Identitate cultural

i globalizare

³Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o hart mental ,un spa iu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice i ideologice.´ (William Walace)

Realitatea este diferit . Ea reflect nu numai faptul c , din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (în majoritate) ca manifestare a ethosului na ional, ci i faptul practic c limba i cultura majorit ii îi asigur acesteia un ascendent în raport cu celelalte identit i etno-culturale. Aceast diferen este ast zi echilibrat de o alt component a dreptului interna ional, prin care au fost codificate drepturile minorit ilor na ionale i protec ia identit ilor culturale minoritare. Prin urmare, inferioritatea numeric nu confer automat statutul de ³minoritate na ional ´, subiect al sistemului interna ional de protec ie: ³minoritatea´ mai trebuie s fie nedominant . Statele unde principiul nondiscrimin rii este aplicat consecvent al turi de alte instrumente de protec ie a minorit ilor na ionale au reu it s realizeze între norma de drept i realitatea practic a ascenden ei culturii majorit ii. Frontierele statelor na ionale actuale ³decupeaz ´ un teritoriu prin care, pe de o parte, se determin o anumit majoritate na ional i anumite minorit i. Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamental . Dac suveranitatea statelor na ionale nu va mai ³administra´ drepturile i libert ile individuale (incluzând statutul cet eniei europene i principiul egalit ii între cet eni, acestea intrând sub competen a federal ), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinc ii etno ± culturale. Popoarele în sensul lor ini ial de comunit i etno-culturale, nu vor mai fi separate în majorit i i minorit i prin frontiere. Desigur, comunit ile multiculturale ale Europei Federale î i vor administra via a conform competen elor specifice. Astfel, conceptul de ³minoritate na ional ´ î i va pierde relevan a. Se poate imagina i altfel. O Europ federal ar fi o Europ a minorit ilor etnice ± fiind obligat dar i apt s construiasc un model de convie uire multicultural (multi ± identitar ). În cadrul federa iei, statele trebuie s aib siguran a (confortul) recunoa terii identit ii i intereselor fire ti. Europa poate fi privit ca un spa iu de fermenta ie multicultural în care se manifest cel mai pregnant voca ia echilibr rii i concilierii dilemelor i conflictelor între individualism i comunitarism, între spiritul analitic i cel sintetic, între universalism i particularism.

Dreptatea f r putere nu ar fi de fapt. b. M numesc Zl vog Maria i reprezint echipa afirmatoare. ± î i asum idealul de a ini ia construc ia viitoarei civiliza ii umane. Negator 1: Bun ziua! M numesc Iordache Andreea i reprezint echipa negatoare. sau importan a ³Diplomei cavalerilor ioani i´ pentru istoria românilor. în m sur s aduc prosperitate i s duc la dispari ia conflictelor. Vrem s demonstr m c globalizarea are preponderent efecte pozitive. Globalizarea creeaz o civiliza ie a pie ei globale în care puterea. puterea de a f uri legile i de a urm ri respectarea lor apar ine elitelor sociale i nu maselor. producând prosperitatea global . ³for a´ i ³dreptul´ nu pot fi separate. Accept m modul cum a definit F. bog ia i democra ia liberal sunt r spândite pe întreg globul. arbitru al conflictelor interna ionale) este un rezultat al evenimentelor petrecute în decursul celui de-al doilea r zboi mondial (atunci apare împ r irea în ³State Mari´ i ³State mici´. ± cu respira ie spiritual comun . Globalizarea este o for a progresului. V mul umesc pentru aten ie ! Dau cuvântul echipei negatoare. in s salut publicul care particip la aceast dezbatere. Situa ia Statelor Unite din prezent (for politic dominant . Îmi permit s sus in c locul ³statelor mici ³ în istorie este la fel de important ca i cel al ³Statelor mari´. ± furnizoare de echilibru intelectual i punte de comunicare între actorii unei lumi postglobalizate. c. Profesor Doina Sterpu Dezbatere ³Karl Popper´ Mo iune 1: Înainte de orice. precum i no iunea de ³echilibru de puteri´). dreptate. Furuyama ³globalizarea´: r spândirea modelului economic i politic capitalist în întreaga lume. În orice societate. Globalizarea instituie comer ul liber i mobilitatea capitalului. ± formeaz sentimentul de identitate european / cultural . pe documente (este cunoscut tradi ia ³desc lecatului´ în rile Române. Drepturile rilor mici se întemeiaz pe tradi ii istorice. Norma de drept are i un caracter constrâng tor. M refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: ³locul românilor în istoria universal ´.Uniunea European : ± spa iu de fermenta ie multicultural . Argumentele noastre sunt urm toarele: a. O societate ar trebui s urm reasc instituirea unui echilibru între putere i dreptate. .

V mul umesc! Dau cuvântul echipei afirmatoare. reprezint cel mai dezvoltat model de stat ap rut în istorie. care este ocupat de trupe str ine. superioar statului teocratic islamic. Aceasta arat c globalizarea (în eleas ca aplicare a unui model func ional) are preponderent efecte pozitive. A2: Nu crezi c . s î i dezvolte propria identitate cultural . ci. Inten ia mea este cea de a relua argumentul potrivit c ruia globalizarea aduce prosperitate. cunosc prosperitatea economic . care consider c . M refer la Ungaria. Ei î i vor pune urm toarele întreb ri: cum au tr it ei evenimentele. prefaceri culturale). Al doilea argument ar fi acela c democra ia liberal de tip occidental. i anume a Germaniei naziste ? N2: R spunsul meu este c România a fost obligat s participe la r zboi al turi de Germania i împotriva Rusiei. Pe scurt. l-a cita pe Jose de Broucker. catastrofe naturale. Democra ia occidental este. . cât i statelor mari. A2: tii c România a fost de partea unui stat dominant. de i au o via scurt în raport cu marile evenimente ale istoriei. cum s-au descurcat. Polonia. ele nu ar mai fi deloc state mici ? N2: Nu am sus inut acest lucru. o ar care nu poate s decid jocul evenimentelor. de i foste comuniste. A2: Mul umesc. Cehia. Argumentul meu este bazat pe un exemplu: rile care.Ca argument prin citat. oamenii traverseaz de-a lungul existen ei momente istorice importante (r zboaie. în egal m sur ³statelor mici (ex. evenimente politice i culturale. Chestionare ± încruci at afirmatoare: A2: Ai afirmat c România avea un statut de ³stat mic´ în cel de-al doilea r zboi mondial. iar resentimentele fa de globalizare fac posibil s r cia. Serbia în timpul r zboiului din Iugoslavia). ce-au sim it. Ai putea s define ti no iunea de ³stat mic´ ? N2: ³Stat mic´ se refer la orice ar care nu exercit o domina ie asupra altor state. au preluat modelul economic occidental. R spândirea democra iei occidentale este preferabil fa de r spândirea teocra iei islamice.: România i Polonia în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. de i imperfect . incontestabil. dac statele mici ar fi egale cu statele mari. Afirmator 2: Bun ziua ! M numesc Brudaru Adrian i reprezint echipa afirmatoare. Egalitatea în drepturi îng duie atât statelor mici. ce e de înv at din aceste experien e ? Istoria nu apar ine numai marilor actori ai globaliz rii (³statelor puternice´). care este declarat învins sau care este obligat s pl teasc datorii de r zboi.

