Comunicarea verbala

Cea mai naiva asertiune asupra comunicarii umane sustine ca este reprezentata de comunicarea verbala. Cu toate acestea, este general admis ca limbajul verbal este cel mai important vehicul pentru a obtine informatii despre lumea materiala si spirituala. Pe o anumita treapta a dezvoltarii istorice s-a trecut de la limba vorbita la cea scrisa, ceea ce a avut un imens efect pentru dezvoltarea stiintei si culturii, favorizand transmiterea si raspandirea cunostintelor (informatiilor). Acest sistem de comunicare este esential pentru relatia interpersonala umana si este specific omului. Limbajul verbal permite individului sa-si exprime observatiile, dorintele si aspiratiile si mai ales sa se faca inteles de catre semeni. Limbajul verbal tezaurizeaza experienta milenara a societatilor si culturilor, fiind totodata implicat in psihogeneza si sanogeneza. Cunoscand cauzele medicale sau comportamentale ale dificultatiilor de insusire a limbajului, exista azi posibilitatea de a proteja eficient copiii care sufera de acest handicap. Se cunosc numeroase date teoretice referitoare la conditiile care trebuie indeplinite pentru a dovedi capacitatea de intelegere si apoi de folosire a limbii vorbite. Mai importanta decat capacitatea de a auzi si apoi de a reproduce sunete coordonate caracteristice limbajului verbal este dorinta de comunicare pe care vorbirea o exprima. Definind limbajul ca orice sistem de simboluri folosit pentru stocarea sau schimbul de informatii, se intelege ca limbajul verbal este numai unul dintre sistemele simbolice utilizat de om pentru comunicare, specific speciei. El foloseste cuvintele drept simboluri de comunicare. Prin vorbire, se intelege orice sunet emis de om cu intentia de comunicare, de la formele vocale prelingvistice (vocalize) pana la cuvinte si fraze care definesc sistemul complex de comunicare verbala a adultului. Dintre diferitele mijloace de comunicare interumana evocate anterior, cel mai proeminent este limbajul verbal. Dezvoltarea si utilizarea complexa a limbajului verbal este una dintre cele mai specifice calitati ale omului. Cea mai sugestiva demonstratie de dezvoltare cognitiva pe care ne-o face copilul este invatarea de a folosi limbajul verbal. Aceasta achizitie apare devreme (la sfarsitului primului an de viata). Este stiut ca limba vorbita se invata in familie si rolul mamei este esential (limba materna). Limbajul verbal reprezinta mult mai mult decat un mijloc de comunicare. El reprezinta elementul de baza in ordonarea experientei. Folosind adecvat limbajul verbal copilul poate sa transmita necesitatile lui biologice, sa atraga atentia, sa controleze comportamentul lui si al celorlalti. Limbajul verbal ii permite sa-si reprezinte lumea in mod simbolic si sa opereze intelectual la nivel abstract, superior nivelului direct al experientei imediate. Referitor la modalitatea de insusire a limbajului verbal de catre copil exista cel putin doua teorii. Teoria invatarii limbajului a fost lansata de B.F. Skinner in anul 1957 si ea sustine ca un copil invata sa vorbeasca asa cum invata toate comportamentele de baza acceptate social, imitand adultul. El isi insuseste, prin imitare, tipul de vorbire al

care este sigur innascuta si dobandita ca un caracter genetic pentru om. In acceptia acestei teorii. Daca aceasta teorie ar fi adevarata. copilul nu invata sa vorbeasca imitand adultul. studiind modalitatea prin care un copil mic reuseste sa compuna un numar practic infinit de propozitiuni originale. N. pe care nu le-a auzit de la adult. care a beneficiat de interactiuni sociale eficiente. Chomsky a emis teoria psiholingvistica (mentalista) a invatarii limbajului verbal (general acceptata). Desi apropiate biologic de om. copilul achizitioneaza limba vorbita in acelasi mod ca un copil dintr-o familie obisnuita (in acest caz se poate discuta rolul posibil jucat de interactiunea cu alti adulti normali). In anul 1969. Intr-o familie in care ambii parinti sunt hipoacuzici. ca rezultat al selectarii si intaririi formelor gramaticale corecte. cu toate ca dispun de sisteme de comunicare sociala. inseamna ca orice copil cu dezvoltare intelectuala normala. In anii 1968-1972. Sintaxa propozitiei are un rol esential in determinarea intelesului ei. de catre fiecare copil care invata sa vorbeasca. cu foarte mici variatii. ar trebui sa admitem ca un copil nu spune decat ceea ce a mai auzit de la un adult. Daca vorbeste cu greseli. ci deprinde de la acesta doar un sistem de reguli. achizitia vorbirii la copil ar trebui sa se faca la varste foarte diferite si cu aspecte calitative variate. N. formate din doua cuvinte. Cea mai convingatoare demonstratie este ca la un anumit moment al dezvoltarii ontogenetice a limbajului verbal la copil acesta utilizeaza propozitiuni scurte. Este insa demonstrat ca si copilul. Conform . ii permite copilului invatarea oricareia dintre ele. folosesc aceleasi reguli (sisteme) pentru achizitionarea limbii vorbite. ca dezvoltarea limbajului verbal la copil. Psiholingvistica si-a concentrat atentia asupra sistemului productiv al vorbirii. pe care apoi le poate aplica universal.adultului (al mamei) cu care se afla in interactiune. de