Comunicarea verbala

Cea mai naiva asertiune asupra comunicarii umane sustine ca este reprezentata de comunicarea verbala. Cu toate acestea, este general admis ca limbajul verbal este cel mai important vehicul pentru a obtine informatii despre lumea materiala si spirituala. Pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice s-a trecut de la limba vorbita la cea scrisa, ceea ce a avut un imens efect pentru dezvoltarea stiintei si culturii, favorizand transmiterea si raspandirea cunostintelor (informatiilor). Acest sistem de comunicare este esential pentru relatia interpersonala umana si este specific omului. Limbajul verbal permite individului sa-si exprime observatiile, dorintele si aspiratiile si mai ales sa se faca inteles de catre semeni. Limbajul verbal tezaurizeaza experienta milenara a societatilor si culturilor, fiind totodata implicat in psihogeneza si sanogeneza. Cunoscand cauzele medicale sau comportamentale ale dificultatiilor de insusire a limbajului, exista azi posibilitatea de a proteja eficient copiii care sufera de acest handicap. Se cunosc numeroase date teoretice referitoare la conditiile care trebuie indeplinite pentru a dovedi capacitatea de intelegere si apoi de folosire a limbii vorbite. Mai importanta decat capacitatea de a auzi si apoi de a reproduce sunete coordonate caracteristice limbajului verbal este dorinta de comunicare pe care vorbirea o exprima. Definind limbajul ca orice sistem de simboluri folosit pentru stocarea sau schimbul de informatii, se intelege ca limbajul verbal este numai unul dintre sistemele simbolice utilizat de om pentru comunicare, specific speciei. El foloseste cuvintele drept simboluri de comunicare. Prin vorbire, se intelege orice sunet emis de om cu intentia de comunicare, de la formele vocale prelingvistice (vocalize) pana la cuvinte si fraze care definesc sistemul complex de comunicare verbala a adultului. Dintre diferitele mijloace de comunicare interumana evocate anterior, cel mai proeminent este limbajul verbal. Dezvoltarea si utilizarea complexa a limbajului verbal este una dintre cele mai specifice calitati ale omului. Cea mai sugestiva demonstratie de dezvoltare cognitiva pe care ne-o face copilul este invatarea de a folosi limbajul verbal. Aceasta achizitie apare devreme (la sfarsitului primului an de viata). Este stiut ca limba vorbita se invata in familie si rolul mamei este esential (limba materna). Limbajul verbal reprezinta mult mai mult decat un mijloc de comunicare. El reprezinta elementul de baza in ordonarea experientei. Folosind adecvat limbajul verbal copilul poate sa transmita necesitatile lui biologice, sa atraga atentia, sa controleze comportamentul lui si al celorlalti. Limbajul verbal ii permite sa-si reprezinte lumea in mod simbolic si sa opereze intelectual la nivel abstract, superior nivelului direct al experientei imediate. Referitor la modalitatea de insusire a limbajului verbal de catre copil exista cel putin doua teorii. Teoria invatarii limbajului a fost lansata de B.F. Skinner in anul 1957 si ea sustine ca un copil invata sa vorbeasca asa cum invata toate comportamentele de baza acceptate social, imitand adultul. El isi insuseste, prin imitare, tipul de vorbire al

de catre fiecare copil care invata sa vorbeasca. ar trebui sa admitem ca un copil nu spune decat ceea ce a mai auzit de la un adult. incepe sa vorbeasca. ci constituie creatia lui originala (“nu poate fi acuzat de imitare”). Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sa dispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie. este capabil sa compuna o mare varietate de propozitii. mama il corecteaza si. copilul nu invata sa vorbeasca imitand adultul. Conform . N. inseamna ca orice copil cu dezvoltare intelectuala normala. Se poate conchide ca dobandirea precoce a limbajului verbal are un anumit tipar de achizitie care este reluat. copilul deprinde corect limba materna. Pe intreg globul pamantesc si in toate mediile copiii invata sa vorbeasca la aceeasi varsta si. In acceptia acestei teorii. pe care apoi le poate aplica universal. Psiholingvistica a dovedit. Intr-o familie in care ambii parinti sunt hipoacuzici. N. care a beneficiat de interactiuni sociale eficiente. Chomsky a emis teoria psiholingvistica (mentalista) a invatarii limbajului verbal (general acceptata).adultului (al mamei) cu care se afla in interactiune. Sintaxa propozitiei are un rol esential in determinarea intelesului ei. Cea mai convingatoare demonstratie este ca la un anumit moment al dezvoltarii ontogenetice a limbajului verbal la copil acesta utilizeaza propozitiuni scurte. Este insa demonstrat ca si copilul. cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. ar insemna ca datorita marii variabilitati a mediului familial si social in care evolueaza copiii. In anii 1968-1972. folosesc aceleasi reguli (sisteme) pentru achizitionarea limbii vorbite. formate din doua cuvinte. Pornind de la un adevar verificat ca fiinta umana dispune de calitatea innascuta de a putea vorbi. este relativ standardizata si urmeaza aceleasi secvente. Psiholingvistica si-a concentrat atentia asupra sistemului productiv al vorbirii. Daca vorbeste cu greseli. In anul 1969. ca si a modului extrem de variabil in care se poate estima ca se face corectarea greselilor de vorbire. ca si adultul. ca dezvoltarea limbajului verbal la copil. primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca. achizitia vorbirii la copil ar trebui sa se faca la varste foarte diferite si cu aspecte calitative variate. Daca aceasta teorie ar fi adevarata. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele. Chomsky sustine ca. de fapt. ca rezultat al selectarii si intaririi formelor gramaticale corecte. pe care nu le-a auzit de la adult. Desi apropiate biologic de om. copilul isi insuseste niste reguli gramaticale. prin studii convingatoare. M. lucru aparent curios. care raspunde cel mai bine legitimelor intrebari ale celor care studiaza achizitia ontogenetica a vorbirii. care traieste in medii foarte polimorfe. abilitatea de a vorbi. ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele. care se bucura de o absoluta originalitate. cu foarte mici variatii. E. studiind modalitatea prin care un copil mic reuseste sa compuna un numar practic infinit de propozitiuni originale. care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om. ci deprinde de la acesta doar un sistem de reguli. Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie o calitate universala a speciei. copilul achizitioneaza limba vorbita in acelasi mod ca un copil dintr-o familie obisnuita (in acest caz se poate discuta rolul posibil jucat de interactiunea cu alti adulti normali). Daca am accepta teoria invatarii vorbirii prin imitare.

Prozodia este folosita in special in perioada presintactica a vorbirii (9-18 luni). Copilul foloseste mult prozodia si dupa tipul de intonatie folosit. ceea ce creste mult expresivitatea mesajului verbal comunicat. vocale. Dupa varsta de 6 luni. cand acesta i se adreseaza. sarcastica sau manioasa. In aceasta perioada de trecere. este esentiala pentru fonologia copilului. Prozodia reprezinta dimensiunea auditiv-vocala a comunicarii verbale. prozodia joaca un rol insemnat. Conditiile interactiunii sociale determina logica propozitiei in stadiile initiale ale achizitiei limbajului. Variatia de ton a vocii permite ca ea sa devina patetica. cum sunt inteligenta sau motivatia (intentia de comunicare a copilului). il arata cu degetul si apoi ii pronunta denumirea). sunete. ezitarile (fluenta). In perioada protolingvistica copilul nu poate pronunta decat unul-doua cuvinte. prin folosirea unor reguli generale. Cel mai complex component dintre toate sistemele prozodiei este intonatia. o manipuleaza pentru a completa mesajul. Oricum. Unele deductii sunt corecte.teoriei lui Chomsky. Acestea sunt greu de interpretat fonetic. La un moment dat. Sintaxa frazei este considerata insa un aspect superficial al limbajului verbal. Copilul invata sa sesizeze si sa interpreteze intai prozodia si abia mai tarziu sensul cuvintelor. Gestul (comunicarea extraverbala) completeaza pronuntia uneori incorecta