Tr a n s p a r e n ţ a ş i a c c e s u l

cetăţenilor la informaţii de
interes public în plan local

Studiu de caz: informaţii

publice din activitatea
consiliilor locale
Transparenţa şi accesul cetăţenilor la informaţii de interes public în plan local.
Studiu de caz: informaţii publice din activitatea consiliilor locale

1
Raportul de faţă este realizat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti în
cadrul proiectului Ei trebuie să lucreze pentru tine - Învaţă cum să evaluezi consilierii din
localitatea ta, finanţat de către Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe (CEE
Trust). Proiectul a fost implementat în parteneriat cu CENTRAS, Centrul de Asistenţă pentru
ONG din Bucureşti, aceasta identificând reprezentanţi ai societăţii civile din plan local care
să poată prelua demersul de monitorizare pe parcursul întregului mandat al actualei
administraţii publice locale.

Publicaţia de faţă încheie o perioadă de peste 10 luni de monitorizare a transparenţei unui

număr semnificativ de autorităţi publice locale în ceea ce priveşte accesibilitatea la informaţii
despre activitatea şi obligaţiile care decurg din mandatul de consilier local, ceea ce ne-a
sprijinit în elaborarea următoarelor afirmaţii.

Autori:
Loredana Ercuş, Asistent programe, Institutul pentru Politici Publice
Violeta Alexandru, Director, Institutul pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici Publice (IPP)

Bucureşti
Str. Sfinţii Voievozi nr. 55, sector 1
Tel (+ 4 021) 212 3126/7
Fax (+ 4 021) 212 3108
E-mail: office@ipp.ro
www.ipp.ro

Finanţator

©
Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi
fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea IPP. Opiniile exprimate în acest
material nu reprezintă în mod necesar opiniile finanţatorului Trust for Civil Society in Central
and Eastern Europe (CEE Trust).

Bucureşti, decembrie 2008

2
Cuprins

Preambul ………………………………..……………………………………………...........…....... 5

Metodologie ……………………………………….……………………………………………....... 7

Accesul cetăţenilor la informaţii de interes public din plan local

Studiu de caz - consiliile locale din România

Etapa 1: prezumţia de bună credinţă …………………………………………………..……....… 9

Etapa 2: aşteptările bunei credinţe nu se confirmă de fiecare dată - apărarea
drepturilor faţă de obstrucţionarea accesului la informaţii de interes public
………….....…………….. 21

Asumarea naţională a principiilor transparenţei ……………………………......……………… 25

Principalele concluzii …………………………………………………………………………...… 27

Anexe

Situaţia înregistrării nominale a voturilor consilierilor la şedinţele de consiliu ……..……….. 32

Situaţia proiectelor de hotărâre iniţiate de consilierii locali ……………………..…………….. 33
Model solicitare de informaţii de interes public folosită recent de IPP …………………........ 34

3
4
Preambul

Societăţii civile din România, de atâţia ani implicată în monitorizarea transparenţei instituţiilor
şi accesului publicului la informaţii de interes public, îi sporesc speranţele că anumite
modificări clamate de atâtea ori, atât în legislaţie cât mai ales în practică, care să elimine din
obstacolele evidente în aplicarea acestei legislaţii, vor surveni cu ocazia instaurării unui nou
Guvern. Aşa se explică şi prezentul demers al Institutului pentru Politici Publice de a
sintetiza cele mai relevante experienţe din domeniul accesului la informaţii publice din ultima
perioadă, mai ales din plan local având scopul de a prezenta viitorului cabinet o hartă
actualizată a problemelor de implementare în vederea remedierii lor. Experienţa practică a
arătat că neasumarea unor modificări de legislaţie şi practică în primul an de mandat al unui
Guvern face puţin probabilă abordarea lor în următorii ani şi de aceea ne grăbim să nu
ratăm acest prilej şi să atragem atenţia noului Guvern că este imperios necesar să facă din
transparenţa instituţiilor o prioritate pentru ca mecanismele democratice să nu fie pervertite,
ci să devină eficiente şi în folosul cetăţenilor.

Problemele transparenţei şi accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public se

datorează atât unor proceduri legislative interpretate abuziv de către funcţionarii însărcinaţi
cu aplicarea legii (adesea cu acordul şefilor instituţiilor) dar mai ales unor deficienţe de ordin
practic. Studiul de faţă se va concentra asupra celor practice şi pentru că, prin amabila
susţinere financiară a CEE Trust for Civil Society din România, IPP a beneficiat de un grant
cu care a putut urmări în detaliu modul în care se practică transparenţa în administraţia
locală din România.

Nu sunt însă de neglijat problemele legislative, dar pentru acest lucru IPP va aborda noul
parlament cu intenţia de a testa disponibilitatea acestuia dar şi condiţiile de a propune pe
agenda noului legislativ anumite modificări, după studierea circumstanţelor propice,
cunoscut fiind faptul că a existat întotdeauna o reticenţă legată de voinţa reală a politicienilor
de a proteja mai mult interesele cetăţenilor ci nu ale funcţionarilor (cei care fac la rându-le
presiuni pentru simplificarea sarcinilor care decurg din procesul de comunicare a
informaţiilor de interes public). Sunt în continuare probleme la intersecţia dintre legea nr.
544/2001, legea privind liberul acces al cetăţenilor la informaţiile de interes public, legea nr.
52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi alte două acte normative
extrem de importante, anume legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi legea nr.
182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate din România. Dezvoltarea cadrului legal în
România a generat confuzie nu de puţine ori în implementare, numeroase dintre prevederile
legilor mai sus evocate aflându-se în totală opoziţie atunci când sunt aplicate simultan.

Ceea ce ne interesează însă în primul rând prin studiul de faţă şi, în context mai larg, în
cadrul stabilirii de către viitorul Guvern a priorităţilor sale, este să aşezăm pe agenda publică
o serie de experienţe neplăcute întâmpinate de societatea civilă în accesarea de informaţii
de interes public în plan local pentru a ne susţine teoria conform căreia aplicarea legislaţiei
transparenţei în România nu este în prezent la nivelul de eficienţă aşteptat. Sunt mult prea
multe situaţii în care, în interpretarea cadrului legal, autorităţile tind să nu mai comunice mai
nimic solicitanţilor dacă apreciază că informaţia solicitată poate aduce atingere imaginii
demnitarului/conducătorului instituţiei publice.

5
În prezentarea argumentelor enunţate mai jos şi mai ales în elaborarea concluziilor, am avut
în vedere un proces de comunicare eficient, punând accent pe folosirea paginilor de internet
ale instituţiilor pentru afişarea unor minime date, cum ar fi numele consilierilor, CV-urile lor,
comisiile din care fac parte, pentru ca cetăţenii să îi cunoască şi contacta, dar şi pentru
afişarea unor informaţi care decurg din activitatea lor în mandat. Ne referim aici la informaţii
despre prezenţa şa şedinţele de consiliu, la iniţiativele de proiecte de hotărâri pe care le
depun sau la rapoartele anuale de activitate pe care sunt obligaţi să le redacteze în calitate
de consilieri locali, potrivit art. XX din Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice loca,
cu modificările şi completările ulterioare.. Nu putem face abstracţie de faptul că primăria se
poate achita de sarcina publicării unor informaţii de interes public din registrul celor
menţionate aici prin afişarea unor date la avizierul sau la intrarea în instituţie sau prin
comunicarea acestora în ziare şi reviste locale. Ne asumăm metodologia de analiză a
gradului de transparenţă prin folosirea, de către primăriile din România, a paginilor de
internet pentru comunicarea cu cetăţenii dată fiind creşterea interesului pentru folosirea
internetului în România dar şi imposibilitatea, pentru o structură a societăţii civile cum este
IPP, de a se deplasa la sediile primăriilor în cadrul unui asemenea proiect de monitorizare.

Vom adresa Cabinetului Emil Boc format în urma scrutinului din 30 noiembrie 2008 şi un
apel care să însoţească prezentul inventar al problemelor de implementare a legislaţiei
transparenţei în plan local astfel încât accesibilitatea reală a cetăţenilor la informaţii din
activitatea politicienilor sau a instituţiilor publice să fie practicată în mod real şi uniform în
ţară. Ca să se întâmple acest lucru şi unele autorităţi locale să nu mai considere că
autonomia locală înseamnă ignorarea regulilor unei societăţi democratice, liderii politici
centrali trebuie să transmită un semn de respect faţă de cetăţeni, chiar de la începutul
mandatului. Aplicarea uniformă şi fermă a legislaţiei transparenţei este o dovadă a acestui
respect, iar clasa politică trebuie să admită, în acest moment, că accesul la informaţii de
interes public încă ţine de bunul plac al conducătorilor autorităţilor locale.

6
Metodologie

Comentariile şi recomandările de mai departe, au putut fi elaborate datorită:

• În primul rând experienţei de peste 7 ani în domeniul transparenţei şi participării

publicului la procesul decizional, Institutul pentru Politici Publice făcând din această
temă o prioritate în toată activitatea sa; cele peste 100 de procese în instanţă, de multe
ori din fonduri proprii, iniţiate datorită obstrucţionării sau tergiversării de către unele
instituţii publice în a ne comunica informaţii de interes public, vorbesc de la sine despre
consecvenţa cu care IPP s-a dedicat cauzei transparenţei informaţiilor în România.

