Sunteți pe pagina 1din 17

CENTRUL PENTRU DEZVOLTAREA RURALÃ

BIBLIOTECA MICROFINANÞÃRII

Mobilizarea
economiilor în AEÎC

Prezenta ediþie este elaboratã cu suportul


Departamentului pentru Dezvoltare Internaþionalã
al Regatului Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord
ºi al companiei Landell Mills Management Consultants.
Ediþia este publicatã cu suportul Bizpro Moldova.

Chiºinãu 2002
Cuprins

Cuprins pag.

Produsele de economii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Etapele economiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Preþul economiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Gestionarea lichiditãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

Încurajarea economiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Mobilizarea economiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

2
Produsele de economii

Produsele de economii
Introducere
Normele de prudenþã financiarã în Moldova nu permit asociaþiilor de economii ºi împrumut sã
accepte depuneri la vedere sau rambursabile imediat.
Totuºi, deºi depunerile la vedere nu sunt permise, trebuie sã înþelegem seria produselor de
economii care existã, deoarece concurenþii le oferã ºi pot atrage depuneri, care ar putea fi
plasate în AEÎC.
Depunerile de economii
Depunerile de economii sunt produsul de economii de bazã. În mod normal nu existã limite la
sumele, ce pot fi depuse în contul de economii. La fel, nu existã limite la suma maximã, care
poate fi þinutã într-un cont de economii. Un membru poate deþine mai multe conturi de economii.
Dobânda este stabilitã periodic pentru a reflecta ratele dobânzii de piaþã.
Este obiºnuit ca deponentul sã poatã retrage din contul sãu de economii orice porþiune a
economiilor sale la orice moment fãrã a plãti penalitãþi pentru asemenea retrageri.
Depuneri la termen
Depunerea la termen este o sumã, deseori stabilitã la un nivel oarecare (divizabilã la 10, 100
sau 1000), plasatã la instituþia, care acceptã depunerea pentru o perioadã fixã, de la 1 lunã la 5
ani sau chiar mai mult. Termenul depozitului nu poate fi prelungit; deponentul, care doreºte sã
þinã banii sãi la depozitele la termen, poate reînnoi depozitul la scadenþa fiecãrui termen, în baza
unui nou contract de depunere la termen.
Depozitele la termen au, deseori, cerinþe minime de depunere ºi plãtesc rate ale dobânzii mai
mari decât depunerile de economii simple. Dobânda va reflecta termenul pentru care este
depusã depunerea – cu cât mai lung e termenul, cu atât mai mare este rata dobânzii – ºi
strategia de mobilizare a economiilor ºi de profit a instituþiei, care acceptã depunerea. Dobânda,
de obicei, rãmâne neschimbatã pe durata termenului depunerii, deºi rata poate fi variabilã pentru
depunerile la un termen mai mare.
Un deponent poate retrage orice porþiune a depunerii la termen în orice moment, deºi, deseori,
sunt cerinþe de notificare prealabilã înainte de retragere, dar retragerea, deseori, atrage
penalitãþi – acestea pot fi în formã de taxã de retragere sau reducere a dobânzii. Motivul pentru
penalizare este acela cã instituþia, care acceptã economiile îºi ia un contra-angajament faþã de
fondurile depuse, astfel ca acestea sã poatã genera venituri cu care la rândul sãu va plãti
dobânzi deponentului, iar retragerea înainte de termenul convenit, de obicei, cauzeazã instituþiei,
care acceptã depunerea, pierderi ale veniturilor planificate.
Depunerile la vedere
Depunerile la vedere sunt fonduri plasate la o instituþie financiarã (ºi chiar pot aduce un mic nivel
de dobândã, dacã volumul ºi rulajele sunt mari) mai mult pentru securitate decât pentru dobânda
pe care o câºtigã.
Dacã accesul este uºor ºi dacã tranzacþia de deservire este rapidã, aceste depuneri sunt bine
potrivite necesitãþilor afacerii, deoarece mijloacele din conturi pot fi utilizate pentru achitarea
obligaþiilor de platã faþã de furnizori, angajaþi ºi alþii. Ele sunt bine potrivite necesitãþilor membrilor
AEÎC pentru cã oferã numerar imediat pentru satisfacerea necesitãþilor gospodãriilor fãrã a þine
numerarul acasã.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

3
Etapele economiilor

Depunerile la vedere au un cost de gestionare mai mare decât alte forme de depuneri, deoarece
ele dicteazã un nivel mai înalt de lichiditate (mijloace bãneºti disponibile imediat) ºi securitate,
reducând gradul în care ele pot fi acordate altora pentru a genera venituri. Este obiºnuit pentru
instituþia, care acceptã depunerile sã cearã respectarea unor solduri minime ºi sã perceapã
comisioane de administrare pentru tranzacþii.
Depunerile cu destinaþie specialã
Depunerile cu destinaþie specialã pot fi create pentru a satisface unele necesitãþi sau posibilitãþi
specifice – depuneri pentru pensie, depuneri de acumulare pentru finanþarea studiilor copiilor în
viitor, care sunt exemple de depuneri cu destinaþie specialã. Asemenea depuneri pot oferi ºi
reduceri de impozite ºi, ca urmare, pot avea limite la sumele care pot fi depozitate într-un an.
Retragerile înainte de scadenþã din aceste depuneri sunt, de obicei, restricþionate la cazuri de
urgenþã. Deoarece majoritatea acestor depuneri au un termen lung în perspectivã, la ele, de
obicei, se plãteºte o dobândã mai mare.

