P. 1
Curriculum Medicina de Laborator

Curriculum Medicina de Laborator

|Views: 829|Likes:
Published by Monica Surdu

More info:

Published by: Monica Surdu on Jan 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2013

pdf

text

original

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea şi difuzarea acestei lucrări aparţin Centrului Naţional de Perfecţionare in Domeniul Sanitar Bucureşti

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR
Specializarea in specialitatea Medicina de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculara, Genetica, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcţional actual al laboratorului de analize medicale din unităţile sanitare) la care se adaugă studiul intr-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesionala completa (management, biosiguranţa, calitate etc.) 2. DURATA STAGIILOR – 5 ANI Curriculumul prevede un numar de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentari de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, inafara carora sunt prevazute si 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregatirii in vederea echivalarii, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregatirii, activitatea didactica acopera 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicata activitatilor practice si studiului individual. La sfarsitul fiecarui modul de pregatire ( cel putin o data pe an), are loc o evaluare de etapa, facuta in unitatea de pregatire de catre responsabilul de stagiu si indrumator. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Intreaga activitate de pregatire este monitorizata prin caietul de stagiu ( log-book), in care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapa in credite, activitatea in programele de cercetare, participarea la manifestari stiintifice si de educatie continua.

Modulul Biochimie Biologie moleculara Genetica Imunologie Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) Bacteriologie Micologie Virusologie Parazitologie Managementul laboratorului Bioetica Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul coordonatorului de program ...

Durata I.1 – 8 luni I.2 – 3 luni I.3 – 3 luni I.4 – 4 luni I.5 – 12 luni I.6 – 8 luni I.7 – 1 luna I.8 – 4 luni I.9 – 3 luni I.10– 2 luni I.11- 2 saptamani II.1 – 11½ luni

Curricula de Medicina de Laborator 2007

2

Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primara.I.Structura si caracterele generale ale enzimelor.Glicoliza .Ciclul acizilor carboxilici (4).Formarea corpilor cetonici. .Acizii biliari .Patologia renala .Maladii metabolice si endocrine (8). .Patologia hepatica . ENZIME .Notiuni de cinetica enzimatica. VITAMINE SI HORMONI (6). APA SI ELECTROLITI (7). METABOLISMUL GLUCIDIC .Biosinteza proteica . suprasecundara.Lipoproteinele serice (structura.Functia catalitica a ARN . secundara.Biosinteza acizilor grasi . acetoacetatul ca sursa de energie .Biosinteza ureei (2). Izoenzime. METABOLISMUL LIPIDIC . leukotriene.Biosinteza colesterolului .1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNI Tematica lectiilor conferinta / 200 ore (1). supratertiara si quaternara a proteinelor).Derivati ai acizilor grasi: prostaglandine. tromboxani. tipuri de situsuri specifice.Patologia cardiaca si vasculara . METABOLISMUL PROTEIC . . MODIFICARI BIOCHIMICE IN: .Peptide biologic active .Degradarea aminoacizilor: reactiile de transaminare si reactia de dezaminare oxidativa. (5). (3). MARKERI TUMORALI (9) BIOCHIMIE ONCOLOGICA (10) BIOCHIMIA INFLAMATIEI (11) BIOCHIMIE GERIATRICA Curricula de Medicina de Laborator 2007 3 .Gluconeogeneza . degradarea scheletului de atomi de carbon. tertiara. .Degradarea acizilor grasi . hiperlipoproteinemiile primare si secundare).

acid uric. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 3. fier. creatinina. electrochimice etc) -tehnici de separare (cromatografice. sarurilor biliare si pigmentilor biliari. Glucoza: metode de dozare.metode de masura (spectrometrice. amoniacul. potasiu –barem 100 determinari 2. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 4.baremul activitatilor practice EXAMENUL DE URINA 1. urobilinogenului. Electroforeza proteinelor – metode . electroforetice) . Principii. metode si aparate cu aplicatii in Laboratorul Clinic de Biochimie . – barem 100 determinari 2. creatinina. Substantele minerale: clor. mono si multiparametrice -tehnici de baza in Biologia Moleculara : extractie de acizi nucleici. sodiu. CONTROLUL CALITATII ANALIZELOR (15) METODOLOGIA CERCETARII CLINICE Stagiul practic / 900 ore In cadrul acestui stagiul se vor desfasura 2 tipuri principale de activitati: prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate. PCR. enzimatice si imunologice de recunoastere si dozare . –barem 50 determinari 3. Compusi azotati non-proteici: ureea. acidul uric. amoniac. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinari 4.(12) BIOCHIMIE PEDIATRICA (13) TESTE BIOCHIMICE IN TRANSPLANT (14) ORGANIZAREA SI MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE. amilaza. efectuarea practica a testului respectiv 1 Cunoasterea principalelor tehnici. uree. Microarray 2 Principalele teste de laborator. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului. densitatii. metode de dozare. al albuminei. magneziu. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinari B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SINGELUI 1. metode si tehnici de determinare si interpretarea rezultatelor . calciu. optice. glucozei. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoza.sisteme analitice automatizate.tehnici chimice. bilirubina. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari Curricula de Medicina de Laborator 2007 4 .

variatii fiziopatologice –barem 50 determinari I. medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.lipaza. variatii fiziopatologice –barem 100 determinari .transaminazele (TGP. Lipidelor totale. variatii fiziopatologice . Enzimele serice: metode de dozare.5. variatii fiziopatologice -50 determinari 9. variatii fiziopatologice –barem 25 determinari D. • În cursul stagiului de biologie moleculară. metode de dozare.fosfataza acida si alcalina. Curricula de Medicina de Laborator 2007 5 .amilaza. dg de laborator al diabetului zaharat si parametri de monitorizare a pacientului diabetic.R. . insulinemia. metode de dozare si interpretarea rezultatelor. • Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară. . cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice. Corpii cetonici: metode de dozare. precum şi conservarea acestora.C. colesterolului total si trigliceridelor : metode de dozare. • Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/ pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat.explorarea biochimica a comelor diabetice . .barem 50 determinari 6. să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. izoenzime. Lipoproteinele plasmatice. fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli. EXAMENUL BIOCHIMIC L. . variatii fiziopatologice –barem 100 determinari 8. izoenzime. a rezultatelor fals pozitive. medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară). EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare.2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ • Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii. .creatinkinaza (CK).lactat dehidrogenza (LDH). C. • De asemenea. a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.gamma glutamil transpeptidaza (GGT) .barem 100 determinari 7. fractiunile apo: : metode de dozare. parametric biochimici de clasificare a diabetului zaharat. hemoglobina glicozilata. . TGO). Hiperglicemia provocata.