fapt. Daca am accepta teoria invatarii vorbirii prin imitare. este capabil sa compuna o mare varietate de propozitii. lucru aparent curios. copilul deprinde corect limba materna. ca si a modului extrem de variabil in care se poate estima ca se face corectarea greselilor de vorbire. ar insemna ca datorita marii variabilitati a mediului familial si social in care evolueaza copiii. incepe sa vorbeasca. mama il corecteaza si. Pe intreg globul pamantesc si in toate mediile copiii invata sa vorbeasca la aceeasi varsta si. prin studii convingatoare. M. care raspunde cel mai bine legitimelor intrebari ale celor care studiaza achizitia ontogenetica a vorbirii. Desi diferitele limbi vorbite in lume au vocabular si structuri gramaticale dintre cele mai variate si deosebite intre ele. Lenneberg emite ideea ca abilitatea de a dezvolta limbaj simbolic este caracteristica numai omului si constituie o calitate universala a speciei. care traieste in medii foarte polimorfe. copilul isi insuseste niste reguli gramaticale. este relativ standardizata si urmeaza aceleasi secvente. Pentru insusirea limbajului verbal este absolut obligatoriu ca fiinta umana sa dispuna de un anumit nivel de dezvoltare cognitiva si un anumit grad de dezvoltare motorie. care se bucura de o absoluta originalitate. abilitatea de a vorbi. E. ci constituie creatia lui originala (“nu poate fi acuzat de imitare”). primatele nu reusesc niciodata sa vorbeasca. Psiholingvistica a dovedit. Pornind de la un adevar verificat ca fiinta umana dispune de calitatea innascuta de a putea vorbi. Se poate conchide ca dobandirea precoce a limbajului verbal are un anumit tipar de achizitie care este reluat. Chomsky sustine ca. ca si adultul.

cele cateva cuvinte din vocabularul lui sarac se imbogatesc brusc cu semnificatii. Copilul foloseste mult prozodia si dupa tipul de intonatie folosit. in fond. Conditiile interactiunii sociale determina logica propozitiei in stadiile initiale ale achizitiei limbajului. este esentiala pentru fonologia copilului. cum sunt inteligenta sau motivatia (intentia de comunicare a copilului). dar sensul comunicarii se amplifica mult daca ele sunt interceptate prozodic. Cel mai complex component dintre toate sistemele prozodiei este intonatia. o manipuleaza pentru a completa mesajul. Dupa varsta de 6 luni. Copilul invata sa sesizeze si sa interpreteze intai prozodia si abia mai tarziu sensul cuvintelor. Aceasta trecere de la model la productie. Variatia de ton a vocii permite ca ea sa devina patetica. utilizeaza propozitiuni scurte alcatuite din unudoua cuvinte cu care se incumeta sa comunice cu adultul si chiar se face inteles de acesta. consoane). copilul este capabil sa faca transcriptia unor tipare. Rezulta reproducerea corecta sau numai partial corecta a lor. Prozodia analizeaza variabilitatea lingvistica a vocii inalte sau joase (intonatia). Oricum. Unele deductii sunt corecte. capacitatea innascuta de a vorbi propriei fiintei umane? Limba vorbita nu este transmisa niciodata impersonal catre interlocutor. dupa ce a fost exclusa orice interventie a comunicarii extraverbale si a fonologiei segmentare (analiza fondului de cuvinte. In stadiile precoce ale comunicarii. competenta sintaxei se dezvolta indiferent de variabilele individuale. aceste prime reguli se mai schimba in timpul dezvoltarii. il arata cu degetul si apoi ii pronunta denumirea). In perioada protolingvistica copilul nu poate pronunta decat unul-doua cuvinte. . ceea ce semnifica folosirea lingvistica a inaltimii sunetelor pentru a favoriza intelegerea mesajului. ritmul (inclusiv pauzele) si viteza vorbirii. ezitarile (fluenta). Incepand cu varsta de 2-3 luni. paralimbajul si comunicarea extraverbala. prin folosirea unor reguli generale. vocalizele emise ritmic de sugar vor fi interpretate ca precursoare ale intonatiei. secventele auditive le traduce intr-o secventa de articulare a sunetelor cuvintele. sarcastica sau manioasa. silabe. altele nu. cand din cauza saraciei limbajului verbal si pentru ca inca nu stie sa foloseasca sintaxa. sugarul sesizeaza elementele prozodice ale vorbirii adultului. In aceasta perioada de trecere. Este perioada in care copilul utilizeaza activ prozodia. cand acesta i se adreseaza. Gestul (comunicarea extraverbala) completeaza pronuntia uneori incorecta a cuvantului (copilul priveste cu interes catre un obiect. Sintaxa frazei este considerata insa un aspect superficial al limbajului verbal. Prozodia reprezinta dimensiunea auditiv-vocala a comunicarii verbale. vocale. prozodia joaca un rol insemnat. Prozodia este folosita in special in perioada presintactica a vorbirii (9-18 luni). Teoria psiholingvistica nu a putut insa sa raspunda la o intrebare cheie: ce reprezinta.teoriei lui Chomsky. ceea ce creste mult expresivitatea mesajului verbal comunicat. Contrastul intre tonul ridicat sau coborat al vocii este interpretat chiar de sugarul de 4 luni. gestul are semnificatie de comunicare mai mare chiar decat folosirea cuvantului. Acestea sunt greu de interpretat fonetic. ci pentru ca mesajul sa fie mai explicit intervin totdeauna prozodia. Sensul semantic reprezinta aspectul profund al acestui sistem de comunicare. sunete. La un moment dat.

in timpul careia copilul spune cateva cuvinte inventate de e1. cuvinte. apoi silabe. fraze. deoarece contin foneme pe care copilul nu le poate inca pronunta. Se accepta. Sunetele tuturor limbilor sunt mixate in inceputurile lingvistice ale fiintei umane! Copilul va selecta dintre acestea acele foneme care sunt potrivite cu limba pe care o va invata (adultul ii intareste fonemele de care va avea nevoie!). Privirea atrage. avertizeaza si serveste pentru intarirea contactului verbal. Din punct de vedere morfologic fiecare cuvant are o semnificatie. protocuvinte. care nu exista in limbajul verbal al adultului si care au fost denumite de catre specialisti cu un termen lingvistic. Primele sunete pe care le pronunta copilul sunt vocalele. Ele deriva din cuvintele folosite de adult. Limbajul verbal are o structura lingvistica de baza alcatuita dintr-un sistem ierarhic bazat pe sunete simple. In etapele initiale exista diferenta intre pronuntia copilului in comparatie cu cea a adultului si aceasta a devenit evidenta atunci cand s-a incercat transcrierea fonetica. numita preverbala sau prelingvistica. dar neinterpretabile semantic. Este un element de comportament presupus ca in timpul unei comunicari verbale cei doi se privesc “ochi in ochi”. Este acelasi lucru care se petrece cu un profesor care tine o lectie magistrala in fata unui microfon si nu in fata unui amfiteatru cu studenti. Nivelul semantic este ultimul cu semnificatie pentru analiza limbajului verbaI. Exista propozitiuni corecte gramatical. in genere). reunite in cuvinte si fraze. Stadiile dezvoltarii vocale au caracter ierarhic (ca toate stadiile dezvoltarii in spirala. prin conventie. Fiecare vorbitor distinge clar fonemele.Proxemica analizeaza distanta spatiala intre cele doua persoane care se afla intr-o secventa de comunicare verbala. reprezentate prin foneme. La nivel fonologic limba vorbita este alcatuita din sunetele de baza. distingandu-le de alte sunete cu alte semnificatii. Contactul cu auditoriul devine impersonal si se pierde din forta de convingere si penetratie a mesajului verbal. propozitii. Cea care comanda ordinea cuvintelor in propozitie este sintaxa. de contextul in care are loc comunicarea. functii specifice. pe care vorbitorul le recunoaste ca atare. de conexiunile pe care le face vorbitorul sau cel care recepteaza mesajul verbal si care tin de dezvoltarea lui cognitiva. urmate de consoane. Nu se poate face abstractie de valoarea privirii reciproce a celor doi parteneri de comunicare. Achizitia ontogenetica a limbajului verbal este precedata de o perioada de dezvoltare. Cuvintele sunt investite prin ele insele cu un inteles simbolic care insa poate fi nuantat sau amplificat prin incarcatura emotionala a modului in care sunt redate. Lipsa contactului vizual intr-un dialog lipseste persoana care vorbeste de controlul pozitiv al feedback-ului. caruia i se recunosc morfologia si sintaxa. denumesc actiuni particulare. indiferent daca sensul ei este pozitiv sau negativ. au sensuri pragmatice bine definite. Fonemele se succed variat si alcatuiesc succesiv silabe. dar ramane dependenta de capacitatea productiva a copilului si de nivelul lui de dezvoltare. Schimbarea ordinei cuvintelor schimba uneori complet intelesul frazei. Exista in dezvoltarea ontogenetica a limbajului verbal o perioada de tranzitie care dureaza numai cateva luni. . identificandule. dar nu sunt identice cu cuvintele folosite de adult. Fiecare stadiu nou incorporeaza (presupune) pe cel anterior si se construieste pe acesta. ca nivelul imediat superior al limbii vorbite este nivelul gramatical. Ierarhia aparitiei sunetelor si apoi a vorbirii este universala.

Cele mai consistente interactiuni mama-copil se remarca la primul copil al mamei si probabil acesta este substratul ca primul nascut se dezvolta. Contactul cu un mediu social in care se vorbeste este o conditie absolut obligatorie pentru ca un copil sa invete sa vorbeasca. cunoasterea lineara. apare mimica faciala conversationala si de ascultare. de asemenea. Limbajul verbal recunoaste un aspect social si unul cognitiv. Pentru a putea invata sa vorbesti se mai cere. mai subtil si mai sofisticat. functia emisferei stangi poate suferi o inhibitie. mai repede si are performante cognitive superioare celorlalti frati din fratrie. sa invete sa-l pronunte spontan (nu prin imitarea adultului) si sa-1 utilizeze atunci cand social si pragmatic este oportun. Se stie ca mama adreseaza cuvinte copilului in trei imprejurari diferite si anume. in toate perioadele in care copilul ramane singur fara sa i se acorde o atentie speciala si dispune doar de perioade de atentie divizata (supervizare din partea adultului) si in cadrul unor interactiuni speciale. El trebuie sa deprinda valoarea simbolica si semantica a cuvintelor. citate de Feldman) emisfera stanga este sediul intregii comunicari simbolice. copilul se afla in interactiune de comunicare cu mama. secventiala. alcatuite din dialog. ambele emisfere cerebrale sunt echipotentiale si pot sa favorizeze achizitia limbajului verbal in egala masura. Functia emisferei stangi influenteaza. alcatuiesc protolimbajul. spre deosebire de emisfera dreapta care coordoneaza cunoasterea generala. copilul trebuie sa recunoasca un cuvant intrun anumit timp.Tot in aceasta perioada este observat si fenomenul lingvistic de supraextensie (utilizarea unui singur cuvant pentru a denumi mai multe obiecte sau actiuni cu sens asemanator). Acesta are o valoare intermediara intre precursorii vorbirii semnalati anterior si aparitia vorbirii. De fapt. Conform cercetarilor lui Buch si Duffy (1980. Primul cuvant apare de obicei inainte ca sugarul sa fi inceput sa mearga singur (9-10 luni) si el semnifica numai pentru laici inceputul comunicarii cu adultul. semnalate intre 9-15 luni. analitica. jocuri cu jucarii. de obicei. Sub actiunea emotiilor care sunt generate in emisfera dreapta. il infasa. ii da de mancare). Strategia mamei este insa determinata mult de raspunsul copilului. intr-un anumit context. ca sistemul nervos sa fie intact. Primele cuvinte. dupa cum exista o stransa corelatie intre miscarile . proprie limbajului verbal. La nastere. Procesul dezvoltarii cognitive nu poate fi separat de procesul dezvoltarii emotionale si exista de asemenea un paralelism intre gradul de inteligenta si calitatea utilizarii limbajului. dirijat de adult. sintetica. desi s-au citat cazuri sigure de arhinencefalie care au dobandit un limbaj verbal normal. inca de la nastere. Pentru a deveni apt sa vorbeasca. Comunicarea verbala fiind o comunicare tipic simbolica presupune o oferta pentru comunicare. Aspectul social este argumentat prin aceea ca limba se invata in cadrul comunicarii sociale si are rolul de a intretine sau completa o comunicare sociala. cand il ingrijeste (ii face baie. de asemenea. S-a demonstrat ca exista o relatie semnificativa intre vocabularul copilului la varsta de 2 ani si jumatate si numarul de cuvinte care i-au fost adresate in cursul unor interactiuni speciale cu copilul. jocuri cu participarea adultului. Cu timpul se constituie un proces de specializare a emisferelor cerebrale si emisfera stanga ia comanda pentru limbaj. Parintii au un rol major in aceasta achizitie. In timpul comunicarii verbale.

dorinta de a asculta. evaluarea limbajului se face in mod complex demonstrand capacitatea de a auzi. emotiile avand un efect negativ asupra producerii limbajului si mai putin asupra receptarii lui. crese). de obicei. O interactiune de joc este un bun prilej de a stabili nivelul de dezvoltare verbala a copilului. articularea corecta a cuvintelor. In concluzie. Aspectul expresiv (producerea limbajului) presupune investigarea modului de producere a sunetelor. a inflexiunilor vocii (interpretarea prozodiei). al constructiei sintactice. abilitatea de conceptie verbala. Se poate accepta ca in patru categorii de situatii are loc intarzierea aparitiei limbajului verbal si acestea sunt: surditatea. nu intelege sensul unor adverbe (sus. Se stie ca un copil institutionalizat vorbeste mai tarziu. Atat aspectul receptiv. selectia. daca la varsta de 18 luni nu rosteste unu-doua cuvinte. el va fi grav handicapat si in inferioritate intelectuala fata de semenii lui de aceeasi varsta. context si starea emotionala a subiectului. de a organiza un limbaj expresiv si a articula cuvintele. jos. recunoasterea sunetelor. daca la varsta de 3 ani nu asculta o poveste. Intre aceste doua etape se interpune mecanismul cerebral. calitatea lor. Insusirea limbajului verbal recunoaste doua versante si anume cel al receptiei si cel al producerii lui. afara) sau nu utilizeaza propozitiuni scurte formate din unul-doua cuvinte. daca copilul pare ca aude si nu asculta cu atentie. . Se declara ca un copil nu vorbeste daca nu rosteste nici un cuvant la varsta de 3 ani si jumatate. retardul mental. scapa interventiei constiente. abilitatea de asamblare a cuvintelor (expresivitatea verbala). intelegerea sensului semantic al cuvintelor. Daca din diferite motive un copil nu-si poate insusi limbajul verbal. Acestea nu opereaza automatic si. Unele simboluri verbale invatate opereaza in afara atentiei emitatorului sau receptorului. capacitatea de a formula un raspuns verbal. tulburarile emotionale si lipsa de stimulare prin interactiuni sociale eficiente. daca la varsta de 1 an nu-si cunoaste numele. ascultarea. Testarea copilului este exclusa daca nu am reusit sa intram intr-o interactiune de comunicare favorizata de prezenta unor jucarii noi. case de copii.corpului si comportamentul verbal. atractiv colorate care sa-i trezeasca interesul. Raspunsul depinde de dezvoltarea cognitiva. cat si cel expresiv al limbajului verbal poate fi cuantificat si obiectivat si acesta este scopul testelor care isi propun sa masoare dezvoltarea limbajului la copil (vezi figura 2). inauntru. In momentul in care se face testarea abilitatilor verbale la copilul prescolar nu se va pierde din vedere ca unii copii se inhiba iremediabil in preajma unui adult strain. abilitatea de a discrimina fonemele. Aspectul receptiei presupune auzirea. folosirea comunicarii extraverbale pentru a completa sensul comunicarii si dorinta de comunicare. O tulburare a comunicarii verbale este probabila daca o semnaleaza parintii sau educatorii (leagane. Alteori nu exista decat deficiente ale interesului pentru comunicarea interumana (autismul este considerat falimentul comunicarii). daca nu intelege interdictia. dar nu totdeauna constienta. mai dificil si mai putin expresiv din cauza acestei substimulari sociale. Ele nu exprima totdeauna o stare motivational-emotionala si nu constituie un comportament spontan (vezi comunicarea extraverbala). Utilizarea comunicarii simbolice este totdeauna voluntara. de a face corelatie intre obiect si cuvant.

Voi incerca sa explic limbajul nonverbal din punct de vedere al expresiei faciale deoarece mimica fetei ocupa un rol foarte important in relatiile interumane. In mediul urban. ridicat oblic la stanga sau la dreapta. .Limbajul trupului este cel mai puternic efect asupra celorlalti. de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%. insa nu intotdeauna sunt intentionate. Friesen propun un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentului nonverbal avand la baza originile.Chelcea. precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S. in opozitie cu un individ apatic. constient sau inconstient.Comunicarea nonverbala – mimica fetei Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane).Ridicarea batosa a capului inseamna aroganta.Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare.Un individ cu o mimica zambitoare. gesturile si toate miscarile corpului. espresiile faciale ale emotiilor sunt neintentionate.Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat oblic inseamna perfidie.ele pot fi intentionate sau neintentionate. dinamic induce o stare de bine. indoiala. tonic. origins. persoanele active intalnesc zilnic zeci sau sute de persoane cu care comunica non verbal.Mehrabain-cercetator american a cercetat fenomenul si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de 8%. capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o senzatie trezita de amintiri sau ascultarea muzicii preferate. critica. 2005. apud S.11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului. functiile si coordonarea acestora. Pozitia capului este foarte sugestiva.Capul se poate afla in diverse pozitii: ridicat sau coborat. In lucrarea The repertoire of nonverbal behavoir:categorie.Printre ele se afla si expresiile faciale (affect displays) sunt miscarile faciale care exprima starea emotionala.Cel care inalta capul . aratand astfel ca nu se teme. 130-135) Paul Ekman si Wallace F. usage and coding(1969. zona vulnerabila. 2003. Limbajul trupului imprima si nota atmosferei in care are loc interactiunea. inclinat la stanga sau la dreapta. Chelcea. Compotamentul nonverbal are la baza mimica. Paul Ekman (1997b) considera ca expresiile faciale comunica informatii.Capul inclinat lateral dreapta inseamna bunavointe. In timp ce oamenii fac miscari faciale pentru a transmite un mesaj. ascultare in opozitie cu inclinarea la stanga care denota scepticism. deconectare de ce ii inconjoara. isi descopera gatul. ca are semtimentul propriei valori. In comunicarea interumana 35% reprezinta comunicarea verbala si 65% comunicarea nonverbala dupa unii autori ponderea fiind chiar de 90%. lipsit de tonus si neingrijit.

Cutele orizontale apar cand ochii sunt larg deschisi. ridicare sprancenelor. dar care nu sunt intelese. frustare. aprobare. ascuserea unor informatii. incretirea nasului. indiferenta. toleranta. ca se pare ca exista o mimica universala. Comunicarea prin expresia fetei include mimica(incruntarea . dezaprobare si acesta miscarea a capului descurajeaza foarte mult persoana in cauza. intelegerii bruste a unui lucru. Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua orizontale si cele verticale. nici o fata nu poate fi citita cum se cuvine fara a le lua in considerare.Fenomenula fost studiat si concluzia a fost ca exista programe innascute. Sprancenele: Chinezii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi vitale ale fetei. care pot fi verticale. sperieturii. ele exprima disperare. Mimica poate fi agitata si este determinata de o succesiune de stari sufletesti.Pozitia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral. In cazul unor negocieri sau diferite conversatii de afaceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape imperceptibil miscarile capului celui cu care negociem. . mimica este expresie a fricii. intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare. de senzatii puternice si poate semnifica o mare sensibilitate la stimulii externi.Intradevar. exprima panica in gandire.Clatinarea capului in sus si in jos inseamna acord. dezgustul fata de interlocutor. Mimica este semnalul nonverbal cel mai usor dwe descifrat. furie. Cutele verticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii orbitoare. nasul incretit inseamna neplacere iar buzele stranse inseamna nesiguranta. Formele fruntii sunt foarte diferite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului. Prin miscarea muschilor sunt generate cutele fruntii. Miscarile sunt multiple si complexe. Sprancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a fetei si cea mijlocie. tuguiesrea buzelor) Mimica este acea parte a corpului nostru care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare. dar aceasta mimica poate fi datorata oboselii. se realizeaza combinatii de miscari. cand se incearca prelucrarea informatiilor detinute.in valori normale sau depasite. Charles a observat ca mimica asociata unor senzatii este comuna tuturor oamenilor. spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpriza. greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi. dificultati in prelucrarea informatiilor. mirarii.Astfel cutele verticare devin expresia unui effort spiritual sau fizic. manie. orizontale sau incretite. Darwin R. miscarea integrata fiind caracteristica fiecarei situatii sau stari psihologice.sau emotie. Insa vom discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care ajuta mimica fetei sa exprime anumite lucruri .Pozitia capului tradeaza interesul.Ea reprezinta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate. Fruntea: Fruntea este componenta care formeaza zona superoara a fetei. se asociaza miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului. ezitare.

desigur. pana la pleoape inchise.Aceasta trasatura unica fiecarei persoane in parte se datoreaza interactiunii dintre lumina si lacrimile de la suprafata ochiului. miscarea lor dezvaluie foarte multe informatii despre interiorul persoanei respective. resemnare. teama.Ele au o forma mostenita care prin miscarea in timpul vietii se modifica. furie.Ochii stralucitori. Ochii acoperiti care au doar o fanta ingusta prin care se observa ceva punctual. in acest caz exista o perceptie negativa a acestei expresii datorita faptului ca denota siretenie. Osgood a enumerat sapte grupe principale de expresii faciale.Sprancenele arata tipul afectiv al omului. fiecare avand mai multe subgrupe: fericire. care se concentreaza asupra unei tinte. o participare redusa la ce este in jur si plictiseala. dura. in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai oboseala si descurajare . ci si o prabusire spirituala. Ochii larg deschisi acumuleaza cat mai multe impresii dar fara sa fac o selectie a acestora pot spune sa ei semnifica creativitate spirituala si nevinovatie. nevinovatie. stralucirea. asteptare tensionata. Ochii intredeschisi exprima oboseala. pupile si privirea.Privirea poate fi blanda. curiozitate si dispretul. indiscretie.Mimica acestora denota indiferenta. . aceasta privire exprima mirare.I cazul dreptacilor . Coborarea spancenelor are loc tunci cand exista un pericol iminent. dar apare si in cazul surasului. ridicarea sprancenei drepte exprima o critica. Ochii deschisi refleta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii inconjuratoare. culoarea si . Una dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui. vii. o ridicare brusca si scurta dublata de ridicarea umerilor exprima neajutorare. speranta . Ochii holbati sunt dublati de cutele orizontale. catifelata. tristete. surpriza. iar a celei stangi. prietenoasa. Ochii: A devenit ca o zicala atunci cand se spune ca ochii sunt fereastra sufletului si este cu siguranta foarte adevarat ca forma. de a spune “da” sau a confirma ceea ce spune partenerul de discutie. de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor. Ochii transmit mesaje legate de starile sufletesti.Expresiile faciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a fi innascute datorita acestei calitati Ridicarea sprancenelor poate sa denote expresii diferute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate fi doar un mod de salut. curiozitate. scarbei sau plansului.Ridicarea sprancenelor se face in semn de salut. Elementele studiate in comunicarea nonverbala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere. neputinta naivitae. precum si gradul de intelegere intre minte si inima. frica de amenintare iminenta. egoism sau individualism.paralizie a afectelor. amenintare. agresivitate. nestiinta sau mirare si bucurie. faptul ca partenerul de discutie “ nu merita nici o privire”. groaza. incapacitatea de a intelege un anumit lucru. miscarea pleoapelor. atotcuprinzatoare. extrema. inertie. o dipozitie de neincredere si scepticism.Cuplarea cu miscarea de ridicare a obrajilor este un mijloc de protectie. Gradul de deschidere a ochilor variaza de la privirea holbata. tensiune nervoasa. caracterizeaza o persoana isteata si vioaie.

Se ingusteaza atunci cand privim la un obiect indepartat si cand lumina este puternica. se dilata. ea denota. Inchiderea relaxata a ochilor este urmarea fireasca a dorintei de a medita. o timiditate excesiva sau dorinta de a nu fi deranjat. ca exista pentru noi.interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. siretenie. cum era de asteptat. de aici vine si expresia “a trece cu vedere”. Privirea ca mijloc de comunicare a sentimentelor. ne ofera indicii despre sentimentele care exista intre cele doua persoane.Inafara de stimulii exteriori. de intensitatea si durata contactului vizual cu interlocutorul. incredere si prietenie. Miscarea pleoapelor. Dar cand aceasta este . la distanta mica denota o persoana adancita in gandurile sale si care nu doreste sa perceapa mediul inconjurator. preocupari pentru seductie. generand aspectul cunoscut sub denumirea de “ochii de iatagan”. se micsoreaza. lascivitate. de ascunderea unghiului intern. starilor sufletesti nu ar avea aceeasi semnificatie in absenta ochilor. de schimbarile de directie ale privirii. de a asculta ceva sau a savura ceva. Privirea: Modul in care privim sau suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare. prudenta. Cesare Lombroso a observat ca la criminalii innascuti zona centrala a pleoapei superioare este frecvent coborata. iar cand emotiile sunt negative. modulate de firea si de educatia fiecarui individ. cineva priveste o persoana chiar si dupa ce este observata . si aceasta semifica viclenie . dar in acelasi timp mai semnifica si refuzul de a vedea. o intelegere secreta. acest lucru este explicat prin existenta unor sentimente puternice intre cei doi. ea mai reactioneaza si la starii sufletesti. acceptare. Pupila reactioneaza la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii.Cand intreaga pleoapa este mult coborata. Mesajele ochilor si privirilor sunt legate de dilatarea si contractia pupilei. arta si este folosit de cei care fac pe importantii. Cum am mai spus privirea este contactul vizual intre parteneriide discutie. gandurilor. conferindu-I persoanei respective un aer somnoros.Daca persoana sau ce ne spune nu ne intereseaza mutam privirea fata de ceva anume. neliniste.Aceste modficari sunt percepute de partenerii de conversatie drept mesaje subliminale.Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. Modul de a privi e legat de interesul fata de partenerul de comunicare. este una involuntara de indepartare a unui corps strain din ochii. Inchiderea unui singur ochii este un gest amical. jena. Exista mmai multe moduri de a privi: a) privirea paralela. ea fiind rezultata unor conexiuni intre creier si inima. insa atunci cand contactul vizual intre doua persoane este prelungit.Cand intr-o situayie precum calatoria in metrou sau in orice transport in comun.. este interpretata drept tendinta de agresiune. dar ea mai poate exprima si nedumerire. atunci cand contactul vizual este evitat exista o stare de nesiguranta. atunci cand avem trairi intense si emotii pozitive. nesiguranta.Ochii strasi inchisi semnifica concentrare spirituala asupra unui stimul exterior sau a unei idei. indemanare.Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta.

Aceasta privire denota onestitate. corectitudine si constiinta de sine. exprimat prin cinste. aroganta.De exemplu cei care zambesc spontan vor folosi anumiti muschi ce nu pot fi controlati intentionat situati in zona ochilor. Astfel cand cineva incearca sa-si aduca aminte ceva va privii spre stanga. d) privirea de jos in sus are aceasi cauza ca si cea precedenta si denota supunere sau dorinta de agresivitate. creativitatea. Nasul: Importanta nasului ca emblema a fetei a fost descoperita de Aristotel si confirmata de aproape toti fiziognomistii de marca. nasul.mentinuta in prezenta unei persoane. .Varful nasului ne poate dezvalui daca se inroseste sau paleste. iar aceasta se datoreaza din cauza unei stari de nemultumire datorita unui fapt sau obiect neplacut. demonstrandu-i acestuia interesul si cunoasterea valorii sale. iar cand va inventa sau va minti. b) privirea drept in ochii este un semn al dorintei de cooperare cu interlocutorul.Miscarile frecvente ale muschilor din zona nasului duc la aparitia “cutei sensibilitatii” situata intre partea laterala a nasului si buza superioara.Pornita de sus inseamna dispret. iar cand ochii sunt larg deschisi poate semnifica curiozitate sau retinere. Nasul ofera si el informatii despre starea de spirit a unui individ.Roger Rogerson spunea ca “dintre toate trasaturile fetei omenesti. amintirile personale. respectiv oblica. indispozitie. confuzie. Una dintre principalele directii ale studiitlo expresiilor faciale a fost detectarea expresiilor artificiale. Narile se pot umfla cand simtim un miros placut. joaca cel mai de seama rol in dezvaluirea caracterului” Se spune ca lungimea nasului. respectiv a zonei de mijlocii trebuie sa fie egala cu aceea a fruntii si a treimii faciale inferioare.El considera ca exista putine persoane care sa produca expresii emotionale corecte. “A stramba din nas” este o expresie dar si o miscare a muschilor nasului.Astfel directia pricirii indica ce idei trebbuiesc activate:imaginile sunt activate de prvirea in sus.Cazul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti. sau daca suntem furiosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer. mandrie. ceea ce caracterizeaza orice on destoinic. c) privirea de sus in jos se poate datora diferentei de inaltime sau a pozitiei partenerilor de discutie si acest lucru poate sa denote dominare. cei mai multi sunt tradati de anumite semne. iar cea spre dreapta imaginatia. spre dreapta. iar pentru furie o ingustare a buzelor. e)privirea laterala. obiective. pronita de jos denota slugarnicie. Privirile au fost studiate si din punct de vedere al fundamentelor neurologice. fiind cel mai proeminent. loialitate si dragoste pentru adevar. jena. Dr. logice.O asemea egalitate simbolizeaza un echilibru interior. intentionate pentru a induce in eroare. poate fi orientata spre stanga sau drepta. Pricirea indreptata spre stanga activeaza amintirile impersonale. este inteleasa ca o incercare de ignorare a acesteia si de a o face pe aceasta sa se simta nedorita in mediul respectiv. sunetle de cea orizontala si sentimentele de privirea in jos. de sus sau de jos si exprima mai multe tipuri de informatii prein combinarea acestor elemente. care semnifica neplacere.Paul Ekman(1997) considera ca ceea ce tradeaza o persoana care intentioneaza sa induca in eroare sunt semnele de emotie.

Zambetul care descopera numai dintii de sus .Initial dezvelirea dintilor a fost un gest de amenintare . de frica. ea rade cand suntembucurosi. ea este eliberatoare de tensiuni interne. ingrijorat. care isi va fi obiectul criticii si antipatiei altora. nu si gingiile superioare este un semn de bunatate.ea musca. Can d zambetul dezgoleste ata dintii de sus . dulceag. cinste. stramb. de ingrijorare. incapatanare. proasta dispozitie. blazat.Gura: Gura este cea mai mobila zona a fetei ea ne permite sa intre hrana. bautura si aerul ce ne sunt necesare. de protest. cam in a cincea sau a sasea saptamana de viata. . relaxat.Rasul poate fi cinic. agresiv. prostesc. cat si dintii de jos. posesorul are o fire deschisa.Zambetul apare la sugar foarte devreme. Gura deschisa cu barbia lasata inseamna reaus lipsa de activitate.Copii rad mai mult decat adultii. corecta si generoasa. Gura si buzele pot realiza diferite mimici. Rasul este o manisfestare tipic unama. eliberator.Gura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact verbal. ulterior a evoluat spre un gest de prietenie. cum ar fi cea de degustare.Zambestu autentic este expresia unei stari de bucurie. de acceptare si implica si participarea ochilor. solitudine. ea ne rosteste gandurile. Zambetul poate fi fabricat. Prezenta zambetului confirma disponibilitatea spre dialog.Daca zambetul dezveleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate afecta fericirea si cariera. resemnat. de savurare.Gura inchisa cu buzele stranse indica inchiderea in sine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful