P. 1
Referat - Comunicarea Verbala Si Nonverbal A

Referat - Comunicarea Verbala Si Nonverbal A

|Views: 5,325|Likes:
Published by Florin Enescu

More info:

Published by: Florin Enescu on Jan 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/22/2013

pdf

text

original

Comunicarea verbala

Cea mai naiva asertiune asupra comunicarii umane sustine ca este reprezentata de comunicarea verbala. Cu toate acestea, este general admis ca limbajul verbal este cel mai important vehicul pentru a obtine informatii despre lumea materiala si spirituala. Pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice s-a trecut de la limba vorbita la cea scrisa, ceea ce a avut un imens efect pentru dezvoltarea stiintei si culturii, favorizand transmiterea si raspandirea cunostintelor (informatiilor). Acest sistem de comunicare este esential pentru relatia interpersonala umana si este specific omului. Limbajul verbal permite individului sa-si exprime observatiile, dorintele si aspiratiile si mai ales sa se faca inteles de catre semeni. Limbajul verbal tezaurizeaza experienta milenara a societatilor si culturilor, fiind totodata implicat in psihogeneza si sanogeneza. Cunoscand cauzele medicale sau comportamentale ale dificultatiilor de insusire a limbajului, exista azi posibilitatea de a proteja eficient copiii care sufera de acest handicap. Se cunosc numeroase date teoretice referitoare la conditiile care trebuie indeplinite pentru a dovedi capacitatea de intelegere si apoi de folosire a limbii vorbite. Mai importanta decat capacitatea de a auzi si apoi de a reproduce sunete coordonate caracteristice limbajului verbal este dorinta de comunicare pe care vorbirea o exprima. Definind limbajul ca orice sistem de simboluri folosit pentru stocarea sau schimbul de informatii, se intelege ca limbajul verbal este numai unul dintre sistemele simbolice utilizat de om pentru comunicare, specific speciei. El foloseste cuvintele drept simboluri de comunicare. Prin vorbire, se intelege orice sunet emis de om cu intentia de comunicare, de la formele vocale prelingvistice (vocalize) pana la cuvinte si fraze care definesc sistemul complex de comunicare verbala a adultului. Dintre diferitele mijloace de comunicare interumana evocate anterior, cel mai proeminent este limbajul verbal. Dezvoltarea si utilizarea complexa a limbajului verbal este una dintre cele mai specifice calitati ale omului. Cea mai sugestiva demonstratie de dezvoltare cognitiva pe care ne-o face copilul este invatarea de a folosi limbajul verbal. Aceasta achizitie apare devreme (la sfarsitului primului an de viata). Este stiut ca limba vorbita se invata in familie si rolul mamei este esential (limba materna). Limbajul verbal reprezinta mult mai mult decat un mijloc de comunicare. El reprezinta elementul de baza in ordonarea experientei. Folosind adecvat limbajul verbal copilul poate sa transmita necesitatile lui biologice, sa atraga atentia, sa controleze comportamentul lui si al celorlalti. Limbajul verbal ii permite sa-si reprezinte lumea in mod simbolic si sa opereze intelectual la nivel abstract, superior nivelului direct al experientei imediate. Referitor la modalitatea de insusire a limbajului verbal de catre copil exista cel putin doua teorii. Teoria invatarii limbajului a fost lansata de B.F. Skinner in anul 1957 si ea sustine ca un copil invata sa vorbeasca asa cum invata toate comportamentele de baza acceptate social, imitand adultul. El isi insuseste, prin imitare, tipul de vorbire al

studiind modalitatea prin care un copil mic reuseste sa compuna un numar practic infinit de propozitiuni originale. ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele. care se bucura de o absoluta originalitate. M. lucru aparent curios. In acceptia acestei teorii. ca rezultat al selectarii si intaririi formelor gramaticale corecte. Daca am accepta teoria invatarii vorbirii prin imitare. pe care apoi le poate aplica universal. abilitatea de a vorbi. este capabil sa compuna o mare varietate de propozitii. ar trebui sa admitem ca un copil nu spune decat ceea ce a mai auzit de la un adult. Pornind de la un adevar verificat ca fiinta umana dispune de calitatea innascuta de a putea vorbi. Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sa dispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie. Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie o calitate universala a speciei. care a beneficiat de interactiuni sociale eficiente. Chomsky a emis teoria psiholingvistica (mentalista) a invatarii limbajului verbal (general acceptata). Cea mai convingatoare demonstratie este ca la un anumit moment al dezvoltarii ontogenetice a limbajului verbal la copil acesta utilizeaza propozitiuni scurte. Daca aceasta teorie ar fi adevarata. N. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele. Psiholingvistica si-a concentrat atentia asupra sistemului productiv al vorbirii. de fapt.adultului (al mamei) cu care se afla in interactiune. achizitia vorbirii la copil ar trebui sa se faca la varste foarte diferite si cu aspecte calitative variate. E. este relativ standardizata si urmeaza aceleasi secvente. cu foarte mici variatii. de catre fiecare copil care invata sa vorbeasca. care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om. copilul isi insuseste niste reguli gramaticale. cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca. ar insemna ca datorita marii variabilitati a mediului familial si social in care evolueaza copiii. Sintaxa propozitiei are un rol esential in determinarea intelesului ei. In anul 1969. Conform . Chomsky sustine ca. Se poate conchide ca dobandirea precoce a limbajului verbal are un anumit tipar de achizitie care este reluat. care raspunde cel mai bine legitimelor intrebari ale celor care studiaza achizitia ontogenetica a vorbirii. ca dezvoltarea limbajului verbal la copil. N. Desi apropiate biologic de om. ca si a modului extrem de variabil in care se poate estima ca se face corectarea greselilor de vorbire. Este insa demonstrat ca si copilul. In anii 1968-1972. folosesc aceleasi reguli (sisteme) pentru achizitionarea limbii vorbite. ci constituie creatia lui originala (“nu poate fi acuzat de imitare”). mama il corecteaza si. care traieste in medii foarte polimorfe. copilul nu invata sa vorbeasca imitand adultul. inseamna ca orice copil cu dezvoltare intelectuala normala. copilul achizitioneaza limba vorbita in acelasi mod ca un copil dintr-o familie obisnuita (in acest caz se poate discuta rolul posibil jucat de interactiunea cu alti adulti normali). ci deprinde de la acesta doar un sistem de reguli. pe care nu le-a auzit de la adult. formate din doua cuvinte. Intr-o familie in care ambii parinti sunt hipoacuzici. incepe sa vorbeasca. Psiholingvistica a dovedit. ca si adultul. Daca vorbeste cu greseli. prin studii convingatoare. Pe intreg globul pamantesc si in toate mediile copiii invata sa vorbeasca la aceeasi varsta si. copilul deprinde corect limba materna.

cum sunt inteligenta sau motivatia (intentia de comunicare a copilului). Copilul foloseste mult prozodia si dupa tipul de intonatie folosit. ezitarile (fluenta). vocalizele emise ritmic de sugar vor fi interpretate ca precursoare ale intonatiei. In perioada protolingvistica copilul nu poate pronunta decat unul-doua cuvinte. dar sensul comunicarii se amplifica mult daca ele sunt interceptate prozodic. silabe. Contrastul intre tonul ridicat sau coborat al vocii este interpretat chiar de sugarul de 4 luni. gestul are semnificatie de comunicare mai mare chiar decat folosirea cuvantului. prin folosirea unor reguli generale. Prozodia reprezinta dimensiunea auditiv-vocala a comunicarii verbale. competenta sintaxei se dezvolta indiferent de variabilele individuale. Variatia de ton a vocii permite ca ea sa devina patetica. ceea ce semnifica folosirea lingvistica a inaltimii sunetelor pentru a favoriza intelegerea mesajului. Oricum. in fond. Aceasta trecere de la model la productie. ceea ce creste mult expresivitatea mesajului verbal comunicat. Rezulta reproducerea corecta sau numai partial corecta a lor. Dupa varsta de 6 luni. o manipuleaza pentru a completa mesajul. il arata cu degetul si apoi ii pronunta denumirea).teoriei lui Chomsky. cand din cauza saraciei limbajului verbal si pentru ca inca nu stie sa foloseasca sintaxa. consoane). In aceasta perioada de trecere. paralimbajul si comunicarea extraverbala. Prozodia este folosita in special in perioada presintactica a vorbirii (9-18 luni). secventele auditive le traduce intr-o secventa de articulare a sunetelor cuvintele. Conditiile interactiunii sociale determina logica propozitiei in stadiile initiale ale achizitiei limbajului. sunete. Este perioada in care copilul utilizeaza activ prozodia. capacitatea innascuta de a vorbi propriei fiintei umane? Limba vorbita nu este transmisa niciodata impersonal catre interlocutor. Sintaxa frazei este considerata insa un aspect superficial al limbajului verbal. este esentiala pentru fonologia copilului. sugarul sesizeaza elementele prozodice ale vorbirii adultului. altele nu. Gestul (comunicarea extraverbala) completeaza pronuntia uneori incorecta a cuvantului (copilul priveste cu interes catre un obiect. cele cateva cuvinte din vocabularul lui sarac se imbogatesc brusc cu semnificatii. aceste prime reguli se mai schimba in timpul dezvoltarii. utilizeaza propozitiuni scurte alcatuite din unudoua cuvinte cu care se incumeta sa comunice cu adultul si chiar se face inteles de acesta. Cel mai complex component dintre toate sistemele prozodiei este intonatia. vocale. La un moment dat. In stadiile precoce ale comunicarii. cand acesta i se adreseaza. Unele deductii sunt corecte. Incepand cu varsta de 2-3 luni. sarcastica sau manioasa. Sensul semantic reprezinta aspectul profund al acestui sistem de comunicare. ritmul (inclusiv pauzele) si viteza vorbirii. Copilul invata sa sesizeze si sa interpreteze intai prozodia si abia mai tarziu sensul cuvintelor. Teoria psiholingvistica nu a putut insa sa raspunda la o intrebare cheie: ce reprezinta. copilul este capabil sa faca transcriptia unor tipare. ci pentru ca mesajul sa fie mai explicit intervin totdeauna prozodia. . Acestea sunt greu de interpretat fonetic. Prozodia analizeaza variabilitatea lingvistica a vocii inalte sau joase (intonatia). prozodia joaca un rol insemnat. dupa ce a fost exclusa orice interventie a comunicarii extraverbale si a fonologiei segmentare (analiza fondului de cuvinte.

Este acelasi lucru care se petrece cu un profesor care tine o lectie magistrala in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu studenti. . Fonemele se succed variat si alcatuiesc succesiv silabe.Proxemica analizeaza distanta spatiala intre cele doua persoane care se afla intr-o secventa de comunicare verbala. fraze. Exista in dezvoltarea ontogenetica a limbajului verbal o perioada de tranzitie care dureaza numai cateva luni. pe care vorbitorul le recunoaste ca atare. protocuvinte. cuvinte. numita preverbala sau prelingvistica. care nu exista in limbajul verbal al adultului si care au fost denumite de catre specialisti cu un termen lingvistic. in timpul careia copilul spune cateva cuvinte inventate de e1. Exista propozitiuni corecte gramatical. apoi silabe. dar ramane dependenta de capacitatea productiva a copilului si de nivelul lui de dezvoltare. denumesc actiuni particulare. deoarece contin foneme pe care copilul nu le poate inca pronunta. dar nu sunt identice cu cuvintele folosite de adult. Contactul cu auditoriul devine impersonal si se pierde din forta de convingere si penetratie a mesajului verbal. Achizitia ontogenetica a limbajului verbal este precedata de o perioada de dezvoltare. Limbajul verbal are o structura lingvistica de baza alcatuita dintr-un sistem ierarhic bazat pe sunete simple. Este un element de comportament presupus ca in timpul unei comunicari verbale cei doi se privesc “ochi in ochi”. Cuvintele sunt investite prin ele insele cu un inteles simbolic care insa poate fi nuantat sau amplificat prin incarcatura emotionala a modului in care sunt redate. reprezentate prin foneme. La nivel fonologic limba vorbita este alcatuita din sunetele de baza. Primele sunete pe care le pronunta copilul sunt vocalele. propozitii. au sensuri pragmatice bine definite. Ele deriva din cuvintele folosite de adult. Schimbarea ordinei cuvintelor schimba uneori complet intelesul frazei. Sunetele tuturor limbilor sunt mixate in inceputurile lingvistice ale fiintei umane! Copilul va selecta dintre acestea acele foneme care sunt potrivite cu limba pe care o va invata (adultul ii intareste fonemele de care va avea nevoie!). caruia i se recunosc morfologia si sintaxa. ca nivelul imediat superior al limbii vorbite este nivelul gramatical. prin conventie. Nu se poate face abstractie de valoarea privirii reciproce a celor doi parteneri de comunicare. avertizeaza si serveste pentru intarirea contactului verbal. reunite in cuvinte si fraze. Din punct de vedere morfologic fiecare cuvant are o semnificatie. identificandule. distingandu-le de alte sunete cu alte semnificatii. functii specifice. indiferent daca sensul ei este pozitiv sau negativ. dar neinterpretabile semantic. Ierarhia aparitiei sunetelor si apoi a vorbirii este universala. Fiecare stadiu nou incorporeaza (presupune) pe cel anterior si se construieste pe acesta. Nivelul semantic este ultimul cu semnificatie pentru analiza limbajului verbaI. urmate de consoane. Stadiile dezvoltarii vocale au caracter ierarhic (ca toate stadiile dezvoltarii in spirala. Fiecare vorbitor distinge clar fonemele. Se accepta. de contextul in care are loc comunicarea. in genere). Cea care comanda ordinea cuvintelor in propozitie este sintaxa. In etapele initiale exista diferenta intre pronuntia copilului in comparatie cu cea a adultului si aceasta a devenit evidenta atunci cand s-a incercat transcrierea fonetica. Lipsa contactului vizual intr-un dialog lipseste persoana care vorbeste de controlul pozitiv al feedback-ului. de conexiunile pe care le face vorbitorul sau cel care recepteaza mesajul verbal si care tin de dezvoltarea lui cognitiva. Privirea atrage.

sa invete sa-l pronunte spontan (nu prin imitarea adultului) si sa-1 utilizeze atunci cand social si pragmatic este oportun. Strategia mamei este insa determinata mult de raspunsul copilului. Comunicarea verbala fiind o comunicare tipic simbolica presupune o oferta pentru comunicare. alcatuiesc protolimbajul. de asemenea. De fapt. jocuri cu participarea adultului. Conform cercetarilor lui Buch si Duffy (1980. La nastere. dupa cum exista o stransa corelatie intre miscarile . Limbajul verbal recunoaste un aspect social si unul cognitiv. In timpul comunicarii verbale. desi s-au citat cazuri sigure de arhinencefalie care au dobandit un limbaj verbal normal. il infasa. semnalate intre 9-15 luni. S-a demonstrat ca exista o relatie semnificativa intre vocabularul copilului la varsta de 2 ani si jumatate si numarul de cuvinte care i-au fost adresate in cursul unor interactiuni speciale cu copilul. dirijat de adult. Pentru a deveni apt sa vorbeasca. spre deosebire de emisfera dreapta care coordoneaza cunoasterea generala. inca de la nastere. cand il ingrijeste (ii face baie. ca sistemul nervos sa fie intact. Sub actiunea emotiilor care sunt generate in emisfera dreapta. Se stie ca mama adreseaza cuvinte copilului in trei imprejurari diferite si anume. ambele emisfere cerebrale sunt echipotentiale si pot sa favorizeze achizitia limbajului verbal in egala masura. alcatuite din dialog. de obicei. Contactul cu un mediu social in care se vorbeste este o conditie absolut obligatorie pentru ca un copil sa invete sa vorbeasca. citate de Feldman) emisfera stanga este sediul intregii comunicari simbolice. functia emisferei stangi poate suferi o inhibitie. jocuri cu jucarii. copilul trebuie sa recunoasca un cuvant intrun anumit timp. mai repede si are performante cognitive superioare celorlalti frati din fratrie. Parintii au un rol major in aceasta achizitie. in toate perioadele in care copilul ramane singur fara sa i se acorde o atentie speciala si dispune doar de perioade de atentie divizata (supervizare din partea adultului) si in cadrul unor interactiuni speciale. Primul cuvant apare de obicei inainte ca sugarul sa fi inceput sa mearga singur (9-10 luni) si el semnifica numai pentru laici inceputul comunicarii cu adultul. secventiala. El trebuie sa deprinda valoarea simbolica si semantica a cuvintelor. sintetica. Acesta are o valoare intermediara intre precursorii vorbirii semnalati anterior si aparitia vorbirii. cunoasterea lineara.Tot in aceasta perioada este observat si fenomenul lingvistic de supraextensie (utilizarea unui singur cuvant pentru a denumi mai multe obiecte sau actiuni cu sens asemanator). Cu timpul se constituie un proces de specializare a emisferelor cerebrale si emisfera stanga ia comanda pentru limbaj. Procesul dezvoltarii cognitive nu poate fi separat de procesul dezvoltarii emotionale si exista de asemenea un paralelism intre gradul de inteligenta si calitatea utilizarii limbajului. copilul se afla in interactiune de comunicare cu mama. analitica. Functia emisferei stangi influenteaza. intr-un anumit context. Primele cuvinte. mai subtil si mai sofisticat. Pentru a putea invata sa vorbesti se mai cere. proprie limbajului verbal. Cele mai consistente interactiuni mama-copil se remarca la primul copil al mamei si probabil acesta este substratul ca primul nascut se dezvolta. Aspectul social este argumentat prin aceea ca limba se invata in cadrul comunicarii sociale si are rolul de a intretine sau completa o comunicare sociala. apare mimica faciala conversationala si de ascultare. de asemenea. ii da de mancare).

mai dificil si mai putin expresiv din cauza acestei substimulari sociale. de obicei. In concluzie. capacitatea de a formula un raspuns verbal. abilitatea de asamblare a cuvintelor (expresivitatea verbala). selectia. evaluarea limbajului se face in mod complex demonstrand capacitatea de a auzi. folosirea comunicarii extraverbale pentru a completa sensul comunicarii si dorinta de comunicare. tulburarile emotionale si lipsa de stimulare prin interactiuni sociale eficiente. daca nu intelege interdictia. Ele nu exprima totdeauna o stare motivational-emotionala si nu constituie un comportament spontan (vezi comunicarea extraverbala). dar nu totdeauna constienta. retardul mental. ascultarea. In momentul in care se face testarea abilitatilor verbale la copilul prescolar nu se va pierde din vedere ca unii copii se inhiba iremediabil in preajma unui adult strain. scapa interventiei constiente. Unele simboluri verbale invatate opereaza in afara atentiei emitatorului sau receptorului. articularea corecta a cuvintelor. Se declara ca un copil nu vorbeste daca nu rosteste nici un cuvant la varsta de 3 ani si jumatate. Aspectul receptiei presupune auzirea. Atat aspectul receptiv. el va fi grav handicapat si in inferioritate intelectuala fata de semenii lui de aceeasi varsta. de a organiza un limbaj expresiv si a articula cuvintele. abilitatea de a discrimina fonemele. al constructiei sintactice. a inflexiunilor vocii (interpretarea prozodiei). O interactiune de joc este un bun prilej de a stabili nivelul de dezvoltare verbala a copilului. daca la varsta de 18 luni nu rosteste unu-doua cuvinte. Se poate accepta ca in patru categorii de situatii are loc intarzierea aparitiei limbajului verbal si acestea sunt: surditatea. daca copilul pare ca aude si nu asculta cu atentie. Intre aceste doua etape se interpune mecanismul cerebral. cat si cel expresiv al limbajului verbal poate fi cuantificat si obiectivat si acesta este scopul testelor care isi propun sa masoare dezvoltarea limbajului la copil (vezi figura 2). daca la varsta de 1 an nu-si cunoaste numele. Alteori nu exista decat deficiente ale interesului pentru comunicarea interumana (autismul este considerat falimentul comunicarii). intelegerea sensului semantic al cuvintelor. Insusirea limbajului verbal recunoaste doua versante si anume cel al receptiei si cel al producerii lui. Acestea nu opereaza automatic si. Daca din diferite motive un copil nu-si poate insusi limbajul verbal. case de copii. jos. daca la varsta de 3 ani nu asculta o poveste. Testarea copilului este exclusa daca nu am reusit sa intram intr-o interactiune de comunicare favorizata de prezenta unor jucarii noi. . crese). de a face corelatie intre obiect si cuvant. Utilizarea comunicarii simbolice este totdeauna voluntara. atractiv colorate care sa-i trezeasca interesul.corpului si comportamentul verbal. dorinta de a asculta. afara) sau nu utilizeaza propozitiuni scurte formate din unul-doua cuvinte. context si starea emotionala a subiectului. recunoasterea sunetelor. nu intelege sensul unor adverbe (sus. O tulburare a comunicarii verbale este probabila daca o semnaleaza parintii sau educatorii (leagane. Se stie ca un copil institutionalizat vorbeste mai tarziu. emotiile avand un efect negativ asupra producerii limbajului si mai putin asupra receptarii lui. abilitatea de conceptie verbala. calitatea lor. Aspectul expresiv (producerea limbajului) presupune investigarea modului de producere a sunetelor. Raspunsul depinde de dezvoltarea cognitiva. inauntru.

aratand astfel ca nu se teme. tonic.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea.Un individ cu o mimica zambitoare. insa nu intotdeauna sunt intentionate. apud S. zona vulnerabila. Chelcea. ca are semtimentul propriei valori. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. isi descopera gatul. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. inclinat la stanga sau la dreapta. critica. deconectare de ce ii inconjoara. functiile si coordonarea acestora.Cel care inalta capul . capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. Compotamentul nonverbal are la baza mimica. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. lipsit de tonus si neingrijit. dinamic induce o stare de bine. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. indoiala. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S.ele pot fi intentionate sau neintentionate.11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului.Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. In mediul urban. 2003.Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. in opozitie cu un individ apatic. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii.Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat.Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie.Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe. . 2005. In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. gesturile si toate miscarile corpului. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism. origins. usage and coding(1969.Chelcea. Pozitia capului este foarte sugestiva.Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare.Comunicarea nonverbala – mimica fetei Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane). In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. constient sau inconstient.Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala.

nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. ele exprima disperare. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea .Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. dezgustul fata de interlocutor. incretirea nasului.Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta. ca se pare ca exista o mimica universala. toleranta.Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord.Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza.in valori normale sau depasite. sperieturii.sau emotie. frustare. manie. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. Miscarile sunt multiple si complexe. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. orizontale sau incretite. furie. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor dwe descifrat. indiferenta. Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. ascuserea unor informatii. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. Darwin R. ezitare. aprobare. ridicare sprancenelor. se realizeaza combinatii de miscari. mimica este expresie a fricii. mirarii. intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. . Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri . cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute. care pot fi verticale. dificultati in prelucrarea informatiilor. exprima panica in gandire.Intradevar. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. dar care nu sunt intelese.Fenomenula fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza.Pozitia capului tradeaza interesul. intelegerii bruste a unui lucru. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti.

Privirea poate fi blanda. dar apare si in cazul surasului. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. culoarea si . ci si o prabusire spirituala. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. frica de amenintare iminenta. dura. care se concentreaza asupra unei tinte.paralizie a afectelor. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. indiscretie. neputinta naivitae. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual.I cazul dreptacilor . Ochii intredeschisi exprima oboseala. nevinovatie. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. curiozitate si dispretul.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. miscarea pleoapelor.Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma. ridicarea sprancenei drepte exprima o critica. desigur. furie. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. scarbei sau plansului. o dipozitie de neincredere si scepticism. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere. groaza. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare.Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut.Ochii stralucitori. pupile si privirea. agresivitate. tristete. egoism sau individualism. teama. stralucirea. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. iar a celei stangi. surpriza. vii. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. extrema. Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare . precum si gradul de intelegere intre minte si inima. aceasta privire exprima mirare.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. incapacitatea de a intelege un anumit lucru. Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti. inertie. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale. nestiinta sau mirare si bucurie. asteptare tensionata. Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent.Mimica acestora denota indiferenta. speranta .Sprancenele arata tipul afectiv al omului. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. pana la pleoape inchise. prietenoasa. Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale. atotcuprinzatoare. tensiune nervoasa. resemnare. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie. catifelata. amenintare. . curiozitate.

Miscarea pleoapelor. Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. gandurilor. indemanare. este interpretata drept tendinta de agresiune. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor.Inafara de stimulii exteriori. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. de schimbarile de directie ale privirii. Exista mmai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. se dilata. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare. conferindu-I persoanei respective un aer somnoros. incredere si prietenie. neliniste. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata . dar ea mai poate exprima si nedumerire.Cand intreaga pleoapa este mult coborata. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit. de ascunderea unghiului intern. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”.. siretenie. ea denota. dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata. se micsoreaza.Cand intr-o situayie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul. iar cand emotiile sunt negative. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. acceptare.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. nesiguranta. ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti. de a asculta ceva sau a savura ceva. jena.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. atunci cand avem trairi intense si emotii pozitive. cum era de asteptat.Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”.Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta. Dar cand aceasta este . prudenta. preocupari pentru seductie.Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. o intelegere secreta. lascivitate. si aceasta semifica viclenie .Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale. la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. ca exista pentru noi.

Dr. poate fi orientata spre stanga sau drepta. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului. ceea ce caracterizeaza orice on destoinic. iar cand va inventa sau va minti.Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie. cei mai multi sunt tradati de anumite semne. Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice.Pornita de sus inseamna dispret. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca. .Astfel directia pricirii indica ce idei trebbuiesc activate:imaginile sunt activate de prvirea in sus.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti. exprimat prin cinste. spre dreapta. iar pentru furie o ingustare a buzelor. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere. fiind cel mai proeminent. care semnifica neplacere.El considera ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer.Aceasta privire denota onestitate. creativitatea. Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. obiective. Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ. indispozitie. respectiv oblica. confuzie. loialitate si dragoste pentru adevar.De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor. logice. Pricirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale. iar cea spre dreapta imaginatia. Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga. nasul. pronita de jos denota slugarnicie. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. intentionate pentru a induce in eroare.Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. aroganta.Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. sunetle de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. corectitudine si constiinta de sine. e)privirea laterala. mandrie. d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. jena. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut. amintirile personale. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente.mentinuta in prezenta unei persoane.

resemnat. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata.ea musca. blazat.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. incapatanare. solitudine. eliberator. relaxat. proasta dispozitie. Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. de protest. bautura si aerul ce ne sunt necesare. Zambetul poate fi fabricat. de savurare. cinste. ulterior a evoluat spre un gest de prietenie.Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare . . stramb.Rasul poate fi cinic. prostesc. corecta si generoasa. Can d zambetul dezgoleste ata dintii de sus . de ingrijorare. ingrijorat. Rasul este o manisfestare tipic unama. ea ne rosteste gandurile. agresiv. Zambetul care descopera numai dintii de sus . cat si dintii de jos. cum ar fi cea de degustare. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate.Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine.Copii rad mai mult decat adultii.Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana.Zambetul apare la sugar foarte devreme. Gura si buzele pot realiza diferite mimici. dulceag.Zambestu autentic este expresia unei stari de bucurie. ea este eliberatoare de tensiuni interne. posesorul are o fire deschisa. de frica.Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. ea rade cand suntembucurosi. Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. de acceptare si implica si participarea ochilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->