polichistoza renală. “Southern–blot”. expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager. analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“). Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă. hibridizarea in situ cromosomială şi tisulară. ş. fenilcetonuria. Definiţie şi principii. Astfel. depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor. b) tehnicile FISH (“fluorescence in situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. Tehnici de analiză a proteinelor Purificarea proteinelor. miastenia gravis. evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale. Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică.). II. importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent. artrita reumatoidă. tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului. polipoza adenomatoasă familială.a. etc). Aplicaţii medicale ale hibridizării: a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. inflamatorii. ş. neurologice şi genetice. anemia drepanocitară. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale.A. lupusul eritematos sistemic. dermatologice. tehnologia “microarray” (“DNA chips”). Hibridizarea acizilor nucleici.). etc. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP. PARTEA TEORETICA (50 ore) I. c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice. ş. hibridizarea cu ADN clonat. III. sindromul velo-cardiofacial. spondilita anchilozantă. Analiza heteroduplexurilor. “single strand conformation polymorphysm”). “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică. sindromul Angelman. Curricula de Medicina de Laborator 2007 6 . “polymerase chain reaction”). Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. psoriazis-ul. avantaje şi dezavantaje.). bolilor cardiovasculare. Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale. Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare. Variante de hibridizare: tehnicile “dot-blot”. “Northern-blot”. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP. Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR. sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington. în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice. analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE. sindromul Prader-Willi. “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Studiul structurii. Variante ale PCR. detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene.a. etc) sau a unor neoplazii. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune. Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale. Tehnici de analiză a acizilor nucleici Extracţia ADN-ului Extracţia ARN-ului. Secvenţarea ADN-ului. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului. Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne).a.

eliptocitoza ereditară. Colorarea. Dozarea proteinelor. focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă. astmul bronsic. 7. Bolile genetice (clasificare. Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hartia de nitroceluloză. Retardul mental 6. nutrigenetica si farmacogenetica c. PARTEA PRACTICĂ 1. HTA. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite) 6. identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză. DZ. 2. Mutatiile: cauza majora de boala d. Interactiunea ereditate-mediu in etiologia bolilor b. distrofii musculare. obezitatea 5. Bolile multifactoriale a. EXAMEN 1. leucemii. B. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză. Extracţia ADN. Bolile monogenice 4. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare. Patologia genetica a sistemului imun 7. Rolul factorilor genetici in producerea bolilor a.3. 2. piropoikilocitoza. tulburarile de sexualizare b. boli neurodegenerative.Chauffard. stomatocitoza ereditară). Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. 8. fenilcetonurie. impact si consecinte) e. 4.ului din ţesuturi (ficat) 5. anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară. Bolile comune ale adultului: boala coronariana. Electro-transferul. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. IV. Bolile cromozomiale 3. Test scris din tematica teoretică. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică. Anomaliile congenitale. Genetica bolii canceroase Curricula de Medicina de Laborator 2007 7 . electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă. Difracţia razelor X. psihozele. Identificarea cu anticorpi. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare. Abordarea genetica in relatia medic-pacient 2. boala Minkowski . electroforeza bidimensională. Ecogenetica.Cromatografia proteinelor. caractere generale. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). PARTEA TEORETICA (50 ore) 1. interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă 3. I. MODULUL DE GENETICA MEDICALA (3 LUNI) A. Electroeluţia.

programe de screening genetic) I.structură. b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor. clasificare.8. recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.celule participante. c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral d) Procese biologice iniţiate de anticorpi . Imunitatea mediată prin celulele T. procesare şi prezentare. citotoxicitatea mediată celular anticorp .4 Modulul de Imunologie (4 luni) Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore) A. b) Celulele killer activate de limfokine. care implică a) Celulele "natural killer". Profilaxia si tratamentul bolilor genetice 10. PARTEA PRACTICA 9. sinteză. Mecanismele imunologice 1. Complexul major de histocompatibilitate .structură. trăsăturile lor unice de identificare. funcţie. a) Activarea celulelor T . selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei. Imunogenetica. 3. a) Activarea celulelor B . epitopi. Consultul genetic 10. Antigenele – structura. Diagnosticul prenatal EXAMEN 3. 7. Test scris din tematica teoretica 4. 5. Screeningul genetic (prenatal. 6. Cromozomiale b. b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T. imunologice şi mecanisme de clearance. Celulele relevante ale răspunsului imun. Organele limfoide: anatomie şi funcţie. opsonizarea. indicatiile. IgA. 2. g) Complexele imune . Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar 1.interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului. Imunitatea înnăscută şi dobândită. Moleculare 11. familial. neonatal. fixarea complementului. Explorarile genetice a. 2. indicatiile si utilitatea sfatului genetic. 4.structura moleculara şi funcţia.mediate prin IgM. c) Răspunsul imun mediat prin celulele T . Curricula de Medicina de Laborator 2007 8 . f) Reacţia IgE-mediată imediată şi de fază tardivă. B. populational) 13. Imunitatea mediată prin celule B. 8.proprietăţi fizice.dependentă e) IgE . Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme si aparate 9. c) Bazofile activate.receptorii celulelor T. Probleme si dileme etice in genetica medicala B. Alte mecanisme imunologice. reglare. Alergenele . interpretarea şi valoarea diagnostica a testarii genetice prenatale si postnatale. Proba practica (indicatiile consultului genetic. receptori. IgG. Sfatul genetic 12.

Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului. Inflamaţia şi modularea ei.enzime. receptori pentru IgE. producţia celulară şi de anticorpi. D. imunofenotipare în boli limfoproliferative. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice. Polimorfismul genetic. 11. analiza ciclului celular ADN. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor. acizi glicosali. 9. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule. flora normală. ANCA. Mecanismele imunosupravegherii. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice. G.ligand în funcţionarea imună . Non-imunologică . 7. Imunologia tumorală. translocaţii cromozomiale. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene. Măsurarea IgE total şi specific. chemokine. C. 3. mediatori preformaţi. 3. PAF. incluzând calea clasică şi alternativă. Interacţiuni receptor . Apoptoza. 1. Imunologică . II. Oncogene. etc). receptori pentru complement. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline. 2. 12.antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate. 2. b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele). Memoria imunologică. 2. Măsurarea proteinelor de fază acută. Imunologia transplantului. Curricula de Medicina de Laborator 2007 9 . E. 1. activare. 5. Cuantificarea componentelor complementului. Mecanismele de toleranţă.preformaţi si neoformaţi.ligand.structură. a) Mediatori . 4. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă F.molecule de adeziune. 1. 3. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori . gene tumorale supresoare. traficul celular şi procesul de "homing". 1. c) Mastocitele şi bazofilele .9. Imunitatea mucoaselor. 1. procesarea antigenului. Modularea răspunsului imun. prostaglandine. mediatori. 2. 13. 8. Mecanismele de rejet 2. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA. citotoxicitate). Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor. anticorpi anti-dsDNA. d) Eozinofilele . 10. Antigenele celulelor tumorale . activare.structură. Citokine. 2. Reţele idiotipice. molecule de adeziune şi factori de creştere. Mecanisme imunoreglatoare. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice. leucotriene. 6. Tematica activităţilor practice Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici: 1. metabolismul acidului arahidonic.ţesutul limfoid asociat mucoasei.

(10). enzimopatii. (9). Metabolismul Fe. genetica) (8). Algoritmul unei anemii.generalitati . (15). Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare. Anemii hemolitice dobindite (schema de investigatii in laborator) (13). Structura maduvei osoase – (notiuni de embriologie) (3).1. Seria eritrocitara (morfologie. PCR. anemii hipocrome. fenotipare cromozomiale) (17). Seria monocit – (morfologie. citochimie. Anemii hemolitice . Hematopoeza . citochimia. Anemii hemolitice congenitale Anemii cu defect de membrana. Participarea la o temă de cercetare in domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.clasificare (12). genetica. genetica. Hibridoame şi anticorpi monoclonali. Leucemii acute (citogenetica. fagocitoză. IV. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) si HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALA (2 luni) 1. citochimie. 20. Sindromul mieloproliferativ cronic (19). citochimie.Leucemie limfatica cronica Curricula de Medicina de Laborator 2007 10 . 2. Sindromul limfoproliferativ cronic . 21.5. analiza profilelor Th1/Th2. 15. hemoglobinopatii. 16. eliberare radicali liberi de oxigen). functii) (5). 22. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea in vitro. Citometrie în flux. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare. genetica. genetica. 17. cultivare şi crioprezervare. Tehnici şi metode de imunohistopatologie. Imunoserologia unei anemii hemolitice (14).Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie.5. Referate generale – cel putin 1 prezentare. Seria granulocitara (morfologie. 14. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice. Anemii macrocitare si megaloblastice (diagnostic de laborator) (11). 18. functii) (6).generalitati . functii) (7). Apoptoză. Seria limfatica: organe limfatice centrale. 19. Metabolismul acidului folic si vitamina B12. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare 1. clasificare. Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale (16). morfologie. functii) (4).celula stem (2). 23. citochimie. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice). Tematica lectiilor conferinta (200 ore) • Laborator clinic • Hematologie (1). populatii limfocitare (functia imuna. citochimie. clasificari. Sindromul mielodisplazic (18). 1. Seria megacariocitara (morfologie.

aglutinina la rece.8 luni Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore) Bacteriologie generală 1.. diagnostic de laborator) (22).: 5 11. Imunograma: 5 12.. tehnica de lucru.Generalitati limfoame (20). Coagulare intravasculara diseminata (28). Test Hamm: 5 8. diagnostic laborator.L. Recoltare: 10 2. Timpii de hemostaza: materiale. Electroforeza – imunoelectroforeza: 10 16.H. Citochimie – F. Gamopatii monoclonale benigne (24). Microbiologia medicala – importanta in diagnosticul.. Examinare frotiu singe periferic cu formula leucocitara: 50 18.Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele) . Determinari complement seric..Peretele celular şi membrana citoplasmatică . Celule lupice: 10 10. Indici eritrocitari: 10 5. Determinari F. Baremul activitatilor practice 1. Purpura trombocitopenica (27). principii de izolare şi identificare.Aplicaţii – cultivarea.Creşterea – multiplicarea .2. MODULUL BACTERIOLOGIE . Sideroblasti. Test Coombs – anti Ig G. diagnostic 1. Colonare: 10 3. P. Porfirii – clasificare.A. clasificare. caracterizare fenotipică Curricula de Medicina de Laborator 2007 11 . Gamopatii monoclonale maligne (23). Aplicatii in managementul cazurilor clinice si al situatiilor epidemice naturale si induse (2 conferinte) 2.S.A.Nucleul – cromosomul şi variabilitatea genetică la bacterii 2. Hemostaza (generalitati) (25). proteina C reactiva: 10 13.5. clasificare) (21).A.Boli proliferative limfatice de granita . Examinare frotiu medular: 25 I. Reticulocite: 20 6. Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe) . tratamentul si prevenirea bolilor infectioase. Grupe sanguine si RH: 5 15. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe) . Boala tromboembolica si fibrinoliza (29).Respiraţia . 6. Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetica. V. Exploatarea unui sindrom hemoragipar (26). Boala Hodgkin – (fenotipare.S. -anti C: -5 9.N. anticorpi bifazici: 10 14. peroxidaze: 20 7. Notiuni de microbiologie moleculara (2 conferinţe) 3. interpretare: 10 17. Test sucroza.Nutriţia .Hematocrit: 10 4.

Genul: Escherichia. virală. Bacili gram negativ glucozo-fermentativi • Familia Enterobacteriaceae ( 7 conferinţe) . căldură. antibiogramă). Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană. habitat. Morganella. Legionella.Familia Pseudomonadaceae. Flavobacterium. Genul Pseudomonas Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă) . coloranţi . Controlul infecţiilor in spital si in comunitate ( 1 conferinta) Bacteriologie specială 8.Genul: Brucella. altele descrise în patologie Familia Vibrionaceae ( 2 conferinţe) . Shigella.Bacteriocine .Bacterii patogene şi condiţionat patogene • Rezistenţa naturală Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă • Rezistenţa dobândită . Plesiomonas.4. microscopie. Klebsiella. chimici şi biologici ( 5 conferinţe) . parazitară 6. Lactobacillus Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe) . Grupe bacteriene cu importanţă in patologia umană * * Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere.Antibiotice 5. Aeromonas Bacili gram negativ glucozo-oxidativi ( 1 conferinţă) .Agenţi biologici . Providencia.Genul: Acinetobacter. Leptotrichia Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă) . Edwarsiella. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinta) 7. Kingella. elemente de epidemiologie. Conservarea tulpinilor. cultivare. Branhamella. sindroame clinice. Serratia. patogenie. Citrobacter. celulari • Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană.Mecanisme de patogenitate . Alcaligenes Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe) . identificare. cultivare. Bordetella. Streptobacillus Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă) . Salmonella. Vibrio Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă) . diagnostic de laborator (produse patologice. Hafnia. Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe) .Genul: Vibrio.Agenţi chimici: dezinfectante. radiaţii.Genul: Campylobacter.Antigenele bacteriene . tratament. Erysipelotrix.Genul: Bacteroides.Agenţi fizici: desicaţie. sterilizare . acizi. Proteus. Interacţiunea bacterie .Genul: Lysteria. Moraxella. antiseptice. baze.Genul: Bacillus.Genul: Haemophilus. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici. Fusobacterium. Clostridium Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă) Curricula de Medicina de Laborator 2007 12 .gazdă ( 5 conferinţe) • Patogenitatea bacteriilor .Factori de apărare specifică: umorali. Enterobacter. Yersinia. microscopie.Bacteriofagi .

Genul: Neisseria Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe) . Micrococcus • Familia Streptococcaceae .Genul: Mycobacterium Bacteriile spiralate (3 conferinţe) . Rickettsia etc.metoda diluţiilor (d) . Total conferinţe: 54 Baremul activităţilor practice (lp – lucrare practică.in vitro (lp) .. Achoplasma.Genul: Rickettsia • Familia Chlamydiaceae .) 3.bacteriocino/geno/tipia (d) 8.albastru de metilen (lp) .in vitro (enzimatic. d = demonstraţie) 1.speciale (Spori. Microscopia .Genul: Chlamydia Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă) . de conservare si transport (lp) .in vivo (d) Curricula de Medicina de Laborator 2007 13 . Tipizări bacteriene prin agenţi biologici .optica: directă.gram (lp) . d) 6. Spiraplasma.antibiotipia (lp) . Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie .agenţi chimici (lp.Genul: Treponema.Giemsa(lp) .de izolare .îmbunătăţire.Ziehl-Neelsen (lp) . sisteme automate(d).Genul: Mycoplasma.în imunofluorescenţă (d ) 2. Borellia. Coloranţii în microbiologie . contrast de faza (lp) . Ureaplasma. Propionibacterium. 5. selective (lp) 4. Teste de identificare: sisteme convenţionale.test 7. sisteme rapide: sisteme microtest. culturi de celule) (d) .fagotipia (lizotipia) (lp) .nutritive.Genul: Corynebacterium. Eubacterium Coci gram pozitivi (3 conferinţe) • Familia Micrococcaceae .agenţi fizici (d) .Genurile: Staphylococcus.metoda difuzimetrică (lp) . Virulenţa: metode de evidenţiere .E .Genul: Streptococcus Coci gram negativ (1 conferinţa) . Leptospira Bacterii simbiotice (2 conferinţe) • Familia Rickettsiaceae . Medii de cultură .in vivo (d) 9. Controlul sterilizării prin: . Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare .

Umoral: diagnosticul serologic (lp) . etc. Kingella. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp si d) • Enterobacteriaceae • Vibrio • Campylobacter.reacţii imunodiagnostice (DICK. precipitare (în lichid. Schultz-Charlton) (d) . Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian . imuno-bloting.in vivo . imunodifuzia radială. Alcaligenes • Bacili gram negativ anaerobi (d) • Brucella • Bordetella • Legionella • Haemophilus • Lysteria • Bacillus • Clostridium • Corynebacterium • Staphylococcus • Streptococcus • Neisseria • Mycobacterium Curricula de Medicina de Laborator 2007 14 . Izolarea bacteriilor din: • Materii fecale .Urocultura (lp) • L. Helicobacter • Pseudomonas • Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter. fixarea complementului.) (lp si d) .c. ELISA.metode moderne (Latex aglutinarea. Shik.Coprocultura (lp) • Sange . RIA.r. coaglutinarea. în gel). (d) • Exsudat faringian (lp) • Exsudat nazal (lp) • Exsudat otic (d) • Exsudat conjunctival (d) • Sputa (lp) • Exsudat pleural (d) • Exsudat peritoneal (d) • Secreţie uretrală (d) • Secreţie vaginală (d) • Secreţie col uterin (d • Lichid articular (d) • Exsudat abcese părţi moi (d) • Alimente • Apa 13. inhibarea hemaglutinării.10.metode convenţionale: aglutinare.teste de imunoprotecţie pe animal (d) 11. Moraxella. Testarea stării de hipersensibilitate in vivo la tuberculină (d) 12.Hemocultura (d) • Urina .in vitro . imunofluorescenţa (lp si d) .

Genetică virală. MODULUL MICOLOGIE – 1 luna Tematica lectiilor conferinta (20 ore) 1. 1. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. 6. Genul Cryptococus. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. d 5. Infectiile candidomicotice. Functionarea celulei parazitate viral 1ora 6. d 4. Criptococoza. Diagnostic de laborator in virusologie.40 ore 1. Ureaplasma I. lp 2. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. Biologia si morfologia fungilor. Chimioterapie antivirală. Baremul activitatilor practice. Clasificare. Encefalopatii spongiforme transmisibile. Diagnosticul raspunsului imun celular si umoral în viroze.3 ore 9.Interferoni. Histoplasmoza. 5. Efectorii imunitatii dobandite 8 ore 8. Evolutia virusurilor. 3. Diagnosticul de laborator al criptococozei. 7. 4. Principalele sindroame de etiologie virală 5 ore 14. Diagnosticul de laborator al infectiilor produse de dermatofiti. Infectii produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) si Geotrichum (geotricoza). Genul Histoplasma.63 ore Curricula de Medicina de Laborator 2007 15 . Rezistenta la antivirale. Zoonoze 4 ore 12. Fungii dermatofiti: genul Microsporum. Persistenţa virală 2 ore 7.4 luni Tematica lecţiilor conferinţă Virusologie generală . 1 ora 5. MODULUL VIRUSOLOGIE . lp I. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei si fiziologiei fungilor. Diagnostic prin evidentierea genomului viral 2 ore 11. Agenti antifungici. Efectorii imunitãþii naturale. Antifungigrama. Structura virusurilor. 2 ore 3. Patogenia infecţiei virale. d 6. Co-infectii bacterii-virusuri si virusuri-virusuri 2 ore Virusologie specială . Vaccinuri virale. Taxonomie virală. 2. Replicarea virusurilor 2 ore 4. 2 ore 2. Notiuni de epidemiologie a virozelor 2 ore 10.• • • • • • Treponema Borellia Leptospira Rickettsia Chlamydia Mycoplasma. Izolarea si cultivarea virusurilor. genul Epidermophyton. Generalităţi despre virusuri. d 3. Imunitatea in viroze. Genul Candida.8. 4 ore 13. Antifungigrama. genul Trichophyton. Diferente virusuri -prioni.

Clasificare. patogenie. vaccinuri anti polio.4 ore 3. replicare. Etichetare si evidentã (traseibilitate). Clasificare. Structură. patogenie. patogenie. Herpesviridae. elemente de epidemiologie. sindroame clinice. Clasificare. Structură. principii de diagnostic. Filovirusuri. elemente de epidemiologie. replicare. elemente de epidemiologie. Definiţii. principii de diagnostic. sindroame clinice. patogenie. Structură. 5 ore 17. sindroame clinice. patogenie. principii de diagnostic. sindroame clinice. Picornaviridae. replicare. Terapia antiretrovirala. patogenie. Clasificare. principii de diagnostic. principii de diagnostic. Structură.4 ore 2. patogenie. sindroame clinice. replicare. Paramyxoviridae. metode de preventie. Celule transformate viral. elemente de epidemiologie. replicare. Rhabdoviridae. replicare. HIV-SIDA. principii de diagnostic. Clasificare. eplicare. sindroame clinice. replicare. Siguranţa activităţii în laborator. elemente de epidemiologie. Controlul de calitate. Gripa Aviara. Stocarea tulpinilor. Metode de profilaxie si tratament-4 ore 12.3 ore 8. Structură. Diagnosticul si prevenirea infectiilor virale cu potential bioterorist 3 ore Activităţi practice (20 saptamini) 1.5 ore 9. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. prelucrarea produselor patologice.Definiţii. Structură. Tehnicile de decontaminare si sterilizare. sindroame clinice. transport. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterala. Structură. Standardizare şi acreditare. patogenie. Organizarea unei colecţii de tulpini virale. principii de diagnostic. replicare. Structură. principii de diagnostic. elemente de epidemiologie. Coronavirusul SARS 3 ore 18. Structură. principii de diagnostic. Structură. rerplicare.3 ore 11. Infecţia HIV versus SIDA. patogenie. sensibilitate la agenţi fizico-chimici.4 ore 4. Structură. elemente de epidemiologie. habitat. Papovaviridae. patogenie. elemente de epidemiologie. patogenie. replicare. vaccinarea antirabica. elemente de epidemiologie. elemente de epidemiologie. principii de diagnostic. Retroviridae. sindroame clinice.3 ore 14. sindroame clinice. elemente de epidemiologie. Virusuri şi cancer. Poxviridae.3 ore 5. elemente de epidemiologie-2 ore 10.1. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză. Medicamente active pe virusurile gripale. Prelevare. 2 ore 16. Arbovirusuri. Structura. sindroame clinice.Metode de profilaxie si tratament. Intretinerea si controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. replicare. sindroame clinice. Cunoştiinţe Curricula de Medicina de Laborator 2007 16 . principii de diagnostic. elemente de epidemiologie. sindroame clinice. replicare. principii de diagnostic. sindroame clinice. sindroame clinice. replicare. Medicamente antivirale.4 ore 6. Vaccinuri antigripale. Structură. patogenie. Clasificare. Oncogene si antioncogene. Clasificare. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal-orala. metode de profilaxie si tratament. Implicarea papilomavirusurilor umane in carcinomul de col uterin 4 ore 15. Clasificare. diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. principii de diagnostic.3 ore 13. elemente de epidemiologie. patogenie. vaccinare. sindroame clinice. principii de diagnostic. principii de diagnostic. Adenoviridae. Arbovirusuri. Parvoviridae. metode de profilaxie – vaccinarea MMR -4 ore 7. replicare. Ortomixoviridae. elemente de epidemiologie. Gastroenterite virale. Clasificare. Clasificare. Virusuri emergente. Structură. Situri pe internet. patogenie. Structură. Medicamente active pe herpesvirusuri. patogenie. Principii generale de diagnostic virusologic.

