P. 1
DACIA 1310 - Manual Complet de Reparatii

DACIA 1310 - Manual Complet de Reparatii

5.0

|Views: 21,397|Likes:
Published by Irina Toma

More info:

Published by: Irina Toma on Jan 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2014

pdf

text

original

PAIRTEA IN'Th

1., Caracteristlclle pr~nc.i pale ale autoturismului iDac:ia 13,001 ~i ale varlan telor sale

'1:.11. Gellienlit1i~i ~i idientifi,carea anttnurtsmalul .... ,." .... 0 ." ••••••• '. So

1.2. Caracteris'ti ci d'i meUilS ional'e ~ i de greurare ..• , ••• "" ..•.• " •• 01 •• , • • •• i

'La. Car,3l'cter'istiti O:lJlI'stru(tiv'e' .• , ......•........• ' .•. , .... " ...•.• , ••.• , S.

1.4,,, Caraeterlstlci f!IJfj'c~icma,!e' ~i de ,ex,plo,at:are ..... "."" .......•..• ' •• ". 16

1.4.1'" CaracterJisti'cile moter-ului .. ,', .•....... "",, •... '01 " • "., ,. ," •• ". •• 160

1 .... 2. Caractel"i'Hicile: dinaraice IlIIe autoturismulul .. , .. " " , ., •. , ..• '" 16

1 ."1.3. Carane!ristici economic-a .....• " .•....•. ' •.• ,. ' .. , , .• ,., • " •• ' •.•• ' 18

1.<1 .,4:. Capa.citi~'j .. 0, " •••••• '" •••• , , ' ••• ' •• " " •• " •• " " •• " • " •••• '" ,. 1-8

1.4.5. Cal"'a,ctel'is!i:ic:il de manevrabiilit.ate "", .....•. ,,",, ...• ' .• '" .• 1'9

,2. 1. 'Gell1era,lita~i ,~i identifir:area metorul Uli ." ..... "." •• " •• , •• , •••• "" •• , 19

2.2'." [Pte'lie-Ie fixe aJe mot,ol'u,lui .. ,",., ..... ". ' .•.••.• '. " , " • , .... " ." •• "'" •• 23

2:..a: Pi'es,ele mobil'e al,e mcrcrulul .•..... ". 01 •••••• " ••• , ••••••••••• ' •• ' •• '" 2.6,

.2.:3.1. Pie,:se,le met3,nilsm,u.luii bit'!ila-m,anivel51 .....•..••. " •.. , • ii" " • • • •• 27

.2.3.2. Plesela melcani'Ulliui'Li.j de, dist:ributie ....•..... 0 ••••• " 01" •• •• 31

2 .. ,3.3. f'l.Inq.i.Diljlire.a. Ifl'u:'!'canis;mului de d:h;,trjbu~je ~i' diagram,a dlserl-

but,ie'i I •• ' I, +. ,~~,. ~ • ~ •• II; '!' !! 'I II Ii • ;& • ~ '."1 !!' • II ~I • ., •• 'I ! II II ••• I 34

., 'I 'I 36

2.4. lnrretlnerea, subansamblel olr meroru !iii .'."" •.• _ ••. " ••. \,,' ••••• ,j. , ••

• • • 11 36

2.,4.1" Intre!ine'rea pieselor II,bee ' •••••••• " '.'.' ,_ •••• , •• " • , • '" ."

2 ..... 2. Intre,;in,erea, piesef,ormoblle , .... ii" •• " • "., ., ••• il, •• , •• 37

Sl, Sisternul de unglere

'8;.1. Construc~ie ~i fUll1lc~icilillalr'e ••••••• ' •..•• "" •••.•• '" ,. '.'. ' •• " ••••• ,I i.

. :3'.2'. ~ntrler n:erea sistem ulul d'e lHllgere "'.,, .• " ... , •.•. " , .. , , • ' •• '"" •••• ' •• 3.2.1. S:cn,imbllIri ~,i comp,let~,ri de ulel ill sistemul d,e tm:gere ." ." .•

3.2.2. Schlmbate3 fil'trului ,'".". ,,: " ..•.• " ,,, ..

3.2.3. Deterrninarea censurnulul de ulei ..... , ... " ............•.•.. ' ),,2 .... CO(1di~iHe ten nice de imHt1:inet"E' 3 eiementeler sistem,ului de:

3B 42 42 43 .f4

ungere I. i. ' .. III I •• i, ,i , ••• ii !! !!' "II! 'II til ... i ... ,. I ••• ' .. III !! t! •• I, ~ "', I! III! ! I! II •••• ' • III I'

45

4. Siis<temu'l de rikire

4.'1. C:onstru t~,le. :~i 'fu.nc:~lGnare •• , . , , •••• ' •• " • ' •• '.' • " •• " , " ,. " • '" •. " ••• " • • 46

4,.2. intre~i,nerea siistemuhJi de Ir"idre , ..•.••.•.• ".,.,'"., ...•.•. '.... 5,i

~.2.1. Ni'V,elul nehidului de ora.eke .,,,.,, ....•.... ".,,.,.,, ••••••• ,, '.'. .51

4.2..2. IComp,letarera ilich!idl,Jllui d:e rac.ire •. ,,,.,, ,, , •. , •.. ,. .• .• 5,2

"t2,,3,., folosirea, ec.nlrUJlII'!Ji (hi! proreetle ~i 3! huse] ., .• , ,. , .. "" .•.•.• '.'. ,52

4.2.4. Ver1if,ieal'ea graolilll!m de cOl1gel:<l:re a ,lic.hidul~'ui de racil1'e. '. •• •• 51

4.'2.5. inlocuir,eia Hchidului de rac:ire •.••. , .. ,.,." ' .... , ..••• " "" .. .• .• 54

4,.2.6. Alte :datlll''i practice pri,vind intre;~ine,re:a sisc,emului de ratire 56,

,5", 'nsta~atiia de aUmen.tare:

5,.1. Co'nstn!lc.~i,€! ~;I fUf'lctionare

' •• , ,. i !I' '. II! I'!!. '" "" 11111 I'! '! i r1i. II I' 'I I' '!! iii. II II II II 'iii I'll!!

5.2. Co,nst'nu:t'ia ~i fiJnqlonare.a carburarorul ui Solr!)( 32 EISA-] .. "". '" . ., 62

5.S. C:,onstruc:ti3i ~~ functi(lII"Jar'ea carburarorulut Ca.rfiil J1 IRM-W'ebe1r •• ,.. 68

5.4. Coih:ctor,yl, ~e ad mlsle-evacuar e ~i' fil:rrul de aer •.•. ' .. ' ..•.•. "'. •• . • 74

,6,.5,. i'n;tr,erinerea, e'lementeIDcH" ststemulut de aHm<lil!luare , •. " .• " ••••• "'" "" 1'4

6.'1'. Construc,~i,'e ~i 'ru'IlI·c:tia'lnra,!'IS, •.. " •.• "." ••. ,.". '" ••••• " ••• ' ••• " • " ••.•• ' •

6.,2" llfltr,eti liIere3i in,st,a.lia~i el electrice .. " ,." " , . " " •.•. " • " • '" •

6.2 .. 1" fntre~fner-ea bateriei' d,e 'acu mulatoare " . ' ..• , .• " ••••....••

6.'2.,2. In t;r'e~i:lil'erea al tEH"lil<I.'WrU IUli ~i r,eh~uilui regulator- ""." ' ..• ,." , ., ••

. .

6,,2.3. Slltre~lIr~er'ea iil'Utala,~iei de apri:naer'e!.,,,.,,, .. , .• ,,,, .•. ,"",, ••.. ,,, •••

6.2,4,. lRe,glir'eainst3"a~i,ei de aprindere ." ..... " ................•. 6,.2 .. 5,,, inUe~ilfl,ere,a ~i regl,lI"ea demarorului, ~t,ergiitor!.!~ui de parbriz

,1 faru rller I II I' II! ... i a II! ! ..... ~ ~" •• , I •• II' r •• '. i • Ii I .' •• rI II II .1 L •• , ill • " • 'Ii 'i' '!! '!o iii ~

7. Transmtsia

7,,1. ICo,,,,,:sUI(Jc:~.ia :~i'fl.lnc~ior:lareaa.mbn:~jajului .,. ' •• ,' ••.• " . " .. ' • " •.•.. , .. , .' •• 7.2:. Co,nstrlllttia ~i 'rUirnc.~iona:.rea cutial de vlreze, d'iferentb.l1ul:uii ~Ii axe10r

planatare .. ,i ~ 1M •• i '" •• , iii iii !L • " • " ii • ~, • ,01 I ~I ••• i ! .... iF 'I ~ .. ~, • ~ II • !!' Ii Ii I It ••• i 1'1

z.a, in.tre~inerea ambrelajului . " . ;t •••• " .. ~ •• " • I' •• i i ..... I , •• ,. i ~ ... , ••• iI iii 7.4,. inltre~,i:m~r,ea C'llJitiei de vite:z:e:, dH;er,en~liall.duii ~i axelor plaln-eta,re •••• , ••

'f

,8.1. CGnst;r'lic~i:e ~!i rl.!I:IlIlcti(JonI'3.re •• '" ••• , ••••••••••••• " •••• " " '. " • ,.. •• •• 111

B.2!!! ,'ntr1e!t:ine:'r'en, Idire'~iel .... I .. Ii I II " .. II !I If ... II II!! .. I I iL. Ii I , ~ . ,i iii,. • I'!!!!! "!o ., Ii III. 120

'9. Ilistal'i1J~ia de: frinare

g. li11 C,onstr:u:·c~ie ~i funetlonare ~. iii'" ! i!l'li ... !jL iii III II o!'. II II " il II il II I II[ I .- III II III" II I~t ~ III. !L _ 12,1

• 1V

9.a. Intlr,e,~inerea i n:staJatie:i de fr'i'mar'! "." •. ' • '"'' ' ... " " • '.' • ., • " • ,', • , .• " " ••• ". " •

104

10~ '112

-

r115,

101' Organele pUinl~Uot ~w suspensiel

10~!!! 111 P,lJIint:ea. ,'i 5u.$,p,ens.ia di n fa:~.a Ii !I '. iI III I. III !II III i II II II II •• II, II • III II !II ! .. ,II jill!!! I~I I II i ii Ii 11111 1,3·2,

HU.L COr:tstructie ~i 'functiol13,re ".,"" •....• "" ••..••••• , •. "." ••. ,,,. 132

U',,1.2. lntll:'e~iilil'ere:a puntfl ~i susperulel din fa~a ".,,, "" . US

10~2" Pu rU:·ea $_i suspensla din spate ..•.. ", .. ; .. " . ,." , .. ; .... " " ." ...•...... " "" . . 1.39'

1 0,,1.'1:. Gonstruc~h! ~i' fu 1'IIc:~i'Ol!larle •.•••• , . , ., •• , • , ••• ; , • " •••• 'i' • ". • 139

10.2~2>" r;ntr,e~inell'e3i puntii ,i: suspenslel din :iPI'lJ,tJe ". ,,. •• "" " ... , .,. •• 141,1,

11. Caroseria,

11.1. COlJs;tnIlCi~le fi f.unlq:ionalrel '., '" , ., ." . '. 'I'" "" , , '" ••.••••••• " • '" "" •.• •• 1141

111.2111 j ntret"iloe:rea eareserlei I II •• 'II II II ,. !I iii II II • III II iii iii II II II Ii II II II II II II II II ,I II " iii ,.' II II "!II 1'111 '1,4·,3

PARTIEA A DOUIA

Expl,oatarea auto'turismu~:ui

12'. .Organele de comanida :~,'i aparatura de 'control,

'1.2'.1" Amplasa:rei. ,comefHJi'or aLlto,tur:ismului '''" .. " , .• , •.• " •.. ; •. " ". •• 147

12.2" Org:anele de co,maliilda pentrt:.! por nlrea :l)utotll[is,mului." " • ' •. ,." ",". 147

12 .• 3.,O'"rganele, de: ,cQmand5!, pentru cprtrea autoturtsmuluj. •.. ",."..... 1154

'12'.4 •. A,pran:tele pel'ltru c:ont,I',olul func~i[oUil,arii a!:l'toturiis'muhii.."., .. "." .• · 155

12'",5. Ol"gall1ele de cemanda care se fo[os·esc in conoitii spt!'ciale. , .••.. " 158

"2"6. Org:aneJe de c:omand:a aile elemerrtelor die careserle .. ", " " . , .•. " "" 161

13. Conducerea autorurlsmulul in eazuri spsclale

la.1. Cenducerea pel timp d,e Intu nerlc ~ noaptea " . " .. " .. " " . , ' ... " . ,. "., 165

1S'.2" Cion.dlJu::e,rea p,e p'1,o'~Je "" •. ". " " ....... , • , ... " .. " . , •. " , • " ... " .••.. ; . ,.. 166

1:8.8:. COlllducler,ea. pe 1I:imJ;'! de lama , .. " ". , " •.. " "" . , . " , ..•.. , " '. 166

14-. R·odaj'ul BlUtutlJris.mul'uti neu

15l., intre~hlere:a peri'odica ~i revlzllle tehnlce

1:6" Conservarea, daeenservarea sl protectla a.nticrO,r,Q,s:iv';, a auteeurtsmulu'

16,:1.. Con$E!l"v.aI'EHl auteturlsmulul "." ...• " •..• "', .•.•..•.••.. " .•• ,, •• '" "" " " 174

177 171

P,ARTEA A 'TREllA

t·· t

R'eparB.11 curente

1B. Rep:,aratiile curente ale motorulul

- , .

18,,11• SuslPendarea autctu rlsm II ~!;li

~ I ,r'. ~I. II L •• If. II ~,I. I. 'ii. [1111 •• ' 11[1' iI~ i.111' i!!!1 ill I!~

221

18.,2. lDemontarea ,i rernontaraa moecrulul d,e pe ~j p,e ,:U.lrt,Oturis,m .. ,.. 223:

18'.8. ir:docuirea garnlturi! de chi U!!!lasa ." .•.. ",.", ••. ,. , . " •• ' •. " " .•• ,' ., 22:6

'1B.4" ~'lnllo'C'Yire:a, unul :arc de supapii.,." . ' .. " .. , .••. " , .. ,' , .. '" " " " " "" , " ". 22.'

l8.5., lnleeulrea garniturilor de la earterul lnfer+or . ,. , .. , •. ". ". '" . . .. . 231

18:.6,., 'Repararea pcrnpel de u~e'i"."" ••• , .. , .. ".,,,.,,.,, .. , ..... ,,,,,., ,. .2,13

18.", ird,ocl.li rea ,garll1 leu ri i' d.eet'ai~:~an;. (.si rnerl n,g) din capacul d lstrl b I.JJiliei :23:4

'1B:.8,inlocuirea lal1,~u!ui de dlstr ibutle, 3i intinzataJi"!J,ILii de laR~~li punerea

la :pUl1ct a dlstrlbutiei . , , . ; ..•. , , , , , . " , " " , "" .. , ." , . , . 23:5

'181.9. j'n,locruirea ~i repa.rarea pompei de ap,a , .•. ",' ..•. " .• ". , " .... , .... ". 231

18.10. ~ nil ocul f,ea ~i ie.p,ararea rad latcrul tJl'j , • , • , •• , , .•. 0 ...... " , , , • • •• • ••• .. • • • 240

'l8."l1"iJ1i~oculirea vas.~ilui d'eexp:al1siune ~i a supapel s,a:le '. , ." .• , , 241

118.1:2. illnlocuir,eq termostatulul " .. "." -"", ,.,."'''"., .. ,,.. 242

1'8.18. fnl,oc:uir,ea ~i raparaeea pompei de benzina .. , ".,,, .. , .. ,,, .. '. :243

'18:,'14. !Reg;lare'a, pe autoeurisrn a carburateruiul la rnersul irn goll , " . , .. , . 244

18,,15~ lnlcculrsa caebu rat 0 rt.1I ui de pe motor ." .... , ... ; .. , .... , ". , " " . 2-46

18"18,, Ve.rifi:d.ri I,e ~i reg:laj €lIe earbu r ail: 0 r'liJlha·i Sol ex ,32 iEJS A 3" .•. , •. , " •. , . 2.4:1'

18.17. V,erifk~rjle ~i Ireg,llajeh;.~ car-buratorulul earn! 32 IRM •.•..••• , .•.. , 25,1

19 .. R,ep'ara'~Ule curente ale inst.alatmei electrice

19.1. Ve'rificar,e:a funqi,oll arB ~:i lnlocui rea maneccutacrulul '~i termoeen-

·taetllli iJi: ,."'''"."'" .•. "'".,'.''',, •.. ,,., .•. ,., .. ,,. '" , , ' .•• , .• , ' .. " 2.5:3·

"9.2. V,eri1ficar'ea electromeeerulut de pornh'e " . , .. , . , " , .. , ,. " . , , . , 256,

'19"S. Contrelul alternator-ulul oPe autotur-lsrn " .. , " , .. ' , , .... , , .. , .. ' 25:6

".9.4. Demo;n,[,area ~i remolilt'ar~3J alternatorulul de Pi!! ~I pe, aUltcrtuII"'i:s:m ~,i

vedfh:ar'ea lui inainte de dezasamblar e " .. , ..• ". "" " " , .. , .258

19.6., Dernoatarea "I mentarea tablculul de, bord '" , , , • " ., , .' . , 26]

0_- - 1- I d' "64

19.6. .. EUnan,tarea .,1 montare;a eentactu lJ'1 e ponure I; I. , ••••••• II • I I.

, i I' I b- ... l 2.64l

·9.7 •• n ecutrea lIIUJ_' ·f'e ue .'ir '. , . , " •. ' .' ...•. "' .• , .• '" ." •.• 'l!1

2,0., R.ep'ara~iile ,ctnente ale transmlslsl

,20.1. inl!oc:u,jre'i rU11 menruh.J.i de a,mbreiaj ••. , •. , ••.•• "." ..••. , •• , •••• '" " .,. 266

:20 • .2" iD'emD'lIlltare'iI! ~i rementarea curlel de v'itele .. '. , '. I' •••• , •••• " •• , • • • • 267'

:!2:,Q,.8', V·e;,r.ificarIHe ,~ ~N~,lla,i,el!e Icutiei de ViU/f,Hl' ;$I,djr,er,efil~,lallllul .. ' .. " , ,i" , • '27,0,

20,.4" iWilocui,rea unet axe pI a 1'1 etare . , .• 'i, !. I; I. I I, I I • ! I. I ,,' I I, 'I I • I •• I. I I 277

211 RE!para~iile eurente al'e dlrec,iei

I' '1-' • d .I' • '2BO"

2'. ". n eeurrea cas,etEli ,,~ i;!lr,eciJ,e I. I I I. , I , I • , ••••••• , • , • , •• ". , • " ! • !

21'.2. P,o!il;,ionare:a, casetei, de dir,e(~ie ~il c,a,llaj'llllll direc~ie:ii. ,I "1' •• '. " •• I,.. •• 280,

2:1.3, lnleeulrea une!1 bie,ler:e de d;i l"eC:lie ' • , .• " , " ••.• , " ". , • 214

22. Rernlra~'jjle curenta ale frlnel

2~2.1" I'n,I'ocuill"~!!J pla,chet'elor de fr'i'n:a de la, ro~ile din fa1~iil.,;. I' •••• ;," • " • • 287

,22.,.2', inlocull!'ea ,garnltuirilo,r ii reg.b;re,~ fr~nl!lo'r la I',o~u'e din spate."".,,, 29;

;2,2.8. Centrelul :~i regrate'a Iii mi't:atondui del frina . ' ... , . " I •• " • , • , , , • , I • , 2:91

2S'1l4J Reg:llre:a, fr'inei d:e mini ill ii, •• In. j< I II it II' i I, ill j !Ii I, ! \!, !I II I'it 'It!1 'I i !!,! i j. I j i i lIE !I 293

as:. R'elpar.I'tii1e eurenee ale PtJIwr~ijllol" ~is,uslpensie'i

g,a.l'. IPoii~.ia, .g.! bleeare a c'Ulin,f!ti ~or elastici de 13 bra;ele suspens,ieir •••• 294-

aa:.2. C'H1tlroIUlI ~:i regl,l1re<l: ullghlurilo,r cara,ct€:ristiice ale! p'UlI:1I~'jj, din fa~3. 1~16

,eS.3., inl,ocILFir'ea II:Il'lu!m Iro,wt,e slJp,er,!Q3ir-e a.s:usipensl,ei .•••... ' " ' .•. ' •.• , . . 303

23:.4,. inlocl!.!iFe:a. unel 'FQUlle il'lferh,are a, 'sus::pensleil .. , , , I " , , ••• '. , ••• ' '" 3104

2a,~5,. inlocuin;:a unul amafti~or ,it a unul arc: dln faf~i ... ,I ". I, , • , !, • I, • I I" 301S-

aaM5. inlo,clIJi F'lm unul amordz'or~ii ill un ul a:rc din spa:te. , .• ; •••••• , •• " • • J07

,e3~.7. 'irnlotl!liIF€!il nexiblloturHor rh hi ,barele stabill:z:atGare, . 'j •• I ." ." ••• " ,3:I):B

2'4., Repara:~iile: curente ate: caro's,erie,j

2:4 •. 1. Cont:rolul pa.lr~ii e'en trall2 I, (adlrului p'I'an~ell ••••• ,.", •• ,.! I • " ' ••• 'I 31'1'

:2'4.,2. COln'trrohd iPO%iith~i ax\@llo'r artir.:u'll~ilei puntli dil1l ra~i, '. ; " , " , I " , ••• '. 3111

,24!a~ IReglarea. elementeler d'e'tlllabile ale car'Qseti,@,j., " .• , .• , •.•. I' ",,, •• 312

,2~4.,4" j'nliocuirea, UlI1JlJi f,)lHIQU u~a, din ra,~,3 ,. , .••••.• " •••• , •• , •••• , ••••• '. 316

,24,.:6" irnlocuiirea Ulnl.li palilOIU u:,:i din spite . I .,' ••• , • , "i ••••• " '. '! • ,i ' •• ,',. ]11

24.6. 'il1lloclJ'irea 'ba.relor para,oc dtn fa~a ,i dln spate ., I •• I! ! ! • , • i •• ,.. 318

24.7. inloctl'irea unul g,eam parbriz ~i a IIYll]e~ei, (gei,ml~spau) ,.! .. "" .• , '. 31:,

Lucrarea repre7.inta un ghid practie pentru cunoastarea censtructlel , funcrion arl}, axploat artl rattonale, intretinerii sl repar at.iilor (urenta ale aureru risrn til ui .. DAC IA 1300". Est.e for rnat a dln tr-ei par~i;

Parteo Intli, inti rulat a Descriere, (tinctionore $1 ;ntre!inere, eu pri nde :

Caracrerlst lcl!e principale ale autoturismului Dacia 1300 ~i ale variantelorsale: Descr i er ea , funqionarea ~i lntrettnerea subansamblelor principale ale autorurtsrnului (mororul, sist ern u l de ungere, sistemul de r aclre, instalarla de ali rn errtar e , lnstalatia electrid. transmlsla, direqia, instalatia. de frinare, organele puntf lor ~i suspenslei ~i caroseria).

Portee 0 doua. i ntlt ulat a Exptomcrea autoturismului, cu pri ode: Descrlerea ~i fol os i rea org a n elor de cornan d a ~i citi rea a pa ra tu ri ide co n tr ol ; Particularita~ile conducerii; Rodajul autoturismului; intre~inerea perledid, pr eg atlr ea sezonier a ~i reviziile tehnice; Conservarea ~i proteqia anclccr oziva a autotu rism ulul: Pri nci palele defect] uni in exploatare , cauze ~i remedierL

Parte a a trcm, intitulata Reparatii curente, cuprinde: Repararitle. curente ale motorului, lnst alatiei electrice, transmisiei, dlrectlel, frinei,. pu nrller ~i suspensiei ~i car oser'lel ,

Car rea est.e adr esaca tuturor posesorilor de autotu risme "Dacia 1300" I' tehnicienilor ~i mecanicilor din atelierele de intre,inere ~j r eparaell, sta,ii Service, precum ~i celor care vor s·a cunoasca coriducer ea, funqio,", narea, lnt r et iner-ea ~i exploararea ccr ecta a acestul aurctur lsrn,

Control ~tjint;(ic: ing. CONSTANTIN GEORGESCU Reder.cor : ing. VICTORIA POPESCU

Tennor e dacror : VALERIU MORA.RESCU

Bun d.e t;l'uT: 0301 ID'S. Coli de ttpar. 21.

Ti"uj : 6150n 90. ex. legate C. Z. 029.114.6

Coruolnl:ltui: Poligraf1c HCasa St..:lntet1u Bu cu i t:·~ti -- Pta HI. Scint~ii nr. 11 Republica Soclalisla Romania Comanda nr. 50269

PARTEA iNTil

DESCRIERE, FUN_CTIONARE QI I NTRETINERE

1.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE AUTOTURISMULUI

DACIA 1300 $1 ALE V ARIANTELOR SALE

1.1. Generalitati ~i identificarea autoturismului

Autotu rlsrn u I Dacia 1300 este realizat de i ntrepri nderea de autctu rlsrne

d in Pitest] su b l+centa R ENAU LT. aparlnd su b rnarca I.A. P. cu variantele:

- standard normal - cod 1300 - R.1170;

- super lux - cod 1301 - 1'.1177.

Fie.care dlntre varlantele autoturlsrnulul Dacia 1300 sint identificate prtn placute ovale ~i rombice amplasate pe dublura aripii din fa~a in compartimentul motor (fig. 1.1.).

Fig. 1.1. Identificarea autoturismului:

j _ pla.c:5, c ... a l a ,RI!:! nau I [: A - ti p-ul au ecru ri~ mului ~ ,8 -.-- nurrdirl,;ol de echipament j, C -.~H~~i! de ~asiLt in ga.ma Renauf e ; 2 - pJacili OVilla lAP: D - serra de ~a511J In g'ama lAP; E. - anul de fab..-Icafle; 3 - place rombfc:a Re.na.I,.I]t: F - se r-la de fabr'icatle in gatrra Renault ; G - greut:ate tOta,li'i autorizat<i.

5

Semnlftcatla cifrelor ~i Ilterelor este redata separat pentru fiecare pi acu~a, astfei:

- placa ovala 15e refera la identiflcarea numarulul de sasiu dupa nomendatura Renault; A - tipul autoturlsrnulul: B - nurnarul de echipament; C - serla de ~asiu a autoturlsmulul ;

- placa ovala 2 se refera la ldentlflcarea nurnarulul de sastu dupa nomenclatu ra I.A.P.; 0 - serla de ~asi u a autoturtsmu! ui fabricat la I.A.P.; E - an ul de fabrtcatle :

- placa rombidi 3 se refera la identificarea nurnarulu! de fabrlcat!e in gama Renault j F - seria de fabricacre in gama Renault; G - greutatea totala autorlzatji,

Identificarea vcpselel folosfte la auroturlsm este fkuta prin lnscrlptia apltcarji pe panoul spate la partca interioarii a portbagajului, a carei sem n ificarie este r edatji astfel: rosu 28; al b 13; alb 10 j verde 57; al bastru 68 etc. ldentlflcarea celorlalte ansambluri ale autoturismului (motor, cutie de viteze, caset a de direcue etc.) este aratata la fiecare capitol care descrie ansarnblul respectiv.

Recomandari: 1.. Posesoril de autotu risme trebu ie Sa re!ina datele de ide.ntificare ale autotu rismul ui, deoarece acestea servesc: la identificarea pleselor de schimb, la efectuarea eventuala a unor imbunatatiri ulterioare

r __
I r .,." F""
j I (

" ~
"='"
~ Fig. 1.2. Dlme nslu nlle de gabarlt ale autoturrsmulu: Dacia 1300:

6

ad use de constructor, la aplicarea metodelor teh nologice corespu nzjitoare Intretl nerii ~i reparariiautotu rlsmul ul etc.

2. in eventualitatea pierderii sau distrugerii placutelcr de identificare ale autoturismului, seria de fabrlcatte a autoturlsrnulul 5e mai gase~te lrnprimata prin poansonare pe placa superloara de fixare a amortizorului din spate dreapta saw pe dublura arlpil din spate la partea superioariL

3. Echipamentul mecanic ce se monteazs pe autoturism corespunde condl~i llor eli materice ~i categorii lor de drum speclfice ~aril ncastre, echl parnent norat cu cifra 220, cifra ce trebuie retinuta pentru a fi folosita la identlftcarea pleselor de schimb.

1.2. Caracteristici

dimensionale !?i de greutate (fig, 1.2)

Den urni r ea

I Nccacia din figur~

2

Unitatea de masur-a

Yalcr-i.e dtmc n, s lo nale ~i de gr e utare pentru var-ian cele Darla 1.100

Am patamentu I Ui~imea

Ecarta me ntu I fat ii-s pa te Lungimea total ii

iniilli mea totalii:

-gal

-plin

Garda mini ma la sol sub sarcina

Consola fa~a Consola spate

Uiti mea pernel scaunul_ui dl n fata L at i mea bane hete.i din spate inal~i mea pernei scaunul ul din fata inalt:imea pernei scaunului din

spate •

Distarita intre perna scau nului

di n fata ~i plafon /

Dlstanta intre bancheta din

spate ii pi afon

A B C E

G

F

H I U Uj X

p

Q

mm mm mm mm

mm mm

mm

mm mm mm mm mm

mm

mm

mm

2441 1 636 1 312 4340

1 434 1 341

859

1 040 440 420 275

145

390

960

925

5 persoane la bord ~i rezervorul plin M.asurata

la esapament

7

Distanta Intr e par-tea inferioara a volanul ui ~i perna scau nul ui din lata

Deplasarea SC3,U n ului din ra~a

. Greutatea in stare de funcrtonare (plinuri ~i r oat.a de rezen·a) Greurat ea total a maxima ad rnis a Gr eutatea pe puntea din fa~ii Greutatea pe punrea din spate Greutatea rernorcabil a fara sistern propriu de frinare a remorcii Greutatea r e morcabll a cu sts tern propriu de frinare

T W

kg

mm mm

900 1 320 625 695

kg kg kg kg

kg

1.3. Caracteristici constructive

220 336

440

850

UniLuea dQ masur s

Motorul

Alezajul Cur-sa Citindr eea

Raport ul de com pr este Asezarea mor orut ui

mm 73
mm 77
crn'' 1 289
8,5 1
longitudinal, in fa~a Sistemul de didributie

Asezarea _ su papelor Avansul deschiderii supapei

de adrnisie grade

intirzierea inchiderii supa-

pei de ad misie grade

Avansul deschiderii su pa-

pel de evacuare grad e

Intirzierea inchiderii supa-

pei de evacuare grade

8

2

Ca-accer lscietle prindpate :jj

valor-ile pe nt r u toat c va ria nt ale Observajti

aucoe urtsrnuf ul Dacia 1:300

4

in chtulasa

20

60

60

20

--~-----

2

jocul intre coada supapelor ~i cul butor l ;

_ la reee = :~~~~~e

-Ia cald

- evacuare

- admisle

Sistemul de ungere

Pompa de ulei Filtrul de ulei

Presiu nea uleiului in rarn pa de ungere cor-espunz atoar e tu ra~iilor:

- 750 Ja 800 rot/ min ((;v(;)

- 4 000 rot/min

Sistemul de racire

Sisrern ul de r ac] re adopt ar

Cir culat ia lichidului de racin;!

Reglarea temperaturii llchid ul ui de riier re

Ins~alatig de glimentare

Ali mentarea eu eombustibil

Ti pul carb uratorulul

Filtrul de aer

Filtrul de cornbustibll

Inslalatia electrlca

Ali mentarea lnstalajtel electrice

Generatorul de curent electric

kgf/cm' kgf/cm"

mm mm

mm mm

0,20 0,15

0.25 0,18

Cu angrenaj

Et ans , cu element filtrant din hirrle, nerecuperabil

0.7

3.5 la 4

Etans , cu lichid special care protejeazli inscalatia plnii ta temperatura de -35DC

Prin pornp a centrifuga erans a. nere para b i I a

Pri n t er rncstat a:vind i.neepurul deschiderii la 89°C

Prin po mp a de benzlna cu diafragma

Solex - 32 EISA Carftl - 32 I RM

Uscat, cu ele ment filtran.t din hirtie spectala

Sita filtru la intrar-ea in carburator

Baterie de acumulatoare 45 Ah. 12 V

Alternator Ducellier 12 V. 30 A sau IE PS 1111

Regulatorul de tensi u ne

Ruptorul distribuitor

Rampa de aprindere

Electromotorul porni re motor

Ordinea de apri ndere Bobina de lnd uctie

Bujiile

h.bloul de bord

Sistemul de llurnlnare

10

Ducellier tip 8414 IEPS tip 1410

Ducelllar tip 4424

I EPS rl I' 3230 etans

Depar az ltara cu rez.Ist e nt a de 2 krl

Ducell+er ti p 6187 sau IEPS tip 2140, ambeJe cu comanda elect rcrnag n etlca

'1-3-4-2

IEPS tip 3130, etans a, riicita in ulel

Sinterom M 14-125; AC 43F Champion l 87Y BDSCH W 175 T 35; NGK-BP 7 H

Cu circuite imprimate, avind trei cadrane separate previizute la exterior eLI vlzle re fabrtcat Jeagersau I EPS 5130

[eagar eu totalizator zil nic de km

Faruri Cibie reetanguhre ~i etanse , cu fascicul luminos asimetrie, folosind beeuri 45(40 W

Uimpi de pozrtre fa~ii ~i sern nallzarcare de direqie, folosind becuri 21 W ~i 5W, ELBA-LSF4sau Cibie

Uimpi combinate spate pentru pozit.le , stop ~i dlrect!e , SElMA sau ELBA-DSP.2 P. Becuri folosite 21/5 W ~i

21 W

Lampii placii nurnar de inmatriculare ELBA folosind becuri 5 W

Lampi plafonie ra tri pozi~ionala ELBA P 1 Iolosl nd beeuri _7 W

Lam pii ilu mi nare vide poch ~i por tbaga]

Varianta su per lux

Varianta Super Lux

Cornutatoarele

Cutla de sigurante

Termoeontactul

Manocontactul

Contact pornire tip Neyman, pr evazur cu dlspoaltlv de blocare andfurt si cinci pozl~ii de cornand a I~ cheie

Comutator central p_entru comsnda I u mi Ailor la faruri, sem nallzat oar e de dlrectte , limpi de sraucnare precum ~i pen tru cl axon

Com ucator ~tergiitor parbrtz pe plansa bord

Comutator ~tergator parbriz ~i spal ator parbriz prin maneta amplasat a pe coloana volan

Comutator comand Ii clirnat+zor cu d ou il v lteze, ampi asar pe p lansa bord

Contactor frlna de min a

Reostat pentru iluminarea vi:\riabilfi a tabloului de bord

Comutator pentru sernnallzare avarie tip Warning Prey azu t ii cu d ou ii 51 g ur ante fuzi bile de 15 A ~i 8 A

Prevhuta cu rase slgur ante fuztblle de 15 A ~i B A

IEPS tip 5530 - aprinderea beeului la bord se face la temperatura lichidului dee r aclre 115 ± 5° C

IEPS tip 5633 - aprinderea beeu lui la bord se face dnd presiunea de ulei scade sub 0,35 kgfjcm'

Varianta

stan dard nol'o!

mal

Varlanta Super Lux

Varianta Super Lux

Varianta Super Lux

Varianta Super Lux Varianta Super Lux

Pen tr u autotu rismele fabricate pina In1972

Perrtru autoturismele fabricate dupii 1972

l'

Transmisia

Ambreiajul

Cutla de viteze

Cornanda cutlel de vlteze Diferenplalul

Rapoartele de dernultl plicare a cutlet de viteze

Axele planetare

Tipul

Pozlpla volanului

Oiametrul volanulul Raportul de demultiplicare Numarul de rotatii ale volanului pentru a' crete de la un capat Iii altul al cremalierei

Unghiul de ddere

Unghiul de tncllnare transve'rsali a plvctulul

12

mm

Monodisc, uscat cu dlafragma ~i cornanda rnecaniea

Cu patru trepte de mers i nai n t e si nero ni zate~i 0 tr eapt a de mel's lnapel n es i nero n izata

Prin levier la podea Monoblac cu curta de viteze avind rapartul de transrnlsle al cuplului conic de 3,777 : 1

Viteza I: 3,615; Viteza ,,: 2,263:

Viteza III: 1,480:

Viteza IV: 1,032; Mers ina poi : 3,07.

BED avlnd un cupla] tip triad ii, 5 pre cu ti a de vi teze ~i un cupla] tip cardan spre roata

Glaentzer avind doua cuplaje atanse de tip trioda

Pentru autoturismele fabricate pina in 1972

Peneru autotu rismele fabricate d u p a 1972

Cu cremalierii in stinga

390 20: 1

3,5
grade 1° ± 30° in pozltle ort-
zantaHi
in poait le ori~
grade 80 ± 30" zontala 2

Unghiul de tncllnare longitudinaHi a pivotului (u nghiul de fuga)

Convergenta r otllor

Instcdatia de frinare

Circuitul de frina

frina de servrcru - fa~a

- spate

Comanda frinei de servlclu

FrIna de mini

Su prafetele reale de frinare pe roata:

- fa~a

- spate

frinele fa~a pe disc:

- diametrul cilindrului

de frfna in ecr+er

- dlametrul dlscul ui

- grosimea disc u lui

- grosimea minima a

discul ui

- grosi mea placutelor de frina incluslv suportul

fulajul discului fa~a

frjneie spate pe tambur: - diametrul cilindrului receptor

grade

em:!

mm mm mm

mm

mm mm

mm

4" cu roleranta maxi ma 1° intre partea dreapta ~i stinga

Deschidere 0 la 3 m m cu

dtr ectta l mohilizat a la punctul de mijloc ~i tren u I fa.,a comprimat in pozitia de blccare a cuzf nerllor elastlci

Simplu

Dublu

Disc Tambur

Hidraulieji cu Ii mitator de presi u ne p erotll e di n spate

Actlonare rnecanicji prin cablu pe ro~ile din spate

73 106,75 119,50

48 228 10

9

14

Maxim 0,2 rn asurat pe dlametrul 220 mm

20,60

r n pczltle orlzorrtala

Se ml1ndircat

Vartanta Standard Normal

Varianta

Super Lux

Garnituri noi Garnituri semiuzate

Pentru autotu rismele fabrlcare pina in 1972

13

2

4

- dlametrul tamburului

_ diametrul maxim al tamburului dupe. rectificare

-Ia~imea garniwrii

- grosimea garniturii

inclusi ... suportul

Joeul· axial al bucucului roata spate rnasurat in axul fuzetel spate

Clli ndrul prtncrpal de frina: ~ diametrul

- c:ursa

- dlstanta intre piston

,i tija lmpinglitoare

Nivelul lichidului de frina

Punlea djn fata

Puntea din fa~a

Amortizoa.re Ie

Arcurlle

Bara scabtllzaroar-e

Puntea din spate

Puntaa din spate

Amortizoilrele

Arcurlle

Baril subillzatoare

14

mm

mm mm

mm

mm

mm mm

mm mm

22,00

180,60

181,25 40,00

7,00

0,01 la 0,08

19.00 30.00

1,00 2,00

Independenta cu brate transversale deformabi'le

Hidrauliee eu dublu efect, de tlpul Monroe Alltnquant sau IEPS

Eli coi d al e cl lin d ri ce

Cu prindere elastica prirf' (Iexiblocuri din eauciuc

Axa rigida, ghidata prln dou a brate longi tudinale ~i un bra~ superior asezat central

Htdr.aultce eu dublu efect, de ti pul Monroe Allinquanr sau IEPS

Elicoidale elil ndriee

Cu prindere elastica prln fle~iblocuri din caucluc. avind diametrul de 14 mm

Pe nt r u autoturisme-Ie fabricate d upa 1972

Sub Iimita superioadi a rezervorului

2

Roti ~i pneuri Tipul jantei

Ti pul ~i di mensiunile pneului

Caroserie ,i intetioare

Tipul c:aroseriei

Scaunele: -fa~a

- spate Uslle :

. -fata

- spate

Minerele de spriji n din interior la locurile spate ~i fa~a dreapta

Oglinda lnterlcar a

Oglinda exterioara

Volanul de directie

Brlchet a electr icji la bard

Parasolarul pasager [nstalatle de radio

Aqionarea po m pel spal ator par bri:z:

Glislerele scaunelor

Imbracamintea seaunelcr

Covorul planseu

Oel'aburirea geamurilor spate

mm

4,5 B x 13

155 X 13 sau 165 x 13

Standard Normal

Varlanta autolurlsmnlui

Super Lux

Autopcr'tanta , asarnblata din elemente de caroserle am butisate ~i sudare prin puncte

Normale, separate I Suprain al.~ate, sepa-

~i rabatabile cu sau rate ~i rabatabile,

fara cotier central fara cotter central

Bancheta cu cotier central

Douji u~i cu geam coboritor ~i eotiere Doua u~1 cu geam ccbertror p1nii la [u matate. blocabile din interior $1 asigurate cu dtspozlrlve sp eclale penrru copii; pe panou! usltor exlsta scrumiere

Fara Normalii Fara

Normal

Fara

Normal

Fara

Cu piclorul

Cu blotare pe 0 glislera

P.C.'V. '\

P.C.v.

Fira

Cu

Pentr u xi ~i n oapte Cu

lux, cu pern it Ii Cu

Cu oglinda . Cu

Electrica

Cu blocare pe ambeIe glislere

P .C.V. combtnat eu muerialtextil sau sllon

P.C.V. combinat cu mocheti

Cu

1S

V arlem fa au to lu rismulul

Farul de rners inapoi

Stan dar d n or mal Fira

Super Lux

Fara" darcu contacror la cut: a de viteze

Din carton negru rnoch et at

Fortata,avi n dins talatie de eli. mati zare Sofica (U ventilator ~i' radiator racor dat

Ia i nstalapia de racire

360 em'

Din carton negru

{neilli rea ~i ven ti lat'ia interi oar a

Valli m III portbagaj u I ui

1.4. Caracteristici functionale ~i de exploatare

1.4.1, CaracteristicHe motorului (fig. 1 .. 3)

Puterea m ax; rna a' m otoru lut,

T u ratta corespun z a toare pute r1 i maxi me, Cuplul maxim,

Turaua cOJespunzatoare cuplu lui maxim, Turatta de ralantt,

54 CP (D.IN):

5 250 rot/min: 9,6~gfm (DIN); 3 000 rot/m-in;

750 la 800 rot/min.

1.4.2. Ca-racteristioUe dinamice ale autoturismului (fig. 1.4)

145 km/h;

Viteza - maxima,

Dernarajul la vitezele efectlve , autoturlsrnul eu 2 persoane 13 .bord ~i retervorul plin :

- 0 phia la 40 km/h,

- 0 pina Ia 60 kmfh,

:__ 0 pina la 80 krn/h, - 0 pilla la 100 kmlh.

- 0 pina Ia i 120 km/h,

- 0 pina la 140 km/h.,

- 0 plna la viteza _ maxima

Elasticltatea vitezelor (demar;aj in viteza IV de la 40 kmfh):

-40 13 60 km/h,

- 40 la 80 km/h,

- 40 la 100 km/h.

- 40 la _120 kmjh,

1,7 s; 6.18 s; 11 ,3 s ; 16,5s; 28,6 s; 60 s:

circa 80 s~

9,.0 s; 16,1 s : 24,6 s: 37 ,3 s ;

16

Fig_. 1.3. C u rbele caracte ristk eale mota ru lui au totu rismulul Dacia 1300:

P' ~ 't:1J r- btl puter-ll ; M - curbe momemului merer- j C - curba ecns u- muiui specHk de urbl.:l,rant~

I I " I

I I-
I
t10T0R 8{O--o2 ~8/O-99 /}lOA 13f){) ~~
! I ~,.,
J.-. -. "'i;; ....
<,
/1. fO
.j'S: ._ f--; .-~
...... .' p e-I~
- _t'::: "1'::- II :;
;0 V
-1- 1-1- 't-- -~
i I II ! I 1 8
R 1 II r: I
Ct· I f-~'H-I I
Ii I u
w --H-t--[/--- ~-r-+~!H-I
"">
I I I .r:;11 i.L ~
bt I ~: I I I H~ ""
i=.il ...
I / I I I ~: I 1 270
j~ I I JI l- I 250
d
1\ I I I ~I I I I
tl
1/ C I I -'>1 I I r t J> . 123(1
I -'-'1 I I ..J-1'
I D !>- f-h !---~i
, ,", ~I i I 12/0
1 I
r I I I I I I
I ~ err
" 5

'ism sa» ;JJi}(} fl.loUmm

, I

/001
-go I
80 J
70 t
60 7
50 I
-+0 T
3D
.Jo 20
to
a /0
~.
• Fig. 1.4. Curba acce eratiel autorurrsmulu! Dacia 1300.

I

t, S

Domeniul vitezelor (valorile limita accesibile): - Viteza J,

- Vireza II.

- Vlreza III,

- Viteza IV,

o la 49 km/h;

14 la 78 kmJh;

23 la 110 kmfh;

36 la 160 kmjh (valoare teorettca),

1.4.3. Oaracteristiol economice (fig. 1.5)

a IV-a:

Consumul specific de carburantl in vlteza - Viteza eccnorntca 80-90 km/h,

- Viteza de 105 kmjh,

- Viteza 115 kmjh,

- Vlteza 140 kmJh,

Carburantul folosit,

1.4.4. Oapacital1

7,5 la 8 1/100 km; 9 1/100 krn:

10 1{100 km;

13 1/100 km;

benzlna CO 98.

- Carteru! inferior al motorului (baie de ulei),

- Carteru 1 cutiei de viteze-dlferenttal,

- Rezervorul de carburantl,

3 I; 2 I; SO I;

~f5 ~/f

<,

..... ,/3 .<..,

12

II 10 9 8 7 6 5 It

I
/
I 1/
I A
/ I
1/ I
y
V
<, -- ,/

I 'to 50 50 IV 80 !J() /fl} //0 / ZO IJ) !'to v. f(mlh

Fig. 1.5. Caractertstlca consu mului de carburant in viteza a IV-a.

18

- lnstalatla de racire,

- I nstalatia de frinare,

- lnstalatla pentru spalator parbrlz,

5 I; 0,3 I; 0,6 I;

1.4.5. Oaracteristici de manevrabilitate

Diametrul de braca]: - intre trotuare,

- inrre perepl,

10 m; 10,75 m.

2.

MOTORUL

2.1. Gener alitati ~i identi.ficarea motorului

Autoturismele Dacia 1300 sint echipate in toate variantele cu motoare in patru timpi, cu aprindere prin scinteie ~i alimentare prin carburator, motoare ale caror caracteristici principale au fost prezentate in cap. 1.

Amplasarea rnotorulul inaintea puntll din fa~a permite rezervarea unui sparlu foarte mare in compartimentul motor, usurlndu-se astfel accesul la toate organele motorului.

o partlcularltate esenttala a acestui motor consta in aceea ca, in blocul motor, dima~ile cilindrilor slnt echldistantate , permlttndu-se 0 buna clrcula}ie a lichidului de ra:ire pe toata inal~imea utiHi a cama$ilor de cilindru.

Se recornand a ca fiecare posesor de autoturism Dacia 1300, sa cunoasca ~i sa retl na identificarea motorului, care este rnateriallzata pe 0 pi acuta d reptunghlulara fixata prin nituri in partea stinga a motorului. Pe aceasta slnt poansonate dou a date principale ~i anu me (fig. 2.1): ti pul motorului (exemplu

Fig. 2.1. Placa de identificare a motorului: j - tipul rnotoru1uij 2,- sari. de fabrica{i-=~

19

2*

a

Fig. 2.2. Motorul autoturism ului Dacia 1300:

., - slE!c!iune longitudinal5.; b - secriune transversaHi; , - bleeut citrndrilor; 2 ~ cama,,;a cmndr'"u~ 3 - chtula!.a; 4 - gun.itura ehi ulas a ; 5 - eaeeeeu! in'erlor (baia de uloi); 6 - caparul chlulssef : 7 - pi:st-ot'l'; B - bi~Hi; "9 - ax piston (bo-I~); }O - arboeele cotit; I j - arbore cu eame ; J2 - busonul de u mplare ulel ; J3 - axuL culbutorHor; lif ~ :!iupl'apa: 15 - arc. .5upapa: 16 - ,urub de stringere a capecului chiulasei ; 17 - tijl CI,J I butori t j 8 ~ t'iu:.nlE!l[; ~9 - fus palter i 20 - fu.$ manevcn r 2 j ~ pe mpi de ,uJt!oi j 2.2 - velant ; 23 - [urea ventilator; 24 - Iufia arborelui codt; 25 - scrbul pcrnpei de- u!C!lij, 26 - axu! de antr enare a pr;uY)pei de. ulei ~i ru peor-ulul di:$t.r'"ibuitor; 27 - axul ruptorului distribulto.r; 28 - r-upee r ul di-st:ribuitor; 29 - pcmpa de benzin a.; 30 -t;arbuntcr; J 1 - ven.dluo,.; 32 - pompa de. apa; 3] - t:il.tcria. de ad rnis.i e-evacuare.: 34 - [c]a de control a ni v elului uJeiului din caree eul inferior; 35 - dfs.pOlhivul de por nire a met er-ului

c:u ajuror-ul rna .... rvelel (r"ac): 36 - alternator; 37 - bu;ie: ..

20

810-02 sau 810-99) pe rindul de sus ~i seria de fabricatte a motorulul pe rlndul ode [os.

Datele de identificare ale motorului servesc Ia 0 eventual a comandare a pleselor de schimb care compun motorul in variante care exista pe autoturismul respectiv.

In vederea formarf unei imagini corespunzatoare asupra constructtel motorului, in fig. 2.2,0 ~i b este redat a amplasarea diverselor ansambluri ~i su bansam bl u ri ale acestu ia.

Orice motor nou sau reparat trebule sa alba perforrnante de putere, moment ~i consum, corespunzatoare curbelor caracteristice prezentate in 'fig. 1.3. De retinut eli motorul reparac nu se ineearca pe bane sau pe autotu rism la tu ratta maxim a i nd icata in cu rba de putere.

Vedere stfnga

36 tf

b

Fig. 2.2. Motorul autoturtsmulut Dacia 1300, secriune transversala, vedere stinga,

21

Motoru I autotur lsmu lui Dacia 1300 este robust, economic, nervos ~i turat, Prezentind 0 mare elastidtate ~i beneficiind de 0 buna etajare a cutiel de viteze, motoru I raspunde exceptional la orlce accelerare, av1nd 1n permanents o rezerva de putere, fiind capabll ortcind sa raspunda la soltcltarlle dorite.

Pentru a rnlcsora zgomotul motorulu i la unele tu ratll, constructorii au introdus asa numitul "de(azor", care are rolul de a prelua unele vlbratll pertur-

Vedere dreap/rJ

I

I'

b

, 22 Motorul autoturismului Dacia 1300, secttune transversala, vedere dreap ta, Fig •.••

22

Fig. 2.3. Arnplasar ea pe autotu·risma defazorului:

I - VOICi.llI; 2 - balan-.sier; 3 - fJexibJoc.

batoare ce apar in timpul functlonari! motorului. 1n fig. 2.3 este prezentarji am piasa rea pe autot u rlsrn a acest ul d i spozl tl v, ca re co m port a pe f i ecare parte clte un volant 1, de circa 1 500 gr, montat la mljlocul unul balansler 2, ale caror extrernltatl slnt legate elastic. la motor ~i la ~asi u prin intermedi ul unor flexlblocurl din cauctuc 3.

Prin lnerjta sa, volantu I constltule un punct de sustl nere pentru balansier , care exerctts astfel asupra sastulut un efort de sens contrar celui provocat de motor. realizind astfel 0 echi II brare a vi bratil lor mctoru lui.

2.2. Piesele fixe ale motorului

in fig. 2.4 sint prezentate principalele piese fixe ale motorului.

B I a cui c iii n d r i lor 1 este tu rnat di n fonta dintr-o singudi. bucata: este prelucrat plan pe patru fete, delimitarea fiecarei fete de alte plese ale

23

~----=------I --------==-----11

---9

Fig. 2.4. Piesele fixe ale motorulul:

I - blccul dlindrllcr: 1 - d.m:5.~ilE!' cilindrilcr'; 3 - c.hiulasa:;; 4 - gilrnitur-a de, chiu'a5i; 5 - car-cer-ut lnrertor {baia de ulei}-; 6 - capaeul ,c.niuf;t:s;ej,: 7 - busonul de umplere a uleiurui; 8 - garrtLtur.1 pli::Ha [a car-eerul tnierLor; 9 - ga.rnitur' caucl uc ~J. car t e r u l inferior: 10 - g:il.rnitura capae chiulClslj I j - garn1mra eranjare palier: I Z ......,... ga.rni(ur5 capac di s tr-ibu tre ; J] - buscnul de gQlire iii! uJoiului. J4 - carnintri

er,an,'are. distrjbu;ie; 15 - super-cur! laterate motor.

motoru I ui (capacul distri bu tiei, chi u lasa, carterul inferior etc.) fi'icind u-se prin garnituri de etansare, care sint:

- garnitura capacului de dtstrlbutte , 12;

- garniturile carterului inferior, 8, 9;

- garnitura de chtulas a, 4;

- garnitura de etansare de la palieru] din spate, 11:

- garnitura de etansare de la capacul distrtbuuet, 14.

Blocul ci Ii nd rilor este prevazut la partea i nfertcar a cu ci nci lagare paliere, fiecare avind sernlcuzlnetl bimetalici.

Pe bloc se atasaza cele doua suporturi latera!e rnetallce 15, care servesc la fixarea acestuia in suporturile elastice de pe caroserie.

Cam a ~ i I e c iii n d r i lor 2 sint turnate centrifugal din fonta, prelucrate fin la interior ~i amovibile. Cama~ile vln in contact direct cu lichidul de ri:icire ~i se rnenttn in blocul motor prin stringerea chiulasei pe bloc.

Este de retinut faptul di numerotarea clllndrilor la acest motor se face 7ncepind de [a cilindrul dinspre volant, care poartji nurnarul 1; se poate spune d fata motorului este spre volant. iar spatele motorului spre capacul distributiei .

Fiecare cama~a de cilindru este prevazuca la partea irtferioar a cu 0 testtur a care serveste la ghidarea acesteia in blocul motor. Tot la partea lnfertcar a, exist a 0 degajare, d (fig. 2.5), care permite asezarea pe scaunul din blocul motor ~i etansarea perfecra intre dima~a ~i bloc prin intermediul diverselor Earn ituri de grosi mi ~i cu lori d ife rite, avlnd sem nificati i Ie:

- albastru,

- ro~u,

- verde,

Garniturile ar atate au ~i rolul de a realiza planitatea intre cam a~i I e ci u nd rilor ~i suprafata blocului motor; denlve[area nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,05 mrn ,

Diametru I interior nom i nal (standard) al camasllor este de 73 mrn ,

Chi u I a s a 3 este turnats dintr-un material usor (alia] de aluminiu), care permite 0 racire raplda, in corpul sau fiind montate ghidurile de supapa ~i seaunele su papelor ,

grosime 0,08 mm;
grosime 0,10 mm;
grosime 0,12 rnrn.
)( Coma c,fil]t/fIj/l/t' m or

lJlot: motor

d

Fig. 2.5. Pozttla unei dma~1 de cilindru in hlocul motor:

)( - denivelarea ca.rn5,~ri fa~i d e su pr-afata bl O(U I ui: d - d eg aiare, e - gr-oai mea gar:nr~ rur-ilor de lit baaa c;;lmi~ilo.-.

2S

Chtulasa este astfel conceputa ~i real:iz,ata lnclt sa prezinte urmatoarele

earacte ri s ti ci:

- reztstan ~,a I a pres i u nea gazel .0 r;

- conductibilitate buns:

- reztstentji la coroztune:

- rea'liza.r~a unei etan~eitati perfecte, laaplrcarea pe bloc, prin lntermedtul'

garnituri i de chlulasa.

Chlulasa motorului Dacia 1300 cornporta 0 serle de ortftctl: pentru supapele de adrnlsie-evacuare, pentru circultul de racire, pentru montarea bujiilor, pentru termocontact, precum ~i diverse alte orificii pentru rnontarea prezoanelo r ~i ~u ru bu ril 0 r necesare f i xa ri i ch i u lasei pe blocu I moto r .

Gar ni t u r a d ec h i ul a 5 a 4 prezl ntacaracte ri sti el m etaloplast ice ~i este construtta dtntr-o foale de azbest grafitat,incarita pe margini cu 0' foaie de alama (pentru unele variante). Pe una din fete se prelinta lnscrlpria "HAUT-TOP"; intotdeauna garnitura de chiulasa se a~aza eu aceasta tnscrlptie in sus.

Car t e r u lin fe rio r (bala de ulei) 5 este executata din tabla de otel am butisatji, reaspi ratia gaze lor efsctutndu-se pri n ad mlsle. Goli rea ceulei a carterul ui inferior se face printr-un orlftctu Inchis cu un dop rnetallc magnetic, a~elat la partea i nferloara a carterului, avlnd sl rolul de a colecta lmpu ritati Ie feroase di n ulei.

Cap a c u Ie. h i u I as e i 6 este confectlonat din tab·la ambutisata ~i serve~te atit pentru stansarea ctrcuitulul de ungere cit ~i pentru ali menta rea motorului cu ulei prin busonul de umplere 7. asezat la partes supertoar J. Capacul chiulasei este prevazut cu dubluri metalice care au rolul de a crea 0 suprafata marita de rerlnere a gudroanelor ~ii a altar impurita~i din uleiurllearse de motor ..

Garniturile de e t a n sa r e palier 11 ~i dtstrlbutle 14 au rolul de a realiza etansarea palterelor de capat ale arborelui cottt. E.le se executa din caucluc cu Insertie rnetallca ~i sint prevazute cu un arc spiral di n sirm a care se rveste la aseza rea pe rfect a a margi n i i garn i tu rii pe su prafata de etan sare,

Di mensiunile prj nel pale ale acestor garniturl (diarnetrul interior X diarnetrul exterior X grosimea) sine

- pentru garnitura de eransare palier . . . . . . . ... . . .... 70 X 90 X 10 mm.

- pentru garnitura deecansere distributie......... 35 X 50 X 8 mm,

2,3. Piesele mobile ale motorului

Acestea compun doua mecanisme dtstlncte ~i importante in funcponarea. motorului:

- piesele mecanismul u i blela-rnanivel a; . - piesele mecanisrnului de dtstributle.

26

Mecanismul. biela-manlvela serveste la traasrniterea fortslor create in ci llndril motor!,lluila arborele cotit, lar mecanismul de distribu~ie aSigura in trod u ce rea am estecul u i carbu rant in cl lind ri i, ~i evacu area gazel'orarse.

2.3..1. Piesele mecanismului biela.~manivela

t n fig .. 2.6 sint prezentate piesele mecanlsmul ui biela-manIveBL

Pis t oa n e I e 1 slnt confectionate din aha] de aluminiu, turnat, avind farm a de b utol, pre I u crate cu ovalltate ~i conicl tate control at a. E'le si nt foarte rezistente la presl unile care apar "in ti mpule.xploziil'or~i la uzu ra ce apare. in timp. Avind greudl,ti diferite, sortarea lor se face in func~.ie de greutate ..!ji alezajulax.ului de piston.

Fig" 2.6,. Pieseie mecanisrnulul bieia-lJ1anivelii:

j' _ piston i 2 ~ ax ;pistc),n '; , J - segm~fL~i ,: o - eegment de !oC'; [10 - 5.eg,meru: ~II}, et<mp.rt!: c _. s:e:g'r;'en~

de l.:I rig'~re; 4 - bi:er:a. :asam,hl.art ii t 5 ~ 5etu!_ de, c:u:ZH1,e{~I, ~e bi~U; '_ 6 -v ar-bcr a c.otl'l.; , __ - ~s;et 'd~ 'Luz,mell r.pal,ill;! r - 8 ,_ vol'ant : 9' - d'i~pO~fd\i' de poenire a: :mO(O I"IJ I U,J- la m;a.nP/'!:!!B. {t.a:) i r 0 - $e:mllm:de r:;h.Han{ICre"

-,' 11 - roa:r:·i1 din~:adL

27

Axa pistonului este decalata eu 1 mm spre stinga axe] teoreuce a c.ilindrului (fig. 2.7) in sens opus celui de rota ~ie a motoru I u.i pe n t ru red u ce reacu p I u lui de bascu I.area. pi s ton u lui ~i m i cso ra rea bat ailor acestu i a pe cllrndru.

Fata de constderentele de mai sus, este strict necesar ca, la montarea pistoanelor in atelierele spectallzate , sa se ~ina searna de 5e nsul i nd icat pe plstoane (reperul V sausageata diriyata spre volant) ~i sa se respecte in tocm al te h no log i a del nlocu ire a pi stoane lor, care intra in atri butltle atellerelor service speclallzate in repararea autoturtsrnelor Dada.

A x e I e pi s t a a n e lor (b a I t u r ll e) 2, eOI1-

Flg. 2.7. Pozrtionar-ea fecttorrate din orel, slnt montate fix in .. I bi I ..

axei pistonului fa,a plcloare e . leel

de axa clllndr ul ui. ~ili ber in bosajele ptstoanelor ,

Principalele date tehn ice ale acestora sint:

- diametrul nominal,

- lunglmea,

- drametrul gauri i di n bucsa bielei,

2.0 mm; 62 mm:

2.0 -.0,029 mm; -.0,041 mrn:

- diametrul gau ri i din bosajele pistonului

20

+.0;.0.06 mm. -0,.003 mm

5 e g men ~ i i 3 sint in num at de trel pe piston. Constructla ~i destlaatta fiedruia esre d iferita:

- segmenti de foc 0, de forma eilindrid, confecjlonatt din fonta nodular a, cromatl la exterior ~j a~:ezati in canalul superior al pistonulul :

- se.gmen~i deetansare b , de forma conlca, fabrtcatr printu rnare din fonta, special a ~j monran in canalul din mijloc;

- segment! de ungere (radori) c. executati din tabla ~xpandata in forma de U, cu fante (pentru cazul segnientil'or U flex) sau tu mati dln fonta eu arc expander in interior (pantru cazul segmenttlcr Goetze).

La motoarelecare echlpeazf autoturismele Dacia, segment!l in pozlria menta] la rece reprezirrtji a Fanta fcarte mica (0,25 ... 0.,4.0 mm). in timpul functlonarll rnctorului, prin dilarare, se aprople eapetele, d-stanra dintre €Ie devenind aproape egala cu zero. In aceste condltt i, pierder.ile de gaze sau ulei prin acest lac sint neglijabile. Pozrtta de asezare a caperelor de segment! trebuie sa fie decalata la 12.0 grade (fig. 2.8).

28

(1)

I

rbnb ~

I

a

a

b

c

c

Fig. 2.8. Asezar ea seglll en t i I or pe pist.o n :

Arb 0 r eI e cot j t 6. turnat din fonta nodu lara, este prevazut cur _ ci ncl fusu ri paliere care formeaza axa arborelui;

_ patru rnanetoane, care servesc la pri nderea bielelor;

-0 flan~a cu sapre gau ri f'rletate care serveste Ta prinderea volantulut; _ a bucsa din bronz, care are rolul de a sprijini capatul arborelui de

arnbrela]:

_ 0 gaura filetata unde se lnsurubeazji gheara de porni re man uaHi (raeul) sau suru bul obru rator;

- canale de ungere pentru paliere ~i manetoane.

Doua semiinele dlstanrlere 10, cu grosimi cuprtnse intre 2,28 mm ~i 2,43 mm,au rolul de a prelua jocu! longitudinal at arborelut eotit.

Date teh nice pri n ci pale: - diametrul rnaneronului:

ccta nominaHi

cota de reparatle ,

-- toleranta de recrlf lcare a manetonului:

43,98 mm; 43.75 mm; 0,0.0 mm; 0.02 mm: .0,005 mm

_ ovalizarea rnanetonulul , max.

- diametrul fuselul palier :

cota norntnala,

cora de reparatie,

46 . .00 mm; 45,75 mm;

29

- toleranta de rectlficare,

0,00 mm; 0,02 mm;

0,005 mm; 0,16 mm.

- conicitatea,

- [ocul longitudinal al arborefui cotit,

max. 0,044 la

o caracterlstidi lrnportanta a arboreluJ cotlt este aceea di manetoanele ~i fusurife de palter sint galetate (roluite) la margine dln fabrtcatte, pentru a se asigura ungerea late ral 5...

Este necesar sa se ~ina seams de aceasta caractertstlcs atunci clnd se face rectificarea manetoanelor, deoarece gafetarea trebuie men~inuta pe 0 porfiune de 140 grade orlentata spre axa de rotatle a arborelul cotit (fig. 2.9),

C u z i net i i P a lie r 7 au urmatoarefe diametre lnterioare:

- cota norninala, 46 mm:

- cota de reparatle , 45,75 mm.

B i e f e Ie 4 sint executate din otel special, prin rnatrttara, cu sectlune in forma de I. Capul bie!ei se rnonteaza pe manetoanele arborelui cotit, prin i ntermedi ul capacefor de blel ii ~i cuzlnetllor, iar in piciorul biefei se monteaza fix axul piston u lui.

in functle de greutate, bielefe sint clasate in patru categorii. Toleranea de greutate nu depaseste doua grame in cadrul acelelasl categorii (gj = 478- 480 grame; ga = 493 - 495 grame; ga = 508 - 510 grame: g4 = 523 - 525 grame).

Fig .. 2.9. Pozi~ia ~r:aletarii arbor elui cotlc,

30

Date tehnice principafe:

- diametrul aleza] ului in plciorul bielei,

-0,029 mrn:

-0,041

47,614 +0,011 mm; +0

128 ± 0,15 mm; maxim 0,03 mm; 0,2 mm.

20

- diametrul alezajului in capul bteler,

- dlstanta intre axele alezajelor blelel,

- rasucire sau incovoiere,

- [ocul lateral intre corpul bielei ~i arborele cotit

C u z in e ~ i ide b i e I a 5 au urrnatoarele diametre interioare:

- cota ncminala, 44 mm;

- cota de reparat!e , 43,75 mm.

V 0 I ant u f 8 al motorului, pe care se presaaza coroana de pornire, este confect;ionat din otel, tot ansamblul monrlndu-se pe [lansa varborelut cotit prin intermediul a 7 suruburt,

Date tehnice:

- fulajul maxim al volantulul, 0,06 mm;

- cuplul de stringere af suruburllor volantului, 5 kgf;

- num lirul de dl nli ai coroanei, 117 buc.

Su rubu rile de fixare a volantul ui se inlocuiesc la fiecare demontare, deoarece acestea au ~i rolul de autoblocare.

2.3.2. Piesele mecanismului de dtstrtoutte

Acest ansambl u de piese astgu ra deschlderea ~i inchiderea su papelor de adrnlsle ~i evacuare la momentul oportun.

Piesele componente ale mecanismului de dlstrtbutle slnt prezentate in fig. 2.10.

Arb 0 rei e c u cam e 1 este confectionat din {onta special a ~i este am piasa e late ral pe pat ru pali ere in carteru I moto r .

EI cuprinde camele supapelor de asplratle ~i evacuare 18, pinionul de antrenare 19 al axului ruptorului dtstrlbuitor ~l pompei de ulei, precum ~i excentrlcui de comanda 20 al pompei de benzlna (fig. 2.10).

Date tehnice princi pale:

- jowl longitudinal al axului cu came masurat la brlda

de reglaj 21, 0,06-0,11 mm;

- lagare pallere fara cuzlnetl.

l ant u Ide dis t rib u ~ i e 3 serveste la transmiterea mi~carii de la arborele cotlt la arborele cu came, prin intermediul a douf rott dintate. Roata din~ata mai mare 2 este fixata pe arborele cu came. jar roata dintata mai midi 11 (fig. 2.6) este fixata pe arborele cotit. Lantu I este confectlonat

31

/6 l

I~ R ~; r/7
/2 13
22 ~-\ , 15
\\ --If
10 s
8 5

~\l 7
6 I

~l 19


L/O· 18'
P 21
3 Fig. 2.10. Plesele mecanis rnulul de distr l bujre :

f - arborll!lc eu carne ; 2 - roara din~3U; J - ran~ul de di:5itribu~iQ: 4 - ifltinzato..-ul l'an~ullJi de disrr lbu-

1j,te; 5 - sup:apa. de: s d misie : 6 - s upap I d e evac uar a ; 7 - cacbet : 8 - ar e de s upap a ; 9 - ealoti lnfcr lcar a ;

10 - axu I cufb ueoeile r i I j - tij:iii cu lbu t orj : 12 - arc dlstan ~ler; t j -- ~ ur ub de r egl ar e cul b utor ; J 4 - eul, bu[or;"15 - c:alota sllperioarl; 16 - su por-cu! axul ui culbutodror; l7 -c semi-con pe nr r'u fixar ea su pape+:

18 - cam a ; 19 - pinion de antr-enar-e a axului r upror-ulut-diser-ibu ieor ~i pompei de vfei; 20 - cxceneri cu!

de r;om.and! a compei de bel1zina: 21 - brid! de regia); 22 - orifieii de ungcr e la axul eulb ucorilcr .

din zale de otel nituite, avind un lntinzator 4, cornandat hidraulic prin intermediul unui jiclor ce se afla in legatura cu clrcultul de ungere.

Sup ape led e ad m i s i e 5 ~ i e v a c u are 6 sint amplasate in chlulasa, fiind paralele ~i indinate.

Supapa de admisie este confectionatji din otel tratat, iar cea de evacuare din otel austenitic prin rnatrttare , Fixarea lor se face prin semiconuri.

Elementele constructive ale supapelor slnt redate mal [os, iar notatltle

corespunzatoare sint trecute in fig. 2.11.

Date tehnice prlnclpale :

- rldlcarea supapelor adrntsle-evacuare, h,

- diametrul talerului supapelor 01:

admisie,

43 mm;

evacuate,

33,5 30,3

mm; mm;

32

- unghiul de rectificare al talerului, IX,

- diametrul tiJer O2,

Identificarea supapelor se poate face, fie dupii miirimea diametrului talerului (supapa de admisie are diametrul mai mare dedt supapa de evacuare). fie dupa numarul canalelor de fixare de pe semicon, doua canale la supapele de evacuare ~i un canal la cele de admlsie, specific supapelor de provenlenta Renault.

Arc uri I e de sup a p a 8 identice pentru ad misie ~i evacuare, se construiesc din otel special pentru arcuri ~i sint acoperite cu un strat de email special, care are rolul de a proteja arcul impotriva coroziunii.

Fig.. 2 .. 11. EI e mente constructive ale supapelcr :

Principalele date caracteristice sint:

01 - di.me,cul ,.Ierutui; D2 - di.metrul tijei; h - i"idicare:a supapefor; a. - un-ghiul de rectifkare.

- lunglmea ltbera,

- lungtrnea sub sarcina de 36 kgf,

- d iametr:u l slrrnet arcu lui,

- c4r.uu£Mci IJt('l~

Ram pac u I but 0 r i lor este fixata pe chtulasa

urmatoarele piese (fig. 2.10):

- patru suporturi 16, din fonta, fixate fiecare pe chlulasa prin intermediul unui bulon;

- axul culbutorilor 10, confectionat din teava de otel avind orjfidile 22, in dreptul suporturilor, preluind ~i rolul de canal de ungere;

- opt culbutori pentru admisie ~i evacuare 14, din otel turnat, proteja~i pri n fosfatare;

- clncl arcuri 12, de mentinere a dlstantelcr dintre culbutorii de pe ax.

Date tehnice principale:

42 mm; 25 mm; 3,4 mm.

Z.1,tf' __

~i este formata

din

40 mm; +0,027 +0

- inaltimea suporturilor culbutorilor,

- alezajul de trecere al axului culbutorllor,

- diametrul axului culbutorilor,

- alezajul culbutorilor,

- [ocul culbutorilor pe axul lor,

- jocul intre culbutori ~i coada supapel ,

mm;

14

14 mm;

+0,16 mm; 14 +0

minim 0,016 mm;

Ie tece admisie: 0,15 mm evacuare.: 0,20 mm

10 cold 0,18 mm; 0,25 mm.

33

3 - Autoturisrnul Dacia 1;)00

T a c h e ~ I i 7 se confec~loneaza din (onta speclali ,I au (otmi cilindrid. Diametrul tachetllor ~i al ghidajelor lor sint urmitoarele:

- diametrul exterior: cota nomi nala,

cota de reparatle,

- alezajul gaurii din bloc:

19 mrn: 19,2 mm;

cota nomi naJa.

19 +0,021 mm; +0

192 +0,21 mm. , +0

cota de repartitle,

NotO: La de montare, tach e~1i T i j e I e cui b ut 0 r i lor

date caracteristlce:

- lungimea,

- diametrul,

- toleranta fa rotlre,

se repereaza,

11, confectl onate din o~el.au u rm atoarel e

176 mm; 5 mm;

0,4 fa 0,5 mm.

2.3.3. Functlonarea mecan'ismulul de distributie fili diagrama dlstributiei

in principiu, la motoarele in patru timpl, deci ~i la motoru I autotu rismu lui Dacia, obturarea orfftclllcr de admisie-evacuare este realizata de supapele de admisie ~i evacuare, a carer comanda se realtzeazji prin camele arborelui cu came ~i arcurlle supapelor. Camele asigura deschiderea, jar arcurile inchiderea orlflclltor , Organele anexe care asigur1i transmiterea mi~drii de la arborele cu came la supape sint: tachetlt , tijele impingatoare ~i culbutorii.

Functlcnal , mecanismu I de d lstr lbutle trebule sa asigu re deschiderea st apoi inchiderea orificiilor d-e admisie-evacuare la momentul oportun (fig. 2.12). Intotdeauna, conform ciclului teoretic de functionare a motoarelor in patru timpi, supapa de admisie deschide orlflclul de admisie in rnornentul clnd ptstonul ajunge la punctul mort interior. In aceasta pozj~ie,-rachetul 7, gasindu-se pe bosajul camei arborelui cu- came 15, impinge, prin i ntermediul tiJei 11, un caplit al cufbutorulul 14, care. printr-o rnlscare de rotire in jurul axel 10, impinge coada su papel 5, jnvi ngind tensiunea arcu lui de supapi 8 ~i astfel supapa de adrntsle se rldlca de pe scaunul sjiu, permitlnd intrarea amestecului carburant din galerta de admlsle , in interiorul cilindrului. in momentul Inchldertl orifidului de adrnisie , tachetul 7 coboar a de pe bosajul camei, iar supapa de adrnlsle 5 revine pe scaunul sau sub acuunea arcului de supapa 8, plstonul gasindu-se la punctul mort extericr .. Partea camei fara bosaj corespunde fazelor de: cornpresle, destindere ~i evacuare ,

34

Fig. 2.12. Mecanismul de dlstr ibuj.le asamblat :

I _ arbcrele eu came; 5 - supapl; 7 - tacheti; 8 - areu! $upallll!li~ '0 - axu! cu'butorilor; " - tije eulburor'l: 13 - ,ul""ub de· re,glaj. eulbutcr : 14 - culburcr ; 15 - c.'ami.

Transmiterea mj~clirii de la arborele cotit la mecanismul de distl'ibu~ie se face prin lantul dlstrlbutlel, ce ruleaza pe cele doua ro~i dlntate ale carer dlametre se gasesc Inrr-un raport de 1 : 2.

Diagrama dtstrlbujlel pentru motorul autoturismului Dacia 1300 este prezentata in fig. 2.13.

Dad se analizeaza diagrama dlstrlbutlel motorului Dacia 1300, se observa cli supapa de admisie se deschide cu 10° inainte ca pistonul si ajunga la punctul mort interior ~i se inchide cu 60° dupa ce plstonul a ajuns la punctul mort exterior. Deci supapa de admisie ramine deschisli corespunzator unui unghi total de rotirea arborelui cotit de·160"'.

Aceeasl valoare rezulta ~l pentru supapa de evacuare.

35

2*

PHI.

Fig. 2.13. Dlagrama dlstrlbut!el mo. torului autoturlsmului Dilci~ 1300; p.m.i. -punctul mort lnt,er'ior al pi~tol'uJlui·

p.rn.e. - id.'11 .x\~ri"r. •

1'11.£

2.4. T ntretinerea subansamblelor motorului 2.4.1. Tntrellnerea pieselor fixe

Spalarea exrerloara a motorulut montat pe autoturism se recornand a sa se fa~~.destu~ de r~r [la ci rca 10-15 000 km) ~i atunci sa se respecte anumite condl~11 tehnice , dlntre care se mentioneaza:

- materialele folosite sa fie detergentl obi~nui~i (este j~terzisa fofosirea

.benzh'lelor sau motorinefor); _.

luarea ~r de protectre a alternatorului. rampe; de aprjodere cu ruptorul distribuitor sj acgperirea cu 0 banda izo)anta a deschiderii de la carcasa ambreiajului;

cI i!itlrea exterioara de detergent sa se faea sy apii abp pdeptii. la presiune medie.

Cu ocazla revizillor tehnice periodice ~i mai ales dupa efectuarea unor reparatll la partile fixe ale motorulul, este strict necesar sa se faca stringerea la cuplu a ~uruburilor chtulaset. Aceasta operatle trebuie efectuata eu ajutorul eheilor dinamometrice in atelierele speclalizate, respectindu-sa ordinea de Fig. 2.14. Ordinea de stringere a prezoa- stringere aratata in fig. 2.14, la un

nelor de chtulas a. cuplu de:

36

- la rece, 5,5 la 6 kgfm;

- ra cald (50 minute dupa oprlrea motorului),la 6 kgfm.

Stringerea (lira eheie dinamometrid este interzisa intrucit: -:_ .se pot producefisuri in bloc sau ehiulasa;

- se pot rupe prezoanele de stringere;

- se poate deforma ehiulasa.

2.4.2. T ntrelinerea pleselor mobile

'I

Avind in vedere d mecanismul de dlstrtbutie al motorului neceslt a 0 Intretlnere ~i 0 serle de reglaje deosebit de pretentfoase ~i de inalta tehnieitate, se recomanda ca aceste operatll sa se efectueze numai in ateliere de lntretlnere Ji reparatll specializate.

in continuare, se dau citeva metode tehnologice privind reglajele ~i lntretinerea meeanismului de dtstrlbutle.

Reglarea jocului intre culbutorl ~i supape se executa obligatorlu dupa fiecare restringere la cuplu a eh iulasei ~i in mod exceptional atu nci cind slnt de.reglate [ccurlle. De. asemenea, joculse verifidi periodic, dupa fiecare 25 000 km rulatl.

[ocul intre culbutori ~i supape se poate verifica ~i regia atuncl cind motorul este rece sau cald , respectindu-se valorile date la pu nctu 12.3.2.

Orice joe diferit de valorile ar atate aduce dupa sine 0 schlrnbare a diagramei de dtserlbutle, declo functlonare defectuoas1i a rnotorului.

Se recomand a urrnatoarea metoda tehnologidi de reglare a jocului intre culbutori ~i supape, foloslndu-se obllgatortu chela de reglat culbutori avind indicativul MOT 13, speclflca motorului Dacia ~i 0 lera cu spion:

- cu buj i ile scoase , se roteste arborele cotit, folosi nd u-se paletele venti latorulu i , pina ctnd pistonu I cllindrulu I nr .. 1 (cel di nspre volant) a] u nge la punetu I mort interior, in tl m pu I compresiei;

-in aceasra sltuatie se regleaza jocul ambelor supape ale acestu·i cilindru, foloslndu-se chela unrversala de reglat culbutori (fig. 2.15). Dupa deblocarea plulltel culbutorulul, se introduce intre eulbutor ~i supapa, un spion de grosime corespunzjitoare valorilor prescrise, in~ur'ubindu.se usor surubul de reglare. astfe! incit spionul sa alunece intre capul eulbutorului ~i coada supapei cu 0 u~oara frecare. in aceasta pozltle , tinind surubul de reglaj blocat, se stringe plu Ii~a de blocare;

- in mod similar se procedeaza cu pistoanele eilindrilor 3, 4, ~i 2 care se succed in aceast a ordine in faza de compresie.

37

SistemuJ de ungere. al motoruJui este de tip mixt prtnprestune ~i stropire.

EI fu nc~loneaza conform ci rcuitu lui aratat in fig. 3.1. Umplerea carteru lui inferior cu ulei se face prin gura de umplere din capacul chtulasel: uleiul trece liber prtn chiulasa, apoi, prin canaJele tijeJor culbutoare, coboara in baia de ~ lei. De aiel,. pompa de u lei aspi ra u lelu I prin sorbu I sau 4, transmltlnd u-l prin Illtru I de u lei 5, la canalu I pri nclpal de u ngere 40 ~i mal departe, prin canalele secundare 4b, prin cele din arborele cotit ~i din axa culbutorilor 6, reafizind ungerea pieselor motorului astfel:

. - palierele arborelui cotit 7 ~i ale arborelui cu came 8, palierele de biela 9 ~I axa culbutorllor 6. se ung cu ulei sub presiunea determlnata de pompa de ulei 3;

Fig. 2.15. Reg!a.rea jocului d lnrre tija supapel ~i cui butori: a - chele speciali eeneru ro,l .. [ecul culbutorilor (MOT 13).

3.

SISTEMUL DE UNGERE

3.1. Constructie ~i functionare

38

...

>,

Fig. 3.1. Schema ctrcuttulul de ungere:

1 - buscn de umpler e : 2 - career tnrerior (bale de ulei): 3 - pomp! de ule:.i; -4 - so-but eompei de utei : a - canalul principal de u nj er e ; b - canale secundare de u nger-e : 5 - rtltruJ de !,Ilei: 6 - r-am pa cutbueor+lcr : 7 - palier arbcre coete ; 8 -- palie r as-bore cu came; () - lagar bi(!'ll; 10 - piston; II - :supapa; 12 - tija

'Cui butorl: 13 ._ tacher : 14 - dop fil erae pencru S(I,J rcerea ulet ulul.

- cilindrii, segmen~ii, pistoanele 10, came Ie arborelui cu came, lantul ~i pinioanele de dlstrtbut!e , cozlle de supape 11, tljele culbutorilor 12 ~i tachetll 13 se ung prin stropire ~i prelingere, determinate de rnlscarea pieselor mobile ale motoru lui.

G u r a d e u m P I ere cu u lei plasatii in capacu I chi LJ lasei este prev,~zuta cu busonul 1 de umplere, care are garnitura de etarrsare ,

Car t e r uri n fer i 0 r (baia de ulei) 2 a motorului este confectlonat , asa dupa cum s-a mal ar atat , din tabla ambutisatii, avind la .partea lnfertoara un dop filetat .14, pentru scurgerea uleiului la schimbare.

Po m pad e u lei este 0 pornpa cu rott dlnrate (fig. 3.2.).

Axul pompei de uJel este solidar cu pinionul conduditor 2 pornind rnlscarea de la arborele cu came prin intermediul pinionului de antrenare 1. Pinionul :onducator 2 anrreneaza la rindul siiu pinionul condus 8 al pompei de ulei. Intre dinttl celor doua pinioane, se creaza presiunea necesar a transmiterii uletulut in canalele de ungere, a carei valoare trebule sa fie:

- la turatla de ralanti (7S0-BOO rot/min), min. 0,7 kgfjcm2;

- la turatla de 4000 rot/min, 3 ,S-4 kgfjcm2•

39

6-H

8----

Fig. 3.2. Pompa de ulei - p~r~i

componente:

J - plelenul dill!! ancrenare it exu!ui pcmpei de ulei -.i Oil axulu! ruptor-ului distribuitcr; 2 - pinionul conducitor CU axul slu i 3 - c"arniturii din capul pempel ; 4 ~ sorbul cu eerpul slu;' 5 - corpul l'ompei; 6 - llmitator de preifUnej 7 - 1)(1,.11 pi ntcnulul cond us: 8 - plni-

onul cond U5~

Pompa de ulel functloneaza inecata in uleiul din carterul Inferior al motorului. Ea este previizuta cu un sorb 4 de asplratle a u lelu lui, solidar cu capacul, avlnd la exterior o sita metalid care are rolul dea retlne lmpurltattle din ulel, intrudt Irnpurttattle determin a uzu ra prematu ra a. plnioanelor pompei ~I a altor plese in mlscare ale moterulut.

Orlficiul de Ieslre al pompei comunidi direct cu canalul. care conduce la filtrul de ulei ~i mal departe cu canalul principal de ungere.

in corpul pompei de ulel, se am llrnltatorul de preslune 6 care, prin intermedlul u nu I arc tarat. perm lte reglarea presiu nli ulelului in lirnltele prescrlse.

Canale de ungere. Exist! un canal de ungere principal denumit ~i "rampa de ungere", amplasat la baza cllindrilor; acest canal este prevazut inca de la tu rna rea blocului motor.

Acest canal principal cornunlca prJn canale secundare cu palierele arborelui cotit, paliereJe arbcrelul cu came ~i axul culbutorilor. intre pallerele arborelul cotlt ~i manetoanele de biela exista canale de un-

gere executa te in arborele cotit; prln orificllle de ungere din axul culbutorilor, uleiul ajunge la cozile supapelor , la cu lbutorl etc. (fig. 3.1.)

F I I t r ul d e u I e I 5 (fig, 3.1.) este asezat in serle pe circu ltu I u lelu lui pe partea stinga a motoru lu I.

Fi Itru r de u lei (fig. 3.3.) este p revazut cu 0 su pap a 3, care are rolu I de a perrnite trecerea ulelulut fara a mai fj filtrat , in cazul blocarl] acestula, La 0 functlonare norrnala, tot ulelul trece prin elementul fllcrant 10, care are rolul de a rettne reate tmpurlrattle din ulei.

Con t act 0 r u I man 0 met ric (manoco ntactu I) este asezat in 51 stemul de ungere la capstul canaiulul principal de ungere ~I serveste la sernnallzarea scader!t presiunli uleiulul de ungere sub 0,7 kgf/cm2 prln Intermedlul unei I!mpi martor aflata la tab lou I de bord al autotu risrnu lui.

40

Fig. 3.3. (ircuitul ulelulul In flltrul de ulel : .

j _ capac din tab(l; 2 - tabU. interloilra. protectoa.re :II elem~ntuiui Hlrranr ; 3 _ a.numb.u~ 5upapei de refula .. e a ul~iului; 4 - arcu~ de hx~re a ele~en .. tulul filtrant in c:l.rc.uiii. exurrol_ri;.5 "" mem br-an i du' eaUCLIJC j 6 - inel efasctc ; 7 _ p~,ac"l superioari; 8 - plac:i exterioar:5. prot.ectcare a elemen.

tului filtrant; 9 - c.area51: JO - elemenrul fl'trant.

Fig. 3.4. Manocontact:

I - racor d filetat; 2-ca· pa.c . iz.olilnt: 3 - bcrna de COflt:ac:t.

Manocontactu I se com pu ne d I ntr-un racord flletat , un capac lzolat , prevjizut cu 0 borna, membrana ~i elemente de contact. normal tnchise , care se leaga cu lampa martor de la tab lou 1 de bord al autotu rismu lui (fig. 3.4.)

La cresterea preslunii in sistemul de ungere, deci ~i in manocontact, membrana acestuia deschlde contactele , iar lampa martor de la tabloul de bord se stinge. I nvers, la sdderea presiunll su b valoarea 0,7 kgfjcm2, contactele se lnchld , producind aprlnderea lampli martor de la tabloul de bordo

J 0 j a ~ e u lei este 0 rigla metalid avind marcate pe ea doua repere ce corespu nd celor dou ii nivele de u lei in carteru I Inferior al motoru lu I:

41

- reperul inferior reprei:int1i nivelul minim, cantitatea de ulel in aceastli sltuatle fiind de 2 lltrl:

- rep.erul superior reprezind nivelul maxim, cantitatea de ulel in aceast~ sltua~ie fiind de 3 litri.

3.2. I ntretinerea sistemului de ungere

3.2.1. Schlmburi !?I oornpletert de ulei in slstemul de ungere

La llvrarea autoturismului, se introduce insistemul de ungere ulei special aditivat de rodaj care se tnloculeste dupa primii 500 krn , cu ule! de tipul multigrad M 20W 40, pentru temperaturi exterioare pin1i la -10°C, sau cu ulel tip M 10W 3D, pentru ternperaturl exterioare sub -10°C.

Dupli efectuarea rodajulut , se recomanda ca uleiul sa se schimbe dupa fiecare 4-5000 km rulatl , in cazul folosirii uletulul multigrad M lOW 40, sau la circa 3 000 km,.pentru uleiul aditivat SR 211 "ara-iarnll (nurnai dupa perioada de garantle]. In sltuatla in care autoturismul se exploateaza in ccndtttl mai aspre (drumuri pietruite ~i cu rampe dese, in erase cu clrculatte lntensa, in condlttl de opriri ~i porniri foarte dese etc.), schimbarea uleiului trebuie sa se fad mai des ~i anume dupa fiecare 2000-2500 km rulatl.

La eventualele complet arl de ulei care trebule facute in pericada dintre schtmbartle de ulei , este necesar sa se foloseasca aceeasl marca ~i calltate de ulei care s-alntrodus la ultima schlmbare ,

Atunci dnd se face schimbarea cu un ulel de calitate diferit3, se recomand1i golirea u!eiulul vechi (Ia cald) sp alarea sistemului de ungere cu ulei de tipul nou folosit (cu circa 2 I) ~i schimbarea filtrulul de uleL Aceasta miisura de precautle nu este necesarji atu nci cind, in cad ru I u nei aceleiasl calita~i de u lei. se trece de la tlpul de vara la eel de iarnli sau invers.

La sehimbarea u le.i u lu i in bale, se i ntroduc 3,25 r de u lei, atu nci cind a fast inlocuit ~i fittrul, ~i numai 3 I. clnd acesta nu a fest inlocuit. Niciodot6 nu se completeozQ ute; peste niveiul maxim mosura: pe jOja de uiei, deoarece circuitul de ungere este etans pri n sistemul de anti poluare folosit, lar in interioru I sau se creea~a 0 presiune aproape constantji, care, in cazul adaugtrtlor exagerate de ulei, peste nivelul prescris, poate produce fie 0 ardere for~ata, fie 0 ellrnlnare nejustificata prin busonulde umplere sau pe la diverse garnituri de etansare ,

Totusl , dae6 ad6ugirile de ule! ajung In juru/ vokui! de 900-1 000 grome ule! 10 1000 km rulor;. motorul prezinta sigur defectlunl, iar in aceste cazurt se recomanda trimiterea autoturismului la un atelier autoservlce specializat, pentru a se verifica ~i remedia defectluntle.

42

3.2.2. Schlmbarea filtrulul

Filtrul de ulei se va schlrnba dupa fiecare 15000 km rula~i in. condl~I.1 .nor-

ale de exploatare a autoturismului pe drumuri modernlzate: In co~dltli. de ;x loatare mal grele sau de uzurl pron.untat~ la motor. s,:_ recomanda schirn-

b P a filtrului de ulei dupa fiecare a treia schlmbare de ulel; are

Fig. 3.5. Inlocui rea filtrului de ulei:

I _ di.po%it.iv de fix.re a liltrului pe bloc; 2 -lil .. ru de ulei (MOT ""S).

La inlocuirea filtrului de ulel I se foloseste dispozitivul MOT 445. care ." compune dintr-un miner de stringere ~i un colter de fixare. Modul de foloslre

este aratat in fig. 3.5. . _.

Pentru demontarea filtrului de ulel, se procedeaza astfel.,

_ se introduce pe capul filtrului dispozitlvul MOT +45 $1 se fixeaza bine

prin rotirea rozetei; . - • d ii ii

_ se slii.be~te filtrul. de~urubindu~1 cu cartus cu tot, plna se In ep rteaz.

de blocul motor. Atentie. fi/trul de ulef demontat de /0 motor nu se va mOl

folosi si cur6~i cu diverse subs!On~e chimice; . . . .

_ se un e cu vasellna garnitura de stansare a Frlrrului de ulet nou,.

_ se a~fza user filtrul de ulel nou pe locasul sau din blocul motor. insuru-

bindu-se cu mina cit este posibil; •• d f ..

_ se refixeaza dtspozltlvul MOT 445 pe filtru. stnngmdu-se e tnrtrv ,

3.2.3. Determlnarea cOnsumulul de ulel

.Dad in timpul exploataril autoturlsmulut, apare un consum exagerat de ulel se recomanda una din urrnatoarele doua metode pentru determinarea acestuia:

...;. metoda simp./Ci)i ropi.dCi dar orientativCi. folosindu-se reperele jojei de ulei; -:- metoda preCISo. (olosmdu-se un cilindru grodat, care poate fi u~or procurat de {Iecare posesor de autoturlsm.

Inainte de a se trece la determinarea prcprlu-zlsa a consumului de ulelIa motor. se asigura urmlitoarele condltll:

- se veriflca vjzual~i se remediazli dad este cazul, eventualele cauze de pierderi de ule.i la par~ile exterioare ale motoru lui; in principal se i nSista asupra garniturtlor de etansare de la palierele fa~a-spate, capacului chlulasel, busonulut de u"!plere ulel, garniturii de chlulasa ~i cozii pompei de benztna ;

- la deterrnlnarea consurnulul, se va folosi in motor uleiul recomandat de uzina cons,tructoare. avind 0 functronare echlvalerrta cu minim 300 km rulat! la autoturtsrn, cu scopul de a fi lndepartate fractlunile user volatile din ulel, pentru a nu denatura consurnul.

La metoda de determinare a consumului de ulei,

f 0 los i n d j 0 j a d e u lei, se procedeaza astfel: .

- se a~aza autoturismul pe rarnpa sau Ia sol perfect ortzontai:

- se incalze~te motoru I la temperatu ra normala de func~iona're;

- se goleste uleiul din carterul inferior, dupa care se mai a~teapta circa un

sfert de ora pentru ca seu rgerea sa se fad complet :

- se toarna In motor, cantitatea de ulei preccnlzaca:

- ~e tureaza motorul dteva minute, asteptindu-se apoi un sfert de ora

pentru a se putea verlftca nivelul la joja:

- se masoara nivelul la joj5 ~i se noteaza-aceast I pozltle in mm, comparindu-se cu reperul maxim de pe jOja;

~ se efectue~a ~u autotur~smul circa 500 km fara a adauga ulei in motor,

la vrteza econorntca ~I constanta de circa 80-90 kmjh; .

-: se readuce a~toturismul in pozttla initialli ~ise masoara nivelul [a jojii, dupa un sfert de ora de la oprirea motorului;

- se cornpleteaza cu ajutorul unei epruvete gradate, pentru a readuce nlvelul marcat pe joja, lacel dinaintea efectuartl celor 500 km ~i se deterrnlnf consurnul de ulei la 1 000 km.

Informativ, circa 2 mm masuratipe loll rel1rezjntii Q lOO "Ipj

La metoda de determinare a c o n s u m u l u l de ulei

folosi~d c l I I n d r u l g r a d a t, se procedeaza dupa cum urrneaza: :-- se Indl.lze~te motorul pina la temperatura normala de functlonare:

- se gole~te .a~teptind un sfert de ora sa se scurga uleiul din carter;

- se toarna In motor, cu ajutorul unul cilindru gradat, volumul exact de

ulei preconlzat (3 litri);

44

_ dupa 500 km rula~i. se scoate ulelul din motor prin golin;, motorul fllnd

la temperatura normal a de funqionare;

_ se lasa un sfert de ora sa se faea scurgerea completa. Se folose~te relatla:

C = (P - p) x 1000 • D

unde:

C este consumul de ulei la 1 000 krn, in 1/1 000 km; p _ volumul uleiului inainte de determinare. in I; p _ volumul uleiului dupa determinare, in I;

D - dlstanta parcursa, in km.

Dad consumul determinat este anormal (peste 1 Htru la 1 000 km rula~1 pentru un autoturism in stare noua], doua cauze pr lnclpale pot determina

acest fenomen:

_ consumul prin chiulasa (pori sau garnitura 'chiulasa arsa}:

_ consumul prln cilindrii (segmen~i ruptl sau uzatl).

La un autoturism cu 0 oarecare uzu ra, in sttuatla in care se semnaleaza consum exagerat de ulei ~i nu sint pierderi de ulei in exterior, fenomenul se daeoresza, in marea majoritate a cazurilor, uzurii exagerate a segmen~ilor,

pistoanelor. eili nd rilor ~i laglirelor.

3.2.4. Conditiile tehnice de tntretmere a elementelor sistemulul de ungere

A~a dupa cum s-a aratat. in regimul normal de functlonare. uleiul avind temperatura de 80°C, pompa de ulei trebuie sa debiteze la presiunea de 0.7 kgffcm2, corespunzlitoare turatlel motorului 750-800 rot/min la ralanti ~i la presiunea de 3.5-4 kgf/cm2 corespunzatoare turatiel motorului 'de 4000 rot! min. Verifiearea preslunll de ulei se face astfel (fig. 3.6.):·

_ se ·scoate manocontactul prin de~urubare din locasul sau:

_ se monteazain locasul monocontactului un manometru de control al presiunii uleiului;

_ se porneste motorul ~i se masoara presiunea de ulei la cele doua turatil prescrise (750-800 rot/min pentru ralant! ~i la 4 000 rot/min);

_ valorile presiunilor trebuie sa corespundli. cu cele arlitate mai sus, in caz contrar pompa de ulei prezinta defec~iuni in functtonare:

_ dupa ma.surarea preslunii ulelulul , se demonteaza manometrul de control ~i se remonteaza manocontactul.

45

Fig. 3.6. Verifkarea preslunn ulelulu] in circultul de ungere:

I - man 0 m'et rul de con trol.

4. SISTEMUL DE RACIRE

4.1. Constructie !?i functionare

Motoarele autoturismelor Dada sint racite cu ajutorul unei instala~jj al carei circuit de racire. etan~ ~i sub preslune, permlte lichidului special de racire sa tread in jurul cilindrllor ~i chiulasei.

EJementeJe princlpale ale slstemulul de rlkire. care realizead circuitul inchis, slnt aratate in fig 4.1.

46

c~.::1:; Fig. 4.1. Circuitul de r aclre a motorului:

. d' 3 - ventililtor: 4 - termC$t,ar.; 5 - v'as de. e;l(pan$T~ ne: ~ - ru b

I - radiator: 2 - pomp-I e a~l, . I d ex ansiuee r 7 _ racord fnferior dinrre n.dl.atof"';_ pompa.

fl41xibil de eauciuc a;e,;rat I~tre r~dlator fld~a51J ~ P iI de' apl" 9 _ -5upapa vasului d. expanalune ;

de apli 8 - raeerd sucerrcr df ntre ra lil~(r _ J~er~Oo~~nt~ct. •

R ad i at 0 r u I 1 are carcasa extertcara confeqio~ata din otel: c:'u'ele radiatorului sint executate din alama subtire necorcdabila. Este plasat In fata motoruJui; la partea superloara ~i lnferloara radiatorul are tuburi de racordare' (poz. 8 ~i respectiv 7 d~n fig. 4.1.) cu pompa de apa, respectl.v cu lnstalatia de racire a rnotcrulul: capetele tuburilor sint strinse cu coliere. La baza radlatorulul in partea stinga se aWi robi netu I de gollre a lichidului de racire.

Pam pad e a p a 2 este centrlfuga; prin ·capacul sau trece axu I rotarului prevazut cu rulmentl , presetup a ~i un sistem de etansara, Sistemul de etanfare interioadi a pompei de apa este de constructle moderna (fig. 4.2.),

Fig. 4.2. Etan~are lnt~rioara a pompei de apa:

I - lne! elastic; 2 - arci 3 - ,aibl de "~e_ntinere a inelului elastic; 4 - buc:JiI l.uto'ubr-lflantl; 5 - ilx'ul pompei de .pi; 6 - C'iifC:as:l.

47

fiind compus dintr-un inel elastic 1. presat de arcul 2. prin intermediul unei ~aibe 3.

Acest ansamblu determinli 0 anumtta presiune pe bucsa autolubrifiantii 4. care se sprijina direct pe carcasa pompei de apli 6, realizind 0 etansare perfecd.

intre corpul pompei ~i capacul acestela , se a~azli 0 garnitura, intotdeauna uscad, care trebuie schlrnbatji la fiecare dernontare a pompei de apa.

Ve n til a tor u I 3 se monteaza pe flansa pompei de apa cu ajutorul a patru ~u ru burl. Rotoru I ventilatoru lui este format din sase palete executate din tabla ~i echlllbrate static ~i dinamic. Ventilatorul, pe ling a faptul ca are rolul principal de a raci lichidul din radiator (indeosebi dnd viteza autoturismului este mica sau dnd acesta statloneaza}, are ~i rolul de a crea in perrnanent a un circuit de aer in compartimentul motor; acest circuit' de aer se efectueaza pri n partea de jos a motoru I u I (scut motor) ~i contribu Ie la racirea baii de u lei. alternatorului, bobinei de lnductte etc.

T e r m 0 s tat u I 4 este asezat in bosajul de ie~ire la partea superioara a pompei de apa ~i are rolu I de a p~rm ite atl ngerea rapid a a temperatu rf de regim normal de functtonare a motorului.

Constructiv, termostatul este format dintr-un burduf metalic din alarna, care este inchis ermetic; in interiorul lui se gase~te un lichid special foarte volatll. La partea superioara are 0 supapji, care, in functle de dllatarea llchtdulul din interior, sub influenta temperaturii, permite sau obtureaza trecerea [ich idu lui de r actre spre radiator.

in fig. 4.3, este reprezentataschema de fu nctlonare a termostatu lui ~i a circuitului lichidului de racire, in functle de temperatura acestuia.

Functtonarea termostatului este urrnatoarea:

- dnd temperatura llchldulul de racire este sub SO°C, termostatul este inch is (poz. Q), iar lichidul de raci re trece direct prin canale Ie blocu lui ~i ch i ulasei spre pompa de apa care il impinge sub presiune din nou in blocul motor, deci in acest caz pompa de apa debiteaza in circuitul inchis;

- dnd temperatura lichidului de racire este mal mare decit SODC (poz. b). lich idu I din tu bu I termostatu lui se dilata ,supapa se desch ide~i permite trecerea lichidului de raclre dtre radiator spre a fi racit. fn aceasta sltuatle , presiunea scade in primul circuit, iar trecerea directli este inch!sa.

Vas u Ide ex pan s i u n e 5 este introdus in circuitul de dicire cu scopul de a compensa vartapllle volumului lichidului de racire, determinate de .varia~iile temperaturii lichidulul, aslgurlnd in orlce moment plinul circuitului de raclre. Este plasat pe dublura aripii dreapta, sub capota motorului la loc vizibil.

Vasul de expansiune este legat de radiator printr-un tub flextbrl 6, Ilxat la capete cu coliere (fig. 4.1.). La partea superioarii a vasului de expansiune se aflli supapa 9, lntrodusa in capacul vasului, avind doua orlflcil din care unul B comunid cu exteriorul iar celalalt A cu vasul de expanslune. Supapa mai are

48

a

b

Fig. 4.3. Schema, de functtcnare a termostatului:

a - 5.upapa rar mcsearul ui im:hi.s3: b - .supapa eer mest atului duchi,sl, I - radiaeor : 2 - raccrdvl diner e

radiator- $i pernpa de apli 3 - pompa de. api; 4 - t~rmo5itat; 5 - canalele de r-acire din chiulas:i ~i bleeu I motor.

garnitura de cauciuc 1 presata de arcul spiral 2, prin intermediul rondelei 5. lar Ia partea central a valva 3 lmplnsa de arcul 2 (fig. 4.4.).

Supapa vasului de expansiune are un rol important in mentlnerea in permanenta a plinului nivelulul circuitului etans de r aclre.

• in flg.4.4. este prezentata schema de functlonare a vasului de expansluneIn poz. 0, presiunea in circuitul de racire creste mult ~i foarte rapid ajungind la 650 ± 10 gf/cm2, datortra unei supraindilziri a motorului. in aceast a sttuatie , lichidul de racife se dilata, deversind in vas ~i ridicind nivelu! peste eel limita. Presiunea aerului creste in vasul de expansiune ~i lucr eaza asupra valvel 3 ~i garniturii 1, invingind presiunea arcului 2.

Astfel este permisa leslrea ln exterior a aerului din vas, crelndu-se 0 sd.dere de presiune in circuitul de ractre , dupa care valva ~i supapa vasului de expansiune revin in pozltla lor initial:L

In poz. b, in vasu I de expansiune se manifesta 0 depresiune de ord i nu I 50 ± 2 gfJcm2, determinatli de 0 contractle a lichidului de racire din lnstalatle. Valva 3 permite intrarea aerului in vasul de expansiune la presiunea atrnosfertca , ceea ce deterrnlnji trecerea unuisurplus de lichid de racire din vasul de expansiu ne in radiator, aslgurlnd in permanents pi inu I circuitu lui de raci re etans.

Con t act 0 r u I t~· r m 0 met ric (termocontactul) 10 este montat in sistemul de r actre at rnotorului in capatul chlulasel inspre volant ~i serveste

49

4. - Autoturtsmut Dacia l~OQ

Fig. 4.4. Schema de funqionare a supapei vasului de expansiune :

I _ g,arnitura dtn eauelue ; 2 - arcul spiral 31 garnrturii din u.uciuc; ] -- valvl: 4 - lrc.ul spiral al v~lyei; 5 _ rcndela de. mendnere a ar eulul : A - orifieiul s\lpa,p~i car-e c.omun;ci: CU Yllul de expanslune:

B - or-ilfciul supapai care, comunicl c:u ext@<r-iorl,.Jl.

la sem nallzarea crester!l temperatu r ll llch ld u lu i de r~ci re, dnd acesta atinge 11 S° ± soc. Semnalizarea se face prln intermediul lampii corespunzaroare care se afla pe tabloul de bord al autoturismului. Termocontactul de tip IEPS 5530, prezentat in fig 4.5., este format dintr-un corp filetat 1, inch is prin intermediul unui capac izolant prevazut cu 0 boma de contact 2. in interiorul carcasel , se afla 0 lama bimetalid 3, care, la cresterea temperaturii lichidului de racire, reallzeaza inchiderea contactelor 4 la borna contactorului, aprlnzlndu-se lampa indicatoare 5 de pe tabloul de bordo

Fig. 4.5. Schema construc1:iva ~i func~ionala: a termocontactului:

I _ cor;p file,at; 2 - buena de <onta<'; 3 - ~Iam.ll bimetalicl;, 4 -: <onto«," I bo,.n"i; 5 - I.m~' de ecnerel de PI rableul de: bord i 6 - lurSil de cureAl:; I - cer-pul c:nluluei: 8 - liehidul de rlc.lro.

50

4.2. T ntretmerea sistemului de raolre

4.2.1. Nlvelul Iichldulul de raolre

La livrarea autoturismului, circuitul de racire este umplut cu arnestec, care asigura 0 p rotectie contra inghetarii pina la minus 35°C.

Nlveluf ltchidulul de racire in vasul de expansiune trebuie vertftcat periodic, astfel ca sa fie intotdeauna aproape de nivelul maxim rnarcat pe vas. Veri(icorea se (ace atunci dnd motorul este rece.

Func~ionarea motorului este perrntsa numai clnd nivelul llchldulul de racire in vasul de expansiune este cuprins inne cele doua repere. in cazul in care se constata·di nivelu1 lichidulu i este sub reperul minim, trebu ie ca , in cad ru I celui mai apropiat atelier specializat ,sa se ccntroleze intregu I sistem de rikire ~i ~a se restabileasca nivelul, facind tctodata ~i aerisirea circuitului de raclre: In cazuri exceptlonale , cind autoturismul este in cursa ~i se produc pierderi de lichid din diverse cauze ca: sparge rea unor racorduri sau tuburi la sistemul de racire, pori sau fisuri la radiator etc., cauze ce pot fi remediate local cu mijloace improvizate, se permite continuarea curse! autoturlsmulul pina la eel mai ap ropiat ate lie r sped al lzat , res pecti nd u-se u r m ii toa rele reco mand ari :

- se opreste rnotorul, asteptlnd 5-10 minute, pentru cchillbrarea statlcaa lichiduJui in slsternul de rkire;

- se scoate capacul vasului de expansiune ~i busonul radlatorului , folosin du-se 0 cirpii sau laveta (atent!e: dlferenta de prestune dintre tnstalatla de r aci re~i exterior, deter m i nat a de tem peratu ra I lch id u lui d eraci re poate provoca 0 le~ire rapida a vaporilor cu presiune in afarii, care poate provoca opartrea):

- se toarna apa distilata sau , la nevoie apa de ploaie foarte curad in vasul de expansiune, pina fa reperul maxim, ~i in radiator, pina la nivelul busonulul:

- se a~azii robi n etu I c f lrnatizo ru lui pe poziti a d esch i s (1 n di I zi re) ;

- se sl abescsuru bu ri Ie speciale de pu rjare amplasate pe tuburtle de caucluc,

care condue la pompa de apa ~i radlatorul climatizorului;

- se porneste rnotorul , liisindu-I sa functloneze fa turatla regimulul de ralantl de 750-800 rot/min;

- dup~ restablllrea echlll bru lu I Ilchldu lui in circuitu I de racire ~i ie~!rea par~jala a aerului prin robinetele de purjare , acestea din urma se inchid;

- se pleaca cu autoturismulla 0 viteza redusa de maxim SO km/h, respectind turatla constanta a rnotorulul, jar dupa fiecare 15 min de rners, se centroleaza nivelul lichidufui in vasul de expanslune , pentru a se observa eventuala scadere su b reperu I minim. N umai in aceste cond i~ji, autoturismu I poate fi deplasat pina la eel mal apropiat atelier de specialitate.

51

in toate cazurile, in care motorul a fost exploatat in condttltle aratate mal inainte, este obligatoriu ca, dup a remedierea defeetelor sistemulul de r aclre , s 11 se in locu iasdi. u lei u I din carte ru I infe rl or al moto ru lul, d eoa rece aeesta a contribuitin mare masura la rkirea pieselor mobile ale motorului in condltll foarte grele , plerzlndu-sl din prcprletattle sale de lubrifiere.

4.2.2. Completarea liehldului de rae ire

Lichidul de racire foloslt pentru autoturismele Dacia este de tip B·LlFROM- 69, fabricat in ~ara ~i comercializat prin unltatile specializate. EI este realizat pe bad. de etilen-glieol, amestecat in proportte de 50% cu apa distilata sau dedurlzata, aslgurlnd 0 protectle a motorului contra inghetarii, asa dupa curn s-a mal ararat, pina la temperatura de -35°C.

Lich ldu I de raci re, prezentind u nele p roprietati fizice ~i ch I mice constante. se recomand a sa se foloseasca atit in perioada de vara cit ~I iarna. Comp leta rea acestu ia trebuie sa se fad numai cu opa distiloto sou lichid de t acire de oce/o~i tip; in caz contrar, amestecul llchldelor de racire de diferite tipurl poate da diverse reactii chimice care contribuie la scoaterea prematura din exploatare a radiatorului .sau a racordurilor din cauciuc.

4.2.3. Folosirea eoranului de proteotte I?i a husel

Pentru perioada de iarna, se recornanda sa se foloseascii ecranul de protectre care a fost livrat cdat a cu autoturismul.

Ecranul se plaseaza intre rnasca ~i radiator, ln fata ventilatorului (fig. 4.6.) in cazu I in care temperatura extertoar a eoboarli su b O°C, sau cindexista umiditate exceslva in atmosfera, evitind givraju! earburatorului.

F~g. 4.6. Asezarea ecranului interior de protectle la siste m u I de r aei re ,al mota r u lui.

Fig. 4.7. Asezarea husei exterioare de proteq;ie la sisrernul de racirea motorului.

52

Pentru cazul temperaturilor foarte sdzute, sub -10°C, se recornand a fol osi rea u ne i h use exte rioa re de p rotect! e, ee se p laseaza in fata m 5~ti l, asa cum searadin fig. 4. 7.

Este obligatorie scoaterea aeestel huse la temperatura exterioar5 de peste

O°C.

4.2.4. Verificarea gradului de eongelare a lichldului de raeire

Deoarece eventualele pierderi de llchid de raei re in timp.u I anu lu i se eompleteaza de obicei cu apa distilata, aceasta conduce la modlflcarea cornpozitlel lichidului de racire, din care cauzii se recomanda ca , /0 inceputul lunii noiembrie a fiecorui an so se veri(ice gradul de conge/are a I ocestuia. Verificarea se poate face la un atel ie r speclallzat , folosindu-se un aparat termodensi metru, care determina gradul de congelare allichidului de r aclre.

Pentru a se face 0 verificare corect a a gradu lu i de congelare al lichid ulu l , se va proceda astfel:

- se porneste motorul pentru a se realiza uniformizarea lichidului de racire 51 a se incalzi la 40°C, temperatura recornandata pentru verifiearea gradelor de congelare. in cazul in care rnasurarea se face la 0 temperatura diferita de 40~C, se va lua in considerare corespondenta dlntre gradele de congelare citlte pe scara termodenslmetrulu i ~i cele corespu nzatcare diferitelor temperatu ri, In momentul masurarii, ale lichidului de racire, redata in tabeluI4.1.;

Tobelul 4.1

Coresponden~a intre gradele_ de congelare cltite pe scara termodensi metrul ui ~i cele corespunzatoare diferitelor temperaturi ale Hchldulu! de racire in timpul masurarii

. ,

I Temperatura lichidului de ricire:, in. -c

Gradele pe scara -;- .,-- .,-- _

dons; m~trului 10 C I 20 30 40 50 60

70

80

- 3° 0 -1 -2 -3 -4 -6 -8 -10
_ 5° 0 -2 -3 -5 -7 -9 -12 -14
_100 - 5 -6 -8 -10 -12 -15 -18 -;22
_150 -8 -10 -12 -15 -18 -22 -25 -32
_200 -11 -14 -17 -20 -24 -28 -32 -37
_300 -14 -18 -24 -30 -35 -40 - -
-400 -18 -24 -33 -40 - - - - - se stringe cu 0 penseta tubu I de legatura intre rad iator ~i vasu I de expansiune;

- se desfaee busonul radiatorului;

- se ia putln llchld de r3cire cu ajutorul termodensimetrului. apoi se pune

la loc busonul radiatorului, slablndu-se penseta de pe tubul de legatura, amplasat intre radiator ~i vasul de expansiune;

53

- se clatin~ usor termodensimetrul, pentru a permite flotorului s! ia pozltta sa de echilibru. se clteste valoarea ternperaturli ~i a gradelor de pe scara terrnodenstrnetrulul, apol , folosind tabla de corectle , se daterrnlna exact gradele de protectle a lichidului de racire.

4.2.5. inloculrea lichidului de raolre

La fieeare 2 ani ~i 30000 km rulatt, se recomanda inlocuirealiehidului de raei re ~i controlu I etanseltjit il sistemulu i (racord uri tu bu latu ra din caucluc, garnituri la busoanele de umplere de la radiator ~i vasul de expansiune).

Deoarece operatla de inloeuire a lichidului de racire ~i aerisirea circuitului neceslt I foloslrea unor scule specializate ~i respectarea unei tehnologii precise, se recomand a ca aceasta sa se efectueze intr-u n atelier speciallzat .

Totusl , pentru cei care doresc sa execute singuri aceasta operatle, 7n continuare se descrie concts modul de umplere ~i aerisire a circuitului de racire.

La efectuarea umplerii corecte, este necesar sa se foloseasd un dispozitiv simplu, MOT 401. prezentat schematic in fig. 4.8.

Dispozitlvul se compune dintr-o pilnie 1, un tu b d in pol ieti len a transparenta 3 foarte elastica, avind la capat 0 cana norrnala 2. i ntre cana ~i busonul 5 de fixare a dispoZitivului in clrcuitul de umplere a radiatorulul , se afla 0 ~eava'rigjdi din alarna 4. Busonul 5. de fixare a dispozitivuiu I, trebuie sa alba acelasl d iametru cu orificlul de umplere al radiatorulut , flind prevazut ~i cu 0 garnitu ra de etansare 7. Pentru evacuarea eventual a a aerului din tnstalarle, in timpul umplerii, dispozitivul este prevazut cu 0 ~eavi subtire 6, din alarna.

Dispozitivul deserts poate f reallzat cu mijloace localevln orice atelier, ~i permite urnplerea clrcuitulul de r3cire la un nivel mult mai ridtcar dedt nivelul ~uruburilor de purjare 1 ~i 2. amplasate pe tuburile de cauctuc dintre pompa de apa ~i radiatorul cllmatlzorulul (fig. 4.9).

La umplerea ~i aerislrea circuitului de racire, se va proceda astfel (fig. 4.9.):

- se a~aza robinetul de indilzire 5 in pozl~ia deschls, perrnitlnd trecerea lichtdulul de rad retn tnsealaua dimatizoruJu i;

3

Fig. 4.8. Dispozitiv pentru umplerea ~i aerisirea sistemului de racire (MOT. 401): , - pilnie~ 2 - cana;. 3 - tub eransp<arent din poljedlenl i 4 - ,eli'll' de la,l,ucl; 5 - bUfonul di.po.lt; .• vului; (, - i1iilovl de. ae,.isi-re; 7 - I::ar ...

n ic.url de eta_n'iL,.e~

54

Fig. 4.9. Schema aerisirii slsternulul de riicire:

1-2 - robi,net~ pentru purjarea aeruiui din circ:ui~ul de: rlcir'e:; 3 - penset,e pentru S[.rangulare.a condue ... telor; 4 - ndj;ii1tor de elimarlzar e : 5 - buton de comandJ 1 climuizor'uiui; 6 - vas de expanaluna : 7 - radj:;UOTLi_1 meeerului: 8-9 - ec ndueee din cauctuc p.entru c-ircula.~ia lichidul!.ti de r:Sc;ire.

- se desface busonul radlatorului ~i se a~aza dispoztttvul MOT 401. lnsuru bind bu sonul acestula la rad iator asigu rlndu-se 0 eransare perfects pri n garnltu ra;

- se agata pllnla aparatului de capotamotorului, astfel ca tubuJ din pollenlena sa fie intins;

- se a~aza canaua aparatului MOT 401 in pozltla deschls ~i se desurubeaza suruburile de purjare 1 ~i 2.;

- se verifid~1 se st ring b u soane Ie de g oli re a-Itch i d u lu I de raci re de fa radiator ~I motor;

- se umple vasul de expansiune 6 pina la 30 mm deasupra reperului maxim, se pune apol la loc capacul vasului cu supapa sa;

- se face plinul circuitulul in radiator prin partea supertoara a dispozlttvului MOT 401;

- cind radiatorul s-a umplut, se ~tranguleaza conduceale 8 ~i 9 ctt mai aproape de pompa de apa cu ajutorul unor pensete 3;

- se porneste motorul la turatla de ralanti accelerat (1 500 rot/min) ~i se continua umplerea radiatorului, pina dnd prin ~uruburile de purjare 1~i 2 cu rge un jet continuu de lich ld , fara bu Ie de aer, apoi acestea se inchid (din acest moment ~uruburile de purjare nu se mai deschid);

S5

-se scot pensetele 3 ~I dtspozltjvul MOT 401,apol se complecteaza nlvelu I radiatorulu i, dup1l care se pune busonu I;

- seopreste motorul, iar dupa rlklrea cornplecta. se verlfld dacanlvelul llchtdulu I in vasul deexpansluno segase~te lntre eele doua repere.

4.2.6. Alte s·faturi practice prtvlnd intretinerea sistemuluide raoire

Nu se clrcu 111 niciodata fara. termostat.: in cazu I defeetaril lu i este obligatorie

inloeuirea.. '

In cazul deforrnarf] paletelor ventHatorului nu este perm isa reind reptarea acestora, d e.o~ reee .eeh i I I b rarea statlcji ~I d ina mid a ve nt I lato rul u I , coresp u n zatoare turatier rnaxrrne a motorului, se face numai cu aparatura spectallzat a: este n eeesara in locu i rea ve nti latoru lu I .

La reallzaraa u nel racirl perfecte a rnotoru lu I contrl bu Ie si intlnderea corecta a "Curelei de ventilator. Pentru ver lfrcarea sageti I cureleide ventilator recoma n data a fi de 5 -7 m m , se fol oseste d ispozi tivu I "cont rol cu rea ve nt i later' EL.E 346, procedind astfel (fig. 4.10):

- se a~aza b rida d i spozit i vul u I pe cu rea ;.

. - se apasa cu degetul pe impingatorul dtspozltlvulut, plna in mornentul In care. p~rtea de [os a acestu ia ajunge la acelast n ivel eu partea de [os a bucsei

Interrnedlare cu lisante b ; .

c I

:- .. ~

F.ig. 4.10. Verificarea Inti n deri j ell re lei vent Ilato ru lui;

I .~ b~reta ,~~,ndnz;i;torul!Ji; 2-3 - $~'r~burile de' fix;areale, alcernaeoruluf : 4 - CUreauiI. vent.ilatol-ului. EL E ... 316 - dis PC:ZHIV pencru cO,n',t1rol,cl! Int~,nde:rH L':urIll!lT'lI!Ii ventilator; ,0'- brid ii dil!ll a~e:n .. re a dli:!liPOZ.ittyului'~

b - buc,ii interm,tl:diar:l c •. d~santij '" _, tiil i;rad:aU. r

56

_ se cite~te valoarea pe tija gradata ( ~I se cornpar I va.loarea eu eea prescrtsa. in cazu I neobtl ne~i i valor.i ide 5 -7 m m ,. se va reg I a inti nd e rea cu re lei pri n indepartarea sau apropiereaalternatoru lui, dupa deblocarea barerei de Intlndere 1 aalternatoru lu l , acttonindu-se asupra. ~u ruburilor de fixare 2 ~i 3 a-alternatorului.

o curea prea intinsa se detertoreaza rapid ~i provoad totodara uzu ra prematura a rulmenulcr alternatorului ~i pompei de apii. La montarea unei curele nol ,se va vertftca ~I reface te nsl u neacu re le,1 d u p a 1 0 minute de mers ,Iar apol dupa circa 2000 km.

La Hecare montare a supapel vasulut de expanslune sau a busonuhrl de 130 rad iator , se va ve rifl ca stares garn itu rl lor acestora, d eoa receo mo ntare necorespu ndeoare sau llpsa acestora , conduce la intrarea ae ru lui in sisternu I de r aclre ,. m icsorin d astfe I eficaeitatea riki rt i.

fn cazul pterdertlor pronu ntate de llchid de racl re , este strlct necesara prezentarea, autoturismulu.i 130 cel mal apropiat atelier specializat, deoarece este posibi I saexiste defectiuni interioare in canalele ci rcuitulu i de rii'tire (fisuri sau pori in chiu lasa, garnit.ura de ch,iulasa arsa 130 interior etc .), defecttunl cepot fl in laturate nu mal: in ateiierele autoservke care posed a scu le ~i personal spectallzat.

Termoeontactul se rnonteaza prin lnsurubare in chtulasa, avlnd ca element de etansare 0 garniwr.a d in tabla de. cupru. Pentruasigurarea u nei etan~eita~i pe rfecte ~i a un u i contact elect rlcco r'esp u n z aro r , carcasa te r moco ntactu lui se scrlnge la un cuplu de 1,3 kgfm. Se recornand a ca pozitia Iul de functtonare sa fie verttcala, adlca borna sa fie in sus, iar leg atu ra cu fip p.lata a bernet sii se fad obligatoriucu fi~a mama tip AMP. Avind in vedere d terrnocontactul se leaga in serie culampa de sernnallzare (becu I de pe tabioul de bord), puterea beculu i nu trebu ie sa depa~easd 3W; in caz contrar, se producedegradarea te rmocontact u I u I.

5. INSTALATIA DE ALiMENTARE

5.1. Constructie ~i furicttortar'e

Altmencarea cu combustibil a motorului este clastca, adid!. se realtzeaza prin pompa de benzlna.

Slstemul de alimentare este prezentat schematic in fig._ 5.1 ~i se compune di n :rezervoru I de benzi n a eu i nd ieatoru I de n ive I; cond u ete; pom pa de be nzlnii; carburatoru I; colectoru I' de adrntste-evacuare: filtrul' de aer.

57

Fig. 5.1. Schema circuitului de allmentare :

I - r-eaerver de benzin5.; 2 - co.,ducti de J..imenrare; 3 - c:oodu-cta de r~tUr; 4 - r-acordurj elutic.e din eau ciuc ; 5 - pompa. de bf!!nz:in5.; 6 - carburarer-; 7 - uan$mi;itor nivcl combustibil

R e z e r V 0 r u Ide ben z ina este amplasat in spatele autoturismului, In partea de [os a portbagaju lui ~i este confectlonat din ta,bla de otel.

in interioru I rezervorului, se afla peretl despartttor: .. spargatori de valu rt", dispu~i transversal, care au rolul de a frina masa de l!chid care se deplaseaza in rezervor in tlmpul mi~carii autoturismului.

Gura de umplere a rezervorului se astupa cu un buson rnetallc, prevazut cu incuietoare ~i su papa de aerisire; aceasta supapa evita crearea unei depresiu n i, atu nci dnd nivelu I benzinei scade; (depresi u nea nu este de dorit, intrude se poate opune fortei de asplratle a pompei de benzlna). Supapa buscnulul permite ca benzina din conducte sa stea tot timpul sub presiune; se evita astfel penele datortta intreruperii altrnentarl: eu benzlna,

Aeest tip de bu ~on al rezervoru lui de benzin a prezintii urrnatoarele avan-

ta]e:

- reduce plerdertle de benzina prin evaporare, mai ales vara;

- aSigura porniri u~oare la rece;

- aslgura putere sporitli motoru lui.

T r a d u c tor u I n i vel u lui dec 0 m bus t i b i I se monteaz3 pe rezervorul de benztna prin in~urubare sau fixare cu suruburtsl are rolul de a masura ~i transmite fa tabloul de bord lndlcattl referito-are la nivelul cornbustibi lulu i din rezervor.

EI se compu lie d i ntr-o carcasa cu capac 1, cutia cu rezistenje 2, borneJe 3 ~i ansamblul plutitor 4 (fig. 5.2.).

Traductoru I nivelu lui de combustibi I fu nctloneaza astfel: intre borna traductorului (bucsa inelara de culoare garbena) ~i masa (rezervor) se masoara 0 rezistenta variabl la in fu ncpe de pozltla plutitOru lui. care urm are~te nivelu I combusti bllu lu i din rezervor , Aceastli variatle de rezlsten~a se transm ite la indicatorul nlvelulul de benzina de pe tabloul de bord.

58

Pe autoturismele Dacia 1300 st.nt menta~e. dou.a 3-- __ rn..~-'

. . de traductoare ale nivelulUl combustlbdulul.

tlpun I ... d f

amindoua bazindu-se pe ace a~i prtncrpiu e unc-

~Ienare:

Tipurile sint:

_ Jeager, felosit incepind cu primul ~utoturism Z--_-lli., _

rodus la noi pina la autoturismul serra 631100; p _ I EPS - tip 5731. folosit incepind cu autotu rismu I seria 6311 01~-i in continuare.

Diferen~a dintre cele doua tipurl consta numai in sistemul de prindere pe rezervor ~i anume:

_ Ia tlpul Jeager - prinderea se face prin " clema, iar eransarea se realizeazli prin garnitura

de caucluc:

_ la tipul IEPS - prinderea se face prin 6 ~uru buri, etan~area prin garn ltud d in pluta.

Conductele de legatura dintre re-

• Fig. 5.2. Traductorul nlve-

zervorul de benzina ~i pompa de benzlna sint In lulu, de ccmbusrlbil:

numar de doua:

_ conducte de alimentare; _ conducte de retur.

Conductele sint confecttonate din cupru, avlnd la capete racordurl elastice

din caucluc asigurate prin collere de stringere. ~, ..

Po m pad e ben z ina esre de tipul cu membrana ~I. este}lxatli pe

blocul motor, in partea stinga. prin doua prezoane. Ea es:e a~~lonata de ar~orele cu: came prin intermediul unei tl]e , care impinge plrghl~ de eomanda a membranei, revenirea acesteia fadndu-se prin forta arcului de readuc~re.

Pe autoturismele Dacia 1300 slnt montate doua tipuri de pompe de benzlna, fiecare alimentind carburatorul motorului la parametri asernanatorl.

J- caru.sl cu ,ap:ac~ 2 - eueie eu re'li:5i t.@nfe i- .3 - born l; -t _ ~Iuti t.Qr c;u br;1~~

Tip"1

Serf lle de ~;.,sj1J iELuto Iii care :5, .. a monut

Cara"'teri.stic j CC!'M n ice prfnc;pale

de 111. 327651

P reslune suticii: minim 0,170 kgf{cm2; maxim 0,265 kgf/cm2

-1004-1017 Sofabex

pfna 111. 327650

Presiune statid: maxim 0.250 kg{/cm2

Este de retlnut eli pompa tip Fiat este prevazuta ~i cu p'lrghie manuala de

124 FIAT

arncrsare.

59

Ambele p~mp~ de b;nzina se compun din doua par~i (fig. 5.3.):

nar - co~pul In:erlor 2: In care se monteazs: membrana pomper, arcu I de acploe: .. tlja.6 ~I meca_nlsmu! de comanda (pirghia excentrtcutut cu accesorule sa e ~I plrghla manuala de comanda);

- corpul sup~rior .1 ,_in care se gas~~te camera de ccmbusubtl care aSigura am~sar~a pompei_: 0 sita de filtrare ~i supapele de asplratie-refulara,

I .Ir~hla manuala de amorsare 4 evld rotlrea motorului cu ajutorul demaro ~u ~I, !nl cazul in care pompa de benzina trebuie reamorsata. Se men~joneaz3 ~nesa ta, a pompele de benzina care nu au pirghil manuals de amorsars (ex. cele

t ~ Sofabex; .M.~rc.hal ~tc.), cu rsele mem branelor fil nd foarte marl, red uc

dn~cesltatea (oloSlrll plrghlilor manuale. Pentru ca acttonarea pirghiei manuale e amorsars a pom . ¥ f' f'

b.' pel sa ie e rcace , trebuie ca excentricul sa fie in pozi~ia de

~o orrre , rar membrana ~j arcul saO libere. Dad excentrtcul se afla in pozitia

te ~us, membrana nu poate fi rnlscat a ; in acest caz, trebuie rotit motorul cu 0 ura.

. Fig: 5.3. Pompi de benzina tip FIAT:

I - corp superior; 2 - corp inferior; 3 - pir,hifll de comindi' -4 ~ •

5 - arc d. readucere; 6 ~ tija de -c:'omandl :a: membranerr -; ;- Plr:hlll! ~a"uaU. de amornre:

8 - .:IC;c-.nt,ricul iuborelui eu t cam:;: rc e :aCflgnan II membranei i

60

Func~ionarea pompei de benzlna se bazeazj pe principiul unel pompe de aspjra~ie-re(u lare, avlnd u rm iitoarele faze (fig. 5.3 .),

_ aspira~iQ: motorul fHnd pornlt, membrana este trasain jos, prinintermediul pirghiei de cornand a 3, ac~ionata de excentricul B de pe arborele cu came. Aceasta rnlscare deterrnina 0 depresiune in spa~iul de deasupra membrane; care are ca efect deschiderea supapei de aspiratle , prin care intra bentina;

- (eru/area: plrghta de comands 3, coboara de pe excentriculB al arborelui cu came, ramine libera in t aletura din corpul tijei 6, perrnltlnd ca arcul 7 sa read u ca me mb ra na in pozi ~jei n iti al a ~i, P rl n aceasta, sa creeze 0 p resi un e in spa~iu I de deasu pra membranei, care perm lte inchiderea supapei de asplratle sl deschiderea supapei de refulare , benzina fllnd refulata astfel in conducta ~are duce la carburator.

Pompa de benzine este astfel dlmensionatii incit sa poatf refula 0 cantitate de benzina. mult mal mare chlar decit cea sollcltata de motor la puterea rnaximli. in felul acesta, se aSigura livrarea cantita~il de benzina. necesar a carburatorului ~i in cazul in care se ivesc mici defectlunl la pornpa ca: slabirea arculul de actionare a mernbranei , rnlcsorarea prin uzuri a curser mernbraner, neetan .. ~eita~i ale supapelor de admisie ~i refulare ~i altele , Torodara, aSigura primire: in carburator numai a cantita~ii de benzlna necesar a la un moment dar.

Refularea benzinei nu mal in cantltatea necesar a se bazeaza pe lucru I co relar al arcu lu i 7 de actlonare a mem branei ~j eel al slsternu lui cu i poantou-plu titor din carburator. Astfel, culul poantou permite intrarea benzinei in carburator numai pe rnasura necestratllor , fapt care face ca presiunea in conducta dintre pompa ~j carburator sa creases apasind pe membrana ~i rnentlnlnd cornprirnar arcul 7 de acttonare a acestela, Pe masura ce benzina se consurna, ~rcul r se destinde, impingind membrana in sus, in sensu I refularii benzinei. In acest tlmp, pirghia de cornand I 3 lucreaza cu 0 cursa utila redusa , tntructt ea este articulata cu un joe mare pe tija de cornanda 6 ~i reallzeaza astfel 0 aspiratle redusa a benzinei in pornpa.

Se retlne faptul ca asptratla benzinei in pornpa se face la comanda pirghiei de aqi 0 nare 3 ,ia r refu larea be nzi ne I dtrecarbu ra to r se face p ri n d est i nde rea arculul 7 de acrlonare a membranei.

Car bur a tor u I reprezlnt a organul principal din sistemul de allrnentare al motorului, reallzind amestecul carburant (aer-benzlna), necesar functtonarii acestu la,

Autoturisme!e Dacia 1300 sint echipate cu carburatoare de tipu!:

- Solex-32 EISA-3, in d'oua varlante , rnontate pe autoturtsrnele Dacia, fabricate plna in 1972;

- Carfil-32 IRM-Weber, montate pe autoturismele Dacia, fabricate Inceplnd cuanul 1973.

Constructiv, ambeJe carburatoare sint de tip inversat, cu 0 singura camera de arnestec, fiind dotate cu:

61

- dispozitivele necesare livr1l.ril amesteeului carburant la diversele reglmurl de functlonare a motorului;

- lncalzlre cu ajutorul lichidului din lnstalapla de racire pentru evltarea gtvrajulut,

5.2. Constructia ~i functionarea carburatorului Salex 32 EISA-3

CarburatoareIe Solex 32 EISA·3 la autoturismele Dacia 1300 apar in doua variante, ale carer caracteristici tehnice prlncipale sint redate mal [os:

. f J. ' /; I - Vari:wta 501

~1.:.,r:t1(~ ''4/,.y~ ·4.r .... c {4ft'f o~c4 fi¥ .... I.o¥_

- diametrul ~nterio al dlfuzorufui-" 1"'24 mm

~ diametrul [lclorului principal 1.,45 mm

- diametrul ajutajulu] automat 1,55 L1 mm

- diametrul [lclcrulul de rners in gol 0,425 mm

- diametrul orificiului supapei de intrare a

combustibilului 1,5 mm 1,5 mm ~.r_

- diametrul pulverizatorului pompei de I

accelerarie 35 mm 35 mm 'frJ-

~..M.1tC. rk~.4: ch. ~" re: 3 ~ s ....... J~+"_ 3

~Ja.~l~ k/ ": ki' ell '.L.. ~fiF';""- C;.irf'.O,91"r...- ",£.("+ Q,*"'_ . c

. IJf'JlIIliLut12: iecare c r tiratoF;::H!'.IIeX pre~lnta pe corpul supertor 0 placu(

pe care se ncteaza tipul ~i varianta carburatorulul, cu recomandarea de a fi remontatii dupii fiecare lnterventle asupra carburatcrului,

1n fig. S.4 slnt redate principalele par~i care compun carburatorul Solex 32

EISA-3.

in regimul de functlonare al carburatorului, exist.a mal rnulte faze ca: - functlonarea carburatorului la pornirea la reee a motorului;

- functtonarea la mersul in gol al motorului (relanti);

- functionar ea la mersul normal;

- functionarea in regim de accelerare.

Functionarea carbiJratorului Solex in situatia pornirii la rece a motorului (fig. 5.5 ~i 5.6). Pentru a se realiza aceasta, se actloneaza asupra butonuJui de pornlre la rece a motorului ce se afJa sub bordul autoturisrnulul, care, p rin i ntermed lu I u nul cablu flexibi I, comand a punerea in fu nc~iune a dispozitivului de pornire la rece.

in aceast a pozitte , clapeta de aer 1 obtureaza priza de aer a carburatorului, in timp ce, prin intermediul tirantului 2 ~i al pirghiei 3, clapeta de adrnlsle 4 se deschlde partial, astgu-lndu-se un joe de 0,7 mm intre marginea acesteia ~i peretele camerei de arnestec.

Varlanta 519 2'""-

24 mm

1.47 mm

1,70 M1 mm 0,45 mm

62

3--------------------

__ ~f

~.

~---------------,~

5

6

,

!
a b c d 12
to 11 in acelasl timp, ptstonasul S ocupa pczitia din dreapta, deschizlnd eanalulB,

care permite alimentarea cu 0 cantitate suplimentara de benzina. .

Depreslunea putern iea ce se creeaza in cam,era de amestec a~soarbe benzl na atlt prin canalul 8 cit ~i prin dispoz:itivele prtncipale de doza] ~!e carburatorului ; benzlna se prelinge pe dapeta de admisie ~i este pulverizat.a de aerul

63

Fig. 5.5. Dispozitivul de pornire la rece a carburatorulul SOLEX 32 EISA:

I - clapeti de aer : 2 - tir'ant. de legltu'~a CU, .a r c ; _ 3 - pirg~ie de comand:i, iii clapetel de ~ a:d1m,isie; 4 - daped. de ad rnisie : 5 - plstona~ul d,ISPO:z:.ltlvul_U1 de por ru re la ~ecej 6 - earns de comanda a prs rcna}ului; 7 - pirghre de legatura; 8 - canalul de -alfmencar-e cu ben'tlnl: 9 - aecu! de r-eaducer-e a PIS-

ronesutul ,

care trece eu viteza mare prin spatiul aslgurat de deschiderea partiala a elapetei.

1n acest fel, carburatorul llvreaza un amestec carburant mult imboga~it, necesar pornlrll la rece.

Dupa cresterea tu ra~iei motoru lu l , depresiunea prcdusa de' regimu I de turatle deplaseaza putln plstonasul spre stinga, invingind rezlstenta arcului 9 nira a fi impins butonul de pornire de la bord, permlrlnd 0 functtonare regulata a motorul ui.

in timpul fazei de lncalzire a rnotorutui , trebuie sa se deschida in mod progresiv clapeta de aer 1. Prin aceasta, ptstonasul dispozitivu!ui de pornire revine treptat in pozitia initiala din stinga, obturind din ce in ce mai mult alimentarea de imbogatire. Scoaterea din functlune a dispozitivului de pornire are loc la desch iderea com pleta: a c.lapete ide aer, pozltle in care buton u I de ~oc este impins la fu nd.

Func\ionarea carburatorului la mers in gal (tura~ia de ralanti 750-800 rot/rnt n) este ar1itata schematic in fig. 5.6.

64

Fig. 5.6. Schema funqionarii carburatorului SOLEX 32 EISA la menu I in gol:

1 - clapt!Jtl de aer ; 4 - cl:l.peta de ad misie: 10 - canal de 'l.et pent,fu ~er!ul in ,01;. 1 t-: ,Ur'1J bul penlf:r~ r-egtarea ben:z:inei I, mersul in 101; 12 - ,unl b pen tr u re,lareil. aer-ului ra mersul In col. J 3 - poantQu. J4 - plutitor: 15 - ;iclor princ.ipill; 16 - jic:Jor d~ rala.nd_._J7 -:- cana! de ~er ,pentru mer-sol ingol; 18 - orificiile de reprizi; '9 - cnnduere de lnc.llzue. (ilnt11IvraJ): rQ:;u - Circuit carburanr ; alba.stru -

drciJ~t iler; verde - circ.uit ameseee earburanr (ben-zinl + aer}.

Benzina trece din camera de nivel constant prin jiclorul principal 151ajiclorul de mers in gol 16. Benzina se amestedi. cu aerul sosit din exterior prin canalui 17 sl trece sub forma de emulsie prin canalul de alimentare a mersului in gOI 18: fllnd condusa sub dapeta de admisie 4. leslrea benzinei se regleaza cu ajutoru I surubu lui de imbogatire 11.

Emulsia astfel preparata este diluat3 de 0 nOUa cota de aer primit3 prin canalul 10 ~i controlata de surubul de reglare a aerului 12. Astfel , surubul 11 regleaza, in fapt, cantitatea de benzlna, iar ~urubul 12 cantitatea de aer care forrneaza amestecul necesar mersului in goL

Pentru aSigurarea trecerii de !a mersul incet la reglrnul normal economic al motorului, adldi pentru aslgurarea amestecului carburant ~i pe perioada in care sistemul de rners in gol iese din functlune , iar sistemul principal de dozaj nu a intrat inca in functlune , ca urmare a inceperii deschldertl clapetei de ad misie, sint prev1izute dou 1i orificii de repriza 18. Acestea , asezate intr-o zona de depresiune maxima, in imediata apropiere de marginea clapetei de ad misie, livreaza benzlna in perioada de repriz1i pina atunct cind viteza aeru lui

65

5 - Autoturismul Dacia l~QO

in camera de amestec este suficlent de mare pentru a pune in functtune dispozitivul princIpal de dozaj.

Pentru evitarea fenomenului de givraJ in zona canalelor de mers incet, carburatoruI Solex este prevazut cu doull conducte, prin care circulll lichid de racire din circuitul motorulul, a carui temperatura este suficient de mare pentru indlzirea acestor zone.

Fuftc,ioftarea carburatorului la mersu' norma' al motorului este asigurata de dispozitivul principal de alimentare (fig. 5.7).

Din camera de nivel constant, benzina trece prln jiclorul principal 15 in tubul de emulsionare 21. Aerul intra prin jiclorul tubulul de emulsionare, trece prin glurlle acastula, emuJsionind benzina care ajunge astfel in canalul de pulverlzare 22 ~i dlfuzorul 23. prevazut cu bosa]e concentratoare.

La regimuri inalte de lucru, clapeta de adrnisle 4 a carburatoru lul este complet deschisa (fig. 5.8). In aceasta sltuatle , pompa de acceleratie este pusa in legatura cu camera de nlvel constant ~i 0 cota supltmentara de benztna este absorbiti prln jiclorul econostatulul 20 ~i prin canaluJ 27. Aceasta se amested cu aerul care patrunde prln gura calibrata 25, formind 0 emulsie care este aspjrata in difuzorul carburatorului. Acesta este clrcultul econostatului care intra in functlune asa dupa cum s-a aratat, nurnal la regimurl inalte de lucru ale motorului, atuncl clnd se solicita puterea maxima, renunttndu-se II. regimul economic.

FiC. 5.7. Sthema funqionarii carburatorului Solex 32 EISA II. mersul normal:

'S -jidorul principal; 20 - jiclorul d. men In '01; 21 - tub de emulsion.re; 22 - canal de pul •• ri. Dre: 21 - dffu10r cu bouj. ,_ eoncentn.torj 24 - canal de aer prin eare ee menpn. pretiun.1. constantA In amen- d. nivej: 25- 2,6 - C&fI:llc d •• Umenul'e c: ... aer ale di.spoz;idvuloi prindpal.

66

. S h ma func~ionlirii tarburatorului Solex .

Fig. 5.8. c e . d .. . J 5 _ lidorul prindpal; 20 - Jldorul

4 lap.t:l de ;a m1Sle. .' b _. .

_ dt.petl de aer : - c: I' . 27 _ n,na! pentru c:uculil~jl. enzlne.l.

25 ~ cana lie aer t

maxima: .c'onoltltului ~

I . A 1m d. accelerare.Pompa de accele-

Functionarea carburatoru U.I Inl re~ste rev3zutll cu 0 membrana care,

rat-ie (fig.5d·9) a .~:rdburlatg~~~lrU~ !~~:nteazlcarburatoru' in reg;mul de acce-

comandad e 0 tl)" e e ,

lera~ie.

JZ J3 . 32 EISA In reglm de accelerare:

fig. 5.9. Schema func~ionii-li carburator.ulul S~il.e~8 _ .tub dl rl,larl "U contnpiuu,l; 8 - iidor de compensare; 24 - .upapa pulv'''itor~~t~r' 32.!. tlil de 1.,lIurl co arC; 33 - ,uP'P' 29 - pi"o.n )lui cempef ; 30 - membr.nl ~o::':p;j P:e ·~~~.Iera'i •.

61

5*

Po m pa de acce Ie ra; ie fu nClioneaz3 astfel; me m brana 30 este act ionata de plstonasul pompei 29, atuncl cind se cornanda prin pirghia dapetei de acceleratle un su rplus de benzin a necesar trecertl rapide de Ia regimuri [case la regimuri inalte de Iucru ale motorulul. in aceasta srtuatle , benzina este asplrata din camera de nlvel constant prln supapa 33 a pompei de acceleratle ~i refulatii in interiorul dlfuzorului prin supapa 24 ~i pulverizatorul 31 al pompei de acceleratte , La actlonarea prea rapid a a pirghiei 32, su rplusu I de benzi na este refulat inapoi in camera de nlvel constant prin jiclorul de compensare 8.

5,3, Constructia ~i functionarea carburatorului CARFIL-32 IRM-Weber

Carburatoarele Carfil 32 IRM sint fabricate in lara sub licenta Weber. Ele sint de tip lnversat , cu 0 singura camera de amestec, cu dispozitiv de pornire la rece, comandat manual de la tabloul de bordo prin intermediul unu1 cablu flexibi I.

Carburatorul poate fi identificat prin lnscrtptla 'de pe corpul superior in care sint trecute din turna:re elernentele de Identlflcare:

.. CARFIL-Bra~ov tip 32 IRM - seria"

Caracterlsticl tehn ice principale: -- diametrul difu:zorului principal,

-- dlametrul jiclorului principal,

- diametrul ajutajulul automat,

- diametrul Jiclorulul de mers in gol,

- orificlu I su papel de Intrare a combustibilului,

-- diametrul pulverizatorului pompei de acceleratle ,

PaFlile componente ale carburatorului Carfll 32 IRM sint aratate in fig. 5.10.

Func,ionarea carburatorului CarfU in situa,la pornirii la rece a motorului (fig. 5.11). La tragerea butonului de iOC de la bordul autoturismului, prin intermediul cabluJui flexibil, se acttoneaza asupra pirghlei 21, care aduce clapeta de aer 1 in pozltla A, obturlndu-se trecerea aerului prin d lfuzorul carbu ratoru lu i.

Cu m pirgh ia 21 este legatli de clapeta de admisie 4, prin tirantu I 22 ~i dispozitlvul de actlcnare 20 al acestula , clapeta de admisie se deschide parttal,

La actlonarea demaroru lu i, motoru I absoarbe puttn aer pe lingli. clapeta de admisie ce se aHa partial deschlsa, creind 0 depresiune intre clapeta de aer ,i cea de admisie. Emulsia realizata in tubul de emulsionare 17 esee absorbita din canalul de alimentare ~i pulverlzata tn difuzor. Astfel se prepara un amestec bogat, care aSigura pornirea l}Iotorulu,1.

25.5 mm; 1,45 mm; 1,55 mm; 0,52 rnm: 1,5 mm;

40 rnm.

68

Fig. 5.10. Carburator CARFIL.32.IRM.WEBER: , .'

• • infe.rlor" 3 - ansamb!u pcit.nt:ou; 4 - ,t~ftut

I _ ap3:cu~ ciLf"bu.n.ton.llui; 2 - ann.mbh.' ~orp $U per;or i '~'orpul ,'U;eriar~ 7 _ putYerin,tor-ul C"U s'IJ_pa,pl ph.lticoil"'ului: 5 - plutit:,ori. b - ,ar.-:-itUf-a du~r:n~~~!r' '9 _ jic:lor principal; 10 -- ansamblu pom~~ d. '1.1 p'lmpei d. acte.liI!In:~lei _ 8 _11~lor co ~I slu' i2 _ jiclor die men in 101; 13 - an.s:am.blul dlspeI,cc..e:len{ie i I j - ,,,rub de imb~'i.tlr. e u arc or" 15 _ ilnsamblu cl:Lpeti de· a..r~ ib - aAu,mblu <.I.petl ziti'Yului d. pornire III. rete,; I"" - 'tub emul!nt~u merlul In 101 tcY arc;ul stu); 18 - c,oncentruor.

de ad mlsie.; t7 _ Jurub d. re.g.Ia.re aer P . "'\

69

I

Fig. 5.11. Schema func~ionarij carburatorului CARFIL 32

IRM Ia pornirea motorulut la rece:

I - .c"ped de aer; 4 - clap.,l de admisie' 17 _ tub d .

petel de adm.isre~ 21 - p1rchie de camand'i iii. dap8l:ei ~ee:~I.sr~2are;_20 - di$poritiv de :a.qionar'e a cla-

Circuit c:arburant: ,ajba..5tru _ circuit aero Vel d t .- t .. rant; 23 - arc de rape/. rOlU-

, r e - C_I:l· .. nne ame.sUc carburane,

OdaU motorul porn it, depresiunea creiata deschid .

~~r a~/ixata excentric pe ax, invingind rezisten~a arcului d: ~aa;!:ai3 ~~~~;e~~

r In ti.mp~, fazei de lncalzlre a motorului, trebuie sii se deschida in mod Fa ~~~~sl;i~aarae~~ n~e, :~;fe~' i~~ri;,~ipnedt~-~ee bauet~~~ 'sededecoscmh·~'dn~a al ~o, cu 'eu i d.e

tla B). a comp et pozr-

Func,ionarea carburatorului la me ~ I (f

functlcnarea motorului in gol benzina e. rs In. ~o . Ig. 5.12). Pentru

constant prin jidorul princi~al 9, prln S~:na~~~o;:,~~ p~'i~ j~~~~~~ d~e ~i:~~

70

Fig. 5.12. Schema func~ioniiril carburatorului CARFIL 32 IRM la menu I in gol:

4 - dapetl de 3dmisi-4!i 8 - a.me,rl de ni'vel c:onstanc; 9 - Hc.lor principal; 24 - canal: 25 - iidar dA men in 101; 26 - jiclorul de aer al dlspozit:ivului de me" In &01; 27 - canal emestee c:arbur.a.nt; 28 - orificiu de alimentare la mersuJ in ;&01, 19 - furub d4! tmbo,cltire'a menu' in ':01; 3D - orific:ii supJimenare penuu

r'epri:z:lj 3' - c,onducte de trecere a lich;dului pentru preJnclJ:zirea carbuntorului.

in go I. 25. Benzi.na este emulsionaU de aerul care int.ra prin ji.clorul de aer 26, traverseaza canalul 27 ~i, prin orifidul de alimentare la mersul in gol 28, reglabll cu ajutorul ~urubului de imboga~ire 29, ajunge in camera de amestec a carburatorulul, in aval de dapeta de admtsle-d.

La reprtzs , adid la trecerea de la mersul in gol la regimul normal economic, ame.stecul carburant ajunge in difuzorul carburatorului prin doua orifidi suplimentare de alimentare 30, plasate in amontele clapetei de admisie, perrnjtlnd alimentarea progresiva la deschiderea clapetei, deci la milrirea regimului de turatla,

Pentru a se evita givrajul In zona orifidilor de mers in got ~i a celor de reprlza, carburatorul Carlil este prevazut cu doua conducte 31 prin care circuli ll ch I d u I de raci re din moto r , care, a vind 0 tempe ratu ra mai rid icat a.; incalze~e aceasta zona, favorizind astfel 0 functlonare uniforma la mersul in gol.

Functionarea carburatorului la mersul normal al motorlllui (fig. 5.13). Benzina intra in carburator prin racordul 32, prevuut cu fiItrul 33, care aSigura. atit curil~irea prin decantare, datorita pozltiei sale, cit ,i cu rati rea p rl n fi Itrare, datoritii site i cu care este prevlizut. De ad. trece , prinorificiul ansamblului poantou 2 ~i 3, in camera de nivel constant 8,

71

Fig. 5.13. Schema funqiona,.1i carburaccrulut CARFIL 32 IRM la mersul normal:

I - (Japer:l de aer; 1 - leeasul eululul pOilntoUj 3 - eutul poantouj 4 - cFapeti de admisie: 5 - ,tih:ul plut1torului; 6 - cir'i, de 'rea.d IJc.re; 7 - plutitor cu linluetl; 8 - camera de nlvel c;on$t.ant; 9 - jidorul principaj; 10 - pUful tubului dB emulaionar s ; II - [Icjer-ul econostatului; J2 - canill ~encru benzin! ,i :aerj 13 - tub lB,mul.sor CU jic.lor de aer: 14 - jiclor aJibrat dllll!l aerj 15 - canal pentru benzinl ,i aer-; 16 - Hclor; 17 - pulver-iaaeor-; 18 - c:entrator; 19 - difu:lor; 20 ~ pir,hie d. aq-ionare a C:~ilpl!tei de

admi-llej 32 ~ rilcord de alimenrare ; 33 - Hltfu; ]4 - tub rI_cord.

unde plutitorul 7 articulat cu ~tift regleaza deschiderea poantoului 3 pentru a mentlne constant nivelul carbu rantului. Poantou I 3 este legat de plutitorul 7 printr-un drlig de readucere 6.

Din camera de nivel constant 8, benzina treee , prin jiclorul principal 9, in putul tubului de emulsionare 10.

Aerul intra din exterior prin jiclorul de aer 13. emulsionind benzina din pu~uI10. Emulsia trece prin pulverizatorul 17, ajungind in zona de carburatte formad. din centratorul 18 ~i difuzorul 19'.

La turatlt rnarl , benzina din camera de nivel constant trece ~i prin jiclorul econostatului 11 ~i canalul 12, se amested cu aerul intrat prin jiclorul de aer 14. traverseaz3 canalul 15 ~i jiclorul 16 ~i apoi este aspirat3 in zona de carburatle ca 0 cod suplime_ntar3. Aceasta sttuatte are loc dnd clapeta de adrntsle 4 a carburatorului este complet deschlsa.

La partea supertcara a carburatorulul, se gise~te un tub racord 34, care are rolul de a aspira gazele din carterul inferior al motorulut, in vederea reducerll uzuril motorului ii polu3rii.

72

,ionarea carburatorului in rellllim de accelerare (~ig. 5.~~). 1 f~~~e normala, c1apeta de admisie e g!se~te inchisa. tn ace~sta pozl~.le~

~ POia 35 elibereaza membrana 36 care, sub actiunea .a~culul 37. asprr a plrth t din camera de nivel constant prin supapa cu bila 38 ~I canalul ~.e ca.r ura;re 39. Cind se apasa brusc cu piciorul pe p~dala. de. ~cceler~tle. a:lme;at de admisie se deschide rapid, lar , prin interme~I~1 pl.rghl~1 40, uranc ~p~ 41 pirghiei 35 ii a membranei 36, benzina este trim IS! 10 dtfuzorul c.:;_tu Ultor~lui traversind canalul 42, supapa 43 ~i ajutajul de desdrcare . burin situa~ia in care c1apeta de admisie este complet d.eschisa,_ membranal36. subactiunea reostatului. 45: .exe~uta 0 deplasare supltmentars. care pre un-

e te impr3itierea benzl nei In dtfuzor. !

g ~ Supapa de asptratle 38 este prevazut3 cu. o_ gau ra calt brad care descarc

in camera de ni .... el constant excesul de benzlna.

38

37

15

35

39 ~/~

Fig. 5.14. Schema de funct-ionare a c;arbuMltorului CARFIL 32 IRM in regim de accelerare:

. d I' • 36 membranl' 37 - .. rcu! membrane;; 38 - .upapl

35 - pi.r,hia de c::omil.ndi it pompei e ac.c:he. e~l~jep - - t. 42 _ ca~ilJ' 43 _ sup;r.pl d. r.fular. CoY bil'i:

de a.spi"a~ie ell bill' 39 - canal i 40 - pTrg 18, ,- tlran • . I

t 44 _ aiutaj de dese:irC1rct:j 45 - r.ostat.

73

5.4. Colectorul de admisle-evacuare !?i filtrul de aer

Colectorurde admisle-evacuare este de constructle mcnobloc, turnat din fond. ~i serveste , atit ~Ia trecerea amestecului carburant din carburator in ctllndrll motorului (cazul .olectorului de adm.iSie), cit ~i la evacuarea gazelor din cilindrii (cazul colectoru ui de evacuare). EI se monteaza lateral pe blocul motor prin prezoane ~j pr;'n intermediul unel garnituri din azbest. Pe flan~a colectorului de adrnlsle se monteaza carburatorul.

Flltrul de aer are rolul de a re~ine in special particulele foarte fine ~i dure din aerul aspirat in carburator.

Se monteaz3 in compartimentul motor pe dublura aripii din fa~3. cu ajutorul unor elemente elastice din caucluc. Leg3tura dintre nltrul de aer ~I carburator se -reahzeaza prin tubul racord din material plastic ~i burduful elastic din cauctuc pinzat strins la capete prin coliere ,

Filtrul de aer este de tip Lorette, Tecalem!t sau IAMT ~I se c.ompune din urmatoarele elemente: capacul filtrului, elementul filtrant din hirtie special1i. carcasa ~i piesa centrala de fixare a elementului filtrant.

5.5. i ntretinerea elementelor sistemului de alimentare

a. La ltvrarea autcturtsmulut, se introduce in rezervor 0 cantitate minima de benzin! (3 I) de c1fr3 octanlcf corespunzatcare (CO 98). 1n conttnuare, se recomand1i alimentarea cu benzin! CO 98, la cantitatea dorita, in functle de distan~a necesara de parcurs.

b. Gura de umplerea rezervorului este bine sa fie astupata numa! cu busonul original, cu cheie.

c. Dupa fiecare trel ani de exploatare a autoturismului, se recomandi sa se efectueze 0 cura~ire general! a rezervorului de eventuale impurita~i. apa, elernente de rugin! etc. Operatla se face prin barbotarea unei cantid~1 de circa 10 1 benztna in rezerver, folcslndu-se aer sub presiune.

d. La ftecare revtzle periodid anualli sau dup1i fiecare 30000 km rulatt, se verifici starea tehnidi a racordurilor din caucluc, care conduc benzina din rezervor la pompa de benzina ~i carburator. Ere se inlocuiesc dad prezlntii umfl3turi. desprinderi, flsurt, craplturi sau fenomene de imb3trinire.

e .. La reviziile period ice ce se fac dupa fiecare 5000 km rulat], se veri(idi etanseltatea pompei de benzina. atit la racordurile-din cauciuc cit ii la iuruburile de stringere a acesteia pe blocul motor.

f. Presiunea creiata de pompa de benzina trebuie veri(icaU. Metoda de control este simplli ~I necesiU miJloace oblsnutte de control (manometru

74

_500 /cm2 ii tub transparent). de aceea se reco~and1i sa fie .folo.si~a fl de

0.. g sort de autoturisme care au asemenea mljloace ~i aptltudlnl cores-

unn pose

pu nzatoare.

Fazele acestei lucrari sint u rmatoarele: .

_ se porneste motorul ~i, dupa indlzire, se lasa citeva minu:e_ la tura~la de mars in gol, astfel ca nivelul in camera de nlvel constant sa alba valoarea

maxima;

- se oprefte motorul; . . a _ se de~urubeazli conducta de refulare a be~zinei. di~tre po~p~ de benzin .

~i carburator, evitind ca benzina din conducta sa fie Impra~tlata pe motor, _ se bran~eaza conducta transparenta a manometrulul de control la ~tutul

de iefi re d in pompa de benzina (fig. 5.15); . _ .

_ manometrul se tine putln mal sus decit pompa de be~zlOa ~I se p~rne~t~ motorul, llisindu-I sa functloneze citeva minute la turatra de mers In gol, And inal~imea nivelulul carburant este stabilizad in conducta transar~t~, se coboarli aceasta pina ce nivelul va ajunge la inaltim.ea .~emb.ranel ~ompei de benzin!, elttndu-se in acest moment valoarea prestunu statrce la

manometrul de control.

f

Fig. 5.15. Verificarea presiunii pompei de benzina:

I _ pomp-I. de benz;inl; 2 _ conductl tn..l1sparentl din material ptastic; 3 - manerneeru de controL

75

Aeeasta distanta se masoara in momentul dod piotenul 4 al contaetorulul mobil se afia pe virful camei 1 a axului ruptor-distribuitor. Avind in vedere uzura neunlforma a camelor, sau eventualele jocuri ale axului ruptor-distribultor , este posibil ca dtstanta dlntre contacte sa nu fie egala pentru cele patru came, din care caud timpul corespunzstcr unghiului de %Dwe!l=r':a "100. inchidere al camei sa nu fie constant, fapt care conduce la functtenarea neunlforrna a aprinderii. Pentru aceasta, la motoarele moderne, se

Fig. 6.21. Determinarea pro- recomanda folosirea aparatelor speciale , care

cenrulul DWELL: masoara in timpul functlonaril motorulul unghi~J camel in grade sau procent Dwell.

In fig. 6.21, sint prezentate schematic unghiurile corespunzatoare inchideril ~J deschiderii contactelor, p recum ~j relatla de determinare a

procentulul Dwell.

Valorile corespunzatcare slnt:

_ unghiul camel. F. 57° ± 2°;

,_ procentul Owell, 61 ± 3%.

Punerea la punet a aprlnderii se poate face prln doua metode practice ~i rap ide • care pot fi folosite Ia rnotoarele autotu rismelor Dacia 1300:

a - Metoda c1asica care consta in foiostrea lampii de control. Operatta decurge astfel:

- se roteste arborele cotit, foloslnd manivela sau ventllatoru] , pina dnd plsronul cllindrului nr. 1 (eel dlnspre volant) ajunge in faza de cornpresle .(ambele supape inchise) j

- se aduce reperul 1 de pe fulia arborelui cotit in dreptul reperulul ,,0". perferat pe placu~a capaculul dlstrtbutle! (fig. 6.22. poz. a) sau reperul de pe volantul motorulul, in dreptuf reperului ,,0" de pe carcasa arnbrelajulul (fig. 6.22. poz. b). ceea ce corespunde in ambele variance unui cala] de 0° la .ruptor-dtstrtbuttor=I:

- se bran~eaza apol lam~de control cu un fir la borna de allmentare de .joasa tensiune a ruptorului-distribuitor $i cu celalalt fir la rnasa:

- se slabe~te ~urubul de fixare a ruptorulut-dlstrtbulrcr ~i se roteste u~or Jn sensul avansulul (sensul aeelor de ceasornic);

- se pune contactul de aprlndere:

F - unghiul de, inr::hidere il ea rnel ; o - unghflJl de. deschidere a camel:

T - l.mghiul total; I - cama axulul ruproeului-distr-iuuirot-; 2 - conrae-

rele platina,te ate ruptor-utui,

*) Indexul de pe placu~a ruptcruun-dlstrfbuttor are trei puncte:

_ pet, ,,0" perforat-ccrespunde unut cala] de 00 Ia rupccr-dtsrrtbultcr ; _ pet ... 1" (mij loc) corespunde unul avans la aprindere de + 1°.:

- .R~ .. ,,2" (srlnga] cerespunde unui avans ta aprindere de +2°;

_ se rot este ruptorul-dlst~ibuit?r~ !n sui Inver's acelor de ceasornlC, p,na 10 se~mentul dnd se aprinde lampa de ~on~ro~. m itie in care se fixeaza ruptorul-dlstrlbul-

paZ. d f' .

tor, strlng1nd surubul e txare ; .

_ se reverifid turatla de ralarrtl de

750-800 rot/min.,

b _ Metoda dinamica de verifi~are a avansului la aprindere se face foloslnd 0 lampa stroboscopid ~i un turometru elec-

tronic. -

Marele avanta] al acestel metode :on5t~

In aceea d punerea la puna ~ .aprrnd~r~~ se face in condltll dinamice, ad1ca In c.ond.'~11 normale de funq.ionare a motorU~UI, cln~ a

ot fi delimitate ~i rolurlle avansulul centrr~ugal ~i vacuumatic in regin:ul ~ormal . ~.e func~ionare al motorului la dlferrte tur~~~1. Aceasta metoda poate fi folositll. nurnai I~ atelierele specializate care posed a aparatura electronid corespunzatoare.

Metoda de verificare are trei faze:

P rim a fa z a cuprinde verificarea ~i reglarea avansuluiini~ial, in c~re scop se foloseste 0 lampa stroboscopica cu cad ran de m~surare a unghiului de avans ~i un curometru electronic.

Se executa urmatoarele operant:

_ se bran~eaza firul de inalta tensiun~

bobina-ruptor-distribuitor pe racordul ,~T. F 622 PUllerea la punct a

al testerului electronic ~i un fir la fi~a bujlel ig. . . aprj nderll ;

cilindrului nr. 1 (fig. 6.23); . ~ _ regla,.a avansului ioi;ial cu .iutorul

_ se f'lxeaza turatla motorului la ralantl r aper elc r de pa fulie ,i cap.acul.dlStnbU-

. 'r ~iei; b _ reglarea avansulut InI~lal, CIJ

{7S0-800 rot/min}; . ... aiutorul reperclor d. p. volant I' care asa

I J vclantul ui.

_ se scoate conducta dln matena p. asttc

de 13 capsula vacuumatidi, deoare .. ce , la I I vacuumatic modificii avansu turatla de mers in gol a motoru lul , avansu

jni~ial al aprinderii; • ..• h·-

_ se a~aza rozeta de pe minerul lampi'i stroboscopice In pozl~la me Isa

(pozitia zero); I , _ se indreapta capul larnpll stroboscopice spr.e reperele ~arcate ~e c'ciou

de. distribu~ie ~i fulia arborelul cotit (variante vechl de autoturrsme DaCIa 13 ).

101

sau spre reperele marcate pe carcasa ambreiaj u lui ~i volant (variante nol de autQturisme Dacia 1300).

La apasarea pe butonul de punere in funqiune a lampii stroboscoptce , rnomentul apari~iei sclntell la tampa trebu ie sa corespund a cu alinierea reperelor , moment care arat a d avansul lnltial al aprinderii este corect fixat ,

Dad [a aprtnderea sclnteli [3 larnpa strobcscoplca, reperele rnarcate sint decalate , se slabe~te rozeta mlnerutul de [a lampa. astfel ca reperele sii ramin ii fa~a in fa~a. dupa care se citeste valoarea unghiului de avans ini~iaJ la aprindere. Dad valoarea citita este diferita de 0° ± 2°, se aqioneaza direct asupra ruptorului-distribuitor. rotlndu-l in pozitia corespunzatoare, pina dnd valoarea unghiului de avans c.itita pe cad ran,u I lampii stroboscopice este de 0 grade. In aceasra pozttle , avansul ini~i,al este corect reglat.

Fa 1: a ado u a cuprtnde vertftcarea ~i reglarea avansului centri'fugal la aprlndere. Pentru verificare. se folosesc: un turometru de avans, bransamente Ie fllnd ldeatlce cu cele din prima faza.

Pentru verlftcare ,I reglare, se fac urmarcarele operatl]:

- se debran~ea1:a tubul de la capsu la vacu u mati ca;

- la dtferite turatil ale motoruJui

Valoarea unghturllor de avans centrifugal

(de regula trei) marcate in tabelul de la diferite tu~a~ij

mai [os , se face sa se suprapuna reperele fixe ~i moblle, foloslnd rozeta de defazare a unghlurilor. cltlnd pe cadranul lampij stroboscoplce valoarea unghildrilor de avans corespunzaeoare turattllor la motor, a caror valoare trebuie sa corespunda cu cele din tabelul 6.1.

In cazul in care valorile nu corespund cu cele din tabel, rezulta d regulatorul de avans centrifugal prezinta anomalii In funcrlonare ~i trebuie infocult , ftlnd interzisa rernedterea sa.

Fig. 6.23. Bransar ea lampii st.r ob osccplce la stsrernul de aprindere al mororulut.

Tobelul 6.1

C.I,ju I ;"i,i,1 I

Nr. rot/min (motpr)

Gndo laVal'S

1 000

Punct de plecare 1J la 150 25 la 29" 38 13 42°

0" ± 1

2000 3000. 4000

P~nct de plecare 18 la 2:20 32. la 36°

1 000

2500 4500

l02

verificarea ~i reglarea avansulul vaeuumatie t rei a cuprinde

Faza a .

la aprindere. . turometrul electronic, un depreslometru

PenUU verificare .' use folosesc. de masurare a ungbtiulUi de avans. bransa. lampa stroboscoplca cu cadranf i

~entele mnd identlce ca la aze e

anterioare. .' I fac Pentru verificatre il reg are, se

rmatoarele opera1;oii:

U _ se bran~eaza la capsula. vacuu-

'clj tubul din material piastre care ~atl d la pompa de depresiune. a tes-

vine e "- fUR

terulu1 electronic, care se pune In . -:

. ne creindu-se 0 depres1tfne max 1-

CtlU, 0 500 Hg ;

~a de circa 40 _. rom , ..

_ [a tura~ii diferLte ale mot~rulul:

conform t"'belu'u'l de mai J·os.se_~lxeaz.,a 1 b' tulul de L.. pcrnpa

.. r _ atutoru ro meL I,.

va!oarea depresiUl'lii corespunzatoare, cu

de depresiuFle; .' .' - in fali cu ajutorul rozetel de defa-

_ se readuc repe.rele fixe ~I ~obJle fa~a I. ! aloare a depresiunii notate

zare a HimpU stroboscopice la fleca,e LUJa~le I~\~mpil stroboscopice valorile

10 tabelul de mai los, citindu-se pe ca ranu tlc

h' '1 r de avans vacuuma I • • b I

corespun'llitoare a ung run 0 . . d cu cele marcate In ta ei,

in cazul dnd vaforile unghi~rilor ,n~ co~e~~:nare a membranei regulatese poate actiona asupr~ mecanls:nulu, . elY a a' cum re ara1:a tn flg. 6.24. rulul vaeuurnatfc, fo[osind 0 chele spe~a ~ ~. u t'ja membranei din capsula Prin rotlrea sectorului ~in~a:, dse ep a:pz~ nlecesita~i.

t'c- mUarind sau mlcsorln cursa ,

vacuuma I a, . .

Avans vacuumatic;:

Tobelul 6.2

Tun,~i'Q meccrulul tllre,min

\ V.lorile dcpres;uni; \

motor

3000

\ 80 rn m deHg 200 mrn de Hg 338 mm de Hg

2000 800

Fig. 6.14. Reglar!!« a_vanslllu~

Grade

a.vanS

punct de plecare

4 la 8" 9 la 13°

6.2.5. Tntretinerea f;>i reglarea demarorului, ~tergatorutul de parbriz liil farurilor

Demarorul. Pentru exploatarea normala a demarorulur. se recornanda sa se folcseasca la pornire max. 5 ctclurt consecutive, imp1ir~ite astfel: 5 secunde funqlonare ~i 30 secunde pauza.

La lntretlnerea perJodica a demarorului, se recomanda: - stringerea corecta a bernelor bateriei ~i' demarorului;

- stringerea ~uruburilor de fixare a demarorulul pe motor;

- verificarea StarU conductorllor de legatura;

.-:: ungerea c~ne!urilor ~I porttuntlor arborelui dintre caneluri ~I inelul de spnpn, resorturtlor-, axulul furdi ~i inelului de sprijin cu unsoare U 170lNID 3390-65; la demontarea dernarorulul de pe autcturlsrn , precum ~i la dezansamblare~ acest~ia, operant . care se fac numat in atelrerele specializat.e.

Este. Interzisa spiHarea buqelor laglirelor cu benzina; pentru cuditire se va ~olosl stergerea cu bumbac curat, dupa eare se vor unge cu ulel.

In exploat~r;, se vor lua mi'isuri pentru evitarea orici'irei stroplrt eu lichide a dernarorulul , lntruclt acesta nu este protejat impotr.iva penetrari! lichide/or.

. $tergcitorul de parbriz. Se pune in functlune numai atune; cind parbrlzul este umed. Se eurarli ~i se spal3 periodic lamele din cauciuc ale ~erg1i. toarelor de parb_riz. deoarec7 Tn caz eontrar acestea pot s1l zgirie geamul.

Bratele ~tergatoare trebutess se opreasca la 0 distan~a de cca, 5 em de chederul parbrizului (fig. 6.25).

Reglarea farurilor. 0 reglare eompleU a fascicolulul lurnlnos al farurllor este considerata atunci ctnd s-a flicut:

- in sens orizontal (regIa] de direqie);

- in sens vertical (regla] de inal{ime).

~~~t$Hfl

Fig. 6.25. Pozitia de oprire a larneleter ~tergatoruJul de parbrlz,

104

Aeeste operatll pot fi efectuate numai in ateliere speclalizate cu ajutorul unor aparate optice speciale nu mite "regloscoape". sau la un ecran amplasat pe un perete vertical.

Ini~ial, se face reglarea generaJ1i a faru rilor in di rectle vert~cala i~ fu n_'tie de indrcatu ra autoturismu lut , actlonlndu-se asupra manetei 3, suuata la partea de j as a fied ru i far (fig. 6.26). astfe I :

2 ~---+. ,_'~~~~~""

Fig. 6.26. Reglarea farurilor.

I - surub de reg:hre a faru r+lor in diraccie t 2 ...... sur-ub de r-eglare a faru r-ilor- in fnalfimei 3 - manetoi d. regfar-a a fa,.uri'or' in {unqie de inca.rditura .

- daca autoturismul este indrcat. tija se deplaseaza in sus;

- dadi autoturismul este gol, tija se deplaseaza in [os.

Reglarea fina a farurilor in directte crtzontala ~i dlrectie vertlcala se face actlonlnd asupra suruburllor de reglaj. 1 ~j 2 (fjg. 6.26).

Pentru verificarea fasclcule lor lurnlncase ale farurilor prin metoda ecranului de protact!e, se executa urm1itoarele operatll:

- se a~aza autotu rlsmu I neincarcat pe 0 sup rafa~a orizontal ii, perpendlculara pe ecranul de prolectle la 0 distan~ii C de 10 m de acesta (fig. 6.27);

- la iluminare "faza lungii". axele celor doua fascicole luminoase trebuie sa fie paralele la dlstanta F de axa rnaslnil: in caz contrar , se actioneazji din ~u ru bu rile de reglaj 1:

- la iluminare "faza scurta", inal~imea petel lurninoase E (partea stinga a spatlulul iJuminat) trebuie sa fie lnferloar a inal~imii D a axului farurilor cu 10-+-25 cm; in caz ccntrar , se actioneaza suruburtie de reglaj 2.

Pig. 6.27. Verificarea fasciculelor Iumlnoas e pr i n metoda ecranulul de proieqie:

C ~ distanta. pi.n.a Ia :zid (10 m); D - lniU~im~a de '["I ceneru! farurHo'~ I~ :501 i E -:. i~:;irtimea u r-mei Iaseleu ..

Jului pe ecran ; F - dlseanta intre ce nrrul far ulul ~l axa m aemn,

iOS

Valorile prescrise pentru pompele de benztna ce se monteaza pe motoarele autoturismelor Dacia stnt cele aritate la pet. 5.1. Dad aceste valorl nu corespund , este necesara repararea pompei de benztna.

g. rntre~inerea curend a carburatorului se face la fiecare revizie perlodlca de 5000 km ~i const a din:

- cura~irea de jmpurita~1 (ramase din benzina) prin suflarea camerei de nivel constant. sitei filtru din racordul conductei de alimentare ~r jicloarelor carbu ratorului;

- stringerea tuturor suruburllcr ce fixeazi carburatorul pe colectorul adrnlsle-evacuare , precum ~i a celor care fixeaza capul carburatorului de corpul sau;

- verificarea ~i eliminarea eventualelor surse care conduc la tragerea de aer fals in carburator (garnlturt, cale Izolante , pori etc.).

h. Reglajete speciflce carburatorulul Solex 32 EISA ~i Carfll 32 IRM Itind mai complexe , se recornanda sa se fad numai in unid~ile service speciallzate , care poseda scule specifice ~i personal perfectlcnat in autoturisme Dacia. Descrierea acestora este tratata in partea III ... Reparatll curente",

6. INSTALATfA ELECTRICA

6.1. Constructie !?i functionare

Autoturismul Dacia 1300 este echipat cu lnstalatie electrid sub 0 tensiune

nominala de 12 V.

lnstalatla electrici generala a autoturismului este cornpusa din: - sursa de cu rent (alternatoru I);

- sursa de acumulare ~i debitare a energiei electrice (bateria de acurnula-

toare);

- organele consumatoare de curent (echipamentul de aprindere, iluminare, sernnallzare, cllrnattzare etc., precum ~i alti consumatori suplimentari ca: ~tergitorul de parbrtz, limp; interioare etc.);

- cabluri electrice de joasi ~i inalta tensiune.

Teate elementele componente ale Instalatle] electrlce sint legate, 1n paralel, avind un singur conductor. rolul celui de-al dollea conductor flind preluat de citre piesele metalice ale autoturlsrnului.

76

2

f' 61 Amplasarea pe caroserie a cablajulul. electric: _

Igj ~ .' 'd',n 1'1.:0:· 2 _ cilbla:1 eie-c.tric din spate; 3 - CiLblaj eleeu-tc pla..fQl'uer~.

j _ tabla} e eccrrc iLl

fnfig. 6~1 este prezentat a pozarea cablajelor ele:triC:.pe caro~eri~. Cir~uit~' electric de aprindere al motorului este claslc , eVlden~lIndu-se In fig. 6. ce e

doua clrculte:

_ circuitul pr lrnar , de joad tensiune;

_ cireu itul secu ndar, de inalta tensiu ne. 'oare in fig. 6.3 ~j 6.4 sint prezentate toate o~ganele ge~era~oare ~I con~~~at Sint

de curent electric protectla acestora faclndu·se prrn slguran~e fuzt I r t , prezentate doui s~heme electrice. reprezenti'nd tnstalatule montate pe uns-

fig, 6.2. Circuit de aprlndere: . .

, . ,-. ] cndensiltor' 4- - di.strjbuitor: 5 - ruptor; 6 - ploturlle

I - ilcumulilto~) 2_ - .bobln~~d·7 'ndbuc!!~., ~ t 'llurilr. I~c:undl.;ri; P - inn.,ur:ar. pr.m.rS~

dl:!ltrlbultOrulul. - UJiI~:s" n

77

- "" 1/·jm.'!f"'·

II,

I I I I

I 0.6 -730.

r

i 13

I I I I I I I I I I

I I I I I I I I I I

L ilP.:!9Q _

-t

I I J

15

Fig. 6.3. Schema ~Iectricii a autoturi I D'

I - bater~E; 2 _ alternato;; 3 _ releu r e ularcr : 4 . ur~sme or acta 1300 fabricate pina in anul ~973:

10 - tabJou de bard; I f _ mancconracc ; g 12 I - CUCle cu $~,unnte; 5 - demaror; 6 - distribuitor' 7 _ b b'. . ..

'6 - iluminare portbagaj' 17 -limpi fatA r: t.e,.mocontact; I.J - sondi. litromet,.icl; 14..:... faruri ,.;cun ,a 101'/58 -',buJ!'; 9 - p.alonie,l:

~~~;:;;7 2r~O:"c~·r.c~~~~; Ii ~ ::~i~u d:·m~2~~:1:h S~~~~!~:;:i 2~ a --.~~~!o~~~·~r:' 9 is :."::~~~:ro~i. 2~6- _::,~ir~'l~~~in~~ bUn':'~~~ 2 ;~~:.':~~=~

zire; 33 - comutator Jcer,ltol"' p~rbrjz;3~o~~~~tt~~te pou,r'l~ire3-5aprinde,.e; .31 - aparat 'camandi fumin;; a~/':.... c;mu-;at::n"nca!:-

f f I I' • - contact stop' 36 - c t f • • At-

-r01U punctot reprezintl cablaj'ul mara d.np.'curt• tCU ~area rosie reprezinti cabla;ul rosu de pe aut~turism. on act rln! mini.

stru d' au 0 urtsm: .- rosu s(eluto 'i blal '

• PI lutl?_:UrlS'd: - alb~stru puna.ot repr~zintl cablajul gri de PI a~::;::i'sn!. c~ 1~1ul nl6 de pe autoturis'!': - albastru reprezin::l c~blaju' atbover e repre ntl cabll~ul verde d. pe lutoturism; _ verde punctot a astr'! Site/uta .r.prezlntl cablajul violet de pe autoturialf\-

r'p,.z,nt cabl~Jul galben d. pe autoturilm. •

T
3"~

14

30 p
\@; c:>
:: A ~ ._

Fig. 6.4. Schema electrid. a autoturismelor Dacia 1300 fabricate dupa anul 1973:

1- baeerte: 2 -e ateernaece: 3 - reteu relulatorj 4 - curie cu sia:ur«nte; 5 - demaror; 6 - distribuitor; 7 - bobinl; 8 - bujii; 9 - plafonierl; 10 - tablou de bord; , I - manocontact; 12 - termocontact; 13 - sondi litromei.rltl; /4 - far-u r-i rectangulare; 15 - ilumin:are vide-pcche ; 16 - iluminare portbalaj: 17 -limpi fa~1 - pozit-ie se.mnalizare; 18 - 11mpi spate,; i9 - contact ,oc: 20 -Iampl iluminare numlr; 21 - reostat iluminar. cabJou bordo 12 - releu semnalizare; 23 - brichetl; 24 -:- avertizoare; 25 _ aerotermi; 26 - ,cerlit:or parbr-iz : 27 - comutator semnalinr.; 28 - pllci r.cord; 29 - cutii d. racordare; 30 - comutator pornire-aprindere; 31 - aparat camandi lurnini ,i 3vertizor sonor; 32 - comutator iricllzir.; 33 - comutator ,t.r,ltor parbriz; 34 - eoneacee uli; 35 - contact stop; 36 - contact frinl mini: 37 - plachetlluminoasa.

. In fi,url, culoarea rO$ie reprezintl clblajul rO$U de pe autoturism:

- rO$U punctot reprezintl cablajul moro de p. autoturism; - -csu s[e/u~d reprezinti cabla;ul alb de pe autoturism: - albastru r.pr.zintl. cablajul olbastru de pe autoturism; - olbastru punctct reprezinti. cabla;ul violet de pe autoturism; - olbostru .5[~lu~d r.prezintl cablajul gr; de pe lucocurilm; - verde r.prezintl cablajul verde de p. autoturi.mj - verde punctot rapr.zincl cabJ.a.jul golben d. p. autoturilm.

r

I I I ,

I I I I J

i

mere fabrtcate pina ~i dupl!. anul 1973; pe schema din fig. 6.4 sint notate ~I dotarile suplimentare corespunzatoare tipului 1301.

A It ern at 0 r u I este montat in compartlmentul motor. Este un organ electric generator de curent alternativ, trifazat , cu excitatie electromagnetica, avind infa~urarea indusului conectata in stea ; redresarea curentulul alternatlv in curent continuu se realizeaza prin lntermedlul unei puntl redresoare formata d in sase d tode Incorporate in alternator. Borna cu polaritate negativa se leaga intotdeauna la masa.

Constructtv, alternatorul care echlpeaza autoturismul Dacia 1]00 se compune din urrnatoarele elemente (fig. 6.5):

- rotorul sau lnductorul format din piese polare avind tnchlsa intre ele infa~u rarea de excltatle coaxial a cu arborele. Alimentarea infa~u rari i de excitatle se face in curent contlnuu, prin intermediul perulor ~i inelelor colectoare. Arbore Ie roto ru lui sta in ca rcasa pe do i ru I me nt i ;

- statorul sau indusul, format din tole metalice in crestaturtle carom se g ase~te 0 i nfa~u rare trifazata legad in stea. Can d u ctori ide ie~i re al i nn~u r arjj statorulu I se leaga la sistemu I de red resare ;

- sistemul de redresare a curentului trifazat in curent continuu se reallzeaza prin cele trei diode pozitive ~i trei diode negative legate in punte polarizata.

Diodele pozitive sint presate in supcrtn lor din aluminiu Izolate de masa ~i legate Ja borna .. B+"

Diodele negative de asemenea sint presate lntr-un suport din aluminiu ~i legate la borna ,,0"

Borna "OF" este in contact cu masa,

Alternatorul este rotit prin intermediul curelei trapezoidale. Cimpul magnetic, creat de rotor, intretaie bobinajul statorului inducind in acest bobinaj un cu rent alternatlv trffazat , care este red resat de catre diode, astfel ca alternatorul transmite in circuitul electric spre bateria de acumulatoare curent continuu.

Caracteristicile tehnice princlpale ale tuturor tipurilor de alternatoare foloslte pe autoturismele Dacia 1300 sint identice ~i anume:

- tensiunea nomlnala,

- curentu I nominal.

- curentul maxim,

- curentul de excitatle , maxim

- turat!a maxima de lucru,

- puterea maxima,

- limitele temperaturii ambiante Ja locul utili.zarl.l.

- intensitatea dlrecta la diode,

- tehsiunea lnversa,

12 V; 30 A; 36 A; 3,2 A;

10 000 rot/min j 500W;

_40° ... +80°; 25 Ai

75 V.

80

c

Fig. 6.5. Alternator: . .1

bl • _ e! emonte:le ca._r-~ eo mpu nalterna_torul:, r - exte~!~ru.

a _ schema electrica: b -- aft.ern:ilt~r asam 'at, c • 5 _ rulment lnsortcr ; 6 - pan:3: de fixari:! i! fullel JI a.h:ernatorulu,l; 2 - fulle : 3 - vcnt_lla~orBi ~ ;;'t~Crut'9 _ n3n~~i 10 -:- portped,c~ 'J - seucul inelelor' cclcc-

vencilarcr ulul i 7 - rulrncnt exter'~rd' -'. 1.3 _ supO!"1. eu dlede neg,atl'Ye; 14 - stacor ,

rcar-e ~ 12 - suport: cu die C POZltlVC"

'.. d . 1 a t 0 are este su rsa de cu rent a autoturismu-

I r , B ate ~ I \u ;" ~~~p~r~mentul motor pe traversa di~, fa~a, la lee usor

UI. este p asa ~. ., R 45 Ah" . Acumulatorul .

acceslbll. Ba.tena este del np ,,12barele cone~~oare tntre elemente sint plasate La baeerta de acumu atoare,. ' . 'asta lerderile

la interior. intr-bun sltrad:ilzo~~~~a(~:t~:1i epv:~~ud~-:~ ::rl~zi~cneea pr~matura a

de curent intre are e '" ega \' • •

81

6 _ Autoturismul Dacia 1300

Fig. 6.6. Baterie de acumu/atoare;

I - bac: 2 - pfacii pOl:itiva; 3 ~ pla('a negatjva; 4 - separatoara perfora.te; 5 _ do pul elemEmttJjuj~ 6 - capacul elem~",elor; 7 - mastic d. et ansar-e , ponte" a lz o! .•• cu mularo r-ui d. temper><uri ridicate; 8 - _b-a.ra ~e conectare in tr-e elemente; 9 - b_crnl pozitiv:lj 10 _ born a negadva.

lor . in fig. 6.6 sint prezentate elementele constructive ale bateriei de acurnulatoare.

Bob ina (j e in Q U c ~ i e este de 12 V Ducellier tip 3920 sau IEPS tip 3130; are rolul ge a produce impulsuri de inalU te.nsiune in rnornentul intreruperii cureotului in infa~urarea primara.

in fig. 6.7, sint prezentarc elernentele componente ale bobinel de lnductle, Caracteristicile tehnice pr'incipale sint:

- rezisterita infa~urarii prlrnara,

- rezlstenta aditionalii,

- rezlstenta de su ntare a infa~u f'1:irii secu ndare ,

- reztstenja Izciatte),

min. 3,S.o; fanI

1 Mil;

min. SO MO la 500 V

82

tare, • . 6.8 sint prezentate ansamblele In fig. un ru torul-distribuitor, descrte-

care c::omp . p I fiind aratata in con-

rea ~i fu ncticnarea or

tinuare. ce intra in corn-

Ru ptoru I-distribuitor . d I

chipamentului de aprm ere a regulator de avaTIS

punerea .e ismului Dacia 1300 este dotat cu

rnotorulul autotur . .

I t de avans vacu u matte. u I

centrifugal ~i regu a or . '9 modifidi in mod automat ava~s

Reaufatorlll de ovens centrlfuga_! (:Ig. 6. )i' borelui motor, prin rcurea

b. d in functie de vartatra turat el ar

de aprln ere, I t I .

.• raport cu axu I ru ptoru u I.

camel In Y Ie plese: . l'

EI se compune din urmatoare . dl miarborele supencr ~I

I . . e eSte format In se ,. . lor'

- arborele ruptoru UI car • . W • fiind ltbere In rotatla ,

. ferl 2 care se Imblna recrproc, . I

se miarborele In error , . I I de a crea legatura dtntre c~ e

- maselotele 4 ~i arcurtle 3, ~ar~ au ro u de a ermite decalarea unghtudoua par~i ate arbo.relui r~ptor:dISr~I~~t~~ :~miar:Orele inferior 2. Func~i,: lara a serniarbcrelul superior 1 In lf Pal se bazeaza pe aceea d, odata cu ma~lnarea regulatorului de avans centrt ug .. trlfu e la care sint supuse ma:e 0- rea turatieiarbore!ui moto~, fo~e~e ~~~st fer, 'maselotele se departeaza d.e

tele 4 inving fortele arcurtlor 3, Inl . unul fata de celalalt, eel doi serrn-

" . pir"hiile lor rotesc re attv , 1

centru ~I, pnn b '

83

Caracteristicile teh n !ce . torului-distribuitor sint:

rup I ... I

_ avansu 1n1t,a,

principale

_ apasarea ruptorului,

o + 2° masurat pe-volant;

uri-

57 ± 2 grade

sau

I' 61 ± 3 procenj te Dwell;

Pe contacte\~

350 la 550 gra-

me for~a;

_ unghiul camei sau ghiul Dwell,

intre contac-

0,4 la 0,5 mm;

rotarle al

- distan~a tele ruptorulul, _ sensul de

ruptorulul,

invers acelor de ceasornic;

_ turatia maxima a arbo-

I 1 rupt;rului-distribuitor,

re U I'

_ tensiune3 de a .men-

3 500 rot/min i

maxim 14 V.

6*

ale

Fig. 6.7, Bobina de lnductle:

. ~, , er-l marii; 2 - infa~unre

f - lllh~""ura_re p. . 4 _ bornele inU-tu-sec~,"dar.a: 3 --:- ryue~ .• borna de i~~jl'"e a r~rl! 'Pro" ~:are ~ d: . b _ carcas a cxte .. inf~ud,rll secun are,_ 'oar'1' 8 _ ma-

j-loar a t 7 - c~~~f~~ i;:~.:~~,~ I

Fig. 6.8. Ruptor-distribuitor:

I - capaeul ruptorlJfui·dicS.tribuitor; 2 - distdburtcr; 3 - pis:U. de pr-or ectle an tip raJj 4 - cama ruptoruturj 5 - capac prot~c:tQr antip"afj 6 - ru p ter- {conraete pl,atinlil.tel.; 7 - ptatcu ; 8 - eendensarcr-: 9 - dispo%idv deavans vacuurnaelc ; JO - cor-nul ruptoruiu;-distribuitor; 11- clema. de f,xare a capaculul: 12 - dispoz,jtiv

de aVOi.ns centrifugal.

arbori, creind un decals] unghiular A intre pozltla r elativa de repaus a acestora ~i cea corespunzatoare turatlel respective (fig. 6.10).

Acest decala] este proportional cu vlteza de rota~ie a arborelui motor !ji corespunde avansului centrifugal, specific ruptorulul-dlstrtbultor ce echlpeaza motorul autoturismului Dacia 1300.

in fig. 6.11 este prezentata curba de avans centrifugal a ruptorului-distrtbutter IEPS tip 3230.

Regulatorul de ovens vacuumatic (fjg. 6.12) modifid in mod automat avansul la aprlndere in functle de depreslunea din galeria de adrnlsle (care la rindul sau depinde de turatia motorului ~i de deschlderea clapetei de admisie), prin rotirea platoului ruptorului in raport cu cama. EI se compune din urrna-

84

~ ~
~
~ .0,-
I"
S?
..,..,
B N
I
"" ""
"" <::) N

---------------

I I I

\ \

I I I I I I I I I I I I

I \ I I I I

~J~--j~~~~~-iQ~,~~.~~~;'~0~~-~

.", .Io;/Iiti.!lJSlfl i!f!wf)

I I I

I

I I 1 I I I I

Fig. 6.12. Regulator de avans vacuUmatic;

I - capsula ext.ciaar. a memorallei; 2 - mombran~; J - arc: 4 _ ciio; 5 _ conductii din mated.1 P'''''tic~ 6 -- .s·ector din,~a,t pemru regja:rea avan.sujui.

tearele plese: capsula meta/lea 1, membrana 2, arcul J, tlja de legatura cu platou/ rupterului 4,conducta de depresiune din material plastic 5 bran~ata la carburator in aval de cJapeta de admisie.

La depresiunea nul.'i, arcul men~jne membrana in pOZi~ie de repaus, aeeasta fiind supusa presiun;i atmosferice egalii pe ambele sale fe~e.

La cre~terea depresiunii in galeria de admisie, membrana se deformeaza fi deplaseazii tiJa, antrenind platoul ruptorului in sens contrar rota~ief camei, corijind avansulla aprindere, in funqie de depresiunea din galeria motorului. Ro/ul avansului pneumatic este aceta de a corecta cendipile de ardere din cilindrii in funqie de caJitatea amestecului carburant preparat de carburator.

RegulatoruJ de avans vacuumatic are ~i rolul de cura~ire a suprafe~elor Contactelor rupto,·uJul, deoarece, la orice marire sau miqorare a avansului vacuumatic, se creeaza intotdeauna 0 deplasare a contactului fix pe contactul mobil, care determina autocura~irea lor.

in fig. 6.13, slnt preZentate schematic d iferite momente de fUnqlonare ale regulatorului de avans vacuUmatlc, fUnqie de regimul de funqionare a motorulUi, astfe!:

- la mer:sul in gol, dapeta de admisie fllnd inchisa, asupra membranei lucreaza depresiunea maxima, lar avansul prin depresiune este maXim (fig. 6.13 poz. 0);

- la turatie medie (pina la 2000 rot/min). clapeta de admisie este usor deschrsa, depresiunea scade ~i odatii cu aceasta ~i avansul 'prtn depresiune (fig. 6.13 poz. b);

- la turatie maxima (peste 3000 rot/min), deci regimuri inalte de fun~ie. nare, motorul este in plina sarcina, jar clapeta de admisie de asemenea com.

86

F 6 13 Fazele de fu nc~io'n~re ..

Ig. ·Iui·vacuumatic in functie de

ava ns u . . de ad rnlsle a ca.r-

pozitia clapcrel .

. buratorulul : ..

,. ava nsului vacuumaclc ~a),lrn:

ct - poz!t~a vansului veeuumarlc .tn. .sca~~re~ b - pOZ.ly~ a 'vans u I U)' vaeu u maerc min tm ;

a c - PO'Z]~La OJ ului dlstr+buiror : 2.- conI - axu l eupcor . brana capsulel vacu utaL.'t~ platlnaee: J - mdl2lm dmisle a carburaro-

matice ; 4 - clapeta nd~i ~

f -

Oeprownea, !l! 0 100 2(}() 350
mm.wlllQ
1JtJq'7ilkifJY:ZSiil 0 0-2.5 17-1,:5f 65
Wilde dir, rlM/lvr 3

c

l50 'tW mm.coLIIg

Fig.

614. Curba caracteristid. ~

. avansulul vacuurnatrc:

'siunea este aproape nula, deci avansul

hisa. In aceast a sltuatle , depre z c).

plect d"~, nu intr '" f"",,'~"e (f'g. 6.13 pO,;,""m'ti', speclftca ruptoruvacufumf·a 614 este prezentat a curba de avans. ului Dacia 1300; veriflc. area

n Ig. .• . _- otorul autoturrsm . • zlna

lul-dlstrlbultor ca~e echipeazji m nurnai la ateliere specializate sau 111 u respectiirii acestei curbe se face

constructoare. _ T drlca este format. dintr-o carcass

Con dens a tor u I, de for~a ~IU InbTiri din alurniniu, de circa 0,01 mm

- doua arrnaturt S r

. tabla in care se gasesc • _ . . •

d~~,'me; este izolat cu co", in """~;; "b" ,I cillndrului conden~"o, rn g 0 rmatura este legata la corpul I se leaga la ruptorul-dtstribul-

- a_ . iar cealalt a la firul centra care

fegatura cu masa, _ .

la platina lzolat a de mas~. d 02 la 0 25 ,p.imfara--Zi. iar tenstunea

tor C'p""at" condensatorulul esre e, ',.1- _

d strapungere de 1 700 V. . ctele ruptorului, serveste la Inma:

e Condensatorul , legat in p",\el. ~" "~~~C!le produs In '""'""'" .p,'m.:. azinarea mementana a cure.ntu ,UI ~ rtrnar Aceasta rnaresre tensrunea In ? momentul intreruperii eJrc.ultulul p d ta ·'a micsorarea sclntellcr ce apar

m jnom d" ra sf contrrbule toto a ,

rnfa~urarea seeun a ,

87

intre contactele ruptorului In momentu I rupertl, scintei care conduc la cxrdarea ~; degrada rea contacte lor.

Cab/uri/e de joas1i ten s j u n e sint fire electrice obi~nuite de sectiune sl 6 lungime midi, izolate I~ ext~rio~. av!nd la capete papuci de legatu ra.

2 Cablurlle de inalta

ten s i u n e. Fi~a centrala

4 de alimentare dintre bobina de induc~ie ~i capacul ruptorului-distri!>uitor, ca ~i ce'e/alte fi~e de aJimentare cu cu rent de ina Ita tensiu ne la bujii, sine confectionate din co.nductor; electrici specialt,

tabla su btire din alama' infu aVlnd capetele infasurate in

. . a~urarea capetelor perm't f' "

sigu ra in g a u rife bornelo r capacu lui ru pto -d' 'b'· I e .0 ixare e astid ~i

p . u . r rstrt u itor ~r un contact bun

entru 0 buna flxare, etansare si prote t" .• •

tualelor scintei, toate fife Ie d'e in~lta te c: re Impotnva lmpra~tierilor even-

speciale din ebon ita sau material plastiC.nslune sint prevazute cu man~oane

R u p tor u I se compune din doua . "

(fig. 6.15); piese, nUmlte ~I .. ciocanele cu contacte"

- unul fix. legat la masa care are rol I d

masa. Acesta este prevazur cu 0 _ u _ e a conduce curentul prlmar la

derii paralele a contacteJor; gaura ovala care serve~te la regJarea deschl-

- un u I mobil care serve~te la intreru ".

mediuJ pintenu Ju i din teflon care caka perea curen,tu lUI pn m~r ,.pn n interArcuJ din lam- I .' U • _ pe cama axulu: ruptorulul-distribuitor. a e aSlica aSlgura 0 preslune sufci t d

nerea contactului dintre plnten 51 cama, sl toto~at~nSUfie. m~r:, p~n~ru menp-

nu uza aceste piese in miscare relati~a. . cren e mica, pentru a

Contactul mobil este izolat de corpul r I . . . .

izolante din fibriL . Uptoru ur-dlstnbultor prin rondele

BUjiiJe slntdetipuiSi t M142

Champion L 87 Y E· rn erom - 25 sao echivaJente de tipu!: AC 43 F'

- ; yquem 705-5. '

ro~n ~ig14~i;~: sint aratate principalefe par~i constructive ale bUjiei Sinte-

3

J

Fig. 6.15. Ruptor:

J - contact fix; 2 - contact mobil- 3

-1 - gauri cvalizaee pcntru nxarea" diSt:.n cl:a~a d:uptorulul:

here; 5 - plnten : 6 _ arcul la I Y , er Intre con ...

I 7 _ rondele. h:~J:_n:~. conC;actului mobH;

88

Caracteristicile tehnke ale bujulor : _ dlstanta dintre electrozi (pentru

Sinterom M 14-225), 0,5-0,7 mm;

_ diametrul filetului exterior, 14 mm;

_ valoarea term ita a bujiei, 225

Valoarea terrnica a bujlel numitji ~i"indice terrnlc" esee 0 m ar ime care exprlma capacitatea bujiei de a transmite did u ra de la e lectrodu I ce ntral catre exterior.

Se constder a di 0 bujie a fost bi ne aleasa pentru un motor, din pu net de vedere al valort i term ice, atuncl ctnd virful electrodulul central lucreaza intre 5000 C - llrnlta minima de autocurattre - ~i 8500 C - limita de aparltle a aprinderilor premature (autoap ri nderi).

La motorul care echlpeaza autoturismul Dacia 1300,

_ fiind un raport de compresie mare, turatle mare la

Pucere maxima etc., se vor folosi numai bujule de 1 - afeeer-edul eenrrat;

I a i I 2 -elet:;trod!.ll lateral;

tipul asa zls "reci", avind va oarea termic n juru 3 _ co rp ul mecallc axr arlcr-;

ci f rei de ,,225". Aceast a cifra exp ri m a, d u pam etod a 4 - izolato r ceramic i 5 - gar-,

Warmewert, nurnarul de secunde care se scurg din nieur-J d. et.nl.~o din p,ar

de eaol i n pr esat i 6 ~ cor-pu!

momentul pornirii motorului, pina cind izolatorul etecer cdului central: 7 _ pi.

interior al bujiei atinge temperatura de preaprindere ulilA d. ccrteaee ,

(peste 8500 C).

Electromotorul d e pornire (demarorul) tip IEPS 2140 sau Ducel/ier tip 6187. cu cornanda prln releu electromagnetic, se compune din urmatoarele ansamble (fig. 6.17):

- ansamblul motor curent continuu, cu excltatle in serie;

- mecanismul de cuplare cu role, mentat pe arborele demarorulul;

- electromagnetul de actlonare a bend ixu lul, care are 0 infa~urare in

serie (deapel) ~i una in dertvatle (de rnenttnere).

Dema ro ru I, careech i peaza autotu r is m u I Dacia 13 00, fu nct ion eaza astfe I: - prin rotirea cheii de contact in pozltla .,D" - demaror -, se all menteazji atit infa~u rarea in serie, clt ~i infa§u rarea in derlvatle a selenoidul ul , Datortta ali rnent ar!l c,u cu rent a solenoidului, se deplaseaza pinionu I cu rnecanisrnul de cuplare (bendlx) catre coroana volantulul; solenoidul demarorului, avind 0 infa~urare in serle , este alimentat cu tensiune redusa , din care cauza rotorul se roteste lent. Din comblnarea mi~carii axiale a solenoidu!ui determinata de levierul cu furca ~i cea de rotatle lrnprlmatji de rotor, rezulta rnlscarea elicoidala a pinionului de antrenare. Imediat ce pinionul este antrenat, arrnjitura soleneidului inch ide contactele pr lncipale , infa~urarea in serie a solenoidului este scurtclrcultata, iar demarorul in aceste condltll poate sa-~j dezv_;>lte intreaga putere.

Fig. 6.16. Bujie:

89

I

a

2

3'

5

7

6--_...J

b

Fig. 6.17. Demaror'

0. - v~.dflr~ . cen.raJ:l; b - p-~:rl1. cern one,p!lt" r •

4 - d"poz'ltlv de lansare (bondix)' / •• r - d __ ror a.ambla,· 2 _ . I .

1.I"d+9C:3rc:an bendh{urui: 6 -.!itato~- 7 _ capacu carca~erj 3 - rotor;

01 r - ansam bl uj fUitij de jansar~. carca:.s:l!- e:l(_ter-loara; a - loio-

90

Demarorul IEPS tip 2140 nu este protejat impotrlva actlunll stropirilor cu lichide proiec.tate din exterior.

Caracteristid tehnlce principale:

IEPS tip 2140 I Ducellier tip 6187 12 V 12V

1,35 CP

425 A

_ tanslunea nomlnala , - puterea maxlrna,

_ i nt.ensitatea curentu lu i cind

pinionuJ este blocat ,

_ cup lu I de blocare al pinion ul u I, 0,95 kgfm I 1 ,25 kgfm

_ presiunea perillor pe colector, 900 gjcm2

Tab 1,0 u Ide b 0 r d I EPS tip 5130 sau tip Jaeger, cu totalizator zilnic de krn , se rnonteaza la bordul autoturismului; are aparate indicatoare [vitezometru, indicator nivel combustibil ~i indicator tensiune) ~i sernnaltzatoare opslce , cu care se vet~{idi funcrionarea unor organe ale autoturismului.

Releul de s a m n a l l z a r e d l r e c t i e , folosit la autoturlsmul Dada 1300 pina tn 1971. a fost Ducellier tip 40{45. iar dup a 1972. IEPS tip 74 R S. 12.

Modul de functionare a ambelor relee este ld e 1i1 ti c .ac~~tea d i fe rind intre e Ie nu mal p-ril=l forma. exterloar a a corpu ri lor ~i prin legatu:rHe electrice mecesare. Releu f de ssmnallzare se monteaz1i sub tabloul de bord al auteturtsrnului ~i se compune in prlnctpal ai,lJ, (ng. 6.1,8):

- bobina electmmagnetid 1. bran~ata in serie CUr clrcuitul lampllor de sem nalizare;

- o pereehe de centacte vtbraroare , 2. care ali menteaza pri n interm iten~a. fie circuit~1 priAcipal de aprtndere a f,ampil\uf de semnahaare , fie CiTCHitu! de imdilzire a rezlsteatel , atu ncl elnd lam pile sint stl nse :

- c pereche de concacte auxlliare , 3, cafe alimenteaz1i circuitul de cllgnotare (sonor) ~i semnalizare de pe tabloul de bord :

- 0 sirma. 6. din crom-nichel;

- 0 rezlstent I de limitare a curentu-

lul , 7:

- della lamele tenslonale, 4 sl 5. careau roJul de a u~ul'a' inch lderea ~I deschiderea eentacrelor,

'9

L.-------18

Fig,. 6..1 B. Releul de sern nallzare dir ecrie :

1 -bob,in-.3. elec.tr'cm'agDIflt:iei-; 2 - conracee vtb racoar e ; 3 - conracaa au xjliar e ; 4 ~i 5 - lareete t:en_$iona..Ie.; 6 - si.rma c r c m-rtichel;, 7 - resis:ten~.r elect:'rica; a ~ borna de

}_Ii.m-entare': 9 _, born a.! ,IZOlTl:un;1.

Principiu! funqionaril releulul de semnalizare este strnplu , pentru descrierea lul , este necesar sa se ur~ rn areasdi seh e rna electr iea a cireuitelor de aJimentare a releului de semnalizare

aratata in fig. 6.19. '

Releul de semnalizare este alimentat cu cu rent nurnat in momentul dnd contaetu I de pornire 15 este pus, iarlampile de, sernnalizare fa~a-sf:late primesc curent numal atune! dnd manera pentru eamanda ~emnalizarii 10 este pusa rn cele dou a pozLtii: sus

Fig. 6.19 . Schema {.u net,', ien ar;,.' '", ~Ie ul u I' sau,:os .

• ' ~ de sernna,

lizare directie' Odata (acute contac-

1-9 idem ee in fig. 6,,18; 10 - m.net~' d' , " J

I~. 12. 13. ,14 -limp; d'e ,emn.,I'izaco, f ': somn;lJZ~te diceqj~; te'e, curenru] intra in re-

b ~ conUct; 1.-6 17 ~ !a, . d . a~,~~sp.lte. H'nga.-dr-'~ap~a: leul d I

pener u unelo' v.ri.",./"~~ _e b '0";,",1"",0 au~;I;"ce (""mO; rc u , e Semna'izare prin

, " ate". d,. acu m ulatoara. borna 8, al i me nteaza slrma

tenta 7, lese prin boma comuns 9, din crom-nichel 6 ~i rezls-

:naliza re n, 12, 13 ~i 14 ~i or i n mas a c~en:aCtlI.' ma.net~i I 0 ~i I a mp He de sernI ntenslta tea cu ren tu lui in ~ rcui e t. (' n ch 1 d e (I rcu I tu l. f n aceast a, situa~ ie

1 a mp i Ie de se m nal izare nu se potl ape:ined e ~a rte mica, date r ita, rez: stentei 7 ~i

Trecerea curentului electric prln sirma de' ", ' '

rea Sci d ilatarea acestela <, i', hid ,I n c, ro m,' • mch,' el d eterm, in a inca Izi-

Pr: ' .,. nc ,I erea contactelor pr' "I lb

rrn aceasta, se scurtcircuiteaza rezt t ' ' 7' " , incrpa e VI'ratoare 2.

se crceaza 0 forpi efectromagnetjc~S den~a " c~e~te brusc curentul in reteu ~i acest moment lampi/e sint I' de. atractle a Contaetelor vioratoare In

. ~ , ' , ',' ,almentate Ire'ct si se apr' d B bi .

netl'Ca produce un cimp rna netic ca ,', ' ." In • olnaelectromag_

lampa de control seaprinde~ re atrage paletacontactului auxili<j.r 3 ~i

Sirma crom-nichel 6 fii d~, ~ . , .

~i 4, oeschrd contacte/~ Vi~r~;0:,:a2 cU~ent~,lul.'S: racege, lar lamelele arc 5 determinata de bobina 1 l ~ ',,·1 d ~ 3, .Invln,g~nd fortaelectromagnetidi

A ' '" . " . a.m~1 e e semnallzar,e ~I /ampa de control se stin .

stfer cfclul unel semnallz.ari intermitente se inch ide, g

Caracteristici tehnice principale;

3

- tensiunea de alimentare,

- caden~aintermiten~elor,

11-15 V; 60-90 ciel/min;

92

- pozttla normala ~i obligatorle de functlonare a releului,

- Il'impil'e de semnaltzare xl control,

verttcala (bornele in jos); - fata 2 x. 20 W;

- spate 2 X 20 W;

- control 1 X 2 W;

- timpul de amorsare a releulu I, max. 1 s.

C I a x 0 n ul. Autoturismul Dacia 1300 este dotat cu doua claxoane de acelasl ton" care sint montate pe un suport rigid, in partea de [os a cornpartlmentu lui motor.

Claxoanele sint semnalizatoareacustice, a carer functionare se bazeazji

pe pri ncipiul vlbratorulu i electromagnetic in regi m desc~rta d uraca, Condltll tehnice de functionare:

- temperatura mediului ambiant,

- tenslunea de alimentare,

- n ivelul de i ntensitate acusttca a claxonu-

_40'" C la +650 C; 11 la 1,5 Y;

Iu I, 100 la 125 dB, rnasurat la 2 m de aparat;

- intensltatea curentului eonsumat de claxon, max. 5 A,.

Cut i a des i, g u fan ~ e, din material plastlc, se mcnteaza in corn-

partimentu! motor. .

Pin a in anul 1972, au- fost montate pe autotu rismele Dacia 1300cutii cu dous slgurante fuzibile de 15 A, a dror protec~ie este destlnata aparatelor ' de control de pe tabloul de bord , stop, I.ampi semnalizatoare de dlrectie , motor ~i ~tergator parlbriz, lamp1i plafonlera ~i grup moro-ventllator pentru cI i matizare. Mal exista ~i 0 siguranta fuzibil'a de 5-8 A. CMe protejeazji releul de se m nalizare de d i rettie., care se rnonteaza 5 u b tab lou I de b ord, ling a releu I de sernnaltzare.

Dupa anuI1972, pe auroturtsmeau fost montate cutll de siguran~e de tip 42 CS 6, cu sase sigurante fuzibile, avind urmatoarele destlnarll:

- doua si'guran~e fuzibile de 15 A, pentru protectla claxoanelor, releului de sernnalizare , clrcultulul primar din echlpamentul aprindere motor, plafonierei, ~terg5toru lui parbrtz ~i grupu!ui mota-ventilator;

- patru sigurante fuzibile de 8 A, pentru protectla farurtlor , prolectearelor , faza mica ~i mare.

Restu I apa rate lor ~i orga nelor co ns u matoare de cu re nt elect ric si nt a ratate in schemele electrlce generals ale autoturlsmului Dacia 1300:

- comutatoare pentru lu mini sernnallzatoare , motor, cli rnatlzor , ~tergator parbriz etc.;

- faru ri, I am p ise m nal i za toa re, p lafon i era ete.:

- contact general lumini.

93

6.2. T ntretinerea instalatiei electrice 6.2.'.' Intrettnerea bateriei de acumulatOare Pentru marjrea perioadei de x I

recomand a urrnatoarete: e p oatare a bateriei de acumulatoare, se

a - baterta trebuie sa fie blne fixat- ..

vat acesteia; ape autoturtsrn ~I numai in locu! rezer-

b - sa se cure~e periodic par~i!e e t' .

a~oniac dlluat, Se de$funda crlftctlle d x e~l~are ~I cele ~etalice cu apll ~i

rlei ~i demele cablurilor se cura;a d e a~~lslre ale dopunlor. Bornele bate-

fixeaza bine; e OXIZ • se ung cu vasellna neuva ~I sa

c - la bransarea b t ,.. d

cablul _;' a ertei, rnrot eauna sa se lege mai intii cablul + apoi

d - sa se veriflce nlvelul electrcilt I '

deasupra plactlor separatoare in fe I u UI[, care trebuie sa fie cu circa 10 mm

• I care e ement al acumulatorulul

La flecare 1 000 km, cel mal tirziu la 'I' '

nivelul electrolitului ~i daca est ~~e Zl e vara ~l 15 ztle iarna , se verifica

~i nu cu acid. Numai in' cazurlle i~ ne;ole, se comple_tead cu apa di.stilata substantlale de electrolit se adaug-c: :ds~ constat~ ,ca s-au produs pierderi

in bac. ,a CI a aceeasi I ntansltate cu cel dimas

Se va evitasa se foloseasc3 pentru ada d

mult clor, precum ~i apa de Izvor us .apa e oras, care conrlne foarte

acestea , in solutle aeida din ba 'J care c~n~lne multe saruri minerale; toate de plumb; cu acumu atorulul , conduc la atacul placilor

e - pentru a controla starea d • -

una din urmiitoarele metode: e rncarcare a unei bateril, sa se apeleze la

- contro/u/ cu oporoui! special Batt T "

?escarcare corespu nzatoare de trei" i ery .ester : s~ ;u_pune bateria la 0

lntensltate de descarcare de 135 A or capac~tatea, adlca III 5 secunda la 0 borne nu trebuie s1i ccbeare sub 8 y(~u 0 aterfe de 4S Ah; tenslunea la

_ contro/uJ cu demaroruJ' inalnte d u~oane~e de la baterle frind seoase);

centrals pentru a nu pornl'matoru! ~ea bse actl~na dernarorul , se scoate fJ~a metru ~I se pune in funettune derrn ransaza la un tester sau la un voltsdderea de tensiune nu trebule se_m~roru!; Pben9tru 0 baterie bine incarcata,

a aJunga su ,6 V'

• - contro/uf prin masurarea densltdt;; 'd I" .

III aces! caz, densitatea acldulul din I oel .. UbUi cu ojutorul densimetrului:

gene raJ starea de incar~are' e ernenj.u ateriel [la +150 C) lnd iea in

-1,28 g/cms (16~ B ") b

_ 1 20 .; 3 0 aum~, ater(e bine incarcata;

_ 1'12 gJ~m3 (~24., BBaum~). baterie jumatate indrcata;

, g m aume), baterie desdrcat~.

94

Dad bateria este bine incarcad ~i nivelul acidului corespunzator, insa densltatea este sub 1,28 g/cm3, atunci aceasta trebuie corectata ~i aduss 13

va)oarea de 1,28 gJcm3;

f _ sa se evite supraindrcarea ~i subindrcarea bateriiloT, Ilerlficind perio-

diC in5talac~ia electrid ,releu_regulator-alternator). Tensiunea releulul regulator trebuie sa He reglata astfel ca bate ria pe autoturism sa atinga la sfiqitul

indirciirii 2,3-2,4 VJerement;

g _ bateriile scoase temporar din exploatare nu sa lasa sa srea niciodat1i

descarcate sau cu addl1l sub nivel.

Numa! dupa inclircare, ele pot fj depozitate in incaper! uscate ~i r scoroase

Periodic, dupa flecare 30 zile , bateria se reincarca ia urr curent de 2,3 A, pin~ ce reate elementele degaja activ gaze fara a Ie supraindrca, FJad este cazul,

electrOlitul se va compteta cu apa distilatiL '

Pentru baterii!e de acumulatoare uscate care se livreaz.a In comert , sa- dau

urmlitoarele recomandarl:

_ depozitarea se va face. i_11 indperi inchise ~i uscate, fe'rite de dildura ~i

radia~ii sol are directe, Ele vor fi asezate individual pe stehje·, tn pozi~ia normala de lucru eu bu~oanele inchlse pentru a se evita patrunderea aerutui cu

umidltate sau praf;

_ umplerea sa face prin scoaterea bu~oanelor ~i umplerea iledrui siernent

cu 0 solu~ie de acid sulfuric, la 10-25°, cu densitatea de 1 ,26 g/cm3;

_ nivelul de umplere va fj astfel Incit sa depa~easci:i cu circa 10 mm margtnea superioarli a separatorilor, Dupa 3-4 ore de repaus Ia: 0 temperatura sub 30° C, se- VE;Fifica din nou ntvelul ~i, dad este cazul , se comp\eteaza cu

solutte de aceeasl densitate';

_ inclircarea se face prin legarea polului + al bateriei la po\ul + al sursel

de curent continuu ~i polul - al bateriei la polul - al sursel, Se recornanda sa se inceapa incarcarea atuncl cind temperatura electrolitului este in jurul lui 300 C. in timpu! incardrii, buscanele vor fi scoase. incarcarea bateriei se face la un curent constant de 4,5 A, pinli ce tensiunea ajunge 1,4 VJelement, apoi se reduce la valoarea de 2,3 A constant, pina S8 termina incarearea.

Tlrnpul de indircare este de 35 ore.

La terminarea inciirclirii unei baterll, se observa. dad toate elementele

degaJa activ gaze, tar densitatea electrolitului ~i tensiunea pe element dimin con stante (densitatea 1,285 gicm3; tensiunea 2,6 -!-1.75 V/element). Dupa doua ore de la terminarea indrcarii, se verifiea din nou nivelul electrolitului'

~i, daca este caw I, se comp leteaza cu apa d.istilata.

6.2.2. T ntre~inerea alternatorulul lfii releului regulator

a _ AlternatOfUI ~i releul regulator soHeid urmatoat'ele~

_ verificarea periodid a conexiuniloF, pel'ltru a se evita' aparj~i'a unor

cootacte s~abe S3-a care produc scintei in timpul funcponarii;

_ verificarea intinde.t:ii curelei de ventilator (v. pEt. 4,2.6~;

- verificarea starii periilor I I'

fnal~imea minima a perlet fjinda ~nr:~e, ler specializat dupa fiecare 15 000 km,

b - Pentru a se evita scoaterea pr - di

~i regulatorului, sint lnterzise: ematura In func~iune a aiternatorulul

- atingerea la masa a b " d "

rulu; de tensiune, precum o;in:l c~nedxUcctltat~el a adlternator,ului sau a regulato-

, • on or e conexI u ne'

- lnversarea conexiunilor de la borne! DF 'EX '

tensiune sau punerea for la masa; e ~I ale regulatorului de

poz~v~~ntrolarea funqionarii alternatorului prjn atingerea la masa a borne;

,- legarea directa a bornei de excitati .1. '

ta~le a instalatiei' . e a a ternatoru lUI la borna de excl-

- deconectar~a uneia din born J I '

siune sau bateriel de acumulatoar ': e ~ ternator.uIUl, regulatorului de ten-

• e In tlmpul funCT' . - ..

clnd la scurtclrcuitarea releulul a d' d J tlOnarll motoruiui, condu-

" ,IOe or etc'

- punerea In func~iune a reguJatorul' f- -" ,

tu ra sa cu masa alte r natoru lui' u I,. ara a se real: za rna i j na i nte leg a-

- conectarea de condensato~i la bor d "

regulatorulUi de tensiune' na e excuans a alternarorului sau a

- alimentarea dlrecca 'a excitatiel de la b' , •

- inversarea bornelor bateriei de orna POZltlva;

tarea. diodelpr. acumulatoare conducind la scurtcircui-

Flecare l1osesor de autoturism trebuie a . - _ , ,

remedieri la echipamentul alter t s I re~lna ca venflcarea ~i eventualele numai in atelierele de service sp~~iaol~,z-retgu. ator de tensiune, trebuie (acute a e 10 acest sens.

6.2.3. Tntre!lnerea instalatiei de aprindere

Bobina de inductie

a - Pentru 0 buna funqionare a bobi . de l .

sarea acesteia sa fie exact cea p I _ ~el e Induqle, este necesar ca ampia-

- ferita de intemperii direcrteeScrtsa ; ~onstructor ~i anume:

• , , a moslerrce'

- In poz1tle verticala de functionare' '

- la temp_eratura mediului de lucru de maximum 60° C'

- respectlnd 0 distanta intre bo de I I . ,

de peste 50 mrn ; • rna e Ina til tensiune ~i par~ile metal1ce

b - bran~amentul bobinei se va realiza .. d

ruptorul-distribuitor fi borna 15 s r b '~tOt eauna astfel: born a 1 spre c - ests interzis ca tensiunea d P; atena de acumulatoare.;

~easd valoarea de 14 V c.c.: e allmentare masurata la borna 15 sa depa-

d - nu se va lasa bobina de lnductl b '

atunci clnd c/rcuitul de alimenta . e ~u tensluna (aceasta situa~ie apare

I d' , re nu sa Intrerupe pri het d

ruptoru -Istnbuitor este cprtr , n c era e contact iar

cu contacte e inchise); ,

96

e - se lnterzlce verificarea funcponarii boblnei prin scoaterea conductorului de Inalca tenstune ~I producerea de scintei la masa mal marl de 2 mm; f - dupa fiecare spalare interioara a motorului se ~terge boblna cu 0 laveta cu rata;

g - se verifid la 5000 km starea fixarii ~i starea tehnid a bornelor de tensiune (joasa ~i inaltil), precum ~i fixarea bobinei pe autoturlsm, stringindu-se daca este cazul.

Rup to r u I-dislribu i tor

a - Tensiunea de allmentare a ruptorului-distribuitor nu trebule sa depa-

~easdi valoarea de 14 V C.Co; \

b - este interzis a se lasa ruptorul-d lstrlbultor oprit (cu contactele inchise), tara a intrerupe clrcultul prin chela de contact;

c - este interzis a se verlflca clrcultul secundar prin scoaterea conductorul ui de inalta tensiune (fi~a central a) ~j producerea de scintel mai mari de 2 mm;

d - la. spalarea motorului cu apa sau detergentl , se va proteja ruptorul-dtstribuitor cu minihusa din material plastic, lar in sltuatla apartttel urmelor de apa, inainte de a se pornl motorul, se ~terge ~l se sufla cu aer pina la uscare, evltindu-se astfel sparge rea capacului distribuitor, corodarea contactelor etc.;

e - dupa perloada de rodaj a moterului (circa 3000 km), la fiecare 5 000 krn

rulatt, se va veriflca ~i regia:

- starea tennid a contactelor ruptorulul;

- dlstanta dintre contacte (Ia valoarea de 0,4-0,5 mm);

- unghiul camel ruptorului-distribuitor care trebuie sa aiba valoarea de

57Q ± 2° sau procentul Dwell a carel valoare trebuie sa fie de 61 ± 3% masurat cu aparate speciale (tester electronic sau Dwellmetru);

- ap asarea pe contactele ruptorului (350 --;- 550 grame fort a) ; in cazu I in care nu corespunde se va actlona asupra lamei arc a contactulul mobil de fa ruptor, prlntr-o u~oara ind reptare, operatie care se recomanda sa fie facuta numai de specialist. 0 reglare necorespunz atoare poate conduce I ... 0 uzurs rapid a a contactelor ~I chiar a camei axu lui ruptorulul:

- caracterlstlcile cu rbelor de avans vacuumatic ~i centrifugal ~I read ucerea dadl este cazul la valorlle prescrlse; aceasta operatle se va face numal in ateliere specializate Dacia, care poseda aparetura electronic1i de verificare, scule speciale de reglare ~i personal specializat;

Odata cu verlftcartle il reglarlle de mai sus, se curata capacul dlstrlbuitor cu 0 cirpa inmuiatii in bsnzlna ~1 se unge ptsla din capacul axulul ruptorulul-dtstrtbultor prin picurarea a 2-3 plcatur! ulel motor.

Bujiile

a - Bujiile nu solicita 0 intr etlnere deosebit1i dad se respecU urmatoarele condttll;

97

- valoarea termica a bujiei sa ccrespunda cu cea prescrisa (a~a dupa cum s-a mal aratat , in cazul motorului ce echipeaza autoturlsmul Dacia 1300. va loarea terrnlca este 225);

- sistemele de aprindere ~i carburatle ale motorului sa fie blne reglate ~i in perfectji stare de functtonare.;

- motorul sa nu consume ulel etc.

b - Singura operatle Irnportanta in timpul exploatarlt bujiel este vertflcarea ~i reglarea dlstantelor dintre electrozi dupa flecare 5 000 km rulatl,

Electrozii prea apropiajt conduc intotdeauna la marirea transportulul de particule fine de Ja: un electrod la altul; uneori acestea, nefiind observate cu oehiul liber, formeaza 0 punte , care se indeparteaza prin simpla treeere a lamel metaltce a splonulul prlntre eiectrczl.

in cazul dlstantet prea mari intre electrozi, tensiunea necesara de aprlndere fiind mare, creste ~I pericolul arde-rii muchiilor electrozilor.

Reglarea dlstantel intre electrozt trebule fkuta in asa fel, incit suprafetele celor dol electrozi sa fie intotdeauna paraJele.

ln cazul in care electrozll au muchiile rotunjite, se recornanda pilirea suprafetelor cu ajutorul unei pile late foarte mlct , dupa care sa curata prin suflare cu aer ~i se regleaza dlstanta ~i paralelisrnul intre suprafetele electrozilor.

c - Este interzisa cura~irea blfjiilor prin incalzirea lor pina la temperatura de aurocur attre (8500 C) cu ajutorul flacarii cxlacetllenlce- sau prtn alte mljloace , deoarece procedeul conduce la s·la:birea izo[atiei sau chlar la ftsurarea acestela insotita de scoaterea dtn uz a l)ujiilor.

Nu se reccrnanda cura~irea electrozlior de la bujii cu ajutorul perfllor de sirma, metoda foJosid de mul~i posesori de autotur lsrne , deoarece bujllle astfel euratate sint prematur scoase din functlurre: prin free-area eu peria de strrrra, pe suprafetele electrozilor ramin zgirieturr, care constituie Iocurt de depunere a calarrrinel , iar pe tnterforul rzolatorulul se depun particule fine de metal din perte formind astfel 0 inflnitate de puncta de trecere a curentulut, rnlcsortndu-se puterea scinteii.

Se recornanda cura~jrea bujiei cu ajutorul unul aparat special de sablat , metoda Hind rapioa ~i simp[a, folosindu-se nlsip foarte fin sau solu~ii spectate de decalaminare.

d - Se recornanda oridirui posesor de autoturism Dacia BOn. ea bujllle, care au deja trecuta durata lor de functlonare (cca, 15-20000 km rularl}, sa fie lnloculte toate odata, deoarec€' prelungtrea duratel de funcrlonare conduce' automat la marlrea eonsurnulut de combustlbll la motor. pornirl greoaie la rece , suprasoltcltarea srstemu1ui de aprlndere etc.

e - Dad autoturismul a fost exploatat in condttil mai grele (praf, urnldltate etc.), estenecesar ca pertodlc sa se.lnlature depttnerHe de praf~-j de uleiuri de pe Izolatorul exterior, deoarece, la regi rnurt lnalte de fu nctionare (1'3' sar-

98-

¥ d tort Ita cresterii preslunll ill

. e mare~te a ' . 'I

¥ • d rezistenta tntre electrozl s. e din puterea sClntelor.

dna). em 'b.1 ea stratul de praf sa consum

I· drii , este POSI 1 .' I bulll .

cll~ _ Se Interzice folosirea reduqlll~~ a uso~~l'; ungere a filetului ~u ulel

l ontarea bujiei, se recoma~ a o. 0 sin ura bucatli}. tnsuru-

~t~ :s:'area inelului de ~tan~are (I~t~~d:~~i:a specia1a de bujli din rrusa

gra ·In· 'ItiaHi cu mina ~i apoi strlngere

barea • . '

autoturismulul.

. . de aprindere 4 Reglarea instata\lel .

6.2. . . d u cum se mal spun~

. I ' de apnn ere. sa - d

Verificarea ~i reglarela ds~~~~,~ur:~rezinta cea mai impo~tant~l oPdera1~ecrue.

la punct a apr n. I .• toate reglmUfi e e

..pune~:\nde buna func~ionar~ a motoru ~l ~ recomanda ca aceas:a opera;

~~t:~ea: :~oc~~::~i~~t~~ie~~;t:I';:r~~:S:p:~:II~I~ate ~:o~~~~pceua:ia:~~U;t~:fs~~~~<>

~le sa 5 . I ,¥ specifid motoare or

d testare e ectrOnlca.

e , 1300 . sa se efectueze·

DaCIa . . derii este strict necesar

lnainte de punerea la punct ~ :~r~~recta'rea distan~ei dintre contacte, ~a~: cura\irea contactelor r~ptorul~1 615 mrn. Aceasta se face slab,in~ ~u;u~u se trebule sa atinga valofll~~,4 a b' I de reglare 2 a contactulUI fIX, pin. ~e u] fixare 3 (fig. 6.20) ~i rO:lnd. ~~ru :ontacte, masurarea Hlcindu-se cu aju or creeaza distan~a corecta In re

unui spion.

3

I ruptorului.distribuitor:

Fi 6,20. Reglarea contac:te or fixar.; 4 _ pi ....

g. '.1 _ urub d. reglare; 3 ~ ~urub de

I - cama. r\lptorulUlI ~t:enul contattului mobil.

'1*

7 I TRANSMISIA

7.1. Constructii3. !?i functionarea ambreiajului

Ambreiajul care echipeazti transmlsla autoturismului Dacia 1300 este de tip monodisc uscat , prevazut cu mecantsm de debrelere cu diafragma ~1 cu cornandf mecanica prin cablu flexlbll.

Elementele principale cornponente ale arnbrelajulul sine prezentate In, fig. 7.1 ~i 7.2.

Placa dlsculul de ambrela] este confectlonat a din tabla subttre , care are' decup ar! ovale, in scopuJ ventilarii discului ~i a inlaturarii efectulul lncalzlr!l .. Pe amheJe par~i este prevazuta cu garnituri de fric~iune.

Discul de ambreiaj este prevazut cu un ~isem de amortizare a vibrarlllortorsionaJe ale arborelui cotit al rnotorului, In acast seep, lntre butucul 14 ~i placa 8, exista posibilitatea unei mi~diri relative, prin intermediu! arcurllor eJicoidale 9 (fig. 7.2).

Placa de presiune se ccnfectloneaza din fonta. Ea se flxeaza pe voJantuJ 4- prin suruburtle 13. Sase antretoaze fixeaza diafragma 10 pe placa (fig. 7.1).

Diafragma este un disc subtlre, care are 0 u~oara conlcttate; este confec~jonata din ote! special.

Functionarea arnbreiajului €Ste urmatoarea: in mod oblsnutt , placa de preslune apasa pedtsc ~i ment ine in permanen~a cuplajul intre volantul moteruJu i ~i curta de viteze; la apasare pe pedala de ambrela] , cornanda esre transmisa furclt de arnbrela] prin lnterrnedlul cablului de arnbrela]: furca apasa pe rulmentu! de preslurie 11, determinind, prin intermediul diafragmei, decuplarea pliicii de presiune de pe discul de arnbreia] , reallzlnd astfel debreierea.

intreg mecanismul de arnbrela] este lnchls intr-o carcasa 5, din aluminiu, turnatf sub preslune , care se a~aza intre blocul ctltndrtlcr ~i carcasa cutiel de vlteze ,

Tipul ambreiajului se gase~te rnarcat pe suprafata capacului mecanismului de ambreiaj, pe care slnt poansonate cifrele: 170 DB 275.

Caracteristici tehnice principale:

- felu I ambreiaju lui.

rnonodisc , uscat , cu diafragma;

cu garnitura de frtctiune (ferodo) tip A 35;

110 kgf;

7,4 mm;

- dlscul de ambreia] ,

- efortul maxim la rulment,

- grosimea discului de arnbreia],

106

_ diamerrul interior al garniturilor de friqiune,

_ diametrul exterior al garniturilor de

friqiune,

_ grosimea garniturilor,

_ (ursa rulmentufui de preslune , "'_ viteza maxima de rotatle ,

120 mm;

170 mm; 3 mm; 7 rnrn:

8500 rot/min:

Fig. 7.1. Sect l u nea am brciajului :

"_ [Jan -a arborelui eerie: 2 - buqi din br cnz ; 3-:<i:bor~le iJ..n:'brciaiurui:_ ~ - volan c ; 5 .- (3r~lIs:a amb reiaiului;! _ ccrcana QinfM~ a volanculuu 7 - gar"fliturJle disculul de,a.mbretill; 8 - _placa d's,_ulul de arn b .. ciaj : 9 _ e.rcuri el'icoidale; 10 - diafragm~;11 .- rulme ntul ~e pro£!.s_lune.; (2, -:- sur-ubul ~e rfxar e ~ vef aneulul pe rr all~a arbcrel ul c::otrt,; 13 - su r"1J bul de fix ar-e a me~a,~I!;n:IL,Jl UI a rn breia] pe ,",:oJant. 14.- garrHt,ul""i de

etarltare a arboe etul ambrciajului~ 15 - fu r ca arTJbre1a.lulm; 16 - rut ur-t de f1X3.t!:! a diafr agmei. ,

107

)

- rulmemul de presiune folcsit ,

- cu.rsa Jibera a pedalei de ambreiaj la extre-

mrtatea levierului

- cuplu I de stringe r~ a ~UTU burilor de fixare pe volant,

2,5 la 3,5 mm; 5 kgfm.

cu bi le , etans;

Fig. 7.2, DiscuJ de ambrela]

7 '·1 d' .

- .r:arnICUrJ e IscuftJi; 8 - pfaca disculu i de ambreiai: 9 _ arc el,·co',d.I.',

11 - bucucu! dlseulut,

7.2. Corrstructta ~i funciionarea cutiei de lt

d'f . I VI eze,

I erentla ului ~i axelor planetare

. ~utia de vite.te. Este de rip mecanic cu rnansoans de sincrcntzare fV v pnza dire t- • d ~. ara nizate c a,. avrn patru trepte de viteze pentru mel's Inalnte , toate slncro-

"(1-~ srncron Renault ~i 3-4 sincron Borg) ~1 0 treapU de viteza . entru rners rnapor. C~~anda aeestora se face pri n levier central. la podea. p

Carcasa cutiet de viteze este confectionata din alia)' de al .,

su b presl . ' . um InlU turnat

I . resume ~I este compusa din doua sernlcarcass reunite printr-un plan ongltudlnal.

~ceasta carcass aeopera ~i diferen~iaru I cu cuplul conic.

Fie_care Cutie de vitezi:i este identificata prtntr-un tip sl indice rnarcar

carcasa (tabelul 7.1). . e pe

108

Tabelul 7./

Tipurile cutlilor de viteze ale aut cturts rnulut Dacia 1300 sl caracteristicile acestora

.~
a- ~"~
Numarul de c;I'l: E
Tip"1 Cupl"! Cuplul Treapen din;i I. R.portul ~~....._
~ i lrtd icela conic kllernetra- de lIit,e,z!l pinlcanele de ~ ~t8
[ului transmisic III.:C§ 0
angrenete !s- E
>:!-~
Pentru toate cele patru tipuri de cutii de viteza
352·00 8x 31 6 x13 I 13x47 3,61 7,59
352-01 8x35 7 X17 IIQ 19 x43 2,26 12,10
352-02 9x34 6x 13 Ilia 25 x37 1,48 18,10
352-03 8.x33 6x14 IYo 31 x32 1,03 26,55
Mers ina poi 13 X 40 3,07 8,90 in fig. 7.3, slnt prezentate piesele componente ale curlel de viteze ~i dtferen~ialuluj de Ia autoturismul Dacia 1300.

Arb 0 rei e p rim a r 6 este prevazut cu cinci pinioane (1, 2, 3, 4 ~i 5} solidare cu arborele ~i se sprij ina pe doi ru lmentl: unu I in fa~a 7 ~i alrul in spate 8.

Acesrl rulmentl se regleaza axial cu ajutorul unor ronde Ie de reglaj 9, a diror grosime varlaza de la 2 la 4 rnrn , pentru fa~a. ~i de la 0,10 la 1 rnrn , pentru spate.

Arborele secundar 10 are patru pinioane (11, 12, 13~i 14) montate llber pe arbore ~i doua sincroane 15, mansonul sincron al vttezelor III ~i IV fiind in acela~i timp ~i pinion de mers inapoi.

Arborele secundar se sprijina in earcasa cutiel de viteze, p rin intermed iu I unui ruJment bieonic 17. arnplasat in spate, ~j al unul rulment cilindric 16, arnplasat in fa~a. ITnga pinionul de atac. Rulmentul de la pinionul de atac nu se prezlnta ca piesa de schtrnb, deoarece el este presat pe acest pinion .

Rulrnenttl si'nt reglati cu ajutorul rondelelor de reglaj 18, a carer grosime total! variaza de la 3,50 la 4,10 mm. Jocu I intre rnansonu I sincron ~i butucul sincron este de 0,20 rnm.

Arb 0 rei e pen t rum e r sin a poi 19 este prevazut cu un pinion

20, montat llber pe arbore. .

Com 'a n d a v j t e z e lor se realizeaza prln trei furd solidarizate de axe Ie lor prin ~tifturi (fig. 7.4). Axele sint autoblocante , nepermlrind cuplarea slrnu Itana a dou5 viteze. Ansamblu I de furd ~I axe este amp!asat in sernlcarcasa care censure le capacu I cutiel de viteze.

Transmiterea comenzllor se face prin lnterrnedlul unor tije.

109

Fig. 7.3. Cuela de vice·ze ~I difer enttalu] - sectlune Iongit.udinalji :

<J - vedere de ansamblu: b - pie se ccrnpenenre i r - pinionul viceeel I. I ... a de pe arborclB pd miilri 2 - p.illion",l vite.:r:ei a II-~ de pe arbcrete prim-ar: J -pinionul vj(Qzel a 11fe1t: do pc arborele primar; 4 - pinlonul vit:fu.ei 3 IV",III de PI arbor'ele. pri miU'; 5 - pin lenul dl miii!r:s in:;:pal de pe arborcde primar; 6 - arberele primolr; 7.-. rulmenru! fat' b. arberelul primar: 8 -- rulmantuf spate al ilrbQrelLli primari 9 - rondele de regla,j; JO - ar-borete secundar eu pinjonuj de :U,3Cj II - pfnlenul vleezei l-a de pe erborele secundar ; J2 - pinionlll vi"ezei a f l-a de pe ar-berele secundar ; 13 - pinionul vitezei a III .. , de pe arborele s~cundar; '4 - pinienul vfte:ul' J IV·a de pe aj-bor ele secundar ; J5 - ma'n'O<Lne aineron : 16 - rulment eilindrie ; 17 - rulment biconic ; 18 - rondeH. dt! regtaj a rulmentului' biconlc ; 19 - arborele peneru mersinapoi: 20 - pinionul dG mars inapoi; 21 - carea .. sa eurlel de yitcz:,e; 22 - C:3I"CU'ii ernbr elalulul; 2-3 ~ arbcrcle ambrelaju(ui; 24 - eercana diferenfi;i1iului; 25 - buc:J1 c-rcnelatl; 26 - ,tift de, :5igur:il.n~i; 27 - arc eu bila de :z:ivortre iii ptnlc nulul iilrboreJui de mers .lnapol ; 28 - p;a.nl penrru flxerea salbeler ere.f1e-late; 29 - .net de siluranil: 30 - p.ibe CI e1ehu,e: 31 - capac ccmenei tude de v;[c'Zej 32 - bur-

dulul de prceeej!e de Iii ecmanda ..... ico;te'or ~

a

~_-_--.f3

»:

~la

m-CLmiri~~, <, ._,

: '(j~5

b

F· 74 Ansamblul c:omenzii la curla de viteze:

Ig. .' . ..• de com.ndl .... mbl .. l: 2 - burd"' doe

0- vedare de l,1nnrnbIU~ b - plrli (:ompo,n.e.n.te~r:n;)'('~ _ 'Selecl-or de 'vitc:o: 5 - (urea sekclOrulul] protCc:'tie din cauciu c ; 3 - garnit u r~ de et~rr~~e, ';tm ax c~ (urea -uamblM pcneru vi,tez~f~ I,·JI; 8_f' r~r~ii1 6 - ax: cu (\,Irdi ;ua,mblat peru;rlJ ~itez~le 9 .. -, pt:!!;cru (:Qm:lnd.a vleezei de men: inllipol; .10 - 1-tr tur,11 0:-

pemru ecmanda vite:zei de mer:5 map,~I: - t:I.x I " f2 ~ ansamblul ar-c bil~ pencru {!)(,area uC"'Clor"

Ii , bid ('xJ.re a. furc.1I $el~C:toru lJl, "

lure; J - 0 t e' 1-3 _ rondell l=Ientru zavorTrea furClor.

3

111

Diferentialur. Este monebloc cu cutia de viteze. Pinionul de atac al cupiulul conk este prel uerat d ireet din corpu I arborelui secundar. Cuplu I conic este de tip h ipoid. Par~ile componente ale d iferen~ialulu i sint prezentate in fig. 7.5.

Acest ansam blu de piese este inglobat In aceeasl carcasa cu cutia de viteze.

Pinionul de atac ~i coroanasint rodate lrnpreuna ~i nu pot fj lnlocuite separar, Pinionul de atac este furnizat irnpreuna cu rulmentul Sall, a caret colivle in- • rertoara este presata pe pinionul de atac, rulmentul neputind fi inlocuit.

Cuplul de retire al pinioanelor planetare deja blocate este de 1 kgfm. intreg drferentlalul trebuie sa se roteasca cu un cuplu cuprins intre 0,050 ~i 0,150 kgfm. Jocul danturii la coroana trebuie sa. fie cuprins intre 0,12-0,25 mm.

Axele planetare. Transmiterea mi~carii de Ja cutia de viteze la cele douil rotl motrice din fat a se realizeaz1i prln doi arbori de transrnlsle, care are fiecare cite doua cuplaje homocinetice (fig. 7.6.)

Cuplajul dinspre cutia de viteze este de tip tripoda cu culisanta ~i trel galeti proteja~i pri ntr-un hurd uf din cauciuc. Acest tip de cu pla] permite, odata cu transmiterea mi~dirii de rotatla, ~i 0 rnlscare de cullsare axlala, indispensabil legata de constructla suspensiei. Cuplajul lucreaza in vasellna speclala, ftlnd etan~ fata de exterior, prin burduful de protectie.

Cuplajul dlnspre roata este de tip BED cu cad ran dublu, rezemat pe un rulment cu ace, etans ~i centrat pe rotula axei culisante.

7.3. T ntretinerea ambreiajulul

a. In timpul mersulul automobilului sau la opriri in mers (in curbe, la stopuri etc.), nu trebuie Sa se mentlna apasata pedala de ambrela], intrueit procedeul conduce intetdeauna la uzura prernatura a rulmentului de presiune.

b. f n cazul in care autoturism ul se depozlteaza pe 0 perioad a mai lndelungad (peste 6 luni), se recornanda a se introduce. intre pedala de ambreiaj ~I scaunul din fa~a, 0 cala din lemn, care sa mentlna decuplat ambreiajul, in scopul evitarii lipirii garniturilor de frtctlune dintre volant ~i placa de presiune. Fenomenul de lipire poate conduce la ruperea garniturilor sau la imposibilitatea decuplarll.

c. Se recornanda sa se verifice periodic jocul cursel llbere a pedalel de ambreia] (2, 5, la 3, 5 mm, masurata la extrernitatealevlerulut}. In cazul in care nu corespunde, se va regia cursa pedalei de arnbrela], procedindu-se astfel (fig.7.7.):

- se deblocheaza piuli}a 1 ~i se in~urubeaza sau se desurubeaza dupa caz plullta 2, pin a se obtlne cursa normal a la pedala de arnbreia] Ia valorile de mai SUS; - se blocheaza plullta 1.

d. Se recornanda sa seefectueze foarte fin manevra de ambreiere ~i debreiere; ridicarea piclerului de pe pedala de arnbreia] sa fie slncrorrizatf cu 0 crestere uloara a turatlel motorulul ~i invers, evltlndu-se cuplarl sau decuplarl bruste,

_l12

18
,/
7 7
8 ·5
-, '"
./ a

1/

I

Ii 9

\

\ I

\ .~ i

~

7

7 i

!

2

/

/

/

__ /1 ~ -1W

cd 10------- ,.,

8 ~--------~----~

------~

9 --------

j

/

I

b

Fig_ 7.5. Diferen,iai - s ecti unc tr-ansv er-sala:

I _ car-casa curiei de viz e ae : 2 - cor cana direren~lalultd~ :.? "" r-ulrnentii d1feren~ia!uJl,li; 4- - piufi~a er-enel atfi per.er-c r-egl at r-ul me mii d;fcren~lalului; 5 ~ VU'l:'hur;'_de e.t;;'~1~~re (srm er mg}: 6 ~ ca5-e~.a, safl:':n~iJor; J _ pinioane pf a net ar-e ; 8 - pinio~ne .s.'i.H.elis-i~ 9 "" l3Jba de _:a!1td:~r:~It.lnc .fa pf nioan e!e sat.en t : JO - axul

pinicanetcr sarelh.; I j ~ pibi de. r-eglai a ptn.l0lluh,H ptane tar-.

113

,8 - Autoturismul Dada 1300

114

Fig. 7.7. Reglar ea cursei libere a pedalei de ambreiaj: 1 - 'piuli~~ de blocar a: 2 - plu1i~i1 de rc·&IOI:r"~ iii! cunei Irberc.

7.4. intretinerea cutiei de viteze, diferentialului !?i axelor planetare Intrucit ungerea angrenajelor ~i a celortalte piese componente ale cuciei de vlreze-dlferential se face prin "balacire", este neeesar ca in permanen~a sa existe in earterul cutiei de viteze-dlferentlal 0 cantitate de 2 I de ulei.

Umplerea cu ulei se face prin orificiul1 dispus pe partea dr eapta a carterulUi, care serveste ~i la verificarea nivelului uleiulul , iar golirea se reallzeazji prin ortflci ul 2, am bele deschideri fii nd , in sltuatia de lucru , inchise pri n busoane (fig. 7.8.).

in perioada rodajul ui auroturls m ul u i nou, intre 2 000· -2 500 krn, se recornands inlocuirea ulelulul din cutla de viteze, iar dupa terminarea rodajuiul, inloculrea uleiului la Ilecare 15 000 krn, deobicei toamna sau prirnavara. De rennur ca verlficarea nivelului uleiului in cutia de vtteze-dtferential se face la fiecare 5 000 km.

Uleiul folosit pentru cornpletar e sau schlmb trebui e sa fie de tipul T80·EP2 - iarna, sau T90-EP 2 - vara,

in perioada rodajului , se recomanda sa se folos easca treptele de viteze menrtonare mal [os:

115

2

Fig. 7.8. Amplasarea locurifor de urnpler-e ~i I" ",

~ - orificiu de umplcre ~i ver"Hfc,~l""e a nl vel ulul de 'f .," g~ ~ ~e a u J CI u I u r d J n c u tla de vi t ez e :

U er, -L - orlfll::IIJ de g~HrE! a uleiul!Jf din cUtia de vite"2;e.

- viteza I, 25

II maxim krn/h ;

- vrceza ",', ~~ km/I.."

_ viteza maxim II

maxim km/h'

- viteza IV, ' ,

v • maxim 90 kmlh.

Dupa terrntnarea perioadei de roda] a autoturismului lin •

3000 km), se vor folosi ace/easi trepte i ." . d \ general dupa

mandate pot fi depa?ite cu cir'ca 200; • c~sa rn ca~un eosebite vitezele reco-

fi solicitata pinii la maxim 145 km/h/~ ~xcep~,,, trept,.el.a IV-a, care poate

o ' - fi ' per orman~a masinu.

. e re~1 nut, ca otostrec treptei de viteze sub cele arotate ., • ~

constderobi! am asupro angrenajelo tie! de ' , . " mOl sus dauneazo {unct;;onorii mctorulu! cit si Gsupra ~. ~u '~/ e vlte~e f"1 dl(erentiaIU/Ui, osupra

5", verifl a' ," '. iein ronsmlslel pnllC/pare (axe planetore)

-. I IC ~I se stnng pertodlc surubu'-ile f _ '

schi m bator placa cre-g1i'idar e"· " care IxeaZa capacul manetei

entru flxa~eacutlel e pen'ru camanda mersulUi 'r'napOI,pl-ecum ~I cere

de vit eze , fara a fi fclosit rneca-

116

Nu se va (ulo nicio(/ato Ct1 Qutoturismu/ ovind /(vieru/ de schimborea vireze/or 10 • uncwi mort, I ndeosebl la coborll-ea panteior, deoarece I-ui mentil di n cutia de vtt.eze 'lor I suprasollcltatt S-a vazut ca la clitia de viteze a autorurismului Dacia 130D, pinioanele de pe arborele secundar se gasesc intotdeauna angrenate C:J pinioanele de pe arborele primar. in sltuatia in care maneta de schirnbare a vieezelor se afla la punctul mort, rnotor ul functtoneaz a la turarla de mers in gol (800 rot/min), turatle care se transmite la arborele primar. Daca autoturismul la coborlrea unei pante atinge de exemplu 0 vi·teza relatlv mare, (peste 60 km/h}, arborele secundar primeste 0 turatte corespunzjitoar e virezet autoturi3mului, jar pinioanele de pe arborele securidar se rot esc ia turat!a mai mica a arborelui prlmar , corespunz atoare regimului de mel's In gol: ca rezultar, se creelza a viteza. relativ mare, care conduce la gripari sau la distrugerea inelclor dlstantiere , Pentru evitarea unor asernenea neajunsuri. se recomanda sa nu se decupleze niclodat a transrnlsia la coborirea pantelor, in curbe sau la mel' ,iul normal.

In toaze cazurile. cind se efectueaza cuplarea sau decuplarea transmisiei de la motor, este necesar sa se lase sincroanele un timp mic cu scopul de a se aduce arborii ~i pi nioanele la aceeasi vitezji pentru 0 cu plare si lentioasa ~! pentru ca transmiterea cupl ul u i sa se fad nil-a socu ri, dlstrugert de dint! ai stncrcanelor sau pinioanelor ,

Pentru aceasra , se recomanda (mai ales conducatortlor lncepatorr) ca levierul de schimbare a vitezelor sa fie manlpulat tent, corespunzator regimulul de lucru al motorului (treapta de viteza sa fie cor espunz Scoare turarici motarulut), nira a se marca tlmpul de trecere prin punctul mort.

Folosirea dubiului arnbreia] este facultativa la cutllle de viteze slncronlzate care ech i peaza autotu rtsrnele Dacia 1300.

8. DIRECTIA

8.1. Constructie ~i functlonere

Mecanismul de dlrectle a! autoturtsrnulul Dacia 1300 este de tip "cu cremaliera" ~i se compune din ansarnblele (fig. 8.1.):

- vel an ul di rectiel :

- coloana volan ul u i, forrnara di n dou a axe 1 ~i 5, legate lntre ele la un capat

prlntr-o artjculatle cardanica : coioana este prevazut a la capatul inferior cu 0 flan~a elastica 6;

117

..

Fig. 8.1. Sistemul de dlr ect!e :

J - axul velaru .. dtli; 2 - cohere de fixar e ; 3 - ,uTubll'1 cuplajulul -cardllnhc;; 4 - bU,qia. Qtn cauciue ;

5 - ax u ! lnre r-rnediat-: b - fJ:an;i eJastica,; 7 - bucs a: 8 - car casa crem;:tiierer;"9 - btetetele ; de

direc:t1e cu r ot ule ; 10 -,~lIrub de fixat-e a bioterc! ; II, Il, 13. 14- piujjte cu. ~utoasigl.Jrare

15 - colier ; J6 - g·unhc.lr.aj J7 - pie-sa de legatunl; Hi - bu. r duf de cauciuc.

- caseta de dlrectie care este un subansamblu, in interiorul c5ruia se aWi un angrenaj plnlon-crernallera montat Inrr-un carter din aluminiu tur nat sub presiune;

- bieletele de dlrectle 9, confectlonate din tabla arnbutlsata, sint elementele de transrnitere a mi~dirii de la crernaltera la cele dcua rO!i .. Ele se arttculeaza elastic pe cremaliedi prin intermediul unor bucse din cauciuc, iar pe portfuzeta prmtr-o rotula (nuca) etansata (capsulaca), gresata ini!ial ~i nereparabtla. Fiecare capat al cremalierei este protejat pri ntr-un burduf de caucluc 18.

Cremaliera 3 este ghidata la 0 extrerntrare intr--o buCS,a 9, montara elastic in caseta, iar la cealalt a exrremltare lntr-un ansamblu format de un pinion 7 ~i un impinglhor cu arc 8 opus acestuia, care ii aSigura reglarea automata a

joculul (fig. 8.2.) _

Transmiterea mi~carii de la volanul autoturismului Ia ro~il€ motrtce se face prtn coloana volanului la caseta de dlrectle ~i de aid la ro~i, prin intermediul biletelor de dlrectie. Dernulupltcarea mL~dirii este asigurata de caseta de dlrectle,

118

lr)..___

._--_

--------

...

119

Car acts r i sticl te h nice p r i ncip:::fc:

- raportul de demultipli_

care, 20:1;

- numarul de rota~ii ale volanului corespunZatoare tr ecertt de la UI1 capat la altul al eremal ierei \ 3,5; dlar.netrul de braca]:

- ;ntre trotuare, 10 rn : ~ mere Ziduri, 10,75 m;

- dlametful volanului

390 mm. '

8.2. T ntret;nerea directiei

, fntrc~inerea mecanismului de dlreqle nu cere din partes posesonlor de autoturisme 0 g.ama mare de opcra!ii; se rezuma la:

. - ::I'ificarea ~i completare~ ulelulUl In caseta de direetie'

< ' ,

_" ~ _upravegherea atenta a

SL,JrlI de integritate a burdufelo d e ,proteqie din cauciuc de I~ ble,ete de direqie si capetele

crernal ierei; ,

~ fixarea coreeta a ea:;etel de dJreqi~, pe traver5a din fa!a;

raport cu - verrflcarea per'iodie;} (de

regula dupa 15 000 km) a jocu-

C - coca de r'.'or. la roCUlele bie/etelor de dlfeepe, cuplajele axului axulut

o operatie simplii d. . volanului ~i casera de direCtie'

, , ar, oarte 1 mpcl"tanta d ' . ' ' ,

rectiei, este prozitionarea corecta a vola . " e Intt'e~Jnere eurent.a a diautoturismului. Ea COns" , . _ anulul In raport cu direqia de mers a ca In urmatoarele:

- se a~aza autoru rism u I pe 0 su prafa ta-' I

, onzor.toil·

- se a~aza nitu I de la flansa elastidi ~ ax' I ' '

rului A mareat pe caseta de d" .. j' " __ u UI ~ojanulUj in dreptul indicato-

Ireqle. n aceast a pOzl~ie, bra!ele volanului trebuie

"120

Fig. 8.3. Pozi~ionarea volanului in impanirea directiei:

A - jl1dkatoruJ pe~(ru imp3.qirc.l di;eqiei; sm pa'll r-e :l drreqrei.

sa formeze cloua unghiuri egale fata de linia ortzontala (fig. 8.3.), lar valcar ea (otei C trebule sa fie de 65 mm masurara cu ajurorul unci cale speciale. In (azul dnd valoar ea cotei difera de cea prescrtsa, este necesar sa se scoat.a volanul ~i sa se repozitroneze (vezi Partee Ill-a Reparatij curcnre).

9. INSTALATIA DE FRINARE

9.1. Constructie !?i furrctiortare

Autoturismul Dacia 1300 este dotat eu (fflll'! hidrcuiico (de picior), care aqiorteaza pe toate rotile , la rotlle fa~a fiind frine pe disc. iar la rorile din space ~ frlne pe tamburl ~i cu (rina mecCinlca (de tninii}, care actloneaza numai pe rctile din spate, transmiterea fortet de frinare fac1ndu-se pr ln cabluri speciale. Frina de mina nu influen\eaza asupra sistemulul de frinare hidraulie, ea lucrind independent.

Fr ina hidraullca se eompu ne di n urm iltoarele organe (fig. 9.1.):

- orgone de comand6: pedala de frina 1, cilindrul principal de frina 2 ~i rezervoru I com pensator 3;

Fig. 9.1. Schema inHala~iei de fr ina r e :

,_ --::- pedal-a de rrina; ~ - l:;;i.li~:1rul,prir1'~i_p"lI:.J - r-eze rv or u l ccm ccnsacor p:Qiltr-u Iichjd; 4 _ c:ana.li~at;;ie rl,glcia: .5 ~,rac~r_d;'.JI'·t fle xi bite ; ? "" cilindr! reJ:e_pt:or"l spare; 7 -- errrer e fdna iat:.i; [1 ~_ t.iitt;l,J,-i rrina r~~~: 9 ~- ~:j)m b url~ r~1 n a s.pare: 10 ~ 11 muator de, ~re~i u ne ; II. - raccr-d C',U tr e! c.li: J 2 - cablul pr-incrpa! <1.1 fs-Inel de rm n a ; JJ - cablul secund.ar a! jrtnel d.e m.lna; 14 - maneea fri'nC!i de rntna: 1.5 _ dja de

acnc nar c a limit:atQru'ui de prestunc , •

12]

, - orgone de tronsmitere a c " ..

;~~ef~r~~~~e5d~r~~t~oanre circuffr'~~~;~u~a2:'i~~~iaa Ctii~~3A~e7~~~a34 fi ra~o~Jdu-

. are a rJnej; sau aSlml at)

, - orgone receptoare: cilindrii re '

d,scurlle de fdnii fa~ii 8, tamburjj de r'~p:orj spate_ 6, etrierele de frina f~~ii '7

, C i l t n d r u I prj n c i p a I d rilla s~ate 9 ~I limitatoarele de presiu~e io. prsron actto t d '. - " e f r I n a este d . • _ ~a eo tlJa Impinglitoare (f' 9 2)' e construqie dasidi cu

In COnstruqla spec/alii a supa ei, car Ig. . ,~lngur.a particularitate cons~ind

nare a unel presiuni rezidualePdupa a~nu permlte eXlsten~a In 5ist,emul de fri ~are ~ste specifica numai Sistemului ~:nrea pedalei ~e frlna. Aceastii modifj~

otabl/e, sistem adoptat de aucoturis I n~are pe diSC cu plachete de frina

R e z e r v 0 r u I me e acia 1300.

d' com pen sat 0 r d licl 'd f

bin ~:terjal plastic fi are la partea I nfer' v e rem dnii este confect/onat

eaza In cilindrul principal. Capa I ' I03ra un ,racord mctalic ce se Insuru-

care aSigura mentinerea . ..cu rezervorulul eUe previizut .

~ preslunl/ atmosf' " . cu 0 supapa

f t r i e r u l d f r t _ ,ef/ce I n Interior.

d' . e r I nap e n t r u r t l I d .

, ,ntr-unaliaj din aluminiu cu duritate spori~ii' (Ifig~ 9.3'/ fa ~ a este cOnstruit

de (dni,

in inceriorul corpului etrlerulut 1, se afla un piston de frina 2. gaurit in interior ~i confectionat din otel, in [uru! caruia se afla 0 garnitura special a torica di n cauciuc 3. a~ezata par~ial intr-un canal din corpul etrierul ul, aslgurind etanprea.

7

Fig. 9.3. Ansamblul etrler frina fa.a:

r - eer-put e n-ieru fu;; 2 ~ pino I'UJ.r etrleru rui;, 3 - gar.nitUdi do e[an~ar(l din eauciuc: 4 - b\lrdur de ecan- 1:U"(!" din cauciuc ; 5 - garnitu ra de fric~~u ne cu ;S.uporc meeehc ; 0 - diu..,. de rrina; 7 - flan,t; 8 -- orifidul

racor dulul Ilexibll.

Fig. '9.4. Erriend de frina - vedere general;;:

I - co r-pul etr-ierulul : 2 - !ftu; penrrv i n trarea. licnidulu! de frin~. 3 - bu",on de aer isir-e,

La blocu! etrler , se prinde un racord flexibil de frinli prin ~ru}ul 2, pentru alirnentarea cu lichid de frina a etrierului. Busonul 3 este folosit fa aerlslr ea i nstalatlel de frinare (fig. 9.4.).

Blocul etrier 1 se a~azii pe discul rotll 6. prin intermediul a doua bra~ari de prindere 2, care slnt pr evazute cu placll~ele de fixare 3, asigurate prin stlfturt elastlce 4~i arcuri speciale 5 (fig. 9.S). Cele doua brii~iiri au rolul de a limita deplasarea etrierului pe circumferinta discului.

Dis cur i led e f r ina f a ~ a slnt confecrlonate din fonta special a ~i fac corp comun cu buruculroulor.

Con d u c tel e circuitului htdraulic slnt confectlonate din otel sau cupru ~i sint reztstente la presiunl inalte. Ele se fixeaza pe planseul autoturismului prin agrafe din material plastic sau agrafe metalice. Capetele conductelor sint rebordurate ~i au racorduri spectate pentru fixare.

Pentru Iegaturtle dintre eond uetele fixate pe planseu sau puntl ~i rotl , se folosesc racorduri flexibile, confecrlonare din cauciuc cu inser~ie de burnbac, foarte reztstente la presiuni ridtcate, avlnd capete de racord rnetallce , f'lletate.

C l l I n d r i ire c e p tor i de la rottle din spate slnt plasa~i in interiorul tamburilor de frina ~i sint fjxa~i pe platouri (fig. 9.6).

123

Fiecare cilindru receptor este con5titu it din (fig. 9.7):

_ douf pistoane 1. care actioneaza dl reet pc sabctll 5;

- doua garnituri de etansar e din cauciue 2;

_:_ un arc interrnedlar 3, care are ro'ul de a menrine in perrnanenla garn itu r l Ie di n cauci uc 2 pc suprafetele ptstcanelor :

- cite un burduf protector 4

din caucluc la Ilecare extrernitate a ciiindrului receptor de frina.

L ichi c! u I de hina vi rie su b pr esi une pri n canal u I 6. 5i tuat int re eels .douil garn ituri 2 de etansare ale cilindrului receptor. Pe corpul cilindrilor receptori, S2 gasesc ~i orificille speciale 7 de aerlsl re a frlnei.

Tamburii de f r t n a

spa t e se toarria din font a. In interiorul lor, se Ilxeaza sabotn de fdna cu garniturile de fric~i-

une Capetele supsrloare ale sabotllor vin cili nd ri lor receptorl , rnenti nerea in pozltia de rapol.

La capatul celalalt al sabotilor se afla un alt arc, care are rolu! de a uniformiza frecarea dintre garnlturtle sabotilor ~i tamburul de fdna.

Lim ita tor u Ide pre s i u n e este plasat in parte a din spate a autoturismul u I, ~i este cu plat in ci rcu itu I pri nci paJ de frin a.

Rolul sau este de a llrntta presiunea cafe se transrnlte catre frinele rotilor din spate, in functte de scaderea incarcaturii pe puntea dln spate, stiut f llnd d, in timpul frinaril, sarcina dinarnlca schirnba repartitia greuta~ii pe punu, in sensul incarcarii rotilor din fa~a ~i de5ciirdrii celor din spate.

Constructla I I mitatorul ui de pres: u ne ~i schema fu nqlonari i lui sint ar atate in fig. 9.8.

FU>lcUonarea limltatoiului de pre!;iuna. La a [r inar e usoarI, lichidul patrunde prrn orlf iciul din sectlunea A-A ;;i rr ece prin sectlunea din corpul lim't<'.COl"ul1.11 spr e oriflclu] din sectlunea B-B. in aceast a pczlti e , supapa 3, fiind deplasata spre d reapta, lasa Ii ber a seqi unsa d,e trecere.

Fig. 9.7. Cil: ndrul receptor spate:

I - plscoa ne : t - g ar-nit ur-i de e rans are C!in cauci uc ; _j - :U(~ 4 - bur-o uf pre-rector exterior; 5 - sabce de frlr~a; 6 - canal ali rncn tar e cHindru; 7 - buscn aerisire

fri:1a.

di r ect in contact cu pistonasele i nacti va facind u-se de catre arcul

125

Sec/lune 8-8

Sec/i(}ne A-A

fig. 9_8. limitatof" de prestuna: , - cOr-pul rtmiratoruluij 2 - pi5('on" 3 ~ su a li'" ~ .

• P P 4 • - 'mpjngitor; 5 - burduf de protcqil:! din cauelu-;

L_a ~ frl~are brus.c3: sarcina dinamica rnareste greutatea pe puntea din fata. descarc.m.d rn. acelafl tlmp puntea din spate, ceea ce conduce la 0 ridicare a

carosenei, mrscare care, prin til-a de actlonare 15 (fig 91) det . - __

. _ , ~t. ., ermlna ca Im-

prngatoru 4 al limitatorului sa se deplaseze spre srlnga, in aceasrs "t"

supapa 3 ..., . d . a POZI re,

, nernaunn run nlei 0 rezlstenta din partea impingatorulu- 4 den!

• • v • I ,se ep a

s~aza I mpreun a cu acesta spre stinga, obtu rind, pri n profilul sau special. sec.

~I.unea de ~rece~e. a lic_hidului. Automat, scade presi u nea de frinare la rotile dl? ~pate ~I se ltrnlreaza efortul de frTnare la 0 anumlca valoare, astfel indt se evrta blocarea.

Functionarea frinei hidraufice de la autoturismul Dacia 1300 este ur matoarea:

126

a - In momentulin care ccnducaroru! autoturismului apasa pe pedal a de frinare. in tOt clrcultul de frinare se creeazji 0 preslune mare, care aqioneaza simultan pe cele patru roci, astfel:

_ La rotlle din fa~a, unde sint frine disc. lichidul actloneaza asupra capulul piStonului, care, la rindul sau preseazs asupra placurelor ce vin in contact cu discul. jar prin frecare se reallzeaza forta de frinare la rotl. In fiecare etrler, odad cu presiunea exercltata asupra placu~ei de frina ce vine in contact direct cu pistonul, se realizeaza ~i 0 usoar a deplasare lateralaa etrierului, creindu-se ascfel c presiune asupra celei de a doua placute de frina pe disc. Fortele de frinare se dlstrlbuie as tfe I uniform. ceea ce conduce la 0 uzura untforrna a placu- 1:210r de frina.

• - La rotile di n spate. lichldul' de frina intra in cillndrtl receptori, actioneaza asupra pistonaselor lnterioare , care tind sa indeparteze capetele sabotilor. invingind rezistenta arcuri lor de rapel; garniturile de fric~i u ne ale sabotilor vin in contact cu suprafata interioara a tamburilor, reallzlndu-se astfel fortele de frinare.

b - In rnornentul cind se ridid piciorul de pe pedala de frina, presiunea in circultu I de frinare scade considerabi I, iar organele care au realizat frtnarea sa dezarnorseaaa astfel:

- la rotlle din fa~a, plstonul de frina din etrier se deplaseaza ~i revine la pozltla ini~ialii datortta garniturii din cauciuc, de forma speclala, care recapata forma initiall:i. Ca urmare a rotlrii dtsculul, placujele de frina s1nt u~or slilbite ~i revi n in poztt!a i nlttal a;

- la rotile spate, slabindu-se presiunea in cilindrii receptor}, arcul de rapel readuce capetele sabotilor in pozi~iaini~iatil, lndeparteaza sabo~ii de la suprafara intericarf a tamburilor, iar frinarea tncereaza.

9.2. T ntretinerea instalatiei de frinare

Se prezinta u rm atcarele recomand ari:

a. Sa nu se ulte sa se verifice cu regularitate nivelullichidului de frina din rezervorul compensator. Nivelul trebuie sa fie la reperul "maxim" fara a-' depa~i; in cazul lipsei de lichid, se va adauga llchld de aceeasl cali tate. tip SA'E7o-R 3 sau echtvalent, omologat de constructor. De asernenea, sa se verifice dad ofici J de Ie atu ra cu atmosfera, amplasat in ca acul rez v r '. este destupat. Dacilln rezervor nu mal existli ie id de frina. dar totusl exist a fr'in a de plclor , nu se va pleea in cursa lu nga, ci, la eel mai apropiatatelier spectallzat. se va verlftca cauza pierderllor de Ii chid ~i se va face obligatoriu cornpletarea ~i aerisi rea ci rcultul ul.

Este lnrerzrs sa se recupereze lichidul purjat din lnstalatle, deoarece, in timpul golirii acestuia, este posibila apartua in lichld a unor impuritati [praf, apa etc..).

127

Fig. 9.9. Curba caracrer;sr;ca

a distante; de (rir.are.

bb·' La .cabor;ri lungi ~i cu declivitate mare, se va foles' fr ina

can: rnata cu usoarc frln ari i nterrnitenra ' ,de motor,

Infig.9.9. este redata curba caracteriS!i W d! • I .

frinlirilor pina la llmlta de biccare ca nstante or de oprrre, ca urmare a turlsmulut: se obse • ' cor~spunzatoare dlfentelor viteze ale auto-

,~rva 0 crestere consld"rab'l- dl ,

turismului la rnarirea vitezei'v d~oarece '~Ji 1 a a d I$ft~n~e! de oprire d a auto-

cu pacratul vitezei. ' stanta e rinare este propar\ianala

Informativ, se reda mal jos 0 r I t' d I ' .

tu rlsmul ui : e aue e ca cui a dlSCloter de apri re a au to-

o

D - K vii

r - I ~ ,

Lam

unde: Dr est e d lstanta de opri re a autoturis m u lui'

Kl -(un coefic:ent de coreqie care ~ine sea'ma de condit.iila de f' ~

pentru sistemul de frfnare hidraulicl' . ,,, - rmai e

VI - vtteza autoturismului' I "

frlnare; In momentu ac;lon arii asupra vitezet de

0", = 6m/s2 - valoarea decelera'\iei maxlme (pentru un tere d

renta foarte buna). n cu a e-

Uneori. la aceasca valaare a d' . d

adauga rnsa clrca 5 m c . I~ta~~el e oprire a autaturismului se mai

efectul maselor~ anate' inar:a;a;~;~Zlnta spa~iul de siguran~a, avind in vedere

128

valorlle reeslte din eurba caractertsttca sau din tabelul 9,1 corcspund unor eond i~i i aproape perfecte de fr inare (pneu ri noi, teren us-cat, reflexe norrnale ale canduditorului auto ~i sisrern de frinare in buna stare de funqionare), in:;.)1 in practi di aceste valori cresc in m ed ie cu 35% a] u ngind u neort chlar la du blarea distan~ei.

Tobelul 9.1

Distanp de o pri r e

---------------------------------------------------------

Djatanea de fr-lnure ;3-;:tiva

Dutanta parcurs j 1:'0- teSplJnzato.aro t.impulu! de sereepes-e a

obst:a(:oluJui. actio- 8,3 JO,4 12.5 14,6 16,7

narii pedalei de frina

~i iiurarii in acriune

a si:5~r!:mului de frtnare

/8,7 20,9 23

29,2 31

-L

25

28

Discanta r.oula de oprire

10,3 16.1 23.1 21,1 ~I 52 64,5 16 93 107,6 123 1"4,4
--- --- --- --- -- 135J 152,2 ---
13,6 26,5 ]5,7 46 57,7 fa.l , 85,4 99 118 I 175,4 d. Se va d a atentle reglliri i cu rsei Ii bere a pedalei de frina. in scopul evit ar!i realizarii unei presiuni permanente in instalatia de frinare, intre tija de acclcnare ~i capul pistonului cilindrului principal de frina (pompa cantrala), trebuie sa exlste intotdeauna un joc, de circa 0,5 mm, ceea ce corespunde unet curse libare de 5 mm la pedala de fdna (fig. 9.10).

Cursa libera a pedalei de frinli se regleaza astfel:

- se dsblocheaza contrapiul ita 1 din capul tijei impingatoare 2;

- se r ot este tlja impingatoare 2 pina ce la pedala de frlna se realizeaz a un

joe de 5 mm, care corespunde unui [oc intre capul tijei impingataare ~i capul plstonulut 3 al cilindruluf principal de 0,5 mm;

- se blocheaza contrapi u lita 1;

- se verifid din nou cu rsa pedalei de frin a care trebuie sa fie de 5 mm.

e. Se va controla aerisi rea ci rcu itul u i de frinare, care se real izeaza prin

dava m erode:

- metoda claslca de aerisire la pedala :

- metoda moderns - cu dtspozlttve speciale.

Prezenta aerului in circuitul de frinare se poate observa prin faptul di pedala de frina se deplaseaza elastic, uneori plnii la planseu.

129

F" 9

Ig. .10. Reglarea cursel I

ibere a pedalej d f'·

I _ cootrapiolil" 2 _ f'!' . . e rrna:

• • II Hnp,ngO[oore; 3 - piston;

In cele ce urrneaza est d . ~

de frinare ca '. e escnsa metoda clasiC d ..

condltil de lu~~t~:te fl .ut1ilizata chiar de unil pose~or~ ~enslre a circuitului de

1 . garale e proprii. e autoturrsrne care au

nalnte de a incepe operatia .. ~

_ "chid de frina de aceea~i ::~~r(~:~s;od~ aerisire, se va proeura:

_ un vas de circa 350-500 I. ' 3);

- un tub elastic transparent ~i' " ~

Oparatia de aerisire se v f n pohetdena sau caueluc

aerisirea la r tll . a e ectua de catre do " .

de frina oa, rar cealalt a va sea in autoturisrn ua persoane : una va luera la

Proc~deul pentru apasarea pe pedala

de lucru este urrnatorul (f

_ se umple rezervorul d Ig. 9.11):

70 R 3 sau echivaient : e ccrnpensaue cu lichid de frina d . 1

~ • e tipu SAE

- se a~aza pe surubul d ..

parent, iar eeHiialt' capat se ~n~~~~lre u,n capat al tubului de plastic 1 t

_ se . deschide usor surubul d uce m vasul 2 cu llch id de frtn i. • rans-

a pedalet de frina" e aensire concomitent c .'

• d • u apasarea lenta

1-.clO. pedala de frina a ajuns I

se asa sa revina usor ped I' a pcdea, se inch ide surubul d ..

_ se repet- . ~ a a, ' e aerlSlre si

a aceasta operatte pina ce '

In vas nu mai apar bid

130 ' u e e aer;

I, ".,." mod. se copet' Of,coI" la to.te '<>\'" ,i se <omp'eteaz' "<h'd"' in relervorul com pensator.

Se recomanda sa se aeriseasca mal intH ro~lIe din spate (pOl. b) apot cele

din fa~a (poz. 0). .

Avind in vedere caautoturismul Dacia 1300 este prevazut cu !imitator

de frinare, in timpu} executarij opera!iei de aerisire a circuituJui de frina, outoturiS"",/",bU" ,0 ;tea P' ro", P'wu 0 " do po,'b'litoteo <,,,uitu/u' de frlno d'~

spate sa fie deschis.

a

b

Fig. 9.11. Aerisirea drcuitului de frinare:

0-1. Irin.l. ro~;lor din !ala; b _I. frinde rOlilor din spate. I - tub din m.,eri.1 pl."ic; 2 - v.,,_, p an tr u .erisirca frlneJ; 3 _ ch.i. ~poci.1ii pentru reglat garni,uri1e frine; spat e.

10. ORGANE1..E PUNT\LOR $' SUSPENSlEI

Autoturismul Dada 1300 prezinta 0 suspensie mlx.ta, In fat-a co ro\i independente. tar in spate cu osie rigi'dlL Suspensia ~\ amortizarea este astgurad atit pentru puntea din fa~li cit ~i pentru cea din spat-e p~in a!curi elicoidale

concentrice cu amort'izoarele telescopice. '

Ambele p.unt;i au bare stabilizatoare de viraj.

9*

131

10.1. Puntea ~i suspensia din fata

10.1.1. Construclie 9i functionare

Puntea din fa~li la auroturtsmul Dacta 1300 se compune din:

- rotl independence - deptasartle acestora nelnfluentindu-se reciproc;

- un slstem de brate inferioare ~i supartoar e care formeaz.a dou a parale.

lograme deforrnabile , transversale;

- fuzetele ~i butucil rotilor. Suspensla din fa~a se compune din:

- arcuri elicoidale cu diametrul exterior foarte mare;

- amor tlzoare hldraulice telescopice cu doua corpuri

integrate (llrnltator de cursa in interior): - bara stabilizatoare a~ezata In fata pun~ii din fata.

La fiecare roata din fa!a, portfuzeta est e fixata intre bratul inferior ~i bratul superior al pun~ii din fa~a. prln lnterme dlul unor rotule (ptvou),

10 fig. 10.1 sint prezentate in sectlune ~i in vedere generala organe!e principal" ale suspens ie din fa~a.

Bra ~ u lin fer i 0 r 3, confectionat din tabla arnbuttsat a, este leJ:;t la traversa de suspensie prin interrnedlul unui ax 17. care treee pr in doua bucse din caucluc nurnlte ~j flexiblocuri .. iar de fuzeta prin lnterrnedlul unei rotule 15,. care este etanpta la exterior printr-un burduf din cauctuc,

Rotula are In interior unsoare pentru ungerea pe viata, de aeeea nu are prevazute ungatoare speciale.

Bra ~ u I sup e rio r 4. ccnfectlonat de asernenea din tabla ambuusata, esre legat de traverse din fa~a c. caroser iei prin interrnediul unei buqe din cauciuc, Iar de portfuzet.a prin intermediul unei rotule, etanse 16. avind in interior unsoare pentru ulgerea pe via~a.

Tirantul de directie 6 asezat oblic este articulat prin intermediul unul tampon elastic de lonjeronul caroseriei ~i are 0 prindere fixa la partea superlc ar a a portfu:zetei. In acest fel el asigura in special brajul superior lrnporrtva socurllor in planul longitudinal al autoturismului, sccurl primite de la ro~i in tirnpul mersulul,

Elastlcitatea flexiblocurilor perrnlte portfuzetei sa lucreze cu oarecare libertate in plan orrzorital , preluind vibratiile inerente ale rotilor.

Ansarnblul acestor brate elastice, impreuna cu arcurile elicoidale de mae diametru ~i amortlzoarele telescopice, deterrnina un lens lin al autotur ismului pe drumurile cu de ntvelari ,

Bara s t a b l l I z a t o a t e din f a t a (fig. 10.2) lucr eaza ca o bara

de torstune ~i impiedicii inclinarile lat erale mari la care sint supuse autcturismele prevjizute cu suspensie independent a pe fa~a cum ar fi Dacia 1300.

Bara stab·ilizatoare este fixatil elastlc pe extr ernitjitl, prin inter rnediul bieletelor 1, ~i la rnljloc este fixata prin doua tarnpoane elastlce 2 din cauciuc.

132

133

Fig. 10.2. Bara stabilizatoare fa~ii ~i rn edul sa~ de flxare ~

I - bielct a borej; 2 - tampon ctasclc din c."duc; 3 - b>r' ,t.bi!izato",e; 4 _ br'd' de fi~,,~.

Amortizoarele din fa~a (fig. 10.3) sint de tipul AT-9-22 301 M-Romania, Monroe-Be/gia sau AlJenquant-Fran~a.

Aceste amortizoare sint prevazute cu limitatoare de cursa interioarli, care asigura amortizorului 0 garda de eel pu~in 10 mrn, attt pentru lungimea minima cit~i pentru lungimea maxima a amortizoarelor.

Sistem ul adoptat de prindere pe autoturism este eel cu tija (fig. 10.4) ~i tam poane din caucl uc, care permit deplasar: u ngh i ulare In reate d ireqii Ie de maximum 6°, Prinderea amortiZOTu/ui din fata la partea interioara se face prin intermediul lmui cuztnat elastic, prin care trees axul bratulul superior al puntli, lar la partes superioarj prin tampoane de cauciuc direct de ·caroserie. Pozitia de lucru a amortizorul ui di n fata este verticaliL

Prinderea amortizorului pe caroserie (la parrea exterioara) se poate face prin cupele mobile sau cupele sudate, asa cum este aratat in fig. 10.4.

Arc uri I e folosite la suspensia din fa~a sint elicoidale cu diametrul exterior mare, permitind pre/uarea elastica a ~ocurilor la trecerea denivelli ... rilor.

Ro 'a t a aUloturismului Dacia 1300 este cornpuss din: butuc, rulmentt, janta, pneu (format di n anvelopa ~i camera de aer); capacul ro~ii (ornamentul ro~ji), fixat pe janta pri.1< illtermediul unui ~urub.

. . . . ~ centrarea prin

f'lxeaza~ pe butuc cu tre: plullte , care aSlgura Janta se

rafetele lor conice. . . de frina, care irnpreuna se

sup 'I rotu din fata este asamb1at cu dlscurl

ButuCU r . . I .

- pe portfuzeta pe doi ru menu monteaza .

adiali cu bile. . _ d

r p u I este organul care reahezaza a ene cu calea de rulare. Presiunea de ~:ll:re a pneulul este data in tabelul 10.1.

10.1.2. Tntretinere:a. pl;Intli ~! suspenSlel din fata

Puntea din fa~a a autotu.rismului Da~ia 1300 este prevazuta cu artrculatil :Iastlce

. flexiblocuri si rotule etan~e !ncr-un

prrn . _ pr

ediu permanent unguent, a carer . 0-

~~qie de mediul exterior (umiditate, praf', im pu rita~i etc.) se face p~i n bu rdufu rI d~ cauciuc elastice. Din aceasta. cauza_, exploata rea si intre~i nerea pun~ii din fa~a nu necesita . conditl i teh nice deosebite:

Totusl, in cele ce urrneaza, se reda~ citeva recomandari privind exploatarea ~I intreti nerea lor: ~

a.' Dupa frecare 5000 km, ~e reco~and a sa se verifice starea flexiblocurdor ~I sde~tblocurilor din caucluc de [a arttculatttle bratelor ~i barei stabtllzatoare. starea bur.d ufelor de protactle de la rotu lele br~t:'or, bieletelor, axelor planetare etc., poz~tlonarea corect a a arcul ul pe taleru I . s~u d,e sprij in, starea amortizoal'e~o~ . dl n fata prtvi nd scu rgerile de llchld, sl abl rI sau eventua! deplasar l de axe de la bratele inferioare ~l

su perioare etc. .. _.

Nu se admit reconditionar! de piese sau

elemente de asamblare , .

b. Este necesar a cercetarea ~i dtagnosttcarea zgomotelor amortizoarelor. pe aut~turism (amortizoare flira scurgen ,de ulel]. I nal nte de a se face 0 i nterventre asu pra amonizoarelor, se procedeaza in excl US1V~tate la 0 proba de dru m a autctu risrnulul,

Fig. 10.3. Amortizor . din. fata

- secclune tongitudonala:

I - Iurr-u : ;. - ~~ava antl-spu m a ; ~ ~ 5U. papa de d esrtndcr-a ; + - tub p.P'"IflI;IPa~: 5 - tub reacrver-: (; - tija Pls:Ql1lJlul) 7 - inel de t:!un~ate: 8 - teav a ... an CI~pumi: 9 - piston; to - s upap a , .de ~ompr.mare; II - s u,pitpi de. adm tste ,

135

i

.

,

.

Tobelo! 10.1

Date ale pneu rilor folo,ite

Djme:nsiul1IJe pneului

I

I Presiunca prCSCf~ISl p artt r-u f~eC"ar-e tip de pnc

I masurac'd in kgf/em:l U,

--p-rO-Si-U"-C-' -d"-b.-Z-' --I-p.rCSi.l,lnlfl2. I" autoturlsnH~J l.nc3rci!c S;)U fa _ mersul pe .l.Lleos:[t'ada

I

s.p;:;te

-1-SP.L1.te:

155 X 13

Radial (V)

Sp Sp,lrt (D) V 10 S (K) Raliye 18::l (U) ZX-X;'1·S (!"i)

1,9 1,9 1,9 1,9

1,5 1,7

1,6 1,8

1,6 1,8

1.6 1,8

1.6 1 .: 8

1,7 2,0
1,8 2,0
1,8 2,0
1,8 2,0
1,8 2,0
1,7 2,0
1,7 2,0
1,7 2,0
1,7 2,0 165 X 13 SP iO) I
V 1:: (K) 1,6
zx (,'1) 1,6
Rallye 180 (U) 1,6
1,6 E.xplicOfii: (V) - Victoria' (M) M' .

(U) - Uniroyal. ,- rchelin ; (D) - Dunlop; (K) _ Kleber;

136

pentru a 5e deterrnlna dad anurnlte zgomote provin de la amorttzoare (prinderi de caroserie) sau alte organe ale suspe nslei (br ate cu anexele slabite, ;:irantul de fuga slablt, stringeri neconforme, silentblocuri dlstruse la brate sau bar a stablltzatcare etc.).

Prima lnterventie constji In schimbarea tarnpoanelor de caucluc, care servesc la prinderea amortizoarelor pe caroserie la par tea supertoar a.

in cazul in care zgomotul s-a rnlcsorat sau a disparut complet, cauza s-a dawr"at fixfirllor defectuoase ; in aceast a sltuatle , se procedeaza la inlocuirea dcfinitiva a tampoanelor de fixare a amortizorului.

Se string la cuplu fixarile: axele bratelor , tiran~ji de fuga, piulita de fixare superloara la amortizorul din fap (1 kgfm), ccntr aplulita de fixare inferloar a de la amortizorul din fa~a (6 kgfm).

Se face 0 noua proba de drum. Daci\ zgomotul $-20 micsorat rerncdluieste cor cct efectuat, Iar dad zgomotul persi ~ta ~i este i m portant, se in I oculeste arne rtizorul.

e. 1 neficacitatea amorttzoarelor are 0 mare i nf! uenn~ asu pm tinutei de d ru m.

Pentru a se derermina lneficacttarea arncr tlzoarelor, se prccedeaza asttcl : - se verifiea presiunea in pneuri (dupa circa 15 minute de statlonare)

~i se reface dad este cazul ;

- se slabe~te Irina de mina;

- se pune maneta de cornand a a vltezfor la purictul mort;

- se apasa puternic. 0 singur5 data pe arlpa din partea amortizorului

corrsi derat cu defect. ~i se cbservs oscil atitie carosertel, in u rma aestei z.p5sari. Dad caroser ia osctleaza de ctrova ori , arnortlzorul cste Ineficace ~i trebuie veriflcat separ at de autoturtsrn (eventual i se ridica diagrama de eflcacttate la bancul de incercare nurnal la ateliere speclalizate Dacla).

Un lndiclu de diagnosticare al ineficacita~ii arncrrtroareior esre ~i accla care priveste uzura unuorrna sau in trepte a pneurilor din fa~a.

d. Este necesar a cercetarea ~i diagnosticarea amorLtzoarelor demontate de 13 autoturism.

lneficacltatea amortizorului se poate constata ~i prin demontarea acestula de pe autoturrsm ~i lncercarea sirnpl a la bancul de lucru. Amortizorul se prinde 7n menghtna, in pozr~ie verticala, de capatul inferior. in cazul in care corpul superior poate fi plimbat tiber in sus ~j in jos, fara 0 rezisten~a lrnportanta, inseam na ca amortizorul este i neficace~i tr ebule inlocuit, intruclt a pierdut lichidu I.

in cazul in care amcrrlzoru I, lncercat in acelasl fel ca mal sus, prezinta zgorncte acestea provin din vehlcularea neumforrna a ilchidului in interior. Vehicularea neuntforrna este cauzara uneori de obturar ea orificiilor de t.recere, lar altcori de deblocarea supapel de cr ecere a lichidului dl ntr-un corp in celalalt. Defectlunlls de natura celor de mal sus se rernedtazs nurnal in atelierele autoservtce Dacia, care posed a piese de schlrnb originale, tehnclogie de remediere ~i apa-

137

ratura special a de ridicare a diagramelor privind func~iofl3rea amortizoarelo,. necapsulate IPAS. Amortizoarele capsufate Monroe nu se reconditioneaza. e. Se va ~ine seama de dteva recomandari generale privin-d inlocuirea arnoj-, tizoarelor.

AmortizoareJe se inlocuiesc numai atunci dnd prezinUi urmatoarele defecte principale, care afeeteaZli buna func}ionare a lor: tija pistonului este indOita, tija el!indrului amortizorului este smulsa. pie.rderi de ulei pe Hnga tija sau Ia imbinliri; cilindrul eu tija blocata; eursa de compresie se face in gol; eapul de fixare al amortizeru/ui de bratui superior pre.zim:a sUduri neeonforme.

Este eontraindicat a se compara modul de funqionare al amortizoruJui care se verifidi cu eel nou, deoareee amortizorul nou, fiind nerodat, prezinta frecar: in timpuJ func!ionarii. Un amortizor se considera rodat dupa un rula] de cca 3000 km pe autoturism.

Toate amort,izoarele sehimbate izolat trebuie sa fie inJoCUite cu amortizoare de aceiasl tip ~i aceea~i mares,

Se admite inlocuirea unui singur amortizor pe puntea din falil sau spate cu unul nou, deoarece acesta nu determina schimbari esen~iale In comportarea autoturismului, ca ~inuta de drum. Dad uneori se observa Ia inceputul SChimbiirii 0 u~oara diferen!a, nu trebuie sa ingrijoreze. deoarece ea va dispa-

rea foarte rapid, intrUcJt asa cum s-a aratat rodajul amortizorului nou nu depii~e~te 3000 km rulati ai autoturismului.

f. Arcurile fata se inlocuiesc numai atunei cind prezi nta deformari remanente sau urme de ftsu ri pe spira. La montare, se va avea in vedere a~ezarea corect a pe taler, preeum ~i sensul de menta], asa cum se aratli in fig. 10.5.

Fiecare arc prezinta la capete douj zone de a~e~

za re ;astfel : .!1;<_ri.7

-=- la partea i~ara, exista 0 zona de sus~inere plata 1;

- la partea inferioarli. exista 0 zona de Sus!inere elicoidalli 2.

La fiecare capat al arcului se va monta obJigatoriu tubul de protecr;ie din material plastic.

g. Se va ~ine searna de cit eva recomandiiri generale privind folosirea pneurilor.

Se vor examina permanent pneurile autoturismului, Douli pneuri montate la rotile din fa~a sau spate

de trebuie sa fie de aceea~i structura (radiale sau con-

din ven!ionale). de aceleast dimensiuni, rnarca ~i tip.

Se va face verificarea cu regularitate a presi u nii

I - 'on, pia .. do .mlin..e,c; pneurilor. inclusiv a rotii de rezerva., folosind ma-,

2 - "400.2 cltccioala de sus~l- I I ..

ner-e ; J - tub de pro<"<rie. nornetru eta onat, ~i nu pnn apreclere.

1

Fig. 10.5. Pozitia montaj a art:ului fa~a:

138

. til. se vor folosi levlere -ea si demontarea pneurilor de pe Ian ,

Pentru montal .

corespunzatoare. . era ozitla anvelopei fa~1i de [anta, pentru

La inlocuirea carneret, .s.e va rep .F E te interzisa introducerea came-

aWstra pozitia de echillbrare a rO~1 or. s

a se p '.

relor urnede in pneurl. __ ~

r------------------ l

I

I _j

L _

r e a an vel opel or.

F· 10 6 Schema de perm uta

19. ..

I r cu etice calde sau lichide, deoarece Nu se recornanda repararea ea~~re 0 ~ Pot dezlipi , Peticele calde se vor dator ita temperatunlor rldlcate , se p

acestea, . • d W . aceidentale pe traseu. .. .

folosi numai pencru .epan]a8 . 1300 rotile de dlrectie sint ~I rotl motrrce,

Deoareee la autoturtsrnu acta "1 . spru in comparatie cu eel

. I stora este mu t mal a ". W

regimul de functionare ar ace. la;a neschtmbats pozltta rotilor pe toat.3

al rortlor di n spate, Dect, daca se . vor a area uzuri exagerate ~i neum-

du rata de funqionar.e a autotu:ls:u"i~i' arcu~sul garantat de uzina construeforme la anvelope ~I nu se v~ lodd p ¥ fP e 5000 km r[llati sa se procedeze

ecomanda ca upa ieear

toare. De aceea, se r 'f chemei prezentate in fig. 10.6.

la perm utarea rotilor con orm s

10.2. Puntea ~I suspensia din spate 10.2.1. Constructie !?i functionare

(f 107) este compusji din:

Puntea din spate rg , ~ d. . bl- groasa arnbutisatji, care are la capete

- axa rigida, confecttonata In )t~ar: forrneaza axele rotllor spate;

doua fuzete nedemontabde (sudate) I I· un brat superior asezat cen-

b . f ' ar·e asezate atera 51,. .

- douji rate 11'1 erro ..' diul fle~ibloeurilor. Bratul superior are

tral , legate de caroserie prill rnterrne tea din spate fortele laterale care lusi rolul de a prelua ~i transmlte .Ia pund.1 • c· u lncli~are transversal a sau

. . . , ·vlraJe pe rumur

creazli asupra caroserrei In ,

la vint lateral. . I·. Dacia 1300 este asigu rata pri n dou5.

. d· spate a autotur rsmu UI ¥ d _ or

Suspensia In . . • interiorul carora lucreaza oua am _

arcuri elicoidale de diametru mare, In

139

Fig - 10.7. Pu ntea $i Spate:

5uspensia din

b

140

tizOare hid rau lice cu d u bl u efect si limitaror de curs S in interior. Ar,lOrtizoan::ie sine fabricate ti p Manroe, Allenquant sau IPAS AT 9 (Iicen~a Armstrong). E5~e de asemenea prevazutli 0 bar a st.abil lzarcar e de viraj.

T oate art lculattl I e pu n~ii ~i suspcnslel din spate sine reali~;H(, prin flexiblocuri care derer rnina o 5i len ~iozi tate buna ~i un contort sporit In mers.

Fig. 10.8. POZi~;l de blocar e a arttculatlllcr puncil din spate:

1 - tonier onul carcse r!e! : .2 - axa spate.

10.2.2. Intre.tlnere a puntii 91 suspensiei din spate

i ntretl nerea proprtu-zisa a puntii d in spate este foarte si mpl a ~i consra di n: - verificarea starii flexiblocurilor dela brate ~I bare stabtlizatoare ;

- verlftcarea a~ezarii corecte a areurilor pe talerele de susttner e ;

- r eftxar] ~i stringeri la cu pi urile prescrise a tutu ror articulat!l lor d u pa

Fiecar e 10 000 km rula~i de autotu rtsrn.

Toate tnterventlile necesare se vor face numal la ateliere speclalizate. 0 condltle esen~ia!a pe timpul stringerii flexiblocurilor este acea a f ix ar!l dlsranI;ei de 150 mm, masurata conform fig. 10.8 tntr e partea de [os a axei din spate ~i lonjeronul earoseriei (fig. 10.8).

11. CAROSERIA

11.1. Conatructte !;>i functronere

Caroseria autoturismului Dacia 1300 este de tip autoportant. fara saslu, Cu exceptla capotei motorului 1, ustlor ~i capotei portbagajulut 5 (care slnt asamblate prin clemente articulate) sia aripilor fa.t;a 3 (care sint asarnblare prln suruburt) (fig. 11.1), toate cefelalte elemerrte for meaza 0 structur a unitar a, asarnblara prin sudur a, aslgurtnd caroseriei rigiditate ~i stlenclozttare in lunctionare.

in fig. 11.2 ~i 11.3 slnt prezentate elementele sudablle ale planseulu: ~i suprastructurtl, Cele mal irnportante dintre aces tea sine

141

3

1 Fig, 11.1. Elementele

- '''po," mo<o,"i";, 2 _ griI. ex,' e , ,deta,abiie ale caroseriei'

enoilra, 3 - artpa din Ia~;1; 1 _ ufi .

fa~a.·spatl!; 5 - c-apot:i

P-""b.g.j.

- lonjeroanele din fa~a 4, paralele, care poarta suspensla din fa~a ~i agregatul motor;

- lonjeroanele di n spate 10, care poarta rezervorul de benzi n a ~i planseul portbagaj u lut ;

- lonjeroanele laterale 7, confecticnate din tabla groas a, care se leaga de dublurile aripilor fa~a ~i spate, protejind pasagerii in cazul ~ocurilor laterale ; - planseul 17, cu arnbuusarl profunde, care reallzeazji spatiul necesar picioarel0r pasagerilor ~i contribuie la martrea rigiditatii intregii constructll sudate.

Toate elementel e caroseriei sint confectlonate d in tabla de orel am butlsata in forme diferite, cu grosimi de la 0,7 mm la 2 mm, in functle de necesltatlle de rezistenta ~i confort ale ansamblului. Greutatea proprie a caroseriei nu depa~e~te 295 kg.

Caroseria este etan~ata pe toate llnllle de imbinare ale elementelor prin cordoane din mastic uscate la 0 anumlta temperatura in cuptoare speciale, avind 0 aderent a bun a la tabla (fig. 11.4).

in scopul evitarii aparttlei fenomenelor de vlbratf la unele elemente de caroserie (ari pi fa~a-spate, capote etc.}, precu m ~i pentru rnlcsorarea zgomotului provenit din rularea autoturtsrnulul, caroseria se acoper a prin pistolare , la exterior, pe parti Ie de planseu ~iaripi, cu un strat de mastic antifonic.

La i nrertorul caroserlel, izolarea fonlca ~i te rmica se real izeaza pri n panou ri de plsl a, covoare bituminoase ~i spuma poliuretanica.

Autoturismul Dacia 1300 este arnenajat la interior cu:

- plansa bordului rnontata in conscl a ~i confectlonata din material plastic spongios; in interiorul acesteia, se arnplaseaza tabloul de bord, scrumiere, cutia de m an usi , alteaparate de control' ~i comanda:

- scaunele din fa!a separabile ~ i rabatabile;

- ban cheta d in spate cu cotier central;

- ustle din fa~a, prevazute cu cotiere ~i minere de deschldere, incorporate

in panou;

- uslle d in spate prevazute cu scru m iere, cotiere ~i d ispozitive de b locare di n interior (securitate coptl] :

- geamuri din securit cu exceptla parbrtzulul care este executat din triplex. cu rezistenta mare la lovire ~i cu z~na mare de vizibilitate in caz de spargere;

- comenzi (descrise in partea a II-a a lucr arir].

Conditlonarea aerul ui in interioru I caroser!e! se real tzeaza pri ntr-o i nstala~ie care e~e cornpusa dintr-o aeroterma realizata din patru celule imbr acate cu aripioare. Aeroterma este racordat a la lnstalatia de racire a motorului. Aerul absorbit din exterior prin grila. trece prin compartimentul radlatorululclimatlzor prin interiorul autotur isrnului, ftlnd dirijat spre planseu sau spre parbriz, prin intermediul unor voletl cornandatt de la bordo

143,

Fig. 114. E

tansa rea car ose ri ei cu a] u to r u I

cordoanelor din m _. asuc,

144

10 - Autotl.ll"isrnul '

DaCla 1200

II

.~
~
c
e
-e
~
OJ ~
.;:
.,
0 ID
s., ~
"' ~
u "
:l ~
e-
(; ..
"
'C: "
~ e
G ID
~ r.: -"
"'C ~
L.. '"
Q.f
'" ""
OJ ~
-0
L 0
0 ~
.,.
'" ~
w c
...
::I
u '" ::
OJ "
L.. ~
'"
0 .~
..a
.. ,., ~
:;;
~
.g
,~ -'!
u.. -"
.. ~
..
'"
>
~
.D
0
'"
'" 145

Grupul moto-ventilator are rolul de a dl .. I

fortat spre interiorul autoturismului mai ~~: i~e~~t r~,ce .sau cald in mod

eu vitezli redusa sau in timpul sta~io~arii. 1 ua,la In care se circulI

Evacuarea aerulul din Interior se face ri "I I

al ceroserlel autoturismului. Dirijarea cur~nt~1 grt/ e at.er~le di,n panoul spate este prezentata in fig. 11.5. . ore aer In inter iorul caroseriei

11.2. T ntretinerea caroseriei

tntre~inerea caroseriei autoturismului Dacia 1300 .

~i consta in spalarea, uscarea i lustruirea 5 este rn ,gen~ral simpl!

retu~a~ea simpla a vopselei ~i C~ra~irea tapite~;~j~fe~elor vopsire ~l cromate,

Spalarea ~i cura~irea gen I U f

la cap. 15. era a se vor ace conform r ecomandartlor date

iustrinreo trebuie facuta pe 0 caroserie f ~

operatle are ca efect tndepartarea . Pfer ect curata ~i uscata, Aceastji

unUi strat carte subti d '

recomandabil sa se evite; dad as ectul .. ,Ir: , : vopsea~1 este rea, trebuie folosite numai prod p f mat al :opseltl 501lclta totusl I ustrulevltlndu-se frecarea muchiilor. ~se oarte putrn abrazive (apa de Iustrutr),

Retu~Qreo vopse/ei se executa eu v d .

originala. opsea e retus din aceeasl nuan~a eu ceo.

La intretinerea caroseriei pot fj efectua e . al - . ,

(reglarea elementelor de caroserle f t ~I te lucran mal complexe

, re ace rea etanseltjitli

deconservarea caroseriei ~i ornamentelor sale )' a, II, eon,s:_rvarea ~i

personal specializat. Aceste lucrari sint tratate e:c , care necesrta scu!e ~i curente". In parrea a III·a .. Reparatlt

PARTEA A DOUA

EXPLOAT AREA AUTOTURISMULUi

12. ORGANELE DE COMANDA $1 APARA~ TURA DE CONTROL

12.1. Amplasarea comenzilor autoturismului

Prlncipalele come'nzi ~i aparate de control ale autoturlsmulul Dacia 1300 au 0 amplasare foarte accestbila pentru actlonare ~i slnt perceptibile atlt zlua

cit ~i noaptea din interiorul autoturismului.

In fig. 12.1 este prezentata schematic p02.i~ionarea organelor de comanda, aplratelor de control ~i accesoriilor interioare ale autoturismulul.

12,2. Organele de comanda. pentru pornirea autoturismului

Contoctul cu chef fabrica~ie NEIMAN serve~te la conectarea ~i deconec· tarea curentului electric ~l la comanda electromotorului de pornire. EI este prevazut ~i cu un zavor antifurt care blocheaza comanda dtrectlel.

Pe partea din fata a contactulul stnt notate literele D; M; G; A; St, a

carer semnificatie este (fig. 12,2):

St _ stop antrfurt _ in aceastli pozl~le se perrnlte introducerea ~i scoa-

terea cheu. La scoaterea chell din contact in aceasta pozitie, se reatizeaza blocarea volanului ~I intreruperea curentulul. Pentru deblocare, sa introduce chela in contact, se roteste putln in sensul ace!or ceasornicu!ui (fara a face contactul demarorului), rotind user volanul in stinga ~i in dreapta, pina se

deblocheaza.

A _ alimentare accesorll _ chela contactului pusa in aceasta pozltle per·

mite alimentarea accesoriilor autoturlsmului.

G _ garaj _ in aceasta pozitie se permite scoaterea chef fara blocarea

volanului, curentul fiind intrerupt. Se recomancia utilizarea acestel pozi\ii numai atune! dnd auteturismul se afla in garaj il1chis.

147

10*

,,----___:___] 7-----~

S~· -----~

Fig. 12.1. Amplasarea organelor de comandj si accesoru , .

mulul Dacia-1300. crtllor Intenoare ale autoturis_

I -:' cenracrul pentru por-n! re· 2 b •

sc:hrmbaroi! 'Vito'Z,elor; 4 _ edata d- utonu,r. de comanda al dapetei de aer (. ,

lumino5~; daxono 7 _ pedira. rro . ~ a~~rclaJ; 5 - pedala de accerQra~ic' 6 ~oc), 3 - levter-ul pc ntr-n

difeqi~: JO - b~tonul de co rne:l ... e Plcror: B - ma.neta [rtnel de mina" -9 - comutaco[' iJuminare, ape'

.spajat geamul parbri::ndul' 12m_:n.d'd,ta ,tergatoru~ui de. parbriz; II _ butt:on~ ~om.and.,) sr:mna!r'Z,atorujui de z!nl, presiunii uh~juluj' In .1.C:at.O~u'. de Yltez;l ,i kHornetra'uJ. 13 _. ,e C'omandil ~ rn'st<l,Ia.~iei de " c.er de faza Junga (fa 'C::ei::~i~~U~H apel fl 5~rnnalizlrii direcfieiJ; f4 _ i,,~~~Ic:a:,oarele I'IJ.:"cI~I~.i de benrcblnetului de. fnt.roducere <II a '. uPI~r lux ~I ceeul mil,rtor al aefionarjj frine~t~ .. rele. T ... n)carca,rll, bateriei sire; )7 - elacete de dih;are a ~:I ~a. e in instal~tia.~e cli.mat;zare: /6 _ c:orr:llndev mrna; 1~5 -:- ~cm1ind.a capou motor, ~9 _ levier ' rUd UI $~re parbr~~ ~I. Interloru! auc.otlJ.-is;ml.Jlui' Jea !encru ~~cafzlr'e:acr~v parilsoJar (U ogl'lnd II de cu rtu~:inet~~3 eschldl,er,ea U~II d,tn int.erior; 20 _ (otier',a + 21 ccmand a d~:sc;hJde r e

. , - og md;\ tetrovlzoar' .... J - par'asoJar - 2' ~

rrre a geamului de Fa (I~a; 25 ~ lam: lot~:~~~ti:l.ra.;12~d- maniV~I5. de ridicare ~i co-ba-

~ Q Qru tJJ C parbrlZ,

FIg. 12.2. Contactul ~i pozitiile cheii de COntact:

Sit - at ap amifuec: A ~ al i

rjjJor-; G - garaj;' M _ c~~,:;:ar~ cu c~rent ~ acceso,

demaror. ctor ; D - COIlCan

148

M - contact motor - chela pusa in aceastji pozltle permite stabilirea

ontactului motor.

e 0 _ demaror - asezarea eheii in aceastfi pozitie permite alimentarea

cU curent electric a electromotorului de pornire (demarorului) ~i deci pornirea mocorului. Dupa pornirea motorului cheia revine automat in pozltla M, Chela men~inuta in pozitla 0 nu permite 0 recuplare, pentru a inlatura eventualele comenzi gre~ite de anclansare a demarorului in timpul functionartt motorului.

Pentru 0 noua cuplare (dad eventual nu a pornit motorul), este necesara readucerea cheii in sensul invers acelor de ceasornic, pina ce contactul rnotorului se taie; nu mal d upa aceasta se read uce din nou cheia in pozitla ,,0".

Recomandari:

Tn garaj sau la unitatile autoservice pentru lntretlnere ~i reparatll, este indicat a se scoate chela din contact prin poztt!a "G", laslnd astfel directla si volanul liber in vederea manevr ar!l dupa necesita~i a autoturismului.

, La parte a laterals a fiedirei chel de contact (fig. 12.3), exist a seria de fabrrcarle, care trebuie notatji in carnetul de bord sau in notlta tehnlca a fiecarul posesor de autoturisrn (ex. ser!a 44946 V).

in cazu I pierderii cheilor, cu noscind seria de fabrl cat!e , se pot comanda chelle dorite, evitindu-se astfel i m prcvizatl] Ie (i nterzlse intrudt contactul este organ de siguran~a) sau chiar distrugerea contactului. Daca, totusl nu s-a retlnut seria chell, aceasta este Inscrtsa su b capacul ornament de la contact .

Butonul de comandii 01 clapetei de oer 01 carburatorului (joe) este de tip normal, arnplasat sub bord in partea stinga a carcasei volanului.

La tragerea butonul ui , dapeta deaer a carbu ratoru I ui se inchide ~i permite lrnbcgatlrea amestecului carburant, necesar a pornirii la rece a motorului; becul martor de pe tabloul de bord se aprinde.

Pentru 0 folosi re corect a eficienta a butonul ui de actionare a clapetei de aer de la carburator, este necesar a se respecta lndlcatllle practice redate in continuare:

a - In ccndttille unor temperaturi scazute (minus Fig. 12.3. ld eritl- 10-15°q, motoarele pot fi pornite nurnal prin actlonarea ficarea chell de

butonului de cornanda a clapetei de aer (~oc). Inatnte de contact.

actionarea demarorului, se trage complet butonul spre vel an

(fig. 12.4, poz. 3). apastnd in acelasi timp usor de dteva ori pe pedala de acce[eratis , pina la finele cursei (max. 4-5 apasari). Se rididi apoi complet pidorul de pe pedala de acceleratie ~i se actioneaza demarorul. I rnedlat ce motorul a pornit ~i se obtlne 0 functionare regulata, se impinge incet butonul pina la Jumatate - zona marcara pe tije cu vopsea neagr a - in scopul reducertl imboga~irii amestecului carburant - clapeta de aer in aceasra pozitie fiind

149

deschisa la jumatate (fi . 12 4 turatie cca, 20 secund:' ti . 'p-oz. 2). Motorul se lasa in funqionare la reafizarea unui amestee' c mbP In care .cre~te temperatura proprie favor

I ar urant mal omo A' '

motoru s-a incalzit fi functionea w. g~n:.. pOI treptat, pe masura

pere, se impinge butonul la fund za(/or1m2a4I, fara a avea tendinte de intre

, Ig. " paz. 1).

3 2

I I

r--------------------- J

~f

~2 ~3

Fig. 12.4. Pozj~jjfe butonutur de com d-

1 all a a clapetei d (

paz. - mcee-ut cald : pOI 2 _ I' e aer soe):

~ .. . rnotoru sCl!mJcald; poz~ j - mcccr-ul zeco.

Dad s-au respectat cela recom<lTndate j

exec~ta. alte operatl] suplJmentare ~I De ~r a! m?torul nu por~e~te, fara a ~eaza din nou demarorul (a nu se de as; t' mise, In ac~ste condJ~ii, se aqio. fte de 5 secunde pentru pornirea mot p 'I J Impul de aqlonare care trebuie s3 ca Sistemul de aprindere ~J carb t~ru ~ ). La aceste actionari, se considera

b ,'. • . T urarle sint corecte reglate

..... n situatIa 10 care motorul nu a fo '. . •

dl~1I de vara), se trage butonul cia' etel s~:us In f~nq~u ne dteva zile (in con. cu vopsea neagra) ~j se actioneazv ~. ~er I~ J.umatate (Iimita marcajului de .ac~eleratieJ pina.la por~irea ;ot~~~~~r~a~.a~as'ndtse ~imultan pe pedala ratie In m0mentul pornirii motoruJ' I In u-se Ibera pedala de accele-

UI.

150

c. in condi~ia in care motorul este cald, indiferent de anotimp. pornirea se realizeaza acrlonlndu-se nurnai asupra d:emarorului prin rotir~a eheii de contact ~i as u pr3 ped ale ide acce I era~i e p ri n cr-o a p asar'e scu rta. In eaz u I eli mctorul nu porneste (reglaje~e apTi'f1derii ~i carburatlel f ilnd corecte), lnsearnna di motorul nu este suflcient de cald pencru a permite pcrnlreaprln metoda descrisa, ~J se recurge la tragerea butonului la jumatatea cursei.

RecomClndari:

_ Se va vertflca dad la pozrtla tras com plet a butonul vi, clapsta de aer a carburatorului este inchisa ~i invers, d-a'C3 la implngerea cornplera a butonulul in pozl ~ia in itia1a, clapeta de aer este cornplet deschisa.

_ Nu 5e va apasa cu Interrnltenta mal mult de 4-5 ori pe pedala de aecelera~ie la porni rea Ia rece a motorului. Dad se procedeazji a¥tfel, este -posibila aparltia unel sU'praimbogatiri cu arrrestec car burant 11 mntorului (asa-zlsa inecare a rnotoru lul}, fenomen care cond uce la ancrasarea Ibujli lor ~i chiar la spalarea eil i nd rilor cu benzin a prj n cendensarea vapor-lor corrcentretl .inl aturarea inedrii rnotorulul, care ingreuneaza pornirea ~i provoad consumarea bateriei de acurnulatoare, se face prin lmpingerea butonului clapetel deaer In pezitia ini~iaia (rnchis ccmplet), apa-sarea pe pedala a'e accelerajle ~i pe pedala de ambreiaj pina la fund ~i actlonarea demarorului de rnal multe ori (actio'n:ari lntermitente, fiecare nedep'a~ind oca. 5 secundet, lli'na ce porrteste motorul. lmediat dupaporni'rea 1notontlu:i S~ rrdid:i 'u~r plelorul depe pedala de acceleratle , pina in momentul clnd rnoserul intra in regim 'normal de functlonare,

Moneta pentru sch'imborea viteze/or serveste la cuplareadtverselor trepte ale mersul u I inainte, la cuplarea rnersu lui inapoi, precum ~j la rrrersul fara sarcina al motorulul (decuplarea rnotorulut de trarrsmlsre].

Ea este amplasata pe podeaua caroseriei in dreapta f conducatorulul, fllnd acceslblla manevrelor.

fn fig. 12.5 slnt prezentate pozltffle de asezare a rnanetei, cifrele ~i literele notate pe nuea manetei avind u rm atoa reI e sem n ifi catn :

- ,,0" - punet mort.

- ,,1"; ,,2"; .. 3"; .. 4" reprezlntji pczltlfle corespunzfi-

toare vitezelor rnersulul inainte.

- .. R" - rners ina poi. Pentru realizarea mersului inapoi este necesar ca in pozltla ,,0" (punct mort) sa se apese pe n uea manetel spre planseu in [os, apoi sa se impi nga man eta inapoi spre stinga.

Peda/a de ombreiaj este arnplasata in partea de [os stinga. fa~a de coloana volanului ~i are rolul de a comanda reallzarea cupliirii -sau dscupl arf rnotorulut de curta de vlteze,

Fig. 12.5. Pozi~iile rnanet el pentru schi rnbarea vitezelor;

poz, I - vreeaa I-a; poe, 2 - .... lceaa a ll-a ; POL. 3 -

vlt eza it u-I-:a; pO'Z. 4-

vltez:a. a lY"'a; poz. R-

men Ina poi,

151

R.ecomandare:

- la coborlrea unei rampe, la mersul in curbe sau la statlcnarea au turism ul ui in fata semafoarelor etc., n u se va ap1'isa pe pedala de ambreiaj; se va cobori in panta sau se va trece pri n curbe intotdeau na cu viteza permisll; in cazul stationartlor la semafoare, se va sccate din vitezli trecind maneta la punctul mo;t, evlrindu-se astfel uzura prernatur a a unela dintre cele mai importante piese ale ambreiajului "rulmentul de presiune".

Pede de occe/erotie este arnplasata in dreapta pedalei de fdna ~i servesta

la comanda (inchiderea sau deschiderea) clapetei de admisie a carburatorulul, punind In funqi u ne ~j pompa de acceleratie (~prit) a carbu ratorul ui, atunei clnd este apasata rapid. Comancla se realizeaza prin cablu flexibll.

Comenzile pentru semnallzore, iluminare ij overtizare sonora se reallzeaza prin actlonarca asupra a doua rnanete (fig. 12.6): A - maneta de semnalizare; B - maneta de (amanda a luminilor ~i de avertlzare sonora (claxon}: sint arnplasate in partea stinga a carcasel coloanei de dlrectle ,

Maneta de sernnallzare a directie! de mers A poate fi asezat a in urrnatoarele pozi~ii (fig. 12.6):

- A - pozttla de repaus - in care nu se realizeaz a ccntactul la lampile semnalizatoare de dlrectie :

- 1\ - rnanet a in [os - se aprind lampile exter.oare sernnallzatoare de dlrectie st?nga fa~a-spate, lar pe tabloul de bord apare 0 lumina intermltent a de culoare verde insqita de un pdinit ritmic;

- A2 - maneta in sus - se aprind lampile exterioare semnallzatoare de dlrectle dreapta fa~a-spate. iar pe tabloul de bord apare de asemenea 0 lumina intermitent a de culoare verde inso~jta de un tacanit ritmic.

De retlnut faptu! ca, sistemul de sernnalizare a direc~iei de mel'S intdi il'1 functiune numai atune, cind contactul aprinderii este lncbts (chela de contact in pozi~ia NI).

A A -~\\--\\\---\\-bL1~ AI----I-1~IJL-.----l:"L

Fig. 12.6. Poz ltl lle marret el de sernnauzar e a d irecj iei de mers:

A - maneta de semnaliaare "in pozI~'e d~ repaus ; .,po'Z. AL - se mnaliz are sdnga.; poa, A:o - sem rrallt are dr-eapra ; 8 - rmneta de co mand j. a Iuminllcr ii avercizarii sonore,

152

l I· maneta semnalizatoare

~ terminarea virajului, la redresarea Vo anu UI,

DjP~tie revine automat in pczltia de repaus A. _ . diferite

de dire, d comanda a lurntnttor 5i de avertiz.are sonora B peate lua

Maneta e .' .

. . , a.riltate in fig. 12.7 ~1 anurne: pOll\11

IDB\~~

4]8, ~

A

~B"~--------I'

- .~8z-

~ l~

~_;J

<>

-_-

de avertizare sonora (elaxon):

. .. . d (omanda a luminilor ~i

Fig. 12.7. Pozl~l1!e manetel e . . B. _ 5.mnalizaro lumino.,i

_ . I r'lt~rno po%i~ie ~I ub!ou bor-d : PO;_ [2 -. oz B~ _ al,lcrtlz:3.re

por. B. -- r-epaus ~ pos , B l - Jlum~nare a~ (lu IrI i nl de intil nire:) ~ pox. D4 - l:J;Zi1 u nga I P ~ u

!!.a[en~le perfect": poz . 83 - faLa scurva sonora (claxon).

• A d I .0" gravat pe maneta este

B - pozltia de repa_us - a:uncl ern lret::~ic"este intrerupt In circuitul vizibil de pe lccul conducatorulUl, curentu e e

de alimentare; '.. . becuri tablou bord (indiferent

- B1 - ilumlnare lanterne de pozl~lei' ~l z-a prin rotirea manetei in sens

I sau no) - se rea Ilea I

dad contactu este pus. ,~. • f ta conducatorului amplasat la vcian,

invers acelor de ceaserruc. pma cind, In a,

l B at pe capul manetei; •

apare semnu gray " I" s real\zeaza prin apasarea In

_ B. - semnalizare "aten~le pen~o. d- e . ~ aprinderea fazei lungi a

~ ., d B a manetel ~I etermma . .

los, din pozl~la e repaus A t~ <emna.lizare se foloseste de obicel

. f ce automat. ceaS a seuure» .

farurilor. Revenlrea se a '. end ucatorul altul autotu rtsrn,

zlua atunci dnd se urmare~te sa se aten~IOneze : . . .

, . ltzate \a depa~ln etc.:

la lntersectil de drurnun nesemna '. '[ . se reallzeaza prin deple-

. - lurninl de Inti mre - f

- B3 - faza scurta sau f '1 bisnuit in ora~ sau in a ara

sarea manetei in sus din pozi~ia B1, Se 0 oseste 0, '

localita~ilor, ca lurntn: de lntllnire;

153

- B.<1..- faza, ~l:I.nga, sau lur;njni de drum - se reallzeaza

maneter In pozrtla. extrema de sus din p0zi~ia B3: prtn

- B5 - sernnalszare sonora (claxon) , I' - - •

maneta de schimbare a luminllor indif ' - ,se rea I~eaza apaslnd axial

, erent In ce pozttre se ana rnaneta,

12,3. Organete de comanda. pentru oprirea autoturismului

Pedole (rinei de picior este am plasata i d

de acceleratle, ill parrea dr~a ta a ~tre p~ ala. de "ambreiaj ~i pedal.

actlonarl! cu plclorul drept ta ap_.'OJOanel de", dlrectie, fll'nd user accesibili

• . • . asarea u~oar .. pe pedala a" fri -

In acttune rntreg slstemul de frinare' care t: _, , ... [na , se pune

M F.' • v " aC,loneaza simultan la cele patru rotl

aneta r rille I de mIne este arnplasata i t d "

sub pianseta bord, pentru aut~turis~el: fa~/a rea,pt_a ,a celcanei volanulul,

podea, intre scaunele di f v a _.'cate pina In anul 1972, sau la I dlf n a~a, pentru autotur isrnele fabricate dUDa anul 1972

n I erent de am plasare, cornanda frinel d • v .' - • mediul unul cablu principal ~i a dou a cablu iflexlbtle realrzeaza prin inter-

neaza asupra frinelor de la ronle dl P ex) I e s~cundare, care actiomina am plasata la bord se tr In .spatej entr~ a acttona maneta frinei de fara a se roti, iar pent~u a 0 a~e b~llneru aceste!a spre co~ducatorul auto. Ilbera; cu ajutorul unui a . e oca, se rote~t; rnaneta In [os, 9i se lasa (fig. 12.8 poz. 0). are, rnaneta este re.adusa In pozttia ini~iali:i de repaus

Deoarece actlonarea manetei Pi-inei de A ~ . "

lncomoda, in cazul folosirii eenturilor de _ rnma ~ozlt'iOnata sub planseu este

amplaslndu-se man eta frinei de A _ I sigudran}a, s-a adoptat sistemul clasic, mina a po ea.

Fi-g. 12.8. Comanda [rine; de min:':

a - rnaneta ampla.sa.ta sub t-abiouj de bord ; b - man-eta ampluatrl 111. podea..

154

Pentru a intra in aqiune frina de mina, se apasa pe butonul din capul manei amplasata la podea ~i se trage In sus, lasindu-se hber butonul ~i rnaneta ~~ntru a se ~Ioca I.a citiva dinti (ia 0 reglare corect a frina de mlna trebuie sa

~in5 la al trell'ea dtnre).

Pentru deblocare, se apasa pe butonu] din eapul rrranetei, se trage user

in sus, tinind apasat butonul, apoi se coboar a manera pi-n'a ht podea, situatle in care frina de mina aste secas a din -actlune (fig. 12.8, -poz. b).

Recon'londari:

_ Frina de mina se folos:e~te in mod normal pentru menrlnerea auto-

turismului tn stare de r epaus in dtfertre locuri (parcare de scurta durata, la stationari in pante etc.) ~i in mod excep~l.onal in timpul mersulul, atuncl cind fri~a principala de picior nu poatefi f.ol'osita,

_ in cazul sta~ionarilor de lunga durat a (peste una luna), nu se rccomanda

tragerea frinei de mina, pentru a evita lipirea garniturilor de friqiune pe tambur ~i 0 intindere remanenta a cablurilor de frina.

12,4. Aparatele pentru contrclul -function.arii autoturismului

Pri net palele aparate pentru controlul fu nc~ionarii autoturismul ui sint amplasate in tab lou! de bord ~i sint repartlzate estetie in cele trel eadrane

vizibile in timpul zilei ~i nop~i1.

In scopul maririi vizibiliditii ~i evitlirii unor eventuale lluzl: optice, fiecare

cadran este prevazut eu 0 viziera exterloara.

In fig. 12.9 ~i 12.10 slnt redate lrrdtcatoarele tabl.o,u~ui de bord,

Cadronul din stltlga 13 este destinat inciicarii:

_ nivelului benzinei in rezervor;

_ valorii preslun!l de ulel in rarnpa tie ungere-amotorului; _ temperaturH lichidului de raclr_e la nivelul ehiulasei;

_ indicatorul nivelului de benzina 0 este gr.adat in rumatati ~i sferturl din capacltatea Ittrica a rezervorului. In cazul in care inclieatorul nivelului de benzina este in dreptul reperului zero, in rezervorul au-toturismu!ui mai exlst a 2-3 litri de benzinlL Acest indicator functioneaza numai atuncl cind

ccntactul este pus.

Indicatorul presiunii de ulei ( ~i martorul temperaturii apei b, sint a~ez.a\i

in par tea de [os a cadranului, eviden~ia~i prin sernne distincte ~i ilumina~i prln intermediul a doua beeuri, a caror lumina ro~ie apare lmedlat ce se face contactul ~i dlspare in mod normal imediat ee se tureazli clt de pu~in motorul.

Atentie: Dad la turarea motor ului nu se sting becurlle ce emit lumina rosle sau dad in timpul mersului se aprind becurile, se va opri mcrouul. deoarece este posibil ca in func~iORarea lui sa fi aparut defectiuni care pot fi inlaturate numai de personal spedalizat. Trebuie doe asernenea avuta in vedere

155

~------------------~

J3~---~

Q

13

;-
a

b n

c m
d =J
e f
, 156

osibilitatea defect artl traductoarelor de presiune ~i de temperatura de pe ~otor sau a legaturil acestora cu bordul , lucruri care pot f i constatate de asemenea nurnal de personal speclallzat,

Indicatorul clapetel de aer d intra in functlune atunci cind contactul este pus ~i tlja starterulul este trasa. Pe tabloul de bord apare 0 lumina portocalie.

Indicatorul semnalizatorului de dlrectle e permlte aparltla pe tabloul de bord a unei lumini albastre insotlta de un zgomot ritmic.

Cadranul din centro! tab/aului de bard 12 este destl nat lndlcarll vitezei autoturlsmului in km/ora. precum ~i tndlcaril kilometrilor efectuatl de autoturism.

in partea de [os a cadranului central sint trei locasuri pentru indicator) ce

pot fi previizu~i la unele echipamente. dlntre care se pot cita: - i nd icator pentru faru ri aditlonale :

- indicator pentru rezerva de benzlna:

- Indicator pentru evidentlerea unorscurgeri de lich id dl n circuitul de

frinare.

La autoturtsrnele Dacia 1301 Lux-Su per - reallzate incepind cu an ul 1974 - pe cadranulcentral s-a introdus ~i un center ce lnregistreazf nurnarul de krn parcursi zilnic.

(odronul din dreapta toblau/ui de bard 14 este destinat indicatorulul care arata lncarcarea baterlel (: dupa pozltra acului indicator. se obun u rm atoareie i nforrnatll :

- cind acul se afla in zona ro~ie din partea stinga. lnsearnna ca motorul este oprit;

- clnd acul se aWi in zona verde din partea centrala, motorul functlonind la regi m norma! sau la regim de ralanti accelerat, inseam na ca bate ria ~i aparatele de inciircare a acesteia sint in perfecca stare de functlonare j

- cind acul se ami in zona rosie din partea dreapta, insearnna di exista defectiunl la echipamentul electric al motorului.

Recomolldare:

in cazul in care in timpul mersulul, aeul indicatorului de incarcare a bateriei ramine in zona rosie, din dreapta, se va verif lca malintii starea curelei de ventilator. Dad aceasta este in buna stare, se va continua drumul pina la eea mai apropiat a unltate autoservlce , pentru inf aturarea defectiunllor electrice.

La partea de [os a cadranului , exist a urrnatortt indicatori:

- faza lunga i, 0 lumina albastr a, care apare atuncl clnd farurile functloneaza pe faza lu nga:

- lanterne de pozlt!e h, 0 lumina verde. care se apri nde odata cu lanternele de pozitle :

- dezaburire geam spate (Ia varlanta Super-Lux). care arati'! ca se foloseste curent electric pentru dezaburire;

- frlna de mina trasa rn, 0 lumina rosie portocalie (Ia varianta Super-Lux).

157

Recomandara:

Daca se doresrs ca autoturismul sa fie echipat cu indicatorii suplfmen. tar; arata~i mai sus. se recomanda ca aceasta sa se faca la Unita~i Ie autoservice Dacia, specializate in acest sens, unde se gasesc toate piesele ~i accesoriile originale dor ita, De refinut ca in tabloul de bord slnt rezervate /oca~urile necesare.

12.5. Organere de cornand€t carese in conditii

Butonul de (amanda o! Fergatoru/ui de potbriz (fig. 12.1, poz. 10) are rolul de a face contactul de pornire fa electromotorul mecanismului ~tergatoru'ui de parbriz.

EJ este amplasat pe plansa bord in partea stinga ~i are trel p'ozi~ii:

a. de rep~us - oprirea mi~carji ~tergatoarelor care se realizeaza prin apas'area in parie-a d'e lOS a butonul ul de comand a;

b. Contact motor ~tergator parbriz - care real izeaza 0 ~tergere normaJa, la viteza medie;

c. comand 11 moror ,~tergator parbrjz - care permite 0 ~tergere rapid a a parbrizu lUi la vitezli mare. Aceasta POzi!ie se foJose~te ~i In caz de p!oa!e sau zapada abundenta.

~tergatoruJ de parbriz poate fi pus 1n functiune in orice moment, indjferent daca este sau nu Inchis contacru] motorului, legatura electrica intre butonul de comanda ~i bateria de acumulatoare fHnd directa.

Butonul de camanda 01 instalotiei de sPGlot geamuri porbriz (fig. 12.1, poz. 11) pune in funqiune aceasta ;nstalat:ie compusa din rezervor, con. ducti! din plasti<;, duze de stropit ~i pompita. Butonul esre amp/asat la podea, in partea Sl:n.ga a Coloanei volanului pentru varianta -Standard, Iar p.entru varlanta S·uper. Lux DaCia 1301, comanda se face de Ia 0 maneta arnplasarj la vclan.

Comutotoru/ lantemetor de stQrionore este foJOSit numai la autOturismele Dacia 1300 fabricate pina In an~1 1972, care au avut amplasate pe aripi lanterne de statiohare.

CO,mutatoruJ este amplasat pe carcasa volanului in partea dreaptii ~i peats Iua trel pozi~ii:

a - basculat spre partea inferioara, Comand a apri nderea lamernei de sfationare din par'tea stinga;

b - basculat spre partea superioarli, comanda aprinderea lanternei de stafionare din partea d reapt a;

c - nebasculat (pozi~ja de mijloc) comanda intreruperea circuitului de alimentare a celor deua lanterne de stafionare.

158

. aide in lnstalatla de eli matizare.

Comanda robi netulu i de i ntroducere a apei e .

Fig. 12.1L

... lichid ului prin i nstalatia de cltmauzare (fig. 12.11), cbttnlndu-se astfel

trecerll .. 1 . utlltzat pentru: . ulul

reglarea ternperaturn ae~u UI, - t • - tilare in interiorul autoturtsmu UI.

- lncalztre; dezaburire geamun, yen ,

Reccmondare :d. lui exterior este ridlcata (vara), ~e va in cazulin care temperatur~ me IU ,t exterloarf este fcarts scazuta

., 0 ' r clnd tempera ur-a ., 1 .

lasa robi netu I j~ pOZI~I~ ,I~ d u' a porni re citeva mi n ute in. pozl~l,a .. ' ~ m~ (iarna), se va lasa rob~netu • ~I t apoi se va rnanevra In pozl~lIle _

• ,. hidul de rjiclre se Inca ze~ e,

In care IC I " dlzirii dorite. •

sau 10, pentru reallzarea In -. ul ternt eraturllor excesiv de €Obor:,te)

Dad roblnetul nu se roteste ~n caz,. t/cu rnotorul in functtune , tlmp

, va aste pta erteva mrnu

nu se va forta, CI se " I robi net ~i-I deblocheaza,

in care I lchld u I cald revi ne a • '/' si dezoburire in varianta

. I . d G"rpentru Inco zlre. - '1

Cotnando deE!ltu UI . e y'" arate si un rnotoventt ator.

f pr! n dou a rnanete sep, . I

Standard se ace '~.' (Iarna) sau ventilarea (vara) ln lnterleru

Pentru a se realize Inr:al_:Zlrea t Q spre dreapta (semnul +), in scopul autoturismului: .se .deplaseaza ~a~:m~nind la mijloc (fig. 12.12).

d i r i] ari i aerul UI In JOS, maneta. d ta metoventtlatorul porneste

La mijlocul cursel manetei a ~~~indrue_~~ a;tfel u~ debit de aer suflclene, automat, pentru a sufla aer fertat, 0 ~

159

Fig. 12.12. Cornarida debitului de aer pentru ventiiare sau inc5.Jzire interiead.

fig. 12.13. Co rnarida debituiui de aer pentru dezabu rire geam parbrrz ,

chiar dad maslna merge cu viteza midi (circulatie in oras sau in Iocurl aglo~

merate). . ,

Pentru a se real tza dezaburi rea gearnul ui parbrtz, se deplaseaz a maneta b 51 pre .~reapta (semnul +), pentru a dirija aerul spre parbriz, man eta a raminind a milloc (fig. 12,13),

D~ca .ce):. doua manete stau in pozi~ie de mijloc, se dlrijeaza aer at it la parbrlz CI: ~1.ln ~artea de [os la plcloare, deoarece capacele de dirijarea aerului de la gril a 51 nt I ntredeschise.

. ~ac~ cel: d~ua .man.ete se g~sesc la stinga (spre semnul -), clapetele gnlel s~nt inchlse, rar rntrarea aerului in interiorul autoturismului este obtu rata.

D~ca man:tele a ~i b si~t deplasate Ja fund spre dreapta (semnul +), se pune In .funqlune motoventdatorul, care sufla ~i actlveaz a aerul rece sau cald, In.functle de modul. cum a fost utilizat robinetul de incaizire, fa debit maxim aut spre parbrlz, Cit ~i spre partea de jos (Ia picioare).

Recomandare :

- Pentru ~ evlta aburirea geamului parbrtz, se va aseza rnaneta b la fund spre dreapta, Jar maneta a la mijloc, in timpul mersulul cu vltez a ridicata a autoturismul ul ;

~ pe~tru 0 dezaburire rapida, se vor inchide clapetele de aer de fa grila lnterloara.

. Pentru "varianta_ Super- Lux Dacia 1301, motoventi latoru I este comandat prmtr-un Jntrerupator plasat pe plansa bordo Acest intr erupator are doua

160

ozi~ii de mers, care permit obtlnerea unui regim accelerat de lucru al rnoto~entilatorului, dnd se apasa la fund, independent de pozirla celor doua manete de d irijare a aerul ul.

Prin aceasra se permite, atit 0 dezaburire a parbrizu!ui, cit ~i indllzirea sau ventilarea la capacitate maxima in tlmpul deplasar li autoturismului la viceze mari , f.iira a se pune in functi u ne motoventi latoru I.

Cele ire! monete de aqionore

. a g(ilei de oerisire sint amplasate 51 metric deasu pra grHei i nterioare de aerisi reo Pri n grila d in material plastic. aerul patrunde din exterior in interiorul autctu rismului, real izind astfel ventilareasau indilz.irea interioarii in functle de pozl tia robi netul ui eli matizorul ul (fig. 12.14).

Pentru aerisire, robinetul de

indlzire se a~aza in pozltla 0, iar Fig. 12.11, Mane[O} grtlel de aer islr e.

manetele grilei se trag spre in-

terlorul caroseriei, (pozi~ia deschlsa) ~i invers - dupa neceslt arl.

Pentru dezaburirea parbrizului, robi netul de indilzi re se apza intr-u na din pozi~iile 7 ... 10. iar manetele grllei se imping spre parbriz (pozttia inchls) .

Dezaburirea lunetei se poate realiza numai la vartanta Super-Lux Dacia 1301 • unde luneta este prevazut a cu rezisten~a electrlca lncorporat.a In materialul geamuiui, iar comanda incalzirii se face de la un lntrerupator montat pe plansa de bord. Pentru a proteja rezlstenta electrid din luneta, se recornand a a se rnentlne contactul numai timpul strict necesar pentru dezaburire.

12.6. Organele de oorrsanda ale elementelor de caroserie

I

j

Toate elementele de caroserie (u~i, capote, geamuri, scaune etc.) sint aslgurate prin sistema de blocare automata sau prin cheie, astfel ca integritataa pasagerilor sau a caroseriei autoturisrnulul in timpul mersului sau in statlonare sa fie realizata.

Aceste organe de cornanda sint plasate in i nterioru 1 elementelor de careserie ~i slnt acoperlte eu elemente de amortizare a socurtlor (buret ~i piese din vinilin). Organele de ccrnanda sint acceslblle ~i usor de manevrat.

161

11.1

in fig. 12.15 sint redate schematic iocurtle de arnplasare a organelor comanda. Descrierea folosirii acestora ~i recornandartle practice sint in centinuare.

Fig. 12.1 S. Organele de ccmanda pentru asigurarea elerneritelor de car osar-la:

J - buren L.o~:andl [nLhid~re-.de:5chi4E!f"-: capota motor;' 2 - buren Lomandl Tnchi~ere.de;ot:hid!!re c:.a.po~a panbagaJ: 3 - buton I' miner exterior" pencru des ehldcr ca u}ilQr rata-spate: 4 - miner de cqmJn41 a ujilor fat:a-s:pate; 5 - Incuie tcar e secueirate copH; 6 - comandi Inchider-e-dcschides-e ~eamuri u, ..

Butanu/ pemru comanda deschiderii capotei motorului. Capota motorulu] se deblocheaza tragind u-se de butenul 18, (v. fig. 12.1 ~i 12.16) ~a_re este amplasat in interiorul caroserlel sub plansa de bord, in partea ~tingli a coloanet velanului. Pupa deblocare, se rididi user capota in sus, apot se aSigura cu ajutorul u nei tl]e suport a (fig. 12.16).

Pentru a se inchide capota motorului, este suficient ca aceasta sa cada sub greutate proprie de la cca. 20 cm d~a~lJpra pozltlei de inchidere, blocindu-se singu ra imediat ce se a~aza pe inchiz~tQr.

18

Fig. 12.16. Butonul pentru cornanda desehider ll capccel rnetorului <I t'IJ'a de

• asjgurare.

162

Recomai'tdare:

_ Nu se va la5a capota usor pe inchlzatorul sau ~i apol sa se apese puternlc cu mina pentru inchidere sau blocare; in acest fel, se va distruge dispozitivul de blocare al lnchiz atorulut, care este confecttonat din material plastic. Pentru blocare, se~ine searna de mdicatla data anterior .

Butanul pentru (amanda deschiderll-inchiderii capotei porbagajului. Pentru deschidere, se introduce chela in broasca ~i se rasuce~te invers ace lor de ceasorn i c: se apasa pe buton u I inch izjitoru lul, deblocind capota, care. datorlta unu i resort, se rid ic5. automat.

Pentru inchidere, se apuca cu mina butonul cromat ~I se apasa pe acesta simultan cu 0 u~oara trintire, realizindu-se astfel blocarea inchiderii.

Se introduce apoi cheia in broasca, se roteste 1J2 rotatte in sensul acelor de cease r n lc, rea I izind u -se astfel asi g u rarea p ri n 1 n cu i e re.

Recomandare :

- Nu se va incuiaiala de la capota portbagajulul in pozltle deschtsa: se va obtine astfel 0 eventual a blocare a broastel in timpul trintirii capotei in vederea inchiderii.

8u~anul pentru camada inchiderii ~i deschiderii u~ilar fafo-spate, Deschlderea usilor din exterior se realizeaza pri n butoane ~i minere exrer loare. U~i Ie di n fata se asigudi pri n incuiere cu chela, lar cele d in spate "pot r arntne libere sau blocate din interior.

Deblocarea usllor din interior se face prin tragerea spre spate a fledrui miner de com and a a usilor , u rmata de 0 apasare u~oara pe con erul u~j[or pentru deschidere.

Inchiderea usllor dln interior se reallzeaza prin tragerea de cotierele ustlor , jar din exterior prin impi n-gerea usoara de minerul exterior al u~ii.

Blocarea ustlor di n spate se face n u mai dl n interior. pri n 1m pi ngerea in fa~a a minerului de ccrnanda.

U~ile din spate slnt prevazute cu dispozltlv "securitate copti" (Hg.12,17, poz. A), care I ntr'a in acti une atunei dnd, cu ajutorul unei surubelntte , ~urubu I de cornand a se roteste spre stlnga pentru usa din dreapta, ~i spre dreapta pentru usa din stinga. in aceastf sltuatle, numai poate fi realiZata deschiderea usllor din interior.

11*

A

Fig. 12.17. Dispozltiv securitate copil.

163

zea~omp~~dami,nchidlerii ~i deschiderii geamurifor de la u~ife fa~a-spate se real'

, Inere e macaralelor de geam, I~

Pentru ustle di ,

, In spate, gearnun Ie pot fi coho rite numai pin a la j um ~t

Coman~a scaunelor rata, Autoturismul Dacia 1300 este echl : ate. scaune fara separate care sint culisante , rabatabile ~i reglabile in in~~t' cu ,Ime,

\

\

Fig. 12.,18, Comanda scaunelor din fat,a- la

varfanta Standard.

, La autoturismefe prevazute cu frina de rnln ~ I d

llpseste, a a poea, cotierul central

Deplasarea scaunelor inainte sau " ,_ •

nul b astfel (fig. 12,18): mapo: se reallzeaz a ac~ionlndu-se buto-

- la tragerea de butonu] b ; d bl

astfel depiasarea scaunu'lui aut(l~~tS~S, /e_ e o:he~za culisanta ob~inindu.se spre spate; nap. sau rmpins cu corpul pasagerului

- la eliberarea butonului in poziti d ,_ d I _". _

se blocheaza culisanta scaurrului .' a, onta ~p asaru In fata sau in spate,

Pent • I' UI prrn Intermedlul unu! arc

ru IIlC inar ea spatarulu: de la scaun I dl f - • '

;ntr·o pozitie dortra sau pe t dorm! u. In ata, In vederea a~ezarii du-se in sensu! acelor de ~ ru o!,mlt, se aqloneaza asupra rozetei a, rotin-

. easorruc, pentru rabatare spre ina' , ,

In scopul folosirii pentru ba a' " " pOI ~I invers,

poate demonta bancheta ~i spa~a~:,a :ratrulUi Inte,nor al autoturismuJui, se

demele de prrndere. n spate, prr n .scoaterea acestora dl n

(amanda porosoiaru/ui sl 0 itnzt! . "

parasolare sint r'abatabilo 51' PO/f,nzl~ retrovl,zoare din Interior, Cele doua

D . . - _' I orrentate ateral.

, e a~:menea, ogJlnda retrovizoare de interior

trme, evitlndu-ss orbirea de catre faru -I ' poate fi reglata in inalnoapte. n e uner ma~inj din spate, pe timp de

164

Pentru var+anta Dacia 1301 Super-Lux, oglinda retrovizoare din Interior este de ti p special, prevazuca cu dau a pozttll : zt-noapte.

Diverse. Fiecare autoturisrn Dacia 1300, indiferent de vartant a, este prevazut cu locasurl speciale de montarea centurilor de stguranta.

Pentru varlanta Dacia 1300 Super-Lux, _in vederea maririi confortulul, au fest introduse: fotolil speciale pe fa~a, cu spatare supratnaltate, avind imbrlidmintea confecuonata diner-o comblnatle agreablia de materiale pe baza de pev ~i textile.

13.

CONDUCEREA AUTOTURISMULUI iN CAZURI SPECIALE

13.1. Conducerea pe timp de intuneric-noaptea

Pentru a inl atura toate pericolele ce amen i npi pe ti m p de int u ner!c. se vor lua urrnatoarele rnasurt:

a) Slstemu I de II u mi nare al automobilul ui trebuie controlat la porni reo Sa fie in stare bu n a de fu nctlonare ~i carect reglat ;

- faza lunga trebuie sa ilumineze soseaua pe 0 distanta de eel putin 100 m;

- Iaza scurta sau lumina de intilnire trebule Sa Ilumineze pe 0 distanta

de eel puttn 30 m;

- lanternele fa~a ~i spate sa fie vlziblle de Ill. 0 distan~a de eel puun 150 m;

b) Parbrlzul sa fj e in stare perfect.a de cu r atente :

c) Vlteza cu care se clr cula noaptea sa fie mal redus a ca cea din timpul zilei;

d) Sa se mentina autoturtsmul pe partea dreapt.a a soselel, supraveghind margi nea pentru a nu ie~i de pe acostarnent:

e) La lncllnlrea cu alte autovehicule ce circula din sens opus, sa se rnlcsorcze viteza ~i chiar sa se opreasca dad vlzibllitatea este stlfljenita de orbirea provocat a de farurile aurovehlculului respectlv:

f) Sa se urm areasca cu atentie sportt s ctrculatla caru~elor ~i a brclcltstllor ;

g) Depa~i ri Ie sa se fad cu mare precaut!e :

h) La cele mai mici sernne de oboseal a, se va seoate autoturlsrnul in afara partii .earosabile; un sornn de 30 min reface organismul;

i) In timp de noapte, autoturismul nu 5e lasa pe partea carosablla, iar daca aceasta este impusa de ° situatle special a, prezenta trebule sernnalizata cu triunghiuri reflectorizante asezate la 20-30 m in fata ~i spatele autoturlsrnului,

165

13.2. Conducerea. pe ploaie

Se vor lua mihuri suplimentare. ca:

a) Virajele vcr fiatacate cu pruden-tao

b) ~tergiitoarele 5i spal atoru I d . brl ~. .

·tionare - lamele de' 13 ~tergatoaree ~ar rfl~ sa fl.e In perfects stare de funo,

) _ sa nu re recite sau rupte ,

c Sa se evite manevrele bruste ale volanulur: '

d) S- d .. . ,

a se ea 0 atenpe deosebita portiunilo d

sau pamint moale; sa se foloseascs . + r e pe ~o.sea, pe care este noroi

sau a III-a) ~i sa se evite comol a(Pfe .aces..e porttunr, viteze mici (viteza a II-a

_ ,ec nnarea;

e) Sa se monteze la roti aparatari de norct.

13.3. Conducerea p-e timp de iarna

Se vor lua urmatoarele mas.uri:

. a) _La motor Sa se foJoseasca ulei de iarn - '..

aSlgura 0 pornire mai u~oara; a, care. datanta fluldita~ii sale.

• b). La. instala~ia de racire Sa fie folosit lichid .

sa eVlte Inghetarea la eel putin minus 350 C; antlgel. de oeo'ncentra~i-e care

. c) Sa se controleze ~i Sa se puna la o. _ .

fa{la - aSigurindu-seastfel 0 pornire ~~ac:a ~otoruJ - aprlflclere-a ~i carb u-

d) La rezervorul spiHatorului de ·b·'.,

cu 10% alcool ~i 0 lingura de praf d par nz sa fie folosita 0 SOllrtie de ape

. eterzent : '

., ~) ~aterja d;acu m ulaloare sa fie verif~cat; ati • .

de Incarcare, Cit ~1 conceritratia a . d ,. . .' tin ceea ce pnve~te starea

f) Lb' . CI UJUI ~I ntveiul acestuia'

a par rizul din spate Sa S6 monteze un desaburizato~'

g) La broa~tele 'de Ia u~i sl portba . -. '

pkiituri de petrol sau ulel cu' . f' glaj• s.a :e Introduca cu 0 piped dteva

r gra It, g Icennae.te.

h) n por~~agaj sa existe 0 lopatapentru inlatur. u

2-4 kg de nlslp, care aruncat sub ron .' dl _ d at zapada, un sacule~ cu

.) '... tl rrnpre Icaerapare-a;

I Cauclucurtle saaiba banda de rular _ • .

de cel pu~i n 3 m m; e neuzata, eu 0 adlncl me a canalelor

j) Presiunea in cauciueuri sa fie cu 0 1 .

timpul veru: , --.- 0,2 kgf/cm2 mal redusa decit in

. k} Plecarilede pe loe se vor fac . f. .' • ,

evita patinarea ~i deraparea; e carte lin, Cit ~I accelerarile, pentru a

I) Sa se foloseasca cit rna; j .

_ serviciu ~i deloe frina de mina, mu t frina de motor ~I cit mal putln frlna de

l66

rn) ,Manevrarea volanului sa se fad clt mal usor , fara mi~drl bruste :

n) In eazul ca rotlle patlneaza, in special in zapada afinata, se va folosl vitcza I-a fara sa se accelereze prea mult; este i ndicat "balansul" lnalnte ~i inapoi, pina se iese din aceasta situatie ,

14. RODAJUL AUTOTURISMULUI NOU

Piesele. care compun dlferitele mecanisme ~i agregate ale autoturismulul nou, prezi nta pe suprafetele lor asperita~i fi ne dimase in u rma prelucr arll, Prin frecare, in timpul functlonarl}, acestea se smulg sau se turtesc. Suprafetele pi eselor conjugate (plston-cl lind ru, segment-ci Ii nd ru, pi nioane angrenlte)ajung dupa 0 anu mitZi pertoada sa se netezeascasl sa se aseze in pozitia, cea mai potrtvit a in locasurlle lor, aslgurtnd un contact perfect intre ele .

Netezlrea suprafetelor de contact intre piesele in rnlscare se produce in prima perloada de functlonare denurnlts perioada de rodaj .

In aceasta perioad a, datorit a frecartl su prafetelor pleselor ne rodate, se produce 0 tncalzlre suphrnentar a care provoaca fluidificarea rna] puternlca a uleiului, rnlcsorarea jocurilor dlntre aceste suprafete ~i in general, Tnraut5- tirea condltlllor de ungere. Rodajul necontrolat ~i nesupravegheat duce la uzu ra prematur a a pleselor conj ugate ~i ehiar la gri parea lor, scotind din fu nctlonare autotu rism ul.

Pentru prevenirea acestor neajunsurl , este necesar ca autorurismul sa fie rodat corect, asigu rind u-se prin aceasta 0 buna ~i lndel u ngata fu nctlonare, Rodajul trebuie faeut cu respectarea stricta a anumitor r egull. redate in eele ce urrneazji:

- conducerea autoturtsrnulul se va lncredinta numai unui eondudtor auto cu multa experlenta:

- nu sa va porni din Icc, prna cs motorul nu s-a incalzit (temperatura ape] 75° la 85" C);

- nu se va depa~i viteza maxima admisa in perioada de rodaj;

- se vor folosi toate treptele de vlteze atunci dnd sltuatia 0 cere (depa-

~i ri, cu rbe, ram pe etc.) ii nu se va depati viteza indlcata in ti mpu I roda] u lui pentru fiecare treapta;

- se va ci rcula cit mai mult posl btl eu viteza constanta, rnentl nlnd prln aceasta 0 aceeasl turatle a motorul ui, ceea ce contri buie la 0 uniforma slefuire a suprafetelor pieselor;

- se vor evlta acceler arlle bruste, mai ales la pornire, dnd motorul este rece;

167

- se va circula in afara localitaril I f I

este posibil r-. v (dent _ t. or pe sese e as a tate cu trafic redus daea

ara ram pe enlvel arl) mari;

- se vor evita frin ari Ie brust I'

suplimentara a pieselor din sist:meut~: uf~f~~~~. acestea provodnd indilzirea

- se va supraveghea permanent modul de f~nctionar

meier ~ i in special a aparatu ri i de lb. e a :u~u ror organisperatura apei din eircuitul d _. a ord, car~ d~u eele dlntll Indieatii (tern-

_ '" e ra.elr~, ungerea. Inearcarea baterlei etc.);

- ~Od~~. ~~r ~~~c~ ~:~:t:~~ie:be::~: I~I: i~~ I ~~t~~~ i ~:t; r i ~id~~~tsa" s~eenmtur u1 dP e rti oada

mlsle; ., .... ' e rans-

:na_tPo;arrieS;a~: ~~e~~ r.i :~~~~to~~. ~ .. :i~~~:a oSr~r:~ c~o ~~~:t ~r~ ~~ ne~\~~ ~~! anuet~~~:~ Sp~~!

S3U zgomote anormale. .

L~ autoturi~m_ul Dacia 1300, parcursul de rodaj este de 3000 km rula i ar Vlte~a ma;lma nu trebuie sa depa~easca 90 km!ora, pina la 1 000 k~·

P, .cuql. dupa care se poate creste treptat, astfel ca la 3 000 J ." _

rue: 0 restrlctla in afara de cele impuse de regulile de circui~~e~u mal extsta

15.

TNTRt:.TINEREA PERIODIC,£. ~I REVIZIILE TEHNICE

. ,Experienta a dovedit ca intre~inerea atenta a autoturismului Dacia 1300 ~~ In ge~e~al a tutu~o~ autovehiculel.or, aSiguraacestora 0 buna functionar~

~I ~on5tltUie 0 sursa rrnportanrg de economii de carburantl ulei .' d

schimb. ~i ma~eriale de intretinere, marlnd in acelasi timp 'p;roor;uF'pe::a ,:

reparatta capltala, .

In p~rtea l-a a lucr arll, cu ocazla deserierii diverselor par~i componente ale autrurJsme~or, au fos: expuse ~i unele reguli simple de intretlnere ale acestora.

n eele ce urmeaza, se fac urmatoarele recornandart legate de: - spiilarea ~i curatirea generala;

- controlul ~i ingrijirea zilnica;

- revlzllle tehnlce obligatoril in perioada de garantie st dupa Ieslrea din

termenul de garan~ie. . ~ r

Spa/area outoturismului se recomand a a se face pri n:

-:- stropirea; in exterior, cu apa cu presiune redusa pentru inmuierea norolulul sau I ndepartaraa prafului j

168

_ spalarea cu apa sub presiune medie a par~ilor de dedesubt : aripi, dublurl aripl, panou fa~a ~i spate, pi anseu, axa fa~a, pu nte spate, roti etc., centroJjndu-se lndepjirt.area depu neri lor de noroi.

La autoturismul Dacia 1300 se va evita spalar ea cu apa su b presiune in deosebi la su bansarn blele: axe p! anetare. ro~i fat a-spate, brate superioareinferioare etc., protejind ru lrnent!l de la rcti , bu rd ufele ~i alte elemente de caucluc.

- spalarea cu apa, fara presiune, a partilol- exterioare ale caroseriel ~i geamurilor cu 0 perie cu par moale ~i lung (4-5 em) sau burete, fara insa a se apasa prea tare pentru a nu prod uee zgirietu ri pe vopsea;

- spalarea cu 0 solutle degresanta-sampon a caroseriei ~i geamurilor pentru a indeparta eventualele pete de grastrne care nu au fost Inl aturate la spa.latul cu peria sau bu retele;

- c! ati rea cu apa su b presi u ne red usa;

- uscarea prin stergere cu piele de dprioara sau cirpa moale (flanela) a

par~ilor vopsite, nichelate sau cromate ~i a geamurllor.

La spalarea autoturism u lul, este nec.esar a se respects urm atoarele:

- jetul de apa, la spjilarea su b presi une, sa nu fie indreptat perpendicular pe suprafata care se spala, ci oblic;

- instalatla electr lca sa fie ferita de stropire eu apa. in special partea de inalta tensiu ne (bujii, fi~ele de buji i, capacu I rotorului distribuitor, bobi na de lnductte , relee erc.), pentru a nu ave a greuta~i la pernire;

- frlna de statlonare (rntna) sa fie trasa in timpul spalarii pentru a evita patru nderea apei la suprafata de fricti u ne a garnitu ri lor saboti lor de frlna-spate, iar la porni re , d u pa spalare, se va actiona asu pra pedalei de frin a, de 2-3 orl , pentru a verlftca eficacitatea;

- petrolarea partilor inferioare este total neindicat a, lntruclt se deterio-

reaza stratu I protector ~iizolant care este aplicat din. fabrica pe aceste parti.

Comrotot ~i rngrijirea zilnieG constji in:

- exlstenta uleiului in motor la nivelul maxim al jojei de ulei;

- exlstenta lichidulut de r aclre in instalat!e, astfel ca nlvelul sau in vasul de

expansiu ne sa fie intre reperele marcate pe vas;

- verlflcarea dad lichidul de frina se gase~te peste nivelul mijlociu al rezervorului:

- observarea dad nivelui eiectrolituiui in baterla de acumulatoare este cu 10 mm deasupra placilor;

- veriftcarea efictentel frinelor;

- observarea pierderllor de ulei ~i a altar lich i de ~i eli m i narea acestor

deftciente.

Reviziile tehnice obligatorii In perioada de garan~ie ~i dupa iesirea din termenul de garor-tie sint ar atate in tabel u I 15.1.

169

G raficu 1 operat,I'unl'!or d

recoman ate

I ~ I ~ I ~ I ~ I ~ I iii"'

Sc,nrmbar-e ulej moee- I

-:;-I~----'i------_

2 Strrngero fa c:uph.J

- su rubur-i ehjujasa

- ~uruburi supOrt ax cui bueor!

DispOl:itive

----r--

PG

Cheie c!inamcmct:rici

G

SChimbare ulei in curia de vleeae

3 4 5 6

G

PG

Schimbare fllcru ule;

Mot 445

________ G PG

1---

PG

St h r m bare c:artu~ fll t ru ae r

Verificare niver ~'e-_-c::t=ro:::l~i·t:--------I----------

PG

PG PG PG

G

PG PG

7 8

-----

Verific;I"e con~entra~ie el~ctroljt '-:erificare nivcl antigef in vasu! de expan, $IUne, re(acere.a nivejului diil.cf e:ste nevoie

lniccuirt! andgeJ

Denslmecru

PG PG

G

G

PG PG PG PG PG

9

10

Gresare cam~ ax di$t.ribuitor

---_

----

PG

II /2

PG

G f'e.sare axe pedal! e.r

Schimbare v'ilS~lina rU"men"i ro~i fa~.1

--------

PG PG

13

Sc.nirnbare vil.$Ed ina ruimel"l~i ro~i spate

-r---

14

G

PG

15

Con trot nivel Ijchid de fr-Ina· completare

eventual purjarc •

G G PG PG PG PG PG

16

Verirk:are pr esluna pneus-i

Manometrv

G

G PG PC PG PGPG

17

;:~~~~~rea distan~ei intre comactefe rue ...

PG

Ler~ sau aparar Dwell

G

18

Verificarea. aV.1n.$ldu~ fj)( la aprindere

C-U lamp,~ porr:atfv", sau lampa sr:robosc-opic:5. Sor-iau

G

PG

/9

TruS:Ji Bosch sau bane Sun 1- G Ll;!ra, perre de srrmli

~erifkar~ cur-bel de regl<lj evans centrifug:a.f ,I evans vecuumartz

PG

Control bujii: .reglat d,stant!i\ dintr-e erectrozi

170

a se executa la revlzule rennlce

T abeln! 15.1

Sa fo I cseete u lei H20 W 40 (,,~,a) MID W 30 (i.rna)

------------------1------

CupJuri:

- iuruburi chiulasl:, 6,5 kg!

-luruburi s.uport ax: culbueorl:

1,5-1,75 kgf

--' --------------,-,1-------

Lnel fP, 80 "'u 408 AT/

d.

PC PG PG PG PG PG PG PG PG pG PG PG PG PG PG PG PG

PG

PG PC

-----------------,-------

PG

PG

PG

I PG PG PG PG PG PG

------- ---- -- --- ---

PC PC PC PC PC PC

- -- - - --·1-------

PC PG PG PG PG PG

I-:~ pc; PC pc; PG pc; PG PC PG pc; _:

PG PG

PG

PG

Se com~I"teu.i eu .pl distilad

PG

-------1------

PG PG PG PG PG PG

- ----------~-

PG

---_-- ----- -------------

PG

-1----------- -- ----- __

~ ~ ~ ~ PC ~

PC

PG

PG

PG

PG

PG

PG

PG PG

PG

PG

PG

PG

PG

PG

Ulei MIG W 40

Uld M20 W 40

Unseare sp.eciali rulmcnei nr-, I

de

U ns care spe c::iaJi rulmcnd nr , t

----- -_-- ---------------

PG PG PG PG PC PG PG PG PG PG PG PG PG Pel PG PG PG 1,5 kgf/cm' - lata I ,7 k~llcm' - spare

-----------

0,1 mm sau 61±32

PG

PG

PG

PG

PG

PG

PG

PG

------------------

PG

PG

PG

Avans fix 0+10

PG

------,-'----------1-------

PG

PC

PG

PG

PG

PG

PG

PG

Se con t rolea;tl d aca se r.asJ,)e-cta curbele ~

R 251 ~i C ]4

- - - -11---------

PG

PG

PG

PC

171

Nr'li

ere.

Denu rnir-ea oper-atiei

Dispcairjve

Reglars intind.er-e curca ventilator

G PC PC

V,erif~car~.a s:trin:g:erii piLjll~eiof" de fi~ Chei-o---------'-- -_ - -- -- --

:a: e. g;a,lerulor de admisle ~i evacuat-e. .... dillamQme[ricii

~a.s~r~e cUr'Sa ribera la cablul :::L_mbr~~ Julm tl reglare data e nevcic

Control. fixare organe m-e.caniee, a.moni- -:::-h----'-----

zoare, bare de prctecrie, cerbur-atcr C ere dinarnomerr-iej,

Sde stringe la (t.Jp~ piuli~e'~ cu aurcbfocare IS 'i! br-a~ere xuspcnslei

21

C

22

R.eglare farur!

Conrr-cl ti reglare jocur-i clJ!bu-t~o-r:-,- ----1----------M.r 13

23

24 25

26

27

Subler

C

PG

PG

G

G

PC

PG

---1--

PG

28

Cheie dinamometrlc&

'G--PG-

PG

29

Verif.j,are sertnger e piulijc tir anti -;-,a:-:-'e-m-----;-'.-I:-~---------I-- -- ----

punprc. fa~a ,I Choic dinamome~rfc:i1 G

Co ntFo~ jOC:[J ri ~i s t area bu rd u r II r i! Dr de promqle la rO\i Ie suspenviei fa~-a

C,,?nt~ol amorrlzoare (s:llrgeri z~~m~

elleacitate) • j

Control pla:::u~e de fr'ina

H1surar-e, uzura p·n~Control ~i eventual rcgla] fa fdn1 de-rn---:i-n-~-!'---------,,:gl.r •• dlstr-ibutlal, sabo,i;.'amb-v,-::ii-Io-I-------frlnele spate

----

36 _~ontrol serfngere rulmenri, r{)~i·~pat.e - Chcie diti(..!1l('metrka -

37 Ve("if!car~a paralefismului alinl:<:'meJlt~

unghrulur de fuga ~r de carcsa] Tr-us a FACOM

38 -Verificarca varia~iei paral r I· -- ----------

war reglai . e rsmu ur , even- Tr-uss fACOM

30

31

PG PG PG PG PG

PG PG PG PG

32

33

34

35

Control ru peri}

eareserie

------

PG PG PG PGPG

(llsur-l.

des pr+nder i,

PG

PG PG

PG

PG

PG

41

Control rn:st.alatie eleccr-ica (becuri, C-1on---I----------- ---

ducrcri ecc.) G PG PG PG PG pG

40

Gresare gfis.iere ramo

42 Ma~urare gros! me disc-uri frjn.a

LEGENDA,

~ ..... - revizii _"tch~ic~ obligarcrti in pe.rio:!da de g:~'" n - u - rCYI:m rehnice in per-ioada de POSi[ga.ril~t.ie'· a ~Ie

172

PG

PG PG

T abe lui 15.1 (con! inuare)

PG

PG

PC

PC

PG

PC

- - __ - _- __ - -- ,---1----------

pC PG PC PG PG PG

- __ -t·-- PG -- -- - PG -- -- - "PG- _ -_- __ PG- __ - _R_e_c_e_: _A_=_O_.I_ 5_'_E_=_O_.ZO_' Dup a 50' de: la opeire:

A = O,IB. E = 0,26

~ ro ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

- - _-. - - _._-- - ---1--------

----_-- ----- -- ----- ------ -----

Cuplu de stdngere 1,5-2 kg!,"

----

PG

PG

- - - - --------

------------ ---- - -----

PG

PG

PG

pG

PG

PG

- - - - --------

---------------- - ------ --

PG

PGl _PG--PG __ PG __ PG

__ - --1--------

PG

PG

PG

PG

PG

pG

- - - - - ---"-----

---------- ---------

PG

PG

PG

PG

PG

PG

--------~---

PG PG PG PG PG PC PG PG

fG"IPG pG PG PG PG PG PG PG PC 1 PG PG PG Pc PG PG - PC PG

------- ---

PC PG PG PG PG

- -- -- - -----------

PG PC PG PG PG PG PG PG

----- --------

PG

PG

PG

PG

PC = = PG = = PG = =- -PG - - - pc; - - PC 1_

PC PC PG PG pG pG --------

- ----- ---- -- -- -

PC

- ---PG- ---------PG ---- ----------

------ ------- - ------ - .- -------

PG

PG

PG

PC

PC

PG

---------

----------

PG

PG

---------

PG PG rG PG PG PG PG PG PG PG PG PG PC PG PG PG

- _' -- -- - - -- -- ---

--------

PG

_______ - _- -- -- ---t----------

PG PC PC PG PG PC PG PG PG PC PC PG

:: =" eo eo - :: 1- : '" : - ~ --I PG - PG I

PG

PG

PC PC PG

--- -------------

PG

173

16.

CONSERVAREA DECONSERVAREA 91 PROTECTIA ANTICOROSJVA A AUTOTURISMULUI

16.1. Conservarea autoturismulul

Pentru a se reallza a conservare corespunzatoare. este necesar a se executa urmatoarele Opera~junj pregatitoare:

- se eurata bine eu apa ~i detergent earoseria la Interior ~I exterior;

- se surra cu aer, lar acolo unde mat ramin stropi de apa sau umiditate se

inlatura prin ~tergere cu piele de diprioarll. apoi cu 0 cirpa moale eurata; - se a~azli autoturismul la locu! de conservare;

- ornamentele exterioare ~i interioare. barele de protec~ie. minerele etc.,

care sint cromate, se ~terg separat eu 0 cirpa uscata ~i moale, apol se acopera eu un strat foarte subtire de ulei mineral, vaselina sau ceara speciala;

- se SCOt accesorIile ea: ~terg.atoarele de parbriz, capacele ro~ii. centurile de siguran~a:, oglinzile retrovizoare exterioare etc. ~i seulele de bord, se cura~a ~j se ~terg cu 0 C;'pa uscata, sa acopera eu un strat sub~ire de vaselina sau u/el mineral, se pun intr-o cUCie sau se impacheteaza intr-o hirtie ceruita, apoi se a~a:za in portbagaj;

- se ung artlcu/a~ii1e capotat, balama/ele u~i/or, articulatiile pedalei de frinli, ambreiajului, pedala; da accelera}:ie etc.

- se suspenda aUtoturismur pe capre metalice sau chituci special/ din lemn respectlndu_se locurile de sprijin. aratate in fig. 16.1;

- sa aduce maneta de comanda a vitaze/or 1.3 punctul mort;

- se slabege frina de mYna .

..... -
/L I 0
~ M
> j
lC .~ i I

\\ 1 \
- ;}._~__'-:!J
'\!> ,
- -: Fig. 16.1. Punctele de sprijin pElntl'u I'idicarea ell cricul ~i sLispendarea autoturismului.

174'

de protecti e se executa

• v a molorului. Acest gen I: ln aer llber

ProtecUa interloa~a.. bllulul mai mult de 0 una I

., cazul conservaru autom~ .

numal ~n I de deus luni in garaj lrrchls.

sau mal mu t - -----===--

175

Prin aceast.a metoda, seevirji Ii pi rea de placa a dtscul ul dearnbrela], in ti m pu I station a r i i ind'e I un gate.

Protec.tia ,discurilor de frina ~i a tamburilor. Plachetele d'e frina ~i garntru ri Ie sabotilor de frinare trebuie sa fie puti n indepartate de d iscuri sau tam burl, in scopul evlt arljeventualelor llpl ri a garniturilor de fri ctlu ne de dtscuri sau tamburi..

Pentru plaehetele frina~fa~a-di5c, acestea se reallzeaza automat pri n insa~i co nsrructia etrreru lui de frin a,

Pentru tamburi spate, se sl abe~te eomplet frina de min a.

Proiectia suspensle] lji pneurilor. Autoturlsrnul 5€ suspends pe capre, in punctele arjitare In fig. 16.1, astfel ca rottle sa fte ridicate eu cca 4-5 em de la sol. Prin aceasta, arcurHe ~i pneurtle slnt descarcate de sarci na proprie a autotu rismul ui. 1n acestecond i~ii, presl unea in pneu ri se red uce la ju matatea presiu ni i prescrise.

in cazul in care. stocarea se face in locuri descoperlte ~i accesi bile razelor solare, se vor lua m asuri de protejarea pneurtlor cu huse speclale.

Protec~ia ·interioa!ra (0 t.apiteriei) lji exterioara a (yopselei).

Atunci cind stocarea autotu rlsmul ui se face in garaje inchlse ~i ferite de acti unea di recta a razelcr solare nu sint necesare protecrii i nterioare. ~i exte rtoare.

In cazul stocsr!l Inlocurl descoperlte, se recomanda, atit vara cit ~i iarna, acoperirea autoturlsmulul cu 0 husa protectoare confectlonata din doua folii (pinza pe partea i nterloara ~i fol ie din polietilena sub~i re, 13. exterior) sau dintr-c si ngura fol ie (pinza lrnpr egnata).

Aceste huse au rolul de a proteja atit tntertorulautotu rismului cit ~i exterlorul (vopseaua, elementele cromate, elementele din PCV etc.).

lnainte de asezarea husel protectoare, se inlatura urmele de rugina ~i se u ng cu vasell n as au se g ru n d u i es c sup rafete I e res pecttve, De asernen ea, se va asigura autornobitul prin inchiderea usllor, geamurHor ~i capotelor.

ProteciHasistemului de racire .•. Ortce autoturism iesit din fabrtcatie are llchid ul 'de ra.cire pregatit pemrua reztsta la 0 temperatura de ~ca minus 35~ C.

Conform reccrnandartlcr tehnice, un lichid de racire trebuie sch imbat din i nsralarle la fiecare dol ani,

in cazul ineare completarea pierderdor de lichid s-a fi'icut cu apa distilata, eompozi~ia acestuia s-a sehi mbat ~i odata cu aceasta rezistenta la temperaturi coborite.

Datorita ce!o,r doua comiderente de mal sus, este necesadi ve~ificarea temperarurii de eongelare a lichidului de raei re, inainte de conservarea in conditii de iarn:'!. (v. 4.2..4),

Protectia bateriei deacumulotoar~ est€. (ratat:'! la § 6,2 ... 1 ,g.

176

De.conservarea autoturism,ului 1.6.2.

t in ordine

I este n·eeesar sase execu. e

l deconservarea autotU rismeor,

a y

era~iile urm atoare: . .' ra (prelate) sl se inHitura unsoa-

op _ 56 scot elementele de protec~le exte::~:orul unei soiu~H de whitespirit rea de I'e roate elementele cromate, cu .1

saU parchetin;. . , . ormala'

_ se umfla anvelopele \a preslUne n '. 1 f 'Iosite in tim pu! stodrii;

-se coboara aUlOturismul de pe eapr~e .~ ~ sum~ cu aer pinii. la usca-

_ se de~urubeaza bujiile ~i se spaUi cu ·erlzma, se

rea perfecta; .. .... I)' cca 10 rotatii;. ~ .

_ se rote~te motoru I ,la m~n.1 ve a .. _ d adi ti m pu I de stocare a d e pa~lt

'fica nivel ul uleiulul m motor, rar .

- 5e vert .' _. -I·a motorulUl; . ,

6 1 u n I, se 1 n I oc u. ,Ie~te d u p. a Inca. :1 re,v ar ." r e) ~i se face bran same n tu I nec.esar,

- b . la lac (du pa remcare" ~ .. I de

- se apza atena.· . , 1 folosindu-se manlvea .

y la loc bUj·'iile 5i 5e porne~te motoru

_ se asaza ....,

po ["ni re; . ~. . . . . )' uprafata autoturiSmului, folosi ndu-se detergent

_ se spala la extenor roata s

~i apa abu ndenta.

16.3. Protectia anticorosiva.

. .' -.. .dereCi opli.c.ilrii substan~elor

a .. Pregatir,!:a .... Qutoturlsl.mulul ~~s:a~telor an. ticorosive, autotunsmul

• , lnai nte de ap [(area s, ..

antlc.oro SlY e. . _.. eg ati toa re, i nd i spe nsabl Ie:

este su pus unor opera,1l pr . . r,

v . ·nterioara a carosenel,

cura~i rea exterioara ~I I .. c: cu un jet de abur

-. . v 13. presiune urmata de 0 ',Inlsare

- degresarea cu apa_ Pdeterge~t si piJlverizadi;

sau apa dlda amesteeata cu ..'..

fl aer ia exterior sl .1 ntenor ;

_ SCI area cu ' .. ..

y, \ . rile destinate acestei operatn. .

_ usearea gene.ral a In .0. eu. .. .' f . _ de sub pIa. nseu ~i sub aripl se

I . , chi lzolarea. onlca . ..,. .

La .autoturismee m.al Ie ", '1 d; cauza multiple.lor 10viturl primite

deO"radeaza sau se dezllpe~tecu tlr:'Pu, In

de b1a particulele antrenate de rotl,.. d aza de obtcel caroseria

~. nele mcare se coro e .

In fig, 16.4s!n~ aratate, zo., I datorita eircula~iei pe drumuri pe care,

autoturism ulul DaCia 130~, In pnnci pa .... S-3 rasp! ndit sare. y ,

in tim pul iernii, din motlvele cunol scua~~;turismele vechi, pe linga pregamea

.' d 'dereacest aspect, a . . .

AVln' In ve '.' _. I operatli SUpll men tare .

ar~tata mai sus, se efeetueaz~ u n.e e_ .. d .' a uscare) a locurilor ata.cate de o _ eud'i~irea~( finisarea ml nut~oasa ( up d sirma 5i ninia abraziva, dupa

.. $e foloseste 'pentru eurat1re perta e.

corozlU ne. . ,

177

'12 ~ Autoturi5111Ul DnclCl 1.300

I •

care suprafata se ~terge cu drpii moale lrnpregnat a cu diluant ~i se usuej , Dad locurile unde s-a lndepjirtat rugina necesita 0 grunduire ~i vopslre exts, rioara (pragurl, carcasa, far, aripi etc.), se va realiza aceasta inainte de aplicarea su bstanrelor anticorosive;

fig. 16.4. Zonele in care se corodeaza caroseria autoturls mulul,

- lndepartarea porttunllor co rod ate in cazul cind cur atirea rugini! determlna ruperi de elemente ale caroseriei.

b. Condi\ii lehnice de aplkare. Se va urmar) respectarea urrnatoarelor conditll tehnice:

- temperatura arnblanta in momentul pregatirii ~i aplidrii substantel antieorosive pe autoturismul respeetiv sa nu eoboare sub +1 OC C;

- autoturismul sa fie ridlcat cu 0 ramps elevatoare;

- se vor demonta rotlle, se vor proteja diseurile de frinli cu huse din plastic,

tar partlal restul caroserlel cu hirtie proteetoare;

- pulvertzarea sa se fad! putln clre putln, mal ales ininteriorul corpuriJor goaJe (Ionjeroane, praguri) sau la tncrucisarea elementelor de caroserie,

c. Puncte de aplicare. ln fig. 16.5. sint ar atate principalele puncte de ap!icare a substantelcr anricoroslve, pentru autoturismele Dacia·1300.

in scopu! Identif!dirii precise a acestor puncte se redau urrnatoarele explicatu: 1 la 7 - lonjeron stinga, dreapta: 8 - lonje ron din fata superior; 9 la 11 - praguri; 12 - craverss suspensie din fa~a; 13-14 - traverse i nterrnediare; 15 - pasa] trecare fOata din fa~a; 16 - montarrta u~i fa!a; 17 - stilp central usl ; 18 - cad ru fix u~a spate; 19 ~j 20 - pancu lateral spate ~i dubl ura aripa spate; 21 - tablet a aerisire fa~a.

178

b

Fig. 16.5. Puncte!e de aplicar e a subscaritelor anrlcorcsiver Q _ vadcrc latcral"a; b -- ved er-e lil;:5iU~

Pentru punctele aratate in fig. 16.5. in unele cazurl, se apllea antic~r?sIVul 103 exteriorul elementului de caroserie, insa in alte cazurl .este ~ec.esara rntroducerea acestula in trrtertorul elementului de caroserie (stilpl, traverse,

capote etc.). . I'

Pentru reeltzarea cornplet S ~i uniform a a apllcartt anticcroslvu. UI, este

necesar uneort sa se fad gauri cu u.n burghiu de 0 8 mm la eJementele de

caroserle , prin care se introduc ~tuturile aparatului de pulver lzat , a~a cum se arata in fig. 16.6. Dupa apllcarea interioara a anticorosivului, gaurile se obtureazli cu dopuri din material plastic, as tfe I ca aspectul exterior al elementului de careserie sa fie agreabil.

Aceste gauri se practlca n umai in anumite locu rt, pentru a n u deranja orna-

mentarea caroserlel,

12*

Fig. 16.6.

Pulverizarea

interioara.

179

Fig. 16.7. Pozi~ionarea gaurii de apllcare a subscantel anricor oslve la usile din fa~ii.

Fig. 16.8. Pczltionarea gaur;i de aplicare a subscanrei anricor oslve la u~ile spate.

ln fig. 16.7 ~i 16.8 este aratata pozltlonarea gaurilor pentru uslle din fa~a ~i spate ale autotu risrnul ui Dacia BOD.

in alte situattt, aceste locu r.i de aplicare a anticorosl vul ui sint rezervate di n

insa~i proiectarea ~i consrructla elementelor de caroserle , ca de exempl u: - la capota motorului (fig. 16.9);

- la stiipii centrali (fig. 16.10);

- la portbagaj (fig. 16.11) etc.

Dupa protejarea tuturcr par~iIor supuse corozluntl , se iau urmatoare!e rnasuri :

- se cura~a cu diluant su rpl usul de material anticorosiv:

- se inlatura protectille de la discurile de fdna it htrtla protectoare de pe

autoturisrn :

- se face un control arnjinuntit asupra aplt::i:irii ur.iforme a substantelor antlcoroslve , daca este cazul se retuseaza cu pensula, mai ales la suduri ~i corpuri lncruclsate ale portbagajului;

- se lasa sa se usuce bine (minim 2-3 ore) intr-o incapere separ ara 13 temperatura oblsnulta (20-22° C).

Se recornanda ca aplicarea substantelor anticorosive ~i antlfonlce sa se fadi inca din primul an de functionare a autoturtsrnulul ,

Apllcarea substantel anticorosive se poate face in tot timpul anului, insa eflcacitatea maxima este realizata toamna pentru autoturisme!e care cir(ula pe timp de iarna.

De asemenea, este necesar ca apllcarea sa se fad in conditllle ararate , care pot fi realizate numai In unita~i speclalizat e ~i cu subscanre!e anticorosive prescrlse (Teccyl, Elaskon K. 60).

180

Fig. 16.9.

f ... aua u nitatllor service Dacia fu nctioneaza astfel de statil, n prezent In re"e. . di . ort sau dotate cu aparatur a. substantele antlcoroslve flind proverute In Imp

cii n ~ara.

Fig. 16.10. Locul de apl;c~re. a substanj.el anticorosive la strlpll u~ilor.

Fig. 16.11. Locul de apllcare a substan~ei anticorosive in portbagaj.

181

Z :J tU W u. W o

w _.

W ...J

« a.

o z

~ a..

182

... a

" x

" c

'" '"

~

o 0..

';;;'

" " L-

a

..,

a E

'" OJ

...

'" c:

a '4j~ u C ::r '-

.~

c: "

....

u

.20

"

o

'" o

"

o

z

'"

o

,.,

o

"

o

ee

o

'" rl

00

:l ,_

o .... o E

«

s

'" "

" !..

'"

B>

"' ~o-

E-o :> :> u '" "' 0>''''

-o~

.~ ~

'- ,'" '" u ... '" "' ., eo "

::r N

"' '-'

, OJ -e

::> ;;;J

bS :; ~ ';:; :> E .... o c: u~~

~ .-

" :>

..,-

u '" "' ,_ u 0 0: I-

a '" UE

..

a

..

o

::r

Z

'"

o

'"

c

::J

Z

::r

Z

::I

Z

'"

o

.. o

.. '"

o 0

'"

o

... ... o 0

'"

c

'"

o

'"

Cl

'"

o

01 ::r Vl ....

:0-;

--0

.... -

o 0

P. .0:

'" .,-

... a

'" '" II>

...

o

E

c .. -n e

S !l

..,. .,

.;

u

2.

c

..n

M

183

::3

Z

~ ~ "

~ --------

~

'" o

'" o

ee

o

ee

c

'"

o

'"

c

..

o

..

c

~o

.;- t<)

n." :;l '" L '-

o OJ

~E

- OJ '-" OJ

'''OJ ::J V V

,," :;l - '"

~ '"

::3_

..., '"

~'G

184

'"

o

::J

Z

• OJ

~1:l

'- '" o 0.

~ E

... 0

~c..

OJ '" 0.-

'- c:

': '>

... OJ

Ii.... ~]d

.~~ e

: (\j .~

41:1= lID Vl ... 'O

v <:

.2

"' => OJ

.0 ... ... Co

'"

u

.... '" cO .0 DO

... 0

rl.Q

.. u OJ OJ .. uc.

::J

Z

"'

o

'"

a

=

"

z

z

'"

o

ee

o

OJ "

,," ...,

.!.'! ::3

s: u

OJ "0

'"

o

'"

z

'"

z

'"

o

w

c:

'"

-;;;

...

tV -0

OJ ""0

" ;;; 6 r.

-va

cu!!!

..,~

'" ::; 0'" u

'" :;:

.,.-

VJ LJl;.

c:

" .. N

<':I (1) c: o .~ .. v c:

.2

:;

'o ....

o L

.... ., "'-" ""0

c: '"

.2 EO

~= ;

'"

o

:;, ...,

'-

OJ •

E~

eoa u"l

~ .~

'" ~N

~u-i ., .;.

V)~

. ::> .0 ...

'" u

185

e ~ o 0..

::l

Z

'"

z

" ::l

Z Z

'"

o

..

o

'" o

.. ..

o 0

2

" u

<>

" ."

'" ..,

, :l -"

::J

.::: ::l

c

~ ;

oro u

" '"

..

" e. o,

'" ., e.G ;;;) .Vl ..c

·Vi.

186

,,. ...

'" 0.1

<n.

<::

2

'" Io

·N

0,,, !:; u

~ E

.. '" '" '" ... ...

wI>.

,=

.. ",'" -'"

.::: '" '" l-

t: 0

D~

., -0

]

Q

Q) ..,

c:

·c

'" es.

.,...... -

rt:!':;'

.~.Q

Ci~ M

.~ .i:

"'-a

:: c: 0...= E ·u o u~

,...;

'''' u

'" '" III

.... t:l.. o

<1.1 '"

::l

Z

'"

o

''''

OJ "0 c:

....

«l <V .... «l ,_

o ",. u

E

::I ... o .... o L

U

::l

Z

::l

Z

::I

Z

to o

'"

o

::J

Z

"

c

..

o

'" o

'" o

'"

o

'"

Z

.. ' I... ::l

'" '" " c

, -

c '" OJ C

A ~.

:l :l ".0

"' __ -0",

e~

..Q

'" '" '" '" L

n.)~

.~

- ....

=.0 => -

til r::

'" '"

.... '"

,

(J) I... ... ..

'" U ...

c: u'_

~~

o E '.... '" 0 ~t:~

'., '- :l ",:::1.0

, , ., III .. E c: ;

187

L

188

'"

o

ee

o

'" '"

o 0

2

.. o .....

... v

e

o v

'''' ....

'" " c

o

....

v

2~ z]"

::J

Z

::J

Z

.. o

...

o

'" o

::J Z

::J ::J

Z Z

::J

Z

'"

c

::J

Z

::J

Z

'"

o

'" o

ea ... ... .,

"0

"

.~ "§

'" u

'" ....

c: o ....

Q.> ..... u

~

" "0

<II

'"

..c

,," ...

'" <II

"" <II

L.

.. v>

<11

u c :;,

"-

,'"

.2 ..1)

E

... ... o c:

w,_

V "' :J

" ., c: c: o :> u·;;;

. -

.- :>

:J I..

::i 0

o 0

..... La.

=. ::

L'-

:; ;.~UJ~

a. :> l"':, L '-

u 2 B .ss ";

._....o ..c

~"5 E

"' '" ....

u::o:o

,.;

.,:

C!J :.

'OJ

::.

"'c

~.-

., ::l

~ U

"t_ ~ "i: « '" g_ .r

"

z

..

a

'"

E

.. u

:> v

~':;

"'::i

~~

"' .....

.~ ';

:J'"

~ +5

c~

.- "0

"'_ "''''

to ::J

o Z

'" o

::J

Z

::J

Z

'"

o

" o

'" o

'" o

OJ "0

, OJ c.. ...

=> " ... N

::J

----------

::J ::J '-

E ~

-4:j ~~

~O> i:

'" ::J ::J '" '" "' C!J

.... ,'"

ui5

'"

OJ ...

...

.- ir!l

U ....

'''' c ot. C!J

::l

Z

::J

Z

::J

Z

'"

o

.. o

'"' c

..... '" bO

o ..c

::J u

~

C!J

E -c

.

., ... c; v

c

~ .~

L..

" '" "'(;;-

co

.~ '~

c.." «Q.

...i

. , :l c: ..c::J ... 0-

'" ... u C!J

...

o " u

'" C!J

~ C t...

o

f ~!~

« L ..

,...;

189

190

" -e

.. ~ ~

u

" u

u

"

;;

IJ

'"

z

::I

Z

'"

z

'"

z

'"

z

'"

z

'"

z

'"

z

ee

o

ee

o

'"

o

..

o

'"

c

'"

o

..

o

'"

z

'"

c

'"

c

.. o

u '" ..

'" u

.E! .s

:J:

'" ..

'" ,,.

.. .. ..

0:0

.,

'-

" '"

..... _

(tI,~ " .. c ._

::l ... ..... '" co.

,- E

.,._ ....

:tI~

L.<;j ..

oj .-

...

.......

'''' u

<=

rl

u o

,,"

.:: 'u

'" u

~lfC '" I... '- '" '" 0 .o'i:

I... " ......

..

"

Z

'"

Z

"

Z

'"

c

"

o

'" o

'"'!

....,

.. " c: "' :EW'I

,,. u

'E

~~' .~

"'-0

~ ~=

0.-

E 'u

~,= ..;

:I Z

.. c

cO

o

Q) ..,

o E o

~

,'" .....

c:

'N

") Lo,

::> Lo .... o

z::

191

J-

192

:l Z

"

z

...

o

::>

Z

es

o

'"

o

'"

o

"'

o

"

o

o;c .~. ~

::> '"

'Q_~ io

Mltt:l"":='::

<: Cjj..n 1:;.:C 'l;;t'K

'" .. ",,,,-

UJ"tl"q"

.!. .s: v

'" N

'" "tl

...

-,;:; o u

~

'"

~ ..

.D L.

<~

,..;

'" ~ ... C

"'.-

CI.l X ....

~"'" .- "-" v.~ '"

III 0.

..0 '" '"

(l) .~

w'" '" 0 '" v

-;~

w III C '-

'" 0

O~

> ..

:.= ,) ~. _o

<= ...

._ '"

~,~

U ill

C OJ '" ,_ 0

......

.s ~

.... '"

f E ~

~.tn.~

td)fI!I 0 x- u

Q) .-~..0"

g(iJ~

-,"tl ...

"

Z

'"

Z

to c

'"

Z

" CJ

"

o

'"

o

.!~

"',"

'~. g

z_:2-

. _ "0

... c ._ 0

" u U '" o ...

E E E E

u .. OJ

::l U o c

OJ '"

". U

-

"L:

OJ >

OJ

In

::l

Z

" Z

'"

o

'" "iii

... o .D .. to

.,

~

.,

';;

u

.2

c:

:::I

Z

'"

o

'- to o ~ - 0 ';;, U

III

.<: .. u-

to ...

::l U

-o <=

'" o,

'- ._

'" 0 CoO;

rn .~ - .n

<IJ ., V-;;:;

"L' (U

~~

'" ... .D .~

«~

N N

13

,)

U

'" <=

01

or: ~ "'0 -_c;

::> "c:

::> -"

c:: ''U u

~ .~ c 'a..~

E

,,, u

E

Gl ... 0-

" ....

... 0- <0 c, :l

'"

-'"al :::IV'_

OJ '" os

.2.8E

OJ

;;; 0;, ~ ,~

> Q)'1:, -0 w

.,

:::1.-

~~

.D ::l :::> ',_ 0 ::> ... Vr::>

.D

~--; '0:: v

~~

co

-Qj

e

"

.,

'" E

i3

.M

... ..

~_g

0.0:::>

~ E

.,

.;;

'" E ...

:::>

... ::>

:::l :

<i

...

c -c

"5

::>

e

0 ... - 0

~3.

w ., ",,-" ... u

" '" ",,'"'

"'-

x '" .,

u v 0

~:c

193

}

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->