.

TUDOR DIACONU
SCRI€fi€fl S€Cft€Tfi
Edituran?1 IV
•
LEGILE ZALMOXIENE
Toti oamenii sunt egali in fata lui DUMNEZEU.
Dreptui la viata si la moarte este dat in exclusivitate
de DUMNEZEU.
i
Invata sa fad Arta din oferta ta, devenind astfel OM.
OMUL reprezinta apogeul creat in Univers, tmpli-
nindu-L prin dragostea sa.
Fiecare OM si-a creat perecnea sau dualul, dupa
chipul si asemanarea lui.
fnvata continuu ce-i Binele si Adevarul, depasin-
du-ti limitele autocunoasterii.
Totul este intr-unul si unul este in tot, intr-o singura
clipa.
Trecutul, Prezentul si Viitorul sunt intr-un Punct.
Omule, cauta si asuma-ti responsabilitatlle promise
fn fata lui DUMNEZEU.
10. Respecta Credinta fiecaruia.
-.
CUVANTUL EDITORULUI bomb
lata-ne, deci, la 9 noua serie de volume ale Editurii ardare
OBIECTIV. 7 lucrari noi si o reeditare insistent a
splrcitata, din toata tara. telefonlc sau prin scrisori: Jugos
,,Conspiratia Satanei - Tinta Romania"'- vol.11 (autor: laviei,
Teodor Filip). Un trtlu... cautat cu lumanarea §i o in
reeditare care se im-punea, date fiind si evenimentele 1999.
din ultima vreme. Atat
Romania nu este lasata in pace sub nici o forma lar Clinto
guvernantii nostri trebuie sa priceapa ca nici nu va fi n, cat
ISsata vreodata, indiferent cate plecaciuni ar face, Tn si
toate punctele cardinale! De ce, veti putea afla cat se G.W.
poate de clar si din paginile urmatoare... Bush
Dupa 1990, desi considerali ..neocomunisti" etc., etc., ne-au
Ion Iliescu et Comp,, au inters spatele Rusrei Tn mod momi
sfidator, bazandu-se pe ipo-tetica protectie a Vestului. t cu
Departe'de mine gandul de a fi avocatul Rusiei, eel mai partic
mare pe-ricol pentru Romania in ultimele secole, dar iparea
alesii nostri si numitii lor au uitat prea repede ca o tara la
nu are prieteni sau dusmani ves'nici, ci doar proprii recon
interese, ve§nice... struc(
Tenbilismul si naivitatea costa in political ia
Am fost teribilisti si am pierdut, timp de 13 ani, o Jugos
imensa piata de desfacere (Rusia), care putea intretine laviei
in viata, ,cu perfuzii", sec-toare industriale si si
fntreprinderi azi In prag de (aliment. Gel putin am fi Irakul
acoperit contravaloarea importurilor energetice... ui, ca
Am fost naivr si ne-am legat total destinul de SUA. doar
R^zboiul din Irak din 1991 ne-a adus o paguba de 7-10 prpmi
miliarde dolari. Ni s-au promis despagubiri si siunil
recuperarea datoriei irakiene de 1,7 miliarde dolari. e nu
Pana acum... doar promisiuni. costa!
Ulterior, am pierdut alte miliarde bune si vechea Cnelt
prietenie a ,,cuscn-lor" de la Belgrad (Orasul Alb), dupa uim,
anual, zeci de milioane de dolari cu ,,mentinerea pacii" w
te miri pe unde, pentru a intra In gratiile Casei Albe iar
rbmanii mor cu zile pentru ca Sanatatea e de mult
fn'colaps financial"...
Tot din Jnalte ratiuni de slat", ne-am atras adversitatea
Uniunii Europene, fiind primii care am acceptat
jmunitatea" soldatilor ameri-cani, chiar inaintea
Israelului, Jratele mai mic al SUA".
Care este ,,recunostinta" mult trambitata a Americii, am
aflat din presa din 26.07.2003. Informatiile sunt pur'si
simplu socante si ne arata ce reprezentam, de fapt,
pentru Marile Puteri, in fat,a carora tot facem plecaciuni
umilitoare,
Anual, Congresul SUA aloca o suma pentru asistenta
externa Din care, permanent, Israelul are partea feului.
Pentai anul fiscal 01.10.2003-30.09.2004, suma
aprobata se ridica la 17,1 md. USD (50% din PIB-ul
Ro-maniei \Y Fireste, Israelul ya primi 2,2 md. USD -
asistenta militara si 480 mil. USD - ajutor economic.
Acestea sunt sume nerambu'rsabtle. Compa-rati-le, insa,
cu ,,mare(ul ajutor" acordat Romaniei: 20 mil. USD!...
tn anii '80, chiar si cei mai fanatici ,,spadasini cu destu'"
(activistii) nu msi stiau ce sa mai creada, observand
ordinele de la Centru, tot mai contradictorii si aberante,
si exclamau debusolati: „£ ordin sa se aleaga prafu'l"
Acest ordtn pare a se aplica in continuare, metodic si pe scara
larga! Din 22.12.1989 s,i pana acum, n-a fost neglijat nici un
sector. Economia a fost devahzata si aproape Ingropata iar
numarul somerilor create continuu, amplifJcand saracia (Tn
unele zone, cea mai crescuta din Eurqpa!). Romanii mor cu zile,
de saracie, din lipsa de medicamente, anestezice etc., ori se
sinucid din disperare. Parca Tn baza unui program, strainii ne
aduc deseuri sau ne produc catastrofe ecologies. Sportu I §i
cultura cu care ne-am impus in lume, se afla si ele in plina
dezintegrare. Petre Roman Ba casf/gaf pariul cu agriculture si
turismul" si, de ani rai, aceste domenii ale renasterii economice
sunt Fa pamant... Tol Petre Roman este eel care a returnat
romanilor partile sociale ,,ceausiste", ca apoi sa poata, eventual,
cumpara Adrian Severin mii de certificate de proprietate si tot el
a scos Tntreprinderile de sub ,,lutela" ministerelor, ca sa
falimenteze mai repede...
Acelasi premier cu pulover fara gat, initial sau... prooroc, soca
prim-ministrii din fostul Jagar socialist" solicitand (ianuarie
1990)... desfiintarea CAER. Punct ochit, punct lovit; o serie de
Tntreprinderi, mandria nepocii de aur", vor avea falimentul
garantat ! Dupa 13 ani, tratatul cu Rusia va fl, Tn fine, semnat
dar pe mormantul acestor fosti furnizoride baza...
Politica de falimentare si pulverizare a econorniei romanestr este
mai mult decat transparenta, adica stravezie Am mai scris pe
aceasta tema si nu mai dezvolt.
Tehnica este simpla. Mai fntai, mamutii industriali sunt lasati
fara comenzile externe obisnuite pana atunci. Lips'a ,,tutelei"
slatului Tnseamna si iipsa unor barteruri Tn interesul |arii
(camioane, tractoare, ,,Aro" etc. contra gaz, petrol s.a.) si vitale
pentru respectivele Tntreprinderi. Fara co-menzi, vntorul este
sumbru: blocaj economico-financiar, neplata salariilor, greve,
imagine proasta in presa si, implicit, agravarea situatiei.
Furnizorii nu yor mai livra, de teama neplatn, nici macar
comenzile existente nu vor mai fi onorate, se vor aduna oatdriile
pentru utilitafi (energie electrica etc.) si la bugetul statului iar
falimentul este deja la usa!
Intr-o asemenea situatie, Tn loc sa caule comenzi (de stat, pentru
export, in barter) pentru respectivele uzine, guvernanth au
agravat §i extins boala! Constienti de inutilitatea gestului dar in
cautare de vo-turi, rmarinimosi", acestfa au anulat datoriile cStre
bugetul de stat, an de an, creand un obicei de-a dreptul periculos
§i au acordat diverse finantari nerambursabile. Tot de la buget,
lasSnd cercetarea, sanata-tea, ihvatamantul la cota de avarie...
Mai mult, cy o inconstienta ce frizeaza reaua-intentje, cei de la
APAPS (principiul raului distructiv in mitologia egipteana!) sau
chiar guvernantii au anuntat intens falimentul unor uzine, apoi...
le-au scos la yanzare! Doar-doar le vor vinde pe 1 dolar, cu
comisioane secrete cat mai ngras_e"!...
!n aceste condrtji de falimentare programata a econorniei de stat
(la comanda externa, sub diverse teorii neconomice"), salvarea
puteau ft nolle societal; particulare, nclasa de mijloc". Asa-
numitele IMM-uri (intreprinderi mici si mijiocii). Intr-un mediu
economic propice, acestea s-ar putea dezvolta, creand o
economic reals, absorbind o parte.din §o-meri, degrevand statul
de multe din cheltuielile cu cercetarea, inva|aman-tul, sanatatea,
specializarile, importurile etc., efectuand §i export s.a.m.d.
Unele statistici arat§ ca, tn pofida tuturor greutatilor pe care le
in-tampina (legislate ostila, lipsa creditelor, impozite si taxe
exagerate),
sectorut privat este principala suisa de ventturi a Bugetulut (de stat
sau local), totodata absorbind o buna parts a fortei de munca. Fiind
si (mai) bun ptatnic. insa, este jefuit tn continuare!
Justificarile pentru alimentarea permanenta a ..gaurilor negre" ale
economic! stint mereu aceleasi: sglvarea industrial romanesti si
evitarea crearii unor problems sociale. In primul rand, guvernantii
uita ca, din 1990 rncoace, chiar ei au dus la faliment aceste uzine!
§i tot ei au facut tot posibilul sa le vanda pe nimic, vaduvind
bugetul de fonduri importante pentru mvatamant, sanatate etc.!
Apoi, cine a cultivat nemunca, prin tot felul de salarii
compensator!! (12, 24, 36!) §i alte ajutqare care au Tndemnat la...
odihnS prelungita. So-lutia era una singura: stimularea crearii
locurilor de munca.
Informatiile aparute permanent Tn presa demonstreaz§ clar ca
anu-mite intreprinderi, orice eforturi ar face, au soarta stabilita de
mult! De exempfu: Siderurgica Hunedoara, ARO Campulung,
Roman Brasov ?i ROCAR Bucure§ti, Guvernantii le-au gasit si
_solu[ia : lichidarea volun-tar&! Pe care o vor ei, in nici un caz
salariatii respectivelor uzine!...
Sa citim, Insa, .printre randuri". Pregatitor, Tn anii anteriori,
Siderur-gica a fost acuzata de americani ca vinde otel Tn SUA la
pre( de dum-" ping, fScSnd o concurenta serioasS. ,ARO" ?i
..Roman" au umilit multe firme mari, Tn unele raliuri, in anii '80,
iar Rocar pregatea un nou auto-buz, Tn colaborare cu polonezii.
Pentru a Tntelege mai bine culisele acestei decizii, sa re(inem ca
ARO, Roman §i'Rocar sunt fiecare pro-ducatori untci in domeniul
lor. Daca nu vor mai exista, Romania va trebui sa importe ma§ini
de teren, camioane §i autobuze! BineTnteles, cu frumoase
comisioane...
Se pare, deci, c3 actiunea spectaculoasa a celor de la ARO. care
si-au expus produsele noi chiar pe scarile de la guvem, n-a
impresionat cu nimic ,,Guvemul Adrian Nastase". Care stie foarte
bine ce are de falimentat. 0 tntrebare: dictatorul Ceausescu cujn
putea umbla cu ARO blindat si nu cu BMW, ca democratii de
azi?!... Intrebarea este valabila si pentru Armata, ministere,
Parlament, Politie, Jandarmerie etc., institu(ii care au bugete Tn lei
§i s-au invStat la cheltuieli Tn valuta...
Aflam ca numai cele patrii uzine au acumulat datorii la buget de...
10.000 miliarde lei, adica 300 milioane dolari, cat un Tmprumut
pentru care stam cu basca Tn mana la FMI sau Banca Mondiala!
Daca Siderurgica pierde zrlnic 500.000 USD (?!), ce au pazit
guvernantii atatia ani si ce au facut pentru eliminarea ng3urilor
negre", doar erau ale'statului ?! Le-au facut si mai _negre"?...
Sa ne mai gandim cate vieti de romani ar fi salvat o asemenea
sums? Ori cate genii tinere ar fi convins sa ramana tn tara si nu sa
contribuie la dominatia mondiala a SUA. Sau c§te locuri de
munca ar fi creat si ce impozite ar fi v^rsat Bugetului daca IMM-
urile ar fi beneficial de credite de o asemenea valoare, garantate de
stat!...
Politica guvernantilor (toji democrat! si adepti ai economiei de
piaja) fata de IMM-uri e'sle Tnsa cu totul alia. De dezbracare Tn
pielea goala si'lngropare in stil evreiesc...
In Romania functioneaza peste 414.000 de firme. Din acestea,
1.531 sunt mari contribuabrli (cu obligatii la buget, fiecare, de
peste 14 md. lei in 2001), din care 516 aveau, in 15.06.2003,
datorii la buget insumand... 69.400 miliarde lei (2,15 md. USD).
De retinut aceste cifre, sunt foarte instructive...
7
Ei bine, daca la marile firme 1/3 sunt rau-platnice (cap de lista
-cele de stat). dear 5% din IMM-uri, 28.000. sunt restantiere
28.342 miliarde lei. Dintre ele, 2.619 beneficiaza de esalonari la
plate, cu 6.000 md. lei (cSt ..clientii politic!" Corneliu lacubov si
Ion Niculaie, de la ,,Tutunul Romanesc"!).
Numar ca, subliniaza Ovidiu Nicolescu, presedintele
CNIPMMR, foarte multe IMM-uri au ajuns in aceasta situatie
neincasand banii cuveniti de la intreprinderile si institutirle de
stat!
Cu'toate acestea, onor Ministerul Fi'nantelor s-a decis sa execute
silit cele 23.000 de IMM ! Probabil ar fi mai lesne ca in cazul a
doar 516 (dar ,,grase"!)... Nu conteaza ca un sfert din cele 23.000
activea-za in domeniul medical (sau poate tocmai de-aia, ca
romanii sunt prea multi si incomodeaza!) si nici faptul ca se vor
crea astfel... 250.000 de §omeri (cu ajutoarele aferente)!
Guvernantii se arata mereu fngrijorati panS la lacrimi de proble-
meie sociale dm firmele de stat dar cei 250.000 de viitori
someri ,,parti-culari" nu-i impresioneaza nici macar dupa
desert...
Cei de la PNL au prins momentul sa strige ca ,Guvemul NSstase
discrimineazd IMM". Perfect adevarat. numai ca ei au facul
altceva Tn 1996-2000 sau vor face altfel, dupa 2004, cand yor
veni (iar) la guver-nare?!... Tofi se arata foarte grijulii cu poporul
si presa a_tunci cand sunt In opozitie iar la putere uita totul Ceea
ce dernonstreaza ca toti §tiu ce trebuie cu adevarat facut 51 nu
fac, incriminandu-i si mai mull.
Probabil ca, intr-adevar, este ,ordin sa se aieaga prafu'!"...
fn ^Cuvfintul" unor lucrari anterioare am propus, apoi am
insistat pe ideea inftintarii unor librarii de stat §i a extensiei
chioscurilor ,,Rodipet" pentru carte.
Daca ar vrea sa faca ceya util pentru nivelul cultural al romSnilor
§i sa intre fn Istorie, nu numai prin ,,mineriade", presedintele Ion
Iliescu ar putea lua exemplul unui alt presedinte, al Egiptului, a
carui sotie a infiintat ,Lantul de biblioteci Mubarak"... Pentru
concretizarea propune-rilor pe care'le-am tot publicat ar fi nevoie
doar de o infima parte din datoria celor 516_ man contribuabili,
de 69.400 md. lei. De la care ..organili" se lauda c^, ..numai m
ultimele doua luni", au recuperat 297 mdT lei. Vqrba unui coleg
de facultate, din Bangladesh, care ne comu-nica, in anii 70, o
geniala constatare: Jn Romania, totul e la mi$to! "...
Ne-o dovedeste si Anton Casa, reprezentantul Asociatiei
Catolicilor din Moldova, care, dupa un profund proces de
gandire.'a dictat (25 iulie2003d.H):
»Statul roman ar trebui s5 aibS o implicare mai directs $i mai
pu-ternica pentru sprijinirea comunitatii catolice din Moldova".
Adica, zice el, pentru cei 260.000 de catolici'din judetele Bacau,
Neamf $i lasi. Dar pe mine, ca ordodox, de ce sa nu ma
sprijine?!...
Iar in acest timp, lipsiti de medicamente, romanii ortodocsi
trebuie sa se roage... la Papa qe la Roma, sa le puna o vorba buna
la nDoamne-Doamne", sa-i taie de pe lista lui Sf. Petru...
De peste 2.000 de ani, evreii considera ca romanii sunt... eel mai
antisemrt popor (?! !} iar rabtnii i! Tnvata, tot de doua milenii,
ca olah (roman) inseamna... holocaust §i ca Gog §i Magog
doresc distrugerea Israelului. Adica, getii si massagetii ! Si
atunci, sa ne mai mire obstinatia cu care Jii lui David'' (Yahve,
Israel,' etc.) lovesc Romania, cu orice oca-
8
zie |i de unde nu te asteptr?! Scopul este clar: culpabilizarea,
satanr-zarea chiar, a romanilor. pehtru ca acestia sa nu se mai
revolte, sa devina docili, in cazul retrocedarilor (primal care si-
a ,,gasit dreptatea" la CEDO este evreul Brumarescu),
despagubirilor sau ,TreTntoarcerii' lui Itic si Rasela Tn Romania,
Tn caz c§ evenimentele din Palestina iau o Tntorsatura pericu-
loasa. Un asemenea program secret este semnalat si de dl. col. (r)
Ftorian Garz, un specialist de marcS al informatiilor, pe care Tl
completez: pentru evrei, desi secret pentru ,,goimi",
adevaratul ,,Pam5nt at Fagaduintei" este Romania! De ce, va va
convinge autorul acestui volum...
Motrvul pentru satanizarea romanilor este acelas.!: Holocaustul
Care, de fapt, In religia iudaica, este o ,,ridicare la Yahye".
Sionistii vor cu orice pret ca si Romania sa plateasca, cu varf §i
Tndesat!, dupa 60 ani, la fel ca Germania. care a zis ,,stop" dupa
achitarea a mai mul-tor miliarde de dolari...
Prin martie 2003, Guvernul Adrian Nastase a binevoit sa emita o
Ordonanta de Urgenta prin care contestarea Holocaustului (Tn
Romania sau in general?)'se transforma Tn... 5 ani de
Tnchisoare. Primul pe lista: Ion Miescu!
Dupa 1990, suntern ,,adormili" cu o informatie mai mult decat
falsa, diversionista: ca in Romania au mai ram'as doar 6-7.000 de
evrei, majoritatea batrani, care au nevoie de ajutor din partea
statului roman. Probabil, au mai ramas doar cSteva sute ,,activi"
si atunci asis-tam la un miracol: toti se afla in functii-cheie §i...
conduc Romania! In toate domeniife..! Poate Tmi explica cineva,
in aceste conditii, cum s-a Tntamplat ca, inlr-o Banca
bucuresteana, toti cei contactati de sub-semnatul (cu o singura
exceptie) sa fie evrei?
Romanii au fost dintotdeauna ospitalieri si toleranti. §i atunci, de
ce ^a fie mintiti cu nerusinare? Ce fapt grav ascunde o asemenea
minciuna? JntSmplatb'r", in 13 iunre 2003 (Tn traducere oculta,
simbolicS: »un inceput r$ui), un comunicat al ministrului V.
Dancu crea un scandal total, inter-nationalizat de publicatiile
iudeo-masonice din SUA si agentiile de presa afe'rente. ^burit"
de 'ministrul Culturii, purtatorul de tichie Razvan Theodorescu,
acesta afirmase ca, daca a existat yreun ..holocaust roma-nesc",
oricurn acesta n-a avut loc pe teritoriul Romaniei.
f,
Presedintele Ion Iliescu a luat apararea Guvernului, bazandu-se
pe adevarul istoric si Sionismul Mondial a luat foe! Ca sa-i
,.pun3 la puncf pe nantisemitii" de la Bycuresti, s-a deplasat Tn
Romania p§na ji secretarul adjunct al Apararii din SUA, Paul
Wolfowitz, seful Caba-ei care conduce SUA, inclusiv pe G. W.
Bush...
In final, ,,voinicii" din Plata Victoriei s-au umilit total, umiltnd §i
tara pe care o reprezinta, trim'itand in Israel, pentru ,,mea culpa",
pe... Ion Antonescu, un obscur ministru-adjunct, specialist Tn
turism si... gafe la lansarea ,Hustler".
Prinzand curaj. cei mai vehement!... diplomat! de la Tel Aviv
(lerusa-Irm este un ora§ petasgic, Tnfiintat in miieniul (X T.e.n.,
cand evreii nu existau nici macar in proiectele lui Yahve!) au
purees dupa o luna la Bu-curesti, pentru a ne convinge ca
Jsraelul sustine Romania pentru a ocupa un loc in ConsHiul de
Securitate al ONU, cu'statut de membrv neperma-nenf. Careni se
cuvine de drept, conform principiului rotatiei!!...
Vizita a fost mediata de ambasadorul din Romania. Sandu
Mazor, migrat din Ploiesti st.. fost §ef al Politiei din Israel,
anterior. Pai nu?! Probabil ca sa-i pnndS pe escrocii care fura
Romania de... 13 ani 5! fug apoi in Israel...
Scopul vizitei era msa altul. Rezolvat cu ,,vesnicul pretin"
Razyan Theodorescu, colaboratorul de nadejde al Editurii
Hasefer si presedinte de onoare al Asociatief de Prietenie
Romania-Israel: ,,s-a convenit ca Romania sa stabileasca o zi de
comemorare la nivel national a HolocaustuluF. Oare Razvan,
omul de cultura, o fi auzit de noloca-ustul de la Balti al celor
40.000 de romani omora'ti de comisarii poli-tici evrei ai armatei
soyietice? par de holocaustul inteligentei romane. provocat de
comunistii evrei ai anilor '40 - '50, printre care si eel care ne d£
note acum Saul Bruckner, zis Silviu Brucan?!...
In 25 iulie 2003, adica dupa exact... 42 zile {numarul lui Zal-
moxel), presedintele Ion Iliescu devenea subiectul unui nou
scandal alimentat dm Israel. Prileiul: un interviu publicat, la acea
data, in editia electronic^ a ziarului israelit ..Ha'aretz".
Ion Iliescu este un politician extrem de abil, chiar daca, Ja cald"
e incitat periodic si nface gafe". Adic^, spune ce gSnde^te. Atat
de abil, TncSt Leana i-a dorit moartea si... finalul II stiti.
Interviul din ,,Ha'aretz'1 contine nu humai afirmajii normale dar
§J de bun sim$. Se pare c3 Ion Iliescu s-a saturat de dorinta
unora de a-l iransforma 7n marioneia si a dorit sa spuna
lucrurilor pe nume. Citty si judecati:
' uHolocaustuI a fost un fenomen general in Europa (...) iar astfel
de evenimente au avut loc §i in interiorui Romaniei (nea Nelu o
Tntparce ca la Ploiesti! - n.ED.); masacrele de la Bucure$ti$i la$i
din 1941 ?i trimi-terea evreoor in tagare de concentrate din
Transmstria au avut loc in Romania iar liderii din acea perioada
sunt responsabili pentru aceste evenimente (...) este imposibil sa
fie acuzate poporui si societatea romana pentru acest lucru.
Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa.
Multi altii, inclusiv polonezi (mai mult decat decimati de nazisli
si boJsevic'i! - h. ED), au murit in acelasi fel. In Romania
perioadei naziste, evreii si comunistii erau tratafi la fel (erau
totuna! - n.ED). Tatal meu a fost activist comunist $/-a fosftrimis
intr-un lagar. A murit la vSrsta de 44 ani, la maiputin de un an
dupa ce s-a inters.
(...) Oamenii se confrunta cu lipsuri si, in acelasi timp, oamenii
vin cu revendicari, deoarece proprietatile au fost nationalizate in
istoria Romaniei din timpul celui de-al doilea razbo( mondial si
dupS acesta. fn-seamnS asta ca bietii cetateni romani din ziua de
astazi trebuie sa plateasca pentru ce s-a intamplat atunci? Merits
sa Hjupuim pe cei care trSiesc acum in suferintS? Pentru a-i
compensa pe ceilalti? Nu cred ca este potrivit."
Desi, pe ici pe colo, mai apar unele afirmalii, de decenii Israelul
nu-§i mai permite sa acuze nici poporui gerrnan, nici pe eel aus-
triac, maghiar, rus, etc. de holocaust. Singurii, romanii sunt ,,fiii
nimanui", pe care cei.de la Tel Aviv ii pot face in toate felurile !
Nici macar in ce priyegte nhofocaustul comunislilof, Iliescu nu
greseste cu nimic: comunistii se Jnaltau" tot la Yahve, erau toti
fiii lui, spiritual!! Mai explicit: peste 90% din cei care au
instaurat ,,puterea bolsevica" tn Rusia erau evrei de origine.
Printre care Lenin, Trotki, Dzerjinski (CEKA), Stalin, etc. etc.
Cu o frenezie demna de o cauza mai buna, se revendica de 13 ani
..proprietafile evreiesti". Tema are doua aspecte total diferite.
Dupa 19o5, aceste proprietati nu au fost confiscate, ci pur sj
simpiu au fost cedate statului roman fn schimbul unei
despagubiri. Mare sau mica, aceasta a fost acceptata de
respectivii, legal juridic, din dorin^a
10
de a pleca din Romania. Este un act comercial Tn care fiecare
castiga In felul sau. acceptat juridic de ambele parti. si mi se pare
penibil sa acuzj un sistem pe care l-ai creat!...
In ce priveste perioada anilor 1944-1964, situatia esle si mai ciu-
data. Este binecunoscut de toata lumea ca, atunci', Romania era
la discretia tocmai a evreilor, Tncepand cu Ana Pauker si
Tncheind cu brutele'din Millie, gen Nikolski, Tofi acestia erau
reprezentanfir evreilor care conduceau de la Kremlin: Stalin,
Beria. Molotov et Comp Dej? Cand a dorit independence
Romaniei, a fost iradiat ! Si atunci, cum s3 acuzi, iar, un sistem
pe care l-ai creat?! Dacil cineva poate crede ca evreii au fost
oropsiti tntr-un sistem pe care ei l-au creat §i ei il conduceau, cu
aroganta si brutalitatel...
Daca coboram in timp.'ta perioada 1940-44, Tntrebarile care se
nasc sunt de-a dreptul... exploziye: de ce nu a ramas Max
Auschnit fara avere (dimpotnva, era apropiat germanilor!) si de
ce legionarii au omorat varfuri ale inteligentei romane (N.lorga,
V.Madgearu - unul din cei mai mari economist! ai Europei) dar
nu s-au gandit, de exemplu, sa ..execute" vreunul din capii
Sionismului din Romania (Zisu s.a.)?!
Rspunsul este unul abscons dar simplu. Legiunea era condusa, pe
de o parte, de NKVD, prin agent! de genul lui Dimitrie Grozea,
seful Corpului Muncitoresc Legionar (organism tipic
comunist !), iar pe de alta parte de Carol II, pnn agenturSSI
Horia Sima. Ca si Kremlinul, NKVD era la discretia evreilor iar
Carol II... la discretia amantei evreice Elena Lupescu-Woff (o
_celebra" croitoreasa)...
Iar daca tot vorbesc Tncontinuu de Holocaust, si dupa 60 ani, de
parca de zecile de milioane de yiclime ale comunismului, un
sistem creat de evreii din Jagarul socialist", nu ar avea nici o
importanta, pa-tru Tntrebari sunt de baza:
de ce 6.000.000 de yictime, reprezentand fix 66% din evreii din
Europa, cand se stie ca cifra 6 este una sacra pentru evrei
(preluata
de la traci)?;
tnainte de a sataniza alte popoare. si-au asumat vreodata, public
si deschis, propria istorie si vina?; de exemplu: dorinja
postbelica de a
crea un holocaust germanilor sau faptul ca, dupS cum afirma
sursele
occidentale, Hitler, finantatorii si ,parintii" sai spiritual!,
H.Himmler (seful
SS), R.Heydrich (seful Gestapo), Joseph Goebels (seful
Propagandei),
adjunctii lui Goring, conducatorul programului de eutanasie (SS-
istuI dr.
Leonard Contin), comandantul batalionului C de exterminate a
evreilor
din URSS (pastorul protestant Ernst Biberstein) etc., etc.

de ce SUA si Marea Britanie au refuzat sa primeasca evreii

amenintati de Holocaust, iar Romania si Spania (dictaturi care si-
au
gasit pedeapsa apoi !) au devenit singurele sperante de salvare
ale
evreilor din Germania, Polonia sau Ungaria?;
de ce organizatia Stern (si altele) a fost fidela pana la capat
Germaniei naziste, iar unul din lideri, Yitzhak Shamir, a ajuns
apoi
prim-ministru?; de ce nu a fost Tnchis pentru ca a... contestat
Holoca-
ustul?!...; macar 5 ani.
Suntem aburty cu Satana, 6+6-»-6=18, simbolistica de gradinita
prin care se doreste satanizare'a lui... Zalmoxe/Saturn/Ra(m),
zeul dacilor, care era atat de puternic, incat era... de 3 ori 6 (din
care rezultS ca, domnind pe Terra, a 7-a planets, Dumnezeu-
Zalmoxe/Saturn conducea si celelalte 6 planete ale sistemului
solar!), dar, in 1945, Grupul Lehi (Leii!), continuare a Grupului
Stern, care fsi dorea Jvlarele Israel - de la
11
Nil la Eupnrat", a reluat de la Abraham Stem... cele J8 Principii
ale re-nasterii Nationale". Asa aflam si unde se afla, cu adevarat,
Satana!
Cu su'btilitatea si reteaua ,,0biectiv" n-a mers, poate trimiteti
Mossad-ul...
Revenind la perioada rilzboiului, unele documente, oferite cfiiar
de Muzeul Holocaustului din New York (in speta de npretinulu
Radu loanid) efectiv dezincrimineaza pe romani, anulcind din
start si unele diversiuni... despagubitoare.
Se vor despagubi pentru acea perioada. Sa vedem, atunci, ce Ti
ras-pundea, Tn 15.07.f944, viceprim-ministrul Mihai Antonescu
(si ministru de Exteme), consiliat si de un anume Davidescu, lur
Ira Hirscnman, repre-zentantul personal al presedintelui
Roosevejt, membru al ,,War Refugee Board", unul dintre putmii
americani Tmputerniciti sa negocieze cu inamicul (normal pentru
eyreul 'Roosevelt!).
Tn replica trimisa ziarului ,.Ziua", Radu loanid recunpaste:
,,Orice istoric responsabil $i cu acces la informal va recunoa$te
ca", datorits atitudinii oporiuniste a regimulw Antonescu,
jumatate din evreii romani au fast crufati $i-au supravietuit
Holocaustului. Ceea ce, pentru {ara care avea a ireia populatia
evreiasca din Europa nu era pufin lucru."
Dupa ce a fost acuzata de antisemitism si antiromanism, Miruna
Munteanu, TI pune la punct cum se cuvenea, pe Radu loanid, un
bine-cunoscut... antiroman:
J\m subliniat, totu$i fin articolul anterior, incriminat - n.ED) ca,
spre deosebire de alte feri europene, in Romania, exterminarea
evrei-lor nu a fost un obiectiv politic la nivet national. Daca, a$a
cum consi-dera istoricul Radu loanid, «atitudinea oportunista» a
Regimului Antonescu a salvat jumatate din evreii romani, nu ne
ramane decat sa regretam ca in Europa anilor '40 nu au existat
mat multi oameni de stat oportuni$ti" *. Ce l-a deranjat, fnsa,
atat de tare pe Radu loanid in scrisoarea lui M. Antonescu, citata
in articolul anterior **.
. (...) 4. Guvemul nu s-a amestecat in problemele evreie$ti, care
sunt conduse de Centra/a Evreilor, adicS de insasi Comunitatea
evreiasca, ex/stand un singur comtsar pentru chestiunile
evreie$ti. De la 1940 pana azinici un alt serviciu nu a fosf creat
pentru acestscop.
(...) 9. Cateva mil de evrei au parasit in 1944 Romania, ca
emigrant!, printre ace$tia gasindu-se absolut toti evreii venitl din
Ungaria,' in urma persecutjilor de acolo.
(...) 10. Guvernul a 'intervenit protejand pe evreii din Franta,
avand pasapoarie, cerand §i obtinand repatrierea lor. Am
intervenit, 'de asemenea, $i sunt in curs de a 'obtine protectiunea
evretlor beneficiind de protectie romana, aflatori in Ong&ria sail
in Transilvania de Word, cu toate ca Guvernul ungar, in general,
refuza sa dea orice fel de respect chiar si celor cu pa$apoarte
straine.
(...) 12. Desi legile de expropiere a bunurilor rurale au atins si
proprietatea evreiasca, aceastS proprietate intrand Tn
patrimoniu! Statului prin efeclu[ legii, cei mai multi dintre evrei
pastreaza inca posesiunea imobilelor, iar imobilele 'n-au fost
vandute sau transfe-
* N. edit.: ZIUA - Dosare u'trasecrete, 26.07.2003, p.ll - .Drama
evreilor din Basarabia §i Bucovina" (Miruna Munteanu).
** N. edit.: ZIUA - Dosare ultra secrete, 12.07.2003,
p.lVI - ..Regimui Antonescu si evreii' (Miruna Munteanu,
Ciprian Nitufescu).
12
rate intr-un aft patrimoniu particular, tar unui numar insemnat de
evrei i s-a recunoscut dreptul de proprietate.
(...) 13. Dreptul de comerf al evreilpr nu a fast atins. A$a de
pilda, unui dintre cei mai man furnizori ai Armatei azi este D-l
Filderman (seful Comunitatii Evreie§ti si fost coleg de clasa al
ma-resalului Antonescu! ; daca a asistat la Holocaust, cum de s-a
implicat Tn el?! - n.ED). Frafii Karmitz au cea mai mare
intreprindere comercialS industrials de farmaceutice din tar3.
Evreii conserve exercifiul tutu-ror drepturitor imobiliare, de
comert, de munca, etc.
Ei nu presteaza serviciut milit'ar $i sunt supu$i unei simple (axe,
in raport cu situatia patrimonial a fiecaruia si cu yeniturile pro-
fesionale. Taxa se incaseaza de Centra/a Evreilor si nu de stat,
care o foloseste in parte pentru nevoile de asistenta sociala ale
comunitatii evreiesti sau pentru institutiile si interesele evreiesti
(...).
Evreii saraci care nu pot sS plateasca (axe/e fac munca de fo-los
obgtesc, a§a cum prestatia in natura este indeplinitS de toti
satenii din Statul Roman (...)"
Ma ppresc aici, desj scrisoarea mai contine ?i alte aspects ex-
trem de instructive. Inclusiv, modul Tn care cererea araba de
sistare a emigratiei evreie§ti In Palestina a fost refuzata, de§i
formulata de von Ribbentrop, ministrul de Externe al lui Hitler...
Acum am Tntefes cu totii de ce l-a deranjat atat de mult pe Radu
loanid publicarea acestei scrlsori. Pentru ca orice cititor s-a putut
Tntreba. ca?i Ion Iliescu: ,,Unde este Holocaustuldin
Romania?"!...
Pentru ca, efectiv, pe teritoriul Romaniei nu exista dovezi care sa
ateste existenta unui Holocaust (decimarea programata a unei
populatii, conform definitiei.i. Sionismul Mondial a ,,mutat"
locul in Transnistria. Ghinion! Dupa cum puteti vedea din
,,Adevaruri explozive" - vol. Ill, gu-vematorul roman al
trahsnistriei, AJexianu, a fost felicitat nu numai df; Papalitate, ci
§i de lideri ai eyreimii din Romania pentru omenia de care a dat
dovada in acele cainte timpuri de dominatie nazista...
Ca o dovada (nedorita) stau si documentele trimise de Radu
loanid si publicate in ziarul ,,ZIUA" *
Din efe se constata cateva aspecte absolut ciudate fata de teoria
sionista a .Holocaustului provocat de romani".
Seful Biroului 2 din nordul Moldovei (?eful contraspiona|ului
militar) ne informeaza, dupa decenii, ca ^Domnul Mare$at a
hotarat ca sa fie deportafi evreii comunifti, ace/ care au cerut sa
treaca in Basa-rabia dupa cedarea catre Rusia sovietica,
infractorii la legile de ordine publica si la legile economice 51
clandestine"
Sunt curios ce ar mai putea comenta, m fata unui asemenea do-
cument clar, nprietenii Romaniei" ger. loanid, d'Amato j.a.!
Linia data de maresal era precisa si autorilatile mtlitare din
Moldova stiau clar ordinele: »Pentru evacuarea umiatoare,
'propunem p_e top' evreii neangajati in intreprinderile locale $i la
muncile ooUgatorii".
Am vazut, ceva mai devreme, ca Maresalul Antonescu a refuzat
sa-i trimita pe ev_rei pe front, preferand sa le ceara contributii
Tn bani sau munca, la fel ca si pentru romanii care nu erau
inrolati Din doua motive: pentru a evrta obisnuitel9 acte de
tradare (Tnca de la 1859 erau sufici-ente dovezi !) si pentru a nu-
i pune la discretia nazistilor aliati de pe
* N. edit.: ZIUA - Dosare ultrasecrete, 26.07.03, p.ll - ,,Drama
evreilor din Ba-sarabia 51 Bucovina" (Miruna Munteanu)
13
frontul de est. Daca ar fi vrut sa scape cu once pret de ei, i-ar fi
pus In linia intai si ar fi fost nacoperit".
Antonescu a fost, mai intai, un om princtpial si apoi un patriot.
Trebuie sa-l judecam realist si atunci vom observa ca el a fost fn
prag de a aduce distrugerea tarii numai pentru a-si tine cuvantul
dat (lui Hitler)! Militar de canera, nu putea accepta moartea
altora fara lupta, cavalereste, fata in fata. Pentru acest motiv, n-a
acceptat sa fie im-plicat direct in'asasinate. Daca a fost implicat
indirect, ramane sa do-vedeasca istoria si istoricii! Pana una-alta,
dovezile istorice ne arata ca Maresalul a refuzat ca nemtii sa-si
faca de cap In Romania! In ciuda ocupajiei militare efective a
tarii, Germania era somata mereu sasi pla-teasca cerealele si
petrolul'primite... Cand Hitler ocupase aproape toata Europa.
acesta platea importurile din Romania, in marci-aur iar romanii
Tnca nu aflasera de hpsurile din restul continentului! De retinut
ca acum, Tn plina democratie, Romania importa 1 milion tone de
cereale si Tnca n-a ajuns la rezerva de aur adunata de Guvernul
Ion Antonescu!-.. O guvernare care a ajuns la productil agricole
mai mici decat cele de acum 60 ani, din timp de razboi, nu are
efectiy nici un drept sa-si judece inaintasii, care au transformat
tara intr-o oaza de pro-speritate, In plina catastrofa europeana!!...
Holocaustul reprezinta un moment tragic, de nerepetat, din
Istoria Omenirii. Numai ca el trebuie judecat logic si realist,
pentru a fi inteles si evitat pe vntor. Satanizarea fara motiv a unor
popoare nu face altceya decat sa irite §i sa creeze motive pentru
extremist!. Orice roman cu logica poate sa judece implicit: ,Dac3
6.000 de evrei ne creeaza" asemenea probleme, nu e de inteles
Mare§alul, care avea 800.000 pe cap, pe timp de rSzboi?!"
Ion Antonescu nu a fost un antisemit, nu a urat evreii §i nimeni
nu poate demonstra acest lucru. In orice pozitie ar sta! El a fost
produsul vremurilor sale §r a vrut sa-s.i salveze fara de la
nenorocirea ce o pandea la orice pas, mai ales dupa conducerea
teribilista a lui Carol II, eel care II sfida pe Hitler {aproape sa-l
Data, la singura Tntalnire... cap In cap!). Pentru ca nu a dorrt
cuceriri teritoriale ( a refuzat propunerea lui Hitler de a primi
Banatul sarbesc, insistand pentru remtregirea Ardealu-lui), i-a
deportat pe evrei si tigani In Transnislria. Un gest reprobabil,
fireste. dar de ce i-au refuzat' pe acestia ,,marile democratii",
SUA §i Anglia?! Acum, puteau discuta cu noi fn cunpstinta de
cauza...
Tot acum, Jiii lui Israel" de pretutindeni ii acuza pe romani ca nu
s-au opus Holocaustului. Ei s^au opus?! Cine i-a Impiedicat sa se
opuna deportarilor cu arma In mana, cSnd aveau permanent
reprezentanti la nivel Inalt? Cine i-a Tmpiedicat pe evreii bogati
sa-si foloseasca in-fluen^a si banii pentru a-si salva
coreligionarii, asa cum s-a IntSm-plat In cazul unui Rothschild,
aflat pe drumul spre Auschwitz sau a avo-catului lui Antonescu
(salvat de un agent dublu, tot evreu}? Pana la revolta din
Varsovia (august 1944), foarte curios, nu este semnalata nici o
altd revolta armata a evreilor din tarile ocupate de Germania
nazista! Spuneam ca documented oferite de Radu loanid ne arata
lu-crurijncredibile.
In primul rand, constatam ca zeci de mii de evrei au fost ,,eva-
cuatt" (Tn 1941), de ,,organele SS" inainte de administrarea
roma-neasca a Transilvaniei. Apoi, In mod ciudat, m septembrie
1942, guvernatorul Alexianu raporta ,,zec/ de mii de evrei
disparuti!" Unde? 4.000 erau tn judejul Moghilev si... 65.000 in
judetul Odessa.' Incredibil!
14
Ce se goate intelege de aici? bac^ ar fi primtt ordinul
..Hoiocaustul", ca sa jasa bine" In fata Maresalului, respectivii ar
fi raportat... si ce n-ar fi Tmpuscat, sa iasa la numar, nu ar fi sen's
,65.000 disparufi".»...
Alte cateva documente sunl si mai neasteptate, privind din per-
spectiva Holocauslului. De exemplu. in lagarele de la Berezovca
(nu-me ludaic). se aflau intre... 4 si 467 de evrei, paziti de cate 3-
5 ctvili si eventual 3 militari. Adica, 5 civili §i 3 militari la 467
de detinuti ! La Rabnita, 1,371 de detinuti erau pa"ziti de un
pluton de jandarmi. La Bersad - 20 de civili §i \2 militari la...
7.279 de evrei.
Cu totul inexplicabila este situatia de la Moghilev, unde (stati pe
scaune!)... 54.544 de evrei deportati i§i asigurau singuri
paza ,,'sub raspunderea sefului coloniei !!!
Holocaustul este singurul eveniment istoric impus prin Lege,
aproape m toata EuropalTn schimb. Alexandra eel Mare (eel mai
mare civilizator din Istorie!) poate fi Jacut " betiv, homosexual,
epileptic si alte nememicii, Stefan eel Mare, Mihai Viteazu -
batjocoriti de indivizi sflati ta .ora de sinceritate", Vlad Tepes -
salvatorul crestinismului euro-peah - transformat Tn Draculasi
nifneni nu le ap_ar& memoria...
Cartile care vor sa ofere |i alte informatii sunt date la topit (vezi
Ion Coja), orice disputa pe tema Holocaustului (neaparat cu
majuscula) este catalogata rapid .,antisemitism" si transformata
in infractiune (ca si orice reactie omeneasca fmpctriva
arogantei ,fiilor lui Israel", indife-rent unde s-ar afla pe
PLANETA LORj.
Terra are deja stapSni si noi, naivii, n-am aflat Tnca?! Sa ne zica
si noua ca sa" slim! Atunci, de ce se feresc sa ne spun§ ca ei sunt
,,fiii lui Yahve", Stapanii Lumii??!-.. Pentru c5 tupeu au cat
Tncape cSnd vine
vorba de Romania!
*
Dupa declaratia din interviu a presedintelui Romaniei (unii au ui-
tal amanuntul !), T'ncalcand orice regufi protocolare si de bun
simt, un anume Yosef Lapid (ministrul israelian al Justitiei} a
calificat drept jnsensibile" cele afirmate, completand dupa cum l-
a dus capul: nEste adevSrat ca in Romania au nSmas 350.000 de
evrei, dar 420.000 au fast ucifi acolo §i in teritoriile ocupate de
armata romarta. Nu este suficient pentru ca Iliescu sa admits
Holocaustul evreilor romani? "
Uite, de-asta nu le placea de Ceausescu! Pentru ca un astfel de
individ ar fi fost zburat ain guvern pe loc, pentru un asemenea
afront adus unui presedinte de star!
Cum ar fi, de exemplu, ca Rodica Stanoiu s^i-l acuze de coruptie
pe premierul Ariel Sharon? De exemplu, intr-o conferinta de
presa or-ganizatS In casa de la r7ilia§i vanduta nPetrom" cu
100.0t)0 USD.
Acest...Lapid(ar) stie ca Zalmoxe a trait 42 ani iar Romania are
42 de unitati administrative si... scoate 420.000 de ,,ucisi" (nu
morti de foame s.'a., ucisi, pentru a ne sublinia nvinovatia"!).
Cealall^ afirmatie dovede§te clar mrnciuna diversionista! Pentru
ca a pomit de la un alt numar simbolic (770.000, incluzand
simbolul Pamantului; deci erau... pamanteni Tn Romania, un
vechi vis nelmplinit!}, firesc, restul a devenit 350.000 (ce ne
facem, insa, cu cei peste 400.000 de evrei romani emigrati in
Israel?!
In replied, presedintele Iliescu a declarat, surprins:
,Nu infeleg aprecierea Cprea mult bun-simt, ca presedinte, aduce
daune Tntre'gii tSri in astfel de situatii! - n.EDJ. Am spus ca
Holocaustul a fost un fenomen general in plan european. Nu
exists Holocaust ro-
15
manesc, nemtesc sau polonez. A fast un pmces general, la care au
fast componente ale acestui fenomen in plan european si pe
teritoriul Romaniei (...) Sigur, in toate aceste analize se fee si
nuantarile cores-punzStoare. Inclusiv Antonescu, dupa
Stalingrad, a judecat cu mat muita atenfie unele lucruri si n-a mai
cuplat, n-a mat acceptat aplicarea in Romania a masurilor
extreme din faza finals fefa" de evrei. Ba din contrS, teritoriul
romanesc a devenit o zona de refugiu pentru evreii din Ardealul
ocupat (...). Acest fenomen trebute analizat in toata
complexitatea lui. Romania trebuie sa-$i asume raspunderi
pentru ceea ce este de asumat si sa predzeze lucrurile in contex-
tul istoric dat. Asta a fost'aprecierea mea. AbordSm lucrurile cu
realism si cu toata rSspunderea".
Cuvinte normale si pline de bun-simt, spuneti? Lasati
mineriadele pentai alta data! Vi se pare, domnilpr! Con'ducerea
Mondiala din Israel a decis ca presedintele Romaniei... e bolnav
Binetnteles: de fascism si antisemrtism, ca fascismul a fost
dusmanul comunismului, deci al... iudaismului! Vorba
pacatosului adevar graieste...
Ei bine, pre§edintele Romaniei, zic El, ,,Stapanir Lumii", ar
trebui izolat ca si Jorg Haider, fostul premier al Austrfei ! Care a
avut parte de acelasi scandal international, demonstratie de forta
tipic iudeo-masonica. Practicata ?i de SUA In cazul Irakului,
o ,,mare putere militara" (a 5-a!) creata doar de propaganda CIA.
Ace§ti indivizi i$i permit intimidari mediatizate cu cei care nu au
coloana vertebrala, pentru a speria §i pe altii. Cu Putin au in-
cercat prin Berezovski §i, acum, respectivul e caotat prin
Interpol...
Pentru ei, timpul este scurt iar dezastrul devine tot mai mare.
Prorocirile incep sa se confirme iar ultimele le sunt de-a dreptul
ca-tastrofale! Chiar sursele evreie§ti (Apocalipsa si
Nostradamus) anunta term distrugerea Israelului de catre tarile
arabe! §i, dupa cum amintearfi, pentnj un popor adanc ancorat tn
religie, Pamantul Fagaduinfei a devenit de secole (invazia de la
finele secolului XVIII nu este deloc fntampla-toare!) Romania...
A venit vremea Judecatii de Apoi ! Pentru ce anume, aflam din
aceasta lucrare cu adevarat e'xtraordinara.
Nu intamplator, incep sa se implineasca previziunile marelui
prooroc Indian Sadhu Sundhar Singh, facute ?nca din 1922. Una
din ele, mai mult decat incredibila: transformarea Rusiei Tntr-un
mare prielen si alipirea Basarabiei (am tot scris: tn 2006! !).
Deocamdata, seria de .(an" evrei, tnceputa cu Lenin si Tncheiata
cu Eltan, a fost stopata de... Vlad Putina, urmasul unui capitan al
lui Dimitrie Cantemir si Petru I...
In alte lucrari, am demonstrat pe larg ca viata pe Terra este
urmarea unui vast Program Universal, de trecere'de la baza
siliciu la baza carbon iar Pamantul a devenit un imens laborator,
trans-format apoi in rezervatie naturala.
Numeroase ipoteze stiintifice vin in sprijinul acestei teorii
socante, revolutionare si greu de acceptat. Au fost create patru
rase, Tn conditii neelucidate, care au fost puse de zei in opoztye
razboinica din 2.000 i.e.n. Adica, de cand Ab.ram, fiu de Mare
Preot sumerian din
16
Nippur, si-a tradat neamul si a devenit ,,parintele" unei rase noi.
A 5-a ludaica*, simbolizata prin steaua cu 5 colturi, caracteristica
Estului comunist (rosie) si Occidentului capitalist (albastra -
SUA si UEJ.
Adeseori, chiar evreii vorbesc despre ,,rasa semitci", pana acum
o afirmatie greu de inteles. Cine vrea sa fn^eleaga, insa, Istoria
Omenirii dincolo de ce vor uriii sa stim, trebuie sa renunte rapid
la teoria evolu-tiqnista" a lui Charles Darwin $i sa stie sa
citeasca Vechiul Testament printre randuri ! Pentru ca
adevarufeste oarecum la mijloc. Great ia a fost realizata in etape,
artificial, si nu natural, si nurnai trecerea de la o maimuta la alta
a inreqistrat... 2 milioane de mutatii genetice!
Daca evolutionismul ne vrea maimute, Vechiul'Testament - ca o
pastis_a a vechilor religii - ne ancoreaza Tntr-o ideologie pasiva,
din care nu putem pricepe mare lucru din istoria zbuciumata a
Terrei... si a zeilor.
Exista numeroase dovezi, mitolqgice si chiar materiale, ca ,,z.eii"
s-au aflat intr-un razboi cumplit si mdelungat pentru creatiile lor
si pentru ..ocuparea Pamantului".
Dupa cum lasa.a se mtelege tablitele sumeriene si ..diverse mi-
tun1. o civMizatie extraterestra care i-a detrona! pe adevaratii
Creator! a dorit sa'dlstruga vechea creatie $i sa produca o noua
rasa, avand ca baza omul alb aparut in' Ardeal. Simbolic. acesta
este AB.RAM LFiul TatSlui RAM °. creatorul rasei albe),
sumerian, prav jnit deci din Tartaria (ori Symeria Sumeria, daca
preferati). Asa cum Ar-dealul, Cetatea Muntilor era un perfect
laboratpr genetic, si imensul desert arable oferea o izoiare totala
pentru experimente genetice.
Cele doua tabere de zei si-au sabotat reciproc experimentele
Marturie stau exploziile atomice din zona Buzaului, din Sahara,
desertul arable, America de Nord, etc.
Vechiul Testament recunoaste ca ,,parintele evreilor" este un tra-
dator al rasei sale dar ne pfera si informatia ca experimentul a
reusit dupa indelungi incercari. Sarah (printesa sumeriana -
Sarai) nu vroia si pace sa ..produca" ceva, si atunci s-a apelat la o
sclava egipteana. Adica, neagra... Dupa numeroase incercari,
Abraham a avut un copil si de la Sarah (la 99 ani !), cu o
genealogie bine reliefata. Foarte ciu-data este asemanarea cu
imagistica egipteana Tn care faraonul era alb, iar so(ia sa -
negroida, reprezentanafmpreunarea Cer-Pamant...
Orice antropolog va va spune ca evreii sunt rude cu arabii doar
prin... religie, Vechiul Testament afirmSnd ca ar avea ca stramqs
co-mun pe Sem. Daca evreii ar fi mtr-adevar semiti (arabi),
americanii n-ar fi reusit sa inventeze o armS biologica atcit de
jriteligenta" meat, arunca-ta in Palestina, sa omoare arabi pe
capete si... sa-i ocoleasca pe evrei!
Acelasi antropolog mai ndezghetat" ca altii va observa ca
varfurile politicii din Israel (Begin, Peres, Shamir, Rabin, etc.),
ca si din SUA, de exemplu, au un specific cu totul special, ce nu
poate fi explicat, in nici un caz de Darwin. Respectivii au un
altfel de craniu decat ma-joritatea conationalilor lor (priviti-l si
pe Jack Nicholson !), oarecum mai tnunghiular, ca si cum cinev'a
ar fi dorit o marire a capacitatii craniene! Faceti comparajia cu
romuletii cenu§ii" ?i veti avea dovada. Mai mult, vet,i afla si
autorii experimentu'lui!
* N. edit: De unde a ramas, In memoria Omenirii, ,,Coloana a 5-
a"!...
17
De aid, si bt-milenara credinta" Tn ,,Poporul Ales".- De aici, si
anu-mite ciudate previziuni exacte care, daca" n-au fost copiate,
au fost inspirate de zeii proprii.
Astfel, Tntelegem de ce Enoh avea re/atii cu zei blonzi si uria§i
(stramosii nojtrf) §i a fost interzis de rabini si preotii crestini iar
Vechiul Testament abunda Tn... Tngeri mici.
,,Rasa" evreiasca a aparut din nimic §i a primit, dintr-o data, un
pamant... geostrategic, la fel ca eel ocupat de palasgo-traci In
Romania si la Dardanele Cine i-a fnvatat pe ei sa ocupe punctele
strategice ale emisferei de nord, cine I-a Tnvatat pe acel faraon
sa Tn-ceapa" ..taierea'Canalului Suez inca din... 2.606 T.e.n.?!
Este clarca noi, pamantenri, am fost doar ni§te boabe de orez pe
tintarul Zeilor! Cine nu vrea sa priceapa acest lucru, nu va
Tntelege nimic din trecut, prezent §i viitor! Nu va Tntelege
nici .razboiul zeilor", care dureaza de zeci de milenii si continua
si acum, in forme absconse, pentru a evita sanctiunile Sfatului
Batranilor...
Ne miram c5nd extraterestrii folosesc termeni grecesti, sau
speci-fict mitologiilor Greciei antice. Uitam, Tnsa, ca aceste
mituri, Ei le-au creatlmpreuna cu limba s.c.l....
,,Razboiul secret al zeilor"este unul permanent si are caracter de
continuitate eel putin de 4 milenii, de la tradarea lui Abram/
Abraham. El se poarta pentru dona ,,Centre ale Lumii": Carpatii
§i Palestina. Nu Tntamplator, HAR-DEAL-ul (Casa/Gr^dina
Domn'ului) este revendicat de unguri, urmasii khasarilor trecu|i
la iudaism Tn sec. VII e.n.. iar Palestina de urma§ii tracilor
filistini !... La fel de neTntamplator, Templul lui Solomon a fost
distrus de Nabucodonosor (Nabu - fratele lui
Marduk/Ram.duk/Saturn/Zalmoxe) si, dupa 666 ani, de Pompei,
aliatul lui Burebista. Cum 666 era numarul sacru al lui Zalmoxe
e clar cS Istoria mai are multe secrete!
Simbolistica dovede§te si ea un razboi permanent, in care Jiii lui
Yahve" (zeul advers celor inalti si blonzi, ai geto-dacilor) au
npreluat" continuu iar cei din ,,Daksa, Tara Zeilor" au tot
perfectionat... Pentru ei, UNU era Soarele, ,,Zeul Primordial",
fara de care nu ar fi existat ceilalti, restul planetelor, Aceasta
teogonie n-o veti gasr decat la extra-tere^trii (de acum) inalti,
blonzi, cu ochi albastri, exact cum ara-tau pelasgii, tracii,
macedonenii sau dacii...
Apoi, 3 §i 7 reprezentau pozitionarea Terrei Tn sistemul solar
(de la ambele capete), de unde si 'Ge/Geta pentru Tara Zeilor
(Romania), Tn care G=litera 7 si e=litera 3 din alfabetul grec...
De men|ionat ca o asemenea ipoteza nu a aparut, eel putin Tn
Romania, pana acum, Tncat hotii de idei pot sta linistiti... In
banca'lor!
Cei care cred ca anticii promovau simbolistica (sacra!) ca sa se
afle ?n treaba sunt de-a dreptul naivi! Mitologia este fie preluata
direct de ia ..zei", fie formata prin observatii directe si exacte sau
preluata de la stramosi de mare Tncredere.
Evolutia simbolisticii pelasgo-tracice ne poate fransmite
informal" de-a dreptul incredibile! Prima cifra sacra a fost 6
(preluata apoi, tar-div, de evrei). Adtca, pozitia anterioara a
Terrei: a 6-a/a 4-a?! Sa-vantii secoluiui XX, inclusiv de origine
iudaica, considera ca Terra a
18
fost pozitionata artificial pe aceasta ,,orbita a vietii ", facand ,,ro-
cada cu'Marte (vezi ,Revenirea Zeilor"- Florin Gheorghita).
Foarte mglte informant mitologice sunt doar... date astrono-
mice exacte. Intelegand acest adevar poate vom pricepe mai
rnulte informa(ii .pculte" ale stramo§ilor...Cum pelasgii si dacii
an nevoluat" de la sanctificarea cifrei 6 la 4 (in oglinda), 3 §17,
apoi 9 sau 8, cu sta-bilizare definitiva pe 4 si 8 istoricii si
astronomii au de lucru! O obser-vatie. dupa cum constata
Z.Sitcnin, sumerienii (ardeleni) credeau Tntr-un sistem solar
cu... 12 planete, in care planeta zeilor ar f Tntreta-iat sistemul
nostru solar (de unde... Crucea!) dincolo de Terra. Deci, a 4-a si
a 8-a planets, conform astronomiei dacilor. Care, sa nu uitam, au
stabilit exact varsta Universului la... 19,44 miliarde ani !...
Mai ciudat este Tnsa, ,,tintarul" jucat de daci cu cei care le
preluau traditiile. Dupa 6 numar sacru, odata preluat de evrei, au
trecut la... 7 si 3/Preluate si acestea, dacii au aaoptat ^perechea"
4 §i 8, fn care cele doua patrate nbateau" triunghiurile preluate
de iudei ca sterna (Tn-ca actuals). Numarul 9 reprezinta filialele
Imperiului Pelasgic, mo-tiv pentru care 10, Centrul Suprem,
devine un numar perfect pen-tru tracul Pitagora...
Pentru copiatorii dornici de... a preluaputerea §i maretia Imperiu-
lui Pelasg, dupa revolta destructive creata in cele 9 filiale, 9
reprezen-ta o victorie 51 un motiv de sarbatoare. De aceea,
Abraham a trecut la iudaism ia...99 ani iar masonul Clinton a
lovit in... 1999, Tn mijlocul Traciei (mai ales Nis, localitatea
natala a tracului Constantin eel Mare, care a dat ,,unda verde"
crestinismului opus iudaismului.
Pornind de la cele 12 planete, pelasgii §i-au creat ;i traditia celor
12 triburi care s-au impra^tiat in lume (est-vest), preluata Be
evrei cu cele 12 triburi pe care nu e nimeni Tn stare sa le
gaseasca. Asa se IntSmpla c§nd copiezi si habar n-ai ce copiezi...
Mai .cornuti" (de unde... dracii !), dacii vor trece apoi la sistemul
12+1=13. Adica, Soarele si cele 12 planete si astronomii ar face
bine sS studieze mai atent istoria sistemului solar! De ciuda,
evreii au con-siderat, apoi, ca al 13-lea poarta ghinion! De
exemplu, lisus Christps, careje-a dat peste cap planurile de
ocupare religioasa a Pamantului...
In aceasta privinta sunt foarte multe de discutat. Tn decembrie
2000 (nMarite Mistere'ale Piramidei Oculte", reeditata), desi
TncepStor Tn domeniu, constatam ca Jegenda lui lisus este
copiata dupa le-genda lui Zalmoxe"! O problema demna de toata
atentia, pe care sper s-o .rezolv" Tn cSrtile urmStoare...
De aproape doi ani, va ,amenin(M cu Jstoria secrets a Omenirii"
si, din diverse motive, am tot amSnat-o, inclusiv Tn aceasta
toamna. El bine, Zalmoxe o fi crezut necesar sa lecturez mai
Tntai senzationalul manuscris al prof. Tudor piaconut
Pana una-alta, sa Tncheiem ..razbolul simbolisticii". Dublul lui 8
fiind 16, romanii s-au gandit ca... 17 este un numar fatal.
Probabil pentru ca strica echilibrul dintre 10 si 6, numerele
perfecte (1+2+3=6; 1+2+3+4=10!J
Ca semn de tripla pulere, Zalmoxe a fost divinizat prin 3x6.
Adica 18. Pe care iudeii l-au satanizat. Numai cS dacii aveau de
mult un numar sacru: 19. Adica vechimea Universului, precizata
la Sarmisegetuzt. (Sarmis-e-getu-za), de 19.44 md. ani (calculata
de... jncultii" daa, care n-ar fi avut scriere!!), ca si cic!''
astronomic In care Soarele si Luna se remtalneau Tn acelasi
punct (Apollo si Arthemis, Gemenii, Divini).
19
Cum 3x7=21 era deja Jumat" simbolistic, semitii au creat
alfabetul de 22 litere-cifre. Fireste, 23 insemna un nou fnceput,
din nou de la A.
Mai 'oti, cum sunt oltenii de azi (fostii... atlanti!), dacii au trecut
la alfabetul de 24 de Ntere (3x8).
nRazboiul de idei", de care vorbeste Sundhar Singh, nu s-a
Tnche-iat fnsS aici.
Noii extraterestri nu puteau si nici nu aveau timp sa parcurga
toate etapele vechiului experiment din Carpati, reusit de zeii
blonzi. uriasi. Au folosit baza genetica a experrmentelor
anterioare §i, semn cS erau inferiori §tiintific, au dat rateuri
peste rateuri cu Abraham si Sarah... Cu loate acestea, au vrut sa
creeze o rasa su-perioara, un ,,poporales".
Fiind mult inferiori Jnvatatorilor", ca stiinta pozitiva, §i aflati Tn
pe-ricol de a fncalca porunca universala a non-interventiei,
,,omuletii cenusir" n-au avut alta cale decat cea a... preluarii si
msusirii m-vatamintelor ,,Veghetorilor" inalti fi blonzi.
Dupa ce declan?asera mai mutte ^razboaie ale zeilor" §i pusesera
in pericol nu numai existenta sistemului solar, ci si a fntregului
Program Universal de creare a vietii'pe baza de carbon,
..omulejii cenusii" nu Tsi mai puteau permite excese, ce puteau
duce chiar la distrugerea lor ca rasS! $i, atunci, au actionat prin
propriile creatii, la fel cum au facut-o si ceilalti. Astfel, putem
explica brusca ,,pasiune" a pamantenilor de cucerin teritoriale §i
expeditii ,,la marginea pamantului"... Pelasgii albi civilizeaza
Jntregul PSrnant" (emisfera nordica mai Tntai), adica populatii
negroide, fie salbatice, fie sub nivelul lor de civilizatie. Apoi, in
Sumer sau Egipt, fostii robi semiti preiau puterea, prin revolts
sau diverse conspiratii Tn care s-au specializat inca de atunci...
Blonzii sumen'eni Ti numeau pe supusii lor,,cape(e negre".
Negroizi sau bruneti? Savantii se mai cearta si actim pe aceasta
tema...
Creatr mai tarziu, cei din rasa nr.5 nu au alta sansa decat sa
copieze §i sa fure de la Jnvatatori". Nimic fntamplator tn fapiul
ca mai Tntai au fost sclavi, apoi au devenit ..stapani", traind din
stiinta § i civilizatia anterioara. lar savantii Terrei se mira
copilareste cum de s-au sons marile civilizatii iar Omenirea, In
loc sa evolueze, si-a pierdut intreaga stiinta a trecutului...
O metoda de pr'eluare a ,,vechrului" a fost si scrierea ,,in
oglinda", In bustrofedon, Faptul ca semi|ii care au ,,mostenit"
cultura sum'eriana, desi au oripilal Istoria Omenirii prin
cruzimea lor, s-ay au-tointitulat vACAD/DACA" nu Tnseamna
ca erau de origine daca, ci, pur si simplu, au vrut sa-si ascunda
originea salbatica sub una civilizata-..
nPoporul lui Abraham" a aparut dupa 2.000 f.e.n. Conform
mitolo-giei, era unul de statura mult mai redusa fata de pelasgi,
inclusiv fata de filisteanul/palestinianul Goliath, de... 3_'m.
Probabil, faptul c§, dupa 2.000 ani, a aparut crestinismul, care i-
a fnfrant cu arme pasnice, i-a convins de... revansa peste alti
2.000 ani, cand va veni Mesial
N-jr-'ai ca Mesia este trac'ul Dumnezeu-Mos, Saturn, adica
Zalmoxe iar intre timp ,,omuletti cenusii" au devenit subordonati
Jnvatatorilor" inalti si blonzi....
20
Dupa 2.000 ani de diversiuni si istorie falsifjcata, pusi Tn fata
pro-; belor privind Dacia - Centrul Suprern al lumii antice si
preistorice, rnulti romani au o prima reac(ie identica: .Am ajuns
§i Buncul Pamantului?!'" Exact! Adevaratul, pe'ntru ca aceeasi
pretentie au mai avut-o grecii, chinezii sau amerindienii.
Am mai scris: istoria veche este... eel mai palpitant roman
polijist! Proorocii antici aveau perfects dreptate, atunci cand
prevedeau ca anul 2.000 va aduce descoperiri esentiale pentru
Omenire. Si, ce poate fi mai important pentru Om, decat sa-si
afle adevaratii parinti? Din HAR-DEAL. Casa/Gradina
Domnului, din Romania -' ,,Gradiha Maicii Domnului"...
De aproape patru milenii, zeii invidio§i pe iubirea aratata de
Dumnezeu Omului, Croatia sa, incearca sa deturneze Programul
Terra de la scopul sau initial, crearea celqr 4 rase si a unui model
de convietuire pa^nica, §i sa-st impuna propria ,,rasa', a 5-a, prin
care sa stapaneasca intregul Pamant.
Nu Intampl^tor, Gog §i Magog dau fiori ?i acum adeptilor Torei!
Getii §i massagetir, reprezentand rasa alba (pelasgica)
civilizatoare, creafia zeilor Tnalti si blonzi, Jnvalatorii", au fosl
limp de milenii supra-veghetorii pastrarii nealterate a LegHor,
comandamentelor §i in-vatamintelor primite de la zeii
civilizatort.
La fei de neTntamplator, profetii, mai vechi sau mai nqi (de la
Nostradamus la Sundhar Singh), afirma aproape la unison ca
renas.-terea Pamantului va porni §i se va realiza m Romania!
Trecutul, prezentul si viitorul coexista, spun savantii, iar istoria
este un cere si adeseori serepeta...
Fiii Omului (reprezentat pe Bucegi) au parcurs aprpape Tntregul
cere al istoriei, au trecut probele la care au fost supusi de
Creatori, purific3ndu-se spiritual, iar Romania va redeyeni ce a
fost Tn urma cu peste opt milenii: Centrul Spiritual al Lumii. In
fond, si Herakles/ Hercules a trecut 12 teste Tnainte de a deveni
semizeu...
Cercetatorii atenti ai Bibliei, au constatat surprinzatoare predicfii
exacte dar si ciudate inadvertente. Explicatia este simpla: Biblia
a fost furata de la geti, Marii Preofi ai Antich'itatii si refacuta,
fara ca autorii compilatiei sa priceapa multe din adevarurile
incifrate de sacGrdotii ge$i } Ca Vechiul Testament este o
pastisa dupa scrierile sacre ale altor'popoare recunosc chiar si
cercetatorii de origine iudaica. De exemplu, Zecnaria Sitchin
concluzioneaza ca sursa ar fi tablitele §i rntturile sumeriene.
Numai ca sumerienii, plecati din Muntii Apu-seni, adusesera cu
ei p parte din fnvataturile din tara de origine.'..
Din fericire, nepricepand sensufcorect al unor pasaje din Biblia
getica, copistii evrei le-au preluat integral, oferindu-ne acum...
do-vada furtului si informatii extrem de pretioase. De exemplu,
oamenii au miqrat spre rasarit, s-au stabilit In tara Sinear 51 au
ridicat acolo TurnuT Babel. Interpretarea generala ar'fi ca
sumerienii au imigrat Tn Mesopotamia dinspre apus si au ridicat
ziguratele. Sensul ascuns aj pasajului poate fi, msa, altul.
Tartarienii au transhumat catre est si s-au asezat in campia de la
poalele Muntilor Bucegi, adevara-tul... Turn Babel. Evreii au
tragus Babel prin _Poarta _Zeilor", fara a observa ca Babilon are
o terminate specific pelasgica (vezi Ion), preluatS si de greet.
Babel poate tnsemna, msa, ,,fafa7 Be/" sau ,,Zeul Tata" §r face
trimitere la Sfinxul de pe Vf. Omu, care Tl re-prezinta pe
Creatorul Omului, Omul Mare !n miturile romanilor,
21
adicS Uranus/Enki. Cum in mitologiile antice. pdata venit la
putere, orrce zeu-fiu prelua atributul de ntata" (al zeilor si
oamenilor) iar Bel-Baal esle sinonim cu Marduk
(Ram.duk!)/{Ra(m)/Saturn/ Zalmoxe, este posibil ca Babel sa
faca trimitere la Omu mic, Cronos/ Saturn/Zalmoxe...
Teritoriul Romanier este un adevarat tezaur istorrc, fapt sem-
nalat si de N. Densusianu, fn urma cu un secol.
Tntr-un ,,CuvSnt" anterior, afirmam ca cei care s-au chinuit (si
se mai cninuie fnca!) sa distruga dovezile adevaratului ..Popqr
Ales" (de fa nordul Dunarii de Jos) au pierdut timpul, pamantul
Romaniei adSpos-tind atStea vestigii istorice, Tncat nu vor face
fa(a la ritmul descoperiri-lor arheologice.
N. Densusianu scria ca Romania este un El Dorado pentru
arheologi. ta"ranii neputand ara de multimea de vestigii istorice
exis-tente in paniSnt
Ca o confirmare a acestei vecni realita'ti, la finele lunii iulie
2003, Tn comuna Gavpjdia (Timif), studentul Petr'u loan Barbo
a descoperil, Tn albia raului Timis, un coif tliric al unei capetenii
din sec. IV T.e.n.* Confectionat din bronz de cea mai buna"
calitate, cu ornamente de ar-gint, aceastS opera de arta s-a...
autosemnalat, sclipind Tn soare!...
Daca vom sti sa ne pazim comorile arheologice, o mana de ajutor
in cunoasterea istoriei reale a Romaniei 51 implicit a Terrei ne-ar
putea oferi chiar... cercetatorii evrei.
Revista nNew Scientist", preluatS de BBC, semnala Tn iulie
2003 o metoda cu adevarat revolutionary Tn prospectarea
arneologica':
Do/ cercetatori din Israel au demonstrat ca satelitii ar putea fi
folosifipentru a descoperi comori arheologice".
Dan Blumberg si Julian Daniels, de la Universitatea ,,Ben
Gurion", au folosit asenzori radar cu microunde de bands P, care
p&-trund mai adanc in pSmant §i oferS o rezolufie mai buna a
imaginilor".
^\ceastS tehnica de fotografiere ar putea fi folositS pentru a gasi
fosile, structuri geografice, cladiri ingropate $i chiar morminte
co/eci/ve. Principalul impediment constS in faptul ca sistemul
celor doi functioneaza doar pe pamant foarte uscat, intrucat apa
absoarbe radiatiile microundelor (...)
Sistemul prin satelit ar putea patrunde pana la 9 m sub scoarta
terestra." *
t
Biblia ne spune ca venirea lui Mesia (de fapt Mosul, in latina
prisca a pelasgilo/ iar Zeul Mos era-..Zalmoxe!) va fi anun^at^
de razboaie, calamitati naturale, molime (vezi SIDA, SARS!),
dar si de importante descoperiri sr ,,minuni dumnezeie§ti"
infaptuite de oameni si care se vorTnmulti.
Furata de la geti. fiind, compilatorii Bibliei au avut grija sa o
modi-fice in folos propriu, rnversand no^iunile. Astfel,
Dumnezeul getilor, Zalmoxe, a devenit... Satana (inclusiv
simbolul sau, 666), iar pasaiul cu minunile dumnezeiesti a fost
completat; ,§is$ nu-i credetipe acedia , etc. O diversiune de
proportii al carui scop il putem descifra abia acum,
N. edit.: Romania libera, 24.07.03, pag.1.
N. edit.: ZIUA, 12.07.03, p.12 - aSateli(ii cSutatori de comori"
(B.M.)
22
cand romanii tind sa devina... un popor de paranormal),
bioenergeticieni §i cu o generatie noua, a superinteligentelor!...
Profetii ne asigura ca, Tnainte de venirea lui Mesia, Omenirea va
afla ADEVARUL s.i-1 vor redescoperi pe Tatal. Decriptat,
limbajul hiperbotic si simbolistic al acestora nu lasa loc de
fndoiala. Dupa 2.000 ani de minciuna. oamenii vor afla
adevarata jstorie a Pamantului, cine le este adevaratul Creator
(zeii inalti §i blonzi din Carpati) §i erne au fost Parintii Omenirii
(pelasgii de la nordul Dunarii de jos)...
Cartea de fata poate ft un punct important de plecare in afla-rea
ADEVARULUl. Daca metoda propusa de autor pentru
descifrarea scrierii hieratice (sfanta) se dovedeste exacta si
viabiia, atunci romanii au in fata una din acele descoperiri
epocale de care amintes.te Biblia!
Astfel, metoda prof- Tudor Diaconu poate face inutil efortui
bimile-nar al Ocultei iudaice, de distrugere a vestigiilor
adevaratului Popor Ales... Ascunderea adevarului nu va mai
avea, astfel, nici o §ansa, el fiind fncifrat de sacerdo(ii geti nu
numai Tn scrierea nieratica, ci chiar si in limba grecilor antici!
Veti observa surprm§i ca orice cuvant are ascuns in el o serie de
explicate §i mari secrete ale Omenirii! Pentru geti, Mam Preoti ai
An-tichitatii,' cuvantul era concept si el trebuia sa exprime exact
noliunea pentru care a fost creat. Imprastierea pe Pamant a rasei
pelasgice si ulterioarele deteriorari §i modificari ale limbii unice
a Fiilor Omului au distrus matrices perfecta a acesteia. Prof.
Tudor Diaconu o numegte Jimba adamica". Desi evreii si-au
Tnsu§it si pe primul om (adam=om, In ebraica), Adam a fost
creat §i a crescut in Raiul de la Gurile Dunarii. Adica, pe Insula
§erpilor, dupa cum am dovedit Tn .SECRETELE TERRED
Furata, Biblia getilor a fost falsificata. Neprofesionist, insal Atat
de putin au tnteles din ea, falsificatoni, incat unele adaugiri §i
modificari sunt de-a dreptul ridicole! Cele 4 raun ale Raiului
curg... pe trei continente dar compilatorii, adaugand Tigrul si
Eufratul, pentru a-l apropia pe Dumnezeu de Israel, au uitat doua
elemente esentiale, care ne arata unde a fost creat, de fapt,
Adam: Tison si Havila (in care se gasea mult aur). Adica,
Tison/Tisa (nu Dunarea) si Vlahia (anagramat)!
Descifrand ..scrierea secreta", prof. T. Diaconu nu numai ca ne
demonstreaza furtul Bibliei getilor dar a descoperit §i... ,,planta
ne-muririi" si leacul pentru SIDA! Ca nu e poveste, aflati din
articolele de presa redate Tn cuprinsul lucrarii.
Desi nu va lua niciodata Premiul Nobel (al unui inventator evreu
cuprins de remuscari, cu... abonati evrei), prof. T. Diaconu poate
in-tra in istorie, daca metoda sa Tsi gaseste si confirmarea
stiintifica!
Cum nimic nu este Tntamplator pe lumea asta, se pare ca a fost
desttnat inca de la naftere, sa indeplineasca una din previziunile
biblice. Daca DOR este numele ascuns al lui
Salmocsis/Zalmoxe, atunci numele sau e chiar predestinat acestei
descoperiri opocale: Tu.Dor Diaconu! Conform DELR (1975),
diacon=,,mem/?ru al clerului aflat pe prima treaptS a ierarhiei
preote$tt". Q.e.d....
23
Prof. Tudor Diaconu este, fnsa. si un erudit, gen pe cale de
dispari-tie fn Romania... Subiect al unei vie^r tumultoase, In care
a uitat, totusi, sa ajunga" pe Luna alaturi de Neil Armstrong! ,
autorul acestui volum de senzatie ar putea imbogati orice
scenarist de film de la Hollywood! Corespondent de presa de
la'15 ani, fotbalist la ,,U" Cluj-Napoca, ..student cu probleme",
matematician, filolog, istoric. poet si mai ales, un caracter pu-
temic, constient de propria-i vaioare, care si-a permis zeci de ani
sa sfi-deze imppstura din regimul comunist... Tmi fnchipui ce au
avut de indurat ,,cultumicii" anilor '60-'80, pentru ca ironia prof.
Diaconu Jngroapa din primal
Cand spui ,,e,rudit", imaginea este a unui om pierdut printre
mor-manele de carti. Wr-adevar, in camera sa de apartament de
bloc din Pitesti, prof. T.' Diaconu este greu de reperat dintre sacii
de... lucrari scrise, carti vechi si rare si articole aparute In diferite
publicatii, care ii tapeteaza peretii. Cel mai bun punct de reper
pot fi doar m'asina de sen's, cana mare de cafea si tigara mereu
aprtnsa".., Odata iesit, insa, din ,,lumea sa interioara", departe de
morga ,,savanlilor pe puncte", eruditul profesor redevine
ncopilul teribil" al vremurilor din tinerete. De-loc sf^tos, cum
sunt ?n general septuagenarii, omul Tudor Diaconu are o stiinta
de a intretine o atmosfera, specific^ doar oltenilor (se lauda ca e
oltean!), pe care nu te poti sup^ra niciodata, in ciuda ironiei de-a
dreptul ucigatoare! A?a se poate explica si incredibilul fapt ca n-
a fost arestat niciodata fnainte de 1989! Umorul sau era prea
savuros, desi ridiculiza tot, de la Stalin la Ceausescu, pentru a nu
se impune si Tn fata obtuzilor activisti...
Cu un fiu Tn Canada si o fiica la Atena, reallzati profesional,
prof. Tudor Diaconu ar putea beneficia linistit de libertatea de
pensionar. Pro-babil, insa. a uitat de mult ce Tnseamna timp
liber. Pana si vizitele m Grecia sunt de documentare si nu cred sa
mai cunoasca cineva asa de bine monumentele §i mai ales
inscriptiile Greciei antice...
Ne-am cunoscut dupa ce mi-a fost semnalata cartea sa, ,,Limba
vorbita de Adam fi Eva". Pentru a-l gasi, anii de ziarist de
ancheta mi-au fost de mare folos...
Prima convorbire telefonica a fost mai mult decat interesanta":
M-ar interesa sd colaborSm §i sd v3 public o carte...
Da, fiule, am 60!
- Nu-ti face probleme, am doar 73 ani, avem timp pentru toate!
Cei care Tl cunosc pe prof. T. Diaconu, deja Ti recunosc stilul...
Acum, Imi este dator o bere... Deoarece nu este deloc usor sa lu-
crezi, ca editor, cu eruditi ca Paul Lazar Tonciulescu sau Tudor
Diaconu! Pentru ca orice descoperire duce la noi conexiuni,
obiceiul este ca tema respectiva sa fie tratata rapid Tntr-un
articol, pentru a o feri de uitare. Din acesl motiv, colaborarea cu
cei doi autori a fost identica.
In concluzie, n-a fost deloc usor sa selectez... 1.000 de pagini si
sa le asez Tn ordinea fireasca, pentru a obtine... nmaterialul
exploziv" pe care fl ve(i lectura acum.
lar toate acestea fn plina vara si canicula. Deci, prof. Tudor
Diaconu tmi datoreaza o.. _bere, frate cu romSnul"...
24
Autorul ..Scrierii Secrete" dovedeste foarte clar, prin descifrarea
vechilor inscriptii, ca Biblia, asa cum este cunoscuta acum, este o
varianta (masluJta) a Cartii Sacre a getilor. Oricat de
senzationala ar apare aceasta afirmatie, ea este connrmata din
surse occideritale §i chiar.de cercetatori evrei !
In ..Enigmele Terrei" - vol.1 (Ed. Saeculum I.O - Vestala, 1996),
pag.68, Horia C. Matei semnaleaza ca 1/3 din guansi (din
Canare) sunt de origine filisteana {adica traci, stramosii
palestinienilor de astazi), izgonitt din Canaan de Joshua.
Conform lui Procopius, la Tanger se afla o inscriptie cu caractere
feniciene; nNoi suntem cei care am fugit din fata lui Joshua
ialharul".
Robert Charroux confirma aceste informatii senzationale,
completandu-le cu altele, de aceeasi valoare, in ,,C'artea
cunba$terii interzise" (Ed. Elit. 2000), pag.102, 114-116.
Sa incepem cu o cunoscuta declarable a celebrului cercetator pe-
ruvian Daniel Ruzo (dupa nume, de origine iudaica!): ,Pe
malurile M-lului, rocile din bazalt negru, care au rezistat
eroziunti $/ mileniilor, pre-zinta remarcabile sculpturi Masma.
Am descoperit reprezentari identice in Carpatii romaneyti. In
concluzie, consider ca avem aid marturia asupra existentei unei
mari civilizatii care se intindea pe tot global inainte de Potop.
Scriitorul -de origine iudaica Maurice Guignard, autorul cartii
,Cum am descifrat limba etruscS", a tradus in franceza formulele
sacr'e recitate de preotesele guanse, lydiene §i etrusce (adica...
pelasge!) $i a ajuns la o concluzie §ocanla:
»Vreme de milenti, guan§ii au pastrat aceste taine dar evreii, pro-
veniti din razboinicii lydieni (etrusci - n.ED) ?/ femeite kuchite,
au facu't o schisma $i nu au pSstrat decaf credinta in Dumnezeul
unic jaceasta schisma o releva §i textele descifrate de prof.T.D.;
mtr-adevar, formidabil - n.ED.). Impotriva acestor eretici, evreii
inte-gri$ti au infiintat secta eseniana (Is-sonir = fiii ghefii) in
memoria strarno§iior nordici. Hristos ?/ mama sa apartineau
acestei sects".
Intr-adevar, ,,mai clar de a§a nu se poate" (am citat din T.D.)!
Toate acestea confirms ce scriu dm noiembrie 2000... Esenienii,
spune Josephus Flavius (istoric evreu, fost reyolutionar anti-
roman con-vertit), fusesera instruiti de pletstai-i (preo^ii) daci!
Revin la evolutia: Ge - Geta - getae - gh'eata - gheata. Astfel vom
tntelege ca esenienii erau... Fiii Geei, adica urma§it dacilor! Nu
intamplatbr djvinizau Soarele [ca dacii) si se autointitulau ,,Fiii
Luminii", numindu-i pe iudei ,,Fiii intunericului"... Deoarece, de
la bun inceput, ace?tia credeau Tn Sin, zeul Lunii. De altfel,
textul spune clar ca esenienii aveau... ,,stramo§i nordici", adica
daci! $i mai clar: lisus si Fecioara Maria erau si ei... daci, cum
am tot afirmat, si acum intelegem, inca o data, de ce Romania
este numita de doua milenii (inclusiv'de Papa loan Paul al ll-
lea) ,,Gradina Maicii Domnului"!!
Si se mai confirma ceva din cele tot scrise anterior: evreii sunt
urmarea unui metisai cu tati pelasgi... Merci, Maurice!
Acelasi Maurice Guignard, intr-o alta carte citata de R. Charroux
(.Biblia LydianS") ne ofera... bomba-bombelor, confirmlnd Tnca
o data metoda prof. Tudor Diaconu si aruncind in aer o
diversiune iudaica ce rezista de 2.000 ani!
Puneti-va centurile de siguranta, va rog!
25
•aGuan§ii §i-au gravat pe morminte nenumarate extrase din
Biblia primitiva dupa care evreii au facut o traducere
denaturata".
• Adevarata Biblie a fost scrisa de guati$i si de pelasgi.
Biblia
ebraica, sirnpla traducere a celei a guansilor, a fost scrisa in
Egipt,
cand evreii nu au mai inteles limba fnaintasilor lor (?! - n.E.D.J,
Codul Nannarchal a fost nemodificat de noua versiune, care nu
este
opera lui Moise, ci a lui Ezdra" (pag. 339).
Informatiile (oferite de un evreu, a se rejine!) sunt de-a dreptul
senzationale si cruciale pentru Istoria Omenirii !! Acesta rsi
intituleaza cartea' ,,Biblia A Lydiana". Mica, prima Biblie
(cealalta fiind pastisa) a fost etrusca, deci pelasgica, deci Tsi
avea originea in Ardeal! Furat de basmele din Vechiul Testament
Lfuga din tgipt", dixit Discovery, n-a fost dovedita niciodata
arneologic sau din hieroglife, care nu o mentioneaza!), M.G.
crede ca furtul s-a produs In Egipt. Exceptand zeii - faraoni §i
clasa conducatoare, egiptenii erau negroizi de statura mica! Daca
inaintasii evreilor au fost lydienii (etruscii) blonzi si tnalti (pe
atunci prevala ascendenta b^rbateasca), Biblia nu putea fi furata
din Egipt. Mai mult, prof. T. Dtacpnu demonstreaza ca, ?n
scrierea hieratica, Egipt insemna Jume". Adica, evreii s-au rupt
de ,,lume", de rasa alba, pelasgica si au ratacit in pusttul din
nordul Daciei...
F. Couteaud ne ofera mca un argument c$ religia cre§tina este o
creatie a uria^ilor de la nordul Dunarii de Jos: ,,guans!i o
celebrau pe Fecioara Maria (pe care M. Guignard o numeste
Thurma sau Mikil, Fecioara GiganticaY'.
La pag. 339 si 342, R. Charroux ne ofera alte informa(ii si
consideratii socante:
nBiblia a fost falsificata cu buna stiinta. Faptul este evident,
dat fiind ca, in mod voluntar, se omite a se pofneni despre
existenta
piramidefor, a minunatelor temple din Valea Nilului, la fel cum
nu
sunt mentionate numete faraonilor, pe care nu se poate ca
popula-
f/a lui Moise sS nu le fi cunoscut! In Biblia lor, evreii au vrut,
pur §/
simplu, sS steargS cu buretele civilizatia egipteana!"
..Bhagavat-Gita este o evanghelie, o buna-vestire anuntata in
lume de un zeu care s-a transformat in om. Povestea lui Hristos,
mi-
siunea sa, au fostcuprinse in Bhagavat-Gita".
Inca o data, se enonta faptul ca Biblia a fost furata si falsificata!
Cand? Sunt posibile doar doua variante; Tnainte de apantia
civilizatiei egiptene si a piramidelor sau mult mai tarziu, cmd
Egrptul nu mai prezenta importanta.
Prima varianta se exclude din start, evreii aparand mult timp
dupa ridicarea piramidelor.
A doua este mai plauzibila si pare a data chiar din perioada...
aparftiei crestinismului ! Mai mult, desi distanta este foarte mare
si apareht n-ar exista motive, ..Apocalipsa" lui loan Teolpgul
satam-zeaza pe... Burebista si Deceneu ! De ce? Pentru ca aliatul
lor, Pompei, a distrus templul de la lerusaliml...
Acelasi loan Teologul (674-749 d.H.) subliniaza importanta
Legii Universale a celor 10 porunci. Pe cele adevarate, Legile lui
Za'lmoxe, adevaratul Dumnezeu (Zalmoxs/Salurn/Rarn, nu
preotul lui Zalmqxe, pe care il mentioneaza Herodof!) tocmai le-
ati citit la Tnceputul cartii.
Ctt despre Bhagavat-Gita, pentru cei care stiu ca arienii proye-
neau din zona Carpatilor, este clar ca Jn mtregul Imperiu
Pelasgic, din Egipt p?na in India,'Cartea Sfanta era acceasi...
26
Sundar Singh era un Indian budhist, adversar Tnversunat al
cresti-nismului. Pana tntr-o zi Tn care lisus i-ar fi aparut si l-ar fi
Tntrebat exact ca pe Saul/Pavel: _De ce mS oropse^tf?"
De atunci, spunea, a avut mai multe JntTlniri cu Christos". In
1922, a vizitat Romania $i Tn acelasi an si-a publtcat impresiile
si noile reve-latii: ,La picioarele Maeslrulut". O carte devenita
celebra, mai ales prin douS profe^ii implinite... de Ceausescu:
,ln Romania se va construi, mai intii un canal care va uni Ma-rea
Neagra cu Dunarea si care va functions normal, precum si un alt
canal, care va uni Dunarea cu marele oras reconstruit al Bu-
curestiului (...)"
Profetul indian ofera §i alte date, incredibil de exacts. Mai mult,
Sundar Singh anunta si construirea Casei Poporului, inclusiv
durata constructiei ! In anil 70-'80, mesajele extratere§trilqr din
Comandoul Ashlar vbr confirma §i alte profetii: „{...) scoarta
Pamantului va lua foe, clima va suferi unele schimbari,
cutremure ingrozitoare (...)" etc. Amanunte socante puteti gasi in
»SECRETELE TERREI" - vol. II §i *REVENIREA ZEILOR".
Cine l-a inspirat §i ce viitor i se pregateste Romaniei aflam Tn
continuare:
..(...) Romania are o mare misiune Dumnezeiasca de redresare
spirituals ce o va face pana la urma sa se mfati$eze ca un verita-
bil model de urmat pentru Jntreaga Umanitate.
(...) cea care mi-a inspirat (...) aceste profetii este Preasfanta
NSscatoare a lui lisus §i reamintesc ca, din care sfrrrt, locul de
cinste in ocrotirea Romaniei Jl ocupa Maica Domnului si apoi
marile pu-teri ceresti, la toate acestea adaugandu-se si
majoritatea sfintilor din qer".
In continuare, Sadhu (nMuntele"!) Sundar Singh ne arata ca...
fericirea mult-a5teptata a rom§nilor este foarte aproape:
..Vremurile de exploatare, teroare, inselaciune si asuprire vor
asfinti in aceasta fara. Fiecare locuitor af acestui popor ales se va
bucura din plin de binecuvantarea $i harurile divine, multi dintre
acej-tia fund inzestrati cu mfe/epc/une si felurite puteri de a face
mi-nuni, Toate darurile se vor revarsa peste aceasta fara aleasa,
care va avea nobila misiune de redresare spirituala a intregului
glob pamantesc".
Preluand o Biblie falsificata1, biserica noastra Ti Tnvaja1 pe
romani sa se fereasca... de romanii supradotati, facand jocu!
iudaismului!
nBasarabia va fi alipita Romaniei pentru totdeauna (am preva-zut
acest lermen, Tnca din 2000, pentru 2006; vom trai f i vom
vedea! -n.ED.), cScipoporul rus va cinsti aceastS Jara aleasa $/
va renunta la aceasta provincie (...)
In vremunle viitoare, poporul rus, plin de dragoste, va veni in
aiu-torul lucrarii pe care Romania o va avea de indeplinit in
lume. (...) Razboaiele, panics si neintelegerile de tot felul vor
face ca Marile Puteri, cum ar fi Rusia, s$ se prabu$easca, spre
bucuria tarilor mid care o alcatuiesc. Ateii vor incepe sa
cerceteze scrierile sfinte (pre-zent! -n.ED.)5/se vorpreocupa sa
inteleaga stiinta spiritului, cautandsa descopere tot ceea ce este
ascuns in am. Gratie acestor cercetari, o noua cotitura se va
produce in viata unor pamanteni".
27
Prabusirea Rusiei (URSS), prevazuta de Sundar Singh in 1992,
s-a Tmplinit deja...
Textul care urmeaza dovedeste furtul Bibliei getrlor §i masluirea
ei in sens invers, Jmpotriva Adevaratului Popor Ales! Un lucru
este clar: Cartea Sfanta a getilor a fost lasata de zei, o super-
civilizatie cosmica, pentru care vrrtorul nu prezenta nici un
secret, in toa'te amanuntele!
Evreii afirma ca au desctfrat Codul Bibliei, ca acesta ar preciza
viitorul fn cate trei variante (ar fi aflal ca Itzhak Rabin urma sa
fie asasi-nat dar nu ar fi fost crezuti,,.) dar numai folosind...
Biblia original!! Care? Cine o are? Nicaieri pana acum evreii nu
s-au laudat ca" ar avea vreun exemplar original al Vechiului
Testament ! On obscur ziarist din New York si un savant
matematician din Israel afirma ca Vecniul Testament ar fi efectiv
un... sofisticat program computerizat! Lucru impo-sibll, daca ne
amintim ca Biblia este un fals, adeseori cu masluiri ridi-cole...
Explicatia nu poate fi decat una singura: evreii detin si acum o
copie a Bibliei adevarate, a geti/or! Acesta este ,,originalul"...
Faptui ca se vorbeste despre un ..original" este mai mult dec§t
straniu $i dove-de§te ca Biblia a fost falsificata! Mai mult, ca n-a
fost Biblia lor!! Pentru ca Tn nTora" sunt prevazute pedepse
capitate ale lui Yahve pentru oricine va schimba macar vreo
litera...
ludeo-Biblia §i-a luat toate masurile de siguranta pentru virtor si
a schimbat sensul originalului: ,,Sa nu-i credeti pe cei care fac
minuni, nu sunt trimi§ii mei, sunt tucrkrile Satanei'. " Cu alte
cuvinte, ale lui Zalmoxe, adevaratul Dumnezeu, marele...
adversar al lui Yahve/ Enlil/Zeus/Jupiter, patronul noii rase de
zei...
„(...) Prin intermedivl poporului roman ales, Bunul Dumnezeu
{exisla si un... Raul Dumnezeu?! - n.ED.) va vorbi oamenilor de
pe tot Pamantul, trimifandu-i pe cei a/es/ din mijlocul acestui
popor fn ajutorul celorlalte fiinte omenefti, pentru a le ajuta sa se
ridice la o viata superioara si la desavarsirea dumnezeiasca.
(...)'in timpurile care vorveni, fara cea aleasa de Bunul Dumne-
zeu va fi focarul redresarii spirituale de pe fata Pamantului.
Minunile cele fara numar ce se vor facs in aceastS tara $i taine-
fe ce se vor descoperi funa o aveti In fata, cea a prof, t, Diaconu!
-n.ED.) in vremurile ce vor veni in aceste locuri vor face ca
popoarele lumii,sS cerceteze, pline de daruire, misterele
dumnezeiesti.
In Romania, Dumnezeu (§i nu Satana*, cum spune Biblia
iudaica! - n.ED.) va face cu putinta aparifia unor man miracole,
pentru ca cei a/ej/ s5 le descopere tar necredincio$ii s$ se
intoarca la credinta cat mai repede (deci asta fi durea! - n.ED).
In acest popor ales al rornanilor, Dumnezeu a pus o inimS calda
$i iubitoare, firea oamenilor fiind deschisS sS descopere cu
u$urinta calea catre desavar$ire, aproape toti fiind capabili sa
lumineze ce-lelalte popoare prin darurile divine pe care le detin".
Acum este clar cine este adevaratul Popor Ales al Omenirii $i de
ce romSnii sunt satanizati si loviti farS Intrerupere de 2.000 ani?!
* N. edit.: In tradijiile romanilor, Creatorul Ornului, Uranus/Enki
apare ca... mo§ Stan din Baragan! Intre Stan gi Satan exista
diferenta de o litera...
28
Cea mai yeche manastire din lume, Sf. Ecaterina, de la poalele
Muntelui Sinai, si unul din cele mai importante centre de
pelerinaj crestin din lume, a fost construita, intre anii 527-567, de
tracii bessi (una din cele mai mandre si puternice populatii trace)
la cererea imparatului... oltean Justinian,
Insteresant este ca aceasta manastire, ce Tl are ca al doilea ctitor
pe Constantin Brancoveanu, se afla In... Egipt §i nu in Palestine
si define a doua biblioteca de manuscrise sj icoane crestine, dupa
Vatican. Tot aid se afla si un tablou cu inscriptia in limba
romana... Deioc in-tamplator: dupa cum am mai semnalat cu alte
ocazii, Tn zona mca se mai vorbeste o romana arhaica! Sunt
urmasii bessilor constructor! si academicienii nostri ,,pe puncte"
ar putea afla originea cuyintelor pe care te considers slave dar si
miracolul limbii romanesti, pastrata... 1.500 ani in conditii de
izolare totala! Atunci vor Tntelege, poate, cum e [josibil ca ar-
gesencele sa pastreze portul popular gasit reprezentat si datat
stiin-tific in... 3.500 i.H.I
Dintr-un interviu publicat Tn ,,ZIUA" (iulie 2003) al E.S. Wafaa
Ashrat Moharram Bassim, ambasador al Egiptului, ne dam
seama ca Romania se afla pe drumul prevazut de profetul Indian
Sundar Singh.
Nu stiu daca d-na Bassim l-a studiat pe Sundar Singh dar ceea ce
ne comunica este extrem de instructiv:
,RomSnia are un potential considerabil in acest domeniu in care
ex-ce/eazS, adica medierea diplomatica. Credent ca va avea un
rot impre-una cu Europa, in general. Are privilegiul de a avea
relatii foarte bune cu diferitele pStti din regiune, datonta istoriei
sale dar datorita filozofiei sale, §i anume de a 'pastra loate
canalele deschise, atat cu lumea araba, cSt §i cu Israel.
(...) Romania are un potential Juristic foarte mare: este o tarS
frumoasa, cu oameni minunati, a'veti o naturS extraordinara.
Avet! de toate: mare, munji, statiunt balneociimaterice".
(Paranteza. In septembrie 1989, la TSrgul International de la Da-
masc, am insistat ca ,,peretii" exteriori ai pavilionului' nostru -
deloc atractiv, exceptand q poza..! In marime natural^
Ceausescu-Hafez El Assad, la care sirienii se opreau, exclamau
pe loc ,,Ceaucescu", apoi,
dupa o gandire de cateva secunde Romania" - sa fie acoperiti
cu
tablourile ^uristice" ce zaceau nefolosite. Am gasit intelegere la
direc-torul Centrului de Perfectionare al MCE - directorul
Pavilionului Roma-niei • si imediat sirienii a'u facut coada la
tablourile cu Poiana Brasov sau Olimp, neglijand total
,,maretele" noastre produse..- Desi nu erau crestini, I§i faceau
efectiv cruce'si ma Intrebau buimaciti... daca nu cumva erau
trucaje!!).
^§ vrea s5 transmit prietenia si sentimentele extraordinare pe
care poporul egiptean le are fata de poporul roma_n (...) sunt
sigurS ca in Egipt ati simtit ca simplul rapt cd sunteti roman le-a
aprins tnimile oa-menilor (in 1989, la Damasc, romanii erau...
sfinti intangibili, datorita politicii pro-arabe a lui Ceausescu si
miilor de sirieni care studiasera in Romania, incat te simteai ca la
Bucuresti - n-ED.).
Cultura, arta Rorhaniei sunt foarte cunoscute in Egipt, in special
teatrul, dansyl, folclorul, muzica. Pentru sport, bineJnteles, in
special sportul principal, fotbalul (au avut grija ..Nasul" si
..Corleone" si de aces,t .sector1 - n.ED.)."
In concluzie, dupa cum ne tot spun profetii, inclusiv
Nostradamus (ntara ocrotila de Dumnezeu" cu cei n4 Invata^i
care detin Intreaga In-
29
vatatura a OmeniniT Romania are marea misiune spiritual! de a
realiza Rena§tere Pamantului §i de a afla marile adevaruri ale
Omenrrii.
Fara sa exagerez cu nimic. rnceputul poate fi facut cu ,,Scrie-rea
Secreta"...
23.07.2003 Eugen DELCEA
Nota: In aceasta vara. am rnregistrat un fenomen ciudat si deloc
pla-cut: comenzi Tn serie de 1-2-3 milioane lei care n-au mai
fost ridicate si achitate, provocandu-ne daune (penalizari
po^tale) de mai multe milioane. Poate respectivii sunt obi$nuiti
cu alte edituri, nu se a§teptau c3 le livram In 1-3 zile 51 au
plecat Tn coricediu, crezand cS gasesc cartile la intoarcere! Cine
§tie, poate e vorba doar de nesimtire...
Promit ca, daca acest fenomen va continua, voi aloca doua pa-
gini §i pentru ace$ti ,,tepari". Daca vrem sa (re)intram fn
normalitate, nesimtjrea trebuie neaparat sanctionata!
Pana atunci, voi oferi un sihgur nume, al unei ndoamne". Care,
cqntactata telefpnic a uitat de scuze 5! bun-simt. preferand sa-§i
ex-prime Tntregul sictir de nclient(?) stapan"(!):
- Catanescu Adreea - str. Calarasilor nr.6, Braila, tel.
0239/613.133.
Un alt caz, particular §i ciudat, este un difuzor cu tarabe, din
Braila: A.F. Stoian Neculai (mobil 0722.828.954). Cumparator
In ramburs al cartilor Editurii OBIECTIV, acesta ne-a
demonstrat, In doua randuri, ca este atat de bine jnsurubat" la
Oficiul Postal nr.6 - earlier Hipo-drom, Tncat i se permite sa
ridice cartile §i dupa 2-3 luni, de?i terme-nul maximal este de 15
zile!!...
§i acum, vorba ndoamnei": .Ura si la gara".,. cS au sosit titlurile
noi delaEdituraOS/£C7/W..,
30
CUVANT fNAINTE
0 prima si esentiala calitate ce se cere cercetatorului stiintific
este credinta in capacjtatea cercetarii de a descoperi adevarul,
unita cu pas'iunea de a cerceta. Pe acela§i plan de importanta §i
esentiali-tale este intuitta adevarului, Aceasta arunca licariri
neasteptate in Tntunericul neclmoasterii si fndreapta pasii spre
porti nebanuite ale cunoa§terii revelatoare.
Inarmat cu aceasta caiitati, cerceta'torul se daruieste muncii sale
pe care o duce cu tenacitate §i abnegatie, lovindu-se la tot pasul
de piedici, cazand si ridicandu-se, trezindu-se In fata unor stSnci
ce par a nu fi escaladate si totusi mergand mereu inainte, fara a
astepta ras-plata cercetarii sale. Cand lumina s-a facut tn fata sa,
rasplata cea mai ametitoare ii este verif icarea intuitiei care l-a
purtat prin Tntuneric pSna la limanul adevarului. Dar. odata
trecuta ameteala cuceririi, cerce-tatorul porne§te din nou la drum
spre altitudini nascute din cele atinse cu tot atatea Tntrebari puse
de un Sfinx pe care Tl poarta m el Tnsusi.
Mentorul pite^tenilor a fost Nicolae Miulescu, autorul cartii
,,Dacia, Tara Zeilor", carte care arunca lumini surprinzatoare
asupra trecutului fnnegurat al stramosilor nostri, si acest titlu
apologetic urmare§te sa a?eze pamantul patriei noastre ca vatra a
lumii vedtce Ceea ce Tl intereseaza Tndeosebi este limba.
Membru activ al cenaclului bucures-tean DECENEU, inginerul
Miulescu va forma la Pitesti un nou embriqn al cerceta"rii
pluridisciplinare la biblioteca judeteana, nedespartit afectiv de
profesorul Tudor Diaconu, la care si locu'ia Tn perioada de vara.
Acesta T§i Tncepe prezentarea cercetarilor sale la Brasov, la
Casa de cultura, prin conferinta nMari mesaje ale antichitatii -
limba dacicff1 pe 18 decembrie 1978, invitat la clubul ,,Amicii
infinitulw". La Pite§ti, abia Tn 1982, Tn cadrul simpozionului de
inginerie istorica, sustine co-municarea ,,Limba tracilor pe inelul
de la Ezerovo", cu care prilej afirma pentru prima data existenta
codului getic.
Manifestarea din cadrul zilelor cultural educative ale Bibliotecii
Jude-tene Arge§ era patronata de Asociatia Oamenilor de §tiinta
din Romania.
Dupa" moartea lui N. Miulescu, un alt spirit dotat pentru
cercetarea pluridisciplinara - doctorul Hie Stanciu, creeaza un
cere pluridisciplinar de studii privind istoria si limba
romaneascS, Pitestii devenind Tn anii urmatori un centru
national, Tn care se adunS anual si bianual cerce-tatori din toata
tara. Am patronal aceste sesiuni, Tn calitate de pre§e-dinte
onorific al cercului.
Presedintele executiv, dr. Hie Stanciu, ca si secretarul stiintific
prof. Diaconu au continual pe cont propriu cercetarile lui
Miulescu. La aceste reuniuni s-au cunoscut Timotei Ursu, Flonn
Stanescu, Constantin Bejgu, Alexandru Forje, Constantin
lordache, Cella Delavrancea, I. Constantinescu-Caracal, George
Vaida, I. Cionchin, Paul Lazar Ton-ciulescu, Alexandru Pele, dr.
G. Iliescu, etc., sprijiniti direct de prof. dr. Nicolae Copoiu.
Acesti ingineri, profesori si doctor! erau uniti de flacara nobila a
patriotismului.
31
Inca din ultimii ani ai secolului trecut. savantii cum sunt
Krelshmer Tn 1898 sau Gunther m 1929, ca si Nicolae
Densusianu Tn 1913, pre-cedat de Bogdan Petriceicu Hasdeu Tn
..Magnum Etymologicum Romaniae", specialist) in diverse
domenii ca arheologia, lingvistica, ajunsesera la concluzia ca
origin ea popoarelor ariene trebuie cau-tata Tn bazinul
hidrografic al vechiului Istru si al Danubiului, cum era
denumirea Dunarii dincolo de Cazane si Portile de Fier, Ideile
aces-tea n-au reusit Tnsa sa se impuna suficient, Jar Tn ce-l
priveste pe N. Densusianu, opera sa ,,Dacia Preistorica", in 1500
de pagini, a fost calificata ca utopica. Cartea lui Miulescu
,,Dacia, Tara Zeilor ", la'randul ei a fost refuzata de edituri, astfel
ca Tn limba romana Tnca nu s-a tiparit.
Cei doi cercetatori, emuli 51 prieteni ai lui N. Mlulescu, dr. Hie
Stanciu si prof. Tudor Diaconu, care i-au cunoscut stradaniile §i
com-petenta multilaterala 5! multivalenta, §i-au luat sarcina
nobila de a-i continua opera, continuand-o ei Tnsusi printr-o
neobosita cercetare §i confruntare a vestigiilor trecutului
poporului roman.
La tntrebarile: Cum se reflecta in limba noastra acest fond stra-
mosesc, si relatiile acestuia cu limba latina" si alte limbi vechi si
noi europene (?)..., cum se reflecta spiritualitatea vedica Tn
civilizatia daci-Ipr si cum se poate acoperi Calea Zeilor cu
vestigii ale acestei spiritua-litati (?) da un raspuns matematizat
cartea de fata.
Aceste idei nobile sunt prezentate si in revista ,,OMU", editata la
Pitesti Tncepand din 1990 de aceeasi cercetatori, dezvaluind
perma-nenta codului getic, de la Tartaria - primul scris din fume
- si pana la pi'atra de pe mormantul lui W. Shakespeare.
Descoperind miraculoasa lume a tracilor, citim istoria cu ochii
nostri, Jn limba romaneasca. Este o regandire a trecutului Tntreg,
care, odata realizata, ridica alte semne de Tntrebare la care
asteptam raspuns Tn continuare. lata minunea limbii noastre!
Academician Nicolae Teodorescu (,Limba vorbita de Adam §i
Eva")
32
Capitolul I
SCRIEREA SECRETA... IN PRESA ROMANA
Decodificarea Tntregii scrieri a Antichitatii (,Flacara" - anul
XXXV - Nr.2 (1595yiO.01.1d86)
O cercetare stiintifica de mare interes si de importanta valoare,
din multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la
Pitesti, in cadnjl unui Cere de studii pluridisciplinare, ce fiinteaza
sub auspiciile Asociatrei Oamenilor de §tiinta din Romania..
Obiectivul acestei cercetari este remarcabil: de a reface Tntreaga
cunoastere a trecutului, folosind atat datele istorice certe, cat si
elemente de adevar din mitologie si car(ile de cult, Tntr-o
articulatie logica, rationala. care permite suplinirea eel putin
partiala a ,,iz-voarelor pierdute",
Metoda de cercetare este una indubitabila, din moment ce se ba-
zeaza pe un algoritm matematic de o deqsebita forta euristica,
prin care se poate decodifica orice scriere hieratrca (Tn care sunt
pre-zente, conex, litere latine si/sau grecesti, amestecate cu
simboluri secrete), indiferent de spatiul geografic si timpul istoric
carora apar-tine respectiva inscriptie.
lar ipoteza fundamentala pe care o degaja rezultatele de pana
acum ale acestei cercetari este una coplesjtoare • aparttia limbilor
este consecinta unei revolutii alfabetice care a fost provocata
premedi-tat §i care a constat in codificarea (incifrarea) in patru
moduri dis-tincte a unei limbi unice, ,,pulverizata" in varii
modatitati de expri-mare (mnemonica, pictografica. ideografica,
acrofonica), dar toate gandite fonetic s.t comprimate in litera.
Autorii acestei variabile ..rebotezarr a lumii " au fost getit,deci
revolutia alfabetica si, prin asta, originea limbilor arfr plasatam
spatiul ca'rpato-dunarean.
O asemenea avaiansa de noutati, a caror confirmare ar produce o
veritabila revolutronare a modului'nostru de a percepe si de a ne
raporta la trecutul istoric foarte indepartat, nu poate fi, desigur,
asimi-lata dintr-o data. Cum spun undeva interlocutor!i no§tri
»desprinderea de cunoscut presupune ur/'asi in gandire. Cciti pot
explica, chiar azi, ce tnseamnS e=mc ?"
Revista noastra, pastrand o necesara si cuvenita distanta critica
fata de admiterea acestor rezultate ca definitive si certe, le face,
totusi, cunos-cute in virtutea rnalienabilului drept la ipoteza
stiintifica pe care-l are, din principiu, orice cercetator. Respectand
acest drept, respectam to-lodata datoria fireasca pe care
specialistii, istoricii, tott cei angajati pe fron-tul cunoa§terii
gtiintifice a trecutuiui nostru, o au in a se implica In analiza
acestei ipoteze si a rezultatelor pe care le incu.nba, astfel Incat
munca cercetatorilor pitesteni sa poata fi integrate sub girul
necesar al autorita-(ilorin materte.
Publicam mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr.
Hie Stanciu sr prof. Tudor Diaconu. Continutul acestui interviu,
care s-a sedimentat in urma unor deloc simple ,,dezbateri",
> 33
pentru intelegerea reciproca a intentiilor, reprezinta, trebuie s-o
spu-nem, doar o preliminara punere fn ternS cu obiec'tul, metoda
si rezulta-tele partiale ale acestei cercetari, prin care speram. deci,
nu sa Tnche-iem discutia cu verdicte definitive, ci dimpotriva, sa
deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog
Tntre specialist!) interesati de aceasta tematica.
Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigma ofera putinta conexiunii
part,ii Tn intreg. Algoritmul nostru se bazeaza pe aflarea
aspectului izomorf al grafiei cu litera si cifra. Pentru aceasta a
trebuit sa analizam foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de
fapt, sunt UNUL, eel protolatin, §i sa stabilim baza matematica a
fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt
forme de comunicare fn evolu-tie, ci moduri de reprezentare a
aceluiasi Tnteles invariant.
Tn principal pe noi ne intereseaza GETII. Totul tncepe de la IO.
Recitirea atenta, Tn traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris
parintele istoriei, Herodot, deschide noi punti Tn cunoasterea
istorica.
Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este ca getii nu au
fost un popor. cum se spune, ci numai casta sacerdotala IO a
daci-lor din neamul trac, cum se stie.
Asa rezulta si pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul
Diaconu fnca din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind
comunicat la o sesiune stiintifica de la Pitesti, Tn 1982. Acad.
Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoastere
a limbii tracilor.
Cunoscand filiatia: messageti - get! - getuli, casta ,,acoperea" trei
continente, ceea ce justifica relatiile Iciudate" Tntre, de pilda,
limba birom (vorbita Tn Nigeria septentrionala si comentata de
Luc Bouquiau}, protolatina §i scrierea protosumeriana. Parerile
Tncetatenite despre ,,indo-e(jropeana" ar putea fi revizuite.
Revolutia alfabetica este una, iar sursa necunoscuta se afla Tn
spatiul carp'ato-danubian - fapt care explica si totodata este
confirmat de descoperirile tablitelor de la Tartaria, Caranovo,
Gracianita, Lipinski-Vir, care stau de mai multi ani in atentia
cercetatorilor din lumea Tntreaga. in consens cu majorilatea
cercetatorilor, codul identificat de noi confirma anterioritatea, cu
eel putin un mileniu fata de sumerieni, a scri-erii, a primului
alfabet, eel dac, de la Slon (despre care au scris Hasdeu si
Bolliac), §i care au aparut aici la noi, la Tartaria.
Aici e ,,capu §i tncepStura mo§ilor", cum scria cronicarul
Ureche.
Prof. T.D.: Limba vorbita era unica, s-o numim limba dacilor, dar
incifrarea ei dupa un anumit cod apartine in mod premeditat
getilor, castei ce vroia sa delink si sa mentina monopolul
cunoasterii. Cete patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, Sanscrit)
sunt parti, sunt cele patru sferturi ale cunoasterii. Aici este marele
secret si mister al getilor: _pulverizarea" prin limba, prin numire
a unitStii cunoasterii. Totul pomeste de la viziunea cunqa§terii pe
care o aveau getii, acestt sacerdoti ai mtregii antichitati.
Parcurgand Tn spirala. conform codului (algoritmului), drumul
invers acestei ^risipiri lingvistice" ajungem la acel 5508, Tnscris
pe toate lacasurile noastre de cult si care dateaza Jacerea lumii ",
adica botezarea ei prin cuvant. adica nug mirea. Se pune, astfel,
intr-o lumina noua Tnsasi mult discutata pro-
34
blema a cpntinuitatii, care este dovedita implicit prin acest drum
continuu ai limbii, al unei limbi unice.
Dr. I.S.; Drumul cunoasterii prin limba a istoriei noastre, a
istoriei stra-vecni pomeste de la concluzia ca omul european stia
o limba, una stn-gura, aparuta fn epoca de dupa ultima glaciatie
Wumn. Acel stadiu al vanatoarei, unanim acceptat ?n existenta
omului este atestat si de sinoni-mia din limbile europene a
denumirilor animalelor furnizoare de hrana. Exista si un mic
dictionar paleo-european reaiizat de Nicolae Miulescu, din care
rezulta aceasta sinonimie. O alta etapa ar fi calea pas-torilor
carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stand uriase, care
este mentionat in multe izvoare, sense in dtferite epoci si locuri -
Pindar. Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidki, Cantemtr.
NicoJae Miulescu fi consi-dera pe acesti pastor! drept creator! ai
stiintei s.i artei primare.
Redefinirea lor este utila pentru a Tntelege mai bine si mai exact
ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie:
,,Barbarii nu au fast numai descoperitorii filosofiei, ci $i
descoperitorii tehnicii, ftiintei si artei ".
Prof. T.D.: Metoda de cunoastere propusa de noi urmeaza, prin
al-goritmul gasit. calea spiralata a materiel in rniscare,
traversand si nu oco-lind ,,misterele". Dupa ce va fi parcursa
aceasta cale de cunoastere. va fi necesarS o noua paradigma,
penlru ca, Tn sine, cunoasterea este infinita, ca si universul.
mersul sau spre o nVega" fiind asemenea unui burghiu.
RED: in ce consta acest algoritm? Cat de operational este? Ce
puteti descifra cu ajutorul lui?
Dr. I.S.: Tntr-o prezentare foarte schematica. algoritmul consta
in urmatoarele: orice inscriptie sau simbol, de orice natura, si
indiferent de spatiul geografic al sursei arheologice. este
transpusa Tn cuvinte (si, deci, litere) romanesti, in§iruite
continuu tntr-un tabel sau matrice. Fiecaret litere i se asociaza
una §i aceea§i cifra, indiferent de pozitia Tn care figu-reaza,
rezultand astfel o noua matrice, formata din numere, de data
aceasta; cu aceste numere se fac anumite operatii matematice,
dupa niste reguli precise, mereu aceleasi, obtinandu-se firesc,
alte numere, care sunt supuse acelorasi reguli; algoritmui se
sfarfefte cand se obtine o anumita ,,cheie", de asemenea, mereu
aceeasi. §irul de cifre obtinut la sfarsitul acestor succesive
operatiuni iterative este re-pus in litere, care - culmea - compun
cuvinte cu sens in limba romaneasca.
Cateva exemple: celebrul inel de la Ezerovo Tncepe: ,,Noroc,
scrii limba odata spusa geta, imnul Trpii apare" etc.; discul din
Festqs: ..Sumer e ora$, aid e domn Patesi Vlad, e barbat ";
Tartaria (tablita rotunda)...
Toate inscriptive intraductibile cu dictionarele curente, aflate pe
piatra si aur. se crtesc prin acest algoritm. Indiferent de spatiul
geografic, indiferent de timp - Tncepand cu mileniul VI i.e.n. si
pana la inscrip^ia misterioasa de pe mormantul lui W.
Shakespeare. Toate se citesc levogir, abater! aparente fiind la
cele continui si spiralice. Daca literele lipsesc, ori nu sunt clare,
inscriptia este ilizibila. Orice Tncercare de reconstituire cu
adaosun - procedeu vechi ca si in cazul Tncercarilor de
reconstructie a limbii indo-europene - este inoperanta.
35
Prof. T.D.: Acelasi algoritm decodifica si cognomenele perso-
nalitatilor antice, precizeaza cuvintele fundamentale ambigue
pana acum, ca si notiunile fundamentale din sfera filozofiei,
religiei si mito-logiei generale Decriptarea scrierii hieratice
inseamna cunoas-terea totala a materiel, spiritulut, a trecutului
mdepartat al neamu-lui omenesc in general. Aceasta codificare a
ramas esenta miste-relor getice. Casta si-a pastrat secretul eel
mare: scrisul. metafora, parabola. In fond, sacerdotii au ascuns
materialitatea lumii, geneza adevarata, ca sa ne exprimam In
termenii actuali.
Dr. I.S.: Noi foarte bine putem sa incepem cu insusi fnceputul
din Manava - Dharma - Sastra {Cartea legii lui Manu), fnca din
perioada vedica. Pentru ca, la inceput, a fost crearea graiului
articulat, a cuvantu-lui care scoate omenirea din haos, cum se
spune metaforic. ,,Scoaterea lumii din haos" s-a facut prin
numirea ei, prin ,,botezarea" ei.
Dar - si acesta este lucrul eel mai important - numai in limba
noas-tra romaneasca se poate expMca interrelatia cifra - litera -
semn gra-fic prin intermedia! carora au fost ,,mascate" acele
denumiri initiate
Prof. T.D.: In Herodot IV, se vorbeste despre nurile din Scitia,
Tntre care si mult discutatul Tyarantos. In Jzvoareprivind istoria
Romanist", la pag.31, nota 29, se comenteaza astfel: Jn realitate,
cele trei rauri, indiferent care ar fi ele, curg intre Prut §i Siret.
Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre$eli ale lui
Herodot, datoratS informatiilor insufi-ciente despre regiunile
noastre, din interiorul continentului . Deci, Herodot ar gresi, dar
asa sa fie? Luand cele trei denumiri Tn cauzi, Oltul, Alutus si
Tyrantos si aplic^ndu-le separat algoritmul amintit pe scurt mai
sus se obtine unul si acelasi rezultat cifra 1 (va amintiti Tart^ria?
nOltu e soare initial...\) La Ocni(a s-a ga"sit un cuvant ,ciud'at"
BACIL, altul TIA-MARKOS, altul REB, toate au sens. Sa
spunem ca Bacil era un alt nume al lui BORE-AS, despre care
diversi cercetatori ai her-meneuticii spun cate si mai cate? Cum
spuneam, acelafi algoritm permite dezvaluirea identitatii reale a
eroilor mitologic! si biblici. aflarea a ceea biografii antichitatti n-
au vrut sa se afle. Am alcatuit un dictionar de peste 1.000 de
pag'ini cuprinzand 646 de astfel de ,,acte de identitate ale
neamului romanesc".
Pe teritoriul tarii noastre au fost gasite peste 90% din inscriptiile
lumii stravechi. Cu un salt peste timp, tipografii nostrii vor face
carti de cult, pentru zone largi, cu Jimbi" de cutt diferite.De
pilda, intre 1690-1716, tipo-grariite noastre vor edita c^rtile
grecesti, arabe, slavone si georgiene etc. BrSncoveanu era
numit ,,P1o)emeu vrednic de cununi*T fn 1701 apare la Snagov
LHurghierul bilingv greco-arab. in anul urmator Ceaslovul
greco-arab, In 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia
Ramni-ceana tipa-rea mai fntai la Aiep carti de cult, apoi a fost
mutata la Balamand si la Saeg, In sudul Libanului. Ivireanu,
ajuns In v^rful ierarhiei ecleziastice la noi, in-struieste pe Mihail
Istfanovici la Ramnic si-l trimite la Tiflis, unde tipareste, in
1709, primele carti caucaziene, un Liturghier si Evanghelia...
lata cum traditia ,,stupului" romanesc este factor.de cultura In
continuare...
Cum observa cercetatorul ardelean Ackner, pe peretit minelor de
la Gradistea Muncelului s-au gasit litere si monograme
mgrece§ti". Sa-
36
paturile din 1950 au scos la iveala blocuri de piatra cu inscriptii
despre care se presupune ca ar fi fost un pomelnic cu nume de
regi... .Se presupune", pentru ca nimeni nu s-a ocupat de ele. De
aceea, inscrip-tiile trebuiau sa fie numai latine, pentru ca asa
spune dogma care tine §i azi pe loc cercetarea poporului si a
limbii noastre.
RED.: Unde se silueaza In ipoteza dumneavoastra, latinitatea
limbii si a poporului nostru?
Dr. I.S.: Chiarin centrul ei, in sensul ca latinitatea noastra nu
vine din afara. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate
codurile de cult §i Itmbile de mai tarziu
Prof. T.D.: Nu gresim daca afirmam ca, azi, despre spiritualitatea
daco-getilor se stie cam cat se stia si cu un secoi tn urma, Despre
limba, nimic mai mult decat banuieli. Etnogeneza se afla In
acelasi stadiu.
Citind inscriptiile, aflam, de pilda, amanunte despre Dromikete,
care avea imr-adevar cetatea Helis, cum scrie Diodor, dar era
Slonul din zona Buzaului. Citind criptograma din Psaltirea
Scheiana (pag. 483), aflam ca loan I (Burebista) este ucis la
Cozia, prin decapitate, exact la 5 mai 44 T.e.n. Aflam despre
seria de regi daci si mari preoti din dinastia damboviteana a
Decebalilor.
Sfera scrierii hjeratice este vasta, o aflam si in nordul Africii, la
Tassilli, Tn zona mediteraneeana', in Italia si Grecia. Diversele
modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care,
oricat ar parea de incredibil, fixeaza pe marmura si piatra sau pe
aur limba latina ,,vul-gara", pe care noi o numim, de (apt, limba
dacilor sau romaneasca. lata de ce paradigma schimba cu totul
liniile mari ale cunoasterii adevaratei antichitati.
Spuneam ca istbria noastra indepartata se implica in ceea ce
istoricii numesc ,negura veacurilor", care este Tn fond aparitia
omu-tui european, cultural, care a creat baza intregii civilizatii si
culturi ulterioare. Getii sunt acestia, cei mai drepti si viteji dintfe
traci. Me-cunoasterea luptei surde dintre biserica rasariteana si
cea secreta, a Romei, a privat pe istorici de documentele de baza.
Ete se despart mai tarziu. Pe de alta parte, atat in cartile
sapientiale, cat §i in mitologie, cuvintele cu mai multe intelesuri,
vorbirea alegorica si metaforica etc. n-au fost intelese.
Imagihatia s-a perpetual in timp, ca rostogolirea bulgarelui de
zapada, antren'and erori grave.
RED.: Cum credeti ca va fi primita de specialisti cercetarea
dumneavoastra?
Prof. T.D.: Noua paradigma va avea atata viitor cat Incorporeaza
m sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existenta, in
afara rezis-tentei pe care i-o da adevarul 5tiintific incorporat.
' Dr. I.S.: Apoi, in nici un fel nu ne intereseaza opinja celor care
consi-dera incheiata cercetarea trecutului nostru indepartat.
Incercand sa com-bata aceasta ipolezS, ei de fapt o vor confirms
$i perfectiona, daca vor aprofunda fie si numai izvoarele scrise,
care dau mult de gandit.
RED.: Atunci, ce credeti ca ar trebui facut pentru consacrarea
acestei paradigme?
Prof. T.D.: For(ar)d putin nota, cred ca nimic. Ea exista.
Denumita metalimbaj get, axioma notiunilor aparent vide, si abia
acum descifra-
37
rea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdata, al
noii paradigms. Va elucida actualele mistere si enigme, va fi
folosita de alte mint) mai luminate, va deveni metadigma, iar
noiie... necunoasteri vor crea o alta... paradigma a cunoasterii.
Trebuie volens-nolens, sa repetam mersul ,,burghiului" spre...
Vega!
RED.: Totusi, credeti in succesul tezelor dumneavoastra?
Dr. I.S.: Da. Ratiunea triumfa sigur, dar greu!
Prof. T.D.: Nu. beocarridata. Desprinderea de ,,cunoscut " cere
uriasi In gandire. Cati pot explica, chiar azi, ce-nseamna e=mc ?
Octavian §tireanu
(N. edit.: Autorul articolului din ,,Flacara", Octavian §tireanu,
esie acum consilierul presedintelui Ion Iliescu)
Recunoasterea Arhiepiscopului Pimen
Cartea ..Limba vorbita de Adam 51 Eva", de Tudor Diaconu si
Hie Stanciu. a fost bine primita §i de arhiepiscopul PIMEN al
Sucevei si Radautilor. Acesta scrie:
,,Va multumim pentru carti. Sunt o contribute remarcabila la cu-
noa$terea 51 intelegcrea limbii fi formarii poporului roman. Ce
pacat, insa, ca sunt munti de hartie Tnnegrita si rauri de cerneala
Tmpotriva latini-t^tii limbii noastre si a existentei noastre
bimilenare pe aceste locuri; ce pa-cat ca nu suntem vecinide tara
cu altcineva decat cu ungurii$/'m§ii...
Bunt// Dumnezeu nu va lasa Romania pe mainile lor, ci o va lua
in grija Sa sfanta. Dorind pe mai departe succese autorilor.
Arhieresti binecuvantari,
Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor
,,O opera de eruditie"
Lucrarea ,,Limba in care au vorbtf Adam §i Eva' (autori - Hie
Stanciu si Tudor Diaconu) este apreciata de Patriarhia Romana -
sec-torul Tnvatamant - ca fiind o nopera de eruditie", profesorii
pitesteni fiind considerati .cercetatori competent.! Tn donieniu,
pasionati si cu mult atasament fata de cultura si fiinta nationale".
Va prezentam, alaturat, o adresa a Patriarhiei, remisa noua, la
redactie - de chiar unul din autori, prof. Tudor Diaconu - prin
care sunt recunoscute si apreciate stradaniile lingvistilor
pitesteni.
.Patriarhia RomSna
Administratia Patriarhala - Sectorul Tnvatamant
Prea cucernice parinte,
Confirmand primirea lucrarii ,,Limba vorbita de Adam si Eva" -
au-torii Hie Stanciu §i Tudor Diaconu.
Apreciem lucrarea ca o opera de eruditie, alcatuita pe baza unor
studii lingvistice si istorice exhaustive, de cercetatori care se
dovedesc competent! Tn domeniu, pasionati si cu mult
ata§ament fata de fiinta si cultura nationala
Q-' 38
Pe baza de izvoare istorice si interpretarea unor elements mitolo-
gice, autorii elaboreaza multe ipoteze de importanta deosebita in
domeniul originii, etnogenezei, limbii, scrierii, culturii 'si in
general a civiliza(iei noastre.
Continuarea unor asemenea preocupari, cu argumentari si con-
cluzii noi, precum si abordarea unor problems legate de
crestinismul romanesc in perioada sec. V-XIH ar reprezenta o
activitate de cerce-tare benefica pentru domeniul de referinta si
in general pentru stiinta ft cultura romaneasca.
Munca autorilor este laudabila iar Prea Fericitul Parinte Patriarh
TEOCTIST aprecraza rezultatele de pana acum si
binecuvanteaza stradaniile viitoare.
Episcop, Consilier Patrrarhal.
Teofan Sinaitul Prof.Diac. Nicu D.Octavian
Vicar Patriarhal
". 03.10.1996}
Profesorul pite§tean Tudor Diaconu este convins:
,,A doua venire a lui lisus se apropie"
Dupa 2000 de ani, EL se va tntoarce la Stanisoara
Credeti in sfarsitul lumii?
Da, cred in sfarsitul lumii, a§a cum o percepem astazi. Lumea
de maine va ft o lume de o inimaginabila spiritualitate, va fi o
lume
desavar§ita moral, dreapta, buna. Apocalipsa este de fapt aceasla
trecere de la lumea de astazi la lumea de maine, este lupta care se
duce in noi pentru transformarea spirituala. ARMACHE- DON
UL este
lupta finala dintre bine si rau, in care binele va invinge.
Cand credeti ca se va int§mpla?
Apocalipsa este in desfas. urare de cativa ani buni. In majon -
tatea profetiilor, sfar§itul lumii a fost prezentat ca sfarsitul
civilizatiei
omene§ti - prin tot felul de cataclisme. Nu este adevarat.
Civilizatia
omeneasca nu se va drstruge, nu va disparea, se va purifica. Vor
pieri multi oameni rai, necredinciosi, iar cei buni si credinciosi
vor continua §i vor crea o societate noua, mult mai dreapta si mai
buna condusa de un ..pastor "-IISUS HRISTOS.
Cand credeti ca va avea loc a doua venire a lui lisus Hristos?
Lupta decrsiva - ARMAGHEDONUL - se va da intre ..fiii lumi-
nii "si „///"/' intunericului ", asa cum ne spun manuscrisele de la
Ma-
rea Moarta. Jn acele zile, nu toate religiile vor fi de la Domnul,
de$i
despre EL vorbesc". Chiar si pentru cei care nu vor sa observe
acest
lucru este evidenta asemanarea izbitoare cu realitatea zilelor
noastre. Ultima confruntare dintre bine si rau va dura, conform
textului,
40 ani, adica tot atat cat spune Vechiul Testament ca au ratacit
evreii
in pustiu. Dupa semnul care se manifests, cred ca este foarte
39
aproape ziua decisive - ziua venirii noului MES1A. Nu stiu daca
va fi 2000, 2003, 2005 sau 2033, cum indica unele profetii.
Conform cercetarilor dvs. si afirmatiilor facute Tntr-un interviu
acordat recent in ..Curierul zilei", Irsus s-a nascut la Stanisoara-
Valcea. Credeti ca va reveni aici dupa 2.000 ani?
Da. Aici va fi ,.Noul lerusalim". Hoi avem deja ,.Casa Domnu-
lui "-cunoscula sub numele de ,,Casa poporului ", descrisa Tn
Biblie,
(dimensiunea si asezarea ei corespund perfect cu Casa
Domnului)*.
Evreii s-au chinuit si se chinuie sa construiasca TEMPLUL
(CASA)
DOMNULUI si nu au reusit, nu vor reusi, pentru ca nu ei sunt
po-
porul ales, ci noi, romanii. Ei au falsificat Cartea Sfanta si istoria
§i Dumnezeu nu Ti iarta.
Suntefi pregatit?
- Nimeni nu este pregatit pentru acesl eveniment. Cei ce
vor
primi pe lisus vor fi de-a dreptul ingeri Poate generatia anilor '90,
despre care se spune ca sunt ftinte de lumina reincarnate * ingeri,
sfinti, arhangheli, heruvimi si sera'firni.
'- Credeti Tn retncarnare?
Refncarnarea este un subiect mult discutat si Tnca neelucidat.
Biserica Ortodoxa nu accepta acest concept In mod explicit, desi
vor-
beste despre invierea mortilor, iar stiinta este neputincioasa Tn
fata
evidentelor. Greseala pe care o fac, atat religia, cat si stiinta, este
ca limiteaza existenfa omului la viata in forma materiala 'si atat.
Or, viata este vesnica, fiind un sir de existence in forma
materiala
§i spiri'tuala. Cand un spirit se reincarneaza, o face din doua
motive:
fie are p misiune pentru a accelera evolutia Omenirii (in acest
caz este
un spirit avansat), fie este trimis pentru a'-si ridica nivelul
spiritual, si Tn
acest caz este un spirit inferior. Viata in forma materiala este o
scoala
Tn care, prin lectiile primite, spiritul trebuie S3 se apropie tot
mai mult
de Creator.
As vrea, daca se poate sa comentati pu^in expresia: ,,§i nu ne
duce pro noi in ispitS" - TATAL NOSTRU. Ar putea Dumnezeu
{Tatal
nostruj sa ne duca in ispita?
In rug^ciunea ..Tatai nostru ", asa cum o stim noi, Dumnezeu
este
acuzat implicit de na ne duce in ispHS", ceea ce este contrar
definitiei
unui Dumnezeu considerat Jnfinit de bun, infinit de bland".
Versmnea
oficiala nu este adevarata rugaciune TATAL NOSTRU. Am
cunos-
cut mai multe variante, dar cea mai apropiata de versiunea
oficiala
este cea publicata in cartea ..UNIVERSUL LUI EDGAR
CAYCE" a lui
KOECHLIN DE BIZEMONT. CAYCE a enuntat Tntr-un mod
cu totul
neasteptat, adevaratul ,,Tatal nostril ", asa cum l-au primit
apostolii:
,,TatSI nostru carele e$ti in ceruri/Slaveasca-se numele TauA/ie
Impa-
ratia Ta, faca-se voia Ta/Precum in cer, a§a §i pe pamant./Da-ne
noua
pentru maine, cu ce sa implinim/Trebuintete timpului
nostru/larta-ne
noua pacatele noastre precum si noi/lertam celor ce ne-au gresit
§i ne
gresesc/FH calauza noastra 'in vremuri grele/De furtunS si
ispita/Du-ne
pe calea cea dreapta/lntru iubirea numelui Tau. Am terminal ".
* N. edit.: Amanunte senzaitonale in ,,SECRETELE TERREI -
Istoria incepe in Carpati " • vol.11.
40
Astfel, versiunea ,,$i nu ne duce pe noi in ispita" este o ofensa
adusa bunatatii divine.
Unii spun'ca lisus ar fi fost $i Tn India, in Muntii Oasmir. Ce
credeti?
lisus cand era copil a fost In Egipt si ,,Egipt " Tnseamna
,,LUME". Nu se stie nimic despre lisus Tntre 12-30 ani. Dovezi
con
crete nu sunt, desi unii autori s-au grabit sa afirme ca in acea
perioada a
viejii ar fi fost la un temptu budist sau tibetan la initiere. dupa
care s-ar fi
inters si a facut minunile cunoscute. SS fim seriosi'! India sau
Tibetul de
astazi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual, raportate la
civilizatia
occidentala de astazi. Or, ele nu au fost dintotdeuna asa. lisus
Hristos
era Fiul Omului, deci megalitele de pe OMU - SFINXUL, avand
dubleta Tn Egipt, ne lamuresc Tn privinta relatiei Tntre Vechiul
si
Noul Testament, care este perfecta, avand in ve'dere ca Templul
lui
Salmocsis de la §inca Veche are 15.000-7.000 ani (IZOTOP
CAR
BON 14), tar fnvatatura lui Salmocsis o aflam integral pe treapta
superioara in infin'ita iubire de oameni a Domnului nostru lisus
Va mullumesc!
M.Tudor (nCur/eru/z//e/"-Pitesti, martie 1997)
Eroii de roman printre no!
Provocarea destinului
Refuzand categoric starea de mediocritate, lui Tudor Diaconu
nu-i mai ramanea decat o singura alegere: sa ajunga celebru sau
sa se sinucida.
(...) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic, mai ales
pentru perioada In care a fost nevoit sa traiasca. Un copil
supradotat care, la cinci ani, devora biblioteca foarte bine dotata
a tatalui sau, un intelectual de tara, cum rar se putea Tntalni Tn
acei ani. Rama-nand de timpuriu orfan, singurul baiat Tntr-o
casa cu multe fete, este cat se poate de rasfatal dar ?i silit sa-$i
asume destule responsabilitati.
Prin §coala primara si prin liceu, a trecut fara frecvcnta, pentru
ca nu aveau ce sa-i ofere, iar la Universitate ar fi putut sa dea
lectii multora dintre profesorii sai.
(...) lese la pensie de la §coala Generala nr.4, unde fusese, pro-
babil, singurul profesor din fara care nu a tinut seama nici de
programa analitica, nici de manual, nici de metodica oficiala,
pre-dand, de fapt, un alt fel de istorie.
(...) §i totul nu ar parea decat o poveste romantata, dac3 nu ar fi
explodat bomba provocata de cele doua volume ale unei carti,
dintr-o serie de zece (coautor - medicul reumatolog dr. Hie
Stanciu), in care vrea sa demonstreze ca primele cuvinte rostite
in lume de Adam si Eva au fost in limba romana. Daca este
adevarat ca ro-mana a fost limba primordiala din care s-au
desprins latina, greaca, ebraica si toate celelalte, daca este
adevarat ca Tntreaga civilizatie de pe aceasta planeta a pornit din
spatiul carpato-danubiano-pontic, Tnseamna ca toata stiinta de
azi sta pe-falsuri, ca tot ce au acumulat savantii de-a lungul
se'coleior trebuie aruncat la co§ul de gunoi, cS
41
totul va fi reinvatat §i rescris pe baza ideilor domnului Tudor
Oiaconu. Care nu mai are nici o indoiala sa creada ca este eel
ales si eel rnvestit sa schimbe lumea. Pe deasupra, a mai
descoperit si pe§-tera ce fotosea zeului dac Zamolxis. §i caruia i
s-a mai oferit si minunea de a gasi planta pe care o pierduse
Ghilgames: elixirul tineretii fara batranete $i al vietii fara de
moarte.
Ra~mane de vazut'daca domiiul Tudor Diaconu va pastra
nemurirea numai pentru sine sau ne va face si noua parte de un
pic de vesnicie.
Oricum arfi, nimeni nu-l va putea scoate din istoria
contemporanS a Pitestului, iar daca va ajunge ce vrea sa ajunga\
numele orafului va intra, odata cu el, in e tern i tat e
Marin IONITA (,,Ev. Zilei", martie 1997)
. Limba vorbita de Adam §i Eva
Dintre sutele de carti, astazi ne vom apleca umil-cronicareste
asupra iucrarii a doi cercetatori a'rgeseni, d-nii Hie Stanciu si
Tudor Diaconu.
Primul volum al acestei lucrari ambitioase (Acte de identitate ale
neamului romSnesc), intitulat ,,LIMBA V6RBITA DE ADAM
§l EVA", va surprinde nu numai pe cei mai fmpatimiti cititori,
dar speram ca fi pe cercetatori fi academrcieni. De ce? Pentry ca,
in primul rand, dl. George Pruteanu i-a facut o publicitate
indirecta excepti-onala, asa cum nu a mai avut nici o lucrare
aparuta dupa anul 1989.
Nu cunoastem motivele, dar banuindu-l moldovean din
Moldova, care in limba Cazaniilor inseamna ,,Locul unde m-am
nascut", a fost sa-tisf^oit de ideea avansata de autori ca trei
sferturi din Dacia, adica carpii, sau dacii liberi, n-au fost
niciodata cuceriti sau subjugati spiritual. Uneori, rar, doar
politico-administrativ si nici atunci mtreaga Moldov^. Ci doar
felii. aschii si bucatele. Alteori, pana la jum^tate... Ori, ce
inseamna Tn fata mi-leniilor un centru administrativ? Putin, fata
de Central Spiritual. ,
Despre preocupa>ile si munca prof. Tudor Diaconu, am aflat cu
multi ani Tn urma, atunci cand, enigmatic precum Sfinxul.
acesla ne vorb'ea de un cod secret al gefilor si despre o anumita
retinere a unor academicieni. Revenind la ,,stilul" d-lui Tudor
Diaconu, as zice fara teama ca nu in zadar se purta voit persiflant
prin taYg, chiar pro-vocator, anuland orice incercare de
dialog: ,,Pro§tilor, punefi mana pe carle! Dar degeaba puneti!
Lasati-va $i de sens, ca $i a§a unii dintre voi n-au citit mai mult
de doua-trel prostioare!"
Ne place, nu ne place, asa este omul Tudor Diaconu, direct si
nemilos, chiar si cu cei mai apropiati prieteni si admiratori. Pot
sa spun ca este coltos precum granitul si ascuns, viclean ?n
me§tesug, ca si inscriptiile ce-i dau mil de nopti de insomnie...
(..'.) Astazi cand logica (pe care o cauta ?i dl. George Pruteanu)
folosita de autori, ne trimite la ,,permanenta codului get ",
intek>-gem de ce acad. Nicolae Teodorescu afirma ca ,,/a multe
intrebari (...), da un raspuns matematizat cartea de fata'
42
Remarcam, oricum, avertismentul pus cu schepsis din Clement:
Jn lucrarea aceasta a mea de amintiri, adevarul e mtr-adevar
semSnat id si co/o, fSrS o ordine stabilitS, ca sS scape celor care
ciugulesc ca gaitele".
Cu alte cuvinte. cei neinitiati au s.ansa enorma de a prinde ca-
patul unei verigi, ?nsa daca 'le'lipsesc celelalte podoabe, siragu!
nu poate fi rfefacut cu moneda calpa... Foarte bine!
(,,Curierul de Arges", martie 1997)
Cu Tudor Diconu,
Intre limba vorbita de Adam §i Eva §i Tratatul de medicina
naturista
A intrat In linie dreapta, spre tipar. o carte la care s-a lucrat 20
ani. Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturista, al
carui autor nu este medic sau chimist, ci profesorul Tudor
Diaconu, debutant Tn volum la 66 ani, prin controversata ,,Umba
vorbita de Adam s/ Eva", carte ce a fost intens mediatizata si
despre care ziarul nostru a publicat §i elogii si contestatii.
Ecourile ei nu s-au slins, iar multi adversari au devenit
sustinatorii de fond.
'Cum autorul prezinta noua aparitie editorials drept carte a mile-
niutui al Ill-lea, l-am abordat cu ,,distanta" cuvenita noutatii.
*
Reporter: De unde si cum ati Tnceput acest drum solitar?
T. Diaconu: Din acelasi reper: scherea hieratica, Am vrut sa aflu
daca nu cumva CODUL UNIC al antichitatii era generalizat. Si
este. Deci, daca au Tncifrat totul, trebuia - volehs-nolens -
acelasi cod. E vorba despre acelasj algoritm: scrierea unica a
ge^ilcr. M-a pus pe ganduri amanuntul ca, in timp ce noi murim
aiurea, ca §i medicii, prelatii, cinul calugaresc, preotii traiesc mai
mult. De ce? Se zice ca ei h-au grijL.Dar boierii sau bancherii
au? S-a zis ca este vorba de credintci. Dar, ce, trebuie sa fii preot
ca sa crezi Tn Dumnezeu? Trebuie sa fii gaina ca sa vezi daca
oul este proaspat? Acestia stiu mai mutt de-cat medicii! Trebuia
aflat misterul get. Man preoti si regi. faraoni, etc...
Rep.: Cine a fost primul pacient?
T.D.: Eu. Dupa doua preinfarcte, cram terminat. Mi-am facut si
tes-tamentul, iar medicamentele alopate ma duceau spre Styx.
Am aflat la timp planta si, dupa cateva bai, iata-ma din nou
sanatos Asta e!
Rep.: In ce stadiu era boala?
T.D.: Cred ca finala, pentru ca mi s-a interzis fumatul, alcoolul,
F.M.I.L!
Rep.: Ce spuneau medicii?
T.D.: Ma cainau, se uitau cu mila si ma Indopau cu
medicamente. Pe atunci imi pierdusem vocea, ca Eltan. De fapt,
am fost internal de doua ori fa Spitalul Judetean si am avut noroc
cu dl. dr. TETU, un om deosebit, un medic de exceptie. In faza
spitalizarii. Apoi, dupa sapte bai cu planta, au constatat
VINDECAREA. Asta e tot.
Rep.: Si planta este un secret?
T.D.: Nicidecum. Este salcia plangatoare - Salix alba. Planta am
intalnit-o Tn mitoiogie, la calaioriile In infern ale lui Orpheu,
Aeneas,
43
Dante (lecturi ^nesemnificative', cred unii...) Ea reda fonja
vitala, deci reface functiile importante ale sistemului cardio-
vasc'-^ar, biorit-mul organismului uman Un amanunt ar fi acela
ca, fn c'^nditiile actuate, folosirea plantelor este salutara, nu
costa nimic, sunt la tot pasul si, cum starea bugetului de
austeritate e o chestiune curenta, va duce la insanatosirea
populatiei. Mai ales, cei de varsta a treia vor fi be-neficiarii
descoperirii mete. Ei nu doresc nimic altceva decat sa poata sa-si
recapele sanatatea.
Rep.: Cum se foloseste? Ceaiuri, baie?
T.D.: Numai baie. Nu putem sti ce doza trebuie de la individ la
in-divid. Prin piele - prin care respiram - organismul ia cat are
nevoie. Atat. Deci, se fierb §ase smicele de salcie fvedeti ca
numar una este cea buna, cea care face o ngama" - un vase al ei,
nmatura vraji-toarei" din basmele romanesti; iata sensul
..Duminicii Fforiilor ", dupa care urmeaza...?nvierea!). Pentru ca
nu §tiu reactnle pierderilor sau transform£rilor prin fierbere, mai
adaug §ase smicele nefierte. Temperatura bail nu va depagi pe
cea a corpului. Dupa circa 30 de minute, se iese din baie si, fara
a folosi prosopul, se intra mtr-un ha-lat in care se sta tot 30 de
minute, m stare de odihna. Omul este revigorat de planta. §i totul
este bine... Ba, fiind vorba §i despre setea de viata, putem spune
ca e apa vie din basmele noastre...
Rep.: In afara" de dv., s-a mai refacut cineva total?
T.D.: Vreo zece pana acum. numai ca oamenii Tn general nu dau
doi bani pe cei farS diplome de medic. Eu am tot respectul
pentru cei minimum §ase ani de studii, dar faptul ca acela care
ne trateaza' MOARE de boala ,,|tiuta" de el ma face sceptic.
Rep.: Va rog sa prezentati cartea Tn cateva fraze. Ce este nou?
T.D.: Totul, dedus din Cod. Nimic de la altii, pe care,
binetnteles, i-am studiat. Cartile sunt la vederea oncui Am
decodificat toate plantele, arborii, etc. fi am constatat rolul
fiecamia Tn acest ecosistem. Nu este bine sa amestecam plantele
Tn ceaiuri, ca doar, doar o iesi ceva. Nu! Se anuleaza
constituentii analogici. Plantele nu uctd, dar Tn zadar o folosesti
pe cea pentru ureche daca te doare ficatul, si invers. Se.?tie ca
primii medici au fost animalele, prin instinct.
Nou ar fi ca am aflat planta care reface PLASMA. Ca fiecare
cancer are un feac anume. Ca energia solara este condensata Tn
plante, si mulle altele.
(,Arge$ul ", aprilie 1997)
Profesorul Tudor Diaconu va spune:
,,Povestea alfabetului "
Profesorul Tudor Diaconu publica Tn anul 1996 Tn Editura
,,Omul Crestin", cartea ,,Povestea alfabetului". Editura ,,0mul
Crestin" are ca manager pe George Tomu. Lucrarea a avut Tn
calitate de consilier literar pe Marin lonita, rnembru al ,,Uniunii
Scriitorilor din Romania", cunoscut §i ca prolific ziarist.
Lectorul cartii a fost Oana Toma.
44
Autorul cartii, profesor Tudor Diaconu, face parte din acea cate-
gorie a oamenilor de cultura persecutati de regimul trecut s. i
care nu aveau dreptul sa publice. De aceea este posesorul unei
bogate lite-raturi de sertar. Cartile sale se bazeaza pe o metoda
proprie de cerce-tare §tiintifica a istorier limbii romane, una
dintre carti fiind o poveste a alfabetului. Dupa scnimbarile
petrecute In 1989 Tn tara, acumularile sale interioare explodeaza
fn editurj, care fi permit sa Tsi valorifice proprietatea
intelectuala Tn cateva carti deja publicate.Mentionam aici si cele
doua volume publicate din lucrarea sa ,,Limba vorbita de Adam
si Eva", vol I, partea I §i a il-a.
Metoda sa de lucru are originalitate prin aceea ca se documen-
teaza din izvoare vechi bazate pe marturii discontinue, razlete,
din vre-mea dacilor, nedescifrate. Autorul §i-a facut un cod
personal de des-cifrare care reprezinta o proprietate intelectuala
a sa. Cele mai sus spuse se bazeaza pe cunoasterea lucrarilor
prezentate de autor la mai multe sesiuni stiintifice sau vazute in
manuscris Tn ..laboratorul" sau.
Am cilit in pre'sa sau Tn adrese catre autor, opinii favorabile
sense deTnalte personalitati biserice§ti: Teoclist, Plamadeala,
Pimen, Caiinic, s.a. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza Tn
acest semnaj de carte ca literatura veche din Romania a rest
sistematizata de primii istorici literari pe baza de documente
existente Fn biserici, reluate Tn diverse editii.
O lucrare absolut originala
Preocupari similare lui Tudor Diaconu, anterioare sau Tn paralel
de-a lungul celor 30 ani de cercetari §tiintifice la fel de
persecutate, au creat, Tn Romania, N. Miulescu, care a lasat, Tn
manuscris, cartea ,Dacia - Tara Zeilor". refuzata de editori, astfel
ca-Tn limba romana nu s-a tiparit, si Alexandru Pele, care
publica doua lucrari de lingvisticS, »Perenitatea elementelor
daco-romane" (In editura ,,Cele trei Crisuri ", mai multe
episoade) si ,Etnonimele romanilor", pubticata Tn Editura
Abraddaba, Oradea, 1996.
Opinii despre lucrarile lui Tudor Diaconu au prezentat acad.
Nicolae Teodorescu. pre§edinte de onoare al ^Asociatiei
Oamenilor de §tiinta din Romania" (al carei membru vechi este
§i prof- Tudor Diaconu'}, prof.univ.dr.ing. Leonachescu P.
Nicolae, prof. Cornel Constantinescu s.a.).
Pornind de la faptui ca nimeni nu stie originea alfabetului,
autorul, printr-un sistem original in versuri, cu multe referinte la
sistemul constructiei literelor si a rezultatelor cercetarilor
istorice, prezinta fie-care litera din alfabet, comparand-o cu
numerotarea aferenta Din aceste motive are un caracter complet
original.
Drd. Chirita lonel
Membru Tn Comitetul' Roman de Istorie si Filozofia ^tiintei,
Academia Romana - Bucuresli (,Arge$ul", mai 1997
45
Profesorul pite§tean Tudor Diaconu sustine ca lisus s-a nascut la
Stani§oara
In aceastii vara atentia intregii lumi a fost Tndreptata asupra ul-
timei eclipse totale de Soare a mileniului Zona Valcea a fost
capitals mondiala a acestui fenomen astronomic. De curand,
profesorul pi-te§tean Tudor Diaconu a vizilat Lotriforul, un
superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a
oescoperit acolo, fn zona val-ceana, un templu care dateaza de
circa 7.500 ani. In opinia dum-nealui, in preajma eclipsei, acest
templu a fost reactivat de o forma de energie necunoscuta.
Templul se afla dincolo de fvlanas-tirea Cozia, pe partea dreapta
a Oltului. Dupa cativa kilometri, se ajunge pe un drum forestier,
la o cascada de vreo 25 metri Tnaltime Prin stanga ei, urea
pieptis o pantS pietroasa de 75-80 de grade, termi-nata pe
creasta. Urmeaza coborarea fn tunelul prin care apa se pra-
valeste Tn cascada.
Profesorul Diaconu este convins ca in acest templu s-a in-tamplat
ceva extraordinar.
aTemplul are cristate Gama care acjioneaza la nivel mental de la
14 la 24 cicluri pe secunda. Dupa deplasarile obositoare pana
aid, pe creasta, m-am simtit extraordinar de bine imediat ce am
intrat in templu. M-am refacut pe loc! Cativa alpinist/ de treaba
au amenajat puncte de sprijin pe versant si eclipsa din 11 august
a putut fi urmarita perfect de aid, de pe cupola templului, de
nume-rosi turisti rom&ni si strain!".
Cercetarile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe
profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exista o legatura
clara fntre templu si faptul ca aici a fost o zona de maxima
vizibilitate a eclipsei. ,,O linie imaginara, ce da directia
principals a fenomenului astral, porneste din Retezat, trees prin
zona Troiei (Templul Gama de la Lotrisor), prin adevaratul
Nazaret (Stanisoara, con-tinuandu-se prin Tomis (Constanta),
adevarata capitala a geto-dacilor ".
Profesorul p'itestean sustine ca unele fragmente din Ap^calip-sa
se refera la acest templu:
.Jemeliile zidului cetatii stint impodobite cu tot felul de pietre
scumpe. fntiia piatra de temelie este de jasp, a doua de safir, a
tret de halcedon, a patra de smarald (...) La templul Gama,
temelia este de smarald. Astfel spus, aceastM zona poate fi
numita, pe drept cuvfnt, Noul lerusalim. Toate enigmele s-au
creat prin numerologia sacra. Nu e un secret ca preofii isi aloca
nume ceresti. De aici toata confuzid. Dubletele create pentru a
ascunde adevarul i-au indus in eroare pe istorici. Decodificfnd
cuvantul Bethleem, se arata clar ca este vorba despre Manastirea
Stanisoara, de Ifnga Cozia. in apropierea ei sunt doua pesteri:
una cu chipul lui lisus, iar cealalta cu chipul Sfintului Nicolae.
Aceste marturii exista si pot fi vazute la Stanisoara si la Templul
Gama. Ca o concluzie, eu cred ca lisus s-a nascut aici. Am s£
aduc curand dovezi si mai dare!"
Sorin Stoica (,Curierul zilei". mai 1997)
46
Conctuziile profesorului Tudor Diaconu au facut valva in lume
O echipa de canadieni vine la templul Gama de la Lotri§or
Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anuntat telefonic
dcspre o vizita inedita a unor canadieni interesatt de Templul
Gama de la Lotrisor-Valcea, Cu putin timp inaintea eclipse! de
Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest
templu dincolo de Cozia, pe partea dreapta a Oltului, langa o
cascada de aprpximativ 25 de metri. Dupa spusele profesorului,
Hacest templu are cristate gama care actioneaza la nivelul mental
de la 14 cicluri pe secunda la 21. La baza lul se afla smarald,
piatra despre care se aminte§te in Apocalipsa". Convingerile d-
lui Diaconu sunt acelea ca aceste locuri sunt de fapt, marturii ca
aici s-a nascut lisus. Ideile sale au starnit curiozitatea
specialistilor din tara fi din strainatate, dupa cum spuneam mai
sus. De altfel, domnia sa este invitat la Arad si la Craiova sa
participe la niste sedinte pe aceasta tema, invitatie facuta de
specialist! Tn parapshihologie. Cu echipa canadiana va merge
chiar la fata locu-lui, la 1-Otris.or
M.Tudor (BCuriew/z//e/"-Pitesti. mai 1997)
Un scriitor arge§ean a intrat Tn topul oamenilor de cultura pe
2001
Pentru anul 2001, AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE
§i UNIVERSITY CAMBRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul
pite§tean Tudor Diaconu ca facand parte dintre cei mai
importanti oameni de cultura din lume. Desi a publicat doar 10
din cele 70 de carti pe care le-a sens pana tn prezent, lucrarile
sale au fost mai mult apre-ciate in America decat la noi in tara.
Volumul pe baza caruia Diaconu a primit aceste aprecieri se
intitu-leaza ,,Limba vorbita de Adam ?/ Eva", o carte ce
reprezinta doar inceputul patrunderii Tn tainele decodificarii
cuvintelor. Despre scriitorul Tudor Diaconu va mai putem spune
ca pe 8 august a.c. implineste 71 ani, ca s-a nascut Tn comuna
Barasti de Vede, judetul Olt si ca a absolvit scoala primara §i
liceul particular, avandu-l ca dascal pe tatal sau.
La varsta de 15 ani era corespondent de presS pentru jude^ul Olt,
la ziarul Romania Libera, iar la 18 ani a devenit redactor la ace-
lasi ziar, ocupSndu-se de sectia de arta ,,ABC". Este absolvent al
Fa-cultatii de Limba Romana si Istorie - Bucuresti. iar in anul
1956 s-a stabilft Tn Pitesti. A fost profesor la Liceul nr.2, §coala
generala nr.4 si Liceul de Arta. Tn 1992 a renuntat la catedra iar
astazi se ocupa doar de scris si de Tndatonnle ce-i revin ca
secretar general stitntific al Academiei Oamenilor de §tiinta,
filiala Arge$,
Corina lancu (.Curierul de Arge§", mai 1997)
47
Cel mai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti?
In perioada 15-18 august, fa Hotelul „ Intercontinental" din
Bucuresti s-au desfa"surat lucrarile celui de-al doilea Congres
International de Dacofogie ..Burebista 2001", urmat de o vizita la
Sarmizegetusa. Un con-gres Tn care au participat, alaturi de alti
specialist! de prestigiu in isto-ria veche a Romanic! si patru
cercetatori argeseni; Tudor Diaconu, se-cretar general al
Acadamiei Oamenilor de §tiinta, Filiala Arges, Octavian Bretan,
Ion Horobeanu si prof.univ.dr.ing. Nicolae Leonachescu.
Profeso-rul pite§tean Tudor Diaconu s-a remarcat, Tn a doua zi a
lucrarilor congre-sului, prin comunicarea stiintifica
,,Decodificarea scrierii getice", O co-municarea primita cu vii
aplauze si urale de asistenta, lucru rar intalnit pe la congrese
Dupa cum se stie, prof. Tudor Diaconu a publi-cat (deocamdata)
doua volume din nLimba vorbita de Adam §i Eva", alaturi de
cateva romane si carti de versuri, dar opera sa, aflata in manus-
cris, este deosebit de vasta (peste 70 de volume). De piida. are
Tn manuscris o enciclopedie a leacurilor romanesti, Tudor
Diaconu sus-tinand ca a (re)descoperit nu numai leacul la cancer,
dar si la SIDA 6 descoperire care spera sa-i aduca Premiul Nobel
pentru medicina, desi, ne-a declarat, descoperirea ..Limbii
vorbite de Adam $i Eva" este epocala! De altfel. chiar daca In
tara nu prea e luat Tn seama (cu exceptia unor mitiati), opera lui
Tudor Diaconu intereseaza peste hotare, dovada $i prezenta sa
iminenta Tntr-un dictionar al celor mai importante personalitati
de pe glob! Deh, nimen'i nu e profet Tn satul lui... Astep-tam si
noi 'cu interes alte provocari sosite din partea prof. Tudor
Diaconu, eel care recent a sarbatorit sapte decenii de viata. Daca
Lucian Blaga, Nichita Stanescu si Marin Sorescu au ratal
Nobelul, daca Mircea Cartarescu nu a reusit sa-i convinga pe
suedezi, poate ca Tudor Diaconu cu leacurile si cu limbile
vorbite de Adam si Eva sau de geti, va reusi sa aduca Nobelul la
Pitesti(J.D.).
(.Curierul de Arge§", mai 1997)
Tudor Diaconu
Limba vorbita de Adam §i Eva
Cu ani m urrriei, un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii
Tn care lucram o culegere comparata de proverbe romanesti.
Faptul de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze,
spaniole, portu-gheze si de a fi Tncercat sS demonstreze
prioritatea Tn timp si nuanta-rea proverbelor romanesti ?i de a fi
combatut unele erori perpetuate cu privire la originea ,,de
Tmprumut" a multora dintre proverbele noastre a facut ca
manuscrisul respectiv sa fie privit cu o exagerata" rezerva. Cinci
sau chiar sase referate de specialitate au fost cerute Tnainte de
publicare. (E vorba de lucrarea ,,Provertele romanesti §i
proverbele lumii romanice", ulterior distinsa cu Premiul
Academiei),
Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectura o lucrare de
o indrazneala asemanatoare. Autorii, membri ai Asociatiei
Oamenilor de 5tnnta din Romania, in baza unei coplesitoare §i
complexe do-cumentari la surse istorice, arheologice, (iterare,
lingvtstice, mito-
48
logice etc., au realizat o surpnnzatoare si captivanta pledoarie
pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu nolle
descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe,
propunand noi ippteze menite amlatura vechile teze privind
formarea limbii romane §i locul civilizatiei geto-dacice in
contextul istoric al formarii popoarelor indo-europene. Re-
curgand la argumente surprinzatoare, inclusiv la scrierile vedice,
la compararea vocabularului unor limbi de origine latina,
romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte romanesti,
autorii t§i propun sa demonstreze ca in teritoriul istro-carpatic-
pontic a fost un feagan al civilizatiei vechi s.i ca stramos.ii nostri
au avut o scriere §i o limba puternica, din care au iradiat
influence spre exterior. Se sus-tine, Tntre altele. ca ,cheia de
dezlegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului
romanesc' (p.37), ca leaganul arianis-mului vedic este Dacia
(p.39), ca »toponimia some$ana oglinde$te lumea zeitatilor
vedice de cult lunar ". Aducand argumente Tn spriji-nul tezei
permanentei codului getic cu privire la originea limbii $i civili-
zatiei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor
afirmatii bi-blice §i mitologice, dezvaluind unele mari enigme,
reconstituind noi amanunte despre regii geti: Ene Basarab,
Dromikete, loan I (Burebista) §i dinastia Decebalilor. pe^i unele
ipostaze §i concluzii formulate par riscante, daca ne raportam la
istoria veche a§a cum ne fusese prezentata, cred ca se cuvine ca
o asemenea interpretare sa fie cunoscuta, analizata cu
rigurozitate de catre specialisti si oameni de cultura al caror
spirit nu este subjugat dogmelor. Cu atat mai mult cu cat multi
autori de prestigiu din strainatate §i multe izvpare vechi, prec'um
§r unele recente descoperiri (tablitele de la Tartaria) confirma eel
mai adesea firul acestor ipoteze. Caci nu este exclus ca Tn
cultura noastra sa fi fost inoculate in timp erori grave care sa ne
afecteze memoria propriului trecut. S-au mai dpvedit asemenea
cazuri. Tntelept este s5 luam nota si sa ajutam la clarificarea
istoriei noastre, Tnl^tu'rand erorile si apropiindu-ne de
certitudini. Autorii spera ca noutatile aduse vor putea fi Tntregite
si »vor mobilize forte nebSnuite in cercetarea HngvisticcT. Cu
atat mai mult cu cat s-a constat ca nsc/iema-tismul si scleroza
istoriei este si mai evidenta dupa fncheierea raz-boiului rece.
Manualele lauda ceea ce huleau inainte... Intreaga isto-rie trebuie
studiata din nou "(p 157)
Gheorghe Marin (nUniversul c6rjii", nr.11-12/2000)
49
Capitolul II
DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIALI - ROMANII
J"otu$i, unde ar trebui s3-i plasam pe Daco-romani? Ungurii,
sarbii, bulgarii fi grecii sunt de acord ca ei n-au ce cauta, cu nici
un pref, nici in Transilvania, nici in Serbia, nici in Bulgaria, nici
in Macedonia sau in Pind.
Ei n-au cSzut totu§i din cer $i n-au venil nici din fundul iadului.
AceastS UNANIMITATE IMPO-TRIVA ROMANILOR incita,
prin urmare, la adopta-rea lezei cu privire la dainuirea daco-
romanilor in nordul Dunarii
Ferdinand Lot
(Observatii asupra cartii lui G. BrSlianu -,.O enigmS §i un
tniracol istoric: Poporul Roman"
(15augusl 1943)
Misterul get
A mai trecut o jumatate de veac si problemele ETNO GENE-ZEI
neamului nostru romanesc sunt aceleasi. Ne propunem sa
aducem fn lumina repere istorice mai putin cunoscute sau
comentate. care ofera o noua perspectiva in cunoa5terea
adevaratului trecut al stramo?ilor no§tri, pe de o parte, iar pe de
alta. sa regandim limba romaneasca in structura sa intima, prin
ipoteza getica.
Asa cum vom vedea, getii au fost apartinatori castei IO, regi si
mari preoti ai intregii antichitati, misterul get constituind cheia
de bolta a cunoasterii adevarului. Ei au CODIFICAT limba
primara adamica, sintetizand mtreaga stiinta a trecutului.
Izvoarele sense, pe care le prezentam ne vor da po'sibilitatea de a
regandi trecutul Omenirii, in general, ?i al neamului nostru, Tn
special.
Prin decodrficarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului,
ca fi primul scris din lume... Pentru aceasta, va trebui sa
acceptam o solutie matematizata, sisifica si vom observa cu
bucurie ca izvoarele istorice fn uz se completeaza fericit cu
cele ..pierdute" si mai ales amanun-tul ca, de fapt, au fost
INCIFRATE, fn ,,pierduta" limba a dacilor, adica in buna limba
romaneasca. Falsificarea istoriei nu se poate face de-cat prin
falsif icarea limbii. lata, deci, cateva repere care au stat la baza
elaborarii ipolezei genetice, pe care le vom regandi ,,sine ira et
studio".
In Dacia - eel mai vechi popor al Terrei
,Am fScut multe experience in viata mea ca sS aflu care a fost
eel
mai vechi poppr de pe pamani $i ce limba vorbea ace/ popor, in
fine, am
ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a
FRIGIENILOR,
adica a PELASGILOR, s/'prin urmare este poporut eel mai
vechi".
Faraonul PSAMETIC, 700 i.e.n. cf. HERODOT, cartea II
50
Deer: frigienii sau Divinii Pelasgi, cum fi numeau grecii, fara
Ins§ a-i preciza la origine. N. Densusianu Tn _Dac/a Preistohca"
Ji prezinta pe larg, iar patria de origine este DACIA. Interesant.
*
..Colhii $i Dacii ma cunosc, ei vorbesc o limba barbara, de
idioma LATINA".
(HORATIU - .Odefe". 1,20)
Deci, limba dacilor era de idioma latina. Foarte important de reti-
nut, mat ales ca latinitatea limbii noastre. EVIDENTA oricui,
este anterioara razboaielor cu romanii... - Horatiu (65 - 8 i.e.n.).
De ce oare deranjeaza atat latinitatea limbii noastre a'nte-
romana"?
t
,Grecii ne numesc §i pe noi romanii, barbaji ".
(Pliniu eel Batran - Jstoria natural^")
Pliniu eel BStrSn a trait Tntre anii 23-79 e.n. Prin greci, el denu-
mea, bineinteles, pe scriitorii de greaca veche.,.
*
JLimba prisca, adica limba batrana, a fast aceea pe care au folo-
sit-o locuitorii cei vechi ai ttaliei, in timpul lui lanus."
(PAUSANIAS - Jstoria Greciei")
A trait Tn sec. II e.n. Limba prisca era limba cea mai veche
latina, dupa Isidor, limba triburilor pastorale, pastrata Tn
carminele saliare, cu
mult Tnainte de fundarea Romei.
•
,,S-a dat numele de Scyt intregii mase latins, ca nume geografic".
(STRABO - .Geografia")
Nascut Tn 58 T.e.n. Precizarea este foarte important^ pentru a
descifra campania din 514 T.e.n. a lui DARIUS Impotriva
,,scitilor"!
*
,,Grecii numesc limba latina - limba pe care o vorbesc scitii ".
Papa NICOLAE I, catre MIHAI al Ill-lea al Bizantului (865 e.n.)
lata o repetetare autorizata a stravechimii latine a limbii. Cicero
vorbea... lingua rornaneasca
,,Limba romana are mai multa latinitate decat cea italiana".
CAVASIUS - Oe Administrations Regni Transylvaniae
A§a este, dar atunci cum ne-am romanizal, limba fiind elementul
esential? Nu cumva toata teoria noastra este iluzorie? Poezie? Nu
cumv'a romanistii ignora cu buna stiinta aceasta realitate?
Jn Italia, in Span/a, in Galia, poporul se slujea de un idiom de
formatie mai veche sub numele de lingua rornaneasca, ca pe
timpul lui Cicero".
LECLERC - Moldo-Valahia, Paris, 1866
51
Aceasta nu putea fi dec&t limba veche romaneasca, din care s-au
desprins limbile neolatine numite... din prolatina, deci...
*
,,ln slavona se gasesc multe cuvinte romanesti, mai ales in cea
bisericeasca"
COURTENAY BAUDOIN-1900
Exact invers de cum sustin slavistii nostri in dictionare!
,Originea neamului romanesc trebuie cautata la trad cu mil de
ani inaintea altor popoare si aceasta ne da dreptul de a ne
considera noi, romanii, ca adevaratii mostenitori ai acestor locuri
".
NICOLAE IORGA
«
„ Getii si Sarmatii apar ca popoare fnrudite si vorbesc aceeasi
limba barbara latina ".
OVIDIU - Tristele, II, 188-189
Ca si Horatiu, care spunea acelasi lucru despre Daci, poetul
exilat la Tomis precizeaz3 latinitatea ante-romana a limbii
getilor!
4
,Gelonii, dupa o trad/tie veche a grecilor erau din aceeasi familie
cu AgatSrsii, de la raul MARIS"(Mure$).
HERODOT, I, IV, 10
*
»Macedonenii erau de asemenea un popor pelasg".
JUSTINI, lib. VII,1
A
,,0 limba barbara latina se vorbea si in provindile
ILLYRICULUI inca fnainte de cucerirea romanilor. Sub nutnele
de Illyria se intelegeau, in timpunle mai vechi, toate tinuturi'J
spre apus de Tessalia si Macedonia, pana la mare §i pana la
Istria, iar in timpul Imperiului, faceau parte din Iliric: Noricul,
Panonia, Dalmatia, Moesia §i CELE DOUA DACH de peste
Dunare".
SEXTUS RUFUS - .Breviariunf. C. VIM, cf.'Bocking Not.
Dign. II,6
Mai precis decat alata nu se poate: deci, limba barbara latina
stra"veche se vorbea pe un spatiu vast, inclusiv DACIA.
v
_Za/moxe, filosoful si legtuitoru/ eel mare at getf/or a fast, dupa
tra-diliile grecesti, unul si acelasi cu Saturn",
MNASEAS - Frag.Hist. Gr. Ill, 153
52
,,Civilizatia §i Istoria au inceput Tn Romania"
fSuveranitatea lui SATURN se extindea si asupra germanilor. In
cantecele lor istorice, dupa cum scrie Tacit, germanii celebrau pe
TUISTO, Deus Terra editus (URAN) sipe fiul sau MANNUS
(Saturn).
Franc/7, cum scrie Gregoriu de Tours, adorau pe Saturn, ca si
Saxonii, Galii, Egiptenii, Fenicienii, iar Marea Norduiui era
marea lui Saturn".
N. DENSUSIANU - .Dacia Preistorica"
.Capete clasice care pot fi luate ca model pentru camee; capetele
acestea au mauntnj ceva ce prevesteste infStisarea lor de
dinafara. In adevar, nicaieri nu vei putea gasi o putere de
intelegere mai rapi-da, o minte mai deschisa, un spirit mai ager,
insotit de mladierile purtarii, asa cum o afli la eel din urma
roman. Aces* popor unit (scrie inainte de Unirea Principatelor -
nn.) si ridicat prin instructie ar fi apt sa se gaseasca in fruntea
culturii spirituale a Umanitatii Si, ca o completare, limba sa este
atat de armonioasa si bogata, ca s-ar potrivi celui mai cult popor
de pe Pamant.
(...) Poporul roman ar fi indicat sa stea in fruntea civilizatiei
spirituale a omenirii, iar limba poporului roman s-ar potrivi celui
mai cult popor de pe Pamant ".
ALFRED HOFFMANN - Jstoria Pamantului",
Paris, 1820, p.3075
*
.Civiliiatia si istoria au inceput acolo unde locuieste azi nea-mul
romane'sc".
W. SCHILLER, arheolog american
*
,Dupa cucerirea ILIONULUI, ca{iva troieni, fugind de Ariel, au
ve-nit cu corSbiile in Sicilia $i, a§ezandu-se cu locuinfele in
yecinatatea Sicanilor, au fost numiti impreunS cu ei ELYMI*;
cetatile lor erau ERYX $/ EGESTA. Impreuna cu ei au venit §/
cajiva Foceeni, imptn§i de furtuna de la TROIA".
TUCIDIDE, Vl,3
*
,PELASCA e mama Latinei si a greacai ".
NIEHBUR - Jstoria romanilor'
*
fPatria originara a INDOEUROPENILOR sunt teritoriile Carpa-
to-Danubiano-Pontice (DACIA MARE)".
Cf. E. de MICHELIS, O.SCHRADER, H.SCHMIDT,
H.HENCHEN,
G.DEVOTO, G:WILKIE, W.SCHILLER
*
..Pe tablitele de la Tartaria, scrisul apare in Dacia cu mult inainte
deSumer".
R. SCHILLER - Reader's Digest, 7/1975
* N. edit.: In Vechiul Testament, ingerii erau numiti ELOHYMI
(H nu se cites)...
53
,Tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mifeniu decaf
monumentele scrierii sumeriene... Aceasta ar fnsemna, pur §i
sim-plu, ca scrierea sub forma pictogramefor a aparut in sud-
estul eu-ropean si nu in Mesopotamia, cum se credea pana acum.
Daca in cele trei cazuri (Tartaria-Garanovo-Gracianita) este
vorba de sen's, atunci se impune o concluzie surprinzatoare:
avem de-a face cu CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME.
Concluzia aceasta vine in intam-pinarea parerii exprimate de
arheologul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat
recent sapatufi in localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca
in sud-estul Europe! a existat in vechime o zo-na cu civilizatie
inaintata "-.
Acad. VLADIMIR I. GEORGIEV - Sofia
nNeasteptata descoperire a fast scoasS la iveala in Transilvania,
in mica asezare romaneasca Tartaria... Dar pe arheologi if
a$tepta mai departe o surpriza: tablitele gasite s-au dovedit a fi
cu 1.000 ani mai vechi decat cele sumeriene. Ramanea sa se
vada in ce mod, aproape cu 7.000 ani in urma, departe de
hotarele mult-slSvitetor civi-lizatii antice orientate, unde nimeni
nu se a§tepta, s-a ivit cea mai ve-cne (panS in zlua de azi)
SCRIERE A OMENIRII".
V. TITOV - arheolog rus
*
..Tracii alcatuisera in epoca miceniana una si aceeasistraluci-ta
civilizatie, cu grecii de o parte si frigienii de alta'.
VASILE PARVAN - ..Getica", p.130
Limba moldava = dacica - ,,muma celei latine§ti"
,Lingvistica a descoperit, in secolul trecut, cS in limba greaca
sunt cuvinte negrecesti, iar in limba romana sunt cuvinte
nelatine. (...) MS refer la geti §i la prestigiul deosebit de care ei
se bucurau in antichitate y/ in Evul Mediu. Fapt paradoxal:
romanii, urmasi directf ai geto-dacilor, nu §tiau ca, in baza unei
vechi traditii, spaniolii fi numarau pe gefi printre stramo$ii for si
ca, in anumite izvoare, Danemarca se numea Dacia. Alt (apt
paradoxal, analog cu primul, const3 in aceea ca cronicarii
spanioli nu stiu nimic despre cucerirea Daciei de catre Traian,
fmparatul de origine hispanica".
IOSIF CONSTANTIN DRAGAN
. -..Wo;'frac/7",nr.182/1987
JarS DACHII, prea marea lor limba deosebita avand, cum o la-
sarS ?i cum o lepadara a§a de tot §i luara a romanilor, aceasta nu
se poate socoti, nici crede".
Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO,
citat tn ,,Origines el accessus Transylvanianum", Lyon, 1667, de
LorenzTopeltin
54
»Caci mat curand se crede ca aceste noroade au luat numele
de Vlah de la Moldoveni, carele erau mult mai invecinate,
dandu-l
Italienilor, decat de la Italieni pentru a-l da Moldovenilor. lata o
tabela:
romaneste italianalatina
incep comincio incipio
alb bianco albus
cetate citta civitas
domn signoredominus
masS tavolo mensa
vorba parola verbum
cap testa caput- is
vanat coccio venatio
...De altminteri, trebuie sa obseryam ca sunt in limba moldava
unele cuvinte ce nu sunt cunoscute in limba latina, nici in alte
dialects ate popoarelor vecine, ?/' care, prin urmare, pdate au
ramas din limba veche dacica".
DIMITRIE CANTEM1R - .Descriptio Moldaviae', III
nDe aceea, macar ca ne-am deprins a zice ca limba romana e
fiica limbii latine?ti^ adeca ceei corecte, totu§i, daca vom vrea a
grai oblu, LIMBA ROMANEASCA E MUMA LIMBII ceii
latinefti ".
PETRU MAIOR - Jstoria pentru inceputurile Romanilorin
Dacia", Pesta, 1812, pag.316
nu sunt porunci omenesti, Domnul meu, ci porunci ale limbei,
care striga: Domnilor vedeti-ma, ca in verbii mei sunt mai regu-
lata decat toate limbile, nu ma schimb, o idee o arat cu acelea§i
liters; ce ma sugrumati, ce ma facet! anevoie de infeles si
anormala? "
[ON HELIADE RADULE8CU
- nCurierul de ambe sexe",
Buc-, 1812, pag.33
*
..Latineasca, departe de a ft trunchiul limbilor care se vorbesc as-
tazi, s-ar putea zice ca este mai putin in firea celei dintai si, daca
nu m-a? (eme s5 dau o infatisare paradoxala unei observatii
juste, a? zice ca ea este cea mai noua din toate, sau eel putin este
aceea in ale ca-rei parti se gasesc mai putine urme din graiul
popoarelor din care s-a nascut. Limba latineasca se trage intr-
adevSr din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales cea
moldoveneasca sunt !nsu$i acest grai ".
D'H AUTERIVE - ,,Memoriu asupra vechii si actualei stari a
Moldovei", Ed. Academiei, 1902, p. 255-257
*
,,Un vartej de indaratnicie a tot buimacit mintile noastre intru a
ne socoti romani curati, puind in alte temeiuri si ace/a cum ca
totii dacii ar ft pierit pana la eel din urma sub sabia lui Traian".
B.P.HA§DEU - ,,Pieht-au Dacii?'
55
,,Cu cat cercetarile etimologice progreseaza la not, cu atat ne
con-vingem mai mult de doua lucruri. Mai intai ca elementele
latine pana acum, si al doilea ca, in cazuri cand cuvinte
romSnesti se potrivesc cu inteles si forma cu cuvinte ale
popoarelor fmprejmuitoare, la ele obscure etimologiceste, noi am
fost mai ales cei care le-am dat, decat cei care le-am primit".
SEXTIL PUSCARIU - .Istoria limbii", p.667
Civilizatiile greaca §i romana - create de... ,,barbari " !
Literatura greaca incepe printr-o capodopera de neinte-les -
epopeea homerica. Aparitia unui geniu neprecedat de nimic, pare
greu de admis".
JEAN DEFRADAS - ^Literatura Elina", Paris, p.17
*
,Printre alte miracole care au faurit gloria Rome/, uimeste mai
ales eel datorita Caruia limba taranilor latini a ajuns abia in
cateva secole s8 devina unut dintre instrumentele de gandire cele
mai eficace si cele mai durabile, pe care le-a cunoscut
Omenirea".
PIERRE GRIMAL - ..Civilizatia romana", 1973, bug., pag.207
*
Limbile romanice, astfet cum ne apar in monumentele sense din
evul de mijloc, nu deriva din cea latina nici pe calea filiafiunii,
nici pe calea coruptiunii, ci ele ni se prezinta numai ca o
redesteptare a dia-lectelor vulgare, ce serveau inca inainte de ce
limba latina ajunsese a se constitui intr-o limba nobila. Aceste
dialecte vulgare au ramas obscure in tot timpul cat limba latina a
fost intrebuintats in serfs si ca limba de instructiune in scoli.
fndata~ ce scoalele au inceput si limba nobila s-a pierdut in
mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pana acum nu se
puteau misca, fura gata sS /a locul limbii latine, si din mo-
mentete acestea incepe o noua civilizatie fn lumea romana".
PIRONE DIN UDINE, citat fn »Dacia Preistorica", p.721-722
ft
J)in punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine sS se
retina doua lucruri: notiunea de romanitate a fost o no(iune
esential politick, iar rotnanii nu si-au propus nicicand o asimilare
violenta a populafiilor supuse, si nu au incercat nicicand sa-si
impuna limba lor ".
CARLO TAGLIAVINI - .Originea Itmbilor neo-latine"
*
.Limba romaneasca este din cefe cu dreapta masura: ea nu
are consoane prea moi, nici prea aspre, nici prea lungi saw prea
scur-te, mai toate sunetele sunt medii §i foarte curate".
..Celor ce vor o purificare absoluta a limbii, le vom raspunde ca
dcele vorbe pe care ei vor sa le alunge sunt asa de concrete, asa
increscute in fesatura limbii romane, incat trebuia sa rupi
tesatura toata
56
ca sa le scof/, 51 cum ca toata limba se de$ira atungand vorbe de
o iluzorie origine slava ".
M. EMINESCU - ..Cugetari ", p.354
a creat limba literara, a sftinfit-o s/ a ridicat-o la rangut unei
limbi HIERATICE si de stat ".
M. EMINESCU - ..Timput ", 10.10.1881
Tot pamantut avea o SINCURA LIMBA si aceleasi cuvinte".
GENEZA, II, 1-9
A
aBarbarii n-au fast numai descoperitorii filosofiei, ci si des-
coperitorii tehnicii, sliinfei si artei... Trebuie sa merg mai departe
acum §/ sa" arat lamurit ca filosofia greaca a furat din filosofia
bar-bara... Pentru ce trebuie sS mai spun ca cei mai multi dintre
ei au fost de neam barbar si si-au facut ucenicia intre barbari... Pe
Pla-ton il gasim ca lauda pe fafa totdeauna pe barbari si-$i
aminte$te ca atat el, cSt si Pitagora au invatat cele mai multe §i
mai frumoase invS-taturi traind printre barbari".
CLEMENT ALEXANDRINUL - ,,S(romafe/e", p.54,361,49sq,
Ed.Buc..1982
Marea Taina - Israel Tn Istorie
Jn sfar§lt o alta greutate de interpretare cu aceasta metoda a unor
cart/ din Scriptura constS in aceea ca NU LE AVEM §/ IN LIM-
BA IN CARE AU FOST SCRISE iNTAlA OARA... Apoi limba
e pds-trata f < de popor, nu numai de invajati, pe cand
intelesul ?/ textele le pastreazd numai invatatii g/ tocmai de aceea
putem sa concepem u$or ca acestia au putut sa schimbe §i sa
falsifice tnfetesul textelor vreunei carji foarte rare, pe care o
aveau in stapanirea lor "
BENEDICT SPINOZA- Jratat Teologico-Politic", cap.VII
*
,Sunt limbi care au 24 panS la 44 sunete si nu se pot folosi de
mai pufine elemente pentru perfectiunea pronuntarii lor. La
acestea se mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se
servesc deci, nu ca eufonie (...) Totusi, lasand la o parte toate
acestea, ca fiind mai pu-{in necesare, CINCI sunt cele ce se
numesc VOCALE, iar celelalte se numesc MUTE sau
SEMIMUTE.
Care va ft gramaticul eel mai priceput in a§ezarea literelor, care,
pe langa acele cinci vocale sa ageze (of atatea litere mute, adica,
langa A,E,I,0,U, sa adaoge B,C,D, etc. $i sa arate cafe cuvinte se
pot com-pune cu acele ZECE LITERE?
Daca va reusi, voi fi nevoit sa cred, fara sa mai fie nevoie de alt
martor, ca toate limbile au fost inventate de mintea omeneascS,
a?a cum spun tradijiile pagane. Daca nu, sa creadS el in adevarul
ca vor-bele din care se compun toate limbile 5/ se exprima prin
cele 24 p§na
57
la 44 elemente au fast prin revarsare daruite de Dumnezeu, in
mod mistic s/ supranatural. De aid, rezulta clar ca daca mintea
omului nu poate afla cafe cuvinte se pot compune din barim zece
//fere, este conform cu adevarul, cu atat mai putin va afla cate se
pot compune din 24 sau 44 de litere".
DIMITRIE CANTEMIR - .Metafiles',
Ed.Buc., 1928, p.186-187
*
,,Daca exista ignorant,/ care nu inteleg limbajul alegoric, al lui
Homer, care nu au putut patrunde arcadele intelepciunii (...)
acejf/a sa se dea in laturi din drumul nostru, dar noi, care ne-am
sacrificat cu ablatiunile sacre, sS mergem inainte, luand cele
doud poeme (Iliada s/ Odyseea) drept ghid pe urmele sfantului
adevar ".
HERACLIT RETORUL (sec. I T.e.n.).
cf- F: Buffiere - ,,Les Mythes d'Homer et
la pensee grecque", Paris, 1973, pag.68
*
Jn fiecare cuvant al Scripturii ar sta ascunsa o taina suprema,
care este sufletul cuvantului, $i alte taine mai putin profunde, ce
sunt vestmantul primei taine. Omul profan nu vede'in fiecare
cuvant decat corpul, adica sensul literal. Dimpotriva, oamenii
clarvazaton vad in fiecare cuvant anvelopa, care invaluie
sufletul, si, prin aceasta an-velopa, ei intrevad sufletul".
SEHER HA-ZOKAR - ,,Cartea splendorii ".Paris, 1925, p,23
*
,Exista trei lucruri ascunse: Dumnezeu in lumea transcendents,
Israel in istorie, Legea in domeniul gandirii ".
Ib. ZOHAR, 73 b.Ill
Secretul getilor - obsesia anticilor
Jraditia esoterics sustine ca pomul binelui $i al raului era o vita.
Painea este simbolul intelectului, iar vinul simbol al iubirii, de
aceea Melhisedec apare inaintea lui Avraam cu paine si vin, ceea
ce va fi una din motivarile Cinei lui Hristos (Pa, 14,18)...
Veniamin g^seste, in sacul sau de grau, paharul lui losif. lisus a
spus: «Trupul meu este o hrana s/ sangele meu este o bautura.
Mancati trupul meu s; beti san-gele meu s/ veti avea viata».
Vulgul n-a inteles nimic. lisus a aaSugat cCamea nu fotoseste la
nimic.Cuvintele pe care vi le spun eu sunt dun si viata» (loan, 6,
53-63). A fi in eul tau adevarat inseamna a manca Trupul lui- A
trai in cele materiale, inseamna a bea sangele lui. El daruia
nuntasiloj vinul eel nou: NOUA TAINA A EVANGHELIEI.
Vinul e facut din apa - simbol al materiel in toate religiile. A
transfprma apa in vin insemna a intrebuinta materia in folosul
spiritului. Transformarea apei in vin este poslbita numai celui
care POATE UM-BLA DEASUPRA APEI $i a valurilor ei
(Matei, 14, 22-32). El nu mai e supus contradictiilor. Ucenicii,
ctes/ au o corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sis'tem
filosofic) se tern de furtuna. Toate sistemele sunt distruse de
furtuna. Cand intra lisus in corabie, furtuna inceteaza. Dupa
58
o alta povestire, furtuna inceteaza cand lisus se frezesfe. Acelasi
sens are si omorarea Leului de catre Samson sau Hercule.
(...) Ce esfe Edenul? El este intelepciunea suprema, e Punc-tul
Central «lod», raspunse Zoharul."
SF. MAXIM MARTUR1SITORUL
A
_Nu s-a sens- inca adevarata istorie a gefilor, istoria mitului
getic, mult mai mare si mat semnificativa decat cea a a faptelor
concrete, pe care le numim istorice. Faptul concret se consuma,
nu serve$te decat pentru o povestire. Mitut e prezent si, chiar
daca ia forme nebanuite si obisnuieste sa se ascunda, adevarul lui
e prezent §i se proiecteaza asupra viitorului. Ideea getica e unul
din miturile cele mai obsedante s/ mai puternice din imaginatia
anticilor...
O alta profetie, intre altele ale lui Seneca, avea sa se impli-neasca
nu prin apele Dunarii, ci prin v/o/enfa gotilor, care lucrau straniu
cu numele getilor, cu istoria acestora, preschimbata in pro-pria
tor istorie, $i cu zeul ZAMOLXE, - nu cu zeul Walhalei - avea sa
rastoarne toata lumea antica §/s5 ajunga in vartejpana in Span/a...
Secretul getilor era, inca din vremea lui Seneca, impenetrabil...
Acest mod' de a se ascunde in nume, de a desemna lucrurile
printr-o ape/ajie dubla sau multipla (chiar uneori cuvintele sunt
gre-cesti sau romane, pentru ca numele adevarate ramaneau
necunoscute este o alta forma a ermetismului dacic: Zamoloxis -
Gebeleizis; Danubiusister; Carpathus - Caucasus; Decebalus -
Diurpaneus; Dad-Davi-Dai-Getae (si variante Massagetae,
Thyragetae,.. .etc.).
Tot ce apartine acestei tari si cunoastem prin izvoare literare an-
tice trebuie supus unei critici foarte severe, pentru a putea separa
cele douS planuri ale lumii daco-getice, insufident observate
chiar si de istorie// ce/ mai scrupulosi: planul real al cunoasterii
directe $i...
Oe la mit nu mai e decat un pas pana la utppie. lar aceasfa es(e
marea creatie cSreia i-a dat nastere geniul dacilor Utopia gejilor
de ei inspirata. Radacinile acestei utopii le gasim in Homer,
acolo unde poetul vorbeste despre trad si amazoane; origin! mai
precise aflam in Herodot...
Un singur nume nu se intalneste in Cronica regelui Alfonso,
unde e vorba de Dacia si de istoria ei: eel al lui Traian...
Neverosimila scapare din vedere, care nu e lipsita de interes, ci
umbra a istorie/..."
ALEXANDRU BUSUIOCEANU - ,,Utopia getica "
*
nC/ne isi apara tara, chiar cand il asteapta ura, moartea, pe-
deapsa, ace/a trebuie socotit ca-i intr-adevar un OM".
CICERO - .Pro Milone; 82
59
Capitolul III
IGNORANTA ACADEMICA ANTIROMANEASCA
Deznationalizare prin slavizare
Studentia mea de la Cluj m-a convins ca nu avem decat banuieli
etimologjce.'si nicidecum o stiinta a limbii noastre. Ca student la
sectia slavistica a Universitatii am obse'rvat ca tot ce aflasem de
la cursurile de drept §i filologie bucures.teana, ori Scoala de
literature erau false, noii mei dascali fiind promotorti ideilor din
opera lui Stalin, Marr, etc. dar bazati pe eel care scria istoria
limbii noastre - Al. Rosetti, completat de Al. Graur §i lorgu
lordan."
La Bucuresti, incercasem zadarnic s& aflu ce anume determine
lupta intestina din lingvistica si impiicatiile ei. Abia urmarind Tn
(imp ideile noi si vechi am observat ca ei continuau cu elan pe
CIHAC, chit ca Hasdeu Ti dase o replica zdrobitoare, uitata de
toti. Dar lasati de o parte mai erau Cantemir, Eminescu,
Odobescu, N. Densu$ianu, care aparasera limba de impuritatile
vecinilor. §\. mai toti erau vene-tici. De fapt, se sustinea ca,
din'5.765 de cuvinte, 2.361 erau slave, deci 2/5, §i 1/5 latirie,
adica 1.165 cuvinte. Nu voi spune decat ca mentor era acad.
Petrovici.
Ce-i deranja mai mult pe respectivii? Lalinitatea ante-romana a
limbii noastre! Deci, ei urmau sa ,,probeze" priorrtatea slavilor,
bul-garilor, ungurilor, etc, Tntr-o tara pustie, unde ..romanii apar
abia in sec. Xllr'...
Pastrez de atunci o carte numita Jnfluenfa limbilor slave
meridionals asupra limbii rom§ne (sec. VI-XII)", Ed. Acad.
R.P.R. si un zambet amar te cuprinde cu fiecare pagina. Atunci
rusofonii, acum anglo-fonii! Ciudat. Este o gluma mai yeche
despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte ca e rea, iar
autorul nu merita nici palme... Sentinta judecatoru/ui califica
ofensa si-i cerea lui Shaw sa-si retraga cuvinte'le... Shaw a
trebuit sa-si ceara scuze publice, deci s-a dus $i si-a rectificat
pareriie, dar, in loc de scuze, l-a palmuit pe preopinent, spunand:
,Am gresit: merits palme!"...
,,De la RTm ne tragem"
Sa luam cateva etimologii gresite, sa le corectam macar acum:
HLFOV, Zic slavistii sustinuti de Rosetti c£ vine din bulgarul
elke (elke = arin) (1st. Limbii, vol Ifl, p'. 85, ed.1964). Aici este
o dubla gre-seala: mai tntai ca termenul Elkov nrcr nu mai este
in uzul respective! limbi bulgare §i trebuie aflat In greaca veche,
Tn termenii e/os = loc mlastinos si Elikoe, numele unui soi de
salcie, numit Tn romaneste ,,zalpg"... Deci, termenul bulgar a
rezultat din combinarea celor doua cuvinte, devenind astfel
bulgarul Elka = arin. Numai ca e un cuvant paleo-european, pe
care Tl regasim Tn germanul Alnus, Erie (das), Tn rusul Olcha,
etc- Dar si Tn grecul fobos, fovos =padure si spaima, deci lle-
fobos = padure inspaimantatoare, ca si wqs/ros = teribil, feroce,
Tnspaimantator. Un text clasic latin spune acelasi lucru despre
legiuni
N. edit.: Toti de origine iudaica...
60
romane inspaimantate de padurea llfoyului. Darcele doua
monosi-labe: lle+fov arata" ca e un stravechi cuvant romanesc,
aid fiind codrii Vlasiei. De (apt, e vorba de limba adamica din
tara Havila/Vlahia, cum este denumita in Biblie tara Raiului
pamantesc.'
• Rimnic. Chit ca 'BDe la Rim ne trageni', cum zice
Cronicarul,
deci R=soare, i-inceput, m=matrice, pentru ca la noi literele sunt
con-
cepte definite, nu ncuvinte" ca Tn toate celelalte. lata ca Rosetti
(p.85)
II face slav, provenind chipurile din »rybnikU ". De (apt, el reia
o eroare
a iui C.C.Giurescu. care Tn Jstona pescuilului 51 pisciculturil"
deriva
termenul din stavul riba care insemna peste. De (apt RIMMIC
este un
termen compus RIM=NIC (Gin) cinul prelatilor de la Rim. In
plus, mai
este un vecni cuvint nrimna - rimne", grauncioare de pamant care
se
vad pe limp ploios pe unde a trecut o rama. §i acest cuvant are
cores
pondent Tn greaca veche - Homos, dara, urma \asala de o
trecere; tot
ramne se numesc in graiul popular si gogoloaiele de pamant
provenite
din lespezi de huma, rupte din malurile torenjilor de yiitura si
bolovSnite
in cadere. Ramnele acestea se formeaza, se rotunjesc prin
rostogoli-
rea bolovanilor de huma de catre apele umflate de pfoi. Cand
gunoaiele
se scurg, ramnele se ingramadesc din loc in loc, stavilesc
scurgerea
apei §i formeaza In dosul lor ni§te tauri, numite la deal rimnice.
Prin
extensiune, in unele zone ale (arii au fost numite rimnice, un fel
de gro-
pane unde se pr^seste peste. In fine, rimne se numesc si parte din
glandele salivare. Cand cineva pofteste lucruri de mancat secreta
sucul
numit si Jind", expresie care este cfara romanilor prin rfmneste =
\ se
umple gura de jind, jinduieste. Expresii ca ,,se uita cu jind"
sau
jtrmegy? au cam acela§i inteles. Dar, uneori rdmnele se umfIS §i
vin-
decarea se face prin niste scule populare numite stricnele. Cele
dou§
ape numite RSmnic sunt alimentate de ni§te parlia§e in Valcea si
la
Rimnicul Sarat, unde se pot vedea si azi, mutSndu-si locul dup&
fiecare
viitura. Locuind cativa ani la Rfmnic am observat acest fenomen,
iar
CINUL respectiv e p'rezent in seminariile teologice, din
respectivele orase.
Vechi centre religioase. Cuvant compus ca §i... CAD+MOS
(mo§ Dae)*
ori Menu+Morut (nume Motru), primacasta 10 de la noi...
Anglo-saxonii §i plugul dacic
• Morunglav. I se mai spune Moranalav, asezare din
bazinul infe
rior al Oltetului, la cca. 12 km nord de Bals. Alt cuvant
considers! ca
slav, fara n'ici o explicatie, probabil numai pentru ca
terminatia ,^4V" e
socotita slav§, eroare evidenta, pentru ca vom afla priginea
comuna a
codului latin cu eel grec, provenind din limba noastra. Astfel,
Morrine e
un fel de ceramica din categoria portelanurilor inferioare si
ulakos =
lapte, iar utakeros = laptos. Tn latina clasicS, Murrhina -
portelan, iar
murha, murheus-a-um = facut din (laut de calciu; gleba = bulgare
de
pa"mant (lebe, (r.engl. glebe dar si ground/and earth). Se mai
poate
adauga cuvantul moroKhos, un fel de huma folosita la albltul
hainelor
(acute din panza de in sau canepa. E vorba de o argila alburie
folosita
pentru porlelanuri si, cum ne aflam ISnga Oboga, centru yestit de
ola-
rie \r\ca din neolitic, etimologia romaneasca vecne este evidenta.
* N. edit.: Compus identic, dinspre mijioc, ca in cazul zeului
sumerian Marduk, fiul Iui Enki-E.A./Uranus. In (apt, Ram.duk.
61
• Dumbrava (Damb-vara), dumus brevis in latina
clasica sau
dumosus = acoperit cu tufe. Rosetti crede ca vine de ladubu =
arbore.
respectiv ..dobrava". Se poaledeosebi greu ignorantade
reauacredinta...
•§/pof Termen evident onpmatopeic, sss-§ss.-jjj, susurul a'pei,
§uvoi, vijpi, Jll, tnsemnand apa in general. Termenul ,,rop" •
ropotui ploii din limba birom (Nigeria) = caderea ploii. Se stie
ca Artemis ca si Apollo erau din tara Hiperboreenilor. Artemis
era numita si Potamia. Termenul e strav'echi romanesc, fntalnit
in latina clasica: poto-are = a bea, a potoli setea, aflat si in elina:
potos - races, a face sa bea etc. (cuvant explicat inca din 1996, In
vol. I ,,Limba vorbita de Adam si Eva"), spaniol: pqtca etc.
*Ptug. Oricat de slav ?l apare lui Rosetti, ce ne facern cu germa-
nul Pflug, ori cu englezul Ploug? Ce au in comun bulgarii cu
apusul Europe!? Si de cand Volgarii-nomazi faceau agriculture?!
Dar, ce sa mai comentam, daca si ..cormana" e cuvSnt bulgar la
Rosetti si §aineanu*, dar devine maghiar la Coteanu, din
Korman/??1? Ei pu-leau observa termenul elen Korma, care
inseamna imprSstietoare, exact ce face cormana plugului, care
risipeste brazdele de pamant... Orfifostei la plug?!
• 7amas (vezi Tamasfalva si Tamasfalau)
Eroarea o face initial Alexandm Philippide, care denva numele
din onomasticul maghiar Tamas (,,Toma in Originea
Romanilor", vol. II, p. 369).
par, ce ne facem cu Jndreptarul Geografic" al lui Ptolomeu -
,,Ge-ografia", partea a Ill-a, harta a IX-a a Europe!, unde aflam
Tamasidava la 54°26': 47°3T cu specificatia ca se afla aproape
de Siret (^Hierasus") si pe care prof. univ. dr. 'Marin Popescu-
Spineni o identifica cu Racata'ul (,Dacia in lit. greaca $i latina a
epocii romane", ed. 1978, p. 43. Izv.geogr.)
Dar, de fapt, luand drept reper Napoca, ce se afIS la 10 minute
sexagesimale, Tamasidava este la Bacau. Aici se afla si Tamas,
loca-litate ce tine de com. Chiedris (Bacau). Lucrurile se
complica pentru ca avem alt'Tama§, la 12 km. de Bu.cures.ti,
unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = barbat,
precum w.da/a^vaduva, fara bar-bat, ca 5! vi.tel, vi.afa, vi.for,
iar elinul phalos in perioada cultului falic si itifalic, ca s'i falnic,
falos etc.
Academia cinste§te... du$manii Romaniei I?
Vi.teii noflrl cu pompa academica se dovedesc ignorant!. Si, ca
sa incheiem cu Eminescu: ,,Cand s-au auzit pe aid cuvinte slave,
limba romaneascS era formats de secole".
Daca, la Cluj, Petrovici se chinuia sa slavizeze limba, la Bucu-
re§ti, lorgu lordan a bulgarizat-o, el fiind de aceeasj obarsie*.
Expli-catia savanta a lui lorgu lordan a etnonimului roman este
urmatoarea: roman in sensul eel mai ales social (firan, sof $/
vechi iobag). Uneori
N. edit.; Al. Rosetti si Lazar $amoanu, de origine iudaica. Ca §i
Al. Graur, au
Tncercat sa mvete poporul roman... cum sa vorbeascS
romaneste!
N. edit.: in fapt, de engine iudaica.
62
ne putem gandi si la semnificat,ia ironica de ^igarf printr-o falsa
deri-vare de la rom (p.397).
Dar nu numai atat, ..savantul" se chinuia sa rupa Ardealul de
Romania, cand scria: ,,ln Ardeal, exemple de nume cu termina(ia
«escu» n-am fntalnit §i cred ca nici nu exists. De attfel, romani
ardeleni de ba$tina lonescu, Popescu, etc pot pSrea aproape
absurde" (p. 17). Sa zicem ca nu stie istone, fund filolog, altfel
vedea listele Imperiului Austro-Ungar, cu pierderile de ardeleni
numHi Popescu, lonescu, Alexandrescu, Andreescu, etc. Dar, ca
filolog, ne asteptam sa §tie ceva mai multa literatura si lingvis-
tica. Eroare. Si aici este absent Academicianul de carton**,
pentru care dam cateva mostre de nepricepere. Scrie:
- DIMA - hipocoristic al lui Dimitrie, conform bulgarului
DIMA,
femeialuiD/MO(p.172).
Gninion, pentru ca Dima n-a avut rabdare s5 a$tep_te pe urmasii
lui Asparuh, Krum, Teryel etc., pentru ca numele a aparut in
Iliada, ceva mai de multispr, §i era un trac frigian, astfel: »Unchi
al lui Hector $i fratele mamei lui Hector, anume Asiu, feciorul
lui DIMAS, un locuitor de pe malul raului celui frigian, Sangariu
"(Iliada XVI, vers 688-690).
- ASIA • bulgar Asia, (p.39).
lar zbfrci, ca nu ne lasa Homer: ,,Gemu darsi-n coapse izbindu-se
de ASIU, hirtacianul huli ca un om care-?/ iese din fire: prea te-ai
facut tu, Zeus, acum iubitor de minciuna".
Oare Homer nu trebuie citit decat de elevii cursului elementar?...
Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi
Chiar numele de Valah are mai multe emlicatii, care mai de
care .savante".
§aineanu: »Nume ce germanii §/ slavii 'l-au dat romanilor2,
Plural:
numele romanilor siavizati in Moravia §i Croatia - cu valah
desemnau
popoarele tnvednate neg'ermane (celti §i romani). De la dan$ii
trecu la
slavi Valahu, Vlahu, om de origine fomana. Italia sau Valahia,
unde
rus. Volohu, grec modem Wanes, ungar Olah, turc Iflak. Valahia
f.
nume etnic slavo-german, dat Munteniei, trecut §i la alte popoare
§i
admis odinioarS in limba noastrS oficialS".
Dic(ionarul explicativ il da drept provenit din slavul Vlahu.
Referi-
tor la cei din Moravia, Tntr-un studiu Stefan Mate§, definit drept
eel mai
important studiu, ca si in cartea lui Karel Radlec ,Vlasi ve Slezku
a na
Morava", Praga, 1916, p.530. Vlahii erau foarte numerosi aici,
astfel ca
Biblia de la ulmutz, in 1418, consemneaza Epistola lyi Pavel
catre
Galateni sub titlul ,,Epistola Vlahum" si nu Galatum. In Ardeal
sunt
consemnate Terra Blacjiorum (1222), Tara Hat,egului (1247),
Tara
Uaramuresului (1300). In Moldova, Tara Brodnicilor, iar fn
Diploma
Cavalerilor loani(i cnezatele si voievodatele romanesti.
Dictionarul MDE: ,,denumir£ sub care sunt cunoscuti romanii in
Evul Mediu ", repetata Tn DER. In Dictionarul limbii romarie
moderne:
,,Nume dat pana la jumatatea sec.XIX poporujui roman de alte
popoare".
In afara confuztei, mai allam §i neadevaruri, denotand ce arata
in-cultura. Daci si romani ne numim de mii de ani. Poetul
Publius Naso noteaza ca romanii Ti numeau pe daci - ,,plavi" -
pentru culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = balan); prin
palatalizare a devenit
** N. edit.: Intr-adevar, pe toate cartoanele scrie: Jnstilulul de
Lingvistica lorgu lordan al Academiei Romane"!...
63
Ffahus, Vlahus. In sec.V, deci cu mult inainte de venirea slavilor,
intal-nim toponimul VLAHERNE (474) ceea ce ar insemna
Vlahesti; in 578, numele regelui Vlah arata continuitatea acestui
etnonim, pe o arie geo-grafica impresionanta. Varianta cu V -
betacizat apare de timpuriu: Ba!ak(sec. IX), Blakumen (sec. XI),
Blakima Balakaia (1120), Bolohov (1150), Blakorum (1224),
Bolohovskaia zemlja (1421). Pe tentoriul nos-tru de azi Vlaja
(Cluj), Vlahii (Constanta) Vlasca Jllfoy) Vlasceni (Dam-bovita),
Vlascut (Arges), Vlahija (Harghita)... etc. Dar iata ,,in afara :
Jugoslavia: vlahoberg (fn Istria), Vlahi (mai multe sate) Vlaov,
Vlasici, ylasca (toate in regiunea istro-roman^), alaturi de satele
Ru-
meni, Rimania, Kapela, Vlasca, Vlascovo, Vlaska Mala, Vlaska
katun,
Vlahovi, Vlasi, Valachycsa, Vlaska-Voda etc. In cronicarii
bizantini
apar localitafile : Batrana, Lup, Draculici, Katunari, Kornusa,
Stupari,
Cuma, Porcina, Mut, Ursulec, etc.
Grecia: Vlachokerasia (in Arcadia), Vlahoiasi, Vlacho-Clisura,
Vlaho-livadi, Vlachqs, Virtopi, Curtesi, Nicolita, Furca, Breaza,
Armata,
Baiasa, Fiorina, Fetita, Castani, Osani etc...
Albania: Vlah'intta, Vlahina, Vlahovo, Vlahani, Vlaho-Psilotara,
Vlah Gorangi, alSturi de sate precum: Larga, la Virtopi, Colonia
Armei,
Fieri, Poiam, Ardeni, unde locuiesc §i azi romani;
Bulgaria: Vlah-Mahala, Vlasbordo, Vlahi-Bunar, Vlasko selo,
Vlasi, alaturi de toponimele: Haiduci, Funda, Colibi, Katunica,
Mpsa,
Troian, Magura, Cercelat, Cufurica, Banisor, Pasarel, Vacare\,
Bucium,
Peris, Satra, Catun, Roman etc.
- Cehoslovacia: Bella Valaska, Vlascova, Vlanovita,
Hora
Valasica, Valaska, dar si altele, precum: Staul, Lak, Peste',
Barbat,
Cerbul, Brusturi, Sekatura, Soimuf, Strunga, Bradul, etc.
Polonia: Bolechow, Woloszyn, Wolosianka, Woloszata, ca si
Magura, Rorunda, Baltagul, Capul. Cerbul, Leurda, Niagra,
Troian.
Ungaria: Olahpatan, sau Wlachov, Vlehovce, etc.
Iata un teritoriu vast, care cuprinde statul Burebistian fi arata prin
toponime cine erau acolo primii locurtori, si mai dies ce limba
vorbeau mai inainte de venirea hoardelor migratoare aduse din
Asia de bizantini si de catolici, mai tarziu Interesant este ca ai
nostri nexperti", desi se plimbS peste tot, nu observa ceea ce nu
cere 9 stricta" specializare in lingvistica, stiindu-se ca un toponim
nu poate fi modi-ficat dupa bunul plac. Un exemplu simplu ar fi
Brasov. o yreme a fost denumit ora$ul Stalin, dar aromas tot
Brasovpentrufocalnici...
Nu mai amintim toate elucubratiile panslaviste si ne oprim aici...
Subminarea statului roman -prin... dicfionarele Academiei!
Subminarea si distrugerea unei culturi nationale se face din
interior, prin ocuparea punctelor de comanda de indivizi certati
cu morala §tiintifica, care denigreaza cu obstinatie adevaratele
valori. Acest aspect se va putea urmari in cele ce urmeaza ,,sine
ira et studio". Cocotarea unor false valori se face Tn timp.
deliberat, me-todic. subminand marile noastre personalitati, puse
la index din varii motive, precum Cantemir, Eminescu, Ha$deu,
Nicolae Densu-sianu, care nu mai sunt demult studiat^ci
comemora(i...
Avertismentul dat de Eminescu in'Scrisorile sale celebre, si,
explicit, in a doua (,,De ce pana mea rdmane in cemeala, ma
fntreb/7"), este eloc-
64
vent pentru cercetatorul de bunS credinta' si analiza sa este
perfecta. Cel mai malt for, Academia, a promovat iira §i dispretul
fata de propriul popor, de adevaratele safe valori. Falsele
dictipriare neconcordante sporesc confuzia termenilor
fundamental! si babilonia sporeste In propor-tie geometrica.
Ultima batjocura - culmea, reeditata recent! - este Dic-tionarul
explicativ al limbii noastre, ce incheie batjocura lui Cihak,
combatut la vremea sa de Hasdeu dar neluat Tn seama de
nimeni... Ce afla de acolo elevii si studentii? Ca limba
romaneasca este o lada de gunoi in care migratorii ne-aii lasat
cuvintele de baza, ca 2/3 din fon-dul principal de cuvinte sunt
slave, ca jumatate din ele au origine necunoscuta, deci nu sunt
creatia noastra... ca nici un cuvant de al nostril n-a patruns In
limbile celor din jur...
Un asemenea subiect merits un studiu aparte. Brambureala dic-
tionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin aje propa-
gandei antiromanefti, urmarind subminarea statului national, leri
§i azi. Daca in §3ineanu* mai auzim de cuvinte straromarie, ele
dis-par cu totul Tn DEX-ul lui Coteanu. Am aflat de undeva
despre AETICUS HISTRICUS, dezvaluit de istoricul V.Nestor ?
Nu.
Teoria vidului dacic §i falsul prin omisiune
FalaUl prin omisiune functioneaza perfect, ieri si azi. Ca DACIA
a fost locuita de la aparitia omiilui p dovedesc izvoarele
arheologice ce exista cu prisosinta, numai ca nepriceperea
amanuntului ca tracti erau denumirea mitica a dacilor a presarat
incertitudini pe care le tot vantura denigratorii de neam si limba
cu obraznicia lor caracteristica...
Teoria vidului dacic sterge, de pilda, pe autorul unei cosmografii
din secolul V, iar furia anticrestina ateista sterge din istorie
ierarhii yietii bisericesti, cand arhiepioscopia Tqmisului, vechea
noastra capitala, avea un dialog permanent cu marii teologi,
precum Vasile eel Mare, loan Chrysqstom, Auxentiu de
Durostprum, Satiros din Callatis {sec.Ill a.H), Hercleides
Lambos, tot din Callatis, caruia i se atribuie o carte despre Viata
lui Arhimede, ori Istrqs, autorul unei carti despre tragedie etc.
Nu este un secret pentru nimeni ca de stiinte se ocupau prelatii,
care-si schimbau numele reale prin simboluri jtiute numai de ei,
de casta 10. Acest Aeticus Histricus a cutreierat intreaga lume,
Europa, Asia, Africa. Peste 5 ani traieste la Atena, apoi Tn
Spania fiind negutator de pietre scumpe si aur, filosof, etnograf,
geograr, explprator, medjc. El va trace prin Armenia, la portile
Caspice, Alania pana la Marea In-ghetata.Nu va ocoli
Mesopotamia, Izvoarele Gangelui din Himalaya, cu 6 nava de
constructie proprie, pana in Ceylon. Exploreaza Babilonia,
Arabia, Egipt, Libia. Textul .Cosmografiei" nu s-a p§strat dec&t
Intr-o forma destul de abreviala, dar informatiile sunt de mare
pret pentru cercetatorii de mai tarziu. S-au facut du'p§ ea
numeroase copil care au circulat, Una a ajuns si la Isrdor de
Sevijla, care, pe baza ei, face lucrarea enciclopedica sub
numele ,Etimologii". Alt exemplar este
* N. edit.: Lazar §aineanu (1859-1934), lingvist §i folclorisl,
evreu din Ploiegti, militant pentcu iudaism. De^i, pana In 1901,
cand a emigrat in Franta, nu a putut obtine cetatenia romana, a
debutat cu articolul ,,Elernentele turce^ti in limba romana"
(18E15) §i a incheiat (In Romania) cu lucrarea Jnfluenla
orientala asupra limbii si culturii romane" (1900). S-a casatorit
cu fiica lui Ralian Samilca, editoRil sau. DupSemigrare.ii
vainvata§i pe francezi cum sa vorbeasca...
65
folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII, care ha$ureaza
pasajele neconforme cu dogma Evului Mediu apusean. Copierea
celor o suta de pagini se face la scoala de manuscrise de langa
catedrala din Freising-Bavaria, In timpul arhipastoririi lui Arbea
(764-784), q copie pastrandu-se la biblioteca public^ din
Leipzig. Importanta cartii lui Aeticus Histricus este subliniata si
In secolul [X. de catre Hrabanus Maurus benedictinul, care li
arata §i ba$tina, Histria. Pana m sec.XVI erau 40 de varfante ale
copiei initials a cartii intitu/ate ^Cosmografia". Totodata,
cuprinde un alfabet sui-generis 'cu 22 de litere. Ce este
interesant? Ca reface sigla noastra, ce va fi evidenta la Cham-
pollion, sj de mare sprijin scrierii hieratice, etapa cruciala Tn
cunoaste-rea adevarului nostru trecut.
Bulgarii §i ungurii se cred... olteni !
E timpul sa intrSm Tn fondul problemei, dezv^luind ignoranta
celor care ,ne fac legi 5; ne pun biruri, ne vorbesc filozofie", cum
scria cu dezgust marele nostru Eminescu. latS un cuvant simplu;
BANAT (Ban+at), precum 5! Cnezat, Tar+at, Voievod+at etc.
din substantiv + sufixul at. La fel Duc+at, Marquis+at etc. Ei
bine, cuv^ntul BAN, desi evident Bania e Tn pltenia, e
considerat de Emese Kis ca fiind ....de origine maghiarS
indiscutabil8"(\SQM, 100). Cunoastem toate tertipurile
maghiare, dar sit vedem replica oficiala prin dicfionarele noastre,
care ar trebui sa fie Clare:
• Dictionarul limbii romane contentemporane (DLRC):
nTitlu de dre-
gatorie: aj purtat de dregStorut delegat de regele Unganei, cu
adminis-
trarea unor provincii: Croafia, Dajmatia, Severinul pe care $i-l
adaugau
la tituiatura ?i Domnii TSrit Rpmane§ti, dupa ce au luat in
stapanire, in
sec.XVI, Cetatea Severinului; b)($i forma de mare ban) titlu
purtat de
dregatorul delegat de domnul Tarii Romane§ti cu carmuirea
Otteniei;
mat tSrziu) titlu purtat deprimu) bpier in rang (numit ban at
Craiovei),
care /$/ avea repedinfa la Bucuresti §i se bucura de o autoritate
notninaia
asupra Olteniei; c) mlu purtat de dregatorii delegati cu
administrarea
unorjudete, ca de exemplu, Mehedinti, Tismana etc. {DLRLC, I,
p,193).
•Dictionarul limbii romSne modeme: ,,(inv.) Titlu de dregator: a)
(§i in forma de mare-ban) titlu purtat de dregatorul delegat de
domnul larii Roma-ne$ti cu carmuirea Olteniei; (mat tarziu) titlu
purtat de primul boier in rang in Tara Romaneasca (numit ban at
Craiovei); b) titlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea
unorjudete oftene; c) titlu purtat de dregatorul delegat de regele
Ungariei cu administrarea unor provincii "(DLRM,66).
•Dictionarul encicfopedic roman: ,,Dregator maghiar insarcinat,
din secolul Xll, cu conducerea unei regiuni de granfya". Dupa
inlrarea Severinului in componenta Tarii Romanepti, dregatorul
acestei cetafy a luat titlul de ban. Acesta 'apare pentru pnma oara
in sfatul domnesc in timpul lui Mircea eel Batran (1386-1418).
El a devenit un fel de guvematqr al Olteniei. Incepand din 1761,
banul a fost refinut la Bucure$ti ca sfetnic al domnulu1 $i
inkxuit la Craiova cu un caimacan. In Moldova, dregatoria este
consemnata documentar din secolul al XVIII-lea" (DER, 1,288).
• Dictionarul explicatiy al limbii romane: j) Guvernator al
unei re
giuni degranita din Ungaria feudalS 2) Titlu §i funcfie de mare
dregator
in Tara Romaneasca dupa sec.XV; ($i fn forma de mare ban)
titlu pur-
tat'de boierul ce guvema Banatul Severinului, apoi Oltenia, Cel
mai
malt rang boieresc; persoana care detinea acest rang" (DEX,72).
66
•Micul dictionar encyclopedic: .,1) Din sec. X, la slavii din sud,
titlu purtat de unit demnitari cu atributii politice, administrative,
judiciare §i mili-tare; 2) Din sec. XIII-XVI in Un'garia, dregator
regal, conducatorul unei regium de gran/fa"; 3) In Evul Mediu fa
Tara Romaneasca: reprezentantul Domnului in Oltenia, din sec.
al Xltl-tea pana la 1831 (§i in forma de mare-ban) a fost primut
demnitar dupS damn in ierarhia dregatorilor. Vreme indelungata,
Bania a fost apanajul familiei Craiove^tilor. Din sec.XVII, in
Moldova dregStor domnesc; persoana care avea titlu de ban"
(MDE.96).
Sjji vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN:
Tn ..Magyar ertelmezb kezisetar": »Guvemator insarcinat cu
con-
ducerea unor regiuni din sudul Ungariei, intre sec. XII-XVI.
Dupa 1867,
tittul se. acorda si sefilor guvemelor autonome croato-stovene-
dalmate'.
In ^ magyar torteneti etimologiai szofara": 1) 1116 - Functionar
superior regal al Croatiei, Slavoniei §i Dalmaliei; 2) 1233 -
Guvernator
al limeselor sudice; 3)' 1535 - Comandantii uhor celati de
frontiera; 4}
1644 - D9mn (Mnytesz, I, 236).
Punand cap la cap textele, observam inadvertente. intre care:
- La slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec. X, dar la
noi se
spune ca este numai un titlu purtat de dregatorii maghiari din
sec.XII...
Apoi, diclionarele maghiare spun ca titlul era pentnj regiunile
sudului,
iar ale nbastre nu precizeaza nimic. Apoi, cand apare titlul?
Inainte
sau dupa ce e luata cetatea Severinuluiy Cercetarea de fond arata
ca
este mult anterioara venirii slavilor In Balcani. Cuvantul este
neclar
lingvistilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante Tn §tiinta.
Unii ti
dau origine slava, altii maghiara, iar'ungurii il aduc din sarho-
croata, De unde? De la AVARI...
Statul lui Burebista avea... multi ban!
Harababura este perfects! Saltimbancii nostri fac... stiinta. ?i,
iata ca acest termen este raspandit Tn toata tara, dovada
vechimea sa: Ban, Bani§or'm SSIaj, B$ne§ti lArad, Dambovita,
llfov, Prahova, Valcea, Suceava, Vaslui), Baneasa (Constanta.
Galati, Neamt, Teleorman, Bucuresti), Bania Tn Caras-Severin,
Bantya Tn Hunedoara', Banu in lasi. Apoi, nume topice cu tema
BAN avem Bane$ti fTn Moldova, raionul Telene§ti), Septebani
(raionul Rajcani), Doibani (in raionul Dubasari), toate Tn
Transnistria. Deci, toata Dacia tl are. Dar si este atestat de la
1213 Salaj, cf. Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania
(de Coriolan Suciu), desi e mult mai veche localitatea... La
Dictionarul onomastic roman, al lui N.A.Cpnstantinescu, apare
Tn 1205. Cele de mai sus atesta sudul Ungariei? In sudul
Ungariei este Salajul? Ce are el comun cu slavii sudici? Poate
numai Banisor, de langa Sofia, comun cu eel din judetul Salaj.
Iar realitatea este alta- Banisor (BAN-Hsor) Tntr-o regiune unde
mai aflam nume de locuri romane§ti, precum: Barbatita,
Gurguliat, Kornul, Pasarel, Purcenica, Vacarel, Vlasi, Cornita,
Vlasca, Ursulita, Cerbul, Marul, Murga§, Singurel, Bucina,
Haiduci, Kolibi, Kufurita, Bucium, Satra etc...
Nici bulgarii nu se lasa mai prejos Tn falsuri lingvistice. Iata ce
scrie Ivan Petkanov (L'element roumain dans les "langues Balca-
niques): ,,Banisor - nom de lieu, par exemple un quartier dans
I'aire septentrionale de Sofia porte ce nom" (DROM,3,p.l36).
Numai ca el da §\ cum s-a format acest cuvant, pornind de la o
tema fals§. El zice:
67
Jatin Balnea, bulgar banja+sufix romanesc. De ce e fals? Nu-i
spun nimic cuvintele.din jur, care sunt romanestj? Cum un
feminin are denvat masculin??? In ce limba? Normal arfi tost
banjisoara-banisoara. Fone-tica este siluita de acesti falsificatori
si nu rhai intramtn amanunte, nu folqsesc nimanui. Fals ordinar!
Un Banisor apare si in Jugoslavia, Tn regiunea Kraziste-Vlasina
(cf. Rosetti, IRL,432). Acolo are Tn jur: Crucita, Negrisor,
Magura, Kormatura, Kornisor, Kqmet, Taor, Rotunda, Durmitor,
Cipitor, Visitor, Romania, Vlasi si afte zeci de nume ce sunt
romlinesti, deci apartin limbii adamice.
In Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin, Banova Tn
Trencin, Banreve Tn fostul comjtat Corner. Si, tot Tn context
toponimic
romanesc, precum: Albul, Arsita, Bradul, Brustura, Balta,
Cerbana,
Gaura, Corbul etc... '
Dream m Polonia, cu: Bannica, atestat Tn 1549, ca si eel din
Hune-doara, Banicka, ca si Banica din 1563, unde Stefan Metes
am infeste 112 sate romanesti, Tn regiunea Sambor 97, Tn
Przemyeal 72, Tn Belz 25, Tn Halici 17 si alte 6 Tn regiunile
Sandecz si Lubaczeo. Nu mai vor-bim de cele nord-carpatice.
Dup§ N.DrSganu, atestarile Tncep din 1210,
Maghiarizarea §i bulgarizarea vlahilor
Sa vedem sudul Ungariei. Numele sunt maghiarizate literal, dar
sunt cele romane§ti, ca si eel de la frontiera austro-iugoslavS. Cu
slavii lucrurile sunt clare dupa 888, cand se introduce Tn biserici
ritul slavon. Pana atunci era latina de baza. Inlocuirea latinei cu
slavona o aflam din marturiile lui Paisie, la anul 1150, Tn Carst-
venik de la Buda, unde citim: fParintele Teofilact a invitat pe
fmpSratuI Asan ca sS treaca fn Valahia, sS o cucereascS si sS o
cureje de eresuf rornan, care atunci stapanea in ea. Asan s-a dus
si a supus ambele Vlahii sub stapanirea sa si a sHit pe vlahi, care
panS atunci citeau in limba latina, sa lase marturisirea romanS §i
sS nu mai citeascS fn limba latina, ci in limba bulgarS si s-a
poruncrt ca aceluia care va citi in latina sa i se taie limba §i de
atunci vlahii au fnceput a citi bulgare§te..." (RTO.593).
Dupa loan Bogdan, documentele unguresti nu vorbesc de
voievozii romani decat de la jumatatea secolului al Xlll-lea
Tncoace (p.106)... Voievodatul s-a Tmprumutat Tntr-o epoca cu
mult mai veche si aceasta trebuie sa o punem fnainte de venrrea
ungurilor, Tntre sec VI-IX (ibid.176). Dar, cum slavii nu au state
pana fn sec.VII, Samo (623-678), Uniunea celor 7 triburi
(sec.VII), Slovenia (Tn 630), Macedonia (Tn 658), este clar ca
nu poate fi vorba de un Tmprumut de la slayi. Mai mult,
conducatorii bulganlor se numeau hani, nicidecum bani,
voievozi, ori la noi hanatul nu este cunoscut. Cea mai tarzie
mentiune a banului este din 1478, cand Rayn \yayvoda Tn
Caransebes era si viceban al Severinului (Bogdan, p. 172).
Ban - un print din sudul Frantei...
Vom mai derula cateva date certe. Astfel Tn anul 1335,
•curteanul Dionisie este ,,maqister si banus de Zeurino" (p.t69);
Tn 1241, Tn cronica persanului FadJ Allah Ra§id-od-Din sunt
amjntite luptele lui Ordu (con-ducatorul hoardei din timpuF
invaziei tatare), care, tfecand prin tara llaut (Oltului) a Tnt^lnit
pe Bezeren-ban §4 l-a batut. In 1240, Tntalnim pe Luca bano de
Scevrin, Tn 1233 aveam j)rincoipe militiae paganorum
68
nomice OsoA", Tn Banatul timisan (RTO.261). Mai sunt atestati
bariul Simion din Bistri^a-NSsSud, caruia Andrei aljll-lea, rege
ungar, Ti con-fisca mosia de la Saploc (Onomastica,111). In
Monografia, almanah al Cfisanei, Aurel Tripon arata ca, Tntre
1201-1205 si anterior, aici g§sim pristalzi si bani romanesti,
yoivozi ca Pavel voievod, pe voda conte Sobqzton, satul
cneazului (Villa KenezH, MAC, 17).
Inca Tn anul 1261, Voievodatul Transilvaniei avea Tn frunte pe
banul IRNERIUS (DIRI, I, 112 etc.). In sec.XIII, banatele devin
voieyodate. Limba are §i femininul de Bana, care e toppnim si
Tn Ungaria si Tn sud, la arpmani. Or, aromanii nu au suferit nici
o influents maghiara, iar slavii imigreaza Tn sec.VI-VII Tn
Peninsula BalcanicS. CuvSntut are o arie larga, In provensala,
Tn sudul Franfei, cu sensuri de: proclamation, tyrannie,
convocation, amende,jpeine etc, ce Tn maghiar§ sau sarbo-
croata', nici nu exists. In franceza are fi sensul de prinf, apoi
banal, al banului, caracter monosilabic al limbii noastre.
Dar erorile lingvistice au un \ar\\ mare. §i, ce aveau avarii cu
apusul Europei? Sarbii vin in Balcani fn sec. IX, din mun^ii Kos
§i Durmitor, iar centrul teritpriului sSrbesc se afla pe valea
Ibarului si a Limului. pe cursul Moravei apusene, un adapost
natural, dupa care se extind. Tn 1403, primesc de la unguri
capitala lor, Ora§ul Alb, cand recunosc suzeranitatea maghiarS,
sub §tefan Lazarevici. Sigur este vorba de BELGRAD.
Cat de Bajan de la Ban, avar, nici nu poate fi vorba, pentru ca
avarii erau condu§i de kagani, nu de bani... Or, latinrtatea noastra
cu reverbe-rafii clare Tn apus este evidertta tuturor. Oar
AI.Graur TI crede ca venind din germanul Bana - interdictie, dar
aribanul dumisale are alte sensuri (proscriere, anatema,
interdictie, vraja, farrnec etc.) Tn engleza Tnseamna izgonire,
anun^area publica a unei cSsatprii etc. Nicaieri print. §i Tn per-
sand banul are sensul de pazitor, semantism apropiat de
neolatine.
De altfel, efigia banului era imprimata pe monede, circuland fn
Banatul respectiv, la fel cum ducatul, sau marca Tn marcile
germane, francul Tn Fran^i etc. Tntr-un text din Nicolae Olahus
se menflona: ,Maijos de podul lui Troian se afta cetatea
Severinului, impreunS cu alte trei care depind de ea: Or§ova,
Peth, Mihald. Carmuitorul lor se numea Ban (Banusf, amintjnd
maiJos §i termenul Bantum, Banat deci (Olahus, 128).
Miron Costin mentioneaza: ^..mai sus de Muntenia, Tara
Mehedinfului". §i mai departe: aBanul Mehedinfului are steag §i
muzicd ostaseasca si o pecetie deosebftS in dependence de
domnii munteni" (Costin.l .23Q--231).
Prezenta lor este in nord si sudul Dunarii. lat§-le: Timisean,
Severin,, Olteniei, Mehedin^ilor, Craiovei, sSrbese devenit
Voivodina, Banatul'Bosniei, Rama (Hertegovina), Banatul Knrn,
de Ozora, de So, de Kucevo, de Macva etc.
Ungurii vin fn Banat Tntre 1002-1003, cfnd era conducator Gyla
(Gelu). Numele ungar al Banatului azi e Bansag, Tnsemnad
,,Do/er/e", deci nu de Banat. Tn cronicile medievale forma era
Banatus, nu Bansag. Sarbii vin fn Banat fn sec. XV. Numele
sarbesc e Banat, nu Bansag, pentru ei Cehii §i slovacii vin, ca §i
bulgarii, fn sec. XVIII. Dupa Pasarovits vin svabii. Tofi noii-
veniti numesc Banat, nu Bantus, demonstrand vitalitatea §i
vechimea termenului ro-manesc. Mai curios e ca forma
ungureasca Bantusi, e atestata abia Tn 1765. Pentru cine stie
maghiara e clar ca putea fi Bansagi, dar nicio-datd Bantusi. Si fn
aceste teritorii, elementul romanesc s-a bucurat de Jus
valahicum" (Tn turca .cema'at-rEflakan").
, . 69
Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Garliste, Tn
1487, ca vine Ban al Bosniei, ceilalti cnezi... mcepand cu
sec.XIII. Oar si atunci mai erau consemnati, Tn hrisoavele
vremii, banii: lula, Luca (1233), Stefan (1243), Oslu (1254),
Ponith (1266), loan (1238), Teodor, Mihail. Titlul de ban al
Slavoniei dispare din acte Tn 1224, al Bosniei Tn 1251, al
Dalmafiei Tn 1254. Din Transilvania Imerius, la 1261.
...§i fn Franfa exista termenul Banat, pastrat pana azi Tn De-
partamentul Ariege, arondismentul Foix, cantonuf Tarascon-sur-
Ariege. Deci, nici o Jegaturd cu limba slavS sau maghiara, pentru
ca mai apar Ban-de-sept, Tn departamentul Vosgilor, Ca si Ban-
sur-Mentre. Alt termen derivat e Tn francezS Banlieu (espace
d'une tieu autour d'une ville ou s'exercait le droit de ban), care
aminte§te de Banlocul timigan. In Grande Encyclopedic,
termenul Banlieue pare descris astfel: ,,Des le XI siecle en
rencontre dans les actes des mentions de ces territoires
avoismantles villes".
Toate povestile porrresc de la analize fabricate de autorii de ,sfS-
raiace" precum Graur, care crede ca nu e romSnesc, ca trebuia
Ban latin sa dea Ban. Bucuros de isprava, crede ca a lichidat
cuvantul din limbS. Cat de savant e Tn lingvisticS, se vede clar
fara ochelari de cal K..
lorgu lordan: ,,Romanii sunt... bulgari! "
Daca Tn scrierile lui Graur mai aflam si lucruri bune, adevarate,
insul dovedind Tn general instructie solida, copie a celei
franceze, la lorgu lordan ignoranfa Tsi da mana cu mitocania
zarzavagiului bulgar. El, poate nici nu stie ca bulgarii (b<v) sunt
din fire Volgari si bulgari.
Ne vom referi la opera^sa de Bmaturitate" numita: -aDicfionar al
numelor de familie romSnesti *, cSreia ^rafic nu i se poate
repros^ nimic. nCarte de mare Meres pentru .tofi romanii"
(Editura Stiintifica sh Encidopedica -Buc.1983), unde scrie
Dornnia Sa Tnca din introducers aCred calucrarea de fata are o
anumitSMportan^, fn primul rand prin bogStia numelor fn-
registrate". E vorba de 33.500 de nume culese ndin totrelulde
izvoare". Unde, formal, numele romane§ti ar ft cam 51,72% dar,
mai amanuntit, se va ajunge numai la 3,67%, iar fara derivatele
lor, la 2,33%.
Ce vrea sa spund indirect acest ,,savant" de tarabi? Ca limba
romana nu este creatia noastrd... Oaca avem Tn vedere ca limba
romana b vorbesc cam 30 de milioane din tara si din afara tarii,
constatSm ca e doar o lists cu nume de familie. Lucrarea confine
'o bibliografie anacronica, depa§ita de mult (Studii, ll.p.7;
Dictionarul Transilvaniei, Banatului si celorlalte tinuturi alipite,
de C.Martinpvici si N.(strati; Clu) 1921; Andras Ker^ny-
D/e\personnamen von Dazien, Budapesta, 194i etc.). Lipsesc
izvoare mai autentice, precum Coriolan Suciu - Dicjionar istoric
al localitSfilor din Transilvania, yol I si II (Buc.1968); Fontes
his-toriae daco-romanae, 4 vo[, de Emilian Popescu, Jnscriptiile
din sec. IV-XIIIdescoperite In Romania" (Buc.1967); Jnscrippile
ScytieiMinor", Tn mai rnulte volume, ca §\^hflstria" de V.Parvan
etc.
El mai scrie, tot Tn introducere: „... interesul eel mai mare.pentru
lucrarea de taja fl prezintS, cum am mai spus, numele autohtbhe.
$i aceasta pentru ca sistemul lor st& ta baza celor romSnesti, sau,
mai precis spus, a continuat s3 se aplipe de lamceput pana astSzi
fSrS intrerupere" (p.10^. Aminteste pe'Decebal. In rest, numele
autohtone surt|,RJx|aguse .gtrairie fjnu,mai sunt autbhtone.
Saevidenfiem'igndiranta^^ respectivului limbist:
•Sesea, zice el, din bulgarul Besju. De ce, e vorba de popula^ia
besica, de origine tracS? Limba lor era cea de a patra limba de
cult din Imperiul Bizantin. Cum se stie, Tn secolele IV-VII,
slujba la locurile sfinte se oficia si fn besica, alaturi de greaca,
latina si siriaca, la manastirea Sf.Ecaterina din Sinai, construita
de valani adusi aci de cStre lustinian Tn 536, desi se stie
c^renumitul Tmparat era de fej din Mehedinti, adus aid de. catre
unchiul sau lustin. Sau academicianul nostru nabar n-are? jn plus,
inscrip{ii din Moesia Inferior vorbesc de Bessis din 163 e.n.'
•Bria, de la brei, numele unei plante. Dar si toponimul Briesti,
cf.si grecului Brie, pronunfat Vrie Tn mod frecvent. Pentru c3
bria apare si Tn nume d.e locuri compuse, precum Mesembria,
Selambria, Calabria, etc. In care semnincatia este de ,,cetate".La
noi apare la 1494, Tn Moldova ja 1429, sub numele Brievici.
•Buzata, scrie el, arputea ft bulgarul Buzata. Numai ca buza este
nume romSnesc, ca si albanezul buze (aroman - budza,
meglenoro-
mdn - buza). Bulgarul buza .obraz" derivS clar din obrazu,.zice
el.
Numai c§ nu existaTn bulgara... . >
•Daca, din bg.daka. Dacu, din bg. dako. Ar fi hipocorostica lui
lordan sau David. Nici o aluzie la daci sau la daca, arma national.
Numai ca Dacus si Daca apar Tnaintea venirii slavilor pe aici.
Deci, zbarci, lordane...
•Oa/a, stav Da/a. Ce facem, domnule lordan, cu Da/a, sat Tn
Harghita, pe unde bulgarii n-au cSlcat, ca siTn Mures, llfov,
Sibiu, Da/a romana ALBA?? Ce facem cu Tmparatul roman
Maximus DAIA, nascut Tn Dacia Ripensis, nepotul de sora al lui
Galarius Maxtmus, a cdrui mama Romula-Resca, aratd originea
Tn Dobrosloveni-Olt? Dar se nu-mea si Da/a si Daca...
•Gafa, gata - alt bulg3resc.(p.215). As, nici nu exista fn bulgara!
Este Tn albanezi ,gat", Tn toscana ,gatuaj , ceea ce trebuia stiut...
•Lfeparg, zici mata - bulgar Leparoy. Numai cd apare demult Tn
iraca Lipara, nume de oras, insula si arhipelag Tn Marea
TirenianS. La noi si schitul Lipare§ti, atestat Tn sec.XVIII, ca si
satul muntean din 1545.
Romanii lui... Homer
•L/'sandru, variants a lui Alexandra. Perfect. Cu afereza lui na"
precum si derivatul Sandru cu sincoparea silabei Li. Apare tot Tn
Iliada. Uite pasajul homeric: ,Ajax sari la~troieni, cu arma tranti
pe Doriotos, fiul din flori al lui Priam, apoi nimeri pe Pandokos
si pe LISANDRU " (C.X\, v.483). Alexandra era numele purtat
de Paris, fiul lui Priam, originea lui frigiana fiind acceptata de
speciatisti.
•Afar/a, nume biblic, numai ca la nor apare din sec. II, Tnainte de
Edictul de la Milano din 313, deci Tnaintea Vulgate! traduse de
leronim (Tntre 395-405) Tn latina clasica.
•Scneao, Bbulgar ? Fals din doua motive. Se presupune ca ar
deriva din latinul sclavul, care nu poate Tnsemna nicidecum
bulgar.

(1616), Scheiani (1448), Scheia (1502) etc. Dar cu Scheii

Brasovului, in Ardeal, amintitj la 1559? Dar acesta, Tntr-o
ignoran^ desavarsita, a vrut sa-\ iaca pe conationalii sa\ bulgari
cultii Europe!!... P§na si Troia, ar veni de la Trq/'a, iar Veza sla
la baza lui Vezina, eel care apare la
71
Tapae, locul doi dupa rage, etc. Mar malt, Papa ar veni din ap
(ungar) ce ar Tnsemna tata, lenes! Numai ca e atestat din sec. II
etc.
•Arma, din bg. Arma. Ce facem, Tnsa, cu ,,Eneida": ^rma
virumque canno"... -
9Asia, din bg. Asja, zice lordan. Ce facem cu textul din Jliada":
aGemu, dar si-n coapse isbindu-se Asiu hirtacianuli...)".
•La lorgu lordan, Aurel si Aureliu sunt neofogisme. Numai .ca
Aurelus apare Tnr inscriptiile dacice din sec. II, deci nici vorba de
cuvinte slave...
•Ce/ mare, traducerea ungurescului Nagy, zicea dumnealui.
Numai ca Nagy, adjectiv, corect Tnseamna mare, nu Cel mare. La
fel Kis, eel mic, pa scris cu ortografie germana, Kisch (p. 109).
,,Moldovenil - bulgari asimilati " !?
Incolo, numai minuni, Tn sens de trSznai, pe care le fac cei
necrescuji la minte. lat§ c§teva: FSgSras - Fogoras, Marin,
Marina, din bg., rus, ucr. Dar ce facem cu Marinus, atestat inca"
din 97 e.n.? Nichite, Pacea, Paul. Stop. Zice ca tot una cu Pavel.
Chix! Ce facem cu Paulin de Nolla, cu.topontmul Pautimandra
din Balcani (553-555)? Timar (iu) - unguresc, dar ce facem cu
raul din nordul Italiei atestat de Virgiliu Tn Eneida? Peste tot,
aburi de ignorant... Chiar, die lordan, mat existati? Eu am dat
examene cu unul numft Mitu Grossu, care nu avea nici
capacitatea. lorgu^lordan ce studii o fi avut?...
Unde bate smecheria lui lordan? In subminarea unitSfii statu-lui
national roman, si iata cum. Pentru el ,,escu" nu exists Tn Ardeal.
El rupe Ardealul de contextul romanesc (tot cu erdelu o tine
gjngayul Tn prrcepere), Adeci, fiii luis Ion nti se puteau numi
lonescu. tl scrie: aExemple de acestfel, pentru escu n-arn Tntalnit
§i cred ca nici nu exists... pot parea aproape... a6surcfe"(p.17).
Mai departe susjine: aautorit^ile de pe vremuri, din regiunile, de
peste munti, suprimau aceastS finala cand fnregistrau numele
fomanesti"(??). Ce spui Fran{? N-ai auzit de maghiarizarea
numejor romSnesti?! §i de ce nu te uifi Tntr-o carte de telefdane,
acolo te saturi de Pope?ti si lonesti, lucru simplu ? Ori, daca tot ne
plimbam prin lume, de ce nu ai citit lista de pierderi ale fostului
Imperiu dualist, ca si dintre iobagii sec XVIII?
Aveai si anul naslerii si numele Aldescu, Avramezcu, etc. pana la
Ztanenezku, Vakarezku, etc. Mai are el ceva strSmb si cu Heanu
". §i cu sufixul oltean ,,oi", zice el, neaflat Tn Moldova si
Muntenia. Fats ordinar. C§nd nu mai are ce zice, o da pe
Bslayona bisericeasca, bulgara". Ciocul mic, farseur ordinar!
Chiar n-ai auzit de: Jiogy magyaros'nsuk a vezetek neveket"
(Cum sa maghiarrza'm numele de familie). Poate, aturici, noi
romSnii, pe ce te^am plStjt?
Dar sa vedem ce perie mai lahseaza ,,expertul". Iata alta, fara
echivoc.
,Q situatie asemanatoar& m ce priveste antroponimia devenita cu
timpul romaiieascS (Tnarnte ce-o fi fost?, Tntreb eu - TD)
intalnlm in Olte-nia §i Muntenia, cu deosebire In regiunea de §es
a tor. Aid avem de a "fece cu nume bulg3re§ti, maifarsan3e§ti,
care se explica prin simpta ve-cinatate a romanuor cu populatia de
limba slaya. Trecerile dintr-o parte in cealatta a teritoriului scaldat
de ape/e Dunarii dateaza, cu unele intreru-peri, inca din epoca
romana (p. 15). Intocmai ca si in nordul Moldovei, si aid
populatia asimilata cu timpul de catre roman/ si-a pastrat, in parte,
limba roafemA £ vorba de bulgari si de catevajudete muntenesti":
(Ce
72
spui, lordane?! - n.T.D.) Un cititpratent §i deprins S3 mediteze in
legSturS cu lectura are impresia ca asista la procesul de asimilare
a populajiei straine la origine, Deoarece, am fScut din fugS un fel
de comparable fntre nordul Moldoyei §i sudul Munteniei, mi se
pare logic sS relev ceea ce up cititor temeinic n-aravea nevoie sS
afle de la mine, cS fq$tii ucraineni din judefele de odinioarS
Dorohoi, Bpto§ani, Falticeni, §i la§i, nu s-au gandit, eel puf/n a§a
apare din informatiile care te dau uneori, cS pSrintii Tor sau
bunicii au vorbn alts limbS, pe care au uftat-o stramo§ii tor " (p.
15).*
lordan nu da nici o explicate, scrie: bulgar, rus, ceh, polon, ungu-
resc etc., cu nici un argument, drept pentru care nici nu mai merita
vreun comentariu. Gogorije pe care orice alogen le Tmprastie,
simple gogosi de tufa... Ma intreb, de ce 'nu ne-am botezat copni
Asparuh, Tervei, Kormesi, Sevar, Tetet, Toktu,
Krum...Ormutag??? Cele zise bulgaresti sunt de-ale noastre,
curate. Aicl este numai o demon-strafe de iresponsabilltate
stiin^ifica, o politizare absurda.
,,Eminescu - nume turcesc" !?!
Eu mai amintesc doar ultima mizerie. El scrie focos: ,,Ardealul, m
sens larg (cu includere §i a Banatului) prezintS si el un interes
deosebit din punct de vedere antroponomic. Aci condifiiie de
viata au fost altele decaf cele pe care le-a,m urmarit-rrjai sus, unde
m-am referit la cele douS principate ale Romaniei vechi. In
consecinta, si numele de familie prezinta unele particularity^
absente dincoace de Carpafi..." §i vorbeste de ,,porecle" ce au la
baza graiuri diferite etc. Decl, una ar fi Ardealul, alta Jara
Romaneasca si Moldova. Dar, Clca §i in Ro-. mania Veche
avem... marl influente bulgare§ti, ucrainene etc.
Oare acest savant de carton n-o fi auzit de nA magyar nyelv
torteneti etimologikai szotara" "m 3 volume? Afirmatia ca
Ardealut a depins de Ungaria vreme mdelungata e falsa. In 1526,
Upgaria de-vine pa§alac turcesc, iar Transilvania principal
autonom. In 1688 e ocupata de Austria si Tncorporata statului
dualist. Nu mai dam nici un citat stupid, ci epncluzia: ,,/n afara
poreclelor, numele de familie roma-nestisunt de origine greacS si
slava." (p.16).
In alta parte scrie ca numele lui Eminescu e ,,turcesc". HalaJ,
aferim!, ai urmasi si pe aici, pe unul Moise, care face lingvistica
Tn piata, cu zarzavagiii! Eheu, fugaces Postume, postume...
Romanii - ,,slavizati" de... evrei
Alexandra Rosetti** a fost Tn cultura noastra up factor de pro-
gres, si una peste alta, cu toate erorile specifics epocii, a raspandit
un aer de bonomie bine calculata; stirpea boiereasca nu s-a
desmintit. Impatimit de adevdr, analist desavarsit, contestabil
uneori, aura lui este reala, benefica. L-am cunoscut personal cu
ocazia examenului de stat din 1962, cand semnatura Domniei-sale
m-a denumit profesor de istorie si limba romaneasca, meserie pe
care n-am dorit-o niciodata. Eu eram din jire un posibil
matematictan, dublat de parfumul poeziei de care am ramas lipit.
* N. edit.: ?nchipuiti-vi, repetam, ca Institutul de Lingvistica al
Academiei Ro-mane poarta numele acestui {efecttv) du§man ai
Romaniei!!!... **N.edlt:Deorig9neiudaJca.
73
Binemfeles ca §i el a dat gir originei slave, ca venind din limba
avara, cuvantului nostru fundamental de ,,BAN".Dar altfel, nu
pu-tea ml§ca in cotnpania lui Alexandra Graur* §i lorgu lordan*,
de-
spre.care am vprbtt anterior.
In §tiinta nu exlsta politeje, altfel gandind progresul ar fi fost
impo-sibil. Orept pentru care.la adapostui catorva decenn, e bine
sa spunem deschis si umbrele care-i marcneaza erorile, care-i
umbresc meritul.
E vorba de *ncaprovarzismul" specific unei epoci dictatorial, Tn
care stiimja deVenise servitoarea politicii. La scoala de literature
de la Sosea, despre Stalin si problemele lingvisticii i-am auzit pe
Coteanu* si Finuta Leibovici* initial, pentru ca Tn bibliografie
sa aflu si o brosura sub titlul Jnfluenfa linrbilor slave meridionale
asupra limbii romane§ti (sec. VI-XHf, ed. Acad.1954, pe care o
regaseam si la CluJ, unde acad. Emit Petrovici* oficia alSturi de
Ion Pa'truf agonia lingvisticii noastre. Isonul era tinut de
Zdrenghea si Romulus Todoran & Co. cu ndovezi" ce puneau la.
index pe Cantemir, Hasdeu, Eminescu dupa schema lui Cihak.
Pentru cei care-i ascultasera pe Calinescu si Vianu, semnele de
Tntrebare persistau, deveneau recul Tn fata model devas-tatoare
a culturii noastre nationale.
,lnvajaturile din iunie §i august 1950" erau lege. O sesiune (,,?ti-
InfifieS " denumlta) la Academic! din 21-25 martie, urmati de
cea din 2-4 iulie 1951, impunea bih'ngvismul slayo-roman, de
care n-am sea-pat definitiv nici azi. Lindinile acestora, scplite la
Moscova, au rezistat, si alte insecte, si azi, se dau drept albine
truditoare Tn lingvistica de la noi...
In fond, schema falsa a etnogenezei noastre este Intacta.
Dupa schema lui Cihak din 1879, din 5.765 cuvinte, 2.361 sunt
slave, reprezentand 2/5 din lexic, fafa de numai 1.165 cuvinte de
origfne latina, dec! 175 din limba romaneasca. Teoria ,,circulatiei
cu-vintelor", geniala, a lui Hasdeu a fost eludata, pentru ca
demonstra ca nu se pot face fraze din cuvinte exclusiv slave, idee
preluata exage-rat de §coala Ardeleana, bine intentionata, dar
tezista. Celebrul dictio-nar af lui Massim §i Laurian, din 1871,
cuprindea si cuvinte cu origine Tndoioasa. Teoria Stalinists
combatea pe M. Marr. Stupid, dar conclu-zia lor era ca limba
este preponderant slava, cu gramatica latind!...
,,Bulgara - liantul dintre romana §i maghiara" !?
Teoria fncrucisarii limbilor balcanice cu preponderenta bulgara
este, Tntr-o exprimare eufemistica, naiva, departe de adevar.
Deci, caracterul balcanic al limbii noastre devfne dogma, decenii
Tntregi. Se trece cu ve-derea ca Justinian era oltean din Mehedin|
i, iar binefacerile sale pentru tara nata!3 - uitate deliberat. Intra
Tn joe venedi (d = t, veniti), deci slavii de pe Vistula, Sclavinii si
Antii. Rosetti reia cuvantul sch'iau, ca Tnsemnand bulgaK,
eroare ce consolideaza aberatia lui lordan. Mai abe-rarvt, slavii,
care erau tolerafi, devin ,,Tnvingatori ",fara a se spuhe unde §i pe
cine au mvins. Dar Derjavin cobpard pe slavi Tnainte de sec.V si
Jara Romaneascd e denumita, chipurile, ,,tara slavilor "
(cf.Teofilaktos Simokattes, Jurecek etc.). Astfel, in incertitudine,
suntem mutafifn sudul Dundrii, nicaieri, ca sa redevenim iartn |
ara de ba§-tina majoritari, adevirat miracol. Nordul Dunarii era...
fara nimanui. Petrovici mai spune cS formarea s-a fScut de-a
lungul cursului inferior
N. edit.: Tofi, de origine iudaicS, ne fnvdfau limba romand !!...
74
al Dunarii, de la varsarea Tisei si p&na la mare, unde stapanirea
Romei a durat circa 600 ani. Dacii de aici, spun ei, erau putini si
neimportanti...
Pentru argeseni eroarea este evidenta. Se considera denumiri
slave Slanic, Glambocel, Racoviata, Bratia, Rancacioy,
Cdrcinov, ce yorbeau bulgara... Se considers ipotettea existenta
romanilor in Moldova si Ardeal din sec. XII. Numai ca la
Glambocul din Vale, de langa Bascov, p cru-ce straveche
vorbeste despre satul Pite§ti, dec! de mil de ani.
Cand prof.Hie Barbulescu arata ca influence partiale slave pot fi
numai dupa sec. X, e combatut. Se sustine aberant c& slavii au
tost pe aici cueeritori. 'Aberatiile se fin lan{, tar logica este
deficitara, pentru ca politica Tnlocuieste stiinta cu neru§inarea
specified hoardelor asiatice. Eludand Karst-Venik, ei vor ca noi,
singurul popor nascut crestin din lume, sa luam de la ei termerui
fundamental'! din religie, ca si sa fi copiat forma statala a lor...
Ei vorbesc despre Boris si Simion ca mijlocitori ai ortodoxiei
noas-tre. Numai ca Menumorut pe care ei Tl cred slav, e un
cuvant comun NUME+MOTRU, similar cu NUME+DSEU-
Dumnezeu, iar casta Motru era prima atestata in inscripfii. Cea
mai veche inscriptie a lor, din 943, din satul Mircea Voda, spune
altceva.
Miklosich, Miletie, P.Skok, Berstein, merg mai departe si exclud
total be romani din nordul Dunarii. lApoi alt miracol, ..populafia
majontara slava" este ,,romanizata".De cine? Cum1? Cand?
Nimic clar. Bezna babilonica...Se mai spune despre influenta
greaca asupra bulgarei; Tn forietica, vorbe, nimic clar.
Bulgarii vin Tn Bateani §i Tntemeiaza statul Tn 679, iar
expansiunea lor ar Tncepe din 802, cand hanul Krum, apoi
Ormutag §i Boris vor cuprinde §i Banattil si Ardealul pana la
Tisa. Relafia cu sarbo-croata este fortata si nu tine de stiinta, cat
de politica lor expansionists, distructiva. Se urta de Vasile al ll-
lea'BULGAROHTONUL. Le ramane numele, iar apoi iau nume
pure romanef ti ale vlahilor oprimaji. Se mat sustine ca bulgara a
fost liantul dintre daco-romana ^i maghiara! Romanii erau
inculti, dupa parerea lor.,. Aberatiile cu Craciun, colinda, Rusalii,
Troian, sunt absurde. Se Tnai spune ca slavii dau si lectii de
cultura romanilor: cobila, grindei, plug, rarifa, cormana etc. ar fi
cuvinte slave, de provenienta bulgara. Aici, Rosetti capituleaza
total Tn fata lui lordan. Simple iordane.'..
Legile universale ale limbii romane
N-a§ dori, Tn nici un caz, cu toata simpatia pe care o
marturisesc, sa arat ca Eminescu Ti considera ,,cu nas suW/re".
Asa este. El stia dincotro bate vantul epocii. Dar. cum Constantln
si Metodiu, fra^i djn Tesalonic, spune legenda, tradusesera
Eyangheliile, iar Constantin inventase alfabetul glagplitic, eel
cirilic yenind mai tarziu Tn Bulgaria, centrele devin Ohrida si
Preslav, cu mlitte mpdificari, spune Rosetti. Destul ca sa se
concluda ca vechea slava bisericeasca ar fi limba bisericii
ortodoxe slave si romanesti,
Incursul Tn fonetica e derutant^ ambiauu slavofil. Incursiunea
Tn sintaxa merge pe aceeasi schema, erohata total. La vocabular,
pe cri-teriul cronologic, erorile sunt mai flagrante. Inutil de
repetat. Ma intreb, cum n-a observat ca BOIERUL avea boi, iar
OIERLJL oi ??
De fapt, doua leg! sunt romanesti §i universale: simetria ad/ba,
ca §i relatia consonantica surd/sonor. Se vede ca operate Babel
nu este Tnca claca tingvistilor no§tri. Si, poatei niei nu avea cum
75
sa fie, de vrerne ce abia acum am citit scrierea hieratica. Vom
insista deci, pe prefixe sj sufixe, care, in afara regulilor de
pronuntare, separa limba unica de cele 72 de graiuri.
Pocind cuvintele noastre, Rosetti le declara straine. Evident: Ne,
PO;PRE; PRO; RAS; ZA, sunt cu citate trunchiate. Ca si
sufixele: ac, aci, alnic, an, ante, ar, as, ca, rhci, eala, ean, elnic,
enie, et, ic, ici, ina, is, iste, ita, iv, nto, og, us... false probleme
ve§tejite de scrierea hieratica. Si fn Onomastica, ca si Tn
Topomastica, acelasi fals procedeu, prin care se va ..clempnstra"
pnoritatea slavilor si disparitia autohtonilor.
CANTEMIR, in ,,Metafisica" sa, a dat chela scrierii hieratice,
ignorata de Rosetti. In Tncheierea nefericitului opuscul,
nedeosebind codurile de limba vorbitS, scrie dezinvoft: nLimba
romanS este urma$a Ijmbiijomanizate a populatfilor dunarene,
care a suferit o putemicS [nfluenjS a limbilor slave meridional^'.
Sertarele istorice sunt cqnvertite Tntr-un amalgam din care
cititorul obisnuit, arnetit de teoria lui Stalin, nu mai pricepe
nimic. Nici nu Tl vom lasa Tn boii lui si vom vorbi despre relatia
cu graiul maghiar.
Academia Romana... de la Budapesta?!
De altfel, limba lor este bine denumita ungara, nu maghiara. in
1963, aparea cartea lui Barczi Geza LA magruar nyelv
eletraizeT), Tn care sustine ca ungurii n-au Tmprumutat din
limba romaneasca decSt eel mult 8 cuvinte, cu caracter regional,
de care n-aveau nevoie. \a\a, deci, cum cercul denigrarii este bine
concentrat de c3tre denigra-tori. Chipurile, ei sunt superior!,
nedisimuland dispretul §i ocara la adresa localnicilor. Acesti
semisdlbatici asiatici fara tara si limba au luat la monosilabele
lor urlate, de oriunde, dar nu de la romani...
Un alt autor, Bledi Geza, e de parere ca vreo 600 de cuvinte
romanefti au intrat Tn lexicul maghiar. Lucrarea se chema
Jnfluen-fele limbii rpmane asupra celei maghiar^ si a apSrut si
Tn ,,Limba Romana", revistade la noi. Culmea, nimeni nu i-a
acordat nici o impor-tanfS §i cele 600 de cuvinte sunt
nunguresti" Tn toate dictionarefe si statisticilede la noi...
Profesorul Isac Mocanu, ardelean de bunS credinfa, plurilingvist,
va trimite un studiu temeinic Institutului de lingvistica, dar
raspunsul lui Petrovici este prompt: lucrarea nu are nici un merit.
Mocanu demon-stra ca mai mult de 600 de cuvinte sunt
romane§ti, nu maghiare. Pentru ca el Tntreba pe Bexpertii" de la
noi, de ce nu se ocupa de transferal din rom§na Tn maghiara...
Cum, de ce? Sa strice schema lui Cihak ?! SJ argumentele nu ar
fi lipsit. Un alt autor maghiar, anume Alexiss dy, vorbind despre
Cihak, scrie ca numSrul de 580 de cuvinte maghiare este
exagerat, reducand numarul lor la 349. D.Macrea, alt venit pe val
in lingvistica, valideaza pe Cihak. Se uita ca Dr. Cihak, fra-tele
Tmpricinatului ,,lingvist", scrie ca acesta nu §tia nici o limba §i
era un escroc. Lumea tace, desi lucrul e clar.
Limba reflects cultufa §i civilizatia unui popor, determine fiinta
sa etnica §i rolul in dezvoltarea sa sociala, e actul de cetatenie in
marea comunitate a popoarelor. Legea diferentierilor
promoveaza evolufia Tntregii comunitafi numite POPOR.
Cosmopolitismul este du§manul real. Cuno§tintele pot si trebuie
sa fie multe si cat mai multe. Asa e determinat progres'ul.
76
De la cine au deprins agriculture si mestesugurile migratorii,
daca nu de la bastinasi ? Fantezia nu tine loc de §tiinta a limbii.
Hoardele puse pe jaf erau atrase de bogafia viefii materiale, fapt
evident. Noi suntem singurul popor care n-a ravnit finici n-a
cotropit alteteritorii straine. E bine stiuta Tnsa lupta pentru
spatiul strarriosesc, Tmpotrjva invadatorilor.
Potrivit DLRM avem circa 9.000 de cuvinte, iar cu cele omise
cam 10.000. Care alt popor mai are atatea cuvinte? Analiza
monosilabica si structural^ va lumina aceasta coloana infinite a
spiritualitatii noastre. Oi n-avem, branzS mancam, asta este
lozinca cotropitorilor, care judeca po-porul dupa caciula, cojoc §i
opincite confectionate de industria populara.
Dar, colaborarea cu dusmanii se cheama tradare §i trebuie
pedepsita ca atare, fara mila. Oalele sparte trebuie platite, chiar
daca respectivul nnu suporta pu§caria" ?i e... ,,cult". Navalitorii
aveau maximum 200 de cuvinte iar subterfugiul ca le-ar fi
completat cu cele latine este fats. Hoarda era analfabeta.
' *
Ungaria - un stat tampon creat de Vatican
In istoria bizantina, maghiarii apar undeva in Nordul Marii
Negre, cu origine mongola, cu viata parazitara. Un alt autor
maghiar, Ban Aladar, Tn »Origmea maghiarilor", citeaza pe Ibn
Rostah, care scrie:
ei (maghiam) locuiesc Tn corturi... lama se retrag langjS
rauri, unde
pescuiesc §i unde trajesc comod. Ei stapanesc pe fof/ vecmii, pe
care n obliga la sarcini grele§ifi trateazS ca pe ni§te prizonieri,
apoi 11 tarSsc la Kerci, localitate de langS mare... unde ei
vandprizonierii §i cumpSrS stofe grece§ti §i attemarfuri ".
. Un alt autor bizantin, Profirogenetos, fiul Tmparatului Leon eel
Mare ?i In^elept, referindu-se la aceea§i faza a istoriei acestei
hoarde mon-gole, scrie:, „ Via{a lor era cea a nomazilor de
steps',
Calugarul catolic lulianus descopera Tn anul 1236 o fractiune
im-portantci a poporului maghiar §i scrie despre ei astfel: „...
iraiau ca animalele salbatice, nu lucrau pamantul, mancau came
de ca/ ?/' delup§ialteledeacestfel,beaulaptedeiapasisange".
Hoarda este batutS de Besseni si rupt£ Tn doua. 0 parte se
retrage Tn Asia, cealaltS se opre§te Tn Carpa^ii Padurpsi din
zona Ungariei, dupa care ocupa cotul Tisei, o zona de mlastini si
bal^i, unde caii ga-seau planta coada calului. Aici e germenele
viitorului stat maghiar. Statui este creat de catolici Tmpotriva
ortodoxie noastre, un stat tampon. De fapt, ei au fost adusj de
bizantini, initial, Tmpotriva Apusului catolic, fac incursiuni
devastatoare pana la Roma §1, platiti dublu, devin catolici.
Hoarda de manevra...
Bessenii erau Basarabenii (Arabia bessenilor) cu confuziile de ri-
goare ale lingvistilor, desi Ara msemna tinut, iar avius-a-um
drum; deci fara drum, din lipsa de piatra, lipsa drumurilor
aratandu-i numele. Cun\cealalalta era... pe nisip.
In timp, civilizarea hoardei are amprenta germana, de netagaduit.
Chiar in conditiile maghiarizarii fortate din Ardeal trebuie sa
subliniem rolul preotimii ortodoxe din Moldova si tara
Romaneasca, stavila Tn calea tendintelor de desnationalizare, ale
imperiului catolic cosmopolit. Pro-gresul lor se refera la ultimele
veacuri, Evul Mediu apusean fiind cu-noscut ca un adevarat
yiespar, Tn care primatul era al forfei §i al sal-baticiei. Este
cunoscut dispretul lor fata de cultura apuseana.
77
Curs practic pentru ,,academicieni de carton"
De fapt, observdm lipsa de pregStire lingvistica generala la cei
care emana, Tn numele Academiei, anume, regulile generate de
transfer ale cuvantului dintr-o limba Tn alta.
Nici un cuvant nu trece dintr-o limba in alta decat din ne-
cesitate. Notiunea e jnsofitS de cuvant, numele ei primar. Daca
fn
limba noastra1 o perioadd s-a folosit cuvantul maghiar gozos
(ghezes),
acesta a disparut cand a aparut cuvantul romanesc tren. Sputnicul
estesputnic.
Trecerea unui cuvant fn alta limbi se face numai printr-o arje
de contact dintre doua limbi, prin conviefuire fndelungata fn
tirnp. In
contextul noil limbi, poate lua §i alte sensuri, potrivit
fonetismului limbii
adoptive.
Transferul e compromis, daca se modifica cuvintele, lucru
curent Tn lingvistica maghiarS.
Cuvintele magniare nu pot apSrea m Tara Romaneasca §i
Moldova, daca nu sunt curente Tn Ardeal. §i exemple aberante
sunt
destule, precum naJean" pe care DLRM Tl probozesc din
maghiarul
5. Nu se poate cohsidera transfer numai o parte din cuvant,
ci
trebuie studiata Tntreaga familie a cuvantului respectiv.
Analiza structural^ a cuyintelor dezvSluie originea lor.
Acest lucru se cunoaste prin monosilabele, purtatoare de sens.
Oricat de multe cuvinte ar Tmprumuta o limba din alta, ea nu-si
schimba caracterui sdu particular, distinctiv, structural. Din doua
limbi
diferite nu apare una simbiotica, ci una invinge.
Necunoastere sau neaplicarea legilor de mai sus duce la fals.
Aparent paradoxal, denlgratorii de ieri sunt § i azi la moda. Cum
am mai scris, limba romaneasca este o protolatina arhaica §i po-
pulara, limba lui Adam si Eva.
Interventiile zi§ilor inielectuali Tn lexic s-au dovedit a fi cuvinte
pa-razitare, de care limba s-a curatat, fiind organism viu. La
vremea sa, Eminescu a vorbit clar despre aceste aspecte ignorate
la noi, cu bunS stiintS, dar cu rea credinfa. Din dictionarul lui
^aineanu, au fost omise o serie de cuvinte vechi, arhaice, Tn mod
neiustificat (iatS numai ca-teva: amaruta, aret, bagau, bobu§or,
boldis, bonzar, borhan, botosi, branet, buflea, butori, butaciu,
branisor etc.). De ce lipsesc numele de jocuri, precum
calabreaza, hategana, trei-pazeste etc., dar apare jocul maghiar
boricza, pe care nu-l aflam nici Tn dictionarele maghiare?
Latina arhaica nu are nimic de-a face cu Roma, lata un exem-
plu.clar, cuvan.tut maghiar emyd, yenit din amieu, nu din
cuvantul latin araneum, pentru ca aparea atunci aranyeum. nKeff
vine din ,,chipf' si nu din tipus, ca si elegans, tigris etc.
Fara biserica catolica, maghiarii n-ar fi supravietuit. Nu putem
purta manu§i Tn stiinta. §i mai e ceva destul de important. Ei
sunt mi-noritari in propria lor tara.
Sa revenim la brq§ura ,,caprovarzista" a lui Rosetti. Spun eu
npuattti? Deloc. Numai ca, Tn bibliografia cercetata de distinsul
academician, lipsesc multe carti care l-ar fi Tndrumat spre
adeyar. Aristotel nu putea lipsi, yorbind despre cuvant si
importanta sensului primar. Or, dumnealui scrie clar: nCuvantul
este arbitrar, aceea§i notiune poartS
78
nume difehte in diferite limbi: romane§te casa, francezS ma/son,
rus dorrf (Introducere Tn Fonetica, 1967, pag.100).
Presupunerile despre accent, vocale, diftongi, triftpngi nu au o
explicable stiinfifica, ci banuieli de care se Tndoieste orice
vorbitor, fie si nescolit. La consoane, alte scheme prefabricate in
creuzeta Turnului Babel, care si azi e practicat de totfelul de
creatori de bezicuri stupide. El mai scrie ca maghiarii gasesc tn
Ardeal o toponimie a unei po-pulatii slavo-romane, cu
conducatorl slavi...
Numai ca chiar cuvantul Ardeal apare din epoca bronzului, cand
nu auzise nimeni de maghiari si slavi. E vorba de inelul de la
CELEI, care aparflnea Banulul BOB. Quod erat demonstrandum.
79
Capitolul IV
ETNOGENEZA ROMANEASCA - UN FALS GROSOLAN
Desnafionalizare prin... romanizare
Teoriile m uz privind limba si istoria nationals sunt c6pii ale unor
autori strain!, in care interesele politice ale acestora au prioritate
deplina. In esenta, urmaresc submlnarea statului national unitar
roman. Un popor fara limba nu are istorfe, nicl drepturi depline
asupra terito-riului pe care-l stapane§te. Limba determine Tnsasj
nafionalitatea.
lata cat de actuala este observatia lui Aaron Florian, rostitS.Tri
1843 la Academia Mihaileana (,,Profesiune de credinta",
Bucuresti, 1982, p. 127):
Jnceputut ce ai este necunoscut, nu'mele ce porti nu este al fau, '
nici pamantul pe care locuie§ti; soarta ta asa a fost, ca sa fii tot
cum e§ti; leapSda-te de inceputul tSu, schimba-ti numele sau
prime§te pe acesta pe care f/-/ dau eu, ridtea-te si du-te din
pdmantul pe care-l Ip-cuie§ti, ca nu este al tSu, si nu mai munci fn
zadar, caci tu nu pofi fi mai bine decat e§ti! $i intr-adevar, toate
aceste cuvinte nl s-au zis de catre strain!: inceputul ni s-a tagaduit,
numele nl s-a prefacut, drepturile ni s-au calcat in picloare, numai
pentru ca n-am avut con§tiinfa na^ionalitatii noastre, humai
pentru ca ri-amavutpe cesS ne intemeiem §isa ne aparam
drepturHe".
S-a creat axioma ca latinitatea limbii noastre ar avea drept baza
pierderea limbii dacilor de dragul culturii superioare a ro-manilor.
Analfabetii no§tri §i-au uitat limba lor multimilenara fascinati de
scandarea latin'ei clasice, pe care §i-ar fi Tnsu§it-o intr-un timp
record, pe care nici savantii de azi nu l-ar putea egala. Neavand
§coli Tn care sa invete au deprins-o oral pe genunchii soldatilor
venifi din Tntregul imperiu rpman, adeyarat miracol - pentru ca
apoi ei Tnsisi sa devinS propagandistii codului latin, devenind
populate ro-manizata, fara etnie Tn cateva generatii, dec!
rupandu-se de tot ce era culturj si civilizatie autohtond, pentru ca
apoi sa mai uite doud tre-imi din limba pe care o Tnvajasera
fulgerator, de dragul monosila-belor urlate ale migratorilor.
Alogenii ne mvafa... limba romana !
Facand o statistica a explicatiei etimologice din dic|ionarele Tn
uz, procentele sunt uluitoare... Cu alte cuvinte, stramosii nostri
erau mult mai fnapoiati, nu riumai fa^a de Roma, dar si fata de
hoardele rn^fatpare care, tn schimbul jafului, ne blagoslovesc cu
cuvinte fun-damentale! Ca sa fie complete batjocura, bastinasii nu
se pot desparti de romani, Tsi parasesc tara, ratacesc un mileniu
pe undeva prin Bal-cani, pentru a reveni'abta Tn secolul XIII, sa
redevina majoritari pe ne>-observate Tn stravechea lor patrie,
dupa o incalificabila blendareala de nomazi. Intre timp, hoardele
migratoare boteaza tara, munti, ape, campii, devenind ba§tinasi cu
drepturi depline istorice certificate de lingvifti. Astfel ca urma§ii
dacilor devin strain!, tolerant! in
80
propria |ara! Aceasta este, pe scurt, teoria imigrajionlsta, creata
nu numai de catre neprietenii declarati, dar si cea mai cunoscuta
Tn mediul §cotew mediu ?i universitar.
Elementul etnfc dac ar fi disparut cu totul, astfel ca noi suntem
dezmostenrti: o populate incerta, roraanizata, contopita cu
elemente slave, maghiare, turcesti etc. §i fantezia asta, u§or de
combatut, tine loc de etnogeneza apoporului roman... In general,
toata teoria este susfinuta din umbri de catre speciallftii Tn limbi,
care se Tntrec si afle cat mai multe cuvinte straine Tn lexicul
romanesc. Am observat ca marea lor majoritate nu cunosc limba
noastrd §1 nici n-p vor-besc fn familie... Ei o aflS Tn dfctfonare
si, de aceea subrezeniasi ilogi-cul argumentelor puerile nu pot
rezista oricarui cercetator impartial.
Lingvisttca romaneasca - o batjocura nafionala !
De observat ca, potrivit dicfionarelor Tn uz, din circa 10.000 de
cuvinte, jumatate au origine necunoscuta, numai ca nu exista Tn
nici o alta limba. De ce nu sunt romane§ti? Pai, 5.000 de cuvinte,
In comparafie cu cete 200-300 cu care au venit migrator!!, ar
strica toate calculele batjocurii na|ionale numite lingvistica
romaneasca ! Mai mult, din limba noastra, migrator!! n-au nici
un cuvant! ? Asa affSm din dicjiooarete npastre...
Este adevarat ca limba romaneasca este eminamente latina, dar
nu de provenienta romana, ci o protolatina arhaica §i populara,
de-rtumttS Tn fel si chip, protoariana, traca vedicS dar cu
valenfele certe ate limbii adamice, care coboara Tn timp pana la
stadiul copilariei neamuiui omenesc, prin valoarea pe care o au
monosilabele in for-marea cuvintelor. Este de altfel singura
limba fonetica.
fn ceea ce priyeste pretinsete Tmprumuturi din slava, maghiara,
turca etc., la o analiza mai atenta, vom constata ca, de fapt,
cuvintele sunt romanesti, luate de catre popoarele migratoare
respective. Cercetand dictionarele lor constatam ca nici nu exista
Tn limba respec-tiva, ba, mai mult specialistii strain! sustin
originea romaneasca a multor cuvinte, fapt ignorat de ,,expertii•"
nostrl! Referiri vom face la dictionarele maghiare care sunt mult
mai exacte §i adevarate Tn foarte multe cazuri Tn contrast cu
cele de la noi... Este de refinut observa-tia Ita Sextil Pu§cariM:
»Cuc& cercetSrile etimotagicepmgreseazS la noi, cu atat ne
convin-gem mm mutt tie dou$ lucruri. Mai intai c$ elementele
latine sunt mai multe in timbanoasti8 decat se adfnitea in general
pana acuma, §i al doilea, cS &7 cazoHf cand cuvwite/e
romSne§ti se potrivesc ca inteles §i forma_ cu cuvinte ate
popoareior imprejmuitoare, la ele obscure etimologice§te, noi am
feat mai ate» cei can? le-am dfft, dee&t cei care le-am primit".
De fapt studiile cte to mm nu sf ocupH de mult de daci. Tot! cei
care au ate pareri sunt elMnafi, oftiardaca se numesc Hasdeu sau
Cairtemir. Ghiar populatia FJmefilzala nu mai intereseaza: a
disparut! AsaaapaVut ^joteza Bernsfpe* potrivit careia in
Muntenia, Tntre sec.
N. edit: Tot de origine iudaica...
81
III-XIII, nici n-a existat pppulatie romanica, ci numai slavi. Daca
adau-gam ca toponimia este considerate de catre specialist! de
provenientS slava, stiindu-se c3 primii ocupanti boteaza locur'He,
jata-ne strain! in propria fara! Mai mult: uneltele agricole,
animalele si pestii, inexistenti la ei, sunt cuvinte de origins straina.
Romanizarea - o teorie penibila, dar oficiala !
Oameni cu studii Tnalte considera ca primii pioneri ai laudatei
civi-lizatii romane ar fi fost comercianfii, care ar fi generalizat
romaniza-rea Dobrogei cu mult Inainte de venirea lui Traian.
Intrebarea este de ce n-au facut acelas.1 lucru grecii, cu mult
Tnaintea lor, Tn a§a-zisele colonii grecesti? Grecii erau inferiori
romanilor? §i, de ce toata influ-enfa turca de secole nil a dus la
turcizarea Dobrogei?
Numai ca faimo§ii coloni§ti veneau din Peninsula Balcanica sau
din Asia Mica §i vorbeau dialecte ale Itrnbii urtice din Spafiul
tracic, componente ale protolatinei apartinatoare Spafiului
Burebistian. E greu de observat ca pani azi se vorbe§te aceea§i
HmbS roma-neasca pe acest spatiu imens?! O Tntrebare de bun
sim{ ar fi: de ce nu s-a impus aceasta latina macar in Roma, ca sa
nu vorbim de Tntreaga Italie? Faisal teoriei pe care o girarn este
grbsolan si r§spunsul la Tndemana oricarui om cu judecata. Cum
se stie, era interzisa scoa-terea coloniftilor din Italia, fiind
depopulata. Oricum, nu ne puteau romaniza alogenii nelatini !
Numeric erau o infima minoritate §i nu aveau.cum vorbi latina
clasica romana, folosita exclusiv Tn cancelarii § i Tn biserica
pagana catolica.
Legionarii - cat! vor f i fost - posta^i Tn garnizoane, pastrau
ordinea, se opuneau rascoalelor si nu se ocupau cu scolarizarea
bdstinasilorr negustorii Tnvata §i ei citeva cuvinte ale localnicilor,
ca sa-si poata continua afacer'ile.
Alt! factor! inventa^i? Ciobanii Tn transhumanfa. Numai ca vor-
baretii specTalistilor nu prea au cu cine vorbi Tn afara turmelor si
ani-mate'lor salbatice.
§i, de ce n-am compara iluzia romanizarii Daciei rntre 106-271
e.n. cu realitatea trista din Basarabia, care, jntre 1812-1918,
cunoaste, , atat sgb ^arism, cat si sub comunism, cea rriai grea
teroare: deportari, obligativitatea limbii ruse Tn §coli, falsificarea
istoriei si a zisei lirpbi moldovenesti etc., fapte cunosbtUte, si sa
constatam ca, Tn afara unor influence Tn lexic, nu au putut
nicicum modifica structure latina a gra-maticii, nici lexicul
majoritar romanesc. Se compara ce se fabuleaza despre romani cu
ce fac rusji?
Oare, jefuitorii romani §i-au propus vreodata schimbarea limbii?
De ce rriScar Tn Italia nu au facut acest lucru? Dar Tn nordul
Africii, Asia Mica, Malta etc., de ce nu s-a petrecut nimic deqsebit
Tn acest sens? Pentru ca e pura fantasmagprie toata teoria. In
Ardeal, ma-ghiarizarea fortata a reusit numai prin unitatie cu
Roma, doar partial, desi cunoa§tem metodele hdardelor, de la hiinj
la hortysti!
Ipoteza romanizarii prezinta si alte obiectii serioase. Sa presupu-
nem ca ea s-ar fi petrecut Tn ,,teritoriul ocupat vremelnic", care nu
re-
82
prezenta dec&t. o parte a Daciei. Cum a cuprins Spatiul
Burebistian? Lingvistji pretind ca raspunsul este simplu: ,,prin
extinderi masive de populate §i prin emigrant!"... Aici, fantezia
depas.es. te orice limita! Nu se cunoaste oare lupta neintrerupta a
dacilor liberi, care detineau trei sferturi din \ara? Oare,
,,populatia romanizata" devine o masa de agitatori, par5sindu-si
ocupatiile peritru propaganda Tn folosul Romei? Copilarii ! Nu
aveau alts treaba? Erau misionari? Din ce traiau? Se mai scapa
din vedere ca ne aflam in perioada migrat,iei popoarelor, de
confruntare permanenta, cand localnicii n-aveau timp de
propaganda impotriva propriului popor! §i despre ce expansiune
a limbii poate fi vorba, cand limba se TnvatS in familie?
Ridicolul unor asemenea ex-plica|ii sfideaza orice loglcd!...
Pretenfi! teritoriale prin falsa lingvistica
Romani§tii i§i mai bazeaza teoria lor §i pe inscriptiile din Dacia,
acuzand imposibilitatea traducerii lor prin nepriceperea celor
care le-au scris. Aurul §i piatra erau la dispozifia anaifabe^ilor ?!
far numarul lor mare - repetdm, peste 90% - arata ca Dacia era
central fntregii antichitafi, cu mult inainte de fundarea Rome!.
Scrisul Tncepe la Tartaria cu mai mult de un milenlu fnainte de
scrlerea sumerlana...
Ipoteza oficializatd ar mai fi ca limba noastra are la origine latina
romana, care a suferit, Tn contact cu limbile slave, influence
profunde, devenite componente fundamentale. Na§terea ei s-ar fi
datorat stdpanirii rpmane asupra unor triburi care s-au romanizat,
perioadS Tn care ar fi disparut elementul etnic daco-get, urmand
ca formarea sa definitive sa se petreaca Tn urma unei convietuiri
de secole cu elementele slave.
Excluzand deliberat permanenta autohtonilor, teoria subtila duce
la ruperea stramosjlor daco-gefi de urma§ii lor direct): romanii.
lati substratul aritiromanesc al acestei faimoase teorii: Tnlocuirea
termenului de daco-get sau strSroman prin yagul ,,populatie
romanizatS",
care aduce pe tapet necesitatea aKei teorii na continuitajii",
necerutS
nimdnui pe glob, si care, Tn fond, tine pe loc cercetarea
adevaratd de
mai bine de un secol. i
De ce aceasta noua diversiune? Ca si se legitimeze aparifia
statelor la tofi yecinii migrator!, noi fiind ultimii, veniti de nu se
stie
unde, ca sa copiem modelul lor, ori sa preluam forme de organ
izare
din Bizanf, prin intermediul lor. Astfel, nord-dunarenii ar fi p
populate
romanizatd, la care se adaugS slavit Fprnanizafi. Desi
diferentjerea da
cilor din masa tracifor este clara, fie si numai din textele clasice
rSmase,
ai nostri cautS cu elan p limba traca (nicipdata pe a ge^ilor!)
despre care
fiecare scrie ce vrea. tn fond, limba dacilor poate fi de orice fel,
numai
latinS, nu! Aici e miezul problemei, pentru ca s-ar exclude
faimoasa
romanizare, tar daca s-ar dovedi ca vorbim aceea§i limbd de mil
de
ani ar disparea §i faimoasa problema a continultSfii. Atunci s-ar
observa ca latina claslcd este o creajie tarzle, un cod de cult §1
cancelarie, necum vorbrta vreodata. /
83
,,Limba romaneasca e muma ceii latinesti"
O metoda curenta antiromaneasca este falsul prin omisiune. Nu
ne spune nlmic despre cei care au o alta parere. Aflam Tn vreo
carte paYerea lui Petru Maior? lat-o: „... De aceia, macarca ne-
am deprins a zice ca limba romana e fiica limbii latine§ti, adeca a
ceii corecte. Totu§i, daca vom vrea a grai oblu, limba
romaneasca e muma limbii ceii latinesti" (Jst. pentru Tnceputul
Romanilor Tn Dacra", Pasta,. 1812, p.316). Sau, tn aceeasj
ordine de idei, a lui Constantin Cantacuzino-Stolnlcul: JarS
Dachii, prea marea lor limba osebitd avand, cum o le-padarS a§a
de tot §i loans a romanilor, aceasta nu se poate socof/7'n/c/
crede". Acest adeyar de bun simt a aparut Tntr-o carte editata la
Lyon, Tnca din 1667. Sa nu fie cunoscutli nspeciali§tilor" no§tri?
l
Nu e vorba de necunoa§tere, ci de tacere deliberata. lata si pare-
rea unui strain de neamul nostru, care nu poate fi acuzat de
partizanat: ^Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se
vorbesc astazi, s-ar putea zice ca este mat pujin in firea celei
dintai firi rornane, ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele
dintai §i, dacS nu m-a§ teme sS dau o fnfSti§are paradoxala
acestei observatii juste, a§ zice ca ea este cea mai not/a din toate,
sau eel putin este aceea in ale cSrei pSrti se gasesc mai putine
urme din graiul popoarelor din care s-au nascut. Limba latineascS
inadevdrse tragedin acest grai, iar celalatte limbi, mai ales
moldoye-neasca, sunt insusi acest grai" (D'Hauterive, Memoriu
asupra vechei si actualei star! a Moldovei, Ed. Acad. 1902, p.
255-257).
BirieTnteles, era vorba de limba romSna, unitara Tn cele trei tarl
Ungurii nu s-au romanizatm 1.000 ani!...
Ca si iluzoria slava veche, latina romana fara Biserica Catolica n-
ar fi supravietuit. Dialectele triburilor rtalice si-au pastrat pana
azi particulari-ta|i clare, dovad§ ca ntei aici romanizarea nu are
up suport real. In ceea ce prtve§te limba romaneasca, trebuie sa
ne obisnuim cu existenta ei stra-veche din limba unica adamica,
apartinand bazei din care s-a'u diversi-ficat diatectele locale
latinofone prezente fn Italia, Spania, Portugalia, Franca, prin
arhaismul sau protolatin. Este vorba despre latina populara
(vulgara) despre care Pisani face si urmatoarele precizari:
KUnMea limbiilatine vulgare este admisa astSzica o dogma...eas-
a mentinut atata timp cat puterea centrals a avut posibilitatea sS
impunS o limba comunS fntregului imperiu, adica pans la
sfar§itul veacului al IV-lea pentru imperial de apus §i veacultri-al
Vl-lea pentru provinciile orientate".
Latina era accesibila celor instruiti Tn §coli. Latina n-a fost ni-
ciodata accesibila poporului de rand*, care vorbea graiuri barbare
dispretuite de oficialitate, limba diferentiata Tn graiuri locale,
dupa proviricii, care se emancipeaza Tn timp, devenmd limbi
nationale in ^ilele noastre. Ele nu au un fond roman, ca si cele
din Italia si limba rornaneasca. Pentru ca fenomenul de sinteza
invocat Tntre limbile locale si cea romana, daca ar fi fost real, ar
fi dus la aparitia de limbi neolatine si Tn Egipt, Malta, Asia
Mic§, etc., unde n-a rSmas hici o urmS de la latinizare, ori
romanizare...
84
In Ungaria, latina medievala a fost un mileniu limba universala a
regatului. 'Latina se folosea exclusiv Tn §coli, administrate, bise-
rica, §tiinta etc. A aparut o noua limba latino-maghiara?
Nicidecum. Limba maghiard §i-a Tmprumutat cuvintele din
limbile populatiei bastina§e, pastrandu-si caracteristicile initiate.
Ea a iesit la lumina abia Tn secolul al XlX-lea, devenind limba of
iciafa literara a statului ungar.
Romanizarea-nedprita chiar de... romani
Pirone din Udine (1871) arata ca Jimbile rotnane, asa cum apar
ele in marturiile scrise din evul de mijlpc, nu deriva din limba
latins (romana, -nn.) nici pe calea filia^iunii, nici pe cale
coruptiunii, ci ele hi se prezinta doarca o redesteptare a
dialectelor vulgare ce se vor-beau inca fnainte. Deci, limba latinS
ajunsese a o constitui intr-o limba nobila. Aceste dialecte vulgare
au rSmas obscure tot timpul cand limba latinS a fost
intrebuinfatS fn sen's §i ca limba de instrucjiune in §coli. Indata
insa ce scolile au incetat §i limba nobilS s-a pierdut in mijlocul
barbariei, dialectele vulgare, care pans atunci nu se puteau mlsca,
au fost gata s8 ia locul limbii latine §i din momentele acestea
incepe o noua civilizatiune Tn lumea romana".
Surprinzator, §i azi mirajul Rome! fine loc de §tiin|a...
Romanomania sustinuta de o elita patriotarda e o naivitate care
nu rezista celei mai elementare critici objective.
Este interesant, insa, ca mari lingvi§ti sustin cu totul altceva. lata,
Carlo Tagliavini se refera direct la chestiunea de fa|a, scriind
despre originile limbilor neolatine astfel:
^ nDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine $3 se
refinS doua lucruri: notiunea de romanltate a fost o notiune
esential politick, iar romanii nu §i-aupropus niciodata o asimilare
violenta apopulatii-lor supuse si nu au incercat nicicand si-si
impuna limba lor ".
Nici nu ar fi reu§rt, chiar daca ar fi dorit. Tn spatele zisei
simbioze se afla, de fapt, un razboi de 100 ani al, carui final a
fost alunga-rea stapanirii romane din Dacia.
,,Vaporizarea" dacilor - visul vecinilor
Ocupandu-se de cea de a doua components a limbii noastre prin
slavii romanizafi, se acrediteaza ideea periculoasa a stapanirii
spa-tiului nord-dunarean de catre slavi fnca din secolul alJV-lea,
in timp ce romanii ar fi aparut abia Tn secolul al Xll-lea! In
sprijinul panslavismului se aduce pretinsa dovada a toponimiei
slave de la noi. Daca ar fi reald s-ar demonstra ca slavii au fost
primii ocupanti - ceea ce se si sustine - si ca romanii ar fi sosit
aici abia dupa ce slavii ar fi stabilit mtrea'ga toponimie. Numele
topice, odata stabilite, nu se mai pot schimba. nOrasul Stalin"
pentru localnici a ramas tot Brasov!
0 Tntrebare elementara ar fi: daca nu era nimeni pe aici, cine i-a
romanizat pe slavi, cine i-a desnationalizat? Niste cete de
nomazi, ciobani, puteau desnationaliza o populatie sadentara de
slavi care se mradacinase aici de 6 secole? Totul e un fals
ordinar! In tot spatiul
85
Burebistian, Slovacia a fost singura zona unde, numeric superior,
a Tnvins elementul slav. Ar trebui subliniata superficialitatea cu
care ni se dau explicafHIingvistice...
uPrintre vechite denumiri.de rauri, din teritoriul nord-dunarean,
ca-feva sunt socotite trace: fonetismul forme/ actuate romane§ti
al unora din ele denote insa ca ele au fost transmise populatiilor
de limba ro-mana de eStre slavi, care, la randul lor, le-au
tmprumutat de la vechile populata locale nord dunarene".. .etc.
Ce frumos, ce poetic, ce antiromanesc! Nu oricine scrle ca Al.
Rosetti, in Istoria Limbii, vol.11, p. 62! Deci, casajie. ,,Cea mai
fnaltS autoritate academics, universitara" etc. Asta Tnv§t&m!
Deci, numele topic a fost preluat de la ,,populatii nord-
dunarene", transmis slavilor sau maghiarilor, de la care l-am
preluat noL.Dar, cine erau acele populatii?Nu cumva, dacii? Sau
popoare migratoare incerte care au fost trecut pe aici? Aici,
antiromanismul T§i da mana cu absurdul. laid, din nou, ruptura
dintre daci si romani. Este esent.a intregii teorii: dacii s-au
vaporizat, ungurii §i slavii au botezat fara, devin ba§tlna§i iar
romanii tolerafi...
Ro.mani - Hoamenii Soarelui" (Fiii Luminii)
§i pentru ca lucrurile s§ se complice dupa disparitia din scripte a
daco-ge|ilor, dupa un mileniu apar vlahii. Alte teorii. Este
adevdrat ca romanii s-au numit fn chip §i fel. La noi se acceptd
ca yaiah este un termen generalizat in Evul Mediu, denumind pe
romani. Cat despre termenul de romani, apare chipurile abia Tn
sec al XlX-lea. Asa s£ fie?
Analiza monosilabelor arat§ cuvantul roman/cornpus din
Ro+mani: ro=simbolul solar, rotund, intreg, inchinatori ai
Soarelui, reprezentat Tn toate religiile cu simbolul R. A' doua
parte a cuvantului mani - duce Tnca Tn pe-rioada vedica, atunci
cand acesti mani, descendenfi ai lui Manu, primul legiuitor, erau
considerati oameni mtregi, drepfi. Diferenfa dintre romani §i
romani e mult discutata ..caciula". Numai Tn limba noastra litera
a cuprinde temarul A,a£. U§or de observat ca avem a §i T,
onomatopeile rasului §i plansului. Caciula aratd §i cd la noi e §i
iarna. Ceea ce Italia nu are. Sa invatam limba noastra!...
EU.RO.PA = Eu, Soarele Tata
Adancindu-se analiza monosilabelor se ajunge la adevaruri neba-
nuite. Chiar numele continentului nostru EU.RO.PA, arata cine a
botezat lumea. (se stie: EU, ca si RO, iar PA=tata!). Numele de
VLAHIA apare Tn BIBLIE drept HAVILA (EDEN)...
anagramat. Era §i acesta un procedeu de diversificare a limbilor
(BISANTUMSTANBUL; MANOLIS/SOLIMAN;
AHIM/MIHAI etc.) In epoca romana, actuala Germania era
Tmpa'rjita" Tn West fellah si Ost fellah. Egiptenii se nu-meau
felahi. lata, deci, cine erau de fapt bastinasii denumiti astfel...
Se mai stie ca erau thchinatori zeului Soareiui, iar cuvantul alb
apare sub forma BAL, zeul suprem, despre care cuvintele
romanesti balan, balai, caderivate, denumesc rasa alba, careia
apartin dacii.
86
Asa sunt descrisi Tn marturiile scrise ramase din antichitate.
Poetul OVIDIU aminteste cS romanii Ti numeau pe daci ,,Plavi",
pentru culoarea blond! a parului lor. Termenul latin flayus-a-um,
auriu, balan, prin palatalizarea lui Bv" a devenit Flahus, si
specializat VLAHUS.
Bal.ac/Val.ac - rasa alba din ,,Jara Zeilor"
Mai sus aralam ca Tnchinatorii lui BAL considerau albul expre-
sie a curateniei §i desavars. irii, drept atribute ale zeului suprem.
fn
cartea sa ,,Marii Intyati", vorbind de rasa alba, Edouard Schur6
noteaza: J^ceasta rasa urma 'sa inventeze cultui Soarelui §i al
focului sacru §i sS aduca in lume nostalgia cerului". Erau numiti
Hiperboreeni, despre care vorbeste si mftologia greaca.
Se cunoaste destul de bine cum BAL.ac devine VAL.ac. Prin tre-
cerea lui B Tn V., fenomen curent. Dacii se mai numeau ACI §\
AVI. In nCronografia" lui loannes Mahales (cca 491-578) gasim
o referire la regina BOA, care domnea peste hunii sabiri, dupa
dezmembrarea im-periului lui Atila, aliata cu Justinian, vaduva
unui rege VLAH. In seco-lul V, fnainte de aparifia slavilor Tn
Balcapi, aflam toponimul VLAHERNE, ceea ce arata neadevarul
ca slavii ne-ar fi numit vlahi.
Misterul Get este de nepatruns datorita fntunericului care acopera
limba. Izvoarele cele mai interesante sunt pastrate Tn car-tile
sfinte ale brahmanismului. Cele 4 Vede, textele liturgice care le
msotesc, dar mai cu seama acele speculatii cu caracter
teofilosofic numite nUpani§ade" sunt de folos pentru cercetStorii
tineri, ca si epo-peile cu caracter popular Maha-Bharata si
Ramayana.
In India, limba vedica era demutt uitata.si, ceea ce este notabil,
numele zeitatilor principale nu au lasat rrici o urma. In schimb,
toponimete din nor-dul Moldovei §i ArdealuJui pastreaza pana
azi numele zeilor vedici, asa cum demonstreaza Nicolae
Miulescu Tn cartea sa ,,Dacla, Tara Zeilor ", ridband semne de
Tntrebare privind patria de origine a celor care, cu turmele lor, au
ajuns de au cucerit India. Este vorba, desigur, despre INDIA
PONTICA, af lata tn nordul Marii Negre, despre care izvoarele
tac.
,,Este un fapt cunoscut (spune Louis Jacolliot Tn ,,L'Olympe
Brah-manique", ed, 1981, p.3) ca Atharva - Veda, scrisS intr-o
sanserifs primitiva, aproape monosilabicS, nu mai era inteleasS
deja in vremea lui Manu de catre brahmaciari sau elevi in
teologie §i ca in aceea vreme, pSstrandu-iJormele arhaice, a fost
transcrisa de Sunasepa intr-o sanserifs mai moderns, sanscrita
Vedelor".
Brahmani sau... blahmani ?!
Unde a fost, deci, locul Tn care acei MANII, stapani ai creatiei,
au trait,.c§rora li se mai spunea si Prajapati?
In urma cu doua secole, raspunsul nu putea fi dat. Descoperirea
sanscrita a reprezentat o mare cucerire a lingvisticii: specialiftii
si-au dat seama ca nu au de-a face numai cu o noua limba care se
Tnscria Tn familia celor cateva idiomuri vorbite pe pamantul
Europe!, dar ca, Tn noua limba descoperita, fiecare dintre cele
europene T§i
87
gaseau reflectate multe din elementele de fond ale lor si ca toate
acestea asterneau paste fondul lingvistic european o retea de
legaturi necunoscute si nebSnuite. Pentru un timp s-a crezut
Tntr-o limb£ mama, Tntr-o limba din care cele europene ar fi
luat nastere. apoi diverse teorii care s-au anulat reciprqc.
Cercetand cu atenfie literatura sanscrita, oamenii de stiinta au
reusit sa determine prezenja a doua ,,momente" de spiritualitate
in lumea celor pe care Ti numim arieni, Primul este momentiul
VEDIC, eel de-al doilea momentul BRAHMANIC, jar Tntre ele,
cu o lunga §i fra-mantata perioada de tranzifie, epoca
upani§adista.
Deosebite aproape total unul de celalalt, cele doua momente -
care, de fapt, Tnseamna prezenfa Tntinsd peste multe milenii a
doua diferite fe-luri de a Tntelege §i de a gandi, sunt prinse Tntre
ele printr-o tesatura de legaturi, stabilrte cu multa pricepere de
preo^imea brahmana, tntre ce a fost §i ceea ce ar fi dorit sa fie.
Cunoscatori fara pereche ai sufletului omenesc si starilor sociale
de atunci, preo|ii brahmani au fesut o retea fncateita de credinte
noi (in raport cu.cele din perioada vedica), retea care se dezvolta
pe textele ,,brahmana". Tntreaga cadere a Tnaltelor Tn^ele-suri
vedbe se oglindeste Tn contrastul dintre aceste texte pline de
irnpre-catii si btesteme si frumusejea imnurilor din RIG-VEDA.
Cert este ca odata cu aceste imnuri o religie unica exista.
Societatea arienilor cuceritori ai Indiei era bine organizata iar
casta militara (K§atrya) cu atat mai mult.
Cartea lui Miulescu aduce cercetarea Tntr-un nou stadiu prin do-
vezile pe care le prezinta, demonstrand ca leaganiil neamului de
oameni numiti Carpato-arieni vedici s-a aflat fn interiorul
lantului carpatic, cuprinzand Tntregul bazin hidrografic al
Dunarii. Ca intre SOME§ §i SIRET, cu greutate Tn zona
RODNA/DORNA, Rarau si zo-na Dej/Satu Mare, s-a aflat unul
dintre principalele centre de dez-voltare a spiritualitafii vedice.
Ca SOME§UL, cu Tntreaga sa albie, a ramas Tn amintirea celor
plecati sa cucereasca India ca un loc sfant, descris Tn upanisade.
Toponimia some§eana oglinde§te lumea zei-tatilor vedice de
cult lunar. Cheia de deslegare a limbii vedice este limba populara
veche a neamului nostru romanesc.
88
Capitolul V
LIMBA ROMANEASCA = LIMBA ADAMICA
nNici o cercetare omeneascS nu se poate numicuadevarat\§tiinta,
daca nu este dovedits prin demonstrafii matematice, pentru ca
Uni-versutascunde sub aparenfele sale o realitate matematica".
Leonardo da Vinci
Jstoria - invadata de mi§ei §i trad^tori"
Doua componente fundamentale ale cunoa§terii au ramas in afara
conceptului de ftiinja: lingvistica §i Istoria. Minunat Tnceput am
avut prin corifeii Tn fruntea cSrora se situeazS Fr. Bopp,
W.Jones, E. Burnout, sayanti ai secolului XIX, epoca Tn care
lingvistica nu fusese invadata de ..sknpatizanti" mai la Tnceput,
mai tarziu de atajia Jnfeu-dati" fie unpr interese po'litice, fie unor
josnice interese bane§ti.
Acelasi lucru Tl observa tn istorie Vasile Pan/an: Jstoria a fast in-
vadata de cei misei, cei tradatori, careau fost ppftiji alaturi, ba
mai sus decat cei curatl, cei dreptl, o amanS prefuire pe argfnti
pentru sangele varsat Jn lupte... §izaraf!i c&ntaresc fn talgere:
aurul rasSritului, focul Carpatilpr, graul Dunarii, codrii muntHor.
Calcarea cuvantului dat e astazflege. tn inauntrul \arii nu vezi
decat necinste, cSfarare desperate cStre locurile cele mai de sus,
goanS dupa avere, murdarire a tiituror numelor curate de
luptatpri, fera fries fmpotriva raului".
Rezultatul caderii de mai tSrziu a acestor discipline, caracterizata
prin interesul unor explicari apriorice, a fost dezastruos pentru
adeva-ratiul scop al stiintei, care este si va ramane cunoasterea
adevSrului. Din teoretizarea unor neadevaruri ce trebuiau impuse
pentru a consti-tui argumente - Tn istorie si limba - s-a nascut un
haos Tn care fiecare pqate renunta la orice criterii logice
apartinatoare §tiintei, poate face afirmatii lipsite de temei sporind
confuzia.
Un exemplu concludentse poate scoate din filologia occidentals,
ctare, lucrand Tn interesul Rome! catolice, a Tncercat sa faci din
limbile celtice §1 cele celto-germane limbi latine, mergand pana
la totala eliminare a elementului celto-galic din franceza, celto-
germanic din limbile germano-saxone, celto-iberic din
portugheza si spaniola etc.
Cat priveste cele Tntamplate Tn Europa de mijloc si mai ales fn
zona balcanica, exagerarile au fost si mai lipsite de decenta
ceruta de morala stiintifica. Pentru a se sustine tendinta de
expansiune de la Petrograd (Tn perioada comunista, centrul s-a
mutat la Moscova) s-a nascocit a§a numitul slavism, de care, sau
Tn jurul caruia, se aliniau popoarele balcanice, la baza carora se
afla, Tn realitate, elementul scitic, pe care slavistii au Tncercat
sa-l desfiinteze cu desavdrsire, ca si cum acest mare neam ar fi
fost §ters de pe fata pamantului de o putere ce-reasca, sau
Tnghitit de ,,rusalce". Limba noastra ar fi, dupa propagandistii
89
panslavismului, Tmpestritata cu elemente slavone, lingvistica
profe-sata la noi fiind la discrejia denigratorilor de neam §1
limba.
Dacii din... Grecia §i India vedica
Premiza ca limba romaneasca ar fi o neolatina parecare este falsa
§i pagubitoare. Trebuie studiata in compozitia chimica a cuvin-
telor sale (are peste 150.000), de la valoarea stabila a
monosilabelor, termenii sai fiind apart,in§tori limbii prlmare.
Asa cum am vazut, limba vedic& a avut initial un caracter mo-
nosilabic, relatia sa cu limba romaneasca fiind directa Tn cazul
toponimelor §i hidronimelor.analizate §i, interesant, in aceasta
filiafie intra §i greaca veche. Intre primii zece Tntelepti, eel de at
sap-telea Prajapati este PRACETAS sau DAKSA.
Intr-o legatura Tnserata Tn CARTEA LEGILOR LUI MANU
(cartea IX-a.art. 128)citim:
Jn acest timp, pe vremuri, Prajapati DAKSA, chiar el, destinS pe
cele cincizeci de fiice ale sale scopului acesta, pentru a-i face fiii
care sa-i inmulfeascS neamul".
„£/ dadu (din cele 50 de fete) 10 lui Dharma, 13 tui Kazyapa §i
27 lui Soma, regele brahmanilor §i al buruienilor de leac,
cadorisindu-i cu gateli din cele mai mtnunate pentru pIScerea
ssC.
Legenda este ,,preluata" Tn mitologia greaca, numai ca erau fii-
cele regelui DANAOS din Argos, maritate cu fiii lui Agyptos,
fratele sau. Cum oracolul prezisese uciderea lui Danaos de c§tre
un nepot, din do-rinta regelui, fetele Tsi ucid barbatii Tn noaptea
nunfii. Dar Dypermnestra Tl c'ruta pe Lycaios, care Tsi ucide
socrul, Tmplinind/oracolul...
frliatia este evidenta. Am citat legenda Vedicd pentru a sublinia
ca numele \ar\\, DACIA, era stravechi §i nu o denumire data de
romani, cum se spune, spre diferenta de geti, cum Ti numeau
grecii (eroarea este comuna Tn dictipnare si studii
de'speciatitate).
Implicatiile acestei pune'ri Tn valoare a toponimiei tarii noastre
prin descoperirea stransei legaturi care exists Tntre ea si religia
vedica, Tntre ea si atatea feluri de manifestare a lumii vedice,
sunt multe si nebanujt de interesante. §i asta nu numai pentru noi,
dar si pentru istoria aria-nismului din toate timpurile si de
pretutindeni, istorie care pana azi a ramas ascunsa in dosul unui
Tntuneric de nepatruns. Se poate astfel stabili Tntre eyenimentele
istorice,o logica Tnlan^uire si neTntrerupta con-tinuitate. Istoria
neamuiui nostru Th special se ya face TnteleasS.
Acel rusinos semn de Tntrebare pe care unii pretinsi oameni de
stiinta Tl pusesera asupra existentei neTntrerupte a acestui neam
pe aceste locuri nu va mai Tnsemna decat o rusine pe obrazul
stiintei.
Limba adamica - o limba onomatopeica
Pentru a da un raspuns convingator, va trebui sa impingem cau-
tarile pana la Tnceputurile formarii limbii, a acelei limbi care,
dupa cum vom arata, sta la baza tuturor limbilor ce se numesc
,,neolatine". Cand a fost acest Tnceput? Si unde s-a Tnchegat el
ca arie geografica?
90
Prima caracteristica a limbii de Tnceput, create omeneasca, se va
regasi fn pronunjatul sau caracter onomatopeic. Termenii acelui
Tnceput de limba se refers la notiuni dintre cele care au fost
primar cucerite, precum dehumirea manifestarilor naturii, ce
reusea sa impresioneze in mod deosebit pe eel ce traia fn
mijlocul lor. Tunetul, zgomotul ploii, fasaitul ierbii si al
frunzelor, susurul si galgaitul apelor Tn scurgere, manifestable
audibile ale unor animate periculoase, sau necesare vietii si altele
asemenea au constituit primele elemente de limbS cucerite de
omul european. §i toate acestea au fost puse Tn slujba intercom
unicarii. La Tnceput au fost cele mai usor Tnsusite, mai usor
Tnjelese, mai usor de rostit. §i acesta a fost caracterul primar
specific limbii de Tnceput a populafiei europene. Imitand
sunetele specifice emise de anumite pasari le-au si botezat (cucu,
pitpalacul, pupSza etc.).
Indeletnicirea principals era cea de vandtor si pescar Tn cSutarea
hranei. Inceputul de limba a fost supus unui proces continuu de
erodare si Tnsusire de noi termeni prin contactul dintre grupurile
de vanatori, care explica bog^tia de sinonime caracteristica
limbllor europene §i fn special acelpr zone de latitudine medie a
continentului. §i, spunem ca Tn limbile europene de astazi exists
un fond comun de cu-vjnte rSmas dtn aceJe vremuri, adica de
atunci cand procesul de indi-vidualizare - atat al popoarelor, cat
si al limbilor - nu-si facuse aparijia.
Identificarea acestui fond de cuvinte nu este lesnicioasa, dar nici
imposibil de realizat. In afara onomatopeilor, numele animalelor
de hrana sunt primele care fac parte din acest fond comun. Bou,
oaie, caprS, cat, miel, ied, numele unor pasari, precum gascS,
curcS, rata, gaina, nu sunt decat cateva dintre cele despre care
Vorbeam. Daca aceste denumiri sunt produsele gandirii omului
de dupS ultima glacia-tiune sau ca ele sunt anterioare, nu putem
sti, dar, pe noi ne intere-seaza sa stabilim cu ce bagaj de
cunostinte lingvistice a intrat omul Tn epoca pe care o traim. §i,
ne intereseaza in mod deosebit, Tntrucat pe aceastS cale vom
putea afla Tn ce masura popqarele Europe! sunt Tn-rudite Tntre
ele si care este aportul fiecaruia la dezvoltarea vietii spiri-tuale
pe care lumea eurppeana si-a pus amprenta. Cum spiritualita-tea
unei lumi se oglinde§te mai cu seami Tn limba pe care o
stapane§te, ne vom ocupa de acest aspect esenfial.
Limba rpmana - cerebrala §i primordiala
Vechimea limbii noastre este evidenta prin onomatopeile sale
Tntrefesute organic in familii de cuvinte (a fo?ni, a sasai, a
sforai, a guita, a marai, a cotcodaci) imitative, identice sunetelor
din natura,
si Tmbraca Tntelesul Tn structuri morfologice specifice. In acest
mod, fie si numai din exemplele de care dispunem, se poate face
dovada ca limba romanS define formele cele mai autentice ale
limbii europene primare, limba care.sta\la baza tuturor celor
considerate pana acum arianice, indoeuropene, trace etc, oricum
ar fi denumite.
Autenticitatea acestei Tnsusiri priveste existenta rostirilor
primare ale omului european, de la forme onomatopeice
neevaluate Id modul de formare a cuvintelor prin apropieri de
monosilabe cu sens clar, bo-
91
gatia de toate nuantele si cu toate formele de extensiune prin
asocieri si selectie logica. Pe baza acestor materiale se constata si
se poate dovedi ca limba noastra - Tn raport cu celelalte limbi
europene - este o limba ce are la baza formarii sale eel mai mare
procent de cere-bralitate. Aceasta se verifica prin felul gandit
(niciodata Tntamplator) al marei majpritati a termenilor rezultati
prin alaturarea monosilabelor arhaice. §i, asffel, dupa obseryatia
initials ca sta la baza celor ,,reale neolatine", ajungem la
concluzia ca, de fapt, limba romanesca - asa cum vom vedea prin
scrierea hieratica - sta la baza tuturor limbilor numtte arianice.
Acest adevar rezulta §i din faptul ca, luata drept etalon, justifica
toate Tnrudirile ce se constata Tntre limbile derivate, Tnsusiri
care pastreaza legaturile cele mai apropiate tntre elementele
rezultate din nucleul de baz§ (eel romanesc) dar se departeaza
Tntre ele pe masura.ce ariile geografice, prin spatii separatoare
Tntre ele, sppresc.
Limba remand - din India la Atlantic !!
lata mpnosilaba primarS ,,pi" (pi.c - picatura, piciu, pici.or, pi.ez,
pigment, pila, pi.ta, pise etc) Tn Tnteles de m/c, da termenilor
con^ina-tori de oriee'limbd Tn^eles apropiat de eel din care a
derivat. Astfel, iat§ cateva cuyirate'din ,,neolatine".
Franceze: pic, picoter, pignochez, pilon, pigment, pinceretc.
Italiene: pica, pianto, pigolio, piluccare, pizzian etc.
Latine: pica, pila pilum, pilus, pinso -are etc.
Spaniole: pico, picada, pildora, pimienta etc;
Populatia vanatoreasca a pastrat, firesc, numele animalelor de
hrana, ca si pe eel al acelora de care se fereau:
...boop...muuu...beee...prrr...ssaa...harr...
imitatii bou...vac§...berbec, capr§...sarpe...harm§sar...
Dar iata si denumirea lor:
Sanscrit Zend grec italic celt lituani- teuton Slav
ro
an mSn
bo.goguo bous bos oso gpu chuo- karova bou
staura staora tauros taurus tor taura - tour taur
avi - ois ovis oi avis ewe - oaie
asva - ipos caballo aspos asua -" - cal -
Interesanta este si filiatia altor cuvinte vedice. De la Ganaka
rege, Kuning si konig gerrnan, king Tn engleza: gana = mama,
regasit Tn gre-cul yune, goticulqu/ne, engL queen, slavul quena.
In fine, de la dama = casa, domus, demos, domu, daimh...
In vedica, daya = barbat. vi.dava=yaduva. Avand Tn vedere
Tnte-lesul romanesc din cuvintele : vi.ata, vi.tel, vi.king, vi.ta etc
care T>v seamnS »f§ra", spre diferenta de IVI, deci
V/.dava=Tara barbat, iata cuvintele pastrate Tn alte limbi: veuve
(francez), vidua (latin), vodpva (slav), viduvo (gotic), widewu
(prusian vecni), foaovha (celt). Monosilaba ve=a
92
tese, m vieo (latin), wab (german), weave (englez), iar siv = a
coase, in suo (fatin), suija (got), siwa (englez), s/ur(grecanian),
Xas.suo (gree).
tucrarea pamantului este denumita la not a ara.
In Vedo-sanscrita: ar, grec-a/ourr, latin - ardarare, german - ararr,
slav - aratf, lituanian - art/. In sanscrita camp cultivat - arga; grec
- agres; latin - ager, gotic - a/era; romaneste - ogor.
Cuvantui plug, stravechi Ca si eel numit plug.u§or, pentru ca
trece prin zapada(!) cum poate fi atribuit fondului slav, numai
pentru ca au si ei cuvantui jplugu'? Dar atunci, cum explicam
englezul plough, ca §i germanul Pflu'd? Ce contact au avut slavii
cu englezii? Pe cand legi-unile dacilor din Britania sunt
binecunoscute... La fel, cum poate fi slav ,,gasca", cand Tn
engleza se cheama goose, in germanS Cans, si in buigara...
gascal Ce aveau bulgarii cu englezii?
Credem ca particula denumind nofiunea de carne a fost ,,ca".
Monosilabele primare onomatopeice plus aceasta particula, au
dat numele animalelor bune de mancat. Astfel:Va.ca; ca.pra;
ca.tar; ca.mila; ca.l. Chiar azi nu spunem came de bou, ci de
vaca!
Toate cuvintele din fondul stravechi vedic, prezente in limba
noastra, ca §i Tn limbile numite ,,indo-europene trebuie
regandite, fiind creatia carpato-istrienilor, necum apaifnatoare
fondului slav, maghiar, turc, etc.
Franceza - de la ,,moult" la ,,beaucoup"...
Mentinerea unor forme structurale asemenea in doua limbi Tn-
rudite dovede§te o legatura de masa Tntre popoarele pastratoare.
La fei, devierea unor forme dovede§te o rupere, o derivare,
purtatoare a forme! primare de catre un ^rup razlefit indiferent pe
ce cale.
Acest din urma fapt mai arata ca grupul razletit s-a asezat Tn
mijlocul unor bastinasi care formau o masa sufficients pentru a-i
influenta pe noii veniti. Cuvantui romanesc mierla se pSstreaza
Tn francezul merle, si Tn latinul merula, dovada ca Tn franceza
yeche (d'oc) era pe Tnteles.-Dar chiar cuvantui romanesc mult
era scris nmoult (ou=u) Tnlocuit apoi cu beaucoup (frumoasa
lovitura !), Tnsemnand acelasi lucru. §i-a pastrat Tntelesul si
cuvantui nostru nrai(T -absent Tn latina, com-parabil cu
francezul ,,ra/e" (brazde) §i italianul »ronga", pentru ca Tn limba
turca cuvantul ,,ra/a" sa derive tot din raie, denumind brazda,
santul cu care se Tnsemnau hptarele raialelor.
Deseori, o simpla monosilaba ridica probleme dificile. Asa
pornind de la cuvantui poteca, considerat bulgar din jpateca", va
trebui sa fa-cem o cale lunga, avand Tn vedere §i faptul ca
aceasta radacina ,,pot" este considerat un primitiv de origine
necunoscuta (y. §aineanu, cuv. potaie) dar, Michel Breal Tl
asimileaza cu grecul posis, -potis=siapan; numai ca Tn sanscrita
pati-s Tnseamna tot stSpan. §i, avand Tn vedere ca Asva.pati,
(Tn care asva=cal, iar pafcstapan) era fiul lui Kokaia, Tn
Ceandpgya - Upanisad, cuvantui potmol, rgmanesc, ca si potop,
ne determine a cauta o explicatie mai detaliata. In slava si
maghiara exista cuvantui poto/c. Se stie ca poteca duce la izvor,
ca pot.mol Tnseamna noroiul din jurul fantanilor, ca potop
Tnseamn§ apa etc, ,,cuvantul slav" dupa dictipnarele noastre...
Vine din maghiara sag din slava? Sau nu vine de hicaieri si e un
cuvant vechi-stravechi? In greaca veche se chema
,,potemos'izvorul, iar Mesopotamia se stie ce Tnseamna...
93
Zeifa Artemis, care se stie ca era o hiperboreana, in situatia cand
adorarea ei se facea la obarsia izvoarelor, primea numele de
Artemis Potamia. In latinS exists cuvintele poto-are, ca si
substantival' potor, bautor de apa. Probabil la izvoare aveau loc
libatii si era nevoie de o mare cantitate de apa, adunata probabil
Tn §ipote, oala mare, - pot - cum Ti spun francezii, pottos -cum
Ti spuneau romanii. Observam expresia noastrd a potoli setea,
tinand cont de faptul ca o multime de termeni genera{i de ,,pot
"aparpn unor limbi care descind dm marea familie carpato-
istriana: §ipot, potecS, potmol, Tn spaniold - pulca (vezi... ul-
cea!) ca si francezele pot, potager, vedem ca acest cuvant nu
poate fi slavon, deoarece slavii n-au umblat niciodata prin zona
franco-spaniola. Cu atat mai putin maghiar!
Originea nord-dunarean§ a zeitei arat§ c§ e un cuvant yechi pre-
luat Tn hmbile la care ne-am referit, ca si pofoc, luat de slavi si
unguri din acelasi izvor.
Limba dacilor - pastrata de... englezi!
t
Toate acestea si multe argumente pledeazd pentru o mai mare
aten^ie ce trebuie acordata lingvisticii noastre. Aparand
cuvintele noastre ne aparam patria spirituals, care este limba.
Relatiile care se pot stabili Tntre cuvintele noastre stravechi si
cele aflate in limba englezd pot zdruncina definitiv esafodul
slavofon.
Cu siguranta ca se va naste intrebarea: daca cele scoase la
lumina sunt adevarate, Tnseamna oare ca limba rpmaneasca
vorbita astazi a fost si limba dacilor, stramosii celor de azi?
Raspunsul e unul singur: limba dacilor este limba populara.a
neamului romanesc.
Un argument ce nu poate fi neglijat, alaturi de sutele de cuvinte
IDENTICE existente Tn greaca veche, Tn qperele celor mai
important^ autori, Tn literatura sanscrita, ca si Tn limba Biron
din Nigeria, o indoeuropeana certa (pe care je prezentam Tn
addenda) sunt sutele de cuvinte (venite unele si prin filiera
franceza) de origine dacica. pastrate ca un miracol de limba
engleza cu corespondent^ directa in limba noastra, Tn forma ca
si Tnteles. lat§ numai cateva:
Englezesc Romanesc Latin Tnteles obs.alte
limbi
acrid acru acer aigr(fr), acre(ital)
arable arabil arabil-is care se ard
arabour arboret arbustum crang, arboret
arrak . arac sustine tija plantei
bat baf
cerulean ceriu caerulis
clai hlei(huma)
clinch cling!
clod glod gleba bulgare gloduros
cover coverga.coviltir
cull aculege collige
deal deal
grind grind
grit prundis, grindina
hold holda(holdae
94
proprietatea cuiva)
imped-inpid a Tmpiedica
mucous-miuko mucos
file plla
strait stramt*
turkey cured .
umbrela umbrela . laumbre
usher u§ier
shoulder sold
vultur vultur „ .
verge vergea
vat co.vatS
lawn luncS
to plash plasa •
Cuvintele putine redate aid reprezintS doar o mbS parte din
sutele de termeni de bazS, fSra derivate, identice Tn limba
englezd §i limba romana populara. Past/area Tn engleza a unor
termeni ca: arrak, bent, clay, hold etc., care nu se mai gSsesc
nicaieri Tn lume, dovedesfe ca, ori-cata vreme au fost despartite,
orbat de mare a fost distanta, Tn timp-§i spatiu, o anume
populate le-a permanentizat. Aceasta identftate perfecta ne mai
arata ca elementul dacic transplantat in insulele britamce nu a
fost neglijabil, prin cateva legiuni: era vorba despre graiul
pelasgilor plecati demult, de pe muntele lui PELE.AGA si, mai
ales graiul celti-lor - care erau mestesugarii porniti in cautarea
metalelor.
Cuvantul celti, asa cum vom vedea, decodificat, ne arata ca de-
parte de a fi un anume popor care a lasat urme si pe la noi, cel|ii
erau, de fapt, plecafi din spatiul dacic Tn care s-au batut primele
metale Tn Europa, populand zonele metalifere din apus pand in
Britania. Erau fierani antichitafii. §i, iata cum sunetul „{" cuprins
Tn celt(|i), neamf, dar si figan - cum se spuhe la noi de obicei
fierarilor - identifica o anume ocupatie. §i mai interesant este ca
limba noastrS pastreaza acest Tnteles Tn cuvmte ca: (lung,
subtire, Tnalt), fandara, tapina, tar, tacalie, t'apoi, (eaza, tints,
fipat, furture', tatait, turloi, etc, cum sunt de obicei cei care se
afla Tn apropierea topirii metalelor.
Cuvantul este cerebral, nu arbitrar!
Un alt cuvant, care merita atentie, format din Bgagaitul"
onomato-peic, deci ga+rla, e considerat slav, conform agrKf
oulgar. De fapt, analiza atenta arata ca grupul
determinant .//"impinge Tntelesul spre notiunea de serpuitor,
meandrat, precum Tn sopskrla, parlit, carliontat, Barlad, facand
parte din cuvintele specifice limbilor cerebrate, si este de baza
Tn studiul relabel dintre. limba si graiuri.
Ca si celelalte componente ale limbn, fonetica noastra ar fi o
copie dupa teoriile altora. Vorbind despre valoarea expresiva a
sunetelor vorbite (v. Al. Rosetti, Blntrod. Tn Fonetica", ed. §t.
bug, 1967, p. 100) se spune: ,,cuvantul este arbitrar; aceea§i
nofiune poarta nume diferite in limbi diferite: rom. casa, fr.
maison, rus. dom etc'.
Ce ar fi de comentat? Sa nu fi auzit respectivul parerea lui
Aristotel? nA spune ca un cuvant nu are nici un mteles fnseamnS
a-desfiinfa
95
convorbirea, pentru ca este iniposibil sd vorbe§ti fara a te referi
la un anumelucru, §iceeaceeste mai grav, a desfiintagandirea"...
Daca definitia timbii este Jimba este mijloculde intercomunicare
prin graiartlculat", confuzia este evidenta, pentru ca, Tn timp ce
graiul
animalelor se manifests prin modulatiuni fonice, care nu pretind
un
raspuns, limba omeneasca cuprinde domeniul intercomunicarii
conditional de Tntelegerea emisiunii fonice de catre un presupus
par-
tener,' acceptarea sau neacceptarea de catre acela, ca urmare a
unui
proces de deliberare, Tn fine, mterventia unui proces cerebral,
atat de
o parte (emit,ator), cat si de cealalta (receptionator). ^
Limba s-ar putea defini drept: nProcesul de intercomunicare prin
grai articulat a unor rostiri con§tiente, emise de organul de
vorbire §i cu rejerire anume la notiuni bine delimitate".
In felul acesta, limba presupune prezent elementul cerebral Tn:
a) procesul de delimitare a notiunilor
b] legarea emisiunii verbal© de o anumita notiune
cj acceptare sau necceptare
formularea unui eventual raspuns
existenta unor forme general valabile ca Tnteles
In procesul de intercomunicare limba foloseste cuyantul, care
este:
nrostirea mominatiya prin ajutorul organului de vorbire a unei
ntfiuni
un/c§ §i bine delimitata". »
In ultima analiza, cuvantul presupune mai multe categorii,
precum:
spontana, cand elementele conventiei sunt prelucrate si asimi-
late f§ra efort
arbitrara, ceea ce presupune existenta dorintei de autoritate
sau de prestigiu
codeKberativa, presupunand o societate evoluata, cu o spiri-
tualitate convenabila gandirii
anarhica, rezultat al unei fantezii, de multe ori bolnavicioasa,
care se impune Tn cercuri restranse si necontrplate de ratiune.
Elementul selectiv este criteriul prelucrarii cerebrale bazata pe
lo-gica si rational. Cuvintete onomatopeice sunt cele mal vechi.
Con-secinta unei asemenea logici a dus la concluzia ca limba
continatoare a celor mai multe cuvinte onomatopeice referitoare
la cuceriri primare ale mintii omene§ti trebuie considerate drept
cea mai ve-che in comparafie cu limbi din aceeasj familie.
C.C. Grurescu §i ,,lstoria romanilor"... ,,slaviza^i" !
Erorile grosolane de atribuire a cuvintelor noastre fondului
lingvistic al altor popoare au facut din lingvisticd o sluga a
politic!!. Asemenea erori, Tn aparenta nevinovate, sunt Tn fond
baza pretenjiilor teritoriale, revizio-niste, ieri §i azi. Reprezinta
modui eel mai grav al agresiunii Tmpotriva poporului nostru.
Desigur, de lacaz la caz, avem de a face cu ignoranta crasa, ori
de-a dreptul cu rea intentie. Ele falsifica istoria nationala, cu
argumente de rapiri teritoriale. Cea mai recenta asemenea mostra
o re-prezintS zisa limba ,,moldoveneasca "* diferita de limba
romana.
* N. edit.: In iulie 2003, guvernantii filo-ru§i de la Chi§inau au
editat un dictio-nar... romano-moldovenesc! In 2002, Voronin
(pre§edintele Moldovei) a refu-
96
Istoricii oficializeaza erorile lingvistice. Astfel, studiul lui C.C.
Giurescu cu privire \ajstoria pescuitului in tarile romanesti
"certifica erorile din lingvistica. S3 fie oeroare dupa 23 august
1944? Nicidecum, pen-tru cS si in Jstoria Romanilor" (ed. 1938,
Fund. pt. LiteraturS si Arta, ed.lll), cand nimeni nu-l obliga s§
scrie altfel decat §tia, erorile se {in lant (repetate Tn editia din
1973, aparuta la Craiova). Dar noi citam din editia anului 1938,
pag. 242.: *ca armefoloseau suite, sabia (cuvinte slave/". '
lata ..perle*':
pag.243 - ,,Zet// Troian, nu aparfine, de fapt, religiei populare, ci
este asa cum rezutta din traditia rusa in Cantecul despre Oastea
lui Igor, divinizarea lui Traian, fmparatiri roman..."
pag.244 - ndeal ca §i podgoria sunt cuvinte slave."
pag.249 - ncercetSnq harta, in special harta topografica, gasim In
vSJIe cele mai ascunse si pans in varfurile cele mai fnalte urmele
ase-zarii slavilqr... s8 luSm de pildd OKul, care curge chiarprin
mijlpcul pSmantului romanesc...numele slave le vom sublinia.
Sibiuf unit cu Sali§tea... cu raul Sadului, Ramnicul, Govora,
Bistrifa, Luncavatul, Cema, Topologul...Siminicul, Braila,
Dariovul, Oboga". Si mai spune: »Enumerarea este conckidenta".
Chiar daca Valea Darjovului, unde se afla cele mai vechi fosile
ale antropogenezei europene, alaturi de Bmgiulesti, a trebuit sa
a§tepte pe slavi sa ,,boteze"...
,,/n Moldova, insasi Moldova, Bistrita, Putna, Milcovul, lalomifa,
Prahoya, DSmboyija, Neajlov, Jamavele...Craiova, Targovi§te,
Zim-nicea/Topolnifa. (...) onornasticS: Dan, Radu, Vlad, Stan..."
pag.254 - ,,daca ar fi sS facem o numarStoare am constata c§ 2/5
sunt slave".
pag.255 - ,,elementele cele mai vechi din veacurile VI-XI...
blajin,
destoinic, darz, drag, strashic, sfant...vinqvat...zidar, hamei,
lobodS,
coasa, cosor, plug, grebla, lopatS, a fmpleti, stog, capita, snop,
grindei,
coliba, cormana, cireada, izlaz, stana, vrabie, plasa, morun, crap,
ca-
ras, mreana, cegS, scobar, pastrSv, undita, mreaja, dumbrava,
deal,
movila, steag, toppr, prastie". , '
E
ag.257 - arai, iad, boier, cneaz, vladica etc." eci eram cre§tini,
dar nu §tiam despre rai ?i iad! Concluzia pe care o trage la pag.
269, n-o mai citam, e revoltatoare.
Deci, n-am citat din Roller, ci din Giurescu, o scriere din 1938!...
Daca T§i Tnchipuie cineva ca s-a schimbat ceva Tn lingvistica
ro-maneasca pana acum, in perioada comunista sau
postdecembrista, se Tnseala. Lucrarile lui Al. Graur §i lorgu
lordah, ca §i Dictionarul Explicativ, au reufit sa treaca Tn randul
cuvintelor cu etimologie necunoscuta tot ce scapase de la
§aineanu...
Poate cand de lingvistica se vor ocupa cei care vorbesc Limba
Romaneasca si Tn famiTie, nu dpar Tn aula Academiei romane,
acestia vor ajunge la concluzia lui Mihai Eminescu: ,,Legile dupa
care cuvintele latine s-au prefacut in cuvinte romanesti si-au
sfarsit, demult evolutiu-nea lor. In momentul in care romanii au
primit cuvinte slavone LIMBA LOR ERA FORMA TA DE
SECOLE".
zat sa vorbeasca romane§te cu fostul student al Universitatii
Bucure§ti, Jiang Zemin, prejedintete Chinei...
97 /
Capitolul VI
DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE Scrierea Hteratica-In
Romania, din 5.508f.H.
^Facerea Lumii, asa cum o aflam consemnata pe actele de
cancela-rie si Tn pisaniile asezamintelor religioase, este anul
5.508 i.Hr., Tntele-gand prin aceasta data la care putem afirma ca
erau denumite prin cuvant toate cele vazute §i nevazute. E data
de la care exists limba adamica. Procesul de formare a acestei
limbi unice a durat sute de mii de ani. Ne referim, fireste la omul
european, la rasa din dare facem parte, la neamul tracilor, despre
care Herodot scria: ,,Dupa inzi, seminfia tracilor este cea mai
numeroasa; dad ar avea o singura conducere $/ s-ar fnfelege intre
ei ar fi, dupa parerea mea, de nefnfrant -s/ cu mult mai putemici
decaf toate seminfille Pamantului. (...) Ei poarta multe nume,
fiecare dupSpdm&ntuI in care locuie§te, dar tofi au, in toate,
obiceiuriasemSn&toate..."(Istorii, II, Ed. St. 1964, p. 29-30).
Pana la anul 5.508 (erele sunt fixate de-un straroman - Dionisie
Exiguus) si pand la aparitia scrisului a trecut multa vreme.
Primul sens din lume, arata cercetStorii din ultima peripada,
apare la noi Tn Ardeal, la Tartaria, descoperit de arheologul
Nicolae Vlasa in anul 1961. Specialistii au estimat ca precede cu
peste 1.000 ani scrierea sumeriana, considerate pana atunci cea
mai veche. In general, s-au luat Tn calcul doua sisteme de
scrrere:
Sistemul Ideografic, Tn care cuvantul e reprezentat printr-un
semn unic, strain de sunet, care reda sensul, ideea exprimata prin
cu
vant: sunetele pot evolua, semnul ramane acelasi. Acesta
este.punctul
de vedere oficial, pentru ca nu se cunoaste limba adamica. Tn
acest
sistem, referirea era la limba chineza, care a folosit ideograme
pana Tn
anul 1956, permitand tuturor sa se Tnteleaga Tn scris, desi
vorbeau
dialecte profund diferite.
Sistemul fonetic, in care se reproduc sunetele care se succed Tn
cuvant, luandu-se ca unitate sunetul iar scrierea este alfabetica.
Dup§
cum se stie, toate scrierileralfabetice deriva din scrierea
feniciana, care, la
randul ei, deriva din scrierea hieroglifica cursiya numita
HIERATICA.
Se considers ca alfabetul fenician ar fi aparut cam prin secolul al
Xll-lea T.e.n. Alfabetul armean si grecesc ar deriva din eel
fenician; grecii din Italia de sud ar fi dat alfabetul etruscilor de la
care ar deriva ajfabetul runic, iar eel gptic al lui Wulfila, din
secolul IV e.n., derivand din eel grec, alaturi de eel armean, copt,
glagolitic si ehirilic.
IO, Ramses - Mare Preot get!
In decodificarea scrierii hieratice s-a pornit firesc de la
aprofunda-rea scrierii hieroglifice descoperita de Champollion,
observandu-se ca marele Tnvafat descoperise, Tn fond, sigla
limbii adamice. Fara a detalja, vom da numai un exemplu.
In ,,cartuf ul" RAMSES, In care apar numai consoanele: R - este
un cere, rotund, dec! stiindu-se ca zeul solar era Re, la egipteni,
dar consoana, M, este cititS si cand apare 1/2, - jumata-tea - iar
doi serpi dau ultimii doi de „$'. Foarte bine, Tntrebarea este Tn
ce limbS se spune la femeie jumatate si la barbat ,,cruce
Tntreaga"? Dar sigfa §arpelui, carei limbi contemporane scrierii
apartine? Jn privinta literei S, in vedo-sanscrita exista termenul
sa/passi Tn romaneasca §arpe. Plus ca, ceea ce Champollion
numeste cartu§, e un IO, Tn care vocala O, este alungita, ca sS
intre, Tn acest 10, numele respective.
Obseryand, deci, sigla limbii de Tnceput, pornind de la sugestia
subtila a lui Cantemir - el msu§i un IO - am constatat simplu ca,
de fapt, Tn ce priveste scrierea, nu avem de a face cu niste etape
unde e nevoie Tntai de hieroglafie, de cuneiforme, de scriere
hitita etc., ci de operate lingvistica matematica numita Babel,
Tncurcatura a litere-lor, Tn care scribii poligloti foloseau prin
citire fonetica literele latine cu valoarea din limba adamica, adica
asa cum le citim, simplu (b, c, d etc.), Tn paralel cu litere
grecesti, citrte alfa, beta, gama etc. §i cu diferite desene ale unor
obiecte tune definite. Ei mai citeau fonetic pozitia literelor, ca §1
toate semnele diacritice, mat ales Tn incifrarea con-ceptelor
fundamentale ale cunoa§terii prin filonul grec.
Dacia - Jara Zeilor... arieni
In acest mod, pe un spatiu vast, cuprinzand nordul Africii, Euro-
pa §i o parte din Asia, ca §i Asia Mica, avem un singur tip de
scriere: scrierea hieratica. Neputin^a antecesprilor de a stabili cu
date certe ori-ginea scrierii alfabetice, Tncercand derivarea din
tot felul de silabe, ne-au determinat sa cercet§m tocmai spatiul
ignorat permanent, anume eel carpato-danubiano-pontic, unde
Tn vechime se afla INDIA PONTICA, In acest fel, indo-
europenii sau arienii, sau Pelasgii, sau Frigienii, sau tra-cii etc.,
erau semne de Tntrebare. Decodificarea acestor cuvinte funda-
mentale au dat dreptate lui Nicolae Densu-§ianu - dascalul
nostru - auto-rul JDacm Preistoricd', lui Nicolae Miulescu, cu
care am colaborat ani Tn sir - autorul nu mai putin
importantei ,,Dacia Tara Zeilor ", dar si savantului englez
P.Giles, care vedea grupul arian primitiv Tn ramura dunareana,
Tn cartea sa „ Cambridge History of India", din 1923.
A aparut necesitatea studierii Vedelor, a caror data de aparitie
difera Tntre sec. XII i.e.n. (Max Muller), 2.400 t.e.n. (Haug) si
4.000 T.e.n. (Bal Gangadhar Tilak), din care am dat o versiune
romaneasca, la Tndemnul lui N. Miulescu, §i am Tncercat a
pricepe aspectul aglutinat al sanscritei, din prima strofa din
Atharva-Veda- cea mai veche dintre cele patru, cunoscute.
nDevadinam djagat sarvam
Matradinam tadevata
Tan mantram brahmanadinam
Brahmanamamadevata".
Variantele Tn limbile apusene - Tn franceza, Tn cazul de fata,
luau o prea mare distant^ fafg de original, lata cum suna aceeasi
strofa:
aToutce qui'existe au pouvoir des dieux
Les dieux sont au pouvoir des mentrams
Les mentrams.sont au pouvoir des brahmes
Done les dieux sont au pouvoir des brahmes".
x- 99
Qartealui Manu-scrisade... loan !
Trebuia aflat locul unde Manu a dat primele legi, anume
LEGILE OMULUI.
Primele observatii asupra sanscritei le face misionarul Coerdoux,
care trimite, Tn 1767, Academiei niste inscriptii Tn care
sesizeaza ase-manari cu limbile greaca sj latina. Aceleasi
observafii le facuse referi-tor la limba zenda, in 1771, Anquetil-
Duperron, constatand asemanari cu sanscrita, pentru ca, Tn 1786,
William Jones sa formuleze teoria lingvisticii comparate dintre
sanscrita-persana, greaca, latinS si celtica. Teoria izvorului
vedic-sanscrit este apoi dezvoltatS §tiintific de marii savanti ca
Adelung (1806), Senlegel (1808), din care Colebrooke (1807)
dezvoftS teoria monosilabelor. Abia Tn 1816, marele Franz
Bopp rotun-jeste toata conceptia, alcatuind mai apoi (1837-1849)
gramatica compa-rata, continuata de Eugene Burnouf in Franta si
mai ales Tn Germania, de Schleicher. Etimologiai europeani
apare odatd cu dictionarul lui Fick, Tn anul 1868. Se stabilisera
regulile mutatjei consonantiste si, abia Tn 1879, Ferdinand de
Saussure ordoneazd regulile pentru vocate, tpate limbile avand
drept sursa primitiva, limba ariana. A urmat clasifica-rea limbilor
si sinteza lui M.A. Meillet (nDialecte indoeuropentf, 1908) ca
§\Jntroducere in studiul comparativ al limbilor indo-eurcpene
^9~\2). ?n acel stadiu, limbile traco-frigiene erau disparute.
Un necunoscut monument de limba traca - inelul de la Ezerovo
-a fost prima citire a acestei scriert hieratice. Aici, Tn afara
literelor grecesti, apar Tn ordine: cifra 4, invers pusa, litera D-
latirr/paralel cu Delta grec, numeralul ordinal Tntaiul, litera T
culcat pusa, un lambda cu un punct Tn ea, steagul dac... Aici, se
specified clar c£ gefii sunt splfa IO si adoptarea nfilonulut elin,
tata Adam a fabulat". Foarte important, autorul car}ii lui Manu
era loan! Au urmat, datoritd sculptorului Con-stantin lordache,
membru fondator al cercului de studii din Pitesti, in-scriptiile din
Bucegi - Omul, Sfinxul, Babele si, rand pe rand, termenii
esentiali din Biblte^culturd si arta.
On alt moment decisiv a fost verificarea la Cozia a decapitarii lui
loan I (Burebista) la data de 5 mai 44 T.e.n. Preotul carturar loan
Polexe ne-a Tnsotit si staretul ne-a confirmat ca, dupa traditie,
aici a fost decapitat. Am repetat vizita la Cozia, dupd care am
trecut la Nucet. Am aruncat un ban lui Caron pentru Burebista,
Tn fata manastirii, Tn bazinul cu apa (unde sunt asemenea locuri
s-au savarsit crime) si am urmarit drumul marelui rege, pe apa,
pana ia Caciula.ta (cdciula tatSlul), la Edera Mare de Dambovita,
unde a fost Tnhumat Tn ascuns, temporar...
Secretele Scrierii Secrete
Acum pricepem simplu cum cateva semne deyin o adevaratd
ecuafie lingvistica, Tn care sunt spuse lucruri tainice, fundamen-
tale. Este un rebus continuu si firul Ariadnei pentru fiecare este o
cheie, fara de care poti rataci la fiecare litera. Acesta este
adevaratul REBUS, unic Tn antichitate, care Tncifra marile taine
si era bine ftiut scribilor poliglo|i.
100
Dec!, se citeste fonetic §i se a§eaza literele in ordine pe zece
coloane de la stdnga spre dreapta, pana la epuizarea semnelor.
Numarul Iiterelor confine chela ecuafiei, spune care este litera de
Inceput, cu care OBLIGATORIU se §i Tncheie ecuatia. Se
substituie fiterele cifrelor (adun&ri - scSderi, Tmpartiri, radScina
patrata) lar re-zultatul se inscrie dupa ctfrele respective. Cuvinte
perfecte sunt cele in care suma literelor cu sot este egala cu a
celor impare (1245; 2356; 3467; 123456789105; 187; 156). Cele
imperfecte, de tipul: 123-2-; 5672-4; 9862-7- etc. tree in ecuatia
lingvisticS derivata prin Irtere de cdloana respective. ,..-'•
Se constata ca orice inscriptie e rezolvata in 6 derivate, excep|ii
fiind, pana la zece, Tn cazuri foarte rare. Limba cu adevarat
fonetica este limba noastra, unitara pe un spafiu vast, din care ies
codurile de cult, §i acesta este misterul get. In concluzie,
introducand-cifrele, lingvistica matematica a antichitafii ne vine
Tn ajutor. Se constata ca peste 90% din inscripfii se afld fn
Dacia, central culturii §i civiliza-tiei antice. In acela§i ttmp,
folosirea acestei scrieri Tn Grecia §i Italia, fa fel ca §i Tn nordul
Africii etc., arata cd aceasta casta IO, fdra etnie, compusa din
triada - massageti - geti - getuli, a fost creatoarea intregii culturi
§i civilizatii antice.
Ceea ce aflam nou se dovede§te nu pierdut, ci Tncifrat.
Era normal ca gejii si pastreze arma §tiin|ei numai pentru ei.
Pentru a iesi din acest cere yicios va trebui sa citim cu ochii
mintii »cuvinte sub cuvinte, care contin definifiile lucrurilor",
cum constatase Henri Joly, analizand etimologiile platoniciene.
El scrie: ,,Dificuttatea de a regasi sensul acestor esenfe vine din
aceea ca vechile numeau fost acoperite, remaniate s/ transformate
de limbajul uman. Aceasta este teza sub-adiacentS a tuturor
etimologiilor lui Platon, ca sensul veritabil este la dis-tanta de
noisi ca el aparjine limbajului trecutului" (Le reversement plato-
nicien, Fogos, Episterme, Polis, pp.30-31, Paris, 1974).
Nu se pot ignora apropierile dintre conceptiile dezvaluite de So-
crate si ideea cea mai enigmatica a filozofiei chineze, TAO, ce
nnu poate fi cuprins in ceea ce se poate exprima".
Intre lucruri §i nume exista o relatie directi. A da nume la lucruri,
este un act de cea mai mare importanta, de care depinde
cunoa§terea, gandirea logica, viata sociala. Ordinea din lume
depinde de corectitu-dinea cu care s-au dat denurnirile. Limba
rornanesca este prin exce-lenfd fonetica, iar observatia lui Ion
Heliade Radulescu este cat se poate de actuala: J^cestea nu
suntporunci omene§ti, Dpmnul meu, ci porunci ale limbei, care
striga: Vede^i-ma, ca in verbii mei sunt cea mai regulati-i decat
toate limbeie, nu ma schimb, o ideie o arat c\i acelea§i litere; ce
ma sugrumati, ce ma faceji anevoie de in^eles §i anormalS T
Decbdificarea scrierii hieratice este un raspuns dat lui Eminescu,
pentru c^ el a intuit acest adevSr atunci cand se Tntreba:
,,Romanii nu sunt §i ei o insula ideala, cat dar e cu putinfS ca
limba noastrS sS fie lingua romana rustics?"
Asa este, iar progresul uman va trebui sa aiba Tn vedere
cunoa§terea limbii adamice, la care am ajuns.
101
Gefii - creator!! tuturor §tiintelor §i artelor
Ghn6tis3 - 6-ton'/ Cunoa§te-te pe tine Tnsu{i!
Inscriptia gravat§ pe frontonul templului lui Apollo de la Delfi,
pre-' luata de Socrate drept deviza pentru Tnceputul
Tntelepciunii, ne priveste pe noi romanii, poate mai mult decat
pe alte pbpore.
Nu numai ca nu avem o carte de istorie adevarata a neamului
darnici termenii de baza nu sunt precizafi. Stabilind matematic
cine au fost tracii, getii §i dacii vom putea prezenta cartea de
vizita reala. Astfel, aflam ca tracii denumeau mitologic neamul
strdvechi al da-cilor, din perioada troiana, cand era o singura
religie, centrul fiind muntele OMU. Stapanul creattei era vedicul
Manu.
Getii erau Marii Prepfi - faraonii §i Regii - Casta IO - Basarabii
de mai tarziu. In stravechime, Tn perioada pelasgica, DIVINII
PELASGI erau ge|ii inainte de aparitia etniilor, fiind astfel
creator!! tuturor ftiintelor si artelor, preluafi Tn mitologie. Ca
stramo§i ai romanilor, ei sunt casta SARABA - precizata de
Hasdeu, casta 10, iar steagul lor - steagul dac - era LUPA/APUL
- celebra lupoaica cu ge-meni - steagul MARELUI PREOT AL
ANTICHITATII.
O parte a lor - Tnchinatori aceluiasi COGAIONON - erau
Druizii, preotii celtilor, purtatorii civilizatiei metalelor.
Limba vorbita a fost limba unica adamica. Inaintea fvirii etniilor,
getii au creat cele 4 coduri de cult: Sanscrit, ebraic, elin si latin.
Dacia a fost postuI domniei, cum scrie pe o inscriptie. - fn
antichitate denumea Europa.
In Atena, citim romane§te...
A/on omnis moriar- Nu voi muri de tot Horatiu, Ode III, 30.6
Inscripfiile declarate intraductibile de epigrafi sau atribuite
cultului imperatorilor romanl sunt cifrate. Toate inscriptiile
denigra-toare ale zjsilor expert! se dovedesc false. Limba scrisa
pe aur §i piatra este protolatina arhaica §i populara, limba
vechilor cronici si urice - limba vie romanesca. Citim Tn Roma,
la Kiolmen, la Ocnita, la Celei, acelasj cod. Pe inelul de aur din
epoca bronzului de la Celei apare cuyantul ARDEAL: cuvant
stravechi romanesc, denun^and Tn sine lingvistica
antiromaneascS profesata la noi. Cuvantul CELJI Ti prezinta pe
mestesugarii antichitatii, plecati spre apus din Carpati.
Pe EREHTEION '- cu litere grecesti, inscriptia este cifrata Tn
limba romaneasca. Scrierea din Tasili vorbe§te despre Ceahlau si
teapa lui SALMOCSIS. Un alt monom copt despre AHVE si
celti. Despre CRONICUL ARCAN - care va fi furat §i dus afara
de VODITA.
Scrierile getilor sunt traduse Tn greaca §i ebra,ica iar orig'inalete
arse... Traduttore, traditore - traducteur - traTtre - traducator -
tradator.
Dificultatile reaie ale inscriptiei sunt aceleasi, anume folosirea
Tn paralei a literei laiine s, cu Sigma grec, cum vom vedea Tn
ceade a doua, §i a simbolului solar, citit rpmaneste: Soarele. E un
O cu un
b 102
punct interior, citit de Champollion - consoana R, Tn cartusul
Ramses. In cea de a doua,.literele mici sunt-simple latinesti, cele
mari au citirea foneticd din alfabetul grec. Tot aici mai apare, ca
si pe Babele, nvarf de sageata". Important este cd mitologia
generala, prin codul folosit, arata unitatea culturli antice.
Turnul Babel-O metafora...
Nemtelegand metafprele, pentru ca si azi unii oameni mai cauta
Turnul Babel, corabia lui Noe §i altele..., e vremea sa precizam
ce ar trebui sa se Tnteleaga clar, mai ales amdnuntul ca nTot
pSmantuI avea o singurS limtte §i acelea§i cuvinte" (Facerea,
11,1) coroborat cu ,,La fnceput era Cuvantul, §i Cuvantul era cu
DumnezeU " (loan, 1,1). Mai apoi, amanuntul: ,,§i cSrSmida le-a
tinut loc de piatrS §i smoala le-a tinut loc de var "(ib. 3).
Chiar Tn Scriptura se precizeaza ca BABEL Tnseamna Tncurca-
tura. Caci Domnul a zis: nHaidem! sS Ne pogorarn §i sMe
fncurcSm acolo limba, ca sS nu-§j mai fnfeleagS vorba unii
altora" (id.7)... Evident, era vorba de subfierea limbii primare,
prin reguli de pronun-tare diferite §i prin mutafia consonantistd.
Cum am mai afirmat, consoanele au valoare semantics deosebita.
,,Smoala a finut loc de var ", metaforiCj arata tocmai,antinomia
esoterica. Dar, speram c§ de-codificarile din aceasta carte vor fi
edificatoare.
DesJ am precizat sensul clar al legendarului Turn, revenim pentru
ca oamenii si azi mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn,
deoarece n-au Tnteles metaforele respective. Mitografii au pornit
de la denumirea ebraica - ,,bab'el"- poarta zeului, considerand ca
avem de a face cu o constructie ciclopica... Citam din Biblie:
nTotp8mantul avea o singura HmbS §i acelea§i cuvinte. Pomind
ei spre rasarit, au dat peste o cample in tara Sinear; §i au
descSlicat acolo. §i au zis unul cStre a/ft//; «Haidem! sS facem
cSrSmizi §i sS le ardem bine fn foc». §icar3mida le-a tinut loc de
piatrS, iar smoala le-a tinut loc de var. §i au mai zis: «Haidem!sS
ne zidim o cetate §i un turn al carui varfsS atinga cerul, §i s8 ne
facem un nume, ca sS nu fim fm-prS§tiati pe toatS fata
p3mantului». Domnul s-a pogorat sS vadS ceta-tea §i iurnul pe
care-l zideau fiij oamenilor. §i Domnul a zis: «lata, el sunt un
singur popor. §/' toti au aceeasi limba; §i iacS de ce s-au apucat;
acum nimic nu i-ar putea impiedica sS facS tot pe §i-au pus fn
gand. Haidem! sS Ne pogoram §i sS le incurcam acolo limba, ca
sS nu-§i mai mfeleaga vorba unii altora». §i Domnul i-a
imprastiat de acolo pe toata faja pamantului; a§a cS au fncetat sd
mai zideascS cetatea. De aceea, cetatea a fast numitS Babel, cSci
acolo a incurcat Domnul limba fntregului pSmant, §i de acolo i-a
imprSstiat Domnul pe toatS fa(a pamantului "(Facerea, 11,1 -9).
Berosos, preot chaldean din sec. IV-III T.e.n., citat de Eusebiu de
Cesareea, pentru ca lucrarea lui Berosos s-a pierdut, Tl prezinta
astfel: ,,Se spunecS primil oameni, ?nfumurandu-$e de puterea §i
mSretia lor, au ajuns sS dlspretulascS pe zel si sa se socoteasca
mai presus de acestia. Ei au zidit un turn inalt fn locul unde se
afIS acum Babilonul.
,. 103
Turnul aprpape ca ajunsese sa atinga cerul, cand depdatS
vanturile venira in ajutorul zeilor §i surpara zidirea peste ziditoiii
el. Ruinelor li se dadu numele Babel. Pana atunci, oamenli
vorbiserS o singurS limba,
iarzeiiiisilirasavorbeascaingraiurifelurite!'...Cama\a\\
Sunt Tn textul biblic cateva metafore. Caramida le-a |inut loc de
pia-tra, iar smoala le-a tinut loc de var. Deci nucuvintele de
piatra, naturale, primare, ci ,,facute" de gram3tici,'care au subtiat
limba adamica, asa cum precizeaza Cantemir; iar Ieg3tura dintre
ele, varul, nu era straVeziu, folosind smoala, prin care nu se mai
vedea nimic...
Revenim la Biblie: ,,Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate
fiarele campului §i toate pasarile cerului §i le-a adus la om ca sa
vada cum are sa le numeasca; si once nume pe care-/ dadea omul
fiecSrei vietuitoare, acela-i era numele. £/' omul a pus nume
tuturor vitelor, pa-sarilor cerului, §i tuturor florilor campului, dar
pentru om nu s^-a gasit nici un ajutorcare sS ise potriveasca"
(Facerea, 2 19-20).
Deci, omul a botezat, adica a numit fapturile, imitand natura lor
intima. Am dat acest cttat, pentru a repeta ca primele monosilabe
Tn limba adamica se apropie de natura lucrunlor. Platon, Tn
dialogul Kratylos, analizand peste 20 de cuvinte, porne§te de la
natura lor cStre nume, firesc, Tn limp ce lingvtetica modern^, de
la nexplicarea cuvinte-lorprin cautarea raporturilorlorcu alte
cuvinte" (R de Saussure). Este normal ca apusenii sa nu mai afle
Th limbile lor natura intima. Limba adamica se dezvaluie fie §i
numai dupa denumirea pasarilor, a) caror nume §i-l pronuntS
singure (cue, gugustuc, pupaza, ciocanitoa-rea, etc). Socrate, Tn
acela§i dialog, ne Tnya{a: J^cest nume - antropos (OM) arata ca,
tn vreme ce. celelalte vietuitoare nu cerceteaza, nu compare^ §i
nu examineazS nimic din ceea ce vad, omul de fndata ce a vazut
- opope - aceasta fnseamna ca a §i examinat §i judecat ce a vazut.
De aid, a§adar, numai Omul, dintre toate viefuitoarele, a fost in
chip potrivit numit antropos - fntrucat el examineazS ce a vazut".
Aris-totel, referitor la aceasta, scrie: HNumele, este un sunet
vocal, care po-seda o anumitS semnificafie, conventional"(De
interpretatione, II, 16a). Desigur, numele sunt instrumente de
cunoastere si ,,cSlauza gandului", cum scrie Platon. El este, deci,
Tmpotriva conventionalismului, pentru cunoasterea esentei
invariabile a lucrurilor.
Prin Jitere §i silabe se imita natura lucrului, astfel ca numele co-
rect confine in structura lui ceea ce este esenfa acestuia. El
conclude: „ Tot astfel, leguitorul poate sS reduca §i aite nofiuni
la there si silabe, creand pentru fiecaw dintre realitSti un semn §i
un nume, §i pomind apoi de la acestea, spre a cpmpune restul, pe
calea imitatiei §i chiar folosirea lor ". In ceea ce prive§te
imposibilitatea explicarii unor nume, spune el, sau originea lor
este Barbara, sau vechimea tor le 1ace sa scape cercetSrii".
In ebraica, Adam mseamna Om, „/$" bSrbat si j,i§e" ferneie. Nu-
mele au impoiianta fundamental^ Tn cunoa§tere. Intr-o lucrare
atri-buita lui Confucius, ,,Rectificarea numelor", se scrie: nA
cunoaste asemanarile $i diferenifele dintre lucruri fnseamnS sa
cuno§ti numele lor in mod exact"...
Pentru ca, in limbi diferite, aceeasi notiune poarta denumiri
diverse. AI.Rosetti, ^opitndu-l pe Saussure, Scrie anume:
,,cuvantul este arbi-
104
trar". Nimic mai fals, Tace prfveste limba noastra! In priyinta
alfabetelor, scrierea hieraticS e bine definite drept ,,scriere
hieroglifica cursivS, din care derive. scn'erHe alfabetice". §i iara
un citat: nCantecul cucului e redat aproximativ:cuckpo, gugoo,
sau chiar puppo:... Cucul posedS un K as-pirat "etc., cert fiind ca
fonetica noastrl e tributara celei straine, de unde si lipsa unor
particularitati specifics limbii adamice, Pana si numai ono-
matopeile (a guita, a sfa'rai, a vui, a sasai, a marai, a {iui etc.)
puteau fi un semnal demri de studiat.
Triada traci-daci-gefi - ,,o rasa mare §i puternica"
Va trebui sa §tim exact ce Tnseamna fiecare termen, pentru ca is-
toriografia si lingvistica noastre sunt departe de a fi Tnteles cum
aceste trei notiuni fundameritale pot fi bine cunoscute tuturor. fn
general, se stie filia-tia daco-getilordin traci, \nca de la Herodot
dar, mai departe, relafia dintre daci-geti-traci ramane obscura.
Insa, numai tntamplatoarele descoperiri ameologice, desi au
relevat compri unicat, datorita unei teorii lingvistice
antiromanesti, profesata ieri §i azi, nu au reusit sa constituie
bazele unei teorii a etnogenezei, nu numai credibila, dar si
riguros §tiintifica. Odo-bescu numea movilele si gorganele
presarate pe solul Daciei ,,arhiye tacute, cari pSstreazS fn negrul
lor pSmant documente istorice ale fini noastre, din timpiipe cand
istoria nu se scria cu condeiul", Disparitia din scripte a Tnsemnat
pentru istorici disparitia reala; astfel Scolotii sunt Jnghititi" de
sarmati, fara a fi definiti, iar dacii apar cu trei secole dupa get,!
etc., un labi-rint din care nimeni nil poate iesi, acel fir miraculps
at Arladjiei fiind limba (pierduta) a dacilor. Trebuie sa iesim din
labirint...
In loc de a studia istoria nafionala, noi studiem pe a grecilor §i
romanilor, care, ca si ,,Dacia PreistoricS" a lui Nicolae
Densusianu, jncep tot cu mituri §1 legende. Descoperirile
arheologice - numeroase -Tnca nu sunt sistematizate, ordonate
logic si raman Tn afara stiint,ei, pentru ca noi consideram TncS
eronat Dacia, nu izvor de cultura §i ciyilizatie, ci un tinut
Tnapoiat, pe care Imperiul Roman si popoarele migratoare l-au
ncivilizat" si integral Tn Europa... Ieri, ca §i azi, fnva-tam de la
cei care au fost numai elevi ai stramos.ilor no§tri!..,
Sunt actuate cuvintele cu care Mihail Kogalniceanu deschidea, fn
1843, cursul de istorie nationals:
,,Ge interes mare trebu'fe sS aibS istoria nationals pentru noi,
Tmi place a crede ca §i dvs. o intelegeti ca §i mine. Ea ne aratS
intamplarile, faptele strSmo§ilor no§tri, care prin mo§tenire sunt
§i ale noastre. Inima mi se bate cand aud rostite numele lui
Alexandru eel Bun, §tefan eel Mare, lui Mihai Viteazul. Da,
domnii mei!, §1 mS ru§inez a spune ca. acesti barbafi pentru
mine sunt mai mult decaf Alexandru eel Mare, decaf Anibal,
decaf Cezar; ace$tia sunt eroii lumei, in loc cS cei dintii sunt
eroii patrlei mele. Pentru mine, bStSlia de la Razboieni are mai
mult interes decat lupta de la Termopile §i izbanzile de la Racova
§i de la CSIugSreni fmi par mai strdlucite decat cele de la
Maraton §i Salamfna, pentru c8 sunt castigate de romani! Chiar
locurile patriei mele Tmi par mai pIScute, mai frumoase decat
locurile cele mai clasice. Suceava §i Targovi§tea sunt pentru
mine mai mult decat Sparta §iAtena".
105
Ce am putea adauga?
Marele nostru istoric Nicolae lorga definea astfel stramosii:
,,O rasa mare §i puternica, care se tntindea in fntreaga Peninsula
BalcanicS, fn regiunea Carpatilor, pana departe spre vest, in
regiu-nea Vistulei; la est, ea s-a fntins asupra teritoriului scitic fn
masura in care se retragea valul irano-turanic; insulele
arhipelagului §i anumite insule din bazinul rasaritean al
Mediteranei fi apartineau; in Asia Mica, misieni si frigieni
corespundeau moesilor §i orygilor, de pe,malul euro-peari iar la
armenl ceea ce nu era hitit se adauga tracismulu! ".
In privinta limbii, confuzia este si mai mare, desi avem o ploaie
de expert!, opera lui Hasdeu nu a fost continuatd, dar abia
discutam litera a, dacS scrim cu Ba" sau J", cum si cand. JB"
barbat e unde l-a lasat Hasdeu*, iar Tn discujii la litera A. Tot
marele nostru filolog B.P. Hasdeu atrdgea atentia ca aLitera A
este brevetul de latinnate al limbii noastre,stiut fiihd ca limbile
slave au pufine cuvinte incepStoare cu A, ca inifiala . Era vorba
de sigla, deci, cum bine observa genialul parturar, singurul care a
observat caracterul CHIMIC al limbii noastre. In treacit fie spus,
pentru ca e o problems de bun simt nu de speciali-tate Tnalta,
litera A prezinta numai In limba noastra cele trei stari posibile,
ernqtionale, cunqscut fiind ca vocala aceasta este a tuturor
oamenilor, indiferent de etnie: a, a, a. Forma a este preluatd de
codul latin cu aceeasi valoare, iar ,,a" §i ,,a" sunt forme pnmare
ale redarii plansului §1 rasului, cu caFacter onomatopeic.
Desi Strabon precizeaza ca nurnele ,,sc/f" se da Tntregii mase
latine, ca spatiu geografic, o afirmatie netnteleasa a determmat
isto-ricii sa creada ca getii sunt mai spre Pont si rasarit, Jar dacii
la apus, deci, cei mai drepfi si viteji erau Tn Dobrogea si pe
.Nistru. Era si aici o metafora, rasaritul fiind simbolul Soarelui,
deci al cunoa§ter|i. §i cei'trei Magi erau tot de la rasarjt...
Preluand aceste informatii s-a conclus ca mseamna unulsi acelasi
lucru. Ceea ce este inexact.'Cum am vazut, desj vorbeau aceea§i
limba, getii o scriau codificat si era limba geta, fn timp ce limba
dacilor era cea vorbita de toti, si, de fapt, limba adamica,
denumita traca, ariana, pelasga, indo-europeana, vedica etc,
oricum, numal romaneasca, nu! Este intere-sant §i modul cum
Dio Cassius prezinta acest aspect esential:
,,£u fi numesc dad pe oamenii pomeniti mai sus, cum f§( spun ei
in§isi si cum le zic romanii, macar ca stiuorea bine ca unii greci
ti numesc geti, FIE PE CREPT, FIE PE NEDREPTfsn). CSci eu
imi dau bine seama ca ge(ii Iccuiesc dincolo de Hemus, de-a
lungul Istrvlui "(op.cit. p.683).
Ceilal^i cercetatori n-au aflat daca sunt numiti pe drept, ori pe
ne-drept, si iata ca manualele dau Tnca citatul neprecizat. Chiar
concepte-le fundamentale, cautate Tn dictionarele straine, nu au
reusit decat sa sporeasca aceasta confuzie.
Metoda descifrarii Scrierii Hieratice
E timpul sa dezvaluim, tuturor celor preocupa|i de cunoasterea
stiinfi-fica, cateva observatii generate, care sa-i Tndrume pe
calea adevdratei cunoasteri Tn epigrafie. Dup§ ce au Tnvat,at
cele 4 coduri de cult latin,
* N. edit.: tncercand sa realizeze opera vie^ii, ,,Dicfionar roman-
sumeriarf, Paul Lazar Tonciulescu a decedat, ca §i B.P.Ha?deu,
la abordarea literei B!...
106
elin, ebraic, sanserif, la care se adauga numita slava veche, care
nu justifies existenta unui sistem matematic al limbilor actuate
numite slave, vom observa ca zisele inscriptji ilizibile sunt, de
fapt, rezultatul matematic al Unor ecuafii llngvistice Tn care
aflam litere eline, la* tine, simboluri, obiecte, figuri geometrice,
puncte uniform poztti-onate, plant?, pasari, linii geometrice
denumite in geometria plana, etc. §1 atunci §tim ci avem a face
cu scrierea hieratica (sfanta) elaborate de geti. Gel mal simplu
avertisment fl da folosirea Tn aceea§i 4nscrip{ie de litere latine
§1 eline. Descifratorul trebuie sa aiba o cultura istorica, literara,
filosoficS deosebita, pentru c§ la tot pasul e pandit de capcane
diferite, pe care le stiu numai membrii cas-tei IO, casta
sacerdotala. Acest cod este denumit ,,PUIU " limbii sau ,,pomul
vietii "Tn limbaj preofesc.
Toate religtile au acaparat cunoa§terea folosind-o Tmpotriva
maselor ignorante, carora le-au promts ,,viaja de apoi". Ce
trebuiau sa fi observat epigraf ii? Ca tn toate graiurile litera este
cuvant, pe cand Tn limba biblica, adamica, litera este
CONCEPT. Astfel, orlce litera, consoana introdusa ori scoasa
din cuvant schimbi radical Tntregul sens; apoi ca, la npi,
cuvintele se Tntregesc, citindu-le ,,Tnainte §i Tna-poi "...Cum sa
priceapd ei ceva, daca nici litera ,,A" n-o stiu?! Astfel, litera ,,a"
este fara semne diacritice, la fel ca Tn protolatina, un ,,a" curat.
Daca devine ,,a" e semnul iernii; caciula arata clima, iar ,,a"
palaria, semnul verii. Deci, e vorba de clima temperata, cu 4
anotimpuri. Evreii masoretj au scos tqate vocalele din text,
numai cd acestea dau numai MUZICALITATEA limbii si nu
sensul cuvintelor. Aici este toata chestiunea defend, neobservata.
Rasa alba, pornita din Romania, cu-prinde §i supune lumea cu
acest algoritm.
Sa explicam acum, punctual, metpda prppriu-zisa. Dupa ce se
obserya ceea ce este comun tuturor inscript,iilor din lume, se
stabileste o descriere a lor, indiferent de asezarea lor Tn spatiu.
Codul este unic. Se aseaza cuvintele romanesti pe zece coloane,
a?a cum au fost citite. Se stabileste, Tn functje de numarul
literelor rezultate cifric, cheia pe care o are ecuatja lingvistica
rezultata. Este vorba de ceea ce se numeste n§arpele care-?/
mu§cS coadsf, pentru ca aceasta este rezultanta.
Important^ este sigla, litera cu care Tncepe primul cuvant, pentru
ca vom Tncheia cu aceea§i litera, ca sa consideram c& desci-
frarea este buna. Dar aceasta trebuie luata Tn seama numai dupa
ce corespunde si cu cele ramase fragmentar Tn scrierile clasice
si, Tn ace-lasi timp, sd fie convergenta cu eel putjn alte doua
informatii din altele. Deci, iata dificultatile reale ale metodei
propuse de mine.
Se constata astfel ca, Initial, Omenirea avea o singurd limba §i
acelea§i cuvinte, cum scrie ,,Cartea Cartilor", Biblia. De
asemenea, un singur alfabet, eel protolatin numit sau romanesc.
Varietatea afi$ata de inscriptii e data de modul Tncifrarii pe zone
geografice de triada masagefi-geti §i getuli, respectiv Asia,
Europa, nordul Africii, insula Pas-telui...Astfel, la Tasilli, Tn
nordul Africii, sunt sub forma de ecuafii, care, citite romane§te,
due la un text coerent in limba romana, ce se Tnscrie perfect Tn
precizarile generalizate de mai sus. In Insula Pa§telui, dupa ce
ajung acolo conehistadorii condu§i de iezuitii catolicL
compagnionii lui
107
Mihluko-Mahlai "transcriu Tn litere slave zicalele stravechi ale
inca§ilor si maiasilor, numai ca Tn limbile slave nu spun nimic.
Literele slavone odatS Tnlccuite cu cele latine devin ecuatii
lingvistice care se supun acelora§i leg! ate codului get. Asttel,
codul este universal §i, evident, totul a fost cifrat in limba noastra
romaneasca. Se constata ca semnele dia-critice folosite Tn codul
elin, citite corect, due la rezultate, iar situafla neferi-cita in care
se afl§ epigrafia universala, pe care ai nostri o copiaza per-
manent, sta Tn faptul ca ei n-au Tn|eles esenja literetor.
In toate graiurile pamantului Jitera este cuvant "de tipul aJfa,
beta, gama, delta etc., alef, bet, ghimel etc., ai, bi, si, di etc, pe
cand Th ro-maneste, si numai Tn romaneste, litera este un
concept, care, scoasS din cuvant, schimba total continutul
semantic al cuvantului. Dar cum sa observe acest Mamanunt"
esentfal, daca nici litera Ba" n-au pg-truns-o? Litera Ar la, noi
poate deveni „& si naT' determinand onomato-peic de la douS
extreme, iarna si vara, respectiv ncaciula" si ,,palaria".
Protolatinii erau... gefii
Pentru ca am vorbit despre alfabetul protolatin, sa lamurim acest
termen. Deci, cine erau protolatinii, cifrafi:
oi protolatinoi, on Oi itpwtofamvoi, cov
Omicroniot 16742-4-83-5-1059 CONCS £1 TRO-
a c.m i c d e.a s u 41-1-5863109-7-7:2 IA, Cadmus e C-
praluiiota 32110954:67-1-8 ARPATUL li 0-
piroomegat 6-14-1341058729-1- m Protogeia
auomicrona 134:287956-5-10 AOM, Vornic A-
ccentuatla 891045-18-1627:3: ^tlartt, Cuca e
mbdaalfata 341:78910-2-256 dam fata Bal-
uiotaiculc 76108912-12-534 89-5- cicului, Actul
atpusdeasu 69710:152438-5- DSEU, astup§
praluiiota 12356410-13-78-1-9 PRAVILS, 10,T-
niiomicron 8910:125673-2-4: ron nimici o
iotavirqul 5434:32761-3^98-1.- Get5 scria £i
aomeganii 59108-4-1267;vulg. IOAN.
nConcs fi Tiro/a, Cadmus e Carpatul, Tl om Protogeia, AOM -
vornic Atlant CUCA e, dam Fata Balcicului, actul Dseu; astupS
Pra-vilalO, tron nimici oGeta scria, fi vulg IOAN".
CRAEECARPA 12453-3-678910 Creea Carpa-
TULPTOPAOM 123-6-46597-11-108 tul POTOP Ma-
IATCUCAEDA 14237-15-58910-4-6 ica-ta-VEDA O-
MBCIADSEUS 10-16-6789-2-2534-2-1 M dseu
Baci" M-
AAPTRONIOG 14567-4-21093:8 atron AGOP, I
ETAMAAIOAN 32645-12-1:78910-2- ata-mfi e IOAN
,,Creea Carpatul POTOP, Maica-ta VEDA Om Dseu Baci,
Matron Agop, iata-ma, e IOAN'
aomtaucsdb 236-5-478-5-9 Omu TOM. e
bragopntet 11105934-5-6578-2-102-1- BABADAG P6nt TT
,,Omu Tom e BABADAG, Pont TT ". -
AAEOTTT 534-2-6172: Teo TATA
a t a t a - invariant • ./• •
108
Codul Sanscrit - facut la Putna !
...Precum am mai precizat codul sanserif se face la PUTNA. lata,
deci, ca putem demonstra uniyersalitatea codului get. lata cum
arata o fraza care era cifrat§ Tn sanscrita:
„ Yad eve 'ha amutra, yad arriutratad envira".
U p s i%l o n a d e 10:654324-9178 e Olimp,•DunS-
veapost.r-of 823-2-4567-2-101-9-9 rea post fu O-
etaatadamv 910-8-13-3-78623-6- MU Ea datatS
travirg. ul-a 7610589-3-134:2 graiul tau, R-
upsilonada £975:345110-5-2 ODNA-Silva P-
mutrataden 23109-2-5476-2-81-7- UTNA arat OM,
v i e a 3:12546-2- e Viata.
,,E Olimp Dunarea, post fu OMU, Ea datata graiul tau: RODNA-
Silva-PUTNAaratOMeviafft'.
e I e e o a a t a t 62-8-54109837-2-1 ai Cetate, e
avrodnalvv 987431-8-526132-1 VLAKIA, Dunare.
^Aicetate:eVLAKIA,DunareT.
T I E L A, 34215-3 Elita.
Ge{ii ne transmit secretele Omenirii!
Amputea sa definim si termenul de nmetoda" pe care get,ii l-au
cifrat.
e Methodos, ou tj Medodo;, ov
Etaomicdea 9:5127810-7-63 e METODA ia-
supraluiet 7-4-6810945-2-132 u litera spu-
ajniiepsilo 2:16109-6-4578:^3 s APOL ie?i i-
naccentuat l-4-68457-6-32l'09: n NUCET cat5
thetaomicr 7612:41059:3:8 ' MOTH trac e I-
ondeltaomi 987:102-12-156:34 sea in OLT de-
cronsigmav 45:1091:23-1-68-14-7 ns yAC RO, IM G-
irgulaomic 103:26945-2-178 OG Raiul IOM ^
ronups i 1 on 847-5-1091:5236 luo Nor PONS.
„£ METODA: iau litera sous Apol, iesi fn Nucet, cats MOTH
trac e isca in OLT dens Vac RO, IM, Gog ralul IOM luo nor
Pens".
ECRUSPUSPI1097813-2-2645-7- IPUSER - opus
ESICNCATAM 1:23109:7845:6 e Sima, ATON,
c-
OTHTRAC E I S 6548-19-10923:71 asta SITH
co-
CAINOLTDEN 8:5679210-3-134: d oltean CIN
SVACCVNGOG 516:1098-2-27-5-43 OMU Gog
un ca-
RIOMPNORPO 89:5124:1076231-7- rp prim Cotison.
N S.
Jpuser- opus e Sima -ATON,casta SITH, cod oltean, CIN omu
GOG un carp prlm-conson".
eves i m a a t o 3:108697-8-1425: e Casta OMU-i
nsisithcod 1910:582-2-4367^ NOD IOM SITH
icinomvvcc 9182:4567-2-10123-3 CIOC prim Carp
arpprimo, 34-1-567-2- in OMU
,,E casta OMU-I NOD, lorn, Sith-CIOC prim carp in OMU ".
EAOMUINODS 1:3294810-2-576-2- - e CADMOS, uni
SITHCIOCRP 871:2132:45910 KOS citi HORP
,,e CADMOS, uni Kos, citi HORP, I ".
109
eaacosciti -134:5654:78910-2- EAC Upis citi
ho rpi 1232: Hora.
nEAC Opisciti HORA\ ERA COSIA
EACOPISARO LL 11234768-8- Hopa!
RAerER AA-Era
91052-2-
a a a 54-1-123-2-
lisus era... Apollo, fiul lui Zalmoxe !!
o avtoAoya;
Cunosc: £s Pr-imul COCOC L-astar e Padu-. 1 Opisul Uni-t
scriau ,Con-cis Graim Om-onim DAC e mo-
De§i am putea Tncheia descrierea metodei de descifrare, vom
mai prezenta nCunoasterea de slut?, ca sa retezam total stupida
etnoge-neza §i npierderea" lirpbii dapilor de dragul Romei:
outos o autologos
187624-12-310-7-95
1682-1-103574-1-9
162109-1-4:8536
1-5-957648-3-2103
1-3-548623-14-7910
987-9-310527-3-84
1254-10-796-10-8:103
Omicronups iloncsculc atdeasupra luiepsilon tavomicron
sigmaomicr oncmicdeas
uoraluiomi 965-1-8432-11-1017-2- §ul Carp ivi
69105-2-18234-1Q-7 2345--9-761089-8-1 u p r 5-6-781096-8-
421-5-3 u p s i 1 o 432:16109-6-875
i c r o 6-2-59101783-7-24-6-i 6891-4-210453-2-7 108459-1-
167-2-23 6745-3-1210339-9-89768-6-124-5-
„ Cunosc; is primul cocon, la star e Padul, opisul unit, scriau
cbncis graim omonim dac e mosul carp, ivi LUPA Caron fllon
Patos se surpa DOR, fiul Apol ISUS, cronica. Tu domn LIMBA
ATE-NA-n COC Romana CRISTOS magic vatf.
SMNINAEPIV 96510-19-7:19243 PANU e SIMIN-
NOCGSS-fiVIV 23-2-1109:6785-2-4 OC nu-i SEUS g-
PRPSOAVEFI 6410-24-1259-13-38-5-7 asi prof.pe U-
VLPTIMMLCR 2351-8-98410-13-6723-2-LPIU clar
mmmm.
TMMA 14-3 TT
,,Panu e SIMINOC, nu-i SEUS, gasi prof, pe ULPIU clar
mmmm.TT ".
156:7678:9110: UNU prim l§i
849232-4-345-2- COSIEI POL-
Lupa-Caron F-ilon Patos s-e surpS DOR F-iul Apoi ISU-S
cronica. Tu DOMN LIMBA, A-TENA-nCoc Ro-mana,
CRISTOS magic, vag.
silonapost
rofdeas
a1ui
ntauom
n 1 ambdaom
cronaccent
uatgamaomi
cronsigma
cronal faup
vieonuoii sipolrpmm-
nUNUprimf§ilCr.
NPRIMISII n I s I M
ni-s primii ni-s M.
187:234569-5-123-2-4:
110
Capitoiul VII
TARTARIA - PRIMUL SCRIS DIN LUME Revolufia alfabetica
- unica §i mondial^
Reprezentarea gandirH prin semne, sau revolujia alfabeticd, s-a
produs o singura data §1 a cuprins toati lumea, toate alfabetele
avand drept izvor pe eel fenician, considers Marcel Cohen41
(L'Ecriture, Ed. Soc, Paris 1953, p. 55). El are in vedere
silabarele din zona Mediteranei, considerand ca limbile Semite
au un avantaj com-portand radicale constitute din trei consoane,
Tncorpprand Tn ele Tnt,e-lesul fiecarui cuvant. In acest chip,
considers posibila trecerea de la silabar la alfabet. Apoi, crede el,
grecii au adaugat vocalele creand propriul sistem de scriere. Mai
considers ca si limba Egiptului antic (care?) apartinea tot
grupului hamitosemitic** si favoriza acest fenp-men, desi
scfierea egipteana nu a eliminat nteiodata sistemul ideografic,
crearid totusi un fel.de affabet cu semne monoconsonatice,
rSmase tnsa tot Tn modelul ideografic.
Un alt interesant aspect e reliefat de Andr6 Leroi-Gourhan (Le
Geste et la Parole, 1964, p, 282-289) privind sistemul scrierii
chineze, nealfabeticS dar piina de vitalitate. Se poate remarca
faptul ca §i cu-vintete chineze erau, In fond, monosilabe,
deosebirile fiind marcate prin urcarea sau modulatiile vocii.
AceastS structura monosilabica a stat la baza scrierii chineze, Tn
fiecare caracter fiind un semn-cuvant si cu totul fonografic.
Analizand rezultatul acestui sistem prin extinde-rea scrierii
chineze Tn Coreea, Japonia, Vietnam drept limba cults a scrierii,
etc., se constata, Tn comparatie cu sistemul egiptean, ca ulti-mul,
Tnceput Tn mileniul al IV-lea, dispare dupa caderea Imperiului
Roman de Apus, Tn sec. V e.n.
Referitor la sistemul chinez, M. Cohen observa ca: ,,Orice sistem
de scriere ce se dezvoltS spontan §i nu se impune din afarS e mai
mult sau mai pufin modelat dupa caracterul limbii dupa care se
formeazS' (ib.p.29). §i, se Tntreba el cand suspecta caracterul
..autohton" al scrie-rilor egiptene si sumeriene... observajie pe
care o subliniem, ca deo-sebit de important^, demonstrand
capacitatea analiticd deosebitS a lui M. Cohen. Pentru cei care
citesc dupd descoperirea scrierii hieratice lucrurile par comune,
dar meritul lui M.Cohen e cu atat mai mare, scri-ind aceasta Tn
urma cu 40 ani! Este Tn firea pamenilor sa se impresio-neze de
piramide, de grSdinile Semiramidei, etc, meat, un astfel de
cercetator, fiind purtat de la York la New-York, fara a i se spune
istoria celor doua asezari...ar prefera New-York-ul... Asa si cu
piramidele si cu mult laudata scriere sumeriana, de catre cei care
au trecut pe acolo, hat, maidemult...
* N. edit.: De origine iudaicd.
** N. edit.: Acest tupeu tipic iudaic a mai fost semnalat adeseori
de noi I Egip-tenii Ti numeau pe evrei nPoporul ciobanilor", au
apdrut la milenii dupd alte popoare dar insists ca.:. le-ar fi
civilizat!! ?
111
Basmele numite... §tiinta a istoriei
S-au creat niste scheme simple si generafiile Tnvata ca o turma
aceleasi poncife, la care nimeni nu mai gandeste demult...
Importanta scrierii e uria§a, pentru ca datorita celor consemnate
se alcatuieste ceea ce se cheaml istorie. Si istoria nu se poate
falsified - fenomen curent - decat prin falsificarea limbii. Limba
determina ins3§i nafi-onalitatea. S-a intrebat cineva ncum a tost
posibil"? Chiar de am §ti cum s-au construit piramidele §i chiar
daca le-am putea reproduce tehnic, de unde aveau mijloacele
financiare?! Ce bogatii avea si are Egiptul ca sa poata ridica
asemenea construct!!? Si, de ce era urt cen-tru de cultura
insemnat?
Citind pqvestile din can)ile de istorie despre vitejia grecilor sau
rq-manilor te minunezi de imaginatia extraordinara a autorilor
respectivi: numai ca §i noi repetam incon§tien|i acelea§i basme
numite §tiinta a istoriei! Cum de i-a parasit pe ei, subit, vitejia?
Sa nu se fi nascut in toata Europa nici un om in stare sa dezvolte
o §tiinta sau arta mii de ani, ci numai in Grecia? Ce baza
materiala oferea aceasta prosperltate, ca sa ridice toate templele
minunate? Fenomenul se va ref^ta in Roma, Octavian August
lasand in t«ma an ocas, de marmura. Cum?
Afetoirc, dupa ce Montesquieu introdusese termenul de lege in
istorie.J(Spkftui legilor), scria in 1774: nMi se pare c3 istoria nu
a fost nicioda® consielerata attfel decat o cpmpilajie
cronologicS, ea nu a fost scrisS nici prinprisma cetaleanului, nici
prin cea a filosofului...Eu m-am strSduit sS pressti cat am putut
istoria moravurUor, a stiinfelor, a legilor, a obiceiurilor,
astfeisSSor. Aproape ca nu vezi decat istorii ale regilor, dar eu o
vreau peaceea'aoamen//or"(scrisoareacatrelacovVernet).
Pentru caazi Europa e divizata in tot felul de etnii care au perma-
nente razboaiet dupa cele religioase specifice Evului Mediu,
crede cineva ca asa a fost si cu mil de ani in urma? Povestile din
Alexandria - carte populara, sau ale nu stiu carui Cezar pot
Tncanta urechile bietilor copii, care Tn clasa a V-a aud numai
minunatii despre antichitatea greco-romana? Lupta dintre doua
idei se cheama lupta dintre Sparta §1 Atena (mtre forta fizica si
cea intelectuala!), apoi Tnclestarile teribile dintre greci si puhoiul
persan de la Maraton §i Salamina, unde grecii ca§tiga doua probe
sportive: Maraton §i Caiac- Canoe. Pare-se ca anii coincid cu ai
olimpiadelor...lnteresant!
Se pare ca, Tn cazul Egiptului, cucerirea Tnsemna recunoa§terea
de catre marii preofi a func^iei de mare preot (vezi cazul Darius,
Ale-xandru eel Mare, dar mai Tnainte MIRON KEOPS din
Tomis!) iar scriitori greci sunt toti cei care scriu Tn codul elin.
Nu era vorba, deci, de spatiu geografic. In acest chip, azi, si
Cioran si Eugen lonesco sunt francezi...'
Asa cum observau Antoine Pelletier si Jean-Jaques Goblot tntr-
un studiu despre istoria generala: Jn manualele scolare,
civilizatiile aparlipsi-te de istorie. La niyelul unei teleistorii
multiseculare, si mai mult la ace/a al trecutului viu, civllizatfa
greaca este mai mult imagines noastra despre Grecia decat istoria
grecilor..."(p.3l) Ce Tnseamna aportul Grejci-ei? Partenonul fara
sclavircare l-au cladit? Iar al Romei...corisulatul farS dictatura?
Ce se cheama democratic sclavagista? Dreptul unuia din
112
zece? Dar democratic burgheza sau sociaSsta? Mimic Tn afara
unor
utapfi, pe care daca le-ar propaga biserica le-am accepta ca pe
orice dogma, dar ele sunt pretinse ktei stiirrtifice, ceea ce este
inacceptabil. Schomatfomul si scteroza istoriei este §1 mai
evident^ dupa Tncheje-rea Razboiului rece. Mamiafete lauda
ceea ce huleau Tnainte... In-treaga istorie trebuie studiata din
nou.
Rabojul romanesc - cea mai veche scriere
Disparifia din scripte a conceptului URSS Tnsearnna, oare,
disparitia a paste 280 milioane de oameni? Asa au disparut din
istorie, Tn vremu'ri-le Tndepartate, popoare Tntregi, sau poate
nici nu erau popoare... Pentru cei care stiau ca fenicienii nu erau
popor, ci POPI devine de Tnteles cum au disparut din istorie,
lasandu-ne alfabetul, cea mai pretioasd mostenire, samburele de
aur al Intregii cutturi.*
Pentru ca Tncercarile de a-l deriva din diverse silabare au esuat,
va trebui s5-l punem Tn relatie cu eel mai vechi sistem de semne
care-l precede, anume cu semnele rabojului romanesc.
Semnele de la Tartaria, Karanovo §i Grecian if a sunt asemana-
toare cu cele de la Mohendjo - Daro, Harappa §i cele al scrieril
Kohau-rongo-rongo din Insula Pa§telui. Dar aceste mesaje sunt
stra-vechi, irsemnate pe os §i piatra, ceramica sau ceara.
Numerele rabojului romanesc au tost analizate de P.N.Panaitescu
si devenind, cum se stie, numerele pe care le numim romane
(ordinale), iar eel care se va ocupa de semnele de la Cucuteni
fiind Teodor Burada, si care le consi-dera ca facand parte dintr-
un alfabet arhaic (cf. arh. Silvia Paun, 1984). Erau in numar de
180 aceste semne cu care se specificau animalele, nu numai
numeric, ci si caracteristicile raselor (boi, plavani, murgoci,
cudalbi, cai rota^i, murgi, oi bal§i, tigai, barsane, stogoase, etc.)
Cercetdnd semnele rabojului cu arta traco-pelasgica se con-stati
simflitudine, p£n3 la identitate, cum accentueaza exact am. Silvia
Paun, facand si o statistics: 14 semne intra Tn alfabetul chirilic,
15 in eel grec §i 17 in eel latin. Restul apar Tn scrierile numite
pe-lasga, berbera, etrusca, feniciana, etc. O alta parte yor fi
preluate de Ulfila fit traducerea Bibliei in limba gotica. Se zice ci
limba germana provine din rune, numai ca scrierea runica nu are
6 semne (E, K, S, T, Z §i Y) existente Tn scrierea latina §i toate
ceie-latte dm avfar traco-pelasgica Pe terrtoriul Romaniei, aceste
semne au stat Tn atenfia unui mare numar de specialist!.
Cuvintele vii ale Tartartei
Un interesarrt studru desprfr Tartaria scriu si Paul Lazar
Tonciulescu si Lidia 8. Lovendai Papae, care semnaleaza
cercetarile istoricilor rust si traduc Tn ramaneste o poezie
Tnchinata Tartariei de
* I*. e*t.r Exists numeroase dovezi 51 opinu cS acest alfabet,
a§a-numitul ,,li-near A" a fost preluat de fenicieni de la greei
(tract) ?i aparjinea, de fapt, pe-lasgtlorde la nordul DunSrii...
113
catre poetul Andrei Nadirov din Leningrad, orientalist ca
pregStire,
pe care o reproducem Tn continuare: ,
aO timp strabun! - A ta stihie Ea a sosit ca cioc&rtia
s-apotolit gonind prin hau < solie fratilor pre-daci
strig: ilhde e§ti, Tsrtdrie? Nu, n-ai pierit In ve§nicia
prin vremi n-aud laspunsul ISu. care-i ucide pe cei dragi
S-ascunde gandu-n depSrtare Aud iar glasul Tartariei
de§ertului uttarii, mut... Un coif din val e destrSmat
dar a-nviat a ta chemare §i caut a ei slovS vie
in micul §i-mpietritul lut. Ce fncS nu a rSsunat..."
In studiul citat, se redau si cuvintele lui Boris Perlov: nDa, acele
cuvintevii ale Tartariei, n-au rSsunat fnca".
Autorii ?§i Tnsusesc punctul de vedere at lui Ariton Vraciu, care,
de asemenea, §i-l Tnsusise pe eel at lui Boris Perlov si, aldturdnd
cer-cetSrile altor cunoscuti cercetatori, Viorica EnSchiuc - Mihai
§i C.OIaru, conclud existenta pe tdblita rotunda a numelui Unut
zeu local §aue - cautandu-i urmele toponimice.
Deci, primul scris din lume! Eruditul Romulus VulcSnescu Ti
pre-zinta sinteza Tn ,,Mitologia romana" - tn capitolul ,,Scrierea
pictograficS de la Tartaria" (p.98). Aparfine culturii Turda§ -
Vinca §i e localizati Tn timp - mileniul VII-VI T.e.n., - prln
consens arheologlc.
,,Sumerienii - elevi buni ai tartarienilor"
,,Pentru confinutul lor inedit, redam constatarile lui V.Titov, dupa
consemnarile lui Boris Perlov: 1) Tablifele de la Tartaria sunt un
fragment dintr-un sistem de scriere larg raspandita, de origins
locate; 2) textul unei tablife cenumara §ase totemuri antice, care
coincld cu manuscrisul din ora§ul sumerlan Djedet - Nasra §i de
asemenea cu hnprimarlle ce aparfin culturii Kere§; 3) semnele de
pe aceastd tabli-$ trebuie citite fn cere, tn sensul contrar mi§cSrii
acetor unui ceasomic;
continutul inscriptiei (dacS e citit in sumertana) este intarit de
desco-
perirea in aceea§i Tartaria a unui schelet des-membrat al unui
bdrbat,
ceea ce implies existenfa, la anticii. tartarieni, a unui ritual
antropofagic;
numele zeului local §aue e identic cu numele zeului sumerian
Usmu...(...) Pe a treia tdblitS rotundS sunt sense urmatoarele:
«NUN,
KA, SA, UGULA, PI, IDIM, KARA, I: (De cStre cele) patru
conducatoare
(,) pentru chipul zeului §aue (,) eel mai fn varsta, conducStorul
[patriar-
-hul-sacerdotul-preotul siiprem] (,) fn virtutea adancei
fntelepciuni (,) a fost ars (,) unul». (...) Ne fntrebSm atunci, cine
au fost locuitorii stra-vechiai Tartariei, care scriaurn sumeriana, in
mileniul Vi.e.n, cand despre Sumerui msu§i nu se pomeneste
fnca? Se impune de la sine oconcluzie: inventatorii scrierii
sumeriene au fost, oricat ar fi de pa-radoxal, nu sumerienii, ci
locuitorii Batcanilor. Intr-adevar, cum poate fi explicat altfel
faptul c3 cea mai veche scriere din Sumer, datata din mileniul IV
f.e.n., a aparut cu totul pe nea$teptate §i fntr-o forma
114
dezvoltata? Sumertenli (ca si babilonienii) au fast doar elevi buni,
preluand scrierea ctineiforma".
In istoria crvilizatiilor, Jemdet-Nasr este consemnata mtre 3.100-
2.900 ue.n, contemporanS cu civiliza^ia Dimini din Tesalia, cu
varsta bronzului tn Anatolia, cu aparitia cuneiformelor, anterioard
datei tradiflonale a fundarii cetatii Tyr (2750). Tot atunci apar
civiliza^iile Harappa §i Mohendjo-Daro in India.
Evenhnentul a starnit senzafie Tn lumea §tiin^ifica, numa! la noi
a fost tacere. Abia peste 11 ani, revista MMagazin istoric"
nr.3/1972 publica un interviu cu academicianul bulgar Vladimir I.
Georglev, care spunea:
„ (...) tablifelede la Tartaria sunt...mai vechi cu un milenlu de-cat
monumentete scrieril sumeriene (ele dateaza din prima jumdtate a
mileniutoi al IV-lea f.e.n.). Aceasta ar insemna, pur §i simplu, ca
scrierea sub forma pictogramelor a aparut in sud-estul Europe! si
nu in Mesopotamia, cum se credea pane acum...DacaJn toate cele
trei ca-zuri (TartSria, Karanovo §i Gracian^a) e vorba de scris,
atunci se impune o conclude surprinzStoare: avem de-a face cu
cea mai veche scrlere din lume.Concluzia aceasta vine fn
intampinarea parerii exprimate de arheotogul britanic, profesorul
Colin Renfrew, care a executat recent sapatun fn localitatea
bulgara S'rtagroi §i care a afirmat ca Tn sud-estul european a
exlstat in vechlme ozona de civilizafle malntatet".
Peste Tnca trei alii ,Tn revista BTehnica Tineretului", nr.
12/1975, rusul Bori§ Perlov scria:
„(...) In anul 1961,vestea despre un eveniment arheologic sen-
zatlonal a f&cut ocolul lumil stiinfifice. Furtuna marii descoperiri
nu a rSsunat din Egipt. Neasteptata descoperire a fost scoasa la
ivealS fn Transilvania ,fn mica a§ezare rorhaneasca Tartaria.
Ce i-a uimit pe erudifii barbati ai §tiintei despre antichitate?
Ppateca savanfii au dat de comoara ascunsS in gehul
mormantului lui Tutan-kamon?Sau Tn fafa tor a aparut o
capodopera a artei strSvechi? Nimic cdfn. toate acesteaJnteresul a
fost trezit de trei micufe tablije de lut,deoarece ele erau
impodobite cu enigmatice semrie Tn forme de desene.care amin-
tesc in mod uimitor (dupa cum a observat Tnsu?i autorul marii
descoperiri, amedogul roman Nicolae Vlassa) de scrierea
pictograflca sumeri-ana de la sfarsitul mfleniului IV i.e.n.. Dar pe
arhedogi Ti a§tepta mai departe o surprizS: tablHele gaslte s-au
dovedit a fl cu 1.000 ani mai vechi decat cele sumeriene.
RSmanea doarsa se vada mce mod, cu aproape 7.000 ani in urma,
departe de hotarele rnult-slSvitelor civilizafii antice orientate,
unde nimeni nu se a§tepta, s-a ivit cea mai veche (pans in ziua de
azi) scriere a Omenirii?... Descoperirea lui Nicolae Vlassa a,
stamit interes §i la noi.(.:.) Da, acele cuvinte scumpe ale TSrtSriei
n-au rSsunat TncS Cu atat mai scumpe sunt cele trei tablife
minuscule din nu prea marele sat transitvan, care ne-au fScut sS
facem un pas nou Tntru Tnfelegerea trecutului nostru, pentrua ne
putea Tnfelege pe noi Tn§ine."
Scrierea a aparut in Ardeal Tn... 20.000 T.e.n.?!
In aceeasi revista, arheologul A. Kifi§in scria: HDintre
problemele ce s-au ivit Tn procesul cercetarii descoperirii de la
Tartaria, doua Tmi parcadeosebitdeimportante:
115
Cum a aparut scrierea tartariana §i carui sistem de scriere ti
apartinea? -'-, _ :
In ce limbS au vorbit t$rt8rienit?...Care e atunci cauza
asemSnSrii
la popoare atat de diferite? Motivul e ca toate acesteaau avut un
slngur
izvor, a carui descompunere s-a produs in mileniul VII i.e.n.
In decursul a doua milenli, arealul elamo-chinez a avut con-tacte
cu culturlle sumeroide ale Guranului si ale Zagrosului Iranian.
Areafulul rSsarltean al scrisului it s&tea in fata eel apusean, cans
s-a format sub inttuenta sumerolzllor stravec'hi egipteni, cretano-
micenieni,precum si tartSrlenl.
Astfelca legenda despre «1nvalma§eala babiloneana» §i descom-
punerea unei Urnbi de pe Pamant (sn) nu e chiar atat lipsita de
temei. Deparece, comparand cele 72 de cuiburi ale scrleril
sumeriene cu cuiburi-simbol analoage ale tuturor celorlalte
sisteme de scriere, ramai uimit in fata coincidenfellorjnprivinta
principiilor de structura, dar $/ in c'ea a confinutului. In faja
noastrS se afla pared fragmente ale unei verigi ce se completeazS
unele pe altele, fScand parte dintr-un sistem unic. Daca Insa
compari simbolica reconstituitS a acestei sciieri din mileniul IX-
VHI i.e.n., cu semnele simbol ale paleoliticului tarziu european
(20-10 milenii i.e.n.), nu se poate sa nu-jl atraga atentia
coincidenfa lor, de departe nefatamplatoare". \
Tartaria - Universitatea Antichitatii ?!
Abia in 1980, In nr.'7 din MConvorbiri literare", deci dupa 20 ani
{!), Ariton Vraciu scria:
nSemne uneori identlce celorde la Vincea au fpst descoperite la
Trpia (fa mileniul III i.e.n.) §i in alte puncte din spaflul micro-
asiatic. Oricat ar parea de paradoxal, inyentatprii scrieni
sumeriene nu au lost sumerienii. Intrucat semne pictografice au
fost descoperite §i la Turda§-Vincea, se poate presupune ca
scrierea de la Tartaria e un element component al unui sistem
grafic larg raspandit in milenille VI-V i.e.n. Nu putem sS nu
acceptam ipoteza arheologului sovietic V.Titov, potrivit careia
scrierea primitiva din bazinul Marii Egee provine din sud-estul
Europe! (mileniul IV i.e.n.) §i nu a aparut sub influenfa celei
mesopotamiene. In afara de aceasta, fa mileniul V i.e.n., creatorii
culturii Vincea si-au croit drum prin Asia Mica, spre^Kurdistan,
unde se stabilisera protosumerfenii".
In nr. 7/1975, ?n revista americanS Reader's Digest", arheologul
(american) R. Schiller nota: ,,Descoper/r/7e arheologice recente,
ca 5; alte datari stiintifice mai riguroase arata, azi de exemplu, ca
japonezli produceau ceramica inaintea populatiilor din Orientul
Apropiat §i ca pamanfeni! din Romania au inventat poate o
forma de scriere cu cateva secole inaintea sumerienilor ".
In fine, eruditul Gabriel Gheorghe, caruia Ti datoram revista de
Tnalta tinuta §tiintificS ,,Gef/ca", scria despre TSrtaria;
,,Autorul american se refers la tabiitele de la Tartaria §i de la
Lepenski Vir, care $-au bucurat de o larg'a audienta fn presa
§tiinfifica din strainatate. Concluziile lui Scfiitter nu au surprins.
inaintea lor au
116
aparut in revista «Znania Sila», editatS in UftSS, un studiu al lui
NJirov in care se releva ca tSbtifele de la Tar&ria, (judetul Alba),
descoperite de c$tre cercetatorul clujean N. Vlassa, contin figuri
§i o scriere pictogra-fica asemanatoare cu cele sumeriene fiind
fnsS cu eel putin un mileniu anterioare celor mai vechi piese
similare gasite in Mesopotamia. Jirov coroboreaza gratia tablitelor
de la Tartar/a cu scrlerea picto-grafica descoperita la Lepenskl-
Vir, pe malul Jugoslav al Dunarii, fn timpul lucrSn'lor de
construcjie a Complexului Hidrotehnic de la PorjUe de Fier,
gSsindu-le foarte apropiate. Tot el cohchide ca aceste scrieripot -
fi considerate ca fiind cele mai vechi din lume".
Tablitele de la TSrtaria... ne vorbesc romane§te H
Am insistat si vom mai insista, pentru ca e vorba de primul scris
din lume, cunoscut p&na acum. Tot Tn MMitologia RomanS"
este repro-dus tabloul comparativ dupd Boris Perlov al semnelor
pictografice de la Tartaria, Djemdet-Nasra §i Greta. Dar sa vedem
ce scriere este.
Tablija rotunda.
O cruce Tmparte discul Tn patru sferturi. Deci, fiecare sfert va
co-munica o frazS logics, ce se ya continua. Citim, de la stanga la
dreap-ta ca Tn toafe textete serierii hieratice.
lots sacre L-inii LITERA lor sta Ince-put fenicia-n,tip peren I-
STRUL ?ef 10 DORIO, OMER c-ind BOREAS s-ud
PARANGUL ars CRONICU DAC REBUSUL CIOC hh unil
VEDA-i fura R--ege TatS a?a vad litere c-are sus Poet literal
dup3 OMER astfel...
S o a r e 1e1 o t 89107-2-13245-3-6
at r e i 1i ni i
, r i s ont a1e
on i t e f a c Pi
uPt e ni nP i
e 1s f e r r 0
mu d e c o t I
?i r bor dcor
i n s a D1 i e a s
Pr
78910-8-652431-1-n g u'
952-7-478'-5-36110
914-6-65238107
7-4-362-5-81945-3-10
48732-14-165:910-1-
491027:8153-1-6-
127:456893-1-10
105-4-24378916:
214:45312106:
879-2-45312106-13
9412-4-103-7-578-4-6
610938-2-5241:7
sSgeataETA D o u a 1 i t e "r e UpeCSmareT idealpatru
le.asfertCS
934-2-91067:512-3-
341:5678910-3-2
783:516:2497-7
183945:21067-11-
91067:348521-5-
Deci: Jote sacre, litera lor sta Tnceput fenician, tip peren ISTRUL
?ef IO, - DORIO -. OMER, cand Boreas sud - Parangul ars
Cronicu Dae, rebusul Veda-i fura tata, a§a vad litere, care sus-
poet CIOChh.uniliteraldupS Omer, astfel"...
NOT frate no-rdic mo5 §ef din Cosia pa-rcurg ILION-
OANRTOFENT 9110:74^258-2-36
CS-SE'FMDORI OSCINDIAPA RINGULICRO
97101-4-&83-11-245-1
645-2-31278-1-910
NIC U M U B U F U 4-12-910-1-781236-5-5 U'fu bunicu
R A A T A T A G U A DUCARESUSA IIILITERAL V I 0 M E
RF
1089-4-5: 1298:6:345107-1-3122:134:7458: 1056769-1-
Magu a arStat dusu e Cara§: ivii IOM fler Litera.
18594-2-267103
117
Deci: ,,Not frate nordic, mo§ set din Cos/a: parcurg Ilionu, fu
bunicu: Magu a aratat: dusu e Caras: Mi \OM, tier litera".
notaeicc-so 4135-5-7628-9-109 Ante CIOC OM-
iu i nmt ardu 23:516:910478 U-i Hit DunSr-
s u e d i v i i ,i o 78-7-4911023-3- ii, discul
»'.£"! e r i -566-7-3:2451: ivi e ferm.
..Ante CIOC OMU-i, mit Dunarii, discul Ivi ferm".
E S O'M U I MI I 1:2132:41095:678-2 .E Ilos mitu £§i
L I E F ERM 5:4367: ^ e ferm '
,,E Ilos, mitu f§i, e femf
eilosmitus 2231:54109:1583-1- File:mo?u este
e f e r m , 476-3 RIM
nFi(u)le: mosu este RIM".
FILEMOSUEL 1234-2-567810-2-9: File:roo§ule lie.
Cheia, litera I. Cu care am Tnceput.
Omenirea s-a nascut §i civilizat... m Romania!
Avem un text ob|§nuit in care apar litere dar §i semne specif ice
pictografiei, pe care le-am intalnit Tn Tassiii, ca §i m spatJul
medite-ranean, Tn Lemnos, in Festos, etc. In primul sfert, dificila
este litera D, care Tnsa simbolic este zece, notata cu edhiyalentul
cifric(IO). Litera D apare §i Tn al doilea sfert, sus, unde vom afla
si litera (tot ultima) U, Tntprs. In eel de-al treilea sfert, apare un
H, clar, citit greceste: eta. §i mai dificila este citirea uftimului
sfert, unde apar doua litere U, peste un X un T si, binetnteles,
Crucea, citita aici X (cs) - ultima, lata deci ca, precum spu-neam,
fiecare sfert are un numar anumit de litere, care da cheia tex-
tului. Primul sfert are 60 de litere. Pentru profani se va naste
Tntrebarea: cum sa apara fenicienii Tn textui din mileniul VI
T.e.n., cand orasul Tyr abia se TntemeiazS Tn 2.750 T.e.n.?
Sigur ca se afIS aici un paradox, numai pentru ca nu stim cine
erau fenicienii. Cum nici ei, caraufii marilor etc., nu stiau, sau n-
au lasat nimic despre egipteni; iar grecii nu ftiau ci-ne-s pelasgii,
etc, etc. Dar, grecii si romanii Tncep istoria lor cu mituri, etc.
Cand se stie ca fenicienii nu formau o populatie, ci se ocupau
,,cu cele sflnte", fiind popi, mirarea dispare. Decodificand
cuvantul Duna-rea-lstru-este acela§i lucru. De aci, cuvantul
romanesc mag.istru (ori latinescul mag. ister) fiind cu adevarat
creatorul mtregfi civilizatii euro-pene. Termenul Homer se
dovede§te o formula Tn care intra si Apol, si Doric, numele real
al Zeului Salmocsis. Cuvantul DOR nu era ihtra-ductibil, cum
mai cred destui, ci era tabu-interzis, ca §i numele YHWH-lahve.
Boreas era numele vantului denumit la noi Crivat, frate mito-
logic cu Notus, vantul de sud. In sfertut al doilea se spunea
despre arderea rebusului dac, a cronicului VEDA. Tot mai clar se
vede ca, de fapt, diversi-ficarea Babel a fost o necesitate
deliberate, care a dus la dezvoltarea spirituala a Omenirii. larasi
apare CIOC, denumind neamul dac.
Inainte de CIOC a fost OMU. Mitul Dunarii. Tn centrul lui
ILOS, ceea ce arata ca totusi nu se confunda muntele Ida cu
Cogaionul. Poate penultima comunicare e la fel de
importanta: ,,mo§u e RIM" Confuzia Jui RIM cu Roma, o
datoram lui Dimitrie Onciu, dar spusa cronicarilor era simbolic?,
astfel, ca aveam R-IM - Tn care R Tnsemna
118
Ro-Soarele, asa cum apare si Tn hieroglife, Jar IM=IOM=z\,
cum am explicat, cele 6 zile ale creatiei, asa cum dealtfel Tncepe
majoritatea inscrippor de la noi. Deci RIM ar Tnsemna, mai
direct spus, de la Tn-ceputul Creafiei, de la primul om, Tn care
avem tn vedere pe Adam, asa cum apare simbolul si pe cruce, cu
consoanele numai, OM. Dato-rita acestui RIM, am putea pricepe
usor ce TnseamnS RIM.NIC, mai ales p3 avem doua: RIM.NIC -
Valcea si RIM.NIC s.arat. ,
In ambele zone, avem de-a face cu centre religioase, cu cjnul
preotesc §i calugaresc...
Tartaria - simbolistica pentru inifiati
Discul invita la reflectie. Intr-adevar, va trebui sa luam totul" de
la ZERO, de la BUNU". Cu alte cuvinte, de la literele
primare ,,O" si ,,l". §i azi asa Tncepe ,,facerea lumii".
In aceasta simpla prezentare a semnelor inconfundabile, avem Tn
vedere intuifia pe care o au atat copiii, cat ?i forta de generalizare
a celor care au creat lumea. Avem sfera sau cercu'l - Tntregul - §i
raza lui. Simbolica e destul de pe fn^eles, prefigurand binarul.
Dar centrul fiind punctul primordial, de care vorbea §i M.
Eminescu (,,...punctul acela de mi§care mult mai slab ca boaba
spumii"...), §i care, creand rotundul, Tnchipuie cifra 6, miezul
fiind ,,ceva din nimic", obrajii, cum toate cu sigla F (facere,
femeie, februarie, etc). Raza e UNU, Jar Tntregul spatiului de
manifestare este nelimita imaginarei sfere, Tnchipuind orice,
inclusiv sistemul solar.
Ca ?i discul Tartariei, cu cele 4 sferturi ale brahmanului, vom ob-
serva cum au putut aparea literele alfabetului nostru, in numar de
24 (2+4=6=F), astfel:
Gandirea matematica a prevalat:
47 10 13 16 19
5 8 11 14 1.7 20
6 ? 12 15 18 21
Folosind aritmologia sacra observam reducerea la unitate si c&
avem de a face cu cifre pare-impare, simetrice §i asimetrice.
Suma pana la zece este 55 (5+5=10), iar surna P&na Ja 4=10
(1+2+344=10). In acelasi timp, se grupeaza (2/5) 6/9, iar doi de
trei fac 8. Lui opt Ti co-respunde H, §i acesta secfipnat vertical
da tot doi de T (trei).
Un initial, Cik Damadian, creeaza un cod universal in care
esenfial e invariantul 64. Despre tetractys, citandu-l pe Aristotel,
Lamblichos pastreaza versetul: ,,Teractys, armonie pura, aceea a
sirenelor... dar mai ales sub forma sa de numar pur sau divin,
adica Tn calitate de DECADA tetractysul devine simbol al
Universului ".
In lucrarea Dr. loan Rodean nEnigmele pietrelor de la Sarmise-
getuza" aflam falanga de ecvideu de la Cuina Turcului, respectiv
nume-rele 10,4,6, reprezentand semnificatii profunde. Piesa e
datata 8.000-10.000 T.e.n., §i considerate de specialist!
nUNICAT IN EPI-PALEO-UnOUL EUROPEAN' (cf. C.S.
Crasnaru, op. cit.p.9). Pe respectiva piesa muzeistica avem trei
ornamente rombice ,,ce sugereaza coloana infi-nitului "aflata Tn
tezaurul de la Hinova si la Brancu§i, dispuse astfel:
119
PATRU unghiuri cu varful in jos
ZECE linii in romb, in mijloc
§ASE unghiuri cu vSrfut in sus
lata o dovada ca cei mai vechi dintre cei mai vechi, pierdu{i in
negura a zece milenif, cuno§teau numeratia, ca §i semnificatia
de cult a numerelor 10,4 §i 6. Noroc cu cei care, preluand-o 'de
la barbari §i dandu-se drept autori, au reu§it s£ o depoziteze
temeinic in tezaurul culturii mondiale. In acest fel, §i fara sa se
§tie sacrilegiul initial, ca"ci descoperind sursele ne folosim de
tradi^ie. Mult mai tarziu, §i Tn vechiul Egipt numarul 10
reprezenta latimea sanctuarului din Edfu, deoarece latura
templului Horus ma'soara zece coti regali. Sap-tamSna avea zece
zile. Zece reprezenta §i unitatite p^tratului zis jnagic", a carui
diagonals ncpntine miezul zecimilor principalelor dimensiuni din
piramida Keops" (ibid C.S. Crasnaru, p.9).
In comentariul asupra dialogului Timaios al lui Platon, Proclus
consemneaza un iron orfic al Pitagoreicilor, pentru cifra zece:
JndurS-te de noi, numSrprea mSrit
Tu care ai creat zeii §i oamenii
TusfantSpStrimececon(iirSdacina§iizvorul
ve§nicului curent al creajiei! _ ' -
Purcede din unitatea curate a ad&ncurilor
panacand a ajuns la sfanta patrime:
Caci numarul divin originar
purcede din unitate curatS a adancuhlor
care a zamislit pe mama Universului
care pe toate cuprinde, pe toate le Tmbr$ti§eazd
Primul nascut mereu neabStut, mereu neobosit, sf&nt ZECE
tiitorul cheii Universului care fn toate este asemeni
numarului originar ".
120
Capitolul VIII
DACIA - CENTRUL SUPREM AL LUMII Literatura s-a nascut
la... Carna
in afara secretului §tiintei pastrat de geti, ocuparea functiei de
mare preot de catre reprezentanti! alter etnii de ma! tarziu a dus
la pacatul real de a TRADUCE OPERELE UNICE, in diverse
coduri de cult (ebraic, sanserif eJin, latin) fara a menfiona izvorul
§i de a dis-truge originalele. Astfel, apar capodopere cand nici nu
aveau tpate literele alfabetului (vezi Iliada, sau - eel mai evident -
secolul I la Roma - capodopera marilor poeti...), minunile
continuand pana tarziu, cand muzica fara,baza de mase da marile
capodopere, sau cand toate piesele teatrului antic poarta un
singur nume ca §i Homer!
Dar sa vederh ce infelegeau Gefii prin conceptul de literatura:
Tavalfaacc 6710312-7-58-3-94 FacutS la Ca-
entgravdea 526-2-413:79810-2 rna .get VEDA
supraluial 168109-15-324715-10- Lila Puru?a
fapusup s i 1 5748:19610-6-23 spus fiul AP-
onroalfaac 46-4-529-7-711083-7- OL Ana focar
centuatmii 35124-3-981076-8 NUCET imita
miialfatau 6712534-4-89-1-10 familia ta,V-
alfavirgul 18910-18-36752-7-4 agul firul A-
aomegan i id 578.: 101296-8-43 GNI Dacia es.-
ovafiunc teo 89:7342-4-615:10 . te capu nOu K-
microniota 5631-7-948210-15-7 ones TROIA i-
c m i c d e a s u p 43-6-175298-12-6:10 ci CADMUS e P-
raluiiotal 124539-2-7108-11-6 RAVILA OLT I-
ambdaomicr 9510-2-768231-5-4 car skiinba d-
ojiaccentua 3-1-1045678-16-219-5- a accent nou
tgamaomi cr 10817-10-2345-2-96 Ritm.gama CO-
oni. otavirg 106342-16-817:19 CAION IOV £n-
ulaomegani 596710-15-123548-5- tregi Vla?ca.
Dec!: ,,Facuta la Carna get, VEDA LILA Puru?a-spus fiul
APOL^na focar Nucet imita familia ta,vagul, firul AGNI Dacia
este capu /Cones Troia, id Cadmus e Pravila Olt; /car skiinba, da
accent nou, ritm gama Cogaion: IOV Tntregi Vla§ca".
II.
AUNGETNLAL 5:491013628-17-7 e galantul N-
SPVSVOFFNM 59-21-1234-2-78-1-166 UN spus FF
sc- ~
AMIGRAGNII 5102-23-413:S789-2 riem Gal AGNI
ESTEPNOVIA 1234-2-97106:58 este loan pu-
0 E P M E A-L R M A 8-11-5:3124-2-67109 re POEM
alam
OAECRGGI IO 3156-3-73824-4- murg getic
V IMM . .
Deci: ,,E galantul NUN spus FF. Scriem: gal AGNI este
IOAN'- pur e poem Alam - murg getic, Cosla". III.
elnmmsp.sii 6957218-6-1043-11- Simple-s IMN
1 ga 1ms i oan ,59108.1-3-67243-2- MANOL,
sigla
aoealamoic 10547986-16-3:121 :clasicS e act
t.
121
Deci: ,,Simple-s-IMN Manol, sigla clasica e act". IV.
S IEAGCAEAC 5421:3:9101:876-2- Gasi e act EAC
T.
ngasi: e act EAC"
gas i eag ti 123489-1-567-2- Gasi^i EAC
. GA. . •
Romania - matca civilizafiei umane
Atestarea documentary a zonei si a Carnei Tn special ne obliga a
reface, fie si pe scurt, acest parcurs. AsezSrtle neolitice de la
Trusesti, Traian si Habasesti, Cucuteni, Salcuja prezinta
numeroase urme ale progresului social economic. Cerarnica si
statuetele aflate Tn numita etapa a,,campurilor de ume" atestS la
Cama 115 morminte descoperite, apoi la Garla Mare, Ostrovul
Mare (cf. Dramba, op.cit. p.45)
Dintre statuile-me/ibir, un loc aparte ocupS cea de la Baia, repre-
zentand o femeie, ca si capodopera numitd Ze/fa de la Vidra.
Con-temporane cu tabli|ele de la Tartaria sunt pictogramele de la
Gura Baciului - Cluj §i de la Carcea - Dolj. Pegasul de la
Cuciulat, unic Tn Europa, are o vechime de aproximativ 10.000
ani.
Aceasta continuitate perfecta arata ca atitudlnea poporului nos-tru
de toleranfa §i paternalism se justiflca Tn timp, fiind matca Tn-
tregii civiliza^ii europene, §i nu numai. Acum ca stim cine erau
tracii -o prezentare mitica a dacitor - iucrurile se simplif ica.
lata ca nu ne mai surprinde sirnilitudinea pictogramelor si nici
dis-trugerea deliberate a vechitor civilizatii din Jumea noua" de
catre con-chistadori, care aveau urmete creatonlor artei scrisului
si limbii unice. §1 tablitele rongo-rongo din Insula Pa§telui
vorbesc Tn limba adamicl, folosind acela§i algoritm, ca §i Tn
Europa, nordul Africii, Asia.
Pentru a ajunge la alfabetul stravechi, Ipcuitorii air parcurs un
drum lung, numit procesul de hominizare. Inceputurile !e-am
putea marca prin ultima Tmpartire fntre uscat si apa: formarea
Atlanticului de sud (cca 140 milloane ani) Atlanticul de nord (cca
80 mil.), iar ultima progeneza (-65 mil. ani), cand s-a ridicat
coloana vertebrala a Eu-ropei-Pirinei, Alpi, Carpaji (cu fratii
Dinarici, Rodopi, Pind, Muntii Crimeii), Caucaz, Hindueusi-
Pamir (cf'.M.Simionescu, op.cit.p2)
In urma cu 20-10 milioane ani, Tn lutul calcat de Oreo-Drio-Para,
propK-, Schiva-, Brahima,- Rama,- Dolicho-, Odabno - piteci, va
fi Tnce-put aventura umana. Tn arealul nostru, dovezile de la
Murgeni -la§i §i Tn Moldova de peste Prut atesta.existenfa
maimutelor tertiare, de-sprercare vom cjtitn Ramayana. In presa
s-a publicat sporadic evolu-tia hominizilor. Tncepe cu cca. 18
milioane ani prin cele 5 schelete gasite Tn Kenya ale maimutei
Precon.sul, cu caracteristicile primilor pa-meni (R.L.-3
septembrie 1984). Apoi, continue cu maxilarul unui hominid
(cca.8 mil.ani - Tn R.L., 2 sept. 1982), Tn Etiopia, langa raul
Aweas, fosya unui om maimuta (cca. 4 milioane ani) asemanator
cimpanzeului. In literature Vedelbr avem imaginea acestora. tntr-
o inscriptie citim: ,,Tu ai tats Tn Europa"...etc. Va trebui, deci, s§
ne amintim de acel Austra-lanthropus Olteniensis, aflat, la
Bugiulestii Valcei, de Nicolaescu Plppsor
122
si N. Morosan... In munfii Carpafi apar ghefarii Tnca din
perioada Gunz, Tnceputul cuaternarului, iar aria montana e
locuita.
Tpporasele de mana, de la Luca pe Nistru, pe lisa Carpatica, pe
Tnaltimile m.untenegrene, in pesterile Crimeei, definesc ce va fi
mai tarziu India Pontica. Iar fn interiorul tarii, la Farca§ele,
Dobromira, Dridu, Darjov, Candesti, Baia de Fier,' Studina,
DrSganesti, Rau§or-Rucar, spre Papusa (lezar), sub Moldoveanu
Tn Valea Rea, la Merispr, Capus'ul Mic-Cluj, Nandru-Pestera
curate, Ohaba-Pqnor, Tn pietrisurile Bucurestilpr, Giurgiu, Valea
Lupului - lasi, Ceahlau, Ripiceni, Prut, Mitoc pe Prut (aici fiind
si o vatra de foe, cca. 240.000 ani)...
E cazul sa pe/cepem metafora cu Prometeu ce prinsese un pui de
traznet §i-l domesticise. De la dezastrul provocat de electricitatea
na-turala, focul §i metalele devin factor! de progres... Oare, ce
arme se faeeau la fauraria lui Vulcan? De pe la 100.000 T.e.n,
oamenii de aici pastreaza focul. Bunicile ,,Riss" Tntretineau
focul, contemporan cu camila de Olt (Camellus alutensis) §i
panterele (Macha irodus lati-dens) avand monosilabele limbii
primare: Tn jurul focului, graiul articu-lat Tn formare prefigura
§coala de mai tarziu. A§a apare Homo sapiens fosilis Cro-
Magnon, care va arde o suta de milenii tn flacara autoper-
fectionarii. Muta|ia genetica eyidenta venise de sus!
Pe un spafiu larg-fara etnie-de la pe§tera Gravette-Franta pana la
Kostenki-Don, din Pind Tn Baltics §i, mai la sud, in Egipt (la
Assuan s-a descbperit un schelet preistoric, atestat cca 60-80
milioane ani) s-a creat o unitate culturala pe o mare Tntindere
geografica si se ajunge la o untformlzare a uneltelor (1st. Rom,
Vol, I, Ed. Acad. 1960)
Acest strimo§ se dezvolta pe Tntregul teritoriu carpatin: la
losasel (Oradea), unde are ateliere de cioplit opalul (Valcele,
Prosea, Plopat), pe Ceahlau (punctele Cetatica, Bistricioara, La
Lutarie Buda, Pe Podis), Tn Moravia, Tnspre Matra Buch -
Austria, Tn Boemia (pestera Predmost), Baia de Fier, Baile
Herculane, Borosteni, Giurgiu - ostrovul Mocanu la 9 m sub fata
Dunarii si Malul Rosu, Cioclovina - Raul Mare (Hunedoara),
Pe§tera (Cheile Brusturetului), Cheile Dambovicioarei, Gura
Cheii, G§lma (Rasnov), Cheia, Ohaba-Ponor, Pestera Muierii,
Ripiceni (Prut), Tincova (Caransebes), Poiana Roman (Mizil),
Cremeneea-(Bu-zau), Cladova (Arad), Ostrovul Mare
(Mehedin^i), Ciuperceni (Teleorman), Valea Dunarii Medgidia
(Canal Dunare-Marea Neagra). La Miculinti (Bo-tosani) s-au
gasit cele mai vechi harpoane de pescuit lucrate din com de cerb,
iar la Mitoc (Botosani) s-a descoperit o piatra care contine im-
primata schita unui animal. Ea este apreciata drept cea mai veche
manifestare artistica a omului paleolitic cunoscuta pana acum la
noi.
In 5 septembrie 1982, s-au descoperit, de asemenea, Tn stratul
pa-leoliticului superior (40.000-5.000 f.e.n.) desene, gravuri,
picturi, sculpturi Tn os, filde§, ca si la Ohaba Ponor, p margea
facuta din canin de lup etc. De mare interes s-au bucurat
figurinele de lut arc dar st cea din piatra de la laposu (Mizil). Ele
sunt contemporane cu cele din Santader (Spania), cu cele 600 de
pester! cu desene rupestre din jun-glele Madhya Pradesh (India),
unde temele sunt zpomorfe si astronomice, prezentand Luna si
planetele sistemului solar, ritualuri, etc. Toate sunt Tn legatura
cu viata vanatoreasca, totemismul fiind, Tn acelasi timp, o
123
forma a hominizarii. AspectuI apotropaic nu poate fi neglijat, iar
teama de Dumnezeu e Tnceputul Tnfelepciunii. Omul gande§te,
abstractizeaza.
Omul vine Tn contact cu magnetismul, prin depozitele de hema-
tita din Ardeal, pe care o prelucreaza, obtinand culoarea rosie cu
toate nuantele, folosita tn picturi, la colorarea podoabelor, ro§u
fiind sangele, simbolul vietii... ,,A face focul" se roste§te la noi
de peste 100.000 ani. Prometheu e localizat de N. DensUfianu
bine, la noi, iar inscripjiile citite matematic ft certified.
Vatra devine element esenfial de culture1. El se pastreaza la fel
si Tn albaneza, numai dictionarul explicativ Tl face ,,bulgar".
Dar.de-spre stupiditatea numitei stiinte a limbii nu-i locul aci. Ar
fi putut domnii academicieni sa-\ afle Tn greaca veche BATRA
(relajia E? - V p stiu si cei care vor sa intre la liceu) ca sa nu mai
astepte zadarnic migratorii, ca sa le dea cuvinte ,,sedentare"...
Fiul Omului = Fiul lui Zalmoxe
Ecce homo. - lata OMUL ! loan XIX, 5 (vorbele lui Pilat)
KViata mi-o petreo departs de patrie, sub Axa Boreala, pe
pamantul care se afla in stanga Marii Euxine... Dar eu sunt la
extre-mitatea lumii, subtatanele lumii".
Ovidiu (Trista 8, v.41-42., Epistola X - vers 45.)
Aceste tatani ale lumii erau precizate §i de Pliniu eel Batran fn
fara hiperboreienilor: Jn spatete acelor munti... trSieste un popor
fericit... acoto se credecS suntffianele lumii "(1st. nat.IV, 26,11).
nAstfel, pe Saturn, dupS cum ne informeazS scrierile, nici
Diodor Grecul sau Thallus, nici Cassius Severus sau Cornelius
A/epos y; de altfel nici vreun alt comentator al antichitafii nu l-
au facut cunoscut de-cat sub numele de OMU" (Tertullian -
Apolo-geticum, 10; tradu-ceri - Anton Dumitriu),
...De la tatal eel de sets din ceruri Din norul mare
S-a inatyat fn sus S-a facut un om mare
Un nor mare Cu o secure mare
(legenda, conf. N. Densusianu)
DeceOMU?
De la vedicul Manu-indicat ca parinte al Omenirii, autor al
cunos-cutei Manava- Dharma-Sahtra, se constata pdstrarea
monosilabei ,,/nan" Tn toate limbile europehe, denumind
OMUL: mann (german), man (engl), uomo (ital), hombre (span),
mann/man Tn limbile nordice, fiind dec! o paleo-europeana, din
iimba primara. Zeul dacilor - Salmocsis era identificat cu
Cronos, dupa Heysichius. Arheologul peruvian Daniel Ruzo
stabileste ca monumentele megalitice din Bucegi repreztntd o
religie unica, necunoscuta Omenirii... Sculptorul Constantin lor-
dache - restauratorul complexului arhitectonic - ne-a pus la
dispozitie trei inscriptii - in situ - care-l definesc. S3 urcam Tn
istoria Tntregii Europe!
124
Din misterele Muntelui Slant - OMU
Desi am precizat sensul clar al legendarului turn, revenim pentru
ca oamenii si azt mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn,
deoarece
n-au mteles metaforele respective. Mitografii aujbomit de la
denumirea
ebra\c£ nbab'el" - poarta zeului, considered ca avem de a face cu
o
constructie ciclopica...,
Drept pentru care savedemcespunetermeHulcifrat, Tumul Babel:
0 m i c r o n -c nt i 4368-6-915102-3-7 ' CIOC scrim N-
cdeasvpral 345610-5-291-8-78 EAMUL DAC Pr-
viomicronB 5431-4-62789:10 iscu KIRON B-
etaalfabet 3815-2-9:10724-9-6 ABEL e tata F-
aepsilo, nac 574-2-36211098-2- IOM, pleaca-n
cetvatlam 35124-3-678910-8- Nucet Atlas
bdapi. vpsil 3498:151067-3-2 APIS Bilup d-
onrogamaom 365:142910-6-87-1 rag CONCS am
icron sigroa 64319-3-57210:8 scris NIKA G-
virgvlaomi 372:8956:1104 rai Omul vig-
c-r o-n v p s i 1 o 5237:110689-14^14-3- uros Copil
nn.
n..
Deci: ,,Cloc Scrim Neamul Dae priscu KIRON Babel e tata, fiom
pleaca-n Nucet, Atlas Apis bilup drag Cones, am scris Nica grai,
omul viguros, cop//, nn".
Prima observatie este ca totul se petrece la Nucet. Unde e acest
Nucet? lata un rdspuns dat de Episcopul Grigorie al Argesului, in
lucrarea ,,Comor//e Arge§ului" (edit. Scrisul Romanesc,
p.81): ,,Dup3 documents, manSstirea sub numele de NUCET e
cunoscutS pSnd la 1747. Pisania de la biserica escrisS in vremea
domnitorului Mihai Ra-covifS. (...) Pe vremuri, manastirea se
numea «Schitul Nucet», pentru ca aid cresc nuci. A luat na§tere
din a§ezarea cSlugSrilor pustnici ve-niti de la Cozia ca sS
trSiascS retra§i in pe§teri, comempland cu Dum-nezeu, dupS
cererea sufletului lor "...
E vorba de Manastirea Stanis.oara! Intervine iar Kiron, din
mitolo-gie, eel mai vestit dintre centauri, pnceput la leacuri, la
vanatoare, in arta muzicii, educatorul lui Achile, lason,
Asclepios, dascal al lui Appolo... Cu-vantul ,,Cioc" l-am Tntalnit
Tncepand cu numele primului poet, chiar pe discyl de la Tartaria,
deci cu peste 1.000 ani Tnainte de scrierea sumeri-ana. In
cuvantul SFINX, se precizeaza: ,,CIOCetagma cautata", dar nu
uitam ca ,,TEUT-dus eptsc CIOC', Teut fiind eel care a inventat
scrisul. In dialogul Phaidros, Tn urma discutiei dintre Teut si
Thaumas - faraonul caruia i se prezinta avantajul scrisului,
Socrate conclude: ,Ace\a care crede cS lasS fn urma lui o arts
consemnatS intr-o carte, ca §i acela ce o c/tejte, crezandcS va
scoate dinea un invStSmant, dS dovadS de o mare simplitate de
spirit", deosebind fnvStatura prin explicare §i memorare, de
aspectul rece'al semnelor neMetese".
Cea mai potrivita justificare a acestor idei e conceptul de Turnul
Babel, despre care s-au scris atatea basme...
Cuvantul prise, Tnseamna stravechi. Atlas era unul djntre titani,
fiul lui lapetus si al Clymenei, frate cu Epimeteu si Prometeu.
Invins Tn lupta cu Otimpienii, e pedepsit sa poarte pe umeri
bolta cereasca, alta metafora, adfcS sa posede toata stiin^a
cerului... Cones este uti cuvant mai dificil, dar tnseamna TROIA.
Formula cu care se peceltuia initierea la Eleusis erau nConcs-
Om-Pacs"'. In nota 2. pag. 44T din cartea MLes Grands
' 125
inities", Edouard Schure scria: Aceste cuvinte misterioase n-au
Tnteles in greceste. Aceasta probeazS,fn once caz, ca ele sunt
foarte vechi si vin dm Orient". On alt cercetator, Wilford, le da
origine sanscrita. Koncs ar veni de la Kansha, Tnsemnand
obtectul celei mai profunde dot-bill: OM de la OUM (OMU) sau
AUM - sufletul lui Brahma, iar Pacs de la Pasha,- rand, schimb,
ciclu. In aceeasi carte a lui Schure, nota 1, p.81, citim: Jn
Inttterea brahmanica, OMU, OUM insemna supremul
Dumnezeu, sau Dumnezeu spirit, fiecare din aceste Mere
iSspunzand la una din facuttBjtle divine, popular vorbind, la una
din persoanete trlni-tatii". Apoi, adauga: HCe mentram des
mentmmes" (mantra mantrelor) era cuvantul AUM, OUM,
OMU.
Pentru noi, care am citit inscriptiile de pe Omu, e clar c3 aici a
fost un sanctuar cu o asemenea inscripfie pe fronton. Vizitand
OMU, celebrul antropolog Daniel Ruzo, care a sens despre
monumen-tele megalitice create de Om.el concludea: npe aceste
meleaguri a existat o civilizatie religioasS unica in lume".
Stravechimea o aflam cercetand toponimele din zona. Pe o raza
de 50 km, aflam urmatoarele topohime cu rezonanfa vedica:
Kara/man, munte, 2. Cristianu, munte, 3. Cristianu, comuna, 4.
Bra§ov, ora§, 5. Budila, comuna, 6. Moac§a, comuna, J. Ozun,
comuna,
8. §ercaia, 9. Sita, comuna.
Kara//. E numete yedic al uneia din cete 7 limbi de foe, din
flacara
foculul de sacriffciu. Mani, in sanscrita, Tnseamna SIHASTRU;
fiecare si-
hastru avea un sfSnt patron, CALI+mani; Karali+mani, devenit
CARAIMAN.

Cristna era numele unuia din marii Tntelep{i ai teogoniei vedice,

considerat una din Incarnarile (avatare) lui Vi§nu. El este acela
care a
reinsufletit brahmanismul si i-a dat confinutul din Vede, fiu al
fecioarei
DEVAKI, avand o biografie asemanStoare cu a lui lisus din
Nazaret,
Hristosul religiei crestme. Numele lui Tl poarta muntele
Cristianului si
comuna respectiva.
Brasov, §arcaia si Budila sunt numele celor trei raj ah i care se
Tntorc dupa Tnfrangerea Ksatriasilor de catre brahmani, fond§nd
aceste
localitati, prezen^i in Chandogya-Upanisad.
Moacsa e numele pe care Tl poarta, Tn teogonia brahmana,
iposta-
za lui Swaiambuva - Dumnezeul vedic sub rapqrtul etemitatii.
Aceasta
personjficare era Tnteleasa ca o etnizare a fiin^ei supreme,
intinsa fara
limite si atotcuprinzaioare. Numele ipostazei a ramas Tn
toponim.
Sita Buzaului este numele, din Rarnayana, al sotiei lui Rama,
cum scria N.Miulescu Tn nDacia Tara Zeilor"...
Un ultim cuvant, NIKA, prezent pe cruci, cu sensul generalizat
JnvingeB,e numele lui CAIN, cu literele nschimbate"... Sa citim
si ecuatia lingvistica derivata:
OISRMKIRON 51423-3-678^10-8 - scris KIRON
TEEEENLAPI: 5:781106-3-3:4:92-7- e LATIN e e pe
S A D R A G A-O R N 9812105-5-3476: RomSn$
drag
ICAGRAIOMV 4567-2-8:910123-1: grai o muicS
LVIGVROSON 8921:5161037:4: Omul Vornic G.
Deci: ,,scris KIRON, e latin, ee pe Romana-drag grai, o muica
Omul Vornic GT.
Oespre Kiron aflam ca e latin; foarte bine, pentru ca toll zeii
greci vin din tara dejpeste Boreas (Crivat), cum scria
Densusianu, iar noi Ti sublini-em EXACTITATEA JDAC\E\
PREISTORICE". Mare bucurie ne produce sublinierea ca e
vorba de graiul romanesc. Cuvantul Vornic, pe care
126
dictionarele Tl fac cadou fondului slav, iata-l prezent Tn limba
noastrS Tncd de la... Turnul Babel, ,,ceva mai Tnajnte" de
aparitia se-min{iei slave! Nu s-auzise pe atunci de acest neam...
In privinta lui „£?' - respectiv liters 7 din alfabet, sunt mai multe
de spus. Numarul 7 e simbolul Dumnezei-ril, din care au emanat
universurile. El este punctul central, esenta acestui univers.* El
este Nomenul, iar cele 6 direc^ii Fenomenul. lata cum prezinta
Paul Vulliaud, acest 7: JDe la Dumnezeu, inima Universului,
pteac& intinderile indefinite, ce se indreaptg fn sus, injos, una-m
dreapta, a/fa in stanga, una in fafa, alta fn spate. Indreptand fata
sa catre aceste direcfii, El creeaza lumea. El este inceputul §i
sfarsitul (Alfa §i Omega). In El se implinesc cele 6 faze ale
timpuluisi de la El primesc extensia lor indefinite, fats secretul
numSrului 7 (La Cabbale Juive).
Dar Bit?lia, ca §i Omul, in condifia ezoterica este o entitate
septimala. In psatmul Tn care Moise Tsi pregateste moartea,
imaginea stancii apare de 7 ori (Deuteronom, 4,13,15,1a, 30, 32,
37). Avraam construieste 7 altare. Cum se ftie, Tn greaca si
ebraica nu exista cifre, literele alfabetului au si aceasta valoare,
astfel cd fiecare cuvant are si o valoare numerica, pe langS
infetesul sau.
sre-eeel'a-dr 89231476:5,10 Adresele er-
agcoiomvlv 5:5421413:3286-13- i COGAION crug
o r n i c g 67109: OMUL.
Adresele eri Cogaion, crug Omul".
Desigur, cuvantul COGAION, unde se afla centrul religios al
stramosi-lor nostri, a fost localizat Tn diverse locuri dar, asa cum
vederh, este sanctuary! pastorilor de pe OMU. Rplul pe care t-au
jucat Tn timp Cozia, Vodifa, Putna, Sjonul, ca sa numim numai
cateva dintre locurile celebre antice de la noi, difera de la etapa la
etapa. Un lucru e cert: diversificarea culturii, oodurile de cult se
fac Tn Dacia pontica sau, altfel zis, pentru perioada vedica, Tn
INDIA PONTICA, adica Tn nordul Mirii Negre. Gef II - casta
IO sunt autoril acestei revolutii Tn gandire, numita lingvis-ttea
matematica, baza Tumului Babel. Limba adamica a fost perfects
§i din ea s-a realizat diversificarea graiurilor, prin logica
matematica.
Sa citim mai departe:
ADRESELEER 12345678-4-109 Adresele Re-
ICOGAIONVN 109-2-234567834-6- nu Cogaionul
0 M.V L 112: IOM
Adresele Renu Cogaionul IOM".
e c i i o m 156:423-2- ecs.ici
E C S C - invariant, cu cheia ecuafiei, litera c, cu care am
Tnceput decriptarea.
lata ca smoala biblica poate deveni... sticla translucida prin meta-
limbajul get. Scrierea hieratica dezvaluie matematic adevarul,
eluci-dand misterele...
* N. edit.: Zeija Pamantului era numita Ge de grecii antici, Tn
care e era eta. De unde 5! geta-getae-ge^i-ghejii-gheafa! ! Numai
ca G era a 7-a literi iar e a 3-a Tn alfabetul grec. Adica
pozifionarea Terrei in sistemul solar: a 7-a planeta dinspre
exterior §i a 3-a de la Soare!! Ceea ce dovede§te foarte clar un
ade-var ascuns: viafa pe Terra a aparut la gefi...
127
Capitolul IX
LIMBA ROMANA-LIMBA ZEILOR Tracii - numele mitic al
dacilor
Stadiul real al cunoasterii prin limba a trecutului Tndepartat al
graiului articulat este evident in incapacitatea de a deslusi acest
mesaj, recu-noscut de toti lingyistil de a fi fost scris in limba
tracilor. Numai ca, incertii traci locuiau un spatiu vast si
geografic vorbind, pe teritoriul carora au aparut popoare cu
graiuri diferite. Intrebarea esentiala r§-rnane una: ce limbd
vorbeau cei mai numerosi dupa inzi, cum scriu istoricii vechi si,
important: cine sunt, de fapt, urmasii lor. Am preci-zat ca tracii -
acest termen - reprezenta numele mitic al dacilor. Confuzia
dintre daci si ge\\, curenta Tn scripte , a desavarsit eroarea. Dacii
erau talpa farii, getii - cei mai drepfi §i vitejt - preofi si regi, erau
casta ,,10 - SARABBA" ^cum preciza la vremea sa Hasdeu) si
exprimarea metaforica prin codul get n-a fost Tnca Tnteleasa Tn
spiritul ei. Este, Tn acest amanunt esenta paradoxala a unui
adeyar de prim ordin. Mi se pare firesc a observa ca, Tn afara
cunoa?terii lumii materiale, care e la indeman£( tuturor, sS existe
cea de a doua-cunoscutS numai initiatilor.
Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic
In anul 1912, Tn sud-estul Bulgariei de azi, s-a descoperit un inel
din aur, cu o greutate de 31,30 grame, cu inscrip|ie. Despre el
a scris mai Tntai cercetatorul Bpgdan Filov, apoi destui si-au
Tncercat priceperea. Vasile Parvan scrie si el Tn 1914 (Bull, de
I'lnst. pour I'etude de L'Europe sud-orientale), stabilindu-l Tn
sec. V a. hi., fara a risca o traducere propriu-zisa, cum au
Tncercat destui, fara succes, argu-mentele stiintifice lipsind
fiecarei interpreter!. Lupta surda. Tn aceasta corida au intrat,
Tntre altii, renumiti lingvisti (Krohn, Kretschmer, Olsen^
Gynae-chen, Basanavicius, Srba, Apostolides, etc.), fiecare
dorind ca inelul sa fie o create a najiilor pe care le reprezentau
fiecare, astfel ca acete 15 versiuni publicate s-au anulat reciproc.
Prada mare! Pe o supra-fata de numai 17/20 mm - au conclus ei -
sunt 61 de litere Tntr-o limb§ necunoscuta.
Aceasta a fost concluzia lor. La intrarea Tn mileniul III suntem
la bun Tnceput. Numai 08, la o mai atenta privire, observam 57
litere eline, 3 latine, numeralul ordinal I, de trei ori cunoscutul
steag dac, deci Tn total 70 de semne, nu numai litere. A urmat
liniste si, Tn 1972, Emil Condurachi public^ Tn reyista Magazin
Istoric nr. 8, reluat Tn 1973 nr.5, cu aceeasi idee ca e scris Tn
limba tracilor, fara Tnsa a oferi nimic nou. Altul, tot doctor Tn
istorie, transpune versiunea Tn versuri, f§r§ impor-tanta
§tiJntifica, Tns§. Limba tracilor chinuie si pe I. I. Russu, care, la
pag. 72-73, din ,,banuita limba a tracilor" DISPARUTA, crede
cS avem a face cu nume proprii, etc. Vorbe...
Cifra 70 este stmbolic Omfcron grec si Ain ebraic.
# 128
Marile Secrete ale Omenirii - dezvaluite!
Socotim mai putin important sa reluam toate parerile lipsite de va-
loare §tiintifica, pentru ca inscripjia a fost ,,Tnceputa" dupa nici o
noima, astfel ca, tipsita de ideea geometrizarii spaflului, nu are nici
o logica, ori codul getic presupune mai Tntai I0gica. lat-o:
POAETE^EAZ NEPEATIAT0ANHZKOI>-DAIN A E
AOMEANTIAEI
yti AMI^EPAIHATA. IHATEA
Este scrierea sfanta, hieratica. Sa o citim fonetic, in limba adamica,
limba noastra, limba sfanta romaneasca, limba unica a Omenirii:
fa P i s t e a g d a c 98726:4315-5-10
,,Noroc! scri limba a 1 f a mi i i b t
a P a t r u i n V e 6235-10-74189-10
odata spusa geta. r s Pu s a e Ps i 97104-8-2856-11-
Imnul Troli apare, 1o n r oa 1 £ a i
n t a mi u 1 ~ t 1 13
spus e un pilon, aflasi a mb d a t a u a 1 492-7-783UO-7-
enigma si prin epos, 65
Slon pilon f/, Slon ai 9410-6-5678-2-
aflat. LIMBA v'o da 3:21-1-
tata AHVE, fatal F. 13456-1-109872
A. isit enigma ca 7-3-968345-1-12-
popa ONOMACRIT, 1-10
Ilionul Om pusa lupta 625-13-897-9-
DAC. Fiu, fatal in 1034
cult cap avu ADAM 4-13-8:91235-9-
ALB; spun actele din 67-1-10
OM antic sen's ii pe 234-13-101-9-
la noi intaiu alfabet 57689-7
DAC la Slon, sta in 62897:13-4-105-2-
pilonul pus, ti DAC. 4
Spita get-familie IO. 1059:3647:812
Unu e rapit, apare 31-2-2:9:51068-
spus: /$ loara filonul 19-74
Elin Tata A'DAM a 1234-1-59-4-
fabulat." 71086-17
129 5681103429-12-7
Ro o mi c r o n L 5467910-8-83-5-
a mb d a i o t a s 21
i g ma t a u e P s
i 1 o n Pa t r u i 67:105439-3-821-
n Ve r s P u s a e 9-
Ps i 1 o n a I f a
s i g ma n i i e P 178:561029-5-34-
si 1o nr oe Ps 1-
i 1on ni i e Ps
i 1ona1f a t • 3458-4-679-10-
u i o t a 1 a mb d 1210-11-
at aut het aa
1f a n i i e t a s 8745:236-5-1910
i g ma c a P P a o 1-1-7236109-1-
mi c r o n i o t a
uPs i 1o n c u 1 845-7-'
c a t P u s a Da 1
f a i nt a ±u1T 34-1-29156-7-
auc u 1c a t PU 1087
s a 1 a mb d a P u
n c t I n E a De 1 65-2 12-1-43710-
t a o mi c r o n m 4-98
i i ePs i 1pna
1 f a n i i t a Vi 6-5-5478109-1-
o t a 1 a mb d a e 312
Ps i 1 o n £ n t a
i u 1 u Ps i 1 o n 37102:8.91-2-45-
1-6 Noroc ! scri L-IMBA
456-11-2910-3-38-5- odatS s-pus3 GETA
17 Im-nul TROII ap-are
891023:546-2-17-8- spus e un pilon, afla?-
8910-2-31246-3-75 -i Enigma §i p-rin
10-2-3456271-4-89- Epos SLO N e pilon =
1- i S-LON ai aflat.
689-5-10:53274-8-1 LIMBA v-b da T-ata
8617-5-5342-2-109- AHVE Tat-al F. A i§it
1- en--igma ca Popa
15649-5-810723 ONOMACRIT I-
56-11-71041-6-8923- LIONUL Om pu-s'a.
2- lupta DAC. .Fiu, tatal
5412:7:12381096-2 in CULT cap avu
ADAM alb spu-n
Actele din OM:antic
scr-is £i pela no-i
intaiu ALF-ABET
DAC la S-lon stS in
Pi-lonul pus ii DAC.
Spi^a GE-T: familia
IO. UNU e rapit a-861
pare spus i? loarS
FILON-UL Elin Tata
ADAM a fabulat.
Getii ne semnaleaza... furtul Bibliei
II -
NOROCISAES 93210:54768-6-1 EROS Cosia n.
I T T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. Tip Get spu-
SSLPSNEPIA 1-3-41095:83726 s PAIS plesn-
OTFLIMBATI 10-16-912-5-45678-6-3 i tot Limba
F-
TATAAHVEFE 9-12-1234-2-5678-2-10:F. Tata AHVE e
SA10AOPAIC 1276105-5-34-1-98-1- Sapoca IO
ia
LPVSATAFIU 516:8910-2-2347-4- alt Fiu,-pusa
NFVVVAADAM 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu A-
NNNATRIIPI 5143-4-78-1-96102-2- tman £i prin
LALFABETTO 2345678-5-1019: Alfabet OLT
APIOPILONU 1243-2-5678910 apoi pilonu-
L'U L.I S L A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 LILA e ars U-
US S ROLNLTA 617:29103:582445-8- nul stag
loaram
D A M A M. - 13-4DM. -
aEros Cosia nn. Tip get Pais plesni tot. Limba FF. Tata Ahve
(Sapoca) e IO la alt Flu; pusa Adam fu unu Atman. li prin
Alfabet OL T apoi pilonul LILA e ars, unul stas loaram - DM".
Ill
erosiptipi 6512107-5-3984 Pierit OPIS
Ipaisimime 2365:9874-4-10:1 PAIS Mimi e 1-
aaasassalt 562101-11-9843:7 asatS LAEA s-
psmvvvnvam 8152-3-10976:34 upus Manu mu-
naoltpvlie 45:6217:10389 It Panu Lqli
aelunulsta 3-3-651:7243-4- a Uns Leul
s 1 a. 1921B8-2- ATLAS.
,,Pierit Opis Pa/sr Mimi e lasata: Laea; supus Manu mult, Panu
LOLIA uns Leul ATLAS". IV
I O P'l S P A T S I 23109:6745-2-18-7- Opis Pais £i
ETALAEAMMA ,12345-3-6:91087-2 etala e Mama
NUMULTPANU 9101:7832:143: NUN Panu AUM
A U N S V E. - 524665-8- Lumetu.
aOPIS PAIS ti etala, e mama NUN, Panu A UM - Lumetu ". V
opisoaaatn 2189:357105-64 poet IOAN As-
unpanuauma 6-16-9105487-1-312-2- u MANAVA pun.
aPoet IOAN Asu MANAVA pun". VI
P-O E T 0 A U U N 12347-5-9568 Poetu Noua
0 nou3 ~ invariant -
Cheia ecuatiei litera N, cu care am Tnceput decriptarea inscriptiei
de pe inel.
In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. Le citim:
lotaetalam 57-12-32469:8110 Ea toata Lim-
Bdatauepsi 15-11-43-1-61079 ba ta Fia?
1 ona1 f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N.
nEa toatS limba ta Fia§ - Deul Apoll - N".
MOTOATAIBB 9821:45376-5-10 BIOM catat B-
FIASDEULPN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus.
,,BIOM catat BAN Delfi pus".
130
blomanuns '156:7823:94-5- BAN unic mm.
BANUNICA 1254:6783-4- Banu IOAN.
BANVV
Atlas - primul Ban al Craiovei ?!
Acesta este textul incifrat pe celebrul inel. Pe eel de la Celei, cu
vechime Tnca din epoca bronzului, e pomenit episcopul de AR-
DEAL, ca §1 Banu BOB de la Celei. Se atesta astfel
stravechimea institute! Bdniei la Romani, pana in Evul Mediu,
Banul Craiovei fiind Ipcjiitor de Domn §i a doua persoana Tn
stat.*
Dictionarele Tn uz Tl prezinta drept cuvant strain, persan, sSrb,
maghiar, etc., iar lorgu lordan crede ca este venit din limba
avarilor, trecut la sarbi si la noi. Balamuc total Ban.uieli,
ban.alitati, care n-au nimic Tn comun cu stiinta limbii noastre iar
respectivii par gaini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor:
Ciocu'mic!
Cum toti cercetatorii erau convinsi ca vor descifra limba tracilor
este subTnt,eles ca se pune punct tuturor elucubratiilor
hermeneute, care n-au facut nimic decat sa multiptice ignoranta
si banuielile. Speram ca, daca se va constata vreo eroare, vor
rupe tacerea si falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica
oficiala, iar daca nu, sa constate demn ca am pus punct unor
denigrari asupra limbii noastre romanesti. Pe piatra si aur nu scrie
oricine si pricum! Erau mesaje pentru viitprime...
Desi textul este cristal, pentru cei care nu au dictionare, sau n-au
avut posibilitatea de a se documenta Tn probleme de limba, vom
da Tn continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a
textului.
•Mutatia consonatista da acelasi sens unor cuvinte aparent
diferite. Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acelasi Tnteles. Ceea ce
atesta simplu Tn litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi
Tnteles. In plus, de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat,
principal, voievodat, \aial, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de
alte cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limba din
cele ,,banuite" nu are,
Limba romana - un... program computerizat ?!
•Nproc, urare traditionala romaneasca. DEX Tl considers slav
(nemotivat); e greu de Tnteles, cum vine de la nnaroku", cand de
fapt invers= coron, dec! cre§tere Tn rang! Dar daca n-au Tnteles
c3 Tn limba noastra... dop / pod plutesc pe apa, pe lichid, cum
vor pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina
Tn cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda romaneasca, litera
C are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu
pielea oii, expertii nostri vor turna Tn continuare glosare care
Tmpletesc ignoranta cu ura Tnradacinata de falsa etnogeneza Tn
uz, cand ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al batranilor la noi?
Sa le adaugam ca MAN.ager e un
"* N, edit.: Traditia vine... din yreme Atlantidei ! Platon arata.ca
Atlas era fiul eel mare al lui Poseidon, deci... locptorul, iar N.
Densusianu demonstra c§ Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt).
131
cuvant compus, in care Man=Om iar ager, ca si agil, spune acelas
lucru - sprinten, iute d© minte. Etc.
•Deci, limba vorbita a getilor este cea din text. Codul era numai
pentru initiatii castei IO, Da, in relatiile obisnuite era limba
comuna, po-pulara; limbajul profesional este cu totul altceva.
Numai a|a vom pricepe caderea Troii - a codului primar get, din
care ies toate celelalte. De la Cbzia, dupa isprava cu calul de
lemn - metafora prin care se reda regula descifrarii - prirvEOL,
zeul vanturilor (cu.vant) pricepem relafia directa cu mitologia
biblica a Tumului Babel, pe care destui It mai eauta si azi... La
Slon s-au scos vocalele din cronici §i din Paliile romane§ti si a
urmat ,,baba oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet.
,,Tata AHVE" era get!!
•AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divinafie
postelohista ebraica - chipurile - dar pe care nu-l pot explica, desi
astfel au Tncercat sa fundamenteze monoteismul teologic rabinic
(rabin - binar!). Lui Moise i se atribuie introducerea cultului
iahvist. Povestea cu Romulus §i Remus e reluatd cu fiica
faraonului, robia egipteanS etc., cu templul ,,mobil sau fix" pana
la eel din lerusalim cladit de Solomon, mii de ani de bezna, pana
ce fenicienii ridicd acest templu, iar fenicienii erau preojii lui
Salmocsis (amanunte in Gustave le Bon - ,,l_es premiere
civilisations"). De altfel, ei fondeaza totul pe banuiala: ,,Eu mS
numesc dupS faptele mele. Eu md numesc cand Shaddi, cand
Shebaoth, cand Yahweh, cand E/oar»"(skema rabah, IIH ceea ce
arat§ ca repeta politeismul, necum monoteismul, pentru c£
SAVA. ot, este nume rpmanesc, Saya. leri si azi. Restul? Cuvinte
sucite. Cunoscutul lor Altruism" Ti determina sa ne scrie si noua
Noul Testament, dupS ce au faptuit cea mai mare crima:
Rastignirea. Legea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi §i dinte pentru
dinte". Ca raiul biblic este in pustiu, e alt§ poveste... Numai ca
lapte §i miere Tnseamna oi §i albine...
. •Onomacrit din text este personaj real, care a trait in sec. V
T.e.n. si, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele
care circulau sub numele de Homer, pe cale orala, dand forma
definitiva poemelor homerice. Ca s-a pastrat numai Tn limba
elina, e opera scribilor poli-gloti de latemplele de cult din tara si
din afara. Asa cum stabilirea tex-tului biblic a necesitat munca
enorma, si Iliada si Odiseea au capatat sensuri, multiple sub pana
marilor scriitori. Evreii Tncropesc numero§i profe^i ai Vechiului
Testament dar, de fapt, micii profeti sunt crea-\\a lui EZDRA,
cum pbservasera mai multi exegeti ai textului biblic.
•Descendente direct^ din Adam a creatprului cultului este, dupa
ac-tele din OM, certa ca §i Tntaiul alfabet al lumii. Spita getilor
era familia IO. Fara echivoc. Erau marii preoti, faraonii
antichitatii. Daca luam Tn seama si precizarea lui Clement, ca
Egipt Tnseamna LUME, pricepem sensul real al multor
Tntamplari povestite Tn mitologia biblica si laica...
•Ca au luat filonul elin, se preclzeaza Tn ultima fraza.
132
Muntele Sion - langa... Slon (Buzau)
In derivat apare Eros, divinitate pastrata la grecii vechi, si care
nu-i altul decat PAIS. In dialogurile Phaidros si Sympozion ale
lui Platon, e un daimon-fiintei intermediary Tntre zeu si om.
Anacreon Ti of era ca pasi-une arsicele; fnai e denumit Cupidon,
Amor, Kama, etc dar, de fapt, este sarpele biblic care o ispite§te
pe Eva. Alte masti, aceeasi gama... cum scrie Eminescu. Tot aid
se precizeaza ca era la Sapoca, langa Slon, toponim existent §i
azi. Aici era si Muntele Sion Biblic...
Ill
Opisul a pierit odata cu MIMI/ISIS si ne-a ramas LAEA, pe care
0 pastram in balada Miorifa. Manu a lasat Leul Atlas. Noul
Adam
era Tn alfabet ATMAN, pastrat in filozofia Vedelor, care, de la
Putna,
tradusa tn codul Sanscrit, devine... zeitate indiana. Atman sau
Brahmas-
sufletul universal, sinele obiectiv, con?tiinta pura a celui care
depa-
seste i,fpamea §i setea, suferinfa, tulburarea mintii, batrantfea §i
mpar-
tea" (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvSntului o
da Tnte-
leptul YajinyavaJkya cStre sofia sa Maitreyi astfel: Jntr-adevar,
acest
brahman nu piere, el e de o natura nepieritoare (... ) El e
neinfeles,
pentru ca nu se poate intelege, e de nesurpat pentru ca nu se
poate
surpa, nu se pripone§te pentru caede nepripon'rt, nueste legal, nu
se
ctatiha, nu fndurS raul"(\b\d. IV, 5, 15). El se retncarneaza,
aceasta
este ideea permanentei.
IV - . ,
Nominalizeaza perechea fundamentala mama NUN §i monosi-
laba yedica AUM.Nune pastrata de zisa mrtologie egipteana ca
zeita a boltii ceresti. DupS Plutarh are 5 odrasle: Osiris, Horus,
Seth, Isis si Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care completeazS
pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului. Aum era
sfanta monosilaba vedica (OUM, OMU, AUM).
Homer-nascutm... 7 locuri ?!
Inscriptia din 6 litere exterioara sintetizeaza totul si ne arata ca a
fost inelul lui loan. Dar, mai pe larg se poate scrie 6 carte...
Numai ca cele 6 litere ne dau putinta citirii binare, ce comple-
teaza fericit ideile de mai sus. Sub aceastd forma l-am prezentat
la simpozionul de la Pitesti, din 5 iunie 1982, simpozion condus
de Aca-demicianul Nicolae Teodorescu, sub egida Asociatiei
Oamenilpr de §tiinta din Romania, institutului de Studii Social
Po'litice si Bibliotecii Judetene Arges. lata decodificarea de
atunci, cum a fost prezentata: -
lotaetal am 57-12-12469:8110 Ea toat5 LIM-
bdatauepsi 13-13-45-1-2976-2-843-4-BA ta Dseu Pan
1 o n a 1 f a 125107-1-6- LOLIA - F.
,,£a toata limba ta Dseu, Pan, LoliaF".
II '
MOTOATAIAB 34567-5-212-3- . Toati. ODA
D A L F 381109-5-4 LIMBA F.
a 1 f a .
133
•In fine, pentru ca nu s-a sen's nimic despre descoperirea lui
Bolliac de la Slon si nu este cunoscuta'Tn general, o prezentam
asa cum a aparut Tn nTrompeta Carpatilor", Tnsotita de
comentariul lui B. P. Hasdeu:
,,Ecce dar, literae Blachorum, pe can, cu mult inainte de anul
1250, dupa cum ne spune Keza, Sacuii le-au deprins, le-au
Tmpru-mutat de la strabunii nostri, in cursul unei Tndelungate
vecinatafi fn creierii Carpatilor...
A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-L-M-N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-T-
U-IU-J-I-Z. Nu este, in fond, nici a deosebire de ordinea
celorlalte alfabete ariane sau semitice".
•Referitor la identitatea lui Homer exista un distih:
,,Nepta poleis erizusi sofin of/a rizan Homeru:
Smyrna, Rhodes, Colophon, Salamis, Chios, Argos, Athinai."
Paradoxal, sa nu i se cunoasca nici locul nasterii: nu se putea
na§te in 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea
adevarului...
Identitatea lui Eros - un secret dezvaluit
In ce-l priveste pe Eros, la vedici era Agni zeul focului, corporal
Priap, denumire a lui Agni. In imnurile vedice se chema de fapt
PRI-ANA, ceea ce denumeste suflul vital (Tn Atharva-Veda, XI,
5: Brihad Araniaca - Upani§ad, 3, 8; Bhagaya - Gita), etc. In
cartea ,,Mitologia Greciei antice", Paul Decharme subliniaza ca
era Eros-ul orficilor, astfel:
nDupa ei (orficii - nn), la inceputul incepuiurilor, noaptea cu ari-
pile ei negre, fecundate de vant, a depus un ou; din acest ou, la
Tmpli-nirea timpului a ie§it acest Eros, zeul scanteietor, cu aripi
de aur, zeul. luminii §i al vietii".
Se vede ca acest Eros ng prea seamana cu pruncul sagetator, a§a
cum Tl stjam noi! Cel pe care Tl asemanam cu Agni este mai de-
graba o comprimare a celor doua conceptii - orfica §i hesiodica,
pri poate ambele mainte de separate. In acest sens era fo6ul
launtric, care, dominand arzStor sexele, lejmpinge unul catre
altul, generand creafia Tn toata cuprinderea ei. In vechea
conceptie vedica de PRI-ANA. PA a iesit acest PRIAP la greci.
In greaca veche, Tn^elesul este incert. De aceea, va trebui s§
apel^m la limba adamica pentru a price-pe monosilabele
respective.
Deci, PRI.AP. In toate limbile Pa. ter, papa, Tnseamna tata. Este
§i sigla penisului, dar nici cuvantul mama, Tn orice limba ar fi,
nu se afla Tn afara consoanei M (13) onomatopeea suptului. Deci
vom vedea Tn continuare cuvintele romane§ti care Tncep cu
monosilaba PRI:
PRI. an, vechi termen denumind boul cu par ro?cat
PRI. gorie - numele unei pasari care cuibareste prin gaurile din
malul apelor si r§pilor. Numele si-l trage din jocul specific Tn
stol, pe zSpuseala prevestind ploaia. Pieptul paserii e ro§iatic.
PRI. colici - omuleti scanteietjori (scanteiufa Tn folclor), un fel
de
spirite rele ce umbla noaptea, cand luna e Tn descrestere, pe
carSrile
izvoarelor. '
PRI.spa - loc specific caselor taranesti, locul eel mai Tnsorit
(pri+spa=spatiu Tnsorit)
134 -
PRI. chiciu - prispa caminului sau hornului, corlata, cuvant
derivat de §aineanu diacehtri Pripecek(!). Halal stiintS...
PRI. ce- cearta, mfierbantare, cauza ce duce la...palme fncalzind
obrajii celor in diputa .
PRI. elnic - folositor (bate fierul cSA e cald)
PRI. eten - cineva care se poarta cu caldura psihica.
PRI. ec- nume popular al lunii aprilie, cSnd Soarele se face mai
simjit in natura
PRI. horiu - pasare cu gatul rosu
PRI. saca - loc special Tnsorit unde sunt asezati stupii de albine
PRI. ma. vara devine explicit - Pri+Ma=prima Vara...
Din acelasi Paul Decharme, citam in continuare.-'ttsa cum
observa Strabon, existenja lui Priap li era necunoscuta lui Hesiod.
Cultul aces-tui zeu era intr-adevar localizat pe malul
Helespontului, in ora§ele Lamsac, Parion, Thatos, apoi in toata
Grecia, dar mai cu seamS Tn Italia. De obicei era considerat ca
fiu al lui Dionisos fScut cu o nimfS, sau chiar cu Afrodita. Priap
exprima Tntr-adeySr, ca §i Bachus, in sensul eel mai general,
energia productive a naturii. Dar el adduga §i ideea de
productivitate §i generare cu ajutorul dragostei §i iubirii. El este,
de asemenea, Tnrudit cu Eros, dar nu cu acel zeu idealizat de arts
§i poe-zie, ci cu Eros in sensul saufizic, cu Eros forfa primitiva a
naturii, care, la origine apropie Tmpreunand toate fiintele §i
asigura dainuirea specii-lor pentru totdeauna. Priap personified
puterea de fecundare a naturii vegetale, dar in special pe aceea a
naturii animate. Domeniul sSu fa-vorit fl constitute terenurile
umede, unde vegetajia creste exuberant, livezile si grSdinile, ale
caror roade erau puse sub protecfia obscene! sale imagini (cultui
Malic). El prezide, in acela§i timp, pcopa§irea unor
animatefolositoare, cum arilcaprele §ioile §iera
protectorulcrescato-rilor de albine"(pag. 482-483). Avea motiv sa
stea pe prispa!
India Pontica din nordul Marii Negre
Precizand ca India Pontica era Tn nordul Marii Negre, cum scrie
P. Giles (,,Cambridge History of India"), prin grupul \firos, iar
poten-tialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial),
devine ale-gorie Tn cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV,
2,14):
aFemeia aceasta a venit ca un ogor viu
semSnafi intr-fnsa, barbati, samanta voastra".
Ideea este reluata Tn terrhenul general de fertilitate si Tn
Pluguso-rul traditional romanesc: ,,holde pline de bel§ug, pentru
brazda de sub plug"e\c, Tn sens generalizat, desigur aratand
originea comuna. ,
•O ultima precizare ar mai trebui la cuvantul ATMAN. Pentru ca
dic-tionarele noastre spun ca e cuvant polonez, sau folosit qle
cazaci, 'e ara-tam ca e format din Hat+man. Hat era fasia de
pamant hearata care servea de hotar Tntre mosii. Ca era sau nu
capitan, general Tn armata, nu se dep§rteaza de sensul apararii
hatului, hotarelor. Ca, eventual, el avea Tn marts nhatul" nu-i bai,
dar ca sa spui ca e cuvSnt turcesc,. deja s-a Tn-trecut orice limita
a nepriceperii! Coteanu Ti da origine necunoscuta, si e de
crezare, pentru ca a scapat de o bataie de cap. Grav este ca acest
135
DEX - dicfionar explicativ, o ru§ine a lingvisticii profesate la nor,
a fost reeditat recent, fara nici o corectura. Cel din 1975!
Cum i-am probpzit destul pe bucherii din lingvistica, s§ vedem ce
Tntelegeau getii vedici prin atman:
,,Pentru eel care §tie astfet, care gande§te astfel, viata precede
Atmanul, Atmanul experienfa; de-la Atman memoria, de laAtman
spa-\\u\, Tejas, Apele, aparitia §idisparitia lucrurilor, hrana, forfa,
ratiunea, gandirea, cuvantul, vorbele, imnurile, actul ritual...de la
Atman por-ne$te tot ce exista. Acela se cheama UNU si 3 §i 7
§19; se spune de asemenea c3 este 11.111 §i 20.000, se mai
cheama SKANDA" (Chandogya Upani§ad).
Numai ca SKAND (CS = OM)* = Monada...
N. edit: X (ics) 8 repiezinla pe lisus Hristos, Fiul Omului.
136
Capitolul X

BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GETILOR

Dacia scandinava §i Valahia din Orientul Mijlociu
O cercetare de fond se impune cu deosebire acum, cand destui
oameni sunt intoxicati cu diverse teorii antiromane§ti si se pune
problema aderarii la NATO si Uniunea Europeana, pentru a se sti zes-
trea cu pare venim si locul care ni se cuvine la masa tratativelor. De-,
nlgrarea continua a neamului §i a limbii noastre a fost posibila prin
necunoasterea adevaratei etnogeneze de catre romani, pe de o parte,
iar pe de alta din ura si invidia vecinilor care ne Tnconjoara. Cei
care ne blameaza au impus comunismul in Europe, Jar tezele lor
lipsite de temei sunt in yoga si azi, prin tot felul de falsi istorici, de
fapt piste ,,nimeni" Tn stiinfa istoriei. vom prezenta, deci, idei irefuzabile,
nestiufe celor multi, ascunse de casta 10 fara etnie, minciuna neavand
rasa ori nationalitate.
Nici un om de ftiinfa series, fie si numai din informatia lui Herodot,
care spunea ca tracii - denumire mitica a dacilor - erau heamul eel
mai numeros dupa inzi, nu-i poate imagina numai Tn hotarele Daciei
Ounarene. Deci, va trebui observat arealul geografic extra-carpatic si
vom afla cu simplitate Dacia iutica, scandinava, Valahia Morava
(Silezia §i Moravia), Vlahia Mare - Thesalia, Vlahia mica - Acarijania si
Etiolia - Vlahia de sus (Epir), Blakina (din Balcani) etc. in Asia
central^ Tntalnim Getae, Balhas, Tisagetii (Tntre Volga si Elba),
Masagetii, Dacca (Bacriana) sau tn nordul Africii, Getulia, ca §i
Valachia din Orientul Mijlociu.
Prezenfa stramosilor nostri pe spatii geografice mdepartate explica
amanuntul ca nu poate fi vorba de uri fenomen de imigrare din alte
zone Tn Dacia Carpatica, ci fenomenul este exact invers. Teritoriuf
locuit de ei era nestarsit, iar Marea Neagra, Caspica, lacul Getae,
Marea Aral, erau ni§te lacuri ale lor. Vom parasi, deci, povestile cu
romanii, la mintea lui Bade a Cartan, si avem in vedere relatiile lingvis-
tice cu araba, greaca, persana, latina, cu dovezi clare, irefutabile.

Ebraica veche - limba gefilor... citita invers!

Daca Dacia a fost izvorul culturii si civilizatiei europene, si nu
numai, vom Tncepe cu Orientul Mijlociu. Putem doyedi cu Biblia Tn fata
ca la npi s-a creat cea mai veche cultura §i civilizatie de pe Terra.
Chiar si primul evreu, acadianul AVRAM a fost botezai Tn untca limba
existenta Tn preistoria Omenirii: ,,§i a luat Terah pe Avram, fiulsSu §i
pe Lot, fiul lui Haran fi nepotul sSu, §i pe Sara/, nora sa §i pe femeia
lui Avram, fiut sau, §i a plecat cu ei din Urul Chaldeii, ca sa mearga
pana-ntara Canaan-ului, dar au mers pana la Haran §i s-au asezat
acolo (Genesa 11, 31). Din eel 175 ani cat se-spusese ca a trait Avram
(Gen, 25, 7), 90 ani i-a trait in legea pSrinteascS. S/ era Avram de 99
ani cand s-a taiat imprejur (Gen, 7, 24), iar la 76 ani in legea noua, in
urma legamantului facut cu Divinitatea. Dupa adoptarea noii credinte
f§i schimba numele:,,§i nu ie vet mai numi Avram, ci AVRAAM va'fi
numeletSu" (Gen. 17,5). .
137
 Epoea Tn care a trait Avram este considerate de istorici Tn jurul
anului 2.000 T.H. ,
Dup§ cronolqgia ebraica, Abraham traieste Tntre 2.366-2.191 T.H.
Era timpul lui SEM*. Dar iata tabelul lor cu cei zece patriarhi post-
deluvieni:
Numele An An Numele An nas- An mortii
nastere mortii tere
SEM 3408 2808 REU 2777 2538
ARPAXAD 3306 2868 SARUG 2643 2415
SALE 3171 2738 NACHOR 2515 2367
HEBER , 3041 2637 THARE 2436 2291
PHELEG 2907 2668 ABRAHAM 2366 2191
Primele cuvinte rostite Tn ebrateS erau, deci, cele din limba mama,
rostite, apoi scrise si citite in sens inyers. Apare bustrofedonul,
intens, cunoscut mai qinainte Tn multe regiuni ale olobului. Exists texte
latine si yechi inscripfii, Tntre care cea de pe LAPIS NIGER,.din centrul
forumului care acopera, potrivit legendei, mormantul lui Romulus si
fibula de aur de la Praeneste, ce ar confine textul scurt al unei donatii.
Grecia - Dacia din sud...
Oricum am privi lucrurile avem a face cu prima si cea mai impor-
tant^ diviziune a limbii adamice. In sud avem un mteresant itinerar
prin ahei, dorieni, ionieni si eolieni, pe care l-am urmarit ani de zile.
Iata cateva repere.
•Karpatos. Este a doua insula din Dodecanez ca suprafata, cu 301
kmp si cu un literal de 150 km, Tntre Rhodes si Creta. In insula, spun
grecii, primii locuitori au fost cretanii. De acord, numai ca dupd citirea
Discului din Phaitos, scris cifrat Tn romaneste, iata limba unica roma-
neasca, fapt cert. Capitala era Pigadia, alaturi de orasele numite Posedio,-
Arkessia, Croukunda, si Nisyros. Appi au venit dorienii, pirafii, turcii
(1538), pentru ca sa apartina Greciei abia dupa 1948. Portul pastrat este
romanesc, culorii, vii, salbe, margele, cu folclor romanesc.
Cea mai veche mentiune documentara o aflam Tn Iliada (II, c. 2, p.
65), ca si Tn Eneida lui Vergilius: ,,Libia mare, Carpatia" (c. V. 595, p.
125). In Strabon apare astfel: ,,Marea Egiptului. AceastS mare isi une§-
te apele inspre apus cu marea Libiei §i cu Marea Carpatica" (Geogra-
fiajll, XIV, 6,1, p. 295).
•Samps - nidronim vechi Tn Dacia, dar denumita insula lui
Pytagora, insula cea mai apropiata de Asia Mica, punct de trecefe Tn-
tre Grecia si Orient. De aceasta insula sunt legate nume celebre:
Roikos si feodoros, Mandroklis, Aristark... . Aici admiram templul
Herei, statuia lui Pitagora, Palatul lui Policrate, etc.
•Samothrake - nume de celebritate mondiala prin statuia Victoria
de la Samotrace, aflata la Louvre, ca si prin misterele Cabirilor, cu
templele lor celebre, despre care vom reveni pe larg. Prima semnalare
este Tn ,,Vulgata" (2 Macabei, XII, 35): Jar un oarecare Dositei dintre

* N. edit: Minciund de proportii, menitS sa-i faca semiti pe evrei I Ab.ram /

Abraham / Avraam era fiul unui mare preot sumerian din Nipur... Fapt recu-
noscut chiar de un evreu; Zecharia Sitchin.
138
Tubieni, cSlaref §i barbat tare, a prins pe Gorgias §i, finandu-l de ve$-
mant, fl tinea vitejeste, vrand viu sa-l duca rob pe blestematul acela iar
unul din calaretii trad venind asupra-i §i lovindu-l peste umar,
Gorgias a scapauugind spre Mare?a"
Romania - Tara Sfanta din Biblie
•Maresa. Cetatea Tn care s-a refugiat Gorgias, ,,mai-marele
Edomulut (2 Mac. 12 , 32) este identic^ cu Muresul de azi, scris
Marissa in Strabon (VII, 304), Maris Tn Herodot (IV , 49) etc. Iat3 unde
era Tara Sfinta...
Luptele Macabeilor fmpotriva lui Antiocus se desfasurau Tn jurul
anilor168T. H.
Avraam Evreul Tsj arata originea noului sau nume din hidronim
tracic Hebru, Heber sau Ebru din Peninsula Balcanica. Numele
acesta l-a dus si Tn Orientul Mijlociu sub forma derivatului HEBRON,
hidronim (Numeri 13 , 22; los. 10, 3), oronim (los 11, 21) si cetate
(1 lmparati,2,11)etc.
Abraham devine Avraam, ca urmare a evolutiei fonetice si, citit
de la dreapta spre stanga, devine MAHARBA, amintind pe Maharbal,
general cartaginez, unde BAL are sensul de ,,stapan, domn". De fapt
Maha + ar. In acest sens, intrd §l in nomenclature regilor cu§ani,
geji, cum apare pe monedele lor ,,Maharaja Radadiraja Devaputra",
adica rege mare din neamul regilor, din neam divm (BASILEOS
BASILEON MEGALLOY). Potrivit traditiei istorice, cu§anii erau de
neam get. Din acest mahar e sematismul de multime, dirv Biblie. Ba
sau BA-BA are sensul de pSrinte, baba, babu, conform ital. babo-tatic, •
la fel Tn chineza baba-tata, baba- bunica.
SEM din Geneza (5, 32), stramo§ul popoarelor Semite, apare si Tn
forma MES ori, se §tie ca Mesii, Mysii sau moesii, erau traci. Besii sunt
t i ei prezenti Tn acest area) geografic prin compusul BESODIA (Neem,3,
) si BESAf(l Ezr, 2,50; Neem. 752). Ambii termeni apar Tn sec V.a.H.

Getii s-au Tnmultit §i au ocupat Pamantul...

DIA, al doilea termen, e tot dacic. Apare Tn AMARA.DlA,
CREVE.DIA, Feren.DIA, Maha.DIA, Fetin.Dia, Silin.DIA. etc. Cu ace-
lasi Tnteles apare DA, Tn DABA, cetate. Exemple: Guran-.-DA,
lanos.DA, Salon.DA, T§mas.DA, Tur.DA. Dar identitatea celor dqu§
elemente lexicale stravechi este sustinuta si de paralela toponimica
si antroponimica de mai jos:
IEDIDA (Imp. 22,1) (edi.DIA (2 Samuel, 12, 25)
LIDA (1 Mac. 11, 34), LIDIA (1 Mac. 8, 8; lez. 27, 10) ,
MaaDA/Maadai (Gen. 10. 2), MaaDIA (Neem, 12,5).
HODA (si MeeDA, 3 Ezer, 5, 55) si MeDIA (1 Mac. 6, 55).
Unele cfintre compusele de acesf fel au o vechime impresio-
nanta: DARDA (1 Im. 4, 31) apare in sec. X a.H. din care deriva
DARDAN, Tntemeietorul Troiei, ca si tara Dardania, din Balcani.
Apoi, Mache.DA, sec. XIII, de unde Machedon, Machedonia.
Ilia.DA, cu varianta greaca ILION are primul element Tn toponimul
ILIA Oud. Hunedoara) cu antroponimul lla, Hie. Theran.da tracica din Iliada
(27) arata tenneni stravechi ca §i Tn Polon.DA; se identifies cu forma to-

139
ponimelor romanesti, ca si Tqpa de suss\ de jos din Bihor, Topesti (Bihor,
Gorj, Vrancea) sau Topana din Oft, etc. f igrida, Dorida, Triada...
LIDA si LIDIA stau la baza compuselor Lidova (Litova + LITOVOI,
voievodul) dar si Tn compusul Lipara, arhipelag in Marea Tireniana, ca
si Liparesti, sat si schit Tn Romania.
Termenul PARA sta la baza s.m. Tmparat, aparat, aparator. Jar
Asa.DIA (Bar. 1,1) Be.DIA (3 Ez. 9, 34) Hoa.DIA(Ezr, 8, 33) etc, la fel
ca si Area. DI A, Kan.DIA si cniar DIA prezinta o sumedenie de cbmpuse
deosebit de vechi. Mero.DAC (ler. 52, 31; Is. 39, 1), atestat Tntre anii
830-743 a.H., prezintS elementul secundar format dm tema DAG, ca si
varianta sa mai veche Merodac (leremia, 50, 2) care are elementul
secundar mai vechi cu o generatie. Medaba din Biblie (Numeri, 21, 30),
compus dacic cu elementul DABA este atestat Tn sec. XIII a.H.
(1250-1225). Daba in seam na si cetate. ,
DABIA apare ca derivat dm Daba+ia (I Par. 3,18) Tntre sec. VI-V
a.H. iar DAB e masculin al respective] forme, tn compusele: NADAB,
ca si toponimul Nadab (Arad V. AMINADAB (Ex. 6. 23); 3 Regi 4, 14)
apare Tn sec XIII a. H dar si Abinadab (Dam. 16, 8); lonadab(2 Regi,
13 , 3); Nadabat (1 Mac. 9, 37); iar NODAB (1 Cor. 5, 19; 8, 30). In
general, Daba apare citit Invers, ABAD. Acest termen apare Tn
cbmpuse toponimice din diferite tari din Asia, precum:
Afganistan: Daulatabad, Faizabad, Khanabad, Jalalabad, etc.
India: Hyderabad, Ahradabad, Allahabad, etc.
Iran: Mehrabad, (Teheran, aeroportul).
Pakistan: Islamabad, Hyderabad, etc.
URSS: Ashabad, Djalalabad, Leninabad, etc.
ACADjfAkkad) - capitala imperiului Acad (sec. XXIV, XXII a.H.), citit
invers DACA, ca si Dacia Carpatica. Acadul e amintit prima oara Tn
Pentateuh, impreuna cu alte pSrti ale Tmparallel lui NIMROD:
n...Babilonuj, apoiEreh, Acad§iCalne dintinutulSenaar \Gen. 10,10).

Mure§, Sumer, Remus, Roma/Amor

SUMER dateaza din mil. V-IV a.H., iar in bustrofedon e REMUS,
Mures.
Toata povestea cu Romulus fi Remus Tntemeietorii Rome! nu
concord! cu realitatea din mai multe puncte de vedere:
1. Roma ia nastere prin unirea asezdrilor tatine si sabine de pe
cele 7 cotine, Tn sec. Vlll a.H., dar Tnca din sec. X a.H. apar primele
vestigii ale unei asezari latine pe colina Palatin; colina Quirinal era lo-
cuita de sabini...
2. Legenda lui Romulus si Remus patrunde Tn Imperiul Roman
abia Tn sec. Ill a.H., Tn timp ce o pictura cu LUPA CAPITOLINA,
aiaptand pe cei doi gemenf, apare Tntr-o pictura dintr-o regiune din
Asia, locuita de triburi dacice.
3. Forma numejui Romulus la feminin este Romula iar Roma are
ca pereche masculina'pe Romus. Dar avem Romulae, nurnele unul
ora§ de la noi, iar mama Tmparatului roman Galeriu (305-311), dac
dupa rnama, purta acest nume.
4. In timp ce Remus si Rema apar Tn generatja a doua vocalica,
Romulus si Fioma apar Tn generatia a patra vocalica.
5. AMOR, respectiv Amoritii, ca locuitori ai unui vechi oras, arata
ca, de fapt, avem de a face cu Roma.
140
 Dava dacica §i... David, Dave, Davis
DAVA, cuvand dacic din genera^a a patra consonantista, cu
semnificafla de cetate, Tl aflam tn scrieri mai vechi antice, astfel:
Hodava Tn Neem. 7, 43; Dodava (2 Cor. 20, 37); Hodavia (2 Cor. 3,
24; 5,24; 3 Ezr. 5, 50; 5, 80) deriyand din Hodava, Moldava, etc.
DAVID*, regele cunoscut din neamul caruia se va naste IISUS
HRISTOS, are numele din DAVA, capetenle, set. Jar, ca §i Jara,
feminlnul, este nume romanesc, evolufie de la DARA, din Tara-
bostes, comandanjii armatei, deci nu poate fi Tmprumutat din rusa. De
altfel, iata pe Belsatar, fiul lui Nabucadnefar (Neem. 7, 6; Bar. 1,1).
Bel§a face parte din generatia a doua vocalica, ca si Ba/j, Bal§a, la
singular Balh, Blah, uel^afar e considerat de orientalisti pa avand
sensul ,,Bel ocrqte§te regele", iar Bel deriya din Baal. Termenul far,
Tn multe locuri §i limbi, apare ,,Zar " sau chiar ,,sar ". Astfel Se§bajar,
capetenia lui IUDA(1 Ezr, 1, 8), Tn vremea domniei lui Cyrus, regele
per§ilor (558-529 a.H.); Mibtarn Par. 1, 53) cSpetenie din Edom, nume
care apare Tn sec XVI a.H, Nabucadnetar (605-562 T.H.) e cunoscut
sub numele Atebucodonosor** (Neem. 7, 6 Bar. 1,11) etc. Aceasta
explica si prezenfa steagului dacic la popoarele din aceastd zona
geografica.
Numeroase sunt elementele lexicale care SB prezinta sub doud
ipostaze, cum vedem mai jos, ambele atestate: Ahalab, tqponim (Vul-
? ata, Jud. 1, 31); Balaha, respectiv Balah; ARAM (Num. 23, 7;
Mara. 5, 23; Num. 33, 8 etc.), y\rocT(Num. 26,17), DORA (1,
Mac. 15, 11), ca si Dor Martini, Dorasti, etc; ADAH (los. 15, 3); Rada
ca si Radai (Cor. 1, 2, 14); Dara - Arad (Num. 21, 1),
ELIFAS/VASILE; Gheter, RETEG, RETEGANUL etc; lachim (Gen.
46, 10); Mihai, etc; Isav/ Vasi; Mica/Akim; Laban/Balan, Nahor/
Rohan (Rohani - sat Tn Bi-hor), Rohia (Rohega Tn Maramures) etc.
Burebista era... loan Botezatorul!
Am putea continua cu toate literele alfabetului, explicit pentru ce
se cheama fonetica si lingvistica mondiala, dar inutil, pentru ca sunt
destule semne de Tntrebare mai sus. Mai util este sa aratam cararuia
Tngusta care duce la cunoasterea adevarata. E drumul de la cuvant la
litera si abia apoi la monosilaba purtatoare de sens. Evident CINE a
facut toata... babilonia asta, Casta IO, fara etnie, pastrand pentru
ei ADEVARUL. Sunt destui care cred ca Mglojdarind" cuyintele afl§
ceva nou. Cei mai multi vor pieri ,,uci§i de liters', multiplicand igno-
ranta. Cercetatorii serio'si vor trebui sa stie mai Tntai pe IOAN Botez5-
torul, pentru ca Facerea Lumii are, la noi, constanta 5.508 a.H., deci
sa priceap§ mai TntSi pe loan Botez§t9rul Jumii vazute. Abia apoi sa
tinteasca spre lisus Hristos, care a unit filologia, istoria, fitozofia si religia
fntr-un sistem unitar. Nu mai repetam ca loan I, Burebista era chiar
loan Botezatorul, cifrat de geti:
o loavveo BaTmatea, ou o, loannes Baptistes, ou

* N. edit.: Laamericani §i britanici, David mai are§i variantele Davis sau Dave. ** N.
edit.: In mitologia sumeriana, Nabu era frate cu Marduk (Ducele Ram!) /
Zalmoxe. Nabucodonosor este primul care i-a dus pe evrei Tn robie...
141
 Inainte Mergatorul Domnului nostru lisus Hristos, acela care boteza
cu apa, pregatind yenirea celui care va boteza cu DUH, era fiul Elisa-
betei si al lui Zaharia, amandoi fiind vestiti de Arhanghelul Gavril, pen-
tru ca si Elisaveta si Ana Filip (apoi Maria Fecioara) vor ayea nasteri
minunate, de nefnjeles in urma cu 2.000 ani. Ce puteau prieepe anal-
fabetii despre clonare, pe car.d nici azi destui n-p Tnteleg? ?i azi dis-
cuta'despre ,,extratere§tri", dar nu pricep nimic din cele 9 Minuni ale
lumii, dip care 7 au fost dezvaluite, iar doua raman secrete: Na§-
terea §i Inyierea lui lisus.
Marturii despre loan Botezatorul aflam in cele 4 Evanghelii. Apa
este simbolul materiei, dec! botezarea celor vazute, precizare utila
de la bun Tnceput (Matei, 3, 7; 20, 22,21, 29; 3, 6; Marcu: 1, 4; 16,16;
Luca cap. Ill, 1-38; loan: 4, 1; Romani: 6, 4; 6, 3; Efeseni: 4, 5;
Coloseni, 2,12; 1 Cor. 1-17,10, 2; 12,13 si 15-29; 1 Petru, 3, 21).

Avem dovada: Zalmoxe = Christos !

In limba, valoare au consoanele, de unde §i confuzia INDRA,
DUNAREA, IORDAN. Marea Neagra devine simbolic... MOARjA.
Ca evreii nu sunt autorii Bibliei au spus-o Tnaintea noastrS atat
Baruh Spinoza* cat §i Gustave Le Bon. Ei au falsificat-o, dar Biblia e
sau a fost Tn voga 2.000 ani. Mileniul III este al adevaraf Nor autori!
O m i c r o n c m i 461-9-10798532-4- Coc Inscrim
c d e a s u p r a l 74235610-7-198 PADESUL, car-•
u i p m i c r o n a 2:134:58109-4-67- i OMU IOAN, Or-
p o s t r o f i o t 109:7634:281-9-5 to fost Kip R-
a o m e g a a l f a 45691032187: EGAFASCALA
a c c a n t u a t n 217689-1-4:1035 c5utat e Non-
i i n i i e t a s i . 5-3-1910:342-2- 6:78 i i?i Ni-i e TA
g m a b e t a a l f ^ 67:84592:1016-15-3 TA ABELS FGT A-
a p i t a v i o t a 287:91035416: . PEI, taiat-au
s i g m . a t a v e t 39108172: 465 GETUSA-i Ste-
a a c c e n t u a t 5:32871109:64 a, cautata No- .
s i g m a v i r g u 73:1291086-16-45 ig, singurul MA-
l a o m i c r o n u 910:187:63452-4- NU, rol COSIA
p s i l o n s c u l 187:31092:45-1- 6 POM ILUS lo N-
c a t p u s d e a s 5184-3- 64279-4-10 UCET spada, S-
u p'r. a /I u i u p s 81097465-17-2121343: uspinul LUPICAR.-
nCoc Tnscrim PADESUL, can OMU IOAN, Orto fost kip
REGAFASCALA cSutat e Noni i§i Ni-i eTATA ABELS FGT APEI, ®-
iat-au GETUSA-i stea, cautata Noig, singurul Manu, rol COSIA,
POM ILUS to NUCET spada, suspinul LUPICAR (lup, Ikar) ".
Deci, nu este altul decat loan I, Burebista!
NCPCARIOMV 781:2563:4910 lorn carp Cu?-
MORTOFOSTO 76345:9101:82-10- forto TOM, om
REGALASCAF 285-2-10934167: EOL FagSra§
CAUTATENON 431:67910:285 . TUC Teon ANA-
I I S I I E T A T A 5:93210:6:718:4 " i ?tia e Tia I-
ABELSFGTAP 521:1034987-3-6 sba PELASG F-

* N. edit.: De origine iudaica !

142
Q I T S I A T A V G 576:98-1-3214-2-10 i £a, au T ica G -
E T U S A I S T E A ,92345-3 r 718:6(10) etusa SET I(A)
C A U T A T A N O G 576:813-4-19102 at5 nou COGA-
I V V M A N U M P O 11063-2-8745:92 IONU, Muma Pu-
M I L U S P T P S I 103:81925241: , ia PISCSIRM
I -C A R L U P. 3476:5:6: Lupu L. P.
Jam Carp Cu§forto TOM, om EOL Fagara§ TUC Teon ANA-istia
e Tia Isba Pelasg Fita, au tica Getusa SET I(A) iatS nou COGAIONU,
Muma Puia PtSCSIRM Lupu L. P."
i o m c a r p c u s 32109:456719-5- Mo?u Carpic
f or t a t o mo o 3362:1704-4-109 Orto, fos Co-
f a g a r a s t u c 89:1234567-4-10: tu Fagara?, o
t e o n a h a i s t 109867-8-2:4315 stana e nota -
i a e t i a i s b a 421:36-2-978410-6-5 ta-i Ea BISTA I-
e f i t a o i v s o 546:1091L2387: a t-o es e FlU -i
t i a t atvm u m 871:10965432-5- MUT, mutata-i
a p u i a p i s c s 652198786735: PARACLISPUS
£ r m 1 v p u 1 p. 21914410-9- papi Ilus.
,,/Wofu carpic orto, fast Cotu Fagaras, o stana e, notata-l Ea
BISTA lat-o ese FlU-i mut, mutata-i PARACLISPUS, papi ILUS"
MOSUAORTOT 1289:36710-6-54 MotO MORT av-
C OTV AO INOT 43:1091:7658-2-2 ut Toe IOAN c-
A T A I E S E F I V *123:51094:678 ata EVII, ?ef-
IMVTAP ARAC 7:1322:1028654-2- a Lund Carpat
L I S P V S C . - 765-2- OMU.
,,Moto mort avut Toe IOAN cafa EVII,sefa Lumii Carpat OMU"
m o t o o a v u t t 9218:541067-8-3 TOMU cotau T-
o c o c a t a e v i 14:2365:871:1910: oc cota Ea-i ivi
i s e f a l u m i m 1073:4562-7-9P-l- MUE fals Mi. (IM)
i- - -.
TOCVTVCCOS 1276:891012 -2- Tocu COS I A
I A T I I. - 5434:35-8- Ticu TI.
t o c u a t i c u c 3743-2- 1021569-3- CTOC, cotatu.
OC ,
Ce am mai putea adauga? Jriteligenti pauca". Ppate prea mult
pentru cei iritafi ca ne ocupam despre Salmocsis - Hristos si creftinis-
mul romanesc. E timpul terminus al Juramaritului §arpelui". Se aude?!

Gefii ne dezvaluie adevaratul lerusalim

Punctual, lerusalim Tnsemna HVedenia Pacii", scrie Clement in
Stromate, sj nimic mai mult. Mileniul III Tncepe cu ascutirea luptelor dintre
evrei ?i pelestinieni. Pretinsa ,Jara sfanta" se dovede§te a fi fost prin
alte parfi, nicicum pe valea lordanului. Paradoxal, dar nici acum nupu-
tem renunta la incifrarea getilor despre adevaratul lerusalim, cifrat:
TCI lepocroAtjuce, cov: rj lepoaoAijmji tja: TJ lepovaaXiiu.
(ta lerosolima, on: e lerosolime, es: lerousalem)
T a v a l f a a c c 67958-7-104321 Fa ci a ca uta -
e n t u a t c m i c 65-13-24713-5-9108-2- ta NUCET, IOM
d e a s u p r a p u 9107543-10-862-16-1 Purusa, ape d-
s i o t a e p s i l 31246-3-109785-3- osite, lipsa
o n r o o m i c r o 8910274-3-16-5-35 cronic: Om Ro-
n s i g m a o m i c 561-8-872910-4-43 man Mo§ic GI-
143
ronlambdau 123-1-7456910-1-3 RON blamau D-
p si lo nm ii a 576-2-98-1-11032-3-4, OMN li PAIS, L-
1 favirgula 513-5-24-6-61089-15-7 ILA fu raul G-
0 m e g a n i i d o OIDEA om in G-
V
a P u n c t e e t et Nucet au p-e
a c mi c d e a s u CADMUS, aci
Pr a 1 u i i o t a PRAVILA 10, t-P
c mi c d e a s u P CADMUS, CS-
r a P u s i 0 t a e arta-j., Eposu-
Ps i I o n r o o m 1 scris pono-si
i c r o n s i g ma Mag KIRON Roman
o mi c r 0 n i a m CLIO, M-opusul
b d a u P s i i 0 n. BANDI-T, tace.
a c c e n t u a t m Munca targui.
i i e t a V i r gu EVA-i alta, e
1 a e t a s i g ma Sima G-0, dup5
d 0 u a P u n c t e Nucet e DAC mit
e t a c mi c d e a EAC Seul rapit
s u P r a 1 u i e t- V-AC e Cadmus
a c mi c d e a 8 u I-ota PRIAPUS
Pr a Pu s i o t a
e P s i 1 0 n r o o
mi c r o n u P s i
1 0 n s i g ma a 1
f a 1 a mb d a e t
a a c c e n t u a t
mi i . -
108935-6-12-1-76-1-4
910-5-54687-6-21-1-3
7-105863109-7-124-5-
12356410-13-78-1-9
310-2-475298-7-16
21896-2-103754
4-3-109732-7-1568
67-10-9108-2-21345-3-
-561097-5-4831-3-2
95647-9-131027
6-8-9834! :107521-1-
4789102-8-3651-3-
5142:3:67910:8
2-10-1354-5-768109-8-
9:8107-ll-562-3'-134::
1926-2-453810-14-7
81:7:5163109-2-4
8910-13-1273456-4-
21-1-3567-9-410-14-89 pe Slon lo, Ro
45-27623-2-91018 . ro Unic, simp-
109-7-7812354-2-6 la MANOLIS, G-
810-7-7854:623-5-1 et DAMA Bal F-
236109-5-4871-1-
34-1-
-52-3- iin^a muta Ea
cc.
,,Facla cautata NUCET, IOM Puru$a, apedosite, lipsa cronic: Om
Roman Mo?ic GIRON blamau, DOMN li PAIS, LILA fu raul GOIDEA
om in get Nucet au pe CADMUS, aci PRAVILA IO, CADMUS. Ce
arata-l, eposul scris ponosi mag KIRON-Roman CLIO. Mopusul
bandit tace. Munca targui. EVA-i alta, e Sima. GO, dupa Nucet e DAC
mit EAC, Seul rapit, VAC e Cadmus, lota PRIAPUS pe Slon, IO: Roro
unic, slmola Manblis, get DAMA Bal fiintamuta Ea, cc".
ACIANVVP0O 17-8-8423-11-595-8-10 Au P,act Nou,
O-C O M G R R S P I I 3-7-59610-2-1237-2-4 in Riri
Kops G-
R A I N O O N C V V 123-2-76410-13-89-1- rai Nonu cu O-
E C A A P M A A I R 5 m Ana CRAI e
A C R R I 0 A T A C 6-1-758-4-21039:1:4 a-ci TOACA Rar
E A R E A L T A E S 25-1-867109-8-314 LETA ARES e a-
I M A E P C E A E A 6475-2-23910:1:8 cea MAEA epica
6910-15-237&:451 CARTE Evu cap
E A C V T R V A C E
C A A P E O O I I I
32-3-98561-1-147-2- e IOIO ia- ca
M O D D A M A M E A 134:5:96107:82 Dama e DM
C A AOM. -
12-13-4567-2-9:31-4-
. - 1028-20-
,,Au Pact Nou, Om Riri Kops Grai Nonu cu Om Ana CRAI e aci
TOACA, rar LETA ARES e acea MAEA epica CARTE Evu, cap e
IOIO, iaca Damae DM.AOM."
p o a p s o oa v i 1243-2-97108-2-56 Popa voia So-
r e a c r a i e a t 312-1-45891076-7- are CREATIA
r a r a a r e s e a rar§ e ARSA e
p m a e a c e a c cap EAC MAEA
Ae apoi e DODA:
IO. -
 6532:7:10184-23-8:
651:4109-5-2378:
p e i o i o a d o e 103-7-7143-70-2:1982:
d a a . 56-1-
144
 J*opa voia Scare. CREATIA rara e ARSA e cap EAC MAEA Ae
apoieDODAlO:
O O R I R A R A E A 1: 5679-2-42-6-9310 L 2 0 Rar3 IO
era
A R E C A P A M A E 45261-2-3:5678-2- CARPA e MAEA
A A A B D O D A P . -41-3392-10-5678-2- Ea APA Doda.
a O rara IO era CARPA e MAEA, Ea APA Doda". .
o o a o r e r e e a 178: 6510-11-93-12-24-6-OR* «r«
JU oo
AAOAOE 823-7-751-13- 64-10- ERA'oOO.
AA.
OR
oi oa i o 3-5623: AC, tOXO.
o i. o i o
invariant.-

Eva, Isis, Cadmus §i Lot... de pe OJt !

Nu comentam mai Tnainte de a vedea cine erau VESTALELE
templelor:
m TTjq Bonos; , lepeiai,
arv:caEanadeq,cav (ai tes Hestias, iereiai,
on: ai Hestiades, on)
13245-3-897-2-106 Aflai Act sc-
916-12-37910-7-452-1- ris, dup3 EAC
156:423-2-89107-2- LOT ivi, pusS
432-2-8759106~-3-l EVA, mitica £~
107-2-2345-2-198-2-6 ap VLAC, OMU T-
810759-3-63124-3- aurul Pade§
67234-2-180510-3- poeta ISTAR
A 1 f a i o t a c m 891046-19-13275-8- spune CIFRU pe
i c d e a s u P r a 32-1-15623410-13-0 Sloin ISIS IO
1 u i i . t a P u s 1789-8-423-2-6510-11- agma ALF i$i
t a V e t a i m i c 18-1-15623410-13-9 GaumataT-
c u 1 c a t P u s a 9107-6-834-3-2156 EAC Dac Tomi-s,
e a s - p r a 1 u
ia e t a a P o s t r
1-1-32476-2-910-1-59-3- purul 10 ai
V 128910-2-3746:5 tagma PIUS, §-
o f i n e r s P u 1087-6-68143-14-52-3- tia scris GO aci
s e P s i 1 o n s i 154-2-781-09-2-263-5- VLAC IOM dat
g ma t a V i o t a 651:7108-11-9234-2- EVA, spus-iota
a 1 f a s i gm a i 78910-2- 123564 PRAVIL-A lui IO.
o t a c mi c d e a 1-2-2910-3-56-1-3478-2- Fata ARGES, Vlac
s u P r a 1 u i i o 101287-12- 3456-2-9 G-ati umil Coc
e a0 P V s s i g m0
a 9103-11-6217:543-7- pus5 deasup-ra
r s i g ma i t 1234-2- 5678910 lui MOGA e Unu
a i mi c c V I c a
V
12-15-345-2- 76910:8: din IO, pact
t P s S d e a s u 9106-7-431: 25-3- 87 aflat e IO '
Pr a 1 u i i o t a 12-2-465710-8-3:89-1- Cadmus aci e
a 1 f a i o t a V i 5163109-2-824-14-7 •PRAVILA IO t-
r g u 1 a o me g a 1235410-7-78-1-9 opi-n strofS
i mi c c u 1 c a t 72910-13- 456381-2- vers spus PE-
Pu s &d e a s u P 1234-2-10967:58 LASG ION, mit
r a 1 u i o me g a 2957-16-134:8610-24- ALUTA - i Oafa
n i i do u a P u n 682573-1-41081-4-, dau cantec T-ot,
c t e a 1 f a i 0 t 1087-11-315462-3-9 El Pais El-is
a c mi c d e a s u 103-2-59-4-4687-11-12 gg. MANU Riga e
Pr a 1 u i i o t a 32: 104-14-5617-7-98 in OMUL PAN,
a P o s t r. o f i n 78:6': 109-1-4512: Ticu.
V e r s u s e P s
P
i 1 o n s i gm a t
234-2-5153-3-
a V •i o t a a 1 f a
145
a c c e n t u a t d
e 1 t a e P s i 1 o
n s i g m a V 'i r g
u 1 a o me g a n i
i p u n c t. -
 ,,Aflai act scrls, dupa EAC, LOT Ivi, pusa EVA, mitica tap
VLAC, OMU taurul Fade? poeta ISTAR, spune cifru pe Slon ISIS-
lo Gaamata, Tagma alf i§i EAC Dae omu Tomls, purul IO al tagma,
PlUjSstia scris GO, act VLAC IOM dat EVA, spus iota, PRAVILA
lui IO, fata Arges, Vlac gatl umil Coc, pusa deasupra lul Moga, e,
unu din IO, pact aflat e IO, Cadmus acie PRAVILA IO, topi-n strofa
vers spus PELASG, ION mitALUTA -1 oafa dau cantec tot, el Pals
Ells gg. MANU riga e OMUL PAN, Ticu."
FLACPTLOTV 68-14-129107-5-534 10 Fltul pac-
VAVVVVAAET 107-1-912-8-5636-2-8 ta EVA aaa a A-
V P S S I I S I S C 219:10558--'l9-734-6- ps u Glii s ss.
A AMLI AIASV 19104-4- 5632:78 Asul IAMA IA-
S P A P I V S M T I 810-19-1267:9543--13- MI spus Tipa -
S TI CDA TV TP 56432-4-17810-10-9 DACII, stup T-
RLFALAOGTI 9-18-87-1-43210-13-561T.GG. afli Lar-
LVMILVAIAM 65-1-1234-2-8710-2- ul Lumi IAMA
OGAE ADI NIT 6583-6-241097:1: DANA GETII, o
I E C C V I E I P N 156: 7432-4-810-18-9 ivi ecce In P-
O P E S P V S T I I 163489-4-52-3 - 710 ove§ti pp. Si-
NOTTNAODAC 14-6-6325:7:8910 nt ANTON o Dac-
LAOEFLISGG 2-11-431:5678-2-109-1 5 EOL, Elis gg.
V R T G A E V O I V 52469-2- 810213-5- Arge§, cuplu
L PV 137-11- Viu.
JO Fltul pacta EVA aaa. a APSU gli sss. Asul lama-IAMI spus Tipa
DACII, stup TT. GG. afli LARUL Lumi IAMA, DANA GEJII, o ivi ecce in
Pove§tipp. Sint ANTON o Daca EOL, ELIS gg. Arges, cuplu viu."
vcp va aap-sv . 78109-2-2534-2-16
Apus capul Va-
g s i l i a m a i t 1-4-2378:641059-6- c Sima, al^ii:
s p u s i a c p i g 617-2-28-10-945-10-103 AOM PP i?i GU-
r i f l v v d g e t 86-8-35110-1-94-5-72 GU, furt El Di-
i i o i v i c n i s 38810-1-153:472-1- onis ivi ici
e a a t p n o g l e 810489-21-6235: Getul ALAR
o l a l r a v v . '- 651:7:72-5-413: NOE o va lua.
,,Apus capul Vac Sima, altii: AOM PP isi GUGU, furt El DIONIS ivi
ici Getul Alar Noe o va lua." ' •
C C L S I M A A P G 6710-9-189-2- 2354 Mag'Cap CLIS-
G G R V I I V I I E 5-4-10: 7845: 1392 I, e Vivi GRIG-
E E A L A R N 0 E O 869-6-14273-5-1310-6- ORE, Elena ooo.
O LD A.- 544-3- 31a.
.nMag cap CLISI, -e Vivi, Grigore-Elena ooo. a/a."
p.c v -e v i v i r a. 1109:43228-13-1567-7- Rar evoci
PUIU r o . -
R A R A V V '
'
a r. -- ' 1234-2-56-1- RARA W.

Moise a ratacit 40 ani... prin Pustiul Getie !

Prima observatie este ca, m fine, avem un document clar al ade-
varatului lerusalim, dec! la COZLA, necum prin Oriental Mijlociu.
Este de a§teptat ca sa nu urmeze nici o reactie a tainuitorilor adevarului...
Numai ca nu ne vom mul^urni cu tdcerea lor, ci Ti ppftim sa ne explice si
tainuirea pe mai departe a existentei adevaratului lerusalim. Studiind

•';-' 146
cu rabdare Blblla afISm adevarul Tncifrat, metaforic, dar §i
direct.
DupS ce elibereaza pe LOT, tntalneste Abraham pe Melhisedec, rege Tn
SALEM, care-l binecuvSnteaza, cerand in schimb ,,paine si vin" (2281).
Pier Sodoma si Gomora pe valea Sylvestra, aproape de lacul asfaltit
(AI-Motanah), care, alaturi de Adama, Seboim si Segor, formau
Pentapole. Lot fuge cu cele doua fiice ale sale si cu Sara, care devine
statuie de sare, pentru cS a Tntors capul (2.267-2.266 a.H.). Sfatuit de
Sara, el ia pe Agar, care naste pe Ismail, apoi pe Isaac (2266). Va urma
parabola 'cu sacrificiul lui Isaac. Agar pleacd Tn desertul Bersabee.
Ismael se c§s§toreste cu o egipteancS §i dS nastere arabilor. Cea mai
mare fiica a lui Lot da pe MOAB, ramura MOABITILOR, cea de a doua
pe Ammon, ramura Amoni^ilor. Templul e zidit pe muntele Moria, ce face
parte din muntele Calvarului... Apoi, un servitor, Eliezer, porneste spre
Haran si Chaldeea si cere pentru Nahor, fratele lui Abraham, pe Rebeca
pentru Isaac. La 40 ani, Isaac ia pe verisoara sa, iar Abraham pe
Chetura, din care apar Esau sMacob. Patriarhul moare la 175 ani §1 e
Tngropat m Pe§tera Mambre, aproape de Hebron. Astfel, dam de
mormantul regal de la Ezerovo, cu celebrul inel despre care vom
reveni. Toponimele Ismail §i Isaccea, Basarabia sunt clare pentru a
demonstra pe unde au umblat...
De fapt, se precizeazd cd ,,facla cautata era la get" de unde fu-
sese furat Cronicul romanesc. Cadmus, Clio, Kiron, Eac, Manolis
arat§ cd ceea ce numeau pe anumite har|i ,,pustiul getic", nordul
Moldovei §i Ardealului, este locul pe unde ratacesc ei 40 ani.
Moisei (toponim) arata ji originea acestuia, etc. In deriyatd apar
RIRI, Kdps, Toaca de pe CeahlSu, Tntr-un context care nu mai lasa nici
un semn de Tntrebare.
In textul Vestalelor aflam actul scris de dupa EAC, ivit de LOT, text
ce poate fi Tnteles perfect cu dictionarele mitologice in uz. Deci, nu
vpm scrie sute de pagini despre cele §tiute de mitografi. Schimbarea
numelor in cadrul castei sacerdotale, deseori a sexului, au derutat
permanent pe cei ramasi la ,,sensul literal", care nu cunosc miezul
cuvantului; de-aci plevusca de zi§i hermeneuti, niste treiera-pleavS
cautand boabe de grau...
Poate cea mai utila informatie este ca §tim acum cine se afla
Tn mausoleul de la ADAMCLIS^I. Anume GRIGORE, simbolul Anei
de Arges.
FSra a fi explicit, preotul c§rturar loan Polexe m§ tot Tntreba: BCe
face puiu?" Abia acum Ti pot raspunde unde se afla. Secretul Castei IO
era de hepatruns pentru mil de ani...
Odobescu, pentru nyeriga de la Pietroasa", citita prost, a scris o
carte Tntreaga de impresii, eroarepe care oevitam...

147
Capitolul XI

PARINTII OMENIRII Indo-

europenii - originari din Carpati
Inca din 1968 exists premiza cercetarii pluridisciplinare, potrivit
careia indoeuropenli erau autohtonii acestor meleaguri, niscufi in
zona dintre Carpafi §i Balcani, folosind o limba unica, cu mici vanafli,
mod din epoca bronzului, pe 6 zona vasti, din Carpafi Tn insulele
Marii Egee, si din Anatolia in Valea Indusului.
,,Beneficiind" de interzicerea dreptului desemna'tura, ca si de ex-
cluderea de la Facultatea de Drept din Bucure§ti §i de la scoate de
literature Tnc§ din 1952, student la Cluj si Bucuresti, am observat sim-
G 'u punctele slabe ale etnogenezei Tn limba si istorie, iar
capodopera i Nieolae Desusianu - nDACIA PREISTORICA" mi-a
dat cufiozitatea de aurm&ri fenomenul respectiy.
In §tiinja si Tehnica nr. 1/1980 a aparut un articol scris de Gh. N.
Popescu, Tn care se data fotocopia inscripfiel-mesaj de la Corbii de
Arge§, de la Biserica din Piatra. Era o piatra ovald pe care inscrip^ia
era imprimata de-a lungul circumferinfei, care mai cuprindea hSrJi Tn-
fi(l§3nd teritorii din Dacia, Sct^ia, Anatolia, Transcaucazia §i Asia
Centrala. Datarea era Tn sec. IV a.H., motivata prin folosirea scrierii
numita silabo-foneticd. Se aduceau apoi Tn discutie similitudini cu
cele de la pe§tera Gaura Chindiei, Pescari, Garla Mare, Drubeta,
etc. cu cele din Harappa, ca si cu ceea ce numeau speciali§tii alfabe-
tul linear A, Cretan.
In discutie s-a aflat si Victoria Enaciuc-Mihai, pare a dat o versiune
proprie, cu o limba bizara, de nemteles. Dupa ce savantul bulgar VI.
Georgiev aduce argumente ca scrisul apare Tn Europa, la Tartaria, este
eyidenta Bfantezia" Victoriei EnaciLtc-Mihai. Inventa o limba de neTnteles
nimanui, ceea ce va repeta Tn continuare, Tn studiile domniei sale.
Mai Tntai, trebuie spus ca pasarea CORB e prezenta Tn Biblie si es-
te simbolul castei sacerdotale. Nu exista corb mort, pentru ca el este
Tngropat de oeilalti. Evident Preotul. De aici, ajungem u§or la celebra
lupta dintre INOROG §i CORB, lamurita term de Dimitrie Cantemir ca
fiind lupta dintre UNICORN (rege) §i sacerdot. lata ce scria Cantemir:
nS-au alcStuit in capi§tea Daciei aceasta de acoperite chipuri filizofice§ti
carte spre eel nespus a toatS ob§tea folos mtru sorocul de veacuri trei
tamplate neasemuitului Inorog, na§tere, cinste §i plecdciune".

Cele 9 Dacii
Prima operatie matematica pe care trebuie s-o facem, cred eu, ar
fi sa dam factor corhun pe ,,escu "si sa apelam la marii no§tri Tnain-
ta§i care §tiau ce vorbeau Tn Hronicul vechimii noastre. Desigur, pri-
mul nume este Dimitrie Cantemir: Hronicul vechimii Roma-no-
Moldo-Vlahilor, Tn care termenul Dacia e folosit frecvent Tn pasajele
Hronicului: ,,pentru cS numele §i niamul Domnia-voastrS car/a de de-
148
mult s-au descSlecat, si de atuncia pana amu necurmat locueste fn
Dacia (adecS in Moldova, fn Tara RomaneascS si fn Ardial)".
El considers ca acest teritoriu a fost candva unitar §i pastrat
mufti vreme ca atare. Ca si Th cazul termenului Dachia, i s-a parut
veridic ca, odata cu pierderea unita{ii politics, acest teritoriu s3 se fi
numit in Tntregime si Tn .parole sale componente nValahia", dupa cum
reiese din urmdtorul pasaj: nDupS schimbare sau mai adevaratS tSI-
macire, numele Dachii fn Valahia, mults vreme, toate trei jSrile pome-
nite^cu un nume s-au numit, pana adecS cand domnia dintr-una fn douS
s-au despSrfit (... ) larS dupd aceea s-au despSrSjit Dachiia acesta
fntr-alte numere noua" (adica denumiri). De altfel, carturarul Dimitrie
Filipide publicase Tn limba greaca o lucrare in douS volume Jstoria
Romanies "si nGeografia Romaniei", parcS uitate azi, desi unii membri
ai cercului din Pitesti credeau ca, dacd am fi numit tara Dacia, nu mai
aveam probleme istorice, deci, eram scutiti de cercetare temeinicd,
obiectiv fals, simplist.

6.000 ani de civilizafie umana ?

Dar, surpriza este cu totul alta, anume ca ,,Pamantul si majorita-
tea forme/or de vlafa vie planetei au aparut dintr-odata Tn urma cu
cca 6.000 ani", ca ,,spajiul carpato-danubiano-pontic este leaga-
nul crearii lumii prin cuvant", cum titra ,,Romania liberS" Tn 22 au-
gust 1986. lata textul de atunci: '
,,72 savant! americani, laureati ai premiului Nobel, au adresat un
apel Curtii Supreme a Statelor Unite prin care cer sS nu permits ca
fnvatamantul tehnic din SUA sS fie afectat de teorii religioase. Acest
grup de savahti, eel mai important constituit pana acum in SUA, pentru
a sustine o mofiune, apreciazS c& patrunderea ideilor relfgioase fn
fn-'vStamantuI stiintific «dauneaza educatiei stiin{ifice». Motiunea a
fost trimisa Curtii Supreme de Justifie §( critics o lege introdusa in
statutul Louisiana, potrivit careia informatyile privind evolutiei Terrei
trebuie sS fie «echilibrate» cu date despre «§tiinfa creatye\», ca
aceasta este o adaptare a Genezei si afirma ca Pamantul si
majoritatea formelor de viafa ale planetei ar fi aparut dintr-odata,
Tn utma cu circa 6.000 an!. Ea a fost votata de Corpul legislativ at
Louisianei fn 1981, apoi invalidate de Curtea de Apel, ca violand
principiul separSrii bisericii de stat. fn mai a.c, Curtea SupremS a
hotarat sa revizuiascS aceastS interzicere si s8 fact) publics hotSrarea
din 1987".
Ceea ce pretind prelatii din Louisiana consideram ca merita toata
atentia. Desigur, ne este cunoscut fiecaruia ca stiintele referitoare la viafa
Tn general, la materie, dau Uniyersului si Pamantului o vechime mai mare
decat jnfimul 6.000 ani. Potrivit legislatiei lui Manu, durata ar fi de
4.320.000 ani umani, sau 12 ani diyini Tnainte de ultima pralaia ce repre-
zinta viata pe Pamant Tn fiecare perioada a creatiei si a disolutiei. Cartile
chaldeene dau cifra de 432.000 ani, care nu este decat aceeasi varsta
divizata cu zece. Savanfii se refera, desigur, la omul biologic, pe cand
prelatii se refera la omul cultural. Cum se §tie, scrisul propriu-zis, cartile
sapientiale, Tn sensul actual al cuvantului, nu au o vechime mai mare

149
de 6.000 ani, dec! Facerea prin cuvant. De altfel, la noi, Facerea lumii
TnseamnS constanta $.508 a.H., dec! au Tn spate sfar§itul mileniului IV, in
Egipt (3.500-3.100), si abia Tn 2.700, cfirid yorbim de Mesopotamia, abia
2.500 cand vorbim de Marea Piramida a lui Keops si Tn jur de 2.000 a.H.
ca^id yorbim despre civilizatia cretana. Dar si celebrul razboi troian are
numai 1.180 ani a.H. Poemele Homerice se traduc la Atos Tn greaca ve-
che Tn secolul VI a.H. Cat de scurta este istoria scrisa a Omenirii §i,
totuf i, cat de pufine lucrurf sunt clarificate.
Omul biologic ar avea o varstci de 2.000.000 ani (homo habilis) iar
prelatii vorbesc despre. omul sapiens-sapiens, cand apare ,,dintr-odat§"
prin numire, prin cuvant. Socotim necesar sa reamintim spusele lui Cle-
ment Alexandrinul la faptele si perioadele istorice cele mai vechi: ,,De la
Adam §i pana la potop sunt 2.148 ani §i 4 zile; de la SEM la A VRAM sunt
1.250 ani; de la Isaac pana la intrarea fn stapanirea Pamantului, 616 ani.
Mai apoi, de la Judecatori pana la Samuel (DECEBAL EKAS) 463 ani, 7
luni §i 10 zile. Urmeaza domnia persanS 235 ani, apoi 3i2 ani domnia
macedoneanS pana la sinuciderea lui Antoniu. Urmeaza stapanirea ro-
mana de 222 ani pana la mpartea lui Comodus" (Stromate p. 93,140, 7).
Suma este tot de aproximativ 6.000 ani.

Romanii - ,,Pdrintii Omenirii", romana -^ Jimba viitorului"

In mod necesar, va trebui sa revedem ce stim, pentru ca, dac§ au
considerat toti scrierea sumeriana drept cea mai veche, Tn 1961, un «r-
heolog roman, Nicolae Vlassa, a descoperit la TdrtSria (Ardeal) trei tgblite
de lut cu scriere pictografica, Tnca din mileniul IV a.H. Descoperirea ta-
bli|elor de la Tartaria, Karanovo si Graciani^a si din Lepenski-Vir (de pe
malul Jugoslav al Dunarii) propune oamenilor de stiintS o ipoteza socanta,
cum ca originea alfabetului se afla Tn spatiul carpato/-dunarean,
drept cea mai veche scriere a Omenirii. Ceea'ce este exact^ Uluit de
aceste descoperiri, arheologul american W. Schiller a afirmat ca ,,Ciyili-
zatia s-a nascut unde locuie§te acum poporul roman". Destui au
criticat Biblia, dar nu i-au clintit o iota. E bine sa recitim cu atentie Evan-
ghelia dupa loan, (1,1 si I, 3). Biblie au toti crestinii. §i e cazul sa amin-
tim afirmatia lui Alfred Hofmann, surprinzatoare pentru mulfi, anume
ca: JPoporul roman ar ft indlcat sa stea in fruntea civiliza{iei spiri-
tuals a Omenirii, iar limba poporului roman se potriveste celui mai
cult popor de pe Pamant" (Istoria Pamantului, pag 3075, 1820). ?n
context, mi se pare necesar sa amintesc spusele lui Alt LOMBARD:
,,Limba romana ar putea fi limba viitorului".
Platon scrie Tn Epistola VII, 341 c: nEste un lucru destul de mare
sa" descoperi pe Tatal §i FacStorul acestui Univers, iar daca L-ai des-
coperit, e c'u neputinfi sS-L spui tuturpr "(Timeu , 20 c), pentru ca ncu
nici-un chip nu e cu putintd sa-L spui, a§a cum fad cu alte §tilofe". La
fel, Epiharm a scris: aViata oamenilor are nevoie de gandire §i^ja nu-
mar - trSim prin numar §r gandire, aceasta urmeazS pe mufftori B(p.
255-257). §i altele, precum: nMagistra{ilor, nu dati voie preotilorsS ca-
latoreasca decat pe magar. Magarul duce misterele la Eleusis". Ori
altfel zis: nAcvilele sunt libere pentru ca nu zboara in stol. Oile merg fn

150
turma". Sau: Jnainte de a da poporului libertate, da-i LEG/. Nu cauta
cuvinte sS le spui poporului: fnghite once, ca struful!"

Osiris - Dumnezeul carp

Cine era de fapt OSIRIS , cifrat
o'Ompig,£{u; o'Osiris, eos
O m i c r o n c m i 167832-5- 59104: Concis OSIR
c d e a s u p r a l 2536:1478-4-10 DSEU carp 1-
u i o m i c r o n v 37:1910:28-10-65 or UNU 10, Ki-
o m i c r o n s i g 567-7-2198:34-1- 10 ron Mo?i 10 G-
m a i o t a r o i o 27:9101:84256-4- ' IR IOM, cea^a
t a s i g m a v i r 52346-4-1091:87 gasira RIT va-
g u l a e p s i l o 1:9832:54107-4-2 g LILA Ekas, U-
n o m e g a s i g m 321:10119:4: 7956-2- mpn Mag e SIGA

nConcis OSIR DSEU carp lor UNU IO, Kiron Mosi IO GIR IOM,
ceata gasim Rit vag LILA Ekas, Umon Mag e SIGA."
Ro's .IRD SEUL 2345-2-678910-8-1 OSIR D-seul r-
C R U N U U N M O S 910:7643:1258-4- o§ Nunu ORUS
I O I O M Q I R I T 1091:835:2764-5- ti-i RIM CIOC
V A G L I L A A U M 2198:1073:7342556-8- Awa mag AMANGIE
ONMAGEO.- . 614-9- LAL. -
,,OSIR D-seul mo§ Nunu ORUS ti-i RIM CIOC Awa mag
AMANGIE LAL"
s c r o s n u n u n 32109:6871-6-45 Renu NUNS Os-
t i i r i m m a u u 34:10293:781: i r Viv i s tS
a m o g a v. - 4512:615:6: gama Mir V. -
n Renu NUNS Osir Vivi sti gama Mir V."
R E N U N O S I R V 1254:103-7-6789 . Renu un Osir-
I V O A S A M I T V 85-1-91032:1476-2- is Tucu Maia
»Renu un Osiris tucu Maia ".
r e n u s i t u c v 165:2:134:78910-2- RIM e UNU Tucu

n RIM e UNU tucu ".

R I EUNUE 32-1-8:154:78910-2- Mi e unu RS.
r e i m. - 1:432. -2- R mi-e.

Cruciadele - Impotriva... Ortodoxiei daco-romane

Cum, in principal, am stabilit cauza disparities actelor noastre
de identitate, anume arderea lor de catre catolici, vom rememora
ceea ce au fost, de fapt, cruciadele.
Pretextul a fost reocuparea locurilor ,,sfinte" dar, de fapt, era
distrugerea Imperiului de Rasarit, a ortpdoxiei, cum vom vedea
detaliat, mai jos. Pretextul era lupta Impotriva musulmanilor dar, a§a
cum vom vedea, ei ,,pun in coasta Constantinopolului pe turd..."
prin numita ,,cruciada a copiilor", ce vor fi vanduti turcilor devejiind...
ieniceri, copii de suflet ai lui Alah.
Cruciada I (1095-ttOO). La ConcWul de la Clermont, Petre Eremitul
§i Urban I excomunica pe Filip I. Proasta organizare face ca Tntreaga
armata sa piara de foame, mizerie §i de armele paganilor. Peste
15r
300.000 de oameni cpndusi de Godefroy de Bouillon masacreaza iara
alegere si musulmani si evrei, instaurand un regim feudal, formand
doua ordine cavaleresti, eel al Ospitalierilor de la Malta, sub Gerard
de Martigues, unde prim-maistru era Raymond de Pay, si eel al Tem-
plierilor, sub Hugues des Payens.
Cruciada a doua (1147-1149). Succesele lui Noureddin, print de
Mossoul, pun Tn pericoi trpnul lui Baudouin III, urmasul lui Godefroy. Expe-
ditia lui Saint Bernard, episcop de Clairyaux, Ludovic eel tanar, Conrad III,
Tmparatul german, se Tncheie Tn Asia Mica prin dezastru complet.
Cruciada a Ill-a (1189-1193). SALADIN (Salah-Eddini), intemeie-
torul dinastiei sultanilor Ayobites, dupa batdlia de la Tiberiada, unde a
fost facut prizonier regele lerusalimului, iar Conrad de Montferrat fusese
nevoit sa fie la Tyr la adapostul crestinilpr, ocupa Palestine si face ne-
cesara si aceasta cruciada. Preopinenti sunt: Frederic Barbarosa (Tn-
frant Tn Asia Mica, unde si moare), fiul sau, Frederic de Suabia (Tm-
preun§ cu resturile armatei piere si el), Filip August si Richard Inima
de Leu, urmat de Richard al Normandiei. Regele Angliei e apoi prizo-
nierul germanilpr. Era cea de a treia cruciadd stability de Henric de
Valpott, din ordlnul cavalerilor teutoni.
Cruciada a IV-a (1202-1204). Moare Saladin, ucis de cre§tini si
plans de musulmani. Inocentiu III dezldntuie a patra cruciada, ,,a copiilor",
care sunt vanduti turcilor. Se nasc ien'icerii, tributul de sange. Asa va
apare, Tn 1261, imperiul grec la Constantinopole.
Urmeaza Mihail PaJeologul, care distruge Imperiul Roman de R3-
sarit si reinstituie la Constantinopol sediul imperiului grec, prtodox.
Acum este 1212 - cruciada copiilor, dupa care Frederic II devine rege
al lerusalimului. Celelalte doua nu au nici o importanta.*
Primul Mare Preot al Antichitdfii - Tngropat la Adamclisi
Iar acum, pentru a purie capat presupusei lipse de izvoare scrise,
vom cerceta inscriptia de pe vasul 21 de la Sanicolaul Mare. In revista
BVatra" 867A, se consacra o pagina Tntreaga sub titlul: nO uluitoare ipotezS.
Un document epigrafic in limba romana, din secolul aUX-lea".
Autorul, inginerul Fizesian, Tricerca emofionat s§ descifreze in-
scriptia respective cu metodele cunoscute, zise hermeneutice. Despre
ea s-'au scris mii de pagini, cea mai acceptata fiind varianta data de
Kail B. sub forma ,,Hristos l-a eliberat pe om prin apa §i trimite asupra
lui noul spirit cu Duh Sfant". Alta interpretare citatS apartine lui William
Tomsen, Tn limba peceneaga, dar cu litere grecesti, care suna astfel:
»Buila Jupan a confectionat vasul, Butaul Jupan i-a confectionat o aga-
tatoare". Dintre toate retinem o pbservatie interesanta a lui L. Hampel:
^Una dintre inscriptii este TnscrisS cu fitere grecesti, darnu este Tn
greaca" (vezi: nA nagy - szentrniklosi kincs").
Asa este. Sa vedem Tnsa ce scrie, pentru ca inscriptia are pe langa
literele eline.de doua ori litera C, si un s mic de mana Yomanesc. Are
* N. edit.: Cine a Jnspirat" mineriadele lui Miron Cosma pare a fi copiat cele 6
cruciade (6 fiind numar sacru pelasgic, preluat de evrei), una fiind a... copiilor
student! batuti cu bestialitate m Bucuresti (Noul lerusalim)!...
152
 5 fraze despartite prih punct. fn acest caz, ca si la Histria, fiecare rand
contine o fraza. Mai are o cruce si un Delta plin. S-o citim fonetic, dand
literelor si semnelor valoarea pe care o au Tn scrierea hieratica:
B e t a o m i c r0
Ps i 1 o n a
n u f a o m i tr
V 1 p s i, 1 0 S
oa ut a o m e ca
a p i a a
Dn e. Tau 1 nf
a a
az f room • gr
1 i a m a e 1 e
n i , a u d z fa
a V a g a m i ct
t gua1 f t 0
on e t a C e ae 487-5-2:6593-11110 Aci e mort BO-
5108-22-769-10-4321-2-IAN Olt spun
93210:5:28-12-67-1-1
clar A Fi om U-23-2- nu ILOS
6785-2-41910-4- Pons.-DAC-
156:943-3-10728-13-
3241-2-5611-1-810-18- fa!5 plnS la
926-1-46-10-10987-2-5 fii. Tu.afia
a
8-3-34721-5-95106 i urmat Coro-
426-2-3780-11-110-1 ana ge ts ce
14-2-32910:795-2- s-
11-2-26738-6-594104:
24-6-5768-2-39-12-10: ta Tata DSEU
3101254-7-72-1-96 ai casta Geta.
t a o m i c r o n u 6510-8-713429-6- Tu afia ai b
p s i l o n e t a S 3452-2-107106-7- Cetate Om BA-
a l f a d z e t a o 1234-2-59876-7-10 CIU Ortoman
m i c r o n a 1 f a 1- Ilos Stepan
9- Alfa datez 0-
237456-3-1085-2- M IKARON alf.
p i a l f a n i i t r i u n g h i Tip
t final
a i-av
u p s i l o n C e t 910-4-184-13-21-1-3567-9-ET aci pe
Slon
1091:58764-6-23-1-
3478-2-691102-8-5
s. D e l t a u p s i 9578-13-2346-4-10 Stup de la I-
l o n g a m a e p s
i l o h t a u o m i 1210-21-83-5-4567-2-9 LOS e-n gama P-
c r o n i o t a g a 109872-5-64513-1- iscul Antic
m a e t a. - 13910564-2-7845: KOGAION Tata
1223: Mare.-
,,Aci e mort Boian Olt, spun clar a fl Om-Unu ILOS Pons. DAC-
GET asez fa/a pana la Fii, Tu alia: ai urmat coroana geta, ce sta
Tata-DSEU ai casta geta.Tu alia ?/' o cetate Om Baciu Ortoman,
Ilos Stepan. Alfa datez Om IKARON - alf. Tip final i-a unit HARU-i
get aci pe Slon. Stup de la ILOS e-n gama piscut antic Tata Mare."

Comoara, aflat§ la Viena, iatS de cine a fost creata si ce spune.

Apropo de Boian: exists si azi campia Boianului, iar Ikaron este datat de
statueta de la Adam-Clisi, descifrata de mine Tnca din 1980, si care se
• afla Tnhumat acolo, drept primul mare preot al antichitatii. Savantul
Griporie Tocilescu este eel care a murit nestiind cine-i Tn centrul Mausole-
ului de acolo, Este Ikaron - nici vorba de Tropheum Traiani...
Citim derivata matematica:
OEO BAAVAVC
1:491078-6-3526: 0 bucvS Oaea
L A R A R A V N N P 10129-2- 54367-5-8 plan Rar3u N-
D A C E A E L A A L 678-15-10945:123-2- ela" Laea DAC
N A I V O N E 0 A A 79-16- 8: '123410-4- Ea o naiva
T A T A A O A G E T 65 0234-3- 89107-2- no-tata Geta
A L T O T O C T O C 6:5 519-20-102634- o a-tac:
S E L E ^ C I T I P 19-87 821-10-573910- Cloto totem
A P I T I T •£ E E I 14-4:6 104-20-81-7- Filip e C-at
E A L S S L A O T I 7:2365: 67897-9-95- Ea e / pi ti
R T A T A M A R E.- 14- 2123: 16-5- marea ta
5831044-18
nObucvS Oaea plan Rarau Nela Laea Dae; Ea o naivS notata, Geta
o atac: Cloto totem Filip e cat ea e, piti marea ta aria - El splist."
153
o a o a e a a r l a . 3265:18794-5-10 OAEA ora!5 A-
l a e a a a n o v t 76-9-1328105-11-49-5- NA Leaota
au
1
a o a o c c c r p p 91853-10-627-1-104 carpa Coc po-
e e i i e e p i t i 59 : 10348-19-12-1-6 :7 et IIII EE
e P-
t i t a r t a s i r - 98710-5-123546-3- isar titrat.
,,OAEA oralS ANA Leaota au carpa Coc poet IIII EE e Pisar titrat."
Citim mai departs.
O A E A E V T L A P 564-2- 187: 9102 Eva Olt e apa-
A P O E T I T E E R 104-17-2378:16591-10 re poet TITEA.
T.- .- -
,,Eva Olt eapare poet TITEA".
ao1 tart poe 12413-l-321097-4-65-l-Total Preot
Re t r . -
Jotal Preot Re".
A T A.-
lisus... recunoa§te c£ e Zalmoxis !
De pe bolta bisericilor, ne binecuvanteaza lisus Hristps. El este
cifrat IO (Ico). Despre acest IO, patronim romanesc, s-au scris multe:
l o t a o m e g a s 156:9104-5-8732 IOM a?a Geto-
c u l c a t p - u s d 1054-9-968723-3-1 Dae- stupul O-
e a s u p r a l u i 34:1:7871082-5- MU e Pravila
omega.- 3:2145: e MOGA
,,IOM - asa Geto-Dac- stupul OMU e Pravila e MOGA."
I O M O G E T O S L 45-1- 23967-11- 58-3- Op. Cuget GO '
O M V E P E M O G A 31010218719-9 . -64-10- SALMOCSIS -
ee.-
Op. Cuget GO - SALMOCSIS - EE."
n
o 1 im s a 314:562-3- IOH SAL...
lata, de ce Noul §i Vechiul Testament au continuitate, de ce
noi romanii suntem singurul popor nascut cre§tin. Continuitatea!

Jiul... Zalmoxis §i Eva

*
O inscriptie aflata pe un vas de cult de la Barbo§i este decsebit de
important^ pentru noi Tnxcazul de fata, pentru ca numai cateva litere a§e-
zate Tntr-un anume chip spun mult, inclusiv existenta Crucii. Insa, pe
epigrafii care o cred neaparat semn aparut dupa Hristo's,~i-a determinat sa
o plaseze dupa mileniul I d.H., ca si cum era necunoscuta anterior. Or,
crucea este un simbol multiplu §i apare in toate religiile. Bara orizon-
tala arata ierarhia fiintelor pe scara evolutiei - de la ameobe la OM §i
ultimul arhanghel, iar bara verticala reprezinta postbilitatile unei
forme de existenta Tn cazul Bibliei - OMUL. De altfel, numai OMUL si
pasarea pe cer imagineaza sufletul, Duhul In chip de porumbel. . .
Exista nu mai putin de 12 reprezentari ale crucii, Tntre care
zvastica - Tnsemn al fortelor opuse, Tn rotatie continua, reprezeh-
tand transformarile necontenite ale energiei. Deci, s-o citim: -
b e t a p i C S l i . 106-16-5478:129-5-3 ii Pacs Bel t~
t a r a R o i n m i 438710-8-9651-9-2 Srnii mort E-
j l o c u l l i t e 7-5-219-5-98656-6- 1 era tipul
r e i_C S p u s a . 4233: -10: 5487: !;• 'Clio e mo?
u J.
„//' Pacs BEL farnii mort, El era tipul CLIO e mosu J."
154
I I P A C S P M M V 2514:7:1429856110-14- JIUL e
SALMOCSIS- v
S L C L I O E M O S 323-3- 961087-8- KIP scump.

„ JIUL e SALMOCSIS - kip scump".

•j i u l e v a p m . - 1234-2- 587-2- 99-1 JIOL - EVA:
mpm
i i j.- - 312-2- JII,-
Oin cele de mai sus deducem justetea lui Platon, care scrie: ,,De-
sigur, numele sunt instrumente de cunoa§tere §! calauza gandului", iar
Arjstqtel nota: ,,Numele este un sunet vocal care poseda,o anumita
semnfficajie conventionala" (De interpretatione, II, 16a). In aceeasi
ordine de idei, Confucius concludea: ,,A cunoa§te asemanarile §i dife-
renfele dintre lucruri, inseamna sa cunosti numele tor exact". Asa tre-
buie interpretata precizarea lui F. de Saussure, din 1908, ca' ,,sunt
confuze conceptele". La noi, Al. Rosetti, nepricepandu-l pe Saussure,
scrie Tn Fonetica sa negru pe alb: nCuvantul este arbitrar". Nlimic mai fals!
Cifrul getic al cre§tinismului
Ce inseamna de fapt cre§tinismul?
o Xpionovianog, ov o christianismos, ou
O m i c r o n c m i 1019:76548-6-2: IOM icronic M.
c d e a s u p r a l 79235610-6-184 Pade?vll CRA-
u i o m i c r o n C 6519-2- 10782-13-43 CIUN croi mo-
a p p a r o i o t a 98:64251-2- 1037 to CAPRA. Pai
s i g m a t a u o m 1-091:67345-5-28 mo?, TAGMA iv-
i c r o n t a V o m 1-9-9 08-2- 6372-2-54 i Qmu-trac NO-
i c r o n a c c e n 910: 7345126-4-8 E-n CronicS c-
t u a t c a p p a o 8921: 510843-14-67 aut Copta Pa-
m i c r o n s i ' g r a 8*,: 15426-2-1039-2- is scris MOG
a v i r g u l a o m 54B327-1-1910:6 graiul AOM u-
i c r o n u p s i l 51:8792610-10- 34 ni Spicul Ro-
o n s c u l c a t p 38256-8-71109-7-7 manul copt C-
u s d e a s u p r a 534:8791210-3-6 ade Puru?a s-
l u i u p s i l o n . 545-11- 78391021: pus ILIONUL.
JOM cronlc M. Padesul Craclun croi moto CAPRA. Pai mo§-
TAGMA ivi omu trac NOE-n cronica caut copta PAIS scris MOG-
graiul AOM uhi spicul Romanul copt cade Purusa-spus ILIONUL."
lata de ce na§terea lui lisus este de Craciun. De fapt, bine so-
cotind era la 25 martie... Mai departe:
IOMOM. V I C O M 1910:5236:74-3-8 IOM mo?u IO C-
OTOPPAIMOS 910871-9-4356-2-2 OSMIC PopS t-
A 0 C C M O N E-O-C 231:768-2-10954 qa NOE Conc-
A V T O T P A I S I 9-9-871:5432-2-610 s - a i a To t u P i-
7
I A A 0 M V N I L T 545-21-931087-1-12 scu Latin ia- ''
CCADEDNLIL 23:3984:121:57-12 ca NILU ioc, e-n
I OB V L.- 4510-4- DD.LL.
JOM-mosu IO cosmic popa t-ca Noe Cones, aia totu ptscu
Latin iaca NILU ioc, e-n DD.LL."
i o m m o s u m o t .156:32109:874 IOM moto mum-
t o c - a o s a i a v 4-9-7126:105839-1- a ATOS VQIGA
t t i i i a c a n i 1109:62378-6-34-1- tin Atica £i
I v i o c l c d . - 64521-2- 873-2- lo cu i d o i
JOM moto mum a Atos VOICA fin Atica n locul doi".
155
-I 0 WH-O T O A A T 3265:784109-6- 1. scot casta I-
O S T T I N A I V V.-12:4589-2-76310-6 OM Titu Antu
,,Scot casta IOM Titu Antu".
s c o t t i o - m s n 96710:435821-5- „ Sion TOTMOS
,,SION TOTMOS."
S I ONT 1245:3: Sion T.
Cosia - Vaticanul antichitafii!
lata ca am definit conceptul de cre§tinism, aflandu-i originea.
Deci, nu undeva in Orientul incert ci la noi are originea sa. Minu-
nat, facem o corectie cu... tara sfanta, dar §1 cu Noul lerusalim al
mileniului III.
Oar s3 JSmurim ?i termenul de ortodoxie.
o, OpdoSoXio, oq o Orthodoxia, as
E t a c m i c d e a 81073-8-21265-2-2: DacS cetim, e
s u p j r a l u i e t 12394651087-5- s u p er l at i v
a o m- i C r o n r o 67318-3-2: 59104: Roman o croi
t h e t a o m i c r 2673108-1.8954-3- Homer Tatic
o n d e l t a o m i 7549-17-102-12-3186 a le s In Do ct-
c r o n s i g m a c 2649-2- 107-11-135 rina Mog Cos-
a p p a i o t a a c 53-6-2134-2-2-10679: ia Papa Cbta
c e n t u a t a l f 610997-8-35124-3- a fla t Nu cet
a v i r g u l a a l 3413 15-762-l-34578-3- grai avu sigla
f a s i g m a . - 191062-8- , falsa.-
,,DacS cetim, e superlativ Roman o croi Homer tittle ales in
Doctrina MOG. Cos/a Papa cola aflat Nucet grai avu sigla falsa".
D T E A M O C R O I 5981034-5-1672 Scriea DOCT-
I E ' I A I N R C O C 7364:812-9-211: , TRINA ce-i
cop-
P C O T A A N C A I 5546:109891037: ' iatS COGAION.

,,Scriea DOCTRINA ce-i copiati COGAION."

s d o c t ' r i n a c 9101:23456785: AOM doctrina
c a p i a t S c o g 67-1- 89101234-2 ta Cogaion
a i o n.- 3212: pic^,-
,,AOM doctrina ta Cogaion pica."
A O M D O ' C . T R I N , 2123:456789107: caci doctrina A
C I P I C A.- 13-4- 654-2- am kip
,,Caci doctrina am kip."
c a c i d o c t r i 165:324-2-431:897102-4-Cod dac Cin
Troia n a d c . -
»Cod dac Cin Troia".
CODACINI 62-8-587-4-431: - XO Cin DAC
I A D A C.- 34512-3- DACIA.

Getii ne vorbesc... de clonare !

Ne-am lamurit f i pe unde scria Homer poemele sale, traduse
la AtosTn codulelin...
lar acum - Oamenii aceleia§i tepe:
01 ToiovToi, cov .' , oi toioutoi, on
O m i ' c r o n i o t 4671-4-83-5-1059 Cones li TRO-
a c m i c d e a s u 41-1-5863109-7-7:2 ' IA Cadmus e C-
p r a l u i i o t a 32110954:687-2- ARPATUL, ici •
156
t a u o m i c r o n 78910643-9-251 . cronicu Sst-
i o t a o m i c r o 4:187:10932:65 .a ici Orto Mo
ri u p s i l o n s c 45-9328-2-10671 §i spun CLON-
u l c a t p u s d e 45-7-37621-3-9810 AT CUPLU DSE-
a s u p r a l u i u 8791-:4351026-14 ul ia Puru§a
p s i l o n t a u o 1928:7310:654 pusa Tic Nol-
m i c r o n i b t a 5:92310:786-6-4 o Tica 1OM R .
v i r g u l a o m e 534:10:9812:45-1-2617 IRI la Moga ILVA
g a n i i . -
^Concs ti TROIA, Cadmus e Carpatul. Ici cronicu asta, ici Orto
mo$i spun Clonat cuplu Dseul ia Puru?a, pusS Tic Nolo Tica IOM
Rin e la Moga llva".
C R A E E C A R P A 6253:4:178910 Care e CARPA-
T U L R O A S T A I 1:10329:786-2-45 T llva ast Ro-
C I O R T O M O S I 61109:43528-6-7 evai dosul V-
U -P- J> U S A T I C.N 876:2164:3910 i£a pusu Pon-
O L O T I C A N R O 4-2- 11096253:87 t Co rclio Na -
RIiEMO.GAVIL 891073:121:4562-7- vilae Vir Moga.
V A.-
,,Care e Carpet ILVA, ast Roevai dosul vifa pus Pont Corclio
Navilae Vir Moga.
c a r e e c a r p a 6235:4:178910 Care e Carpa-
t i l v a v r o r o 1:78910-2-65432 t Roro Vivil-
i t o m e v a i e v 7-3-3410-11-9:62851-10- a Omu e
Vi^ei
i - t a ' p u s a l c o 98110-8-4567-2- 23 Clio pus& Ta-
r c l i o n a . v i l 56:2356117-9- ra clonara
a e v i a a.- 89341042-16- VIVILEI.-
,,Care e Carpat Roro VIVILA Omu e vitei CLIO pusa Tare clo-
nara VIVILEI".
C A R E E C A R P A 63457-5-1289:10 C r e ea C a r p a -
T I O V I E V L T T 239:5546: 121: rta ILVA Tia
A R A I L A.- 64-10-38107-8- ei OLTU"
,,Creea Carp arta llva Tia ei OLTU".
e t r a c a r a t i 2145:976108-8- Vlac traaa
I v a t i a t l . - 2333467-1-185-2- Tratat ELI.-
VL A CALT 367-4-1254: Alt VLAC.-
cv 1 a cT- -5:2341-2- C.Vlac.
Evident, avem a face cu o eroare de fond a istoriografiei de la noi,
raspandita Tn lume cu toata sarguinta §i iqnoranta. In dictionarul de istorie
veche, Tapae e JdentificatS ipotetic cu Polite qe Fierale Transilvaniei".
,Aici ar fi avut loc luptele cu Tettius lulianussi cu Traiarf, scrie Hadrian
Daicoviciu (p.562). Acela§i H.D. TI descrie pe Tettius lulianus drept condu-
calqrul celei de a doua campanii sub Domitian. Dar» nimic cert, totul pro-
babil. Cornelius Fuscus sub Domitian este mvins de daci si ucis, probabil
la Tumu Rosu. Toate campaniile sunt discutabile, scrie D.M. Pippidi...
Toate sunt mversate la noi, mai toti vorbesc nu din punctuf nostru
de vedere, ci al Imperiului Roman,'concept Tnca nepriceput. De altfel,
chiar daca arheologi prqfesionisti sesizeaza noi descoperiri fundamentale,
invidia ie ucide curiozitatea §tiintifica. Un exemplu ar puteafi concluzia
lui ConstafTtin Colhon, publicata Tn nr. 393 din 21 lulie 1983, Tn ziarul clu-
jean nFaclia", despre ,,Tapae". Nici un ecou, nepricepand ca stilul con-
struct,iilor /omane1' nu Tnseamna Roma, cum stilul gotic nu-i priveste pe
goti, alt concept incert... ' Conceptele de mai sus deschid o noua fila Tn
istorie.
157
Capitolul XII

GETII §1 MARILE SECRETE ALE TERREI

Identitatea lui Keops o aflam la Tomfs...
Despre secretul piramidelor s-a scris enorm, observandu-se ca
axul culoarului este central pe steaua polara din epoca respective
cu mare exactftate: 4 minute a unghiului facut in raport cu steaua ,,Alfet'
a Dragonului reprezentand nordul geografic, iar cele 4 unghiuri ale bazei
sunt Tndreptate spre nord, est, sud §i vest cu aceeasi corectitudine. Inal-
timea piramidei mmultitS cu un miliard reprezinta distanja Pamant-Soare
(150 milioane km). Perimetrul bazei Tmpan;it la Tnaltime da ,,2 if, dublul
lui 3,14, ceea ce s-a putut verifica abia dupS 1670 de Leibnitz. Raportul
Tntre apqtema si baza triunghiurilor este 1,618 - numarul de aur „())", In
fine, Tnclinarea medie este de 52°, ca stiau triunghiul ..sacru " a carui
ipotenuzS era 5 - celelalte laturj fiind 4, 3. Deci 5 = 3 + 4 . Toate bune dar
intrebarea este alta: de unde aceasta §tiinfa, de unde resursele? §i de
ce nu, cine au fost Keops, Kefren, Mikerinps (Hufu, Hafra, Menkaura, in
pretinsa limba egipteana, care chinuie mingle de sute de ani)? Tot la noi
se afla o inscriptie care lamure§te pe deplin identitatea lui Keops. E
vorba despre Stela Solilor din Tomis.

Keops era... ,,episcop-papa din Oil" !!

Interpretata Tn chip si fel a ramas enigmatic^ pana azi. S-o citim, e
simpla, cu litere latine si eline §i simboluri clare:
E p s i 1 o n D o m 89107-2-26543-4-1: Domn Polls e
i c r o ft C S e p s 101345-5-62897: Miron Keops
i l o n t a u e t a 14-3-329-6-67810-17-5 £n OLT
avea t-
i o t a b e t a o m 23-6-6:611074-1-98 ot e BISTA ca-
i c r o n u p s i l 7610-8-2345-2-189-2- pul Cron £?i
o n a l f a c a p p 517-13-981034-10-62 foe papal An^
a i d t a c a p p a 7-1-1:638245-12-910 a a .copiat T?a-
a 1 f a z e t a t a 251-3-710-3-3498:6 - lia ta fata C-
u o m e g a - i o t a 2376-4-54910:18 osia Gets Vp-
d e l t a e t a c a 92:1107845-9-36 ce datata LE -
p p a s o a r e l e 376-1-2548910-10-1 ARA posele P-
r o e p s i l o n p 21016-9-43-1-5789-13- opfi pe
Slon
i S m i i e t a i o 1109:367428-2-5 I0-i metisa I-
t a i o t a e p s i 456:7:981012-2-:, Ota e spi^a I-
l o n u p s i l o n 87910-1-2:6543-2- 1 LION o spun L-
l i i i t a u o m i c 5421-1-786-2-9103-2- ATIN Omu ici
r o n u p s i 1 o n 576910-5-32148-10- PISON -norul
g a m a C D V s q a 721-4-546398-1-10 vag Cadmos a-
r e l e . o m i . c r o 12-11-345678-3-910 re lecsic RO-
n t a u g a . m a l a 781-1-5623:104-14-9 MAN, gata au L-
m b d a e t a s i g 9124-13-1056-11-37-10-8 imba get da
m
m a a 1 f a r o C S 2756-4-1034189 arfa SALMOC-
e p s i l o n L o m 3410-20-9,-567-2- 218 SIS o lo-n PEL-
i c r o n g a m a e 9876-7-41023-13-15-6 ASGA cere in
p s i l o n i o t a 15256-1-478910-6- PISON liota
158
D e P s i 1 0 n n i ^1910:35478-3-26-8-178:10395-7-4
i e P s i 1 o n r 0 (26-8) 1045:87-1- 1293-11-6 675
e p s i 1 o n i o t :41-3-239108 2489-13-510637:
a D e t a s i gm a 2109-3-4637:581 4361051-13-8279
i o t a o m a 48-6-67931-14-5102 6341-13-
1 f a O me
g a ^a 105572-9-8 236-13-57891041:
g a0 g a
ma o m i c r n s 451098-8-6712:3 2345-5-761081-
i g ma 0 m i c r -o 3-9 106537-8-9821:4 5621043-18-
n R i o t a e p s i. 198-2-7 18107-3-345-2-692
I o n u P s i 1 0 n 21085-2-4367:19-10-17569-16-
c a P P a n i i e P 8234-11-10: 23-1-18-7-10456-4-
s i 1 0 n 0 mi c r 97 1784-2-23956-9-10 8710-21-
o n u p s i 1 o n s 5942-8-163-2-
i g ma R 0 mi c r
o n c a P P a r o i
o t a g a m a o m i
c r o n si o t a e
ps i 1 o n R e P s

P I A P TA C S
E
I
0 N E N K E Keops e in
L N V E E I S 0 561019-1-3:24-6-78 Op-is-cap ca
C M A A A I OP ave-a
SC C P 67:8110:85-3-234
R G E G E T F A 3:987-2-21-1-56-1- fff.PA.aa.ia
N O P E N R F F ta evoc Geta
A V 104-14-
S I I 0 T A 1 C 67:38910-6-4512: IO percepe-n
E I I I P N P E iota clisa e
E A 2 O 3456-2-78621345--
0 A G A T A 4- pion Goran i-
0N L G M M AG atS gangul D.
AV L O 3456-2-109128-2-7:
L0 P N D I 0 R 5412:891076-8-3 M. pelasg Mog
N T N O T S OP din pnpn Rig.
NP G D 456-2-972381-2.-10
C E A T A T A E 456-8104953-5-271- ENDS teon to-
L T A K E A ET t casta §tia
C A 4'.-
I I S N N I 567-2-3489:1102- Cosia e mag,
V L IN GS e linia Pison
11-
N 0 N O E O 7346:8921:510 Nika noul IN-
G A M A S T 6-11-789103-1- OROG Lo-n
P R L L 1425: CIN magia
O G V G OM 49823-2-5:1067-9- £ine E.
1: -prelung Luo
1 L 1097327-84516-3- gang OLT. -
A N 6589:2134-2-710
R I G C 6729-7-143:1085-
13-
I E I E 56374-5-2918:10:
G N N A 3425,784-10-651:
V. 61097:312-2-

159
 ,,Keops em Opisceaveafff. PA:aa. lata evoc Geta IOpercepe-n
iotS clisa e pion Goran, iatSt gangul DM. PELASG Mog din PNPN Rig.
ENOSteon TOT. Caste stia Cosiae mag e linla Pison. NIKA noul
Inorog Lo-n CIN mag/a tine, e prelung. Luo gang OLT ".
Ill
p e e p i s c a p 2:.316845-2-109 E Episcop Pa-
v a a v e a p a a a i 67:5142:98-1-310 'p3 avea AA. Vi-
a t a t g e t;,a e e 178-7-5623:9410-5-
a£a gets, ete
s s e p i o n ' g n n 83922-2-45167-3-10 gena Pison n.
d m m 1 g p n p n i 7-3-32-1-68-14-1109:54 n. mm. pp. din
Gl-
r e n o s t e o n t 43:10789-2-1256-2- on Teon rest
s s s t i a i e o e 3256:78-1-41-3-910 §tie Seo. e§i
n i n i c a n r l o 3256:78-1-41-3-910 Nika nr. in lo-
n c n m t i n e e l 2-3-13-4-46758-6-9: c nn. minte e
i v o -g a n g t. 7564210-10-318-2- gangul Olt ".
JE Episcop Papa avea AA. Viaja geta, ete gena Pison nn. mm.
pp. dh Gton Teon rest-$tie Seo. es; Nika nr. in loc nn. minte e gangul
Olt".
E E P A P A A V E A 1:5634-2-102897-4- e Pap3 aevea
V T G E T A G S E M 73-10-101265-3-984-3- GG. mutat ese
DILDJNGLON 156:7894-4-1023-4- din Glod NIL
E E S T I A S E O S 78-1-3456-2-2:1019: s e ? t i a e S eo
NIKANNNMIE 121:10:5263:4897-4- NIL e nunc AMIN.
LV
,,E PapS aevea GG. mutat ese din glod Nil, se §tia e Seo Nil e
nunc AMIN".
e e a m g g d i n;d 3489:1256710-5- Amin eeggdd
d e e e s e o n i l 234-2-156:234-2- eee. ese Nun
e n u n c a 87109-2-165: Noli Dae.
,Amin! eeggdd. EEE. ese Nun - Noli Dad'.
A M I N G E E S E N 5910181-2-234-2- Genesa DAC
EDAC . - 23478-4- Minee
,,Genesa DAC - Minee".
m d n - consoanele din DOMN, cu care am fnceput decriptarea.

Piramidele - temple de cunoa§tere superumani

Nu vom intra Tn amanuntele literaturii §tiinfice sau fantastice despre
piramide. Ar fi inutil sa repetam ce se stie, ce se bSnuieste etc , dar vpm
da cateva ialoane celor interesati de acest subject controversat. In Egipt,
Tn civilizatiife precolumbiene, Tn Canare, ori Tn Meso-potamia (ziguratele),
piramidele erau construcfii - temple de cunoaftere superumana, de
multe ori interpretate cu aspect funerar. Prima se zice a fi fost construi-
ta Tn 2.800 i.e.n. pentru faraonul Diesar, fpndatorul dinastiei a doua, de
arhitectul Irnhotep, la Saqqarah. Cea mai importanta din grupul de la
Gizeh este a lui Keops (HUFU). Hufu e faraon Tn dinastia a patra si anul
cl^dirii este 2.650 T.e.n. Cele din Mexic si Peru sunt Tn trepte, zidite de
maia§i §i azteci, mai importante fiind cele stiute: Kukulkan din
Chichen - Itza (9 trepte si 24 m Tnaltime), cea din Uxmal (30 m) far marea
pirarnida tolteca din Cnoluja are baza dubla fa|a de cea a lui Keops,
marine 77 m, iar latura bazei de 440 m.

160
 Studiul piramidetor e initjat de matematicianul John Taylor in 1850,
urmat de astronomul C. Piazzi Smith $i ameologul W. M. Flinders
Petrie. AmSnunte gasim ia Herodot, Diddor din Sicilia, Plinius eel B3-
tran, ca si la arabti Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc.
Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si
recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande
Pyramide, Paris, 1971) si sotii Ghitutescu (Cele 7 minuni).
Despre textul de mai sus la'sam cititorului bucuria de a citi si pri-
cepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II, 4, 1): ,,SS
fie dar, aceastS lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am
spus-o pentru cei care o citdsc in chip diferit §i Absolut fara infelegere,,
a§a precum §rtitlul o arata,ca un covor In care culorile tree necontenit
de la o culoare la alta, Tn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne
arata ALTUL..."
Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vedetiu le crede, cin' le
paste, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.

§inca Veche - centru de perfecfioare

pentru evrei §i chinezi?!...
Specialistii au apreciat vechimea Templului de la §inca-Veche
Tntre 7.500-7.000 an). In stanga este o figurS plina de prelat-probabil
SALMOCSIS - cu o carecteristica ce nu poate scSpa ochiului atent:
lipsa claslci a gurii - ceea ce poate Tnsemna SECRETUL Cunoas.-
terii ezoterice. In partea dreaptd, se afld Stela lui David, avand Tn ea
un disc solar, simbolicul Yin - Yang. Cele doua principii cosmogonice
ini{iale ale mitologiei chineze. Fard a intra Tn amanuntele originate! civi-
lizatii chineze vom repeta ca, de fapt, sub denumiri diferite, princjpiile
sunt acelea§i, Dintr-un mit mai vechi, tapismul reia binarul nascut din
zeii initial!, nascUti din haos: Yin - principiul feminin si Yang -principiul
masculin, datorit4 cSrpra s-a operat separarea cerului de pamSnt. In
fond, focul e triunghiul cu varful Tn sus, apa cu varful Tn jos. Ceea
ce Yin si Yang repeta (literal Yang - Agni - in filosofia vedica). Mito-
logia taoista diylzeaz^ cerul Tn 4 imperil conduse de zeul suprem
Yiidi. Confucianismul predicat de Kong Fu Zi (550-478 a. H.), devenit
religie oficiald dupd dinastia Han, a reluat principle cosmice primordi-
ale Yin si Yang, aducand ofrande cerului si pSmantului, la cele doua
solstitii - de varS si de iarna. In ordine, deyin zei supremi: Budda
Sakyamuni, respectiv divinitatea plurala Bodhisattva. In timp, cele dpua
principii se raporteaza la semnif icatia generala a vietii, devenind cai, Tn
medicina tradifionala chineza: Yin simboliza inima, ficatul §i splina,
iar Yang stomacul §i vezica biliara: din rezliltatul echilibrului apSrea
qi - for|a energiei vitale, de unde pleaca cele 800 puncte ale pielii si
respectiv acupunctura.
Secretele inifiatilor .
Am putea observa ca la noi aflam miezul monoteismului §i,
esential, reluarea celor de mai sus sub diverse etichete, Tn fond
 UNU. No! stim ca 285,8333 este coltul penultim al stelei lui David,
si ca hexagonul excris cetor 6 colturi ale ei are latura exact cat raza
cer-cului la fel excris. Cubul lui 7 (343): 6 = 57,1666, care x 5
intervale da la coltul 0 la 6, la cottuh penultim= 285,8333. Se
observa stabilitatea faguriior dar si folosirea spatiului Tn modul eel
mai economicos. Por-nind de la 268862, vom afla multe lucruri
interesante; Tncepand cu 26 - literele cifre ale sacrosantei
tetragrame IHWH, urmat de 86-Elohim; comparabil cu Biblia
canonica, observam ca primele 4 cifre 2686 sunt suma nofiunilor
de la fnceputul Evangheliei dupa loan (logos = cuvantul -
exprimarea gandului planificator) 373 = 30 70 3 70 . 200; viata 815 =
7 800 8; Lumina 1500 = 560 800 200. Dintre valorile numerice, 886
dau numai verbul a pecetlui = sfragizein. Primele trei litere citite
invers dau cifrele 286. In loan 3,16 aflam versetul focar: aFiindcS
atat de mult a iubit Dumnezeu lumea cS a dat pe singurul Lui Fiu
peritru ca oricine crede in El, sd nu piarS, ci sS aibS viafa ve§nic$".
Valoarea literelor - cifre este 13 884, dec! 1.000 de factor! piramidici tn
kotj (1.000 Tn ebraica = eleph) ar fi valoarea numarului 111 ca fi alfa
grec iar fiecare grupa de cate 3 cuvinte - Tn originalul grec poate fi cq-
lorat ca la spectrul solar-exact Tn sensul culorii, fiind si eel al grupei:
Jntr-adevar, at£t de mult a iubit. 2. Dumnezeu lumea fncat. 3. pe Fiul
SSu pe eel unic. 4. L-a dat pentru ca oricine. 5. increzandu^se tn El.
6. sS nupiarS. 7. sa aiba viafi ve§nic$". De observat ca valoarea
860 o are fi cuvantul natura (ha5, te 9, b 2, a 70). La egipteni,
Teba se zicea chivotului (cufar, cosciug) deasupra caruia trona
Soarele lumii invizibile (Amenti). Vorbeam despre spectrul solar: 286
se afIS Tn eel de al saselea sector mare (indigo), Tn al §aselea
mijlociu §i tot Tn al saselea de minima marime septimala, ce
Tnseamna unul din aspectele controversatului 666 - triplu pur
indigo-culoarea abisurilor din mari si v§gSunile muntilor, norilor Tn
furtuna, etc.
•Numerotarea spre triplu indigo Tncepe de la zero al neantului si
nu de la 7x7x7 al deplinului, prin distantare se opreste la 287 si nu la
286; asfel prin numaratoare septimala retrograde devine 555... Statua-
rul antic, precum si kanonul lui Hokusai, utiliza formula septimala: ca-
pul intra de 7 or! Tn statura unui om normal dezvoltat; Tn lipsa ca-
pului face ca trupul sa ramana doar cu de 6 ori Tnalfimea capului,
indicand majoritatea, pe care o stravedem Tn 1 Regi, 22, 13: ,,§i a zis
Saul c&tre el: Pentru ce v-a\\ unit voi fmpotriva mea, tu §i fiul lui lesei,
ca i-ai dat, paine §i sabie §i ai intrebat pentru el pe Dumnezeu, ca sS
se razvrateasclt fmpotriva mea §i sS ma pandeasca, cum se vede
acum?" E aici adevarul verticalitatii; astfel ajungem la epignosis-
suprastiinta, samburele ce Tngobleaza unitar Tntregul pom al cunoasterii,
o stiin{3 plurivalenta, neutra, in sine farS filozofare asupra ei...
Keeps era... director la NASA?!
, In Keops nu e vorba doar de cronologie. Punctul zero al istoriei
piramidice e plasat la echinocjiul toamnei din anul 4.000 a. H, acolo
unde se intersecteaze planul fetei laterale nordice cu prelungirea ipo-
tetica a tavanului scund ascendent. Acel an e marcat de apropierea

162
 Studiul piramidetor e initial de matematicianul John Taylor Tn 1850,
urmat de astronomul C. Piazzi Smith §i arheologul W. M. Flinders
Petrie. Amanunte gasim la Herodot, Diodor din Sicilia, Plinius eel Ba-
tran, ca si la arabii Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc.
Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si
recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande
Pyramide, Paris, 1971) §i sojii Ghitutescu (Cele 7 minuni).
Despre textul de mai sus lasam cititorului bucurra de a citi si pri-
cepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II ,4, 1): nSS
fie dar, aceasta lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am
spus-o pentru cei care o citdsc fn chip diferit §i Absolut fara fnfelegere,,
a§a precum §i1itlul o arata, ca un cover fn care culorile tree necontenit
de la o culoare la alta, fn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne
arata ALTUL..."
Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vede nu le crede, cin' le
pa§te, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.
§inca Veche - centru de perfecfioare
pentru evrei §i chinezi?!...
Specialistii au apreciat vechimea Templului de la §inca-Veche
mtre 7.500-7.000 ani. Tn stanga este o figura plina de prelat-probabil
SALMOCSIS - cu o carecteristica ce nu poate scapa ochiului atent:
lipsa clasici a gurii - ceea ce poate Tnsemna SEGRETUL Cunoa§-
terii ezoterice. In partea dreapta, se afla Stela lui David, avand Tn ea
un disc solar, simbolicul Yin - Yang. Cele doua princtpii cosmogonice
initiate ale mitologiei chineze. Fard a intra Tn amanuntele originalei civi-
lizatii chineze vom repeta ca, de fapt, sub denumiri diferite, princlpiile
sunt aceleas.!, Dintr-un mit mai vechi, tapismul reia binarul nascut din
zeii initial!, nascuti din haos: Yin - principiul feminin §i Yang - principiui
masculin, datorita carora s-a operat separarea cerului de pamant. In
fond, focul e triunghiul cu varful Tn sus, apacu varful Tn jos. Ceea
ce Yin si Yang repet§ (literal Yang - Agni - Tn filosofia vedica). Mito-
logia taoista divlzeaza cerul in 4 imperil conduse de zeul suprem
Yudj. Confucianismul predicat de Kong Fu Zi (550-478 a. H.), devenrt
religie oficiala dupS dinastia Han, a reluat principiile cosmice primordi-
ale Yin si Yang, aducand ofrande cerului si pamantului, la cele doua
solstitii - de vard §i de iarna. In ordine, deyin zei supremi: Budda
Sakyamuni, respectiv divinitatea plurala Bodhisattva. In timp, cele dpud
principii se raporteaza la semnificatia generala a vietii, devenind cai, Tn
medicina traditionala chineza: Yin simboliza inimaj ficatul §i splina,
iar Yang stomacul §i vezica biliara: din rezUltatuI echilibrului aparea
qi - forja energiei vitale, de unde pleaca cele 800 puncte ale pielii si
respectiv acupunctura.
Secretele inrfiatilor
Am putea observa ca la noi aflam miezul monoteismului si,
esential, reluarea celor de mai sus sub diverse etichete, Tn fond
 UNU. Noi stim ca 285,8333 este coltul penultim al stelei lui David, si
ca hexagonul excris cetor 6 colturi ale ei are latura exact cat raza cer-
cului la fel excris. Cubul lui 7 (2143): 6 = 57,1666, care x 5 intervale d§
la coltul 0 la 6, la coltul penultim= 285,8333. Se observa stabilitatea
fagurilor dar si folosirea spatiului Tn modul eel mai economicos. Por-
nind de la 268862, vom afla multe lucruri interesante; Tncepand cu
26 - literele cifre ale sacrosantei tetragrame IHWH, urmat de 86-
Elohim; comparabil cu Biblia canonica, observam ca primele 4 cifre
2686 sunt suma nojiunilor de la mceputul Evangheliei dupa loan
(logos = cuvantul - exprimarea gandului planificator) 373 = 30 70 3 70
. 200; viat,a 815 = 7 800 8; Lumina 1500 = 560 800 200. Dintre valorile
numerice, 886 dau numai verbul a pecetlui = sfragizein. Primele trei
litere citite invers dau cifrele 286. fn loan 3,16 aflam versetul focar:
nFiindcS atatde mult a iubit Dumnezeu lumea cS a datpe singurul Lui
Fiu pentru ca oricine crede fn El, sa. nu piara, ci sd aiba v\a\a
ve§nicS". Valoarea literelor - cifre este 13 884, deci 1.000 de factori
piramidici Tn kofl (1.000 Tn ebraica = eleph) ar fi valoarea numarului
111 ca fi alfa grec iar fiecare grupa de cate 3 cuvinte - Tn originalul
grec poate fi co-lorat ca la spectrul solar-exact Tn sensul culorii, fiind
si eel al grupei; Jntr-adevar, atat de mult a iubit. 2. Dumnezeu lumea
fncat. 3. pe Fiul SSu pe eel unic. 4. L-a dat pentru ca oricine. 5.
fncrezand&se in El. 6. sS nu piara. 7. sa aiba viaja ve$nica". De
observat ca valoarea 860 o are §i cuvantul natura (ha5, te 9, b 2, a
70). La egipteni, Teba se zicea chivotului (cufar, cosciug) deasupra
caruia trona Soarele lumii invizibile (Amenti). Vorbeam despre
spectrul solar: 286 se afla Tn eel de al saselea sector mare (indigo),
Tn al saselea mijlociu si tot Tn al saselea de minima marime
septimald, ce Tnseamna unul din aspectele controversatului 666 -
triplu pur indigo-culoarea abisurilor din mari si vagSunile muntilor,
norilor Tn furtuna, etc.
•Numerota'rea spre triplu indigo Tncepe de la zero al neantului si
nu de la 7x7x7 al deplinului, prin distanfare se opreste la 287 §i nu la
286; asfel prin numaratoare septimala retrograde devine 555... Statua-
rul antic, precum §i kanonul lui Hokusai, utiliza formula septimala: ca-
pul intra de 7 ori Tn statura unui om normal dezvoltat; Tn lipsa ca-
pului face ca trupul sa ramana doar cu de 6 ori Tnal^imea capului,
indicand majoritatea, pe care o stravedem Tn 1 Regi, 22, 13: ,,§i a zis
Saul cdtre el: Pentru ce v-a\i unit voi impotriva mea, tu §i fiul lui lesei,
ca i-ai dat, paine §i sabie §i ai fntrebat pentru el pe Dumnezeu, ca sa
se razvrSteascS impotriva mea si sd ma pandeascS, cum se vede
acum?" E aici adevarul verticalitatii; astfel ajungem la epignosis-
suprastiinta, samburele ce Tngobleaza unitar Tntregul pom al cunoasterii,
o stiint^ plurivalenta, neutra, in sine farS filozofare asupra ei...

Keops era... director la NASA ?!

In Keops nu e vorba dpar de cronologie. Punctul zero al istoriei
piramidice e plasat la echinoctJul toamnei din anul 4.000 a. H, acolo
unde se intersecteaze planul fetei laterale nordice cu prelungirea ipo-
tetica a tavanului scund ascendent. Acel an e marcat de apropierea

162
maxima a Pamantulut de Scare (perigeu) sau mai exact a Soarelui
de Pamant (periheliu), tocmai Tn ziua da echinoct,iul toamnei. Apropie-
rea aceasta s-a deplasat lent, ajungand la 2 ianuarie. Un alt argument
al acestei alegeri a punctului zero cronologic este ca prelungirea ipote-
tica a tavanului Sound ascendent, paralela cu prelungirea crestei ,,pra-
gului vremii", format de eel de al 50-lea strat de blocuri, reproduce
acest prag, la verticala zero, care, de la intersectarea cu prizontala
crestei acestuia, masoard vertical, pana la baza piramidei, fix 500 Jx
= 886,226 incii. Dacd 0 initial ar fi fost plasat altundeva, n-ar mai fi
corespuns cu Tnclinarea coridorului dupa Jn.
Piramidologii au descoperit numeroase ,,coincidente" strariii, Tntre
care tabernacplul lui Moise egal cu cenatofagul gol din Kepps.
Cronologia oblicd (o incie = un an tropic) sfarseste te prag. Prelungirea
pe sub el pang la intersectia cu orizontala et. 50 schimba scara la o
incia = 30 de zile din luna 'si anul abstract de fix 360 zile, dupa care
s-au stabilit si stilizat gradele cercului.

Culture greco-romana - creafia getilor

Am folosit cateva date drept preambul Tn studiul piramideilpr din
Dacia, pentru ca foarte mute chestiuni confuze, ametite de strain!, au
creat o stare de incertitudine neamului romanesc. De mutta vreme, stadiul
cercetarilor Tn lingvistica, religie, fibzofie, istprie e stationar, redus la mult-
laudata cultura greco-romana, o cppie tarzie a civilizatiei pelasge. De
fapt, creafia gefilor, casta IO a rasei albe ariene, fara einie.
Va trebui sa ie§im din inertia Tn care ne-au cantpnat strainii
de neam §i limba §i, dupa descoperirea scrierii hieratice, sa refa-
cem traseul exact al Omenlrii, punand in centrul cercetarii Dacia
preistorica. Avem o mitologie-matca bine facuta de marele nostru
Densusjanu, avem de la lorga o nestudiata istoriografie, care, alaturata
mostenirii Hasdeu, Cantemir, Eminescu formeaza osatura Tntreaga, o
constructie solida. Daca vreti, un haos lipsit de Soarele dreptatii...
Strainii s-au laudat Tn chip si fel, numai ca a venit vremea juvatului.
Ca la un mort, toti au furat munca intelectuala a ge^ilor, de drept
stramo§ii no§tri, care, alaturi de masagetil traitor! Tn Asia Mica §i
cealalta pani la chinezi, precum §i cu getulii traitori Tn nordul
Africii, au creat fara Tn care nu apunea Soarele. Unde Fat-Frumos e
lipsit de cartile de domnie, furate de spanul din Arap-Alb. Vede^i dvs.
cat de exact este basmul, daca recititi povestea cu dreptuT primului
nascut, cu Isaac, Isav si lacov (Isav- §iva- Vasi- simbolul limbii ada-
mice este Vasile) iar lacov/ Voica este evident pentru oricine, §i
amestecul Rebecai Tn toatS povestea (v. Facerea, cap. 27). La ora
actuala, nu avem o stiintg a istoriei, ci alei de cimifir cu anii respectivi
de aparitie si deces, marcandu-se numai apari|ia strainilor Tn spanul
carpato-danubian-balcanic. Apar civilizatii fard istorie certa, dispar
ca nimic zise popoare §i nu le aflam mdrmintele. Ce pqpor erau feni-
cienii? Nu erau popor, ci pop! calatori peste tot, negustori, Tnselatori, etc.
Ca stiau tainele stelelor, etc. e firesc, facand parte din casta IO.

163
 Istoria oficiala - marea diversiune
Neamurile ies ca dintr-o caciula neagra, dispar fara urma §1
relajii Tntre ele, pared am privi o tabla de sah. patrStelele fiind numai
fnsailate, neunite Tn evolutie, asa cum percepem noi dezvoltarea socie-
tatii omenesti. Fie §i I3uda|ii greci, nu ftiu mare lucru despre Egipt,
ei'numesc Italia Grecia mare, sunt dascalii romanilor, chipurile le dau
alfabetul §i, la randul lor, romanii sunt ISsati deoparte, desi nu-i separa
decat Adriatica de greci. Marl corabieri... Dispar etruscii fard urma §i
nu li se §tie originea, ca §i fenicienii. Dar bezna mare este tocmai
peste neamul gefilor!
Oricate dqcumente ar fi disparut, oricat de crunta ar fi fost nSvala
asiaticilor, apoi navalirile barbare etc, e ciudat cS, desi spaniolii socot
ca au stramo§i pe geti, de§i grecii recunosc Tnaintea lor civilizatia pe-
lasgica - neprecizata deloc, nimeni nu se intereseaza de geti, ci de
vagul cuvant traci, indoeuropeni arieni, despre care fiecare scrie ce-h
trece prin cap. N-am Tntalnit dol cercetatori mai de marca sa aiba
aceea§i parere. De unde pleaca? De la ambiguitatea voita cu care
istoriografia clasicd ne-a aburit privirea, ne-au Tnfundat urechile.
Apare istoria subiectivS, falsa clasifScare Tn s.ti!nfe umaniste
§i exacte, deci fiecare spune ce vrea... De aici, formele bizare.si sca-
broase ale unui nationalism ambalat sub masca patriotismului. In fond,
anti§tiinta, urd, distrugere, moarte. Nei nu vom ridica Tn nici un fel
prestigiul neamului aducand imprecafii altora, ci va trebui sa re-
scriem noi insine istoria neamului nostru, a§a cum a fast. Va trebuie
sa parasim ecranele stationare de sute de ani care certified minciuna,
oricat de frumps .este ambalajul povestirii, si mai ales sd vedem pe unde
se aflau acesti scriitori, si daca nu cumva fi cautam pe dUfmani alurea
Tn afara farii... leri §i azi, cozile de topor lucreaza din plin!

Noi de la Roma... tot tragem !

Nu trebuie s& ne mire... ,,dragostea" lor de patrie, de ce s-au Tntors
cei adepji ai teoriei ubi patria ibibene, ce-si vor burta plina oricum dar
care sunt apatrizi Tn fond - fie comunisti, fie nazi§ti, tot o coca sunt, ca
sa vedem cum a fost posibila pacaleala, cine sta de fapt Tn spatele lor
si sa nil ne miram de longevitatea formulelor noi la structurile vechi ale
jafului si crime! organizate. Cum am scris, au disparut harfi, state,
regate Tntregi §i altele false, repetate, au fost luate de bune. Zisa
secure cu dubla, crucea a fost binarul luptei dintre Est §i Vest.
Vom ajunge sjmplu la civilizat^ia vedica dintre cca 7.500 ani si... 3100,
egipteni, etc. In numele unicului Dumnezeu, Tn timp, odata cu apari-
tia etniilor, cu denumiri diferite, principiile sunt aceleasj. Nu Tn-
ramplator, Francois Pelletier nota, pe buna dreptate, ca istoria greco-
romana e o farsa, o parere a noastra, pe care ei Tnsisi n-o iau Tn
serios. §i m-am convins la Delfi, unde douS inscriptii - in situ - spun
altceva prin scrierea hieraticg. Nu incriminatii barbari au distrus ci-
vilizatia pelasgilor, nu romanii au distrus piramidele din Dacia,
Egiptj etc., ci, stergerea adevaratului trecut a Omenirii e opera lui

164
Teodosie, care, in 389, distruge piramidele, dar in numele cre§ti-
nismului iudeo-mason.
Dacd mat crede cineva ca Traian imperatorul spaniol a cucerit
Dacia pontica, sStvada Daka asiatica, unde si piere in 117 (V. Gustave
Le Bon, op. eft. p. 247).
Distrugerile de apoi le savarsesc arabii, iar Roma distruge civiliza-
tiile Inca si Maya in numele descoperirii Americii, stiuta de fapt... de
mutt. Cruciadele nu sunt decat o motivare a unor razboie fratricide,
puse la cale de papalitate, ce voia sa universalizeze catolicismul.
Cruciada copiilor, din 1212, Tnsemna de fapt aparifla ienicerilor, a nou-
lui Imperiu otoman, a carui stavila spre apus a fost exclusiv nea-
mul romanese.

Pelasgii, primul popor - Tngropat... de istorici.

Numai ca piramidele dacilor nu sunt numai in spafiul duna-
rean - unde azi locuieste poporul roman, ci §i Tn afara. Vom vedea,
dec!, inscripfia pelasga din insula Lemnos. Asa au denumit-o specialistii.
Ce limba vorbeau pelasgii? Raspuns a dat faraonul PSAMETIC,
Tn anul 700 a.H., conform Herodot, Istorii II:
aAmfacut multe experience in viata mea ca sa aflu cans a fost eel
mai vechi popor de pe Pamant 9! ce limba vorbea acel popor; fn fine,
am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a FRIGIENI-
LORj, adlca a PELASGILOR, §lprin urmare este eel mai vechi".
In 664 a.H., Psametic fondeazS dinastia a XXVI-a, favorizeaza pe
greci §i peste un an asirienii distrug Teba. Tyrul fenician e supus de
Asurbanipal. Elamitii invadeaza Babilonul §i Tn acelasi an are loc §i
prima batalie navala consemnata de istorie, Tntre Corint §i Corcyra.
Inscriptia de care ne vom ocupa e socotita de toti epigrafii monumentul
principal al limbii pelasge barbare; a fost descoperitl Tn anul 1885, Tn
satul Raminia, pe un basorelief de forms rectangulara. Facsimilul a
fost publicat Tn ..Bulletin de Corespondence hellenique", 1886, X, 1. p.
1-3. Situat3 Tn marea Egee, la sud-est de muntele Athos, insula a fost
locuita de pelasgi mca din timpurile preistorice, de o populate
numita sinties $/ sinti, din marele ram al daco-getilor. Referiri di-
recte se aflS Tn Jliada", I, 594, ,,Od/seea" VIII, 294, S'trabon VII, frag-
mentul 45. Grecii spun clar, Tn toate cartile lor, ca primii locuitori
ai Greciei au fost pelasgii, pe care insa nu-i precizeaza ca origine, ci,
ca si romanii, Tncep cu mituri istoria pe care o stim azi din manualele
noastre de uz.
In ,,Larousse" vom afla o scurta sintezS:
nPoporcare, in special cei strSvechi, au ocupat Grecia, Arhipela-
gul, litoralul Asiei Mid §i Italia. Au fost omorati sau adu§i in sclavie de
eleni. Mai inainte, agricultori $/ pacifist!, petasgii ridicasera in jurul
ora$elor lor (Larissa, Argos) ziduri ciclppice, formate din enorme
blocuri de piatra, fara ciment, ramase indestructibile. Se considetS
OS toti vechii thraci, phrygieni, lidieni, carieni, etrusci, epiroti, illyrieni,
iatali'oti §i albani sunt ramuri mai mult sau mai putin amest'ecate, ale
pelasgilor".
 Ceea ce este exact, imperiul lor fiind descris pe larg de Nicqlae
Desusianu Tn ,,Dacia Preistorica", lucrare enciclopedica nestudiata
inca la noi si nici aiurea. Adevarul ei este ascuns cu grija de istorici
§i lingvifti, pentru ca este irefutabil. Sa nu mai vorbim de limba. Falsul
prin omisiune continud ignoranta, dar ,,Dacia PreistoriccT Tnca nu inte-
reseazd pe specialist!, §tampila'lui Paryan si eticheta lui Vulpe (o pros-
tie!) sunt suverane Intr-o tarla de berbeci fara rasa. Numai ca, reeditata Tn
1986, cititorul va trebui s3 ignore observatiile tampe ale lui Manole
Neagoe, care-l corecteaza pe Academicianu'l N.Densusianu cu tot felul
de cnichite stupide, spuse de te miri ce linguista, careia Ti lasa gura
apa dupa bolboroselile lui Graur sau lorgu lordan. E stupid sa tii trena
unor detractor! numai pentru a te afla Tn treaba, sa dai lectii de latina si
greaca lui Densusianu, numai ca scrii o prefata, pe cat de subtirica, pe
atat de lipsita de claryiziune romaneasca...
De altfel, n-am citit mai nimic notabil de Manole Neagoe, Tn afara
unor neinspirate repovestiri. Zee! de carti fara nici un rost...
Regret, dar prefata respectiva TI descalificd prin nepricepere, lipsa
de cultura clasica si mai ales regretabile gre§eli de lingvistica. Nu stiu
daca chiar nu s-ar mai fi gasit unul mai bine pregatit...

Adam - get din Casta IO !

Sa citim, deci, cu acelasi aigoritm, limba pelasgica:
U p s i l o n L A p 3217-9-56849-4-10 Spun LOLIA P-
u n c t N p u n c t 6-16-187:93-12 104-14- P. Unu nn.
TT.
A - g a m a s i g m a 91045:63-2-1278 mamS sa AGIG-
l A g a m a t r e i 1-1-634710852-2-9: I Agatlfsa e
p u n c t e z e r o 78106-17-59432-11-1 Zece Tronu P-
NAIMORINAI 21:65498-4-3710: an Roman III,
GamaAKERdo 31092:187456-5- moda greacS
u a p u n c t e g a 98710-2-623-5-154-2- Geta cap UNU
m a F A R Z I s o a 834510-5-67910: sfarm5 Zioa
r e l e s i f a i C 7634:581012-14-9 file sacre, i-
r - u c e i n c e r c 6789L025-4-341 ncercui CER-
p u s a l A N O R E 74-3-5123109-6-86 ' NA Ipuser ca-
Z t r e i p u n c t 1-13-10349-2-25867-4-, z tree Timpu
e o c r u c e i n c 1014978-5-35-8-62 CERNEI cu CO-
e r c p u s a s i g 897-:10213-3- 645 ZIA grec spu-
m a l F E S d o u a 6-11-10712-4-49-5-38-5-5:s ADAM fu IO e
p u n c t e l F A d 57312-8-1094-5-68 ^ Tinpu DAC
EF-
o u a p u n c t e s 910-15-615:4378-2-2 ES nou pact v-
l E F p i e t a g a 109-3-45768-6-2:31 ag PITES e Fi-
m a A I s i g m a F 106-4-5412:7983 F, Sima maga^
A M d o u a p u n c 363-13-428971-3-10 dau scumpa C-
teZARAMdou 9851014-17-721-1-3 odru^a mea Z-
a p u n c t e l Z A 78610-14- 41953-14-2 ei^a nazcu P-
I Z c r u c e l n c 45910-2- 362178-5- rune COZIEI
e r ' c p u s a s o a 615:3724-4-8910 SEU carp soa-
r e l e p i e . t a p 12-2-4:39-12-567108-2- re e la
piept
i e t a A N t r e i 24-6-9:3816175 ( Ea e TRINITA-
p u n c t e Z - ' d o u 56-16-123-2-49108-13-7TE pun codu Z-
a p u n c t e E I A 76-8-8:349510-3 21 et e UNICA-Pa
g a m a O b p a n a 78-2- 12345-3- 6109-7-pa gasca BAN.

166
 ,,Spun LOLIA PP. unu nn. TT. Mama sa Agigi-Agatirsa e zece
tronu Pan Roman lit, moda greaca Geta Cap unu sfarmS Zioa file
sacre. Incercui CERNA. Ipuse caz tree Timpu Cernei cu COZIA grec
spus ADAM fu IO, e tinpu DAC Efes nou pact, vag PITES e Fifi,
Sima magSdSu; scumpa Codrufa mea Zeifa nazcu prune
COZIEI- Set/ carp Scare e la plept. Ea e. TRINITATE - pun coduZet
a UNICA-Papa ga§ca BAN".
Nu vad ce lamuriri se pot da textului limbii pelasgice...
AI TPVNVTNT 3287:1910:456-2- Tit a ant pun
TMAMAGIAEO 2345-2-69178-3-10: Mama Ge^ia o
Z O P P A N M I I I 39256-9-187:410 pica-n Zis Pi-
MODAAANARZ 95:2:341:678-2-10 ra o dam ANA z-
I 0 A F I L E C E E 123-3-458967-3-10: ioa Fic ele e
SA TRTEVI CO 91032:81564-3-7 cota ISTER v-
Z IACAMF E E E 81:65234-4-109-1-7 ez MAICA ee. f-
FTSVNOVVFE' 632-2-817:10:945-10- ost Dicu UFU
EI SIMACDDV 51346-1-9
MTANANZVSE 9108:321546-1-7 MESIA Dseu Z-
VPEEPEENEV 61-2-2356:4:789-2-10 eu Pepe e ENE V-
EVVNEEVAMP 37:156:108429-15- W eee. Pu?an.
,,77fa ant pun mama Gefia o picS-n ris Pira -o dam Aba - zioa
ficele e cota ISTER vez Maica ee fost DICU Ufu Dseu Mesia Zeu
Pepe e ENE VW. EEE. Pu§an".
Ill '
t i t v a n t i m a 9110:7832:456 i StS TITI UNA
o i z i s p i r a o 5:6789-2-10:3412-2- s PIRA o zici
d a m o a e c o t a 781:10932:6:54 cod ATMA e Ac-
t v e z r e f v v f 12:56784-6-3:910 tu refuz e UF-
v e v s e d s e v m 1:6783-4-45910: U Dseu e SEUS
p p e p e e p v v v 12447-2-1233556-9- PPPP. EEEEEEE.
e a e p e. - 1098-2- -' VW.
StS Titi-Una-s Pira o zici codAtma e actu: Refuz e UFU - Dseu e
n
SeusPPPPP. EEEEE. VW." '
IV
STATTTIVNA 143:6721098-10-5 StS Titanu I-
SI OI CODATM 9410:561:7832: tys Cos. D'aci
AEACTVEEVF 103495-3-1267:8: facut aeve e
V E S S E V S PV P 817:6:1093542-1- pus V- pusese. -
,,Sta Titanu Itys Cos d'aci facut aeve e pus V. pusese".
S t a a i t i s c o . 1254:910873-1- 6 §tie Cosla t-
s d a c i a a e v e 6457:1109:8:2343: aia SEU a Dacu
P0$
e p v s v v 214-5-
S T A T I T A A E V 1223:9101:436785-3 - Stea Eva Tataia.
A E A.
a s t a e 1234-2-5: Aata. e.

Obis. Am mai lasat afara ecuatiile ce se repeta. Proba nu este

grea. Curaj!

;> 167
 Pelasgii ne transmit adevarul

Cea de a doua Tnscripfie pelasgfca e ceya mai lunga. S-o citim:

a1 f a I d o V a P lo dupS Alfa Nucet
57-12-68109-15- fiu sa-poca Unu
un c t e A F I V S 1234-2-
do u a Pu n c t e Det gSsim gama-i
21354-3-789-2- Fi-sa pitea D. M.
s i g ma I A g a m 106
a P i e t a F i S d Nucet cap V-arS a
5284-6-673-4- sa Geta Fiu unicul
o u a P u n C -t e M 1109:
a r a s a g e a t a R-OD Mo§u Jupfi-n
35124-3-891076- get SET fSc-u Doi
c u V £ r f u 1 i n 8-
j o s M d o u a P u Pan OMU casta
7891-9-23546-4- PATER Get SARAMI
nc t e a t e a g F 10 T-TT Doru am Pa-pS
I S d o u a P u n C 10-20-65798-7- CERBU ant PAIS tap
t e c a s a P a t r 134:2 get dS unu Atrop-e
a t ms t e a g i r 123:8:45-1- cod Fazi-^i e gat
Pa t r a t M d o u 67910: cap. Unu Make pui
aPu n c t e b a r 643-7-7109128- IZA a tr3dat Opu-s
s t e a gP i p a t 3-5 artec Nucet pun
r a t d 0 u a p u n 65-4-4237-4- regi Tai-get ca
c t e z i f a i d o 11098 ESTIA W. fiul
ua Pu n c t e B g 1-7-9433-567-2- trac au dus Pison
a m a Cv V I Z I p 1082 Coc unul TEB-A
at r a t d 0 u a P 5-4-341:769-10- pusS taP Tr~ ac
un c t e a r s t e 1028-20- Apope dat Panu
A g i t r e i p u n 34516-1-789210- geticu noul Pais
c t e t i s a g e a 4- Ma-nu IPUSER AS- •
t a c V V i r f u 1 865-9-4110739- TARTA mag Pa-n
i n s u s d o u a P 6-3 Lolia spui 2- cadu
u n c t e D c u 1 c 62-5-84910-13- pun doi tapi ete-t
at Pu s a P a t r 57-12-12 Pa~ pa t3ia carp
at k a PP a e d o 21-2- 571083-3- mama Agigi ?-i
ua Pu n c t e i g 946-1- .cert pune A-rrapa
a ma u P s i 1 o n 6471-2-1098-2- ZET Te-ba get zid
i n V
e r s P u s a 532-4- ST-EPANU e tocu
Pa P f a t g a ma 47-36109-7- Bimag F-u PUT
ai u P s i i o n 1 23159 Troada pact Nucet
0
z i d u a p u n c 3-2- I-ata RRR. Fet Get
t e Pi e t a P a t 1109:674528-8- Stapan. -
r a t c a P P a i a 8:1097-6-623-5-
s i g ma i a g a m 154-2-
ae t r e i P u n c 2347-4-1056-11-
t e z e r P a t r a 981-2-
t z s t e a g i b d 9:231645-3-7810
bu a p u n c t e a 8-18-
f i s i gma b P a 67910:21354-3-
t r a t d o u a P u 8910-2-5623:417
nc t e c V i P a t 892-3-110-9-
r a t f e r P - t r
at n s t e a g - 86216-457713-19
,,lo dupa Alfa Nucet fiu Sapoca Unu Det. Gasim gama-i Fi-sa
PITEA DM. Nucet cap, vara a sa geta: fiu unicul rod mo?u Jupan
get SET, facu doi Pan, OMU casta Pater get SARAMI TTT... Doru
am fsapatS&tte&atit Pai&tep get da unu Atrope cod fazi-ti e cap get.
36457-5-
54-1-86910-15-17-23-9-
98-1-645-2-101372-1-
1073:1289:456
1-4-3456-2-287-3-910
43-2--156108-4-972-8-
3254-2- 1087961-7-
10948-13-5376-9-21
23:178945-10-106
34265-18--987-2- 110
9:108761-3-5432-2-
10615-10-789-2-342
6734:51021-2- 89
65:32910:4516-4-
10945:78632-6-1
6-5-10543-^6-7892-6-1
591067-6-341:82
96-7-754-3-2810-20-31
104365-8-9:8172-2-
91023:84675-6-1 PAIS
7-8-9101:526358-12-
8923-2- 165410-14-7
238:1106-15-459-10-
Unu Make pui IZA a tradat Opus arte Nucet, pun regi Taiget, ca
ESTIA VV. Fiul trap au dus Pison, Coc unul, Teba pusS tap Trap
Apope dat Panu geticu. Noul Pals Menu Ipuser Astarta mag Pan Lolia
spui Cody; pun doi fapi ete-f Papa fa/a carp mama Agigi si cert pu-
ne Arrapa Zet. Teba get zid Stepanu tocu Pais. Bimag fu PUT
Troada pact Nucet. Iata RRR. Fet Get Stapan."
P I P I I C N . V A D 1845-2- 327-5. 6910 < Puii Pin Cad-
E T G G S E M M C C 798-1-1526-2-3104-11- mos-este GOG
A P V A R A A A G E 3456-2- 1982107-3- vara AGAPEA
T A V V M M E T C O 5362:1748-4-910 Muma TEUT co-
DOICCCTAIE 1:654-2- 910-1- 3278: d Coc ia iota
AVTVAPVATT 1245:673-4-1089 AWA Put tat-
ATATCODIEC 810-4-9:56734-5-21 ic e codat Ta-
NACPAMARET 89:354-2- 2,10671-10- re cap Atman
A R T E C G-R E G I 51234-3- 78910-2- 6 Carte Regi G-
EEITLVVINI 1465-10-1073:2 89-1- etui ivi e in
C0CVNVLVTP 4587:32109: 16-5- unul copt cu
TA E A T M O M A N 1762: 543-2- 8910 Toma tae Man-
VAAAAPANVI 9:718:54322-2- 610 u AUM aaaa. Pi-
CII-TAPIEPA 43-17-1109:782-3- 65-1-- ti cap iei Pa-
P A T AI M A 0 M M 7: 125634-3-8910 .o paia^a Mam-
A I E I 1_P Z E T'G 18-7854:10392:.6, a Zeii ge£i P-
SZTEVPAISM 728-9-143:96510-2- azi SET spus
APVTVRCTEI 8934:7162:510 TEUT, TRAC ui-
ATARERRRERT 1032-18-561:4:987-2- tat era R- RER.

Agigi - prima... soacra a lui Adam

Pentru cei mai pufin familiarizati cu mitologia generala, cu arheo-
logia, cu codul get, vom face cateva'precizari ce lamuresc Tntelesul.
•Lolia este LILITH - prima sofie a lui Adam, denumita naluca
noptii, precizata de Isaia (34,14). Repudiatatn Biblia canonica, iata ca
se yede clar cine a fost, din context. Mama sa era AGIGI. Este un to-
ponim Tn Dobrogea, dar sj Agighiol - sat in comuna Nucarilpr Gud. Tul-
cea>? unde s-a descopent de u. Berciu un mormant princiar datat Tn
sec. V a. H., bogat Tn obiecte de argint, coif si o pereche de cnemide,
doua pocale cu mscriptia KOTIOS, descifrata fa timpul ei, care vorbeste
de un rege get ce intra Tn istorie. E interesant cum va trebuie sS desci-
fram toate inscriptiile noastre, pentru a putea rezolva cele ne§tiute din
istoria straveche a neamului romanesc...
• Agatir§a - Cuvant incert la noi, clar prin compunerea a doua si-
jabe - AGA = primul nascut + tirsa. Tursem, etrusci Tn fond. §i astfel,
iata ca locul unde Tn Ardeal se aflau etrusci, dupa migratia spre sud va
fi Etruria, din care neam Roma va avea 7 regk Istoriografia rornana se
preface a nu-i cunoaste. Erau mari purtatori de podoabe de aur si ar-
E int, locuind Tn zona Turdei. La Cheile Turdei*. Mai departe se
vor-este de tronul zece (IO). Roman.
•Zioa • lumina e sfaramata dupa moda greaca. CERNA dispare si
Tn locul ei - Banatu-i fruncea - apare IPUSER. Despre plangerile lui
Ipuser stiu si copii clasei a V-a elementara ca era egiptean. Uite de

* N. edit.: De unde au plecat turdetanii din Spania, celebri pentru civlizajia §i

boga^ialor...
169
unde era: Cerna! Din prima comunicare nu avem ce sa mai comen-
tam, decat numele Codruta - cea care va fi din ga§ca BANI-
LOR - olteanca §! va na§te pruncul COZIEI (lisus), la Stani§oara,
la Nucet. Avea dreptate Psametic...
•Din derivata, poate numai Pira - soata lui Deucalion sa fie ne-
cunoscuta. Dupa diluyiul respectiv arunca pietre §1 repopuleaza Pa-
mantul, de pe care disparusera oamenii. In cinstea acestor evenimente
s-au organizat niste serbSri numite Hydrophoria, spun mitografii. In
rest, ca exista o cota ISTER a scrierilor vedice a. pomenit Mesia si fa-
raonul ce se numea UFU (Keops) si Pusan - despre care avem traduse
cateva poeme din perioada vedica.
•Poate in ecuatia a IV-a ITYS sa fie necunoscut. E mitul lui Tan-
tal, cu Procne §i Philomela. Se afla Tn car^i.
•Expresia a sta ,,pe§", a sta comod, cuvant aflat la populatia sa-
seascS din diverse zone de la noi.
Marile Tabuuri - fnceputul Omenirii §i
contribufia pelasgilor
Cea de a doua inscriptie este mai mtinsa, dar si mai bine scrisd,
de acelasi get scrib. Este interesant ca la Tartaria vor aparea pe o
tablifa tapii afrondafi de care vorbe§te inscrip^ia de mai sus. latd,
deci, ca este vorba de o perioada anterioara tiblifelor de la
Tartaria, considerate a fi aparjinut mileniului VL.TextuI este destul de
clar, bine documentat, expresiv. Poate niimai cateva cuvinte din mito-
logie se cer prezentate mai Tn esent,a lor.
- Atrope - cea de a treia ursitoare ce reteza firul viefii, tors de su-
rorile ei Cloto §i Lachesis. Ele erau fiicele noptii si suronle Destinului,
dupS alfii fiicele zeitei Phnemis. Despre Destin se zice a fi fiul Chaosu-
lui §i al Noptii, nurhit Moira (scrie) la vedici. Grecii numeau destinul
Aisa de la isos = egal, un amestec de rele si bune, exprimat la no;
simplu: ,,ce ,f/-e serfs in frunte f/-e pus". Despre Destin, marii scriitori
si-au spus parerea lor
Avec quelle rigueur, Destin, tu me poursuis!
Je ne sais ou je vais, je ne sais ou je suis.
(Racine) L'homme a
toujours raison, le Destin toujours tort
(La Fontaine)
Oricare ar fi mahnirile §i durerile ce ne cople§esc sufletul, de ce
folos oare ne pot fi de folos plangerile noastre? Soarta ce zeii au dat
nenorocifilor muritori este ca sS traiasca in durere
~~ (Achile catre Priam)
Ea major est gloria quo serior- Cu atat mai mare e gloria pe cat e
mai tardiva
Quo difficilus eo proeclan'us - Cu cat e mai greu, cu atat este mai
stralucitor, mai frumos.
(Cicero) Este vofba de
lupta si biruinta prin munca a sortii rele.

170
 •Uite cine a dat OPUSUL get: Make din IZA! Apare Astarte, zeita
feniciana careia Solomon Ti zideste un templu (V. T., Regi, XI, 5),
dar e preluata nu numai de evrei (vezi II, Regi XXIII, 13), leremia II,
17-18, Deuteronomul VII, 13, etc.) fiind considerate sofia zeului
Baal. Grecii o au la fet ca si romanii si despre ea gasim texte de Lucian
de Samosata si in Herodian. Dar este omologata §i ca zeita babilo-
niana Ishtar, Inanna, etc... De fapt, nalte masti aceesi piesa, alte guri
aceea§i gama", zice Glosa.
In rest, la prima comunicare totul este clarif icat.
Derivata, precizeaza fiii lui Cadmos (mo§ Dae). Apar Teut, Agapea,
Coc Awa - Atman, probleme cu coptii egipteni si alte amSnunte...
In a treia citire se spune ce s-au taiat din cronicile noastre:
Tnceputul Omenirii, contributia pelasgilor la cultura ^i civilizafia
Omenirii. E spus fara echivoc in lurnea noastra adamica. In rest nimic
nou, dar recomandam a se reciti dialogul platonician (Teut apare Tn
Fedru) care explica pe Tnteles de ce a trebuit atata vreme de Tntuneric,
pana la citirea scrierii hieratice. Socrate spune:
,^§adar, eel ce crede ca §tiinta se poate insu$i din scrleri §i iara
eel ce crede ca poate sa capete numai din cele scrise, ca ?/ cand ar
putea saiasS ceva curat §i lamurit dinscriere, ace/a zace Tntr-o mare
adomtire §i intr-adevar nu §tie vorbele lui Amon, de vreme ca soco-
te§te c8 cuvintele scrise sunt ceva mai mult decat un mod de a-§i adu-
ce aminte, pentrucel ce cunoscu mai devreme cele ce s-au serfs.
Fedru: Ai dreptate.
Socrate: Caci, vezi tu, o, Fedre, scrierea are un mare defect, pe
care il are asemeni ?;' picture. §i fapturile acestei arte se arata c-ar fi
vii; dar, de le vei intreba ceva, ele /If/ vor sta tot grave §i mute. Tot
astfel sunt §i cuvintele scrise: ai crede ca ele iti vpr spune toate lucrurir
le intelepte; dar de le vei intreba, vrand s$ afli ceva mai mult decat
cele fnscrise intr-fnsele, ele tyi vor da in veci acelea§i rSspunsuri. Once
cuvant, indata- ce s-a scris, se rostogole§te pretutindeni, atat pentru
cei ce nu-l inteleg, cat §i pe la cei carora nu se cade, §i el nu §tie clar
catre cine sa'se indrepte §i catre cine nu. Disprefuit §i gonit fara drep -
tate, el in veci are trebuinfa de ajutorul pSrintelui, cad elJnsu§i nu poate
nici sS se apere nici sa-§i ajute." (cap LX)
Inscriptia se afla Tn ,,Dacia Preistorica" de N. Densusianu,

171
Capitolul XIII

LUNA, OZN §1 BIBLIA

aToatS lumea §tie cS este imposibil sS
demonstrezi unele fenomene. Din cand in
cand se ive§te cate un ignorant care nu a aflat
acest lucru ".
Albert Einstein

Toti regii §i marii preofi daci - Tn tunelul de sub Olt!

Am avut norocul sa bat arhipeleagul grec pas cu pas, vremede
6 ani §1 sa observ prezenfa arge§enilor §i plte§tenilpr peste tot. Am
vizifat mai toate sanctuarele politeiste, sa fotografiez numrta glorie greaca,
sa citesc romaneste inscripfiile cifrate Tn codul (puiul) getic. Atunci s-a ivit
o Tntrebare logics: de ce data de 1274, care marcheaza pe Litovoi, a fost
un semn de Tntrebare pentru istorici? Pentru ca, fn 1290, exista domnia
Pitarului (Pitea) in tot sudul continentului european. Mister? Nu. Ta-
cere deliberate de casta IO, a prelafilor fara etnie. Cronica ortodoxd
daco-romanS a preotului Dumitru Bala§a a luminat acest fals mister. Tn
1290, capitala acestui Imperiu Pelasg a fost la Pite§ti. Am prezentat
aceasta si Tn primut volurrrdin JLlmba vorbitS de Adam §i Eva", primit cu
raceala ignoranta la Pite§ti. A urmat vol. II, cu acelasi rezultat. Ramasi la
mintea lui Badea Cardan - explicabila pentru mileniul I, cand masa de lo-
cuitori era analfabetS, au pastrat intacta toata teoria superioritatii greco-
romane asupra Daciei multimilenare. Nurhai ca, iatd, nu se mai poate
continue, pentru ca ignoranta nu este un argument...
Oe fapt, istoricii si lingvlftii de la no! §i de aiurea nu au putut
pricepe sensul profund al metaforelor bibfice, implicit Turnul
Babel, de§i, daca treceau de sensul literal, literatura patristicS i-ar fi
putut Tndrepta spre adev^rul biblic. Pastrand consoanele Tn cognome-
nele bibtice se constata ca - nopera masorefilor" a fost o spoiala cu
fals peste adevar. Am lamurit ca, Tn ce priveste prima lumlna din
Genesa 1,1, este vorba de gazul numit Argon (Goran, toponim din
Valcea, unde se §i afla tunelul de sub Olt, unde se afla tofi regii §i
marii preoti daci, pe care istoricii fi cauta prin Egipt/lume). In
acest tunel preistoric se afla marile personalitati ale antiphitatii.
Falsificarea istoriei s-a fdcut prin falsificarea limbii adamice. 6e
aici, toate teoriile imigrationiste denigratoare de neam si limba, devenite
..tradi^e", transformandu-ne din localnici Tn nomazi...

Shakespeare - Sever Basarab !

Textul preotului Dumitru Bala§a*, ,,Roma Veche - cronicS ortodoxS
daco-romana", nu lasa nici un semn de Tntrebare, iar harta adevarata a

* N. edit.: A fost Tngropat Tn 25.12.2002, la 90 ani. Serialul sau despre daco-

rom§ni, din ,,Revista f^nomeneleor paranormale" a ramas nemcheiat.
172
lumii vechi nu mai poate fi tratata cu Jgnoranta", de dragul vechilor teorii.
Mileniul IN ne obliga ia rectificari de fond Tn etnogeneza neamulul
romanesc, a Europel §i universale. Ne aflam la bun Tnceput.
... La noi, si numai la noi, Facerea Lumii e cifrata istorice§te
in 5.508 a.H., deci am cam avea 7.500 ani atestati. Tot Tn textul pre-
otului se arat3 §1 CINE, CUM CAND au distrus prin ardere actele
de identitate ale neamului nostru romanesc: papistasji lui Petru
antichristul, decodificat de mine. Deci, lucrurile s-au clarificat. Fie-le
de bine pe viitor, dar sS nu mai ridice ochii din pamant pentru crimele
lor Tmpotriva Omenirii...
Textul mai aratd justefea ca toata ..facatura" cu Shakespeare
este de acum dejucata datorita ,,pietrei tombale" a presupusului WILL.
Era, de fapt, opera lui SEVER B AS ARAB, de fapt urmasul lui
TIHOMIR ori TUGOMIR, urmat de Barbat, Bale, Dobrotici, lancu....
v •'

Pe Lund - o cruce §i un mormant!...

Sudiind relajia Terra-Luna se arata cd Luna nu este locuita de or-
gan isme evoluate. Totusi, avand o rotate de numai 2, 41 km/ sec.
prezinta multe avantaje fa$ de Pamant (11, 3 km/s). Era un Orly
cosmonautic. Dup5 cartea lui Jean Sendy, ace§tia ajung aici cca.
22.000 a.H., Tn timpul numitei glaciafii Wurm II, §i se reintorc spre
8.000 a.H. Interesant c£ Templul de la Sinca Veche din F3ga>a§
are exact 7.500 a.H., §i era Templul lui Salmocsis...
Interesant si c§ luminatorii apar Tn ziua a IV-a biblica, deci iatd
cum facem trecerea de la numerologia aritmojogicd la geometrie.
... Certitudinea ca Luna este ,,goala" mi-a fost oferiti odatS cu
cosmonautli americani, care au descoperit pe LunS ,,o cruce $/ on
mormSnt '1 Si n-au zis: ,,Un pas mare pentru ,,om ?/ omenireT, ci:
,,Cine dracu a ajuns fnaintea noastra pe Luna? ", cum au observat
izvoarele f ranceze!!!... Ei, bine era LILITH, muma zeilor, Isis, Naluca
noptii, pe care am aflat-o Tn Isaia XXX, 14...
... Se pare ca ciclul de 25. 920 ani este a 12-a parte, care Tn-
seamna 2.160 ani. Ceea ce ne da matematic cifra 12 (L Tn cod), lar
2.160 x 4 = 8.640, deci si distanta pana la Lund. Totul e matematic.

Limba romana provine... din constelatia Vega !!

Cele de mai sus cpnfirma ca Marea Piramida Keops a lui Miron
din Tomis este autentificata c. 2700 a. H. Evident, cum noi stim ca mun-
tele pe care s-a oprit corabia lui Noe (Ararat) este Raraul, totul devine
clar. Limba noastra este cereasca, venita din VEGA. De remarcat c3
literal Tn sens - ESAU = AUM e, iar IACOV = IOV - arge§ean.
O remarca deosebita pe care o afl§m Tn secret ar fi o comparatte
logics. Anume, a spune ca limba Pentateuhului apartine lui Moise
este la fel cum am afirma ca limba operei lui Shakespeare i-ar
apartine. De altfel, cum am demonstrat, teatrul Shakespearian e opera
lui Sever Basarab. BACON este creatorul limbii literare engleze,
preluand piesele lui Plaut traduse Tn codul latin, si nimic mai mult.

173
Minunea religioasa este acum la discretie si concludem: ,,De mortui nil
nisibene"\...
Un distins filolog, Alt Lombard, bun cunoscator al limbii noastre,
spunea ca limba romaneasca ar putea fi limba viitorului. Afirmatia
pare nefondata la prima vedere, mai ales pentru cei care o cautd prin
lexicoane straine, dar, gandita bine, Tmbraca haina adevarului. Citeam
pe o piatra ca e Jimba cereasca" §i acest iucru va fi dovedit cand
civil izatia terestra va intra Tn contact direct cu alte civilizatii. Pe
cate am tn^eles noi, primul contact al paleoastronaujilor extraterestri a
fost Tn Tibet, iar scrierea lor helicoidala. DacS o vom vedea, o banuim
a purta embrionii primei limbi adamtee, iar semnele trebuie recunoscu-
te in cele ulterioare. A doua aterizare fortata a fost Tn Pacific, unde
INGINERIA GENETICA a Tncurcat rasele (miracol, nu?; pe cateya
insule nu se pot explica niste interference rasiale, cunoscute specialis-
tiior) si a treia Tn Retezat.
Ultima ne intereseaza, fiind izvorul rasei albe §i al cultului, care
au aparut pe varfurile de munti: Gugu, Rarau, Ceahlau etc. Intai. Apoi,
vor forma pe Varful Omu Sanctuarul Tntregii antichita^i, continual
la Sarmisegetusa.
Elementele limbii adamice sunt extraterestre. Unicitatea ei se ex-
plica si prin ciudatele similitudini din mitologie ale unor popoare situate la
distance man, altfel inexplicabile. Este adevarat ca noi avem o imagine
voit deformata de .casta IO despre antichitate. Zeii, spun miturile, reve-
heau la intervale de timp pentru a verifica Tndeplinirea poruncilor.
Este, deci, o realitate limba unica despre care ne vorbeste Scriptura. In
fond, nici azi Omenirea nu e pregatita sa afle adevarul. Oamenil cred
ca llsus mergea pe magar Tn lerusalim, dar cu peste 2.500 de ani Tn
urma cuno§teau prin piramida Keops distanfele cosmice...

Documentele despre geto-daci - Tncifrate

La Lugoj este locul de naftere al lui CADMOS §i patronim al
zeului celt LUG. Acesta va avea la LION (LUGUDUNUM), dupa mi-
gratie, centrul principal al galilor, si de aici, prin druizi, va Tnflori cultura
Apusului, care, cum stiu geologii, geografii si arheologii, e locuit mai
tarziu. Vaile Begai §i Timi§ului atesta paleoliticul superior pe la
28.000 T.e.n, iar semnele rituale de la Cuina Turcului cercetate de ing.
C.S. Crasnaru sunt semnificative. Celtii - acesti oameni Gal.anti (de
aci galanteria francezS!) sunt uriasii lui Cain, cum observa de' mult
Mircea Eliade, si vor avea rolul esential Tn Europa de apus, §i, Indirect,
Tn cultura §i civilizatia universal^.
Statueta Ikaron, aflata la Adamclisi, aduce Tn prim plan cultura
neolitica de tip Hamangia (chiar asa o definesc §i arheologii), si ne
dovede§te ca pe piatra, aur si Tn Scriptura este numai adevarul. Scrie-
rile ramase sunt §i ele exacte, dar incomplete. Limba §i documentele
despre daci, traci, gefi sunt Tncifrate, dar alaturate celor ramase
Tnlatura enigmele §i voitele mistere.
Hamangia, prin specificul sau, o Tntalnim Tn toata Peninsula bal-
canica, Grecia, Nordul Africii, iar spre apus pana Tn Portugalia. §i, nu

- ' 174
vorbim numai despre celebrul ,,Ganditor"... Arta septentrionaia e com-
plinita de ceramica Vinca-Turdas.
Primele hieroglife-m... Arge§ !
Tartaria deschide un capitol nou Tn istoria Omenirii. Ea dove-
de§te ca scrierea' fonetica - sub forme diferite, cioparflte de
unii - este de fapt UNA, Tn mai multe forme, denumite: pictografica,
liniara, hieroglifica, etc. Tablifele de la Tartaria, Karanovo-Gracianit,a
consacra spafiul carpato-danubiano-pontic drept locul genezei
scrierii alfabetului, lar Arge§ul locul unde se fac primele hieroglife.
Sanctuarul de pe OMU, prin inscriptii, defineste SFINXUL (cu dubleta
Tn Egipt) OMUL si pe ABEL (Babele). Tot la Arges, poetul loan da
forma arhicunoscuta celor doud balade romanesti.
Aceste denumiri sunt uneori nciudate". Ikhtyofagii (sunt Man.
grasi), Galactofagii (cu fata smeada) se cheamS exprimare metaforicd
sau §i o voita ,,ceata", pentru cei din afara castei IO.
Esoterismul lor aratd ca am avut a face cu literature apocrifa.
Povestea lor e repetatS de marele Eminescu, Tn forma maiastra: 7Ce
fe legeni, codrulef unificat Tn miile de variants, ca si Tn cazul Miortyei.
Ne aflam Tn cea mai purd antichitate, Tnainte de formarea neamurilor si
etniilor, iar nHORA" din lut aflatd la Cucuteni si sanctuarul de la
Cascioarele anunta Hobita lui Brancusi. Dar, nici o stiin^ sau arts nu
s-ar fi putut dezvolta fara instrumentul esen^ial: limba.
Spuneam cd scrierea hieratica lirhpezeste peripadele pierdute si
Tntareste pe cele rSmase. Prin limba patrundem istoria cifrata. I.C.
Dragan d§ o sutS si mai bine de triburi trace, raspandite pe un spatju
vast...
Definindu-i pe celti, lapifi, arieni, daci, ge|i, etrusci etc., scrierea
hieratica reface o iume antica logica, Tn care se anuleaza
IGNORAREA VOITA A UNOR NEAMURI si popoare importante.
Antichitatea nu se poate reduce la lupta dintre doud principii - trup si
suflet - sau altfel zis: Sparta si Atena. Nu poate fi crunta Tn scrierile
ramase, subliniind inexistenta vitejie a laudarosilor, ghizi de azi ai
marilor construct,!! artistice ale intregii antichitati.

Dobrogea §i cele doua potopuri

Scuturate de praful minciunii, eyenimentele apar logice, §i istoria
poate intra cu fata sus printre stiinte. Inaintea ei, limba adamtcd
reocupandu-si locul cerl merits, judecS drept cate au fost s3 fie si
prevede ce va f i.
Misterio§ii scribi de la Arge§ due Tn Iume hieroglifele.
Egiptul - altfel de nemteles - se doyedeste a fi centrul religios
de unde Marele Preot al Tntregii antichitati - Faraonul - guverna lumea.
El, marele Keops (Huffu), mai Tnainte de a fi faraon, fusese epis-
cop de Tomis, iar numele sau era MIRON.
Scrierea hieratica aminteste grecilor ce au uitat despre pelasgi iar
romanilor cine erau etruscii. O repetare a povestii cu grebla. r
,175
 Miturile despre cele doua potopuri din timpul lui Ogyges (He-
rodot, 1, 56) §i al lul Deucalion (Apollodor, VIII, 2) arata primordiali-
tatea spa|iulul dobrogean, unde.nu grecii din josul peninsulei creaza
cultura, ci ,,grecii nostri" de la Cozia, care creeaza codul grec, perfec-
tionat de o casts Istriano Cozia, cum spune o inscriptie. Plecand de
aci, dupa caderea Troiei, alta metafora minunata nepriceputa,
scrisul ajunge si in Grecia, cum scrie §i Tacit. Dar, pentru a pricepe
acest lucru, trebuiau decodificati fenicienii... Astfel, citim la fel in Tasilli,
Italia, Atena, Ocni^a, Ezerovo, Mohendjo-Daro, Curtea de Arge§ etc.
Primul Decebal = Samuel din Biblie
De§i Ha§deu a aratat clar ca litera A este certificatul de latinita-
te al limbii noastre, tot la litera A, ne aflam, nepricepand Tnca triada:
- A,a-a$a cum-aparem codul latin, pozitiv (alb, alga, etc)
- a - pnomatopeea plansului, caciula specifics zone! hiperboree-
ne, spre diferenta de sud unde umbla cu ,,capul gol";
- 3 - p§l§ria purtata vara, cand omul rSde in yoie. ha, h§, h§!
Nu e greu de observat ca popoarele din jur nu prea au cuvinte
incepatoare cu litera A. Negandind romane§te, istoricii nu au reu-
§it sa scrie corect pana acum nici numele lui Salmocsis. Necu-
noscand religia, nu cunosc poporul In mod firesc si atunci copiazd
Bbaznele" altora, forteaza usi deschise repetand minciunile neprieteni-
lor nostri, numai ca sa vedem ce scoliti sunt dumnealor.,. Nu gandesc
detoc: cui prqdest?!!
• Europenii Tsi pot Tntrevedea originile, fie si numai regandind pre-
zentul indicativ al verbului a ft
sanserif francez lituan Zend dorian
Asmi Jesuis Esmi Ahmi emmi
Asi tu es Essi ahi essi
Asti il est Esti asti esti
Smas nous sommes Esmi ' hmahi esmes
Sta yous etes Este sta este
Santi ilssont Esti henti ~ enti
v. slav gothic latin armean vlac
yesme im sum es es sum
yesi is est e es
yeste ist surnus s e
yesme sijum estis e suntem
yesti sijut sunt emq sunteti
somt£ sind eq sunt
spaniol en
Italian rhetiien sey
sono sunt ers portughez
ser eis es son hes he
e ei somos somos
siamo essen sola soie
siete esset son sao
sono ean
 Cat despre primul Decebal, originar din Blaj, acesta nu e altul
deeat eeiebrul Samuel din Biblie, asa cum vom vedea prezentand
un taler aflat la Ermitaj. Trebuie cat, aBturf de tezaur, undeva la pas-
trare s£ se afle §i bustul prlmului Decebal (Ekas), marele preot al
tntregii antichitaji... . ' *

Dumnezeu, Israel, Legea - celetrei lucruri ascunse

Butada celebra are suport In celebra formula a relatiyitatii restran-
se: E=MC , Tn care substituirea litera-cifrS duce la 5=133 §i binar, ori-
cate.calcule am face, in concluzie 5=5.
In general, oamenii de stiinta au admis trei ipoteze asupra apari-
{iei omului sapiens:
- oamenii au venit din alta parte, de pe p alta planeta, asa cum
af lam din unete povestiri §tiintif ico-fantastice; .
- omul a fost creat pe .terra de catre un Creator (Dumnezeu),
Fiinta supranaturala, Demiurg, solutie prezentS Tn Biblie;
- omul a~ descins din alte fiinte naturale vii; teorie la mods rn ul-
timele doua secole, de pozitivism §f comunism.
Desigur, ne intereseaza volumul cerebral si achizitiile filogenetice
certe. Desigur, urmarim demonstratia monofiletista, a§a cum este de-
taliata metaforic §i in Biblie.
Vom regandi coordonatele arheologice Tn relatie directs cu apari-
tia graiului articulat, pornind tot de la Biblie - sumus scientiae - cifratd
de geti, anume: paleolitic, mezolitic, neolitic, dupa care vom trece la
epoca metalelor (chalcotitic, bronz si fier), subintelegand de fapt
CREAREA GRAIULUI ARTICULAT in relatie directa cu demografia.
Vom observa, Tn acelasi timp, importanta formulei lui Einstein Tn
relate cu isomorfismul, pentru ca evreii §i grecii nu aveau cifre, ci
foloseau litera Tn scara numeraielor cardinale. Celebra inscriptie a
regelui Sargon, facand aluzie la Templul de la Khoreabad: nLungimea
incintei este de 16,283 ccAl mar], qsea ce corespunde la valoarea nu-
melui meu" (cf. Hemmet D. Roudene, Tn Hist, de la Magie, de
focultisme et des rites secrets, Ed. I'Erable, Paris), cum si la afirmatia
lui Platon despre UNU:,,nupoate fi a§ezat intre lucrurile care se nasc
$/p*er"(Oeuvrespompletes, Ed. Gallimard, Paris, Philebe, 15a^,
Vom mai relua si afirmatia lui Pitagora, juramantul disctpoMtar
sal, anume: nJuraceasta celui'care a reyelat sufletului nostrutetrakys-
ul §i care este sursa si radacina Naturii eteme" (cf. Jamblique, apud
Diet et symboles, ed. Seghers, Paris, 1974).
Tetractisul este un numar triunghiular ca structura, figurativ, care-
determina trecerea de la aritmologia sacra la geometrie. Numarui tri-
unghiular 4 este egal cu 4+3+2+1=10. Q1 pe computer.
In Zohar 73b III, citim: *Exlsta treffacruri ascunse: Dumnezeu in
lumea transcendenta, Israel in istofif, Legea in domeniul Gandirii".
Nu ne ramane decat a defini aceste concepte, pentru a putea lucra cu ete
Tn depjNi cunostintS de cauza. Vom observa numai exactitatea textuliri
biblic, bineinteles metaforic. Ramanand la textul literal, nu vom pricepe
nimic din dumnezeiasca scriere 'inspirata de Duhul Sfant.

177
 Salbaticii erau... savanti ?!
Vom refine, deci, observajia dr. Hynek despre ruptura de explica-
tie: ,,Cand mintea este. confruntatS pe neasteptate cu fapte care sunt
intr-adevg-r incomode §i refuzd S3 se msereze in imaainea lumii incon-
juratoare' admise fn mod obi§nuit, asistam la un efort disperat de a
depSs'i ucea ruptura, efort rnai degraba emotional decat intelectual,
cSci aceasta din urma atltudine ar cere o recunoa§tere cinstita a insu-
ficientei cun6§tint,elor noastre".
§i, firesc, ne Tntrebam: cui aparfin aceste sculpturi, inscripjii
rupestre, legendele, epopeile, tehnicile redescoperite abia Tn epo-
ca noastra? Ce tehnologie putem atribui neoliticului sau epocii bron-
zului, in producerea unor aliaje ca aluminiul, platina, otelul, fierul
inoxidabil, fnteles abia Tn sec. XX?! Ce anume tehhica a produs dis-
curi de platina cu malt confinut de cobalt §i Tncarcate electro -
magnetic, pile vpltaice, generatoare electrice, lentile de cristal
§lefuit, fesaturi fine? Ce anume tehnica permite taierea pietrei la
milimetru, a metalului la micron, cu urme radloactive.'cu fplosirea
mercurului §i titanului pentru aparatele de zbor? Sa nu mai vorbim
despre cuno§tintele precise despre sistemul nostru solar, stele §i
galaxii, de calcule cu 15 zecimale, accesibile abia azi calculatoa-
relor electronice! De unde ideea dilatarii timpului, de unde carto-
grafia aeriana, de la mare altitudine, Tn fine, de unde cuno§tinfe me-
dicale - trepanatii, operatii de cataracts, amputari, leacuri miracu-
loase, mumificarea, etc? lata numai cateva semne de intrebare, alaturi
de altele cu miile, (amplificatoare de sunet, generatoare "electrice,
aparitii §i disparifii fulgeratoare). De unde comunicarea instantanee
in arta §i §tiinta si cum sa explicam lipsa distantelor, fie §i numai telu-
rice, necum astrale? Paleontoiogia nu a putut da' un raspuns convena-
bil cu privire la accidentele genetice. Toate explicatiile date sunt insu-
fteiente, netin§nd cont de Mindispensabilul incert".

Urma§ii extratere§trilor
Nu vom intra Tn amanunte, dar un lucru e cert: nu vom putea des-
prinde omul de regnul din care face parte si regnul de UNU. Un fel de
raspuns incomplet l-a dat NEOTONIA sustinutl de Louis Bolk, numai
ca acest proces se putea sustine doar prin interventie genetica repe-
tata. Cine a facut aceasta? uesi fenomenul raselor este tarziu §i
inexplicabil pentru multi, vom da un fapt cert, care justified pe
Hesiod. Exploratorul olandez Roggeyeen debarca, Tn 1772, Tn Insula
Pa§telui si vede Tn picioare, Tnca, uriasele statui de piatra, dar un po-
por com pus din rasa bruna din Oceania slo protipendada alba - albi
cu paruI ro§u §i urechile alungite artificial, avand atarnate de lobi
carlige de 10-15 cm (ca si la spaniolii din imperiul incas). Traditia
pascuanilor spune ca albii venisera din Soare-rasare, cu 57 gener'a-
tii Tnainte de sosirea olandezjlor (Tn 400 en.) iar polinezienii numai cu
22 generatii Tnainte de 1772, dinspre vest. Razboiul nu a putut ttevitat
si albii au fost masacra^i, cam intre 1660-1700. Nu a supravietuit

178
masacrului decat un tanar numit Ororoina, ai carui urmasi de 11 gene-
rat^ due la primarul insulei. Aici sunt circa 10,000 de statui uria§e,
galerii, rampe, etc. §i observatorul astronomic din varful vulcanu-
lui Rano Kao, unde ar fi aterizat oameni-fregata.
Alte legende spun ca ar fi venit din continentul ajnerican, sub
conducerea lui Kon-Tiki, numit de pascuani Hotu-Matua. In Panteonul
lor, zeitatea se numea RA. Mai mult ca sigur au fost stramos. ii rasei
Ainoi din Japonia, insula Hokkaido prezentand caractere somatice
europene. Grupa lor sanguina e diferita de cele obisnuite si nu exists
la alte popoare. Legendele pascuane vorbesc despre zeul Okikurumi
-Ramui, care ar fi venit cu o naya metalica, argintie ziua si rosie noap-
tea, cu zgomot de tunet, care i-a Tndrumat un timp pe bastina§i in agri-
cultura, mestesuguri si arta, dupa care s-a ridicat la cer si a disparut.
Alta populate ciudata - sd zicem - o prezinta triburile Dropa §i
Ham din muntii Baian Kara din Tibet. Ei nu pot fi Tncadrati Tn nici o
rasa terestra. Inaltimea lor nu depaseste 1, 20 m. Cutia craniana are
100 cm peste media rasei Homo Sapiens, cu o grupd de sange
unica. Cercetatorii nu le dau origine terestra. Alaturi sunt niste gro-
te Tn care chinezii au aflat cranii uria§e, cu capacitatea de
2.500 cm . Vechimea lor este in jur de 12.000 ani. Desenele grotelor
fixeaza pozitia Soarelui, Lunii, stelelor §i o escadrila de nave aeri-
ene. Tot aci s-a aflat un disc din piatra dura, asemanatoare celor
de pik-up. Cercetate, s-au dovedit a fi discuri electromagnetice con-
tinand 40% cobalt §i 8% aluminiu, care puse Tn contact cu o sursa de
energie electrica, intrau Tn vibratie ritmica. Traducerea lor a fost
efectuata de arheologul Tsum-Um-Nui si publicata sub titlul: Jnscripfii
spiraloide relatand sosirea de nave spafiale", care, dupa textul gravat
pe discuri, ar fi avut loc acum 12.000 am.
Nu suntem Tn masura a comenta dar banuim a fi o scriere silabicd
a limbii adamice, cu aceleasi simboluri Tn toata lumea. Informatiile au
fost {inute Tn secret si numai pufine explicatii s-au dat Tn ,,Science et
Vie", nNature" si nScience Digest". latS cateva fragmente, asa cum le-
au publicat: nPe stanca ro§ie din defileul §eipilor, navele noastre n-au
putut asoliza §i s-au lovit de stencile din jur, distrugandu-§i rebor-
durile(...) Drcpa au coborat din nori in navele lor aeriene. §i de zece
on pana la rasaritul Soarelui, barba^ii, femeile §i copiii s-au ascuns fn
pe§teri. Pana cSndau /nfe/es semnele care spuneau ca, de aceasta
data, DROPA venisera cu intenfii pa§nice §i-i enema sa-i ajute, cad
navele lor sestricaserff".
Surpriza a fost si descoperirea eroziunilor de metal care dau
vechimea de 12. 000 ani, or metalul terestru Tn Tibet apare Tn era
noastra. Acestea nu mai sunt povesti/..

Ramses II avea 2 metri

Desi exista dovezi ale rasei europoide cu 40. 000 ani Tn urma,
ironia si tacerea deliberate, din motive diverse, a lasat mai departe
Omenirea Tn bezna... Erau Tnalti de 2-3 m, iar cutia craniana avea
1.800-1.900 cm . Totu§ir revistele nScience et Vie" si nStem" publica prin

179
1982 stiri si fotografii, ca dovezi paleontologice remarcabile. De ce?
Pentru ca, tot Tn 1982, descoperiserS Tntamplator o veche necropola Tn
landul Westphalia, in apropierea orasului Soest, aproape 1.000 de
schelete cu inalttmea de 2 m si mormantul unui conducator al carui
schelet masura 2,30 m. La fel Tn Flandra, doua schelete vechi de peste
30. 000 an! (un barbat de 2, 46 m si o ferneie de 2, 38 m). Se stie ca
mumia lui Ramses II, expusa la Muzeul din Cairo, masura aproape 2
m, iar Tn 1970 fusese descoperita Tn Africa Centrala o necropola cu
60 schelete de barbati Tnalti de 2,85 m. Vechimea? 20.000 ani ! In
California s-a aflat ram'asita mumificata a unei feme! de 2, 03 m, iar Tn
1898 o alta de 2, 38 m. Au urmat altele, de aceeasi marime, aflate Tn
Carolina de Nord, Mexic, iar rusji au aflat §i expus la Ermitaj schele-
tui unei feme! Tnalte de 2,65 m, avand o vechime de 3.500 anl.
fn ilne, Tn octombrie 1976, revista mexicana .JLunes de Excelsior"
publtea un amplu reportaj despre un humanoid de mica Tnal^ime, cu omo-
plafi netezi, cotoana vertebrala lipsitS de coaste^si apofize dorsale, pre-
cum si unete cioturi care par a fi fost brate, toate strabatute de numeroase
orificii si canale ce contineau probabil sistemul nervos si venele. Craniul
era asemanator cainelui, rotund, fara orbite, cu o trpmpa osoasa, etc.

Fecioara Maria - Ana Filip din Craiova !!I

Cei mai refractari s-au dovedit Tn§i§i cei numi|i savanti or ex-
perfi, pentru ca acceptarea acestor realitati TnseamnS schimbarea
opticii, a manualelor, a stiintelor componente, luarea de la zero a cu-
noasterii. §i cui Ticonvine s§ afle ca nu stie nimic?...
vAsta, referitor la ce se yede cu ochiul liber de oricine. Daca.Tnsa
vom dori s§ patrundem mai profund, surpriza va fi uriasa. Pentru c5
ne-am referit Tn principal la lnsula_Pa§telui, e bine sa stim ca ale!, o
nevinovata propozltie precizeaza identitatea Sfintei Fecioare Ma-
ria! Ciudat, nu? Deloc! Secretuf codului universal trebuia pastrat cu
orice pret. Aici aflam ca se numea ANA FILIP, de obar§ie din
CRAIOVltA, ca Biserica ei se afla Tn ora§ul CRAIOVA - denumita
MADONA DUDU. Simbolic, desigur.
Deci, cunoscand metalimbajul get, vom folosi acelasi algoritm al
limbii ceresti, limba adamica, si yom afla adevaratul trecut al Omenirii.
Cu aceasta, vom cefceta Tn Pacific, cea ce s-a numit continentui Mu.
Unde a fost localizat acest leagan Tndepartat al Omenirii, care, potrivit
acelorasi simboluri si legende, a disparut Tn apele Pacificului? Era
spre nord de Hawai, iar latura sudica pe o linie Tntre Insula Pastelui si
Fidji, pe axa EN, cam 8.000 km latime iar pe N/S de aproximativ
4.880 km, format de trei mase de uscat, separate de lacuri. Clima era
tropicala, cu palmier!, ferigi, lotus, i, cu pasari frumos colorate,
cantatoare, cum scrie James Churchward, elefanti, mamuti, etc.
Regele era Ra-Mu. La conducere se aflau oameni de rasa afba; cei
gal ben i sau negri nu conduceau. Din continent au ramas cateva insule
din Marea Sudului si iata ca, Tntre Americi la rasarit, Asia si Australia la
apus, cu Noua Zeelanda la sud, a fost localizata aceasta platforma
scufundata cam prin 13.000 a. H.

180
 Vlahia/Havila - Raiul biblic
Printre alte erori ale lui Schliemann se atribuie si convingerea ca aici
ar fi fost Atlantida, dar si a lui J. Churchward, sustinuta, ca aici ar fi fost
raiul Biblic. Nimic mai fals! Atlantida este scufundarea Marii Egee oda-
ta cu aparrtia Stramtorilor ce leagi Marea Mediterana de cea Neagra,
jar raiul biblic este clar, fn textul Eacerii, Havila/ Valahia. De altfel, o
interferenta Tntre emisferele boreala si australa se poate face, pentru ca
parabola perechii primare arata cu Barbatul apare Tntai, apoi Eva. Cu alte
cuvinte, ceea ce era scris pe OMU si la ELEUZIS: CONCS-OM-PACS se
dovedeste exact. Avem a face cu Insula Pastelui (pa§te-§apte) Ceea ce
stim sigur este Muntele OMU - cu monosilaba vedica OUM/AUM/OMU.
Apoi, toate inscriptiile definesc conceptul CONCS=TROIA, iar Pax se re-
iera la continentul MU, despre care yprbtm. Lui Solon i-a spus Marele
preot egiptean Suchis, aflat la Templul de la Sai's, ca Atlantida s-a scu-
fundat cu 11.500 ant Tn urma. Dar amanuntul ca ,,s-a rupt §i legStura cu
jarile de la Vest, si podul din spatele sau"ne spune clar ca nu aici a fost
Atlantida!
Fara a intra Tn amSnunte, vom adauga ca atat Troia, cat si Atlantida
mai au si un interes mistic, duhovnicesc. In ce ne priveste, vom afirma
mai simplu ca o inscrip^ie scrisa Tn limba noastrS, cifrat, spune clar: HTu ai
tats in Europe?, ceea ce rSstoamS multe valuri de banuieli. El repeta si
erorile lui C. Daniel de la noi, care afirma ca pictograma ^asc^"Tnseam-
r\a FIU. Nu g§sca, ci ,,ga§ca"... Povestea cu Roma se stie, o copie...

Atlantida §i Troia - realitati sau metafore?

Din pacate, descifrarile propuse de J. Churchward si Schliemann
raman ipotetice, un fel de hermeneutica dupS ureche, cu nimic mate-
malic Tn ele. Ca este asa o dovedeste falsul evident privind Troia §i
naivitatea cu care a fost crezut. Altfel stau lucrurile cu Champollion,
totul este bine fScut. Marturia lui Platon Tn ,,7/ma/os" vorbeste despre
un templu al lui Poseidon aflat Tn Atlantida. Este prezent Tn mai
toate insulele grece§ti, ceea ce arata unitatea culturii antice. E firesc
sa fie asa, iar Continentul MU nu poate fi decSt EVA biblica Tnlocuita,
specialitate a grecilor. Si mai de folos ne ya fi textul din Plutarch, din
biografia Solon: aSouchis, marele preot din Sai's, i-a povestit, atat lui
Solon (in sec. IV a. H. ), cat §i lui Psenophis, marele preot din
Heliopolis, cS legatura dintre egipteni §i jarile din vest s-ar fi fntrerupt
cu 9.000 ani m urma, deparece catastrofe inimaginabile au distrus «tara
din mt]loc» §i mase uriase de namol aduse de cutremure §i inun'datii
au facut marea nenavigabM dupa distrugerea Atlantidei ".Si aci lucru-
rile sunt clare, atestate geografic.
Solon - Tnfeleptul din neamul lui Codrus
Pentru ca veni vorba despre Solon, sa dam cateva lamuriri. Fa-
cea parte din neamul lui Codrus si era socotit Tntre cei 7 Tnfelepji.

181
Era §i poet, drept care scrisese o scrisoare Salaminei, catre Atena, Tn
care cerea ajutor Tntr-o elegie de 100 de versuri, cu f inalul urmStor:
aSS plecam la Salamina ca sS luptSm pentru Insula iubitS
§i S3 aruncam departe de noi umilinta dureroasa!" '
olon chema la Atena pe Epimenide din Greta, un filozof ce se
bucura de mare credit, si purcese la reformele sale economice. Odata
ales, se dovedi un mare refprmator patriot. Despre el, scrie Plutarch:
aSplon n-a fost slab in administra^ia afacerilor publice. El nu cedS ni-
mic celor puternici §i nici nu cauta a lingusi, in legile sale, pe cei care-/
alesesera. Nu aplicS remediu la pSrtile sanatoase si nu yoi sS taie in
came vie, de frica, ca nu cumva, dup$ ce a schimbat ceva §i tulburat
statul, sa nu aibS destula putere de a-l restabili §i reforma. El nu-§i
pemtise decat numai schimbSrile care crezu el cS puteau fi adoptate,
prin convingere^sau impus prin ajJtoritate, unind, cum zicea el, fnse§i
forta §//usf|/a. // intrebau, catva timpdupS aceea, dacS a dat atenieni-
lorcele mat bune legi: «Da, zice el, cele mai bune pe care erau Tn'sta-
re a le primi.»"
El Tmparti populatia in 4 clase, ca si Tn alte parti, dupa veniturile
tncasate (Pentacosiomedimnii, cavalerii, Zeugitii §i Thetii). El va mar-
turisi convingerea de a nu fi uitat de popor.
O alta lege aflata numai la Solon era obligatia cetafenilor de a
fi partizanii unui partid. El vroia ca nimeni sa nu se arate indife-
rent sau nesimtitor la nenorocirile publice, multumindu-se a-si pu-
ne Tn siguranta persoana §i averile sale; ca sa se laude mai pe urma
ca n-a pierdut nimic si ca n-a suferit Tn mijlocul nenorocirilor patriei
(Plutarch-Solon).
El a pus poporul sa jure ca va aplica 10 ani legile lui si a plecat Tn
Egipt. Ar fi o singura Tntrebare interesanta pentru textUl de mai sus: ce
fel de pamant negru are Grecia, si la ce zona a lurnii se refera, pentru
ca, din secolul in care este el precizat, nimic notabil nu s-a mai schim-
bat pe Terra. §i vom observa ca este o simpla traducere.

Zeii - albi, zeifele - negre

In Ramayana, Valmiki scrie: ,,Maya§ii au fost navigator! iscusiti §i
vasele lor strSbSteau marile de vest si de est, traversau oceanele de la
nord la sud, intr-o epocS inimaginabil de veche, incat am vrea sS cre-
dem cS periplul lor s-a petrecut inainte ca Soarele sa se fi ridicat
prifna data la orizont. Erau & constructor! priceputi§i aufnatyat ora§e
§i palate".
Insula Pastelui se afla la 3.300 km de America de Sud si are 21
km lungime si 11-12 km latime. Despre statuile de aici, W. O.
Thomson, cei mai ayizatarheolog, scrie: ,,Cea mai mare statuie se aflS
fncS m una din cariere. Are o inalfime de 22 m, fiind neterminata, iar
cea mai micS, descpperitS intr-o pe§tera este malts de 1 m. In marea
lor majpritate, statuile au mSltime^de 5-6 m. Sunt interpretate ca repre-
zentari ale unor personalitati, fn memoria cSrora au fost inalfate.
Aproape de vulcanul Rana tioraka se afIS un mare templu de piatrS,
azi in mine, ce trebuie sS fi avut o fnattime de 33 m §i 7m latime".

182 ,
 O idee interesanta lansase autorul James Churchward Tn ce pri-
veste aCartea egipteana a rnortilor ", ca povestind despre disparjtia
sub ape a contjnentului MU. La fel, trebuie spus ca, m anumite stam-
pe egiptene, se da etnie alba barbatului, m timp ce zeitele sunt cu
piele neagra. Aici, am sublinia relatia care este Tntre celesji §i pa-
mantene, sirnbplic. In Egiptul de sus, sufletele plecau spre est
pentru reincarnate, iar cele din Egiptul de jos spre vest. Deci, dupa
unificarea din 2.700 a. H. erau doul feluri de cult al rnortilor. Un alt
specialist, Donald Mackenzie, scria ca Osiris ar fi fost un rege Tnal-
fat la rangul de zeu, dar cum cultul Soarelui era generalizat nu ne
spune peste care anume popor a domnit. Cand Thot venea Tn SaTs
cultul lui Osiris era Tn floare de 16. 000 ani. El era, desigur, un bun
cunoscator al misterelor.

Continentul MU §i Codul Getic

Sterna continentului MU erau doua patrate suprapuse cu 8
triunghiuri Tn colfuri-diferite de stela lui David, ce nu avea decat 2
triunghiuri, deci 6 colturi. Aici, Tn mijlocul stemei se afla un cere
rnic, galben deschis, iar colturile ce sugerau razele erau de culpare
albastru-indigou. Ele apar Tn Columbia Britanica pe vesmintele indieni-
lor. In Noua Zeelanda, la tribul Maori, se afla stalpi funerari, ca si Tn
Yukatan pri Columbia sau Guatemala. Vom mai preciza ca, Tn timpul
scufundarii imperiului, Uighur-carh necQnoscut istoricilor - era Tn cul-
mea gloriei sale. El cuprindea un teritoriu vast, de la coasta pacifica a
Asiei de Est, peste Asia Central^ si mai departe peste Marea Caspica,
pana Tn Eurppa. Insulele Britanice nu erau desprinse de Europa. La
sud se delimita de Indochina, Burma, India, Persia si Asia Mica. Surse
chineze afirma ca pe la 17. 000 T.H. era Tn culmea puterii. Capitala
se afla Tn de§ertul Gobi - fertil pe atunci. Descendentii - fii ai Soarelui
- sunt regi care sunt reprezentanti cu up semidisc. Soarele- rasare se
afla Tn Persia, Japonia si alte republic! din America centrala.
Simbolurile Tn inscripfiile stravechi se interfereaza perfect cu
codul getic, deci au aceea§i origine straveche. Vecimea culturii
sale este cam de 50.000 ani. Pe unul dintre papirusurile egiptene se
afla o precizare a lui Manetho din care aflam ca Domnia Tnjeleptilor
din Atlantida a durat 13.900 ani. Intr-o Tnsemnare a lui Hermes
Trimegistul se citeste: ,,O, tu, sarmanul meu Egipt! Din minunata ta
rellgle vor supraviejui numai fabulele §i istoriile mistenoase, pe care
ucenicii stiintelor ezoterice le vor putea deslu§i tot atat de put in pe cat
iti vor intelege religia. Numai inscripjiile in piatra vor marturisi §i lucra-
rea ta pioasa. Scitii, locuitori de pe Indus, sau alti barbari vor popula
tara ta frumoasa".
Simbolurile luate de Moise din Egipt sunt §i azi Tn sinagogi. E
importanta afirmatia lui Max Muller* Tn general si aici Tn particular: Jn
masura in care putem pStrunde si fnfelege gandirea si sensibilitatea
omului din preistorie, deducem ca avea o rellgle care se manifesta

* N. edit.: De origine iudaica.

183
printr-o eredinta sau adanca veneratie, printr-o eticS evoluatS sau
printr-o viziune extaticS.Acel om avea religia fricii si a sperantei, a
speculatiei cosmogonice asupra venerajiei mar// divinitati, §i totodatS
cele mai variate simboluri Ti serveau ca model sau vector al gandirii
sale religioase." /

Egiptenii §i viafa ve§nica

Simbolurile diferitelor insule din Marea Sudului sunt identice. In
Egipt, Tn papirusul lui Anana, scrib §i consilier al lui Set! I, citeste
oricine, dup5 descifrarea hieroglifelor: nVino si vezi! Nu scrie aid des-
lu§ft? Citifi voi oameni ai zilelorcare au sS vina, care nu ati vazutinca
lumina zilei, dacS zeii v-qu dat darul acesta. Citifi voi, cop// ai viitorului,
§i invatati sa" dezvaluifi misterele acelui trecut care vi se pare atat de
indepart'at dar care, in realitate, este atat de aproape, mult mai aproa-
pe decat o spun cuvintele. Omul nu traieste numai odata si nu moa-
re pentru totdeauna. Omul traieste de mai multe ori, in multe lo-
curi, si nu sunt toate in lumea noastra. Un val separa o v\a\a de
urmatoarea, un val inchls al ultarii. Dar la sfarsit se vor deschide
toate portile §i vom vedea dintr-o privire toate camarile in care am pa-
sit de la 'inceputuri. Religia noastrS ne invatS ca traim vesnic. Dar,
deoarece vesnicia nu are sfarsit, nu poate avea nici inceput. Ea este
un cere. Daca este adevarat c& traim vesnic, atunci este adevarat §i
reversal, c$ noiam trait dintdtdeauna."
La inceputuri, Tnainte ca preotii sa fi fixat gandirea omului Tn blo-
curi de piatra, mcremenind-o, §i Tnainte ca ei sa fi construit mil de alta-
re pentru miile de zei, ei stiau acest adevdr si mai §tiau ca nu exists
decat o divinitate.
nPentru ochii omului, Dumnezeu are multe fe^e, asa incat fiecare
retine ca pe singurul adevarat Dumnezeu ceea ce vede cu ochii sai.
Pentru cS to(i au in feM lor dreptatese fn§ealS si se tot ratacesc.
KA, sinele nostru intim, ni-l infSfiseaza. pe Dumnezeu in mod dife-
riL AdSpandu-se din fantana inepuizabilS a infinitului ascuns in sinele
nostru, percepem fulgerator fragmente din adevarata infelepciune.
Noi, cei care §tim~acestea, trnsmitem chiar puterea de a face jninuni...
Cand pierzi un om drag, mangaie-te. Moartea este numai doica sa. Ea
fi asteme doar sS doarma, Dimineaja se va trezi si va petrece o alta zi
cu toti cei care l-am msotit de la inceput. SIMBOLURILE DISPAR, Dl-
VINltATEANU!"

Oamenii traiau... cand muntii nu existau !

O descoperire extraordinara, neluata-Tn seama de istorici apartine
mineralogului Wiliam Niven, care, Tn 1918-1919, descopera existenta
Omului cu mii de ani Tnainte de plierea munfilor! Am zambit ani in
sir la afirmatia ca anticii considerau pamantul plat. Formarea giganti-
celor cordoane care au dus la misc§ri orogenetice devastatoare, ne
duce Tn Jertiar! Raportul lui W. Niven nu a fost luat Tn seama de spe-
cialist!. Intre Texcoco §i Haluepantha, pe platoul central al orasului

184
Mexico s-au aflat, pe o suprafafa de peste 500 km , sute, chiar mii de
gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu
totui neasteptata, necunoscuta. Ajci s-au aflat asezamintele celor trei
fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine,
perle be dioxit, fuse, varfuri de sulife si sageti si alt,e obiecte deteriorate.
Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de
circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale
unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de
lemn pietrificat. B&rna sub forma de semicerc era din lemn masjv de
peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Ci-
mentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit nu-
meroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate,
la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Podoabe din aur, argint si cupru.
Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor
in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea
mai mica atingere, se pulverizau. Peretii, erau decorati cu fresce Tn
rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite
opere grecesti. Pe fond albastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata
foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil
proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete §i piaci ras-
pandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.

Sfinxul din Bucegi veghe.aza rasele umane...

Prima concluzie este ca prelucrarea metalelor se face cu zeci
de milenii Tnaintea celei pe care p §tiam. Aceste ornamente de tip
maya nu sunt asemanatoare celor din jur (Mitla, Palenque si Copan).
Piesele de jad yerde, inexistent Tn Mexic, sunt alt indiciu important al
acestei populatii disparute. Culoarea reala a marilor preofi era cea
galbena, ca §i Tn China. Interesant ca Tn zona Campulung s-a aflat
un osuar comun cu caracter mongoloid si, neexistand explicatii, s-a
l
tacut multe decenii...
Dar nu numai geologia ar trebui rescrisa, Tntreaga istorie a Omenirii.
Si, desigur n-ar fi lipsit de interes.de stiut ca §i la baza Sfinxului din
Bucegi se afla nisip din plin... In plus, banuita sa privire este pe
zona Ciucas., unde pe stanca sunt bine redate Caracteristicile ra-
selor umane. Dubleta sa din Egipt, Sfinxul de la Giseh e datat
abia Tn mileniul III T.H. Intrebarea este cand s-au ridicat megalitii
din Bucegi, ale caror inscriptii sunt redactate Tn limba adamica.
Fara a putea trage o concluzie asupra citirii placilor de catre J.
Churchward, ne retine atentia similitudinea cu scrierea egipteana hie-
roglifica, iar amanuhtul ca piatra de la Roseta este cvatrilingva - cu
versiune Tn limba adamica, romaneasca -, schimba fundamental
datele problemei. TScerea nu mai poate fi perpetuata, cu numeroase
semne de Tntrebare pentru istorie.
Templul de la Sinca Veche, unde apar Salmocsis dar si stela \ui
David, cu discul Ying-Yang Tn mijloc, muta total datele problemei. Fap-
tul cS crucea greaca o aflam Tn zona amintita, Mexic, de asemenea
sehimbS total rezolvarea pe care va trebui s-o dam Tntregului trecut

185
Mexico s-au aflat, pe o suprafata de peste 500 km , sute, chiar mil de
gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu
totui neasteptata, necunoscuta. Aici s-au aflat asezamintele celor trei
fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine,
perle be dioxit, fuse, varfuri de sulit,e si sageti si alte obiecte deteriorate.
Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de
circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale
unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de
lemn pietrificat. Barna sub forma de semicerc era din lemn masjv de
peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Ci-
mentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit nu-
meroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate,
la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Ppdoabe din aur, argint si cupru.
Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor
in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea
mai mica atingere, se pulverizau. Peretii erau decorati cu fresce Tn
rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite
opere grecesti. Pe fond atbastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata
foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil
proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete s'i piaci ras-
pandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.

Sfinxul din Bucegi veghe.aza rasele umane...

Prima concluzie este ca prelucrarea metalelor se face cu zeci
de milenii Tnaintea celei pe care o §tiam. Aceste ornamente de tip
maya nu sunt asemanatoare celor din jur (Mitla, Palenque si Copan).
Piesele de jad yerde, inexistent Tn Mexic, sunt alt indiciu important al
acestei populatii disparate. Culoarea reala a marilor preoti era cea
galbena, ca §i Tn China. Interesant ca in zona Campulung s-a aflat
un osuar comun cu caracter mongoloid si, neexistand explicatii, s-a
l
tacut multe decenii...
Dar nu numai geologia ar trebui rescrisa, Tntreaga istorie a Omenirii.
Si, desigur n-ar fi lipsit de interes.de stiut ca §i la baza Sfinxului din
Bucegi se afla nisip din plin... In plus, banuita sa privire este pe
zona Ciuca§, unde pe stanca sunt bine redate caracteristicile ra-
selor umane. Dubleta sa din Egipt, Sfinxul de la Giseh e datat
abia Tn mileniul III T.H. Intrebarea este cand s-au ridicat megalitii
din Bucegi, ale caror inscriptii sunt redactate Tn limba adamica.
Fara a putea trage o concluzie asupra citirii placilor de catre J.
Churchward, ne retine atentia similitudinea cu scrierea egipteana hie-
roglifica, iar amanuhtul ca piatra de la Roseta este cvatrilingva - cu
versiune Tn limba adamica, romaneasca -, schimba fundamental
datele problemei. TScerea nu mai poate fi perpetuata, cu numeroase
semne de Tntrebare pentru istorie.
Templut de la Sinca Veche, unde apar Salmocsis. dar si stela tui
David, cu discul Ying-Yang Tn mijtoo, muta total datele problemei. Fap-
tul ca crucea greaca o aflam Tn zona aminttta, Mexic, de asemenea
schimbS total rezolvarea pe care va trebui s-o dam Trrtregului trecut

185
mdepartat al Omenirii. Originea monoteismului se dovede§te a fi Tn
Dacia preistorica, iar templele din Grecia actuala sunt mult mai
vechi. Unitatea simbolurilor este perfects, iar pove§tile despre Egipt,
probabil, sunt inainte de aparitia Saharei. Reputatul arheolog peruan
Daniel Ruzo a declarat ca la noi se afla una din marile centre de cultura
antice, necuooscute Apusului, ca si arheologiei mondiale.

,,Getii §tiau a se face nemuritori " !

Fara a detalia si alte argumente, vom observa ca, Tn concordanta
cu citatele despre modul Tn care cei din America au conceput religia §i
credinta, in Herodot, Mnaseas, ca §i Tn Platon (Charmides) este
sublin'iatd cu obstinatie Tnvatatura despre nemurire profesata de
discipolii lui Salmocsis. lat-o descrisa de Platon:
nTot a§a e, Charmides, §i cu descantecul nostru. L-am deprlns
acolo Tn tabara, de la un trac, unul din medicii lui Salmocsis, de-
spre carei se zice ca stapanesc mestesugul de a te face nemuri-
tor. §i spunea tracul acela cS medicii eleni, pe bunS dreptate, iau
seama la cele pe care tocmai le pomeneam: numai cS Salmocsis, re-
gele nostru care e zeu, arata c$, dupa cum nu trebuie sS incercam a
vindeca ochii fSrd s§ vindecam capul, on corpul, fSrS sS tinern seama
de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi ins§nSto§it fara suflet, De asta
e §i pricina pentru care medicii .eleni nu izbutesc sS vindece cele mai
multe boli: ei nu se ridica pana la intregul pe care trebuie sS-l mgri-
jeasca, iar daca acestuia nu-i merge bine, nici partea nu se poate m-
sanSto§i "(Opere, Ed. §tintifica, Buc. 1974, p, 183).
Herodot scrie si el despre nemurirea profesata de Salmocsis: Jata in
ce mod se tonsidera ei nemuritori: credinta lor este ca nu mor, cica
acel care pierese duce la Salmocsis, divinitatea lor, pe care unii fl
cred a fi acela§i cu Gebeleizis. Mereu fn al cincilea an, ei arun-cau
sortii, §i fntotdeauna pe acela pe care cade sor(ul il trimit cu solie la
Salmocsis, Tncredint&ndu-i de fiecare datS doleanfele lor(...^ (Istorii,
vol. I, Ed. §tintifica Buc., 1961, p. 345-346).
Mnaseas ne comunica, apoi, un ,,am§riunt" esential: ,,Salmocsis,
filozoful §i legiuitorul eel mare al getilor, a fost, dupa traditiile grece§ti,
unul §i acelasi cu Saturn" (Frag. Hist. Gr. Ill, 153).

Scopul Vaticanului - distrugerea marilor civilizatii

Referitor la Insula Pa§telui, Tn 1978 aparea la Moscova, sub egida
Academiei, o carte interesanta ,MifSi predania i leghendi ostrova
Pacxi", unde avem, cu litere latine si chirilice, propozitii care nu spun
mai nimic rusilor dar care, asezate pe cpdul unic, vorbesc roniane§te,
mai clasic decat limba literara de astazi! Or, limba este, cum se stie,
unul dintre indiciile de baza pentru a determina fnrudirea diferite-
lor popoare de pe Pamant, §i care pot trai «a distante mari, sepa-
rate de mari §i tari. In acest mod, se stabile§te filiatia tuturor graturilor
din limba adamica. Cum noi stim care a fost limba pelasgilor §i cum
Tntreaga Grecie este dotata cu templele celebre Tnchinate zeilor, vom

186
adeveri astfel afirmatia faraonului Psametic din anul 700 a.H. (cf. He-
rodot cartea a ll-a).
Solon a poposit in Egipt aproximativ in anul 600 a.H. Catastrofele
au avut loc, dupa toate probabilitatile, cu cjrca 11.600 ant Tnainte. In
cartea lui Aguilar despre potop se scrie: Jntr-o carte a idolatriilor am
gasit o relatare despre o mare inundafie numitS chiar potop (Unuycit).
Raidurile de jafsi distrugere ale lui Cortez l-au avut in frunte pe
Lands, care a ascuns si dlstrus adevarata istorle. Zisii civilizatori
conchistadori erau niste elemente declasate in slujba Romei ca-
tolice, care se vrea universala. E§tiut ca acest iezuit a distrus mil de
pl$ci de piatra, a ars 27 manuscrise pe pergament, 5.000 de statuete
§i reliefuri, 197 vaze man".
Acelasi Landa scrie in ,,Relacion de las Cosas": aCladirile maya
vechi erau deja, la venirea spaniolilor, un morman de mine, evitate cu
timiditatede indigent, dar respectate. Ei nu §tiau cum le-au construit §i
nici fn ce scop au servit. Preof// maya aveau carti, dpcumente ale
stiin-\e\or §i invataturilor lor, pe care le transmiteau mai departe de
indata ce gaseau un inyaficel demn de ele. Ei deflneau marturii scrise
de la inceputul istoriei lor, dar §i ale popoarelor vecine cu care au avut
relafii pa§nice sau cu care duseserS razboaie. Acele volume conflneau
note complete asupra evenimentelpr din epoci foarte indepartate,
razboaie, inundatii, epidemii, foamete §i alte intamplari importante."
Alt izvor confirms pe Landa, anume ,,Historia de Yucatan" a lui
Cogolludo si consecintele distrugerilor spaniole: ,,Cron/c/7e spaniole nu
contin nici o marturie despre obiceiurile §i datinile constructprilor ace-
tor cISdiri vechi, pe care sS te poti sprijini, dar care §i astazi extaziazS
cSlatorul. La intrebarea despre 'constructor!! acestor capodopere de
arhitecturd, indigenii raspundeau intotdeauna ca nu §tiLf.

Biblia a vestit vizita Papei in Romania...

Observand ca, in limba adamica-romaneasca, litera este concept,
vedem ca in toate graiurile Pamantului, dupa operatia Babel, litera este
cuvant. §i cu aceasta trecem la definirea numelui esential - CRIST.OS,
cu gandul (a cristale. Aparent inerte, de fapt, ele sunt adevarata iume
vie In sine. Numai asa vom pricepe simplu triada: CALEA, ADEVA-
RUL, VIATA. Se'afla Tnsa Tn Cel numit MESIA. In Eyanghelia dup§
loan aflarri relatii definite prin formula Arhitectului crea^iunii lui Dumne-
zeu, izvorul vietii si al revelatiei divine.
,,Cand Dumnezeu a facut Lumea, Cel ce se numeste Cuvantul
era deja de fafa. Fusese dinainte acolo, cu Dumnezeu, si era
Dumnezeu. La crearea Lumii, El era de fa^a la lucru cu Dumnezeu.
Toate lucrurile au fostfacute prin El, si nimic din ce a fost facut,
n-a fost facut fara ELJntregii creatiuni a dat yiafa. El era lumina-re-
velatiei lui Dumnezeu pentru oameni. Lumina strSluce§te mereu fn
fntuneiic §i intunericul niciodata n-a stins-o. A aparut un.om trimis de
Dumnezeu §i numele lui era loan. El a venit ca trimis al lui Dumne-
zeu, ca s3 marturiseascS despre Lumina, pentru ca toti sS creada prin el.
loan nu era el fnsu§i Lumina, ci el a venit numai ca sS marturiseascS

187
 despre Lumina. Lumina adevarata este Get ce se numeste Cuvan-
tuL El a venit in lume ca Lumina pentru toti oamenii. De?i El a fa-
cut Lumea, lumea nu L-a recunoscut cantfa venit. A venit la primul
sau popor, dar ai Lui nu L-au primit. Unii msS L-au primit, §i-au pus
increderea in El. Acestora le-a dat dreptul sg devinS cop/// lui Dumne-
zeu. Ei nu au devenit aceasta prin nastere naturala, ci datoritS faptului
cS Dumnezeu le-a dat viajS noua".
Pentru putini textul este explicit. Cine era? A spus explicit: nNu eu
sunt Mesia. Atuncicine esti? L-au intrebat: Esti ILIE? Nu, nu sunt ILIE,
le-a raspuns loan... Cine e§ti? loan le-a rSspuns:Eu sunt eel, despre
care profetul Isaia a spus: «Glasul celui ce strigS in pustie: pregatiti o
cale dreapta pentru venirea Domnului»".
Printre cei de fats erau §i unii din partea Fariseilor, care l-au mtre-
bat: ,,-Atunci de ce botezi, dacS nu e§ti Mesia, nici Hie, nici profetul?"
loan le-a rSspuns: «Eii va botez cu apS, dar printre voi stS cineva pe
care nu-l cunoastefi. fntr-adevar, El vine dupS mine. Cel care vine du-
pS mine, eel care inainte, de mine a fost si CSruia nu sunt vrednic sa-i
dezleg cureaua fncSRamintei.... Cel care boteaza cu Duh Sfaht>>".
Biblia este la Tndemana tuturor...
La intrarea in adevaratul lerusalim (Vedenia Pacii)*, cativa greci \\
cautd pe lisus. Ei s-au apropiat de Filip-cel din Betsaida Galileii si i-au
zis: HDomnule am vrea sd-l vedem pe lisus". Filip s-a dus-s'S-i spunS lui
lisus. lisus le-a raspuns: B/4 sosit ora. Acum trebuie s8 devinS vizibilS
gloria Fiului. Eu (Mesia) va spun: un bob de grau, devine un simplu
bob de grau, daca nu cade pe pSmant si nu moare, nu produce mult
grau. Cea care iube§te v\a\a §i-o va pierde, iar eel ce-§i urS§te viafa in
lumea aceasta o va pSstra pentru viata ve§nica".
§i iata necredinfa evreilor, dupi discutia cu grecii. Astfel s-a
Tmplinit scriptura Tn ceea ce spu'ses6 Isaia: ,,Doamne, cine a crezut
mesajul nostru? Cui §i-a aratat Domnulputerea?... De ce n-au crezut?
Domnul i-a orbit, le-a astupat mintea ca ochii sS nu vadS §i mintea s3
nu inteleaga, sica sS nu seintoarcS spre mine §i vindecare."
Ar mai trebui un fragment revelator, anume_conversatia lui lisus
cu loan. ,,Petru s-a inters §i a vazut in spatele sau pe acel discipol pe
care lisus il iubea, acela care la cinS se rezamase de lisus, si-l intre-
base: Doamrie, cine te va trSda? Cand Petru i-a vazut a intrebat pe
lisus: «Doamne, ce va fi cuacest om?» lisus i-a raspuns: «Dac3 vreau
ca el sa trSiascS pans cSnd vpi verii eu, ce-ti pass \\e?»
Astfel s-a raspandit, printre cei ce-l urmau pe lisus, zvonul cS
acest discipol nu va muri. Dar lisus n-a spus asta ca nu va muri; el a
zis: «Dac8 vreau ca el sS traiascS pans voi veni, ce-tipasa tie?»"
Conform tradijiei, Petru a fost rastignit cu capul Tn jps. loan a pierit
de rnoarte naturala, cum se stie.
Este aici prefigurata sosirea Papei loan Paul a ll-lea Tn ,,gra-
dina Fecioarei Maria", adica la noi. Cine pricepe, vede §i adevara-
tul lerusalim! Aceste consideratii preliminare pot fi Tncheiate, pe scurt,

* N. edit.: Anagramat, IERUSALIM mseamnS MILA SUREI, Sura fiind Soarele

in ariana vedicl. Cei care au rescris Noul Testament au ?n(eles gre§it mesajul
si asa a aparut legenda cu... lisus nascut Tn sura!...
188
cu un text din proorocul Daniel (7,13-14), pentru a reface unitatea
monoteista dintre Salmocsis §i lisus: ^Am privit in vedenia da noapte
si, iata, pe norii cerului venea cineva si ca Fiul Omului si El a inaintat
pana la Cel vechi de zile, si a fost dus m ta\a Lui. §i Lui i s-a dat sta-
panirea, slava §i Jmpara\ia si toate popoarele, neamurile si limbile li
slujeau Lui. Siapanlrea lui este vesnica, stapanire care nu va trece, iar
impara\ia Lui nu va fi nimicita niciodatS". •
Ve§mintele Marilor Preo\\, sfintite, le aflam tn le§irea, cap. 28: nSS
fad lui Aaron, fratele tau, vesminte sfinfite spre cinste §i podoaba...
pentru aceasta, vei lua aur curat si matasuri vioiete, purpurii si stacojii
§i in subfire... apoi s$ iei doua pietre, amandouS pietrele sS fie de
smarald §i s3 sapi pe ele numele fiilor..." (Cum Biblia se afla la fnde-
mana, credinciosul afla toate amanuntele, recitind si capitolele despre
Sfin^irea preotilor, Altarul tamaieriiKetc.).
Studiind cu atentie slujbele monoteiste-catolbd, a rabinibr si cea din
Islam, oricine observa simplu ca numai ortodoc§ii pistreaza prin tradi-
tte mvataturile sf inte, ceea ce ne determine a conclude term cine au
fost autorii real! ai Sfintelor Scripturi. Fara gre§: romanii!...

189
 BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
•J.N.D. Anderson - Christinity: A Witness of History / Crestinismul - o
mSrturie a istoriei -1970
•William Albright - The Biblical From Period From Abraham to Ezra /
Perioada biblica de la Ayram la Ezra - Harper&Row-1960
•Aristotel- Arta poetics a lui Aristotel
•Robert Anderson - Domnut din ceruri- Londra, 1910
•Apologiilelui Aristide^893
•Arrian - Istoria lui Alexandra §i Indica - 1954 /
•Jamesfl. Adair - Saints Alive / Sfintii zilelor noastre -1951
•Bill Bright - lsus§i intelectualul
•Alexander Balmin Bruce - Evangheliile sinoptice- Londra, 1903
•John Bowker- Targumurile §iliteratura rabinica - Londra, 1963
•Hubert S. Box - Minunile §icriticii-1935
•F.F. Bruce - Noul comentariu international al Noului Testament, 1971
•F.F. Bruce - Confirmarea arheologtca a Noului Testament
•F.F. Bruce - Revelafia Bibliei -1969
•F.R. Seattle - Apologetica Richmond -1903
•E.J. Carnell - Consacrarea cre§tina -1957
•Sidney CoHett - Totul despre Biblie
•A.GIen Campbell - Terminologia greaca cu privire la divinitatea lui
Cristgs -1948
•A Cohen - InvatSturile lui Maimonide - London, 1927
•Samuel Chandler - Marturii ale invierii lui lisus Cristos - Londra, 1744
•Edward Chiera - fir au scris pe lut - tablitele sumeriene vorbesc -1938
•George T.B. davis - Profejiile biblice implinite astazi -
Philadelphia, 1955
•J.D. Douglas - Noul dicfionar biblic -1962
•S.R.Driver- Insemnari asupra textului ebraic al topografiei carfii lui
Samuel -1966.
•C.H. Dodd. - New Testament Studies -1968
•S.Estbprn - Fascinat de Cristos - Londra, 1965
•Eusebiu - Istoria eclesiasticS - VIII
•Alfred Edersheim - The Life and Times of Jesus the Messiah -1962
•Robert O.Ferm - Psihologia convertirii cre§tine -1959
•Friederick W.Farrer - The Life of Christ -1897
•M. Friedlaender - Essays on the Writings of Abraham Ibn Ezra
•Reginald H.Fuller - Interpretarea minunilor - Londra, 1893
•Joseph Free - Arheologie §i /stone biblica -1969
•Robert M. Horn - Cartea care vorbe§te de la sine -1970
•Frederic G. Kenyon - Biblia §i arheologia -1940
•Joseph Klausner - Jesus of Nazareth -1946
•Alexander Keith - Dovezi ale adevarului religiei cre§tine -1861
-John WarwScte&fewi^jQmery •- History and Christianity/. Istorie §i
cre§tinism
•Henry Morris - Biblia §i§tiinfa modems

190
- Fred John Meldau - 101 dpveziale Evangheliilor cu privire
fa divinitatea lui lisus -1960
- William Miligan - Invierea Domnului nostru -1927
- E.Y.Mullins - De ce este cre§tinismul adevarat ?/ Why is Christianity
True?-1905
- W.S.Peake-Cre§tinismul, natura siadevarullui-Londra, 1908
- A.Thomas Robertson - Imagini verbale in Noul Testament -1930
- J.C. Ryle - Meditatii expozitive asupre Evangheliei lui Marcu -1866
- G.A. Johnston Ross - The Universality of Jesus -1906
- Philip Schaff - History of the Christian Church -1962
- Tacit - Anriales - Hachette &. Paris
- Herodot - Istorii, 9 carti.
- Origen- Scrieri a/ese-'partea a IV-a: Contra lui Celsus -1984
- Hesiod- Munci §i zile;Theogonia
- Diogene Laertios
- Plutarh - Moralia
- I.Moisescu - Activitatea Sf.Ap.Pavel in Atena - lasi, 1946
- Virgiliu - Georgicele - trad.G.Cosbuc, 1927
- M.EIiade - De la Zalmoxis la Genghis^-Han - Buc.,1960
- P.Nautin - Origene, Sa vi&etson oeuvre- Paris, 1977
- Gr.C. Tocilescu - Dacia; Getica.
- V.Vasi\\ev-Sci{iiagatar§ipe teritoriul RomAniei -1980
- FI.B. Florescu - Monumentul de la Adamklissi -1961 .Ed.ll
- I.I. Russu - Limba traco-gefilor
- Clement Alexandrinul - Stromatele
- Cantemir - Descriptio Moidaviae; Metafisica; etc.
- Hasdeu - Cuvente deo betrani; Ethimologicum magnum Ftomaniae, etc
- VI. Georgiev - Trakijskija ezik - Sofia, I957.
- D. Berciu - Zorile istoriei in Carpati §i la Dunare
- I. Nestor - Istoria poporului roman -1970, Buc.
- V. Parvan - O preistorie a Daciei
- N.Densusianu - Dacia PreistpricS -1913.
- A.Toynbee - L'Histoire - Paris-Bruxelles, 1975
- P.Bosch-Gimpera- El prpblema indoeuropeo - Mexico, 1960
- D. Detschew - Charakteristik der Thrakischen Sprache • Sofia, 1952
- A.P. Lopuhin - Istoria Biblica • traducere Nicodim, Patfiarhul
Romaniei, 1947, Buc.
- Tudose Dracu Moldovenu - Studii mistice - colectia T.D.
- Literatura Vedelor- trad.T.D-1975
- Biblia canonicS
- Magazin istorio- col.integrala
- Bockh et Franz - Corpus inscriptionum graecarum - Berlin, 1853
- Corpus inscriptionum latinarum, etc.
- Georges Piosson - LES ARYENS, etude linguistique, ethnologique
et pr&historique - Payol, Parts, 1934
- Antologia PlatonicianS - Humanitas, Studiu introd. Cristian Badilit§
-Ghelasie Gheorghe - Medicina isihasta. Sacrc—terapia -1992, Buc.
- Aventura cre§tina - Pasul fntai

191
- Cele mai vechi Upani§ade - Biblioteca Orientalis, studiu Radu
Bercea,1993 .- Constantin
Daniel- CMIizatia Egiptukii antic - Buc.1976
- Pan V. Vandoros - Greda cuzei§i fSrS - Ed.Dacia,1978, Cluj-
Napoca
- Wilhelm Busch - USUS -destinul nostru
- Aristotel - Politica - EGhAntet.
- Jean Sendy - La Lune cle de la Bible
- Diodor din Sicilia - Biblioteca istoricS-1981,BUG. Ed.Sport-turism
- Dictionar de istorie veche a Romaniei - Ed. Encicl. 1976
- Proza istoricS greaca - ed. Pippidi -1970
- Farrar.V.F. - Primele zite ale Cre§tinismului - trad.Mitrop.Nicodim, Tn
1938, Ed.Sf. Manastiri Neamt
- Gheorghe Luciafl Moldovan - Misterul templului de la §inca Veche
- Raul Dumitrescu - Taina longevity
- dr. Octavian Popescu - Ing. Valeria Popa, mit sau adevar?
- Comorile Arge§ului- Episc. Grigorie al Arge§ului,
- Dr. Auref Popescu-^te8§ti - Enigma viefii §i a moi^ii
- Biserica §i aduparea - vol. I
- G.Pico della Mirandola - Ra^ionamente sau 900 de teze
- Serafino Ricci - Epigrafia Latina - Milano.1898
- A. Lecca - Lumi disparate - Ed.Tineretului, BUG.
- Origen - Scrieri alese -1982, BUG.
- Sigmund Freud - Autobiografie - studiu Leonard Gavriliu - BUG. 1993
- Dorpth6e Koechlin de Bizemont - UNIVERSUL lui Edgar Cayce - 3 vol.
- Emil Cioran - Sfar§itul care incepe
- Benedetto Croce - Estetica
- John Mcwell - MSrturii care cer un verdict
- Alexandru Pele - Vidul demografic §i matematica -1998, Oradea
- Victor Kernbach - Mitologie< generals
- Dictionaire etimologique latin - Paris, 1885, Hachette.
- Les Celtes - Ed. Stock, 1997
- Literatura patristica romaneasca: revistele Altarul Banatului,
Telegraful roman, Studii Teologice, Magazin Istorie, etc.

192
 CUPRINS
Lcgile Zalmoxwne .....................&.................................... '
Cuvantul editorului ..-..,..•........................................................
b
Cuvint inainte.............................................,.............................31
I. SCRIEREA SECRET* MN PRESA ROMAN/U....'...................33
Decoatficareaintregn s« r -t' i.A"!i(;HitStii.............. ' 3s
RecunoastereaArhiepiscop- , Pirnen.'..............
............................................................................38
,.O opera de eruditie"..... ...................
.....................................38
-_A doua venire a liii lisus s<* .ip'opie"..............

39
Provocareadestinului................................................ 41
Limba vorbita de Adam §i I va................... .........................42
intre limba vorbitade^dam §i Eva si
Tratatul de medicina naturista..........................................43
..Povestea alfabetului"........................................................
44
O lucrare absolut originala.................................................45
Profesorul pitestean Tudor Djaconu sustine
c§ lisus s-a nascut la StSnisoara....................................46
O echipa de canadieni vine la templul Gama de la Lotrisor.... 47
Un scrittof argesean a intrat Tn topul
oamenilordecultura pe 2001..........................................47
Celmai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti?...............48
- Limba vorbita de Adam si Eva.......^...................................48
II.DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIAL! - ROMANII..........50
IMisterul get........................................................................50
In Dacia - eel maj vechi popor al Terrei..............................50
Cicero vorbea... lingua romaneasca................................... 51
BCivilizatia si Istpria au Tnceput Tn Romania"........................
53
Limba moldava = dacic§ - Bmuma celei latinesti"................
54
Civilizatiile greacd si romana - create de... .barbari"!.......56
Marea Tain§ - Israel Tn Istorie..........................................57
Secretul getilor- obsesia anticilor...........................:.........58
III. IGNORANJA ACADEMICA ANTIROMANEASCA.................60
DeznaWpnalizare prin slavizare......................-...„.............60
,,De la RTm ne tragem".............................,.........................60
Anglo-saxonii slplUgul dacic „............................................. 61
Academia cinsteste... dusmanii Romaniei!?................".....62
Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi.............................................63
Subminarea statului romSn - prin...
dicfionarele Academiei!....................,......,.....................64
Teoria yidului dacic si falsul prin omisiuh'?..........................65
Bulgarii §i ungurii secred... olteni!.....................................66
Statul lui Burebista avea... multi bani.................................67
Maghiarizarea si bulgarizarea ylahilor................................
68
Ban - un print din sudul Frantei..........................................68
lorgu lordan: ^Romani! sunt,.! bulgari!".............................70
Romanii lui... Homer..................,„......................................71
,,Moldovenii - bulgari asimilati"!?.....................:.................
72
 ' ,,Eminescu - nume turcesc"!?!.........................................73
Rpmanii-,,slavizati''de... evrei.........................................73
Mbulgara - liantul dintre rpman§ §i maghiarS"!?..................74
Legile universale ale limbii romane....................................75
Academia Romana... de ta Budapesta?!...........................76
Ungaria - un stat tampon creat de Vatican........................77
Curs practfc pentru^academicieni de carton"....................78
IV. ETNOGENEZA ROMANEASCA- UN FALS GROSOLAN...80
Desnatipnalizare prin... romanizare...................................80
Alogenii ne Tnva$... lirnba romanS !..................................80
Lingvistica romfineasca - o batjocurd nationals !...............81
Romanizarea - o teorie penibiia, dar oficiaia !....................
82
Pretentii terrtoriale prin falsa lingyisticS..............................83
nLimba'romdneascS e muma ceii iatine§ti".........................84
Ungurii nu s-au romanizat tn 1.000 ani!...........................84
Romanizarea-nedoritSchiarde... romani.........'...............85
BVaporizarea*dacilor-visulvecinilor.................................85
Ro.mani - Boamenii Soareluf (Fiii Luminii)...............'..........86
EU.RO.PA » Eu, SoareJe Tata..........................................86
Bal.ac/Val.ac - rasa albS din MTara Zeilor"..........................87
Brahmanisau... blahmani ?!.............................................87
V. LIMB A ROMANEASCA = LIMBA ADAMICA_____................89
Jstoria - invadata de misei si trddatori".............................89
Dacii din... Grecia si India vedic§.....................................90
Limba adamicS - o limba onomatopeicS...........................
90
Limba rotnSna * cerebral^ §i primordial^...........................91
Limba romana - din India la Atlantic !!...............................92
Franceza-dela BmoulFla Mbeaucoup"..............................93
Limba dacilor-pSstratade... englezi!..............................94
CuvSntu) este cerebral, nu arbitrar!...................................95
C.C. Giurescu sijstoria romanilor"... nslavizati"!................96
VI.DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE...................................
98
Scrierea HieraticS - Tn Romania, din 5.508 T.H..................98
IO, Ramses - Mare Preot get!.........................................
98
Dacia - Jara Zeilor... arieni................:............................99
Cartea lui Manu - scrisS de... loan !................................ 100
Secretele Scrierii Secrete.................................,............100
Getii - creatorii tuturor stiinjelpr §i artefor........................ 102
Tn Atena, citim romaneste...............................................102
Turnul Babel-ometaforS.............................................103
Triadalraci-daci-geti - Mo rasa mare si puternica".............105
Metoda descifrarii Scrierii Hieratice............:....................106
Protolatinii erau... gefli....................................................108
Codul Sanscrit - facut la Putna 1.....................................109
Getii ne transmit secretele Omehlrii!'."..............................109
Hsu's era... Apollo, fiul lui Zalmoxe!!................................110
VII. TARTAR!A - PRIMUL SCRIS DIN LUME........................._. 111
Revolutia alfabeticS - unicS §i mondiaia..........................111
Basmele numite... stiini|a a istoriei..............................\..., 112
194
 Raboju) romanesc cea rna» vecne scriere 113
Cuv»nt«te vii ate-Tartan**!, ••............' • 113
,Sumert«n« «rt»vs bun) at tartarienik>rM......... 114
Scrtefea a apArut in Ardeal in... 20.000 i.e n ?! 'i^
Tartar® Universttatea Antfchitajii?!.................... 116
T ablate de la TartArsa ne vorbesc romaneste M ..........117
Omenirea »-a nfscut ff ctViltzat .. in Romania ! 118
Tartara - simbohst«£ pentry tnitiati.............................. 119
VIII. DACIA - CENTRUL SUPRCM AL LUMII.........................121
Literature **a nascut la: Carna.................................... 121
Romania - matca civHizatiei umane............................... 122
FiulOmului = Fiul luiZalmoxe........................................124,
Din misterete Muntelui Sfant - OMU...............................125
IX. LIMBA ROMANA - LIMBA ZEILOR.....................................128
Tracii - numele mitic al dacitor........................................128
Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic............................128
Marile Secrete ale Omenirii - dezvaluite!........................129
Ge^ii ne semnaleazS... furtul Bibliei..................................130
Atlas - primul Ban al Craiovei ?!......................................131
Limba romand - un... program computerizat ?!...............131
JatcAHVE"eraget!!.................$.................................132
Muntele Sion - ISngS... Slon (BuzSu)..............................133
Homer - ndscut fn... 7 Iwsuri ?!....................................... 133
Identitatea lui Eros - un secret dezv5luit.......................... 134
India PontfcS din nordul MSrii Negre................................ 135
X. BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GEflLOR..........................137
Dacia scandinavd si Valahia din Orientul Mijlociu............137
Ebraica veche - limba ge^ilor... citita invers!....................137
Grecia- Dacia din sud.............:.....................................138
Romania - Tara Sfant§ din Biblie................................... 139
Geiii s-au Tn'multit si au ocypat P§m§ntul......................... 139'
Mures, Surner,.Remus, Roma/Amor................................140
Dava dacic3 si*.. David, Dave.Davis......,......................141
Burebistaera... loan BotezStorul!................:..................141
Avem dovada: Zalmoxe = Christos !................................ 142
Getii ne dezvSluie adevdratul lerusalim...........................143'
Eva, Isis, Cadmus si Lot... de pe pit!.............................145
Moise a rStScit 40 ani... prin Pustiul Getic !......................146
XI. PARINJII OMENIRII.............................................„.............. 148
Indo-europenii - originari din Carpafl...............................148
Cele 9 Dacii............./...................................................148
6.000 ani de civilizatie umana ?...................................... 149
Romanii - BPSrintii Omenirii", romSna - Jrriba viitprului". 150
Osiris - Dumnezeul carp...^..'..<..............;............................................151
Cruciadele-Tmpotriva... Ortodoxiei daco-romane...........151
Primul Mare Preot al Antichitatii - Tngrppat la Adarncljsi.. 152 '
lisus..: recunoaste ca e Zalmdxls !.....................'....... .„.. 154
Jiul... Zalmoxis si Eva..................................................154
CiFrul getic al crestinismului............................"................155
lS:
195
 Cosia - Vaticanul antichitajii I........................................156
Getiinevorbesc... dectonare!....................................i.. 156
XII. GETII §1 MARILE SECRETE ALE TERREI.....................158
identitatea lui Keops o aflam la Tomis............................. 158
Keops era... nepiscop-pap§ din OIF!!..............................158
Piramidele - temple de cunoastere superumanS.............160
Sinca Veche - centru de perfecfioare
pentru eyrei si chinezi?l..............................................161
Secretele initiator........;................................................161
Keops era... director la NASA ?!.....................................162
Culturagreco-romana - creatia getilor............................163
Istpria oficiala - marea diversiune..................................164
Noi de la Roma... tottragem !.........................................164
Peiasgii, primul popor- mgropat... de istorici.................. 165
Adam -get din Casta IO!...............................................166
Pejasgii ne transmit adevSrul.......................................168
Agigi -prima... soacra" a lui Adam...................................169
Marile fabuuri - Tnceputul Omenirii
si csontributia pelasgilor................................................ 170
XIII. LUNA, OZN §1 BteLIA.......................................................172
Toti regii si mariipreo^i daci-Tntunelul de sub Olt!........ 172
Shakespeare - Sever Basajab!...................................... 172
Pe LunS - o cruce si un mormant!___............................173
Limba romand provine... din constelatia Vega!!.............. 173
Documentele despre geto-daci - incif rate........................174
Primetehieroglife-Tn... Arge§!......*..............................175
Dobrogea §i cele douS potopuri......................................175
Primul Decebal = Samuel din Biblie................................. 176
Dumnezeu, Israel, Legea - cele trei lucruri ascunse........177
Salbaticii erau...sa^nt' ?-—•........•...............................178
Urmasti extraterestrilbr___,............................................178
Ramses II ayea 2 metri...............................................179
Fecioara Maria-Ana Filip din Craiovai!!........................180
Vlahia/Hayila - Raiul biblic.............,................................ 181
Atlantida ?i Troia - realita^i sau metafore?.......................181
Solon'- fnfeleptul din neamul lui Codrus..........................181
Zeii - albir zeitele - negre.......................:.......................182
Continental MU si Codul Getic..........,.............................183
Egiptenii si yiate vesnica.................................................184
. Oamenii traiau... cand muntii nu existau !........................184
Sfinxul din Bucegi vegheaza rasete umane.....................185
MGetii stiau a se face nemurtori"!....................................186
Scopul Vaticanului - distrugerea marilor civilizatii............186
Biblia a vesttt-vizita Papef in Romania...............'..............187
Bibliografie selective..............................................................190

196