• Analizei principalelor acte normative, având în centrul preocupărilor legea nr. 215/2001,
legea privind administraţia publică locală şi legea nr. 544/2001, legea privind liberul
acces la informaţiile de interes public. Au fost luate în considerare, în secţiunile legate
de atribuţiile care decurg din mandatul consilierului, şi prevederile legii nr. 161/2003,
legea cunoscută şi sub denumirea de „legea anti-corupţie”. În context, s-a ţinut cont şi
de prevederile legii nr. 52/2003, legea transparenţei decizionale în administraţia publică
dar fără ca acest din urmă act normativ să modifice esenţial comentariile din raport.
Legea nr. 52/2003 se referă la participarea în procesul decizional ceea ce, în opinia
noastră, priveşte un alt palier de funcţionare al administraţiei publice. Pentru sporirea
impactului concluziilor noastre, materialul de faţă se referă strict la informaţii deja
existente/produse de instituţie, ci nu în curs de elaborare.

• Sprijinului recent oferit de unul dintre finanţatorii importanţi din regiune, CEE Trust for
Civil Society care s-a dedicat creşterii rolului societăţii civile în apărarea proceselor
democratice. De curând, Institutul a încheiat un proiect complex vizând evaluarea
transparenţei în funcţionare la nivelul a 20 de consilii locale din România, anume (în
ordine alfabetică după numele municipiului): Alexandria, judeţul Teleorman, Bistriţa,
judeţul Bistriţă - Năsăud, Botoşani, judeţul Botoşani, Buzău, judeţul Buzău, Câmpulung,
judeţul Argeş, Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, Focşani, judeţul Vrancea,
Hunedoara, judeţul Hunedoara, Lugoj, judeţul Timiş, Mangalia, judeţul Constanţa,
Miercurea Ciuc, judeţul Harghita, Târgu Mureş, judeţul Mureş, Râmnicu Vâlcea, judeţul
Vâlcea, Reşita, judeţul Caraş Severin, Roman, judeţul Neamţ, Satu Mare, judeţul Satu
Mare, Suceava, judeţul Suceava, Turda, judeţul Cluj, Vaslui, judeţul Vaslui şi Zalău,
judeţul Sălaj. În toate aceste localităţi, IPP şi partenerul CENTRAS au pregătit
reprezentanţi ai societăţii civile să folosească instrumentele legale oferite de legea nr.
544/2001 pentru a se informa despre activitatea consilierilor locali, evaluând în acelaşi
context, gradul de transparenţă al autorităţii publice prin prisma accesibilităţii la
informaţii şi acurateţii acestora. În Reşita, colaboratorul în proiect a renunţat însă în
celelalte, atât prin colaboratorii locali cât şi pe baza implicării experţilor IPP, au putut fi
urmărite câteva aspecte ce ne permit să comentăm următoarele probleme mai departe.
Exerciţiul civic naţional organizat în proiect a durat aproximativ 1 lună şi jumătate, în
perioada 1 septembrie 2008 - 15 octombrie 2008.

• Solicitărilor de informaţii de interes public adresate autorităţilor publice selectate în

eşantionul proiectului, pentru a avea toate argumentele necesare în elaborarea opiniilor
de mai departe. În solicitările adresate, am vizat, cum am indicat deja în capitolul

7
 introductiv, activitatea consiliilor locale dat fiind că informaţiile despre membrii acestora
nu sunt la fel de accesibile sau pur şi simplu nu sunt centralizate de autoritatea publică.
Situaţia în cifre a acestor recente solicitări de informaţii de interes public la nivelul a 20
de unităţi administrativ teritoriale, sub două aspecte cheie care se referă la activitatea
consilierilor locali, se află în Anexe. Am adresat întrebări despre CV-urile membrilor
consiliilor din localităţile selectate în proiect, comisiile din care fac parte după alegerile
din iunie 2008, prezenţa la şedinţele plenului consiliului în primele luni ale acestui
mandat, iniţiativele de proiecte de hotărâre depuse în primele trei luni, declaraţiile lor de
avere şi de interese, deplasările externe din însărcinarea autorităţii şi costurile cu
telefonul mobil acoperite de primării. Prin documentarea celor trei luni, Institutul a
propus un test de transparenţă căutând să atragă atenţia asupra lipsei de sistematizare
a informaţiilor despre consiliu, în condiţiile unei importanţe certe pe care activitatea
acestuia o are pentru viitorul comunităţilor locale.

• Documentării informaţiilor publicate din oficiu, după cum spune şi legea cadru a
transparenţei, în paginile de internet ale instituţiilor vizate, în acelaşi proiect la care
facem referire.

• Reacţiilor presei şi reprezentanţilor comunităţilor - pilot din cele 20 de municipii selectate

în proiect, surprinse cu prilejul organizării unor evenimente publice locale (conferinţe de
presă, dezbateri, interviuri de presă) în care s-au lansat studiile de monitorizare pe baza
solicitărilor de informaţii de interes public la care am făcut deja referire. Perioada
prezentării studiilor din proiect vizând accesul la informaţii publice cu privire la câteva
luni din activitatea actualilor consilieri locali a fost octombrie şi noiembrie 2008.

Facem precizarea că cercetările Institutului pentru Politici Publice, de la cele vizând politicile
pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale până la cele electorale, se sprijină pe informaţii
de interes public, cu prilejul fiecărei analize din 2001 până astăzi având ocazia să practicăm
în concret solicitări de informaţii pe marginea legii nr. 544/2001.

8
Accesul cetăţenilor la informaţii de interes public din plan local.
studiu de caz - consiliile locale din România

Etapa 1: prezumţia de bună credinţă

9
I.a. Ce obstacole există?

Pentru că restul aspectelor din activitatea autorităţilor locale, la nivelul cărora ne-am decis să
ne aplecăm în acest raport de monitorizare, este mai cunoscută, ne vom concentra asupra
accesului, la informaţii privind consiliile locale publicate în paginile de internet ale instituţiilor.
Institutul pentru Politici Publice şi-a stabilit în 2008 o prioritate din a milita pentru creşterea
interesului cetăţenilor faţă de consiliile locale, apreciind că acestea sunt, în fapt, cu mult mai
importante decât executivul, datorită deciziilor capitale pe care le adoptă pentru dezvoltarea
comunităţilor. Din păcate, constatăm că primarul este cel care vorbeşte în numele
comunităţii în cvasi - majoritatea apariţiilor publice, despre acesta fiind disponibile în paginile
proprii ale primăriei cele mai multe informaţii, ceea ce nu este normal. Oamenii trebuie să se
deprindă cu funcţia consiliului local care este extrem de importantă iar autorităţile locale
trebuie să afişeze din oficiu cu mult mai multe date despre consilieri, importanţa pe care
aceştia o au faţă de evoluţia comunităţii fiind de netăgăduit. Mai mult, cum migraţia
populaţiei pe teritoriul României dar mai ales în străinătate reprezintă o realitate a zilelor
noastre, ca şi folosirea internetului - mai cu seamă de către populaţia activă - nu mai există
nicio scuză pentru primării şi instituţii publice în general atunci când nu afişează informaţii
despre toată activitatea autorităţii publice locale, inclusiv despre cea a consilierilor locali.

În fine, discutând despre accesibilitate, nu toţi cei interesaţi au însă posibilitatea de a

participa la toate şedinţele de consiliu. Dacă dezbaterea unui proiect de lege se întinde pe
mai multe luni, este foarte posibil ca ONG-ul sau instituţia de presă interesată să rateze
exact momentul votării ei, participând până atunci la toate şedinţele consiliului. Asemenea
situaţii apar în comunitate şi de aceea accesul la informaţii nu trebuie limitat de prezenţa
fizică la lucrări. Nu în ultimul rând, nu trebuie omise situaţiile în care anumite segmente ale
societăţii civile, ce nu locuiesc într-o anume localitate, să fie interesate de a accesa
informaţii de acolo, caz în care, din nou, documentele rezultate din şedinţă trebuie să le fie
prompt puse la dispoziţie celor interesaţi, din alte localităţi din ţară sau chiar din ale ţări.

Să vedem cum se practică accesul la informaţii de interes public la nivelul administraţiei

publice locale din România cu privire la consiliile locale.

I.b. Afişarea unui minim set de informaţii despre consilieri

I.b.1. Numele, CV-urile, declaraţiile de avere şi de interese, comisiile din care fac parte
O condiţie esenţială pentru ca interesul publicului faţă de administraţia locală să crească
este ca autorităţile locale însele să îşi dorească să comunice publicului, din oficiu, informaţii
despre consiliul local. Ce informaţii sunt în paginile de internet ale primăriilor din România
(căci nu am avut posibilitatea de a ne deplasa personal la sediilor lor spre a verifica afişarea
la intrarea în instituţii), diferă de la o instituţie la alta, ne-existând o practică unitară în
domeniul publicării unui minim set de informaţii şi nici în sensul unui format standard care
să uşureze cititorului căutările de informaţii publice la nivelul mai multor autorităţi din ţară.

Spre pildă dacă ne uităm la ceea ce se publică în legătură cu datele generale de identificare
a consilierilor locali, trebuie spus că, pe site-urile instituţiilor publice locale se afişează în
general informaţii privind numele, apartenenţa consilierilor şi comisiile din care aceştia fac
parte (eventual şi funcţia în cadrul comisiei). Nu acelaşi lucru putem spune şi despre CV-
urile sau fotografiile consilierilor, foarte puţine la număr fiind acele primării care au afişat

10
astfel de date despre aleşii locali. IPP consideră că aducerea acestor informaţi la cunoştinţa
cetăţenilor nu face decât să întărească transparenţa autorităţilor locale dar şi încrederea
cetăţenilor în administraţia locală.

EXEMPLE

Potrivit monitorizărilor întreprinse la nivel local în ultimele luni, se pot remarca site-urile
Primăriilor Municipiilor Bistriţa şi Roman care au afişat fotografii ale consilierilor şi chiar
informaţii privind data naşterii şi domiciliul acestora, respectiv profesia şi locul de muncă.
Două situaţii ne-au atras atenţia: prima se referă la site-ul Primăriei Municipiului Râmnicu
Vâlcea, unde nu am regăsit o listă a consilierilor locali aleşi în urma scrutinului din iunie
2008 şi nici apartenenţa politică a acestora. Cea de-a doua vizează site-ul Primăriei
Municipiului Drobeta Turnu Severin, unde nu am putut identifica o secţiune în care să fie
menţionate comisiile de specialitate şi componenţa acestora (ultima accesare IPP a
făcut-o în data de 28 noiembrie 2008).

Legea nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informaţii de interes public prevede
obligaţia autorităţii publice de a comunica din oficiu informaţii precum:

- Actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau

instituţiei publice
- Structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare,
programul de audienţe al autorităţii/instituţiei publice
- Numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii/instituţiei publice şi
ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice
- Coordonatele de contact ale autorităţii/instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet
- Sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil
- Programele şi strategiile proprii
- Lista cuprinzând documentele de interes public
- Lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii
- Modalităţile de contestare a deciziei autorităţii/instituţiei publice în situaţia în care
persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes
public solicitate.

Accesul la informaţiile de interes public comunicate din oficiu se face prin afişarea acestora
la sediul autorităţii/instituţiei publice, prin publicare în Monitorul Oficial al României, în presă,
în publicaţii proprii precum şi în pagina de Internet proprie.

Apreciem că este o datorie nu numai legală, ci şi morală a instituţiilor publice să afişeze în

paginile proprii de internet sau la sediul autorităţii, minime date de contact despre consilieri.
Consiliul este parte din autoritatea locală şi, chiar dacă în practică organizarea şedinţelor şi
a altor informaţii direct legate de consiliu, presupune repartizarea de sarcini altor persoane
decât celor aparţinând aparatului executiv, nu înseamnă că activitatea consiliului nu trebuie
reflectată corespunzător prin toate canalele de comunicare disponibile.

11
I.b.2. Agenda şedinţelor de consiliu
Multe primării nu publică nici măcar informaţii primare privind locul, ora şi agenda unei
şedinţe de consiliu. Paginile de internet sunt pline de anunţuri privind festivaluri şi locuri de
agrement din zonă, parcă intenţionat vizând ca locuitorii zonei să nu fie stimulaţi să se
intereseze şi de politica locală, de viaţa administrativă din localitate. Mai mult, chiar legea
cadru privind activitatea autorităţii locale obligă la publicarea unor minime informaţii despre
consilii şi activitatea lor. Iată, spre pildă, ce solicită a se întreprinde în direcţia transparenţei
faţă de funcţionarea consiliilor, legea la care facem referire.

Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale stabileşte un principiu foarte
important de funcţionare a consiliilor locale, precizând că şedinţele de consiliu (ordinare sau
extraordinare) au un caracter public. Fiecare dispoziţie de convocare a şedinţei de consiliu
trebuie anunţată publicului cu 5 zile înainte – în cazul şedinţei ordinare – şi cu 3 zile înainte –
în cazul şedinţei extraordinare. Aceste anunţuri trebuie să se publice pe site-ul instituţiei, la
sediul acesteia sau în mijloacele de informare locală.

EXEMPLE

Practica este foarte diferită de la o unitate administrativ teritorială la alta. Sunt primării,
aşa cum rezultă din cea mai recentă documentare întreprinsă de IPP în acest an, în
care anunţurile privind susţinerea şedinţelor de consiliu se regăsesc pe site-urile oficiale
ale primăriilor. În unele cazuri există chiar o secţiune distinctă ce conţine anunţuri
actualizate. Pe de altă parte există, din păcate, suficiente exemple de primării care nu
au afişat pe pagina de internet nici un fel de anunţ, exemple în acest sens fiind: Primăria
Municipiului Focşani, Primăria Municipiului Hunedoara, Primăria Municipiului
Câmpulung, Primăria Municipiului Suceava şi Primăria Municipiului Botoşani.

Şi mai grav este că, de multe ori informaţiile existente pe site-urile oficiale ale instituţiilor
publice locale nu concordă cu cele oferite drept răspuns la solicitări de informaţii de interes
public. În repetate rânduri, IPP a încurajat instituţiile locale să îmbunătăţească
managementul datelor existente în cadrul acestora dar se pare că această problemă
persistă. În alte situaţii, autorităţile locale au dobândit practica de a face trimiteri la site-ul
oficial al instituţiei ca sursă de informare/documentare vis-a-vis de informaţiile solicitate. La
solicitări de informaţii de interes public autorităţile, în loc să furnizeze răspunsuri complete,
încurajează solicitantul să îşi caute singur datele pe internet, în pagina oficială. Cu atât mai
important este ca site-ul să fie actualizat. Dezavantajul acestei modalităţi de comunicare a
informaţiilor este că accesul la internet nu este la îndemâna oricărui cetăţean sau că
informaţiile vizate nu există pe pagina de internet, caz în care interpretarea acestora nu
poate fi dusă la final.

I.c. Afişarea informaţiilor cu privire la activitatea şi mandatul consilierilor

I.c.1. Publicarea proceselor verbale ale şedinţelor de consiliu

Publicarea proceselor verbale rezultate în urma şedinţelor de consiliu precum şi a proiectelor
de hotărâre şi a hotărârilor adoptate constituie obligaţii legale ale autorităţilor locale. La fel şi
anunţul de convocare a şedinţelor de consiliu însoţit de ordinea de zi trebuie adus la

12
cunoştinţa cetăţenilor. Acţiunea de publicare pe site-ul oficial sau la sediul instituţiei se află
în grija secretarului de municipiu.

EXEMPLE

Monitorizând recent 20 de primării din toată ţara, putem afirma că situaţia nu este una
întocmai satisfăcătoare din punct de vedere al respectării îndatoririlor anterior
menţionate. Foarte puţine primării au afişat şi au actualizat constant aceste informaţii,
cu excepţia Primăriilor Municipiilor Bistriţa, Zalău şi Târgu Mureş ale căror site-uri
oficiale par a fi complete şi actualizate.

Alte primării nu au considerat transparenţa şi publicarea cât mai multor date de interes
public în pagina oficială de internet ca fiind o prioritate instituţională. Documentele
existente nu sunt actualizate sau nu există niciun document în secţiunea
corespunzătoare – cum este cazul Primăriilor Municipiilor Miercurea Ciuc, Focşani,
Drobeta Turnu Severin, Câmpulung, Turda care nu au publicat procesele verbale
rezultate în urma şedinţelor de consiliu sau cazul Primăriilor Municipiilor Mangalia,
Râmnicu Vâlcea, Câmpulung, Turda, Roman, Botoşani care nu afişează proiectele de
hotărâre.

Dincolo de afişarea acestui document, conform legislaţiei, este important mai ales conţinutul
unui proces verbal. Un proces verbal care conţine informaţii nerelevante, neclare sau lipsite
de posibilitatea de a se identifica contribuţia fiecărui participant la lucrări nu este neapărat
util decât instituţiei pentru că bifează o obligaţie pe care aceasta trebuia să o îndeplinească.
Iată de ce ne vom referi în continuare la câteva categorii de informaţii privind prestaţia
consilierilor în şedinţe, pe de o parte, şi în întreg mandatul pe care îl exercită, pe de alta
subliniind rolul pe care îl are instituţia în a creşte nivelul de informaţii despre viaţa
administrativă în comunitate.

I.c.2. Consemnarea riguroasă şi nominală a prezenţei consilierilor la lucrările consiliului

Potrivit legii administraţiei publice locale, consilierii locali primesc indemnizaţie pentru
participarea la şedinţele consiliului local. În cazul absentării nemotivate la două şedinţe
consecutive, consilierul în cauză poate fi sancţionat în conformitate cu regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului local. Pentru ca şedinţa de consiliu să fie legal
constituită este necesară prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie. În acest context trebuie
spus că cea mai răspândită practică în desfăşurarea şedinţelor de consiliu local este ca
prezenţa să fie înregistrată o singură dată, la început, ceea ce nu întotdeauna reflectă
riguros situaţia exprimării voturilor la toate proiectele supuse dezbaterii. Este posibil ca pe
parcursul şedinţei unul sau altul dintre consilieri să plece din sală. În astfel de situaţii, votul
final – mai ales în condiţiile în care acesta nu se înregistrează nominal – va fi denaturat.

Adevărul este că vorbind despre aleşii poporului român, trebuie admis că, spre deosebire de
Parlament – pe care IPP îl monitorizează frecvent – absenţa consilierilor este mult mai
redusă. Eventuala intenţie de absenţă se observă mai uşor, pe lângă consecinţele la nivelul
retribuţiei pentru absenţa de la lucrări, aspect ce nu poate fi ocolit într-o comunitate mai mică
decât Parlamentul. Există cazuri în care, într-o anumită lună, consiliul local nu s-a întrunit în

13
contextul unei şedinţe ordinare ci dimpotrivă în contextul uneia sau chiar mai multor şedinţe
extraordinare.

EXEMPLE

La nivel naţional, prezenţa consilierilor la şedinţe înregistrează, în general, o valoare

satisfăcătoare. Cu toate că perioada de monitorizare efectivă care ne-a servit ca studiu
de caz este redusă, trebuie remarcat faptul că în municipii precum Mangalia, Râmnicu
Vâlcea, Zalău, Bistriţa, Satu Mare ş.a. consilierii au participat constant la şedinţele de
consiliu. Consiliul Local Târgu Mureş se remarcă prin faptul că în luna august nu a fost
convocat în nicio şedinţă de consiliu în timp ce, în aceeaşi lună, Consiliul Local
Miercurea Ciuc a fost convocat în două şedinţe extraordinare dar niciuna ordinară.
Interesant de urmărit ar fi fost motivaţiile pe care consilierii le-au oferit pentru a
absenta, însă niciuna dintre primăriile analizate nu ne-au pus la dispoziţie asemenea
informaţii.

IPP recomandă tuturor primăriilor din ţară să înregistreze video şedinţele de consiliu astfel
încât cetăţenii să poată urmări în timp real discuţiile purtate în cadrul acestora. O asemenea
măsură ar spori interesul cetăţenilor în legătură cu problemele comunităţii asupra cărora
autoritatea locală decide. Este important de stabilit şi mijloacele adecvate de transmitere a
acestor înregistrări. IPP consideră că afişarea acestora pe site-ul oficial al instituţiei şi
transmiterea pe un post de televiziune locală facilitează accesul întregii comunităţi locale la
vizionarea şedinţelor consiliului. Monitorii din plan local cu care am colaborat în proiectul din
care face parte acest raport, au precizat în propriile rapoarte locale, acolo unde a fost cazul,
în ce măsură şedinţele de consiliu sunt de regulă înregistrate.

I.c.3. Iniţiativele de proiecte de hotărâre aparţinând fiecărui consilier

Rolul consiliului local la nivelul administraţiei publice locale este semnificativ atât din privinţa
capacităţii acestuia de a decide asupra problemelor cu care se confruntă comunitatea, cât
mai ales în ceea ce priveşte dreptul membrilor acestuia de a iniţia proiecte de hotărâri.

Rapoartele de monitorizare întreprinse de IPP în cursul vechiului mandat au demonstrat că

numărul proiectelor de hotărâre depuse de către consilierii locali este mult mai redus faţă de
cel al proiectelor primarului. Aleşii locali, membri ai forului deliberativ, par a se limita la a
vota proiectele propuse de primar, în loc să contribuie la procesul deliberativ cu o
multitudine de proiecte de hotărâre care să diversifice dezbaterea. Evaluând însă activitatea
primelor luni din mandatul consilierilor aleşi în iunie 2008, am putut observa că nici în acest
început de mandat consilierii nu sunt activi în privinţa depunerii de proiecte de hotărâre. Ne-
am fi aşteptat ca problemele şi promisiunile din campanie să se transforme imediat şi
concret în proiecte de hotărâri. Faptul că primarul are la dispoziţie un aparat de specialitate
nu constituie o scuză pentru lipsa de iniţiativă a consilierilor, întrucât cu siguranţă le este
permis şi acestora să-i consulte pe membrii acestui aparat sau chiar să consulte alţi
specialişti.

14
 EXEMPLE

În primele luni de mandat, în majoritatea municipiilor monitorizate, consilierii locali s-au

limitat la a vota proiectele de hotărâre depuse de primar. La polul opus, se remarcă
Municipiul Turda, unde majoritatea consilierilor au avut cel puţin o iniţiativă, unii
ajungând chiar la un număr de 12 proiecte semnate. Majoritatea proiectelor care au
reprezentat contribuţia consilierilor locali au fost semnate de grupuri de consilieri,
şansa ca acestea să fie adoptate sporind în mod semnificativ. Comparând cu alte
consilii locale din ţară observăm că această situaţie este singulară. În categoria
exemplelor de bună practică includem şi Consiliul Local Alexandria ai cărui membri au
iniţiat 15 proiecte de hotărâri din totalul celor adoptate, anume 44 şi Consiliul Local
Zalău care a deţinut iniţiativa în cazul a 14 din totalul de 99 de proiecte de hotărâre
adoptate.

I.c.4. Procedura votului nominal (înregistrarea şi publicarea voturilor consilierilor pe fiecare

proiect de hotărâre)
Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, prevede expres la art. 43, alin (4) că
„dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare
consilier se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce
şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale”.

Înregistrarea nominală a votului consilierilor în cadrul şedinţelor de consiliu contribuie

indubitabil la formarea unei responsabilităţi individuale a consilierilor. Avantajele sunt
multiple: permite cetăţenilor să identifice susţinătorii ideilor sau ale problemelor ori facilitează
identificarea cazurilor de conflict de interese (un consilier votează favorabil atunci când ar fi
trebuit să se abţină datorită faptului că interesele personale primează la acel moment în
cauză asupra celor publice). Se poate observa măsura în care un consilier respectă
programul politic în baza căruia a fost ales, evaluând în ce măsură este loial partidului sau
dimpotrivă, convingerile personale au întâietate.

Din păcate, din practică constatăm că modalitatea de vot în consiliu nu este consemnată
individual pentru ca cetăţenii să poată afla care este contribuţia fiecăruia la decizia generală,
de respingere sau de aprobare a unei hotărâri. De aceea IPP insistă asupra respectării cu
rigoare a prevederilor legale privind consemnarea opţiunii de vot a fiecărui consilier şi mai
ales, asupra publicării acestor informaţii cu prilejul oricărei şedinţe. Dincolo de lege, practica
de a fi transparent faţă de deciziile publice trebuie să devină larg răspândită în România.

Graţie experienţei pe care IPP a acumulat-o în urma iniţierii şi finalizării cu succes a

demersului privind introducerea votului nominal în Parlamentul României, considerăm a fi
utilă reproducerea acestei proceduri şi la nivelul forului deliberativ local. Oportunitatea
introducerii votului nominal în consiliile locale este cu atât mai evidentă cu cât, aflându-se la
începutul mandatului, aleşii locali încearcă să pună în practică promisiunile făcute în timpul
campaniei electorale. Situaţia existentă în ţară la momentul redactării acestui raport nu se
prezintă într-o manieră optimistă din acest punct de vedere. Astfel, există primării care
consemnează nominal doar votul consilierilor care au votat împotrivă adoptării sau votul
celor ce s-au abţinut. Alte primării folosesc altă practică în sensul în care consemnează doar

15
numărul consilierilor care au votat pentru un anumit proiect de hotărâre supus dezbaterii,
respectiv numărul celor care s-au pronunţat împotrivă sau s-au abţinut. De cele mai multe
ori, în procesele verbale se consemnează faptul că proiectul „s-a votat în unanimitate” sau
că „a fost adoptat cu majoritate de voturi”. Această manieră de înregistrare a votului
constituie, la extremă, o lipsă de respect şi de consideraţie pentru cetăţean care are dreptul
să se intereseze de modalitatea în care a votat fiecare consilier la fiecare proiect de
hotărâre. Prin urmare, IPP militează, în mod consecvent, pentru ca modalitatea în care a
votat fiecare consilier pentru fiecare proiect de hotărâre să fie cunoscută oricărui cetăţean
interesat, prin accesarea pe internet a voturilor nominale ale aleşilor locali.

EXEMPLE

Municipiul Bistriţa reprezintă un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte

consemnarea nominală a votului fiecărui consilier pentru fiecare proiect de hotărâre.
Metoda prin care secretarul înregistrează votul fiecărui consilier, efectuând totodată şi
prezenţa la fiecare proiect de hotărâre, constă într-un tabel în care sunt listaţi consilierii
în dreptul fiecăruia fiind menţionat tipul votului. În municipii precum Mangalia,
Alexandria, Zalău, Lugoj, Buzău, Târgu Mureş sau Satu Mare se înregistrează nominal
doar votul consilierilor care au votat împotrivă sau a celor care s-au abţinut. Spre
deosebire de acestea, în Municipiile Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Botoşani, Suceava,
Reşiţa sau Roman se consemnează numărul voturilor pentru, împotrivă sau al
abţinerilor la vot la fiecare proiect de hotărâre.

I.c.5. Rapoarte anuale de activitate ale consilierilor

Pe lângă datoria de a participa la şedinţele comisiilor de specialitate şi la cele ale consiliului
local, de a păstra constant legătura cu cetăţenii şi a transpune în proiecte de hotărâre
soluţiile preconizate pentru problemele acestora, consilierii locali trebuie să depună,
individual, un raport anual de activitate în care să detalieze activităţile pe care, de-a lungul
anului, le-a desfăşurat din statutul de ales local. Legea administraţiei publice locale nu
prevede un termen limită până la care aleşii locali să depună acest raport.

În analizele corespunzătoare mandatului trecut am constatat că nici jumătate dintre

consilierii care au fost subiect al monitorizării nu au respectat această îndatorire. Unii au
redactat un raport pe toţi cei 4 ani de mandat, dând o interpretare originală legii. Alţii nu au
ţinut cont de nici un text legal, redactând fie un raport la doi ani, fie doar 3 din 4. Interesant
ar fi să se mediatizeze şi conţinutul unor rapoarte, efectiv identice la unii consilieri sau
conţinând fraze lipsite de semnificaţie şi uneori chiar de sens. Unii confundă raportul de
consilier cu cel de la partid, exemplele de activităţi referindu-se aproape în exclusivitate la
întâlnirile cu membrii şi simpatizanţii formaţiunii politice pe care o reprezintă în consiliu. Nu
în ultimul rând, poate cea mai concludentă dovadă că aceste rapoarte nu constituie oglinda
fidelă a activităţii consilierilor din fiecare an de mandat, a ţinut de faptul că unele rapoarte au
fost redactate efectiv ulterior primirii solicitării de la Institutul pentru Politici Publice care
cerea copii ale celor existente.

Cu câteva excepţii pe care Institutul le-a evidenţiat în analizele sale pe această temă
redactate în decursul anului 2008, rapoartele anuale ale consilierilor nu sunt tratate de către

16
aceştia ca reprezentând o obligaţie legală şi morală de a da explicaţii alegătorilor privind
prestaţia din mandat. La acest moment, reprezentând o formalitate, cetăţenii nu pot găsi
informaţii concludente despre activitatea aleşilor în rapoartele de activitate, acolo unde
există, ele nefiind publicate, decât sporadic, pe internet.

I.c.6. Declaraţia de avere, respectiv cea de interese pe care trebuie să o depună consilierul
Întocmirea şi publicarea declaraţiilor de avere, respectiv a celor de interese constituie un
mijloc de asigurare a integrităţii aleşilor locali şi nu numai, dar şi o metodă de
transparentizare a activităţii acestora. Prin publicarea lor legiuitorul a căutat să prevină
acumularea de averi nejustificate şi de aceea a considerat extrem de important ca toate
veniturile demnitarului şi ale unui angajat în sistemul public în general, să fie la vedere.
Obligaţia publicării acestor documente derivă chiar din datoria de a da socoteală în calitate
de ales faţă de veniturile deţinute la începutul şi la finalul mandatului într-o funcţie publică.

Conform Legii nr. 161/2003, legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţiile de avere ale
aleşilor locali se publică pe pagina de internet a instituţiei publice locale ori în Monitorul
Oficial al României, partea III, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Potrivit Legii nr.
393/2004, Legea privind Statutul aleşilor locali, aleşii locali sunt obligaţi să depună o
declaraţie de interese, în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit.
Registrul de interese are caracter public putând fi consultat la cerere.

La rândul lor, declaraţiile de interese sunt extrem de utile în depistarea, chiar de către public
a potenţialelor cazuri de conflict de interese. Se cunoaşte faptul că aleşilor locali nu le este
permisă deţinerea anumitor funcţii precum: prefect sau subprefect, primar sau viceprimar,
funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al
consiliului local respectiv, preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome
şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local,
preşedinte sau secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate
comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are
sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; deputat sau
senator; ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora. De
asemenea, potrivit legii, nu poate lua parte la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie
personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local (art. 47).

EXEMPLE

Din cele 20 de municipii analizate recent, numai în cazul Mangaliei şi Alexandriei nu

au fost afişate declaraţiile de avere pe site-ul oficial. În schimb, în răspunsul
corespunzător solicitării de informaţii de interes public adresată de IPP, Primăria
Municipiului Alexandria ne-a furnizat declaraţiile de avere şi de interese a unui număr
de 11 dintre cei 21 de consilieri în funcţie, un indiciu că această obligaţie legală nu a
fost respectată.

17
I.c.7. Deplasările externe ale consilierilor din însărcinarea primăriei
Printre atribuţiile consilierilor se numără şi aceea de a reprezenta comunitatea locală la
diverse reuniuni, conferinţe, dezbateri organizate în ţară sau în afara ţării. Cheltuielile pentru
deplasările externe ale consilierilor se suportă din bani publici astfel încât cetăţeanul poate
avea pretenţia de a cunoaşte valoarea şi de asemenea, scopul acestor deplasări. Facem
precizarea în acest context că deplasările în sine nu constituie o problemă, oricine
recunoscând avantajele de a comunica direct cu omologi din alte ţări mai evoluate sau care
se confruntă cu aceleaşi probleme ca România.

Problema vine din lipsa sau insuficienta informare a publicului, ulterior acestor deplasări, cu
privire la beneficiul practic dobândit de cei care au format delegaţia. Faptul că nu există
astfel de date coroborat cu difuzarea unor ştiri la televizor despre deplasările unor consilieri
în locuri exotice, alimentează suspiciunile alegătorilor cum că asemenea plecări de fapt nu
aduc nici un avantaj pentru comunitate.

Considerăm util ca, în acest context, la câteva zile de la întoarcerea în ţară de la o

asemenea deplasare, fiecare consilier să pregătească un raport asupra activităţilor
întreprinse în decursul respectivei deplasări, raport care să conţină, în concluzii,
angajamentul de a folosi experienţa dobândită în activitatea de consilier. Raportul trebuie
publicat prompt pentru a descuraja orice speculaţie despre scopul şi beneficiile vizitei în
străinătate astfel încât oricine este interesat să poată urmări ulterior în ce măsură consilierul
revenit la consiliul din localitate sa, reuşeşte să transpună în iniţiative de proiecte de
hotărâre sau în luări de cuvânt în consiliu, toate exemplele de bune practici în administraţie
învăţate în deplasările efectuate.

Cu siguranţă că fiecare cetăţean ar dori să afle cum sunt cheltuiţi banii publici, şi mai ales,
ce sume sunt alocate deplasărilor externe ale consilierilor sau primarului şi care a fost
scopul acestora. De aceea, IPP recomandă ca aceste informaţii să fie la îndemâna
cetăţenilor interesaţi, prin afişarea pe site-ul oficial al instituţiei. Doar astfel, cetăţeanul poate
fi convins că puterea politică locală nu foloseşte banii publici în interes personal ci
dimpotrivă, în interes public.

EXEMPLE

În ceea ce priveşte mandatul actual, consilierii locali nu au participat la foarte multe

deplasări externe în perioada monitorizată respectiv iulie – septembrie 2008. Cele mai
multe deplasări în străinătate, respectiv 5, au fost efectuate de către consilierii locali
din Municipiul Satu Mare urmaţi de către cei din Municipiul Târgu Mureş cu 4
deplasări.

I.c.8. Cheltuielile consilierilor cu telefonul mobil de la primărie

Un alt aspect referitor la cheltuirea banilor publici pe care l-am avut în vedere în contextul
analizei de faţă, a vizat acoperirea cheltuielilor cu telefonul mobil al consilierului de către
primărie. Astfel de informaţii nu sunt disponibile pe site-ul instituţiilor publice locale astfel că,
deşi unii consilieri din anumite municipii dispun de un telefon de serviciu, numărul acestora
nu este cunoscut cetăţenilor.

18
Afişarea informaţiilor privind suportarea din bani publici a abonamentului de telefonie mobilă
pentru consilierii locali, precum şi a numărului acestora pe site-ul instituţiei ar înlătura
suspiciunile unor alegători, încurajându-i pe de altă parte să comunice cu aleşii locali şi prin
această modalitate.

EXEMPLE

Monitorizarea cu privire la primele luni de mandat întreprinsă de IPP a evidenţiat faptul

că majoritatea primăriilor nu acoperă cheltuieli cu telefonul mobil pentru consilierii
locali. Trebuie menţionate însă municipiile: Hunedoara, Drobeta Turnu Severin, Turda
sau Focşani. În cadrul fiecărui raport local de monitorizare corespunzător municipiilor
amintite am pus la dispoziţia publicului interesat - în măsura în care primăriile ne-au
furnizat informaţii - numerele de telefon ale consilierilor cărora cheltuielile cu telefonul
mobil sunt acoperite de către primărie, în încercarea de a încuraja instituţiile să
procedeze la fel pe viitor, din proprie iniţiativă.

19
20
 Accesul cetăţenilor la informaţii de interes public din plan local.
studiu de caz - consiliile locale din România

Etapa 2: aşteptările bunei credinţe nu se confirmă de fiecare dată - apărarea

drepturilor faţă de obstrucţionarea accesului la informaţii de interes public

21
Metoda 1: Protestul administrativ pentru obstrucţionarea accesului la informaţii

Aşa cum menţionam mai sus, una dintre cauzele prelungirii procesului de obţinere a
informaţiilor de interes public solicitate o constituie furnizarea unui răspuns incomplet sau
redactat într-o manieră superficială. În astfel de cazuri nu se poate spune că solicitantul a
fost informat despre problema care îl interesa. Din păcate, România încă se confruntă cu
asemenea cazuri explicate prin neglijenţă, indiferenţă sau organizare defectuoasă a datelor
de interes public în interiorul instituţiilor publice.

În astfel de cazuri se transmite conducătorului instituţiei/autorităţii publice o reclamaţie

administrativă împotriva funcţionarului care a redactat răspunsul în cauză. Termenul legal în
care se poate trimite o astfel de reclamaţie este de 30 de zile de la primirea răspunsului
incomplet sau de la constatarea refuzului explicit sau tacit al funcţionarului de a aplica
prevederile legii nr. 544/2001. În cazul în care plângerea administrativă se dovedeşte a fi
întemeiată, în termen de 15 zile de la depunerea acesteia se va transmite răspuns
persoanei lezate ce va conţine informaţiile de interes public solicitate, dar şi menţiuni cu
privire la sancţiunile disciplinare adoptate împotriva celui vinovat. După primirea unui
răspuns nesatisfăcător, există posibilitatea de a face plângere la secţia de contencios
administrativ a tribunalului în termen de 30 de zile de la expirarea termenului legal în care
autoritatea era obligată să ofere informaţiile solicitate.

Este important din această perspectivă să identificaţi cine este funcţionarul şi să atrageţi
atenţia dacă numele celui/celei care a redactat răspunsul este lizibil. Nemaimenţionând
situaţia indezirabilă în care răspunsul autorităţii soseşte nesemnat la solicitant, acestuia din
urmă revenindu-i sarcina de a identifica autorul oficial al răspunsului trimis.

Trebuie să precizăm în final că această practică nu este folosită în mod curent de către IPP,
dat fiind faptul că odată urmărită această procedură sunt limitate posibilităţile unui demers
de acţionare în justiţie a instituţiei pe motiv de neîncadrare în termenul legal (30 de zile de la
expirarea termenului în care autoritatea este obligată să răspundă) . Din păcate, datorită ne-
coroborării corespunzătoare a termenelor în fiecare din cele două variante pe care un
solicitant nemulţumit de răspuns le are (plângere administrativă sau proces în instanţă)
apelarea la una dintre ele o exclude, în practică, pe cea de a doua.

Metoda 2: Accesul la informaţii prin acţiune în justiţie împotriva instituţiei

De îngrijorător de multe ori, societatea civilă este nevoită să apeleze la justiţie pentru a îşi
apăra dreptul de a avea acces la informaţii de interes public. Îngrijorarea vine din faptul că
aplicarea legii nu este totuşi la început, trecând deja 7 ani de la adoptare. Nu este mai puţin
adevărat că şi schimbările din personalul autorităţilor au contribuit la insuficienta
instituţionalizare a bunelor practici în privinţa transparenţei.

Pentru oricine este interesat de anumite informaţii din activitatea primăriilor sau a altor
autorităţi publice centrale sau locale, adoptarea deciziei de a le obţine prin solicitări oficiale,
în baza legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la informaţii de interes public, poate
ridica şi alte obstacole.

22
Argumentele în acest sens sunt diverse la nivelul întregii ţări şi sunt frecvent întâlnite în
practică: autoritatea nu a primit solicitarea, funcţionarul public însărcinat cu aplicarea legii nr.
544/2001 ignoră sau amână redactarea răspunsului corespunzător solicitării primite,
instituţia nu deţine datele respective, răspunsul a fost întocmit într-o manieră
nesatisfăcătoare ş.a.m.d. Pretextele pe care autorităţile locale le pot invoca sunt foarte
diferite însă nu trebuie uitat faptul că acestea au obligaţia legală de a furniza informaţiile
solicitate iar solicitantul, în măsura în care este nemulţumit, are dreptul de a se adresa
justiţiei pentru îşi apărare drepturile.

Din practica ultimilor ani, dar şi din experienţele mai recente, Institutul a constat că cele mai
multe primării s-au deprins să comunice, în primă instanţă în 10 zile, informaţiile solicitate.
Există însă o practică mai recentă de a solicita, aparent nejustificat, un termen maxim de 30
de zile pentru pregătirea răspunsului chiar dacă acesta se referă uneori la comunicarea unor
adrese, numere de telefon sau nume.

EXEMPLE

Dintre autorităţile publice locale care au transmis informaţiile solicitate în termen, în

proiectul de monitorizare realizat cel mai recent de IPP la nivel local, menţionăm
Primăriile Municipiilor: Mangalia, Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Câmpulung, Suceava,
Bistriţa, Roman, Târgu Mureş, Botoşani, Satu Mare. Cu întârziere au transmis
răspunsul: Primăria Municipiului Miercurea Ciuc, Primăria Municipiului Focşani,
Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin şi Primăria Municipiului Zalău.

Alte autorităţi locale precum Primăria Municipiului Miercurea Ciuc, Primăria

Municipiului Alexandria sau Primăria Municipiului Lugoj au solicitat o amânare de 30
de zile pentru întocmirea răspunsului motivând volumul mare de informaţii. Ne
exprimăm însă surprinderea pentru faptul că autorităţilor locale le trebuie neapărat 30
de zile să ne comunice informaţii de bază (nume consilieri, comisii, copii ale
declaraţiilor de avere şi ale celor de interese, etc.). Mai degrabă putem intui că s-a
format un reflex de a cere o prelungire de 30 de zile inclusiv pentru răspunsuri ce se
pot comunica aproape de pe o zi pe alta. În fond, autorităţile au ca primă menire să
deservească nevoia de informaţii a cetăţenilor iar atunci când nu este cazul să o facă,
nu ar avea de ce să tergiverseze comunicarea unui răspuns.

Pe de altă parte, au fost şi primării la care au fost necesare insistenţe telefonice pentru
a primi informaţiile cerute, ca de exemplu cele din Municipiile: Buzău, Vaslui, Focşani
sau Turda. Nu în ultimul rând, în cazul Municipiului Vaslui a fost necesară transmiterea
a nu mai puţin de 3 solicitări, consecutiv, la primele două primind din partea primăriei
diferite pretexte legate de ne-înregistrarea acesteia în cadrul autorităţii, respectiv de
modalitatea eronată de întocmire a acesteia.

Legea nr. 544/2001 la care am făcut în mod sistematic referire pe parcursul materialului
prevede ca solicitantul de informaţii de interes public să suporte plata cheltuielilor de copiere
a documentelor. Nu este stabilit un tarif maximal pe care autorităţile locale îl pot impune
astfel că IPP dar şi alte organizaţii care folosesc acest instrument s-au confruntat deseori cu
abuzuri din acest punct de vedere. Folosirea incorectă a legii a devenit o practică pentru
autorităţile locale şi cu atât mai mult cu cât nu se precizează tariful pe care îl pot încasa,
acestea luându-şi „libertatea” de a impune costuri exorbitante.

23
EXEMPLE

Referitor la modalitatea de transmitere a răspunsului corespunzător solicitării de

informaţii de interes public înaintate în proiect, majoritatea autorităţilor locale au
furnizat informaţiile solicitate pe suport de hârtie, prin poştă. Menţionăm în acest sens
Municipiile Satu Mare, Focşani, Drobeta Turnu Severin, Câmpulung, Lugoj, Botoşani,
Vaslui. Dintre autorităţile care au transmis informaţiile în format electronic amintim
primăriile municipiilor Râmnicu Vâlcea, Hunedoara, Bistriţa, Buzău şi Roman, puţine,
în opinia noastră, Institutul apreciind că folosirea canalelor electronice de comunicare
trebuie să devină mult mai accesibile în administraţia locală.

24
Asumarea naţională a principiului transparenţei în România - priorităţile viitorului
guvern şi legislativ

Răspunderea naţională pentru aplicarea politicilor transparenţei în România revine, în plan

central, Agenţiei de Strategii Guvernamentale (ASG), organism aflat în subordinea
Secretariatului General al Guvernului.

ASG centralizează rapoartele anuale întocmite de instituţii şi autorităţi publice centrale şi

locale şi promovează bunele practici în domeniu. Aplicată în sfera administraţiei publice,
tema este de interes şi pentru Ministerul de resort, cel al Internelor şi Reformei
Administrative (MIRA) şi chiar recent societăţii civile i s-a făcut „surpriza” iniţierii, de către
experţi ai Ministerului a unui proiect de Cod administrativ în care, alături de alte aspecte,
erau incluse prevederi ale legilor pe tema transparenţei în România.

Iniţiativa fostului Ministru al Administraţiei şi Internelor din guvernul 2004 - 2008 nu a fost
primită pozitiv de către reprezentanţii societăţii civile, aceştia pledând pentru existenţa unei
legislaţii separate şi clare în domeniu care să nu se limiteze astfel, în sfera sa de
aplicabilitate, la administraţia publică. În plus, existenţa unei legi separate întăreşte, în opinia
societăţii civile, la nivel mental, importanţa principiului transparenţei în funcţionarea tuturor
entităţilor ce folosesc bani publici.

Problema coordonării politicilor naţionale în domeniu rămâne, şi mai ales a temei privind
transparenţa practicată de instituţiile publice trebuie tratată cu maximă atenţie. De
comportamentul instituţiilor în relaţie cu cetăţenii depind mecanismele democratice care
trebuie să funcţioneze independent de schimbări politice sau alţi factori perturbatori.

Problema insuficientei coordonări instituţionale, care să se sprijine pe evaluări periodice a

implementării legii se vede mai mult ca oricând în acest moment la nivelul temei
transparenţei instituţionale. Din ce în ce mai multe autorităţi locale se prevalează de
principiul autonomiei locale pentru a nu respecta minime standarde naţionale în permiterea
accesului publicului la informaţii de interes public. O primărie acţionată în instanţă de cel
puţin 5 ori pentru blocarea accesului la informaţii de interes public trebuie să fie în atenţia
celor care iniţiează politici locale, cunoscut fiind faptul că prin iniţierea unor politici naţionale
pentru transparenţă, nu se au în vedere exclusiv alocarea de fonduri ci şi urmărirea unor
practici şi adoptarea de măsuri care să diminueze efectele unei aplicări defectuoase a
principiului transparenţei. Problema stopării unor abuzuri în stabilirea taxelor locale de
copiere nu mai poate fi ignorată, nefiind exclusiv menirea societăţii civile - cum se întâmplă
în acest moment - să acţioneze în contencios administrativ o autoritate publică pentru
stabilirea unor taxe prohibitive. O recentă iniţiativă a ASG a fost abandonată pentru moment,
invocându-se, printre altele, pericolul interpretării unui asemenea demers, în sensul
ingerinţei în autonomia locală. Nu în ultimul rând, din ce în ce mai desele practici ale unor
autorităţi locale de a nu răspunde direct solicitărilor de informaţii de interes public, derutând
solicitantul prin trimiterea lui să se informeze dintr-un site incomplet sau în care datele nu
există, trebuie urmărită cu stricteţe şi la nivel naţional pentru că altfel eficienţa legii riscă să
fie pusă în pericol.

Punerea temei transparenţei pe lista priorităţilor actualului Guvern va conduce cu siguranţă

la o mai bună coordonare instituţională în plan central, coordonare pe care noi o vedem

25
extrem de importantă. La fel de important vedem ca statul român să investească în
pregătirea tuturor funcţionarilor, nu numai a celor însărcinaţi prin fişa postului să se ocupe de
aplicarea legii nr. 544/2001, ci a tuturor celor care lucrează în sistemul public şi folosesc
date de interes public. Tot în ideea de mai sus, pledăm pentru coordonarea Institutului
Naţional pentru Administraţie cu ASG şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (aflată în
subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative) dar şi cu Avocatul Poporului, o
instituţie pe care IPP o vede întărită prin specializarea unei părţi a personalului în probleme
de acces la informaţii de interes public, putându-se merge până la înfiinţarea unui
Ombudsaman special pentru respectarea dreptului la informaţie publică.

26
 Concluzii

27
Principale concluzii din practica monitorizării transparenţei în administraţia locală din
România

În materie de transparenţă a instituţiilor publice, eforturile din partea societăţii civile nu sunt
niciodată îndeajuns. Niciunde nu a existat o aplicare a tuturor prevederilor legii fără ca
societatea civilă să nu monitorizeze constant şi să atragă atenţia asupra oricăror
disfuncţionalităţi legislative sau practice.

După 7 ani de activitate în domeniu, Institutul pentru Politici Publice (IPP) face un apel către
structurile societăţii civile din România, adresându-se mai ales celor din plan local, spre a
urmări cu regularitate aplicarea legii, sub toate aspectele şi indiferent de cine se află la
conducerea instituţiei. Presiunea societăţii civile nu se poate exercita eficient dacă este
practicată exclusiv de organizaţii cu sediul în Bucureşti, în timp ce adevăratele probleme de
aplicare a legii sunt în plan local, cu precădere în localităţile unde nu există o presă
independentă şi incisivă.

Nu este mai puţin adevărat că cele mai multe probleme constatate în practică în legătură cu
aplicarea legii privind accesul la informaţiile de interes public ţin de subiecte extrem de
sensibile, în legătură cu care autorităţile conduse de oameni politici au tendinţa de a acoperi
sursele de informaţii. Sunt cazuri cunoscute în ţară când, în urma unor rapoarte de
monitorizare date publicităţii, unii politicieni au exercitat presiuni rar de imaginat în ziua de
astăzi când România este membră a Uniunii Europene, la nivelul unor organizaţii
neguvernamentale din România sau la nivelul unor jurnalişti.

Toată activitatea din aceşti ani dar mai ales cele mai recente monitorizări în domeniu, ne
determină să tragem câteva concluzii punctând în primul rând faptul că interpretarea
legislaţiei de către unii reprezentanţi ai administraţiei publice locale, nu este conformă cu
practicile internaţionale. Invocându-se autonomia locală, autorităţile locale acţionează ca şi
când ar fi „stat în stat”, tratând necuviincios solicitanţii de informaţii de interes public. Pentru
structurarea corespunzătoare a concluziilor şi referindu-ne în continuare la importanţa
sporirii atenţiei acordate informaţiilor publice despre activitatea consiliilor locale, ne vom
grupa constatările indicând următoarele.

Principalele problemele legislative:

1. Consilierii sunt obligaţi să publice un raport anual de activitate dar nu există sancţiuni
pentru ne-depunerea acestuia şi nici un termen limită de depunere, în anul ulterior celui
în care s-a desfăşurat activitatea. Sancţiunile pot consta în reducerea indemnizaţiei
(eventual pe un anumit interval) în cazul ne-depunerii rapoartelor anuale de activitate
până la o anumită dată care ar trebui, de asemenea, expres prevăzută în lege.
2. Prevederea obligativităţii pentru fiecare consilier de a depune, la un anumit interval de
timp, un raport al deplasării în străinătate din însărcinarea autorităţii publice locale, al
cărui format să fie specificat în Regulament pentru se putea da garanţii că el conţine
informaţii utile pentru cei care aşteaptă de la consilier să îşi desfăşoare întreg mandatul
în folosul comunităţii.
3. Acelaşi act normativ, legea nr. 215/2001 conţine necorelări cu privire la publicarea
voturilor nominale ale consilierilor asupra proiectelor de hotărâri.

28
4. Impunerea unor plafoane maxime pentru copierea documentelor de interes public la
nivelul administraţiei publice locale din ţară, indiferent de localizare sau palier
administrativ.

Nu putem încheia această secţiune fără a atrage atenţia asupra impropriei interpretări a
cadrului legal, în sensul aplicării corecte şi concomitente a legislaţiei transparenţei dar şi a
celei privind protecţia datelor cu caracter personal sau a celei privind informaţiile clasificate.
Unele instituţii au tendinţa să interpreteze o solicitare de informaţii de interes public lăsând
să prevaleze legislaţia privind datele personale sau cele clasificate, şi acolo unde nu este
cazul, făcând exces de acoperire a unor informaţii în loc să practice o transparenţă totală cu
privire la tot ceea ce poate interesa cetăţeanul.

Principalele problemele de interpretare şi de practică:

1. În bugetele instituţiilor publice trebuie prevăzute sume destinate creării şi actualizării

site-urilor, în cadrul acestora urmând să existe, cât mai detaliat şi într-o secţiune aparte,
informaţii despre consilieri, cum ar fi prezenţa consilierilor la lucrările consiliului, numărul
de iniţiative de proiecte de hotărâre ale fiecăruia, voturile individuale exprimate cu
prilejul fiecărui proiect supus dezbaterii. Cum internetul a devenit un facil mijloc de
comunicare şi de aceea o atenţie din ce în ce mai mare trebuie acordată acestui aspect,
sugerăm chiar prevederea unor sancţiuni în Regulamentele de Organizare a şedinţelor
de consiliu pentru nepublicarea şi neactualizarea informaţiilor de interes public. Aşadar,
responsabilităţi prevăzute expres în fişa postului trebuie repartizate persoanei care se
va ocupa de actualizarea informaţiilor în general şi de includerea periodică a
informaţiilor despre consilieri. Cetăţenii trebuie să poată beneficia de date la zi prin
intermediul site-ului.
2. Dotarea sălilor în care se desfăşoară şedinţele de consiliu cu aparatură utilă pentru
înregistrarea voturilor nominale ale consilierilor precum şi pentru înregistrarea şi
difuzarea video a şedinţelor.
3. Afişarea la sediul primăriei sau în pagina de Internet a unei copii a procesului verbal
rezultat în urma şedinţei de consiliu este obligatorie potrivit legii nr. 286/2006 pentru
modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/200, însă practica
dovedeşte contrariul, anumite sancţiuni în lege putând corecta pe viitor practici
indezirabile.
4. Promovarea practicii înregistrării şedinţelor de consiliu la televiziuni locale.
5. Afişarea din oficiu, a tuturor informaţiilor despre cheltuielile publice în sprijinul activităţii
consilierilor (diurnă de şedinţă, costuri cu telefonia mobilă, costuri deplasări în
străinătate, eventuale locuinţe de serviciu puse la dispoziţia acestora etc).

Nu în ultimul rând, recomandăm sporirea atenţiei Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI)

pentru verificarea depunerii declaraţiilor de avere şi de interese, dat fiind că am constatat şi
în prezent neîndeplinirea obligaţiilor legale. Această recomandare ar fi mai uşor de pus în
practică în cazul modificării legislaţiei în direcţia includerii de sancţiuni clare pentru consilierii
ce nu depun declaraţii de avere în termenul legal sau care le depun cu greşeli sau omisiuni,
după cum ar trebui revizuit cadrul legal şi cu privire la sancţionarea funcţionarilor care nu se
îngrijesc, conform legii, de afişarea lor.

29
Pentru aceia care consideră că astfel de demersuri de monitorizare a modului în care
instituţiile publice oferă acces la date din sfera lor de activitate sunt depăşite şi repetitive, am
spune că România este un bun exemplu că transparenţa este în sine un proces de durată
din care societatea civilă nu poate fi exclusă. Nici integrarea în Uniunea Europeană şi în alte
structuri, nici angajamentele politice însel, nu pot acoperi golul de educaţie şi mentalitate pe
care caută să îl trateze activităţile de monitorizare sau cele de informare la nivelul maselor în
care sunt angajate ONG-urile. Credibilitatea lor este adesea dependentă de sursele de
informaţii iar misiunea lor este strâns legată de promovarea unor mecanisme democratice.
Pledăm pentru ca societatea civilă să ducă mai departe acest demers, nelăsându-se
înşelată de aparenta transparenţă din instituţiile din România.

30
 Anexe

31
 Anexe 1. EXEMPLU: Înregistrarea nominală a voturilor consilierilor pe proiecte de hotărâre, în cadrul la şedinţelor de consiliu
(iunie - septembrie 2008)

Procedura votului Se înregistrează Se menţionează

nominal nominal doar numărul voturilor
Municipiul /judeţul (consemnarea voturile „pentru”, Observaţii
nominală a voturilor „împotrivă” şi „împotrivă” sau
consilierilor) „abţinerile” „abţineri”
Alexandria, judeţul Teleorman X
Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud X
Botoşani, judeţul Botoşani X Uneori se precizează numai numărul voturilor
Buzău, judeţul Buzău X
Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Câmpulung, judeţul Argeş
verbale ale şedinţelor de consiliu
Drobeta Turnu-Severin, judeţul Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Mehedinţi verbale ale şedinţelor de consiliu
Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Focşani, judeţul Vrancea
verbale ale şedinţelor de consiliu
Hunedoara, judeţul Hunedoara X Uneori se precizează numai numărul voturilor
Lugoj, judeţul Timiş X
Mangalia, judeţul Constanţa X Uneori se precizează numai numărul voturilor
Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Miercurea Ciuc, judeţul Harghita
verbale ale şedinţelor de consiliu
Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea X Uneori se precizează numai numărul voturilor
Reşiţa, judeţul Caraş Severin X
Roman, judeţul Neamţ X
Satu Mare, judeţul Satu Mare X
Zalău, judeţul Sălaj X
Suceava, judeţul Suceava X
Târgu Mureş, judeţul Mureş X

32
 Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Turda, judeţul Cluj
verbale ale şedinţelor de consiliu
Nu sunt afişate pe site-ul instituţiei procesele
Vaslui, judeţul Vaslui
verbale ale şedinţelor de consiliu

33
 EXEMPLU: Situaţia proiectelor de hotărâre iniţiate de către consilierii locali, în perioada monitorizată

Municipiul/judeţul Numărul de proiecte de hotărâre Numărul de hotărâri adoptate Observaţii

iniţiate de către consilierii locali de CL
Alexandria, judeţul Teleorman 15 44
Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud 2 73 Doar unul a fost adoptat
Cele 2 proiecte vizează
Botoşani, judeţul Botoşani 2 145 alegerea preşedintelui de
şedinţă
Buzău, judeţul Buzău 0 96
Câmpulung, judeţul Argeş 2 50 Doar unul a fost adoptat
Drobeta Turnu-Severin, judeţul
1 62
Mehedinţi
Aferente perioadei iunie-
Focşani, judeţul Vrancea 6 109
septembrie 2008
Hunedoara, judeţul Hunedoara 0 91
Lugoj, judeţul Timiş 6 84
Mangalia, judeţul Constanţa 0 97
Miercurea Ciuc, judeţul Harghita 0 44
Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea 0 109
Nu ne-au fost comunicate
Reşiţa, judeţul Caraş Severin
informaţii
Roman, judeţul Neamţ 0 71
Satu Mare, judeţul Satu Mare 1 69
Zalău, judeţul Sălaj 14 99
Suceava, judeţul Suceava 1 114
Târgu Mureş, judeţul Mureş 0 137
Majoritatea proiectelor au
Turda, judeţul Cluj 84 107 fost iniţiate de grupuri de
consilieri
Nu ne-au fost comunicate
Vaslui, judeţul Vaslui 2
informaţii

34
 ANEXA 2. EXEMPLU: MODEL SOLICITARE INFORMAŢII DE INTERES PUBLIC
FOLOSITĂ RECENT DE IPP

Către: Primăria Municipiului ________

Adresa: ___________

Nr. ____/10.10.2008

Solicitare de informaţii în baza Legii nr. 544/2001

Prin prezenta formulez o cerere de informaţii publice în temeiul Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public. Doresc să-mi fie furnizate defalcat, pentru
fiecare consilier local în parte şi pentru fiecare lună din intervalul iulie 2008 – septembrie
2008, următoarele informaţii:

1. Numele fiecărui consilier local cu precizarea perioadei în care fiecare dintre aceştia a ocupat
această funcţie (vă rugăm să oferiţi aceste informaţii atât pentru consilierii care au fost aleşi
la 1 iunie 2008 şi se află în continuare în funcţie, cât şi pentru cei care au ocupat ulterior
funcţia în locul altei persoane dar şi pentru cei care au fost aleşi la 1 iunie 2008 şi ulterior au
pierdut calitatea de consilier local, din diferite motive pe care vă rugăm de asemenea să le
precizaţi la fiecare caz în parte).

2. Toate comisiile din care a făcut/face parte fiecare consilier, menţionând funcţia în cadrul
acestora/acesteia, respectiv perioada de timp, pentru fiecare consilier în parte.

3. Apartenenţa politică a fiecărui consilier local, pentru toate situaţiile menţionate la punctul 1.

4. Numărul total de şedinţe de consiliu local, pentru fiecare lună din intervalul mai sus
menţionat.

5. Numărul total de şedinţe ale consiliului local la care a participat fiecare consilier din
categoriile mai sus menţionate şi din perioada precizată anterior.

6. Numărul total de hotărâri adoptate de către consiliul local, în intervalul mai sus menţionat.
Vă rugăm să ne comunicaţi informaţii pentru fiecare lună din acest interval.

7. Număr iniţiative de proiecte de hotărâre depuse de fiecare consilier din categoriile de la

punctul 1 şi din intervalul mai sus menţionat. Pentru fiecare asemenea proiect de hotărâre
referitor la activitatea fiecărui consilier, vă rugăm să precizaţi dacă, în urma dezbaterilor din
consiliul local, a fost adoptat, respins sau este încă în lucru.

8. Copia celei mai recente declaraţii de interese depusă de fiecare consilier, potrivit legii.

9. Copia celei mai recente declaraţii de avere depusă de fiecare consilier, potrivit legii.

10. Copia CV-ului şi fotografia fiecărui consilier local în format electronic (dacă nu există în
format electronic atunci să ne fie furnizat pe suport de hârtie).

11. Numărul de deplasări externe efectuate de fiecare consilier din categoriile menţionate la
punctul 1 şi din intervalul precizat anterior, menţionând – pentru fiecare caz - perioada de
efectuare a deplasării, destinaţia şi scopul deplasării.
12. Precizaţi dacă instituţia dvs. acoperă cheltuielile de telefon mobil (abonamentul) pentru
consilierii locali, menţionând numele fiecărui consilier ce a beneficiat sau beneficiază de
telefon mobil cu abonament plătit de către primăria dvs. În cazul în care există asemenea
situaţii vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie numărul de telefon al fiecărui consilier pentru care
primăria plăteşte costuri pentru convorbiri.

Vă rog, în măsura posibilităţilor, ca informaţiile solicitate să-mi fie furnizate în format

electronic la adresa de e-mail:________, sau pe suport de hârtie la adresa
______________.

Vă mulţumesc pentru solicitudine.

Cu stimă,
www.ipp.ro