a cuvantului (copilul priveste cu interes catre un obiect. utilizeaza propozitiuni scurte alcatuite din unudoua cuvinte cu care se incumeta sa comunice cu adultul si chiar se face inteles de acesta. silabe. dupa ce a fost exclusa orice interventie a comunicarii extraverbale si a fonologiei segmentare (analiza fondului de cuvinte. Rezulta reproducerea corecta sau numai partial corecta a lor. ceea ce semnifica folosirea lingvistica a inaltimii sunetelor pentru a favoriza intelegerea mesajului. sugarul sesizeaza elementele prozodice ale vorbirii adultului. Sensul semantic reprezinta aspectul profund al acestui sistem de comunicare. paralimbajul si comunicarea extraverbala. ci pentru ca mesajul sa fie mai explicit intervin totdeauna prozodia. altele nu. competenta sintaxei se dezvolta indiferent de variabilele individuale. In stadiile precoce ale comunicarii. capacitatea innascuta de a vorbi propriei fiintei umane? Limba vorbita nu este transmisa niciodata impersonal catre interlocutor. Aceasta trecere de la model la productie. Prozodia analizeaza variabilitatea lingvistica a vocii inalte sau joase (intonatia). aceste prime reguli se mai schimba in timpul dezvoltarii. Incepand cu varsta de 2-3 luni. cele cateva cuvinte din vocabularul lui sarac se imbogatesc brusc cu semnificatii. in fond. vocalizele emise ritmic de sugar vor fi interpretate ca precursoare ale intonatiei. . gestul are semnificatie de comunicare mai mare chiar decat folosirea cuvantului. dar sensul comunicarii se amplifica mult daca ele sunt interceptate prozodic. secventele auditive le traduce intr-o secventa de articulare a sunetelor cuvintele. Este perioada in care copilul utilizeaza activ prozodia. Teoria psiholingvistica nu a putut insa sa raspunda la o intrebare cheie: ce reprezinta. cand din cauza saraciei limbajului verbal si pentru ca inca nu stie sa foloseasca sintaxa. copilul este capabil sa faca transcriptia unor tipare. Contrastul intre tonul ridicat sau coborat al vocii este interpretat chiar de sugarul de 4 luni. consoane). ritmul (inclusiv pauzele) si viteza vorbirii.

Ele deriva din cuvintele folosite de adult. fraze. denumesc actiuni particulare. in genere).Proxemica analizeaza distanta spatiala intre cele doua persoane care se afla intr-o secventa de comunicare verbala. reunite in cuvinte si fraze. dar nu sunt identice cu cuvintele folosite de adult. pe care vorbitorul le recunoaste ca atare. Fonemele se succed variat si alcatuiesc succesiv silabe. Cea care comanda ordinea cuvintelor in propozitie este sintaxa. de contextul in care are loc comunicarea. Cuvintele sunt investite prin ele insele cu un inteles simbolic care insa poate fi nuantat sau amplificat prin incarcatura emotionala a modului in care sunt redate. dar ramane dependenta de capacitatea productiva a copilului si de nivelul lui de dezvoltare. Se accepta. protocuvinte. Din punct de vedere morfologic fiecare cuvant are o semnificatie. La nivel fonologic limba vorbita este alcatuita din sunetele de baza. de conexiunile pe care le face vorbitorul sau cel care recepteaza mesajul verbal si care tin de dezvoltarea lui cognitiva. Stadiile dezvoltarii vocale au caracter ierarhic (ca toate stadiile dezvoltarii in spirala. dar neinterpretabile semantic. in timpul careia copilul spune cateva cuvinte inventate de e1. ca nivelul imediat superior al limbii vorbite este nivelul gramatical. Limbajul verbal are o structura lingvistica de baza alcatuita dintr-un sistem ierarhic bazat pe sunete simple. care nu exista in limbajul verbal al adultului si care au fost denumite de catre specialisti cu un termen lingvistic. indiferent daca sensul ei este pozitiv sau negativ. identificandule. . avertizeaza si serveste pentru intarirea contactului verbal. Fiecare stadiu nou incorporeaza (presupune) pe cel anterior si se construieste pe acesta. Sunetele tuturor limbilor sunt mixate in inceputurile lingvistice ale fiintei umane! Copilul va selecta dintre acestea acele foneme care sunt potrivite cu limba pe care o va invata (adultul ii intareste fonemele de care va avea nevoie!). urmate de consoane. prin conventie. functii specifice. cuvinte. deoarece contin foneme pe care copilul nu le poate inca pronunta. distingandu-le de alte sunete cu alte semnificatii. au sensuri pragmatice bine definite. Contactul cu auditoriul devine impersonal si se pierde din forta de convingere si penetratie a mesajului verbal. Nu se poate face abstractie de valoarea privirii reciproce a celor doi parteneri de comunicare. apoi silabe. Fiecare vorbitor distinge clar fonemele. Ierarhia aparitiei sunetelor si apoi a vorbirii este universala. Exista in dezvoltarea ontogenetica a limbajului verbal o perioada de tranzitie care dureaza numai cateva luni. Privirea atrage. propozitii. caruia i se recunosc morfologia si sintaxa. Este un element de comportament presupus ca in timpul unei comunicari verbale cei doi se privesc “ochi in ochi”. In etapele initiale exista diferenta intre pronuntia copilului in comparatie cu cea a adultului si aceasta a devenit evidenta atunci cand s-a incercat transcrierea fonetica. Schimbarea ordinei cuvintelor schimba uneori complet intelesul frazei. numita preverbala sau prelingvistica. Nivelul semantic este ultimul cu semnificatie pentru analiza limbajului verbaI. Achizitia ontogenetica a limbajului verbal este precedata de o perioada de dezvoltare. Exista propozitiuni corecte gramatical. Este acelasi lucru care se petrece cu un profesor care tine o lectie magistrala in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu studenti. Primele sunete pe care le pronunta copilul sunt vocalele. reprezentate prin foneme. Lipsa contactului vizual intr-un dialog lipseste persoana care vorbeste de controlul pozitiv al feedback-ului.

La nastere. cand il ingrijeste (ii face baie. Contactul cu un mediu social in care se vorbeste este o conditie absolut obligatorie pentru ca un copil sa invete sa vorbeasca. S-a demonstrat ca exista o relatie semnificativa intre vocabularul copilului la varsta de 2 ani si jumatate si numarul de cuvinte care i-au fost adresate in cursul unor interactiuni speciale cu copilul.Tot in aceasta perioada este observat si fenomenul lingvistic de supraextensie (utilizarea unui singur cuvant pentru a denumi mai multe obiecte sau actiuni cu sens asemanator). sintetica. Cu timpul se constituie un proces de specializare a emisferelor cerebrale si emisfera stanga ia comanda pentru limbaj. mai repede si are performante cognitive superioare celorlalti frati din fratrie. functia emisferei stangi poate suferi o inhibitie. desi s-au citat cazuri sigure de arhinencefalie care au dobandit un limbaj verbal normal. il infasa. Primele cuvinte. alcatuiesc protolimbajul. Conform cercetarilor lui Buch si Duffy (1980. Pentru a deveni apt sa vorbeasca. jocuri cu jucarii. dirijat de adult. Parintii au un rol major in aceasta achizitie. Cele mai consistente interactiuni mama-copil se remarca la primul copil al mamei si probabil acesta este substratul ca primul nascut se dezvolta. Limbajul verbal recunoaste un aspect social si unul cognitiv. De fapt. citate de Feldman) emisfera stanga este sediul intregii comunicari simbolice. analitica. cunoasterea lineara. ca sistemul nervos sa fie intact. jocuri cu participarea adultului. intr-un anumit context. copilul se afla in interactiune de comunicare cu mama. Sub actiunea emotiilor care sunt generate in emisfera dreapta. In timpul comunicarii verbale. ii da de mancare). in toate perioadele in care copilul ramane singur fara sa i se acorde o atentie speciala si dispune doar de perioade de atentie divizata (supervizare din partea adultului) si in cadrul unor interactiuni speciale. Procesul dezvoltarii cognitive nu poate fi separat de procesul dezvoltarii emotionale si exista de asemenea un paralelism intre gradul de inteligenta si calitatea utilizarii limbajului. Primul cuvant apare de obicei inainte ca sugarul sa fi inceput sa mearga singur (9-10 luni) si el semnifica numai pentru laici inceputul comunicarii cu adultul. semnalate intre 9-15 luni. El trebuie sa deprinda valoarea simbolica si semantica a cuvintelor. dupa cum exista o stransa corelatie intre miscarile . Se stie ca mama adreseaza cuvinte copilului in trei imprejurari diferite si anume. mai subtil si mai sofisticat. de asemenea. de asemenea. Comunicarea verbala fiind o comunicare tipic simbolica presupune o oferta pentru comunicare. Acesta are o valoare intermediara intre precursorii vorbirii semnalati anterior si aparitia vorbirii. copilul trebuie sa recunoasca un cuvant intrun anumit timp. de obicei. secventiala. Functia emisferei stangi influenteaza. Pentru a putea invata sa vorbesti se mai cere. proprie limbajului verbal. inca de la nastere. alcatuite din dialog. Aspectul social este argumentat prin aceea ca limba se invata in cadrul comunicarii sociale si are rolul de a intretine sau completa o comunicare sociala. Strategia mamei este insa determinata mult de raspunsul copilului. sa invete sa-l pronunte spontan (nu prin imitarea adultului) si sa-1 utilizeze atunci cand social si pragmatic este oportun. apare mimica faciala conversationala si de ascultare. spre deosebire de emisfera dreapta care coordoneaza cunoasterea generala. ambele emisfere cerebrale sunt echipotentiale si pot sa favorizeze achizitia limbajului verbal in egala masura.

Ele nu exprima totdeauna o stare motivational-emotionala si nu constituie un comportament spontan (vezi comunicarea extraverbala). jos. daca la varsta de 3 ani nu asculta o poveste. intelegerea sensului semantic al cuvintelor. Aspectul expresiv (producerea limbajului) presupune investigarea modului de producere a sunetelor. crese). In concluzie. Daca din diferite motive un copil nu-si poate insusi limbajul verbal. Raspunsul depinde de dezvoltarea cognitiva. folosirea comunicarii extraverbale pentru a completa sensul comunicarii si dorinta de comunicare. case de copii. daca nu intelege interdictia. Insusirea limbajului verbal recunoaste doua versante si anume cel al receptiei si cel al producerii lui. Intre aceste doua etape se interpune mecanismul cerebral. dar nu totdeauna constienta. Atat aspectul receptiv. tulburarile emotionale si lipsa de stimulare prin interactiuni sociale eficiente. scapa interventiei constiente. Se stie ca un copil institutionalizat vorbeste mai tarziu. In momentul in care se face testarea abilitatilor verbale la copilul prescolar nu se va pierde din vedere ca unii copii se inhiba iremediabil in preajma unui adult strain. de a face corelatie intre obiect si cuvant. de a organiza un limbaj expresiv si a articula cuvintele. a inflexiunilor vocii (interpretarea prozodiei). inauntru. atractiv colorate care sa-i trezeasca interesul. el va fi grav handicapat si in inferioritate intelectuala fata de semenii lui de aceeasi varsta. ascultarea. daca copilul pare ca aude si nu asculta cu atentie. abilitatea de conceptie verbala. daca la varsta de 1 an nu-si cunoaste numele. de obicei. Acestea nu opereaza automatic si. dorinta de a asculta. Utilizarea comunicarii simbolice este totdeauna voluntara. O interactiune de joc este un bun prilej de a stabili nivelul de dezvoltare verbala a copilului. calitatea lor. abilitatea de asamblare a cuvintelor (expresivitatea verbala). recunoasterea sunetelor. Alteori nu exista decat deficiente ale interesului pentru comunicarea interumana (autismul este considerat falimentul comunicarii). selectia. nu intelege sensul unor adverbe (sus. evaluarea limbajului se face in mod complex demonstrand capacitatea de a auzi. afara) sau nu utilizeaza propozitiuni scurte formate din unul-doua cuvinte.corpului si comportamentul verbal. articularea corecta a cuvintelor. capacitatea de a formula un raspuns verbal. retardul mental. cat si cel expresiv al limbajului verbal poate fi cuantificat si obiectivat si acesta este scopul testelor care isi propun sa masoare dezvoltarea limbajului la copil (vezi figura 2). emotiile avand un efect negativ asupra producerii limbajului si mai putin asupra receptarii lui. Se declara ca un copil nu vorbeste daca nu rosteste nici un cuvant la varsta de 3 ani si jumatate. Aspectul receptiei presupune auzirea. . context si starea emotionala a subiectului. mai dificil si mai putin expresiv din cauza acestei substimulari sociale. O tulburare a comunicarii verbale este probabila daca o semnaleaza parintii sau educatorii (leagane. Se poate accepta ca in patru categorii de situatii are loc intarzierea aparitiei limbajului verbal si acestea sunt: surditatea. Testarea copilului este exclusa daca nu am reusit sa intram intr-o interactiune de comunicare favorizata de prezenta unor jucarii noi. Unele simboluri verbale invatate opereaza in afara atentiei emitatorului sau receptorului. al constructiei sintactice. abilitatea de a discrimina fonemele. daca la varsta de 18 luni nu rosteste unu-doua cuvinte.

Pozitia capului este foarte sugestiva.11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului.Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. origins. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. aratand astfel ca nu se teme. . functiile si coordonarea acestora.Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. 2003.Comunicarea nonverbala – mimica fetei Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane). persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal.Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta. constient sau inconstient. 2005. usage and coding(1969. apud S. in opozitie cu un individ apatic. dinamic induce o stare de bine.Chelcea. lipsit de tonus si neingrijit.Un individ cu o mimica zambitoare. isi descopera gatul. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism.Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie.Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe. capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile.ele pot fi intentionate sau neintentionate. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. zona vulnerabila. ca are semtimentul propriei valori. In mediul urban.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. inclinat la stanga sau la dreapta. insa nu intotdeauna sunt intentionate. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%. deconectare de ce ii inconjoara. Chelcea. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii. Compotamentul nonverbal are la baza mimica.Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat. gesturile si toate miscarile corpului.Cel care inalta capul . In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%.Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. critica. tonic. indoiala.

Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic. Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri . incretirea nasului. dezgustul fata de interlocutor. toleranta. care pot fi verticale. nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. se realizeaza combinatii de miscari. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza.Fenomenula fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor dwe descifrat. Darwin R. dificultati in prelucrarea informatiilor. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. exprima panica in gandire. Miscarile sunt multiple si complexe. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea . dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii.Pozitia capului tradeaza interesul. intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. dar care nu sunt intelese.Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute. ridicare sprancenelor.in valori normale sau depasite. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. orizontale sau incretite. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. mirarii. intelegerii bruste a unui lucru. mimica este expresie a fricii.Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. ezitare. furie. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. ca se pare ca exista o mimica universala.Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. indiferenta.sau emotie. ascuserea unor informatii. . Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. frustare. manie. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale. aprobare. ele exprima disperare.Intradevar. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta. sperieturii.

Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma.Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare . . furie. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. pupile si privirea. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. speranta . Ochii intredeschisi exprima oboseala. ci si o prabusire spirituala. dar apare si in cazul surasului. stralucirea. resemnare. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. nevinovatie. pana la pleoape inchise.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. o dipozitie de neincredere si scepticism. prietenoasa. nestiinta sau mirare si bucurie. groaza. indiscretie. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual. extrema.Mimica acestora denota indiferenta.Sprancenele arata tipul afectiv al omului. curiozitate.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti. agresivitate. tensiune nervoasa. care se concentreaza asupra unei tinte. frica de amenintare iminenta. atotcuprinzatoare.Privirea poate fi blanda. neputinta naivitae. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale.Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. asteptare tensionata. Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. incapacitatea de a intelege un anumit lucru. iar a celei stangi. inertie. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. miscarea pleoapelor. culoarea si . ridicarea sprancenei drepte exprima o critica. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. desigur. curiozitate si dispretul.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. amenintare. Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale. scarbei sau plansului. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire.Ochii stralucitori. Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent. teama.paralizie a afectelor.I cazul dreptacilor . tristete. surpriza. Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. catifelata. egoism sau individualism. aceasta privire exprima mirare. vii. dura.

Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. o intelegere secreta. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. conferindu-I persoanei respective un aer somnoros. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”. nesiguranta.Cand intr-o situayie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun.Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. preocupari pentru seductie. iar cand emotiile sunt negative.Cand intreaga pleoapa este mult coborata. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor. la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. se dilata. gandurilor. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare. este interpretata drept tendinta de agresiune. Exista mmai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit.Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. Miscarea pleoapelor. se micsoreaza. ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. ca exista pentru noi.. incredere si prietenie. de schimbarile de directie ale privirii. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane. de a asculta ceva sau a savura ceva. siretenie. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”. indemanare. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata .Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul. cum era de asteptat. jena. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. atunci cand avem trairi intense si emotii pozitive. si aceasta semifica viclenie . neliniste. Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. dar ea mai poate exprima si nedumerire. dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles.Inafara de stimulii exteriori. de ascunderea unghiului intern. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. ea denota. acceptare. Dar cand aceasta este . lascivitate. prudenta.

nasul.Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste.Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie.El considera ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. cei mai multi sunt tradati de anumite semne. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ. . loialitate si dragoste pentru adevar. Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. obiective. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. jena.Astfel directia pricirii indica ce idei trebbuiesc activate:imaginile sunt activate de prvirea in sus. aroganta. Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga. pronita de jos denota slugarnicie. mandrie. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca.De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului. ceea ce caracterizeaza orice on destoinic. fiind cel mai proeminent. sunetle de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. iar cand va inventa sau va minti.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. corectitudine si constiinta de sine. exprimat prin cinste. poate fi orientata spre stanga sau drepta. care semnifica neplacere.Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. iar pentru furie o ingustare a buzelor. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv.Aceasta privire denota onestitate. e)privirea laterala. d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. confuzie. spre dreapta.Pornita de sus inseamna dispret. creativitatea. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut.mentinuta in prezenta unei persoane. Dr. logice. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare. indispozitie. Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere. respectiv oblica. Pricirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale. intentionate pentru a induce in eroare. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente. iar cea spre dreapta imaginatia. amintirile personale.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara.

ea rade cand suntembucurosi.Zambetul apare la sugar foarte devreme. solitudine. ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. blazat. . Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog.Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine. Zambetul care descopera numai dintii de sus . de protest. de frica. stramb. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate. agresiv. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata.Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare . Rasul este o manisfestare tipic unama. corecta si generoasa. cum ar fi cea de degustare.Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana. bautura si aerul ce ne sunt necesare.ea musca. de acceptare si implica si participarea ochilor.Copii rad mai mult decat adultii. ingrijorat. de savurare. ea ne rosteste gandurile. posesorul are o fire deschisa. cinste. proasta dispozitie.Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. cat si dintii de jos. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. incapatanare.Rasul poate fi cinic. resemnat. Zambetul poate fi fabricat. Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. relaxat. dulceag. prostesc.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. Gura si buzele pot realiza diferite mimici. de ingrijorare. Can d zambetul dezgoleste ata dintii de sus . eliberator.Zambestu autentic este expresia unei stari de bucurie. ea este eliberatoare de tensiuni interne.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful