Dezbateri Academice tip Karl Popper

Regulile formatului de dezbateri academice Karl Popper

Discurs Vorbitor Timp
Primul Discurs Constructiv Afirmator A1 6 minute
Cross Questioning N3 adreseaza intrebari A1 3 minute
Primul Discurs Constructiv Negator N1 6 minute
Cross Questioning A3 adreseaza intrebari N1 3 minute

Discursul de Reconstructie Afirmator A2 5 minute

Cross Questioning N1 adreseaza intrebari A2 3 minute
Discursul de Reconstructie Negator N2 5 minute
Cross Questioning A1 adreseaza intrebari N2 3 minute
Discursul Conclusiv Afirmator A3 5 minute
Discursul Conclusiv Negator N3 5 minute

Ambele echipe au 8 minute timp de pregatire. (!)

Responsabilitatile vorbitorilor
In luarea deciziei trebuie sa evaluezi calitatea unei echipe in ansamblu. In acelasi timp,
fiecare vorbitor are responsabilitati individuale pe care trebuie sa la indeplineasca.

Primul Discurs Constructiv Afirmator.

Primul vorbitor afirmator ar trebui sa prezinte cazul echipei sale in intregime. Toate
argumentele care vor fi oferite de catre echipa afirmatoare trebuie sa fie anuntate si explicate
detaliat si complet in cadrul acestui discurs. Acestea fiind spuse, pentru ca nu se accepta
prezentarea de argumente constructive in celelalte 2 discursuri afirmatoare, este imperativ
pentru primul vorbitor afirmator sa prezinte cazul echipei sale in intregime.
Pentru ca este datoria primului vorbitor afirmator sa stabileasca parametrii dezbaterii, este
cutumiar pentru acest vorbitor sa ofere definitiile termenilor cheie ai motiunii. Definitia
oferita de afirmatori trebuie sa fie corecta. Acest lucru inseamna ca nu trebuie sa fie
partinitoare si trebuie sa acopere intelesul general al termenilor, dar si sa fie in spiritul
motiunii.
Dupa prezentarea definitiilor si criteriului, primul afirmator va prezenta cateva argumente
in favoarea motiunii dezbatute. Fiecare dintre aceste argumente ar trebui sa fie notate pe flow
chartul tau. Cantitatea si calitatea argumentelor va fi variata, insa principal responsabilitatea a
primului vorbitor afirmator este sa prezinteun caz prima facie. Astfel, daca negatorii nu ar mai
prezenta niciun discurs, primul discurs afirmator ar trebui sa fie de ajuns pentru a te convinge
de pozitia afirmatorilor.

Prima Chestionare Incrucisata– N3 – A1

Dupa primul discurs afirmator, N3 poate pune intrebari primului vorbitor afirmator pentru 3
minute. Linia chestionarii incrucisate este in totalitate la latitudinea echipei negatoare. Singura
cerinta legata de chestionarea incrucisata este sa nu se puna intrebari nepotrivite, care insulta
sau folosind un ton violent sau amenintator. De asemenea N3 nu ar trebui sa opreasca primul
afirmator de la a raspunde in intregime la o intrebare. In aceleasi timp, A1 nu ar trebui sa
iroseasca timpul N3 prin raspunsuri nenecesar de lungi. Ar trebui sa scazi din punctajul unui
afirmator care pare ca trage de timp cand ar putea sa dea raspunsuri scurte si rezonabile.
Intrebarile puse intr-o asemenea chestionare au de obicei unul din urmatoarele 3 scopuri. In
primul rand, pot avea scopul clarificarii unui argument pe care echipa negatoare nu l-a inteles.
Negatorii ar putea sa ceara repetarea unei definitii sau a unui intreg argument. In al doilea
rand, negatorii vor pune intrebari care vor submina pozitia negatorilor. Nu in ultimul rand,
negatorii ar putea pune intrebari care sa puna bazele cazului negator.
In general, echipele ar trebui sa fie raspunzatoare pentru concesiile pe care le fac in timpul
chestionarii incrucisate. In aceleasi timp echipa adversa are responsabilitatea sa se foloseasca
de concesiile obtinute. Daca decide totusi sa nu le foloseasca in timpul discursurilor, nu ar
trebui sa conteze pentru decizie.

Primul Discurs Constructiv Negator

Ca si primul afirmator, primul negator ar trebui sa prezinte cazul negator in intregimea lui.
In plus fata de a oferi argumente impotriva motiunii, primul negator trebui sa ofere si toate
argumentele pe care echipa sa vrea sa le aduca impotriva cazului afirmator. Pentru ca dupa
acest discurs nu mai sunt permise argumente constructive, este imperativ pentru primul
negator sa prezinte atat atat pozitia echipei sale impotriva motiunii cat si pozitia echipei sale
impotriva cazului afirmator. Dupa acest discurs, strategia echipei negatoare ar trebui sa fie
clara atat pentru tine ca arbitru cat si pentru echipa afirmatoare.
Este responsabilitatea echipei negatoare sa contraargumenteze pozitia echipei afirmatoare.
Un meci de dezbateri ar fi plictisitor daca nimeni nu s-ar “certa” cu nimeni. In acest format,
datoria stabilirii ariilor de conflict rezida in datoria negatorilor. Este de datoria negatorilor sa
contraargumenteze cazul afirmator. Acest lucru nu inseamna insa ca negatorii trebuie sa atace
fiecare dintre argumentele afirmatorilor.
 In a decide, care dintre echipe castiga runda, trebuie sa stabilesti daca negatorii si-au
indeplinit “povara contraargumentarii”
Intr-un debate de tip Karl Popper, negatorii trebuie sa arate de ce motiunea trebuie respinsa.
Pentru a face acest lucru, negatorii trebuie sa contraargumenteze cazul afirmator si sa ofere
argumente impotriva motiunii in sine. Uneori, argumentele oferite impotriva motiunii sunt
aceleasi cu argumentele folosite impotriva cazului afirmator. Negatorii pot aduce argumente
proprii pentru a demonstra ca indiferent de ce au spus afirmatorii, motiunea nu sta in picioare,
insa acest lucru nu este neaparat necesar, dar este foarte recomandat.

Discursul de Reconstructie Afirmator

A2 trebuie nu numai sa restabileasca pozitia echipei tale, trebuie sa si ofere raspunsul
afirmativ la argumentele proprii negatoare. E foarte important pentru acest vorbitor sa extinda
logica cazului afirmator si nu sa o contrazica. Desi este rezonabil pentru A2 sa puna accentul
pe anumite argumente mai mult decat a facut-o primul vorbitor afirmator, acesta trebuie totusi
sa urmeze ceea ce a fost anuntat de primul vorbitor. Argumente constructive nu sunt permise
in acest punct al debzaterii si nu ar trebui sa apara discrepante in linia de echipa.
A2 trebuie sa adreseze fiecare argument oferit de primul negator si sa incerce sa
reconstruiasca pozitia proprie. Daca acest vorbitor nu raspunde la un argument in acest
discurs, se considera ca echipa afirmatoare a facut o concesie, si argumentul respectiv este
considerat valid pentru echipa negatoare.
Desi acest vorbitor nu poate aduce argumente constructive noi, poate oferi totusi dovezi
noi, exemple, analogii, explicatii noi la argumentele deja aduse. In alte cuvinte, acest vorbitor
poate incerca sa lumineze si mai mult audienta cu privire la argumentele deja aduse in
discutie. In ceea ce priveste cazul negator, A2 poate aduce argumente noi pentru a submina
pozitia acestui caz. Este important ca punctele aduse de acest vorbitor sa nu fie prezentate
intr-o maniera foarte succinta in incercarea de a aduce cat mai multe argumente. In alte
cuvinte, A2 nu poate mentiona un argument in trecere cu speranta ca N2 va intelege
argumentul. Nu este corect pentru negatori ca afirmatorii sa mentioneze un punct prin A2
urmand ca A3 sa detalieze extensiv argumentul respectiv.
Pana la finalul acestui discurs, ar trebui deja sa poti identifica punctele de controversa/ariile
de conflict din meci. In decizia de a alege anumite puncte ca fiind mai importante, A2 va
incepe un process de “ingustare” a rundei. Pentru ca intr-o runda conteaza calitatea si nu
cantitatea argumentelor, A2 ar trebui sa iti ofere viziunea echipei sale cu privire la cele mai
importante argumente din cadrul rundei.
Discursul de Reconstructie Negator
N2 ca si A2 trebuie sa adreseze toate punctele importante din dezbatere. Din nou, a adresa
punctele importante, nu inseamna a contraargumenta fiecare argument in parte. E perfect
rezonabil pentru acest vorbitor sa decida ca un argument adus de N1 nu mai are relevanta si
poate face o concesie asupra acestuia. Bineinteles, cand apare o concesie, aceasta este facuta
pentru tot restul meciului. Pentru ca primul negator a avut ocazia sa contraargumenteze cazul
afirmator, acest vorbitor nu mai are dreptul sa aduca argumente constructive noi cu privire la
cazul afirmator. In ceea ce priveste cazul negator, il poate reconstrui, dar nu poate aduce
argumente noi cu privire la acesta. Ca si A2, N2 poate oferi dovezi, exemple, analogii sa
rationamente noi – dar pastrate in linia argumentelor deja anuntate.
In afara de aceste puncte, nu exista nicio diferenta intre rolul unui vorbitor A2 si rolul unui
vorbitor N2.

Discursul conclusiv afirmator

Scopul celui de-al treilea vorbitor este sa te ghideze in procesul de luarea deciziei. Practic
se comporta ca un arbitru partinitor. Pentru ca nu pot fi aduse argumente noi in acest punct,
A3 trebuie sa te asiste in procesul de cantarire al diverselor argumente prezentate.
Cu toate acestea, acest vorbitor ar trebui sa fie mai degraba interesat in a te ajuta sa
identifici ariile de conflict cheie din runda si sa iti arate cum acestea au fost castigate de catre
echipa afirmatoare. Pentru ca acest speech este si unul de sumarizare, A3 ar putea sa aleaga se
selecteze numite puncte pe care le considera importante, puncte numite arii de conflict.

Discursul conclusiv negator

Ca si A3, N3 ar trebui sa te ajute sa cantaresti cele mai importante argumente din dezbatere.
Uneori echipa negatoare va oferi alte arii de conflict pe care sa votezi. Aceasta situatie face
rolul unui arbitru un pic mai dificil, intrucat va trebui sa decizi intr-un final care echipa a avut
dreptate cu privire la ariile de conflict. In acelasi timp, daca N3 propune alte arii de conflict,
trebui sa arate de ce acestea sunt superioare celor propuse de echipa afirmatoare.
Chiar daca crezi ca au existat alte puncte importante care trebuiau mentionate, decizia ta
trebuie sa ia in considerare numai ariile de conflict detaliate de cei 2 vorbitor finali.

Structura argumentului => A1 si N1 obligatoriu !

 Exista numeroase alte modele de structurare a unui argument, dintre care putem aminti doar
SESIC:

 Spune (afirmatia, teza argumentului)

 Explica (rationamentul logic)

 Sustine (prin dovezi sau exemple)

 arata Impactul (care este relevanta argumentului pentru caz?)

 Concluzioneaza

Structura respingerii => N1, A2, N2 !

Pasul 1: "Ei spun..." - asigurati-va ca publicul/arbitrii va urmaresc si mentionati argumentul
la care va veti referi in continuare. Este important sa nu existe nici un dubiu si sa amintiti
exact argumentul in formularea echipei adverse. Daca arbitrul nu stie la ce va referiti, sunt
toate sansele sa nu poate nota pe flow in mod coerent si sa nu ia in considerare respingerea pe
care o faceti, chiar daca aceasta s-ar putea sa fie una corect argumentata.

Pasul 2: "Insa noi nu suntem de acord" - e necesar sa exprimati in mod expres pozitia echipei
voastre fata de argumentul amintit. Exista si situatii in care veti gasi util sa acceptati anumite
idei ale echipei adverse. E bine ca arbitrul sa stie inca de la inceput in ce situatie va aflati cand
va referiti la un argument.

Pasul 3: "Pentru ca..." - negarea unui argument este absolut irelevanta daca nu oferiti si un
motiv pentru aceasta. Puteti respinge argumentul la nivel de rationament, sau de dovezi. E
important sa explicati foarte clar acest aspect.

Pasul 4: "Prin urmare..." - chiar daca ati expus greseli de rationament sau de prezentare a
dovezilor, uneori nu e foarte clar in ce fel motivele prezentate fac argumentul invalid. Mai
mult, e util sa aratati si care este efectul respingerii argumentului asupra intregului caz al
echipei oponente, si chiar asupra dezbaterii.