Sunteți pe pagina 1din 5

P. Soc.

1 Domeniul De Studiu
P. Soc. 1 Domeniul De Studiu.

Prof. Septimiu Chelcea Psihologie socială Facultatea de


Sociologie şi Asistenţă Socială (2000/2010)

1. Tematica
o 1. Psihologia socială (psihosociologia) – domeniu de studiu interdisciplinar
o 2. Constituirea şi evoluţia psihosociologiei pe plan mondial şi în România
o 3. Comportamentul colectiv
o 4. Comportamentul agresiv şi violenţa
o 5. Comportamentul prosocial
o 6. Procese şi fenomene de grup
o 7. Conformare, complianţă şi obedienţă
2.
o 8. Emoţiile – o construcţie socială
o 9. Atracţia interpersonală: afilierea, prietenia, ura şi iubirea
o 10. Atitudinile sociale şi schimbarea atitudinală
o 11. Stereotipurile, prejudecăţile şi discriminarea socială
o 12. Reprezentările sociale
o 13. Memoria socială: organizarea şi reorganizarea ei
o 14. Selful, identitatea personală şi identitatea socială: identitatea naţională şi identitatea europeană a românilor
3. Bibliogafie selectivă
o Boncu, Ştefan . (2005). Procese interpersonale. Auto-dezvăluire, atracţie interpersonală şi ajutorare . Iaşi: Institutul
European.
o Bourhis, Richard Y. şi Leyens, Jacques-Philippe . [1994](1996). Stereotipuri, discriminare şi relaţii intergrupuri . Iaşi:
Polirom.
o Chelcea, Septimiu şi Iluţ, Petru (coord.) . (2003). Enciclopedie de psihosociologie . Bucureşti: Editura Economică.
4.
o Chelcea, Septimiu (coord.). [ 2006](2008). Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ediţ i a a II-a). Iaşi: Polirom.
o Doise, Willem, Deschamps, Jean-Claude şi Mugny, Gabriel . [1978](1996). Psihologie socială experimentală . Iaşi:
Polirom.
o Eysenck, Hans şi Eysenck, Mich a el . [1981](1998). Descifrarea comportamentului uman . Bucureşti: Teora.
o Eibl-Eibesfeldt, Irinäus . [1984](1995). Agresivitatea umană . Bucureşti: Editura Trei .
5.
o Iluţ, Petru (2001) Sinele şi cunoaşterea lui . Iaşi: Polirom.
o Malim, Tomy [19 97 ]( 2003 ) Psihologie socială . Bucureşti: Editura Tehnică.
o Morris, Desmond [1967](1901) Maimuţa goală . Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
o Moscovici, Serge (coord.) [1994](1998) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt . Iaşi: Polirom.
o Neculau, Adrian (coord.) (2003) Manual de psihologie socială . Iaşi: Polirom.
o Todorov, Tzvetan [1995](1999) Abuzurile memoriei . Bucureşti: Editura Amarcord.
o Wosińska, Wilhelmina [2004](2005) Psihologia vieţii sociale . Bucureşti: Editura Renaissance.
6. Lecţia 1 Psihologia socială (Psihosociologia) – domeniu de studiu interdisciplinar
o ■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?
o ■ Definiţii ale psihologiei sociale: comentariu
o ■ Câmpul de interes ale cercetării psihosociologice
o ■ Modele ale domeniului psihosociologiei
o ■ Psihosociologia azi: tensiuni esenţiale
7. ■ Ce este psihologia socială (psihosociologia)?
o „ Studiul interacţiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social; ea studiază totodată
rezultatele acestei interacţiuni: stările şi procesele psihice colective, situaţiile de grup şi personalitatea ca produs al
interacţiunilor sociale” (S. Chelcea, 1982, 7).
8. ■ Definiţii ale psihologiei sociale: comentariu
o Floyd H. Allport (1890 – 1978)
o „ Psihologia socială studiază comportamentul uman şi conştiinţa socială a indivizilor” (F.H. Allport, 1922, 12).
o Obiectul de studiu al psihologiei sociale:
o „ Studiul relaţiilor reale sau imaginare dintre persoane într-un context social dat, în măsura în care acestea afectează
persoanele implicate în respectiva situaţie” ( ibidem ).
9.
o Serge Moscovici (n. 1925)
o „ Psihologia socială este ştiinţa conflictului între individ şi societate”
o (S. Moscovici, 1984/1990, 6).
o Este ştiinţa „fenomenelor ideologice (cogniţii şi reprezentări sociale) şi a fenomenelor de comunicare” la diferite
niveluri: interindividual, intragrupal şi intergrupal“ (S. Moscovici, 1984/1990, 7).
10.
o P. soc. se distinge mai puţin prin teritoriu, cât mai ales printr-un punct de vedere specific. Se deosebeşte de psihologi
sau sociologi care au o grilă de lectură de tipul: de o parte „ego-ul”, individul, organismul şi de cealaltă parte
„obiectul”).
o Analizele psihologice şi sociologice se bazează pe schema binară „S  R” (Stimul  Răspuns).
o P. soc. propune o grilă de lectură ternară a faptelor şi relaţiilor, luând în considerare subiectul individual ( Ego ),
subiectul social ( Alter ) şi obiectul (fizic, social, real sau imaginar).
11. DOMENIUL PSIHOLOGIEI SOCIALE O primă formulă : Psihologia socială este ştiinţa conflictului între individ şi societate.
S-ar putea adăuga: între societatea din afară şi societatea dinăuntru. Nu lipsesc exemple ale unui astfel de conflict: rezistenţa la
presiunile conformiste ale majorităţii, opoziţia dintre lider şi grupul său, deviaţiile faţă de ortodoxism, discuţiile în cadrul unui
grup pentru a ajunge la o decizie, captarea unui individ de către masă şi restul. A doua formulă : Psihologia socială este ştiinţa
fenomenelor ideologiei (cogniţii şi reprezentări sociale) şi a fenomenelor de comunicare. Şi aceasta, la diferite niveluri ale
raporturilor umane: raporturi între indivizi, între indivizi şi grupuri, între grupuri, la rândul lor. Luate împreună, ele [cele două
formule – n.n.] ne permit să înţelegem activităţile mentale superioare şi anumite aspecte ale vieţii sociale a grupurilor. Serge
Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei , Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1994, 8.
12.
o Alfred R. Lindesmith, Anselm L. Strauss şi Norman Denzin (1988/1991, 2): P. soc. = df. „Studiul modului în care
oamenii trăiesc experienţa libertăţii şi constrângerii în viaţa lor de zi cu zi”.
o P. soc . pune două întrebări fundamentale:
o 1) cum creează oamenii ordinea socială;
o 2) cum le influenţează ordinea socială creată de ei comportamentul în viaţa de zi cu zi.
o P. soc. are în atenţie:
o 1) stabilitatea şi schimbarea în comportamentele umane;
o 2) emergenţa noilor forme şi pattern -uri ale interacţiunii în viaţa cotidiană;
o 3) conformitatea, convenţionalitatea, devianţa şi puterea;
o 4) ordinea socială, constrângerile şi libertatea indivizilor.
13. ■ Câmpul de interes ale cercetării psihosociologice
o 1. Procesele intrapsihice, cogniţia, izolarea, singurătatea
o 2. Impactul unui individ asupra comportamentului şi credinţelor altui individ (imitaţia, învăţarea observaţională,
diadele, prietenia, iubirea, comunicarea interpersonală)
o 3. Impactul grupului asupra comportamentului membrilor grupului (conformarea, gândirea de grup, coeziunea,
sentimentul de „noi”, schimbarea atitudinală)
o 4. Impactul unui membru al grupului asupra structurii şi activităţii grupului ( leadership -ul, inovaţia)
o 5. Impactul unui grup asupra structurii şi activităţii altui grup (conflictul intergrupuri, stereotipurile sociale,
prejudecăţile, discriminarea, rasismul, xenofobia, sexismul)
o 6. Impactul societăţii şi culturii asupra structurii şi activităţii grupurilor şi persoanelor (selful social, personalitatea de
bază, iluziile sociale
14. ■ Modele ale domeniului psihosociologiei
o 1) Modelul „graniţei“ sugerează că psihologia socială este o ştiinţă de graniţă între psihologie şi sociologie.
o 2) Modelul „simplei intersectări” ia în considerare suprapu-nerea parţială a domeniilor de studiu ale celor două ştiinţe,
sociologia şi psihologia, câmpul cunoaşterii psihosociologice fiind interdisciplinar.
o 3) Modelul „intersectărilor multiple” exprimă caracterul transdisciplinar al domeniului. La conturarea câmpului de
studiu al psihosociologiei îşi aduc contribuţia ştiinţe precum psihologia, sociologia, lingvistica, istoria, etologia umană,
biologia, economia politică, politologia etc.
o 4) Modelul „confluenţei“ presupune inter- şi transdisciplinaritatea, ca şi permeabilitatea şi caracterul flou al
graniţelor.