P. 1
Identitate culturala

Identitate culturala

|Views: 96|Likes:
Published by funkyrmx

More info:

Published by: funkyrmx on Jan 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/04/2013

pdf

text

original

Identitate cultural

i globalizare

³Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o hart mental ,un spa iu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice i ideologice.´ (William Walace)

Realitatea este diferit . Ea reflect nu numai faptul c , din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (în majoritate) ca manifestare a ethosului na ional, ci i faptul practic c limba i cultura majorit ii îi asigur acesteia un ascendent în raport cu celelalte identit i etno-culturale. Aceast diferen este ast zi echilibrat de o alt component a dreptului interna ional, prin care au fost codificate drepturile minorit ilor na ionale i protec ia identit ilor culturale minoritare. Prin urmare, inferioritatea numeric nu confer automat statutul de ³minoritate na ional ´, subiect al sistemului interna ional de protec ie: ³minoritatea´ mai trebuie s fie nedominant . Statele unde principiul nondiscrimin rii este aplicat consecvent al turi de alte instrumente de protec ie a minorit ilor na ionale au reu it s realizeze între norma de drept i realitatea practic a ascenden ei culturii majorit ii. Frontierele statelor na ionale actuale ³decupeaz ´ un teritoriu prin care, pe de o parte, se determin o anumit majoritate na ional i anumite minorit i. Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamental . Dac suveranitatea statelor na ionale nu va mai ³administra´ drepturile i libert ile individuale (incluzând statutul cet eniei europene i principiul egalit ii între cet eni, acestea intrând sub competen a federal ), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinc ii etno ± culturale. Popoarele în sensul lor ini ial de comunit i etno-culturale, nu vor mai fi separate în majorit i i minorit i prin frontiere. Desigur, comunit ile multiculturale ale Europei Federale î i vor administra via a conform competen elor specifice. Astfel, conceptul de ³minoritate na ional ´ î i va pierde relevan a. Se poate imagina i altfel. O Europ federal ar fi o Europ a minorit ilor etnice ± fiind obligat dar i apt s construiasc un model de convie uire multicultural (multi ± identitar ). În cadrul federa iei, statele trebuie s aib siguran a (confortul) recunoa terii identit ii i intereselor fire ti. Europa poate fi privit ca un spa iu de fermenta ie multicultural în care se manifest cel mai pregnant voca ia echilibr rii i concilierii dilemelor i conflictelor între individualism i comunitarism, între spiritul analitic i cel sintetic, între universalism i particularism.

Uniunea European : ± spa iu de fermenta ie multicultural . ± cu respira ie spiritual comun . M numesc Zl vog Maria i reprezint echipa afirmatoare. Globalizarea este o for a progresului. V mul umesc pentru aten ie ! Dau cuvântul echipei negatoare. O societate ar trebui s urm reasc instituirea unui echilibru între putere i dreptate. Globalizarea instituie comer ul liber i mobilitatea capitalului. . Drepturile rilor mici se întemeiaz pe tradi ii istorice. ± furnizoare de echilibru intelectual i punte de comunicare între actorii unei lumi postglobalizate. Dreptatea f r putere nu ar fi de fapt. puterea de a f uri legile i de a urm ri respectarea lor apar ine elitelor sociale i nu maselor. Îmi permit s sus in c locul ³statelor mici ³ în istorie este la fel de important ca i cel al ³Statelor mari´. ± î i asum idealul de a ini ia construc ia viitoarei civiliza ii umane. pe documente (este cunoscut tradi ia ³desc lecatului´ în rile Române. Accept m modul cum a definit F. Situa ia Statelor Unite din prezent (for politic dominant . dreptate. În orice societate. in s salut publicul care particip la aceast dezbatere. precum i no iunea de ³echilibru de puteri´). ± formeaz sentimentul de identitate european / cultural . Argumentele noastre sunt urm toarele: a. Norma de drept are i un caracter constrâng tor. bog ia i democra ia liberal sunt r spândite pe întreg globul. Furuyama ³globalizarea´: r spândirea modelului economic i politic capitalist în întreaga lume. M refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: ³locul românilor în istoria universal ´. arbitru al conflictelor interna ionale) este un rezultat al evenimentelor petrecute în decursul celui de-al doilea r zboi mondial (atunci apare împ r irea în ³State Mari´ i ³State mici´. Globalizarea creeaz o civiliza ie a pie ei globale în care puterea. Profesor Doina Sterpu Dezbatere ³Karl Popper´ Mo iune 1: Înainte de orice. ³for a´ i ³dreptul´ nu pot fi separate. producând prosperitatea global . sau importan a ³Diplomei cavalerilor ioani i´ pentru istoria românilor. c. Negator 1: Bun ziua! M numesc Iordache Andreea i reprezint echipa negatoare. b. Vrem s demonstr m c globalizarea are preponderent efecte pozitive. în m sur s aduc prosperitate i s duc la dispari ia conflictelor.

V mul umesc! Dau cuvântul echipei afirmatoare. Aceasta arat c globalizarea (în eleas ca aplicare a unui model func ional) are preponderent efecte pozitive. au preluat modelul economic occidental. de i foste comuniste. Polonia. reprezint cel mai dezvoltat model de stat ap rut în istorie. i anume a Germaniei naziste ? N2: R spunsul meu este c România a fost obligat s participe la r zboi al turi de Germania i împotriva Rusiei. R spândirea democra iei occidentale este preferabil fa de r spândirea teocra iei islamice. Argumentul meu este bazat pe un exemplu: rile care. dac statele mici ar fi egale cu statele mari. ele nu ar mai fi deloc state mici ? N2: Nu am sus inut acest lucru. cunosc prosperitatea economic . ce e de înv at din aceste experien e ? Istoria nu apar ine numai marilor actori ai globaliz rii (³statelor puternice´). Ei î i vor pune urm toarele întreb ri: cum au tr it ei evenimentele. cum s-au descurcat. în egal m sur ³statelor mici (ex. evenimente politice i culturale. A2: Mul umesc. incontestabil. M refer la Ungaria. Al doilea argument ar fi acela c democra ia liberal de tip occidental. ci. Cehia. care este declarat învins sau care este obligat s pl teasc datorii de r zboi. A2: tii c România a fost de partea unui stat dominant. . Egalitatea în drepturi îng duie atât statelor mici. Afirmator 2: Bun ziua ! M numesc Brudaru Adrian i reprezint echipa afirmatoare. Ai putea s define ti no iunea de ³stat mic´ ? N2: ³Stat mic´ se refer la orice ar care nu exercit o domina ie asupra altor state. cât i statelor mari. superioar statului teocratic islamic. de i imperfect .: România i Polonia în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. Inten ia mea este cea de a relua argumentul potrivit c ruia globalizarea aduce prosperitate. care consider c . ce-au sim it. iar resentimentele fa de globalizare fac posibil s r cia. de i au o via scurt în raport cu marile evenimente ale istoriei. Democra ia occidental este. oamenii traverseaz de-a lungul existen ei momente istorice importante (r zboaie. s î i dezvolte propria identitate cultural . A2: Nu crezi c . prefaceri culturale). o ar care nu poate s decid jocul evenimentelor. Pe scurt. Serbia în timpul r zboiului din Iugoslavia).Ca argument prin citat. catastrofe naturale. care este ocupat de trupe str ine. Chestionare ± încruci at afirmatoare: A2: Ai afirmat c România avea un statut de ³stat mic´ în cel de-al doilea r zboi mondial. l-a cita pe Jose de Broucker.

ci doar s ar t m c acesta nu poate fi în eleas f r globalizare. ar tând c adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat întotdeauna un succes. care. cât în elepciune i respect fa de ³identitatea cultural ´ a celuilalt. arat c orice stat dezvoltat va cunoa te i dec derea. în lucrarea ³ ocul civiliza iilor´. Mai apoi. A spune c raportul dintre ³Globalizare´ i ³Identitate cultural ´ este cel dintre întreg i parte i ascult de o logic specific . ³libertate a opiniei´. M-a referi aici la Turcia i China. Au existat istorici i sociologi americani care au criticat interven iile Statelor Unite în Iugoslavia sau în Irak. Cristina Paidos . Negator 3: Mul umesc pentru cuvântul acordat! Felicit atât pe afirmatori cât i pe negatori pentru efortul depus. nu de statele mici. i renun ând la politicile de for . violen e i r zboaie (vezi Hamlet de W. Na ionalismul i r zboaiele nu vor disp rea niciodat . Afirmator 3: Consider c echipa noastr ar trebui s câ tige. Statele Unite nu pot avea o domina ie nelimitat . Am convingerea c r spândirea modelului economic capitalist în lumea întreag nu este posibil . Istoria omenirii este un lan de crime. Privitor la ³chestionarea încruci at ´. adoptarea modelului-capitalist este inevitabil . dar nu a construit argumente de sine st t toare. consider c ³statele mari´ i ³statele mici´ nu pot fi egale. dar aceasta nu înseamn c democra ia i dreptatea nu sunt posibile. Noi nu vrem s neg m identitatea cultural . l-a cita pe Samuel Huntington. ³Financial times´ arat c economia american este cuprins de recesiune. iar evolu ia monedei ³euro´ comparativ cu ³dolarul´ este semnificativ . Dreptatea nu presupune atât putere. Insist pe no iunile de ³societate civil ´. Dup cum a spus i Montespuieu: ³Puterea absolut corupe în mod absolut´. Profesori: Corneliu Panaite. Negatorul 2 nu a f cut decât s resping argumentele noastre. Superputerile nu î i pot men ine locul lor decât adoptând m suri democratice. Excluderea ³statelor mici´ de pe tabla de ah a istoriei nu poate avea decât efecte negative. Oricum.Negator 2. Exist o lupt pentru întâietate. Pacea nu poate fi men inut decât de c tre o putere. ³nesupunere civic ´. Dreptul interna ional nu poate fi instituit de c tre statele mari. un actor ³important´ al globaliz rii. Bun ziua! M numesc Fanaragiu Alina i reprezint echipa negatoare. având ca scop argumentarea. Nu putem fi siguri c un anumit tip de stat se poate transpune în condi ii de reu it în realitate.Shakespeare). Mai întâi a vrea s fac o ³respingere´. f r a deveni o teocra ie.

limba b tina ilor transmi ând limbii înving toare unele elemente din structura lor. Limbile romanice nu continu direct limba clasic . prin convie uirea dintre daci i romani. traca sau traco-daca. gramaticale. . ca orice varietate oral . cu deosebire de natur lexical . cu argumente lingvistice. ci latina popular (având. se admite c procesul de constituirea a limbilor romanice s-a încheiat în secolul al IX-lea. franceza. particularit i fa de limba scris ). lexicale). Din familia limbilor romanice. sarda (în insula Sardinia ± Italia). Zub) Tr s turi generale Poporul român i limba român s-au format pe teritoriul vechii Dacii. Conceptul de limb român poate fi definit în dou feluri: limba român actual (dacoromâna) i limba român istoric (str româna). iar altele au r mas limbi regionale. spaniola. limbile se modific . Cercet torii români sus in. în primele secole ale mileniului întâi dup Hristos. astfel încât varianta de origine s nu mai poat fi în eleas de vorbitori. locuitorii vor vorbi o latin dialectal . Acest proces s-a încheiat în jurul anului 600 (dup W. Când s-au acumulat multe modific ri (fonetice. administra ia. precum: catalana (în Spania). coloni tii. româna. Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice. dialectele retoromane (în Elve ia) sau dalmata (limb care a disp rut). În timp. Latina popular adus în Dacia i Moesia de armata.Originea i dezvoltarea limbii române ÄLimba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor´ (Al. În urma unei perioade îndelungate de coexisten i de bilingvism. în urma celor dou r zboaie decisive din perioada 101 ± 102. 105 ± 106. dialectele se transform în limbi romanice pe toat întinderea Romaniei. dintre care unele au devenit limbi na ionale fac parte: italiana. negustorii i c rturarii Imperiului Roman s-au întâlnit în aceste teritorii cu limba b tina ilor. portugheza. Pentru limba român . Transformarea dialectal se produce în toate provinciile supuse Romei. Meyer ± Lubke). s-au propus mai multe date: formarea limbii române ar fi durat pân în secolele VI-VII. În genere. limba român era deja format . VIII-IX. În timp. mai ales dup cucerirea Daciei de c tre romani. s-a vorbit de o limb nou . c în jurul secolului VII. Limba român actual cunoa te un amplu proces de prefaceri pe o durat de aproape dou mii de ani.

Se-alvd ca Arbines. la nord de Salonic). arm nu.ar(u)mânu. vecinii no tri numindu-i vlahi. pe malul Vardarului.Dialectele limbii române De re inut este faptul c toate evolu iile importante de la latin spre român caracterizeaz toate ipostazele str românei: nucleul central este dacoromâna. Arb na ul (Albanezul) e frate cu lauda de sine. . vorbit în rile balcanice: Grecia. Albania. Dac semeni vânt. culegi furtun . To i românii din nordul i din sudul Dun rii se simt români. Cheatra e si-arucutea te muscl¶u nu. Se laud ca un Arb na . Aromânul nu piere. istroromâna (vorbit în Peninsula Istria. meglenoromâna (vorbit de românii din Câmpia Meglen. iar aromânii .Piatra care se rostogole te nu prinde aca . Vimtu seamin¶i. Aromânc din Dobrogea Românc din Meglen Texte aromâne Proverbe Armânlu nu chiare Arbineslu-i frate cu al vdarea. mu chiu. iar cele trei inele (ipostaze) sus-dun rene sunt aromâna (macedoromâna. Bulgaria. furtun adun¶i. deoarece istroromânii î i zic rumeri. unele republici din fosta Iugoslavie). în Nordul M rii Adriatice).

. tristo Un s rac a câ tigat din vânat. degetul cel mare a spus odat : ÄAi s dejun m!´ Cel de lâng el a întrebat: ÄCu ce?´ Mijlociul a zis: ÄCu ce-au dat Domnul!´ Cele patru dialecte au tr s turi gramaticale i lexicale asem n toare. Dialectele din sudul Dun rii au fost influen ate de contactul cu limbile greac . . croat .´ Texte meglenite Un joc (fragment) ÄPulicaru zeist zis-au vrin ora: Ai s ruciom! Lantu di pan di iel¶ ntribat-au: Cu i? Mijlucanu zis-au: Cu i dat-au Domnu´..´ p zeasc .. bulgar . trei sute fiurini i dus l -a pre sufit hrani. s -i ire za mare potribe. ke-l¶va de fiorini i i-a dus în pod.. macedonean . fiindc voia s -i ie pentru mare nevoie. turc . albanez . dar i destule diferen e. italian .Text istroromân S racul cu vecinul ho (fragment) ÄUn siromah dob ndit-a din lot.

. î or fost tar¶e s raci.. Weigand ± Dritter lahresbericht) . Doamn¶e. Or ven¶it acas cu bur¶e i î i-or pus s fearb . M i. am dobândit un fecior i când era fecioru meu d doi ani. Cri ana. Am s erat ieu din copchil rii î n¶am p ît ca¶n zâua a ee. Banat. în lib rtate i am venit pe la Stavre ti i m¶am însurat atunci. Atun a.´ (Dup G. tocm¶atunci a f cut Giagârtu i bis rica..´ (Din T.´ (Din Candrea. Prim var . Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul din Maramure Cozacii ÄAmu or si cinci ai.. Apoi odat o zin¶it c l re î ceia cozaci în sat. i-or l p dat nafar ¶n-col. Eu eram b iat. Apoi avea n¶i te bond¶e.´ (Din Candrea. cri ean. moldovenesc. Graiul muntenesc Text din Teleorman ÄBis rica noastr a fost f cut d Giagârtu ± era maiur ± i s vez Ãmneata cum. Ceea ce merit s re inem este c locuitorii români care locuiesc în provinciile numite cândva: Muntenia. m rog dun itale? Iaca µntâmplaria! Dumniz u ori ini mai tii i p cat a dat pisti capu n¶eu! Ni i nu. d¶e cân o fo¶Cozacii p¶aici. tare gre os jib p ntu halubele cele cu bond¶e negre.ghini în g nd. c î p cal avea i agiungea pân p coad . Maramure se în eleg perfect.. b n ean. s¶or dus la p dur¶e s cul¶eag bur¶e i. Moldova.. maramure ean. Papahagi ± Graiul Maramure ului) Graiul b n ean Poveste ÄO fost odat un mo ¶o bab . dar bur¶e ii n¶or m i fert.. Oamen¶ii d¶intâi o fugit t la p dure ¶apoi s¶o¶ntors înapoi. parcâ-n¶luasâ min îli. La doi ani. Densu ianu i Speran ia ± Graiul nostru) Graiul moldovenesc Text tecucean Ä i sâ hii..Graiurile limbii române Important este faptul c dacoromâna cunoa te cinci graiuri: muntenesc (st la baza form rii limbii române literare).

moduri i timpuri. De i istoria popula iei care locuie te în spa iul dintre Prut i Nistru a cunoscut. Influen e lingvistice a) Limba latin Limba român ± Äplaneta Saturn a galaxiei romanice´ (Matilda CaragiuMario eanu) ± este o limb de origine latin . elemente cosmice (soare ± solem). con tiin a apartenen ei lor la spa iul etnospiritual românesc nu va fi în bu it niciodat .Pretinsa limb moldoveneasc nu este de fapt decât româna literar scris cu un alfabet rusesc u or modificat. no iuni legate de universul material al omului (cas ± casa). româna conserv din latin clasele de declinare ale substantivului. deoarece are structura gramatical i fondul principal lexical de origine latin . În structura gramatical . tipurile de adjective. începând din 1812. no iuni importante (a face ± facere). . clasele de conjugare ale verbelor. Sunt de origine latin : p r ile corpului omenesc (cap ± caput). principalele conjunc ii i prepozi ii. în valuri succesive. pronumele personal. numeralele de la 1 la 10. fiin e umane (b rbat ± barbatus). st pânirea str in .

vorbit . Româna a r mas prea mult timp o limb popular . limbile romanice au suferit influen a substratului (a limbii vorbite de popula iile cucerite de romani) i a altor limbi cu care popula ia roman sau romanizat a venit în contact. sicut in caelo. b) Substratul daco-moesian Dezvoltate în condi ii diferite. a a i pe p mânt´ (româna). qui etes aux cieux. Izolarea i caracterul popular au favorizat ± în compara ie cu evolu ia celorlalte limbi romanice ± atât p strarea unor elemente arhaice. venga a nos el tu reino. maghiar . preiau permanent cuvinte. . limbi turcice) i având o confesiune (ortodox ) care nu utiliza latina în biseric . vie împ r ia ta. sanctificado sea el tu nombre. italiana spaniola etc. cât i impunerea mai rapid a unor inova ii din vorbire. vorbitorii de român nu au mult vreme contact cu celelalte limbi romanice i pierd mai ales leg tura cultural cu reperul latinei culte. que votre volonte soit faite sur la terre comme au ciel´ (franceza) ÄTat l nostru. qui es în caelis. adveniat regnum tuum. înconjura i de popoare care vorbeau limbi din alte familii (limbi slave.Pentru a în elege cât de vizibil sunt asem n rile limbilor romanice surori. româna se dezvolt în afara acestei influen e. que votre regne vienne. În vreme ce franceza. precum în cer. care e ti în ceruri. Recuperarea fondului cultural latin se va produce masiv de abia în secolele al XVIII-lea i al XIX-lea. latina casa camisia campus cohort homo tempus calidus româna cas c ma câmp curte om timp cald italiana casa camisa campo corte uomo tempo caldo spaniola casa camisa campo corte hombre tiempo caldo portugheza casa camisa campo corte homona tempo caldo franceza chez chemise champ cour homme temps chaud Începând din secolul al X-lea. fac -se voia ta. fiat voluntas tua. s analiz m câte un scurt fragment biblic: ÄPater noster. hagare tu voluntad asi en la tierra como en el cielo´ (italiana) ÄNotre pere. que estas en los cielos. sanctificetur nomen tuum. et in terra´ (latina) ÄPadre nuestro. sfin easc -se numele t u. que votre nom soit sanctifie. structuri sintactice i modele stilistice din latina medieval . în cursul secolelor.

substratul îl constituie limba daco-ge ilor. din familia limbilor trace (indoeuropene): aceasta nu a fost consemnat în scris i pare oricum a nu fi l sat multe urme (circa 100-150 de cuvinte.În cazul limbii române. Vocabularul autohton al limbii române. printre care noteaz : abur balt c ciul fluier ghiuj gu m gar mugur pup z scrum ap zgard argea barz c tun gard grap jum tate m gur murg ra sâmbure vatr baci basc copac gata gresie mal m rar n pârc rânz strugure vatr balaur a bucura copil ghimpe groap mare mânz noian sarb d strung viezure baleg bucurie druete ghionoaie grumaz maz re mo pârâu a sc p ra opârl zar Toponime dacice Arge Bârsei Bucegi Bucure ti Buz u Carpa i Ciuca Ia i (Ovidiu Drâmba. Elemente dacice În lucrarea sa. Gr. Brâncu ) Motru Mure Olt Prut Tisa Onomastic dacic Baciu Balt Bârsan Bârzu Brad Bucur Buzatu Ciuc Curp n Goga Scrumeda Zar . Grigore Brâncu sus ine existen a a 88 de cuvinte autohtone sigure. la care se adaug i transmiterea unor sensuri speciale i a unor construc ii gramaticale).

care era limba bisericeasc i a cancelariei în rile române. al VII-lea ± al XII-lea) i derivatele lor. prin slavon .Latina dun rean a primit o serie de influen e din greac . ulterior. timp de mai multe secole. îi transmit anumite caracteristici. c) Substratul slav Influen a slav s-a exercitat pe cale popular ± prin contacte cu popula ii slave. Circa 1470 de elemente slave vechi (sec. în genere prin intermediul slav. . dar i pe cale cult . Individualitatea limbii române este confirmat i de existen a substratului slav. multe datând dup sec. în secolul al VI-lea. a ezate din secolul al VII-lea în estul Europei i convie uind cu popula ia romanizat . au intrat în român unele cuvinte din greaca medie (bizantin ). când p trund din sud.. Nou-veni i în Moldova i Muntenia. reprezint în jur de 20% din vocabularul limbii române. IX. Slavona bisericeasc a fost acceptat de Constantinopol ca limb liturgic (al turi de greac i latin ) i a primit în secolul al IX-lea un alfabet. c reia. slavii înva limba daco-romanilor. numit alfabetul chirilic. chiar anterioare form rii limbii române.

au transmis Europei. chimi tii au distilat alcoolul i au produs siropuri i elixiruri. Al i termeni slavi: plug precupe ov z maslu secer bivol jude stare târg coco cneaz utrenie vam gâsc a blagoslovi vecernie d) Influen a arab Arabii. Astrologii arabi au f cut observa ii asupra stelelor. interesul lor pentru cinci domenii: matematica. soarelui i lunii i au introdus un nou sistem de m surare a timpului. geografia i medicina. medicina arab era capabil de opera ii complexe.Ärâul repede´ Camena ± Äpiatr ´ Dâmbovi a ± Ärâul cu stejari´ Târgovi te ± Älocul târgului´ Zlatna ± Älocul cu aur´ Dan ± Äd ruitul´ Radu ± Äveselul´ Pârvu ± Äcel dintâi´ Bogdan (sinonimul numelui grecesc Theodor) ± Ädarul lui Dumnezeu´ Vla ca ± Ä ara vlahilor´ Vl sia ±Äcodrul românilor´. ce mo teniser cultura greac i roman . tiin ele naturale. . începând cu secolul VIII. au dezvoltat geometria i au creat algebra. geografii au realizat cele mai bune h r i ale timpului.Slavii traduc multe cuvinte daco-romane în limba lor: Bistri a . Influen a arab este reflectat i în limbajul specific al diferitelor tiin e sau în vorbirea cotidian . dar luaser contact i cu cultura indian i chinez . astrologia. Matematicienii arabi au adoptat cifra zero i cifrele indiene (cunoscute ast zi ca Äcifre arabe´).

f) Influen a greac Paralel cu influen a turc . dup ce ara Româneasc i Moldova au devenit vasale Imperiului Otoman. de influen a greac modern . i cele grece ti se pot recunoa te. de exemplu. s-a exercitat asupra limbii române influen a greceasc . Asemenea împrumuturilor de origine turc . în: politicos politicos simandicos sau Ä ± isi´.Cuvinte arabe din vocabularul românesc: alcov algoritm asasin baldachin capora fanfar l ut marochin rie sofa tambur zenit alcool almanah azimut cablu caravan fes l mâie muselin al tarif zero alchimie amiral azur cafea cifr hazard magazin papagal erbet turban zar algebr arsenal bazar camfor chitar iasomie marc sirop talisman zah r e)Influen a turc Influen a turc a început s se manifeste asupra limbii române prin secolul al XVI-lea. tot dup partea lor final . Ä ± icos´. Cuvintele împrumutate din turc au avut fie caracter popular. E vorba mai întâi de influen a greac bizantin (secolele VII ± XV) i. apoi. limba român s-a îmbog it în primul rând pe plan strict lexical i. în al doilea rând. fie caracter oficial. uneori. numit neogreac (secolele XVI ± XIX). în domeniul form rii cuvintelor prin procedeul deriv rii cu sufixe. În timpul epocii fanariote (1711 ± 1821). în: aerisi agonisi chivernisi hiritisi (a felicita) tacticos nevricos economicos (iconomicos) molipsi plictisi sinchisi zaharisi .

Procesul de modernizare i de îmbog ire masiv a lexicului românesc a început în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea i în primele decenii ale secolului al XIX-lea.i da ifose´ etc. iar. Un num r relativ mic de termeni neologici au p truns în române te înc din secolului al XVII-lea i al XVIII-lea prin intermediul limbilor polon .Elemente de origine neogreac pot fi clasificate. rus i neogreac . corifeilor Ä colii Ardelene´). Äclarus´ a fost o dat mo tenit i a devenit Ächiar´. . XVII ± XVIII). a reprezentan ilor Äcurentului latinist´. în func ie de domeniul în care s-au folosit. în secolul al XIXlea. La constituirea vocabularului neologic românesc au contribuit destul de multe limbi: latina savant (gra ie. în func ie de caracterul lor cult: diat (testament) rig plastograf efor epitrop partid caligrafie tipografie catagrafie sau popular i familiar: taifas ifos(e) fandosi sindrofie lefter Câteva Äneogrecisme´ r mase în limb se folosesc numai în expresii mai mult ori mai pu in cunoscute: Äa da cu tifla´. pe de o parte. Astfel. g) Influen e moderne exercitate asupra lexicului românesc y Latina savant Vizeaz activitatea cronicarilor no tri. Aceste neologisme trebuie deosebite cu grij de cuvintele pe care le-am mo tenit din aceea i limb i care (datorit vechimii lor foarte mari) au evoluat mult din punct de vedere fonetic i chiar semantic. italiana (sec. Äa. a corifeilor Ä colii Ardelene´. în special. germana ( vabii i sa ii care s-au stabilit în Ardeal). pe de alt parte. Vocabularul limbii române s-a îmbog it cu un num r apreciabil de neologisme luate direct din latin pe cale livresc . iar a doua oar a fost împrumutat ca neologism. a fi (a se afla) la ananghie´. i a dat Äclar´.

duet. ofsaid. dormita. biblie. pauperitate. piano.Alte astfel de dublete etimologice numim: frupt ± fruct b ic ± vezic femeie ± familie b trân ± veteran arin (nisip) ± aren Alte neologisme care se explic exclusiv prin latin : adagiu. tenis. wolfram etc. omite. graif r. golf. polo. cabalin. chitar . hen . drosel.tiin ifici: bli . trio. borma in . meci. outsider. solo. traduce. elibera. handicap. ut. allegretto. prob . alto. oper (muzical ). crescendo. insul . matri . foraiber. satisface. electrobuz. gol. baschet. suporter. pictor. cnocaut. tezaur. electrocar. liter . boiler. intermezzo. dirttrank. . val . solfegiu. y Engleza Prin intermediul limbii franceze: dancing. partitur . bomfaier. ring. diesel. adnota. in . colocviu. bariton. dribla. sportsman. spicher etc. rege. dribling. pianissimo. flaut. set. vivace etc. flautist. cocs. Termeni sportivi: aut. gater. mandolin . alt r. aib . presing. fotbal. y Franceza eau de toilette chateau d¶eau champ de bataille diabete sucre douche ecossaise racine carree ap de toalet castel de ap câmp de b taie diabet zaharat du sco ian r d cin p trat y Italiana Termeni muzicali: adagio. skeet. dormitor. fault. grazioso. fabul . rol . tumultuoso. ambigen. allegro. andante. testimoniu. ghem. base-ball. y Germana Termeni tehnico. bridge. vibrando. start. fini . rugbi. bowling. upercut volei etc. scherzo. aproba. tenor. smoching. fasung. tec r. uzufruct etc. val . scor. picup. pictur . premiu. moderato. cantabil. duz .

influen a francez . Chiar i un cuvânt cum este sputnik nu s-a impus în român decât dup ce a p truns în alte limbi europene. inginer-economist. administrativi. fotoaparat. modernizându. i anume prin intermediul traducerilor. Iat . s-a spus la noi exclusiv satelit artificial. o etimologie multipl (inclusive fran uzeasc ). Manifestat la început. Se poate spune c termenii no tri politico-sociali.i vocabularul în toate domeniile vie ii materiale i spirituale. sânt în marea lor majoritate de origine francez ori au. care nu implic decât adoptarea unui sens nou ori copierea unei Ästructuri´ lexicale sau frazeologice. Când neologismele ruse ti con ineau r d cin sau alte elemente formative de origine latin .y Rusa Influen a limbii ruse s-a manifestat asupra limbii române. Doina Sterpu Cea mai puternic dintre toate influen ele moderne exercitate asupra limbii noastre r mâne. Gra ie ei. Profesori: Livia Ciuperc . agrozootehnic . medicali i tiin ifici. juridici. agrometeorologie. fotoreporter. fotocamer . devenind. hidroagregat. Împrumuturile de cuvinte sunt mai pu in numeroase decât calcurile lingvistice. adeseori. când încep s soseasc în România unii emigran i francezi. prin intermediul fanario ilor i al ru ilor. spre exemplu: activist cursant doctorantur instructaj revizionism transfocator agregat defectologie economism magistral prospect ultraimperialism aspirantur dezinforma ie empiriocriticism mecanizator suprematism centrism dezinformare exponat procuratur textolog combinat dezinsec ie gazoanalizator radiofica ie textologie Cuvinte compuse împrumutate din limba rus : agrobiologie. aproape exclusiv pe cale scris . filozofici. agrotehnic . militari. iar mul i tineri români înst ri i merg s studieze la Paris ori se . Atest rile arat c . general-maior etc. economici. care p rea îns prea str in de limba noastr (Th. Hristea). adic în secolul al XVIII-lea. preferându-se o combina ie de dou neologisme latine ti unui singur element lexical. ele au fost perfect i rapid asimilate de limba român . inginer-mecanic. indiscutabil. în felul acesta. influen a francez devine direct în primele decenii ale secolului al XIX-lea. la început. un termen interna ional. româna s-a îmbog it cu câteva mii de cuvinte. dup 23 august 1944.

se poate spune c . cele mai multe unit i frazeologice sânt de provenien francez . care pot fi g site în dic ionarele române ti i fran uze ti. influen a francez s-a putut manifesta din plin asupra limbii române atât în domeniul vocabularului. rela iile de ordin politic. figurând deci ca echivalente reale ori poten iale ale unor cuvinte. Pe lâng numeroasele traduceri care s-au f cut din francez . F r nici o exagerare. Exemple: ± ap de toalet (dup frc. eau de toilette) ± castel de ap (dup frc. adic traduceri literale dup unit i frazeologice fran uze ti care au o structur identic ori foarte asem n toare. Datorit acestor condi ii. printre altele i introducerea limbii franceze ca limb obligatorie. ceea ce a determinat amploarea influen ei de care ne ocup m aici au fost. Dintre acestea pot fi citate: ± artist liric ± bal mascat ± calcul renal ± cordon ombilical ± cordon sanitar ± critic literar ± dans macabru ± director general ± decret guvernamental ± for motrice ± jurnal de bord ± metabolism bazal ± monolog interior ± parez intestinal ± plac turnant ± petrol lampant ± tonus muscular etc Alte frazeologisme române ti moderne constituie calcuri. dar nimeni nu a întocmit un inventar complet ori m car cvasiexhaustiv al acestora. Unele din aceste unit i frazeologice sunt împrumuturi directe.familiarizeaz cu limba i cultura francez chiar în ara noastr . în primul rând. în aceast privin . château d¶eau) . când domnitorul Alexandru Ipsilanti a reorganizat înv mântul din ara Româneasc dup model francez. în româna modern . care se ocup cu studiul îmbin rilor constante de cuvinte. au fost create înc din anul 1775. denumite ³sintagme stabile´. Unele condi ii. economic i mai ales cultural care au existat aproape f r întrerupere între Fran a i ara noastr . cât i al frazeologiei. ceea ce a însemnat.

racine carrée) ± turn de filde (dup frc. Uneori. Majoritatea împrumuturilor lexicale de origine francez au p truns în limba român pe calea scris . pierre angulaire) ± r d cin p trat (dup frc. champ de bataille) ± diabet zaharat (dup frc. hypothèse de travail) ± materie cenu ie (dup frc. en-tête. douche écossaise) ± focar de infec ie (dup frc. centime ± pansion i pension < frc. faire acte de présence). pension . se donner en spectacle) ± a face act de prezen (dup frc. i numeroase cazuri când pronun area din francez s-a men inut în limba român . Exist . în pronun area româneasc literar . adic livresc . foyer d¶infection) ± ipotez de lucru (dup frc.± câmp de b taie (dup frc. adeseori. acestea sunt extrem de numeroase. cauchemare ± falez < frc. etc. ceea ce a dus la apari ia unor forme duble nediferen iate semantic: ± santim i centim < frc. Cât prive te împrumuturile lexicale propriu-zise (singurele care au fost mai mult studiate). tour d¶ivoire) ± a pierde din vedere (dup frc. desigur. matière grise) ± piatr unghiular (dup frc. perdre de vue) ± a se da în spectacol (dup frc. diabète sucré) ± du sco ian (dup frc. Numai a a se explic faptul c noi rostim : ± automobil (nu otomobil ) ± bacalaureat ± certificat ± convoi ± mercerie ± pension ± sergent ± septicemie etc. foulard ± antet < frc. începând cu structural or morfo-sintactic i terminând cu particularit ile de ordin semantic sau apartenen a la anumite domenii de activitate. cum dovedesc exemplelede felul lui: ± co mar <frc. Toate aceste calcuri pot fi clasate dup diverse cirterii. falaise ± fular < frc.etc. acela i termen fran uzesc a fost o dat împrumutat pe cale direct sau oral i alt dat pe cale scris . iar aspectul lor graphic s-a impus.

inubliabil (de neuitat). etc. echivalente perfecte din punct de vedere semantic. Numai în mod excep ional cele dou forme s-au specializat din punctual de vedere al sensului. la verbele: ± a acu a (a na te) ± a badina (a glumi) ± a efasa (a terge) ± a flana (a hoin ri) ± a sermona (a dojeni). Astfel: ± bor i bord < frc. O serie de împrumuturi recente sau foarte recente au o sfer de circula ie restrâns i par lipsite de perspective generaliz rii. etc. Profesori: Oana Untu. froasat (ofensat) Unor asemenea fran uzisme i a altor neologisme de prisos. transformându-se în unit i lexicale distincte. fiind sim ite ca inculte. la substantivele: ± cristianism (cre tinism) ± istorien (istoric) ± insumisiune (nesupunere) ± plezanterie (lucru amuzant) ± sensiblerie (sensibilitate excesiv . impardonabil (de neiertat). sau la adjectivele: ± afolat (înnebunit). Ne referim spre exemplu . deplasat ). formele p trunse pe cale oral au fost eliminate. bord ± rever i revers < frc. dar care nici nu poate fi eliminat. în limba noastr . celelalte instalându-se definitive în limba literar . ne-am obi nuit s le spunem barbarisme. aceste neologisme sunt înregistrate i în recentele noastre dic ionare: ± afaziologie ± buscula ± evenimen ial ± recamier ± semiotician ± supercampion.± semplu i simplu < frc. Doina C pit nescu . întrucât nu corespund unor necesit i reale ori nu au. de unde noi l-am împrumutat. simple În multe cazuri. utilizând un termen care nu este prea potrivit. În imensa lor majoritate. etc. revers Cele mai multe neologisme pe care le-am împrumutat din francez au r mas în limb i aceasta este principala dovad c ele erau mai mult ori mai pu in necesare. având în vedere c se folose te în mai multe limbi i în primul rând în francez . eclatant (str lucitor).

-i praebiter.-onis lex.legis credentia.-i evangelium.-i crux.-i altar.-ae sanctus.-is diabolus. un factor de personalizare i individualizare fa de alte popoare i culturi.-are rogation.Influen a limbii latine asupra lexicului cre tin românesc Istoria cre tinismului în spa iul carpato-danubiano-pontic se confund cu îns i geneza poporului român.-atis Rosalia . Român înger a boteza cer cruce p cat preot diavol biseric infern episcop evanghelie miracol cre tin altar Dumnezeu drac rug ciune lege credin sfânt a se închina rug ciune colind pietate Rusalii Latin angelus.-i basilica.-ae infernum. Tocmai de aceea s-a scris c poporul român este roman fiindc este cre tin i este ce tin fiindc este roman.-i episcopus. Aici cre tinismul devine un element de identitate etnic i de afirmare a apartenen ei la un spa iu lingvistic i spiritual. dar ajunse în limba român prin filier slav .-um inclino.-a.-cis peccatum.-onis rogatio.terminologia cre tin în limba român permite o clasificare destul de clar a cuvintelor de origine latin i greac .-is Domini Deus draco.-ii miraculum.-i baptizare caelum.-i christianus.-onis calenda. La o privire mai atent .-ae pietas.

toate latine ti . distingem patru categorii. cuvinte pentru care s-au propus diverse etimoane.-um i folosite în contexte actuale Rara avis = pas re rar Sine qua non = f r care nu se poate Stricto senso = sens strict Statu quo = situa ie neschimbat Tabula rasa = foaie curat (peiorativ) Te Deum = pe tine Dumnezeu te l ud m Ad kalendas Graecas = la calendele grece ti Ad litteram = la litera (c r ii) Alma mater = mam hr nitoare Casus belli = caz de r zboi Consensu omnium = acord unanim Corpus delecti = obiectul delictului Cui prodest? = cui îi folose te? De iure /de facto = de drept / de fapt Dixi! = Am spus! Dum spiro. sed multum = Nu multe.Cr ciun Pa ti p gân Expresii latinesti mo tenite în român Creatione Paschae paganus. sper Incognito (nomine) = (Cu numele) necunoscut In corpore = în totalitate Magna / summa cum laude = cu mare laud Mea culpa = din vina mea Non multa. am învins Veto = M opun. trebuie epuizate posibilit ile de a explica cuvântul respectiv prin latin . refuz Volens nolens = vrând. . ci mult Perpetuum mobile = Tot timpul în mi care Veni.-a. am v zut.vidi vici = Am venit. Între diversele cuvinte latine ti mo tenite sau posibil latine ti. la fiecare categorie intervenind criterii diferite în stabilirea sau acceptarea etimologiei române ti: a. nevrând Cuvinte de origine latin mo tenite doar în limba român Înainte de a c uta explicarea originii unui cuvânt românesc. spero = Cât timp respir.

de al ii ca fiind formate pe teren românesc . erectare. fragmentare frementare<frementum oblitare aquosus aratura armare balteatus blanditia affundare ingrassiare padulosos albitia febrosus . cuvinte considerate de unii ca provenind din latin . lepidare frementare. iar de al ii ca împrumuturi din latina savant . arratare. adratare. c. cuvinte considerate de unii ca mo tenite din latin . Iat câteva dintre cuvintele de origine latin pe care le g sim doar în limba român . dar s-a sus inut i provenien a lor din alte limbi. liquidare. erettare reiterare. adrectare.b. d. cuvinte pentru care s-a dat o etimologie latin . adreptare. analizate conform categoriilor enun ate: Limba român a) sprânceana cump t a ar ta a lep da a fr mânta a uita b) apos ar tur arm b l at blânde e a (se) afunda a îngr a p duros albea fioros Limba latin supercilium compitum<computum arrectare. ratare lapidare.

a fermeca zestre str in directatem nepotellus gemitus fetiolus servatoria agnelliola agnelliolus equarius trahax. pharmacare dexter extraneus Profesor : Alla Apopei .dreptate nepo el geam t Fecior sarb toare mioar mior iepar tr gaci tun sudoare c) prat rut viper d) cum tru mort ciune afin farmec. -acis tonus sudor pratum ruta vipera commater mortician daphne pharmacum.

Sunt de remarcat cele dou titluri ale lucr rii: ³Historia polskimi rytmami o woloskiey ziemi i Moltanskiey´ i ³Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey´ (1). Documentele publicate de c tre Al. Miron Costin scrie ³Poema polon ´ pentru regele Ioan Sobieski. prezent i la Jan D ugosz. ar tând c în Moldova locuiau împreun greci. materializat în sute de campanii militare. Cronicarii poloni Joachim Bielski i Stanis aw Sarnicki (secolul al XVI-lea) atest faptul c la Cetatea Alb avea loc nego ul cerealelor din Podolia (7). Denumirile de ³ ara Moldavei´ i ³Muntenia´ sunt cuprinse în titlul lucr rii. Haceris i Bohdan de Corathyn (Corint). putem invoca lucrarea lui St. Termenul român ³ortodox´ are în polon echivalen ele: ³Prawos awny´. Termenul polon. De asemenea. este ³Bia ocerka´ (Cetatea Alb ) (8). redactat pentru comisul coroanei poloneze Marcu Matczynski (1677). c în limba polon . Bochos. Kutrzeba (3). Alexa Husczyn Grecus. ru i din Moldova. polon i rus (care pot fi reg site pe lista de cuvinte care este anexa lucr rii noastre). atestate de c tre documentele polone. negustori bulgari. Un istoric român citeaz un document polon din 1610. Dac fondul de cuvinte al limbii române este în cea mai mare parte de origine latin . Wilenka Gierbowicz. locuitori ai Moldovei (6). existen a unor m n stiri moldovene ti foarte vechi. exist termeni diferi i pentru bisericile ortodoxe (Cerka´. Costa et Dedul de Kotnar (Cotnari). moldoveni.i redacta marile sale romane istorice. Paulus . ³Ko cio y´. încercând s demonstreze latinitatea românilor prin prezen a a 57 de substantive i 30 de verbe latine în limba român (2). ³Ortodoksyjny´ (4). în care are loc un proces între polonul Paul Lacki i negustorii moldoveni. Miron Costin. Exist o tenta ie polon a ³R s ritului´ (Wschód). prezint geografia i organizarea politic a rilor române ti. armeni. Sunt prezentate urm toarele nume: Gregorius Ulubejowicz de Soczawa. indirect. ³Cerkiew´) i pentru bisericile catolice (³Ko ció ´. ³Ko cio am´). ru i polonezi. Aceasta demonstreaz . nu pot fi neglijate influen ele slave. Czolowski atest existen a lui ³Vlad Walachus´ (1407) i a lui ³Wassil aus der Walachey´ (1448). Este semnificativ faptul. Sienkiewicz pentru a.Documente istorice feritoare la influen a culturilor slave asupra limbii române În 1684. Am încercat s demonstr m existen a unor elemente comune între limbile române. De aici îl preia H. în lucrarea ³Chronica ziem Moldowskich y Multanskich´. Cucerirea Rusiei ro ii (Gali ia oriental ) în 1387 de c tre Vladislav Jagello (5) deschide drumul unor posibile interferen e lingvistice i culturale românopolono-ruse.

p. Boczka Kossowici. 1. scrierile ruse prezint importante dovezi cu privire la continuitatea românilor. Un alt document relateaz urm toarele evenimente care au avut în Moldova: venirea lui Timu Chmelnicki cu cazacii în Moldova în 1653. eliberarea de c tre Chmelnicki a doamnei lui Vasile Lupu. cf. care era închis în m n stirea de la Humor. cu privire la r pirile de teritoriu moldovean care au avut loc între 1774-1776 i 1806-1812 (r zboaiele ruso-turce au f cut celebri generali ru i ca Rumijan ev. În lista de cuvinte pe care am oferit-o ne-am limitat la termenii moderni din limbile român . Cercetarea realizat asupra rela iilor româno-ruse din punctul de vedere al imagologiei i al istoriei mentalit ilor (11) reprezint o noutate. 2. indirect. Ca i în literatura actual referitoare la globalizare. a identit ii culturale) este mijlocit de clarificarea imaginii celuilalt (a Rusiei. ³În spa iul dintre cursurile apelor Tisa i Nistru. în urma c reia Tetraevangheliarul este recuperat (10). cu privire la documentarea modernit ii limbii ruse (ideea dup care influen a limbii ruse asupra limbii române este foarte veche. Kutuzov) (13). polon i rus . Miron Costin. Istoria Principatelor Române ara Româneasc i Moldova scris de Spiridon Nicolaevici Palauzov în 1859 (12) are o dubl însemn tate. a str inului). Ca i documentele polone. Dzorman Mihailovitz de Berlad (Bârlad) (9). Ele nu trebuie s fi ignorate de c tre un istoric având con tiin a meseriei sale. Existen a unor termeni comuni în limbile român i rus a fost demonstrat i reluat în diferite lucr ri. 1977. având în nord Alpii Carpatini i împrejmuindu-se în partea de sud pe Câmpia Dun rii i litoralul nord-vestic al M rii Negre. implicit. Exist . nu se g se te pe nici o hart geografic cuprinzând spa iul indicat.Czulowicz de Romanskie (Roman). tr ie te o mas compact a unui popor a c rui denumire originar . Pe de alt parte. Potemkin. Documentul demonstreaz . . Acest popor nume te p mântul pe care-l populeaz ara Româneasc ( ara Românilor). Evenimentele se încheie cu lupta dintre partida Gheorghe tefan ± Gheorghe Racokzi i Timu Chmelnicki. o continuitate a limbii i a locuirii în spa iul moldovean. 130. Mai întâi. luarea Tetraevangheliarului de la Humor de c tre cazaci. Ibidem. Alexandru Piru. existen a unor nume i a ez ri moldovene ti în secolul al XVII-lea. Bucure ti. p. Istoria literaturii române de la origini pân la 1830. cunoa terea de sine (a românilor. ei în i i numindu-se Români´ (14). Istoria rela iilor moldo-polone ofer informa ii noi referitoare la cultura român veche. f râmi at de noii etnografi în câteva denumiri locale. 130. i de natur exclusiv religioas . la latinitatea limbii i a poporului român. trebuind s fie dep it ). Suvorov.

721-729. p. Panaitescu.3. 9. 8. I. Cf. Editura ³Al. 6. Cracovia. Wiedza Powszechna. Gorovei i Maria Magdalena Székely. P. Editura Enciclopedic . ibidem. Ia i. cf. P. Biserici i m n stiri vechi din Moldova (pân la mijlocul secolului al XV-lea). 48. S ownik minimum rumu sko-polski i polsko-rumu ski. Historiae Polonicae. p. Editura Meridiane. Studii de istorie economic i social . Bucure ti. 13. 97. 1711. 94. Cf. 14. Capro u. cit. p. Cf. ibidem. 724-725. p. I. p. 85. I. 122. postfa . II. Jan D ugosz. tefan Kutrzeba. Cf. Leipzig. 83-84. Gh. p. Cuza´. 5. 194. Românii în istoria universal . 1994. Buzatu. Profesor: Corneliu Panaite . Warszawa. p. 722. V. 1122-1124. Cf.P. 4. Însemn ri despre istoria românilor într-o sintez ap rut în limba rus în 1859. Interpret ri române ti. Zdzis aw Skar y ski. p. Cristian. 1903. Ibidem. 1987. Czolowski. p. 10. ibidem. col. Panaitescu. Agrigoroaie. Cf. p. Cf. coord. 11. cf. N. 15-26. 7.P. 12. Bucure ti.. 1975. Grigora . I. 1971. Alexandru Andronic. p. ibidem. Handel Polski ze wschódem w Wiekach rednych (Comer ul oriental al Poloniei în Evul Mediu). note i comentarii de tefan S. Al. op.

Trasaturi generale 2. substratul slav d. influente moderne (latina savanta. engleza. influenta turca f. influenta araba e. rusa) III. Influenta limbii latine asupra lexicului crestin roman. germana. Identitate culturala si globalizare II. Documente referitoare la influenta culturilor slava asupra limbii romane . substratul daco-moisian c. Dialectele limbii romane 3. franceza. Originea si evolutia limbii romane 1. influente lingvistice a. Expresii latinesti folosite in contextul actual IV. influenta greaca g.Identitate cultural Cuprins i globalizare I. Graiurile limbii romane 4. limba latina b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->