Oricum. având ca scop argumentarea. Profesori: Corneliu Panaite. Dreptatea nu presupune atât putere. dar aceasta nu înseamn c democra ia i dreptatea nu sunt posibile. M-a referi aici la Turcia i China. adoptarea modelului-capitalist este inevitabil . Au existat istorici i sociologi americani care au criticat interven iile Statelor Unite în Iugoslavia sau în Irak. Mai apoi. Na ionalismul i r zboaiele nu vor disp rea niciodat . care. Statele Unite nu pot avea o domina ie nelimitat . consider c ³statele mari´ i ³statele mici´ nu pot fi egale. Dup cum a spus i Montespuieu: ³Puterea absolut corupe în mod absolut´. nu de statele mici. A spune c raportul dintre ³Globalizare´ i ³Identitate cultural ´ este cel dintre întreg i parte i ascult de o logic specific . Cristina Paidos . l-a cita pe Samuel Huntington. ³libertate a opiniei´. arat c orice stat dezvoltat va cunoa te i dec derea. ci doar s ar t m c acesta nu poate fi în eleas f r globalizare. Afirmator 3: Consider c echipa noastr ar trebui s câ tige. i renun ând la politicile de for . Insist pe no iunile de ³societate civil ´. violen e i r zboaie (vezi Hamlet de W. un actor ³important´ al globaliz rii. Am convingerea c r spândirea modelului economic capitalist în lumea întreag nu este posibil . iar evolu ia monedei ³euro´ comparativ cu ³dolarul´ este semnificativ . în lucrarea ³ ocul civiliza iilor´. f r a deveni o teocra ie. Negatorul 2 nu a f cut decât s resping argumentele noastre. Pacea nu poate fi men inut decât de c tre o putere.Shakespeare). ³Financial times´ arat c economia american este cuprins de recesiune. Negator 3: Mul umesc pentru cuvântul acordat! Felicit atât pe afirmatori cât i pe negatori pentru efortul depus. Dreptul interna ional nu poate fi instituit de c tre statele mari. ³nesupunere civic ´. Noi nu vrem s neg m identitatea cultural . Bun ziua! M numesc Fanaragiu Alina i reprezint echipa negatoare. Istoria omenirii este un lan de crime. cât în elepciune i respect fa de ³identitatea cultural ´ a celuilalt.Negator 2. Nu putem fi siguri c un anumit tip de stat se poate transpune în condi ii de reu it în realitate. ar tând c adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat întotdeauna un succes. Privitor la ³chestionarea încruci at ´. dar nu a construit argumente de sine st t toare. Superputerile nu î i pot men ine locul lor decât adoptând m suri democratice. Exist o lupt pentru întâietate. Excluderea ³statelor mici´ de pe tabla de ah a istoriei nu poate avea decât efecte negative. Mai întâi a vrea s fac o ³respingere´.

mai ales dup cucerirea Daciei de c tre romani. Pentru limba român . Latina popular adus în Dacia i Moesia de armata. Limba român actual cunoa te un amplu proces de prefaceri pe o durat de aproape dou mii de ani. Cercet torii români sus in. franceza. 105 ± 106. Conceptul de limb român poate fi definit în dou feluri: limba român actual (dacoromâna) i limba român istoric (str româna). Când s-au acumulat multe modific ri (fonetice. dintre care unele au devenit limbi na ionale fac parte: italiana. . În genere. precum: catalana (în Spania). sarda (în insula Sardinia ± Italia). Zub) Tr s turi generale Poporul român i limba român s-au format pe teritoriul vechii Dacii. Limbile romanice nu continu direct limba clasic . ci latina popular (având. limba român era deja format . În timp. administra ia. traca sau traco-daca. în primele secole ale mileniului întâi dup Hristos. c în jurul secolului VII. s-au propus mai multe date: formarea limbii române ar fi durat pân în secolele VI-VII. spaniola. s-a vorbit de o limb nou . În urma unei perioade îndelungate de coexisten i de bilingvism. astfel încât varianta de origine s nu mai poat fi în eleas de vorbitori. portugheza. În timp. limba b tina ilor transmi ând limbii înving toare unele elemente din structura lor. româna. coloni tii. cu deosebire de natur lexical . gramaticale. negustorii i c rturarii Imperiului Roman s-au întâlnit în aceste teritorii cu limba b tina ilor. ca orice varietate oral . se admite c procesul de constituirea a limbilor romanice s-a încheiat în secolul al IX-lea. Meyer ± Lubke). VIII-IX. în urma celor dou r zboaie decisive din perioada 101 ± 102. dialectele retoromane (în Elve ia) sau dalmata (limb care a disp rut). Din familia limbilor romanice.Originea i dezvoltarea limbii române ÄLimba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor´ (Al. iar altele au r mas limbi regionale. Acest proces s-a încheiat în jurul anului 600 (dup W. Transformarea dialectal se produce în toate provinciile supuse Romei. locuitorii vor vorbi o latin dialectal . cu argumente lingvistice. limbile se modific . dialectele se transform în limbi romanice pe toat întinderea Romaniei. Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice. lexicale). prin convie uirea dintre daci i romani. particularit i fa de limba scris ).

în Nordul M rii Adriatice). vecinii no tri numindu-i vlahi. istroromâna (vorbit în Peninsula Istria. . vorbit în rile balcanice: Grecia. mu chiu. meglenoromâna (vorbit de românii din Câmpia Meglen. iar cele trei inele (ipostaze) sus-dun rene sunt aromâna (macedoromâna. culegi furtun . unele republici din fosta Iugoslavie). Bulgaria. Albania. furtun adun¶i. To i românii din nordul i din sudul Dun rii se simt români. deoarece istroromânii î i zic rumeri. iar aromânii .Dialectele limbii române De re inut este faptul c toate evolu iile importante de la latin spre român caracterizeaz toate ipostazele str românei: nucleul central este dacoromâna. Se-alvd ca Arbines.Piatra care se rostogole te nu prinde aca . arm nu. Se laud ca un Arb na . Aromânc din Dobrogea Românc din Meglen Texte aromâne Proverbe Armânlu nu chiare Arbineslu-i frate cu al vdarea. Aromânul nu piere. Cheatra e si-arucutea te muscl¶u nu.ar(u)mânu. Vimtu seamin¶i. la nord de Salonic). pe malul Vardarului. Dac semeni vânt. Arb na ul (Albanezul) e frate cu lauda de sine.

. fiindc voia s -i ie pentru mare nevoie. degetul cel mare a spus odat : ÄAi s dejun m!´ Cel de lâng el a întrebat: ÄCu ce?´ Mijlociul a zis: ÄCu ce-au dat Domnul!´ Cele patru dialecte au tr s turi gramaticale i lexicale asem n toare. croat . albanez .Text istroromân S racul cu vecinul ho (fragment) ÄUn siromah dob ndit-a din lot. ..´ p zeasc . turc .. dar i destule diferen e. tristo Un s rac a câ tigat din vânat. s -i ire za mare potribe. macedonean . Dialectele din sudul Dun rii au fost influen ate de contactul cu limbile greac . trei sute fiurini i dus l -a pre sufit hrani.´ Texte meglenite Un joc (fragment) ÄPulicaru zeist zis-au vrin ora: Ai s ruciom! Lantu di pan di iel¶ ntribat-au: Cu i? Mijlucanu zis-au: Cu i dat-au Domnu´.. italian . bulgar . ke-l¶va de fiorini i i-a dus în pod.

. d¶e cân o fo¶Cozacii p¶aici. tocm¶atunci a f cut Giagârtu i bis rica. Cri ana. cri ean. Or ven¶it acas cu bur¶e i î i-or pus s fearb . am dobândit un fecior i când era fecioru meu d doi ani. Apoi avea n¶i te bond¶e.. Atun a. Ceea ce merit s re inem este c locuitorii români care locuiesc în provinciile numite cândva: Muntenia. Prim var . Apoi odat o zin¶it c l re î ceia cozaci în sat. La doi ani. s¶or dus la p dur¶e s cul¶eag bur¶e i. Doamn¶e.´ (Din Candrea. tare gre os jib p ntu halubele cele cu bond¶e negre. Graiul muntenesc Text din Teleorman ÄBis rica noastr a fost f cut d Giagârtu ± era maiur ± i s vez Ãmneata cum. parcâ-n¶luasâ min îli. Moldova. maramure ean. c î p cal avea i agiungea pân p coad .. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul moldovenesc Text tecucean Ä i sâ hii.. m rog dun itale? Iaca µntâmplaria! Dumniz u ori ini mai tii i p cat a dat pisti capu n¶eu! Ni i nu. i-or l p dat nafar ¶n-col. Oamen¶ii d¶intâi o fugit t la p dure ¶apoi s¶o¶ntors înapoi.Graiurile limbii române Important este faptul c dacoromâna cunoa te cinci graiuri: muntenesc (st la baza form rii limbii române literare).. dar bur¶e ii n¶or m i fert. M i. î or fost tar¶e s raci. în lib rtate i am venit pe la Stavre ti i m¶am însurat atunci. Banat. Eu eram b iat..´ (Din T. b n ean. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul din Maramure Cozacii ÄAmu or si cinci ai. Am s erat ieu din copchil rii î n¶am p ît ca¶n zâua a ee.´ (Dup G... Papahagi ± Graiul Maramure ului) Graiul b n ean Poveste ÄO fost odat un mo ¶o bab .ghini în g nd.´ (Din Candrea. moldovenesc. Weigand ± Dritter lahresbericht) . Maramure se în eleg perfect.

tipurile de adjective. st pânirea str in . Sunt de origine latin : p r ile corpului omenesc (cap ± caput). numeralele de la 1 la 10. fiin e umane (b rbat ± barbatus). începând din 1812. . con tiin a apartenen ei lor la spa iul etnospiritual românesc nu va fi în bu it niciodat . De i istoria popula iei care locuie te în spa iul dintre Prut i Nistru a cunoscut. pronumele personal. principalele conjunc ii i prepozi ii. no iuni legate de universul material al omului (cas ± casa). deoarece are structura gramatical i fondul principal lexical de origine latin . româna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului. în valuri succesive.Pretinsa limb moldoveneasc nu este de fapt decât româna literar scris cu un alfabet rusesc u or modificat. În structura gramatical . Influen e lingvistice a) Limba latin Limba român ± Äplaneta Saturn a galaxiei romanice´ (Matilda CaragiuMario eanu) ± este o limb de origine latin . clasele de conjugare ale verbelor. elemente cosmice (soare ± solem). moduri i timpuri. no iuni importante (a face ± facere).

sanctificetur nomen tuum. în cursul secolelor. maghiar . b) Substratul daco-moesian Dezvoltate în condi ii diferite. care e ti în ceruri. preiau permanent cuvinte. que votre nom soit sanctifie. cât i impunerea mai rapid a unor inova ii din vorbire. que estas en los cielos. . Izolarea i caracterul popular au favorizat ± în compara ie cu evolu ia celorlalte limbi romanice ± atât p strarea unor elemente arhaice. Recuperarea fondului cultural latin se va produce masiv de abia în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. s analiz m câte un scurt fragment biblic: ÄPater noster. înconjura i de popoare care vorbeau limbi din alte familii (limbi slave. venga a nos el tu reino. vorbit . italiana spaniola etc. româna se dezvolt în afara acestei influen e. limbi turcice) i având o confesiune (ortodox ) care nu utiliza latina în biseric . qui es în caelis. sicut in caelo. sfin easc -se numele t u. qui etes aux cieux. hagare tu voluntad asi en la tierra como en el cielo´ (italiana) ÄNotre pere. a a i pe p mânt´ (româna). sanctificado sea el tu nombre. Româna a r mas prea mult timp o limb popular .Pentru a în elege cât de vizibil sunt asem n rile limbilor romanice surori. limbile romanice au suferit influen a substratului (a limbii vorbite de popula iile cucerite de romani) i a altor limbi cu care popula ia roman sau romanizat a venit în contact. et in terra´ (latina) ÄPadre nuestro. În vreme ce franceza. structuri sintactice i modele stilistice din latina medieval . fiat voluntas tua. que votre regne vienne. precum în cer. latina casa camisia campus cohort homo tempus calidus româna cas c ma câmp curte om timp cald italiana casa camisa campo corte uomo tempo caldo spaniola casa camisa campo corte hombre tiempo caldo portugheza casa camisa campo corte homona tempo caldo franceza chez chemise champ cour homme temps chaud Începând din secolul al X-lea. vorbitorii de român nu au mult vreme contact cu celelalte limbi romanice i pierd mai ales leg tura cultural cu reperul latinei culte. vie împ r ia ta. adveniat regnum tuum. fac -se voia ta. que votre volonte soit faite sur la terre comme au ciel´ (franceza) ÄTat l nostru.

Vocabularul autohton al limbii române. Brâncu ) Motru Mure Olt Prut Tisa Onomastic dacic Baciu Balt Bârsan Bârzu Brad Bucur Buzatu Ciuc Curp n Goga Scrumeda Zar . la care se adaug i transmiterea unor sensuri speciale i a unor construc ii gramaticale). substratul îl constituie limba daco-ge ilor. Grigore Brâncu sus ine existen a a 88 de cuvinte autohtone sigure. Gr. printre care noteaz : abur balt c ciul fluier ghiuj gu m gar mugur pup z scrum ap zgard argea barz c tun gard grap jum tate m gur murg ra sâmbure vatr baci basc copac gata gresie mal m rar n pârc rânz strugure vatr balaur a bucura copil ghimpe groap mare mânz noian sarb d strung viezure baleg bucurie druete ghionoaie grumaz maz re mo pârâu a sc p ra opârl zar Toponime dacice Arge Bârsei Bucegi Bucure ti Buz u Carpa i Ciuca Ia i (Ovidiu Drâmba.În cazul limbii române. Elemente dacice În lucrarea sa. din familia limbilor trace (indoeuropene): aceasta nu a fost consemnat în scris i pare oricum a nu fi l sat multe urme (circa 100-150 de cuvinte.

ulterior. timp de mai multe secole. al VII-lea ± al XII-lea) i derivatele lor. Individualitatea limbii române este confirmat i de existen a substratului slav. în genere prin intermediul slav. prin slavon . numit alfabetul chirilic. c reia. dar i pe cale cult . când p trund din sud. în secolul al VI-lea.. chiar anterioare form rii limbii române. Nou-veni i în Moldova i Muntenia. multe datând dup sec. îi transmit anumite caracteristici. a ezate din secolul al VII-lea în estul Europei i convie uind cu popula ia romanizat . care era limba bisericeasc i a cancelariei în rile române. reprezint în jur de 20% din vocabularul limbii române. slavii înva limba daco-romanilor. IX. Slavona bisericeasc a fost acceptat de Constantinopol ca limb liturgic (al turi de greac i latin ) i a primit în secolul al IX-lea un alfabet. au intrat în român unele cuvinte din greaca medie (bizantin ). .Latina dun rean a primit o serie de influen e din greac . Circa 1470 de elemente slave vechi (sec. c) Substratul slav Influen a slav s-a exercitat pe cale popular ± prin contacte cu popula ii slave.

Ärâul repede´ Camena ± Äpiatr ´ Dâmbovi a ± Ärâul cu stejari´ Târgovi te ± Älocul târgului´ Zlatna ± Älocul cu aur´ Dan ± Äd ruitul´ Radu ± Äveselul´ Pârvu ± Äcel dintâi´ Bogdan (sinonimul numelui grecesc Theodor) ± Ädarul lui Dumnezeu´ Vla ca ± Ä ara vlahilor´ Vl sia ±Äcodrul românilor´. soarelui i lunii i au introdus un nou sistem de m surare a timpului. medicina arab era capabil de opera ii complexe. au dezvoltat geometria i au creat algebra. chimi tii au distilat alcoolul i au produs siropuri i elixiruri. interesul lor pentru cinci domenii: matematica. geografia i medicina. Matematicienii arabi au adoptat cifra zero i cifrele indiene (cunoscute ast zi ca Äcifre arabe´). Astrologii arabi au f cut observa ii asupra stelelor. tiin ele naturale. Influen a arab este reflectat i în limbajul specific al diferitelor tiin e sau în vorbirea cotidian . Al i termeni slavi: plug precupe ov z maslu secer bivol jude stare târg coco cneaz utrenie vam gâsc a blagoslovi vecernie d) Influen a arab Arabii. dar luaser contact i cu cultura indian i chinez . astrologia.Slavii traduc multe cuvinte daco-romane în limba lor: Bistri a . geografii au realizat cele mai bune h r i ale timpului. . ce mo teniser cultura greac i roman . începând cu secolul VIII. au transmis Europei.

numit neogreac (secolele XVI ± XIX).Cuvinte arabe din vocabularul românesc: alcov algoritm asasin baldachin capora fanfar l ut marochin rie sofa tambur zenit alcool almanah azimut cablu caravan fes l mâie muselin al tarif zero alchimie amiral azur cafea cifr hazard magazin papagal erbet turban zar algebr arsenal bazar camfor chitar iasomie marc sirop talisman zah r e)Influen a turc Influen a turc a început s se manifeste asupra limbii române prin secolul al XVI-lea. tot dup partea lor final . În timpul epocii fanariote (1711 ± 1821). în: aerisi agonisi chivernisi hiritisi (a felicita) tacticos nevricos economicos (iconomicos) molipsi plictisi sinchisi zaharisi . s-a exercitat asupra limbii române influen a greceasc . limba român s-a îmbog it în primul rând pe plan strict lexical i. de exemplu. în al doilea rând. fie caracter oficial. apoi. E vorba mai întâi de influen a greac bizantin (secolele VII ± XV) i. în: politicos politicos simandicos sau Ä ± isi´. dup ce ara Româneasc i Moldova au devenit vasale Imperiului Otoman. uneori. în domeniul form rii cuvintelor prin procedeul deriv rii cu sufixe. Ä ± icos´. i cele grece ti se pot recunoa te. de influen a greac modern . Cuvintele împrumutate din turc au avut fie caracter popular. f) Influen a greac Paralel cu influen a turc . Asemenea împrumuturilor de origine turc .

Aceste neologisme trebuie deosebite cu grij de cuvintele pe care le-am mo tenit din aceea i limb i care (datorit vechimii lor foarte mari) au evoluat mult din punct de vedere fonetic i chiar semantic. . g) Influen e moderne exercitate asupra lexicului românesc y Latina savant Vizeaz activitatea cronicarilor no tri. italiana (sec. Astfel. în secolul al XIXlea. i a dat Äclar´. Äa. La constituirea vocabularului neologic românesc au contribuit destul de multe limbi: latina savant (gra ie. iar a doua oar a fost împrumutat ca neologism. iar. Äclarus´ a fost o dat mo tenit i a devenit Ächiar´. rus i neogreac .i da ifose´ etc. în special. XVII ± XVIII). germana ( vabii i sa ii care s-au stabilit în Ardeal). pe de o parte. Vocabularul limbii române s-a îmbog it cu un num r apreciabil de neologisme luate direct din latin pe cale livresc . în func ie de caracterul lor cult: diat (testament) rig plastograf efor epitrop partid caligrafie tipografie catagrafie sau popular i familiar: taifas ifos(e) fandosi sindrofie lefter Câteva Äneogrecisme´ r mase în limb se folosesc numai în expresii mai mult ori mai pu in cunoscute: Äa da cu tifla´. pe de alt parte. în func ie de domeniul în care s-au folosit. Un num r relativ mic de termeni neologici au p truns în române te înc din secolului al XVII-lea i al XVIII-lea prin intermediul limbilor polon . a reprezentan ilor Äcurentului latinist´. Procesul de modernizare i de îmbog ire masiv a lexicului românesc a început în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i în primele decenii ale secolului al XIX-lea. corifeilor Ä colii Ardelene´).Elemente de origine neogreac pot fi clasificate. a corifeilor Ä colii Ardelene´. a fi (a se afla) la ananghie´.

fotbal. intermezzo. liter . tec r. ut. val . ambigen. drosel. upercut volei etc. presing. gol. omite. scor. dribling. tenor. in . rol . rege. bomfaier. outsider. oper (muzical ). y Germana Termeni tehnico. mandolin . golf. sportsman. y Engleza Prin intermediul limbii franceze: dancing. fasung. satisface. ofsaid. dribla. bariton. crescendo. traduce. smoching. tenis. testimoniu.Alte astfel de dublete etimologice numim: frupt ± fruct b ic ± vezic femeie ± familie b trân ± veteran arin (nisip) ± aren Alte neologisme care se explic exclusiv prin latin : adagiu. partitur . elibera. insul . flautist. solo. pianissimo. set. val . trio. duz . fini . andante. cantabil. vivace etc. bowling. tumultuoso. colocviu. biblie.tiin ifici: bli . borma in . tezaur. Termeni sportivi: aut. premiu. rugbi. allegro. cabalin. spicher etc. handicap. electrocar. pictur . alto. ring. graif r. picup. duet. scherzo. dormitor. allegretto. hen . aproba. grazioso. pictor. bridge. foraiber. matri . alt r. gater. dormita. cocs. baschet. polo. dirttrank. wolfram etc. adnota. flaut. suporter. chitar . fabul . boiler. piano. ghem. . diesel. fault. uzufruct etc. aib . electrobuz. solfegiu. start. vibrando. moderato. skeet. cnocaut. pauperitate. prob . meci. base-ball. y Franceza eau de toilette chateau d¶eau champ de bataille diabete sucre douche ecossaise racine carree ap de toalet castel de ap câmp de b taie diabet zaharat du sco ian r d cin p trat y Italiana Termeni muzicali: adagio.

iar mul i tineri români înst ri i merg s studieze la Paris ori se . Profesori: Livia Ciuperc . militari. prin intermediul fanario ilor i al ru ilor. administrativi. fotocamer . care nu implic decât adoptarea unui sens nou ori copierea unei Ästructuri´ lexicale sau frazeologice. ele au fost perfect i rapid asimilate de limba român . fotoaparat. Împrumuturile de cuvinte sunt mai pu in numeroase decât calcurile lingvistice. economici. Când neologismele ruse ti con ineau r d cin sau alte elemente formative de origine latin . aproape exclusiv pe cale scris . agrotehnic . s-a spus la noi exclusiv satelit artificial. spre exemplu: activist cursant doctorantur instructaj revizionism transfocator agregat defectologie economism magistral prospect ultraimperialism aspirantur dezinforma ie empiriocriticism mecanizator suprematism centrism dezinformare exponat procuratur textolog combinat dezinsec ie gazoanalizator radiofica ie textologie Cuvinte compuse împrumutate din limba rus : agrobiologie. la început.i vocabularul în toate domeniile vie ii materiale i spirituale. modernizându. inginer-mecanic. în felul acesta. medicali i tiin ifici.y Rusa Influen a limbii ruse s-a manifestat asupra limbii române. care p rea îns prea str in de limba noastr (Th. filozofici. i anume prin intermediul traducerilor. adeseori. când încep s soseasc în România unii emigran i francezi. devenind. agrometeorologie. o etimologie multipl (inclusive fran uzeasc ). fotoreporter. româna s-a îmbog it cu câteva mii de cuvinte. inginer-economist. dup 23 august 1944. Doina Sterpu Cea mai puternic dintre toate influen ele moderne exercitate asupra limbii noastre r mâne. juridici. un termen interna ional. Atest rile arat c . Se poate spune c termenii no tri politico-sociali. Hristea). hidroagregat. general-maior etc. Manifestat la început. Iat . sânt în marea lor majoritate de origine francez ori au. influen a francez . indiscutabil. adic în secolul al XVIII-lea. influen a francez devine direct în primele decenii ale secolului al XIX-lea. preferându-se o combina ie de dou neologisme latine ti unui singur element lexical. Chiar i un cuvânt cum este sputnik nu s-a impus în român decât dup ce a p truns în alte limbi europene. Gra ie ei. agrozootehnic .

denumite ³sintagme stabile´. care pot fi g site în dic ionarele române ti i fran uze ti. cele mai multe unit i frazeologice sânt de provenien francez . care se ocup cu studiul îmbin rilor constante de cuvinte. se poate spune c . Datorit acestor condi ii. în aceast privin . F r nici o exagerare. Unele condi ii. Pe lâng numeroasele traduceri care s-au f cut din francez . influen a francez s-a putut manifesta din plin asupra limbii române atât în domeniul vocabularului. adic traduceri literale dup unit i frazeologice fran uze ti care au o structur identic ori foarte asem n toare. château d¶eau) . în primul rând. figurând deci ca echivalente reale ori poten iale ale unor cuvinte. eau de toilette) ± castel de ap (dup frc. Dintre acestea pot fi citate: ± artist liric ± bal mascat ± calcul renal ± cordon ombilical ± cordon sanitar ± critic literar ± dans macabru ± director general ± decret guvernamental ± for motrice ± jurnal de bord ± metabolism bazal ± monolog interior ± parez intestinal ± plac turnant ± petrol lampant ± tonus muscular etc Alte frazeologisme române ti moderne constituie calcuri. Exemple: ± ap de toalet (dup frc.familiarizeaz cu limba i cultura francez chiar în ara noastr . printre altele i introducerea limbii franceze ca limb obligatorie. când domnitorul Alexandru Ipsilanti a reorganizat înv mântul din ara Româneasc dup model francez. dar nimeni nu a întocmit un inventar complet ori m car cvasiexhaustiv al acestora. economic i mai ales cultural care au existat aproape f r întrerupere între Fran a i ara noastr . rela iile de ordin politic. în româna modern . cât i al frazeologiei. Unele din aceste unit i frazeologice sunt împrumuturi directe. ceea ce a determinat amploarea influen ei de care ne ocup m aici au fost. au fost create înc din anul 1775. ceea ce a însemnat.

matière grise) ± piatr unghiular (dup frc. falaise ± fular < frc. iar aspectul lor graphic s-a impus. hypothèse de travail) ± materie cenu ie (dup frc. începând cu structural or morfo-sintactic i terminând cu particularit ile de ordin semantic sau apartenen a la anumite domenii de activitate. Majoritatea împrumuturilor lexicale de origine francez au p truns în limba român pe calea scris . i numeroase cazuri când pronun area din francez s-a men inut în limba român . foulard ± antet < frc. Toate aceste calcuri pot fi clasate dup diverse cirterii. douche écossaise) ± focar de infec ie (dup frc. foyer d¶infection) ± ipotez de lucru (dup frc. se donner en spectacle) ± a face act de prezen (dup frc. Cât prive te împrumuturile lexicale propriu-zise (singurele care au fost mai mult studiate).± câmp de b taie (dup frc. pension . adeseori. ceea ce a dus la apari ia unor forme duble nediferen iate semantic: ± santim i centim < frc.etc. Exist . pierre angulaire) ± r d cin p trat (dup frc. în pronun area româneasc literar . tour d¶ivoire) ± a pierde din vedere (dup frc. etc. Numai a a se explic faptul c noi rostim : ± automobil (nu otomobil ) ± bacalaureat ± certificat ± convoi ± mercerie ± pension ± sergent ± septicemie etc. champ de bataille) ± diabet zaharat (dup frc. acela i termen fran uzesc a fost o dat împrumutat pe cale direct sau oral i alt dat pe cale scris . adic livresc . desigur. acestea sunt extrem de numeroase. centime ± pansion i pension < frc. cum dovedesc exemplelede felul lui: ± co mar <frc. cauchemare ± falez < frc. faire acte de présence). perdre de vue) ± a se da în spectacol (dup frc. diabète sucré) ± du sco ian (dup frc. en-tête. racine carrée) ± turn de filde (dup frc. Uneori.

revers Cele mai multe neologisme pe care le-am împrumutat din francez au r mas în limb i aceasta este principala dovad c ele erau mai mult ori mai pu in necesare. sau la adjectivele: ± afolat (înnebunit). formele p trunse pe cale oral au fost eliminate.± semplu i simplu < frc. Profesori: Oana Untu. eclatant (str lucitor). Ne referim spre exemplu . etc. Numai în mod excep ional cele dou forme s-au specializat din punctual de vedere al sensului. impardonabil (de neiertat). froasat (ofensat) Unor asemenea fran uzisme i a altor neologisme de prisos. Doina C pit nescu . în limba noastr . de unde noi l-am împrumutat. simple În multe cazuri. O serie de împrumuturi recente sau foarte recente au o sfer de circula ie restrâns i par lipsite de perspective generaliz rii. având în vedere c se folose te în mai multe limbi i în primul rând în francez . fiind sim ite ca inculte. utilizând un termen care nu este prea potrivit. echivalente perfecte din punct de vedere semantic. la substantivele: ± cristianism (cre tinism) ± istorien (istoric) ± insumisiune (nesupunere) ± plezanterie (lucru amuzant) ± sensiblerie (sensibilitate excesiv . bord ± rever i revers < frc. etc. întrucât nu corespund unor necesit i reale ori nu au. Astfel: ± bor i bord < frc. transformându-se în unit i lexicale distincte. aceste neologisme sunt înregistrate i în recentele noastre dic ionare: ± afaziologie ± buscula ± evenimen ial ± recamier ± semiotician ± supercampion. În imensa lor majoritate. inubliabil (de neuitat). la verbele: ± a acu a (a na te) ± a badina (a glumi) ± a efasa (a terge) ± a flana (a hoin ri) ± a sermona (a dojeni). dar care nici nu poate fi eliminat. celelalte instalându-se definitive în limba literar . etc. ne-am obi nuit s le spunem barbarisme. deplasat ).

un factor de personalizare i individualizare fa de alte popoare i culturi.-ii miraculum.-ae infernum. Aici cre tinismul devine un element de identitate etnic i de afirmare a apartenen ei la un spa iu lingvistic i spiritual.terminologia cre tin în limba român permite o clasificare destul de clar a cuvintelor de origine latin i greac .-onis rogatio.-i baptizare caelum.-i crux.-are rogation.Influen a limbii latine asupra lexicului cre tin românesc Istoria cre tinismului în spa iul carpato-danubiano-pontic se confund cu îns i geneza poporului român.-a.-atis Rosalia .-cis peccatum.-ae sanctus.-is diabolus. dar ajunse în limba român prin filier slav .-onis lex.-i altar.legis credentia.-is Domini Deus draco.-i basilica.-i praebiter.-i evangelium.-ae pietas.-um inclino. Român înger a boteza cer cruce p cat preot diavol biseric infern episcop evanghelie miracol cre tin altar Dumnezeu drac rug ciune lege credin sfânt a se închina rug ciune colind pietate Rusalii Latin angelus. Tocmai de aceea s-a scris c poporul român este roman fiindc este cre tin i este ce tin fiindc este roman.-i christianus.-i episcopus.-onis calenda. La o privire mai atent .

sed multum = Nu multe. am v zut. am învins Veto = M opun.Cr ciun Pa ti p gân Expresii latinesti mo tenite în român Creatione Paschae paganus. nevrând Cuvinte de origine latin mo tenite doar în limba român Înainte de a c uta explicarea originii unui cuvânt românesc.-um i folosite în contexte actuale Rara avis = pas re rar Sine qua non = f r care nu se poate Stricto senso = sens strict Statu quo = situa ie neschimbat Tabula rasa = foaie curat (peiorativ) Te Deum = pe tine Dumnezeu te l ud m Ad kalendas Graecas = la calendele grece ti Ad litteram = la litera (c r ii) Alma mater = mam hr nitoare Casus belli = caz de r zboi Consensu omnium = acord unanim Corpus delecti = obiectul delictului Cui prodest? = cui îi folose te? De iure /de facto = de drept / de fapt Dixi! = Am spus! Dum spiro. cuvinte pentru care s-au propus diverse etimoane. Între diversele cuvinte latine ti mo tenite sau posibil latine ti.vidi vici = Am venit. la fiecare categorie intervenind criterii diferite în stabilirea sau acceptarea etimologiei române ti: a. distingem patru categorii. spero = Cât timp respir. toate latine ti . sper Incognito (nomine) = (Cu numele) necunoscut In corpore = în totalitate Magna / summa cum laude = cu mare laud Mea culpa = din vina mea Non multa. refuz Volens nolens = vrând. . ci mult Perpetuum mobile = Tot timpul în mi care Veni. trebuie epuizate posibilit ile de a explica cuvântul respectiv prin latin .-a.

d. arratare. iar de al ii ca împrumuturi din latina savant . cuvinte considerate de unii ca provenind din latin .b. erectare. adreptare. adrectare. cuvinte considerate de unii ca mo tenite din latin . c. ratare lapidare. de al ii ca fiind formate pe teren românesc . adratare. fragmentare frementare<frementum oblitare aquosus aratura armare balteatus blanditia affundare ingrassiare padulosos albitia febrosus . erettare reiterare. dar s-a sus inut i provenien a lor din alte limbi. liquidare. cuvinte pentru care s-a dat o etimologie latin . lepidare frementare. Iat câteva dintre cuvintele de origine latin pe care le g sim doar în limba român . analizate conform categoriilor enun ate: Limba român a) sprânceana cump t a ar ta a lep da a fr mânta a uita b) apos ar tur arm b l at blânde e a (se) afunda a îngr a p duros albea fioros Limba latin supercilium compitum<computum arrectare.

pharmacare dexter extraneus Profesor : Alla Apopei . -acis tonus sudor pratum ruta vipera commater mortician daphne pharmacum. a fermeca zestre str in directatem nepotellus gemitus fetiolus servatoria agnelliola agnelliolus equarius trahax.dreptate nepo el geam t Fecior sarb toare mioar mior iepar tr gaci tun sudoare c) prat rut viper d) cum tru mort ciune afin farmec.

ru i polonezi. Czolowski atest existen a lui ³Vlad Walachus´ (1407) i a lui ³Wassil aus der Walachey´ (1448). materializat în sute de campanii militare. De asemenea. prezent i la Jan D ugosz.i redacta marile sale romane istorice. Exist o tenta ie polon a ³R s ritului´ (Wschód). este ³Bia ocerka´ (Cetatea Alb ) (8). ³Ko cio am´). existen a unor m n stiri moldovene ti foarte vechi. Bochos. negustori bulgari. nu pot fi neglijate influen ele slave. Alexa Husczyn Grecus. Un istoric român citeaz un document polon din 1610. locuitori ai Moldovei (6). Denumirile de ³ ara Moldavei´ i ³Muntenia´ sunt cuprinse în titlul lucr rii. exist termeni diferi i pentru bisericile ortodoxe (Cerka´. De aici îl preia H. polon i rus (care pot fi reg site pe lista de cuvinte care este anexa lucr rii noastre). Sienkiewicz pentru a. ar tând c în Moldova locuiau împreun greci. ³Ko cio y´. armeni. Aceasta demonstreaz .Documente istorice feritoare la influen a culturilor slave asupra limbii române În 1684. moldoveni. Miron Costin. în care are loc un proces între polonul Paul Lacki i negustorii moldoveni. indirect. prezint geografia i organizarea politic a rilor române ti. ³Ortodoksyjny´ (4). ru i din Moldova. Cronicarii poloni Joachim Bielski i Stanis aw Sarnicki (secolul al XVI-lea) atest faptul c la Cetatea Alb avea loc nego ul cerealelor din Podolia (7). Termenul român ³ortodox´ are în polon echivalen ele: ³Prawos awny´. Wilenka Gierbowicz. ³Cerkiew´) i pentru bisericile catolice (³Ko ció ´. c în limba polon . putem invoca lucrarea lui St. Kutrzeba (3). Termenul polon. Sunt de remarcat cele dou titluri ale lucr rii: ³Historia polskimi rytmami o woloskiey ziemi i Moltanskiey´ i ³Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey´ (1). în lucrarea ³Chronica ziem Moldowskich y Multanskich´. Documentele publicate de c tre Al. Paulus . Dac fondul de cuvinte al limbii române este în cea mai mare parte de origine latin . Am încercat s demonstr m existen a unor elemente comune între limbile române. redactat pentru comisul coroanei poloneze Marcu Matczynski (1677). Haceris i Bohdan de Corathyn (Corint). Sunt prezentate urm toarele nume: Gregorius Ulubejowicz de Soczawa. Costa et Dedul de Kotnar (Cotnari). Este semnificativ faptul. atestate de c tre documentele polone. încercând s demonstreze latinitatea românilor prin prezen a a 57 de substantive i 30 de verbe latine în limba român (2). Cucerirea Rusiei ro ii (Gali ia oriental ) în 1387 de c tre Vladislav Jagello (5) deschide drumul unor posibile interferen e lingvistice i culturale românopolono-ruse. Miron Costin scrie ³Poema polon ´ pentru regele Ioan Sobieski.

În lista de cuvinte pe care am oferit-o ne-am limitat la termenii moderni din limbile român . 2. implicit. Existen a unor termeni comuni în limbile român i rus a fost demonstrat i reluat în diferite lucr ri. Ele nu trebuie s fi ignorate de c tre un istoric având con tiin a meseriei sale. Dzorman Mihailovitz de Berlad (Bârlad) (9). . Istoria literaturii române de la origini pân la 1830. Boczka Kossowici. care era închis în m n stirea de la Humor. Mai întâi. o continuitate a limbii i a locuirii în spa iul moldovean. Suvorov. având în nord Alpii Carpatini i împrejmuindu-se în partea de sud pe Câmpia Dun rii i litoralul nord-vestic al M rii Negre. tr ie te o mas compact a unui popor a c rui denumire originar . Acest popor nume te p mântul pe care-l populeaz ara Româneasc ( ara Românilor). Ca i documentele polone.Czulowicz de Romanskie (Roman). 1977. Miron Costin. i de natur exclusiv religioas . Potemkin. cu privire la r pirile de teritoriu moldovean care au avut loc între 1774-1776 i 1806-1812 (r zboaiele ruso-turce au f cut celebri generali ru i ca Rumijan ev. ³În spa iul dintre cursurile apelor Tisa i Nistru. nu se g se te pe nici o hart geografic cuprinzând spa iul indicat. Kutuzov) (13). Alexandru Piru. eliberarea de c tre Chmelnicki a doamnei lui Vasile Lupu. p. Cercetarea realizat asupra rela iilor româno-ruse din punctul de vedere al imagologiei i al istoriei mentalit ilor (11) reprezint o noutate. Bucure ti. în urma c reia Tetraevangheliarul este recuperat (10). cf. f râmi at de noii etnografi în câteva denumiri locale. la latinitatea limbii i a poporului român. ei în i i numindu-se Români´ (14). Ibidem. Documentul demonstreaz . luarea Tetraevangheliarului de la Humor de c tre cazaci. polon i rus . cunoa terea de sine (a românilor. Istoria Principatelor Române ara Româneasc i Moldova scris de Spiridon Nicolaevici Palauzov în 1859 (12) are o dubl însemn tate. 1. p. Un alt document relateaz urm toarele evenimente care au avut în Moldova: venirea lui Timu Chmelnicki cu cazacii în Moldova în 1653. Istoria rela iilor moldo-polone ofer informa ii noi referitoare la cultura român veche. 130. cu privire la documentarea modernit ii limbii ruse (ideea dup care influen a limbii ruse asupra limbii române este foarte veche. Evenimentele se încheie cu lupta dintre partida Gheorghe tefan ± Gheorghe Racokzi i Timu Chmelnicki. scrierile ruse prezint importante dovezi cu privire la continuitatea românilor. Exist . 130. indirect. a identit ii culturale) este mijlocit de clarificarea imaginii celuilalt (a Rusiei. trebuind s fie dep it ). Ca i în literatura actual referitoare la globalizare. existen a unor nume i a ez ri moldovene ti în secolul al XVII-lea. Pe de alt parte. a str inului).

Cf. Biserici i m n stiri vechi din Moldova (pân la mijlocul secolului al XV-lea). Editura Meridiane. 83-84. p. Ia i. Bucure ti. Cf. Ibidem.. p. 1711. ibidem. I. Warszawa. Agrigoroaie. p. I. Wiedza Powszechna. op. Gh. P. 11. 194. Editura Enciclopedic . S ownik minimum rumu sko-polski i polsko-rumu ski. Cf. 6. p. note i comentarii de tefan S. Capro u. Gorovei i Maria Magdalena Székely. I. 12. coord.P.3. 721-729. Panaitescu. Buzatu. 15-26. Românii în istoria universal . p. postfa . II. p. 10. Cf. Czolowski. Alexandru Andronic. tefan Kutrzeba. Jan D ugosz. Historiae Polonicae. V. p. 1987. p. col. 5. 4. Grigora .P. 14. 1122-1124. Cf. cf. Cristian. Bucure ti. P. 9. cf. 724-725. cit. Handel Polski ze wschódem w Wiekach rednych (Comer ul oriental al Poloniei în Evul Mediu). 13. p. ibidem. 8. Leipzig. 1975. Cracovia. Cf. p. Panaitescu. Cf. Studii de istorie economic i social . 85. Cuza´. Interpret ri române ti. 94. Profesor: Corneliu Panaite . Al. Editura ³Al. 1971. 1903. Însemn ri despre istoria românilor într-o sintez ap rut în limba rus în 1859. Zdzis aw Skar y ski. 1994. I. 122. 97. ibidem. N. 722. 48. ibidem. 7. p.

substratul slav d. franceza. influenta araba e.Identitate cultural Cuprins i globalizare I. influenta greaca g. rusa) III. Documente referitoare la influenta culturilor slava asupra limbii romane . influenta turca f. influente lingvistice a. influente moderne (latina savanta. Trasaturi generale 2. Expresii latinesti folosite in contextul actual IV. Originea si evolutia limbii romane 1. limba latina b. engleza. Identitate culturala si globalizare II. germana. Influenta limbii latine asupra lexicului crestin roman. substratul daco-moisian c. Graiurile limbii romane 4. Dialectele limbii romane 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful