Analizarea Operatiunilor de Decontare Cu Tertii, La Fabricatia de Compresoare

„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE
COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CUPRINS
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI
PENTRU COMPRESOARE ……………………………………………………………………………………………………3
1.1 Compresoare de aer industrial ………………………………………………………..……………………………3
1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei
de arbori cotiţi pentru motoare termice ……………………………………………………………………………6
1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi ………………………………………………………………10
1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată ……………………………………13
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI
„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V ……………………………………………………………15
2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei ……………………………………………………………15
2.2 Alegerea semifabricatului ……………………………………………………………………………………………17
2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul
dimensiunilor intermediare …………………………………………………………………………………………………18
2.4 Alegerea itinerariului tehnologic ………………………………………………………………………………22
2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor ………………………………………………………24
2.6 Calculul regimurilor de aşchiere ………………………………………………………………………………24
2.7 Norma tehnică de timp …………………………………………………………………………………………………34
1
COMPRESOARE”
CAPITOLUL 3
ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE
CU TERŢII, LA FABRICAŢIA
DE COMPESOARE ………………………………………………………………………………………………………………….40
3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii …………………………………………………40
3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul,
ajutoarele sociale şi protecţia socială ………………………………………………………………………………50
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE
AL ARBORELUI COTIT - 2V ………………………………………………………………………………………………59
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………………………64
2
COMPRESOARE”
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI
PENTRU COMPRESOARE
1.1 Compresoare de aer industrial

Compresoarele de aer 1V 15/7, 2V 30/7, 3V 45/7 sunt compresoare stabile de
construcţie verticală cu 1, 2 sau 3 cilindrii respectiv în două etaje de compresie, cu simplu
efect realizate într-un singur cilindru cu piston diferenţial, având mecanismul motor fără cap
de cruce.
Aspiraţia se face prin intermediul unui filtru montat direct pe ţeava de aspiraţie şi prin
supapele de tipul, cu două inele concentrice având acţionare automată.
Între cele două etaje de compresie se montează unul , respectiv două, sau trei
răcitoare intermediare de construcţie sudată cu ţevi în care apa circulă contra curent cu
aerul.
Compresoarele posedă un sistem automat de reglare care la depăşirea presiunii de
regim acţionează direct pe supapele de aspiraţie.
Compresoarele au două sisteme de ungere:
 mecanismul motor are ungere centrală cu presiune creată de o pompă cu roţi
dinţate;
 cilindrii se ung separat cu ajutorul unui lubrificator.
Pentru controlul ungerii mecanismului motor este prevăzut un manometru, iar pentru
controlul ungerii cilindrilor pe fiecare conductă se montează o sticlă vizoare, compresoarele
sunt răcite cu apă.
Datorită formei constructive tipul de compresor adoptat prezintă următoarele
avantaje:
 construcţie simplă;
 greutate mică;
 gabarit redus;
 antrenarea directă de la motorul electric;
3
COMPRESOARE”
 construcţie complet închisă prevăzută cu capace laterale dimensionate pentru

acces uşor la piese importante;
 mers silenţios.
În figura 1.1 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 1V – 15/7.
Fig. 1.1 Compresor 1V – 15/7
Compresoarele 1V 15/7 şi 2V 30/7 sunt prevăzute cu volant.

Compresoarele 1V, 2V şi 3V se pot folosi în staţii de compresoare în întreprinderi
mecanice, siderurgice, mine, fabrici de ciment, etc.
4
COMPRESOARE”
5
COMPRESOARE”
Caracteristicile tehnice ale compresoarelor de aer industrial fabricate la UCM Reşiţa

se prezintă în tabelul de mai jos:
Denumirea / UM
1V – 15 / 7 2V – 30 / 7 3V – 45 / 7
Tipul compresorului Unit.
Debit aspirat în
m3 / min. 15 30 45
regim nominal
Presiunea nominală
bar 7 7 7
de lucru
Turaţia nominală rot / min. 300 300 300
Puterea motorului
kW 100 200 300
electric
Tensiunea de
V 380 380 380
alimentare
Greutatea
Kg 5712 8958 11394
electrocompresorului
Complexul se livrează cu motor electric de antrenare, inclusiv aparataj de pornire, se

pot livra şi în construcţie tropicalizată.
1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei de arbori cotiţi pentru
motoare termice
Ca şi formă constructivă se deosebesc două tipuri caracteristice de arbori cotiţi:
 arbori cotiţi dintr-o singură bucată;
 arbori cotiţi din mai multe bucăţi.
Arborii cotiţi din mai multe bucăţi se montează pe rulmenţi în cartere tunel.
Obişnuit fusurile palier alternează cu manetoanele, soluţia oferind o mare rigiditate,
cazul când la manetoane există un fus palier.
În această situaţie, pentru creşterea rigidităţii, se măreşte diametrul fusurilor palier,
se reduce lungimea lor şi se îngroaşă braţele.
Fusurile palier au în general acelaşi diametru, lungimea lor depinde de încărcarea pe
care o suportă.
6
COMPRESOARE”
La motoarele cu ardere internă lungimile primului şi ultimului palier se aleg ţinând se

ama şi de necesitatea prevederii mecanismelor de antrenare a agregatelor auxiliare
(distribuţie, ventilator, etc) şi a volantului.
În general lungimea lor este mai mică decât a palierelor centrale.
Pentru a reduce greutatea arborelui şi a mări rezistenţa la oboseală fusurile palier şi
maneton se găuresc, fig. 1.4.
a) b)
c)
Fig. 1.4 Soluţii constructive de fusuri palier
Soluţia din figura 1.4, c, oferă rezistenţa cea mai mare la oboseală (de 2 – 3 ori mai
mare faţă de cea din fig. 1.4, a), dar este şi cea mai scumpă.
De aceea se preferă soluţia intermediară din fig. 1.4, b.
Braţele manetoanelor au forme forte diferite: de la soluţia mai veche, paralelipipedică
până la forma eliptică sau circulară, care îndepărtează materialul aflat în exces de la
extremităţi şi măreşte durabilitatea, fig. 1.5.
7
COMPRESOARE”
a) b) c) d)
Fig. 1.5 Forme constructive – braţe manetoane
Forma, dimensiunile şi modul de racordare a braţelor la fusuri au o mare importanţă

asupra rezistenţei lor la oboseală.
Se preferă racordările cu mai multe raze sau cu degajare, deoarece se obţine o
suprafaţă portantă a palierului mai mare.
Uleiul necesar ungerii fusurilor paliere este adus sub presiune din magistrala de ulei,
care există de obicei în carter. De aici prin canale, care traversează fusurile palier şi
braţele, uleiul ajunge la fusurile maneton.
Orificiile de ungere de pe suprafaţa fusurilor se plasează în zona unde pe periferia
fusului presiunea are valoarea minimă.
Fiind concentratori de tensiune, muchiile orificiilor se racordează sau se execută
faţete sau şanţuri de descărcare. Se procedează la îngroşarea pereţilor fusului, în regiunea
orificiului sau la ecruisarea muchiilor orificiului prin presarea unei bile.
8
COMPRESOARE”
Utilizarea contragreutăţilor pentru echilibrarea forţelor de inerţie de rotaţie şi a

momentelor lor, sau pentru descărcarea lagărelor se face luând în considerare regimul de
turaţii, lungimea, numărul şi rigiditatea lagărelor.
Contragreutăţile fac corp comun cu braţul dacă arborele este turnat sau se montează
prin îmbinare pe braţ. Pentru descărcarea şuruburilor de prindere contragreutăţile sunt
prevăzute cu umeri, îmbinare în coadă de rândunică etc.
Forma şi dimensiunile arborilor cotiţi depind de o gamă de factori ca:
o numărul şi poziţia cilindrilor;
o cursa pistoanelor şi mărimea rezultantei presiunilor ce se exercită asupra
fiecărui piston;
o turaţia de regim a arborelui.
Cu cât cursa pistoanelor este mai mare, cu atât turaţia arborelui cotit este mai mică.
Pentru motoarele grele marine cursa pistoanelor variază între 800 – 1250 mm, pentru
motoarele de tractor între 130 – 150 mm, pentru motoarele de automobil între 100 – 180
mm, iar pentru motoarele de motocicletă între 50 – 105 mm.
d /Df
d f = 60 78
1,0
76,5
0,9
92,1
101,6
0,8 115
0,7 114,3
0,6 89 120
76
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
D, mm
Fig. 1.6 Dependenţa dintre diametrul fusurilor palier şi diametrul cilindrilor
9
COMPRESOARE”
În fig. 1.6 se indică dependenţa, determinată pe bază statistică, dintre diametrul

fusurilor palier df şi diametrul cilindrilor D pentru motoare termice.
Arborele cotit se execută prin forjare sau prin turnare. Forjarea în funcţie de lungimea
arborelui, se face prin matriţare (sub 2 m) şi liberă. Arbori forjaţi sunt din oţel carbon (OLC
45, OLC 60) cu σ = 700 – 800 N/mm 2 sau din oţeluri aliate cu Ni, Mo, V cu σ = 825 – 1250
N/mm2.
Arborii turnaţi se fac din oţel sau fontă, şi prezintă următoarele avantaje:
 proprietăţi bune de turnare;
 rezistenţă la oboseală;
 amortizare bună a vibraţiilor torsionale.
Se utilizează sortimentele de fontă: fontă maleabilă perlitică, fontă cu grafit nodular,
fonta aliată. În ultima vreme s-a extins procedeul de turnare a arborilor din oţel sau din fintă
cu grafit lamelar şi nodular. Printr-o turnare de precizie se obţine forma finală a arborelui,
nemaifiind necesare cheltuieli suplimentare pentru prelucrarea mecanică.
La arborii cotiţi executaţi din bucăţi separate care se asamblează, braţele şi
manetonul se forjează împreună iar fusurile palier se forjează separat, în final fusurile palier
se fixează în braţe prin presare, serajul rezultând din diferenţa (0,001 ……… 0,00125)d f la
diametru.
1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi

a) Caracteristici constructive, condiţii tehnice de execuţie
Arborii cotiţi se disting de ceilalţi arbori prin faptul că o parte a tronsoanelor lor sunt
excentrice, direcţia excentricităţii fiind în general diferită de la un tronson la altul.
Ca urmare fusurile arborilor cotiţi sunt de două categorii:
 fusuri paliere – a căror axă este coliniară cu cea a arborelui;
 fusuri manetoane – a căror axă este excentrică faţă de cea arborelui.
Zonele de legătură dintre cele două categorii de fusuri se numesc braţele arborelui
cotit. Condiţiile tehnice de execuţie se referă în primul rând la precizia dimensională şi
calitatea suprafeţelor fusurilor, poziţia reciprocă a acestor suprafeţe, continuitatea găurilor
de ungere (prin care uleiul sub presiune circulă de la fusurile paliere spre cele manetoane
şi, uneori de aici la bolţul pistonului) şi echilibrarea arborelui în ansamblu.
10
COMPRESOARE”
Astfel, precizia diametrală a fusurilor corespunde treptelor 6 sau 7 (ovalitatea şi

conicitatea acestora fiind mai strâns tolerată), neparalelismul axelor diferitelor fusuri se
limitează la 0,02 mm/100 mm lungime, iar bătaia radială a fusurilor paliere trebuie să nu
depăşească (0,025 ……… 0,035) mm.
În fabricaţia de serie mare sau masă a arborilor cotiţi de dimensiuni mici şi mijlocii,
executaţi din oţel, semifabricatele se obţin prin matriţare. În continuare semifabricatele sunt
debavurate, normalizate, îndreptate şi eventual sablate.
La serii mici, semifabricatele se obţin prin forjare liberă, căutând ca totuşi consumul
de material şi de manoperă să fie cât mai redus cu putinţă.
Arborii cotiţi de dimensiuni mari, executaţi în serie (spre exemplu arborii cotiţi pentru
compresoare), se obţin printr-un procedeu special, a cărei schemă de desfăşurare, fig. 1.7,
cuprinde următoarele etape:
a) – bara de material 1, încălzită, se prinde în zonele A, B, C, unde urmează să se
formeze trei dintre fusurile arborelui;
b) – elementele de prindere A şi C strâng materialul şi îl refulează axial spre B
(mişcarea 2);
A B C
2 2
1
3
2 2
e
Fig. 1.7 Fazele procesului de forjare a arborilor cotiţi
11
COMPRESOARE”
c) – în cursul acestei refulări, zona B se deplasează radial (mişcarea 3), până la

realizarea excentricităţii „e”.
b) Particularităţile prelucrării mecanice prealabile arborilor cotiţi

Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi cuprinde aceleaşi etape ca în cazul arborilor
drepţi:
 operaţii pregătitoare;
 prelucrarea prealabilă a suprafeţelor principale şi auxiliare;
 tratamentul termic;
 finisarea;
 controlul final.
Conţinutul acestor etape are însă câteva particularităţi, mai ales atunci când
fabricaţia este de serie mare sau de masă.
Astfel, în afara găurilor de centrare şi a suprafeţelor frontale de capăt, arborii cotiţi
mai au o suprafaţă de bazare, dispusă pe unul din braţele extreme (canal, gaură,
aplatizare) şi destinată orientării unghiulare la prelucrarea braţelor şi a fusurilor manetoane.
Arborii cotiţi puţin rigizi sunt în plus sprijiniţi în timpul prelucrării pe fusul palier median
care, la aceşti arbori cotiţi, se prelucrează la începutul procesului tehnologic, împreună cu
celelalte baze tehnologice.
c) Tratamentul termic al arborilor cotiţi

În procesul tehnologic al arborilor cotiţi, operaţiile de tratament termic realizează fie
reducerea tensiunilor interne în vederea stabilizării dimensionale, fie creşterea durităţii
fusurilor în vederea asigurării unei rezistenţe sporite la uzură.
Detensionarea se aplică în prima parte a procesului tehnologic sau după executarea
principalelor degroşări, în timp ce tratamentele cu scop funcţional (cementare, nitrurare sau
călire superficială) se aplică înaintea operaţiilor de finisare.
Cementarea şi mai ales nitrurarea se aplică stratului superficial al fusurilor şi asigură
o rezistenţă la uzură deosebită. Totuşi adâncimea relativ mică a stratului durificat (0,4 ………
0,6 mm la nitrurare, de exemplu) impune refacerea tratamentului la recondiţionarea
arborelui după uzare.
12
COMPRESOARE”
Călirea superficială prin CIF permite ca grosimea stratului durificat să fie mult mai
mare (2 ……… 4 mm), astfel că la recondiţionare nu mai este necesar un nou tratament
termic, în plus ciclul termic este mult mai sumar, durata procesului mult mai mică, iar
deformaţiile sunt minime.
d) Finisarea arborilor cotiţi

Fusurile, suprafeţele de antrenare şi alte câteva suprafeţe ale arborilor cotiţi se supun
unor operaţii de finisare prin rectificare, vibronetezire sau lepuire, pentru a reduce erorile
până la nivelul treptei 6 de precizie şi asperităţile superficiale până sub R a = 0,4 ……… 0,8
μm, (pe fusurile de lagăr).
Atât suprafeţele centrice ale arborelui cotit, cât şi cele excentrice se rectifică pe
maşini specializate, de cele mai multe ori cu avans transversal.
Suprafeţele fusurilor de lagăr se supun, în plus, unei operaţii de superfinisare,
realizată prin vibronetezire sau mai frecvent, prin lepuire, instalaţiile utilizate fiind
specializate. În aceste operaţii se urmăreşte doar îmbunătăţirea calităţii suprafeţei, prin
aplatizarea vârfurilor microasperităţilor.
Tot în această etapă a procesului tehnologic se execută şi echilibrarea dinamică a
arborelui cotit, pe maşini de asemenea specializate.
Echilibrarea se realizează mai întâi constructiv, prin montare pe braţe a unor
contragreutăţi confecţionate special în acest scop, iar apoi tehnologic, prin executarea unor
găuri în anumite zone ale arborelui cotit, funcţie de indicaţiile maşinii de echilibrat.
1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată

În figura 1.8, se prezintă execuţia unui arbore cotit pentru compresoare 1V.
Părţile componente principale sunt:
1. fus stânga;
2. manivelă;
3. dop 3/4'’;
4. fus dreapta.
13
COMPRESOARE”
0,04 AB
O 120
0,8
140
0,04
form.
A
0,8
O 120
f7
4
665
150 +- 0,08 6,3
67,5
485 -0,155
0
350
o 110 f7
H11
150
1082,5
67,5
2
o 0,02
417,5
1
242,5
6,3
140
0,8
o 120 f7
+0,2
+0,1
o 50 f7
25
o 95
ansamblu
10
ARBORE
MOTOR 1V
Fig. 1.8 Arbore cotit pentru compresoare 1V
14
COMPRESOARE”
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI
„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V
Se va proiecta tehnologia de fabricaţie pentru piesa fus dreapta, din figura 2.1.
2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei
a) Descriere constructivă
Piesa fus dreapta, se va executa în clasa de precizie mijlocie, conform STAS 2300-
88, şi se concretizează prin următoarele condiţii tehnice impuse:
 precizie dimensională, realizare cote Φ130 (+0,230 +0,180) – cotă formular; Φ120 f7 (-0,036 –
0,021 ); Φ120 (+0,190 +0,130) – cotă formular;
 precizie geometrică, cilindricitate 0,010, respectiv 0,020, zone de capăt Φ130 şi
Φ120;
 calitatea suprafeţei, rugozitate generală Ra = 12,5 (m), rugozitate impusă Ra = 0,8;
Ra = 3,2 ; Ra = 6,3 (m); canal de pană, dantură, respectiv suprafaţă interioară
b) Descriere funcţională
Piesa face parte din subansamblul arbore cotit pentru compresoare – 2V, pe capătul
din dreapta al piesei montându-se cuplajul de legătură cu elementele compresorului.
c) Stabilirea bazelor tehnologice

Piesa se va orienta şi fixa între vârfurile universalului (bacuri) în cazul general de
strunjire cilindrică exterioară sau interioară.
În cazul frezării, găuririi, piesa se va prinde pe masa maşinii de frezat sau de găurit
cu ajutorul dispozitivelor adecvate, şurub, piuliţă, bride.
În cazul danturării sau mortezării, se va prinde în planşaibă sau pe prisme.
d)Materialul de prelucrat
Din STAS 880 – 88, se alege un oţel carbon de calitate pentru tratament termic,
destinat construcţiei de maşini, OLC 45.
15
COMPRESOARE”
o 130
0,010
2 x 45
140
(form. +0,190
+0,130 )
0,8
422,5*
o 120 f7
la montaj
591
R4 3,2
o 146 67,5*
6,3
R4
3,2
101 +0,50
0,8
2 x 45
6,3
o 130
0,010
formular +0,230
+0,180
Fig. 2.1 Fus dreapta
16
COMPRESOARE”
Din tabelul 3, pagina 3, STAS 880 – 88, se extrage compoziţia chimică a materialului
ales.
Marca Compoziţia chimică, %

Calitatea
oţelului C Mn S P
OLC 45 X 0,42 … 0,50 0,50 … 0,80 max. 0,035 max. 0,035
Tratamentul termic aplicat probelor se extrage din tabelul 7, STAS 880 – 88, pagina 9:
Tratament termic
Normalizare Călire Revenire
Marca
oţelului
Temperatura Mediu de Temperatura Mediu de Temperatura Mediu de
o
C răcire o
C răcire o
C răcire
OLC 45 840 … 870 aer 820 … 850 apă 540 … 680 aer
Din tabelul 5, pagina 8, STAS 880 – 88, se extrag caracteristicile mecanice garantate
pe produs, determinate pe probe tratate termic.
Duritatea maximă a produselor livrate în stare laminată se stabileşte la înţelegere
între producător şi beneficiar.
Pentru mărcile de oţel la care nu se precizează valorile durităţii în stare normalizată,
acestea se stabilesc prin contract.
Limita de Rezistenţa Alungirea Gâtuirea Duritate

Felul
Marca curgere la rupere 1) la rupere la rupere Brinell
tratamentului
oţelului Rp 0,2 Rm A5, %, Z ,%, în stare de
termic***
N/mm2 N/mm2 min. min. livrare, HB max.
OLC 45 CR 500 700 … 850 14 30 207
17
COMPRESOARE”
2.2 Alegerea semifabricatului

Ţinând seama de forma piesei (simplă, complexă), de dimensiunile relative ( mici,
mari), şi de materialul din care se execută piesa, se alege un semifabricat laminat, forjat,
matriţat, turnat sau prelucrat mecanic.
Într-un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s-au luat cu 2-5 mm/rază
mai mari decât ale piesei.
Coeficientul de utilizare al materialului reprezintă procentul de material ce rămâne în
piesă după prelucrare. S-a calculat în valoare absolută cu relaţia:
mPIES.
Ka = (7.19)pag.88[10]
MSEMIFABRIC .
 calculul volumului semifabricatului :

VSEMIFABRICAT = π  7,52 60 = 10602,8 cm3
 densitatea materialului de prelucrat :
ρMATERIAL =7,85 g / cm3
 calculul masei semifabricatului :
MSEMIFABRICAT =ρMAT.  VSEMIFABRICAT =7,85  10602,8 = 83232 g= 83,232 kg
 Calculul coeficientului absolut de utilizare :
m 51,7
KU = 100 % = 83,232 100 % = 62,11 %
M
Unde mpiesă = 51,7 kg, se alege astfel un semifabricat forjat.
2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul dimensiunilor intermediare

A. Calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatelor
Se determină cunoscând mărimea adaosului de prelucrare, pentru operaţia sau faza
considerată, cu formulele din [11] pag. 77.
a) pentru suprafeţe de revoluţie exterioare, cu adaos de prelucrare simetric (fig. 2.2).
S-au notat:
 dr - dimensiunea de reglare a sculei;
 amax, amin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) obţinută la faza precedentă
de prelucrare;
 bmax, bmin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) ce se obţine la faza curentă
de prelucrare;
18
COMPRESOARE”
 jmax, jmin - deplasările maximă (respectiv minimă) a sistemului tehnologic

M.D.P.S.(maşină-unealtă, dispozitiv, piesă, sculă) datorită mărimilor diferite ale
adaosului de prelucrare;
2ACmin =amin - bmin (5.18)

2ACmax =amax -bmax (5.19)
A min Tp
A max
a max
a min
b max
Tc
b min
Fig. 2.2 Calculul dimensiunilor intermediare
Ţinând seama de relaţiile:

amax =amin + Ta (5.20)
bmax =bmin +Tb (5.21)
2ACmax =amin +Ta – bmin -Tb (5.22)
b) pentru suprafeţe de revoluţie interioare, cu adaus de prelucrare simetric:
2ACmin = bmax -amax (5.25)
2ACmax =bmin -amin (5.26)
La calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatului, se începe de la operaţia
sau faza precedentă.
19
COMPRESOARE”
Pentru determinarea dimensiunilor semifabricatului brut, se pleacă de la dimensiunea

piesei, la cere se adaugă adaosurile de prelucrare intermediare, considerate în ordine
inversă a prelucrării.
B. Calculul propriu-zis al adaosului de prelucrare

Calculul adaosurilor de prelucrare, pentru suprafaţa cilindrică Φ146, se face
considerând operaţiile şi fazele necesare prelucrării în ordinea inversă.
Pentru că adaosul de prelucrare este simetric, se utilizează relaţiile din [11].
a) Pentru rectificare(operaţia precedentă este strunjirea într-o singură etapă)

RZp=25 μm
SP=0, (deoarece în cazul prelucrării semifabricatelor care au fost supuse la
tratamente termochimice, din expresia adaosului de prelucrare se elimină valoarea
lui SP, în scopul păstrării stratului tratat termochimic)
ρP = 2ΔC lC
ΔC =0,2 μm/mm, tab.(1.4), curbarea specifică
lC =591 mm
 ρP =2  0.2  591 = 236,4 μm
La prelucrări între vârfuri nu se face verificarea aşezării, (εv=0)
Adaosul minim pentru rectificare este:
 2ACmin =2(RZp + ρP)=2(25 + 236,4)= 522,8 μm
Din tabelul (7.19), [10], obţinem toleranţa pentru operaţia precedentă – strunjire
conform clasei 6 de precizie:
Tp =260 μm
Deci adaosul nominal pentru rectificare este:
 2ACnom= 2ACmin + Tp = 523 + 260= 783 μm
Dimensiunea maximă după strunjire (înainte de rectificare), va fi:
 dmax = 146 + 0,783 = 146,783 mm, se rotunjeşte
 dmax = dnom= 146,8 mm
 dmin = 146,8 - 0,260 = 146,54 mm
 Operaţia de strunjire se va executa la cota Φ 146,80-0,26 mm
20
COMPRESOARE”
b) Strunjire(operaţia precedentă este turnarea)

RZp= 150 μm tab. (3.3)
SP = 250 μm tab. (3.3)
ρP = ρ 2 c  ρ 2 centr. tab. (1.3)
unde:
ρc=2Δclc tab. (1.4)
Δc = 0,06 μm/mm tab. (1.4)
ρc = 2  0,06  591 = 70,92 μm
lc =591 mm
 ρcentr.=0,25 T 2  1 tab. (1.3)
T = 3400 μm tab. (3.1)
 ρcentr.=0,25 3,4 2  1 = 0,886 mm= 886 μm
ρP= 70,92 2  886 2 = 888 μm
Adaosul de prelucrare minim pentru strunjire este:
 2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP =2(150 + 250) + 2  888= 2576 μm
Din tabelul (3.1), se obţine abaterea inferioară Ai, la diametrul barei:
 Ai =+ 2 mm
Adaosul nominal calculat pentru strunjire, este:
 2ACnom =2ACmin + Ai = 2,576 + 2 = 4,576 mm
Dimensiunea nominală a barei forjate se calculează:
 dnom.sf.= dmax + 2ACnom = 146,8 + 4,576 = 151,376 mm
Se alege un semifabricat forjat, cu diametrul standardizat:
 Φ155+1,4-2,0 mm
c) Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaţa frontală, L=591 (mm)

Suprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strunjire, (operaţia precedentă este
debitarea cu cuţit de strung).
Din tabelul (3.6), [11]:
RZp + Sp =0,3 mm
21
COMPRESOARE”
ρP = 0,010  D = 0,010  146 = 1,46 mm, neperpendicularitatea capătului barei faţă
de axa semifabricatului.
Din tabelul (3.6), se extrage abaterea inferioară la lungimea barei debitate:
Ai = 1,8 mm
Adaosul minim calculat este:
 2ACnom =2ACmin + Ai= 3,52 + 1,8 = 5,32 mm
unde:
 2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP = 20,3 + 2 1,46 = 3,52 mm
Dimensiunea nominală pentru debitare este:

 Lnom = 591 + 5,32 = 596,32 mm; se rotunjeşte,
 Lnom = 597 mm
La debitare se va respecta cota: 597 ±0,5 mm
Valoarea efectivă a adaosului nominal este:
 2ACnom = 597 – 591 = 6 mm
Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este:
 ACnom = 3 mm
2.4 Alegerea itinerariului tehnologic

010 – Debitare, lungime L = 597.
020 – Strunjire cilindrică exterioară degroşare în trepte, frontal, centruire ambele
capete, strunjire cilindrică exterioară la Φ151; Φ137; Φ127.
030 – Control U.S. conform L 76002 – 0.
22
COMPRESOARE”
o 151
o 137
o 127
102 72 423
597
040 – Tratament termic: sablare cu alice.

050 – Strunjire cilindrică exterioară finisare în trepte, frontal, exterior Φ146; Φ124
conform schiţă, respectiv Φ130,7, găurire 1 x Φ25, teşire 1,5 x 450; respectiv 4 x 450.
1,5 x 45 R4
4 x 45
o 130,7
o 146
o 124
150 +0,5
0
R4
100 69,5 421,5
591
060 – Autocontrol.
23
COMPRESOARE”
070 – Rectificare rotundă exterioară Φ130+0,230+0,180, pe lungime 101.
1,5 x 45 R4
4 x 45
+0,180
o 130 +0,230
o 146
o 124
R4
+0,5
101 0
591
080 – Lăcătuşărie, ajustare, debavurare, marcare.

090 – C.T.C. – măsurare cote importante.
2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor

Caracteristicile tehnice principale ale strungului universal SN 400x1500, se prezintă
în tabelul de mai jos:
Turaţia axului
Tipul Caracteristici Avansul longitudinal, Avansul transversal,
principal,
strungului principale mm/rot mm/rot
rot/min
0,012; 0,015; 0,018;
0,021; 0,024; 0,030;
0,036; 0,042; 0,048;
h = 400 mm 12; 15; 19; 24; 30; 0,06; 0,08; 0,10; 0,12;
0,060; 0,072; 0,084;
L = 750 mm 38; 46; 58; 76; 96; 0,14; 0,16; 0,20; 0,24;
0,096; 0,120; 0,144;
L = 1000 mm 120; 150; 185; 0,028; 0,32; 0,40;
SN 400 0,168; 0,192; 0,240;
L = 1500 mm 230; 305; 380; 0,46; 0,56; 0,64; 0,80;
0,288; 0,336; 0,384;
L = 2000 mm 480; 600; 765; 0,96; 1,12; 1,24; 1,60;
0,480; 0,516; 0,672;
P = 7,5 kW 955; 1200; 1500 1,92; 2,24; 2,88; 3,52
0,680; 0,796; 0,812;
0,904; 1,012; 1,200; 1,36;
1,624; 2,024; 2,72
24
COMPRESOARE”
Din tabelul (10.10), pag. 226, [9], se alege maşina de rectificat exterior ale cărei
caracteristici principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Diametrul Dimensiunea Puterea

piesei de discului de motorului Turaţiile
rectificat, rectificat, mm de antrenare, axului Avans Avans
Tipul mm Conul kW port longit. transv.
maşinii maşinii
piesă, m/min m/min
D B rot/min
min. max. disc
piesă
abraz.
SA
Morse 0,01 …
300 x 300 150 500 80 5,5 0,5 35 … 475 manual
4 6
1500
2.6 Calculul regimurilor de aşchiere

Calculul regimurilor de aşchiere se face după metodele de calcul din [10], pentru
următoarele 4 operaţii de aşchiere :
 strunjire degroşare;
 strunjire finisare;
 găurire;
 rectificare rotundă exterioară;
a) Strunjire – degroşare
D1= 155 mm, diametrul piesei înainte de prelucrare
Dp= 151 mm, diametrul piesei prelucrate
 adâncimea de aşchiere la strunjirea longitudinală, t(mm):
D1  D P
tL = = 2 mm
2
 numărul de treceri nt:
nt = 2
 adaosul de prelucrare, ap(mm):
ap = 1 mm = t
Se impune obţinerea unei rugozităţi de 6,3 μm, strunjirea se execută pe un strung SN
400x1500, cu un cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice, P10 (grupa de utilizare), având
25
COMPRESOARE”
ж=600; жs=150; rε=1 mm, faţa de degajare plană cu γ=00 şi secţiune transversală a corpului
cuţitului ς=20x20 mm2.
 avansul pentru strunjirea de degroşare, se ia din tabelul (2.30), pagina 62:
sL = sT = 1,1 mm/rot,
avans ce se poate realiza la strungul SN 400x1500, tabelul (1.30).
 viteza economică de aşchiere, se calculează cu formula:
Cv
vp  n
Kv
m xv yv HB  [m/min] (1.3)
T t S  
 200 
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul sculei
aşchietoare cu răcire
 Cv = 285; xv = 0,18; yv = 0,45; n=1,75;
tab.(2.4)[10]pag.65 pentru oţel carbon cu HB = 217
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(2.4)[10]
 T = 90 min - duritatea sculei aşchietoare
 m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(2.3)[10]pag.62
 t = 1 mm - adâncimea de aşchiere
 s = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere
kv = k1. k2. k3. k4. k5. k6. k7. k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare
Cuţit 20 x 20 mm2 :  ASecţiune transversală = 400 mm2  =0,08 - pentru oţel
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale
ξ 0.08
 q   400 
k1    tab.(2.4)[10]  k1     0,968
 20x30   20x30 
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal

ρ 0.3
 45   45 
k 2   0  tab.(2.6)[10]  k2     0,9173
χ   60 
unde: φ= 0,3 - exponent funcţie de materialul cuţitului P10

k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
0,09 0.09
 a   15 
k 2    tab.(2.7)[10]  k2    1
 χS   15 
26
COMPRESOARE”
unde: a = 15
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
μ 0.1
r 1
k4    tab.(2.9)[10]  k4     0,933
2 2
unde: μ= 0,1 - pentru degroşare

k5 = 1,32; tab.(2.11)[10]
k6 = 1; tab.(2.12)[10]
k7 = 1; oţel fără ţunder
k8 = 0,9 ; pentru forma plană a suprafeţei de degajare
 kv = 0,968  0,9173  1  0,933  1  1  1  1  1,32 = 1,093
Viteza de aşchiere va fi :
285
v 1.75
 1,064  143,508 m/min
0.125 0,18 0,45  217 
90 1  1,1  
 200 
Se calculează turaţia piesei:

1000  v 1000  143,508
n   302,51 rot/min
π  Dp π  151
Se recomandă n  800, pentru degroşare.

Se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U
n = 315 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U.
Recalcularea vitezei reale:
π  D p  np π  151 315
v   149,43 m/min
1000 1000
 viteza de avans vf = n s = 315  1,1 = 346,5 mm/min

Se calculează forţele de aşchiere tangenţială, respectiv radială cu formulele:
Fz= CFz  t xFz  s yFz   HB  nz  K Fz [daN] (1.6)
  HB
X Fy yFy ny
Fy= CFy  t s  K Fy [daN] (1.7)
CFz, CFy, coeficienţi daţi în tabelul (1.18), funcţie de materialul de prelucrat:
 CFz= 3,57; CFy=0,0027;
xFz, xFy, yFz, yFy, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, daţi în tabelul (2.19):
 xFz=1; xFy=0,9; yFz=0,75; yFy=0,75;
nz, ny, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, tabelul (2.20):
27
COMPRESOARE”
 nz= 0,75; ny= 2;

Coeficienţii globali de corectare a forţelor de aşchiere K Fz, KFy, se determină cu
relaţiile:
KFz= KnzKҗzKrzKhzKγz (1.8)
KFy= KnyKҗyKryKhyKγy (1.9)
unde:
Knz, Kny, coeficienţi de corecţie funcţie de materialul de prelucrat, tabelul (2.21)
 Knz= Kny=1;
Kҗz, Kҗy, coeficienţi de corecţie funcţie de unghiul de atac principal, tabelul (2.22)
 Kҗz=0,98; Kҗy=0,71;
Krz, Kry, coeficienţi funcţie de raza de rotunjire de la vârf, tabelul (2.23)
0,07 0,1
Krz=    1
r
   0,933
2 2
0,2 0,3
Krz= 
r  1
    0,8122
2
  2
Kγz, Kγy, coeficienţi funcţie de unghiul de degajare, tabelul (2.24)

 Kγz=1; Kγy=1;
Khz, Khy, coeficienţi funcţie de uzura pe faţa de aşezare, tabelul (2.25)
 Khz=0,98; Khy=0,82;
 KFz=1  0,98  0,933  1  0,98 = 0,896
 KFy=1  0,71  0,8122  1  0,82 = 0,472
Se obţin componentele forţei de aşchiere:
Fz = 3,57 11  1,10,75  2170,75  0,896 = 194,25 daN
Fy = 0,0027  10,9  1,10,75  2172  0,472 = 58,311 daN
Puterea de aşchiere se calculează cu:
Fz  v a
P a= [kw] (2.10)
6120
194,25  149,43
 Pa=  4,74 kw
6120
Se consideră maşina unealtă are randamentul η=0,7, astfel se verifică puterea

motorului:
PMu η = 7 0,7 =4,9 kw
28
COMPRESOARE”
 Pa ≤ PMu η
Momentul de torsiune rezultant, se calculează cu:
Fz  D p
Mt = [daNm]
2000
194.25  151
 Mt =  14,6658 daN  m
2000
b) Strunjire finisare
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 124 mm;
- lungimea de prelucrat l = 421,5 mm;
- adaos de prelucrare d1 = 127 mm;
- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul  = 0,80;
- cuţit Rp,  = 450,  = 6…100,  = 10...150, r = 0,5 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:

127  124
AP1 =  1,5 mm
2
Modul de lucru :
- numărul de treceri i=3;
- adâncimea de aşchiere t = 1,5/3 = 0,5 mm;
- durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;
- avansul s, tab.(10.6)[8]pag 169; s = 0,13 mm/rot;
- viteza de aşchiere:
Cv
vp  n
Kv
m xv yv HB  (10.27)
T t S  
 200 
unde:
 Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul
sculei aşchietoare cu răcire;
 Cv = 96,2; xv = 0,25; yv = 0,33; n = 1,75; tab.(10.26)[6]pag.184 pentru oţel carbon
cu HB = 207;
 xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[6];
 T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare;
 m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(10.25)[6]pag.183;
 t = 0,5 mm - adâncimea de aşchiere;
 s = 0,13 mm/rot - avansul de aşchiere;
 kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
 k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare;
29
COMPRESOARE”
 Cuţit 25 x 25 mm :  ASecţiune transversală = 625 mm2

 ξ = 0,08 - pentru oţel;
 k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
 0.08
 q   625 
k1    (10.28)[8]  k1     1.0032
 20x30   20x30 
 k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal

ρ 0.6
 45   45 
k 2   0  (10.28)[8]  k2    1
χ   45 
unde:  = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat

 k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
0,09 0.09
 a   10 
k 2    (10.30)[8]  k2     0,8734
 χS   45 
unde: a = 10
 k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
μ 0.2
r  0,5 
k4    (10.31)[8]  k4     0,757
2  2 
unde:  = 0,2 - pentru finisare;

 k5 = 1, (10.27)[8]
 k6 = 1, (10.28)[8]
 k7 = 1, oţel fără ţunder;
 k8 = 1, pentru forma plană a suprafeţei de degajare;
 kv = 1,033  1  0,8734  0,757  1 1 1 1 = 0,74
Viteza de aşchiere va fi :
96,2
v 1.75
 0,74  93,68 m/min
 0.125
 0,5 0,25
 0,13 0,33  207 

60 
 200 
- turaţia de lucru:
1000  v 1000  93,68
n   240,47 rot/min
π  d0 π  124
Se recomandă n  800, pentru degroşare

-se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale M.U:
n = 230 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
-recalcularea vitezei reale:
π  d 0  n π  124  230
 v   89,59 m/min
1000 1000
30
COMPRESOARE”
 viteza de avans vf = n s = 230  0,13 = 29,9 mm/min

- forţa principală de aşchiere
 Fz = C4 tx1sy1HBn1 [daN] (10.5)
unde:
 C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat
 C4 = 3,57; t = 0,5 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,75;
 HB = 207; , tab.(10.13)[10]pag.173;
 x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.17)[10]
 Fz =3,570,510,130,752070,75 = 21,09 daN

 F = 1,1Fz [daN]; tab.(10.23)[6]  F = 23,19 daN
- puterea de aşchiere:
Fv 23,19  89,59
 P0    0,339 kW
102  60 102  60
- verificarea puterii motorului:

P 0,339
 η  PME
0
  0,424 kW  7,5 kW
0.8
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
c) Găurire - lărgire
Diametrul de prelucrat, d = 25 mm.
Lungimea de prelucrat, l = 150 mm.
Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime l  10D, se alege din STAS 575 – 80, tipul de
burghiu din Rp 5, pentru prelucrarea materialului : - oţel OLC 45 îmbunătăţit.
Parametri principali ai geometriei părţii aşchietoare, a burghiului elicoidal, sunt :
 unghiul la vârf, 2ж0 =1200, funcţie de materialul de prelucrat, conform tabelului
(12.11)[10];
 unghiul de aşezare α0 =120, tabelul (12.11)[10];
 durabilitatea economică T = 30 min, tabelul (12.6)[10];
 adâncimea de aşchiere (pentru găurire în plin), t =D / 2 = (25 – 20) /2 = 2,5 mm;
Avansul de aşchiere (pentru găurire-n plin), s, mm :
s = Ks Cs D0,6 [mm/rot] (3.1)[10]
unde:
31
COMPRESOARE”
 Ks =1, coeficient de corecţie, funcţie de lungimea găurii, pentru l  3D

 Cs =0,047, coeficient de avans, tabelul (12.9)[4]
 D = 30 mm, diametrul burghiului
 s = 1 0,047  300,6 = 0,36 mm/rot
 se alege avansul s =0,36 mm/rot
Viteza de aşchiere la găurire, vp , m/min :
Cv  D zv
vp = m y x  K vp [m/min] (12.13)[10]
T s v t v
Valorile coeficienţilor Cv şi ale exponenţilor zv, yv, m, sunt date-n tabelul (12.22)[10].
Pentru s  0,2 mm/rot, se aleg :
 Cv = 11,6; zv =0,4; m=0,2; yv =0,5;
Coeficientul de corecţie Kvp, este produsul coeficienţilor daţi în tabelul (12.23)[10], ce
ţin seama de factorii ce influenţează procesul de burghiere :
Kvp =KMv KTv Klv Ksv (12.9)[4]
unde :
 KMv , coeficient funcţie de materialul de prelucrat;
 KTv , coeficient funcţie de raportul durabilităţii reale şi recomandate Tr / T;
 Ksv , coeficient funcţie de starea oţelului;
 Klv , coeficient funcţie de lungimea găurii şi diametrul de prelucrat;
Toţi coeficienţii se extrag din tabelul (12.23)[10], având următoarele valori:
 KTv = 1; Klv = 1; Ksv = 1; KMv = 0,72;
 Kvp = 1  1  1  0,72 = 0,72
Se calculează viteza de aşchiere :
11,6  25 0,4
vp =  0,72  25,55 m/min
30 0,2  0,36 0,5
Turaţia sculei aşchietoare la găurire, n, rot/min :

1000  v 1000  25,55
n=   325,31 rot/min
π D π  25
Valoarea obţinută se pune de acord cu turaţiile maşinii–unelte, tabelul (3.22)……..

(3.33)[10], pe care se face prelucrarea alegându-se turaţia imediat inferioară sau
superioară dacă nu s-a depăşit Δv < 5%.
- se alege n = 282 rot/min, din gama de turaţii ale maşinii-unelte SN 400x1500.
32
COMPRESOARE”
Se calculează-n continuare viteza reală de aşchiere .

π D n π  25  282
vr =   22,148 m/min
1000 1000
Viteza de avans va avea expresia :

vf = n  s = 101,52 mm/min
Forţa principală de aşchiere şi momentul la burghiere, se calculează cu formula:
F=CF1 DxF syF HBn [daN] (12.12)[10]
M= CM1 tzF syF HBn [daNcm] (12.13)[10]
Coeficienţii şi exponenţii forţei şi momentului de aşchiere se dau în tabelul(12.38)
[10], astfel:
 xF = 1,07; yF = 0,74; CF = 73; HB = 217;
 xM= 1,76; yM= 0,85; CM= 6,4;
 F = 73 251,07 0,360,74 0,66 = 708,478 daN
 M = 6,4  251,76 0,360,85 0,93 = 721 daNcm
Puterea la găurire, P, kw :
Mt  n 721 282
Pc =   2,087 kw (12.20)[10]
1,36  71620 1,36  71620
unde :
 Mt , momentul de torsiune la găurire
 n, turaţia burghiului, sau a piesei
Puterea totală – verificarea motorului :
Pc = 2,087 kw
ηMU =0,85 , randamentul maşinii – unelte SN 400x1500
 Pc / ηMU = 2,455 kw  PMe = 7,5 kw
d) Rectificare rotundă exterioară
Avem următoarele date:
 l = 101 mm, lungimea piesei de prelucrat;
 Dp =130 mm, diametrul piesei;
 a = 0,3 mm, adaosul de prelucrare radial;
 B = 30 mm, lăţimea discului abraziv;
 Dd = 300 mm, diametrul discului abraziv;
33
COMPRESOARE”
Scula: disc abraziv E40KC, electrocorindon, granulaţie 40, duritatea K, liant ceramic
C.
Din tabelul (6.1) se obţine prin interpolare, avansul de pătrundere la rectificarea
rotundă exterioară, pentru L/Dp = 101/130 = 0,77 şi Dp = 130 mm:
sp = 0,018 mm/c.d.
Pentru β=0,42; determinat din tabelul (6.2), se calculează avansul longitudinal cu
relaţia (6.1):
sL = βB = 0,42 30 = 12,6 mm/rot
Din tabelul (6.3), se obţine prin interpolare, viteza periferică a piesei:
vp = 46 mm/rot
Se obţine astfel turaţia piesei:
1000  v p 1000  46
np = π  D   112,63 rot/min
p π  130
Numărul necesar de treceri, se obţine cu relaţia :

a 0,3
nt = s  0.018  16 treceri (6.3)
p
Se determină forţa de aşchiere, FZ [daN],cu relaţia :

FZ = CFvp0,7sL0,7sp0,6 [daN] (6.4)
unde:
CF =2,2; pentru oţel călit
 FZ =2,2  460,7  12,60,7  0,0180,6 = 16,97 daN
Puterea necesară, antrenării discului abraziv, Pd, se calculează cu relaţia:
FZ  v d  60 16,97  30  60
Pd =   4,99 kw (6.5)
61200 61200
unde: vd =30 m/s, viteza periferică a discului abraziv
Puterea pentru antrenarea piesei, se calculează cu aceeaşi formulă, însă v d se
înlocuieşte cu vp, păstrând neschimbată valoarea forţei FZ:
FZ  v p 16,97  46
Pp =   0,127 kw (6.6)
6120 6120
 Pd  PMot.acţ.disc = 5,5 kw, maşină de rectificat SA 300 x 1500;

 Pp  PMot.acţ.piesă = 0,5 kw
34
COMPRESOARE”
2.7 Norma tehnică de timp

Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei operaţii în
condiţii tehnico-economice determinate şi cu folosirea cea mai raţională a tuturor
mijloacelor de producţie.
În norma tehnică de timp intră o sumă de timpi, astfel:
t pi
Tu  t b  t a  t on  t d  [min] (12.1)
n
unde:
 Tu – timpul normat pe operaţie;
 tb – timpul de bază (tehnologic, de maşină);
 ta – timpul auxiliar;
 ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti;
 td – timp de deservire tehnico-organizatorică;
 tpi – timp de pregătire-încheiere;
 n – lotul de piese care se prelucrează la aceeaşi maşină în mod continuu;
Suma dintre timpul de bază şi timpul auxiliar se numeşte timp efectiv sau timp
operativ. Algoritmul pentru calculul normei de timp, se găseşte în [9].
Timpul de bază se poate calcula analitic cu relaţia:
L  L1  L 2
tb   i [min] (12.2)
s n
unde:
 L – lungimea de prelucrare, [mm];
 L1 – lungimea de angajare a sculei, [mm];
 L2 – lungimea de ieşire a sculei, [mm];
 i – numărul de treceri;
 n – numărul de rotaţii pe minut;
 s – avansul, [mm/rot];
a) Strunjire – degroşare
Timpul de bază tb, se determină cu relaţia (3.12)[12]:
35
COMPRESOARE”
t
l   0,5......7 
tB= tgχ [min]
s n
Avem:
 n = 315 rot/min, turaţia piesei;
 s = 1,1 mm/rot, avansul;
 vs = n x s = 346,5 mm/min, viteza de avans;
 l =72 mm, lungimea suprafeţei prelucrate;
 t= 1 mm, adâncimea de aşchiere;
72  0,95  6
 tB= 346,5
 0,2278 min
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(3.68):

t a  t a1  t a2  t a3  t a4  0,1  0,9  0,45  0,25  1,7 min
Timpul de deservire tehnică, tdt,: tab.(3.79)

2,5 2,5  0,2278
t dt   tb   0,0057 min
100 100
Timpul de deservire organizatorică, tdo,: tab.(3.79)

1,5  t b
t do   0,0034 min
100
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.(3.80)
t on 
 t a  t b  1  0,0192 min
100
Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.(3.65)
Tpi = 17 min
Lotul de piese: n = 10 buc.
Norma de timp la strunjire degroşare:
Tpi
Tu  t b  t a  t on  t do  t dt   3,6562 min
n
b) Strunjire finisare
Avem:
 n = 230 rot/min;
 s = 0,13 mm/rot;
 vs = n x s = 29,9 mm/min;
 l = 421,5 mm;
36
COMPRESOARE”
t
 l1 = tg  (0,5……2) = 2 mm;
 l2 = (1……5) = 1 mm;
Timpul de bază, tb, va fi:
L  L1  L 2
tb   i = 28,19 mm
s n
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(11.21):
t a  2,5 min
Timpul de deservire tehnică, tdt, tab.(11.26):

5 5  28,19
t dt   tb   1,4095 min
100 100
Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(11.26):
t do 
 t b  t a   1,2  0,368 min
100
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(11.27):
t on 
 t a  t b   3  0,9207 min
100
Timpul de pregătire-încheiere, tpi , tab.(11.26):
tpi = 11 min
Norma de timp, la strunjire finisare:
t pi
n
c) Găurire - lărgire
Timpul de bază, tb, tabelul (7.2), va fi:
l1  l2  l3 150
tb  i   1  1,532 min
s n 101,52
Unde: l = 150 mm
d
l1 = ctgκ  3 = 3 mm
l2 =(0,5……4) = 2,5 mm
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, : tab.(7.50)
t a  t a1  t a2  t a3  t a4  0,15  0,25  0,15  0,40  0,95 min
Timpul de deservire tehnică, tdt, : tab.(7.54)

37
COMPRESOARE”
5 5  1,532
t dt   tb   0,076 min
100 100
Timpul de deservire organizatorică, tdo : tab.(7.54)

1  t a  t b 
t do   0,0248 min
100
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.(7.55)
t on 
 t a  t b   3,5  0,0868 min
100
Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.(7.1)
Tpi = 15 min
Norma de timp la găurire - lărgire :
Tpi
n
d) Rectificare rotundă exterioară

Timpul de bază, tb, se calculează cu relaţia din tabelul (12.2):
A k
C
tb = s  n  2,506 min
t p
Coeficientul ‘’k’’, pentru degroşare şi finisare, k= 1,2……1,3.

Timpul de pregătire încheiere, tpi, tab.(12.1):
tpi =17 min
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(12.8)
ta = ta1 + ta2 + ta5 = 1,5 + 1,2 +0,7 = 3,4 min
Timpul de deservire tehnică, tdt, tabelul (12.6)
1,1  t i  t b
tdt = =0,8615 min
T
Durabilitatea discului abraziv, T = 33 min
Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(12.12)
t do 
 t b  t a   3  0,177 min
100
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(12.13)
38
COMPRESOARE”
t on 
 t a  t b   1,5  0,088 min
100
Norma de timp la rectificare rotundă exterioară :
t pi
n
39
COMPRESOARE”
CAPITOLUL 3
ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE
CU TERŢII, LA FABRICAŢIA
DE COMPESOARE
Contabilitatea decontărilor cu terţii asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor pe termen

scurt în relaţiile întreprinderii cu terţe persoane fizice sau juridice.
Datoriile pe termen scurt sunt datoriile care provin din cumpărarea de bunuri sau
servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc. pentru care
întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-un interval de timp de
până la un an.
Ele pot îmbrăca forma de datorii comerciale, financiare, salariale, sociale, fiscale etc.
Creanţele pe termen scurt provin din tranzacţiilor efectuate cu terţe persoane fizice
sau juridice, pentru care întreprinderea urmează să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie, într-un interval de timp de până la un an.
3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii

Evidenţa datoriilor şi creanţelor comerciale se ţine cu ajutorul conturilor din grupele
40 „Furnizori şi conturi asimilate”, respectiv 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.
Datoriile şi creanţele comerciale ale unei întreprinderi se înregistrează în contabilitate
la valoarea lor nominală, cele exprimate în devize urmând a fi înregistrate în contabilitate
atât în lei cât şi în devize.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare
persoană fizică sau juridică; în acest sens în contabilitatea analitică furnizorii şi clienţii se
grupează în interni şi externi, iar în cadrul acestor două categorii pe termene de plată,
respectiv de încasare.
Datoriile comerciale reprezintă datoriile întreprinderii care provin din cumpărări de
bunuri, lucrări sau servicii.
Ele se clasifică după următoarele criterii:
 în funcţie de natura activelor cumpărate pe credit:
- datorii ce provin din achiziţia de active circulante;
40
COMPRESOARE”
- datorii ce provin din achiziţia de active imobilizate.

 în funcţie de natura creditelor obţinute la cumpărare şi de documentele care
stau la baza înregistrării datoriilor:
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial;
- datorii ce provin din achiziţii pe credit cambial.
 în funcţie de scadenţa datoriilor:
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial, care au un termen de plată stabilit
pe bază de document;
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial neexigibile.
 în funcţie de ţara furnizorului:
- datorii faţă de furnizorii interni;
- datorii faţă de furnizorii externi.
Evidenţa datoriilor care provin din achiziţii pe credit comercial faţă de furnizorii de
active circulante, lucrări sau servicii, respectiv faţă de furnizorii de imobilizări se realizează
cu ajutorul a două conturi distincte şi anume:
- 401 „Furnizori”;
- 404 „Furnizori de imobilizări”.
Evidenţa efectelor de plătit se realizează separat pentru imobilizări şi separat pentru
alte active, lucrări şi servicii.
Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt, care atestă,
după caz datorii – creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ale întreprinderii cu furnizorii sau
clienţii săi. Ele se întâlnesc sub formă de cec barat, cambii, bilete la ordin, warant etc.
Cecul barat reprezintă instrumentul de plată care pune în legătură în procesul creării
sale trei persoane şi anume trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Acest instrument este creat de trăgător, care în baza unui disponibil constituit în
prealabil la o bancă, dă ordin acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească la
prezentare o sumă determinată unui terţ aflat în poziţie de beneficiar.
Cambia reprezintă un ordin scris, necondiţionat dat de o persoană, numită trăgător,
unei alte persoane, denumite beneficiar, o sumă fixă de bani.
Într-o altă definire, cambia este obligaţia de a plăti sau de a face să se plătească la
scadenţă o sumă de bani determinată.
41
COMPRESOARE”
Biletul la ordin reprezintă titlul de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură
în procesul creării sale două persoane şi anume:
 emitentul – cel care se obligă, dispune şi efectuează plata şi care este în
situaţia de cumpărare, debitor etc.;
 beneficiarul – deţinătorul efectului, care este în situaţia vânzătorului,
creditorului etc.
Warant-ul reprezintă un bilet la ordin, garantat printr-un gaj, cu bunuri în general,
depuse la o unitate pentru păstrare sau expediţie.
Pentru avansurile plătite anticipat în baza contractelor de furnizare de bunuri de
natura stocurilor, prestări de servicii sau executări de lucrări, dacă scadenţa
angajamentului este mai mare de 30 de zile, se încheie facturi parţiale în care se
evidenţiază distinct contravaloarea prestaţiilor însoţite de TVA.
În situaţia în care scadenţa angajamentului este mai mică de 30 de zile, plata se face
fără calcul de TVA.
Prin datorie se înţelege o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente
trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice.
Stingerea unei obligaţii se poate efectua cu plata în numerar, în cont, prin transferul
altor active, prin prestarea de servicii, prin înlocuirea unei obligaţii cu o altă obligaţie etc.
Dintre documentele utilizate în vederea operaţiunilor cu furnizorii se evidenţiază
factura fiscală, chitanţa fiscală, chitanţa, avizul de însoţire a mărfii, nota de recepţie şi
constatare de diferenţe, jurnalul de cumpărări etc.
Considerăm o întreprindere care produce compresoare de aer industrial, având ca
sortimente compresoare 1V, 2V şi 3V, se vor studia diverse operaţiuni posibile de decontări
cu furnizorii şi clienţii.
Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 100.000.000 lei şi un
mijloc de transport în valoare de 200.000.000 lei, TVA fiind de 19%.
Înregistrarea aprovizionării cu materii prime:
a) în condiţiile utilizării inventarului permanent
42
COMPRESOARE”
% = 401 119.000.000 lei

301 Furnizori
Materii prime 100.000.000 lei
4426
TVA deductibilă 19.000.000 lei
b) în condiţiile utilizării inventarului intermitent
% = 401 119.000.000 lei

601 Furnizori
Cheltuieli cu 100.000.000 lei
materii prime
4426 19.000.000 lei
TVA deductibilă
c) în condiţiile utilizării costului de achiziţie standard (prestabilit).

Presupunem că valoarea la cost de achiziţie standard este de 130.000.000 lei.
% = 401 119.000.000 lei

301 Furnizori
308
Diferenţe de preţ la - 30.000.000 lei
materii prime şi materiale
4426
Înregistrarea aprovizionării mijlocului de transport.
% = 404 238.000.000 lei

301 Furnizori de imobilizări
Mijloace de transport 200.000.000 lei
4426
Întreprinderea de compresoare înregistrează lucrările şi serviciile facturate de acelaşi

furnizor după cum urmează:
 lucrări de întreţinere şi reparaţii - 15.000.000 lei
 servicii de transport (livrare comenzi compresoare) - 10.000.000 lei
Se aplică TVA 19%.
43
COMPRESOARE”
% = 401 19.750.000 lei

611 Furnizori
Cheltuieli cu întreţinerea 15.000.000 lei
şi reparaţiile
624 10.000.000 lei
Cheltuieli cu transportul
de bunuri şi personal
4426 4.750.000 lei
TVA deductibilă
Cazul acordării unui avans furnizorului în valoare de 20.000.000 lei în vederea

aprovizionării cu materii prime. Scadenţa angajamentului potrivit contractului este de:
a) 25 de zile;
b) 45 de zile.
Valoarea facturii emise de furnizor odată cu livrarea materiilor prime este de
100.000.000 lei TVA 19%.
Achitarea furnizorului se va face din contul de disponibil de la bancă.
Varianta a:
- acordarea avansului
409 = 5121
20.000.000 lei
Furnizori debitori Conturi la bănci
- înregistrarea facturii primite
% = 401 119.000.000 lei

301 Furnizori
4426
- achitarea furnizorului
401 = % 119.000.000 lei

Furnizori 409 20.000.000 lei
Furnizori - debitori
44
COMPRESOARE”
5121 99.000.000 lei

Conturi la bănci în lei
Varianta b:
- acordarea avansului
% = 5121 20.000.000 lei

409 Conturi la bănci în lei 16.806.723 lei
Furnizori debitori
4426 3.193.277 lei
TVA deductibilă
- înregistrarea facturii primite
% = 401 119.000.000 lei

301 Furnizori
4426
- achitarea furnizorului
401 = % 119.000.000 lei

Furnizori – debitori
4426 3.193.277 lei
TVA deductibilă
5121 99.000.000 lei
Conturi la bănci în lei
Se achiziţionează fără factură la începutului exerciţiului financiar materii prime în

valoare de 100.000.000 lei.
La început se primeşte factura, suma consemnată în aceasta fiind, de asemenea, de
100.000.000 lei, TVA 19%.
Plata furnizorului se efectuează în baza unui acreditiv deschis pe numele acestuia în
valoare de 119.000.000 lei.
- înregistrarea achiziţiei materiilor prime fără factură
45
COMPRESOARE”
% = 408 119.000.000 lei

301 Furnizori facturi nesosite
4428
- înregistrarea exigibilităţii datoriei comerciale (la primirea facturii)
408 = 401 119.000.000 lei

Facturi facturi-nesosite Furnizori
4426 = 4428 19.000.000 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
- înregistrarea stingerii obligaţiei faţă de furnizori
401 = 5411
119.000.000 lei
Furnizori Acreditive în lei
Se achiziţionează mărfuri în valoare de 80.000.000 lei, TVA 19%. Valoarea

ambalajelor care circulă în regim de restituire, evidenţiată separat în factură, 15.000.000
lei.
Ulterior ambalajele sunt restituite furnizorului, stingerea obligaţiei faţă de furnizor se
realizează prin plata unui bilet la ordin, instrument acceptat în prealabilo de către acesta.
- înregistrarea facturii
% = 401 110.200.000 lei

371 Furnizori
Mărfuri 80.000.000 lei
4426
409
Furnizori-debitori 15.000.000 lei
- înregistrarea restituirii ambalajelor
46
COMPRESOARE”
401 = 409
15.000.000 lei
Furnizori Furnizori - debitori
- înregistrarea acceptării biletului la ordin
401 = 403
95.200.000 lei
Furnizori Efecte de plătit
- plata biletului la ordin
403 = 5121
95.200.000 lei
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei
Se înregistrează remuneraţia brută datorată colaboratorilor în valoare de 60.000.000

lei. După reţinerea sumelor reprezentând impozit pe salarii şi asigurări sociale de sănătate
în valoare de 10.000.000 lei, respectiv 4.200.000 lei, diferenţa se plăteşte în numerar
colaboratorilor.
- înregistrarea sumei datorate colaboratorilor
621 = 401
Cheltuieli Furnizori 60.000.000 lei
cu colaboratorii
- înregistrarea reţinerilor
401 = % 14.200.000 lei

Impozit pe salarii
4314 4.200.000 lei
Contribuţia angajaţilor pentru
asigurările sociale de sănătate
- înregistrarea plăţii către colaboratori
401 = 5311
Furnizori Casa în lei 45.800.000 lei
47
COMPRESOARE”
Achiziţionarea de la un furnizor extern se face astfel, dacă se achiziţionează materii

prime în valoare de 1.000 USD, cursul de schimb la data livrării fiind de 33.400 lei/USD.
Cursul de schimb în ziua vămuirii era de 33.450 lei/USD, taxa vamală aplicată este
de 10%, comisionul vamal de 2%.
La data achitării datoriei faţă de furnizorul extern, cursul de schimb a fost de:
a) 33.500 lei/USD;
b) 33.300 lei/USD.
TVA 19%.
Se centralizează următoarele date:
 valoarea în vamă a materiilor prime = 33.450.000 lei (100 x 33.450);
 taxa vamală = 3.345.000 lei (33.450.000 x 10%);
 comision vamal = 669.000 lei (3.345.000 x 2%);
 TVA în vamă = 7,118,160 lei
  33.450.000  3.345.000  669.000   19% .
- plata taxei vamale, a comisionului vamal şi TVA
% = 5121 11.132.160 lei

446 Conturi la bănci în lei
Alte impozite, taxe şi 3.345.000 lei
vărsăminte asimilate
- taxe vamale - 669.000 lei
446
Alte impozite, taxe şi 7.118.160 lei
- comision vamal -
4426
TVA deductibilă
- înregistrarea facturii furnizorului extern
301 = 401
33.400.000 lei
Materii prime Furnizori
- înregistrarea taxei vamale şi a comisionului vamal

48
COMPRESOARE”
301 = % 4.014.000 lei

Materii prime 446 3.345.000 lei
Alte impozite, taxe şi
- taxe vamale -
446 669.000 lei
Alte impozite, taxe şi
- comisioane vamale -
- stingerea obligaţiei faţă de furnizorul extern

Se face în două variante:
Varianta a:
Valoarea obligaţiei de plată la data facturării:
1.000 USD x 33.400 lei/USD = 33.400.000 lei
Valoarea obligaţiei de plată la data efectuării viramentului:
1.000 USD x 33.500 lei/USD = 33.500.000 lei
Diferenţa nefavorabilă = 33.500.000 – 33.400.000 = 100.000 lei
% = 5124 33.500.000 lei

401 Conturi la bănci
Furnizori în valută 33.400.000 lei
665
Cheltuieli din diferenţe 100.000 lei
de curs valutar
Varianta b:
Valoarea obligaţie de plată la dat facturării = 33.400.000 lei
Valoarea obligaţie de plată la data efectuării viramentului =
= 33.300.000 lei (1.000 USD x 33.300 lei/USD)
Diferenţa defavorabilă = 33.400.000 – 33.300.000 = 100.000 lei
401 = % 33.400.000 lei

Furnizori 5124
Conturi la bănci 33.300.000 lei
în valută
765 100.000 lei
49
COMPRESOARE”
Venituri din diferenţe

de curs valutar
La data încheierii unui alt exerciţiu financiar întreprinderea prezintă în contabilitate

datorii faţă de furnizori în sumă de 10.000 USD.
Valoarea în lei conform cursului de schimb la data facturării se prezintă astfel:
5.000 USD x 33.300 lei/USD = 166.500.000 lei;
5.000 USD x 33.330 lei/USD = 166.650.000 lei.
Cursul de schimb la data sfârşitului exerciţiului este de 33.310 lei/USD.
- înregistrarea diferenţei de curs favorabile
401 = 765 100.000 lei

Furnizori Venituri din diferenţe
de curs valutar [5.000 USD x (33.330
– 33.310)]
- înregistrarea diferenţei nefavorabile de curs valutar
665 = 401 50.000 lei

Cheltuieli din diferenţe Furnizori [5.000 USD x (33.310 - -
de curs valutar 33.300)]
Se beneficiază din partea unui furnizor de o reducere financiară, sub forma scontului,
de 10% în situaţia în care stinge obligaţia sa de plată faţă de furnizor în sumă de
450.000.000 lei.
401 = % 450.000.000 lei

Furnizori 5121
Conturi la bănci 405.000.000 lei
în lei
767 45.000.000 lei
Venituri din sconturi
obţinute
Achiziţionarea unui program informatic în valoare de 25.000.000 lei, TVA 19%.

Stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor se efectuează în numerar.
- înregistrarea achiziţiei programului informatic
50
COMPRESOARE”
% = 404 29.750.000 lei

208 Furnizări de imobilizări
Alte imobilizări 25.000.000 lei
necorporale
4426 4.750.000 lei
TVA deductibilă
- stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor
404 = 5311 29.750.000 lei

Furnizori de Casa în lei
imobilizări
3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul, ajutoarele sociale şi protecţia socială

Salariile reprezintă preţul forţei de muncă, precum şi expresia valorică a părţii din
venitul naţional care este destinată consumului individual direct al salariaţilor, în funcţie de
munca prestată.
Mărimea drepturilor de personal aferentă muncii prestate se stabileşte prin negociere
între angajator şi angajaţi pe baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de
muncă şi pe baza cadrului individual reprezentat de contractul individual de muncă.
La nivel individual, salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim pentru un
timp de lucru de 170 de ore în medie pe lună şi a tarifului orar minim pe ţară:
Salariul = Nr,ore x tarif / oră [8]pag.268

Datoriile întreprinderii faţă de personal, asigurările sociale şi protecţia socială
îmbracă forma de salarii datorate sau de diferite contribuţii: contribuţia la asigurările sociale
de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj etc.
Documentul justificativ, în care se determină drepturile salariale pentru munca
prestată, formată din salariile de încadrare (ce se stabilesc prin negociere între angajator şi
angajat), sporuri (spor de vechime în muncă, spor de noapte, spor de condiţii grele de
muncă etc.), adaosuri (indemnizaţii de conducere, cota parte din profit care se repartizează
salariaţilor, plata orelor suplimentare), compensări (suma fixă acordată pentru creşterea
preţului, indiferent de mărimea salariului), indexări (suma care rezultă din aplicarea unui
51
COMPRESOARE”
procent la salariul de încadrare ca urmare a creşterii preţurilor, avantaje în natură (partea

din remuneraţie stabilită sub formă de bunuri sau servicii), este statul de plată.
Evaluarea avantajelor în natură se realizează la preţul de vânzare practicat de o
întreprindere pentru bunurile rezultate din producţie proprie sau la preţul de aprovizionare
pe baza tarifelor. Preţurile şi tarifele sunt cele practicate la data plăţii.
Salariile datorate angajaţilor se achită, de regulă, în două etape şi anume:
o avans (chenzina I);
o lichidare (chenzina a II – a).
La avans se acordă aproximativ 40 – 50% din salariul tarifar, din indemnizaţii şi
sporuri cu caracter permanent. Documentul care stă la baza înregistrării avansurilor
acordate este „Lista de avans chenzinal”. La lichidare se acordă restul de plată.
Reţinerile din salariile personalului îmbracă forma contribuţiilor la pensia
suplimentară, la asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj, impozitului pe salarii şi
altor reţineri.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale la asigurările sociale (la pensia
suplimentară) este reprezentată de:
 salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în programul
normal şi suplimentar;
 sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procente din salariul
de bază brut sau sume fixe indiferent dacă sunt sau nu permanente;
 sumele plătite din fondul de salarii pentru concedii de odihnă, concedii de
studii, evenimente familiale deosebite sau pentru întreruperi ale lucrului din
motive care nu pot fi imputate salariaţilor;
 sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de salarii;
 primele anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele
reprezentând participarea angajaţilor la profit;
 sumele plătite din fondul de salarii care îmbracă forma celui de-al 13-lea
salariu, primelor sau aprovizionărilor de iarnă etc.
Contribuţia individuală la asigurările sociale nu se datorează pentru:
 drepturile plătite în cazul desfacerii contractului individual de muncă şi pentru
perioada de preaviz ca urmare a încetării raportului de muncă;
52
COMPRESOARE”
 diurna de deplasare şi de delegare precum şi indemnizaţia de delegare-

deplasare plătite în limitele prevăzute de lege;
 sumele obţinute în baza unor convenţii civile de prestări servicii sau executări
de lucrări, de către persoanele care au încheiat contracte individuale de
muncă;
 sumele privind participarea salariaţilor la profit.
Contribuţia individuală la asigurările sociale reprezintă o treime din cota de
contribuţie de asigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de muncă (1/3 x 35%
= 11,67%), această contribuţie este neimpozabilă.
Baza impozitară nu poate fi mai mare decât salariul mediu lunar brut pe economie x
3.
Considerăm cazul a doi angajaţi ai întreprinderii care produce compresoare, salariile
brute ale acestora sunt:
a) salariatul A – 5.000.000 lei;
b) salariatul B – 20.000.000 lei.
Salariul mediu brut pe economie este de 5.582.000 lei.
Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară) datorată de
salariatul A, CA = 5.000.000 lei x11,67% = 583.500 lei.
Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară) datorată de
salariatul B, CB = (5.582.000 lei x 3) x 11,67% = 1.954.258 lei.
La sfârşitul fiecărei luni întreprinderea angajatoare are obligaţia calculării, înregistrării
şi virării contribuţiei la asigurările sociale, la casa teritoriala de pensii.
Contribuţia individuală la asigurările sociale de sănătate se calculează prin aplicarea
cotei de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajaţii cu contract de
muncă pe durată nedeterminată sau asupra veniturilor realizate lunar de angajaţii cu
contract de muncă pe durată nederminată sau asupra veniturilor realizate de persoanele
care desfăşoară activităţi pe bază de convenţie civilă.
În cazul persoanelor angajate cu contract de muncă, în categoria veniturilor salariale
brute se includ şi indemnizaţiile acordate potrivit legii pentru îngrijirea copilului în vârstă de
până la un an.
Contribuţia la fondul de şomaj se determină prin aplicarea cotei de 1% asupra
salariilor tarifare de încadrare.
53
COMPRESOARE”
Impozitele pe veniturile sub formă salarială se calculează prin aplicarea unor cote
progresive de impozit asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se determină prin
deducerea din venitul brut a contribuţiei pentru pensia suplimentară, contribuţiei pentru
asigurările sociale de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj, a deducerii personale de
bază, a eventualelor deduceri suplimentare precum şi a cheltuielilor profesionale (15% x
deducerea personală de bază).
Prin venit brut se înţelege:
 toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de angajaţii cu contract de
muncă inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitatea temporală de muncă,
indemnizaţiile de maternitate şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului în
vârstă de până la doi ani;
 veniturile realizate din încadrarea în muncă pe bază de convenţii civile de
prestări servicii sau de executare de lucrări;
 sumele primite de membrii fondatori în cazul întreprinderilor constituite prin
subscripţie publică;
 indemnizaţia lunară obţinută de administratorii unei întreprinderi;
 sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în
consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori.
Grila de impozitare aferentă anului 2005 este următoarea:
Venit lunar impozabil

Impozit lunar (lei)
(lei)
până la 1.800.000 18%
1.800.001 – 4.600.000 324.000 + 23% pentru ce depăşeşte 1.800.000
4.600.001 – 7.300.000 968.000 + 28% pentru ce depăşeşte 4.600.000
7.300.001 – 10.200.000 1.724.000 + 34% pentru ce depăşeşte 7.300.000
peste 10.200.000 2.710.000 + 40% pentru ce depăşeşte 10.200.000
În categoria alte reţineri sunt evidente avansurile acordate, reţinerile reprezentând

rate, chirii, popriri sau reţinerile în favoarea întreprinderii.
Cheltuieli suportate de întreprinderea angajatoare sunt reprezentate de:
 fondul de salarii, alcătuit din totalitatea salariilor brute;
54
COMPRESOARE”
 contribuţia unităţii la asigurările sociale. Baza lunară de calcul este

reprezentată de fondul total de salarii brut lunar, realizat de angajaţii cu
contract individual de muncă şi de angajaţii pe bază de convenţie civilă
care realizează un venit brut, la nivelul unui an calendaristic, mai mare
sau egal cu trei salarii medii lunare brute pe economie.
Mărimea bazei de calcul variază în funcţie de numărul mediu al angajaţilor din
întreprindere şi de mărimea salariului mediu brut lunar pe economie.
Baza de calcul = Nr. mediu de angajaţi x (3 x Salariul mediu brut pe economie)
[8] pag.272
Pentru cazul întreprinderii noastre (care produce compresoare) aceasta înregistrează
un fond de salarii brut la finele unei luni în valoare de 120.000.000 lei.
Salariul mediu lunar brut pe economie este 5.582.000 lei, iar numărul mediu de
angajaţi este 5.
Fondul de salarii brut = 120.000.000 lei.
Baza de calcul = 5 angajaţi x ( 3 x 5.582.000 lei) = 83.730.000 lei.
Baza de calcul poate să fie mai mică sau egală cu fondul de salarii brut (în cazul
exemplului precedent baza de calcul este mai mică).
Contribuţia la asigurările sociale se determină prin aplicarea la baza de calcul a
următoarelor cote:
o 23,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii normale de muncă;
o 28,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii deosebite de muncă;
o 33,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii speciale de muncă.
În situaţia în care în cadrul unei întreprinderi se desfăşoară activităţi care sunt
încadrate în categorii diferite din punct de vedere al condiţiilor de muncă, baza impozabilă
se determină separat pentru fiecare categorie, urmând ca apoi să se aplice cota
corespunzătoare.
Prin realizarea contribuţiilor la asigurările sociale angajaţii unei întreprinderi pot
beneficia de pensii, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă; prestaţii pentru
prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, indemnizaţii pentru
maternitate, creştere copilului sau îngrijirea copilului bolnav, ajutor de deces etc.
55
COMPRESOARE”
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se acordă pentru primele 3

zile de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a patra zi indemnizaţia se suportă
de către întreprindere şi de către bugetul ajutoarelor sociale în mod diferit în funcţie de
numărul de angajaţi, Cuantumul indemnizaţiei este de 75% din următoarea bază de calcul:
 dacă stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul o reprezintă
media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia de asigurări sociale
respective;
 dacă stagiul de cotizare este mai mare de 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit
contribuţia la asigurările sociale în lunile respective.
Salariatul „Popescu” s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară de muncă
întreaga lună martie care are 20 de zile lucrătoare.
Întreprinderea are un număr de 80 de angajaţi. Salariul realizat în ultimele 6 luni, ce a
constituit baza de calcul pentru contribuţia la asigurările sociale:
 luna 1 - 3.000.000 lei (20 zile lucrătoare);
 luna 6 - 3.600.000 lei (21 zile lucrătoare).
TOTAL - 20.300.000 lei (121 zile lucrătoare)

Potrivit prevederilor legale indemnizaţia pentru incapacitate temporară se suportă
după cum urmează:
 de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii
incapacităţii de muncă:
1) până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 10 zi de incapacitate
temporară de muncă;
2) între 21 – 100 angajaţi, din a 4-a până în a 15 zi de incapacitate
temporară de muncă;
3) peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 20-a zi de incapacitate
temporară de muncă.
56
COMPRESOARE”
 de către bugetul statului, începând cu ziua următoare celor suportate de

angajator până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau
pensionării.
Salariul mediu/zi = 20.300.000 / 121 zile = 167.769 lei/zi.
Indemnizaţie CM/zi = 167.769 lei/zi x 75% = 125.827 lei/zi.
1) Suportat de angajator = 125.827 lei/zi x 11 zile = 1.384.097 lei;
2) Suportat de Bugetul Asigurărilor Sociale = 125.827 x 6 zile = 754.962 lei
TOTAL = 2.139.050 lei

Calculul sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate se realizează aplicând
formula:
Smin  2  75%
CS = x Nzi
Nzilelucr.
Unde:
 Smin – salariul minim brut pe ţară;
 Nzilelucr. – numărul de zile lucrătoare din luna în care se face calculul;
 Nzi – numărul de zile lucrătoare în care s-a aflat în incapacitate de muncă,
din luna în care se face calculul.
Pentru exemplificare modului de calcul şi contabilizare a salariilor presupun
următorul stat de plată aferent unei luni „X” şi unui exerciţiu financiar „N”:
Nr. criteriu 1 2 3 4
Numele şi
A B C D TOTAL
prenumele
Venit brut 7.000.000 5.500.000 3.248.700 5.000.000 20.748.700
CAS 11,67% 816.900 641.850 379.123 583.500 2.421.373
Contr. pentru
fondul de 70.000 55.000 32.487 50.000 207.487
şomaj (1%)
CASS 7% 490.000 385.000 227.409 350.000 1.452.409
Cheltuieli prof. 240.000 240.000 240.000 240.000 960.000
57
COMPRESOARE”
15%
Venit net 5.383.100 4.178.150 2.369.381 3.776.500 15.707.431
Deducerea
personală de 1.600.000 1.600.000 1.600.000 1.600.000 6.400.000
bază
Deduceri
1.600.000 1.600.000
suplimentare
Venit bază de
2.183.000 2.578.000 769.000 2.176.000 7.706.000
calcul
Impozit
calculat şi 412.113 502.940 138.420 410.480 1.463.953
reţinut
Salariul net 4.970.987 3.675.210 2.231.261 3.336.020 14.243.478
Semnătura
Situaţia salariatului A s-a prezentat astfel:

 venit brut = 7.000.000 lei;
 deduceri din venitul brut:
 CAS (11,67%) = 816.900 lei;
 fond şomaj = 70.000 lei;
 CASS (7%) = 490.000 lei;
 cheltuieli profesionale = 240.000 lei (15% x deducerea personalului de
bază);
 total deduceri = 1.616.900 lei;
 venit net = 7.000.000 lei – 1.616.900 lei = 5.383.100 lei;
 deducerea personală de bază = 1.600.000 lei
 deducerea suplimentară = 1.600.000 lei;
 venit bază de calcul = 5.383.100 lei – 3.200.000 lei = 2.183.100 lei;

 impozit calculat şu reţinut = 324.000 + 23%(2.183.100 lei – 1.800.000 lei) =
412.113 lei;
 salariul net = 5.383.100 lei – 412.113 lei = 4.970.987 lei
58
COMPRESOARE”
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE
AL ARBORELUI COTIT - 2V
59
COMPRESOARE”
Costul de fabricaţie se calculează după următorul algoritm de calcul economic :
 Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif [lei/kg];

 Greutatea semifabricatului – Gsemif. [kg];
 Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif  Gsemif. [lei];
 Salariul pe oră al operatorului – Sop =15000 lei/oră – acesta se înmulţeşte cu un
coeficient k = 0,85;
 Norma de timp pe operaţii – Nt op [ore];
 Costul manoperei - Cmanopera = Sop k  Nt op [lei];
 CAS – salarii directe – CCAS = 22 %  Cmanopera [lei];
 Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %  Cmanopera [lei];
 Cota pentru sănătate Csănătate = 7%  Cmanopera [lei];
 Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)%  Cmanopera [lei];
 Costul de fabricaţie – Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Cregie + Csănătate [lei]
 Rata de profit - n = 15 %
 Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ n/100 [lei];
 TVA = 19 % Cpiesă
 Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100 [lei];
Modelul de calcul se face pe o singură operaţie.

Practic însă se calculează manopera la toate operaţiile şi apoi se aplică cheltuielile
de la punctele următoare.
Se calculează preţurile de cost pentru piesele principale componente, din cadrul
ansamblului ,,Arbore cotit pentru compresoare – 2V, în construcţie fretată’’ astfel, pentru :
 fus stânga;
 fus dreapta;
 manivelă;
 fus intermediar.
60
COMPRESOARE”
Se extrag, în tabelul de mai jos, preţurile unor materiale utilizate în construcţia de

maşini.
Cost [lei/kg] Material EURO/tona

12717 Fc250 314,092
10495 Fc200 259,126
18468 Fc300;350 456,19
114000 CuSn14 2813,3
109674 CuSn12 2708,58
94243 CuSn6Zn4Pb4 2327,163
68688 CuZn30 1696,169
12396 OLC45 209,809
9032 OL44 232,28
8449 OL50 223,67
18873 OT450 208,59
18500 18MoCrNi13 466,85
19200 19MoCrNi14 462,02
26446 34MoCrNi15 478,76
8343 20C130 653,33
140089 OSC7 206,94
25312 W84 3459,32
8302 C120 625,54
11137 Rul1 205,06
11624 17MoCr11 275,71
22350 34 MoCr11 512,64
12548 18CrNi20 286,93
a) Denumire produs : fus stânga

Material: OLC 45
 Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =12396 lei/kg
 Greutatea semifabricatului – Gsemif. =48,55 kg;
61
COMPRESOARE”
 Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =601825,5 lei

 Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră
 Norma de timp pe operaţii – Nt op =25 ore
 Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =950000 lei
 CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =209000 lei
 Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =47500 lei
 Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =66500 lei
 Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)%  Cmanopera =3325000 lei
 Costul de fabricaţie –
 Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =5199825,5 lei
 Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =5207625,2 lei
 TVA = 19 %
 Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei
b) Denumire produs : fus dreapta

Material: OLC 45
62
COMPRESOARE”
 TVA = 19 %
 Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =8484756,8 lei
c) Denumire produs : manivelă

Material: 34 MoCr 11
 TVA = 19 %
 Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =11315495 lei
d) Denumire produs : fus intermediar

Material: OLC 45
 Greutatea semifabricatului – Gsemif. =84 kg;
63
COMPRESOARE”

 TVA = 19 %
 Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei
Se calculează astfel preţul de cost total al ansamblului „Arbore cotit pentru

compresor – 2V în construcţie fretată”, prin însumarea celor patru componente principale:
 Parbore cotit = Pfus stânga + Pfus dreapta + Pmanivelă + Pfus intermediar =

= 6197074 + 8484756,8 + 11315495 + 6197074 = 32.194.400 lei
BIBLIOGRAFIE
64
COMPRESOARE”
1. Bissonnais, J. L., - Le management de projet de A a Z,

530 questions pour faire le point,
Editions d’Organisation, 1988
2. Cibert, A., - Comptabilite generale,

Dunud, PARIS, 1990
3. Coman, F., - Contabilitatea financiară

a societăţilor comerciale,
Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2002
4. Drăgan, C., - Bazele contabilităţii. Manual de iniţiere

contabilă, BUCUREŞTI, 1995
5. Epuran, M.ş.a., - Contabilitatea financiară în noul

sistem contabil,
Editura Vest, TIMIŞOARA, 1996
6. Feleagă, N., - Contabilitatea financiară, vol. I – II,

Editura Economică, BUCUREŞTI, 1998
7. Feleagă, N. ş.a., - Tratat de contabilitate financiară,

vol. I – II,
Editura Economică, BUCUREŞTI, 1999
65
COMPRESOARE”
8. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi tarife, curs,

ASE, BUCUREŞTI, 1991
9. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi concurenţă,

Editura didactică şi pedagogică – R. A.
BUCUREŞTI, 1998
10. Ristea, M., - Contabilitatea societăţilor comerciale,

Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2002
11. Ristea, M., - Contabilitatea întreprinderii,

Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2001
12. Vlase, A. ş. a., - Regimuri de aşchiere, adaosuri de prelucrare

şi norme tehnice de timp, Volumul 1 şi 2,
Editura tehnică, BUCUREŞTI, 1983
13. Vacher, M. J. ş. a., - Pour comprendre l’indice des prix,

I. N. S. E. E., 1997
66

Analizarea Operatiunilor de Decontare Cu Tertii, La Fabricatia de Compresoare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analizarea Operatiunilor de Decontare Cu Tertii, La Fabricatia de Compresoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE

1.1 Compresoare de aer industrial

 construcţie complet închisă prevăzută cu capace laterale dimensionate pentru

Fig. 1.1 Compresor 1V – 15/7

Compresoarele 1V 15/7 şi 2V 30/7 sunt prevăzute cu volant.

Fig. 1.2 Compresor 2V – 30/7

În figura 1.3 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 3V – 45/7.

Fig. 1.3 Compresor 3V – 45/7

Caracteristicile tehnice ale compresoarelor de aer industrial fabricate la UCM Reşiţa

Complexul se livrează cu motor electric de antrenare, inclusiv aparataj de pornire, se

La motoarele cu ardere internă lungimile primului şi ultimului palier se aleg ţinând se

Fig. 1.4 Soluţii constructive de fusuri palier

Fig. 1.5 Forme constructive – braţe manetoane

Forma, dimensiunile şi modul de racordare a braţelor la fusuri au o mare importanţă

Utilizarea contragreutăţilor pentru echilibrarea forţelor de inerţie de rotaţie şi a

Fig. 1.6 Dependenţa dintre diametrul fusurilor palier şi diametrul cilindrilor

În fig. 1.6 se indică dependenţa, determinată pe bază statistică, dintre diametrul

1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi

Astfel, precizia diametrală a fusurilor corespunde treptelor 6 sau 7 (ovalitatea şi

Fig. 1.7 Fazele procesului de forjare a arborilor cotiţi

c) – în cursul acestei refulări, zona B se deplasează radial (mişcarea 3), până la

b) Particularităţile prelucrării mecanice prealabile arborilor cotiţi

c) Tratamentul termic al arborilor cotiţi

d) Finisarea arborilor cotiţi

1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată

150 +- 0,08 6,3

Fig. 1.8 Arbore cotit pentru compresoare 1V

c) Stabilirea bazelor tehnologice

Fig. 2.1 Fus dreapta

Marca Compoziţia chimică, %

Limita de Rezistenţa Alungirea Gâtuirea Duritate

2.2 Alegerea semifabricatului

 calculul volumului semifabricatului :

Unde mpiesă = 51,7 kg, se alege astfel un semifabricat forjat.

2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul dimensiunilor intermediare

 jmax, jmin - deplasările maximă (respectiv minimă) a sistemului tehnologic

2ACmin =amin - bmin (5.18)

Fig. 2.2 Calculul dimensiunilor intermediare

Ţinând seama de relaţiile:

Pentru determinarea dimensiunilor semifabricatului brut, se pleacă de la dimensiunea

B. Calculul propriu-zis al adaosului de prelucrare

a) Pentru rectificare(operaţia precedentă este strunjirea într-o singură etapă)

b) Strunjire(operaţia precedentă este turnarea)

c) Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaţa frontală, L=591 (mm)

Dimensiunea nominală pentru debitare este:

2.4 Alegerea itinerariului tehnologic

040 – Tratament termic: sablare cu alice.

100 69,5 421,5

070 – Rectificare rotundă exterioară Φ130+0,230+0,180, pe lungime 101.

080 – Lăcătuşărie, ajustare, debavurare, marcare.

2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor

Diametrul Dimensiunea Puterea

2.6 Calculul regimurilor de aşchiere

k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal

unde: φ= 0,3 - exponent funcţie de materialul cuţitului P10

unde: μ= 0,1 - pentru degroşare

Se calculează turaţia piesei:

Se recomandă n  800, pentru degroşare.

 viteza de avans vf = n s = 315  1,1 = 346,5 mm/min

 nz= 0,75; ny= 2;

Kγz, Kγy, coeficienţi funcţie de unghiul de degajare, tabelul (2.24)

Se consideră maşina unealtă are randamentul η=0,7, astfel se verifică puterea

- cuţit Rp,  = 450,  = 6…100,  = 10...150, r = 0,5 mm, q = 25x25 mm;

Se calculează adaosul de prelucrare: