Productia in flux este o forma superioara de organizare a productiei de masa car

acterizata prin specializare si executarea unui produs sau unei grupe de produse
omogene constructiv si tehnologic si prin inzestrarea cu un ansamblu de masini
si utilaje reglate in acest scop.
Linia tehnologica in flux reprezinta o unitate de productie specializata pe obie
cte de fabricatie, constituita din masini universale si/sau specializate individ
uale, care asigura prelucrarea optima sau intermitenta a obiectelor muncii potri
vit succesiunii determinate de procesul tehnologic stabilit.

Aplicatia 14.2.1.
Pentru ce utilaj optam ?

O societate comerciala cu capital privat, avand ca obiect de activitate producer

ea si comercializarea de confectii, si-a formulat o strategie de dezvoltare a ac
tivitatii de piata caracteristica societatilor aflate in expansiune. Strategia e
ste una de diferentiere, societatea adresandu-se cu produse si modalitati de des
facere specifice fiecarui segment de piata vizat.
Fundamentarea strategiei s-a facut printr-un studiu de piata, potrivit caruia el
ementele cele mai importante in decizia de a cumpara un articol de imbracaminte
s-au dovedit a fi pretul, stilul, comoditatea, materialul, originalitatea, acces
oriile si culoarea. Utilizatorii produselor societatii sunt persoane sub 30 de a
ni, deci segmentul de piata este format din tineret.
Avand in vedere ca una dintre tendintele modei este axata pe articole brodate, o
modalitate de atingere a obiectivelor strategice propuse ar fi aceea de achizit
ionare a unei masini de brodat tip GUNOLD GT126.
Ca raspuns la cererea de oferta lansata de compartimentul de resort
al societatii, s-au primit mai multe oferte, cele mai importante fiind:
- de la firma GUNOLD - STIGMA, producator al tipului respectiv de masina;
- de la o firma de intermediere si reprezentanta din Italia.
Pretul de achizitie al masinii oferite de firma GUNOLD - STIGMA este de 250.000
USD, costurile anuale de intretinere si reparatii fiind estimate la 4.000.000 le
i in primii 5 ani de functionare, dupa care acestea cresc cu 1.000.000 lei in fi
ecare an.
Pretul de achizitie al masinii oferite de firma din Italia, avand aceeasi capaci
tate de productie si caracteristici tehnice ca si utilajul oferit de firma GUNOL
D - STIGMA, este de 125.000 USD, costurile anuale de intretinere si reparatii fi
ind estimate la 6.000.000 lei in primii 6 ani de functionare, dupa care acestea
cresc cu 1.000.000 lei anual.
Daca ati fi directorul general al societatii, asupra carui tip de masina v-ati d
ecide sa-l achizitionati si cum va fundamentati din punct de vedere managerial a
legerea facuta ?
3. Organizarea activitatilor auxiliare

a) Aprovizionarea si depozitarea
Este recomandabil pentru Compartimentul de aprovizionare organizat in cadrul int
reprinderii sa cuprinda sectoarele: achizitii - receptie; transporturi; lucrari
de birou.
Formele de achizitionare ce pot fi adoptate sunt urmatoarele:
* aprovizionarea pentru o perioada determinata;
* aprovizionarea in ritmul aparitiei cerintelor;
* aprovizionarea frecventa in cantitati mici in perioadele de instabilitate a pr
eturilor;
* aprovizionarea cu materii prime prin burse de marfuri;
* aprovizionarea in scopuri speculative.
Modurile de achizitionare a materialelor pot fi urmatoarele:
* pe baza de contract;
* prin achizitii de materiale cumparate in cantitati mici, cand se lanseaza o
singura comanda pentru mai multe materiale;
* prin programarea achizitiilor.
Sistemul informational specific activitatilor de aprovizionare si depozitare, ca
re trebuie rationalizat si permanent imbunatatit, se bazeaza pe cateva documente
esentiale: specificatiile de materiale: cererile de materiale; specificatiile f
urnizorilor; cererile pentru trimiterea de oferte; ofertele furnizorilor; comenz
ile de aprovizionare.

b) Intretinerea si repararea bazei tehnice

In aceasta activitate auxiliara se desfasoara lucrari ierarhizate din punct de v
edere tehnic si economic in trei categorii - intretinere, revizie reparatie.
Intretinerea reprezinta un complex de operatii - ungeri, curatiri, verificarea e
tanseitatii, protectie anticorosiva etc - efectuate pentru mentinerea in functio
nare a bazei tehnice.
Revizia reprezinta un ansamblu de lucrari efectuate in scopul verificarii modulu
i in care obiectul reviziei s-a comportat in exploatare, constatarii gradului de
uzura a principalelor organe de lucru si stabilirii oportunitatii de efectuare
a reparatiilor.
Reparatia reprezinta ansamblul lucrarilor de demontare si remontare a obiectului
respectiv in vederea reconditionam sau inlocuirii pieselor uzate si deteriorate
, a efectuarii operatiilor de reglare si a rodajelor necesare punerii din nou in
functiune a obiectului.
Programul de intretinere si reparatii anual, planul anual de cheltuieli pentru a
ceasta activitate si volumul de manopera necesar pentru desfasurarea ei se stabi
lesc pe baza normativelor de intretinere si reparatii specifice.
Programul operativ de reparatii difera insa de cel rezultat din aplicarea normat
ivelor, fiind determinat de conditiile tehnico-organizatorice specifice.
Sistemele de organizare a activitatii de intretinere si reparatii pot fi: centra
lizat (toate tipurile de reparatii - RC I, RC. II, RK - se executa intr-un ateli
er central al intreprinderii; descentralizat (in atelierul central se executa nu
mai RK, celelalte tipuri de reparatii se executa in compartimentele productive);
forme intermediare.
Modurile de efectuare a reparatiilor sunt urmatoarele: la avarierea utilajului (
depanare); pe baza de verificari prealabile (cu ocazia efectuarii reviziilor); p
e baza de planificare rigida; preventiv - planificate, pe baza de normative spec
ifice.

c) Transportul intern si manipularea

Transportul intern este activitatea care asigura deplasarea obiectelor muncii in
tre locurile de munca succesive in fluxul operatiilor tehnologice si de control.
Manipularea este activitatea de deplasare a obiectelor muncii in raza fiecarui l
oc de munca sau in imediata sa apropiere, adica de ridicare, deplasare si depune
re a acestora potrivit cerintelor procesului de productie.
Factorii determinanti ai desfasurarii acestei activitati sunt: planul general al
intreprinderii; tipul productiei; caracteristicile obiectelor transportate si m
anipulate; componenta sectiilor, atelierelor si sectoarelor.
Cerintele organizarii rationale a celor doua activitati sunt: asigurarea Unui fl
ux de materiale simplu si rectiliniu; reducerea la minimum a manipularilor; folo
sirea la maximum a fortei gravitationale; eliberarea la maximum posibil a muncit
orilor direct productivi de sarcini de transport si manipulare; asigurarea secur
itatii oamenilor si obiectelor muncii; standardizarea echipamentelor si mijloace
lor de transport si manipulare; asigurarea flexibilitatii sistemelor de transpor
t si manipulare.
Sistemele de transport se organizeaza pe trasee precise si pe baza unor grafice
de miscare si pot fi: pendular (unilateral; bilateral; in evantai); inelar sau c
ircular (cu flux crescator; cu flux descrescator; mixt; multiplu sau compus - cu
un traseu inelar principal si cu circuite inelare secundare).

d) Controlul tehnic de calitate

Organizarea CTC se poate face in doua forme:
- pe variabile, cand se urmaresc caracteristici cantitative masurabile;
- pe atribute, cand se urmaresc caracteristici calitative, nemasurabile si expr
imate prin calificative (corespunzator - necorespunzator, acceptabil - neaccepta
bil etc).

Controlul calitatii priveste productia si produsul.

Calitatea productiei (tehnica sau de executie) reprezinta ansamblul elementelor
ce caracterizeaza nivelul calitativ al activitatilor de conceptie, tehnologice,
de organizare a productiei si a muncii, de fabricatie, de control tehnic al cali
tatii, precum si al produsului.
Calitatea produsului (proiectata) reprezinta ansamblul proprietatilor unui produ
s exprimate prin parametri tehnico-economici, grad di utilitate, eficienta econo
mica in exploatare etc, a caror evaluare permite sa se aprecieze masura in care
produsul raspunde cerintelor consumatorilor carora le este destinat
Caracteristicile calitative ale unui produs sunt: functionale si tehnice;) psiho
senzoriale si sociale; de disponibilitate (durabilitate, flexibilitate, mentenab
ilitate, grad de securitate).
Ca orice proces de control, CTC are o latura pasiva, constatativa, una activa, c
orectiva. in ambele sensuri, CTC consta in: determinarea calitatii intrarilor in
si iesirilor din procesul de productie; asigurarea conformantei procesului cu
prevederile documentatiei tehnolog furnizarea de informatii relevante activ
itatii de cercetare & dezvoltare.

4. Organizarea activitatilor de birou

Activitatile de birou au o varietate de functii grupate in:

- functii de operare, administrative;
- functii de control, bazate pe evidente tehnico-operative, contabile, statisti
ce.

C
Definitie

Domeniile conducerii activitatilor de birou sunt, dupa Ch. Libbey potrivit une
i liste intocmite pentru National Office Manageri Association, urmatoarel
e: organizarea spatiilor de birou; organizarea comunicatiilor; organizarea munci
i personalului de birou; asigurarea, intretinerea si repararea mobilierului si e
chipamentelor de birou; asigurarea, intretinerea si repararea dispozitivelor si
masinilor de birou; procurarea furniturilor si articolelor de papetarie; stabili
rea si standardizarea metodelor folosite in munca de birou; efectuarea inregistr
arilor si tinerea evidentelor administrative; efectuarea controalelor executive.
Elementul central al activitatilor de birou este sistemul informational, care re
prezinta ansamblul organizat si integrat de date si informatii necesare conducer
ii si desfasurarii activitatii intreprinderii, precum si metodele, procedurile s
i mijloacele de colectare, prelucrare, transmitere si stocare a acestora.
Elementele de baza ale sistemului informational al oricarei intreprinderi sunt:
datele si informatiile; suportii informationali, ansamblul acestora formand sist
emul de evidenta al intreprinderii (tehnico-operativa, contabila si statistica);
circuitele informationale; procedurile, adica regulile de efectuare a operatiil
or; echipamentele de colectare a datelor, de prelucrare a datelor, de transmiter
e a datelor si informatiilor.
Criteriile de rationalitate a organizarii si functionarii sistemului information
al sunt: calitatea informatiilor; circulatia rationala a informatiilor; circulat
ia economicoasa a informatiilor; constructia rationala a suportilor purtatori de
date si informatii; finalizarea rationala a fluxului de informatii; caracterul
unitar al sistemului informational.

O componenta importanta a sistemului informational al intreprinderii o constitui

e sistemul informational pentru conducere - SIC , care trebuie sa asigure baza s
tabilirii planurilor necesare realizarii obiectivelor intreprinderii, coordonari
i activitatii acesteia si controlului performantelor ei. in acest sens, SIC treb
uie sa furnizeze continuu si operativ informatii privind: mediul intreprinderii
(politic, al politicilor guvernamentale, social, economic, tehnologic, al factor
ilor de productie); competitia pe piata pe care opereaza intreprinderea; activit
atea intreprinderii (previziunea vanzarilor, planul financiar, factorii de asigu
rat - capitalul si forta de munca. Organizarea activitatilor, politicile intrepr
inderii).
B

Studiul de caz 14. 4.1.

Compania Scottsville

Bill Stevens, director executiv la Compania Scottsville, era cunoscut pentru mod
ul eficient in care conducea afacerea. impreuna cu Albert Carter, director al De
partamentului Procesari de date, au hotarat, in urma unui studiu de fezabilitate
, sa perfectioneze sistemul de inventariere a materialelor. Acest sistem era ese
ntial pentru desfasurarea activitatii Companiei, dat fiind volumul insemnat de m
ateriale utilizat de aceasta si importanta detinerii unor informatii exacte priv
ind disponibilitatea si localizarea tuturor materialelor pentru a putea fi contr
olate.
In cateva luni, formatele datelor de intrare si ale rezultatelor, programele PC,
orarele tiparite au fost devirusate si sistemul a fost instalat. La 7,30 dimine
ata, pe biroul lui Bill se afla programarea, iesita de la imprimanta pentru prim
a oara, care continea informatii suplimentare ce fusesera imposibil de obtinut c
u metoda manuala folosita anterior. Personalul a fost foarte multumit de aceste
rapoarte intocmite minutios si de modul de tratare a informatiilor.
Toti erau incantati de noul sistem pana cand, doua saptamani mai tarziu, Bill nu
a mai gasit pe birou raportul asupra situatiei materialelor, pe care se obisnui
se in ultimii cinci sa-l aiba acolo. Paznicul de noapte i-a raportat ca la ora 6
,30 au sunat cei de la Centrul de Procesare a datelor pentru a anunta ca raportu
l va sosi cu doua ore intarziere.
O componenta a memoriei calculatorului nu a functionat corect, generand informat
ii eronate, ceea ce a determinat confuzie si intarzieri in productie. Bill i-a s
ubliniat lui Albert Carter importanta primirii la timp a rapoartelor privind sit
uatia materialelor, deoarece pe baza acestora obisnuia sa programeze toate
operatiile din ziua respectiva. Albert a replicat ca intelege problema lui Bill
, dar uneori vor exista intarzieri cateva ore sau mai mult. Motivele acestor int
arzieri ar putea consta deficiente ale programului operator, erori de imprimare
/ citire a bei magnetice, caderi ale sistemului informatic etc.
Bill era usor derutat ! Ce sa faca ? Sa continue cu sistemul prelucrare electron
ica a datelor - care asigura acuratete mai mare informatii suplimentare - si s
a se descurce cumva cand rapoartele intai sau sa se intoarca la sistemul initial
si sa fie sigur ca are in fiecare dimineata rapoartele la ora 7,30 pe birou, ch
iar daca acestea erau sumare ?
Problematica dezbaterii cazului:
1) Ce dezvaluie acest caz cu privire la avantajele si dezavantaje, prelucrarii
electronice a datelor ?
2) Ce arata cazul in legatura cu flexibilitatea relativa a oamenilor si a masi
nilor ?
3) Ce ati face daca ati fi in locul lui Bill Stevens ? Cum justifica decizia
in fata sefului Dvs. ?
Sursa: L. C. Megginson, L. R. Trueblood, G. M. Ross. Business', 1985, p. 21