Seroneutralizarea. Detectia antigenelor virale (herpes simplex. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. calicivirusuri. 1 saptamâna 2. Westen Blot. paragripale. Serologie. Detectia genomului viral (PCR pentru ADN CMV si ADN EBV) Diagnosticul virozelor Curricula de Medicina de Laborator 2007 17 . PCR şi RT-PCR. Tehnici clasice de serologie. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. rujeolei. Evidentierea ampliconilor. Interpretare. Imunoflurescenta. Polio. Izolare/purificare ARN/ADN. Criterii de clasificare. Evidentierea genomului viral. adenovirusurile. papilomavirusuri. v. ECHO). ELISA indirecta. herpetice. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Dotarea si menţinerea laboratorului de culturi de celule.Reacţii imunoenzimatice. rujeolos. CMV) prin imunofluorescenta. CMV. v. 2 sãptamâni 4. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. izolãri de bacterii. Izolarea agentului viral. Metode de obţinere a culturilor celulare primare si a liniilor celulare. Prepararea reagenţilor. rabic. Diagnosticul serologic viral (II). Coxsackie. HSV2. Tehnică. Diagnostic molecular prin evidentierea genomului viral 1 sãptamâna 9. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. v. v. 1 sãptamâna 12. Metoda shell vial. Tehnici colorimetrice de evidentiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. Alte utilizãri ale culturilor de celule (citotoxicitate. Recoltarea probelor. Diagnostic serologic. Reacţii imunofluorescentã directa/indirecta. 1 saptamina 5. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. culturi pe suport. urlian. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Real time PCR. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri.necesare unui management corect al datelor. Metode de izolare virala.rubeolos. Diagnostic serologic. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. 1 sãptamâna 8. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. v. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuala de etiologie virala. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri. Menţinerea aparaturii aferente. Reactii de latex aglutinare. Evidentierea acizilor nucleici virali. v. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolarea agentului viral. Reacţia de hibridizare genica. Serologie. varicela zoster. arbovirusuri. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii si mycoplasme. Interpretare 1 sãptamâna 6.reacţia de virusneutralizare. de competitie. Efecte citopatice. Tehnică. (v. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Epstein Barr). v. Identificarea virala . Diagnosticul serologic viral (I). Culturi de celule. adenovirusuri. Kituri imunoenzimatice pentru detectia antigenelor virale. chlamidii etc). Dot blot. Serologie. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare.gripale. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Izolare în culturi de celule. Diagnosticul de laborator in infectiile virale congenitale si perinatale. Evidentierea genomului viral. virusul respirator sincitial. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane si genotipare pentru evidentierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. v. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacterianã. Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic. RIBA. 1 sãptamâna 11. Mod de functionare si intretinere a aparaturii. Agenţi etiologici posibili: v. culturi în suspensie. Principiu. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta/EIA. producţia de anticorpi monoclonali. Variante de cultivare: roller. Agenti etiologici posibili. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule.rubeolos. Principiu. 1 sãptamâna 10. Tehnici imunoenzimatice. Izolare virala pe culturi de celule.Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1. v. 2 sãptamâni 3. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Electroforezã. HSV 2. v. Recoltarea produselor patologice. de captura. Citomegalic. producţia de vaccinuri virale. 1 sãptamâna 7. micoplasme. Epstein Barr etc).

MODULUL PARAZITOLOGIE . botriocefaloza). VHC si HIV.20 reactii 20.tehnici cantitative. strongiloidoza. Detectia genomului viral . PCR si RT-PCR cantitativ pentru detreminarea incarcarii virale in infectia cu VHB.ce beneficiaza de profilaxie prin vaccinare (rujeola. Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei HIV. trichocefaloza. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule-20 activitati 5. trematodoze (fascioloza. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare.câte 20 reactii 16.câte 20 de reactii 17. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV . schistosomioza intestinala).câte 10 reacţii 10. 50 ore Baremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic) I. Recunoasterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate -20 activitati 6. Genotipare. Mentinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive-10 activitati. Markeri predictivi ai evoluţiei infectiei.30 probe 11. Genotipare HPV . Examenul coproparazitologic direct intre lama si lamela. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern). Determinarea viabilitatii celulare. Western Blot. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infectiei HIV . nematodoze ( ascaridioza. Infectii determinate de protozoare patogene: amoebioza. criptosporidioza B.10 activitati 4. Detectia ampliconilor dupa electroforeza. Tehnica. 3. Diagnostic serologic. hoockworms) Tehnici de diagnostic: 1. VHB. Izolarea agenţilor virali. Risc profesional şi al infecţiiior iatrogene. 1 saptamina 16. Diagnostic serologic. VHC. Interpretare.2 saptamini 15. PCR si RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali. Antigenemia p24.20 reactii I. in ser fiziologic si Lugol. giardioza. respiratorii.9. varicela etc) 1 saptamina 13. herpesvirusuri) . Curricula de Medicina de Laborator 2007 18 . Infectii determinate de helminti: cestodoze (tenioze. oxiuroza. Imunofluorescenţa. Principii.5 activitati 7. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice. Serologie –screening ELISA. rubeola.câte 10 probe 8. Detectia genomului viral-tehnici calitative 1 saptamina 14. himenolepidoza. oreion. Seroneutralizarea. VHD)-câte 50 reacţii 12. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic.câte 20 reactii 15. Criterii de pozitivitate. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detectia markerilor infectiilor cu virusuri hepatitice (VHA.câte 20 reactii 13.20 de reactii 19. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infectiei VHC. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Determinarea rezistentei la antivirale 2 saptamini Barem activitati obligatorii: 1. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare-câte 20 reactii 9. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute.câte 30 reacţii 14. Diagnosticul infectiilor parazitare cu localizare digestiva A.3 luni Tematica lecţiilor conferinţa (I – IX). Genotipare.câte 20 reactii 18. Prepararea si controlul mediilor de cultura-10 activitati 2. Tehnici de determinare a incarcarii virale. Detectia antigenelor virale prin imunofluorescenta (v.

Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler. Tehnici de diagnostic: Izolarea parazitului din produsele patologice Teste serologice imunoenzimatice si imunoflorescenta indirecta Teste de tip PCR Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcati. Diagnosticul hematologic al babesiozei C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor D. 4. Coloratia Giemsa 2. Curricula de Medicina de Laborator 2007 19 . B. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis. Tehnica picaturii groase III. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare A. Kato – Miura. Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia tractului urogenital: A. Tehnici de diagnostic: 1. Diagnosticul parazitozelor implicate in patologia sarcinii: A. Diagnosticul hematologic al malariei B. Hendricson 4. Diagnosticul trichomonozei urogenitale. Examenul parazitologic al sputei si al secretiei laringo .traheale: A. Diagnosticul hidatidozei. D. coprocultura pe carbune. Sindromul Loeffler Tehnici de diagnostic: 1. 3. F. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN 3. 3. IV. Examenul parazitologic al singelui A.2. Diagnosticul pneumocistozei. Diagnosticul cisticercozei. Coloratia Giemsa 2. Tehnica frotiului 2. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatica. amprenta anala. reactia de imunofluorescenta cu anticorpi monoclonali marcati II. C. B. Teste serologice imonoenzimatice V. Diagnosticul trichinelozei. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale 1. Coloratia cu albastru de toluidina 3. G. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulara (cutanata si viscerala) : Diagnosticul leishmaniozei cutanate si viscerale. coloratia Ziehl – Nielsen modif. 2. E. Tellemann – Langeron. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice Tehnici de diagnostic: 1. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerala” Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanata”.

eliminare deseuri etc). etc e. managementul personalului. (1 conferinta) 5. Tennici de cultivare a amoebelor 3. etalonari. Clasa Insecta. echipamente si servicii (ex. Examenul secretiei vaginale 2. (1 conferinta) 4. Auditul intern (1 conferinta) e. Familia Pediculidae: genurile Pediculus si Ptirius I. Familia Ixodidae: genul Ixodes B. gestiunea stocurilor. Controlul intern al calitatii. haematobium. materiale. Etica si confidenţialitatea in laboratorul de analize medicale. Finantarea serviciilor laboratorului 2. Scheme de comparare interlaboratoare.B. Managementul datelor. Clasa Arahnida. intretinere. Cerinte de management (2 conferinte) c. MODULUL MANAGEMENT . utilitati. (2 conferinte) f. Diagnosticul afectiunilor SNC produse de amoebele libere potential patogene apartinind genurilor Naegleria si Acanthamoeba Tehnici de diagnostic: 1. (1 conferinta) h. Sistemul informatic al laboratorului medical. mobilier si echipamente c. Biosiguranta si biosecuritatea laboratorului de analize medicale.R. Cerinte tehnice (1 conferinta) d. Trasabilitatea masurarii. Controlul echipamentelor de analiza (1 conferinta) g. Asigurarea calitatii rezultatelor. Eozinofilia si infectiile parazitare IX. Examinarea L. Examenul secretiei prostatice 4. Tehnici de cultivare VII. Diagnosticul schistosomiozei cu S. 10. Ectoparaziti A. amenajarea si organizarea spatiului laboratorului.2 luni Tematica lecţiilor conferinţa (30 ore) 1. service. intocmirea bugetului laboratorului.C. ului. Familia Ixodidae: genul Sarcoptes C. Notiuni fundamentale si vocabular (1 conferinta) b. Materiale de referinta. (1 conferinta) Baremul activitatilor practice Curricula de Medicina de Laborator 2007 20 . Tehnici de izolare a amoebelor 2. Clasa Arahnida. Examenul secretiei uretrale 3. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. Tehnici de diagnostic: 1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinte) a. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinta) 3. aprovizionarea cu reactivi. evaluarea personalului d. planificarea activităţilor b. VIII. Sistemul de management al calitatii a. Examenul sedimentului urinar 5.

Paternalism versus autonomie 3. 2. Relaţia medic-pacient minor 4. Introducere în Bioetică . Conceptele de sănătate. Relaţia medic-pacient I. implicaţii juridice şi deontologice 3. 1 lp Validarea metodelor de analiza. Valori ale relaţiei medic-pacient 2. agenti infectiosi) 1 d Intocmirea unei organigrame si a unei fise de post 1 lp Intocmirea bugetului laboratorului 1 lp Elaborarea documentatiei sistemului de management. 4. suferinţă prin prisma bioeticii . MODULUL DE BIOETICĂ . Conceptele de sănătate.2 ore 1. 1 lp I.2 ore 1.2 ore 1. Definirea conceptelor de sănătate. boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă.Intocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic.2 ore 1. etc. etnie. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient 3.2 ore Morala.pacient V. boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii 3. forme. Intocmirea unui raport de analiza. Proceduri si inregistrari. etica medicală . delimitarea obiectului de studiu Contextul apariţiei bioeticii Definirea bioeticii Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii Teorii şi metode în bioetică II. 3.2 ore 1. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate. 1.definire. Manualul de management. 1 lp Fisa de siguranta (substante chimice. Dreptatea.11. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală VI. Culpa medicală . boală. etica.. Acte normative care reglementează relaţia medic . suferinţă 2. Libertatea procreaţiei 2.definire. boală. echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate IV. Relaţia medic-pacient II. Probleme etice la începutul vieţii . Greşeli şi erori în practica medicală .2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore) I. 2 lp Efectuarea auditului intern. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare 2. Consimţământul informat 2. Modele ale relaţiei medic-pacient 4.) III. Regulile Westgard. Dileme etice în avort Curricula de Medicina de Laborator 2007 21 . Elaborarea unui chestionar de audit si a raportului de audit. 5. Estimarea incertitudinii de masurare.

Eutanasia şi suicidul asistat 5. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală . Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină 2. Etica alocării de resurse în transplant IX.3. Proiectul genomului uman. Alternative ale jurământului lui Hipocrate 3.discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă 2.2 ore 1. Statutul moral al embrionului uman. Donarea de organe de la cadavru 2.2 ore 1. Donarea de organe de la persoana vie 3. Probleme etice în stările terminale 3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani 4. Probleme etice la finalul vieţii. redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman 3. Comportamentul ştiinţific neadecvat. Etică şi testarea genetică prenatală. Probleme etice în clonarea reproductivă VII.2 ore 1.reglementare legislativă 3. Comitetele de etică a cercetării 6. cercetarea pe embrioni 5.2 ore 1.2 ore 1. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent III. a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani 3. neonatală şi postnatală 4.2 ore 1. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice X. Etica reproducerii umane asistate medical 4. Rolul comitetelor de etică din spitale Curricula de Medicina de Laborator 2007 IV. Terapia genică 6.2 ore 1. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . 22 . Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică . multinaţionale 5. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice . Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă 3. Probleme etice în genetică şi genomică.probleme etice.2 ore II. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane . Jurământul lui Hipocrate . Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică . conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică TEMATICA SEMINARIILOR I. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii 2.discutare de cazuri 2. Drepturile pacienţilor .comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale 2. Etica cercetării pe subiecţi umani . Accesul la îngrijirile de sănătate . Aspecte etice în cercetările multicentrice. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani 2. Îngrijirile paliative VIII. Tratamente inutile în practica medicală 4.

V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete .Rinosinuzite : 1 curs . Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavitatilor si partilor moi: 1 curs Curricula de Medicina de Laborator 2007 23 .Virale: 1 curs . PARAZITOLOGIE. bacteriene. (4).Infectii bronho-pulmonare cronice (TBC. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete .2 ore 1. clinice si epidemiologice: 2 cursuri. micotice si parazitare : 16 cursuri . VIII. Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale infectioase: virale. micoze) : 2 cursuri (2). Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete . bacteriene.Angine : 2 cursuri . micotice (8 cursuri) .9 11½ Luni BIOCHIMIE.Bacteriene: 8 cursuri . Toxiinfectiile alimentare – caracteristici etiologice.Micotice: 1 curs .2 ore IX. X. MICOLOGIE Tematica lecţiilor conferinta (180 ore) (1).Pneumonii : 2 cursuri . Diagnosticul etiologic al infectiilor acute si cronice ale tractului respirator: virale.Parazitare: 6 cursuri (3).2 ore Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete . Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis 2. VIRUSOLOGIE. Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri (6). BIOLOGIE MOLECULARA BACTERIOLOGIE.Bronsite : 1 curs . Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs (7).2 ore VI. VII.2 ore PERFECTIONAREA APLICATIVA INTR-UN DOMENIU OPTIONAL DIN I. Infectii urogenitale – particularitati etiologice si de laborator: 2 cursuri (5). Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis 3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete 2 ore Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete .1-I.

(11). Norme si metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d.Controlul bacteriologic al oualelor si derivatelor de ou: 1 curs . Particularitati etiologice si epidemiologice ale infectiilor nosocomiale: 2 cursuri (9). Examenul microbiologic al infectiilor urogenitale-parazitologic. Exudate faringo-amigdaliene – 1 d.p. 1.) 2. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice in infectii acute si cronice ale tractului respirator. microbiologic ( 1 d + 1 l. Particularitati si cerinte ale investigatiei microbiologice in infectiile nosocomiale (1 d. 1.Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri. 1d. + 7 l. Infectia cu HIV – cerinte ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri 1. bacteriologic.p.c. Investigatia bacteriologica a apelor potabile si reziduale: 2 cursuri si 2 demonstratii.p.2.p. 1. plagi chirurgicale.r.) 3. Hemocultura ( 1 d.) 2. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologica ( 2 d.) 11. Examenul l. Secretii rinosinusale – 1 l. 2.Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs . Baremul activitatilor practice 1.3. Cerinte ale diagnosticului etiologic ( 2 d.1. Investigatia bacteriologica a alimentelor: 5 cursuri si demonstratii .3.) 6. micologic (1 d + 2 l. Hepatitele virale – determinari ale markerilor etiologici: 2 cursuri (14).p.p.p.) 5.Controlul bacteriologic al carnii si produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate) .p.) 12. Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator: 1 curs (10). Coprocultura ( 2 d + 9 l.): 1 curs (12).) 4.Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs . Sputa 1d. Metode conventionale si moderne in diagnosticul bolilor virale. Investigatia bacteriologica a mediului inconjurator ( 1 d. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese. Metode conventionale si moderne in diagnosticul etiologic al bolilor infectioase (4 d. Izolarea si identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.) 8. Curricula de Medicina de Laborator 2007 24 . bacteriene. micotice si parazitare: 2 cursuri (13). + 2 l.Controlul bacteriologic al laptelui si produselor lactate: 1 curs . : citologic. 2.p. + 3 l.2. etc.) 13.p.(8).) 14. peritoneale. exudate.) 10. Metode serologice de investigare in microbiologie.1. produse vegetale. Infectia cu HIV. articulare) (1 d. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l. Diagnosticul etiologic al infectiilor gastro-intestinale.) 7. exudate pleurale.) 9. Investigatia bacteriologica a apelor potabile reziduale ( 2 l.

I.I.2 – 3 luni I.4 – 4 luni I. Gheorghe Benga Curricula de Medicina de Laborator 2007 25 .8 – 4 luni I.3 – 3 luni I.5 ANUL III I. Presedinte.11 ANUL V II Comisia consultativa de Medicina de Laborator A Ministerului Sanatatii Publice.I.9 – 3 luni I.8.3 ANUL II I.9. I.6 ANUL IV I.1 .6.10.5.10– 2 luni I.5 – 12 luni I.1 – 8 luni I.3.I. I. Profesor. I.2 saptamani II. Perfecţionare aplicativa într-un domeniu curricular opţional si cu acordul directorului de program – 11½ luni ANUL I STAGIUL I. I.MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI • Biochimie • Biologie moleculara • Genetica • Imunologie • Hematologie (10 l) si hematologie transfuzionala (2 l) • Bacteriologie • Micologie • Virusologie • Parazitologie • Managementul si asigurarea calităţii • Bioetica I. I.7. Dr.I.2.4.11.6 – 8 luni I.7 – 1luna I.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->