Identitate cultural

i globalizare

³Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o hart mental ,un spa iu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice i ideologice.´ (William Walace)

Realitatea este diferit . Ea reflect nu numai faptul c , din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (în majoritate) ca manifestare a ethosului na ional, ci i faptul practic c limba i cultura majorit ii îi asigur acesteia un ascendent în raport cu celelalte identit i etno-culturale. Aceast diferen este ast zi echilibrat de o alt component a dreptului interna ional, prin care au fost codificate drepturile minorit ilor na ionale i protec ia identit ilor culturale minoritare. Prin urmare, inferioritatea numeric nu confer automat statutul de ³minoritate na ional ´, subiect al sistemului interna ional de protec ie: ³minoritatea´ mai trebuie s fie nedominant . Statele unde principiul nondiscrimin rii este aplicat consecvent al turi de alte instrumente de protec ie a minorit ilor na ionale au reu it s realizeze între norma de drept i realitatea practic a ascenden ei culturii majorit ii. Frontierele statelor na ionale actuale ³decupeaz ´ un teritoriu prin care, pe de o parte, se determin o anumit majoritate na ional i anumite minorit i. Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamental . Dac suveranitatea statelor na ionale nu va mai ³administra´ drepturile i libert ile individuale (incluzând statutul cet eniei europene i principiul egalit ii între cet eni, acestea intrând sub competen a federal ), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinc ii etno ± culturale. Popoarele în sensul lor ini ial de comunit i etno-culturale, nu vor mai fi separate în majorit i i minorit i prin frontiere. Desigur, comunit ile multiculturale ale Europei Federale î i vor administra via a conform competen elor specifice. Astfel, conceptul de ³minoritate na ional ´ î i va pierde relevan a. Se poate imagina i altfel. O Europ federal ar fi o Europ a minorit ilor etnice ± fiind obligat dar i apt s construiasc un model de convie uire multicultural (multi ± identitar ). În cadrul federa iei, statele trebuie s aib siguran a (confortul) recunoa terii identit ii i intereselor fire ti. Europa poate fi privit ca un spa iu de fermenta ie multicultural în care se manifest cel mai pregnant voca ia echilibr rii i concilierii dilemelor i conflictelor între individualism i comunitarism, între spiritul analitic i cel sintetic, între universalism i particularism.

Accept m modul cum a definit F. producând prosperitatea global . V mul umesc pentru aten ie ! Dau cuvântul echipei negatoare. ± î i asum idealul de a ini ia construc ia viitoarei civiliza ii umane. ³for a´ i ³dreptul´ nu pot fi separate. Furuyama ³globalizarea´: r spândirea modelului economic i politic capitalist în întreaga lume. M numesc Zl vog Maria i reprezint echipa afirmatoare. dreptate. Globalizarea creeaz o civiliza ie a pie ei globale în care puterea. Argumentele noastre sunt urm toarele: a. Îmi permit s sus in c locul ³statelor mici ³ în istorie este la fel de important ca i cel al ³Statelor mari´. sau importan a ³Diplomei cavalerilor ioani i´ pentru istoria românilor. Dreptatea f r putere nu ar fi de fapt. c. Profesor Doina Sterpu Dezbatere ³Karl Popper´ Mo iune 1: Înainte de orice. . ± cu respira ie spiritual comun . arbitru al conflictelor interna ionale) este un rezultat al evenimentelor petrecute în decursul celui de-al doilea r zboi mondial (atunci apare împ r irea în ³State Mari´ i ³State mici´. in s salut publicul care particip la aceast dezbatere. M refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: ³locul românilor în istoria universal ´. pe documente (este cunoscut tradi ia ³desc lecatului´ în rile Române. Globalizarea instituie comer ul liber i mobilitatea capitalului. precum i no iunea de ³echilibru de puteri´). Situa ia Statelor Unite din prezent (for politic dominant . puterea de a f uri legile i de a urm ri respectarea lor apar ine elitelor sociale i nu maselor. O societate ar trebui s urm reasc instituirea unui echilibru între putere i dreptate. Drepturile rilor mici se întemeiaz pe tradi ii istorice. ± furnizoare de echilibru intelectual i punte de comunicare între actorii unei lumi postglobalizate. bog ia i democra ia liberal sunt r spândite pe întreg globul. Vrem s demonstr m c globalizarea are preponderent efecte pozitive. b. în m sur s aduc prosperitate i s duc la dispari ia conflictelor. Globalizarea este o for a progresului.Uniunea European : ± spa iu de fermenta ie multicultural . În orice societate. Negator 1: Bun ziua! M numesc Iordache Andreea i reprezint echipa negatoare. ± formeaz sentimentul de identitate european / cultural . Norma de drept are i un caracter constrâng tor.

de i au o via scurt în raport cu marile evenimente ale istoriei. de i foste comuniste. reprezint cel mai dezvoltat model de stat ap rut în istorie. iar resentimentele fa de globalizare fac posibil s r cia. Chestionare ± încruci at afirmatoare: A2: Ai afirmat c România avea un statut de ³stat mic´ în cel de-al doilea r zboi mondial. Serbia în timpul r zboiului din Iugoslavia). Inten ia mea este cea de a relua argumentul potrivit c ruia globalizarea aduce prosperitate. A2: tii c România a fost de partea unui stat dominant. ele nu ar mai fi deloc state mici ? N2: Nu am sus inut acest lucru. ce e de înv at din aceste experien e ? Istoria nu apar ine numai marilor actori ai globaliz rii (³statelor puternice´). Ai putea s define ti no iunea de ³stat mic´ ? N2: ³Stat mic´ se refer la orice ar care nu exercit o domina ie asupra altor state. care este ocupat de trupe str ine. evenimente politice i culturale. au preluat modelul economic occidental. Democra ia occidental este. M refer la Ungaria. Cehia. incontestabil. . A2: Mul umesc. catastrofe naturale. prefaceri culturale). A2: Nu crezi c . o ar care nu poate s decid jocul evenimentelor. de i imperfect . i anume a Germaniei naziste ? N2: R spunsul meu este c România a fost obligat s participe la r zboi al turi de Germania i împotriva Rusiei. Afirmator 2: Bun ziua ! M numesc Brudaru Adrian i reprezint echipa afirmatoare. care este declarat învins sau care este obligat s pl teasc datorii de r zboi. Al doilea argument ar fi acela c democra ia liberal de tip occidental. Egalitatea în drepturi îng duie atât statelor mici. oamenii traverseaz de-a lungul existen ei momente istorice importante (r zboaie. s î i dezvolte propria identitate cultural . l-a cita pe Jose de Broucker. Polonia. ci.: România i Polonia în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Pe scurt.Ca argument prin citat. ce-au sim it. V mul umesc! Dau cuvântul echipei afirmatoare. Aceasta arat c globalizarea (în eleas ca aplicare a unui model func ional) are preponderent efecte pozitive. dac statele mici ar fi egale cu statele mari. în egal m sur ³statelor mici (ex. R spândirea democra iei occidentale este preferabil fa de r spândirea teocra iei islamice. care consider c . cunosc prosperitatea economic . Argumentul meu este bazat pe un exemplu: rile care. superioar statului teocratic islamic. cum s-au descurcat. cât i statelor mari. Ei î i vor pune urm toarele întreb ri: cum au tr it ei evenimentele.