Etapele economiilor
Definirea economiilor
Economiile nu reprezintã numai banii care sunt, pur ºi simplu, puºi la o parte pentru cazuri de
urgenþã sau pentru a avea mijloace pentru întreþinere la bãtrâneþe. Economiile reprezintã ºi
investiþiile pe care le facem în proprietate ºi bunuri, de la care ne aºteptãm sã creascã în valoare
peste timp: terenuri ºi clãdiri, metale ºi pietre preþioase, bijuterii, asigurãri ºi investiþii financiare
sau îmbunãtãþirea ºi extinderea afacerilor de familie.
Îmbunãtãþirile fizice ale locuinþelor se pot numi economii, deoarece ele mãresc valoarea
proprietãþii , iar procurarea unui bun, valoarea cãruia descreºte cu timpul, aºa ca aparatajul
casnic ºi automobilele, nu fac parte din conceptul de economii.
Economiile pot fi definite ca venitul personal minus cheltuielile fãcute pentru întreþinerea
familiei/gospodãriei ºi minus impozitele, pe care trebuie sã le plãtim statului sau autoritãþilor
locale.
Etapele economiilor
Existã patru etape ale economisirii personale ºi de gospodãrie, bazate pe nivelul surplusului
de venit ºi nivelul de încredere în instituþiile din mediul nostru:
• economii pentru “zile negre”;
• îmbunãtãþirea locuinþelor;
• îmbunãtãþirea întreprinderii;
• depuneri, într-o formã sau alta, la instituþii financiare.
Contextul etapelor economiilor constã în faptul cã gospodãriile medii, unde ºi veniturile sunt
medii sau mai joase decât nivelul mediu, reprezintã persoanele care, cel mai probabil, vor deveni
membri ai AEÎC. Acei mai înstãriþi cu venituri mai sus de mediu au instituþii ºi moduri de
economisire separate.
Economii pentru “zile negre”
Fiecare îºi face economii, chiar ºi cei mai sãraci dintre sãraci, pentru “zile negre”. Suma pusã

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

4
Etapele economiilor

deoparte variazã în dependenþã de circumstanþele în care se aflã cel care face economii ºi de
cazurile de urgenþã cu care se aºteaptã sã se confrunte. Chiar ºi în cele mai grele timpuri ale
ocupaþiei turceºti, oamenii cei mai sãraci din Moldova ascundeau monede de aur ºi argint în
sume relativ mari în comparaþie cu nivelul veniturilor ºi în condiþii de risc zilnic, pentru a putea
plãti anularea pedepsei cu moartea, pentru a fugi din þarã sau pentru timpurile ce vor veni dupã
eliberare. ªi în prezent, din lipsã de încredere în instituþiile statului, ei continuã sã deþinã
asemenea economii ascunse. Acestea nu sunt economii pe care moldovenii le declarã sau
plaseazã la bãnci ºi alte instituþii financiare.
În majoritatea gospodãriilor din lume existã economii pãstrate pentru cazuri de urgenþã.
Majoritatea statelor fac estimãri ale nivelului, de asemenea, economii ascunse ºi forþeazã
instituþiile financiare sã creeze asemenea produse de economii, care sã atragã aceºti bani în
fluxul activitãþilor financiare. Gradul la care aceastã atragere are succes este nesigur, deoarece
astãzi încrederea publicului în instituþiile financiare este fragilã. Mai mult decât atât, existã temeri
rezonabile cã în cazurile de urgenþã accesul la aceºti bani sã nu fie atât de rapid ca necesitãþile.
Îmbunãtãþirea locuinþelor
Odatã ce a fost satisfãcutã necesitatea de protejare împotriva cazurilor de ugenþã, surplusurile
peste necesitãþile zilnice sunt cel mai des utilizate pentru îmbunãtãþirea locuinþelor, deoarece
aceasta reprezintã confortul imediat folosit de toatã familia – toþi împart beneficiile.
Îmbunãtãþirile locuinþelor sporesc valoarea locuinþei. Pentru unii scopul este de a vinde atunci,
când valoarea sporitã a locuinþei, sporul de capital, permite mutarea în altã locuinþã mai mare,
cu o zonã rezidenþialã mai bunã. Îmbunãtãþirile locuinþei este un mijloc de utilizare a surplusului
ºi de folosire a lui fãrã a atrage atenþia – deºi îmbunãtãþirile sunt evidente, ca pe dealul de la
Soroca.
Îmbunãtãþirea întreprinderilor
Îmbunãtãþirile locuinþelor ºi ale întreprinderii personale pot avea loc paralel, dar experienþa aratã
cã utilizarea surplusului are prioritate la îmbunãtãþirea locuinþei pânã la atingerea, în opinia
membrilor gospodãriei, a unui standard de calitate ºi cantitate. Unele îmbunãtãþiri de locuinþe pot
sã nu reprezinte economii, deoarece pot fi procurãri de bunuri cu valoare care va descreºte, dar
ele contribuie la ameliorarea calitãþii vieþii oamenilor, pentru ce ei lucreazã ºi câºtigã.
Îmbunãtãþirea întreprinderii personale este o parte a economiilor personale. Îmbunãtãþirile, care
contribuie la economii, includ construcþia ºi îmbunãtãþirea clãdirilor întreprinderii, instalarea
drenajului sau irigãrii (ele îmbunãtãþesc calitatea productivã a terenului ºi, astfel, sporesc
valoarea terenului) ºi procurarea animalelor (în unele þãri bogãþia este reprezentatã prin
animale). Îmbunãtãþirile întreprinderii sporesc potenþialul întreprinderii de a câºtiga venituri ºi
surplusuri mai mari.
Depuneri la instituþiile financiare
Economiile pentru alþii încep atunci, când necesitatea de pãstrare a banilor sau a investirii în
locuinþã sau întreprindere a fost satisfãcutã ºi când valoarea surplusului este aºa cã reþinerea lui
în locuinþã poate spori riscul de furt, daune ºi leziuni personale, iar riscul este perceput ca fiind
mai mare decât acel de a pierde banii în caz de faliment sau alte circumstanþe la instituþia
financiarã.
Aceasta este o realitate în lumea economiilor – existã un scepticism sporit referitor la încrederea
în instituþiile financiare ºi o îngrijorare crescândã pentru securitatea personalã în multe þãri.
Guvernele încurajeazã pe cei care câºtigã sã economiseascã ºi sã fie mai economi, pentru cã,

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

5
Preþul economiilor

cu regret, majoritatea iau mãsuri insuficiente sã se pregãteascã pentru pensionare. Economiile,


totuºi, sunt scãzute, deoarece majoritatea cred cã riscul de pierderi prin crimã sau incompetenþã
ºi fraudã este la un nivel, la care este preferabil sã cheltui banii pentru consum.
Accentul mobilizãrii economiilor
O AEÎC are interesul de a mobiliza surplusurile disponibile de mijloace bãneºti. Ea este
interesatã de economiile monetare. În capitolele ce urmeazã accentul va fi pus pe economiile
nemonetare.

Preþul economiilor
Factorii- cheie
Statutul AEÎC permite Consiliului sã stabilescã rata dobânzii, adicã preþul la economiile pe care
le acceptã, la nivelul pe care Consiliul îl considerã adecvat. Existã câþiva factori, care trebuie
luaþi în consideraþie la stabilirea ratei dobânzii. Aceºti factori- cheie sunt:
• strategia de profit ºi de creºtere a capitalului AEÎC;
• strategia de mobilizare a economiilor în AEÎC;
• ratele la produsele de economii similare oferite de la alte instituþii în zona din jurul AEÎC;
• ratele aplicate de AEÎC la împrumuturile pentru termenul similar.
Strategiile de profit ºi creºtere a capitalului
Banii cei mai ieftini pentru orice instituþie este profitul nerepartizat, acea parte a surplusului
disponibil pentru operaþiuni, care rãmâne dupã crearea rezervelor statutare. Aceasta înseamnã
cã strategiile de profit ºi creºtere a capitalului trebuie sã maximizeze profitul, deoarece aceasta
va aduce beneficii membrilor pe un termen mai lung.
Strategiile de profit ºi creºtere a capitalului sunt stabilite de Adunarea Generalã a membrilor,
când membrii au de soluþionat dilema ce constã în faptul, cã ei sunt cei ce trebuie sã plãteascã
marja pe care o fixeazã. Dilema constã în faptul, cã la împrumuturi majoritatea doresc sã
plãteascã rate mici ale dobânzii, iar la economii doresc rate mai ridicate.
Rata dobânzii la împrumuturi trebuie sã fie mai mare decât rata la economii, dacã o AEÎC
doreºte sã evite pierderile. Iar diferenþa dintre rata dobânzii la împrumuturi ºi la economii, adicã
marja, trebuie sã fie suficentã pentru a acoperi urmãtoarele costuri pentru fiecare împrumut:
• costul fondurilor – rata dobânzii la economii sau la împrumuturi primite de AEÎC;
• riscul de nerambursare – puþine instituþii de creditare funcþioneazã fãrã careva pierderi
cauzate de incapacitatea unor beneficiari sã ramburseze împrumutul: într-o anumitã
mãsurã, costul acestor pierderi se recupereazã prin perceperea lui de la toþi împrumutaþii;
• costul administrãrii;
• costul lichiditãþii – unele mijloace trebuie sã fie disponibile pentru a face faþã retragerilor din
economii ºi, astfel, nu sunt generatoare de venituri pe care le pot aduce, deoarece pentru
aceasta trebuie sã fie în investiþii, care pot fi uºor convertite în bani, iar aºa investiþii, de cele
mai dese ori, aduc cele mai scãzute venituri;
• marja de profit.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

6
Preþul economiilor

La fiecare adunare generalã fiecare AEÎC trebuie sã fixeze unii indicatori de profit pentru anul
urmãtor. Aceasta se face în baza:
• analizei performanþei precedente, care identificã punctele slabe ºi forte în performanþã,
nivelul ºi cauzele nereuºitelor (comparat cu scopurile iniþiale) ºi opþiunile de remediu;
• aºteptãrilor membrilor de la AEÎC în termeni de servicii ºi bunuri pe care le oferã;
• prognozei climatului de afaceri, pieþei ºi beneficiilor pentru membrii asociaþiei – cu cât mai
mari sunt beneficiile, cu atât mai mare este dorinþa membrilor sã aprobe indicatori de profit
mai inalþi, care pot creºte costul împrumuturilor pentru ei înºiºi sau reduce veniturile la
economii;
• mãsurii, în care costurile pot fi diminuate fãrã a deteriora calitatea lucrului asociat cu aceste
costuri – într-o oarecare mãsurã costurile sunt acoperite de veniturile din dobânzi la acele
depozite care nu au fost creditate membrilor, ci depuse la bãnci sau alte instituþii financiare;
• angajamentului membrilor faþã de AEÎC – în ce mãsurã aceºti membri doresc sã
urmãreascã beneficiul imediat faþã de câºtigul pe un termen lung: vor accepta ei oare cã
trebuie sã plãteascã dobânzi mai înalte la împrumuturi ºi sã primeascã dobânzi mai scãzute
la economiile pe care le depun?
Strategia de mobilizare a economiilor
Preocuparea de bazã în mobilizarea economiilor este echilibrarea termenului ºi sumelor cu
oportunitatea de utilizare profitabilã a depunerilor. Aceasta nu înseamnã cã asociaþia nu trebuie
sã accepte economii, care nu corespund întocmai cu profilurile de oportunitate planificate sau cã
trebuie sã accepte depuneri numai atunci, când existã posibilitãþi de creditare pentru utilizarea
depunerilor. Vor exista membri, care vor utiliza asociaþia lor numai pentru depuneri de economii
ºi ei vor dori sã depunã atunci, când lor le este convenabil; ar fi în detrimentul asociaþiei sã le
refuze aceastã posibilitate, deoarece ei vor merge la altã instituþie mai binevoitoare. Atunci, când
membrii gãsesc alte instituþii, care le satisface mai bine necesitãþile, asociaþia pierde prestigiul ºi
poziþia sa în comunitate.
Adunarea generalã trebuie sã formuleze o strategie de economii care sã asigure:
• în mãsura posibilului, fondurile locale sã finanþeze investiþiile locale;
• produsele de economii oferite sã satisfacã necesitãþile deponenþilor;
• rata dobânzii reflectã strategia de creºtere a capitalului – strategia de capitalizare trebuie sã
ia în consideraþie angajamentul membrilor de a ceda beneficiul imediat al membrilor pentru
beneficii viitoare;
• flexibilitatea administrativã pentru membri sã depunã ºi sã retragã economiile – foarte des
consiliile acordã atenþie comoditãþii personalului ºi nu comoditãþii membrilor: este vital ca
membrii sã poatã depune ºi sã retragã depunerile oricând în timpul sãptãmânii de lucru, în
condiþiile unui preaviz despre intenþiile de retragere;
• în mãsura posibilului, scadenþele depunerilor ºi împrumuturilor trebuie sã corespundã,
deoarece acest fapt asigurã cele mai bune venituri pentru asociaþie în cadrul strategiei de
capitalizare prin profit nerepartizat.
Rate competitive
Deºi punctul de referinþã pentru dobândã întotdeauna va fi oferta pe piaþã, foarte multã atenþie

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

7
Gestionarea Lichiditãþii

se acordã capacitãþii de a face faþã concurenþei. Concurenþa are alte strategii ºi scopuri în
mobilizarea economiilor ºi stabileºte ratele sale pentru a atinge aceste scopuri.
Principiul de bazã în economii este angajamentul membrilor faþã de bunãstarea comunitãþii ºi
AEÎC ºi faþã de strategia de capitalizare a AEÎC. Desigur, ratele oferite (la economii) ºi percepute
(la împrumuturi) trebuie sã ia în consideraþie concurenþa ,deoarece diferenþa prea mare va
încuraja pierderea clienþilor. Necãtând la aceasta, acolo unde devotarea este puternicã, membrii
pot sã doreascã sã accepte un venit mai mic la depuneri ºi o ratã mai înaltã la împrumuturi
pentru a majora profitul nerepartizat, care pun baza autonomiei reale, a durabilitãþii ºi a
beneficiilor de lungã duratã a membrilor.
Echilibrul scadenþelor
În þãrile unde o asociaþie crediteazã numai atunci, când a format o bazã de depuneri suficientã
pentru a satisface cererea de împrumuturi, necesitatea de mobilizare a depunerilor cu
scadenþele ce coincid cu termenul prognozat al împrumuturilor acordate membrilor este mare.
Consiliul pregãteºte prognozele anuale ale activitãþii, care sunt aprobate de membrii la Adunarea
Generalã, unde sunt indicate prognozele de creditare ºi finanþarea acestora (din economii, profit
nerepartizat sau împrumuturi externe), precum ºi contribuþia economiilor, profilul economiilor
suplimentare (produsele ºi contribuþiile), care trebuie mobilizate ºi stimulele utilizate pentru
atingerea acestora.
Economiile nu vor atinge un statut cu contribuþie predominantã în AEÎC din Moldova atât timp,
cât vor fi disponibile surse ieftine, iar alte prioritãþi de economisire încã rãmân sã fie satisfãcute
ºi atât timp, cât persistã scepticismul privind durabilitatea instituþionalã, oricât de înalte nu ar fi
ratele dobânzii oferite. Totuºi, ar fi bine ca asociaþiile sã înceapã identificarea prioritãþilor de
mobilizare a economiilor pentru a orienta campaniile de mobilizare a economiilor ºi pentru a se
pregãti de acele timpuri, când contribuþia economiilor va deveni acea principalã la susþinerea
operaþiunilor.

Gestionarea lichiditãþii
Lichiditatea
Suplimentar necesitãþilor permanente de numerar ale AEÎC pentru a plãti facturile ºi remunera
personalul, o AEÎC trebuie sã anticipeze “valurile de cerere”. Valurile de cerere sunt ciclice ºi
apar în perioadele de activitãþi agricole de sezon, începutul anului ºcolar ºi alte evenimente
importante, când majoritatea membrilor au nevoie de mijloace pentru a efectua plãþi.
Lichiditatea reprezintã capacitatea de a face faþã obligaþiilor financiare la scadenþa acestora.
Politica de lichiditate
Înainte ca o AEÎC sã înceapã acceptarea depunerilor, ea trebuie sã formuleze politica sa de
acceptare a economiilor, care sã acopere toate aspectele activitãþii de acceptare a economiilor.
Politica va descrie produsele, ratele dobânzii, ajustarea lor, preavizul de retragere a depunerilor
la termen, penalitãþile pentru retragerea anticipatã etc.
Politica, de asemenea, va include descrierea politicii de lichiditate. Existã motive întemeiate
pentru a nu menþine sume mari de bani numerar în safeul AEÎC:
• banii nu aduc venit în safeu,
• ei atrag hoþii ºi, astfel, sporesc costurile din cauza mãsurilor de securitate suplimentare ce
trebuie luate;

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

8
Încurajarea economiilor

• numerarul în casierie încurajeazã cheltuielile – procurarea articolelor care sunt necesare,


dar nu esenþiale atunci, când costurile trebuie þinute la minimum.
Politica va stabili suma maximã, care poate fi þinutã în numerar în casierie ºi ce sumã trebuie
menþinutã de AEÎC în investiþii lichide. Investiþiile lichide sunt acelea, care pot fi uºor convertite
în numerar într-un timp foarte scurt fãrã pierderi sau penalitãþi. Ele reprezintã sursa principalã a
mijloacelor AEÎC, care pot rãspunde la sporirea cererii (mai mult decât cea obiºnuitã) de fonduri.
O AEÎC care ºi-a creat o bunã reputaþie la Corporaþia de Finanþare Ruralã sau banca sa, poate
utiliza overdraftul sau o linie de credit în calitate de sursã de rezervã de lichiditãþi. Limitele unei
asemenea surse de rezervã trebuie definite în politicã ºi trebuie aprobate de Adunarea
Generalã.
Gestionarea lichiditãþii
Gestionarea proastã a lichiditãþii submineazã încrederea membrilor în Consiliu ºi asociaþia poate
suferi o „evadare” de depuneri. Dacã membrii se tem cã AEÎC nu va putea sã le ramburseze
depunerile, ei vor cere întoarcerea depunerilor toþi odatã, fãrã a lua în consideraþie penalitãþile
pentru retragerea anticipatã ºi, astfel, vor falimenta AEÎC.
Dupã luarea deciziei de acceptare a depunerilor ºi aprobarea politicii de acceptare a acestora,
Comitetul pentru active ºi obligaþiuni (parte a Consiliului) trebuie sã creeze un subcomitet de
„supraveghere a lichiditãþii”. Acest subcomitet are ca scop asigurarea echilibrului între
disponibilitatea de numerar imediat cu necesitãþile anticipate de numerar ºi asigurarea
satisfacerii cerinþelor neaºteptate de numerar într-un termen minim.
Frecvenþa cu care subcomitetul se întâlneºte este determinatã de volumul ºi timpul în care se
fac afacerile: dacã tranzacþiile cu numerar sunt zilnice ºi în volum mare, subcomitetul se va
întruni zilnic, în alte cazuri - la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni, pentru a estima lichiditatea pentru
sãptãmâna viitoare ºi în ziua de luni, pentru a se convinge de incasãrile din investiþii lichide
prognozate sãptãmâna trecutã.

Încurajarea economiilor
Introducere
Deºi rata dobânzii oferitã poate fi folositã pentru încurajarea economiilor, ea nu este singura ºi
nici prima metodã. Motivele de depunere a economiilor nu sunt toate opþionale – accesul la
împrumuturi poate fi condiþionat de un minimum de economii depuse într-o perioadã înainte de
depunerea cererii de împrumut.
Economiile sunt importante nu numai din cauza cã ele sporesc disponibilul de mijloace în AEÎC,
dar, de asemenea, din cauzã cã ele creazã un capital pentru deponent. Acest lucru este
important în contextul comunitãþilor de noi mici producãtori. Îmbunãtãþirile pe termen lung ale
terenurilor vor depinde de disponibilitatea capitalului la micii proprietari pentru a face faþã
raportului datorii:capital impus în cadrul creditãrii pe termen mediu ºi lung pentru echipament ºi
maºini agricole, pentru îmbunãtãþirea clãdirilor sau drenaj spre exemplu. Acumularea unei baze
de capital prin constituirea depunerilor, la AEÎC dacã este posibil, consolideazã poziþia
solicitantului la creditare.
Încrederea
Prima motivare pentru economii este încrederea, încrederea în instituþie/persoanã, la care vor fi
depuse economiile. Nici un nivel de dobândã nu va compensa lipsa de încredere. Înainte ca

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

9
Încurajarea economiilor

AEÎC sã introducã economiile, trebuie sã existe o încredere a membrilor în Consiliu, în viitorii


manageri a economiilor ºi în integritatea personalã a fiecãrui membru al Consiliului ºi a fiecãrei
persoane angajate, fie cã este voluntar sau un angajat plãtit, care vor lucra cu banii ºi îi vor
utiliza.
Simplitatea accesului
Existã douã aspecte ale simplitãþii accesului:
• formalitãþi minimale;
• depuneri ºi retrageri libere.
Formalitãþile excesive, fie la depunerea economiilor, fie la retragerea acestora, discurajeazã
economiile. Prea des, formalitãþile birocratice prea lungi sunt considerate drept mãsuri de
securitate. Este nevoie de echilibrat mãsurile esenþiale pentru protejarea fondurilor ºi drepturile
deponenþilor de acces liber la mijloacele sale. Membrii recunosc necesitatea de securitate ºi nu
vor mulþumi Consiliul în caz de neatenþie la gestionarea depunerilor lor.
Membrii nu vor aproba nici plasarea constrângerilor nenecesare la accesul la mijloacele sale. În
comunitãþile, unde lumea are puþini bani, rapiditatea accesului la economii în cazuri de urgenþã
este criticã. Un motiv de a depune economii la asociaþie este apropierea: nu este nevoie de a
cãlãtori, riscul de a fi jefuit în drum este minim, se economiseºte timp – se poate face o depunere
sau o retragere atunci, când îþi convine. Desigur, se pot face depuneri la banca din oraºul din
apropiere, pentru ce nu este nevoie de timp mult, dar drumul costã ºi deplasarea este posibilã
numai atunci, când ai mai multe întrebãri de rezolvat la oraº.
Apropierea este un motiv de a depune economii: ea eliminã costurile de transport, nu creazã
tentaþia de a cheltui, persoanele sunt cunoscute (ºi sunt mai puþine probleme în comunicare) ºi
timpul folosit este mult mai puþin.
Rata dobânzii
Rata dobânzii, dupã cum este indicat în Materialul distributiv 4, se stabileºte de Consiliu. Nivelul
dobânzilor este determinat, în primul rând, de angajamentul membrilor faþã de dezvoltarea AEÎC
ºi de strategiile pe care aceºtia o adoptã în lucrul AEÎC.
Rata dobânzii se poate folosi la atragerea economiilor, dar trebuie sã fim atenþi, pentru a asigura
ca marja între rata la economii ºi la împrumuturi sã rãmânã pozitivã. Sunt ocazii, când acest
lucru poate fi mai puþin accentuat când avem ca scop atragerea economiilor, dar numai atunci,
când existã alte activitãþi ºi produse, care genereazã venituri la un nivel suficient sã absoarbã
deficitul de marjã. Totuºi, legea privind AEÎC limiteazã tipurile de activitãþi ale AEÎC ºi este micã
probabilitatea ca AEÎC sã posede resurse pentru a subvenþiona o activitate care aduce pierderi.
Necãtând la acest lucru, economiile ºi ratele dobânzii pot fi combinate pentru a încuraja
economiile: principala îngrijorare a tuturor creditorilor este securitatea împrumuturilor acordate.
AEÎC cer de la beneficiari gajarea bunurilor sau fidejusiunea a douã sau mai multe persoane. În
cazul nerambursãrii, este nesigur cât de rapid aceste gajuri sau garanþii pot fi transformate în
bani pentru AEÎC.
Economiile sunt garanþii de primã calitate pentru împrumuturile mici, în special, dacã sunt
deþinute de creditor. Însuºi existenþa economiilor micºoreazã riscul creditorului ºi, de aceea,
componenta pentru risc a ratei dobânzii poate fi micºoratã. Aceastã reducere se poate transmite
beneficiarului de împrumut ca un rabat la dobândã la împrumut, la rambursarea împrumutului
sau la fiecare platã a dobânzii. Desigur, contractul de împrumut trebuie sã stipuleze cã restanþele

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

10
Mobilizarea economiilor

mai vechi de 30 zile pot fi lichidate prin utilizarea mijloacelor din depuneri ºi, în aceste
circumstanþe, reducerea la rata dobânzii se anuleazã. Motivarea de a economisi, în acest caz,
este cã depunerea utilizatã ca garanþie pentru împrumut poate oferi o reducere la dobânda la
împrumut.
Mãrimea împrumutului
Suma, pe care o împrumutã membrul, poate reprezenta o mãrime determinatã în funcþie de
soldul economiilor la momentul solicitãrii împrumutului.
Accesul la împrumut
AEÎC din Moldova diferã de cele din alte þãri prin faptul, cã accentul este plasat pe creditare de
la bun început, pe când în alte þãri creditarea este posibilã numai în cazurile, când existã
economii la un nivel la care poate fi deservitã cererea de împrumuturi. Motivul pentru acest fapt
este cã pentru a avea economii trebuie sã existe surplusuri, iar pentru mulþi în Moldova
surplusurile nu erau posibile înainte de desfãºurarea unei activitãþi economice. Împrumuturile au
fost acordate pentru a genera activitate economicã, dar cu timpul s-a presupus cã membrii vor
fi încurajaþi sã economiseascã.
Ar fi rezonabil de a face accesul la împrumut condiþionat de existenþa economiilor [cu depunerea
economiilor dupã o perioadã de creditare]. Membrii pot primi acces la împrumuturi în termenii ºi
condiþiile de astãzi pentru trei ani ºi mai departe, în funcþie de economiile depuse în AEÎC.
Combinarea motivelor
Este posibil de a combina motivele de economisire prin acordarea unei reduceri la dobândã,
dacã economiile vor servi drept garanþie parþialã pentru împrumut ºi stabilirea mãrimii
împrumutului în funcþie de soldul economiilor solicitantului.

Mobilizarea economiilor
Planificarea mobilizãrii
Nu este neobiºnuit pentru asociaþiile de economii ºi împrumut de a avea membri, care sunt
“membri pentru economii”, persoanele, care au devenit membri numai pentru a fi capabili sã
depunã economii. Nu existã motive de ce nu ar trebui sã existe asemenea persoane în AEÎC din
Moldova.
Totuºi, depunerile, odatã acceptate, trebuie utilizate pentru a genera venituri, altfel ele reduc
profiturile.
Mai mult decât atât, depunerile, odatã acceptate, necesitã o sporire a lichiditãþii pentru a face
faþã retragerilor neaºteptate care pot apãrea. Depunerile devin scadente ºi trebuie sã existe
mijloace bãneºti pentru a face faþã plãþilor la scadenþã – nu toþi deponenþii vor dori sã renoveze
contractele sale pentru cã au depus economii cu scopul unei utilizãri speciale a lor mai târziu.
Mai departe, economisirea este determinatã de factori, care trebuie identificaþi ºi analizaþi, pentru
a asigura cã cheltuielile legate de mobilizarea economiilor sunt eficiente din punct de vedere al
costurilor: nu existã beneficii din oferirea unui produs, care nu corespunde necesitãþilor
potenþialilor deponenþi.
Este posibil de mobilizat economii fãrã planificare, dar, având în vedere ce s-a întîmplat cu
economiile din Moldova în ultimii zece ani, acest lucru nu ar fi prudent, deoarece poate aduce
prejudicii încrederii deponenþilor potenþiali în securitatea depunerilor. Timpul pentru planificare nu

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

11
Mobilizarea economiilor

este irosit: aprobarea mobilizãrii economiilor de cãtre Adunarea Generalã are mai multe ºanse
atunci, când membrii au ceva concret de analizat, când ei pot vedea cã riscurile sunt gestionate
ºi când au încredere cã vor putea retrage economiile la costuri modeste cu birocraþie minimã.
Planificarea include analiza pieþei de economii: un program de economii trebuie elaborat pentru
comunitate, nu numai pentru membri, deoarece poate fi ºi un program de atragere a membrilor.
Atragerea membrilor este criticã pentru viabilitatea pe termen lung; economiile sunt critice pentru
autonomie.
Planul de mobilizare a economiilor trebuie sã corespundã mediului în care funcþioneazã
asociaþia, trebuie sã declare strategiile folosite ºi scopurile care trebuie atinse, trebuie sã
defineascã procedurile, care trebuie aplicate pentru a atrage ºi înregistra depunerile pentru a
monitoriza plasarea acestora ºi utilizarea lor în finanþarea operaþiunilor asociaþiei ºi a contribuþiei
economiilor la surplusurile asociaþiei.
Planul de mobilizare a economiilor este reperul, faþã de care se mãsoarã rezultatele mobilizãrii.
Compararea performanþei prezente cu scopurile planificate se foloseºte la identificarea gradului
ºi surselor problemelor ºi la formularea acþiunilor de remediu.
Factorii ce influenþeazã economiile
Existã câþiva factori- cheie, care trebuie analizaþi la analiza pieþei pentru mobilizarea economiilor:
• stabilitatea;
• politica guvernamentalã ºi legislaþia;
• condiþiile economice;
• dorinþa ºi posibilitatea;
• încrederea în conducerea instituþiei;
• uºurinþa retragerilor.
Stabilitatea
Instabilitatea nu deterioreazã economiile, dar le plaseazã în afara controlului publicului.
Stabilitatea amelioreazã condiþiile pentru economii, deoarece aduce cu ea securitatea
economiilor ºi o încredere mai mare în viitor. Stabilitatea tinde sã conducã spre o inflaþie mai
micã ºi sã amelioreze încredere în instituþiile, în care se pot depune economii.
Politica guvernamentalã ºi legislaþia
Economiile pot fi influenþate direct de politica guvernamentalã ºi de legislaþie. În prezent, regimul
fiscal, spre exemplu, defavorizeazã depunerile la AEÎC faþã de depunerile la bãnci.
Condiþiile economice
Creºterea economicã este un factor pozitiv, deºi zonele rurale pot beneficia mai puþin decât
oraºele, pentru cã sporirea bunãstãrii urbane poate sã nu sã se transforme în sporirea procurãrii
bunurilor locale, dacã nu vor fi stimule speciale pentru aceasta.
Stimulele pentru procurarea produselor locale pot fi introduse printr-o politicã guvernamentalã
pentru a asigura faptul, cã economia ruralã va beneficia la fel de condiþiile economice
îmbunãtãþite, care nu sunt asigurate în mediul economic de piaþã liberã. Un plan de mobilizare
a economiilor trebuie sã ia în consideraþie aceste stimule.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

12
Mobilizarea economiilor

Tendinþa ºi capacitatea
Economiile reflectã capacitatea ºi posibilitatea de a economisi. Capacitatea ºi tendinþa tind sã
reflecte vârsta.
Tendinþa de economisire este probabilitatea cã persoana va economisi. Capacitatea este
existenþa mijloacelor (surplusurilor) pentru a economisi. Tendinþa derivã de la necesitatea
perceputã de economisire. Cei tineri þin sã economiseascã mai puþin, deoarece ei încã urmeazã
sã acumuleze dependenþi sau sã ajungã la pensie; în multe culturi cei tineri împrumutã pentru
a-ºi satisface necesitãþile imediate de consum.
Tendinþa ºi capacitatea de a face economii se majoreazã odatã cu îmbunãtãþirea statutului de
angajare, dar economiile tind sã creascã odatã cu schimbarea statutului social - cãsãtoria ºi
legate cu aceasta procurarea ºi amenajarea locuinþei. Creºterea veniturilor schimbã deprinderea
de a împrumuta în deprindere de acumulare a activelor.
Tendinþa de a economisi mai departe se amelioreazã atunci, când apare familia - economii
pentru studiile ºi cãsãtoria copiilor spre exemplu. Aproximativ la acest timp economiile încep sã
depãºeascã împrumuturile, iar în acele culturi unde noile familii nu au grijã de cei bãtrâni,
necesitatea de a economisi pentru pensie devine actualã.
Încrederea în conducerea instituþiei
Încrederea în conducerea instituþiei este un factor critic.
Încrederea înseamnã crezul în capacitatea ºi integritatea conducãtorilor în grup ºi individual. În
comunitãþile relativ mici ale AEÎC, integritatea membrilor AEÎC se cunoaºte bine, deºi accesul la
bani, în mãsura pânã atunci imposibilã,schimbã atitudini ºi acþiuni. Membrii Consiliului sunt aleºi
cu perceperea capacitãþii acestora ºi a integritãþii lor de a servi interesele membrilor în mãsura
maximã posibilã.
Încrederea în conducere poate fi, de asemenea, o percepere a siguranþei mediului instituþional,
ca rezultat al unei experienþe precedente ºi a capacitãþii conducerii de a proteja depunerile de la
repetarea experienþei precedente; spre exemplu, poate fi puþinã încredere în faptul, cã
conducerea poate proteja depunerile de devalvarea valutei.
Odatã ce încrederea a fost ruinatã, este greu sã fie refãcutã.
Uºurinþa retragerilor
În orice comunitate, uºurinþa cu care un deponent obþine accesul la banii sãi este un factor vital
pentru luarea deciziei de a depozita sau nu banii. Acolo unde existã o istorie de pierdere a
depunerilor la instituþii, membrii doresc reasigurarea faptului cã banii lor sunt în siguranþã ºi
existã acces liber la ei.
Faptul cã AEÎC nu au dreptul sã accepte depuneri la vedere, care pot fi retrase oricând fãrã
preaviz ºi faptul cã retragerea depunerilor la termen atrage penalitãþi, dacã o parte sau toate
depunerile se retrag înainte de scadenþã, nu înseamnã cã Consiliul nu trebuie sã neglijeze frica
membrilor de a-ºi pierde depunerile. Acest lucru Consiliul îl poate face prin asigurarea faptului
cã, dacã membrul doreºte retragerea depunerii, procesul sã fie operativ ºi simplu. Consiliul
trebuie sã reaminteascã membrului despre penalitãþile atrase de retragerea anticipatã, dar nu
trebuie sã impunã obstacole retragerilor, deoarece acest lucru va reduce la zero efectul efortului
Consiliului de a mobiliza economii. Primul obstacol va fi privit ca intenþii necinstite ºi va cauza
retragerea imediatã a depunerilor de cãtre membri.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

13
Mobilizarea economiilor

Produsele oferite
Produsele oferite trebuie sã reflecte cerinþele membrilor. Membrii nu au obligaþia de a plasa
economiile lor în asociaþie, iar dacã asociaþia nu va oferi produse de economii, care sã
corespundã cerinþelor membrilor, aceºtia vor depune economiile la o instituþie, care le
deserveºte cel mai bine necesitãþile.
Nu toþi membrii au aceleaºi cerinþe sau aceleaºi orizonturi în timp pentru economiile sale. La fel,
nu toþi fac economii pentru a primi dobânzi.
Înainte de pregãtirea planului de mobilizare, Consiliul trebuie sã studieze opinia membrilor ºi sã
identifice opþiunile deschise pentru membri în afara AEÎC. Consiliul trebuie sã determine în ce
mãsurã angajamentul faþã de dezvoltarea AEÎC o favorizeazã în faþa concurenþilor. Aceastã
estimare va determina caracteristicile produsului, termenii ºi condiþiile aplicate fiecãrui produs
oferit.
Trebuie efectuate examinãri regulate ale satisfacþiei membrilor de serviciile oferite ºi al serviciilor
concurenþilor, pentru a putea face faþã necesitãþilor clienþilor. Odatã cu creºterea asociaþiei ºi cu
prosperarea membrilor, mixul de necesitãþi se schimbã, iar asociaþia trebuie sã cunoascã aceste
schimbãri ºi sã posede flexibilitatea de a se adapta la noile cerinþe.
Promovarea economiilor
Economiile ar trebui sã devinã o obiºnuinþã, dar, deseori, este nevoie de solicitãri repetate. O
AEÎC care acceptã economii trebuie sã se asigure, cã toþi primesc regulat mesajul, cã economiile
aduc beneficii deponentului ºi membrilor prin punerea la dispoziþie a mijloacelor pentru
împrumut, asociaþia prin generarea unui venit ºi comunitatea prin punerea la lucru a surselor
locale pentru întreprinderile locale. Prezentarea acestui mesaj depinde de resursele AEÎC.
Comunicarea directã
Cea mai efectivã metodã de promovare este comunicarea directã: fiecare membru sã
promoveze AEÎC ºi economiile celor din sat sau partea de sat în care locuieºte, care încã nu au
intrat în asociaþie sau care nu au depus economii.
Materiale imprimate
În mãsura în care o permit resursele, asociaþia trebuie sã pregãteascã ºi sã distribuie prin sat cu
ajutorul primãriei, ºcolii, instituþiilor culturale anunþuri ºi broºuri, care descriu avantajele
economisirii ºi intrãrii în AEÎC.
Mesajul imprimat este mai puþin personal decât comunicarea directã, dar are un avantaj cã poate
ajunge în casã ºi mai mulþi membri ai familiei o citesc repetat. În esenþã, valoarea lui ca
instrument promoþional constã în elementul citirii repetate periodice.
Stimule ºi beneficii
Asociaþia trebuie sã stimuleze ºi sã ofere beneficii pentru cei, care economisesc regulat ºi pe
termen lung; suma nu conteazã atât de mult cât regularitatea, dar când economiile cuiva ating
un anumit nivel ei încurajeazã ºi pe alþii sã acumuleze economii.
Stimulele ºi beneficiile pot include ºi premii sau rate-cadou pentru urmãtoarele depuneri.
Stimulele ºi beneficiile pot include accesul prioritar la împrumuturi, reduceri la rata dobânzii
(deoarece depunerile sunt garanþii de primã calitate pentru împrumuturi ºi micºoreazã riscul
nerambursãrilor), fixarea sumei împrumutului în funcþie de economii ºi alte posibilitãþi legate de
creditare.
© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

14
Mobilizarea economiilor

Loialitatea faþã de asociaþie la un oarecare cost personal meritã premiere. Multe societãþi
reciproce oferã prime de loialitate celor, care plaseazã interesul asociaþiei la nivel cu cel
personal. Asemenea prime sunt, deseori, prime anuale sau la dobândã.
Gestionarea economiilor
Prosperitatea asociaþiei nu se reflectã numai prin suma depunerilor pe care le gestioneazã.
Gradul la care membrii depun economii este o expresie importantã a încrederii pe care o au în
Consiliu.
Succesul continuu al programului de economii depinde ºi de capacitatea Consiliului sã protejeze
depunerile membrilor, sã garanteze accesul liber atunci, când este nevoie, sã plãteascã o
dobândã, care chiar dacã nu corespunde exact cu cea a concurenþilor, este aproape ºi comportã
stimule ºi premii pentru loialitate ºi performanþã bunã.
Principalele preocupãri sunt:
• protejarea depunerilor membrilor;
• utilizarea profitabilã a depunerilor;
• stabilirea preþului adecvat pentru depuneri;
• menþinerea lichiditãþii.
Utilizarea eficientã a depunerilor, fixarea corectã a preþului la depuneri ºi menþinerea lichiditãþii
sunt examinate pe rând în materialele distributive de mai înainte.
Protejarea depunerilor membrilor
Principala preocupare a oricãrei persoane, care depune economii oriunde este securitatea
banilor ºi posibilitatea de a-i retrage fãrã careva obstacole sau reþineri prelungite. Consiliul AEÎC,
care atrage economii de la membrii sãi, trebuie sã înveþe cum sã identifice riscurile asociate cu
acceptarea depunerilor ºi utilizarea lor generatoare de venituri ºi trebuie sã înveþe cum sã
gestioneze aceste riscuri.
Principalele riscuri sunt:
• creditarea incorectã a depunerilor;
• costul acceptãrii depunerilor depãºeºte veniturile din creditare;
• nu este þinutã evidenþa corectã;
• controlul intern nu este adecvat.
Depunerile nu sunt creditate corect
Prea des depunerile finanþeazã împrumuturile pe care alte surse de finanþare le exclud. Criteriile
de creditare trebuie sã fie egale ºi aplicate imparþial indiferent de sursa de finanþare a
împrumuturilor. Creditarea depunerilor membrilor cu evaluarea mai puþin strictã (decât cea
aplicatã la evaluarea cererilor finanþate de CFR) a capacitãþii investiþiilor de a genera venituri ºi
a face faþã obligaþiilor de rambursare este o trãdare a încrederii membrilor în Consiliu.
Nereuºita de a recupera restanþele la împrumuturile finanþate din depuneri cu aceeaºi stricteþe,
care se aplicã la restanþe la împrumuturi finanþate de alte agenþii, care exercitã o presiune mai
mare este, de asemenea, o practicã negativã.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

15
Mobilizarea economiilor

Costul depunerilor: venitul din utilizarea depunerilor


Consiliul trebuie sã se asigure cã acordarea stimulelor ºi beneficiilor pentru atragerea
depunerilor ºi costurile administrãrii depunerilor, inclusiv costul lichiditãþii (venitul nerealizat din
cauza necesitãþii de a menþine mijloace în numerar disponibile imediat) nu depãºeºte veniturile
generate din creditare acestor depuneri sau din alte forme de investire.
Menþinerea ºi pãstrarea evidenþei
Menþinerea corectã a evidenþei este esenþialã: toate tranzacþiile la contul de depunere trebuie
înregistrate în ziua în care tranzacþia a avut loc, preferabil la momentul acesteia. Tranzacþiile
includ înscrierea dobânzii acumulate la sfârºitul fiecãrei perioade de calcul a dobânzii - data plãþii
dobânzii trebuie fixatã în contractul de depunere ºi nu trebuie sã existe reþineri.
Toate înregistrãrile se vor face cu cernealã, iar toate corecþiile, adãugirile se vor semna de
specialistul care le-a fãcut. Corectãrile se fac prin tãierea cifrei greºite ºi înscrierea cifrei corecte
deasupra. Radierele sau lichidul de corectare nu se vor utiliza.
Evidenþa depunerilor este confidenþialã ºi trebuie pãstratã sub lacãt. Accesul la evidenþã trebuie
restricþionat la cât mai puþine persoane posibil; cei ce þin evidenþa ºi care pot avea acces la
auditul intern se indicã în scris, cu semnãtura preºedintelui Consiliului.
Evidenþa depunerilor nu poate fi scoasã din încãperea în care se face - înregistrãrile ºi controlul
se face pe loc.
Controlul intern
Controlul intern este o operaþiune proceduralã, care asigurã efectuarea corectã ºi rapidã a
tranzacþiilor ºi existenþa documentelor de suport, care confirmã aceste înregistrãri conform
politicii asociaþiei.
Controlul intern este o activitate, care se face de cãtre membri. El se efectuiazã nu mai rar de o
datã la sfârºitul fiecãrei perioade de evidenþã, înainte de verificare ºi semnarea de preºedintele
Consiliului. Toate erorile ºi devierile de la politicã ºi procedurã sunt corectate ºi identificate în
scris în raportul inspecþiei.
Controlul se poate face fãrã preaviz oricând în afarã de sfârºitul perioadei de raportare. Controlul
intern nu constituie o punere la îndoialã a integritãþii celor responsabili, ci se face pentru
protejarea intereselor membrilor ºi pentru reputaþia asociaþiei - controlul este parte a
transparenþei ºi este fundamental pentru beneficiul întreprinderii gestionate în mod democratic.
Protecþia
Chiar dacã ar fi disponibilã o poliþã de asigurare pentru protecþia depunerilor membrilor,
asemenea asigurare nu scuteºte Consiliul de responsabilitatea pentru buna gestionare a
finanþelor asociaþiei.
Cea mai bunã protecþie împotriva pierderilor ºi cea mai ieftinã sursã de mijloace pentru creditare
este capitalul asociaþiei. Întotdeauna Consiliul ºi membrul trebuie sã aprobe ºi sã ia mãsuri, care
vor asigura acumularea capitalului ºi aplicarea corectã a lui la obþinerea veniturilor.

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

16
Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin în exclusivitate
Centrului pentru Dezvoltarea Ruralã
Nici o parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã sau transmisã prin orice mijloc,
inclusiv electronic, audio ºi video, fãrã permisiunea în scris
a Centrului pentru Dezvoltarea Ruralã