii istorice. Vrem s demonstr m c globalizarea are preponderent efecte pozitive. puterea de a f uri legile i de a urm ri respectarea lor apar ine elitelor sociale i nu maselor. Dreptatea f r putere nu ar fi de fapt. Îmi permit s sus in c locul ³statelor mici ³ în istorie este la fel de important ca i cel al ³Statelor mari´. b. M numesc Zl vog Maria i reprezint echipa afirmatoare. Negator 1: Bun ziua! M numesc Iordache Andreea i reprezint echipa negatoare. Accept m modul cum a definit F. Situa ia Statelor Unite din prezent (for politic dominant . sau importan a ³Diplomei cavalerilor ioani i´ pentru istoria românilor. Globalizarea este o for a progresului. Profesor Doina Sterpu Dezbatere ³Karl Popper´ Mo iune 1: Înainte de orice. precum i no iunea de ³echilibru de puteri´). producând prosperitatea global . arbitru al conflictelor interna ionale) este un rezultat al evenimentelor petrecute în decursul celui de-al doilea r zboi mondial (atunci apare împ r irea în ³State Mari´ i ³State mici´. ± formeaz sentimentul de identitate european / cultural . ± furnizoare de echilibru intelectual i punte de comunicare între actorii unei lumi postglobalizate. . bog ia i democra ia liberal sunt r spândite pe întreg globul. ± cu respira ie spiritual comun . în m sur s aduc prosperitate i s duc la dispari ia conflictelor. Norma de drept are i un caracter constrâng tor. pe documente (este cunoscut tradi ia ³desc lecatului´ în rile Române. c.Uniunea European : ± spa iu de fermenta ie multicultural . M refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: ³locul românilor în istoria universal ´. Globalizarea creeaz o civiliza ie a pie ei globale în care puterea. dreptate. Argumentele noastre sunt urm toarele: a. În orice societate. V mul umesc pentru aten ie ! Dau cuvântul echipei negatoare. in s salut publicul care particip la aceast dezbatere. ± î i asum idealul de a ini ia construc ia viitoarei civiliza ii umane. O societate ar trebui s urm reasc instituirea unui echilibru între putere i dreptate. Furuyama ³globalizarea´: r spândirea modelului economic i politic capitalist în întreaga lume. Globalizarea instituie comer ul liber i mobilitatea capitalului.

Afirmator 2: Bun ziua ! M numesc Brudaru Adrian i reprezint echipa afirmatoare. ci. cât i statelor mari. care este ocupat de trupe str ine. Ei î i vor pune urm toarele întreb ri: cum au tr it ei evenimentele. Chestionare ± încruci at afirmatoare: A2: Ai afirmat c România avea un statut de ³stat mic´ în cel de-al doilea r zboi mondial. cum s-au descurcat. Egalitatea în drepturi îng duie atât statelor mici. dac statele mici ar fi egale cu statele mari. i anume a Germaniei naziste ? N2: R spunsul meu este c România a fost obligat s participe la r zboi al turi de Germania i împotriva Rusiei. . au preluat modelul economic occidental. care consider c . ce e de înv at din aceste experien e ? Istoria nu apar ine numai marilor actori ai globaliz rii (³statelor puternice´). M refer la Ungaria. iar resentimentele fa de globalizare fac posibil s r cia. de i imperfect . Serbia în timpul r zboiului din Iugoslavia). Polonia. de i foste comuniste.: România i Polonia în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. R spândirea democra iei occidentale este preferabil fa de r spândirea teocra iei islamice. superioar statului teocratic islamic. Al doilea argument ar fi acela c democra ia liberal de tip occidental. Cehia. prefaceri culturale). V mul umesc! Dau cuvântul echipei afirmatoare. o ar care nu poate s decid jocul evenimentelor. incontestabil. s î i dezvolte propria identitate cultural . A2: tii c România a fost de partea unui stat dominant. ce-au sim it. Inten ia mea este cea de a relua argumentul potrivit c ruia globalizarea aduce prosperitate. reprezint cel mai dezvoltat model de stat ap rut în istorie. Ai putea s define ti no iunea de ³stat mic´ ? N2: ³Stat mic´ se refer la orice ar care nu exercit o domina ie asupra altor state. A2: Nu crezi c . cunosc prosperitatea economic . A2: Mul umesc. Democra ia occidental este. Argumentul meu este bazat pe un exemplu: rile care. l-a cita pe Jose de Broucker. care este declarat învins sau care este obligat s pl teasc datorii de r zboi. ele nu ar mai fi deloc state mici ? N2: Nu am sus inut acest lucru. Pe scurt. în egal m sur ³statelor mici (ex. de i au o via scurt în raport cu marile evenimente ale istoriei. Aceasta arat c globalizarea (în eleas ca aplicare a unui model func ional) are preponderent efecte pozitive. catastrofe naturale.Ca argument prin citat. evenimente politice i culturale. oamenii traverseaz de-a lungul existen ei momente istorice importante (r zboaie.

dar nu a construit argumente de sine st t toare. Profesori: Corneliu Panaite. ³libertate a opiniei´. Bun ziua! M numesc Fanaragiu Alina i reprezint echipa negatoare. Dreptul interna ional nu poate fi instituit de c tre statele mari. M-a referi aici la Turcia i China. Oricum. Na ionalismul i r zboaiele nu vor disp rea niciodat . cât în elepciune i respect fa de ³identitatea cultural ´ a celuilalt. violen e i r zboaie (vezi Hamlet de W. Privitor la ³chestionarea încruci at ´. Istoria omenirii este un lan de crime. ar tând c adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat întotdeauna un succes. Dup cum a spus i Montespuieu: ³Puterea absolut corupe în mod absolut´. f r a deveni o teocra ie. Insist pe no iunile de ³societate civil ´. Au existat istorici i sociologi americani care au criticat interven iile Statelor Unite în Iugoslavia sau în Irak. Negator 3: Mul umesc pentru cuvântul acordat! Felicit atât pe afirmatori cât i pe negatori pentru efortul depus. având ca scop argumentarea. Negatorul 2 nu a f cut decât s resping argumentele noastre. Nu putem fi siguri c un anumit tip de stat se poate transpune în condi ii de reu it în realitate. în lucrarea ³ ocul civiliza iilor´. Exist o lupt pentru întâietate. ³Financial times´ arat c economia american este cuprins de recesiune. dar aceasta nu înseamn c democra ia i dreptatea nu sunt posibile. arat c orice stat dezvoltat va cunoa te i dec derea. Mai întâi a vrea s fac o ³respingere´. Cristina Paidos . i renun ând la politicile de for . care.Shakespeare). iar evolu ia monedei ³euro´ comparativ cu ³dolarul´ este semnificativ . Noi nu vrem s neg m identitatea cultural . Pacea nu poate fi men inut decât de c tre o putere. Am convingerea c r spândirea modelului economic capitalist în lumea întreag nu este posibil . Dreptatea nu presupune atât putere. Mai apoi. Superputerile nu î i pot men ine locul lor decât adoptând m suri democratice. ci doar s ar t m c acesta nu poate fi în eleas f r globalizare. Statele Unite nu pot avea o domina ie nelimitat . Excluderea ³statelor mici´ de pe tabla de ah a istoriei nu poate avea decât efecte negative. consider c ³statele mari´ i ³statele mici´ nu pot fi egale. ³nesupunere civic ´.Negator 2. nu de statele mici. Afirmator 3: Consider c echipa noastr ar trebui s câ tige. l-a cita pe Samuel Huntington. un actor ³important´ al globaliz rii. adoptarea modelului-capitalist este inevitabil . A spune c raportul dintre ³Globalizare´ i ³Identitate cultural ´ este cel dintre întreg i parte i ascult de o logic specific .

În timp. cu deosebire de natur lexical . dialectele se transform în limbi romanice pe toat întinderea Romaniei. coloni tii. spaniola. dintre care unele au devenit limbi na ionale fac parte: italiana. traca sau traco-daca. româna. În timp. particularit i fa de limba scris ). Transformarea dialectal se produce în toate provinciile supuse Romei. Latina popular adus în Dacia i Moesia de armata. gramaticale. limba b tina ilor transmi ând limbii înving toare unele elemente din structura lor. limbile se modific . Limbile romanice nu continu direct limba clasic . În urma unei perioade îndelungate de coexisten i de bilingvism. franceza. Pentru limba român . s-au propus mai multe date: formarea limbii române ar fi durat pân în secolele VI-VII. negustorii i c rturarii Imperiului Roman s-au întâlnit în aceste teritorii cu limba b tina ilor. lexicale). . locuitorii vor vorbi o latin dialectal . Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice. 105 ± 106. astfel încât varianta de origine s nu mai poat fi în eleas de vorbitori. limba român era deja format . sarda (în insula Sardinia ± Italia). Acest proces s-a încheiat în jurul anului 600 (dup W. ca orice varietate oral . Cercet torii români sus in. cu argumente lingvistice. administra ia. în primele secole ale mileniului întâi dup Hristos. Conceptul de limb român poate fi definit în dou feluri: limba român actual (dacoromâna) i limba român istoric (str româna). prin convie uirea dintre daci i romani. Limba român actual cunoa te un amplu proces de prefaceri pe o durat de aproape dou mii de ani. precum: catalana (în Spania). VIII-IX. dialectele retoromane (în Elve ia) sau dalmata (limb care a disp rut). c în jurul secolului VII.Originea i dezvoltarea limbii române ÄLimba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor´ (Al. s-a vorbit de o limb nou . se admite c procesul de constituirea a limbilor romanice s-a încheiat în secolul al IX-lea. Meyer ± Lubke). Din familia limbilor romanice. ci latina popular (având. Când s-au acumulat multe modific ri (fonetice. Zub) Tr s turi generale Poporul român i limba român s-au format pe teritoriul vechii Dacii. iar altele au r mas limbi regionale. portugheza. mai ales dup cucerirea Daciei de c tre romani. În genere. în urma celor dou r zboaie decisive din perioada 101 ± 102.

Albania. istroromâna (vorbit în Peninsula Istria. meglenoromâna (vorbit de românii din Câmpia Meglen. To i românii din nordul i din sudul Dun rii se simt români. la nord de Salonic). Aromânc din Dobrogea Românc din Meglen Texte aromâne Proverbe Armânlu nu chiare Arbineslu-i frate cu al vdarea. deoarece istroromânii î i zic rumeri. în Nordul M rii Adriatice). furtun adun¶i. culegi furtun . Arb na ul (Albanezul) e frate cu lauda de sine. Aromânul nu piere. Se laud ca un Arb na . mu chiu. Vimtu seamin¶i. . vorbit în rile balcanice: Grecia. pe malul Vardarului. iar aromânii . Cheatra e si-arucutea te muscl¶u nu. Dac semeni vânt. vecinii no tri numindu-i vlahi. Bulgaria.ar(u)mânu. Se-alvd ca Arbines.Piatra care se rostogole te nu prinde aca . arm nu. iar cele trei inele (ipostaze) sus-dun rene sunt aromâna (macedoromâna. unele republici din fosta Iugoslavie).Dialectele limbii române De re inut este faptul c toate evolu iile importante de la latin spre român caracterizeaz toate ipostazele str românei: nucleul central este dacoromâna.

tristo Un s rac a câ tigat din vânat. italian ... albanez .´ p zeasc .´ Texte meglenite Un joc (fragment) ÄPulicaru zeist zis-au vrin ora: Ai s ruciom! Lantu di pan di iel¶ ntribat-au: Cu i? Mijlucanu zis-au: Cu i dat-au Domnu´.. trei sute fiurini i dus l -a pre sufit hrani.Text istroromân S racul cu vecinul ho (fragment) ÄUn siromah dob ndit-a din lot. macedonean . croat .. ke-l¶va de fiorini i i-a dus în pod. dar i destule diferen e. Dialectele din sudul Dun rii au fost influen ate de contactul cu limbile greac . degetul cel mare a spus odat : ÄAi s dejun m!´ Cel de lâng el a întrebat: ÄCu ce?´ Mijlociul a zis: ÄCu ce-au dat Domnul!´ Cele patru dialecte au tr s turi gramaticale i lexicale asem n toare. bulgar . . s -i ire za mare potribe. fiindc voia s -i ie pentru mare nevoie. turc .

. maramure ean. b n ean. tare gre os jib p ntu halubele cele cu bond¶e negre. s¶or dus la p dur¶e s cul¶eag bur¶e i.. Eu eram b iat. La doi ani. Doamn¶e.. Maramure se în eleg perfect.. cri ean. Apoi avea n¶i te bond¶e. Ceea ce merit s re inem este c locuitorii români care locuiesc în provinciile numite cândva: Muntenia.. m rog dun itale? Iaca µntâmplaria! Dumniz u ori ini mai tii i p cat a dat pisti capu n¶eu! Ni i nu. Prim var .´ (Din Candrea. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul moldovenesc Text tecucean Ä i sâ hii. Atun a. Papahagi ± Graiul Maramure ului) Graiul b n ean Poveste ÄO fost odat un mo ¶o bab .´ (Din T.. Weigand ± Dritter lahresbericht) . parcâ-n¶luasâ min îli. c î p cal avea i agiungea pân p coad . d¶e cân o fo¶Cozacii p¶aici.. Oamen¶ii d¶intâi o fugit t la p dure ¶apoi s¶o¶ntors înapoi. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul din Maramure Cozacii ÄAmu or si cinci ai. am dobândit un fecior i când era fecioru meu d doi ani.Graiurile limbii române Important este faptul c dacoromâna cunoa te cinci graiuri: muntenesc (st la baza form rii limbii române literare). Am s erat ieu din copchil rii î n¶am p ît ca¶n zâua a ee. Banat. M i.´ (Din Candrea. Cri ana. în lib rtate i am venit pe la Stavre ti i m¶am însurat atunci. dar bur¶e ii n¶or m i fert. î or fost tar¶e s raci. i-or l p dat nafar ¶n-col.ghini în g nd. tocm¶atunci a f cut Giagârtu i bis rica. Apoi odat o zin¶it c l re î ceia cozaci în sat. Graiul muntenesc Text din Teleorman ÄBis rica noastr a fost f cut d Giagârtu ± era maiur ± i s vez Ãmneata cum. moldovenesc..´ (Dup G. Or ven¶it acas cu bur¶e i î i-or pus s fearb . Moldova.

no iuni importante (a face ± facere). . st pânirea str in . fiin e umane (b rbat ± barbatus).Pretinsa limb moldoveneasc nu este de fapt decât româna literar scris cu un alfabet rusesc u or modificat. clasele de conjugare ale verbelor. Influen e lingvistice a) Limba latin Limba român ± Äplaneta Saturn a galaxiei romanice´ (Matilda CaragiuMario eanu) ± este o limb de origine latin . Sunt de origine latin : p r ile corpului omenesc (cap ± caput). con tiin a apartenen ei lor la spa iul etnospiritual românesc nu va fi în bu it niciodat . pronumele personal. începând din 1812. elemente cosmice (soare ± solem). tipurile de adjective. deoarece are structura gramatical i fondul principal lexical de origine latin . româna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului. no iuni legate de universul material al omului (cas ± casa). numeralele de la 1 la 10. De i istoria popula iei care locuie te în spa iul dintre Prut i Nistru a cunoscut. moduri i timpuri. principalele conjunc ii i prepozi ii. În structura gramatical . în valuri succesive.

În vreme ce franceza. Româna a r mas prea mult timp o limb popular . sicut in caelo. limbi turcice) i având o confesiune (ortodox ) care nu utiliza latina în biseric . precum în cer. înconjura i de popoare care vorbeau limbi din alte familii (limbi slave. et in terra´ (latina) ÄPadre nuestro. italiana spaniola etc. maghiar . fiat voluntas tua. limbile romanice au suferit influen a substratului (a limbii vorbite de popula iile cucerite de romani) i a altor limbi cu care popula ia roman sau romanizat a venit în contact. vie împ r ia ta. . Recuperarea fondului cultural latin se va produce masiv de abia în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. que votre nom soit sanctifie. româna se dezvolt în afara acestei influen e. que votre regne vienne. s analiz m câte un scurt fragment biblic: ÄPater noster. adveniat regnum tuum. a a i pe p mânt´ (româna). qui etes aux cieux. preiau permanent cuvinte. structuri sintactice i modele stilistice din latina medieval . care e ti în ceruri. sanctificado sea el tu nombre. cât i impunerea mai rapid a unor inova ii din vorbire. b) Substratul daco-moesian Dezvoltate în condi ii diferite. sanctificetur nomen tuum. que votre volonte soit faite sur la terre comme au ciel´ (franceza) ÄTat l nostru. vorbit . sfin easc -se numele t u. în cursul secolelor. venga a nos el tu reino.Pentru a în elege cât de vizibil sunt asem n rile limbilor romanice surori. fac -se voia ta. qui es în caelis. vorbitorii de român nu au mult vreme contact cu celelalte limbi romanice i pierd mai ales leg tura cultural cu reperul latinei culte. Izolarea i caracterul popular au favorizat ± în compara ie cu evolu ia celorlalte limbi romanice ± atât p strarea unor elemente arhaice. hagare tu voluntad asi en la tierra como en el cielo´ (italiana) ÄNotre pere. que estas en los cielos. latina casa camisia campus cohort homo tempus calidus româna cas c ma câmp curte om timp cald italiana casa camisa campo corte uomo tempo caldo spaniola casa camisa campo corte hombre tiempo caldo portugheza casa camisa campo corte homona tempo caldo franceza chez chemise champ cour homme temps chaud Începând din secolul al X-lea.

Vocabularul autohton al limbii române. Elemente dacice În lucrarea sa. substratul îl constituie limba daco-ge ilor.În cazul limbii române. printre care noteaz : abur balt c ciul fluier ghiuj gu m gar mugur pup z scrum ap zgard argea barz c tun gard grap jum tate m gur murg ra sâmbure vatr baci basc copac gata gresie mal m rar n pârc rânz strugure vatr balaur a bucura copil ghimpe groap mare mânz noian sarb d strung viezure baleg bucurie druete ghionoaie grumaz maz re mo pârâu a sc p ra opârl zar Toponime dacice Arge Bârsei Bucegi Bucure ti Buz u Carpa i Ciuca Ia i (Ovidiu Drâmba. Gr. la care se adaug i transmiterea unor sensuri speciale i a unor construc ii gramaticale). Grigore Brâncu sus ine existen a a 88 de cuvinte autohtone sigure. din familia limbilor trace (indoeuropene): aceasta nu a fost consemnat în scris i pare oricum a nu fi l sat multe urme (circa 100-150 de cuvinte. Brâncu ) Motru Mure Olt Prut Tisa Onomastic dacic Baciu Balt Bârsan Bârzu Brad Bucur Buzatu Ciuc Curp n Goga Scrumeda Zar .

Individualitatea limbii române este confirmat i de existen a substratului slav. c reia. timp de mai multe secole. ulterior.Latina dun rean a primit o serie de influen e din greac . IX. în secolul al VI-lea. chiar anterioare form rii limbii române. . care era limba bisericeasc i a cancelariei în rile române.. prin slavon . slavii înva limba daco-romanilor. Slavona bisericeasc a fost acceptat de Constantinopol ca limb liturgic (al turi de greac i latin ) i a primit în secolul al IX-lea un alfabet. al VII-lea ± al XII-lea) i derivatele lor. în genere prin intermediul slav. a ezate din secolul al VII-lea în estul Europei i convie uind cu popula ia romanizat . c) Substratul slav Influen a slav s-a exercitat pe cale popular ± prin contacte cu popula ii slave. dar i pe cale cult . reprezint în jur de 20% din vocabularul limbii române. îi transmit anumite caracteristici. Circa 1470 de elemente slave vechi (sec. Nou-veni i în Moldova i Muntenia. numit alfabetul chirilic. când p trund din sud. au intrat în român unele cuvinte din greaca medie (bizantin ). multe datând dup sec.

Astrologii arabi au f cut observa ii asupra stelelor. Al i termeni slavi: plug precupe ov z maslu secer bivol jude stare târg coco cneaz utrenie vam gâsc a blagoslovi vecernie d) Influen a arab Arabii. geografia i medicina. au transmis Europei. interesul lor pentru cinci domenii: matematica. . Influen a arab este reflectat i în limbajul specific al diferitelor tiin e sau în vorbirea cotidian . au dezvoltat geometria i au creat algebra. dar luaser contact i cu cultura indian i chinez . geografii au realizat cele mai bune h r i ale timpului. ce mo teniser cultura greac i roman .Slavii traduc multe cuvinte daco-romane în limba lor: Bistri a . chimi tii au distilat alcoolul i au produs siropuri i elixiruri. tiin ele naturale. Matematicienii arabi au adoptat cifra zero i cifrele indiene (cunoscute ast zi ca Äcifre arabe´). astrologia.Ärâul repede´ Camena ± Äpiatr ´ Dâmbovi a ± Ärâul cu stejari´ Târgovi te ± Älocul târgului´ Zlatna ± Älocul cu aur´ Dan ± Äd ruitul´ Radu ± Äveselul´ Pârvu ± Äcel dintâi´ Bogdan (sinonimul numelui grecesc Theodor) ± Ädarul lui Dumnezeu´ Vla ca ± Ä ara vlahilor´ Vl sia ±Äcodrul românilor´. soarelui i lunii i au introdus un nou sistem de m surare a timpului. medicina arab era capabil de opera ii complexe. începând cu secolul VIII.

s-a exercitat asupra limbii române influen a greceasc . fie caracter oficial. apoi. în domeniul form rii cuvintelor prin procedeul deriv rii cu sufixe. în: politicos politicos simandicos sau Ä ± isi´. dup ce ara Româneasc i Moldova au devenit vasale Imperiului Otoman. numit neogreac (secolele XVI ± XIX). în al doilea rând. uneori.Cuvinte arabe din vocabularul românesc: alcov algoritm asasin baldachin capora fanfar l ut marochin rie sofa tambur zenit alcool almanah azimut cablu caravan fes l mâie muselin al tarif zero alchimie amiral azur cafea cifr hazard magazin papagal erbet turban zar algebr arsenal bazar camfor chitar iasomie marc sirop talisman zah r e)Influen a turc Influen a turc a început s se manifeste asupra limbii române prin secolul al XVI-lea. În timpul epocii fanariote (1711 ± 1821). Asemenea împrumuturilor de origine turc . f) Influen a greac Paralel cu influen a turc . tot dup partea lor final . limba român s-a îmbog it în primul rând pe plan strict lexical i. în: aerisi agonisi chivernisi hiritisi (a felicita) tacticos nevricos economicos (iconomicos) molipsi plictisi sinchisi zaharisi . Cuvintele împrumutate din turc au avut fie caracter popular. de exemplu. E vorba mai întâi de influen a greac bizantin (secolele VII ± XV) i. Ä ± icos´. de influen a greac modern . i cele grece ti se pot recunoa te.

Un num r relativ mic de termeni neologici au p truns în române te înc din secolului al XVII-lea i al XVIII-lea prin intermediul limbilor polon . a corifeilor Ä colii Ardelene´. a reprezentan ilor Äcurentului latinist´. Äclarus´ a fost o dat mo tenit i a devenit Ächiar´. italiana (sec. pe de o parte. în func ie de caracterul lor cult: diat (testament) rig plastograf efor epitrop partid caligrafie tipografie catagrafie sau popular i familiar: taifas ifos(e) fandosi sindrofie lefter Câteva Äneogrecisme´ r mase în limb se folosesc numai în expresii mai mult ori mai pu in cunoscute: Äa da cu tifla´. g) Influen e moderne exercitate asupra lexicului românesc y Latina savant Vizeaz activitatea cronicarilor no tri. rus i neogreac . XVII ± XVIII). în special. corifeilor Ä colii Ardelene´). Aceste neologisme trebuie deosebite cu grij de cuvintele pe care le-am mo tenit din aceea i limb i care (datorit vechimii lor foarte mari) au evoluat mult din punct de vedere fonetic i chiar semantic. a fi (a se afla) la ananghie´. iar. . La constituirea vocabularului neologic românesc au contribuit destul de multe limbi: latina savant (gra ie. Procesul de modernizare i de îmbog ire masiv a lexicului românesc a început în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i în primele decenii ale secolului al XIX-lea. germana ( vabii i sa ii care s-au stabilit în Ardeal). pe de alt parte. în secolul al XIXlea. în func ie de domeniul în care s-au folosit. iar a doua oar a fost împrumutat ca neologism. Astfel. Vocabularul limbii române s-a îmbog it cu un num r apreciabil de neologisme luate direct din latin pe cale livresc . i a dat Äclar´.i da ifose´ etc.Elemente de origine neogreac pot fi clasificate. Äa.

set.tiin ifici: bli . alto. pianissimo. pictor. biblie. trio. colocviu. duet. outsider. ofsaid. traduce. scor. wolfram etc. spicher etc. tumultuoso. ambigen. smoching. dirttrank.Alte astfel de dublete etimologice numim: frupt ± fruct b ic ± vezic femeie ± familie b trân ± veteran arin (nisip) ± aren Alte neologisme care se explic exclusiv prin latin : adagiu. liter . vibrando. electrocar. partitur . adnota. cabalin. hen . tenis. alt r. skeet. matri . dribling. piano. boiler. golf. rege. fasung. fault. flaut. foraiber. picup. scherzo. tec r. drosel. omite. dormita. . electrobuz. moderato. oper (muzical ). bomfaier. sportsman. pauperitate. mandolin . allegro. bridge. solfegiu. y Franceza eau de toilette chateau d¶eau champ de bataille diabete sucre douche ecossaise racine carree ap de toalet castel de ap câmp de b taie diabet zaharat du sco ian r d cin p trat y Italiana Termeni muzicali: adagio. dormitor. aib . flautist. bariton. cnocaut. graif r. gater. Termeni sportivi: aut. rol . tezaur. chitar . pictur . satisface. dribla. ut. elibera. allegretto. solo. ring. andante. fabul . uzufruct etc. handicap. ghem. upercut volei etc. diesel. rugbi. aproba. intermezzo. fotbal. gol. duz . crescendo. base-ball. grazioso. y Germana Termeni tehnico. vivace etc. baschet. cantabil. testimoniu. meci. in . tenor. val . polo. premiu. prob . bowling. fini . insul . suporter. cocs. presing. val . borma in . start. y Engleza Prin intermediul limbii franceze: dancing.

fotocamer . Când neologismele ruse ti con ineau r d cin sau alte elemente formative de origine latin . administrativi. i anume prin intermediul traducerilor. Împrumuturile de cuvinte sunt mai pu in numeroase decât calcurile lingvistice. influen a francez . medicali i tiin ifici. agrometeorologie. modernizându.i vocabularul în toate domeniile vie ii materiale i spirituale. în felul acesta.y Rusa Influen a limbii ruse s-a manifestat asupra limbii române. la început. Profesori: Livia Ciuperc . agrozootehnic . un termen interna ional. româna s-a îmbog it cu câteva mii de cuvinte. iar mul i tineri români înst ri i merg s studieze la Paris ori se . ele au fost perfect i rapid asimilate de limba român . Chiar i un cuvânt cum este sputnik nu s-a impus în român decât dup ce a p truns în alte limbi europene. militari. Atest rile arat c . Hristea). general-maior etc. sânt în marea lor majoritate de origine francez ori au. inginer-mecanic. hidroagregat. Iat . s-a spus la noi exclusiv satelit artificial. Gra ie ei. inginer-economist. adic în secolul al XVIII-lea. preferându-se o combina ie de dou neologisme latine ti unui singur element lexical. o etimologie multipl (inclusive fran uzeasc ). adeseori. juridici. Se poate spune c termenii no tri politico-sociali. economici. aproape exclusiv pe cale scris . filozofici. indiscutabil. agrotehnic . prin intermediul fanario ilor i al ru ilor. Manifestat la început. spre exemplu: activist cursant doctorantur instructaj revizionism transfocator agregat defectologie economism magistral prospect ultraimperialism aspirantur dezinforma ie empiriocriticism mecanizator suprematism centrism dezinformare exponat procuratur textolog combinat dezinsec ie gazoanalizator radiofica ie textologie Cuvinte compuse împrumutate din limba rus : agrobiologie. devenind. fotoaparat. care p rea îns prea str in de limba noastr (Th. care nu implic decât adoptarea unui sens nou ori copierea unei Ästructuri´ lexicale sau frazeologice. când încep s soseasc în România unii emigran i francezi. fotoreporter. influen a francez devine direct în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Doina Sterpu Cea mai puternic dintre toate influen ele moderne exercitate asupra limbii noastre r mâne. dup 23 august 1944.

familiarizeaz cu limba i cultura francez chiar în ara noastr . au fost create înc din anul 1775. Datorit acestor condi ii. economic i mai ales cultural care au existat aproape f r întrerupere între Fran a i ara noastr . care pot fi g site în dic ionarele române ti i fran uze ti. dar nimeni nu a întocmit un inventar complet ori m car cvasiexhaustiv al acestora. denumite ³sintagme stabile´. cât i al frazeologiei. Unele din aceste unit i frazeologice sunt împrumuturi directe. influen a francez s-a putut manifesta din plin asupra limbii române atât în domeniul vocabularului. se poate spune c . château d¶eau) . în primul rând. figurând deci ca echivalente reale ori poten iale ale unor cuvinte. în româna modern . rela iile de ordin politic. Unele condi ii. când domnitorul Alexandru Ipsilanti a reorganizat înv mântul din ara Româneasc dup model francez. adic traduceri literale dup unit i frazeologice fran uze ti care au o structur identic ori foarte asem n toare. care se ocup cu studiul îmbin rilor constante de cuvinte. cele mai multe unit i frazeologice sânt de provenien francez . printre altele i introducerea limbii franceze ca limb obligatorie. F r nici o exagerare. Dintre acestea pot fi citate: ± artist liric ± bal mascat ± calcul renal ± cordon ombilical ± cordon sanitar ± critic literar ± dans macabru ± director general ± decret guvernamental ± for motrice ± jurnal de bord ± metabolism bazal ± monolog interior ± parez intestinal ± plac turnant ± petrol lampant ± tonus muscular etc Alte frazeologisme române ti moderne constituie calcuri. în aceast privin . Pe lâng numeroasele traduceri care s-au f cut din francez . eau de toilette) ± castel de ap (dup frc. Exemple: ± ap de toalet (dup frc. ceea ce a determinat amploarea influen ei de care ne ocup m aici au fost. ceea ce a însemnat.

perdre de vue) ± a se da în spectacol (dup frc. în pronun area româneasc literar . diabète sucré) ± du sco ian (dup frc. cum dovedesc exemplelede felul lui: ± co mar <frc. se donner en spectacle) ± a face act de prezen (dup frc. Toate aceste calcuri pot fi clasate dup diverse cirterii. ceea ce a dus la apari ia unor forme duble nediferen iate semantic: ± santim i centim < frc. racine carrée) ± turn de filde (dup frc. adeseori.± câmp de b taie (dup frc. Numai a a se explic faptul c noi rostim : ± automobil (nu otomobil ) ± bacalaureat ± certificat ± convoi ± mercerie ± pension ± sergent ± septicemie etc. i numeroase cazuri când pronun area din francez s-a men inut în limba român . matière grise) ± piatr unghiular (dup frc.etc. faire acte de présence). champ de bataille) ± diabet zaharat (dup frc. acela i termen fran uzesc a fost o dat împrumutat pe cale direct sau oral i alt dat pe cale scris . Exist . hypothèse de travail) ± materie cenu ie (dup frc. foyer d¶infection) ± ipotez de lucru (dup frc. Uneori. acestea sunt extrem de numeroase. cauchemare ± falez < frc. adic livresc . desigur. falaise ± fular < frc. foulard ± antet < frc. centime ± pansion i pension < frc. pierre angulaire) ± r d cin p trat (dup frc. Majoritatea împrumuturilor lexicale de origine francez au p truns în limba român pe calea scris . Cât prive te împrumuturile lexicale propriu-zise (singurele care au fost mai mult studiate). începând cu structural or morfo-sintactic i terminând cu particularit ile de ordin semantic sau apartenen a la anumite domenii de activitate. pension . douche écossaise) ± focar de infec ie (dup frc. tour d¶ivoire) ± a pierde din vedere (dup frc. etc. iar aspectul lor graphic s-a impus. en-tête.

aceste neologisme sunt înregistrate i în recentele noastre dic ionare: ± afaziologie ± buscula ± evenimen ial ± recamier ± semiotician ± supercampion. simple În multe cazuri. întrucât nu corespund unor necesit i reale ori nu au. utilizând un termen care nu este prea potrivit. Ne referim spre exemplu . de unde noi l-am împrumutat. bord ± rever i revers < frc. la substantivele: ± cristianism (cre tinism) ± istorien (istoric) ± insumisiune (nesupunere) ± plezanterie (lucru amuzant) ± sensiblerie (sensibilitate excesiv . fiind sim ite ca inculte. deplasat ). etc. În imensa lor majoritate. la verbele: ± a acu a (a na te) ± a badina (a glumi) ± a efasa (a terge) ± a flana (a hoin ri) ± a sermona (a dojeni). echivalente perfecte din punct de vedere semantic. având în vedere c se folose te în mai multe limbi i în primul rând în francez . dar care nici nu poate fi eliminat. Profesori: Oana Untu. O serie de împrumuturi recente sau foarte recente au o sfer de circula ie restrâns i par lipsite de perspective generaliz rii. în limba noastr . Doina C pit nescu . revers Cele mai multe neologisme pe care le-am împrumutat din francez au r mas în limb i aceasta este principala dovad c ele erau mai mult ori mai pu in necesare. ne-am obi nuit s le spunem barbarisme. Numai în mod excep ional cele dou forme s-au specializat din punctual de vedere al sensului.± semplu i simplu < frc. impardonabil (de neiertat). etc. eclatant (str lucitor). froasat (ofensat) Unor asemenea fran uzisme i a altor neologisme de prisos. etc. formele p trunse pe cale oral au fost eliminate. inubliabil (de neuitat). transformându-se în unit i lexicale distincte. Astfel: ± bor i bord < frc. celelalte instalându-se definitive în limba literar . sau la adjectivele: ± afolat (înnebunit).

terminologia cre tin în limba român permite o clasificare destul de clar a cuvintelor de origine latin i greac .-is Domini Deus draco. Tocmai de aceea s-a scris c poporul român este roman fiindc este cre tin i este ce tin fiindc este roman.Influen a limbii latine asupra lexicului cre tin românesc Istoria cre tinismului în spa iul carpato-danubiano-pontic se confund cu îns i geneza poporului român.legis credentia.-is diabolus.-i altar.-a.-i crux.-cis peccatum.-ae sanctus.-i episcopus.-onis calenda. un factor de personalizare i individualizare fa de alte popoare i culturi. Român înger a boteza cer cruce p cat preot diavol biseric infern episcop evanghelie miracol cre tin altar Dumnezeu drac rug ciune lege credin sfânt a se închina rug ciune colind pietate Rusalii Latin angelus.-i evangelium.-onis lex.-i basilica.-atis Rosalia .-i baptizare caelum. dar ajunse în limba român prin filier slav .-um inclino.-ae pietas. La o privire mai atent .-ae infernum.-i praebiter.-i christianus.-are rogation. Aici cre tinismul devine un element de identitate etnic i de afirmare a apartenen ei la un spa iu lingvistic i spiritual.-ii miraculum.-onis rogatio.

-um i folosite în contexte actuale Rara avis = pas re rar Sine qua non = f r care nu se poate Stricto senso = sens strict Statu quo = situa ie neschimbat Tabula rasa = foaie curat (peiorativ) Te Deum = pe tine Dumnezeu te l ud m Ad kalendas Graecas = la calendele grece ti Ad litteram = la litera (c r ii) Alma mater = mam hr nitoare Casus belli = caz de r zboi Consensu omnium = acord unanim Corpus delecti = obiectul delictului Cui prodest? = cui îi folose te? De iure /de facto = de drept / de fapt Dixi! = Am spus! Dum spiro. sed multum = Nu multe. ci mult Perpetuum mobile = Tot timpul în mi care Veni. am v zut.-a. trebuie epuizate posibilit ile de a explica cuvântul respectiv prin latin . nevrând Cuvinte de origine latin mo tenite doar în limba român Înainte de a c uta explicarea originii unui cuvânt românesc.vidi vici = Am venit. . am învins Veto = M opun. la fiecare categorie intervenind criterii diferite în stabilirea sau acceptarea etimologiei române ti: a.Cr ciun Pa ti p gân Expresii latinesti mo tenite în român Creatione Paschae paganus. sper Incognito (nomine) = (Cu numele) necunoscut In corpore = în totalitate Magna / summa cum laude = cu mare laud Mea culpa = din vina mea Non multa. refuz Volens nolens = vrând. spero = Cât timp respir. Între diversele cuvinte latine ti mo tenite sau posibil latine ti. toate latine ti . cuvinte pentru care s-au propus diverse etimoane. distingem patru categorii.

ratare lapidare. cuvinte considerate de unii ca provenind din latin . d. arratare. analizate conform categoriilor enun ate: Limba român a) sprânceana cump t a ar ta a lep da a fr mânta a uita b) apos ar tur arm b l at blânde e a (se) afunda a îngr a p duros albea fioros Limba latin supercilium compitum<computum arrectare. adratare. fragmentare frementare<frementum oblitare aquosus aratura armare balteatus blanditia affundare ingrassiare padulosos albitia febrosus . liquidare. Iat câteva dintre cuvintele de origine latin pe care le g sim doar în limba român . adrectare. iar de al ii ca împrumuturi din latina savant . erectare. erettare reiterare. cuvinte considerate de unii ca mo tenite din latin . adreptare. cuvinte pentru care s-a dat o etimologie latin . lepidare frementare.b. dar s-a sus inut i provenien a lor din alte limbi. de al ii ca fiind formate pe teren românesc . c.

dreptate nepo el geam t Fecior sarb toare mioar mior iepar tr gaci tun sudoare c) prat rut viper d) cum tru mort ciune afin farmec. a fermeca zestre str in directatem nepotellus gemitus fetiolus servatoria agnelliola agnelliolus equarius trahax. pharmacare dexter extraneus Profesor : Alla Apopei . -acis tonus sudor pratum ruta vipera commater mortician daphne pharmacum.

³Ko cio am´). ³Ortodoksyjny´ (4). Sunt de remarcat cele dou titluri ale lucr rii: ³Historia polskimi rytmami o woloskiey ziemi i Moltanskiey´ i ³Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey´ (1). ru i din Moldova. în care are loc un proces între polonul Paul Lacki i negustorii moldoveni. este ³Bia ocerka´ (Cetatea Alb ) (8). De aici îl preia H. ru i polonezi. Termenul român ³ortodox´ are în polon echivalen ele: ³Prawos awny´. Czolowski atest existen a lui ³Vlad Walachus´ (1407) i a lui ³Wassil aus der Walachey´ (1448). existen a unor m n stiri moldovene ti foarte vechi. indirect. Miron Costin scrie ³Poema polon ´ pentru regele Ioan Sobieski. Termenul polon. putem invoca lucrarea lui St. Haceris i Bohdan de Corathyn (Corint). Cucerirea Rusiei ro ii (Gali ia oriental ) în 1387 de c tre Vladislav Jagello (5) deschide drumul unor posibile interferen e lingvistice i culturale românopolono-ruse. Aceasta demonstreaz .Documente istorice feritoare la influen a culturilor slave asupra limbii române În 1684. Un istoric român citeaz un document polon din 1610. Dac fondul de cuvinte al limbii române este în cea mai mare parte de origine latin . negustori bulgari. încercând s demonstreze latinitatea românilor prin prezen a a 57 de substantive i 30 de verbe latine în limba român (2). Kutrzeba (3). atestate de c tre documentele polone. polon i rus (care pot fi reg site pe lista de cuvinte care este anexa lucr rii noastre). Sienkiewicz pentru a. De asemenea. Costa et Dedul de Kotnar (Cotnari). prezint geografia i organizarea politic a rilor române ti. ar tând c în Moldova locuiau împreun greci. Denumirile de ³ ara Moldavei´ i ³Muntenia´ sunt cuprinse în titlul lucr rii. Miron Costin. prezent i la Jan D ugosz. ³Ko cio y´. Am încercat s demonstr m existen a unor elemente comune între limbile române. Paulus . materializat în sute de campanii militare. Exist o tenta ie polon a ³R s ritului´ (Wschód). Cronicarii poloni Joachim Bielski i Stanis aw Sarnicki (secolul al XVI-lea) atest faptul c la Cetatea Alb avea loc nego ul cerealelor din Podolia (7). Este semnificativ faptul. ³Cerkiew´) i pentru bisericile catolice (³Ko ció ´. în lucrarea ³Chronica ziem Moldowskich y Multanskich´. Sunt prezentate urm toarele nume: Gregorius Ulubejowicz de Soczawa. Wilenka Gierbowicz. Documentele publicate de c tre Al. moldoveni. c în limba polon . locuitori ai Moldovei (6). armeni. exist termeni diferi i pentru bisericile ortodoxe (Cerka´. redactat pentru comisul coroanei poloneze Marcu Matczynski (1677). Alexa Husczyn Grecus. Bochos. nu pot fi neglijate influen ele slave.i redacta marile sale romane istorice.

a str inului). . luarea Tetraevangheliarului de la Humor de c tre cazaci. Miron Costin. care era închis în m n stirea de la Humor. indirect. cu privire la documentarea modernit ii limbii ruse (ideea dup care influen a limbii ruse asupra limbii române este foarte veche. În lista de cuvinte pe care am oferit-o ne-am limitat la termenii moderni din limbile român . i de natur exclusiv religioas . cunoa terea de sine (a românilor. Cercetarea realizat asupra rela iilor româno-ruse din punctul de vedere al imagologiei i al istoriei mentalit ilor (11) reprezint o noutate. Bucure ti. Existen a unor termeni comuni în limbile român i rus a fost demonstrat i reluat în diferite lucr ri. 130. Exist .Czulowicz de Romanskie (Roman). Boczka Kossowici. ³În spa iul dintre cursurile apelor Tisa i Nistru. în urma c reia Tetraevangheliarul este recuperat (10). Acest popor nume te p mântul pe care-l populeaz ara Româneasc ( ara Românilor). Istoria Principatelor Române ara Româneasc i Moldova scris de Spiridon Nicolaevici Palauzov în 1859 (12) are o dubl însemn tate. Suvorov. Ibidem. Potemkin. nu se g se te pe nici o hart geografic cuprinzând spa iul indicat. tr ie te o mas compact a unui popor a c rui denumire originar . 130. Pe de alt parte. scrierile ruse prezint importante dovezi cu privire la continuitatea românilor. f râmi at de noii etnografi în câteva denumiri locale. Ca i documentele polone. Evenimentele se încheie cu lupta dintre partida Gheorghe tefan ± Gheorghe Racokzi i Timu Chmelnicki. 2. ei în i i numindu-se Români´ (14). trebuind s fie dep it ). Dzorman Mihailovitz de Berlad (Bârlad) (9). având în nord Alpii Carpatini i împrejmuindu-se în partea de sud pe Câmpia Dun rii i litoralul nord-vestic al M rii Negre. Istoria rela iilor moldo-polone ofer informa ii noi referitoare la cultura român veche. cf. eliberarea de c tre Chmelnicki a doamnei lui Vasile Lupu. Ele nu trebuie s fi ignorate de c tre un istoric având con tiin a meseriei sale. 1977. Alexandru Piru. implicit. Ca i în literatura actual referitoare la globalizare. Mai întâi. p. Istoria literaturii române de la origini pân la 1830. Un alt document relateaz urm toarele evenimente care au avut în Moldova: venirea lui Timu Chmelnicki cu cazacii în Moldova în 1653. 1. la latinitatea limbii i a poporului român. polon i rus . a identit ii culturale) este mijlocit de clarificarea imaginii celuilalt (a Rusiei. Kutuzov) (13). cu privire la r pirile de teritoriu moldovean care au avut loc între 1774-1776 i 1806-1812 (r zboaiele ruso-turce au f cut celebri generali ru i ca Rumijan ev. Documentul demonstreaz . existen a unor nume i a ez ri moldovene ti în secolul al XVII-lea. p. o continuitate a limbii i a locuirii în spa iul moldovean.

Cristian. 721-729. p. 15-26. Gorovei i Maria Magdalena Székely. Editura Enciclopedic . 1987. Wiedza Powszechna. p. 7. col.P. 1975. 1711. note i comentarii de tefan S. Cf. II. 1903. ibidem. Warszawa. Cf. Bucure ti. 724-725. I. Ibidem. Grigora . p. Cf. Românii în istoria universal .P.. Capro u. p. 94. p. ibidem. Editura Meridiane. p. P. 11. 83-84. coord. 194. p. postfa . 6. 85. 5. cit. P. 722. Profesor: Corneliu Panaite . Historiae Polonicae. Handel Polski ze wschódem w Wiekach rednych (Comer ul oriental al Poloniei în Evul Mediu). Studii de istorie economic i social . 13. Gh. op. N. Însemn ri despre istoria românilor într-o sintez ap rut în limba rus în 1859. Cracovia. Bucure ti. p. cf. Jan D ugosz. p. Cf. 48. I. Buzatu. 10. 12. ibidem. Panaitescu. ibidem. Editura ³Al. 8. p. 14. 97. Czolowski. Al. 122. cf. Agrigoroaie. 1994. Alexandru Andronic. 1971. Zdzis aw Skar y ski. 9.3. I. 4. Leipzig. p. tefan Kutrzeba. Interpret ri române ti. Biserici i m n stiri vechi din Moldova (pân la mijlocul secolului al XV-lea). 1122-1124. Cf. Panaitescu. S ownik minimum rumu sko-polski i polsko-rumu ski. Cuza´. Cf. V. Cf. Ia i. I.

engleza. rusa) III. substratul daco-moisian c. germana. influente lingvistice a. Graiurile limbii romane 4. Dialectele limbii romane 3. Influenta limbii latine asupra lexicului crestin roman.Identitate cultural Cuprins i globalizare I. Trasaturi generale 2. franceza. Identitate culturala si globalizare II. Originea si evolutia limbii romane 1. influente moderne (latina savanta. limba latina b. influenta turca f. substratul slav d. influenta araba e. Expresii latinesti folosite in contextul actual IV. Documente referitoare la influenta culturilor slava asupra limbii romane . influenta greaca g.