Comunicarea verbala

Cea mai naiva asertiune asupra comunicarii umane sustine ca este reprezentata de comunicarea verbala. Cu toate acestea, este general admis ca limbajul verbal este cel mai important vehicul pentru a obtine informatii despre lumea materiala si spirituala. Pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice s-a trecut de la limba vorbita la cea scrisa, ceea ce a avut un imens efect pentru dezvoltarea stiintei si culturii, favorizand transmiterea si raspandirea cunostintelor (informatiilor). Acest sistem de comunicare este esential pentru relatia interpersonala umana si este specific omului. Limbajul verbal permite individului sa-si exprime observatiile, dorintele si aspiratiile si mai ales sa se faca inteles de catre semeni. Limbajul verbal tezaurizeaza experienta milenara a societatilor si culturilor, fiind totodata implicat in psihogeneza si sanogeneza. Cunoscand cauzele medicale sau comportamentale ale dificultatiilor de insusire a limbajului, exista azi posibilitatea de a proteja eficient copiii care sufera de acest handicap. Se cunosc numeroase date teoretice referitoare la conditiile care trebuie indeplinite pentru a dovedi capacitatea de intelegere si apoi de folosire a limbii vorbite. Mai importanta decat capacitatea de a auzi si apoi de a reproduce sunete coordonate caracteristice limbajului verbal este dorinta de comunicare pe care vorbirea o exprima. Definind limbajul ca orice sistem de simboluri folosit pentru stocarea sau schimbul de informatii, se intelege ca limbajul verbal este numai unul dintre sistemele simbolice utilizat de om pentru comunicare, specific speciei. El foloseste cuvintele drept simboluri de comunicare. Prin vorbire, se intelege orice sunet emis de om cu intentia de comunicare, de la formele vocale prelingvistice (vocalize) pana la cuvinte si fraze care definesc sistemul complex de comunicare verbala a adultului. Dintre diferitele mijloace de comunicare interumana evocate anterior, cel mai proeminent este limbajul verbal. Dezvoltarea si utilizarea complexa a limbajului verbal este una dintre cele mai specifice calitati ale omului. Cea mai sugestiva demonstratie de dezvoltare cognitiva pe care ne-o face copilul este invatarea de a folosi limbajul verbal. Aceasta achizitie apare devreme (la sfarsitului primului an de viata). Este stiut ca limba vorbita se invata in familie si rolul mamei este esential (limba materna). Limbajul verbal reprezinta mult mai mult decat un mijloc de comunicare. El reprezinta elementul de baza in ordonarea experientei. Folosind adecvat limbajul verbal copilul poate sa transmita necesitatile lui biologice, sa atraga atentia, sa controleze comportamentul lui si al celorlalti. Limbajul verbal ii permite sa-si reprezinte lumea in mod simbolic si sa opereze intelectual la nivel abstract, superior nivelului direct al experientei imediate. Referitor la modalitatea de insusire a limbajului verbal de catre copil exista cel putin doua teorii. Teoria invatarii limbajului a fost lansata de B.F. Skinner in anul 1957 si ea sustine ca un copil invata sa vorbeasca asa cum invata toate comportamentele de baza acceptate social, imitand adultul. El isi insuseste, prin imitare, tipul de vorbire al

Intr-o familie in care ambii parinti sunt hipoacuzici. Daca am accepta teoria invatarii vorbirii prin imitare. de fapt. ci constituie creatia lui originala (“nu poate fi acuzat de imitare”). Psiholingvistica a dovedit. Daca aceasta teorie ar fi adevarata. formate din doua cuvinte. copilul isi insuseste niste reguli gramaticale. N. ar trebui sa admitem ca un copil nu spune decat ceea ce a mai auzit de la un adult. E. In anii 1968-1972. copilul nu invata sa vorbeasca imitand adultul. ci deprinde de la acesta doar un sistem de reguli. studiind modalitatea prin care un copil mic reuseste sa compuna un numar practic infinit de propozitiuni originale. Se poate conchide ca dobandirea precoce a limbajului verbal are un anumit tipar de achizitie care este reluat. ca si adultul. ar insemna ca datorita marii variabilitati a mediului familial si social in care evolueaza copiii. Daca vorbeste cu greseli. care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om. Cea mai convingatoare demonstratie este ca la un anumit moment al dezvoltarii ontogenetice a limbajului verbal la copil acesta utilizeaza propozitiuni scurte. Chomsky sustine ca. ca rezultat al selectarii si intaririi formelor gramaticale corecte. pe care nu le-a auzit de la adult. lucru aparent curios. copilul achizitioneaza limba vorbita in acelasi mod ca un copil dintr-o familie obisnuita (in acest caz se poate discuta rolul posibil jucat de interactiunea cu alti adulti normali). care raspunde cel mai bine legitimelor intrebari ale celor care studiaza achizitia ontogenetica a vorbirii. folosesc aceleasi reguli (sisteme) pentru achizitionarea limbii vorbite. ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele. de catre fiecare copil care invata sa vorbeasca. Chomsky a emis teoria psiholingvistica (mentalista) a invatarii limbajului verbal (general acceptata). N. Pe intreg globul pamantesc si in toate mediile copiii invata sa vorbeasca la aceeasi varsta si. In acceptia acestei teorii. Sintaxa propozitiei are un rol esential in determinarea intelesului ei. prin studii convingatoare. cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. care traieste in medii foarte polimorfe. Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie o calitate universala a speciei. mama il corecteaza si. In anul 1969. abilitatea de a vorbi. Este insa demonstrat ca si copilul. Conform . Psiholingvistica si-a concentrat atentia asupra sistemului productiv al vorbirii. copilul deprinde corect limba materna. ca si a modului extrem de variabil in care se poate estima ca se face corectarea greselilor de vorbire. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele. inseamna ca orice copil cu dezvoltare intelectuala normala. care a beneficiat de interactiuni sociale eficiente. care se bucura de o absoluta originalitate. cu foarte mici variatii. incepe sa vorbeasca. primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca. este capabil sa compuna o mare varietate de propozitii.adultului (al mamei) cu care se afla in interactiune. Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sa dispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie. este relativ standardizata si urmeaza aceleasi secvente. pe care apoi le poate aplica universal. achizitia vorbirii la copil ar trebui sa se faca la varste foarte diferite si cu aspecte calitative variate. M. ca dezvoltarea limbajului verbal la copil. Desi apropiate biologic de om. Pornind de la un adevar verificat ca fiinta umana dispune de calitatea innascuta de a putea vorbi.

Copilul invata sa sesizeze si sa interpreteze intai prozodia si abia mai tarziu sensul cuvintelor. cand acesta i se adreseaza. Variatia de ton a vocii permite ca ea sa devina patetica. Acestea sunt greu de interpretat fonetic. aceste prime reguli se mai schimba in timpul dezvoltarii. Gestul (comunicarea extraverbala) completeaza pronuntia uneori incorecta a cuvantului (copilul priveste cu interes catre un obiect. ceea ce semnifica folosirea lingvistica a inaltimii sunetelor pentru a favoriza intelegerea mesajului. sunete. secventele auditive le traduce intr-o secventa de articulare a sunetelor cuvintele. cele cateva cuvinte din vocabularul lui sarac se imbogatesc brusc cu semnificatii. Este perioada in care copilul utilizeaza activ prozodia. copilul este capabil sa faca transcriptia unor tipare. Prozodia este folosita in special in perioada presintactica a vorbirii (9-18 luni). ezitarile (fluenta). altele nu. Teoria psiholingvistica nu a putut insa sa raspunda la o intrebare cheie: ce reprezinta. prozodia joaca un rol insemnat. capacitatea innascuta de a vorbi propriei fiintei umane? Limba vorbita nu este transmisa niciodata impersonal catre interlocutor. il arata cu degetul si apoi ii pronunta denumirea). La un moment dat. Contrastul intre tonul ridicat sau coborat al vocii este interpretat chiar de sugarul de 4 luni. vocale. Aceasta trecere de la model la productie. Unele deductii sunt corecte. o manipuleaza pentru a completa mesajul. paralimbajul si comunicarea extraverbala. In aceasta perioada de trecere. prin folosirea unor reguli generale. Sintaxa frazei este considerata insa un aspect superficial al limbajului verbal. Prozodia analizeaza variabilitatea lingvistica a vocii inalte sau joase (intonatia). cum sunt inteligenta sau motivatia (intentia de comunicare a copilului). ci pentru ca mesajul sa fie mai explicit intervin totdeauna prozodia. sugarul sesizeaza elementele prozodice ale vorbirii adultului. In stadiile precoce ale comunicarii. ritmul (inclusiv pauzele) si viteza vorbirii. Dupa varsta de 6 luni. vocalizele emise ritmic de sugar vor fi interpretate ca precursoare ale intonatiei. consoane). Oricum. in fond.teoriei lui Chomsky. Conditiile interactiunii sociale determina logica propozitiei in stadiile initiale ale achizitiei limbajului. . sarcastica sau manioasa. dupa ce a fost exclusa orice interventie a comunicarii extraverbale si a fonologiei segmentare (analiza fondului de cuvinte. Sensul semantic reprezinta aspectul profund al acestui sistem de comunicare. utilizeaza propozitiuni scurte alcatuite din unudoua cuvinte cu care se incumeta sa comunice cu adultul si chiar se face inteles de acesta. In perioada protolingvistica copilul nu poate pronunta decat unul-doua cuvinte. cand din cauza saraciei limbajului verbal si pentru ca inca nu stie sa foloseasca sintaxa. Prozodia reprezinta dimensiunea auditiv-vocala a comunicarii verbale. este esentiala pentru fonologia copilului. Rezulta reproducerea corecta sau numai partial corecta a lor. Copilul foloseste mult prozodia si dupa tipul de intonatie folosit. Incepand cu varsta de 2-3 luni. dar sensul comunicarii se amplifica mult daca ele sunt interceptate prozodic. silabe. ceea ce creste mult expresivitatea mesajului verbal comunicat. Cel mai complex component dintre toate sistemele prozodiei este intonatia. competenta sintaxei se dezvolta indiferent de variabilele individuale. gestul are semnificatie de comunicare mai mare chiar decat folosirea cuvantului.

identificandule. Limbajul verbal are o structura lingvistica de baza alcatuita dintr-un sistem ierarhic bazat pe sunete simple. denumesc actiuni particulare. protocuvinte. . Nu se poate face abstractie de valoarea privirii reciproce a celor doi parteneri de comunicare. Privirea atrage. dar ramane dependenta de capacitatea productiva a copilului si de nivelul lui de dezvoltare. La nivel fonologic limba vorbita este alcatuita din sunetele de baza. propozitii. avertizeaza si serveste pentru intarirea contactului verbal. functii specifice. indiferent daca sensul ei este pozitiv sau negativ. Cuvintele sunt investite prin ele insele cu un inteles simbolic care insa poate fi nuantat sau amplificat prin incarcatura emotionala a modului in care sunt redate. Fiecare vorbitor distinge clar fonemele. Stadiile dezvoltarii vocale au caracter ierarhic (ca toate stadiile dezvoltarii in spirala. in timpul careia copilul spune cateva cuvinte inventate de e1. Achizitia ontogenetica a limbajului verbal este precedata de o perioada de dezvoltare. prin conventie. de conexiunile pe care le face vorbitorul sau cel care recepteaza mesajul verbal si care tin de dezvoltarea lui cognitiva. Fiecare stadiu nou incorporeaza (presupune) pe cel anterior si se construieste pe acesta. cuvinte. In etapele initiale exista diferenta intre pronuntia copilului in comparatie cu cea a adultului si aceasta a devenit evidenta atunci cand s-a incercat transcrierea fonetica. dar nu sunt identice cu cuvintele folosite de adult. Fonemele se succed variat si alcatuiesc succesiv silabe. numita preverbala sau prelingvistica. au sensuri pragmatice bine definite.Proxemica analizeaza distanta spatiala intre cele doua persoane care se afla intr-o secventa de comunicare verbala. Cea care comanda ordinea cuvintelor in propozitie este sintaxa. reunite in cuvinte si fraze. fraze. Contactul cu auditoriul devine impersonal si se pierde din forta de convingere si penetratie a mesajului verbal. ca nivelul imediat superior al limbii vorbite este nivelul gramatical. Exista in dezvoltarea ontogenetica a limbajului verbal o perioada de tranzitie care dureaza numai cateva luni. care nu exista in limbajul verbal al adultului si care au fost denumite de catre specialisti cu un termen lingvistic. pe care vorbitorul le recunoaste ca atare. in genere). Nivelul semantic este ultimul cu semnificatie pentru analiza limbajului verbaI. Schimbarea ordinei cuvintelor schimba uneori complet intelesul frazei. deoarece contin foneme pe care copilul nu le poate inca pronunta. reprezentate prin foneme. Lipsa contactului vizual intr-un dialog lipseste persoana care vorbeste de controlul pozitiv al feedback-ului. Din punct de vedere morfologic fiecare cuvant are o semnificatie. dar neinterpretabile semantic. Ierarhia aparitiei sunetelor si apoi a vorbirii este universala. distingandu-le de alte sunete cu alte semnificatii. Exista propozitiuni corecte gramatical. de contextul in care are loc comunicarea. Este un element de comportament presupus ca in timpul unei comunicari verbale cei doi se privesc “ochi in ochi”. apoi silabe. Sunetele tuturor limbilor sunt mixate in inceputurile lingvistice ale fiintei umane! Copilul va selecta dintre acestea acele foneme care sunt potrivite cu limba pe care o va invata (adultul ii intareste fonemele de care va avea nevoie!). urmate de consoane. Se accepta. caruia i se recunosc morfologia si sintaxa. Este acelasi lucru care se petrece cu un profesor care tine o lectie magistrala in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu studenti. Primele sunete pe care le pronunta copilul sunt vocalele. Ele deriva din cuvintele folosite de adult.

Contactul cu un mediu social in care se vorbeste este o conditie absolut obligatorie pentru ca un copil sa invete sa vorbeasca. de asemenea. ca sistemul nervos sa fie intact. De fapt.Tot in aceasta perioada este observat si fenomenul lingvistic de supraextensie (utilizarea unui singur cuvant pentru a denumi mai multe obiecte sau actiuni cu sens asemanator). Pentru a putea invata sa vorbesti se mai cere. Se stie ca mama adreseaza cuvinte copilului in trei imprejurari diferite si anume. analitica. proprie limbajului verbal. intr-un anumit context. cand il ingrijeste (ii face baie. de asemenea. Cu timpul se constituie un proces de specializare a emisferelor cerebrale si emisfera stanga ia comanda pentru limbaj. Strategia mamei este insa determinata mult de raspunsul copilului. in toate perioadele in care copilul ramane singur fara sa i se acorde o atentie speciala si dispune doar de perioade de atentie divizata (supervizare din partea adultului) si in cadrul unor interactiuni speciale. S-a demonstrat ca exista o relatie semnificativa intre vocabularul copilului la varsta de 2 ani si jumatate si numarul de cuvinte care i-au fost adresate in cursul unor interactiuni speciale cu copilul. Parintii au un rol major in aceasta achizitie. El trebuie sa deprinda valoarea simbolica si semantica a cuvintelor. dupa cum exista o stransa corelatie intre miscarile . ambele emisfere cerebrale sunt echipotentiale si pot sa favorizeze achizitia limbajului verbal in egala masura. sintetica. copilul se afla in interactiune de comunicare cu mama. Aspectul social este argumentat prin aceea ca limba se invata in cadrul comunicarii sociale si are rolul de a intretine sau completa o comunicare sociala. Primul cuvant apare de obicei inainte ca sugarul sa fi inceput sa mearga singur (9-10 luni) si el semnifica numai pentru laici inceputul comunicarii cu adultul. Acesta are o valoare intermediara intre precursorii vorbirii semnalati anterior si aparitia vorbirii. Primele cuvinte. alcatuite din dialog. Procesul dezvoltarii cognitive nu poate fi separat de procesul dezvoltarii emotionale si exista de asemenea un paralelism intre gradul de inteligenta si calitatea utilizarii limbajului. semnalate intre 9-15 luni. de obicei. La nastere. jocuri cu participarea adultului. inca de la nastere. cunoasterea lineara. Pentru a deveni apt sa vorbeasca. spre deosebire de emisfera dreapta care coordoneaza cunoasterea generala. ii da de mancare). In timpul comunicarii verbale. copilul trebuie sa recunoasca un cuvant intrun anumit timp. alcatuiesc protolimbajul. jocuri cu jucarii. functia emisferei stangi poate suferi o inhibitie. Cele mai consistente interactiuni mama-copil se remarca la primul copil al mamei si probabil acesta este substratul ca primul nascut se dezvolta. dirijat de adult. mai subtil si mai sofisticat. Conform cercetarilor lui Buch si Duffy (1980. apare mimica faciala conversationala si de ascultare. desi s-au citat cazuri sigure de arhinencefalie care au dobandit un limbaj verbal normal. Limbajul verbal recunoaste un aspect social si unul cognitiv. Functia emisferei stangi influenteaza. Sub actiunea emotiilor care sunt generate in emisfera dreapta. il infasa. mai repede si are performante cognitive superioare celorlalti frati din fratrie. citate de Feldman) emisfera stanga este sediul intregii comunicari simbolice. sa invete sa-l pronunte spontan (nu prin imitarea adultului) si sa-1 utilizeze atunci cand social si pragmatic este oportun. Comunicarea verbala fiind o comunicare tipic simbolica presupune o oferta pentru comunicare. secventiala.

scapa interventiei constiente. Aspectul expresiv (producerea limbajului) presupune investigarea modului de producere a sunetelor. . daca la varsta de 1 an nu-si cunoaste numele. articularea corecta a cuvintelor. Se stie ca un copil institutionalizat vorbeste mai tarziu. dorinta de a asculta. emotiile avand un efect negativ asupra producerii limbajului si mai putin asupra receptarii lui. In momentul in care se face testarea abilitatilor verbale la copilul prescolar nu se va pierde din vedere ca unii copii se inhiba iremediabil in preajma unui adult strain. dar nu totdeauna constienta. el va fi grav handicapat si in inferioritate intelectuala fata de semenii lui de aceeasi varsta. Ele nu exprima totdeauna o stare motivational-emotionala si nu constituie un comportament spontan (vezi comunicarea extraverbala). Insusirea limbajului verbal recunoaste doua versante si anume cel al receptiei si cel al producerii lui. de a face corelatie intre obiect si cuvant. evaluarea limbajului se face in mod complex demonstrand capacitatea de a auzi. afara) sau nu utilizeaza propozitiuni scurte formate din unul-doua cuvinte. Atat aspectul receptiv. mai dificil si mai putin expresiv din cauza acestei substimulari sociale. daca la varsta de 18 luni nu rosteste unu-doua cuvinte. Aspectul receptiei presupune auzirea. Acestea nu opereaza automatic si.corpului si comportamentul verbal. de obicei. O interactiune de joc este un bun prilej de a stabili nivelul de dezvoltare verbala a copilului. inauntru. abilitatea de a discrimina fonemele. case de copii. Se poate accepta ca in patru categorii de situatii are loc intarzierea aparitiei limbajului verbal si acestea sunt: surditatea. tulburarile emotionale si lipsa de stimulare prin interactiuni sociale eficiente. Daca din diferite motive un copil nu-si poate insusi limbajul verbal. intelegerea sensului semantic al cuvintelor. retardul mental. daca nu intelege interdictia. Raspunsul depinde de dezvoltarea cognitiva. ascultarea. context si starea emotionala a subiectului. calitatea lor. folosirea comunicarii extraverbale pentru a completa sensul comunicarii si dorinta de comunicare. jos. cat si cel expresiv al limbajului verbal poate fi cuantificat si obiectivat si acesta este scopul testelor care isi propun sa masoare dezvoltarea limbajului la copil (vezi figura 2). capacitatea de a formula un raspuns verbal. de a organiza un limbaj expresiv si a articula cuvintele. a inflexiunilor vocii (interpretarea prozodiei). Unele simboluri verbale invatate opereaza in afara atentiei emitatorului sau receptorului. daca copilul pare ca aude si nu asculta cu atentie. Testarea copilului este exclusa daca nu am reusit sa intram intr-o interactiune de comunicare favorizata de prezenta unor jucarii noi. abilitatea de conceptie verbala. atractiv colorate care sa-i trezeasca interesul. al constructiei sintactice. selectia. Se declara ca un copil nu vorbeste daca nu rosteste nici un cuvant la varsta de 3 ani si jumatate. O tulburare a comunicarii verbale este probabila daca o semnaleaza parintii sau educatorii (leagane. Intre aceste doua etape se interpune mecanismul cerebral. recunoasterea sunetelor. nu intelege sensul unor adverbe (sus. In concluzie. Alteori nu exista decat deficiente ale interesului pentru comunicarea interumana (autismul este considerat falimentul comunicarii). daca la varsta de 3 ani nu asculta o poveste. crese). abilitatea de asamblare a cuvintelor (expresivitatea verbala). Utilizarea comunicarii simbolice este totdeauna voluntara.

Cel care inalta capul .Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe.Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare. 2003. tonic. In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%.Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal. insa nu intotdeauna sunt intentionate. Chelcea. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie. indoiala. functiile si coordonarea acestora.Chelcea.Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. apud S.Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. isi descopera gatul. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S.Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie. deconectare de ce ii inconjoara. in opozitie cu un individ apatic. zona vulnerabila.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism. capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate.Comunicarea nonverbala – mimica fetei Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane).Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta.Un individ cu o mimica zambitoare. dinamic induce o stare de bine.11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile. lipsit de tonus si neingrijit.ele pot fi intentionate sau neintentionate. aratand astfel ca nu se teme. ca are semtimentul propriei valori. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii. Compotamentul nonverbal are la baza mimica. usage and coding(1969. origins. constient sau inconstient. In mediul urban. Pozitia capului este foarte sugestiva. 2005.Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. . critica. inclinat la stanga sau la dreapta. gesturile si toate miscarile corpului.

Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri .Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute.Intradevar. furie. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. dar care nu sunt intelese. Miscarile sunt multiple si complexe. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare. se realizeaza combinatii de miscari. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta.in valori normale sau depasite. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale. orizontale sau incretite. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. . incretirea nasului.Pozitia capului tradeaza interesul. ascuserea unor informatii. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. ridicare sprancenelor. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. intelegerii bruste a unui lucru. mimica este expresie a fricii. dezgustul fata de interlocutor. dificultati in prelucrarea informatiilor. toleranta. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti. dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza. care pot fi verticale. intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. Darwin R.sau emotie. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor dwe descifrat. aprobare.Fenomenula fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea . sperieturii. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare.Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. manie. mirarii. ezitare. Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. exprima panica in gandire.Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic. indiferenta. ele exprima disperare. ca se pare ca exista o mimica universala.Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. frustare. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem.

resemnare. catifelata. speranta . pupile si privirea. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. desigur.Sprancenele arata tipul afectiv al omului. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. pana la pleoape inchise. inertie.Privirea poate fi blanda. agresivitate. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma.paralizie a afectelor. nestiinta sau mirare si bucurie. neputinta naivitae. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. prietenoasa. extrema. care se concentreaza asupra unei tinte. in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare . Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale. aceasta privire exprima mirare. Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent. surpriza.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. vii. o dipozitie de neincredere si scepticism. frica de amenintare iminenta.Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. atotcuprinzatoare. asteptare tensionata. egoism sau individualism. groaza. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. tensiune nervoasa.I cazul dreptacilor . culoarea si . Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti. indiscretie. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. dar apare si in cazul surasului.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. iar a celei stangi. stralucirea. nevinovatie. ci si o prabusire spirituala. Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale.Ochii stralucitori. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. furie. .Mimica acestora denota indiferenta. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. incapacitatea de a intelege un anumit lucru. amenintare. Ochii intredeschisi exprima oboseala. curiozitate. curiozitate si dispretul. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. ridicarea sprancenei drepte exprima o critica. dura. scarbei sau plansului. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. teama. Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. miscarea pleoapelor.Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. tristete. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere.

si aceasta semifica viclenie . dar ea mai poate exprima si nedumerire.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. indemanare. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata .Cand intreaga pleoapa este mult coborata. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare.Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. gandurilor. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor. acceptare. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit. Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. lascivitate. incredere si prietenie. conferindu-I persoanei respective un aer somnoros. ea denota. preocupari pentru seductie.Cand intr-o situayie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun. la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. siretenie. jena. se micsoreaza.Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta. de a asculta ceva sau a savura ceva.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles.Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. Miscarea pleoapelor. se dilata. atunci cand avem trairi intense si emotii pozitive. neliniste. ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”. ca exista pentru noi. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. de ascunderea unghiului intern. prudenta. dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea. Dar cand aceasta este .Inafara de stimulii exteriori. Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie. este interpretata drept tendinta de agresiune. Exista mmai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata. o intelegere secreta.. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. nesiguranta. cum era de asteptat. de schimbarile de directie ale privirii. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane.Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. iar cand emotiile sunt negative.

creativitatea. loialitate si dragoste pentru adevar. iar pentru furie o ingustare a buzelor. d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. indispozitie.mentinuta in prezenta unei persoane. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. confuzie. iar cea spre dreapta imaginatia. cei mai multi sunt tradati de anumite semne.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. mandrie. obiective. corectitudine si constiinta de sine. pronita de jos denota slugarnicie. Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga.Astfel directia pricirii indica ce idei trebbuiesc activate:imaginile sunt activate de prvirea in sus. care semnifica neplacere.Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. aroganta. logice. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. poate fi orientata spre stanga sau drepta. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare. Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. respectiv oblica.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. nasul. spre dreapta. jena. amintirile personale.Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie.Aceasta privire denota onestitate. ceea ce caracterizeaza orice on destoinic. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente. exprimat prin cinste.Pornita de sus inseamna dispret. fiind cel mai proeminent.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara. Pricirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale.Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. intentionate pentru a induce in eroare. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere.El considera ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. sunetle de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. . Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul. Dr. e)privirea laterala. iar cand va inventa sau va minti.De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor.

Copii rad mai mult decat adultii. ea este eliberatoare de tensiuni interne. ulterior a evoluat spre un gest de prietenie.Zambestu autentic este expresia unei stari de bucurie. prostesc. proasta dispozitie. dulceag. ea ne rosteste gandurile. de ingrijorare. relaxat.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera.Zambetul apare la sugar foarte devreme. de protest. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate.Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana.Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. ea rade cand suntembucurosi.Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare .Rasul poate fi cinic. Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog. Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate. posesorul are o fire deschisa.Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine. cinste. stramb. resemnat. de acceptare si implica si participarea ochilor. de frica. solitudine. Can d zambetul dezgoleste ata dintii de sus . Zambetul care descopera numai dintii de sus . de savurare. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata.ea musca. ingrijorat. Rasul este o manisfestare tipic unama. eliberator. bautura si aerul ce ne sunt necesare. corecta si generoasa. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. Zambetul poate fi fabricat. cat si dintii de jos. Gura si buzele pot realiza diferite mimici. incapatanare. cum ar fi cea de degustare. blazat. . agresiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful