Digitally signed by Universitatea Tehnică a Moldovei

Biblioteca UTM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity of
this document
Facultatea Inginerie şi Management
în Construcţia de Maşini
Catedra” Maşini şi Sisteme de Producţie”

Lucrare metodică pentru practica

constructiv-tehnologică a studenţilor
spec. 521.3 – Maşini şi Sisteme de Producţie

Chişinău
U.T.M.
2007
 Lucrarea metodică este destinată studenţilor specialităţii - 521.3
– „Maşini şi Sisteme de Producţie” , cu forma de studiu la zi şi
frecvenţă redusă.

Autori: dr. conf. Il. Botez

dr. conf. P. Gordelenco
dr. hab. P. Stoicev
dr. prof. V. Javgureanu
lect. asist. M. Bunescu

Redactor responsabil: dr. hab., conf. univ. Petru Stoicev

Recenzent: dr., conf. univ. Sergiu Mazuru
Redactare computerizată: dr., conf. univ. P. Gordelenco,
lect. asist. M. Bunescu, ing. N. Bivol

Redactor: Irina Enache

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar 29.05.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 2,5 Comanda nr. 91
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

© U.T.M., 2007

2
 Etapele de proiectare şi fabricare a unei maşini-unelte

3
 I. Sarcinile proiectării
Sarcina de bază în proiectare constă în elaborarea
(dispozitivului) maşinii, care la maxim ar corespunde cerinţelor
gospodăriei naţionale, ar asigura eficienţa economică şi ar poseda
indicatori tehnico-economici mai înalţi.
Printre indicatorii principali pot fi menţionate:
productivitatea înaltă a maşinii, eficienţa ei, fiabilitatea, masa
scăzută, dimensiunile optime, volumul şi costul lucrărilor de
reparaţie, consumurile pentru deservire, durata de funcţionare
(durabilitate), durata lungă între reparaţii, nivelul înalt de
automatizare, simplitatea şi securitatea deservirii, comoditatea
dirijării, asamblării şi demontării.
În construcţia de maşinii e necesar de a respecta şi cerinţele
esteticii tehnice. Maşina trebuie să aibă un aspect exterior elegant şi
o înfăţişare strict delicată.
Ponderea fiecărui din factorii sus-menţionaţi depinde de
destinaţia maşinii:
- pentru maşinile-generatoare şi convertizoarele de energie în
prin plan se evidenţiază mărimea randamentului, care asigură
perfecţiunea transformării energiei distribuite în energie utilă;
- pentru maşinile-unelte – productivitatea, rigiditatea, precizia
de prelucrare, flexibilitatea, diapazonul operaţiilor de generare a
suprafeţelor, nivelul de automatizare a lor;
- pentru aparatele-indicatoare – sensibilitatea, precizia,
stabilitatea indicaţiilor;
- pentru tehnica de transport – masa redusă a construcţiei;
randamentul înalt al motorului, care la rândul său determină masa
minimă a rezervei de combustibil.
O importanţă majoră în construcţia de maşini i se acordă
economiei.

4
 Proiectând maşina, constructorul trebuie să-şi dea străduinţa
să obţină majorarea rentabilităţii şi majorarea eficienţei economice
pe toată perioada de lucru a maşinii.
Mijloacele principale de rezolvare a acestor sarcini–
avansarea producţiei utile a maşinii, majorarea duratei de
funcţionare şi micşorarea consumurilor de exploatare.
În afară de acestea proiectantul trebuie să fie preocupat de
micşorarea cheltuielilor de producţie, reducerea sinecostului,
micşorarea duratei de proiectare, fabricarea şi finisarea maşinii.

5
 Etapele de proiectare şi fabricare a maşinilor-unelte noi
Procesul de proiectare şi fabricare al unei maşini-unelte noi
este destul de complicat şi conţine multe activităţi necesare
asigurării etapelor: de la sarcina tehnică şi până la producerea ei în
serie. El este rezultatul lucrului creator a unui colectiv de
proiectanţi, tehnologi, ingineri, organizatori şi muncitori.
Sarcina tehnică argumentează necesitatea procedurii de
proiectare a unei maşini-unelte noi şi stabileşte destinaţia
principală a ei şi caracteristicile tehnice, tipul de producţie pentru
care maşina este necesară. Maşina proiectată trebuie să posede
indici tehnici mai înalţi în comparaţie cu maşinile-unelte analogice,
să asigure priorităţi considerabile în caz de utilizare: majorarea
productivităţii şi preciziei de prelucrare, lărgirea universalităţii şi
flexibilităţii, micşorarea costului de producţie ş. a.
Problema principală a sarcinii tehnice constă în
argumentarea noilor calităţi pe care trebuie să le posede maşina
proiectată. Pentru evidenţierea priorităţilor maşinii proiectate se
analizează caracteristicile tehnice a celor mai bune maşini de tipul
dat. În calitate de date iniţiale pentru argumentarea indicilor tehnici
principali ai maşinii proiectate serveşte procesul tehnologic de
prelucrare (montaj) şi nomenclatura pieselor de prelucrat, tipul de
producţie (serie, masă, unicat), cerinţele de precizie şi calitatea
suprafeţelor prelucrate.
Propunerea tehnică conţine un set de materiale tehnice
care argumentează raţionalitatea de elaborare a documentaţiei
tehnice pentru maşina în cauză. Această documentaţie precizează şi
dezvoltă sarcina tehnică. La această etapă se precizează varianta
finală a asamblării maşinii, se elaborează schema cinematică a
maşinii, şi de asemenea, schemele hidraulice şi electrice principale,
se calculează dimensiunile de gabarit şi amplasarea elementelor
principale a maşinii, se stabilesc caracteristicile tehnice finale şi se
realizează argumentarea tehnico-economică a raţionalităţii
proiectării ei. Propunerea tehnică ne prezintă o închipuire clară
despre aspectul maşinii şi posibilităţile ei.

6
 Schiţa de proiect conţine deciziile constructive principale,
care ne prezintă ideea despre construcţia şi principiul de
funcţionare al maşinii (dispozitivului, maşinii-unelte ş. a.) în baza
calculelor de proiectare şi analizei diferitor variante de proiect.
Datele iniţiale pentru calcule pot servi parametrii regimurilor de
aşchiere–mărimea vitezei de aşchiere şi mişcării de avans, forţelor
de aşchiere, care rezultă la realizarea proceselor tehnologice date.
Mărimea şi direcţia forţelor de aşchiere influenţează considerabil
asupra construcţiei maşinii-unelte. Mărimea şi direcţia forţei de
aşchiere P se caracterizează de valorile componentelor axiale,
radiale şi tangenţiale: Px, Py şi Pz. Calculele acestor forţe sunt
prezentate în cursul de „Aşchierea metalelor”. În timpul trecerilor
în gol, când nu se realizează (aşchierea) prelucrarea metalului, se
înving forţele de inerţie la deplasarea ansamblurilor şi forţele de
frecare, care acţionează pe ghidaje şi asupra cuplurilor cinematice.
Aceste forţe, de asemenea, influenţează asupra dimensiunilor unor
mecanisme ale maşinii.
La calculele ansamblurilor şi pieselor maşinilor-unelte se
utilizează calculatoarele electronice.
La elaborarea construcţiei maşinii-unelte se pot utiliza
piese, ansambluri şi mecanisme standardizate şi unificate. Ca
regulă se proiectează o gamă de maşini asemănătoare după
construcţie, dar care au o utilizare diferită şi alte dimensiuni şi
caracteristici.
Proiectul tehnic conţine rezolvări tehnice definitive, care
prezintă o vedere completă a construcţiei maşinii date. El conţine
datele iniţiale pentru elaborarea documentaţiei de lucru. La această
etapă se iau deciziile tehnice şi cerinţele finale, se realizează toate
vederile maşinii-unelte şi schemele, se realizează calculele
necesare adăugătoare.
Proiectul tehnice se coordonează şi se confirmă în ordinea
stabilită.
Elaborarea documentaţiei tehnice – ultima etapă de
proiectare include elaborarea desenelor de lucru a pieselor
originale şi cerinţelor tehnice către ele. Dacă este necesar se

7
corectează proiectul tehnic. Documentaţia de lucru conţine toate
datele necesare pentru elaborarea documentaţiei tehnologice
corespunzătoare. Aceasta este etapa finală de proiectare, fiind că în
ea se conţin toate datele pentru (elaborarea) fabricarea maşinii-
unelte.
Modelul experimental se elaborează pentru verificarea şi
încercarea construcţiei maşinii-unelte noi şi realizarea corecţiei
necesare în construcţie, fiindcă în procesul fabricării şi montării pot
apărea unele neajunsuri constructive şi tehnologice. Modelul
experimental se supune încercărilor de laborator în cadrul uzinei
experimentale. Aici se verifică precizia de prelucrare, rigiditatea,
stabilitatea la vibraţii, randamentul, zgomotul, stabilitatea termică
şi alte caracteristici ale maşinii-unelte.
Maşina-unealtă nou fabricată se încearcă la prelucrarea
pieselor tip la regimuri de prelucrare normale şi forţate. La această
etapă de proiectare se realizează calculele economice, care sunt
necesare pentru valorificarea eficienţei utilizării maşinii-unelte noi.
Documentele constructive se corectează după rezultatul
încercărilor de stat şi ale probelor de recepţie ale modelului
experimental.
Lotul stabilit se fabrică înainte de producerea maşinii-
unelte în serie. Pe aceste maşini se verifică construcţia conform
condiţiilor de producţie, se analizează capacitatea de funcţionare a
maşinii conform condiţiilor de exploatare maxime. Aici se
depistează părţile slabe a construcţiei şi se propun modificările
corespunzătoare. La această etapă se întocmesc documentele de
bază ale maşinii-unelte, paşaportul, îndrumarul pentru exploatare,
cerinţele tehnice pentru indicii ei, corespunzători cu STAS-ul
necesar.
Producţia în serie a maşinii-unelte se organizează după
corecţia construcţiei conform rezultatelor încercărilor realizate.
La exploatarea îndelungată a maşinii-unelte, ca regulă, se
ivesc circumstanţe, ce necesită modificarea în continuare a
construcţiei.

8
 Numai în baza activităţilor permanente ale proiectanţilor şi
specialiştilor din producţie se pot fabrica maşini-unelte, care
corespund cerinţelor producţiei actuale şi îndestulează necesităţile
variate a ramurilor corespunzătoare producţiei.

Metodica proiectării
Datele iniţiale pentru proiectarea unui dispozitiv,
mecanism, aparat, maşină etc., pot fi:
1. sarcina tehnică, eliberată de beneficiar care determină
parametrii maşinii, domeniile şi condiţiile de utilizare ale ei;
2. propunerea tehnică, elaborată de un grup de proiectanţi al
organizaţiei de proiectare;
3. rezultatele cercetărilor tehnico-ştiinţifice şi modelul
experimental creat pe baza lor;
4. propuneri de invenţii şi modelul experimental creat pe
baza lor;
5. modelul existent al maşinilor firmelor progresive în
domeniu, care poate fi modificat.
Sarcina tehnică se studiază de către proiectantul superior
foarte minuţios, şi după necesitate proiectantul argumentat
demonstrează necesitatea corectării ei.
De la proiectare şi până la implimentarea maşinii-unelte în
producţie trece o perioadă de timp, şi de regulă, ea depinde de
complexitatea maşinii. Această perioadă conţine câteva etape:
proiectarea, realizarea (fabricarea), reglarea şi ajustarea
funcţionabilă a prototipului experimental, încercarea industrială,
modificările în construcţia maşinii şi acceptarea modelului
experimental.
Ulterior se pregăteşte documentaţia tehnică pentru prima
serie de maşini, fabricarea şi încercarea lor industrială. Apoi se
pregăteşte documentaţia pentru fabricarea în serie, se pregăteşte
secţia pentru fabricarea maşinilor-unelte planificate. În întregime
acest proces durează 1-2 ani.

9
 Continuitatea constructivă
Continuitatea constructivă este utilizarea la proiectare a
experienţei acumulate în construcţia de maşini la profilul dat şi
domeniile adiacente, includerea în dispozitivul proiectat a
elementelor constructive de ultima oră care există în construcţia de
maşini.
Fiecare maşină-unealtă modernă include rezultatele
activităţilor câtorva generaţii de proiectanţi şi cercetători ştiinţifici.
Modelul iniţial al maşinii permanent se modifică, se îmbunătăţeşte
cu noi ansambluri şi agregate, se iau decizii constructive noi, care
sunt un rezultat al activităţilor creative ale generaţiilor următoare
de constructori. O dată cu apariţia propunerilor constructive mai
raţionale şi ale procedeelor tehnologice noi unele decizii
constructive dispar, iar altele sunt destul de viabile şi esenţiale timp
îndelungat nu se supun schimbărilor.
Cu timpul indicii tehnico-economici ai maşinilor se lărgesc,
creşte puterea, productivitatea, nivelul de automatizare, siguranţa şi
durabilitatea funcţionării lor. Simultan cu perfecţionarea se
proiectează noi maşini cu destinaţie analogică, dar cu scheme
constructive principial diferite. Dreptul la aplicabilitate o câştigă
cele mai moderne construcţii.
Este foarte important studierea şi analiza datelor iniţiale
pentru proiectarea construcţiei noi. Problema principală este de a
selecta corect parametrii maşinii. Erorile constructive pot fi
corectate în procesul de fabricare şi ajustare al maşinii.
La această etapă nu trebuie de economisit nici timpul şi nici
eforturile necesare. Aici, ca niciodată, este actual proverbul „De
şapte ori măsoară şi odată taie”.
Înainte de stabilirea parametrilor maşinii, proiectantul
trebuie să cerceteze toţi factorii, care asigură fiabilitatea maşinii. Se
studiază experienţa de proiectare a maşinilor din domeniul dat în
ţara dată şi conform hotărârilor ei, se efectuează analiza
comparativă a priorităţilor şi neajunsurilor lor, se alege corect
prototipul, se apreciază tendinţa de dezvoltare şi necesităţile
domeniului dat în construcţia de maşini.

10
 Studierea domeniilor de utilizare ale maşinii
Dezvoltarea construcţiei de maşini e legată de dezvoltarea
domeniilor industriale şi a gospodăriei republicii, care sînt
utilizatorii maşinilor. În industria constructoare de maşini
permanent are loc perfecţionarea tehnicii: creşte volumul de
producţie, se micşorează ciclul de producţie, se ivesc procese
tehnologice noi, se schimbă configuraţiile liniilor de producţie,
compoziţia şi amplasarea utilajelor, permanent creşte nivelul de
mecanizare şi automatizare a producţiei. Corespunzător cresc
cerinţele către parametrii tehnici ai maşinilor, productivitatea lor şi
nivelul de automatizare. Apare necesitatea de fabricare a maşinilor
noi sau de modernizare a maşinilor existente.
Proiectarea maşinilor noi, menite pentru o ramură a
industriei, se efectuează după studierea minuţioasă a acestei
ramuri, dinamica ei de dezvoltare calitativă şi cantitativă,
necesităţii de utilizare a acestor maşini.
La alegerea parametrilor maşinii se ţine cont de condiţiile
concrete de utilizare ale ei. De exemplu, nu se poate majora
productivitatea maşinii proiectate fără a se ţine cont şi de
necesităţile producţiei, pentru care ea este destinată şi de
productivitatea utilajelor existente. În unele cazuri maşinile cu
productivitatea foarte înaltă sunt utilizate iraţional şi majoritatea
timpului vor staţiona. În acest caz se reduce nivelul de utilizare a
acestor maşini şi se micşorează eficienţa economică a producţiei.

11
 Alegerea construcţiei
Alegerea parametrilor maşinii proiectate, a schemei de
acţionare şi tipului construcţiei se efectuează luând în consideraţie
următorii factori: eficienţa economică – productivitatea înaltă,
consumul de energie minim la exploatare şi deservirea ei, durata
îndelungată de utilizare.
Schema maşinii, de regulă, se alege prin comparaţia a
câtorva variante, care se supun analizei reciproc minuţioase din
punct de vedere al raţionalităţii constructive, perfecţionării
schemelor cinematice şi de efort, costului fabricării, capacităţii de
consum a energiei electrice, consumului de forţă de muncă,
siguranţei în lucru, dimensiunilor, cantităţii de metal,
tehnologicităţii construcţiei, nivelului de agregare, comodităţii de
deservire, asamblării – dezasamblării, reglării şi ajustării.
Este necesar de clarificat în ce măsură schema aleasă
asigură posibilitatea perfectării de mai departe a construcţiei, de
elaborare în baza modelului iniţial, a maşinilor analogice şi a
modificaţiei lor.
După alegerea schemei optime şi a indicatorilor principali
ai maşinii se elaborează schiţa de proiect, proiectul tehnic şi
proiectul de execuţie.

12
 Elaborarea variantelor constructive

Elaborarea şi analiza variantelor constructive permite de a o

aprecia pe cea mai raţională.

1. Calcule cinematice. Calculul puterii necesare.

2. Alegerea motorului electric.
3. Proiectarea şi calculul transmisiei prin curea.
4. Proiectarea şi calculul transmisiei prin lanţ.
5. Proiectarea şi calculul transmisiei cu roţi dinţate
cilindrice, conice şi a angrenajelor melcate.
6. Proiectarea şi calculul transmisiilor precesionale.
7. Proiectarea şi calculul angrenajului armonic.
8. Proiectarea şi calculul arborilor.
9. Proiectarea şi calculul reazemelor cu rulmenţi.

13
 II. Tehnologicitatea construcţiei

Maşinile–unelte trebuie sa fie proiectate ţinând cont de

tehnologicitatea construcţiei lor. Prin tehnologicitatea construcţiei
se subînţelege particularitatea, atribuită de către proiectantul
maşinii, ansamblurilor şi pieselor, care ar permite în procesul de
producţie şi asamblare a maşinii de a utiliza cele mai economice
procese tehnologice.
Perfecţionarea tehnologicităţii maşinii se realizează pe
parcursul tuturor etapelor de proiectare şi producţie (tabelul 1).
Cele mai efective lucrări sunt desfăşurate la primele etape de
proiectare, care asigură micşorarea considerabilă a timpului de
însuşire a producţiei.

Tabelul 1
Asigurarea tehnologicităţii

Denumirea etapei Conţinutul lucrărilor

1. Perfectarea vederii generale prin evidenţa

tehnologicităţii construcţiei.
I. - Proiectarea maşinii.
2. Concluzia despre tehnologicitatea
a) Perfecţionarea proiectului
construcţiei conform proiectului.
b) Elaborarea desenului
3. Elaborarea desenelor de lucru prin evidenţa
cerinţelor tehnologicităţii construcţiei.

1. Analiza tehnologicităţii după desenele de

lucru.
2. Prelucrarea desenelor de lucru prin evidenţa
II - Pregătirea şi elaborarea
recomandărilor care reiese din analiza
documentaţiei tehnologice
tehnologicităţii construcţiei.
pentru producţia în serii
3. Corectarea desenelor de lucru, conform
deciziilor concrete de elaborare a tehnologiei
şi a echipamentului tehnologic.

Analiza tehnologicităţii construcţiei se efectuează în

următoarele direcţii: perfecţionarea indicilor calitativi de
exploatare; simplificarea construcţiei; simplificarea lucrărilor de
14
asamblare şi montaj; simplificarea prelucrării mecanice;
simplificarea procesului de fabricare a semifabricatelor; micşorarea
nomenclaturii pieselor utilizând unificarea şi normalizarea lor.
Cerinţele către construcţie:
1. Cerinţele care nu depind de caracterul producţiei, de
exemplu, - legate de modificarea şi simplificarea construcţiei;
2. Cerinţe care depind de caracterul producţiei (tabelul 2). Ele
sunt legate de simplificarea procesului tehnologic, de exemplu,
asigurarea posibilităţii de utilizare a maşinilor–unelte speciale;
3. Cerinţe, care depind de necesităţile concrete ale producţiei,
de exemplu, de utilajele existente la întreprindere, dimensiunile lor,
de instalaţiile de ridicat, de transport ş. a.
Eficienţa economică, privind înlocuirea construcţiei date cu
o construcţie mai tehnologică, se determină ca diferenţa sine
costului de confecţionare a ansamblurilor, luându-se în consideraţie
programul anual de fabricare a lor. Aici nu se evidenţiază eficienţa
care se obţine datorită utilizării metodelor mai avantajoase de
confecţionare a maşinii.
Tabelul 2
Cerinţele, înaintate către montajul maşinii-unelte
Caracterul Felurile de lucrări admise la
Cerinţele tehnologice
producţiei montaj (asamblare)
Construcţia se execută prin Sunt admise ajustarea şi
Unicat comasarea (unirea) maxim posibilă a verificarea fără utilizarea
ansamblurilor în carcase echipamentelor speciale
Sunt admise ajustări simple şi
verificări şi potriviri reciproce.
Serie mică
Se admite utilizarea
echipamentelor speciale
Sunt admise ajustări simple şi
Ansamblul maşinii şi schemele de verificări. Volumul de potriviri
Serie
montaj se aleg din considerentele reciproce trebuie să fie minim.
medie
posibilităţilor de împărţire strictă în Se utilizează echipamente
unităţi de ansamblu, montajul cărora speciale
se poate executa paralel cu utilizarea Potrivirile reciproce nu sunt
dispozitivelor şi conveierului admise. Se utilizează pe larg
Serie mare scule şi echipamente speciale
şi Potrivirile reciproce nu sunt
Masă admise. Pe larg se folosesc
dispozitive, scule şi echipamente
speciale
15
 Modernizarea sau simplificarea construcţiei

Construcţia ansamblurilor sau a maşinilor-unelte poate fi

îmbunătăţită prin următoarele măsuri:
a) simplificarea schemei cinematice şi modificarea
construcţiei maşinii-unelte, prin micşorarea numărului de piese şi
simplificarea componentelor ansamblurilor şi a maşinii în
ansamblu;
b) avansarea condiţiilor de exploatare, care permit
micşorarea timpului de deservire, reglare şi a timpului auxiliar la
prelucrare;
c) majorarea preciziei şi duratei de funcţionare prin
mijloace tehnologice. La realizarea acestui punct este necesar de a
începe prin realizarea normelor de precizie ale maşinii-unelte, în
limitele 40 – 80 % din câmpul de toleranţă. Aceasta se obţine prin
calculul lanţurilor de dimensiuni, care asigură precizia finală a
maşinii-unelte şi stabilirea toleranţelor necesare la piese prin
stabilirea metodelor optime de realizare a preciziei cu cheltuieli
minime de muncă;
d) simplificarea mecanismelor prin înlocuirea pieselor
complicate cu piese mai simple, înlocuirea câtorva piese prin una
singură;
e) micşorarea masei de metal din contul scăderii
numărului de piese şi construcţia raţională a pieselor principale;
f) unificarea pieselor şi ansamblurilor;

Simplificarea lucrărilor de asamblare şi montaj

Analiza construcţiei, privind tehnologicitatea asamblării

(montării) are ca scop asigurarea preciziei finale de montare şi
simplificarea montării maşinii.
Analiza tehnologicităţii este axată pe:
a) reducerea lucrărilor de ajustare a ansamblurilor şi
pieselor prin micşorarea numărului de dimensiuni, care necesită

16
ajustarea, asigurarea preciziei necesare prin prelucrarea mecanică;
combinarea câtorva carcase, cu legături reciproc precise, într-o
singură piesă;
b) micşorarea volumului lucrărilor de potrivire şi ajustare
reciprocă a pieselor pe calea alegerii raţionale a compensatoarelor,
excluderea asamblărilor intermediare; micşorarea lucrărilor de
răzuire din contul rezolvărilor tehnice, care ar asigura atingerea
preciziei necesare prin prelucrarea mecanică; înlocuirea ajustării
prin reglarea în acele cazuri, când este imposibil de realizat
precizia necesară prin prelucrarea mecanică; excluderea lucrărilor
de burghiere în timpul montării; eliminarea potrivirii (ajustării)
contururilor.
c) micşorarea ciclului montajului general pe calea
divizării maşinii în unităţi de asamblare şi instalate la montajul
general fără demontare parţială;
d) eliminarea montajului închis a pieselor, care exclude
posibilitatea de verificare a corectitudinii şi reglării mecanismelor;
e) asigurarea modalităţilor de pătrundere către locurile de
asamblare şi reglare. Această cerinţă se referă, mai cu seamă, la
mecanizarea şi automatizarea proceselor de asamblare.
Unele exemple a tehnologicităţii pieselor şi ansamblurilor
maşinilor sunt prezentate în tabelul 3.

17
 Tabelul 3
Exemplul de ridicare a tehnologicităţii pieselor şi ansamblurilor
maşinilor-unelte (vezi schiţele din fig. 2)
Neajunsurile construcţiei până la Metodele de avansare a
Scopul Destinaţia mecanismului
schimbare tehnologicităţii
Mecanismul de deplasare manuală a Este eliminată roata dinţată 5. Este
mesei maşinii de rectificat lucrează la simplificat mecanismul de blocare
Schema cinematică este complicată.
Simplificarea deconectarea avansului hidraulic cu un şi exclus sistemul de pârghii 2.
Este necesară ajustarea cremalierei
schemei sistem de pârghii 2, care acţionează Angrenarea corectă se realizează
1 după înălţime pentru a se realiza
cinematice asupra plunjerului cinematic 4 şi fără ajustarea cremalierei prin
angrenarea corectă
cuplajului cu came 3; se produce în deplasarea verticală a ansamblului
serie (schiţa a) (schiţa b)
Limbul 3 este despărţit de la roata
de mână. Aceasta asigură
Mecanismul deplasării manuale E imposibil de instalat limbul
posibilitatea de a calcula
longitudinale a traversei capului de (cadranul) 2 la zero, fiind că el e
18

Îmbunătăţirea deplasările de la zero. Cuplajul cu

electro-eroziune. Pentru deplasarea rigid şi este legat cu roata de mână
calităţilor de came este înlocuit cu o mufă 2 mai
liniară este necesar de conectat cuplajul 1, ce complică deservirea. Mufa 2
exploatare simplă cu angrenare axială.
cu cama 2 prin deplasarea roţii de mână este complicată. Suportul 4 este
Suportul 4 se execută prin turnare.
1 în direcţie axială; se produce în serie executat prin sudare din câteva
Sunt micşorate dimensiunile
(schiţa c) piese
pieselor datorită utilizării
cuzinetului de alunecare (schiţa d)
La fixarea mesei partea conică a
Avansarea Lungimea suprafeţei de contact a
Fixatorul opririi mesei maşinii agregat. plunjerului 1 roteşte partea rotativă
duratei de plunjerului este mărită de 1,5 ori.
Fixarea se asigură cu plunjerul 1, care a mesei cu dispozitivul şi
păstrare a Aceasta măreşte durata de
întră în bucşa 2, presată în partea semifabricatul instalate pe ea. Aici
preciziei păstrare a preciziei de rotaţie a
rotativă a mesei (schiţa e) apare forţe radiale, care conduc la
maşinii mesei (schiţa f)
uzarea plunjerului şi bucşei

Mecanismul de rotire a capului
Simplificarea
revolver în jurul axei verticale. Rotirea
mecanismului şi
se realizează de la cilindrul hidraulic
micşorarea
cu ajutorul tijei 3 cu cremaliera 1, care
numărului de
roteşte roata dinţată 2. Se produce în
piese
serie (schiţa g)
Transmisia cu melc de divizare a
rotaţiei mesei maşinii de mortezat.
Simplificarea Precizia de prelucrare a melcului şi
lucrărilor de asamblării lui asigură precizia finală a
potrivire şi maşinii. Jocul în transmisia melcată se
ajustare reglează cu deplasarea axială a
melcului cu grosimea variabilă a
dinţilor (schiţa i)
19
Cilindru hidraulic şi a 2-a glisiera
Pentru asigurarea coaxialităţii
a tijei 3 sunt instalate în orificiul
cilindrului hidraulic şi suportului 4
carcasei. Cremaliera este
este necesară potrivirea suportului
realizată împreună cu tija. Sunt
după înălţime şi ajustarea în plan
înlăturate piesele 1 şi 4. Sunt
orizontal. Pentru a realiza angrenarea
reduse operaţiile de ajustare şi
normală cremaliera trebuie ajustată
potrivire. Este simplificată
după înălţime
prelucrarea mecanică (schema h)
La asamblarea melcului 1 este
Este prevăzută reglarea
necesară ajustarea carcasei 2 pe
angrenării cu ajustarea inelului 4
suprafaţa A pentru asigurarea
prin rectificare. Este eliminată
angrenării necesare şi fixarea cu
potrivirea carcasei. Carcasa se
ştifturi. La uzarea roţii melcate 3,
verifică şi se fixează o singură
jocul se reglează prin deplasarea
data cu ştift (schiţa j)
carcasei 2 şi fixarea cu ştift în alt loc.
La prelucrare se răzuiesc ghidajele Gaura conică de centrare C este

Mesele maşinilor de frezat şi de A şi B şi găurile conice de centrare înlocuită cu gaură cilindrică. Este
Micşorarea mortezat dinţi. Către rigiditatea şi C şi se ajustează flanşa 1. Răzuirea instalat un rulment cu gaură
volumului de precizia bătăii radiale şi axiale a este o operaţie complicată şi interioară conică. Jocul radial se
ajustare meselor se înaintează cerinţe dure costisitoare. După uzare este reglează prin deplasarea axială a
(schiţa k) necesară răzuirea suprafeţei în inelului interior. Volumul lucrărilor
ansamblu. de răzuire este minim. (schiţa l)

Micşorarea Şuruburile de blocare sunt

Roţile dinţate 1 şi 2 sunt fixate cu
volumului de înlocuite cu inele de reazem 3.
Setul arborelui principal cu blocuri şuruburi de blocare 3, instalate în
burghiere Sunt lichidate operaţiile de
demontabile de roţi dinţate (schiţa m) îmbinare. Burghierea şi filetarea se
în timpul burghiere şi filetarea la
realizează în timpul asamblării
asamblării asamblare (schiţa n)
 Capacului i s-a confecţionat un
Micşorarea La asamblarea cutiei cu capacul
guler mai mare decât conturul
lucrărilor de contururile lor nu coincid. Este
Capacul cutiei de viteze (schiţa o) cutiei. Necoincidenţa contururilor
ajustare a necesară ajustarea manuală sau
nu se observă. Ajustarea nu se
contururilor mecanică a contururilor
înfăptuieşte (schiţa p)
Reductorul pentru ridicare
Micşorarea Pentru montarea reductorului cu
traversei maşinii radiale de găurit. La montajul general pentru asamblarea
ciclului şurubul este introdusă bucşa 4 pe
Reductorul 1 este aşezat în partea şurubului 3 cu roata dinţată 2 este
montajului care se fixează roata dinţată 2.
de sus a coloanei la înălţimea de necesară demontarea reductorului 1
general Demontarea se exclude (schiţa s)
2,5 m (schiţa r)
Excluderea Ţeava pentru evacuare 1 se fixează în
Fixarea ţevii 1 se realizează dintr-
locurilor Ţevi pentru evacuarea emulsiei în partea inferioară a maşinii. La
o parte a batiului. Montarea şi
inaccesibile rezervor (schiţa t) asamblare sau la reparaţie trebuie de
deservirea sunt simple (schiţa u)
reglat batiul
20
Sunt prevăzute cutii demontabile
La ajustarea angrenării roţilor dinţate
11, care asigură montarea
conice 1 şi 6 este necesar de montat şi
Cutia de viteză a maşinii de tras arborelui în ansamblu 4. Pentru
demontat setul arborelui 4 pentru
Aşezarea sârmă. Roţile dinţate conice 1 şi 6, reglarea angrenării roţilor conice
măsurarea compensatorilor 2 şi 5.
raţională a care funcţionează cu viteze fără demontare sunt prevăzute
Pentru a avea posibilitatea de montare a
compensatoarelor circulare 14 m/s necesită reglarea piuliţele 10. În locul îmbinări cu
roţii 6, pana 7 este compusă din două
minuţioasă a angrenării (schiţa v) trei pene a roţii dinţate 9 sunt
părţi. Roata 9 este aşezată pe trei pene 8
prevăzute caneluri. Sunt înlăturate
şi necesită ajustarea complicată
flanşele 3. (schiţa w)
Pentru instalarea şi fixarea garniturilor
2 şi a flanşei 3 este necesară Garniturile 3 şi flanşa 2 sunt
Mecanismul de strângere a maşinii
Simplificarea demontarea cilindrului. Datorită transferate la capătul exterior. În
de frezat dinţi. Se utilizează pentru
lucrărilor de devierii la prelucrarea găurii adânci loc de şuruburi speciale sunt
fixarea semifabricatului în
reglare pentru şurubul 1 este necesară lărgirea înşurubate şuruburi normalizate
prelucrare (schiţa x)
găurii în flanşă în timpul montării (schiţa y)
maşinii
21
22
23
24
25
26
Fig. 2. Exemplu de simplificare a construcţiei ansamblurilor
maşinilor-unelte (explicaţi în tabelul 3)

27
 Calculele lanţurilor dimensionale

Lanţ dimensional se numeşte grupa de dimensiuni legate

între ele, care influenţează la precizia unei dimensiuni şi formează
un contur închis.
Veriga lanţului de dimensionare se numeşte dimensiunea,
care determină distanţa suprafeţelor (axiale) sau aşezarea lor
unghiulară.
Veriga iniţială (de închidere) a lanţului de dimensiuni se
numeşte dimensiunea, la care se referă cerinţele de bază de precizie
a piesei ansamblului sau a maşinii-unelte în general (de exemplu,
precizia distanţei dintre axele perechii de roţi dinţate sau
paralelismul axei arborelui principal a maşinii-unelte către
suprafaţa de lucru a mesei ş. a.). Fiecare lanţ de dimensiuni conţine
o dimensiune de închidere (iniţială) şi două sau mai multe
dimensiuni componente.
Verigile componente, care măresc mărimea nominală a
verigii de închidere, se numesc pozitive, iar cele care micşorează
mărimea verigii de închidere, se numesc negative. De aceea în
relaţiile lanţurilor de dimensiuni unele verigi întră cu semnul (+),
iar altele cu semnul (–).
Erorile verigilor componente pot influenţa asupra preciziei
verigii de închidere în mod diferit. Coeficientul de influenţare a
verigii iniţiale de către veriga componentă se numeşte raport de
transmisie.
Veriga-compensator se numeşte veriga, care se utilizează
pentru compensarea erorilor verigilor componente în scopul de a
micşora erorile verigii iniţiale.
Verigile lanţurilor de dimensiuni se notează: cu literele
alfabetului slavon pentru bare liniare şi, cu literele alfabetului
grecesc – pentru vergile unghiulare.
Clasificarea lanţurilor de dimensiuni după diferite semne
este prezentată în tabelul 4.

28
 Tabelul 4
Clasificarea lanţurilor de dimensionare

Denumirea lanţului de
Semn de clasificare Caracteristica
dimensiuni

Stabileşte poziţia reciprocă

Pentru piesă şi precizia suprafeţelor sau
axelor unei piese
După locul în
fabricat Stabileşte poziţia reciprocă
Pentru ansamblu sau şi poziţia a oricărui
fabricat parametru în mecanismul
montat al maşinii

Precizia necesară a verigii

Fără compensator de închidere se asigură cu
După metoda de piese interschimbabile
obţinere
Precizia necesară a verigii
Cu compensator de închidere se asigură cu
utilizarea compensatorilor
Vergile lanţului de
Liniară dimensiuni sunt amplasate
pe linii reciproc paralele
Verigile lanţului de
După amplasarea dimensiuni sunt amplasate
verigilor Plană
pe unul sau câteva planuri
paralele
Verigile lanţului de
Spaţială dimensiuni sunt amplasate
pe planuri paralele
Toate verigile sunt incluse
Independentă într-un singur lanţ de
După caracterul de dimensionare
legături reciproce Una sau câteva verigi sunt
Cu legături reciproce incluse în două sau mai
multe lanţuri de dimensiuni

29
 Etapele de calcul ale lanţurilor de dimensionare

1. Analiza cerinţelor tehnice şi normelor de precizie la

maşinile-unealtă sau la mecanism. Se stabileşte corespunderea
cerinţelor tehnice admise cu cerinţele STAS-lui, cu permisiunile
funcţionare corecte a mecanismului sau maşinii.
2. Depistarea verigii de închidere a lanţului de
dimensionare şi toleranţa lui.
3. Depistarea tuturor verigilor componente ale lanţului de
dimensionare.
4. Întocmirea schiţei şi schemei lanţului de dimensionare.
5. Stabilirea raportului de transmisie al verigilor
componente.
6. Compunerea relaţiei lanţului de dimensionare.
7. Calculul mărimii nominale a verigei de închidere a
lanţului de dimensiuni.
8. Compunerea tabelului cu dimensiunile şi abaterile
admise a verigilor lanţului de dimensionare cu indicarea operaţiilor
tehnologice, care ar asigura toleranţa fiecărei verigi componente.
9. Stabilirea câmpului de dispersare (împrăştiere) ale
dimensiunii verigii de închidere.
10. Alegerea metodelor de atingere a preciziei stabilite
(necesară).
11. Determinarea coordonatei mijlocului câmpului de
dispersare al dimensiunilor verigilor componente.
12. Determinarea coordonatei mijlocului câmpului de
dispersare a ale dimensiunilor verigei de închidere.
13. Stabilirea mărimilor superioare şi inferioare a câmpului
de abateri.
14. Corectarea (după necesitate) dimensiunilor şi abaterilor
admisibile ale verigilor componente şi repetarea componentelor şi
a calculelor.
Lanţurile dimensionale pot fi calculate cu (formule) relaţii
simplificate, cu precizie satisfăcătoare pentru utilizarea practică:

30
 δ Σ' = 1.2 ⋅ Σ ⋅ Ai2 ⋅ δ i2 ;
∆'Σ = ∑ Ai ∆ i ;
i

1
BΣ' = ∆'Σ + ⋅ δ Σ' ;
2
1
H Σ' = ∆'Σ − ⋅ δ Σ' ; k = δ Σ' − δ Σ ,
2

unde: δ Σ' - câmpul de abatere a dimensiunilor verigii de

închidere;
δ Σ - câmpul de toleranţă a verigii de închidere;
δ i - câmpul de toleranţă a i-tei verigi componente;
Ai - raportul de transmitere a i-tei verigi de transmisie;
∆'Σ - coordonata mijlocului centrului de abateri a verigi de
închidere;
∆ i - coordonata mijlocului câmpului de abateri a i-tei verigi
componente;
BΣ' - mărimea abaterii superioare a dimensiunii verigii de
închidere;
H Σ' - mărimea abaterii inferioare a valorii dimensiunilor
verigii de închidere;
K - mărimea valorii necesare a compensatorului pentru
asigurarea dimensiunii verigii de închidere în limitele câmpului de
toleranţă.
Exemplu: lanţul de dimensiuni M, care determină jocul
dintre rulment şi inel de reazem a axei cutiei de viteză (a strungului
16B20P). Veriga de închidere M∑ (fig. 3) este jocul dintre
rulmentul din stânga şi inelul de reazem. După cerinţele asamblării
toleranţa la veriga de închidere a lanţului de dimensiuni trebuie să
+0 ,1
fie + 0,5 adică δ Σ = 0,4 .

31
 Verigile componente ale lanţului de dimensiuni sunt:
M1 – lăţimea inelului de reazem ∅ 72 mm;
M2 – distanta dintre canalele carcasei;
M3 – lăţimea inelului nr. 2 de reazem ∅ 72 mm;
M4 – lăţimea rulmentului Nr. 306;
M5 – lungimea sectorului mai în diametru;
M6 – lăţimea rulmentului Nr. 306;
Relaţia lanţului de dimensiuni:

M Σ = M1 = M 2 − M 3 − M 4 − M 5 − M 6

Valoarea nominală a verigii de închidere:

M Σ = 2,5 + 195,2 − 2,5 − 19 − 154 − 19 = 1,8 mm,

iar după condiţiile asamblării, dimensiunea nominală M0 trebuie să

fie egală cu zero; pentru corectarea erorii este raţional de mărit
dimensiunea nominală M2 a verigii componente, obţinând-o egală
cu 197 mm.

Fig. 3. Schema axei cutiei de viteză

32
 Toleranţele şi verigile componente sunt prezentate în
tabelul 5.
Tabelul 5
Dimensiunile şi abaterile admise ale verigilor
lanţului de dimensiuni

Verigile Dimensiunile si abaterile Operaţia

admise Raportul de
lanţului de tehnologică
transmisie A
dimensiuni Date Stabilite finală
+0.1
MΣ - +0.5 - -
δ Σ = 0,4
2.5-0.05 2.5-0.05
M1 -1 Rectificare
δ 1 = 0,05 δ 1 = 0,05
195.2+0.2 195.2+0.2 Strunjire
M2 1
δ 2 = 0,2 δ 2 = 0, 2 interioară
2.5-0.05 2.5-0.05
M3 -1 Rectificare
δ3=0,05 δ3=0,05
19-0.1 19-0.1
M4 -1 Rectificare
δ 4 = 0 ,1 δ 4 = 0,1
154-0.2 154-0.2
M5 δ 5 = 0,2 δ 5 = 0,2 -1 Strunjire

19-0.1 19-0.1
M6 δ 6 = 0,1 δ 6 = 0,1 -1 Rectificare

Câmpul abaterilor dimensiunii verigii de închidere

σ Σ' = 1,2 ⋅ 2 ⋅ 0,052 + 0,12 + 2 ⋅ 0,22 = 1,2 ⋅ 0,105 = 1,2 ⋅ 0,324 = 0,4 mm

Coordonatele mijlocului câmpului de împrăştiere ale

dimensiunilor verigilor componente;

∆1 = −0,025 ; ∆ 2 = +0,1; ∆ 3 = −0,025 ;

∆ 4 = −0,05 ; ∆ 5 = −0,1; ∆ 6 = −0,05 .

33
 Coordonatele mijlocului câmpului de împrăştiere ale
dimensiunilor verigii de închidere

∆'Σ = −(−0,025) + (+0,1) − (−0,025) − (−0,05) − (−0,1) − (0,05) = 0,35

Abaterea verigii de închidere a lanţului de dimensiuni se

vor găsi în limitele următoare:

δ Σ' 0,4
B∆' = = 0,35 + = 0,55
2 0,2
δ Σ' 0,4
H Σ' = ∆'Σ + = −0,35 − = 0,15
2 0,2

În urma calcului lanţului de dimensiuni s-a depistat eroarea

în dimensiunea carcasei reductorului. În loc de dimensiunea 195,2
mm pe desen trebuie pusă dimensiunea 197 mm.

34
 Mecanisme de ridicare la montarea maşinilor-unelte

Fig. 4. Schema macaralei cu consolă

Macaraua cu consola este destinată pentru realizarea
operaţiilor de ridicare şi transportare a încărcăturilor într-un sector
cu raza până la 4500 mm.
Caracteristicile tehnice:
Capacitatea de ridicare, kg 300
Viteza, m/min:
de deplasare 12
de ridicare 8
Înălţimea de ridicare, mm 3000
Viteza de deplasare a electro-palanului, m/min 20
Puterea motorului electric, kW 1,0
Masa, kg 2490
35
 Fig. 5. Schema macaralei semi-portală
Macaraua semi-portală este destinată deplasării încărcăturilor
printre reazeme, la locurile de muncă şi, de asemenea, încărcării -
descărcării pieselor masive. Se utilizează în secţiile de montare şi la
sectoarele de asamblare a subansamblurilor, ansamblurilor şi la
montarea generală. Poate fi utilizată în secţiile mecanice şi în secţiile
de depozitare.
Caracteristicile tehnice:
Capacitatea de ridicare, kg 5000
Viteza de deplasare, m/min 20
Înălţimea deplasării încărcăturii, mm 5600
Viteza de deplasării verticale a încărcăturii, m/min:
prima 8
a doua 0,3
Puterea motorului electric, kW 1,7
Viteza deplasării electro-planului, m/min 20
Dimensiunile de gabarit, mm:
lăţimea 4542
baza 4000
Masa, kg 5528
Comanda: ............din cabina sau de pe podea de la staţia cu butoane.
36
 Fig. 6. Schema macaralei-grindă rulantă

Macaraua grindă rulantă este destinată pentru transportarea

încărcaturilor printre reazemele secţiei, la locurile de munca şi, de
asemenea, încărcării – descărcării pieselor masive. Se utilizează în
secţiile de montare, la sectoarele de asamblare a ansamblurilor şi la
montarea generală şi în secţiile mecanice.

Caracteristicile tehnice:

Capacitatea de ridicare, kg 6000

Viteza, m/min:
de deplasare 28
de ridicare 8
Înălţimea de ridicare a încărcăturii, mm 6000
Viteza de deplasare a electro-palanului, m/min 20
Masa, kg 835
Dispozitivul pentru ridicarea căruciorului MU
are capacitatea de ridicare, kg 90

37
 Fig. 7. Schema dispozitivului pentru ridicarea căruciorului
(suportului)

Fig. 8. Schema dispozitivului pentru ridicarea şi transportarea

cutiei de avans a M.U.:
masa 100 kg
38
Fig. 9. Schema dispozitivului pentru ridicarea şi deplasare carcasei
păpuşii mobile:
Masa 4 kg
Capacitatea de ridicare 100 kg

Fig. 10. Schema dispozitivului pentru ridicarea şi deplasare

plăcilor de trasare:
Masa 1 kg
Capacitatea de ridicare 80 kg
39
 LITERATURA

1. I. Bostan, A. Oprea. Bazele proiectării maşinilor, „Tehnica

- Info”, Chişinău, 2000, 320 p.

40
 Cuprins

Etapele de proiectare şi fabricare a unei maşini-unelte 3

Sarcinile proiectării 4

Etapele de proiectare şi fabricare a maşinilor-unelte noi 6

Metodica proiectării 9

Continuitatea constructivă 10

Studierea domeniilor de utilizare ale maşinii 11

Alegerea construcţiei 12

Elaborarea variantelor constructive 13

Tehnologicitatea construcţiei 14

Modernizarea sau simplificarea construcţiei 16

Simplificarea lucrărilor de asamblare şi montaj 16

Calculele lanţurilor dimensionale 28

Etapele de calcul ale lanţurilor de dimensionare 30

Mecanisme de ridicare la montarea maşinilor-unelte 35

Literatura
40

41
Universitatea Tehnică a Moldovei

TALON

Lucrare metodică pentru practica

constructiv-tehnologică

Chişinău
2007

42