Pacea nu poate fi men inut decât de c tre o putere.Negator 2. Negator 3: Mul umesc pentru cuvântul acordat! Felicit atât pe afirmatori cât i pe negatori pentru efortul depus. Au existat istorici i sociologi americani care au criticat interven iile Statelor Unite în Iugoslavia sau în Irak. dar aceasta nu înseamn c democra ia i dreptatea nu sunt posibile. A spune c raportul dintre ³Globalizare´ i ³Identitate cultural ´ este cel dintre întreg i parte i ascult de o logic specific . care. un actor ³important´ al globaliz rii. Na ionalismul i r zboaiele nu vor disp rea niciodat . M-a referi aici la Turcia i China. Dreptatea nu presupune atât putere. Istoria omenirii este un lan de crime. ar tând c adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat întotdeauna un succes. Negatorul 2 nu a f cut decât s resping argumentele noastre. cât în elepciune i respect fa de ³identitatea cultural ´ a celuilalt. Dreptul interna ional nu poate fi instituit de c tre statele mari. nu de statele mici. Cristina Paidos . ³libertate a opiniei´. ci doar s ar t m c acesta nu poate fi în eleas f r globalizare. Mai întâi a vrea s fac o ³respingere´. având ca scop argumentarea. Exist o lupt pentru întâietate. Noi nu vrem s neg m identitatea cultural . Mai apoi. consider c ³statele mari´ i ³statele mici´ nu pot fi egale. arat c orice stat dezvoltat va cunoa te i dec derea. violen e i r zboaie (vezi Hamlet de W. ³nesupunere civic ´. dar nu a construit argumente de sine st t toare. ³Financial times´ arat c economia american este cuprins de recesiune. în lucrarea ³ ocul civiliza iilor´. Bun ziua! M numesc Fanaragiu Alina i reprezint echipa negatoare. l-a cita pe Samuel Huntington. Dup cum a spus i Montespuieu: ³Puterea absolut corupe în mod absolut´.Shakespeare). iar evolu ia monedei ³euro´ comparativ cu ³dolarul´ este semnificativ . f r a deveni o teocra ie. Nu putem fi siguri c un anumit tip de stat se poate transpune în condi ii de reu it în realitate. Privitor la ³chestionarea încruci at ´. Oricum. Profesori: Corneliu Panaite. Statele Unite nu pot avea o domina ie nelimitat . Insist pe no iunile de ³societate civil ´. Excluderea ³statelor mici´ de pe tabla de ah a istoriei nu poate avea decât efecte negative. Superputerile nu î i pot men ine locul lor decât adoptând m suri democratice. i renun ând la politicile de for . adoptarea modelului-capitalist este inevitabil . Am convingerea c r spândirea modelului economic capitalist în lumea întreag nu este posibil . Afirmator 3: Consider c echipa noastr ar trebui s câ tige.

sarda (în insula Sardinia ± Italia). limba român era deja format . Meyer ± Lubke). dialectele retoromane (în Elve ia) sau dalmata (limb care a disp rut). mai ales dup cucerirea Daciei de c tre romani. . cu deosebire de natur lexical . se admite c procesul de constituirea a limbilor romanice s-a încheiat în secolul al IX-lea. traca sau traco-daca. Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice. portugheza. ca orice varietate oral . În timp. gramaticale. Limba român actual cunoa te un amplu proces de prefaceri pe o durat de aproape dou mii de ani. în urma celor dou r zboaie decisive din perioada 101 ± 102. Limbile romanice nu continu direct limba clasic . lexicale). iar altele au r mas limbi regionale. Din familia limbilor romanice. c în jurul secolului VII. coloni tii. dialectele se transform în limbi romanice pe toat întinderea Romaniei. Transformarea dialectal se produce în toate provinciile supuse Romei. În urma unei perioade îndelungate de coexisten i de bilingvism. limbile se modific . astfel încât varianta de origine s nu mai poat fi în eleas de vorbitori. particularit i fa de limba scris ). Acest proces s-a încheiat în jurul anului 600 (dup W. negustorii i c rturarii Imperiului Roman s-au întâlnit în aceste teritorii cu limba b tina ilor. s-au propus mai multe date: formarea limbii române ar fi durat pân în secolele VI-VII. administra ia. în primele secole ale mileniului întâi dup Hristos. În genere. Zub) Tr s turi generale Poporul român i limba român s-au format pe teritoriul vechii Dacii.Originea i dezvoltarea limbii române ÄLimba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor´ (Al. Latina popular adus în Dacia i Moesia de armata. Pentru limba român . spaniola. locuitorii vor vorbi o latin dialectal . ci latina popular (având. Când s-au acumulat multe modific ri (fonetice. Conceptul de limb român poate fi definit în dou feluri: limba român actual (dacoromâna) i limba român istoric (str româna). precum: catalana (în Spania). Cercet torii români sus in. 105 ± 106. s-a vorbit de o limb nou . franceza. cu argumente lingvistice. limba b tina ilor transmi ând limbii înving toare unele elemente din structura lor. prin convie uirea dintre daci i romani. În timp. dintre care unele au devenit limbi na ionale fac parte: italiana. VIII-IX. româna.

vecinii no tri numindu-i vlahi. mu chiu. furtun adun¶i. Se laud ca un Arb na . Bulgaria. Arb na ul (Albanezul) e frate cu lauda de sine. arm nu. pe malul Vardarului. Aromânc din Dobrogea Românc din Meglen Texte aromâne Proverbe Armânlu nu chiare Arbineslu-i frate cu al vdarea. culegi furtun . To i românii din nordul i din sudul Dun rii se simt români. unele republici din fosta Iugoslavie). Vimtu seamin¶i. iar aromânii .ar(u)mânu. deoarece istroromânii î i zic rumeri. Aromânul nu piere. istroromâna (vorbit în Peninsula Istria. Albania. iar cele trei inele (ipostaze) sus-dun rene sunt aromâna (macedoromâna. în Nordul M rii Adriatice). Dac semeni vânt. la nord de Salonic).Piatra care se rostogole te nu prinde aca . Cheatra e si-arucutea te muscl¶u nu. vorbit în rile balcanice: Grecia. . Se-alvd ca Arbines.Dialectele limbii române De re inut este faptul c toate evolu iile importante de la latin spre român caracterizeaz toate ipostazele str românei: nucleul central este dacoromâna. meglenoromâna (vorbit de românii din Câmpia Meglen.

´ Texte meglenite Un joc (fragment) ÄPulicaru zeist zis-au vrin ora: Ai s ruciom! Lantu di pan di iel¶ ntribat-au: Cu i? Mijlucanu zis-au: Cu i dat-au Domnu´.. albanez . croat .. tristo Un s rac a câ tigat din vânat. Dialectele din sudul Dun rii au fost influen ate de contactul cu limbile greac . dar i destule diferen e. macedonean . s -i ire za mare potribe.´ p zeasc .. bulgar . degetul cel mare a spus odat : ÄAi s dejun m!´ Cel de lâng el a întrebat: ÄCu ce?´ Mijlociul a zis: ÄCu ce-au dat Domnul!´ Cele patru dialecte au tr s turi gramaticale i lexicale asem n toare. trei sute fiurini i dus l -a pre sufit hrani. . italian .. fiindc voia s -i ie pentru mare nevoie.Text istroromân S racul cu vecinul ho (fragment) ÄUn siromah dob ndit-a din lot. turc . ke-l¶va de fiorini i i-a dus în pod.

m rog dun itale? Iaca µntâmplaria! Dumniz u ori ini mai tii i p cat a dat pisti capu n¶eu! Ni i nu. Or ven¶it acas cu bur¶e i î i-or pus s fearb .´ (Din Candrea. Doamn¶e. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul moldovenesc Text tecucean Ä i sâ hii.Graiurile limbii române Important este faptul c dacoromâna cunoa te cinci graiuri: muntenesc (st la baza form rii limbii române literare). Apoi odat o zin¶it c l re î ceia cozaci în sat. Ceea ce merit s re inem este c locuitorii români care locuiesc în provinciile numite cândva: Muntenia. maramure ean. în lib rtate i am venit pe la Stavre ti i m¶am însurat atunci. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul din Maramure Cozacii ÄAmu or si cinci ai. c î p cal avea i agiungea pân p coad .. Moldova. b n ean. am dobândit un fecior i când era fecioru meu d doi ani.. i-or l p dat nafar ¶n-col. Cri ana. s¶or dus la p dur¶e s cul¶eag bur¶e i.. dar bur¶e ii n¶or m i fert.´ (Din T.. tare gre os jib p ntu halubele cele cu bond¶e negre. parcâ-n¶luasâ min îli. tocm¶atunci a f cut Giagârtu i bis rica. Graiul muntenesc Text din Teleorman ÄBis rica noastr a fost f cut d Giagârtu ± era maiur ± i s vez Ãmneata cum. î or fost tar¶e s raci. cri ean. moldovenesc.ghini în g nd.´ (Dup G.. Am s erat ieu din copchil rii î n¶am p ît ca¶n zâua a ee. Apoi avea n¶i te bond¶e..´ (Din Candrea. Atun a. Maramure se în eleg perfect. Eu eram b iat.. La doi ani. Banat. Oamen¶ii d¶intâi o fugit t la p dure ¶apoi s¶o¶ntors înapoi.. Papahagi ± Graiul Maramure ului) Graiul b n ean Poveste ÄO fost odat un mo ¶o bab . Prim var . M i. d¶e cân o fo¶Cozacii p¶aici. Weigand ± Dritter lahresbericht) .

tipurile de adjective. De i istoria popula iei care locuie te în spa iul dintre Prut i Nistru a cunoscut. fiin e umane (b rbat ± barbatus). româna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului. în valuri succesive. Sunt de origine latin : p r ile corpului omenesc (cap ± caput). . elemente cosmice (soare ± solem). începând din 1812. deoarece are structura gramatical i fondul principal lexical de origine latin .Pretinsa limb moldoveneasc nu este de fapt decât româna literar scris cu un alfabet rusesc u or modificat. În structura gramatical . no iuni importante (a face ± facere). con tiin a apartenen ei lor la spa iul etnospiritual românesc nu va fi în bu it niciodat . clasele de conjugare ale verbelor. st pânirea str in . pronumele personal. principalele conjunc ii i prepozi ii. Influen e lingvistice a) Limba latin Limba român ± Äplaneta Saturn a galaxiei romanice´ (Matilda CaragiuMario eanu) ± este o limb de origine latin . numeralele de la 1 la 10. no iuni legate de universul material al omului (cas ± casa). moduri i timpuri.

Izolarea i caracterul popular au favorizat ± în compara ie cu evolu ia celorlalte limbi romanice ± atât p strarea unor elemente arhaice. et in terra´ (latina) ÄPadre nuestro. b) Substratul daco-moesian Dezvoltate în condi ii diferite. În vreme ce franceza. româna se dezvolt în afara acestei influen e. que estas en los cielos. Româna a r mas prea mult timp o limb popular . vie împ r ia ta. sfin easc -se numele t u. înconjura i de popoare care vorbeau limbi din alte familii (limbi slave. que votre volonte soit faite sur la terre comme au ciel´ (franceza) ÄTat l nostru. cât i impunerea mai rapid a unor inova ii din vorbire. qui etes aux cieux. hagare tu voluntad asi en la tierra como en el cielo´ (italiana) ÄNotre pere. structuri sintactice i modele stilistice din latina medieval . que votre nom soit sanctifie. fiat voluntas tua. precum în cer. qui es în caelis. în cursul secolelor.Pentru a în elege cât de vizibil sunt asem n rile limbilor romanice surori. limbile romanice au suferit influen a substratului (a limbii vorbite de popula iile cucerite de romani) i a altor limbi cu care popula ia roman sau romanizat a venit în contact. latina casa camisia campus cohort homo tempus calidus româna cas c ma câmp curte om timp cald italiana casa camisa campo corte uomo tempo caldo spaniola casa camisa campo corte hombre tiempo caldo portugheza casa camisa campo corte homona tempo caldo franceza chez chemise champ cour homme temps chaud Începând din secolul al X-lea. care e ti în ceruri. que votre regne vienne. italiana spaniola etc. sanctificetur nomen tuum. . vorbit . sanctificado sea el tu nombre. a a i pe p mânt´ (româna). venga a nos el tu reino. sicut in caelo. Recuperarea fondului cultural latin se va produce masiv de abia în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. adveniat regnum tuum. fac -se voia ta. maghiar . limbi turcice) i având o confesiune (ortodox ) care nu utiliza latina în biseric . s analiz m câte un scurt fragment biblic: ÄPater noster. vorbitorii de român nu au mult vreme contact cu celelalte limbi romanice i pierd mai ales leg tura cultural cu reperul latinei culte. preiau permanent cuvinte.

Brâncu ) Motru Mure Olt Prut Tisa Onomastic dacic Baciu Balt Bârsan Bârzu Brad Bucur Buzatu Ciuc Curp n Goga Scrumeda Zar . din familia limbilor trace (indoeuropene): aceasta nu a fost consemnat în scris i pare oricum a nu fi l sat multe urme (circa 100-150 de cuvinte. Elemente dacice În lucrarea sa. Gr. printre care noteaz : abur balt c ciul fluier ghiuj gu m gar mugur pup z scrum ap zgard argea barz c tun gard grap jum tate m gur murg ra sâmbure vatr baci basc copac gata gresie mal m rar n pârc rânz strugure vatr balaur a bucura copil ghimpe groap mare mânz noian sarb d strung viezure baleg bucurie druete ghionoaie grumaz maz re mo pârâu a sc p ra opârl zar Toponime dacice Arge Bârsei Bucegi Bucure ti Buz u Carpa i Ciuca Ia i (Ovidiu Drâmba. la care se adaug i transmiterea unor sensuri speciale i a unor construc ii gramaticale). Vocabularul autohton al limbii române. substratul îl constituie limba daco-ge ilor. Grigore Brâncu sus ine existen a a 88 de cuvinte autohtone sigure.În cazul limbii române.

au intrat în român unele cuvinte din greaca medie (bizantin ). când p trund din sud. c) Substratul slav Influen a slav s-a exercitat pe cale popular ± prin contacte cu popula ii slave. al VII-lea ± al XII-lea) i derivatele lor. slavii înva limba daco-romanilor. c reia. Individualitatea limbii române este confirmat i de existen a substratului slav. în secolul al VI-lea. care era limba bisericeasc i a cancelariei în rile române. în genere prin intermediul slav. a ezate din secolul al VII-lea în estul Europei i convie uind cu popula ia romanizat . ulterior. Slavona bisericeasc a fost acceptat de Constantinopol ca limb liturgic (al turi de greac i latin ) i a primit în secolul al IX-lea un alfabet. Nou-veni i în Moldova i Muntenia. îi transmit anumite caracteristici. multe datând dup sec. numit alfabetul chirilic.Latina dun rean a primit o serie de influen e din greac . reprezint în jur de 20% din vocabularul limbii române. . Circa 1470 de elemente slave vechi (sec. prin slavon . IX. dar i pe cale cult .. timp de mai multe secole. chiar anterioare form rii limbii române.

medicina arab era capabil de opera ii complexe. Al i termeni slavi: plug precupe ov z maslu secer bivol jude stare târg coco cneaz utrenie vam gâsc a blagoslovi vecernie d) Influen a arab Arabii. dar luaser contact i cu cultura indian i chinez . începând cu secolul VIII. geografia i medicina. au transmis Europei. chimi tii au distilat alcoolul i au produs siropuri i elixiruri. astrologia. Astrologii arabi au f cut observa ii asupra stelelor. Matematicienii arabi au adoptat cifra zero i cifrele indiene (cunoscute ast zi ca Äcifre arabe´). tiin ele naturale. Influen a arab este reflectat i în limbajul specific al diferitelor tiin e sau în vorbirea cotidian . ce mo teniser cultura greac i roman . geografii au realizat cele mai bune h r i ale timpului. interesul lor pentru cinci domenii: matematica. au dezvoltat geometria i au creat algebra. .Ärâul repede´ Camena ± Äpiatr ´ Dâmbovi a ± Ärâul cu stejari´ Târgovi te ± Älocul târgului´ Zlatna ± Älocul cu aur´ Dan ± Äd ruitul´ Radu ± Äveselul´ Pârvu ± Äcel dintâi´ Bogdan (sinonimul numelui grecesc Theodor) ± Ädarul lui Dumnezeu´ Vla ca ± Ä ara vlahilor´ Vl sia ±Äcodrul românilor´.Slavii traduc multe cuvinte daco-romane în limba lor: Bistri a . soarelui i lunii i au introdus un nou sistem de m surare a timpului.

E vorba mai întâi de influen a greac bizantin (secolele VII ± XV) i. limba român s-a îmbog it în primul rând pe plan strict lexical i.Cuvinte arabe din vocabularul românesc: alcov algoritm asasin baldachin capora fanfar l ut marochin rie sofa tambur zenit alcool almanah azimut cablu caravan fes l mâie muselin al tarif zero alchimie amiral azur cafea cifr hazard magazin papagal erbet turban zar algebr arsenal bazar camfor chitar iasomie marc sirop talisman zah r e)Influen a turc Influen a turc a început s se manifeste asupra limbii române prin secolul al XVI-lea. Ä ± icos´. f) Influen a greac Paralel cu influen a turc . În timpul epocii fanariote (1711 ± 1821). fie caracter oficial. în domeniul form rii cuvintelor prin procedeul deriv rii cu sufixe. Cuvintele împrumutate din turc au avut fie caracter popular. numit neogreac (secolele XVI ± XIX). s-a exercitat asupra limbii române influen a greceasc . de exemplu. în: aerisi agonisi chivernisi hiritisi (a felicita) tacticos nevricos economicos (iconomicos) molipsi plictisi sinchisi zaharisi . în al doilea rând. Asemenea împrumuturilor de origine turc . în: politicos politicos simandicos sau Ä ± isi´. dup ce ara Româneasc i Moldova au devenit vasale Imperiului Otoman. uneori. de influen a greac modern . tot dup partea lor final . i cele grece ti se pot recunoa te. apoi.

a reprezentan ilor Äcurentului latinist´. XVII ± XVIII). Astfel. Vocabularul limbii române s-a îmbog it cu un num r apreciabil de neologisme luate direct din latin pe cale livresc . pe de o parte. în func ie de domeniul în care s-au folosit. Äa. în func ie de caracterul lor cult: diat (testament) rig plastograf efor epitrop partid caligrafie tipografie catagrafie sau popular i familiar: taifas ifos(e) fandosi sindrofie lefter Câteva Äneogrecisme´ r mase în limb se folosesc numai în expresii mai mult ori mai pu in cunoscute: Äa da cu tifla´. în secolul al XIXlea. iar a doua oar a fost împrumutat ca neologism. germana ( vabii i sa ii care s-au stabilit în Ardeal). în special. .Elemente de origine neogreac pot fi clasificate. italiana (sec. La constituirea vocabularului neologic românesc au contribuit destul de multe limbi: latina savant (gra ie. g) Influen e moderne exercitate asupra lexicului românesc y Latina savant Vizeaz activitatea cronicarilor no tri. iar. pe de alt parte. a fi (a se afla) la ananghie´. Aceste neologisme trebuie deosebite cu grij de cuvintele pe care le-am mo tenit din aceea i limb i care (datorit vechimii lor foarte mari) au evoluat mult din punct de vedere fonetic i chiar semantic. i a dat Äclar´. Äclarus´ a fost o dat mo tenit i a devenit Ächiar´. rus i neogreac . Un num r relativ mic de termeni neologici au p truns în române te înc din secolului al XVII-lea i al XVIII-lea prin intermediul limbilor polon . Procesul de modernizare i de îmbog ire masiv a lexicului românesc a început în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i în primele decenii ale secolului al XIX-lea.i da ifose´ etc. corifeilor Ä colii Ardelene´). a corifeilor Ä colii Ardelene´.

suporter. pictur . gol. gater. tenor. rugbi. tenis. tec r. golf. rol . solfegiu. graif r. omite. andante. chitar . start. cocs. ghem. val . duz . bariton. solo. y Germana Termeni tehnico. biblie. scherzo. adnota. allegro. partitur . dribla. fini . scor. alto. bomfaier. aib . matri . elibera. tezaur. upercut volei etc. flaut.Alte astfel de dublete etimologice numim: frupt ± fruct b ic ± vezic femeie ± familie b trân ± veteran arin (nisip) ± aren Alte neologisme care se explic exclusiv prin latin : adagiu. bowling. testimoniu. aproba. liter . cantabil. bridge. dribling. sportsman. tumultuoso. skeet. pauperitate. flautist. cabalin. set. y Engleza Prin intermediul limbii franceze: dancing. wolfram etc. fabul . diesel. y Franceza eau de toilette chateau d¶eau champ de bataille diabete sucre douche ecossaise racine carree ap de toalet castel de ap câmp de b taie diabet zaharat du sco ian r d cin p trat y Italiana Termeni muzicali: adagio. traduce. intermezzo. val . mandolin . grazioso. presing. vibrando. fault. pianissimo. prob . boiler. dormitor. duet. crescendo. baschet. oper (muzical ). satisface. fasung. smoching. electrocar. base-ball. insul . in . hen . handicap. Termeni sportivi: aut. dirttrank. borma in . picup. ut. piano. meci. moderato. spicher etc. ambigen. premiu. outsider. allegretto. ofsaid. trio. colocviu. drosel. dormita. pictor. fotbal. cnocaut. rege. alt r. uzufruct etc. vivace etc. . ring.tiin ifici: bli . foraiber. electrobuz. polo.

ele au fost perfect i rapid asimilate de limba român . fotoaparat. Manifestat la început. juridici. dup 23 august 1944. Doina Sterpu Cea mai puternic dintre toate influen ele moderne exercitate asupra limbii noastre r mâne. care nu implic decât adoptarea unui sens nou ori copierea unei Ästructuri´ lexicale sau frazeologice. devenind. fotocamer . hidroagregat. iar mul i tineri români înst ri i merg s studieze la Paris ori se . care p rea îns prea str in de limba noastr (Th. agrometeorologie. administrativi. s-a spus la noi exclusiv satelit artificial. economici. filozofici. medicali i tiin ifici. sânt în marea lor majoritate de origine francez ori au. Împrumuturile de cuvinte sunt mai pu in numeroase decât calcurile lingvistice.i vocabularul în toate domeniile vie ii materiale i spirituale. Hristea). prin intermediul fanario ilor i al ru ilor. când încep s soseasc în România unii emigran i francezi. general-maior etc. agrozootehnic . aproape exclusiv pe cale scris . Profesori: Livia Ciuperc . româna s-a îmbog it cu câteva mii de cuvinte. influen a francez devine direct în primele decenii ale secolului al XIX-lea. agrotehnic . fotoreporter. preferându-se o combina ie de dou neologisme latine ti unui singur element lexical. în felul acesta. o etimologie multipl (inclusive fran uzeasc ). Atest rile arat c . inginer-mecanic. la început. Gra ie ei. Chiar i un cuvânt cum este sputnik nu s-a impus în român decât dup ce a p truns în alte limbi europene. inginer-economist. spre exemplu: activist cursant doctorantur instructaj revizionism transfocator agregat defectologie economism magistral prospect ultraimperialism aspirantur dezinforma ie empiriocriticism mecanizator suprematism centrism dezinformare exponat procuratur textolog combinat dezinsec ie gazoanalizator radiofica ie textologie Cuvinte compuse împrumutate din limba rus : agrobiologie.y Rusa Influen a limbii ruse s-a manifestat asupra limbii române. adeseori. adic în secolul al XVIII-lea. modernizându. Iat . i anume prin intermediul traducerilor. Când neologismele ruse ti con ineau r d cin sau alte elemente formative de origine latin . Se poate spune c termenii no tri politico-sociali. un termen interna ional. influen a francez . indiscutabil. militari.

în româna modern .familiarizeaz cu limba i cultura francez chiar în ara noastr . se poate spune c . adic traduceri literale dup unit i frazeologice fran uze ti care au o structur identic ori foarte asem n toare. Exemple: ± ap de toalet (dup frc. château d¶eau) . Datorit acestor condi ii. denumite ³sintagme stabile´. ceea ce a determinat amploarea influen ei de care ne ocup m aici au fost. eau de toilette) ± castel de ap (dup frc. care pot fi g site în dic ionarele române ti i fran uze ti. cele mai multe unit i frazeologice sânt de provenien francez . influen a francez s-a putut manifesta din plin asupra limbii române atât în domeniul vocabularului. când domnitorul Alexandru Ipsilanti a reorganizat înv mântul din ara Româneasc dup model francez. ceea ce a însemnat. care se ocup cu studiul îmbin rilor constante de cuvinte. economic i mai ales cultural care au existat aproape f r întrerupere între Fran a i ara noastr . figurând deci ca echivalente reale ori poten iale ale unor cuvinte. în aceast privin . Dintre acestea pot fi citate: ± artist liric ± bal mascat ± calcul renal ± cordon ombilical ± cordon sanitar ± critic literar ± dans macabru ± director general ± decret guvernamental ± for motrice ± jurnal de bord ± metabolism bazal ± monolog interior ± parez intestinal ± plac turnant ± petrol lampant ± tonus muscular etc Alte frazeologisme române ti moderne constituie calcuri. rela iile de ordin politic. cât i al frazeologiei. au fost create înc din anul 1775. Unele din aceste unit i frazeologice sunt împrumuturi directe. Pe lâng numeroasele traduceri care s-au f cut din francez . în primul rând. printre altele i introducerea limbii franceze ca limb obligatorie. Unele condi ii. F r nici o exagerare. dar nimeni nu a întocmit un inventar complet ori m car cvasiexhaustiv al acestora.

etc. matière grise) ± piatr unghiular (dup frc. Exist . i numeroase cazuri când pronun area din francez s-a men inut în limba român . hypothèse de travail) ± materie cenu ie (dup frc. iar aspectul lor graphic s-a impus. Cât prive te împrumuturile lexicale propriu-zise (singurele care au fost mai mult studiate). foyer d¶infection) ± ipotez de lucru (dup frc. centime ± pansion i pension < frc. desigur. cum dovedesc exemplelede felul lui: ± co mar <frc. Majoritatea împrumuturilor lexicale de origine francez au p truns în limba român pe calea scris . ceea ce a dus la apari ia unor forme duble nediferen iate semantic: ± santim i centim < frc. en-tête. acestea sunt extrem de numeroase. Toate aceste calcuri pot fi clasate dup diverse cirterii. racine carrée) ± turn de filde (dup frc. faire acte de présence). Numai a a se explic faptul c noi rostim : ± automobil (nu otomobil ) ± bacalaureat ± certificat ± convoi ± mercerie ± pension ± sergent ± septicemie etc. adic livresc .± câmp de b taie (dup frc. foulard ± antet < frc. falaise ± fular < frc. cauchemare ± falez < frc. adeseori. se donner en spectacle) ± a face act de prezen (dup frc. perdre de vue) ± a se da în spectacol (dup frc. în pronun area româneasc literar . pension . pierre angulaire) ± r d cin p trat (dup frc. acela i termen fran uzesc a fost o dat împrumutat pe cale direct sau oral i alt dat pe cale scris . diabète sucré) ± du sco ian (dup frc. Uneori. etc. douche écossaise) ± focar de infec ie (dup frc. champ de bataille) ± diabet zaharat (dup frc. începând cu structural or morfo-sintactic i terminând cu particularit ile de ordin semantic sau apartenen a la anumite domenii de activitate. tour d¶ivoire) ± a pierde din vedere (dup frc.

dar care nici nu poate fi eliminat. utilizând un termen care nu este prea potrivit. transformându-se în unit i lexicale distincte. formele p trunse pe cale oral au fost eliminate. impardonabil (de neiertat). sau la adjectivele: ± afolat (înnebunit). în limba noastr . bord ± rever i revers < frc. având în vedere c se folose te în mai multe limbi i în primul rând în francez . celelalte instalându-se definitive în limba literar . Doina C pit nescu . întrucât nu corespund unor necesit i reale ori nu au. În imensa lor majoritate. la substantivele: ± cristianism (cre tinism) ± istorien (istoric) ± insumisiune (nesupunere) ± plezanterie (lucru amuzant) ± sensiblerie (sensibilitate excesiv . aceste neologisme sunt înregistrate i în recentele noastre dic ionare: ± afaziologie ± buscula ± evenimen ial ± recamier ± semiotician ± supercampion. la verbele: ± a acu a (a na te) ± a badina (a glumi) ± a efasa (a terge) ± a flana (a hoin ri) ± a sermona (a dojeni). Profesori: Oana Untu. fiind sim ite ca inculte. etc. etc. Numai în mod excep ional cele dou forme s-au specializat din punctual de vedere al sensului. de unde noi l-am împrumutat. Astfel: ± bor i bord < frc. eclatant (str lucitor).± semplu i simplu < frc. simple În multe cazuri. revers Cele mai multe neologisme pe care le-am împrumutat din francez au r mas în limb i aceasta este principala dovad c ele erau mai mult ori mai pu in necesare. etc. froasat (ofensat) Unor asemenea fran uzisme i a altor neologisme de prisos. Ne referim spre exemplu . echivalente perfecte din punct de vedere semantic. ne-am obi nuit s le spunem barbarisme. O serie de împrumuturi recente sau foarte recente au o sfer de circula ie restrâns i par lipsite de perspective generaliz rii. deplasat ). inubliabil (de neuitat).

-atis Rosalia .-ae sanctus.-i basilica.-i christianus.-is diabolus.-a.-i episcopus.-cis peccatum.-i baptizare caelum. dar ajunse în limba român prin filier slav .-i evangelium. un factor de personalizare i individualizare fa de alte popoare i culturi. Tocmai de aceea s-a scris c poporul român este roman fiindc este cre tin i este ce tin fiindc este roman.-ii miraculum.-i crux.-i praebiter.-is Domini Deus draco.-i altar. Aici cre tinismul devine un element de identitate etnic i de afirmare a apartenen ei la un spa iu lingvistic i spiritual.-ae pietas.-onis calenda. La o privire mai atent .-onis rogatio.-are rogation.terminologia cre tin în limba român permite o clasificare destul de clar a cuvintelor de origine latin i greac .Influen a limbii latine asupra lexicului cre tin românesc Istoria cre tinismului în spa iul carpato-danubiano-pontic se confund cu îns i geneza poporului român.-ae infernum.legis credentia. Român înger a boteza cer cruce p cat preot diavol biseric infern episcop evanghelie miracol cre tin altar Dumnezeu drac rug ciune lege credin sfânt a se închina rug ciune colind pietate Rusalii Latin angelus.-onis lex.-um inclino.

Cr ciun Pa ti p gân Expresii latinesti mo tenite în român Creatione Paschae paganus.vidi vici = Am venit. refuz Volens nolens = vrând. sper Incognito (nomine) = (Cu numele) necunoscut In corpore = în totalitate Magna / summa cum laude = cu mare laud Mea culpa = din vina mea Non multa. spero = Cât timp respir. am învins Veto = M opun. cuvinte pentru care s-au propus diverse etimoane. toate latine ti .-a. am v zut. Între diversele cuvinte latine ti mo tenite sau posibil latine ti. trebuie epuizate posibilit ile de a explica cuvântul respectiv prin latin . distingem patru categorii.-um i folosite în contexte actuale Rara avis = pas re rar Sine qua non = f r care nu se poate Stricto senso = sens strict Statu quo = situa ie neschimbat Tabula rasa = foaie curat (peiorativ) Te Deum = pe tine Dumnezeu te l ud m Ad kalendas Graecas = la calendele grece ti Ad litteram = la litera (c r ii) Alma mater = mam hr nitoare Casus belli = caz de r zboi Consensu omnium = acord unanim Corpus delecti = obiectul delictului Cui prodest? = cui îi folose te? De iure /de facto = de drept / de fapt Dixi! = Am spus! Dum spiro. . nevrând Cuvinte de origine latin mo tenite doar în limba român Înainte de a c uta explicarea originii unui cuvânt românesc. sed multum = Nu multe. la fiecare categorie intervenind criterii diferite în stabilirea sau acceptarea etimologiei române ti: a. ci mult Perpetuum mobile = Tot timpul în mi care Veni.

cuvinte considerate de unii ca mo tenite din latin . arratare. de al ii ca fiind formate pe teren românesc . erettare reiterare.b. fragmentare frementare<frementum oblitare aquosus aratura armare balteatus blanditia affundare ingrassiare padulosos albitia febrosus . liquidare. adrectare. cuvinte pentru care s-a dat o etimologie latin . dar s-a sus inut i provenien a lor din alte limbi. adratare. Iat câteva dintre cuvintele de origine latin pe care le g sim doar în limba român . erectare. ratare lapidare. cuvinte considerate de unii ca provenind din latin . adreptare. iar de al ii ca împrumuturi din latina savant . c. analizate conform categoriilor enun ate: Limba român a) sprânceana cump t a ar ta a lep da a fr mânta a uita b) apos ar tur arm b l at blânde e a (se) afunda a îngr a p duros albea fioros Limba latin supercilium compitum<computum arrectare. d. lepidare frementare.

-acis tonus sudor pratum ruta vipera commater mortician daphne pharmacum. pharmacare dexter extraneus Profesor : Alla Apopei .dreptate nepo el geam t Fecior sarb toare mioar mior iepar tr gaci tun sudoare c) prat rut viper d) cum tru mort ciune afin farmec. a fermeca zestre str in directatem nepotellus gemitus fetiolus servatoria agnelliola agnelliolus equarius trahax.

i redacta marile sale romane istorice. Cucerirea Rusiei ro ii (Gali ia oriental ) în 1387 de c tre Vladislav Jagello (5) deschide drumul unor posibile interferen e lingvistice i culturale românopolono-ruse. Sienkiewicz pentru a. ³Ko cio y´. este ³Bia ocerka´ (Cetatea Alb ) (8). Dac fondul de cuvinte al limbii române este în cea mai mare parte de origine latin . Termenul român ³ortodox´ are în polon echivalen ele: ³Prawos awny´. ³Ko cio am´). redactat pentru comisul coroanei poloneze Marcu Matczynski (1677). De aici îl preia H. nu pot fi neglijate influen ele slave. locuitori ai Moldovei (6). negustori bulgari. Aceasta demonstreaz . încercând s demonstreze latinitatea românilor prin prezen a a 57 de substantive i 30 de verbe latine în limba român (2). Cronicarii poloni Joachim Bielski i Stanis aw Sarnicki (secolul al XVI-lea) atest faptul c la Cetatea Alb avea loc nego ul cerealelor din Podolia (7). Czolowski atest existen a lui ³Vlad Walachus´ (1407) i a lui ³Wassil aus der Walachey´ (1448). Wilenka Gierbowicz. în lucrarea ³Chronica ziem Moldowskich y Multanskich´. Sunt prezentate urm toarele nume: Gregorius Ulubejowicz de Soczawa. atestate de c tre documentele polone. armeni. ³Cerkiew´) i pentru bisericile catolice (³Ko ció ´. prezint geografia i organizarea politic a rilor române ti. Haceris i Bohdan de Corathyn (Corint). Sunt de remarcat cele dou titluri ale lucr rii: ³Historia polskimi rytmami o woloskiey ziemi i Moltanskiey´ i ³Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey´ (1). Paulus . Miron Costin scrie ³Poema polon ´ pentru regele Ioan Sobieski. exist termeni diferi i pentru bisericile ortodoxe (Cerka´. indirect. prezent i la Jan D ugosz. Costa et Dedul de Kotnar (Cotnari). Un istoric român citeaz un document polon din 1610. Miron Costin. Alexa Husczyn Grecus. Am încercat s demonstr m existen a unor elemente comune între limbile române. Bochos. De asemenea. putem invoca lucrarea lui St. moldoveni.Documente istorice feritoare la influen a culturilor slave asupra limbii române În 1684. în care are loc un proces între polonul Paul Lacki i negustorii moldoveni. polon i rus (care pot fi reg site pe lista de cuvinte care este anexa lucr rii noastre). Kutrzeba (3). existen a unor m n stiri moldovene ti foarte vechi. Termenul polon. materializat în sute de campanii militare. ³Ortodoksyjny´ (4). Este semnificativ faptul. Documentele publicate de c tre Al. c în limba polon . ar tând c în Moldova locuiau împreun greci. Exist o tenta ie polon a ³R s ritului´ (Wschód). ru i polonezi. ru i din Moldova. Denumirile de ³ ara Moldavei´ i ³Muntenia´ sunt cuprinse în titlul lucr rii.

polon i rus . ei în i i numindu-se Români´ (14). implicit. Exist . nu se g se te pe nici o hart geografic cuprinzând spa iul indicat. f râmi at de noii etnografi în câteva denumiri locale. 130. în urma c reia Tetraevangheliarul este recuperat (10). Mai întâi. Acest popor nume te p mântul pe care-l populeaz ara Româneasc ( ara Românilor). Un alt document relateaz urm toarele evenimente care au avut în Moldova: venirea lui Timu Chmelnicki cu cazacii în Moldova în 1653. Boczka Kossowici. indirect. . 130. Istoria rela iilor moldo-polone ofer informa ii noi referitoare la cultura român veche. o continuitate a limbii i a locuirii în spa iul moldovean. Dzorman Mihailovitz de Berlad (Bârlad) (9). a str inului). Documentul demonstreaz . Kutuzov) (13). 1. tr ie te o mas compact a unui popor a c rui denumire originar . luarea Tetraevangheliarului de la Humor de c tre cazaci. 1977. Pe de alt parte. Miron Costin. p. a identit ii culturale) este mijlocit de clarificarea imaginii celuilalt (a Rusiei. existen a unor nume i a ez ri moldovene ti în secolul al XVII-lea. Evenimentele se încheie cu lupta dintre partida Gheorghe tefan ± Gheorghe Racokzi i Timu Chmelnicki. Istoria literaturii române de la origini pân la 1830. Istoria Principatelor Române ara Româneasc i Moldova scris de Spiridon Nicolaevici Palauzov în 1859 (12) are o dubl însemn tate.Czulowicz de Romanskie (Roman). scrierile ruse prezint importante dovezi cu privire la continuitatea românilor. Existen a unor termeni comuni în limbile român i rus a fost demonstrat i reluat în diferite lucr ri. cf. ³În spa iul dintre cursurile apelor Tisa i Nistru. Ca i documentele polone. Suvorov. În lista de cuvinte pe care am oferit-o ne-am limitat la termenii moderni din limbile român . la latinitatea limbii i a poporului român. cunoa terea de sine (a românilor. eliberarea de c tre Chmelnicki a doamnei lui Vasile Lupu. Ca i în literatura actual referitoare la globalizare. Cercetarea realizat asupra rela iilor româno-ruse din punctul de vedere al imagologiei i al istoriei mentalit ilor (11) reprezint o noutate. Ele nu trebuie s fi ignorate de c tre un istoric având con tiin a meseriei sale. Bucure ti. 2. i de natur exclusiv religioas . având în nord Alpii Carpatini i împrejmuindu-se în partea de sud pe Câmpia Dun rii i litoralul nord-vestic al M rii Negre. Ibidem. cu privire la documentarea modernit ii limbii ruse (ideea dup care influen a limbii ruse asupra limbii române este foarte veche. cu privire la r pirile de teritoriu moldovean care au avut loc între 1774-1776 i 1806-1812 (r zboaiele ruso-turce au f cut celebri generali ru i ca Rumijan ev. trebuind s fie dep it ). Alexandru Piru. Potemkin. care era închis în m n stirea de la Humor. p.

Historiae Polonicae. tefan Kutrzeba. Wiedza Powszechna. P. ibidem. p. ibidem. V. I. Biserici i m n stiri vechi din Moldova (pân la mijlocul secolului al XV-lea). 10. coord. Capro u. p. Profesor: Corneliu Panaite . N. Panaitescu. 1987.. Interpret ri române ti. 122. Handel Polski ze wschódem w Wiekach rednych (Comer ul oriental al Poloniei în Evul Mediu). Czolowski. 83-84. p. Cf. 1903. Editura Meridiane. 13. ibidem. ibidem. 11. Ibidem. Cuza´. Leipzig. 94. S ownik minimum rumu sko-polski i polsko-rumu ski. op. 724-725. Cf.P. p. Ia i. p. Gh. 721-729. Alexandru Andronic. Cf. Cf. 14. 8. p. 1122-1124.3. p. Studii de istorie economic i social . Cf. Panaitescu. note i comentarii de tefan S. Jan D ugosz. p. 85. Grigora . 1971. cit. 194. Buzatu. Bucure ti. col. 48. 97. Cristian. Zdzis aw Skar y ski. P. 1975. Bucure ti. Românii în istoria universal . cf. Editura Enciclopedic . Cf. postfa . I. II. 1994. p. Cracovia.P. Warszawa. Însemn ri despre istoria românilor într-o sintez ap rut în limba rus în 1859. Editura ³Al. 9. Gorovei i Maria Magdalena Székely. 5. 15-26. Agrigoroaie. Cf. 7. I. I. p. 1711. 4. 6. cf. 722. Al. 12. p.

germana. Trasaturi generale 2. substratul daco-moisian c. limba latina b. influenta turca f. Influenta limbii latine asupra lexicului crestin roman. influenta araba e. franceza. influenta greaca g. Documente referitoare la influenta culturilor slava asupra limbii romane . substratul slav d. rusa) III.Identitate cultural Cuprins i globalizare I. Originea si evolutia limbii romane 1. Identitate culturala si globalizare II. influente moderne (latina savanta. influente lingvistice a. engleza. Dialectele limbii romane 3. Graiurile limbii romane 4. Expresii latinesti folosite in contextul actual IV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful