Comunicarea verbala

Cea mai naiva asertiune asupra comunicarii umane sustine ca este reprezentata de comunicarea verbala. Cu toate acestea, este general admis ca limbajul verbal este cel mai important vehicul pentru a obtine informatii despre lumea materiala si spirituala. Pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice s-a trecut de la limba vorbita la cea scrisa, ceea ce a avut un imens efect pentru dezvoltarea stiintei si culturii, favorizand transmiterea si raspandirea cunostintelor (informatiilor). Acest sistem de comunicare este esential pentru relatia interpersonala umana si este specific omului. Limbajul verbal permite individului sa-si exprime observatiile, dorintele si aspiratiile si mai ales sa se faca inteles de catre semeni. Limbajul verbal tezaurizeaza experienta milenara a societatilor si culturilor, fiind totodata implicat in psihogeneza si sanogeneza. Cunoscand cauzele medicale sau comportamentale ale dificultatiilor de insusire a limbajului, exista azi posibilitatea de a proteja eficient copiii care sufera de acest handicap. Se cunosc numeroase date teoretice referitoare la conditiile care trebuie indeplinite pentru a dovedi capacitatea de intelegere si apoi de folosire a limbii vorbite. Mai importanta decat capacitatea de a auzi si apoi de a reproduce sunete coordonate caracteristice limbajului verbal este dorinta de comunicare pe care vorbirea o exprima. Definind limbajul ca orice sistem de simboluri folosit pentru stocarea sau schimbul de informatii, se intelege ca limbajul verbal este numai unul dintre sistemele simbolice utilizat de om pentru comunicare, specific speciei. El foloseste cuvintele drept simboluri de comunicare. Prin vorbire, se intelege orice sunet emis de om cu intentia de comunicare, de la formele vocale prelingvistice (vocalize) pana la cuvinte si fraze care definesc sistemul complex de comunicare verbala a adultului. Dintre diferitele mijloace de comunicare interumana evocate anterior, cel mai proeminent este limbajul verbal. Dezvoltarea si utilizarea complexa a limbajului verbal este una dintre cele mai specifice calitati ale omului. Cea mai sugestiva demonstratie de dezvoltare cognitiva pe care ne-o face copilul este invatarea de a folosi limbajul verbal. Aceasta achizitie apare devreme (la sfarsitului primului an de viata). Este stiut ca limba vorbita se invata in familie si rolul mamei este esential (limba materna). Limbajul verbal reprezinta mult mai mult decat un mijloc de comunicare. El reprezinta elementul de baza in ordonarea experientei. Folosind adecvat limbajul verbal copilul poate sa transmita necesitatile lui biologice, sa atraga atentia, sa controleze comportamentul lui si al celorlalti. Limbajul verbal ii permite sa-si reprezinte lumea in mod simbolic si sa opereze intelectual la nivel abstract, superior nivelului direct al experientei imediate. Referitor la modalitatea de insusire a limbajului verbal de catre copil exista cel putin doua teorii. Teoria invatarii limbajului a fost lansata de B.F. Skinner in anul 1957 si ea sustine ca un copil invata sa vorbeasca asa cum invata toate comportamentele de baza acceptate social, imitand adultul. El isi insuseste, prin imitare, tipul de vorbire al

Daca am accepta teoria invatarii vorbirii prin imitare. Cea mai convingatoare demonstratie este ca la un anumit moment al dezvoltarii ontogenetice a limbajului verbal la copil acesta utilizeaza propozitiuni scurte. In acceptia acestei teorii. formate din doua cuvinte. cu foarte mici variatii. N. In anul 1969. ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele. In anii 1968-1972. Conform . Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sa dispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie. care traieste in medii foarte polimorfe. Chomsky sustine ca. N. primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca. inseamna ca orice copil cu dezvoltare intelectuala normala. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele. Intr-o familie in care ambii parinti sunt hipoacuzici. Este insa demonstrat ca si copilul. copilul deprinde corect limba materna. copilul nu invata sa vorbeasca imitand adultul. Psiholingvistica a dovedit. copilul achizitioneaza limba vorbita in acelasi mod ca un copil dintr-o familie obisnuita (in acest caz se poate discuta rolul posibil jucat de interactiunea cu alti adulti normali). Daca vorbeste cu greseli. Pe intreg globul pamantesc si in toate mediile copiii invata sa vorbeasca la aceeasi varsta si. ca rezultat al selectarii si intaririi formelor gramaticale corecte. Daca aceasta teorie ar fi adevarata. Sintaxa propozitiei are un rol esential in determinarea intelesului ei. de fapt. care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om. studiind modalitatea prin care un copil mic reuseste sa compuna un numar practic infinit de propozitiuni originale.adultului (al mamei) cu care se afla in interactiune. cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. care a beneficiat de interactiuni sociale eficiente. Desi apropiate biologic de om. E. mama il corecteaza si. achizitia vorbirii la copil ar trebui sa se faca la varste foarte diferite si cu aspecte calitative variate. care raspunde cel mai bine legitimelor intrebari ale celor care studiaza achizitia ontogenetica a vorbirii. ca si adultul. Pornind de la un adevar verificat ca fiinta umana dispune de calitatea innascuta de a putea vorbi. folosesc aceleasi reguli (sisteme) pentru achizitionarea limbii vorbite. pe care nu le-a auzit de la adult. ar trebui sa admitem ca un copil nu spune decat ceea ce a mai auzit de la un adult. Chomsky a emis teoria psiholingvistica (mentalista) a invatarii limbajului verbal (general acceptata). Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie o calitate universala a speciei. prin studii convingatoare. lucru aparent curios. Psiholingvistica si-a concentrat atentia asupra sistemului productiv al vorbirii. Se poate conchide ca dobandirea precoce a limbajului verbal are un anumit tipar de achizitie care este reluat. ci deprinde de la acesta doar un sistem de reguli. este capabil sa compuna o mare varietate de propozitii. ci constituie creatia lui originala (“nu poate fi acuzat de imitare”). abilitatea de a vorbi. M. care se bucura de o absoluta originalitate. ca dezvoltarea limbajului verbal la copil. ca si a modului extrem de variabil in care se poate estima ca se face corectarea greselilor de vorbire. de catre fiecare copil care invata sa vorbeasca. pe care apoi le poate aplica universal. este relativ standardizata si urmeaza aceleasi secvente. copilul isi insuseste niste reguli gramaticale. ar insemna ca datorita marii variabilitati a mediului familial si social in care evolueaza copiii. incepe sa vorbeasca.

paralimbajul si comunicarea extraverbala. vocale. competenta sintaxei se dezvolta indiferent de variabilele individuale. cand acesta i se adreseaza. vocalizele emise ritmic de sugar vor fi interpretate ca precursoare ale intonatiei.teoriei lui Chomsky. ritmul (inclusiv pauzele) si viteza vorbirii. ceea ce creste mult expresivitatea mesajului verbal comunicat. Acestea sunt greu de interpretat fonetic. La un moment dat. Copilul foloseste mult prozodia si dupa tipul de intonatie folosit. prozodia joaca un rol insemnat. dar sensul comunicarii se amplifica mult daca ele sunt interceptate prozodic. Prozodia reprezinta dimensiunea auditiv-vocala a comunicarii verbale. Sensul semantic reprezinta aspectul profund al acestui sistem de comunicare. Cel mai complex component dintre toate sistemele prozodiei este intonatia. capacitatea innascuta de a vorbi propriei fiintei umane? Limba vorbita nu este transmisa niciodata impersonal catre interlocutor. il arata cu degetul si apoi ii pronunta denumirea). Gestul (comunicarea extraverbala) completeaza pronuntia uneori incorecta a cuvantului (copilul priveste cu interes catre un obiect. copilul este capabil sa faca transcriptia unor tipare. Unele deductii sunt corecte. Prozodia analizeaza variabilitatea lingvistica a vocii inalte sau joase (intonatia). Incepand cu varsta de 2-3 luni. Este perioada in care copilul utilizeaza activ prozodia. gestul are semnificatie de comunicare mai mare chiar decat folosirea cuvantului. silabe. ceea ce semnifica folosirea lingvistica a inaltimii sunetelor pentru a favoriza intelegerea mesajului. sunete. . Variatia de ton a vocii permite ca ea sa devina patetica. in fond. Rezulta reproducerea corecta sau numai partial corecta a lor. In aceasta perioada de trecere. Copilul invata sa sesizeze si sa interpreteze intai prozodia si abia mai tarziu sensul cuvintelor. prin folosirea unor reguli generale. cand din cauza saraciei limbajului verbal si pentru ca inca nu stie sa foloseasca sintaxa. consoane). Oricum. Teoria psiholingvistica nu a putut insa sa raspunda la o intrebare cheie: ce reprezinta. Conditiile interactiunii sociale determina logica propozitiei in stadiile initiale ale achizitiei limbajului. cele cateva cuvinte din vocabularul lui sarac se imbogatesc brusc cu semnificatii. o manipuleaza pentru a completa mesajul. sarcastica sau manioasa. Sintaxa frazei este considerata insa un aspect superficial al limbajului verbal. ci pentru ca mesajul sa fie mai explicit intervin totdeauna prozodia. Contrastul intre tonul ridicat sau coborat al vocii este interpretat chiar de sugarul de 4 luni. In perioada protolingvistica copilul nu poate pronunta decat unul-doua cuvinte. este esentiala pentru fonologia copilului. Aceasta trecere de la model la productie. aceste prime reguli se mai schimba in timpul dezvoltarii. dupa ce a fost exclusa orice interventie a comunicarii extraverbale si a fonologiei segmentare (analiza fondului de cuvinte. Prozodia este folosita in special in perioada presintactica a vorbirii (9-18 luni). altele nu. sugarul sesizeaza elementele prozodice ale vorbirii adultului. cum sunt inteligenta sau motivatia (intentia de comunicare a copilului). utilizeaza propozitiuni scurte alcatuite din unudoua cuvinte cu care se incumeta sa comunice cu adultul si chiar se face inteles de acesta. secventele auditive le traduce intr-o secventa de articulare a sunetelor cuvintele. In stadiile precoce ale comunicarii. Dupa varsta de 6 luni. ezitarile (fluenta).

propozitii. Fiecare vorbitor distinge clar fonemele. Primele sunete pe care le pronunta copilul sunt vocalele. pe care vorbitorul le recunoaste ca atare. Cuvintele sunt investite prin ele insele cu un inteles simbolic care insa poate fi nuantat sau amplificat prin incarcatura emotionala a modului in care sunt redate. Exista propozitiuni corecte gramatical. Limbajul verbal are o structura lingvistica de baza alcatuita dintr-un sistem ierarhic bazat pe sunete simple. Exista in dezvoltarea ontogenetica a limbajului verbal o perioada de tranzitie care dureaza numai cateva luni. apoi silabe. dar neinterpretabile semantic. de contextul in care are loc comunicarea. Schimbarea ordinei cuvintelor schimba uneori complet intelesul frazei. distingandu-le de alte sunete cu alte semnificatii. Ele deriva din cuvintele folosite de adult. prin conventie. care nu exista in limbajul verbal al adultului si care au fost denumite de catre specialisti cu un termen lingvistic.Proxemica analizeaza distanta spatiala intre cele doua persoane care se afla intr-o secventa de comunicare verbala. Sunetele tuturor limbilor sunt mixate in inceputurile lingvistice ale fiintei umane! Copilul va selecta dintre acestea acele foneme care sunt potrivite cu limba pe care o va invata (adultul ii intareste fonemele de care va avea nevoie!). Lipsa contactului vizual intr-un dialog lipseste persoana care vorbeste de controlul pozitiv al feedback-ului. ca nivelul imediat superior al limbii vorbite este nivelul gramatical. Contactul cu auditoriul devine impersonal si se pierde din forta de convingere si penetratie a mesajului verbal. La nivel fonologic limba vorbita este alcatuita din sunetele de baza. functii specifice. caruia i se recunosc morfologia si sintaxa. identificandule. denumesc actiuni particulare. in genere). numita preverbala sau prelingvistica. Cea care comanda ordinea cuvintelor in propozitie este sintaxa. indiferent daca sensul ei este pozitiv sau negativ. reunite in cuvinte si fraze. reprezentate prin foneme. Fonemele se succed variat si alcatuiesc succesiv silabe. Achizitia ontogenetica a limbajului verbal este precedata de o perioada de dezvoltare. Nu se poate face abstractie de valoarea privirii reciproce a celor doi parteneri de comunicare. avertizeaza si serveste pentru intarirea contactului verbal. Fiecare stadiu nou incorporeaza (presupune) pe cel anterior si se construieste pe acesta. Ierarhia aparitiei sunetelor si apoi a vorbirii este universala. dar nu sunt identice cu cuvintele folosite de adult. dar ramane dependenta de capacitatea productiva a copilului si de nivelul lui de dezvoltare. Este acelasi lucru care se petrece cu un profesor care tine o lectie magistrala in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu studenti. Este un element de comportament presupus ca in timpul unei comunicari verbale cei doi se privesc “ochi in ochi”. urmate de consoane. deoarece contin foneme pe care copilul nu le poate inca pronunta. Se accepta. Nivelul semantic este ultimul cu semnificatie pentru analiza limbajului verbaI. protocuvinte. Stadiile dezvoltarii vocale au caracter ierarhic (ca toate stadiile dezvoltarii in spirala. Privirea atrage. fraze. In etapele initiale exista diferenta intre pronuntia copilului in comparatie cu cea a adultului si aceasta a devenit evidenta atunci cand s-a incercat transcrierea fonetica. Din punct de vedere morfologic fiecare cuvant are o semnificatie. de conexiunile pe care le face vorbitorul sau cel care recepteaza mesajul verbal si care tin de dezvoltarea lui cognitiva. in timpul careia copilul spune cateva cuvinte inventate de e1. au sensuri pragmatice bine definite. . cuvinte.

jocuri cu jucarii. il infasa. Cele mai consistente interactiuni mama-copil se remarca la primul copil al mamei si probabil acesta este substratul ca primul nascut se dezvolta. mai repede si are performante cognitive superioare celorlalti frati din fratrie. dirijat de adult. Contactul cu un mediu social in care se vorbeste este o conditie absolut obligatorie pentru ca un copil sa invete sa vorbeasca. intr-un anumit context. alcatuite din dialog. apare mimica faciala conversationala si de ascultare. functia emisferei stangi poate suferi o inhibitie. El trebuie sa deprinda valoarea simbolica si semantica a cuvintelor. de asemenea. de obicei. copilul trebuie sa recunoasca un cuvant intrun anumit timp. Procesul dezvoltarii cognitive nu poate fi separat de procesul dezvoltarii emotionale si exista de asemenea un paralelism intre gradul de inteligenta si calitatea utilizarii limbajului. La nastere. spre deosebire de emisfera dreapta care coordoneaza cunoasterea generala. ii da de mancare). copilul se afla in interactiune de comunicare cu mama. ambele emisfere cerebrale sunt echipotentiale si pot sa favorizeze achizitia limbajului verbal in egala masura. Pentru a putea invata sa vorbesti se mai cere. proprie limbajului verbal. Se stie ca mama adreseaza cuvinte copilului in trei imprejurari diferite si anume. in toate perioadele in care copilul ramane singur fara sa i se acorde o atentie speciala si dispune doar de perioade de atentie divizata (supervizare din partea adultului) si in cadrul unor interactiuni speciale. Sub actiunea emotiilor care sunt generate in emisfera dreapta. inca de la nastere. analitica. De fapt. secventiala. ca sistemul nervos sa fie intact. S-a demonstrat ca exista o relatie semnificativa intre vocabularul copilului la varsta de 2 ani si jumatate si numarul de cuvinte care i-au fost adresate in cursul unor interactiuni speciale cu copilul. Aspectul social este argumentat prin aceea ca limba se invata in cadrul comunicarii sociale si are rolul de a intretine sau completa o comunicare sociala. Comunicarea verbala fiind o comunicare tipic simbolica presupune o oferta pentru comunicare. cunoasterea lineara. citate de Feldman) emisfera stanga este sediul intregii comunicari simbolice. Acesta are o valoare intermediara intre precursorii vorbirii semnalati anterior si aparitia vorbirii. cand il ingrijeste (ii face baie. semnalate intre 9-15 luni. mai subtil si mai sofisticat. Strategia mamei este insa determinata mult de raspunsul copilului. Functia emisferei stangi influenteaza. Parintii au un rol major in aceasta achizitie. alcatuiesc protolimbajul. Primul cuvant apare de obicei inainte ca sugarul sa fi inceput sa mearga singur (9-10 luni) si el semnifica numai pentru laici inceputul comunicarii cu adultul. jocuri cu participarea adultului. In timpul comunicarii verbale. sintetica. Limbajul verbal recunoaste un aspect social si unul cognitiv. Conform cercetarilor lui Buch si Duffy (1980. sa invete sa-l pronunte spontan (nu prin imitarea adultului) si sa-1 utilizeze atunci cand social si pragmatic este oportun. dupa cum exista o stransa corelatie intre miscarile . Pentru a deveni apt sa vorbeasca. Primele cuvinte. desi s-au citat cazuri sigure de arhinencefalie care au dobandit un limbaj verbal normal. Cu timpul se constituie un proces de specializare a emisferelor cerebrale si emisfera stanga ia comanda pentru limbaj.Tot in aceasta perioada este observat si fenomenul lingvistic de supraextensie (utilizarea unui singur cuvant pentru a denumi mai multe obiecte sau actiuni cu sens asemanator). de asemenea.

daca la varsta de 3 ani nu asculta o poveste. Aspectul expresiv (producerea limbajului) presupune investigarea modului de producere a sunetelor. abilitatea de conceptie verbala. Atat aspectul receptiv. Intre aceste doua etape se interpune mecanismul cerebral. scapa interventiei constiente. daca copilul pare ca aude si nu asculta cu atentie. jos. daca nu intelege interdictia. case de copii. afara) sau nu utilizeaza propozitiuni scurte formate din unul-doua cuvinte. el va fi grav handicapat si in inferioritate intelectuala fata de semenii lui de aceeasi varsta. Se stie ca un copil institutionalizat vorbeste mai tarziu. In concluzie. crese). Ele nu exprima totdeauna o stare motivational-emotionala si nu constituie un comportament spontan (vezi comunicarea extraverbala). Acestea nu opereaza automatic si. recunoasterea sunetelor. abilitatea de a discrimina fonemele.corpului si comportamentul verbal. nu intelege sensul unor adverbe (sus. al constructiei sintactice. Se poate accepta ca in patru categorii de situatii are loc intarzierea aparitiei limbajului verbal si acestea sunt: surditatea. mai dificil si mai putin expresiv din cauza acestei substimulari sociale. cat si cel expresiv al limbajului verbal poate fi cuantificat si obiectivat si acesta este scopul testelor care isi propun sa masoare dezvoltarea limbajului la copil (vezi figura 2). In momentul in care se face testarea abilitatilor verbale la copilul prescolar nu se va pierde din vedere ca unii copii se inhiba iremediabil in preajma unui adult strain. articularea corecta a cuvintelor. dar nu totdeauna constienta. emotiile avand un efect negativ asupra producerii limbajului si mai putin asupra receptarii lui. Unele simboluri verbale invatate opereaza in afara atentiei emitatorului sau receptorului. capacitatea de a formula un raspuns verbal. tulburarile emotionale si lipsa de stimulare prin interactiuni sociale eficiente. selectia. Utilizarea comunicarii simbolice este totdeauna voluntara. dorinta de a asculta. retardul mental. abilitatea de asamblare a cuvintelor (expresivitatea verbala). Aspectul receptiei presupune auzirea. Insusirea limbajului verbal recunoaste doua versante si anume cel al receptiei si cel al producerii lui. O tulburare a comunicarii verbale este probabila daca o semnaleaza parintii sau educatorii (leagane. de a organiza un limbaj expresiv si a articula cuvintele. de obicei. atractiv colorate care sa-i trezeasca interesul. folosirea comunicarii extraverbale pentru a completa sensul comunicarii si dorinta de comunicare. a inflexiunilor vocii (interpretarea prozodiei). Testarea copilului este exclusa daca nu am reusit sa intram intr-o interactiune de comunicare favorizata de prezenta unor jucarii noi. Alteori nu exista decat deficiente ale interesului pentru comunicarea interumana (autismul este considerat falimentul comunicarii). ascultarea. O interactiune de joc este un bun prilej de a stabili nivelul de dezvoltare verbala a copilului. inauntru. daca la varsta de 18 luni nu rosteste unu-doua cuvinte. Se declara ca un copil nu vorbeste daca nu rosteste nici un cuvant la varsta de 3 ani si jumatate. daca la varsta de 1 an nu-si cunoaste numele. Raspunsul depinde de dezvoltarea cognitiva. intelegerea sensului semantic al cuvintelor. calitatea lor. de a face corelatie intre obiect si cuvant. context si starea emotionala a subiectului. . evaluarea limbajului se face in mod complex demonstrand capacitatea de a auzi. Daca din diferite motive un copil nu-si poate insusi limbajul verbal.

constient sau inconstient. insa nu intotdeauna sunt intentionate. isi descopera gatul. critica. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii.Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. in opozitie cu un individ apatic. Chelcea. gesturile si toate miscarile corpului. lipsit de tonus si neingrijit. aratand astfel ca nu se teme. 2005. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea.Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie.Un individ cu o mimica zambitoare.11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului. usage and coding(1969. Pozitia capului este foarte sugestiva. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. ca are semtimentul propriei valori.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. apud S. functiile si coordonarea acestora.Chelcea. In mediul urban. origins. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. deconectare de ce ii inconjoara. Compotamentul nonverbal are la baza mimica.Comunicarea nonverbala – mimica fetei Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane). In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S.ele pot fi intentionate sau neintentionate. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. inclinat la stanga sau la dreapta.Cel care inalta capul . tonic. . de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. indoiala.Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane.Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare.Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta. 2003. dinamic induce o stare de bine. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. zona vulnerabila. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism.Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat.Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala.

Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti.Fenomenula fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. ridicare sprancenelor. Miscarile sunt multiple si complexe. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. . ele exprima disperare. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. care pot fi verticale. ascuserea unor informatii. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. frustare. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. indiferenta. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. mirarii.Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. incretirea nasului. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea .Intradevar. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza.Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic. orizontale sau incretite. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. intelegerii bruste a unui lucru. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. manie. sperieturii.Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. toleranta. se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. aprobare. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute.Pozitia capului tradeaza interesul. furie. Darwin R. ca se pare ca exista o mimica universala. se realizeaza combinatii de miscari. dar care nu sunt intelese. dezgustul fata de interlocutor.in valori normale sau depasite. ezitare. dificultati in prelucrarea informatiilor. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale.sau emotie. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor dwe descifrat. mimica este expresie a fricii. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. exprima panica in gandire. Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri .

Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. neputinta naivitae. frica de amenintare iminenta. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. incapacitatea de a intelege un anumit lucru. desigur. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. iar a celei stangi.Mimica acestora denota indiferenta.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. . curiozitate si dispretul. agresivitate. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere. groaza. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale. tensiune nervoasa. Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent. vii. in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare .Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. miscarea pleoapelor. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma.I cazul dreptacilor . catifelata. surpriza. Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. extrema. asteptare tensionata. Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti. resemnare.Ochii stralucitori.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. egoism sau individualism. o dipozitie de neincredere si scepticism. indiscretie.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. speranta .Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. pana la pleoape inchise. aceasta privire exprima mirare. culoarea si . ci si o prabusire spirituala. tristete. nestiinta sau mirare si bucurie.paralizie a afectelor. atotcuprinzatoare. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. stralucirea.Privirea poate fi blanda. furie. pupile si privirea. Ochii intredeschisi exprima oboseala.Sprancenele arata tipul afectiv al omului. amenintare. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. scarbei sau plansului. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. curiozitate. inertie. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. dura. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale. care se concentreaza asupra unei tinte. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. teama. prietenoasa. dar apare si in cazul surasului. nevinovatie. ridicarea sprancenei drepte exprima o critica.

de a asculta ceva sau a savura ceva. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie. indemanare.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. acceptare.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. de ascunderea unghiului intern. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. de schimbarile de directie ale privirii. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare. gandurilor. ca exista pentru noi. iar cand emotiile sunt negative. se dilata. Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. o intelegere secreta. jena. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. Exista mmai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit.Cand intr-o situayie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun. siretenie. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata . nesiguranta. conferindu-I persoanei respective un aer somnoros.Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. atunci cand avem trairi intense si emotii pozitive. ea denota. dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea. este interpretata drept tendinta de agresiune. preocupari pentru seductie. si aceasta semifica viclenie . ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat.Inafara de stimulii exteriori.Cand intreaga pleoapa este mult coborata.Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica.Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale. neliniste. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. dar ea mai poate exprima si nedumerire. prudenta. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti.. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor.Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. incredere si prietenie. lascivitate. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”. Dar cand aceasta este . Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. se micsoreaza. cum era de asteptat. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. Miscarea pleoapelor.

d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. loialitate si dragoste pentru adevar. creativitatea. corectitudine si constiinta de sine. poate fi orientata spre stanga sau drepta.Astfel directia pricirii indica ce idei trebbuiesc activate:imaginile sunt activate de prvirea in sus. iar pentru furie o ingustare a buzelor. intentionate pentru a induce in eroare. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare. Pricirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale. indispozitie. cei mai multi sunt tradati de anumite semne. amintirile personale. Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. Dr. Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga. logice.mentinuta in prezenta unei persoane. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti. pronita de jos denota slugarnicie. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului. care semnifica neplacere. spre dreapta. respectiv oblica.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut. iar cea spre dreapta imaginatia.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul. ceea ce caracterizeaza orice on destoinic. .Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie.De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. exprimat prin cinste. mandrie. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente.Pornita de sus inseamna dispret. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. jena.Aceasta privire denota onestitate. obiective. iar cand va inventa sau va minti. e)privirea laterala.Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. sunetle de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere.El considera ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca.Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. confuzie. nasul. aroganta. fiind cel mai proeminent.

Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate.Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana. dulceag. cat si dintii de jos. eliberator. prostesc. cinste. Rasul este o manisfestare tipic unama. Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. ea este eliberatoare de tensiuni interne. resemnat. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate.Zambestu autentic este expresia unei stari de bucurie. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata. .Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare .Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera.Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine. de acceptare si implica si participarea ochilor. de frica. posesorul are o fire deschisa. Can d zambetul dezgoleste ata dintii de sus . Zambetul poate fi fabricat. ea ne rosteste gandurile. proasta dispozitie. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. de protest. agresiv. solitudine. ea rade cand suntembucurosi.ea musca. blazat. Zambetul care descopera numai dintii de sus . stramb.Copii rad mai mult decat adultii. bautura si aerul ce ne sunt necesare. relaxat. ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. ingrijorat. corecta si generoasa. de ingrijorare. cum ar fi cea de degustare.Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. incapatanare. de savurare.Zambetul apare la sugar foarte devreme. Gura si buzele pot realiza diferite mimici.Rasul poate fi cinic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful