P. 1
Scrierea Secreta - Scanat - Brut Complet

Scrierea Secreta - Scanat - Brut Complet

|Views: 2,927|Likes:
Published by lamasanu cezar
PENTRU BOLNAVIORI SI SUFERINZI TUDOR DIACONU VA RECOMANDA MEDICINA NATURISTA A SAVANTILOR DACI
PENTRU BOLNAVIORI SI SUFERINZI TUDOR DIACONU VA RECOMANDA MEDICINA NATURISTA A SAVANTILOR DACI

More info:

Categories:Types, Recipes/Menus
Published by: lamasanu cezar on Jan 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/07/2015

pdf

text

original

. TUDOR DIACONU SCRI€fi€fl S€Cft€Tfi Edituran?

1 IV •

LEGILE ZALMOXIENE Toti oamenii sunt egali in fata lui DUMNEZEU. Dreptui la viata si la moarte este dat in exclusivitate de DUMNEZEU. i Invata sa fad Arta din oferta ta, devenind astfel OM. OMUL reprezinta apogeul creat in Univers, tmplinindu-L prin dragostea sa. Fiecare OM si-a creat perecnea sau dualul, dupa chipul si asemanarea lui. fnvata continuu ce-i Binele si Adevarul, depasindu-ti limitele autocunoasterii. Totul este intr-unul si unul este in tot, intr-o singura clipa. Trecutul, Prezentul si Viitorul sunt intr-un Punct. Omule, cauta si asuma-ti responsabilitatlle promise fn fata lui DUMNEZEU. 10. Respecta Credinta fiecaruia. -.

CUVANTUL EDITORULUI tn anii lata-ne, deci, la 9 noua serie de volume ale Editurii '80, OBIECTIV. 7 lucrari noi si o reeditare insistent splrcitata, din chiar si toata tara. telefonlc sau prin scrisori: ,,Conspiratia Satanei - cei mai Tinta Romania"'- vol.11 (autor: Teodor Filip). Un trtlu... fanatici cautat cu lumanarea §i o reeditare care se im-punea, date fiind ,,spadas si evenimentele din ultima vreme. ini cu Romania nu este lasata in pace sub nici o forma lar destu'" guvernantii nostri trebuie sa priceapa ca nici nu va fi ISsata (activist vreodata, indiferent cate plecaciuni ar face, Tn toate punctele ii) nu cardinale! De ce, veti putea afla cat se poate de clar si din msi paginile urmatoare... stiau ce Dupa 1990, desi considerali ..neocomunisti" etc., etc., Ion sa mai Iliescu et Comp,, au inters spatele Rusrei Tn mod sfidator, creada, bazandu-se pe ipo-tetica protectie a Vestului. observa Departe'de mine gandul de a fi avocatul Rusiei, eel mai mare nd pe-ricol pentru Romania in ultimele secole, dar alesii nostri si ordinele numitii lor au uitat prea repede ca o tara nu are prieteni sau de la dusmani ves'nici, ci doar proprii interese, ve§nice... Centru, Tenbilismul si naivitatea costa in political tot mai Am fost teribilisti si am pierdut, timp de 13 ani, o imensa contradi piata de desfacere (Rusia), care putea intretine in viata, ,cu ctorii si perfuzii", sec-toare industriale si fntreprinderi azi In prag de aberant (aliment. Gel putin am fi acoperit contravaloarea importurilor e, si energetice... exclam Am fost naivr si ne-am legat total destinul de SUA. R^zboiul au din Irak din 1991 ne-a adus o paguba de 7-10 miliarde dolari. debusol Ni s-au promis despagubiri si recuperarea datoriei irakiene de ati: „£ 1,7 miliarde dolari. Pana acum... doar promisiuni. ordin sa Ulterior, am pierdut alte miliarde bune si vechea prietenie se a ,,cuscn-lor" de la Belgrad (Orasul Alb), dupa bombardarea aleaga Jugoslaviei, in 1999. Atat Clinton, cat si G.W.Bush ne-au prafu'l" momit cu participarea la reconstruc(ia Jugoslaviei si Irakului, ca doar prpmisiunile nu costa! Cneltuim, anual, zeci de milioane de dolari cu ,,mentinerea pacii" te miri pe unde, pentru a intra In gratiile Casei Albe iar rbmanii mor cu zile pentru ca Sanatatea e de mult fn'colaps financial"... Tot din Jnalte ratiuni de slat", ne-am atras adversitatea Uniunii Europene, fiind primii care am acceptat jmunitatea" soldatilor ameri-cani, chiar inaintea Israelului, Jratele mai mic al SUA". Care este ,,recunostinta" mult trambitata a Americii, am aflat din presa din 26.07.2003. Informatiile sunt pur'si simplu socante si ne arata ce reprezentam, de fapt, pentru Marile Puteri, in fat,a carora tot facem plecaciuni umilitoare, Anual, Congresul SUA aloca o suma pentru asistenta externa Din care, permanent, Israelul are partea feului. Pentai anul fiscal 01.10.2003-30.09.2004, suma aprobata se ridica la 17,1 md. USD (50% din PIB-ul Ro-maniei \Y Fireste, Israelul ya primi 2,2 md. USD - asistenta militara si 480 mil. USD ajutor economic. Acestea sunt sume nerambu'rsabtle. Comparati-le, insa, cu ,,mare(ul ajutor" acordat Romaniei: 20 mil. USD!...

w

Acest ordtn pare a se aplica in continuare, metodic si pe scara larga! Din 22.12.1989 s,i pana acum, n-a fost neglijat nici un sector. Economia a fost devahzata si aproape Ingropata iar numarul somerilor create continuu, amplifJcand saracia (Tn unele zone, cea mai crescuta din Eurqpa!). Romanii mor cu zile, de saracie, din lipsa de medicamente, anestezice etc., ori se sinucid din disperare. Parca Tn baza unui program, strainii ne aduc deseuri sau ne produc catastrofe ecologies. Sportu I §i cultura cu care ne-am impus in lume, se afla si ele in plina dezintegrare. Petre Roman Ba casf/gaf pariul cu agriculture si turismul" si, de ani rai, aceste domenii ale renasterii economice sunt Fa pamant... Tol Petre Roman este eel care a returnat romanilor partile sociale ,,ceausiste", ca apoi sa poata, eventual, cumpara Adrian Severin mii de certificate de proprietate si tot el a scos Tntreprinderile de sub ,,lutela" ministerelor, ca sa falimenteze mai repede... Acelasi premier cu pulover fara gat, initial sau... prooroc, soca prim-ministrii din fostul Jagar socialist" solicitand (ianuarie 1990)... desfiintarea CAER. Punct ochit, punct lovit; o serie de Tntreprinderi, mandria nepocii de aur", vor avea falimentul garantat ! Dupa 13 ani, tratatul cu Rusia va fl, Tn fine, semnat dar pe mormantul acestor fosti furnizoride baza... Politica de falimentare si pulverizare a econorniei romanestr este mai mult decat transparenta, adica stravezie Am mai scris pe aceasta tema si nu mai dezvolt. Tehnica este simpla. Mai fntai, mamutii industriali sunt lasati fara comenzile externe obisnuite pana atunci. Lips'a ,,tutelei" slatului Tnseamna si iipsa unor barteruri Tn interesul |arii (camioane, tractoare, ,,Aro" etc. contra gaz, petrol s.a.) si vitale pentru respectivele Tntreprinderi. Fara co-menzi, vntorul este sumbru: blocaj economico-financiar, neplata salariilor, greve, imagine proasta in presa si, implicit, agravarea situatiei. Furnizorii nu yor mai livra, de teama neplatn, nici macar comenzile existente nu vor mai fi onorate, se vor aduna oatdriile pentru utilitafi (energie electrica etc.) si la bugetul statului iar falimentul este deja la usa! Intr-o asemenea situatie, Tn loc sa caule comenzi (de stat, pentru export, in barter) pentru respectivele uzine, guvernanth au agravat §i extins boala! Constienti de inutilitatea gestului dar in cautare de vo-turi, rmarinimosi", acestfa au anulat datoriile cStre bugetul de stat, an de an, creand un obicei de-a dreptul periculos §i au acordat diverse finantari nerambursabile. Tot de la buget, lasSnd cercetarea, sanata-tea, ihvatamantul la cota de avarie... Mai mult, cy o inconstienta ce frizeaza reaua-intentje, cei de la APAPS (principiul raului distructiv in mitologia egipteana!) sau chiar guvernantii au anuntat intens falimentul unor uzine, apoi... le-au scos la yanzare! Doar-doar le vor vinde pe 1 dolar, cu comisioane secrete cat mai ngras_e"!... !n aceste condrtji de falimentare programata a econorniei de stat (la comanda externa, sub diverse teorii neconomice"), salvarea puteau ft nolle societal; particulare, nclasa de mijloc". Asanumitele IMM-uri (intreprinderi mici si mijiocii). Intr-un mediu economic propice, acestea s-ar putea dezvolta, creand o economic reals, absorbind o parte.din §o-meri, degrevand statul

de multe din cheltuielile cu cercetarea, inva|aman-tul, sanatatea, specializarile, importurile etc., efectuand §i export s.a.m.d. Unele statistici arat§ ca, tn pofida tuturor greutatilor pe care le in-tampina (legislate ostila, lipsa creditelor, impozite si taxe exagerate),

sectorut privat este principala suisa de ventturi a Bugetulut (de stat sau local), totodata absorbind o buna parts a fortei de munca. Fiind si (mai) bun ptatnic. insa, este jefuit tn continuare! Justificarile pentru alimentarea permanenta a ..gaurilor negre" ale economic! stint mereu aceleasi: sglvarea industrial romanesti si evitarea crearii unor problems sociale. In primul rand, guvernantii uita ca, din 1990 rncoace, chiar ei au dus la faliment aceste uzine! §i tot ei au facut tot posibilul sa le vanda pe nimic, vaduvind bugetul de fonduri importante pentru mvatamant, sanatate etc.! Apoi, cine a cultivat nemunca, prin tot felul de salarii compensator!! (12, 24, 36!) §i alte ajutqare care au Tndemnat la... odihnS prelungita. So-lutia era una singura: stimularea crearii locurilor de munca. Informatiile aparute permanent Tn presa demonstreaz§ clar ca anu-mite intreprinderi, orice eforturi ar face, au soarta stabilita de mult! De exempfu: Siderurgica Hunedoara, ARO Campulung, Roman Brasov ?i ROCAR Bucure§ti, Guvernantii le-au gasit si _solu[ia : lichidarea volun-tar&! Pe care o vor ei, in nici un caz salariatii respectivelor uzine!... Sa citim, Insa, .printre randuri". Pregatitor, Tn anii anteriori, Siderur-gica a fost acuzata de americani ca vinde otel Tn SUA la pre( de dum-" ping, fScSnd o concurenta serioasS. ,ARO" ?i ..Roman" au umilit multe firme mari, Tn unele raliuri, in anii '80, iar Rocar pregatea un nou auto-buz, Tn colaborare cu polonezii. Pentru a Tntelege mai bine culisele acestei decizii, sa re(inem ca ARO, Roman §i'Rocar sunt fiecare pro-ducatori untci in domeniul lor. Daca nu vor mai exista, Romania va trebui sa importe ma§ini de teren, camioane §i autobuze! BineTnteles, cu frumoase comisioane... Se pare, deci, c3 actiunea spectaculoasa a celor de la ARO. care siau expus produsele noi chiar pe scarile de la guvem, n-a impresionat cu nimic ,,Guvemul Adrian Nastase". Care stie foarte bine ce are de falimentat. 0 tntrebare: dictatorul Ceausescu cujn putea umbla cu ARO blindat si nu cu BMW, ca democratii de azi?!... Intrebarea este valabila si pentru Armata, ministere, Parlament, Politie, Jandarmerie etc., institu(ii care au bugete Tn lei §i s-au invStat la cheltuieli Tn valuta... Aflam ca numai cele patrii uzine au acumulat datorii la buget de... 10.000 miliarde lei, adica 300 milioane dolari, cat un Tmprumut pentru care stam cu basca Tn mana la FMI sau Banca Mondiala! Daca Siderurgica pierde zrlnic 500.000 USD (?!), ce au pazit guvernantii atatia ani si ce au facut pentru eliminarea ng3urilor negre", doar erau ale'statului ?! Le-au facut si mai _negre"?... Sa ne mai gandim cate vieti de romani ar fi salvat o asemenea sums? Ori cate genii tinere ar fi convins sa ramana tn tara si nu sa contribuie la dominatia mondiala a SUA. Sau c§te locuri de munca ar fi creat si ce impozite ar fi v^rsat Bugetului daca IMM-urile ar fi beneficial de credite de o asemenea valoare, garantate de stat!... Politica guvernantilor (toji democrat! si adepti ai economiei de piaja) fata de IMM-uri e'sle Tnsa cu totul alia. De dezbracare Tn pielea goala si'lngropare in stil evreiesc... In Romania functioneaza peste 414.000 de firme. Din acestea, 1.531 sunt mari contribuabrli (cu obligatii la buget, fiecare, de peste 14 md. lei in 2001), din care 516 aveau, in 15.06.2003,

datorii la buget insumand... 69.400 miliarde lei (2,15 md. USD). De retinut aceste cifre, sunt foarte instructive... 7

Ei bine, daca la marile firme 1/3 sunt rau-platnice (cap de lista -cele de stat). dear 5% din IMM-uri, 28.000. sunt restantiere 28.342 miliarde lei. Dintre ele, 2.619 beneficiaza de esalonari la plate, cu 6.000 md. lei (cSt ..clientii politic!" Corneliu lacubov si Ion Niculaie, de la ,,Tutunul Romanesc"!). Numar ca, subliniaza Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, foarte multe IMM-uri au ajuns in aceasta situatie neincasand banii cuveniti de la intreprinderile si institutirle de stat! Cu'toate acestea, onor Ministerul Fi'nantelor s-a decis sa execute silit cele 23.000 de IMM ! Probabil ar fi mai lesne ca in cazul a doar 516 (dar ,,grase"!)... Nu conteaza ca un sfert din cele 23.000 activea-za in domeniul medical (sau poate tocmai de-aia, ca romanii sunt prea multi si incomodeaza!) si nici faptul ca se vor crea astfel... 250.000 de §omeri (cu ajutoarele aferente)! Guvernantii se arata mereu fngrijorati panS la lacrimi de problemeie sociale dm firmele de stat dar cei 250.000 de viitori someri ,,parti-culari" nu-i impresioneaza nici macar dupa desert... Cei de la PNL au prins momentul sa strige ca ,Guvemul NSstase discrimineazd IMM". Perfect adevarat. numai ca ei au facul altceva Tn 1996-2000 sau vor face altfel, dupa 2004, cand yor veni (iar) la guver-nare?!... Tofi se arata foarte grijulii cu poporul si presa a_tunci cand sunt In opozitie iar la putere uita totul Ceea ce dernonstreaza ca toti §tiu ce trebuie cu adevarat facut 51 nu fac, incriminandu-i si mai mull. Probabil ca, intr-adevar, este ,ordin sa se aieaga prafu'!"... fn ^Cuvfintul" unor lucrari anterioare am propus, apoi am insistat pe ideea inftintarii unor librarii de stat §i a extensiei chioscurilor ,,Rodipet" pentru carte. Daca ar vrea sa faca ceya util pentru nivelul cultural al romSnilor §i sa intre fn Istorie, nu numai prin ,,mineriade", presedintele Ion Iliescu ar putea lua exemplul unui alt presedinte, al Egiptului, a carui sotie a infiintat ,Lantul de biblioteci Mubarak"... Pentru concretizarea propune-rilor pe care'le-am tot publicat ar fi nevoie doar de o infima parte din datoria celor 516_ man contribuabili, de 69.400 md. lei. De la care ..organili" se lauda c^, ..numai m ultimele doua luni", au recuperat 297 mdT lei. Vqrba unui coleg de facultate, din Bangladesh, care ne comu-nica, in anii 70, o geniala constatare: Jn Romania, totul e la mi$to! "... Ne-o dovedeste si Anton Casa, reprezentantul Asociatiei Catolicilor din Moldova, care, dupa un profund proces de gandire.'a dictat (25 iulie2003d.H): »Statul roman ar trebui s5 aibS o implicare mai directs $i mai pu-ternica pentru sprijinirea comunitatii catolice din Moldova". Adica, zice el, pentru cei 260.000 de catolici'din judetele Bacau, Neamf $i lasi. Dar pe mine, ca ordodox, de ce sa nu ma sprijine?!... Iar in acest timp, lipsiti de medicamente, romanii ortodocsi trebuie sa se roage... la Papa qe la Roma, sa le puna o vorba buna la nDoamne-Doamne", sa-i taie de pe lista lui Sf. Petru... De peste 2.000 de ani, evreii considera ca romanii sunt... eel mai antisemrt popor (?! !} iar rabtnii i! Tnvata, tot de doua milenii, ca olah (roman) inseamna... holocaust §i ca Gog §i Magog doresc distrugerea Israelului. Adica, getii si massagetii ! Si atunci, sa ne

mai mire obstinatia cu care Jii lui David'' (Yahve, Israel,' etc.) lovesc Romania, cu orice oca8

zie |i de unde nu te asteptr?! Scopul este clar: culpabilizarea, satanr-zarea chiar, a romanilor. pehtru ca acestia sa nu se mai revolte, sa devina docili, in cazul retrocedarilor (primal care sia ,,gasit dreptatea" la CEDO este evreul Brumarescu), despagubirilor sau ,TreTntoarcerii' lui Itic si Rasela Tn Romania, Tn caz c§ evenimentele din Palestina iau o Tntorsatura periculoasa. Un asemenea program secret este semnalat si de dl. col. (r) Ftorian Garz, un specialist de marcS al informatiilor, pe care Tl completez: pentru evrei, desi secret pentru ,,goimi", adevaratul ,,Pam5nt at Fagaduintei" este Romania! De ce, va va convinge autorul acestui volum... Motrvul pentru satanizarea romanilor este acelas.!: Holocaustul Care, de fapt, In religia iudaica, este o ,,ridicare la Yahye". Sionistii vor cu orice pret ca si Romania sa plateasca, cu varf §i Tndesat!, dupa 60 ani, la fel ca Germania. care a zis ,,stop" dupa achitarea a mai mul-tor miliarde de dolari... Prin martie 2003, Guvernul Adrian Nastase a binevoit sa emita o Ordonanta de Urgenta prin care contestarea Holocaustului (Tn Romania sau in general?)'se transforma Tn... 5 ani de Tnchisoare. Primul pe lista: Ion Miescu! Dupa 1990, suntern ,,adormili" cu o informatie mai mult decat falsa, diversionista: ca in Romania au mai ram'as doar 6-7.000 de evrei, majoritatea batrani, care au nevoie de ajutor din partea statului roman. Probabil, au mai ramas doar cSteva sute ,,activi" si atunci asis-tam la un miracol: toti se afla in functii-cheie §i... conduc Romania! In toate domeniife..! Poate Tmi explica cineva, in aceste conditii, cum s-a Tntamplat ca, inlr-o Banca bucuresteana, toti cei contactati de sub-semnatul (cu o singura exceptie) sa fie evrei? Romanii au fost dintotdeauna ospitalieri si toleranti. §i atunci, de ce ^a fie mintiti cu nerusinare? Ce fapt grav ascunde o asemenea minciuna? JntSmplatb'r", in 13 iunre 2003 (Tn traducere oculta, simbolicS: »un inceput r$ui), un comunicat al ministrului V. Dancu crea un scandal total, inter-nationalizat de publicatiile iudeo-masonice din SUA si agentiile de presa afe'rente. ^burit" de 'ministrul Culturii, purtatorul de tichie Razvan Theodorescu, acesta afirmase ca, daca a existat yreun ..holocaust roma-nesc", oricurn acesta n-a avut loc pe teritoriul Romaniei. f, Presedintele Ion Iliescu a luat apararea Guvernului, bazandu-se pe adevarul istoric si Sionismul Mondial a luat foe! Ca sa-i ,.pun3 la puncf pe nantisemitii" de la Bycuresti, s-a deplasat Tn Romania p§na ji secretarul adjunct al Apararii din SUA, Paul Wolfowitz, seful Caba-ei care conduce SUA, inclusiv pe G. W. Bush... In final, ,,voinicii" din Plata Victoriei s-au umilit total, umiltnd §i tara pe care o reprezinta, trim'itand in Israel, pentru ,,mea culpa", pe... Ion Antonescu, un obscur ministru-adjunct, specialist Tn turism si... gafe la lansarea ,Hustler". Prinzand curaj. cei mai vehement!... diplomat! de la Tel Aviv (lerusa-Irm este un ora§ petasgic, Tnfiintat in miieniul (X T.e.n., cand evreii nu existau nici macar in proiectele lui Yahve!) au purees dupa o luna la Bu-curesti, pentru a ne convinge ca Jsraelul sustine Romania pentru a ocupa un loc in ConsHiul de

Securitate al ONU, cu'statut de membrv neperma-nenf. Careni se cuvine de drept, conform principiului rotatiei!!... Vizita a fost mediata de ambasadorul din Romania. Sandu Mazor, migrat din Ploiesti st.. fost §ef al Politiei din Israel, anterior. Pai nu?! Probabil ca sa-i pnndS pe escrocii care fura Romania de... 13 ani 5! fug apoi in Israel...

Scopul vizitei era msa altul. Rezolvat cu ,,vesnicul pretin" Razyan Theodorescu, colaboratorul de nadejde al Editurii Hasefer si presedinte de onoare al Asociatief de Prietenie Romania-Israel: ,,s-a convenit ca Romania sa stabileasca o zi de comemorare la nivel national a HolocaustuluF. Oare Razvan, omul de cultura, o fi auzit de noloca-ustul de la Balti al celor 40.000 de romani omora'ti de comisarii poli-tici evrei ai armatei soyietice? par de holocaustul inteligentei romane. provocat de comunistii evrei ai anilor '40 - '50, printre care si eel care ne d£ note acum Saul Bruckner, zis Silviu Brucan?!... In 25 iulie 2003, adica dupa exact... 42 zile {numarul lui Zalmoxel), presedintele Ion Iliescu devenea subiectul unui nou scandal alimentat dm Israel. Prileiul: un interviu publicat, la acea data, in editia electronic^ a ziarului israelit ..Ha'aretz". Ion Iliescu este un politician extrem de abil, chiar daca, Ja cald" e incitat periodic si nface gafe". Adic^, spune ce gSnde^te. Atat de abil, TncSt Leana i-a dorit moartea si... finalul II stiti. Interviul din ,,Ha'aretz'1 contine nu humai afirmajii normale dar §J de bun sim$. Se pare c3 Ion Iliescu s-a saturat de dorinta unora de a-l iransforma 7n marioneia si a dorit sa spuna lucrurilor pe nume. Citty si judecati: ' uHolocaustuI a fost un fenomen general in Europa (...) iar astfel de evenimente au avut loc §i in interiorui Romaniei (nea Nelu o Tntparce ca la Ploiesti! - n.ED.); masacrele de la Bucure$ti$i la$i din 1941 ?i trimi-terea evreoor in tagare de concentrate din Transmstria au avut loc in Romania iar liderii din acea perioada sunt responsabili pentru aceste evenimente (...) este imposibil sa fie acuzate poporui si societatea romana pentru acest lucru. Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa. Multi altii, inclusiv polonezi (mai mult decat decimati de nazisli si boJsevic'i! - h. ED), au murit in acelasi fel. In Romania perioadei naziste, evreii si comunistii erau tratafi la fel (erau totuna! - n.ED). Tatal meu a fost activist comunist $/-a fosftrimis intr-un lagar. A murit la vSrsta de 44 ani, la maiputin de un an dupa ce s-a inters. (...) Oamenii se confrunta cu lipsuri si, in acelasi timp, oamenii vin cu revendicari, deoarece proprietatile au fost nationalizate in istoria Romaniei din timpul celui de-al doilea razbo( mondial si dupS acesta. fn-seamnS asta ca bietii cetateni romani din ziua de astazi trebuie sa plateasca pentru ce s-a intamplat atunci? Merits sa Hjupuim pe cei care trSiesc acum in suferintS? Pentru a-i compensa pe ceilalti? Nu cred ca este potrivit." Desi, pe ici pe colo, mai apar unele afirmalii, de decenii Israelul nu-§i mai permite sa acuze nici poporui gerrnan, nici pe eel austriac, maghiar, rus, etc. de holocaust. Singurii, romanii sunt ,,fiii nimanui", pe care cei.de la Tel Aviv ii pot face in toate felurile ! Nici macar in ce priyegte nhofocaustul comunislilof, Iliescu nu greseste cu nimic: comunistii se Jnaltau" tot la Yahve, erau toti fiii lui, spiritual!! Mai explicit: peste 90% din cei care au instaurat ,,puterea bolsevica" tn Rusia erau evrei de origine. Printre care Lenin, Trotki, Dzerjinski (CEKA), Stalin, etc. etc. Cu o frenezie demna de o cauza mai buna, se revendica de 13 ani ..proprietafile evreiesti". Tema are doua aspecte total diferite. Dupa 19o5, aceste proprietati nu au fost confiscate, ci pur sj simpiu au fost cedate statului roman fn schimbul unei

despagubiri. Mare sau mica, aceasta a fost acceptata de respectivii, legal juridic, din dorin^a 10

de a pleca din Romania. Este un act comercial Tn care fiecare castiga In felul sau. acceptat juridic de ambele parti. si mi se pare penibil sa acuzj un sistem pe care l-ai creat!... In ce priveste perioada anilor 1944-1964, situatia esle si mai ciudata. Este binecunoscut de toata lumea ca, atunci', Romania era la discretia tocmai a evreilor, Tncepand cu Ana Pauker si Tncheind cu brutele'din Millie, gen Nikolski, Tofi acestia erau reprezentanfir evreilor care conduceau de la Kremlin: Stalin, Beria. Molotov et Comp Dej? Cand a dorit independence Romaniei, a fost iradiat ! Si atunci, cum s3 acuzi, iar, un sistem pe care l-ai creat?! Dacil cineva poate crede ca evreii au fost oropsiti tntr-un sistem pe care ei l-au creat §i ei il conduceau, cu aroganta si brutalitatel... Daca coboram in timp.'ta perioada 1940-44, Tntrebarile care se nasc sunt de-a dreptul... exploziye: de ce nu a ramas Max Auschnit fara avere (dimpotnva, era apropiat germanilor!) si de ce legionarii au omorat varfuri ale inteligentei romane (N.lorga, V.Madgearu - unul din cei mai mari economist! ai Europei) dar nu s-au gandit, de exemplu, sa ..execute" vreunul din capii Sionismului din Romania (Zisu s.a.)?! Rspunsul este unul abscons dar simplu. Legiunea era condusa, pe de o parte, de NKVD, prin agent! de genul lui Dimitrie Grozea, seful Corpului Muncitoresc Legionar (organism tipic comunist !), iar pe de alta parte de Carol II, pnn agenturSSI Horia Sima. Ca si Kremlinul, NKVD era la discretia evreilor iar Carol II... la discretia amantei evreice Elena Lupescu-Woff (o _celebra" croitoreasa)... Iar daca tot vorbesc Tncontinuu de Holocaust, si dupa 60 ani, de parca de zecile de milioane de yiclime ale comunismului, un sistem creat de evreii din Jagarul socialist", nu ar avea nici o importanta, pa-tru Tntrebari sunt de baza: de ce 6.000.000 de yictime, reprezentand fix 66% din evreii din Europa, cand se stie ca cifra 6 este una sacra pentru evrei (preluata de la traci)?; tnainte de a sataniza alte popoare. si-au asumat vreodata, public si deschis, propria istorie si vina?; de exemplu: dorinja postbelica de a crea un holocaust germanilor sau faptul ca, dupS cum afirma sursele occidentale, Hitler, finantatorii si ,parintii" sai spiritual!, H.Himmler (seful SS), R.Heydrich (seful Gestapo), Joseph Goebels (seful Propagandei), adjunctii lui Goring, conducatorul programului de eutanasie (SSistuI dr. Leonard Contin), comandantul batalionului C de exterminate a evreilor din URSS (pastorul protestant Ernst Biberstein) etc., etc. de ce SUA si Marea Britanie au refuzat sa primeasca evreii amenintati de Holocaust, iar Romania si Spania (dictaturi care siau gasit pedeapsa apoi !) au devenit singurele sperante de salvare

ale evreilor din Germania, Polonia sau Ungaria?; de ce organizatia Stern (si altele) a fost fidela pana la capat Germaniei naziste, iar unul din lideri, Yitzhak Shamir, a ajuns apoi prim-ministru?; de ce nu a fost Tnchis pentru ca a... contestat Holocaustul?!...; macar 5 ani. Suntem aburty cu Satana, 6+6-»-6=18, simbolistica de gradinita prin care se doreste satanizare'a lui... Zalmoxe/Saturn/Ra(m), zeul dacilor, care era atat de puternic, incat era... de 3 ori 6 (din care rezultS ca, domnind pe Terra, a 7-a planets, DumnezeuZalmoxe/Saturn conducea si celelalte 6 planete ale sistemului solar!), dar, in 1945, Grupul Lehi (Leii!), continuare a Grupului Stern, care fsi dorea Jvlarele Israel - de la 11

Nil la Eupnrat", a reluat de la Abraham Stem... cele J8 Principii ale re-nasterii Nationale". Asa aflam si unde se afla, cu adevarat, Satana! Cu su'btilitatea si reteaua ,,0biectiv" n-a mers, poate trimiteti Mossad-ul... Revenind la perioada rilzboiului, unele documente, oferite cfiiar de Muzeul Holocaustului din New York (in speta de npretinulu Radu loanid) efectiv dezincrimineaza pe romani, anulcind din start si unele diversiuni... despagubitoare. Se vor despagubi pentru acea perioada. Sa vedem, atunci, ce Ti ras-pundea, Tn 15.07.f944, viceprim-ministrul Mihai Antonescu (si ministru de Exteme), consiliat si de un anume Davidescu, lur Ira Hirscnman, repre-zentantul personal al presedintelui Roosevejt, membru al ,,War Refugee Board", unul dintre putmii americani Tmputerniciti sa negocieze cu inamicul (normal pentru eyreul 'Roosevelt!). Tn replica trimisa ziarului ,.Ziua", Radu loanid recunpaste: ,,Orice istoric responsabil $i cu acces la informal va recunoa$te ca", datorits atitudinii oporiuniste a regimulw Antonescu, jumatate din evreii romani au fast crufati $i-au supravietuit Holocaustului. Ceea ce, pentru {ara care avea a ireia populatia evreiasca din Europa nu era pufin lucru." Dupa ce a fost acuzata de antisemitism si antiromanism, Miruna Munteanu, TI pune la punct cum se cuvenea, pe Radu loanid, un bine-cunoscut... antiroman: J\m subliniat, totu$i fin articolul anterior, incriminat - n.ED) ca, spre deosebire de alte feri europene, in Romania, exterminarea evrei-lor nu a fost un obiectiv politic la nivet national. Daca, a$a cum consi-dera istoricul Radu loanid, «atitudinea oportunista» a Regimului Antonescu a salvat jumatate din evreii romani, nu ne ramane decat sa regretam ca in Europa anilor '40 nu au existat mat multi oameni de stat oportuni$ti" *. Ce l-a deranjat, fnsa, atat de tare pe Radu loanid in scrisoarea lui M. Antonescu, citata in articolul anterior **. . (...) 4. Guvemul nu s-a amestecat in problemele evreie$ti, care sunt conduse de Centra/a Evreilor, adicS de insasi Comunitatea evreiasca, ex/stand un singur comtsar pentru chestiunile evreie$ti. De la 1940 pana azinici un alt serviciu nu a fosf creat pentru acestscop. (...) 9. Cateva mil de evrei au parasit in 1944 Romania, ca emigrant!, printre ace$tia gasindu-se absolut toti evreii venitl din Ungaria,' in urma persecutjilor de acolo. (...) 10. Guvernul a 'intervenit protejand pe evreii din Franta, avand pasapoarie, cerand §i obtinand repatrierea lor. Am intervenit, 'de asemenea, $i sunt in curs de a 'obtine protectiunea evretlor beneficiind de protectie romana, aflatori in Ong&ria sail in Transilvania de Word, cu toate ca Guvernul ungar, in general, refuza sa dea orice fel de respect chiar si celor cu pa$apoarte straine. (...) 12. Desi legile de expropiere a bunurilor rurale au atins si proprietatea evreiasca, aceastS proprietate intrand Tn patrimoniu! Statului prin efeclu[ legii, cei mai multi dintre evrei pastreaza inca posesiunea imobilelor, iar imobilele 'n-au fost vandute sau transfe-

* N. edit.: ZIUA - Dosare u'trasecrete, 26.07.2003, p.ll - .Drama evreilor din Basarabia §i Bucovina" (Miruna Munteanu). ** N. edit.: ZIUA - Dosare ultra secrete, 12.07.2003, p.lVI - ..Regimui Antonescu si evreii' (Miruna Munteanu, Ciprian Nitufescu). 12

rate intr-un aft patrimoniu particular, tar unui numar insemnat de evrei i s-a recunoscut dreptul de proprietate. (...) 13. Dreptul de comerf al evreilpr nu a fast atins. A$a de pilda, unui dintre cei mai man furnizori ai Armatei azi este D-l Filderman (seful Comunitatii Evreie§ti si fost coleg de clasa al ma-resalului Antonescu! ; daca a asistat la Holocaust, cum de s-a implicat Tn el?! - n.ED). Frafii Karmitz au cea mai mare intreprindere comercialS industrials de farmaceutice din tar3. Evreii conserve exercifiul tutu-ror drepturitor imobiliare, de comert, de munca, etc. Ei nu presteaza serviciut milit'ar $i sunt supu$i unei simple (axe, in raport cu situatia patrimonial a fiecaruia si cu yeniturile profesionale. Taxa se incaseaza de Centra/a Evreilor si nu de stat, care o foloseste in parte pentru nevoile de asistenta sociala ale comunitatii evreiesti sau pentru institutiile si interesele evreiesti (...). Evreii saraci care nu pot sS plateasca (axe/e fac munca de fo-los obgtesc, a§a cum prestatia in natura este indeplinitS de toti satenii din Statul Roman (...)" Ma ppresc aici, desj scrisoarea mai contine ?i alte aspects extrem de instructive. Inclusiv, modul Tn care cererea araba de sistare a emigratiei evreie§ti In Palestina a fost refuzata, de§i formulata de von Ribbentrop, ministrul de Externe al lui Hitler... Acum am Tntefes cu totii de ce l-a deranjat atat de mult pe Radu loanid publicarea acestei scrlsori. Pentru ca orice cititor s-a putut Tntreba. ca?i Ion Iliescu: ,,Unde este Holocaustuldin Romania?"!... Pentru ca, efectiv, pe teritoriul Romaniei nu exista dovezi care sa ateste existenta unui Holocaust (decimarea programata a unei populatii, conform definitiei.i. Sionismul Mondial a ,,mutat" locul in Transnistria. Ghinion! Dupa cum puteti vedea din ,,Adevaruri explozive" - vol. Ill, gu-vematorul roman al trahsnistriei, AJexianu, a fost felicitat nu numai df; Papalitate, ci §i de lideri ai eyreimii din Romania pentru omenia de care a dat dovada in acele cainte timpuri de dominatie nazista... Ca o dovada (nedorita) stau si documentele trimise de Radu loanid si publicate in ziarul ,,ZIUA" * Din efe se constata cateva aspecte absolut ciudate fata de teoria sionista a .Holocaustului provocat de romani". Seful Biroului 2 din nordul Moldovei (?eful contraspiona|ului militar) ne informeaza, dupa decenii, ca ^Domnul Mare$at a hotarat ca sa fie deportafi evreii comunifti, ace/ care au cerut sa treaca in Basa-rabia dupa cedarea catre Rusia sovietica, infractorii la legile de ordine publica si la legile economice 51 clandestine" Sunt curios ce ar mai putea comenta, m fata unui asemenea document clar, nprietenii Romaniei" ger. loanid, d'Amato j.a.! Linia data de maresal era precisa si autorilatile mtlitare din Moldova stiau clar ordinele: »Pentru evacuarea umiatoare, 'propunem p_e top' evreii neangajati in intreprinderile locale $i la muncile ooUgatorii". Am vazut, ceva mai devreme, ca Maresalul Antonescu a refuzat sa-i trimita pe ev_rei pe front, preferand sa le ceara contributii Tn bani sau munca, la fel ca si pentru romanii care nu erau inrolati Din doua motive: pentru a evrta obisnuitel9 acte de

tradare (Tnca de la 1859 erau sufici-ente dovezi !) si pentru a nui pune la discretia nazistilor aliati de pe * N. edit.: ZIUA - Dosare ultrasecrete, 26.07.03, p.ll - ,,Drama evreilor din Ba-sarabia 51 Bucovina" (Miruna Munteanu) 13

frontul de est. Daca ar fi vrut sa scape cu once pret de ei, i-ar fi pus In linia intai si ar fi fost nacoperit". Antonescu a fost, mai intai, un om princtpial si apoi un patriot. Trebuie sa-l judecam realist si atunci vom observa ca el a fost fn prag de a aduce distrugerea tarii numai pentru a-si tine cuvantul dat (lui Hitler)! Militar de canera, nu putea accepta moartea altora fara lupta, cavalereste, fata in fata. Pentru acest motiv, n-a acceptat sa fie im-plicat direct in'asasinate. Daca a fost implicat indirect, ramane sa do-vedeasca istoria si istoricii! Pana una-alta, dovezile istorice ne arata ca Maresalul a refuzat ca nemtii sa-si faca de cap In Romania! In ciuda ocupajiei militare efective a tarii, Germania era somata mereu sasi pla-teasca cerealele si petrolul'primite... Cand Hitler ocupase aproape toata Europa. acesta platea importurile din Romania, in marci-aur iar romanii Tnca nu aflasera de hpsurile din restul continentului! De retinut ca acum, Tn plina democratie, Romania importa 1 milion tone de cereale si Tnca n-a ajuns la rezerva de aur adunata de Guvernul Ion Antonescu!-.. O guvernare care a ajuns la productil agricole mai mici decat cele de acum 60 ani, din timp de razboi, nu are efectiy nici un drept sa-si judece inaintasii, care au transformat tara intr-o oaza de pro-speritate, In plina catastrofa europeana!!... Holocaustul reprezinta un moment tragic, de nerepetat, din Istoria Omenirii. Numai ca el trebuie judecat logic si realist, pentru a fi inteles si evitat pe vntor. Satanizarea fara motiv a unor popoare nu face altceya decat sa irite §i sa creeze motive pentru extremist!. Orice roman cu logica poate sa judece implicit: ,Dac3 6.000 de evrei ne creeaza" asemenea probleme, nu e de inteles Mare§alul, care avea 800.000 pe cap, pe timp de rSzboi?!" Ion Antonescu nu a fost un antisemit, nu a urat evreii §i nimeni nu poate demonstra acest lucru. In orice pozitie ar sta! El a fost produsul vremurilor sale §r a vrut sa-s.i salveze fara de la nenorocirea ce o pandea la orice pas, mai ales dupa conducerea teribilista a lui Carol II, eel care II sfida pe Hitler {aproape sa-l Data, la singura Tntalnire... cap In cap!). Pentru ca nu a dorrt cuceriri teritoriale ( a refuzat propunerea lui Hitler de a primi Banatul sarbesc, insistand pentru remtregirea Ardealu-lui), i-a deportat pe evrei si tigani In Transnislria. Un gest reprobabil, fireste. dar de ce i-au refuzat' pe acestia ,,marile democratii", SUA §i Anglia?! Acum, puteau discuta cu noi fn cunpstinta de cauza... Tot acum, Jiii lui Israel" de pretutindeni ii acuza pe romani ca nu s-au opus Holocaustului. Ei s^au opus?! Cine i-a Impiedicat sa se opuna deportarilor cu arma In mana, cSnd aveau permanent reprezentanti la nivel Inalt? Cine i-a Tmpiedicat pe evreii bogati sa-si foloseasca in-fluen^a si banii pentru a-si salva coreligionarii, asa cum s-a IntSm-plat In cazul unui Rothschild, aflat pe drumul spre Auschwitz sau a avo-catului lui Antonescu (salvat de un agent dublu, tot evreu}? Pana la revolta din Varsovia (august 1944), foarte curios, nu este semnalata nici o altd revolta armata a evreilor din tarile ocupate de Germania nazista! Spuneam ca documented oferite de Radu loanid ne arata lu-crurijncredibile. In primul rand, constatam ca zeci de mii de evrei au fost ,,evacuatt" (Tn 1941), de ,,organele SS" inainte de administrarea roma-neasca a Transilvaniei. Apoi, In mod ciudat, m septembrie

1942, guvernatorul Alexianu raporta ,,zec/ de mii de evrei disparuti!" Unde? 4.000 erau tn judejul Moghilev si... 65.000 in judetul Odessa.' Incredibil! 14

Ce se goate intelege de aici? bac^ ar fi primtt ordinul ..Hoiocaustul", ca sa jasa bine" In fata Maresalului, respectivii ar fi raportat... si ce n-ar fi Tmpuscat, sa iasa la numar, nu ar fi sen's ,65.000 disparufi".»... Alte cateva documente sunl si mai neasteptate, privind din perspectiva Holocauslului. De exemplu. in lagarele de la Berezovca (nu-me ludaic). se aflau intre... 4 si 467 de evrei, paziti de cate 35 ctvili si eventual 3 militari. Adica, 5 civili §i 3 militari la 467 de detinuti ! La Rabnita, 1,371 de detinuti erau pa"ziti de un pluton de jandarmi. La Bersad - 20 de civili §i \2 militari la... 7.279 de evrei. Cu totul inexplicabila este situatia de la Moghilev, unde (stati pe scaune!)... 54.544 de evrei deportati i§i asigurau singuri paza ,,'sub raspunderea sefului coloniei !!! Holocaustul este singurul eveniment istoric impus prin Lege, aproape m toata EuropalTn schimb. Alexandra eel Mare (eel mai mare civilizator din Istorie!) poate fi Jacut " betiv, homosexual, epileptic si alte nememicii, Stefan eel Mare, Mihai Viteazu batjocoriti de indivizi sflati ta .ora de sinceritate", Vlad Tepes salvatorul crestinismului euro-peah - transformat Tn Draculasi nifneni nu le ap_ar& memoria... Cartile care vor sa ofere |i alte informatii sunt date la topit (vezi Ion Coja), orice disputa pe tema Holocaustului (neaparat cu majuscula) este catalogata rapid .,antisemitism" si transformata in infractiune (ca si orice reactie omeneasca fmpctriva arogantei ,fiilor lui Israel", indife-rent unde s-ar afla pe PLANETA LORj. Terra are deja stapSni si noi, naivii, n-am aflat Tnca?! Sa ne zica si noua ca sa" slim! Atunci, de ce se feresc sa ne spun§ ca ei sunt ,,fiii lui Yahve", Stapanii Lumii??!-.. Pentru c5 tupeu au cat Tncape cSnd vine vorba de Romania! * Dupa declaratia din interviu a presedintelui Romaniei (unii au uital amanuntul !), T'ncalcand orice regufi protocolare si de bun simt, un anume Yosef Lapid (ministrul israelian al Justitiei} a calificat drept jnsensibile" cele afirmate, completand dupa cum la dus capul: nEste adevSrat ca in Romania au nSmas 350.000 de evrei, dar 420.000 au fast ucifi acolo §i in teritoriile ocupate de armata romarta. Nu este suficient pentru ca Iliescu sa admits Holocaustul evreilor romani? " Uite, de-asta nu le placea de Ceausescu! Pentru ca un astfel de individ ar fi fost zburat ain guvern pe loc, pentru un asemenea afront adus unui presedinte de star! Cum ar fi, de exemplu, ca Rodica Stanoiu s^i-l acuze de coruptie pe premierul Ariel Sharon? De exemplu, intr-o conferinta de presa or-ganizatS In casa de la r7ilia§i vanduta nPetrom" cu 100.0t)0 USD. Acest...Lapid(ar) stie ca Zalmoxe a trait 42 ani iar Romania are 42 de unitati administrative si... scoate 420.000 de ,,ucisi" (nu morti de foame s.'a., ucisi, pentru a ne sublinia nvinovatia"!). Cealall^ afirmatie dovede§te clar mrnciuna diversionista! Pentru ca a pomit de la un alt numar simbolic (770.000, incluzand simbolul Pamantului; deci erau... pamanteni Tn Romania, un vechi vis nelmplinit!}, firesc, restul a devenit 350.000 (ce ne

facem, insa, cu cei peste 400.000 de evrei romani emigrati in Israel?! In replied, presedintele Iliescu a declarat, surprins: ,Nu infeleg aprecierea Cprea mult bun-simt, ca presedinte, aduce daune Tntre'gii tSri in astfel de situatii! - n.EDJ. Am spus ca Holocaustul a fost un fenomen general in plan european. Nu exists Holocaust ro15

manesc, nemtesc sau polonez. A fast un pmces general, la care au fast componente ale acestui fenomen in plan european si pe teritoriul Romaniei (...) Sigur, in toate aceste analize se fee si nuantarile cores-punzStoare. Inclusiv Antonescu, dupa Stalingrad, a judecat cu mat muita atenfie unele lucruri si n-a mai cuplat, n-a mat acceptat aplicarea in Romania a masurilor extreme din faza finals fefa" de evrei. Ba din contrS, teritoriul romanesc a devenit o zona de refugiu pentru evreii din Ardealul ocupat (...). Acest fenomen trebute analizat in toata complexitatea lui. Romania trebuie sa-$i asume raspunderi pentru ceea ce este de asumat si sa predzeze lucrurile in contextul istoric dat. Asta a fost'aprecierea mea. AbordSm lucrurile cu realism si cu toata rSspunderea". Cuvinte normale si pline de bun-simt, spuneti? Lasati mineriadele pentai alta data! Vi se pare, domnilpr! Con'ducerea Mondiala din Israel a decis ca presedintele Romaniei... e bolnav Binetnteles: de fascism si antisemrtism, ca fascismul a fost dusmanul comunismului, deci al... iudaismului! Vorba pacatosului adevar graieste... Ei bine, pre§edintele Romaniei, zic El, ,,Stapanir Lumii", ar trebui izolat ca si Jorg Haider, fostul premier al Austrfei ! Care a avut parte de acelasi scandal international, demonstratie de forta tipic iudeo-masonica. Practicata ?i de SUA In cazul Irakului, o ,,mare putere militara" (a 5-a!) creata doar de propaganda CIA. Ace§ti indivizi i$i permit intimidari mediatizate cu cei care nu au coloana vertebrala, pentru a speria §i pe altii. Cu Putin au incercat prin Berezovski §i, acum, respectivul e caotat prin Interpol... Pentru ei, timpul este scurt iar dezastrul devine tot mai mare. Prorocirile incep sa se confirme iar ultimele le sunt de-a dreptul ca-tastrofale! Chiar sursele evreie§ti (Apocalipsa si Nostradamus) anunta term distrugerea Israelului de catre tarile arabe! §i, dupa cum amintearfi, pentnj un popor adanc ancorat tn religie, Pamantul Fagaduinfei a devenit de secole (invazia de la finele secolului XVIII nu este deloc fntampla-toare!) Romania... A venit vremea Judecatii de Apoi ! Pentru ce anume, aflam din aceasta lucrare cu adevarat e'xtraordinara. Nu intamplator, incep sa se implineasca previziunile marelui prooroc Indian Sadhu Sundhar Singh, facute ?nca din 1922. Una din ele, mai mult decat incredibila: transformarea Rusiei Tntr-un mare prielen si alipirea Basarabiei (am tot scris: tn 2006! !). Deocamdata, seria de .(an" evrei, tnceputa cu Lenin si Tncheiata cu Eltan, a fost stopata de... Vlad Putina, urmasul unui capitan al lui Dimitrie Cantemir si Petru I... In alte lucrari, am demonstrat pe larg ca viata pe Terra este urmarea unui vast Program Universal, de trecere'de la baza siliciu la baza carbon iar Pamantul a devenit un imens laborator, trans-format apoi in rezervatie naturala. Numeroase ipoteze stiintifice vin in sprijinul acestei teorii socante, revolutionare si greu de acceptat. Au fost create patru rase, Tn conditii neelucidate, care au fost puse de zei in opoztye razboinica din 2.000 i.e.n. Adica, de cand Ab.ram, fiu de Mare Preot sumerian din 16

Nippur, si-a tradat neamul si a devenit ,,parintele" unei rase noi. A 5-a ludaica*, simbolizata prin steaua cu 5 colturi, caracteristica Estului comunist (rosie) si Occidentului capitalist (albastra SUA si UEJ. Adeseori, chiar evreii vorbesc despre ,,rasa semitci", pana acum o afirmatie greu de inteles. Cine vrea sa fn^eleaga, insa, Istoria Omenirii dincolo de ce vor uriii sa stim, trebuie sa renunte rapid la teoria evolu-tiqnista" a lui Charles Darwin $i sa stie sa citeasca Vechiul Testament printre randuri ! Pentru ca adevarufeste oarecum la mijloc. Great ia a fost realizata in etape, artificial, si nu natural, si nurnai trecerea de la o maimuta la alta a inreqistrat... 2 milioane de mutatii genetice! Daca evolutionismul ne vrea maimute, Vechiul'Testament - ca o pastis_a a vechilor religii - ne ancoreaza Tntr-o ideologie pasiva, din care nu putem pricepe mare lucru din istoria zbuciumata a Terrei... si a zeilor. Exista numeroase dovezi, mitolqgice si chiar materiale, ca ,,z.eii" s-au aflat intr-un razboi cumplit si mdelungat pentru creatiile lor si pentru ..ocuparea Pamantului". Dupa cum lasa.a se mtelege tablitele sumeriene si ..diverse mitun1. o civMizatie extraterestra care i-a detrona! pe adevaratii Creator! a dorit sa'dlstruga vechea creatie $i sa produca o noua rasa, avand ca baza omul alb aparut in' Ardeal. Simbolic. acesta este AB.RAM LFiul TatSlui RAM °. creatorul rasei albe), sumerian, prav jnit deci din Tartaria (ori Symeria Sumeria, daca preferati). Asa cum Ar-dealul, Cetatea Muntilor era un perfect laboratpr genetic, si imensul desert arable oferea o izoiare totala pentru experimente genetice. Cele doua tabere de zei si-au sabotat reciproc experimentele Marturie stau exploziile atomice din zona Buzaului, din Sahara, desertul arable, America de Nord, etc. Vechiul Testament recunoaste ca ,,parintele evreilor" este un tradator al rasei sale dar ne pfera si informatia ca experimentul a reusit dupa indelungi incercari. Sarah (printesa sumeriana Sarai) nu vroia si pace sa ..produca" ceva, si atunci s-a apelat la o sclava egipteana. Adica, neagra... Dupa numeroase incercari, Abraham a avut un copil si de la Sarah (la 99 ani !), cu o genealogie bine reliefata. Foarte ciu-data este asemanarea cu imagistica egipteana Tn care faraonul era alb, iar so(ia sa negroida, reprezentanafmpreunarea Cer-Pamant... Orice antropolog va va spune ca evreii sunt rude cu arabii doar prin... religie, Vechiul Testament afirmSnd ca ar avea ca stramqs co-mun pe Sem. Daca evreii ar fi mtr-adevar semiti (arabi), americanii n-ar fi reusit sa inventeze o armS biologica atcit de jriteligenta" meat, arunca-ta in Palestina, sa omoare arabi pe capete si... sa-i ocoleasca pe evrei! Acelasi antropolog mai ndezghetat" ca altii va observa ca varfurile politicii din Israel (Begin, Peres, Shamir, Rabin, etc.), ca si din SUA, de exemplu, au un specific cu totul special, ce nu poate fi explicat, in nici un caz de Darwin. Respectivii au un altfel de craniu decat ma-joritatea conationalilor lor (priviti-l si pe Jack Nicholson !), oarecum mai tnunghiular, ca si cum cinev'a ar fi dorit o marire a capacitatii craniene! Faceti comparajia cu romuletii cenu§ii" ?i veti avea dovada. Mai mult, vet,i afla si autorii experimentu'lui!

* N. edit: De unde a ramas, In memoria Omenirii, ,,Coloana a 5a"!... 17

De aid, si bt-milenara credinta" Tn ,,Poporul Ales".- De aici, si anu-mite ciudate previziuni exacte care, daca" n-au fost copiate, au fost inspirate de zeii proprii. Astfel, Tntelegem de ce Enoh avea re/atii cu zei blonzi si uria§i (stramosii nojtrf) §i a fost interzis de rabini si preotii crestini iar Vechiul Testament abunda Tn... Tngeri mici. ,,Rasa" evreiasca a aparut din nimic §i a primit, dintr-o data, un pamant... geostrategic, la fel ca eel ocupat de palasgo-traci In Romania si la Dardanele Cine i-a fnvatat pe ei sa ocupe punctele strategice ale emisferei de nord, cine I-a Tnvatat pe acel faraon sa Tn-ceapa" ..taierea'Canalului Suez inca din... 2.606 T.e.n.?! Este clarca noi, pamantenri, am fost doar ni§te boabe de orez pe tintarul Zeilor! Cine nu vrea sa priceapa acest lucru, nu va Tntelege nimic din trecut, prezent §i viitor! Nu va Tntelege nici .razboiul zeilor", care dureaza de zeci de milenii si continua si acum, in forme absconse, pentru a evita sanctiunile Sfatului Batranilor... Ne miram c5nd extraterestrii folosesc termeni grecesti, sau speci-fict mitologiilor Greciei antice. Uitam, Tnsa, ca aceste mituri, Ei le-au creatlmpreuna cu limba s.c.l.... ,,Razboiul secret al zeilor"este unul permanent si are caracter de continuitate eel putin de 4 milenii, de la tradarea lui Abram/ Abraham. El se poarta pentru dona ,,Centre ale Lumii": Carpatii §i Palestina. Nu Tntamplator, HAR-DEAL-ul (Casa/Gr^dina Domn'ului) este revendicat de unguri, urmasii khasarilor trecu|i la iudaism Tn sec. VII e.n.. iar Palestina de urma§ii tracilor filistini !... La fel de neTntamplator, Templul lui Solomon a fost distrus de Nabucodonosor (Nabu - fratele lui Marduk/Ram.duk/Saturn/Zalmoxe) si, dupa 666 ani, de Pompei, aliatul lui Burebista. Cum 666 era numarul sacru al lui Zalmoxe e clar cS Istoria mai are multe secrete! Simbolistica dovede§te si ea un razboi permanent, in care Jiii lui Yahve" (zeul advers celor inalti si blonzi, ai geto-dacilor) au npreluat" continuu iar cei din ,,Daksa, Tara Zeilor" au tot perfectionat... Pentru ei, UNU era Soarele, ,,Zeul Primordial", fara de care nu ar fi existat ceilalti, restul planetelor, Aceasta teogonie n-o veti gasr decat la extra-tere^trii (de acum) inalti, blonzi, cu ochi albastri, exact cum ara-tau pelasgii, tracii, macedonenii sau dacii... Apoi, 3 §i 7 reprezentau pozitionarea Terrei Tn sistemul solar (de la ambele capete), de unde si 'Ge/Geta pentru Tara Zeilor (Romania), Tn care G=litera 7 si e=litera 3 din alfabetul grec... De men|ionat ca o asemenea ipoteza nu a aparut, eel putin Tn Romania, pana acum, Tncat hotii de idei pot sta linistiti... In banca'lor! Cei care cred ca anticii promovau simbolistica (sacra!) ca sa se afle ?n treaba sunt de-a dreptul naivi! Mitologia este fie preluata direct de ia ..zei", fie formata prin observatii directe si exacte sau preluata de la stramosi de mare Tncredere. Evolutia simbolisticii pelasgo-tracice ne poate fransmite informal" de-a dreptul incredibile! Prima cifra sacra a fost 6 (preluata apoi, tar-div, de evrei). Adtca, pozitia anterioara a Terrei: a 6-a/a 4-a?! Sa-vantii secoluiui XX, inclusiv de origine iudaica, considera ca Terra a 18

fost pozitionata artificial pe aceasta ,,orbita a vietii ", facand ,,rocada cu'Marte (vezi ,Revenirea Zeilor"- Florin Gheorghita). Foarte mglte informant mitologice sunt doar... date astronomice exacte. Intelegand acest adevar poate vom pricepe mai rnulte informa(ii .pculte" ale stramo§ilor...Cum pelasgii si dacii an nevoluat" de la sanctificarea cifrei 6 la 4 (in oglinda), 3 §17, apoi 9 sau 8, cu sta-bilizare definitiva pe 4 si 8 istoricii si astronomii au de lucru! O obser-vatie. dupa cum constata Z.Sitcnin, sumerienii (ardeleni) credeau Tntr-un sistem solar cu... 12 planete, in care planeta zeilor ar f Tntreta-iat sistemul nostru solar (de unde... Crucea!) dincolo de Terra. Deci, a 4-a si a 8-a planets, conform astronomiei dacilor. Care, sa nu uitam, au stabilit exact varsta Universului la... 19,44 miliarde ani !... Mai ciudat este Tnsa, ,,tintarul" jucat de daci cu cei care le preluau traditiile. Dupa 6 numar sacru, odata preluat de evrei, au trecut la... 7 si 3/Preluate si acestea, dacii au aaoptat ^perechea" 4 §i 8, fn care cele doua patrate nbateau" triunghiurile preluate de iudei ca sterna (Tn-ca actuals). Numarul 9 reprezinta filialele Imperiului Pelasgic, mo-tiv pentru care 10, Centrul Suprem, devine un numar perfect pen-tru tracul Pitagora... Pentru copiatorii dornici de... a preluaputerea §i maretia Imperiului Pelasg, dupa revolta destructive creata in cele 9 filiale, 9 reprezen-ta o victorie 51 un motiv de sarbatoare. De aceea, Abraham a trecut la iudaism ia...99 ani iar masonul Clinton a lovit in... 1999, Tn mijlocul Traciei (mai ales Nis, localitatea natala a tracului Constantin eel Mare, care a dat ,,unda verde" crestinismului opus iudaismului. Pornind de la cele 12 planete, pelasgii §i-au creat ;i traditia celor 12 triburi care s-au impra^tiat in lume (est-vest), preluata Be evrei cu cele 12 triburi pe care nu e nimeni Tn stare sa le gaseasca. Asa se IntSmpla c§nd copiezi si habar n-ai ce copiezi... Mai .cornuti" (de unde... dracii !), dacii vor trece apoi la sistemul 12+1=13. Adica, Soarele si cele 12 planete si astronomii ar face bine sS studieze mai atent istoria sistemului solar! De ciuda, evreii au con-siderat, apoi, ca al 13-lea poarta ghinion! De exemplu, lisus Christps, careje-a dat peste cap planurile de ocupare religioasa a Pamantului... In aceasta privinta sunt foarte multe de discutat. Tn decembrie 2000 (nMarite Mistere'ale Piramidei Oculte", reeditata), desi TncepStor Tn domeniu, constatam ca Jegenda lui lisus este copiata dupa le-genda lui Zalmoxe"! O problema demna de toata atentia, pe care sper s-o .rezolv" Tn cSrtile urmStoare... De aproape doi ani, va ,amenin(M cu Jstoria secrets a Omenirii" si, din diverse motive, am tot amSnat-o, inclusiv Tn aceasta toamna. El bine, Zalmoxe o fi crezut necesar sa lecturez mai Tntai senzationalul manuscris al prof. Tudor piaconut Pana una-alta, sa Tncheiem ..razbolul simbolisticii". Dublul lui 8 fiind 16, romanii s-au gandit ca... 17 este un numar fatal. Probabil pentru ca strica echilibrul dintre 10 si 6, numerele perfecte (1+2+3=6; 1+2+3+4=10!J Ca semn de tripla pulere, Zalmoxe a fost divinizat prin 3x6. Adica 18. Pe care iudeii l-au satanizat. Numai cS dacii aveau de mult un numar sacru: 19. Adica vechimea Universului, precizata la Sarmisegetuzt. (Sarmis-e-getu-za), de 19.44 md. ani (calculata de... jncultii" daa, care n-ar fi avut scriere!!), ca si cic!''

astronomic In care Soarele si Luna se remtalneau Tn acelasi punct (Apollo si Arthemis, Gemenii, Divini). 19

Cum 3x7=21 era deja Jumat" simbolistic, semitii au creat alfabetul de 22 litere-cifre. Fireste, 23 insemna un nou fnceput, din nou de la A. Mai 'oti, cum sunt oltenii de azi (fostii... atlanti!), dacii au trecut la alfabetul de 24 de Ntere (3x8). nRazboiul de idei", de care vorbeste Sundhar Singh, nu s-a Tnche-iat fnsS aici. Noii extraterestri nu puteau si nici nu aveau timp sa parcurga toate etapele vechiului experiment din Carpati, reusit de zeii blonzi. uriasi. Au folosit baza genetica a experrmentelor anterioare §i, semn cS erau inferiori §tiintific, au dat rateuri peste rateuri cu Abraham si Sarah... Cu loate acestea, au vrut sa creeze o rasa su-perioara, un ,,poporales". Fiind mult inferiori Jnvatatorilor", ca stiinta pozitiva, §i aflati Tn pe-ricol de a fncalca porunca universala a non-interventiei, ,,omuletii cenusir" n-au avut alta cale decat cea a... preluarii si msusirii m-vatamintelor ,,Veghetorilor" inalti fi blonzi. Dupa ce declan?asera mai mutte ^razboaie ale zeilor" §i pusesera in pericol nu numai existenta sistemului solar, ci si a fntregului Program Universal de creare a vietii'pe baza de carbon, ..omulejii cenusii" nu Tsi mai puteau permite excese, ce puteau duce chiar la distrugerea lor ca rasS! $i, atunci, au actionat prin propriile creatii, la fel cum au facut-o si ceilalti. Astfel, putem explica brusca ,,pasiune" a pamantenilor de cucerin teritoriale §i expeditii ,,la marginea pamantului"... Pelasgii albi civilizeaza Jntregul PSrnant" (emisfera nordica mai Tntai), adica populatii negroide, fie salbatice, fie sub nivelul lor de civilizatie. Apoi, in Sumer sau Egipt, fostii robi semiti preiau puterea, prin revolts sau diverse conspiratii Tn care s-au specializat inca de atunci... Blonzii sumen'eni Ti numeau pe supusii lor,,cape(e negre". Negroizi sau bruneti? Savantii se mai cearta si actim pe aceasta tema... Creatr mai tarziu, cei din rasa nr.5 nu au alta sansa decat sa copieze §i sa fure de la Jnvatatori". Nimic fntamplator tn fapiul ca mai Tntai au fost sclavi, apoi au devenit ..stapani", traind din stiinta § i civilizatia anterioara. lar savantii Terrei se mira copilareste cum de s-au sons marile civilizatii iar Omenirea, In loc sa evolueze, si-a pierdut intreaga stiinta a trecutului... O metoda de pr'eluare a ,,vechrului" a fost si scrierea ,,in oglinda", In bustrofedon, Faptul ca semi|ii care au ,,mostenit" cultura sum'eriana, desi au oripilal Istoria Omenirii prin cruzimea lor, s-ay au-tointitulat vACAD/DACA" nu Tnseamna ca erau de origine daca, ci, pur si simplu, au vrut sa-si ascunda originea salbatica sub una civilizata-.. nPoporul lui Abraham" a aparut dupa 2.000 f.e.n. Conform mitolo-giei, era unul de statura mult mai redusa fata de pelasgi, inclusiv fata de filisteanul/palestinianul Goliath, de... 3_'m. Probabil, faptul c§, dupa 2.000 ani, a aparut crestinismul, care ia fnfrant cu arme pasnice, i-a convins de... revansa peste alti 2.000 ani, cand va veni Mesial N-jr-'ai ca Mesia este trac'ul Dumnezeu-Mos, Saturn, adica Zalmoxe iar intre timp ,,omuletti cenusii" au devenit subordonati Jnvatatorilor" inalti si blonzi.... 20

Dupa 2.000 ani de diversiuni si istorie falsifjcata, pusi Tn fata pro-; belor privind Dacia - Centrul Suprern al lumii antice si preistorice, rnulti romani au o prima reac(ie identica: .Am ajuns §i Buncul Pamantului?!'" Exact! Adevaratul, pe'ntru ca aceeasi pretentie au mai avut-o grecii, chinezii sau amerindienii. Am mai scris: istoria veche este... eel mai palpitant roman polijist! Proorocii antici aveau perfects dreptate, atunci cand prevedeau ca anul 2.000 va aduce descoperiri esentiale pentru Omenire. Si, ce poate fi mai important pentru Om, decat sa-si afle adevaratii parinti? Din HAR-DEAL. Casa/Gradina Domnului, din Romania -' ,,Gradiha Maicii Domnului"... De aproape patru milenii, zeii invidio§i pe iubirea aratata de Dumnezeu Omului, Croatia sa, incearca sa deturneze Programul Terra de la scopul sau initial, crearea celqr 4 rase si a unui model de convietuire pa^nica, §i sa-st impuna propria ,,rasa', a 5-a, prin care sa stapaneasca intregul Pamant. Nu Intampl^tor, Gog §i Magog dau fiori ?i acum adeptilor Torei! Getii §i massagetir, reprezentand rasa alba (pelasgica) civilizatoare, creafia zeilor Tnalti si blonzi, Jnvalatorii", au fosl limp de milenii supra-veghetorii pastrarii nealterate a LegHor, comandamentelor §i in-vatamintelor primite de la zeii civilizatort. La fei de neTntamplator, profetii, mai vechi sau mai nqi (de la Nostradamus la Sundhar Singh), afirma aproape la unison ca renas.-terea Pamantului va porni §i se va realiza m Romania! Trecutul, prezentul si viitorul coexista, spun savantii, iar istoria este un cere si adeseori serepeta... Fiii Omului (reprezentat pe Bucegi) au parcurs aprpape Tntregul cere al istoriei, au trecut probele la care au fost supusi de Creatori, purific3ndu-se spiritual, iar Romania va redeyeni ce a fost Tn urma cu peste opt milenii: Centrul Spiritual al Lumii. In fond, si Herakles/ Hercules a trecut 12 teste Tnainte de a deveni semizeu... Cercetatorii atenti ai Bibliei, au constatat surprinzatoare predicfii exacte dar si ciudate inadvertente. Explicatia este simpla: Biblia a fost furata de la geti, Marii Preofi ai Antich'itatii si refacuta, fara ca autorii compilatiei sa priceapa multe din adevarurile incifrate de sacGrdotii ge$i } Ca Vechiul Testament este o pastisa dupa scrierile sacre ale altor'popoare recunosc chiar si cercetatorii de origine iudaica. De exemplu, Zecnaria Sitchin concluzioneaza ca sursa ar fi tablitele §i rntturile sumeriene. Numai ca sumerienii, plecati din Muntii Apu-seni, adusesera cu ei p parte din fnvataturile din tara de origine.'.. Din fericire, nepricepand sensufcorect al unor pasaje din Biblia getica, copistii evrei le-au preluat integral, oferindu-ne acum... do-vada furtului si informatii extrem de pretioase. De exemplu, oamenii au miqrat spre rasarit, s-au stabilit In tara Sinear 51 au ridicat acolo TurnuT Babel. Interpretarea generala ar'fi ca sumerienii au imigrat Tn Mesopotamia dinspre apus si au ridicat ziguratele. Sensul ascuns aj pasajului poate fi, msa, altul. Tartarienii au transhumat catre est si s-au asezat in campia de la poalele Muntilor Bucegi, adevara-tul... Turn Babel. Evreii au tragus Babel prin _Poarta _Zeilor", fara a observa ca Babilon are o terminate specific pelasgica (vezi Ion), preluatS si de greet. Babel poate tnsemna, msa, ,,fafa7 Be/" sau ,,Zeul Tata" §r face

trimitere la Sfinxul de pe Vf. Omu, care Tl re-prezinta pe Creatorul Omului, Omul Mare !n miturile romanilor, 21

adicS Uranus/Enki. Cum in mitologiile antice. pdata venit la putere, orrce zeu-fiu prelua atributul de ntata" (al zeilor si oamenilor) iar Bel-Baal esle sinonim cu Marduk (Ram.duk!)/ {Ra(m)/Saturn/ Zalmoxe, este posibil ca Babel sa faca trimitere la Omu mic, Cronos/ Saturn/Zalmoxe... Teritoriul Romanier este un adevarat tezaur istorrc, fapt semnalat si de N. Densusianu, fn urma cu un secol. Tntr-un ,,CuvSnt" anterior, afirmam ca cei care s-au chinuit (si se mai cninuie fnca!) sa distruga dovezile adevaratului ..Popqr Ales" (de fa nordul Dunarii de Jos) au pierdut timpul, pamantul Romaniei adSpos-tind atStea vestigii istorice, Tncat nu vor face fa(a la ritmul descoperiri-lor arheologice. N. Densusianu scria ca Romania este un El Dorado pentru arheologi. ta"ranii neputand ara de multimea de vestigii istorice exis-tente in paniSnt Ca o confirmare a acestei vecni realita'ti, la finele lunii iulie 2003, Tn comuna Gavpjdia (Timif), studentul Petr'u loan Barbo a descoperil, Tn albia raului Timis, un coif tliric al unei capetenii din sec. IV T.e.n.* Confectionat din bronz de cea mai buna" calitate, cu ornamente de ar-gint, aceastS opera de arta s-a... autosemnalat, sclipind Tn soare!... Daca vom sti sa ne pazim comorile arheologice, o mana de ajutor in cunoasterea istoriei reale a Romaniei 51 implicit a Terrei ne-ar putea oferi chiar... cercetatorii evrei. Revista nNew Scientist", preluatS de BBC, semnala Tn iulie 2003 o metoda cu adevarat revolutionary Tn prospectarea arneologica': Do/ cercetatori din Israel au demonstrat ca satelitii ar putea fi folosifipentru a descoperi comori arheologice". Dan Blumberg si Julian Daniels, de la Universitatea ,,Ben Gurion", au folosit asenzori radar cu microunde de bands P, care p&-trund mai adanc in pSmant §i oferS o rezolufie mai buna a imaginilor". ^\ceastS tehnica de fotografiere ar putea fi folositS pentru a gasi fosile, structuri geografice, cladiri ingropate $i chiar morminte co/eci/ve. Principalul impediment constS in faptul ca sistemul celor doi functioneaza doar pe pamant foarte uscat, intrucat apa absoarbe radiatiile microundelor (...) Sistemul prin satelit ar putea patrunde pana la 9 m sub scoarta terestra." * t Biblia ne spune ca venirea lui Mesia (de fapt Mosul, in latina prisca a pelasgilo/ iar Zeul Mos era-..Zalmoxe!) va fi anun^at^ de razboaie, calamitati naturale, molime (vezi SIDA, SARS!), dar si de importante descoperiri sr ,,minuni dumnezeie§ti" infaptuite de oameni si care se vorTnmulti. Furata de la geti. fiind, compilatorii Bibliei au avut grija sa o modi-fice in folos propriu, rnversand no^iunile. Astfel, Dumnezeul getilor, Zalmoxe, a devenit... Satana (inclusiv simbolul sau, 666), iar pasaiul cu minunile dumnezeiesti a fost completat; ,§is$ nu-i credetipe acedia , etc. O diversiune de proportii al carui scop il putem descifra abia acum, N. edit.: Romania libera, 24.07.03, pag.1. N. edit.: ZIUA, 12.07.03, p.12 - aSateli(ii cSutatori de comori" (B.M.)

22

cand romanii tind sa devina... un popor de paranormal), bioenergeticieni §i cu o generatie noua, a superinteligentelor!... Profetii ne asigura ca, Tnainte de venirea lui Mesia, Omenirea va afla ADEVARUL s.i-1 vor redescoperi pe Tatal. Decriptat, limbajul hiperbotic si simbolistic al acestora nu lasa loc de fndoiala. Dupa 2.000 ani de minciuna. oamenii vor afla adevarata jstorie a Pamantului, cine le este adevaratul Creator (zeii inalti §i blonzi din Carpati) §i erne au fost Parintii Omenirii (pelasgii de la nordul Dunarii de jos)... Cartea de fata poate ft un punct important de plecare in afla-rea ADEVARULUl. Daca metoda propusa de autor pentru descifrarea scrierii hieratice (sfanta) se dovedeste exacta si viabiia, atunci romanii au in fata una din acele descoperiri epocale de care amintes.te Biblia! Astfel, metoda prof- Tudor Diaconu poate face inutil efortui bimile-nar al Ocultei iudaice, de distrugere a vestigiilor adevaratului Popor Ales... Ascunderea adevarului nu va mai avea, astfel, nici o §ansa, el fiind fncifrat de sacerdo(ii geti nu numai Tn scrierea nieratica, ci chiar si in limba grecilor antici! Veti observa surprm§i ca orice cuvant are ascuns in el o serie de explicate §i mari secrete ale Omenirii! Pentru geti, Mam Preoti ai An-tichitatii,' cuvantul era concept si el trebuia sa exprime exact noliunea pentru care a fost creat. Imprastierea pe Pamant a rasei pelasgice si ulterioarele deteriorari §i modificari ale limbii unice a Fiilor Omului au distrus matrices perfecta a acesteia. Prof. Tudor Diaconu o numegte Jimba adamica". Desi evreii si-au Tnsu§it si pe primul om (adam=om, In ebraica), Adam a fost creat §i a crescut in Raiul de la Gurile Dunarii. Adica, pe Insula §erpilor, dupa cum am dovedit Tn .SECRETELE TERRED Furata, Biblia getilor a fost falsificata. Neprofesionist, insal Atat de putin au tnteles din ea, falsificatoni, incat unele adaugiri §i modificari sunt de-a dreptul ridicole! Cele 4 raun ale Raiului curg... pe trei continente dar compilatorii, adaugand Tigrul si Eufratul, pentru a-l apropia pe Dumnezeu de Israel, au uitat doua elemente esentiale, care ne arata unde a fost creat, de fapt, Adam: Tison si Havila (in care se gasea mult aur). Adica, Tison/Tisa (nu Dunarea) si Vlahia (anagramat)! Descifrand ..scrierea secreta", prof. T. Diaconu nu numai ca ne demonstreaza furtul Bibliei getilor dar a descoperit §i... ,,planta ne-muririi" si leacul pentru SIDA! Ca nu e poveste, aflati din articolele de presa redate Tn cuprinsul lucrarii. Desi nu va lua niciodata Premiul Nobel (al unui inventator evreu cuprins de remuscari, cu... abonati evrei), prof. T. Diaconu poate in-tra in istorie, daca metoda sa Tsi gaseste si confirmarea stiintifica! Cum nimic nu este Tntamplator pe lumea asta, se pare ca a fost desttnat inca de la naftere, sa indeplineasca una din previziunile biblice. Daca DOR este numele ascuns al lui Salmocsis/Zalmoxe, atunci numele sau e chiar predestinat acestei descoperiri opocale: Tu.Dor Diaconu! Conform DELR (1975), diacon=,,mem/?ru al clerului aflat pe prima treaptS a ierarhiei preote$tt". Q.e.d.... 23

Prof. Tudor Diaconu este, fnsa. si un erudit, gen pe cale de dispari-tie fn Romania... Subiect al unei vie^r tumultoase, In care a uitat, totusi, sa ajunga" pe Luna alaturi de Neil Armstrong! , autorul acestui volum de senzatie ar putea imbogati orice scenarist de film de la Hollywood! Corespondent de presa de la'15 ani, fotbalist la ,,U" Cluj-Napoca, ..student cu probleme", matematician, filolog, istoric. poet si mai ales, un caracter putemic, constient de propria-i vaioare, care si-a permis zeci de ani sa sfi-deze imppstura din regimul comunist... Tmi fnchipui ce au avut de indurat ,,cultumicii" anilor '60-'80, pentru ca ironia prof. Diaconu Jngroapa din primal Cand spui ,,e,rudit", imaginea este a unui om pierdut printre mor-manele de carti. Wr-adevar, in camera sa de apartament de bloc din Pitesti, prof. T.' Diaconu este greu de reperat dintre sacii de... lucrari scrise, carti vechi si rare si articole aparute In diferite publicatii, care ii tapeteaza peretii. Cel mai bun punct de reper pot fi doar m'asina de sen's, cana mare de cafea si tigara mereu aprtnsa".., Odata iesit, insa, din ,,lumea sa interioara", departe de morga ,,savanlilor pe puncte", eruditul profesor redevine ncopilul teribil" al vremurilor din tinerete. De-loc sf^tos, cum sunt ?n general septuagenarii, omul Tudor Diaconu are o stiinta de a intretine o atmosfera, specific^ doar oltenilor (se lauda ca e oltean!), pe care nu te poti sup^ra niciodata, in ciuda ironiei de-a dreptul ucigatoare! A?a se poate explica si incredibilul fapt ca na fost arestat niciodata fnainte de 1989! Umorul sau era prea savuros, desi ridiculiza tot, de la Stalin la Ceausescu, pentru a nu se impune si Tn fata obtuzilor activisti... Cu un fiu Tn Canada si o fiica la Atena, reallzati profesional, prof. Tudor Diaconu ar putea beneficia linistit de libertatea de pensionar. Pro-babil, insa. a uitat de mult ce Tnseamna timp liber. Pana si vizitele m Grecia sunt de documentare si nu cred sa mai cunoasca cineva asa de bine monumentele §i mai ales inscriptiile Greciei antice... Ne-am cunoscut dupa ce mi-a fost semnalata cartea sa, ,,Limba vorbita de Adam fi Eva". Pentru a-l gasi, anii de ziarist de ancheta mi-au fost de mare folos... Prima convorbire telefonica a fost mai mult decat interesanta": M-ar interesa sd colaborSm §i sd v3 public o carte... Da, fiule, am 60! - Nu-ti face probleme, am doar 73 ani, avem timp pentru toate! Cei care Tl cunosc pe prof. T. Diaconu, deja Ti recunosc stilul... Acum, Imi este dator o bere... Deoarece nu este deloc usor sa lucrezi, ca editor, cu eruditi ca Paul Lazar Tonciulescu sau Tudor Diaconu! Pentru ca orice descoperire duce la noi conexiuni, obiceiul este ca tema respectiva sa fie tratata rapid Tntr-un articol, pentru a o feri de uitare. Din acesl motiv, colaborarea cu cei doi autori a fost identica. In concluzie, n-a fost deloc usor sa selectez... 1.000 de pagini si sa le asez Tn ordinea fireasca, pentru a obtine... nmaterialul exploziv" pe care fl ve(i lectura acum. lar toate acestea fn plina vara si canicula. Deci, prof. Tudor Diaconu tmi datoreaza o.. _bere, frate cu romSnul"... 24

Autorul ..Scrierii Secrete" dovedeste foarte clar, prin descifrarea vechilor inscriptii, ca Biblia, asa cum este cunoscuta acum, este o varianta (masluJta) a Cartii Sacre a getilor. Oricat de senzationala ar apare aceasta afirmatie, ea este connrmata din surse occideritale §i chiar.de cercetatori evrei ! In ..Enigmele Terrei" - vol.1 (Ed. Saeculum I.O - Vestala, 1996), pag.68, Horia C. Matei semnaleaza ca 1/3 din guansi (din Canare) sunt de origine filisteana {adica traci, stramosii palestinienilor de astazi), izgonitt din Canaan de Joshua. Conform lui Procopius, la Tanger se afla o inscriptie cu caractere feniciene; nNoi suntem cei care am fugit din fata lui Joshua ialharul". Robert Charroux confirma aceste informatii senzationale, completandu-le cu altele, de aceeasi valoare, in ,,C'artea cunba$terii interzise" (Ed. Elit. 2000), pag.102, 114-116. Sa incepem cu o cunoscuta declarable a celebrului cercetator peruvian Daniel Ruzo (dupa nume, de origine iudaica!): ,Pe malurile M-lului, rocile din bazalt negru, care au rezistat eroziunti $/ mileniilor, pre-zinta remarcabile sculpturi Masma. Am descoperit reprezentari identice in Carpatii romaneyti. In concluzie, consider ca avem aid marturia asupra existentei unei mari civilizatii care se intindea pe tot global inainte de Potop. Scriitorul -de origine iudaica Maurice Guignard, autorul cartii ,Cum am descifrat limba etruscS", a tradus in franceza formulele sacr'e recitate de preotesele guanse, lydiene §i etrusce (adica... pelasge!) $i a ajuns la o concluzie §ocanla: »Vreme de milenti, guan§ii au pastrat aceste taine dar evreii, proveniti din razboinicii lydieni (etrusci - n.ED) ?/ femeite kuchite, au facu't o schisma $i nu au pSstrat decaf credinta in Dumnezeul unic jaceasta schisma o releva §i textele descifrate de prof.T.D.; mtr-adevar, formidabil - n.ED.). Impotriva acestor eretici, evreii inte-gri$ti au infiintat secta eseniana (Is-sonir = fiii ghefii) in memoria strarno§iior nordici. Hristos ?/ mama sa apartineau acestei sects". Intr-adevar, ,,mai clar de a§a nu se poate" (am citat din T.D.)! Toate acestea confirms ce scriu dm noiembrie 2000... Esenienii, spune Josephus Flavius (istoric evreu, fost reyolutionar antiroman con-vertit), fusesera instruiti de pletstai-i (preo^ii) daci! Revin la evolutia: Ge - Geta - getae - gh'eata - gheata. Astfel vom tntelege ca esenienii erau... Fiii Geei, adica urma§it dacilor! Nu intamplatbr djvinizau Soarele [ca dacii) si se autointitulau ,,Fiii Luminii", numindu-i pe iudei ,,Fiii intunericului"... Deoarece, de la bun inceput, ace?tia credeau Tn Sin, zeul Lunii. De altfel, textul spune clar ca esenienii aveau... ,,stramo§i nordici", adica daci! $i mai clar: lisus si Fecioara Maria erau si ei... daci, cum am tot afirmat, si acum intelegem, inca o data, de ce Romania este numita de doua milenii (inclusiv'de Papa loan Paul al lllea) ,,Gradina Maicii Domnului"!! Si se mai confirma ceva din cele tot scrise anterior: evreii sunt urmarea unui metisai cu tati pelasgi... Merci, Maurice! Acelasi Maurice Guignard, intr-o alta carte citata de R. Charroux (.Biblia LydianS") ne ofera... bomba-bombelor, confirmlnd Tnca o data metoda prof. Tudor Diaconu si aruncind in aer o diversiune iudaica ce rezista de 2.000 ani! Puneti-va centurile de siguranta, va rog!

25

•aGuan§ii §i-au gravat pe morminte nenumarate extrase din Biblia primitiva dupa care evreii au facut o traducere denaturata". • Adevarata Biblie a fost scrisa de guati$i si de pelasgi. Biblia ebraica, sirnpla traducere a celei a guansilor, a fost scrisa in Egipt, cand evreii nu au mai inteles limba fnaintasilor lor (?! - n.E.D.J, Codul Nannarchal a fost nemodificat de noua versiune, care nu este opera lui Moise, ci a lui Ezdra" (pag. 339). Informatiile (oferite de un evreu, a se rejine!) sunt de-a dreptul senzationale si cruciale pentru Istoria Omenirii !! Acesta rsi intituleaza cartea' ,,Biblia A Lydiana". Mica, prima Biblie (cealalta fiind pastisa) a fost etrusca, deci pelasgica, deci Tsi avea originea in Ardeal! Furat de basmele din Vechiul Testament Lfuga din tgipt", dixit Discovery, n-a fost dovedita niciodata arneologic sau din hieroglife, care nu o mentioneaza!), M.G. crede ca furtul s-a produs In Egipt. Exceptand zeii - faraoni §i clasa conducatoare, egiptenii erau negroizi de statura mica! Daca inaintasii evreilor au fost lydienii (etruscii) blonzi si tnalti (pe atunci prevala ascendenta b^rbateasca), Biblia nu putea fi furata din Egipt. Mai mult, prof. T. Dtacpnu demonstreaza ca, ?n scrierea hieratica, Egipt insemna Jume". Adica, evreii s-au rupt de ,,lume", de rasa alba, pelasgica si au ratacit in pusttul din nordul Daciei... F. Couteaud ne ofera mca un argument c$ religia cre§tina este o creatie a uria^ilor de la nordul Dunarii de Jos: ,,guans!i o celebrau pe Fecioara Maria (pe care M. Guignard o numeste Thurma sau Mikil, Fecioara GiganticaY'. La pag. 339 si 342, R. Charroux ne ofera alte informa(ii si consideratii socante: nBiblia a fost falsificata cu buna stiinta. Faptul este evident, dat fiind ca, in mod voluntar, se omite a se pofneni despre existenta piramidefor, a minunatelor temple din Valea Nilului, la fel cum nu sunt mentionate numete faraonilor, pe care nu se poate ca populaf/a lui Moise sS nu le fi cunoscut! In Biblia lor, evreii au vrut, pur §/ simplu, sS steargS cu buretele civilizatia egipteana!" ..Bhagavat-Gita este o evanghelie, o buna-vestire anuntata in lume de un zeu care s-a transformat in om. Povestea lui Hristos, misiunea sa, au fostcuprinse in Bhagavat-Gita". Inca o data, se enonta faptul ca Biblia a fost furata si falsificata! Cand? Sunt posibile doar doua variante; Tnainte de apantia civilizatiei egiptene si a piramidelor sau mult mai tarziu, cmd Egrptul nu mai prezenta importanta. Prima varianta se exclude din start, evreii aparand mult timp dupa ridicarea piramidelor. A doua este mai plauzibila si pare a data chiar din perioada... aparftiei crestinismului ! Mai mult, desi distanta este foarte mare si apareht n-ar exista motive, ..Apocalipsa" lui loan Teolpgul

satam-zeaza pe... Burebista si Deceneu ! De ce? Pentru ca aliatul lor, Pompei, a distrus templul de la lerusaliml... Acelasi loan Teologul (674-749 d.H.) subliniaza importanta Legii Universale a celor 10 porunci. Pe cele adevarate, Legile lui Za'lmoxe, adevaratul Dumnezeu (Zalmoxs/Salurn/Rarn, nu preotul lui Zalmqxe, pe care il mentioneaza Herodof!) tocmai leati citit la Tnceputul cartii. Ctt despre Bhagavat-Gita, pentru cei care stiu ca arienii proyeneau din zona Carpatilor, este clar ca Jn mtregul Imperiu Pelasgic, din Egipt p?na in India,'Cartea Sfanta era acceasi... 26

Sundar Singh era un Indian budhist, adversar Tnversunat al cresti-nismului. Pana tntr-o zi Tn care lisus i-ar fi aparut si l-ar fi Tntrebat exact ca pe Saul/Pavel: _De ce mS oropse^tf?" De atunci, spunea, a avut mai multe JntTlniri cu Christos". In 1922, a vizitat Romania $i Tn acelasi an si-a publtcat impresiile si noile reve-latii: ,La picioarele Maeslrulut". O carte devenita celebra, mai ales prin douS profe^ii implinite... de Ceausescu: ,ln Romania se va construi, mai intii un canal care va uni Ma-rea Neagra cu Dunarea si care va functions normal, precum si un alt canal, care va uni Dunarea cu marele oras reconstruit al Bucurestiului (...)" Profetul indian ofera §i alte date, incredibil de exacts. Mai mult, Sundar Singh anunta si construirea Casei Poporului, inclusiv durata constructiei ! In anil 70-'80, mesajele extratere§trilqr din Comandoul Ashlar vbr confirma §i alte profetii: „{...) scoarta Pamantului va lua foe, clima va suferi unele schimbari, cutremure ingrozitoare (...)" etc. Amanunte socante puteti gasi in »SECRETELE TERREI" - vol. II §i *REVENIREA ZEILOR". Cine l-a inspirat §i ce viitor i se pregateste Romaniei aflam Tn continuare: ..(...) Romania are o mare misiune Dumnezeiasca de redresare spirituals ce o va face pana la urma sa se mfati$eze ca un veritabil model de urmat pentru Jntreaga Umanitate. (...) cea care mi-a inspirat (...) aceste profetii este Preasfanta NSscatoare a lui lisus §i reamintesc ca, din care sfrrrt, locul de cinste in ocrotirea Romaniei Jl ocupa Maica Domnului si apoi marile pu-teri ceresti, la toate acestea adaugandu-se si majoritatea sfintilor din qer". In continuare, Sadhu (nMuntele"!) Sundar Singh ne arata ca... fericirea mult-a5teptata a rom§nilor este foarte aproape: ..Vremurile de exploatare, teroare, inselaciune si asuprire vor asfinti in aceasta fara. Fiecare locuitor af acestui popor ales se va bucura din plin de binecuvantarea $i harurile divine, multi dintre acej-tia fund inzestrati cu mfe/epc/une si felurite puteri de a face mi-nuni, Toate darurile se vor revarsa peste aceasta fara aleasa, care va avea nobila misiune de redresare spirituala a intregului glob pamantesc". Preluand o Biblie falsificata1, biserica noastra Ti Tnvaja1 pe romani sa se fereasca... de romanii supradotati, facand jocu! iudaismului! nBasarabia va fi alipita Romaniei pentru totdeauna (am preva-zut acest lermen, Tnca din 2000, pentru 2006; vom trai f i vom vedea! -n.ED.), cScipoporul rus va cinsti aceastS Jara aleasa $/ va renunta la aceasta provincie (...) In vremunle viitoare, poporul rus, plin de dragoste, va veni in aiu-torul lucrarii pe care Romania o va avea de indeplinit in lume. (...) Razboaiele, panics si neintelegerile de tot felul vor face ca Marile Puteri, cum ar fi Rusia, s$ se prabu$easca, spre bucuria tarilor mid care o alcatuiesc. Ateii vor incepe sa cerceteze scrierile sfinte (pre-zent! -n.ED.)5/se vorpreocupa sa inteleaga stiinta spiritului, cautandsa descopere tot ceea ce este ascuns in am. Gratie acestor cercetari, o noua cotitura se va produce in viata unor pamanteni". 27

Prabusirea Rusiei (URSS), prevazuta de Sundar Singh in 1992, s-a Tmplinit deja... Textul care urmeaza dovedeste furtul Bibliei getrlor §i masluirea ei in sens invers, Jmpotriva Adevaratului Popor Ales! Un lucru este clar: Cartea Sfanta a getilor a fost lasata de zei, o supercivilizatie cosmica, pentru care vrrtorul nu prezenta nici un secret, in toa'te amanuntele! Evreii afirma ca au desctfrat Codul Bibliei, ca acesta ar preciza viitorul fn cate trei variante (ar fi aflal ca Itzhak Rabin urma sa fie asasi-nat dar nu ar fi fost crezuti,,.) dar numai folosind... Biblia original!! Care? Cine o are? Nicaieri pana acum evreii nu s-au laudat ca" ar avea vreun exemplar original al Vechiului Testament ! On obscur ziarist din New York si un savant matematician din Israel afirma ca Vecniul Testament ar fi efectiv un... sofisticat program computerizat! Lucru impo-sibll, daca ne amintim ca Biblia este un fals, adeseori cu masluiri ridi-cole... Explicatia nu poate fi decat una singura: evreii detin si acum o copie a Bibliei adevarate, a geti/or! Acesta este ,,originalul"... Faptui ca se vorbeste despre un ..original" este mai mult dec§t straniu $i dove-de§te ca Biblia a fost falsificata! Mai mult, ca n-a fost Biblia lor!! Pentru ca Tn nTora" sunt prevazute pedepse capitate ale lui Yahve pentru oricine va schimba macar vreo litera... ludeo-Biblia §i-a luat toate masurile de siguranta pentru virtor si a schimbat sensul originalului: ,,Sa nu-i credeti pe cei care fac minuni, nu sunt trimi§ii mei, sunt tucrkrile Satanei'. " Cu alte cuvinte, ale lui Zalmoxe, adevaratul Dumnezeu, marele... adversar al lui Yahve/ Enlil/Zeus/Jupiter, patronul noii rase de zei... „(...) Prin intermedivl poporului roman ales, Bunul Dumnezeu {exisla si un... Raul Dumnezeu?! - n.ED.) va vorbi oamenilor de pe tot Pamantul, trimifandu-i pe cei a/es/ din mijlocul acestui popor fn ajutorul celorlalte fiinte omenefti, pentru a le ajuta sa se ridice la o viata superioara si la desavarsirea dumnezeiasca. (...)'in timpurile care vorveni, fara cea aleasa de Bunul Dumnezeu va fi focarul redresarii spirituale de pe fata Pamantului. Minunile cele fara numar ce se vor facs in aceastS tara $i taine-fe ce se vor descoperi funa o aveti In fata, cea a prof, t, Diaconu! -n.ED.) in vremurile ce vor veni in aceste locuri vor face ca popoarele lumii,sS cerceteze, pline de daruire, misterele dumnezeiesti. In Romania, Dumnezeu (§i nu Satana*, cum spune Biblia iudaica! - n.ED.) va face cu putinta aparifia unor man miracole, pentru ca cei a/ej/ s5 le descopere tar necredincio$ii s$ se intoarca la credinta cat mai repede (deci asta fi durea! - n.ED). In acest popor ales al rornanilor, Dumnezeu a pus o inimS calda $i iubitoare, firea oamenilor fiind deschisS sS descopere cu u$urinta calea catre desavar$ire, aproape toti fiind capabili sa lumineze ce-lelalte popoare prin darurile divine pe care le detin". Acum este clar cine este adevaratul Popor Ales al Omenirii $i de ce romSnii sunt satanizati si loviti farS Intrerupere de 2.000 ani?! * N. edit.: In tradijiile romanilor, Creatorul Ornului, Uranus/Enki apare ca... mo§ Stan din Baragan! Intre Stan gi Satan exista diferenta de o litera...

28

Cea mai yeche manastire din lume, Sf. Ecaterina, de la poalele Muntelui Sinai, si unul din cele mai importante centre de pelerinaj crestin din lume, a fost construita, intre anii 527-567, de tracii bessi (una din cele mai mandre si puternice populatii trace) la cererea imparatului... oltean Justinian, Insteresant este ca aceasta manastire, ce Tl are ca al doilea ctitor pe Constantin Brancoveanu, se afla In... Egipt §i nu in Palestine si define a doua biblioteca de manuscrise sj icoane crestine, dupa Vatican. Tot aid se afla si un tablou cu inscriptia in limba romana... Deioc in-tamplator: dupa cum am mai semnalat cu alte ocazii, Tn zona mca se mai vorbeste o romana arhaica! Sunt urmasii bessilor constructor! si academicienii nostri ,,pe puncte" ar putea afla originea cuyintelor pe care te considers slave dar si miracolul limbii romanesti, pastrata... 1.500 ani in conditii de izolare totala! Atunci vor Tntelege, poate, cum e [josibil ca argesencele sa pastreze portul popular gasit reprezentat si datat stiin-tific in... 3.500 i.H.I Dintr-un interviu publicat Tn ,,ZIUA" (iulie 2003) al E.S. Wafaa Ashrat Moharram Bassim, ambasador al Egiptului, ne dam seama ca Romania se afla pe drumul prevazut de profetul Indian Sundar Singh. Nu stiu daca d-na Bassim l-a studiat pe Sundar Singh dar ceea ce ne comunica este extrem de instructiv: ,RomSnia are un potential considerabil in acest domeniu in care ex-ce/eazS, adica medierea diplomatica. Credent ca va avea un rot impre-una cu Europa, in general. Are privilegiul de a avea relatii foarte bune cu diferitele pStti din regiune, datonta istoriei sale dar datorita filozofiei sale, §i anume de a 'pastra loate canalele deschise, atat cu lumea araba, cSt §i cu Israel. (...) Romania are un potential Juristic foarte mare: este o tarS frumoasa, cu oameni minunati, a'veti o naturS extraordinara. Avet! de toate: mare, munji, statiunt balneociimaterice". (Paranteza. In septembrie 1989, la TSrgul International de la Damasc, am insistat ca ,,peretii" exteriori ai pavilionului' nostru deloc atractiv, exceptand q poza..! In marime natural^ Ceausescu-Hafez El Assad, la care sirienii se opreau, exclamau pe loc ,,Ceaucescu", apoi, dupa o gandire de cateva secunde Romania" - sa fie acoperiti cu tablourile ^uristice" ce zaceau nefolosite. Am gasit intelegere la direc-torul Centrului de Perfectionare al MCE - directorul Pavilionului Roma-niei • si imediat sirienii a'u facut coada la tablourile cu Poiana Brasov sau Olimp, neglijand total ,,maretele" noastre produse..- Desi nu erau crestini, I§i faceau efectiv cruce'si ma Intrebau buimaciti... daca nu cumva erau trucaje!!). ^§ vrea s5 transmit prietenia si sentimentele extraordinare pe care poporul egiptean le are fata de poporul roma_n (...) sunt sigurS ca in Egipt ati simtit ca simplul rapt cd sunteti roman le-a aprins tnimile oa-menilor (in 1989, la Damasc, romanii erau... sfinti intangibili, datorita politicii pro-arabe a lui Ceausescu si miilor de sirieni care studiasera in Romania, incat te simteai ca la Bucuresti - n-ED.). Cultura, arta Rorhaniei sunt foarte cunoscute in Egipt, in special teatrul, dansyl, folclorul, muzica. Pentru sport, bineJnteles, in

special sportul principal, fotbalul (au avut grija ..Nasul" si ..Corleone" si de aces,t .sector1 - n.ED.)." In concluzie, dupa cum ne tot spun profetii, inclusiv Nostradamus (ntara ocrotila de Dumnezeu" cu cei n4 Invata^i care detin Intreaga In29

vatatura a OmeniniT Romania are marea misiune spiritual! de a realiza Rena§tere Pamantului §i de a afla marile adevaruri ale Omenrrii. Fara sa exagerez cu nimic. rnceputul poate fi facut cu ,,Scrie-rea Secreta"... 23.07.2003 Eugen DELCEA Nota: In aceasta vara. am rnregistrat un fenomen ciudat si deloc pla-cut: comenzi Tn serie de 1-2-3 milioane lei care n-au mai fost ridicate si achitate, provocandu-ne daune (penalizari po^tale) de mai multe milioane. Poate respectivii sunt obi$nuiti cu alte edituri, nu se a§teptau c3 le livram In 1-3 zile 51 au plecat Tn coricediu, crezand cS gasesc cartile la intoarcere! Cine §tie, poate e vorba doar de nesimtire... Promit ca, daca acest fenomen va continua, voi aloca doua pagini §i pentru ace$ti ,,tepari". Daca vrem sa (re)intram fn normalitate, nesimtjrea trebuie neaparat sanctionata! Pana atunci, voi oferi un sihgur nume, al unei ndoamne". Care, cqntactata telefpnic a uitat de scuze 5! bun-simt. preferand sa-§i ex-prime Tntregul sictir de nclient(?) stapan"(!): - Catanescu Adreea - str. Calarasilor nr.6, Braila, tel. 0239/613.133. Un alt caz, particular §i ciudat, este un difuzor cu tarabe, din Braila: A.F. Stoian Neculai (mobil 0722.828.954). Cumparator In ramburs al cartilor Editurii OBIECTIV, acesta ne-a demonstrat, In doua randuri, ca este atat de bine jnsurubat" la Oficiul Postal nr.6 - earlier Hipo-drom, Tncat i se permite sa ridice cartile §i dupa 2-3 luni, de?i terme-nul maximal este de 15 zile!!... §i acum, vorba ndoamnei": .Ura si la gara".,. cS au sosit titlurile noi delaEdituraOS/£C7/W.., 30

CUVANT fNAINTE 0 prima si esentiala calitate ce se cere cercetatorului stiintific este credinta in capacjtatea cercetarii de a descoperi adevarul, unita cu pas'iunea de a cerceta. Pe acela§i plan de importanta §i esentiali-tale este intuitta adevarului, Aceasta arunca licariri neasteptate in Tntunericul neclmoasterii si fndreapta pasii spre porti nebanuite ale cunoa§terii revelatoare. Inarmat cu aceasta caiitati, cerceta'torul se daruieste muncii sale pe care o duce cu tenacitate §i abnegatie, lovindu-se la tot pasul de piedici, cazand si ridicandu-se, trezindu-se In fata unor stSnci ce par a nu fi escaladate si totusi mergand mereu inainte, fara a astepta ras-plata cercetarii sale. Cand lumina s-a facut tn fata sa, rasplata cea mai ametitoare ii este verif icarea intuitiei care l-a purtat prin Tntuneric pSna la limanul adevarului. Dar. odata trecuta ameteala cuceririi, cerce-tatorul porne§te din nou la drum spre altitudini nascute din cele atinse cu tot atatea Tntrebari puse de un Sfinx pe care Tl poarta m el Tnsusi. Mentorul pite^tenilor a fost Nicolae Miulescu, autorul cartii ,,Dacia, Tara Zeilor", carte care arunca lumini surprinzatoare asupra trecutului fnnegurat al stramosilor nostri, si acest titlu apologetic urmare§te sa a?eze pamantul patriei noastre ca vatra a lumii vedtce Ceea ce Tl intereseaza Tndeosebi este limba. Membru activ al cenaclului bucures-tean DECENEU, inginerul Miulescu va forma la Pitesti un nou embriqn al cerceta"rii pluridisciplinare la biblioteca judeteana, nedespartit afectiv de profesorul Tudor Diaconu, la care si locu'ia Tn perioada de vara. Acesta T§i Tncepe prezentarea cercetarilor sale la Brasov, la Casa de cultura, prin conferinta nMari mesaje ale antichitatii limba dacicff1 pe 18 decembrie 1978, invitat la clubul ,,Amicii infinitulw". La Pite§ti, abia Tn 1982, Tn cadrul simpozionului de inginerie istorica, sustine co-municarea ,,Limba tracilor pe inelul de la Ezerovo", cu care prilej afirma pentru prima data existenta codului getic. Manifestarea din cadrul zilelor cultural educative ale Bibliotecii Jude-tene Arge§ era patronata de Asociatia Oamenilor de §tiinta din Romania. Dupa" moartea lui N. Miulescu, un alt spirit dotat pentru cercetarea pluridisciplinara - doctorul Hie Stanciu, creeaza un cere pluridisciplinar de studii privind istoria si limba romaneascS, Pitestii devenind Tn anii urmatori un centru national, Tn care se adunS anual si bianual cerce-tatori din toata tara. Am patronal aceste sesiuni, Tn calitate de pre§e-dinte onorific al cercului. Presedintele executiv, dr. Hie Stanciu, ca si secretarul stiintific prof. Diaconu au continual pe cont propriu cercetarile lui Miulescu. La aceste reuniuni s-au cunoscut Timotei Ursu, Flonn Stanescu, Constantin Bejgu, Alexandru Forje, Constantin lordache, Cella Delavrancea, I. Constantinescu-Caracal, George Vaida, I. Cionchin, Paul Lazar Ton-ciulescu, Alexandru Pele, dr. G. Iliescu, etc., sprijiniti direct de prof. dr. Nicolae Copoiu. Acesti ingineri, profesori si doctor! erau uniti de flacara nobila a patriotismului. 31

Inca din ultimii ani ai secolului trecut. savantii cum sunt Krelshmer Tn 1898 sau Gunther m 1929, ca si Nicolae Densusianu Tn 1913, pre-cedat de Bogdan Petriceicu Hasdeu Tn ..Magnum Etymologicum Romaniae", specialist) in diverse domenii ca arheologia, lingvistica, ajunsesera la concluzia ca origin ea popoarelor ariene trebuie cau-tata Tn bazinul hidrografic al vechiului Istru si al Danubiului, cum era denumirea Dunarii dincolo de Cazane si Portile de Fier, Ideile aces-tea n-au reusit Tnsa sa se impuna suficient, Jar Tn ce-l priveste pe N. Densusianu, opera sa ,,Dacia Preistorica", in 1500 de pagini, a fost calificata ca utopica. Cartea lui Miulescu ,,Dacia, Tara Zeilor ", la'randul ei a fost refuzata de edituri, astfel ca Tn limba romana Tnca nu s-a tiparit. Cei doi cercetatori, emuli 51 prieteni ai lui N. Mlulescu, dr. Hie Stanciu si prof. Tudor Diaconu, care i-au cunoscut stradaniile §i com-petenta multilaterala 5! multivalenta, §i-au luat sarcina nobila de a-i continua opera, continuand-o ei Tnsusi printr-o neobosita cercetare §i confruntare a vestigiilor trecutului poporului roman. La tntrebarile: Cum se reflecta in limba noastra acest fond stramosesc, si relatiile acestuia cu limba latina" si alte limbi vechi si noi europene (?)..., cum se reflecta spiritualitatea vedica Tn civilizatia daci-Ipr si cum se poate acoperi Calea Zeilor cu vestigii ale acestei spiritua-litati (?) da un raspuns matematizat cartea de fata. Aceste idei nobile sunt prezentate si in revista ,,OMU", editata la Pitesti Tncepand din 1990 de aceeasi cercetatori, dezvaluind perma-nenta codului getic, de la Tartaria - primul scris din fume - si pana la pi'atra de pe mormantul lui W. Shakespeare. Descoperind miraculoasa lume a tracilor, citim istoria cu ochii nostri, Jn limba romaneasca. Este o regandire a trecutului Tntreg, care, odata realizata, ridica alte semne de Tntrebare la care asteptam raspuns Tn continuare. lata minunea limbii noastre! Academician Nicolae Teodorescu (,Limba vorbita de Adam §i Eva") 32

Capitolul I SCRIEREA SECRETA... IN PRESA ROMANA Decodificarea Tntregii scrieri a Antichitatii (,Flacara" - anul XXXV - Nr.2 (1595yiO.01.1d86) O cercetare stiintifica de mare interes si de importanta valoare, din multiple puncte de vedere, este pe cale de a se finaliza la Pitesti, in cadnjl unui Cere de studii pluridisciplinare, ce fiinteaza sub auspiciile Asociatrei Oamenilor de §tiinta din Romania.. Obiectivul acestei cercetari este remarcabil: de a reface Tntreaga cunoastere a trecutului, folosind atat datele istorice certe, cat si elemente de adevar din mitologie si car(ile de cult, Tntr-o articulatie logica, rationala. care permite suplinirea eel putin partiala a ,,iz-voarelor pierdute", Metoda de cercetare este una indubitabila, din moment ce se bazeaza pe un algoritm matematic de o deqsebita forta euristica, prin care se poate decodifica orice scriere hieratrca (Tn care sunt pre-zente, conex, litere latine si/sau grecesti, amestecate cu simboluri secrete), indiferent de spatiul geografic si timpul istoric carora apar-tine respectiva inscriptie. lar ipoteza fundamentala pe care o degaja rezultatele de pana acum ale acestei cercetari este una coplesjtoare • aparttia limbilor este consecinta unei revolutii alfabetice care a fost provocata premedi-tat §i care a constat in codificarea (incifrarea) in patru moduri dis-tincte a unei limbi unice, ,,pulverizata" in varii modatitati de expri-mare (mnemonica, pictografica. ideografica, acrofonica), dar toate gandite fonetic s.t comprimate in litera. Autorii acestei variabile ..rebotezarr a lumii " au fost getit,deci revolutia alfabetica si, prin asta, originea limbilor arfr plasatam spatiul ca'rpato-dunarean. O asemenea avaiansa de noutati, a caror confirmare ar produce o veritabila revolutronare a modului'nostru de a percepe si de a ne raporta la trecutul istoric foarte indepartat, nu poate fi, desigur, asimi-lata dintr-o data. Cum spun undeva interlocutor!i no§tri »desprinderea de cunoscut presupune ur/'asi in gandire. Cciti pot explica, chiar azi, ce tnseamnS e=mc ?" Revista noastra, pastrand o necesara si cuvenita distanta critica fata de admiterea acestor rezultate ca definitive si certe, le face, totusi, cunos-cute in virtutea rnalienabilului drept la ipoteza stiintifica pe care-l are, din principiu, orice cercetator. Respectand acest drept, respectam to-lodata datoria fireasca pe care specialistii, istoricii, tott cei angajati pe fron-tul cunoa§terii gtiintifice a trecutuiui nostru, o au in a se implica In analiza acestei ipoteze si a rezultatelor pe care le incu.nba, astfel Incat munca cercetatorilor pitesteni sa poata fi integrate sub girul necesar al autorita-(ilorin materte. Publicam mai jos un interviu luat autorilor acestei cercetari - dr. Hie Stanciu sr prof. Tudor Diaconu. Continutul acestui interviu, care s-a sedimentat in urma unor deloc simple ,,dezbateri", > 33

pentru intelegerea reciproca a intentiilor, reprezinta, trebuie s-o spu-nem, doar o preliminara punere fn ternS cu obiec'tul, metoda si rezulta-tele partiale ale acestei cercetari, prin care speram. deci, nu sa Tnche-iem discutia cu verdicte definitive, ci dimpotriva, sa deschidem, potrivit menirii revistei noastre, un fructuos dialog Tntre specialist!) interesati de aceasta tematica. Prof. Tudor Diaconu: Noua paradigma ofera putinta conexiunii part,ii Tn intreg. Algoritmul nostru se bazeaza pe aflarea aspectului izomorf al grafiei cu litera si cifra. Pentru aceasta a trebuit sa analizam foarte temeinic toate ,,alfabetele", care, de fapt, sunt UNUL, eel protolatin, §i sa stabilim baza matematica a fiecarei litere. Pictograma, ideograma, silabarul, alfabetul nu sunt forme de comunicare fn evolu-tie, ci moduri de reprezentare a aceluiasi Tnteles invariant. Tn principal pe noi ne intereseaza GETII. Totul tncepe de la IO. Recitirea atenta, Tn traducerea lui Ghica, a ceea ce a scris parintele istoriei, Herodot, deschide noi punti Tn cunoasterea istorica. Dr. I. S.: Una din concluziile studiilor noastre este ca getii nu au fost un popor. cum se spune, ci numai casta sacerdotala IO a daci-lor din neamul trac, cum se stie. Asa rezulta si pe inelul de la Ezerevo, descifrat de profesorul Diaconu fnca din 1980, rezultatul cu totul deosebit fiind comunicat la o sesiune stiintifica de la Pitesti, Tn 1982. Acad. Condurachi aprecia acest inel drept principal izvor de cunoastere a limbii tracilor. Cunoscand filiatia: messageti - get! - getuli, casta ,,acoperea" trei continente, ceea ce justifica relatiile Iciudate" Tntre, de pilda, limba birom (vorbita Tn Nigeria septentrionala si comentata de Luc Bouquiau}, protolatina §i scrierea protosumeriana. Parerile Tncetatenite despre ,,indo-e(jropeana" ar putea fi revizuite. Revolutia alfabetica este una, iar sursa necunoscuta se afla Tn spatiul carp'ato-danubian - fapt care explica si totodata este confirmat de descoperirile tablitelor de la Tartaria, Caranovo, Gracianita, Lipinski-Vir, care stau de mai multi ani in atentia cercetatorilor din lumea Tntreaga. in consens cu majorilatea cercetatorilor, codul identificat de noi confirma anterioritatea, cu eel putin un mileniu fata de sumerieni, a scri-erii, a primului alfabet, eel dac, de la Slon (despre care au scris Hasdeu si Bolliac), §i care au aparut aici la noi, la Tartaria. Aici e ,,capu §i tncepStura mo§ilor", cum scria cronicarul Ureche. Prof. T.D.: Limba vorbita era unica, s-o numim limba dacilor, dar incifrarea ei dupa un anumit cod apartine in mod premeditat getilor, castei ce vroia sa delink si sa mentina monopolul cunoasterii. Cete patru coduri de cult (ebraic, latin, elin, Sanscrit) sunt parti, sunt cele patru sferturi ale cunoasterii. Aici este marele secret si mister al getilor: _pulverizarea" prin limba, prin numire a unitStii cunoasterii. Totul pomeste de la viziunea cunqa§terii pe care o aveau getii, acestt sacerdoti ai mtregii antichitati. Parcurgand Tn spirala. conform codului (algoritmului), drumul invers acestei ^risipiri lingvistice" ajungem la acel 5508, Tnscris pe toate lacasurile noastre de cult si care dateaza Jacerea lumii ", adica botezarea ei prin cuvant. adica nug mirea. Se pune, astfel, intr-o lumina noua Tnsasi mult discutata pro-

34

blema a cpntinuitatii, care este dovedita implicit prin acest drum continuu ai limbii, al unei limbi unice. Dr. I.S.; Drumul cunoasterii prin limba a istoriei noastre, a istoriei stra-vecni pomeste de la concluzia ca omul european stia o limba, una stn-gura, aparuta fn epoca de dupa ultima glaciatie Wumn. Acel stadiu al vanatoarei, unanim acceptat ?n existenta omului este atestat si de sinoni-mia din limbile europene a denumirilor animalelor furnizoare de hrana. Exista si un mic dictionar paleo-european reaiizat de Nicolae Miulescu, din care rezulta aceasta sinonimie. O alta etapa ar fi calea pas-torilor carpato-istrieni, ,,Drumul zeilor ", marcat de stand uriase, care este mentionat in multe izvoare, sense in dtferite epoci si locuri Pindar. Kausitaki - Upanisad, Herodot, Ovidki, Cantemtr. NicoJae Miulescu fi consi-dera pe acesti pastor! drept creator! ai stiintei s.i artei primare. Redefinirea lor este utila pentru a Tntelege mai bine si mai exact ce erau barbarii despre care Clement Alexandrinul scrie: ,,Barbarii nu au fast numai descoperitorii filosofiei, ci $i descoperitorii tehnicii, ftiintei si artei ". Prof. T.D.: Metoda de cunoastere propusa de noi urmeaza, prin al-goritmul gasit. calea spiralata a materiel in rniscare, traversand si nu oco-lind ,,misterele". Dupa ce va fi parcursa aceasta cale de cunoastere. va fi necesarS o noua paradigma, penlru ca, Tn sine, cunoasterea este infinita, ca si universul. mersul sau spre o nVega" fiind asemenea unui burghiu. RED: in ce consta acest algoritm? Cat de operational este? Ce puteti descifra cu ajutorul lui? Dr. I.S.: Tntr-o prezentare foarte schematica. algoritmul consta in urmatoarele: orice inscriptie sau simbol, de orice natura, si indiferent de spatiul geografic al sursei arheologice. este transpusa Tn cuvinte (si, deci, litere) romanesti, in§iruite continuu tntr-un tabel sau matrice. Fiecaret litere i se asociaza una §i aceea§i cifra, indiferent de pozitia Tn care figu-reaza, rezultand astfel o noua matrice, formata din numere, de data aceasta; cu aceste numere se fac anumite operatii matematice, dupa niste reguli precise, mereu aceleasi, obtinandu-se firesc, alte numere, care sunt supuse acelorasi reguli; algoritmui se sfarfefte cand se obtine o anumita ,,cheie", de asemenea, mereu aceeasi. §irul de cifre obtinut la sfarsitul acestor succesive operatiuni iterative este re-pus in litere, care - culmea - compun cuvinte cu sens in limba romaneasca. Cateva exemple: celebrul inel de la Ezerovo Tncepe: ,,Noroc, scrii limba odata spusa geta, imnul Trpii apare" etc.; discul din Festqs: ..Sumer e ora$, aid e domn Patesi Vlad, e barbat "; Tartaria (tablita rotunda)... Toate inscriptive intraductibile cu dictionarele curente, aflate pe piatra si aur. se crtesc prin acest algoritm. Indiferent de spatiul geografic, indiferent de timp - Tncepand cu mileniul VI i.e.n. si pana la inscrip^ia misterioasa de pe mormantul lui W. Shakespeare. Toate se citesc levogir, abater! aparente fiind la cele continui si spiralice. Daca literele lipsesc, ori nu sunt clare, inscriptia este ilizibila. Orice Tncercare de reconstituire cu adaosun - procedeu vechi ca si in cazul Tncercarilor de reconstructie a limbii indo-europene - este inoperanta. 35

Prof. T.D.: Acelasi algoritm decodifica si cognomenele personalitatilor antice, precizeaza cuvintele fundamentale ambigue pana acum, ca si notiunile fundamentale din sfera filozofiei, religiei si mito-logiei generale Decriptarea scrierii hieratice inseamna cunoas-terea totala a materiel, spiritulut, a trecutului mdepartat al neamu-lui omenesc in general. Aceasta codificare a ramas esenta miste-relor getice. Casta si-a pastrat secretul eel mare: scrisul. metafora, parabola. In fond, sacerdotii au ascuns materialitatea lumii, geneza adevarata, ca sa ne exprimam In termenii actuali. Dr. I.S.: Noi foarte bine putem sa incepem cu insusi fnceputul din Manava - Dharma - Sastra {Cartea legii lui Manu), fnca din perioada vedica. Pentru ca, la inceput, a fost crearea graiului articulat, a cuvantu-lui care scoate omenirea din haos, cum se spune metaforic. ,,Scoaterea lumii din haos" s-a facut prin numirea ei, prin ,,botezarea" ei. Dar - si acesta este lucrul eel mai important - numai in limba noas-tra romaneasca se poate expMca interrelatia cifra - litera semn gra-fic prin intermedia! carora au fost ,,mascate" acele denumiri initiate Prof. T.D.: In Herodot IV, se vorbeste despre nurile din Scitia, Tntre care si mult discutatul Tyarantos. In Jzvoareprivind istoria Romanist", la pag.31, nota 29, se comenteaza astfel: Jn realitate, cele trei rauri, indiferent care ar fi ele, curg intre Prut §i Siret. Avem de-a face cu una dintre numeroasele gre$eli ale lui Herodot, datoratS informatiilor insufi-ciente despre regiunile noastre, din interiorul continentului . Deci, Herodot ar gresi, dar asa sa fie? Luand cele trei denumiri Tn cauzi, Oltul, Alutus si Tyrantos si aplic^ndu-le separat algoritmul amintit pe scurt mai sus se obtine unul si acelasi rezultat cifra 1 (va amintiti Tart^ria? nOltu e soare initial...\) La Ocni(a s-a ga"sit un cuvant ,ciud'at" BACIL, altul TIA-MARKOS, altul REB, toate au sens. Sa spunem ca Bacil era un alt nume al lui BORE-AS, despre care diversi cercetatori ai her-meneuticii spun cate si mai cate? Cum spuneam, acelafi algoritm permite dezvaluirea identitatii reale a eroilor mitologic! si biblici. aflarea a ceea biografii antichitatti nau vrut sa se afle. Am alcatuit un dictionar de peste 1.000 de pag'ini cuprinzand 646 de astfel de ,,acte de identitate ale neamului romanesc". Pe teritoriul tarii noastre au fost gasite peste 90% din inscriptiile lumii stravechi. Cu un salt peste timp, tipografii nostrii vor face carti de cult, pentru zone largi, cu Jimbi" de cutt diferite.De pilda, intre 1690-1716, tipo-grariite noastre vor edita c^rtile grecesti, arabe, slavone si georgiene etc. BrSncoveanu era numit ,,P1o)emeu vrednic de cununi*T fn 1701 apare la Snagov LHurghierul bilingv greco-arab. in anul urmator Ceaslovul greco-arab, In 1706 Evanghelia de Psaltire araba... Tipografia Ramni-ceana tipa-rea mai fntai la Aiep carti de cult, apoi a fost mutata la Balamand si la Saeg, In sudul Libanului. Ivireanu, ajuns In v^rful ierarhiei ecleziastice la noi, in-struieste pe Mihail Istfanovici la Ramnic si-l trimite la Tiflis, unde tipareste, in 1709, primele carti caucaziene, un Liturghier si Evanghelia... lata cum traditia ,,stupului" romanesc este factor.de cultura In continuare...

Cum observa cercetatorul ardelean Ackner, pe peretit minelor de la Gradistea Muncelului s-au gasit litere si monograme mgrece§ti". Sa36

paturile din 1950 au scos la iveala blocuri de piatra cu inscriptii despre care se presupune ca ar fi fost un pomelnic cu nume de regi... .Se presupune", pentru ca nimeni nu s-a ocupat de ele. De aceea, inscrip-tiile trebuiau sa fie numai latine, pentru ca asa spune dogma care tine §i azi pe loc cercetarea poporului si a limbii noastre. RED.: Unde se silueaza In ipoteza dumneavoastra, latinitatea limbii si a poporului nostru? Dr. I.S.: Chiarin centrul ei, in sensul ca latinitatea noastra nu vine din afara. Protolatinii suntem noi. De aici se desprind toate codurile de cult §i Itmbile de mai tarziu Prof. T.D.: Nu gresim daca afirmam ca, azi, despre spiritualitatea daco-getilor se stie cam cat se stia si cu un secoi tn urma, Despre limba, nimic mai mult decat banuieli. Etnogeneza se afla In acelasi stadiu. Citind inscriptiile, aflam, de pilda, amanunte despre Dromikete, care avea imr-adevar cetatea Helis, cum scrie Diodor, dar era Slonul din zona Buzaului. Citind criptograma din Psaltirea Scheiana (pag. 483), aflam ca loan I (Burebista) este ucis la Cozia, prin decapitate, exact la 5 mai 44 T.e.n. Aflam despre seria de regi daci si mari preoti din dinastia damboviteana a Decebalilor. Sfera scrierii hjeratice este vasta, o aflam si in nordul Africii, la Tassilli, Tn zona mediteraneeana', in Italia si Grecia. Diversele modalitati de reprezentare redau unitatea acestei scrieri, care, oricat ar parea de incredibil, fixeaza pe marmura si piatra sau pe aur limba latina ,,vul-gara", pe care noi o numim, de (apt, limba dacilor sau romaneasca. lata de ce paradigma schimba cu totul liniile mari ale cunoasterii adevaratei antichitati. Spuneam ca istbria noastra indepartata se implica in ceea ce istoricii numesc ,negura veacurilor", care este Tn fond aparitia omu-tui european, cultural, care a creat baza intregii civilizatii si culturi ulterioare. Getii sunt acestia, cei mai drepti si viteji dintfe traci. Me-cunoasterea luptei surde dintre biserica rasariteana si cea secreta, a Romei, a privat pe istorici de documentele de baza. Ete se despart mai tarziu. Pe de alta parte, atat in cartile sapientiale, cat §i in mitologie, cuvintele cu mai multe intelesuri, vorbirea alegorica si metaforica etc. n-au fost intelese. Imagihatia s-a perpetual in timp, ca rostogolirea bulgarelui de zapada, antren'and erori grave. RED.: Cum credeti ca va fi primita de specialisti cercetarea dumneavoastra? Prof. T.D.: Noua paradigma va avea atata viitor cat Incorporeaza m sine. Nimeni nu-i va putea scurta sau prelungi existenta, in afara rezis-tentei pe care i-o da adevarul 5tiintific incorporat. ' Dr. I.S.: Apoi, in nici un fel nu ne intereseaza opinja celor care consi-dera incheiata cercetarea trecutului nostru indepartat. Incercand sa com-bata aceasta ipolezS, ei de fapt o vor confirms $i perfectiona, daca vor aprofunda fie si numai izvoarele scrise, care dau mult de gandit. RED.: Atunci, ce credeti ca ar trebui facut pentru consacrarea acestei paradigme? Prof. T.D.: For(ar)d putin nota, cred ca nimic. Ea exista. Denumita metalimbaj get, axioma notiunilor aparent vide, si abia acum descifra-

37

rea scrierii hieratice, truda a luat conturul, perfect deocamdata, al noii paradigms. Va elucida actualele mistere si enigme, va fi folosita de alte mint) mai luminate, va deveni metadigma, iar noiie... necunoasteri vor crea o alta... paradigma a cunoasterii. Trebuie volens-nolens, sa repetam mersul ,,burghiului" spre... Vega! RED.: Totusi, credeti in succesul tezelor dumneavoastra? Dr. I.S.: Da. Ratiunea triumfa sigur, dar greu! Prof. T.D.: Nu. beocarridata. Desprinderea de ,,cunoscut " cere uriasi In gandire. Cati pot explica, chiar azi, ce-nseamna e=mc ? Octavian §tireanu (N. edit.: Autorul articolului din ,,Flacara", Octavian §tireanu, esie acum consilierul presedintelui Ion Iliescu) Recunoasterea Arhiepiscopului Pimen Cartea ..Limba vorbita de Adam 51 Eva", de Tudor Diaconu si Hie Stanciu. a fost bine primita §i de arhiepiscopul PIMEN al Sucevei si Radautilor. Acesta scrie: ,,Va multumim pentru carti. Sunt o contribute remarcabila la cunoa$terea 51 intelegcrea limbii fi formarii poporului roman. Ce pacat, insa, ca sunt munti de hartie Tnnegrita si rauri de cerneala Tmpotriva latini-t^tii limbii noastre si a existentei noastre bimilenare pe aceste locuri; ce pa-cat ca nu suntem vecinide tara cu altcineva decat cu ungurii$/'m§ii... Bunt// Dumnezeu nu va lasa Romania pe mainile lor, ci o va lua in grija Sa sfanta. Dorind pe mai departe succese autorilor. Arhieresti binecuvantari, Pimen Arhiepiscop al Sucevei §i Radautilor ,,O opera de eruditie" Lucrarea ,,Limba in care au vorbtf Adam §i Eva' (autori - Hie Stanciu si Tudor Diaconu) este apreciata de Patriarhia Romana sec-torul Tnvatamant - ca fiind o nopera de eruditie", profesorii pitesteni fiind considerati .cercetatori competent.! Tn donieniu, pasionati si cu mult atasament fata de cultura si fiinta nationale". Va prezentam, alaturat, o adresa a Patriarhiei, remisa noua, la redactie - de chiar unul din autori, prof. Tudor Diaconu - prin care sunt recunoscute si apreciate stradaniile lingvistilor pitesteni. .Patriarhia RomSna Administratia Patriarhala - Sectorul Tnvatamant Prea cucernice parinte, Confirmand primirea lucrarii ,,Limba vorbita de Adam si Eva" au-torii Hie Stanciu §i Tudor Diaconu. Apreciem lucrarea ca o opera de eruditie, alcatuita pe baza unor studii lingvistice si istorice exhaustive, de cercetatori care se dovedesc competent! Tn domeniu, pasionati si cu mult ata§ament fata de fiinta si cultura nationala Q-' 38

Pe baza de izvoare istorice si interpretarea unor elements mitologice, autorii elaboreaza multe ipoteze de importanta deosebita in domeniul originii, etnogenezei, limbii, scrierii, culturii 'si in general a civiliza(iei noastre. Continuarea unor asemenea preocupari, cu argumentari si concluzii noi, precum si abordarea unor problems legate de crestinismul romanesc in perioada sec. V-XIH ar reprezenta o activitate de cerce-tare benefica pentru domeniul de referinta si in general pentru stiinta ft cultura romaneasca. Munca autorilor este laudabila iar Prea Fericitul Parinte Patriarh TEOCTIST aprecraza rezultatele de pana acum si binecuvanteaza stradaniile viitoare. Episcop, Consilier Patrrarhal. Teofan Sinaitul Prof.Diac. Nicu D.Octavian Vicar Patriarhal ". 03.10.1996} Profesorul pite§tean Tudor Diaconu este convins: ,,A doua venire a lui lisus se apropie" Dupa 2000 de ani, EL se va tntoarce la Stanisoara Credeti in sfarsitul lumii? Da, cred in sfarsitul lumii, a§a cum o percepem astazi. Lumea de maine va ft o lume de o inimaginabila spiritualitate, va fi o lume desavar§ita moral, dreapta, buna. Apocalipsa este de fapt aceasla trecere de la lumea de astazi la lumea de maine, este lupta care se duce in noi pentru transformarea spirituala. ARMACHE- DON UL este lupta finala dintre bine si rau, in care binele va invinge. Cand credeti ca se va int§mpla? Apocalipsa este in desfas. urare de cativa ani buni. In majon tatea profetiilor, sfar§itul lumii a fost prezentat ca sfarsitul civilizatiei omene§ti - prin tot felul de cataclisme. Nu este adevarat. Civilizatia omeneasca nu se va drstruge, nu va disparea, se va purifica. Vor pieri multi oameni rai, necredinciosi, iar cei buni si credinciosi vor continua §i vor crea o societate noua, mult mai dreapta si mai buna condusa de un ..pastor "-IISUS HRISTOS. Cand credeti ca va avea loc a doua venire a lui lisus Hristos? Lupta decrsiva - ARMAGHEDONUL - se va da intre ..fiii luminii "si „///"/' intunericului ", asa cum ne spun manuscrisele de la Marea Moarta. Jn acele zile, nu toate religiile vor fi de la Domnul, de$i despre EL vorbesc". Chiar si pentru cei care nu vor sa observe acest lucru este evidenta asemanarea izbitoare cu realitatea zilelor noastre. Ultima confruntare dintre bine si rau va dura, conform textului, 40 ani, adica tot atat cat spune Vechiul Testament ca au ratacit evreii in pustiu. Dupa semnul care se manifests, cred ca este foarte 39

aproape ziua decisive - ziua venirii noului MES1A. Nu stiu daca va fi 2000, 2003, 2005 sau 2033, cum indica unele profetii. Conform cercetarilor dvs. si afirmatiilor facute Tntr-un interviu acordat recent in ..Curierul zilei", Irsus s-a nascut la StanisoaraValcea. Credeti ca va reveni aici dupa 2.000 ani? Da. Aici va fi ,.Noul lerusalim". Hoi avem deja ,.Casa Domnului "-cunoscula sub numele de ,,Casa poporului ", descrisa Tn Biblie, (dimensiunea si asezarea ei corespund perfect cu Casa Domnului)*. Evreii s-au chinuit si se chinuie sa construiasca TEMPLUL (CASA) DOMNULUI si nu au reusit, nu vor reusi, pentru ca nu ei sunt poporul ales, ci noi, romanii. Ei au falsificat Cartea Sfanta si istoria §i Dumnezeu nu Ti iarta. Suntefi pregatit? Nimeni nu este pregatit pentru acesl eveniment. Cei ce vor primi pe lisus vor fi de-a dreptul ingeri Poate generatia anilor '90, despre care se spune ca sunt ftinte de lumina reincarnate * ingeri, sfinti, arhangheli, heruvimi si sera'firni. '- Credeti Tn retncarnare? Refncarnarea este un subiect mult discutat si Tnca neelucidat. Biserica Ortodoxa nu accepta acest concept In mod explicit, desi vorbeste despre invierea mortilor, iar stiinta este neputincioasa Tn fata evidentelor. Greseala pe care o fac, atat religia, cat si stiinta, este ca limiteaza existenfa omului la viata in forma materiala 'si atat. Or, viata este vesnica, fiind un sir de existence in forma materiala §i spiri'tuala. Cand un spirit se reincarneaza, o face din doua motive: fie are p misiune pentru a accelera evolutia Omenirii (in acest caz este un spirit avansat), fie este trimis pentru a'-si ridica nivelul spiritual, si Tn acest caz este un spirit inferior. Viata in forma materiala este o scoala Tn care, prin lectiile primite, spiritul trebuie S3 se apropie tot mai mult de Creator. As vrea, daca se poate sa comentati pu^in expresia: ,,§i nu ne duce pro noi in ispitS" - TATAL NOSTRU. Ar putea Dumnezeu {Tatal nostruj sa ne duca in ispita? In rug^ciunea ..Tatai nostru ", asa cum o stim noi, Dumnezeu este acuzat implicit de na ne duce in ispHS", ceea ce este contrar definitiei unui Dumnezeu considerat Jnfinit de bun, infinit de bland". Versmnea oficiala nu este adevarata rugaciune TATAL NOSTRU. Am cunoscut mai multe variante, dar cea mai apropiata de versiunea

oficiala este cea publicata in cartea ..UNIVERSUL LUI EDGAR CAYCE" a lui KOECHLIN DE BIZEMONT. CAYCE a enuntat Tntr-un mod cu totul neasteptat, adevaratul ,,Tatal nostril ", asa cum l-au primit apostolii: ,,TatSI nostru carele e$ti in ceruri/Slaveasca-se numele TauA/ie Imparatia Ta, faca-se voia Ta/Precum in cer, a§a §i pe pamant./Da-ne noua pentru maine, cu ce sa implinim/Trebuintete timpului nostru/larta-ne noua pacatele noastre precum si noi/lertam celor ce ne-au gresit §i ne gresesc/FH calauza noastra 'in vremuri grele/De furtunS si ispita/Du-ne pe calea cea dreapta/lntru iubirea numelui Tau. Am terminal ". * N. edit.: Amanunte senzaitonale in ,,SECRETELE TERREI Istoria incepe in Carpati " • vol.11. 40

Astfel, versiunea ,,$i nu ne duce pe noi in ispita" este o ofensa adusa bunatatii divine. Unii spun'ca lisus ar fi fost $i Tn India, in Muntii Oasmir. Ce credeti? lisus cand era copil a fost In Egipt si ,,Egipt " Tnseamna ,,LUME". Nu se stie nimic despre lisus Tntre 12-30 ani. Dovezi con crete nu sunt, desi unii autori s-au grabit sa afirme ca in acea perioada a viejii ar fi fost la un temptu budist sau tibetan la initiere. dupa care s-ar fi inters si a facut minunile cunoscute. SS fim seriosi'! India sau Tibetul de astazi sunt ce sunt din punct de vedere spiritual, raportate la civilizatia occidentala de astazi. Or, ele nu au fost dintotdeuna asa. lisus Hristos era Fiul Omului, deci megalitele de pe OMU - SFINXUL, avand dubleta Tn Egipt, ne lamuresc Tn privinta relatiei Tntre Vechiul si Noul Testament, care este perfecta, avand in ve'dere ca Templul lui Salmocsis de la §inca Veche are 15.000-7.000 ani (IZOTOP CAR BON 14), tar fnvatatura lui Salmocsis o aflam integral pe treapta superioara in infin'ita iubire de oameni a Domnului nostru lisus Va mullumesc! M.Tudor (nCur/eru/z//e/"-Pitesti, martie 1997) Eroii de roman printre no! Provocarea destinului Refuzand categoric starea de mediocritate, lui Tudor Diaconu nu-i mai ramanea decat o singura alegere: sa ajunga celebru sau sa se sinucida. (...) Scenariul autobiografiei sale este absolut netipic, mai ales pentru perioada In care a fost nevoit sa traiasca. Un copil supradotat care, la cinci ani, devora biblioteca foarte bine dotata a tatalui sau, un intelectual de tara, cum rar se putea Tntalni Tn acei ani. Rama-nand de timpuriu orfan, singurul baiat Tntr-o casa cu multe fete, este cat se poate de rasfatal dar ?i silit sa-$i asume destule responsabilitati. Prin §coala primara si prin liceu, a trecut fara frecvcnta, pentru ca nu aveau ce sa-i ofere, iar la Universitate ar fi putut sa dea lectii multora dintre profesorii sai. (...) lese la pensie de la §coala Generala nr.4, unde fusese, probabil, singurul profesor din fara care nu a tinut seama nici de programa analitica, nici de manual, nici de metodica oficiala, pre-dand, de fapt, un alt fel de istorie. (...) §i totul nu ar parea decat o poveste romantata, dac3 nu ar fi explodat bomba provocata de cele doua volume ale unei carti, dintr-o serie de zece (coautor - medicul reumatolog dr. Hie Stanciu), in care vrea sa demonstreze ca primele cuvinte rostite in lume de Adam si Eva au fost in limba romana. Daca este adevarat ca ro-mana a fost limba primordiala din care s-au desprins latina, greaca, ebraica si toate celelalte, daca este adevarat ca Tntreaga civilizatie de pe aceasta planeta a pornit din

spatiul carpato-danubiano-pontic, Tnseamna ca toata stiinta de azi sta pe-falsuri, ca tot ce au acumulat savantii de-a lungul se'coleior trebuie aruncat la co§ul de gunoi, cS 41

totul va fi reinvatat §i rescris pe baza ideilor domnului Tudor Oiaconu. Care nu mai are nici o indoiala sa creada ca este eel ales si eel rnvestit sa schimbe lumea. Pe deasupra, a mai descoperit si pe§-tera ce fotosea zeului dac Zamolxis. §i caruia i s-a mai oferit si minunea de a gasi planta pe care o pierduse Ghilgames: elixirul tineretii fara batranete $i al vietii fara de moarte. Ra~mane de vazut'daca domiiul Tudor Diaconu va pastra nemurirea numai pentru sine sau ne va face si noua parte de un pic de vesnicie. Oricum arfi, nimeni nu-l va putea scoate din istoria contemporanS a Pitestului, iar daca va ajunge ce vrea sa ajunga\ numele orafului va intra, odata cu el, in e tern i tat e Marin IONITA (,,Ev. Zilei", martie 1997) . Limba vorbita de Adam §i Eva Dintre sutele de carti, astazi ne vom apleca umil-cronicareste asupra iucrarii a doi cercetatori a'rgeseni, d-nii Hie Stanciu si Tudor Diaconu. Primul volum al acestei lucrari ambitioase (Acte de identitate ale neamului romSnesc), intitulat ,,LIMBA V6RBITA DE ADAM §l EVA", va surprinde nu numai pe cei mai fmpatimiti cititori, dar speram ca fi pe cercetatori fi academrcieni. De ce? Pentry ca, in primul rand, dl. George Pruteanu i-a facut o publicitate indirecta excepti-onala, asa cum nu a mai avut nici o lucrare aparuta dupa anul 1989. Nu cunoastem motivele, dar banuindu-l moldovean din Moldova, care in limba Cazaniilor inseamna ,,Locul unde m-am nascut", a fost sa-tisf^oit de ideea avansata de autori ca trei sferturi din Dacia, adica carpii, sau dacii liberi, n-au fost niciodata cuceriti sau subjugati spiritual. Uneori, rar, doar politico-administrativ si nici atunci mtreaga Moldov^. Ci doar felii. aschii si bucatele. Alteori, pana la jum^tate... Ori, ce inseamna Tn fata mi-leniilor un centru administrativ? Putin, fata de Central Spiritual. , Despre preocupa>ile si munca prof. Tudor Diaconu, am aflat cu multi ani Tn urma, atunci cand, enigmatic precum Sfinxul. acesla ne vorb'ea de un cod secret al gefilor si despre o anumita retinere a unor academicieni. Revenind la ,,stilul" d-lui Tudor Diaconu, as zice fara teama ca nu in zadar se purta voit persiflant prin taYg, chiar pro-vocator, anuland orice incercare de dialog: ,,Pro§tilor, punefi mana pe carle! Dar degeaba puneti! Lasati-va $i de sens, ca $i a§a unii dintre voi n-au citit mai mult de douatrel prostioare!" Ne place, nu ne place, asa este omul Tudor Diaconu, direct si nemilos, chiar si cu cei mai apropiati prieteni si admiratori. Pot sa spun ca este coltos precum granitul si ascuns, viclean ?n me§tesug, ca si inscriptiile ce-i dau mil de nopti de insomnie... (..'.) Astazi cand logica (pe care o cauta ?i dl. George Pruteanu) folosita de autori, ne trimite la ,,permanenta codului get ", intek>-gem de ce acad. Nicolae Teodorescu afirma ca ,,/a multe intrebari (...), da un raspuns matematizat cartea de fata' 42

Remarcam, oricum, avertismentul pus cu schepsis din Clement: Jn lucrarea aceasta a mea de amintiri, adevarul e mtr-adevar semSnat id si co/o, fSrS o ordine stabilitS, ca sS scape celor care ciugulesc ca gaitele". Cu alte cuvinte. cei neinitiati au s.ansa enorma de a prinde capatul unei verigi, ?nsa daca 'le'lipsesc celelalte podoabe, siragu! nu poate fi rfefacut cu moneda calpa... Foarte bine! (,,Curierul de Arges", martie 1997) Cu Tudor Diconu, Intre limba vorbita de Adam §i Eva §i Tratatul de medicina naturista A intrat In linie dreapta, spre tipar. o carte la care s-a lucrat 20 ani. Este vorba despre un autentic tratat de medicina naturista, al carui autor nu este medic sau chimist, ci profesorul Tudor Diaconu, debutant Tn volum la 66 ani, prin controversata ,,Umba vorbita de Adam s/ Eva", carte ce a fost intens mediatizata si despre care ziarul nostru a publicat §i elogii si contestatii. Ecourile ei nu s-au slins, iar multi adversari au devenit sustinatorii de fond. 'Cum autorul prezinta noua aparitie editorials drept carte a mileniutui al Ill-lea, l-am abordat cu ,,distanta" cuvenita noutatii. * Reporter: De unde si cum ati Tnceput acest drum solitar? T. Diaconu: Din acelasi reper: scherea hieratica, Am vrut sa aflu daca nu cumva CODUL UNIC al antichitatii era generalizat. Si este. Deci, daca au Tncifrat totul, trebuia - volehs-nolens acelasi cod. E vorba despre acelasj algoritm: scrierea unica a ge^ilcr. M-a pus pe ganduri amanuntul ca, in timp ce noi murim aiurea, ca §i medicii, prelatii, cinul calugaresc, preotii traiesc mai mult. De ce? Se zice ca ei h-au grijL.Dar boierii sau bancherii au? S-a zis ca este vorba de credintci. Dar, ce, trebuie sa fii preot ca sa crezi Tn Dumnezeu? Trebuie sa fii gaina ca sa vezi daca oul este proaspat? Acestia stiu mai mutt de-cat medicii! Trebuia aflat misterul get. Man preoti si regi. faraoni, etc... Rep.: Cine a fost primul pacient? T.D.: Eu. Dupa doua preinfarcte, cram terminat. Mi-am facut si tes-tamentul, iar medicamentele alopate ma duceau spre Styx. Am aflat la timp planta si, dupa cateva bai, iata-ma din nou sanatos Asta e! Rep.: In ce stadiu era boala? T.D.: Cred ca finala, pentru ca mi s-a interzis fumatul, alcoolul, F.M.I.L! Rep.: Ce spuneau medicii? T.D.: Ma cainau, se uitau cu mila si ma Indopau cu medicamente. Pe atunci imi pierdusem vocea, ca Eltan. De fapt, am fost internal de doua ori fa Spitalul Judetean si am avut noroc cu dl. dr. TETU, un om deosebit, un medic de exceptie. In faza spitalizarii. Apoi, dupa sapte bai cu planta, au constatat VINDECAREA. Asta e tot. Rep.: Si planta este un secret? T.D.: Nicidecum. Este salcia plangatoare - Salix alba. Planta am intalnit-o Tn mitoiogie, la calaioriile In infern ale lui Orpheu, Aeneas, 43

Dante (lecturi ^nesemnificative', cred unii...) Ea reda fonja vitala, deci reface functiile importante ale sistemului cardiovasc'-^ar, biorit-mul organismului uman Un amanunt ar fi acela ca, fn c'^nditiile actuate, folosirea plantelor este salutara, nu costa nimic, sunt la tot pasul si, cum starea bugetului de austeritate e o chestiune curenta, va duce la insanatosirea populatiei. Mai ales, cei de varsta a treia vor fi be-neficiarii descoperirii mete. Ei nu doresc nimic altceva decat sa poata sa-si recapele sanatatea. Rep.: Cum se foloseste? Ceaiuri, baie? T.D.: Numai baie. Nu putem sti ce doza trebuie de la individ la in-divid. Prin piele - prin care respiram - organismul ia cat are nevoie. Atat. Deci, se fierb §ase smicele de salcie fvedeti ca numar una este cea buna, cea care face o ngama" - un vase al ei, nmatura vraji-toarei" din basmele romanesti; iata sensul ..Duminicii Fforiilor ", dupa care urmeaza...?nvierea!). Pentru ca nu §tiu reactnle pierderilor sau transform£rilor prin fierbere, mai adaug §ase smicele nefierte. Temperatura bail nu va depagi pe cea a corpului. Dupa circa 30 de minute, se iese din baie si, fara a folosi prosopul, se intra mtr-un ha-lat in care se sta tot 30 de minute, m stare de odihna. Omul este revigorat de planta. §i totul este bine... Ba, fiind vorba §i despre setea de viata, putem spune ca e apa vie din basmele noastre... Rep.: In afara" de dv., s-a mai refacut cineva total? T.D.: Vreo zece pana acum. numai ca oamenii Tn general nu dau doi bani pe cei farS diplome de medic. Eu am tot respectul pentru cei minimum §ase ani de studii, dar faptul ca acela care ne trateaza' MOARE de boala ,,|tiuta" de el ma face sceptic. Rep.: Va rog sa prezentati cartea Tn cateva fraze. Ce este nou? T.D.: Totul, dedus din Cod. Nimic de la altii, pe care, binetnteles, i-am studiat. Cartile sunt la vederea oncui Am decodificat toate plantele, arborii, etc. fi am constatat rolul fiecamia Tn acest ecosistem. Nu este bine sa amestecam plantele Tn ceaiuri, ca doar, doar o iesi ceva. Nu! Se anuleaza constituentii analogici. Plantele nu uctd, dar Tn zadar o folosesti pe cea pentru ureche daca te doare ficatul, si invers. Se.?tie ca primii medici au fost animalele, prin instinct. Nou ar fi ca am aflat planta care reface PLASMA. Ca fiecare cancer are un feac anume. Ca energia solara este condensata Tn plante, si mulle altele. (,Arge$ul ", aprilie 1997) Profesorul Tudor Diaconu va spune: ,,Povestea alfabetului " Profesorul Tudor Diaconu publica Tn anul 1996 Tn Editura ,,Omul Crestin", cartea ,,Povestea alfabetului". Editura ,,0mul Crestin" are ca manager pe George Tomu. Lucrarea a avut Tn calitate de consilier literar pe Marin lonita, rnembru al ,,Uniunii Scriitorilor din Romania", cunoscut §i ca prolific ziarist. Lectorul cartii a fost Oana Toma. 44

Autorul cartii, profesor Tudor Diaconu, face parte din acea categorie a oamenilor de cultura persecutati de regimul trecut s. i care nu aveau dreptul sa publice. De aceea este posesorul unei bogate lite-raturi de sertar. Cartile sale se bazeaza pe o metoda proprie de cerce-tare §tiintifica a istorier limbii romane, una dintre carti fiind o poveste a alfabetului. Dupa scnimbarile petrecute In 1989 Tn tara, acumularile sale interioare explodeaza fn editurj, care fi permit sa Tsi valorifice proprietatea intelectuala Tn cateva carti deja publicate.Mentionam aici si cele doua volume publicate din lucrarea sa ,,Limba vorbita de Adam si Eva", vol I, partea I §i a il-a. Metoda sa de lucru are originalitate prin aceea ca se documenteaza din izvoare vechi bazate pe marturii discontinue, razlete, din vre-mea dacilor, nedescifrate. Autorul §i-a facut un cod personal de des-cifrare care reprezinta o proprietate intelectuala a sa. Cele mai sus spuse se bazeaza pe cunoasterea lucrarilor prezentate de autor la mai multe sesiuni stiintifice sau vazute in manuscris Tn ..laboratorul" sau. Am cilit in pre'sa sau Tn adrese catre autor, opinii favorabile sense deTnalte personalitati biserice§ti: Teoclist, Plamadeala, Pimen, Caiinic, s.a. Nu trebuie neglijat faptui de a preciza Tn acest semnaj de carte ca literatura veche din Romania a rest sistematizata de primii istorici literari pe baza de documente existente Fn biserici, reluate Tn diverse editii. O lucrare absolut originala Preocupari similare lui Tudor Diaconu, anterioare sau Tn paralel de-a lungul celor 30 ani de cercetari §tiintifice la fel de persecutate, au creat, Tn Romania, N. Miulescu, care a lasat, Tn manuscris, cartea ,Dacia - Tara Zeilor". refuzata de editori, astfel ca-Tn limba romana nu s-a tiparit, si Alexandru Pele, care publica doua lucrari de lingvisticS, »Perenitatea elementelor daco-romane" (In editura ,,Cele trei Crisuri ", mai multe episoade) si ,Etnonimele romanilor", pubticata Tn Editura Abraddaba, Oradea, 1996. Opinii despre lucrarile lui Tudor Diaconu au prezentat acad. Nicolae Teodorescu. pre§edinte de onoare al ^Asociatiei Oamenilor de §tiinta din Romania" (al carei membru vechi este §i prof- Tudor Diaconu'}, prof.univ.dr.ing. Leonachescu P. Nicolae, prof. Cornel Constantinescu s.a.). Pornind de la faptui ca nimeni nu stie originea alfabetului, autorul, printr-un sistem original in versuri, cu multe referinte la sistemul constructiei literelor si a rezultatelor cercetarilor istorice, prezinta fie-care litera din alfabet, comparand-o cu numerotarea aferenta Din aceste motive are un caracter complet original. Drd. Chirita lonel Membru Tn Comitetul' Roman de Istorie si Filozofia ^tiintei, Academia Romana - Bucuresli (,Arge$ul", mai 1997 45

Profesorul pite§tean Tudor Diaconu sustine ca lisus s-a nascut la Stani§oara In aceastii vara atentia intregii lumi a fost Tndreptata asupra ultimei eclipse totale de Soare a mileniului Zona Valcea a fost capitals mondiala a acestui fenomen astronomic. De curand, profesorul pi-te§tean Tudor Diaconu a vizilat Lotriforul, un superb areal montan de pe Valea Oltului El sustine ca a oescoperit acolo, fn zona val-ceana, un templu care dateaza de circa 7.500 ani. In opinia dum-nealui, in preajma eclipsei, acest templu a fost reactivat de o forma de energie necunoscuta. Templul se afla dincolo de fvlanas-tirea Cozia, pe partea dreapta a Oltului. Dupa cativa kilometri, se ajunge pe un drum forestier, la o cascada de vreo 25 metri Tnaltime Prin stanga ei, urea pieptis o pantS pietroasa de 75-80 de grade, termi-nata pe creasta. Urmeaza coborarea fn tunelul prin care apa se pravaleste Tn cascada. Profesorul Diaconu este convins ca in acest templu s-a in-tamplat ceva extraordinar. aTemplul are cristate Gama care acjioneaza la nivel mental de la 14 la 24 cicluri pe secunda. Dupa deplasarile obositoare pana aid, pe creasta, m-am simtit extraordinar de bine imediat ce am intrat in templu. M-am refacut pe loc! Cativa alpinist/ de treaba au amenajat puncte de sprijin pe versant si eclipsa din 11 august a putut fi urmarita perfect de aid, de pe cupola templului, de nume-rosi turisti rom&ni si strain!". Cercetarile pe care le face de peste 35 ani l-au condus pe profesorul Diaconu la o concluzie uluitoare: exista o legatura clara fntre templu si faptul ca aici a fost o zona de maxima vizibilitate a eclipsei. ,,O linie imaginara, ce da directia principals a fenomenului astral, porneste din Retezat, trees prin zona Troiei (Templul Gama de la Lotrisor), prin adevaratul Nazaret (Stanisoara, con-tinuandu-se prin Tomis (Constanta), adevarata capitala a geto-dacilor ". Profesorul p'itestean sustine ca unele fragmente din Ap^calip-sa se refera la acest templu: .Jemeliile zidului cetatii stint impodobite cu tot felul de pietre scumpe. fntiia piatra de temelie este de jasp, a doua de safir, a tret de halcedon, a patra de smarald (...) La templul Gama, temelia este de smarald. Astfel spus, aceastM zona poate fi numita, pe drept cuvfnt, Noul lerusalim. Toate enigmele s-au creat prin numerologia sacra. Nu e un secret ca preofii isi aloca nume ceresti. De aici toata confuzid. Dubletele create pentru a ascunde adevarul i-au indus in eroare pe istorici. Decodificfnd cuvantul Bethleem, se arata clar ca este vorba despre Manastirea Stanisoara, de Ifnga Cozia. in apropierea ei sunt doua pesteri: una cu chipul lui lisus, iar cealalta cu chipul Sfintului Nicolae. Aceste marturii exista si pot fi vazute la Stanisoara si la Templul Gama. Ca o concluzie, eu cred ca lisus s-a nascut aici. Am s£ aduc curand dovezi si mai dare!" Sorin Stoica (,Curierul zilei". mai 1997) 46

Conctuziile profesorului Tudor Diaconu au facut valva in lume O echipa de canadieni vine la templul Gama de la Lotri§or Zilele trecute, profesorul Tudor Diaconu a fost anuntat telefonic dcspre o vizita inedita a unor canadieni interesatt de Templul Gama de la Lotrisor-Valcea, Cu putin timp inaintea eclipse! de Soare din luna august, cunoscutul profesor a descoperit acest templu dincolo de Cozia, pe partea dreapta a Oltului, langa o cascada de aprpximativ 25 de metri. Dupa spusele profesorului, Hacest templu are cristate gama care actioneaza la nivelul mental de la 14 cicluri pe secunda la 21. La baza lul se afla smarald, piatra despre care se aminte§te in Apocalipsa". Convingerile dlui Diaconu sunt acelea ca aceste locuri sunt de fapt, marturii ca aici s-a nascut lisus. Ideile sale au starnit curiozitatea specialistilor din tara fi din strainatate, dupa cum spuneam mai sus. De altfel, domnia sa este invitat la Arad si la Craiova sa participe la niste sedinte pe aceasta tema, invitatie facuta de specialist! Tn parapshihologie. Cu echipa canadiana va merge chiar la fata locu-lui, la 1-Otris.or M.Tudor (BCuriew/z//e/"-Pitesti. mai 1997) Un scriitor arge§ean a intrat Tn topul oamenilor de cultura pe 2001 Pentru anul 2001, AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUTE §i UNIVERSITY CAMBRIDGE l-au nominalizat pe scriitorul pite§tean Tudor Diaconu ca facand parte dintre cei mai importanti oameni de cultura din lume. Desi a publicat doar 10 din cele 70 de carti pe care le-a sens pana tn prezent, lucrarile sale au fost mai mult apre-ciate in America decat la noi in tara. Volumul pe baza caruia Diaconu a primit aceste aprecieri se intitu-leaza ,,Limba vorbita de Adam ?/ Eva", o carte ce reprezinta doar inceputul patrunderii Tn tainele decodificarii cuvintelor. Despre scriitorul Tudor Diaconu va mai putem spune ca pe 8 august a.c. implineste 71 ani, ca s-a nascut Tn comuna Barasti de Vede, judetul Olt si ca a absolvit scoala primara §i liceul particular, avandu-l ca dascal pe tatal sau. La varsta de 15 ani era corespondent de presS pentru jude^ul Olt, la ziarul Romania Libera, iar la 18 ani a devenit redactor la acelasi ziar, ocupSndu-se de sectia de arta ,,ABC". Este absolvent al Fa-cultatii de Limba Romana si Istorie - Bucuresti. iar in anul 1956 s-a stabilft Tn Pitesti. A fost profesor la Liceul nr.2, §coala generala nr.4 si Liceul de Arta. Tn 1992 a renuntat la catedra iar astazi se ocupa doar de scris si de Tndatonnle ce-i revin ca secretar general stitntific al Academiei Oamenilor de §tiinta, filiala Arge$, Corina lancu (.Curierul de Arge§", mai 1997) 47

Cel mai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti? In perioada 15-18 august, fa Hotelul „ Intercontinental" din Bucuresti s-au desfa"surat lucrarile celui de-al doilea Congres International de Dacofogie ..Burebista 2001", urmat de o vizita la Sarmizegetusa. Un con-gres Tn care au participat, alaturi de alti specialist! de prestigiu in isto-ria veche a Romanic! si patru cercetatori argeseni; Tudor Diaconu, se-cretar general al Acadamiei Oamenilor de §tiinta, Filiala Arges, Octavian Bretan, Ion Horobeanu si prof.univ.dr.ing. Nicolae Leonachescu. Profeso-rul pite§tean Tudor Diaconu s-a remarcat, Tn a doua zi a lucrarilor congre-sului, prin comunicarea stiintifica ,,Decodificarea scrierii getice", O co-municarea primita cu vii aplauze si urale de asistenta, lucru rar intalnit pe la congrese Dupa cum se stie, prof. Tudor Diaconu a publi-cat (deocamdata) doua volume din nLimba vorbita de Adam §i Eva", alaturi de cateva romane si carti de versuri, dar opera sa, aflata in manuscris, este deosebit de vasta (peste 70 de volume). De piida. are Tn manuscris o enciclopedie a leacurilor romanesti, Tudor Diaconu sus-tinand ca a (re)descoperit nu numai leacul la cancer, dar si la SIDA 6 descoperire care spera sa-i aduca Premiul Nobel pentru medicina, desi, ne-a declarat, descoperirea ..Limbii vorbite de Adam $i Eva" este epocala! De altfel. chiar daca In tara nu prea e luat Tn seama (cu exceptia unor mitiati), opera lui Tudor Diaconu intereseaza peste hotare, dovada $i prezenta sa iminenta Tntr-un dictionar al celor mai importante personalitati de pe glob! Deh, nimen'i nu e profet Tn satul lui... Astep-tam si noi 'cu interes alte provocari sosite din partea prof. Tudor Diaconu, eel care recent a sarbatorit sapte decenii de viata. Daca Lucian Blaga, Nichita Stanescu si Marin Sorescu au ratal Nobelul, daca Mircea Cartarescu nu a reusit sa-i convinga pe suedezi, poate ca Tudor Diaconu cu leacurile si cu limbile vorbite de Adam si Eva sau de geti, va reusi sa aduca Nobelul la Pitesti(J.D.). (.Curierul de Arge§", mai 1997) Tudor Diaconu Limba vorbita de Adam §i Eva Cu ani m urrriei, un autor, (Gabriel Gheorghe) a propus editurii Tn care lucram o culegere comparata de proverbe romanesti. Faptul de a fi comparat cu proverbele latine, italiene, franceze, spaniole, portu-gheze si de a fi Tncercat sS demonstreze prioritatea Tn timp si nuanta-rea proverbelor romanesti ?i de a fi combatut unele erori perpetuate cu privire la originea ,,de Tmprumut" a multora dintre proverbele noastre a facut ca manuscrisul respectiv sa fie privit cu o exagerata" rezerva. Cinci sau chiar sase referate de specialitate au fost cerute Tnainte de publicare. (E vorba de lucrarea ,,Provertele romanesti §i proverbele lumii romanice", ulterior distinsa cu Premiul Academiei), Am avut surpriza de a mi se oferi recent spre lectura o lucrare de o indrazneala asemanatoare. Autorii, membri ai Asociatiei Oamenilor de 5tnnta din Romania, in baza unei coplesitoare §i complexe do-cumentari la surse istorice, arheologice, (iterare, lingvtstice, mito48

logice etc., au realizat o surpnnzatoare si captivanta pledoarie pentru confruntarea unor vechi teze lingvistice cu nolle descoperiri arheologice. Autorii merg mult mai departe, propunand noi ippteze menite amlatura vechile teze privind formarea limbii romane §i locul civilizatiei geto-dacice in contextul istoric al formarii popoarelor indo-europene. Recurgand la argumente surprinzatoare, inclusiv la scrierile vedice, la compararea vocabularului unor limbi de origine latina, romanice, celtice, germanice etc. cu fondul de cuvinte romanesti, autorii t§i propun sa demonstreze ca in teritoriul istro-carpaticpontic a fost un feagan al civilizatiei vechi s.i ca stramos.ii nostri au avut o scriere §i o limba puternica, din care au iradiat influence spre exterior. Se sus-tine, Tntre altele. ca ,cheia de dezlegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului romanesc' (p.37), ca leaganul arianis-mului vedic este Dacia (p.39), ca »toponimia some$ana oglinde$te lumea zeitatilor vedice de cult lunar ". Aducand argumente Tn spriji-nul tezei permanentei codului getic cu privire la originea limbii $i civilizatiei daco-getice, autorii recurg la noi interpretari ale unor afirmatii bi-blice §i mitologice, dezvaluind unele mari enigme, reconstituind noi amanunte despre regii geti: Ene Basarab, Dromikete, loan I (Burebista) §i dinastia Decebalilor. pe^i unele ipostaze §i concluzii formulate par riscante, daca ne raportam la istoria veche a§a cum ne fusese prezentata, cred ca se cuvine ca o asemenea interpretare sa fie cunoscuta, analizata cu rigurozitate de catre specialisti si oameni de cultura al caror spirit nu este subjugat dogmelor. Cu atat mai mult cu cat multi autori de prestigiu din strainatate §i multe izvpare vechi, prec'um §r unele recente descoperiri (tablitele de la Tartaria) confirma eel mai adesea firul acestor ipoteze. Caci nu este exclus ca Tn cultura noastra sa fi fost inoculate in timp erori grave care sa ne afecteze memoria propriului trecut. S-au mai dpvedit asemenea cazuri. Tntelept este s5 luam nota si sa ajutam la clarificarea istoriei noastre, Tnl^tu'rand erorile si apropiindu-ne de certitudini. Autorii spera ca noutatile aduse vor putea fi Tntregite si »vor mobilize forte nebSnuite in cercetarea HngvisticcT. Cu atat mai mult cu cat s-a constat ca nsc/iema-tismul si scleroza istoriei este si mai evidenta dupa fncheierea raz-boiului rece. Manualele lauda ceea ce huleau inainte... Intreaga isto-rie trebuie studiata din nou "(p 157) Gheorghe Marin (nUniversul c6rjii", nr.11-12/2000) 49

Capitolul II DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIALI - ROMANII J"otu$i, unde ar trebui s3-i plasam pe Daco-romani? Ungurii, sarbii, bulgarii fi grecii sunt de acord ca ei n-au ce cauta, cu nici un pref, nici in Transilvania, nici in Serbia, nici in Bulgaria, nici in Macedonia sau in Pind. Ei n-au cSzut totu§i din cer $i n-au venil nici din fundul iadului. AceastS UNANIMITATE IMPO-TRIVA ROMANILOR incita, prin urmare, la adopta-rea lezei cu privire la dainuirea dacoromanilor in nordul Dunarii Ferdinand Lot (Observatii asupra cartii lui G. BrSlianu -,.O enigmS §i un tniracol istoric: Poporul Roman" (15augusl 1943) Misterul get A mai trecut o jumatate de veac si problemele ETNO GENE-ZEI neamului nostru romanesc sunt aceleasi. Ne propunem sa aducem fn lumina repere istorice mai putin cunoscute sau comentate. care ofera o noua perspectiva in cunoa5terea adevaratului trecut al stramo?ilor no§tri, pe de o parte, iar pe de alta. sa regandim limba romaneasca in structura sa intima, prin ipoteza getica. Asa cum vom vedea, getii au fost apartinatori castei IO, regi si mari preoti ai intregii antichitati, misterul get constituind cheia de bolta a cunoasterii adevarului. Ei au CODIFICAT limba primara adamica, sintetizand mtreaga stiinta a trecutului. Izvoarele sense, pe care le prezentam ne vor da po'sibilitatea de a regandi trecutul Omenirii, in general, ?i al neamului nostru, Tn special. Prin decodrficarea scrierii hieratice vom afla originea alfabetului, ca fi primul scris din lume... Pentru aceasta, va trebui sa acceptam o solutie matematizata, sisifica si vom observa cu bucurie ca izvoarele istorice fn uz se completeaza fericit cu cele ..pierdute" si mai ales amanun-tul ca, de fapt, au fost INCIFRATE, fn ,,pierduta" limba a dacilor, adica in buna limba romaneasca. Falsificarea istoriei nu se poate face de-cat prin falsif icarea limbii. lata, deci, cateva repere care au stat la baza elaborarii ipolezei genetice, pe care le vom regandi ,,sine ira et studio". In Dacia - eel mai vechi popor al Terrei ,Am fScut multe experience in viata mea ca sS aflu care a fost eel mai vechi poppr de pe pamani $i ce limba vorbea ace/ popor, in fine, am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a FRIGIENILOR, adica a PELASGILOR, s/'prin urmare este poporut eel mai vechi". Faraonul PSAMETIC, 700 i.e.n. cf. HERODOT, cartea II 50

Deer: frigienii sau Divinii Pelasgi, cum fi numeau grecii, fara Ins§ a-i preciza la origine. N. Densusianu Tn _Dac/a Preistohca" Ji prezinta pe larg, iar patria de origine este DACIA. Interesant. * ..Colhii $i Dacii ma cunosc, ei vorbesc o limba barbara, de idioma LATINA". (HORATIU - .Odefe". 1,20) Deci, limba dacilor era de idioma latina. Foarte important de retinut, mat ales ca latinitatea limbii noastre. EVIDENTA oricui, este anterioara razboaielor cu romanii... - Horatiu (65 - 8 i.e.n.). De ce oare deranjeaza atat latinitatea limbii noastre a'nteromana"? t ,Grecii ne numesc §i pe noi romanii, barbaji ". (Pliniu eel Batran - Jstoria natural^") Pliniu eel BStrSn a trait Tntre anii 23-79 e.n. Prin greci, el denumea, bineinteles, pe scriitorii de greaca veche.,. * JLimba prisca, adica limba batrana, a fast aceea pe care au folosit-o locuitorii cei vechi ai ttaliei, in timpul lui lanus." (PAUSANIAS - Jstoria Greciei") A trait Tn sec. II e.n. Limba prisca era limba cea mai veche latina, dupa Isidor, limba triburilor pastorale, pastrata Tn carminele saliare, cu mult Tnainte de fundarea Romei. • ,,S-a dat numele de Scyt intregii mase latins, ca nume geografic". (STRABO - .Geografia") Nascut Tn 58 T.e.n. Precizarea este foarte important^ pentru a descifra campania din 514 T.e.n. a lui DARIUS Impotriva ,,scitilor"! * ,,Grecii numesc limba latina - limba pe care o vorbesc scitii ". Papa NICOLAE I, catre MIHAI al Ill-lea al Bizantului (865 e.n.) lata o repetetare autorizata a stravechimii latine a limbii. Cicero vorbea... lingua rornaneasca ,,Limba romana are mai multa latinitate decat cea italiana". CAVASIUS - Oe Administrations Regni Transylvaniae A§a este, dar atunci cum ne-am romanizal, limba fiind elementul esential? Nu cumva toata teoria noastra este iluzorie? Poezie? Nu cumv'a romanistii ignora cu buna stiinta aceasta realitate? Jn Italia, in Span/a, in Galia, poporul se slujea de un idiom de formatie mai veche sub numele de lingua rornaneasca, ca pe timpul lui Cicero". LECLERC - Moldo-Valahia, Paris, 1866 51

Aceasta nu putea fi dec&t limba veche romaneasca, din care s-au desprins limbile neolatine numite... din prolatina, deci... * ,,ln slavona se gasesc multe cuvinte romanesti, mai ales in cea bisericeasca" COURTENAY BAUDOIN-1900 Exact invers de cum sustin slavistii nostri in dictionare! ,Originea neamului romanesc trebuie cautata la trad cu mil de ani inaintea altor popoare si aceasta ne da dreptul de a ne considera noi, romanii, ca adevaratii mostenitori ai acestor locuri ". NICOLAE IORGA « „ Getii si Sarmatii apar ca popoare fnrudite si vorbesc aceeasi limba barbara latina ". OVIDIU - Tristele, II, 188-189 Ca si Horatiu, care spunea acelasi lucru despre Daci, poetul exilat la Tomis precizeaz3 latinitatea ante-romana a limbii getilor! 4 ,Gelonii, dupa o trad/tie veche a grecilor erau din aceeasi familie cu AgatSrsii, de la raul MARIS"(Mure$). HERODOT, I, IV, 10 * »Macedonenii erau de asemenea un popor pelasg". JUSTINI, lib. VII,1 A ,,0 limba barbara latina se vorbea si in provindile ILLYRICULUI inca fnainte de cucerirea romanilor. Sub nutnele de Illyria se intelegeau, in timpunle mai vechi, toate tinuturi'J spre apus de Tessalia si Macedonia, pana la mare §i pana la Istria, iar in timpul Imperiului, faceau parte din Iliric: Noricul, Panonia, Dalmatia, Moesia §i CELE DOUA DACH de peste Dunare". SEXTUS RUFUS - .Breviariunf. C. VIM, cf.'Bocking Not. Dign. II,6 Mai precis decat alata nu se poate: deci, limba barbara latina stra"veche se vorbea pe un spatiu vast, inclusiv DACIA. v _Za/moxe, filosoful si legtuitoru/ eel mare at getf/or a fast, dupa tra-diliile grecesti, unul si acelasi cu Saturn", MNASEAS - Frag.Hist. Gr. Ill, 153 52

,,Civilizatia §i Istoria au inceput Tn Romania" fSuveranitatea lui SATURN se extindea si asupra germanilor. In cantecele lor istorice, dupa cum scrie Tacit, germanii celebrau pe TUISTO, Deus Terra editus (URAN) sipe fiul sau MANNUS (Saturn). Franc/7, cum scrie Gregoriu de Tours, adorau pe Saturn, ca si Saxonii, Galii, Egiptenii, Fenicienii, iar Marea Norduiui era marea lui Saturn". N. DENSUSIANU - .Dacia Preistorica" .Capete clasice care pot fi luate ca model pentru camee; capetele acestea au mauntnj ceva ce prevesteste infStisarea lor de dinafara. In adevar, nicaieri nu vei putea gasi o putere de intelegere mai rapi-da, o minte mai deschisa, un spirit mai ager, insotit de mladierile purtarii, asa cum o afli la eel din urma roman. Aces* popor unit (scrie inainte de Unirea Principatelor nn.) si ridicat prin instructie ar fi apt sa se gaseasca in fruntea culturii spirituale a Umanitatii Si, ca o completare, limba sa este atat de armonioasa si bogata, ca s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant. (...) Poporul roman ar fi indicat sa stea in fruntea civilizatiei spirituale a omenirii, iar limba poporului roman s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamant ". ALFRED HOFFMANN - Jstoria Pamantului", Paris, 1820, p.3075 * .Civiliiatia si istoria au inceput acolo unde locuieste azi nea-mul romane'sc". W. SCHILLER, arheolog american * ,Dupa cucerirea ILIONULUI, ca{iva troieni, fugind de Ariel, au ve-nit cu corSbiile in Sicilia $i, a§ezandu-se cu locuinfele in yecinatatea Sicanilor, au fost numiti impreunS cu ei ELYMI*; cetatile lor erau ERYX $/ EGESTA. Impreuna cu ei au venit §/ cajiva Foceeni, imptn§i de furtuna de la TROIA". TUCIDIDE, Vl,3 * ,PELASCA e mama Latinei si a greacai ". NIEHBUR - Jstoria romanilor' * fPatria originara a INDOEUROPENILOR sunt teritoriile Carpato-Danubiano-Pontice (DACIA MARE)". Cf. E. de MICHELIS, O.SCHRADER, H.SCHMIDT, H.HENCHEN, G.DEVOTO, G:WILKIE, W.SCHILLER * ..Pe tablitele de la Tartaria, scrisul apare in Dacia cu mult inainte deSumer". R. SCHILLER - Reader's Digest, 7/1975 * N. edit.: In Vechiul Testament, ingerii erau numiti ELOHYMI (H nu se cites)... 53

,Tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mifeniu decaf monumentele scrierii sumeriene... Aceasta ar fnsemna, pur §i sim-plu, ca scrierea sub forma pictogramefor a aparut in sudestul eu-ropean si nu in Mesopotamia, cum se credea pana acum. Daca in cele trei cazuri (Tartaria-Garanovo-Gracianita) este vorba de sen's, atunci se impune o concluzie surprinzatoare: avem de-a face cu CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME. Concluzia aceasta vine in intam-pinarea parerii exprimate de arheologul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat recent sapatufi in localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca in sud-estul Europe! a existat in vechime o zo-na cu civilizatie inaintata "-. Acad. VLADIMIR I. GEORGIEV - Sofia nNeasteptata descoperire a fast scoasS la iveala in Transilvania, in mica asezare romaneasca Tartaria... Dar pe arheologi if a$tepta mai departe o surpriza: tablitele gasite s-au dovedit a fi cu 1.000 ani mai vechi decat cele sumeriene. Ramanea sa se vada in ce mod, aproape cu 7.000 ani in urma, departe de hotarele mult-slSvitetor civi-lizatii antice orientate, unde nimeni nu se a§tepta, s-a ivit cea mai ve-cne (panS in zlua de azi) SCRIERE A OMENIRII". V. TITOV - arheolog rus * ..Tracii alcatuisera in epoca miceniana una si aceeasistraluci-ta civilizatie, cu grecii de o parte si frigienii de alta'. VASILE PARVAN - ..Getica", p.130 Limba moldava = dacica - ,,muma celei latine§ti" ,Lingvistica a descoperit, in secolul trecut, cS in limba greaca sunt cuvinte negrecesti, iar in limba romana sunt cuvinte nelatine. (...) MS refer la geti §i la prestigiul deosebit de care ei se bucurau in antichitate y/ in Evul Mediu. Fapt paradoxal: romanii, urmasi directf ai geto-dacilor, nu §tiau ca, in baza unei vechi traditii, spaniolii fi numarau pe gefi printre stramo$ii for si ca, in anumite izvoare, Danemarca se numea Dacia. Alt (apt paradoxal, analog cu primul, const3 in aceea ca cronicarii spanioli nu stiu nimic despre cucerirea Daciei de catre Traian, fmparatul de origine hispanica". IOSIF CONSTANTIN DRAGAN . -..Wo;'frac/7",nr.182/1987 JarS DACHII, prea marea lor limba deosebita avand, cum o lasarS ?i cum o lepadara a§a de tot §i luara a romanilor, aceasta nu se poate socoti, nici crede". Stolnicul CONSTANTIN CANTACUZINO, citat tn ,,Origines el accessus Transylvanianum", Lyon, 1667, de LorenzTopeltin 54

»Caci mat curand se crede ca aceste noroade au luat numele de Vlah de la Moldoveni, carele erau mult mai invecinate, dandu-l Italienilor, decat de la Italieni pentru a-l da Moldovenilor. lata o tabela: romaneste italianalatina incep comincio incipio alb bianco albus cetate citta civitas domn signoredominus masS tavolo mensa vorba parola verbum cap testa caput- is vanat coccio venatio ...De altminteri, trebuie sa obseryam ca sunt in limba moldava unele cuvinte ce nu sunt cunoscute in limba latina, nici in alte dialects ate popoarelor vecine, ?/' care, prin urmare, pdate au ramas din limba veche dacica". DIMITRIE CANTEM1R - .Descriptio Moldaviae', III nDe aceea, macar ca ne-am deprins a zice ca limba romana e fiica limbii latine?ti^ adeca ceei corecte, totu§i, daca vom vrea a grai oblu, LIMBA ROMANEASCA E MUMA LIMBII ceii latinefti ". PETRU MAIOR - Jstoria pentru inceputurile Romanilorin Dacia", Pesta, 1812, pag.316 nu sunt porunci omenesti, Domnul meu, ci porunci ale limbei, care striga: Domnilor vedeti-ma, ca in verbii mei sunt mai regulata decat toate limbile, nu ma schimb, o idee o arat cu acelea§i liters; ce ma sugrumati, ce ma facet! anevoie de infeles si anormala? " [ON HELIADE RADULE8CU - nCurierul de ambe sexe", Buc-, 1812, pag.33 * ..Latineasca, departe de a ft trunchiul limbilor care se vorbesc astazi, s-ar putea zice ca este mai putin in firea celei dintai si, daca nu m-a? (eme s5 dau o infatisare paradoxala unei observatii juste, a? zice ca ea este cea mai noua din toate, sau eel putin este aceea in ale ca-rei parti se gasesc mai putine urme din graiul popoarelor din care s-a nascut. Limba latineasca se trage intradevSr din acest grai, iar celelalte limbi, mai ales cea moldoveneasca sunt !nsu$i acest grai ". D'H AUTERIVE - ,,Memoriu asupra vechii si actualei stari a Moldovei", Ed. Academiei, 1902, p. 255-257 * ,,Un vartej de indaratnicie a tot buimacit mintile noastre intru a ne socoti romani curati, puind in alte temeiuri si ace/a cum ca totii dacii ar ft pierit pana la eel din urma sub sabia lui Traian". B.P.HA§DEU - ,,Pieht-au Dacii?' 55

,,Cu cat cercetarile etimologice progreseaza la not, cu atat ne con-vingem mai mult de doua lucruri. Mai intai ca elementele latine pana acum, si al doilea ca, in cazuri cand cuvinte romSnesti se potrivesc cu inteles si forma cu cuvinte ale popoarelor fmprejmuitoare, la ele obscure etimologiceste, noi am fost mai ales cei care le-am dat, decat cei care le-am primit". SEXTIL PUSCARIU - .Istoria limbii", p.667 Civilizatiile greaca §i romana - create de... ,,barbari " ! Literatura greaca incepe printr-o capodopera de neinte-les epopeea homerica. Aparitia unui geniu neprecedat de nimic, pare greu de admis". JEAN DEFRADAS - ^Literatura Elina", Paris, p.17 * ,Printre alte miracole care au faurit gloria Rome/, uimeste mai ales eel datorita Caruia limba taranilor latini a ajuns abia in cateva secole s8 devina unut dintre instrumentele de gandire cele mai eficace si cele mai durabile, pe care le-a cunoscut Omenirea". PIERRE GRIMAL - ..Civilizatia romana", 1973, bug., pag.207 * Limbile romanice, astfet cum ne apar in monumentele sense din evul de mijloc, nu deriva din cea latina nici pe calea filiafiunii, nici pe calea coruptiunii, ci ele ni se prezinta numai ca o redesteptare a dia-lectelor vulgare, ce serveau inca inainte de ce limba latina ajunsese a se constitui intr-o limba nobila. Aceste dialecte vulgare au ramas obscure in tot timpul cat limba latina a fost intrebuintats in serfs si ca limba de instructiune in scoli. fndata~ ce scoalele au inceput si limba nobila s-a pierdut in mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pana acum nu se puteau misca, fura gata sS /a locul limbii latine, si din momentete acestea incepe o noua civilizatie fn lumea romana". PIRONE DIN UDINE, citat fn »Dacia Preistorica", p.721-722 ft J)in punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine sS se retina doua lucruri: notiunea de romanitate a fost o no(iune esential politick, iar rotnanii nu si-au propus nicicand o asimilare violenta a populafiilor supuse, si nu au incercat nicicand sa-si impuna limba lor ". CARLO TAGLIAVINI - .Originea Itmbilor neo-latine" * .Limba romaneasca este din cefe cu dreapta masura: ea nu are consoane prea moi, nici prea aspre, nici prea lungi saw prea scur-te, mai toate sunetele sunt medii §i foarte curate". ..Celor ce vor o purificare absoluta a limbii, le vom raspunde ca dcele vorbe pe care ei vor sa le alunge sunt asa de concrete, asa increscute in fesatura limbii romane, incat trebuia sa rupi tesatura toata 56

ca sa le scof/, 51 cum ca toata limba se de$ira atungand vorbe de o iluzorie origine slava ". M. EMINESCU - ..Cugetari ", p.354 a creat limba literara, a sftinfit-o s/ a ridicat-o la rangut unei limbi HIERATICE si de stat ". M. EMINESCU - ..Timput ", 10.10.1881 Tot pamantut avea o SINCURA LIMBA si aceleasi cuvinte". GENEZA, II, 1-9 A aBarbarii n-au fast numai descoperitorii filosofiei, ci si descoperitorii tehnicii, sliinfei si artei... Trebuie sa merg mai departe acum §/ sa" arat lamurit ca filosofia greaca a furat din filosofia bar-bara... Pentru ce trebuie sS mai spun ca cei mai multi dintre ei au fost de neam barbar si si-au facut ucenicia intre barbari... Pe Pla-ton il gasim ca lauda pe fafa totdeauna pe barbari si-$i aminte$te ca atat el, cSt si Pitagora au invatat cele mai multe §i mai frumoase invS-taturi traind printre barbari". CLEMENT ALEXANDRINUL - ,,S(romafe/e", p.54,361,49sq, Ed.Buc..1982 Marea Taina - Israel Tn Istorie Jn sfar§lt o alta greutate de interpretare cu aceasta metoda a unor cart/ din Scriptura constS in aceea ca NU LE AVEM §/ IN LIMBA IN CARE AU FOST SCRISE iNTAlA OARA... Apoi limba e pds-trata f < de popor, nu numai de invajati, pe cand intelesul ?/ textele le pastreazd numai invatatii g/ tocmai de aceea putem sa concepem u$or ca acestia au putut sa schimbe §i sa falsifice tnfetesul textelor vreunei carji foarte rare, pe care o aveau in stapanirea lor " BENEDICT SPINOZA- Jratat Teologico-Politic", cap.VII * ,Sunt limbi care au 24 panS la 44 sunete si nu se pot folosi de mai pufine elemente pentru perfectiunea pronuntarii lor. La acestea se mai adauga reciproca transmutare a literelor de care se servesc deci, nu ca eufonie (...) Totusi, lasand la o parte toate acestea, ca fiind mai pu-{in necesare, CINCI sunt cele ce se numesc VOCALE, iar celelalte se numesc MUTE sau SEMIMUTE. Care va ft gramaticul eel mai priceput in a§ezarea literelor, care, pe langa acele cinci vocale sa ageze (of atatea litere mute, adica, langa A,E,I,0,U, sa adaoge B,C,D, etc. $i sa arate cafe cuvinte se pot com-pune cu acele ZECE LITERE? Daca va reusi, voi fi nevoit sa cred, fara sa mai fie nevoie de alt martor, ca toate limbile au fost inventate de mintea omeneascS, a?a cum spun tradijiile pagane. Daca nu, sa creadS el in adevarul ca vor-bele din care se compun toate limbile 5/ se exprima prin cele 24 p§na 57

la 44 elemente au fast prin revarsare daruite de Dumnezeu, in mod mistic s/ supranatural. De aid, rezulta clar ca daca mintea omului nu poate afla cafe cuvinte se pot compune din barim zece //fere, este conform cu adevarul, cu atat mai putin va afla cate se pot compune din 24 sau 44 de litere". DIMITRIE CANTEMIR - .Metafiles', Ed.Buc., 1928, p.186-187 * ,,Daca exista ignorant,/ care nu inteleg limbajul alegoric, al lui Homer, care nu au putut patrunde arcadele intelepciunii (...) acejf/a sa se dea in laturi din drumul nostru, dar noi, care ne-am sacrificat cu ablatiunile sacre, sS mergem inainte, luand cele doud poeme (Iliada s/ Odyseea) drept ghid pe urmele sfantului adevar ". HERACLIT RETORUL (sec. I T.e.n.). cf- F: Buffiere - ,,Les Mythes d'Homer et la pensee grecque", Paris, 1973, pag.68 * Jn fiecare cuvant al Scripturii ar sta ascunsa o taina suprema, care este sufletul cuvantului, $i alte taine mai putin profunde, ce sunt vestmantul primei taine. Omul profan nu vede'in fiecare cuvant decat corpul, adica sensul literal. Dimpotriva, oamenii clarvazaton vad in fiecare cuvant anvelopa, care invaluie sufletul, si, prin aceasta an-velopa, ei intrevad sufletul". SEHER HA-ZOKAR - ,,Cartea splendorii ".Paris, 1925, p,23 * ,Exista trei lucruri ascunse: Dumnezeu in lumea transcendents, Israel in istorie, Legea in domeniul gandirii ". Ib. ZOHAR, 73 b.Ill Secretul getilor - obsesia anticilor Jraditia esoterics sustine ca pomul binelui $i al raului era o vita. Painea este simbolul intelectului, iar vinul simbol al iubirii, de aceea Melhisedec apare inaintea lui Avraam cu paine si vin, ceea ce va fi una din motivarile Cinei lui Hristos (Pa, 14,18)... Veniamin g^seste, in sacul sau de grau, paharul lui losif. lisus a spus: «Trupul meu este o hrana s/ sangele meu este o bautura. Mancati trupul meu s; beti san-gele meu s/ veti avea viata». Vulgul n-a inteles nimic. lisus a aaSugat cCamea nu fotoseste la nimic.Cuvintele pe care vi le spun eu sunt dun si viata» (loan, 6, 53-63). A fi in eul tau adevarat inseamna a manca Trupul lui- A trai in cele materiale, inseamna a bea sangele lui. El daruia nuntasiloj vinul eel nou: NOUA TAINA A EVANGHELIEI. Vinul e facut din apa - simbol al materiel in toate religiile. A transfprma apa in vin insemna a intrebuinta materia in folosul spiritului. Transformarea apei in vin este poslbita numai celui care POATE UM-BLA DEASUPRA APEI $i a valurilor ei (Matei, 14, 22-32). El nu mai e supus contradictiilor. Ucenicii, ctes/ au o corabie (sistemul legii vechi sau orice alt sis'tem filosofic) se tern de furtuna. Toate sistemele sunt distruse de furtuna. Cand intra lisus in corabie, furtuna inceteaza. Dupa 58

o alta povestire, furtuna inceteaza cand lisus se frezesfe. Acelasi sens are si omorarea Leului de catre Samson sau Hercule. (...) Ce esfe Edenul? El este intelepciunea suprema, e Punc-tul Central «lod», raspunse Zoharul." SF. MAXIM MARTUR1SITORUL A _Nu s-a sens- inca adevarata istorie a gefilor, istoria mitului getic, mult mai mare si mat semnificativa decat cea a a faptelor concrete, pe care le numim istorice. Faptul concret se consuma, nu serve$te decat pentru o povestire. Mitut e prezent si, chiar daca ia forme nebanuite si obisnuieste sa se ascunda, adevarul lui e prezent §i se proiecteaza asupra viitorului. Ideea getica e unul din miturile cele mai obsedante s/ mai puternice din imaginatia anticilor... O alta profetie, intre altele ale lui Seneca, avea sa se impli-neasca nu prin apele Dunarii, ci prin v/o/enfa gotilor, care lucrau straniu cu numele getilor, cu istoria acestora, preschimbata in pro-pria tor istorie, $i cu zeul ZAMOLXE, - nu cu zeul Walhalei - avea sa rastoarne toata lumea antica §/s5 ajunga in vartejpana in Span/a... Secretul getilor era, inca din vremea lui Seneca, impenetrabil... Acest mod' de a se ascunde in nume, de a desemna lucrurile printr-o ape/ajie dubla sau multipla (chiar uneori cuvintele sunt gre-cesti sau romane, pentru ca numele adevarate ramaneau necunoscute este o alta forma a ermetismului dacic: Zamoloxis Gebeleizis; Danubiusister; Carpathus - Caucasus; Decebalus Diurpaneus; Dad-Davi-Dai-Getae (si variante Massagetae, Thyragetae,.. .etc.). Tot ce apartine acestei tari si cunoastem prin izvoare literare antice trebuie supus unei critici foarte severe, pentru a putea separa cele douS planuri ale lumii daco-getice, insufident observate chiar si de istorie// ce/ mai scrupulosi: planul real al cunoasterii directe $i... Oe la mit nu mai e decat un pas pana la utppie. lar aceasfa es(e marea creatie cSreia i-a dat nastere geniul dacilor Utopia gejilor de ei inspirata. Radacinile acestei utopii le gasim in Homer, acolo unde poetul vorbeste despre trad si amazoane; origin! mai precise aflam in Herodot... Un singur nume nu se intalneste in Cronica regelui Alfonso, unde e vorba de Dacia si de istoria ei: eel al lui Traian... Neverosimila scapare din vedere, care nu e lipsita de interes, ci umbra a istorie/..." ALEXANDRU BUSUIOCEANU - ,,Utopia getica " * nC/ne isi apara tara, chiar cand il asteapta ura, moartea, pedeapsa, ace/a trebuie socotit ca-i intr-adevar un OM". CICERO - .Pro Milone; 82 59

Capitolul III IGNORANTA ACADEMICA ANTIROMANEASCA Deznationalizare prin slavizare Studentia mea de la Cluj m-a convins ca nu avem decat banuieli etimologjce.'si nicidecum o stiinta a limbii noastre. Ca student la sectia slavistica a Universitatii am obse'rvat ca tot ce aflasem de la cursurile de drept §i filologie bucures.teana, ori Scoala de literature erau false, noii mei dascali fiind promotorti ideilor din opera lui Stalin, Marr, etc. dar bazati pe eel care scria istoria limbii noastre - Al. Rosetti, completat de Al. Graur §i lorgu lordan." La Bucuresti, incercasem zadarnic s& aflu ce anume determine lupta intestina din lingvistica si impiicatiile ei. Abia urmarind Tn (imp ideile noi si vechi am observat ca ei continuau cu elan pe CIHAC, chit ca Hasdeu Ti dase o replica zdrobitoare, uitata de toti. Dar lasati de o parte mai erau Cantemir, Eminescu, Odobescu, N. Densu$ianu, care aparasera limba de impuritatile vecinilor. §\. mai toti erau vene-tici. De fapt, se sustinea ca, din'5.765 de cuvinte, 2.361 erau slave, deci 2/5, §i 1/5 latirie, adica 1.165 cuvinte. Nu voi spune decat ca mentor era acad. Petrovici. Ce-i deranja mai mult pe respectivii? Lalinitatea ante-romana a limbii noastre! Deci, ei urmau sa ,,probeze" priorrtatea slavilor, bul-garilor, ungurilor, etc, Tntr-o tara pustie, unde ..romanii apar abia in sec. Xllr'... Pastrez de atunci o carte numita Jnfluenfa limbilor slave meridionals asupra limbii rom§ne (sec. VI-XII)", Ed. Acad. R.P.R. si un zambet amar te cuprinde cu fiecare pagina. Atunci rusofonii, acum anglo-fonii! Ciudat. Este o gluma mai yeche despre Bernard Shaw care scrisese despre o carte ca e rea, iar autorul nu merita nici palme... Sentinta judecatoru/ui califica ofensa si-i cerea lui Shaw sa-si retraga cuvinte'le... Shaw a trebuit sa-si ceara scuze publice, deci s-a dus $i si-a rectificat pareriie, dar, in loc de scuze, l-a palmuit pe preopinent, spunand: ,Am gresit: merits palme!"... ,,De la RTm ne tragem" Sa luam cateva etimologii gresite, sa le corectam macar acum: HLFOV, Zic slavistii sustinuti de Rosetti c£ vine din bulgarul elke (elke = arin) (1st. Limbii, vol Ifl, p'. 85, ed.1964). Aici este o dubla gre-seala: mai tntai ca termenul Elkov nrcr nu mai este in uzul respective! limbi bulgare §i trebuie aflat In greaca veche, Tn termenii e/os = loc mlastinos si Elikoe, numele unui soi de salcie, numit Tn romaneste ,,zalpg"... Deci, termenul bulgar a rezultat din combinarea celor doua cuvinte, devenind astfel bulgarul Elka = arin. Numai ca e un cuvant paleo-european, pe care Tl regasim Tn germanul Alnus, Erie (das), Tn rusul Olcha, etc- Dar si Tn grecul fobos, fovos =padure si spaima, deci llefobos = padure inspaimantatoare, ca si wqs/ros = teribil, feroce, Tnspaimantator. Un text clasic latin spune acelasi lucru despre legiuni N. edit.: Toti de origine iudaica... 60

romane inspaimantate de padurea llfoyului. Darcele doua monosi-labe: lle+fov arata" ca e un stravechi cuvant romanesc, aid fiind codrii Vlasiei. De (apt, e vorba de limba adamica din tara Havila/Vlahia, cum este denumita in Biblie tara Raiului pamantesc.' • Rimnic. Chit ca 'BDe la Rim ne trageni', cum zice Cronicarul, deci R=soare, i-inceput, m=matrice, pentru ca la noi literele sunt concepte definite, nu ncuvinte" ca Tn toate celelalte. lata ca Rosetti (p.85) II face slav, provenind chipurile din »rybnikU ". De (apt, el reia o eroare a iui C.C.Giurescu. care Tn Jstona pescuilului 51 pisciculturil" deriva termenul din stavul riba care insemna peste. De (apt RIMMIC este un termen compus RIM=NIC (Gin) cinul prelatilor de la Rim. In plus, mai este un vecni cuvint nrimna - rimne", grauncioare de pamant care se vad pe limp ploios pe unde a trecut o rama. §i acest cuvant are cores pondent Tn greaca veche - Homos, dara, urma \asala de o trecere; tot ramne se numesc in graiul popular si gogoloaiele de pamant provenite din lespezi de huma, rupte din malurile torenjilor de yiitura si bolovSnite in cadere. Ramnele acestea se formeaza, se rotunjesc prin rostogolirea bolovanilor de huma de catre apele umflate de pfoi. Cand gunoaiele se scurg, ramnele se ingramadesc din loc in loc, stavilesc scurgerea apei §i formeaza In dosul lor ni§te tauri, numite la deal rimnice. Prin extensiune, in unele zone ale (arii au fost numite rimnice, un fel de gropane unde se pr^seste peste. In fine, rimne se numesc si parte din glandele salivare. Cand cineva pofteste lucruri de mancat secreta sucul numit si Jind", expresie care este cfara romanilor prin rfmneste = \ se umple gura de jind, jinduieste. Expresii ca ,,se uita cu jind" sau jtrmegy? au cam acela§i inteles. Dar, uneori rdmnele se umfIS §i vindecarea se face prin niste scule populare numite stricnele. Cele dou§ ape numite RSmnic sunt alimentate de ni§te parlia§e in Valcea si la Rimnicul Sarat, unde se pot vedea si azi, mutSndu-si locul dup& fiecare viitura. Locuind cativa ani la Rfmnic am observat acest fenomen,

iar CINUL respectiv e p'rezent in seminariile teologice, din respectivele orase. Vechi centre religioase. Cuvant compus ca §i... CAD+MOS (mo§ Dae)* ori Menu+Morut (nume Motru), primacasta 10 de la noi... Anglo-saxonii §i plugul dacic • Morunglav. I se mai spune Moranalav, asezare din bazinul infe rior al Oltetului, la cca. 12 km nord de Bals. Alt cuvant considers! ca slav, fara n'ici o explicatie, probabil numai pentru ca terminatia ,^4V" e socotita slav§, eroare evidenta, pentru ca vom afla priginea comuna a codului latin cu eel grec, provenind din limba noastra. Astfel, Morrine e un fel de ceramica din categoria portelanurilor inferioare si ulakos = lapte, iar utakeros = laptos. Tn latina clasicS, Murrhina portelan, iar murha, murheus-a-um = facut din (laut de calciu; gleba = bulgare de pa"mant (lebe, (r.engl. glebe dar si ground/and earth). Se mai poate adauga cuvantul moroKhos, un fel de huma folosita la albltul hainelor (acute din panza de in sau canepa. E vorba de o argila alburie folosita pentru porlelanuri si, cum ne aflam ISnga Oboga, centru yestit de olarie \r\ca din neolitic, etimologia romaneasca vecne este evidenta. * N. edit.: Compus identic, dinspre mijioc, ca in cazul zeului sumerian Marduk, fiul Iui Enki-E.A./Uranus. In (apt, Ram.duk. 61

• Dumbrava (Damb-vara), dumus brevis in latina clasica sau dumosus = acoperit cu tufe. Rosetti crede ca vine de ladubu = arbore. respectiv ..dobrava". Se poaledeosebi greu ignorantade reauacredinta... •§/pof Termen evident onpmatopeic, sss-§ss.-jjj, susurul a'pei, §uvoi, vijpi, Jll, tnsemnand apa in general. Termenul ,,rop" • ropotui ploii din limba birom (Nigeria) = caderea ploii. Se stie ca Artemis ca si Apollo erau din tara Hiperboreenilor. Artemis era numita si Potamia. Termenul e strav'echi romanesc, fntalnit in latina clasica: poto-are = a bea, a potoli setea, aflat si in elina: potos - races, a face sa bea etc. (cuvant explicat inca din 1996, In vol. I ,,Limba vorbita de Adam si Eva"), spaniol: pqtca etc. *Ptug. Oricat de slav ?l apare lui Rosetti, ce ne facern cu germanul Pflug, ori cu englezul Ploug? Ce au in comun bulgarii cu apusul Europe!? Si de cand Volgarii-nomazi faceau agriculture?! Dar, ce sa mai comentam, daca si ..cormana" e cuvSnt bulgar la Rosetti si §aineanu*, dar devine maghiar la Coteanu, din Korman/??1? Ei pu-leau observa termenul elen Korma, care inseamna imprSstietoare, exact ce face cormana plugului, care risipeste brazdele de pamant... Orfifostei la plug?! • 7amas (vezi Tamasfalva si Tamasfalau) Eroarea o face initial Alexandm Philippide, care denva numele din onomasticul maghiar Tamas (,,Toma in Originea Romanilor", vol. II, p. 369). par, ce ne facem cu Jndreptarul Geografic" al lui Ptolomeu ,,Ge-ografia", partea a Ill-a, harta a IX-a a Europe!, unde aflam Tamasidava la 54°26': 47°3T cu specificatia ca se afla aproape de Siret (^Hierasus") si pe care prof. univ. dr. 'Marin PopescuSpineni o identifica cu Racata'ul (,Dacia in lit. greaca $i latina a epocii romane", ed. 1978, p. 43. Izv.geogr.) Dar, de fapt, luand drept reper Napoca, ce se afIS la 10 minute sexagesimale, Tamasidava este la Bacau. Aici se afla si Tamas, loca-litate ce tine de com. Chiedris (Bacau). Lucrurile se complica pentru ca avem alt'Tama§, la 12 km. de Bu.cures.ti, unde numai de unguri nu putem vorbi ! Dar dava = barbat, precum w.da/a^vaduva, fara bar-bat, ca 5! vi.tel, vi.afa, vi.for, iar elinul phalos in perioada cultului falic si itifalic, ca s'i falnic, falos etc. Academia cinste§te... du$manii Romaniei I? Vi.teii noflrl cu pompa academica se dovedesc ignorant!. Si, ca sa incheiem cu Eminescu: ,,Cand s-au auzit pe aid cuvinte slave, limba romaneascS era formats de secole". Daca, la Cluj, Petrovici se chinuia sa slavizeze limba, la Bucure§ti, lorgu lordan a bulgarizat-o, el fiind de aceeasj obarsie*. Expli-catia savanta a lui lorgu lordan a etnonimului roman este urmatoarea: roman in sensul eel mai ales social (firan, sof $/ vechi iobag). Uneori N. edit.; Al. Rosetti si Lazar $amoanu, de origine iudaica. Ca §i Al. Graur, au Tncercat sa mvete poporul roman... cum sa vorbeascS romaneste! N. edit.: in fapt, de engine iudaica. 62

ne putem gandi si la semnificat,ia ironica de ^igarf printr-o falsa deri-vare de la rom (p.397). Dar nu numai atat, ..savantul" se chinuia sa rupa Ardealul de Romania, cand scria: ,,ln Ardeal, exemple de nume cu termina(ia «escu» n-am fntalnit §i cred ca nici nu exists. De attfel, romani ardeleni de ba$tina lonescu, Popescu, etc pot pSrea aproape absurde" (p. 17). Sa zicem ca nu stie istone, fund filolog, altfel vedea listele Imperiului Austro-Ungar, cu pierderile de ardeleni numHi Popescu, lonescu, Alexandrescu, Andreescu, etc. Dar, ca filolog, ne asteptam sa §tie ceva mai multa literatura si lingvistica. Eroare. Si aici este absent Academicianul de carton**, pentru care dam cateva mostre de nepricepere. Scrie: DIMA - hipocoristic al lui Dimitrie, conform bulgarului DIMA, femeialuiD/MO(p.172). Gninion, pentru ca Dima n-a avut rabdare s5 a$tep_te pe urmasii lui Asparuh, Krum, Teryel etc., pentru ca numele a aparut in Iliada, ceva mai de multispr, §i era un trac frigian, astfel: »Unchi al lui Hector $i fratele mamei lui Hector, anume Asiu, feciorul lui DIMAS, un locuitor de pe malul raului celui frigian, Sangariu "(Iliada XVI, vers 688-690). ASIA • bulgar Asia, (p.39). lar zbfrci, ca nu ne lasa Homer: ,,Gemu darsi-n coapse izbindu-se de ASIU, hirtacianul huli ca un om care-?/ iese din fire: prea te-ai facut tu, Zeus, acum iubitor de minciuna". Oare Homer nu trebuie citit decat de elevii cursului elementar?... Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi Chiar numele de Valah are mai multe emlicatii, care mai de care .savante". §aineanu: »Nume ce germanii §/ slavii 'l-au dat romanilor2, Plural: numele romanilor siavizati in Moravia §i Croatia - cu valah desemnau popoarele tnvednate neg'ermane (celti §i romani). De la dan$ii trecu la slavi Valahu, Vlahu, om de origine fomana. Italia sau Valahia, unde rus. Volohu, grec modem Wanes, ungar Olah, turc Iflak. Valahia f. nume etnic slavo-german, dat Munteniei, trecut §i la alte popoare §i admis odinioarS in limba noastrS oficialS". Dic(ionarul explicativ il da drept provenit din slavul Vlahu. Referitor la cei din Moravia, Tntr-un studiu Stefan Mate§, definit drept eel mai important studiu, ca si in cartea lui Karel Radlec ,Vlasi ve Slezku a na Morava", Praga, 1916, p.530. Vlahii erau foarte numerosi aici, astfel ca Biblia de la ulmutz, in 1418, consemneaza Epistola lyi Pavel catre Galateni sub titlul ,,Epistola Vlahum" si nu Galatum. In Ardeal sunt consemnate Terra Blacjiorum (1222), Tara Hat,egului (1247),

Tara Uaramuresului (1300). In Moldova, Tara Brodnicilor, iar fn Diploma Cavalerilor loani(i cnezatele si voievodatele romanesti. Dictionarul MDE: ,,denumir£ sub care sunt cunoscuti romanii in Evul Mediu ", repetata Tn DER. In Dictionarul limbii romarie moderne: ,,Nume dat pana la jumatatea sec.XIX poporujui roman de alte popoare". In afara confuztei, mai allam §i neadevaruri, denotand ce arata in-cultura. Daci si romani ne numim de mii de ani. Poetul Publius Naso noteaza ca romanii Ti numeau pe daci - ,,plavi" pentru culoarea blonda a paruluj lor (flavus-a-um = balan); prin palatalizare a devenit ** N. edit.: Intr-adevar, pe toate cartoanele scrie: Jnstilulul de Lingvistica lorgu lordan al Academiei Romane"!... 63

Ffahus, Vlahus. In sec.V, deci cu mult inainte de venirea slavilor, intal-nim toponimul VLAHERNE (474) ceea ce ar insemna Vlahesti; in 578, numele regelui Vlah arata continuitatea acestui etnonim, pe o arie geo-grafica impresionanta. Varianta cu V betacizat apare de timpuriu: Ba!ak(sec. IX), Blakumen (sec. XI), Blakima Balakaia (1120), Bolohov (1150), Blakorum (1224), Bolohovskaia zemlja (1421). Pe tentoriul nos-tru de azi Vlaja (Cluj), Vlahii (Constanta) Vlasca Jllfoy) Vlasceni (Dam-bovita), Vlascut (Arges), Vlahija (Harghita)... etc. Dar iata ,,in afara : Jugoslavia: vlahoberg (fn Istria), Vlahi (mai multe sate) Vlaov, Vlasici, ylasca (toate in regiunea istro-roman^), alaturi de satele Rumeni, Rimania, Kapela, Vlasca, Vlascovo, Vlaska Mala, Vlaska katun, Vlahovi, Vlasi, Valachycsa, Vlaska-Voda etc. In cronicarii bizantini apar localitafile : Batrana, Lup, Draculici, Katunari, Kornusa, Stupari, Cuma, Porcina, Mut, Ursulec, etc. Grecia: Vlachokerasia (in Arcadia), Vlahoiasi, Vlacho-Clisura, Vlaho-livadi, Vlachqs, Virtopi, Curtesi, Nicolita, Furca, Breaza, Armata, Baiasa, Fiorina, Fetita, Castani, Osani etc... Albania: Vlah'intta, Vlahina, Vlahovo, Vlahani, Vlaho-Psilotara, Vlah Gorangi, alSturi de sate precum: Larga, la Virtopi, Colonia Armei, Fieri, Poiam, Ardeni, unde locuiesc §i azi romani; Bulgaria: Vlah-Mahala, Vlasbordo, Vlahi-Bunar, Vlasko selo, Vlasi, alaturi de toponimele: Haiduci, Funda, Colibi, Katunica, Mpsa, Troian, Magura, Cercelat, Cufurica, Banisor, Pasarel, Vacare\, Bucium, Peris, Satra, Catun, Roman etc. Cehoslovacia: Bella Valaska, Vlascova, Vlanovita, Hora Valasica, Valaska, dar si altele, precum: Staul, Lak, Peste', Barbat, Cerbul, Brusturi, Sekatura, Soimuf, Strunga, Bradul, etc. Polonia: Bolechow, Woloszyn, Wolosianka, Woloszata, ca si Magura, Rorunda, Baltagul, Capul. Cerbul, Leurda, Niagra, Troian. Ungaria: Olahpatan, sau Wlachov, Vlehovce, etc. Iata un teritoriu vast, care cuprinde statul Burebistian fi arata prin toponime cine erau acolo primii locurtori, si mai dies ce limba vorbeau mai inainte de venirea hoardelor migratoare aduse din Asia de bizantini si de catolici, mai tarziu Interesant este ca ai nostri nexperti", desi se plimbS peste tot, nu observa ceea ce nu cere 9 stricta" specializare in lingvistica, stiindu-se ca un toponim nu poate fi modi-ficat dupa bunul plac. Un exemplu simplu ar fi Brasov. o yreme a fost denumit ora$ul Stalin, dar aromas tot Brasovpentrufocalnici... Nu mai amintim toate elucubratiile panslaviste si ne oprim aici... Subminarea statului roman -prin... dicfionarele Academiei! Subminarea si distrugerea unei culturi nationale se face din interior, prin ocuparea punctelor de comanda de indivizi certati

cu morala §tiintifica, care denigreaza cu obstinatie adevaratele valori. Acest aspect se va putea urmari in cele ce urmeaza ,,sine ira et studio". Cocotarea unor false valori se face Tn timp. deliberat, me-todic. subminand marile noastre personalitati, puse la index din varii motive, precum Cantemir, Eminescu, Ha$deu, Nicolae Densu-sianu, care nu mai sunt demult studiat^ci comemora(i... Avertismentul dat de Eminescu in'Scrisorile sale celebre, si, explicit, in a doua (,,De ce pana mea rdmane in cemeala, ma fntreb/7"), este eloc64

vent pentru cercetatorul de bunS credinta' si analiza sa este perfecta. Cel mai malt for, Academia, a promovat iira §i dispretul fata de propriul popor, de adevaratele safe valori. Falsele dictipriare neconcordante sporesc confuzia termenilor fundamental! si babilonia sporeste In propor-tie geometrica. Ultima batjocura - culmea, reeditata recent! - este Dic-tionarul explicativ al limbii noastre, ce incheie batjocura lui Cihak, combatut la vremea sa de Hasdeu dar neluat Tn seama de nimeni... Ce afla de acolo elevii si studentii? Ca limba romaneasca este o lada de gunoi in care migratorii ne-aii lasat cuvintele de baza, ca 2/3 din fon-dul principal de cuvinte sunt slave, ca jumatate din ele au origine necunoscuta, deci nu sunt creatia noastra... ca nici un cuvant de al nostril n-a patruns In limbile celor din jur... Un asemenea subiect merits un studiu aparte. Brambureala dictionarelor editate la noi constituie puncte de sprijin aje propagandei antiromanefti, urmarind subminarea statului national, leri §i azi. Daca in §3ineanu* mai auzim de cuvinte straromarie, ele dis-par cu totul Tn DEX-ul lui Coteanu. Am aflat de undeva despre AETICUS HISTRICUS, dezvaluit de istoricul V.Nestor ? Nu. Teoria vidului dacic §i falsul prin omisiune FalaUl prin omisiune functioneaza perfect, ieri si azi. Ca DACIA a fost locuita de la aparitia omiilui p dovedesc izvoarele arheologice ce exista cu prisosinta, numai ca nepriceperea amanuntului ca tracti erau denumirea mitica a dacilor a presarat incertitudini pe care le tot vantura denigratorii de neam si limba cu obraznicia lor caracteristica... Teoria vidului dacic sterge, de pilda, pe autorul unei cosmografii din secolul V, iar furia anticrestina ateista sterge din istorie ierarhii yietii bisericesti, cand arhiepioscopia Tqmisului, vechea noastra capitala, avea un dialog permanent cu marii teologi, precum Vasile eel Mare, loan Chrysqstom, Auxentiu de Durostprum, Satiros din Callatis {sec.Ill a.H), Hercleides Lambos, tot din Callatis, caruia i se atribuie o carte despre Viata lui Arhimede, ori Istrqs, autorul unei carti despre tragedie etc. Nu este un secret pentru nimeni ca de stiinte se ocupau prelatii, care-si schimbau numele reale prin simboluri jtiute numai de ei, de casta 10. Acest Aeticus Histricus a cutreierat intreaga lume, Europa, Asia, Africa. Peste 5 ani traieste la Atena, apoi Tn Spania fiind negutator de pietre scumpe si aur, filosof, etnograf, geograr, explprator, medjc. El va trace prin Armenia, la portile Caspice, Alania pana la Marea In-ghetata.Nu va ocoli Mesopotamia, Izvoarele Gangelui din Himalaya, cu 6 nava de constructie proprie, pana in Ceylon. Exploreaza Babilonia, Arabia, Egipt, Libia. Textul .Cosmografiei" nu s-a p§strat dec&t Intr-o forma destul de abreviala, dar informatiile sunt de mare pret pentru cercetatorii de mai tarziu. S-au facut du'p§ ea numeroase copil care au circulat, Una a ajuns si la Isrdor de Sevijla, care, pe baza ei, face lucrarea enciclopedica sub numele ,Etimologii". Alt exemplar este * N. edit.: Lazar §aineanu (1859-1934), lingvist §i folclorisl, evreu din Ploiegti, militant pentcu iudaism. De^i, pana In 1901, cand a emigrat in Franta, nu a putut obtine cetatenia romana, a debutat cu articolul ,,Elernentele turce^ti in limba romana"

(18E15) §i a incheiat (In Romania) cu lucrarea Jnfluenla orientala asupra limbii si culturii romane" (1900). S-a casatorit cu fiica lui Ralian Samilca, editoRil sau. DupSemigrare.ii vainvata§i pe francezi cum sa vorbeasca... 65

folosit de presbiterul Ironim prin secolul VIII, care ha$ureaza pasajele neconforme cu dogma Evului Mediu apusean. Copierea celor o suta de pagini se face la scoala de manuscrise de langa catedrala din Freising-Bavaria, In timpul arhipastoririi lui Arbea (764-784), q copie pastrandu-se la biblioteca public^ din Leipzig. Importanta cartii lui Aeticus Histricus este subliniata si In secolul [X. de catre Hrabanus Maurus benedictinul, care li arata §i ba$tina, Histria. Pana m sec.XVI erau 40 de varfante ale copiei initials a cartii intitu/ate ^Cosmografia". Totodata, cuprinde un alfabet sui-generis 'cu 22 de litere. Ce este interesant? Ca reface sigla noastra, ce va fi evidenta la Champollion, sj de mare sprijin scrierii hieratice, etapa cruciala Tn cunoaste-rea adevarului nostru trecut. Bulgarii §i ungurii se cred... olteni ! E timpul sa intrSm Tn fondul problemei, dezv^luind ignoranta celor care ,ne fac legi 5; ne pun biruri, ne vorbesc filozofie", cum scria cu dezgust marele nostru Eminescu. latS un cuvant simplu; BANAT (Ban+at), precum 5! Cnezat, Tar+at, Voievod+at etc. din substantiv + sufixul at. La fel Duc+at, Marquis+at etc. Ei bine, cuv^ntul BAN, desi evident Bania e Tn pltenia, e considerat de Emese Kis ca fiind ....de origine maghiarS indiscutabil8"(\SQM, 100). Cunoastem toate tertipurile maghiare, dar sit vedem replica oficiala prin dicfionarele noastre, care ar trebui sa fie Clare: • Dictionarul limbii romane contentemporane (DLRC): nTitlu de dregatorie: aj purtat de dregStorut delegat de regele Unganei, cu administrarea unor provincii: Croafia, Dajmatia, Severinul pe care $i-l adaugau la tituiatura ?i Domnii TSrit Rpmane§ti, dupa ce au luat in stapanire, in sec.XVI, Cetatea Severinului; b)($i forma de mare ban) titlu purtat de dregatorul delegat de domnul Tarii Romane§ti cu carmuirea Otteniei; mat tSrziu) titlu purtat deprimu) bpier in rang (numit ban at Craiovei), care /$/ avea repedinfa la Bucuresti §i se bucura de o autoritate notninaia asupra Olteniei; c) mlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea unorjudete, ca de exemplu, Mehedinti, Tismana etc. {DLRLC, I, p,193). •Dictionarul limbii romSne modeme: ,,(inv.) Titlu de dregator: a) (§i in forma de mare-ban) titlu purtat de dregatorul delegat de domnul larii Roma-ne$ti cu carmuirea Olteniei; (mat tarziu) titlu purtat de primul boier in rang in Tara Romaneasca (numit ban at Craiovei); b) titlu purtat de dregatorii delegati cu administrarea unorjudete oftene; c) titlu purtat de dregatorul delegat de regele Ungariei cu administrarea unor provincii "(DLRM,66). •Dictionarul encicfopedic roman: ,,Dregator maghiar insarcinat, din secolul Xll, cu conducerea unei regiuni de granfya". Dupa inlrarea Severinului in componenta Tarii Romanepti, dregatorul acestei cetafy a luat titlul de ban. Acesta 'apare pentru pnma oara

in sfatul domnesc in timpul lui Mircea eel Batran (1386-1418). El a devenit un fel de guvematqr al Olteniei. Incepand din 1761, banul a fost refinut la Bucure$ti ca sfetnic al domnulu1 $i inkxuit la Craiova cu un caimacan. In Moldova, dregatoria este consemnata documentar din secolul al XVIII-lea" (DER, 1,288). • Dictionarul explicatiy al limbii romane: j) Guvernator al unei re giuni degranita din Ungaria feudalS 2) Titlu §i funcfie de mare dregator in Tara Romaneasca dupa sec.XV; ($i fn forma de mare ban) titlu purtat'de boierul ce guvema Banatul Severinului, apoi Oltenia, Cel mai malt rang boieresc; persoana care detinea acest rang" (DEX,72). 66

•Micul dictionar encyclopedic: .,1) Din sec. X, la slavii din sud, titlu purtat de unit demnitari cu atributii politice, administrative, judiciare §i mili-tare; 2) Din sec. XIII-XVI in Un'garia, dregator regal, conducatorul unei regium de gran/fa"; 3) In Evul Mediu fa Tara Romaneasca: reprezentantul Domnului in Oltenia, din sec. al Xltl-tea pana la 1831 (§i in forma de mare-ban) a fost primut demnitar dupS damn in ierarhia dregatorilor. Vreme indelungata, Bania a fost apanajul familiei Craiove^tilor. Din sec.XVII, in Moldova dregStor domnesc; persoana care avea titlu de ban" (MDE.96). Sjji vedem cum stau lucrurile la unguri despre BAN: Tn ..Magyar ertelmezb kezisetar": »Guvemator insarcinat cu conducerea unor regiuni din sudul Ungariei, intre sec. XII-XVI. Dupa 1867, tittul se. acorda si sefilor guvemelor autonome croato-stovenedalmate'. In ^ magyar torteneti etimologiai szofara": 1) 1116 - Functionar superior regal al Croatiei, Slavoniei §i Dalmaliei; 2) 1233 Guvernator al limeselor sudice; 3)' 1535 - Comandantii uhor celati de frontiera; 4} 1644 - D9mn (Mnytesz, I, 236). Punand cap la cap textele, observam inadvertente. intre care: La slavii de sud titlul BAN e cunoscut din sec. X, dar la noi se spune ca este numai un titlu purtat de dregatorii maghiari din sec.XII... Apoi, diclionarele maghiare spun ca titlul era pentnj regiunile sudului, iar ale nbastre nu precizeaza nimic. Apoi, cand apare titlul? Inainte sau dupa ce e luata cetatea Severinuluiy Cercetarea de fond arata ca este mult anterioara venirii slavilor In Balcani. Cuvantul este neclar lingvistilor ce ne pricopsesc cu inadvente flagrante Tn §tiinta. Unii ti dau origine slava, altii maghiara, iar'ungurii il aduc din sarhocroata, De unde? De la AVARI... Statul lui Burebista avea... multi ban! Harababura este perfects! Saltimbancii nostri fac... stiinta. ?i, iata ca acest termen este raspandit Tn toata tara, dovada vechimea sa: Ban, Bani§or'm SSIaj, B$ne§ti lArad, Dambovita, llfov, Prahova, Valcea, Suceava, Vaslui), Baneasa (Constanta. Galati, Neamt, Teleorman, Bucuresti), Bania Tn Caras-Severin, Bantya Tn Hunedoara', Banu in lasi. Apoi, nume topice cu tema BAN avem Bane$ti fTn Moldova, raionul Telene§ti), Septebani (raionul Rajcani), Doibani (in raionul Dubasari), toate Tn Transnistria. Deci, toata Dacia tl are. Dar si este atestat de la 1213 Salaj, cf. Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania (de Coriolan Suciu), desi e mult mai veche localitatea... La Dictionarul onomastic roman, al lui N.A.Cpnstantinescu, apare Tn 1205. Cele de mai sus atesta sudul Ungariei? In sudul Ungariei este Salajul? Ce are el comun cu slavii sudici? Poate

numai Banisor, de langa Sofia, comun cu eel din judetul Salaj. Iar realitatea este alta- Banisor (BAN-Hsor) Tntr-o regiune unde mai aflam nume de locuri romane§ti, precum: Barbatita, Gurguliat, Kornul, Pasarel, Purcenica, Vacarel, Vlasi, Cornita, Vlasca, Ursulita, Cerbul, Marul, Murga§, Singurel, Bucina, Haiduci, Kolibi, Kufurita, Bucium, Satra etc... Nici bulgarii nu se lasa mai prejos Tn falsuri lingvistice. Iata ce scrie Ivan Petkanov (L'element roumain dans les "langues Balcaniques): ,,Banisor - nom de lieu, par exemple un quartier dans I'aire septentrionale de Sofia porte ce nom" (DROM,3,p.l36). Numai ca el da §\ cum s-a format acest cuvant, pornind de la o tema fals§. El zice: 67

Jatin Balnea, bulgar banja+sufix romanesc. De ce e fals? Nu-i spun nimic cuvintele.din jur, care sunt romanestj? Cum un feminin are denvat masculin??? In ce limba? Normal arfi tost banjisoara-banisoara. Fone-tica este siluita de acesti falsificatori si nu rhai intramtn amanunte, nu folqsesc nimanui. Fals ordinar! Un Banisor apare si in Jugoslavia, Tn regiunea Kraziste-Vlasina (cf. Rosetti, IRL,432). Acolo are Tn jur: Crucita, Negrisor, Magura, Kormatura, Kornisor, Kqmet, Taor, Rotunda, Durmitor, Cipitor, Visitor, Romania, Vlasi si afte zeci de nume ce sunt romlinesti, deci apartin limbii adamice. In Cehoslovacia: Banauti Tn fostul cqmitat Zeplin, Banova Tn Trencin, Banreve Tn fostul comjtat Corner. Si, tot Tn context toponimic romanesc, precum: Albul, Arsita, Bradul, Brustura, Balta, Cerbana, Gaura, Corbul etc... ' Dream m Polonia, cu: Bannica, atestat Tn 1549, ca si eel din Hune-doara, Banicka, ca si Banica din 1563, unde Stefan Metes am infeste 112 sate romanesti, Tn regiunea Sambor 97, Tn Przemyeal 72, Tn Belz 25, Tn Halici 17 si alte 6 Tn regiunile Sandecz si Lubaczeo. Nu mai vor-bim de cele nord-carpatice. Dup§ N.DrSganu, atestarile Tncep din 1210, Maghiarizarea §i bulgarizarea vlahilor Sa vedem sudul Ungariei. Numele sunt maghiarizate literal, dar sunt cele romane§ti, ca si eel de la frontiera austro-iugoslavS. Cu slavii lucrurile sunt clare dupa 888, cand se introduce Tn biserici ritul slavon. Pana atunci era latina de baza. Inlocuirea latinei cu slavona o aflam din marturiile lui Paisie, la anul 1150, Tn Carstvenik de la Buda, unde citim: fParintele Teofilact a invitat pe fmpSratuI Asan ca sS treaca fn Valahia, sS o cucereascS si sS o cureje de eresuf rornan, care atunci stapanea in ea. Asan s-a dus si a supus ambele Vlahii sub stapanirea sa si a sHit pe vlahi, care panS atunci citeau in limba latina, sa lase marturisirea romanS §i sS nu mai citeascS fn limba latina, ci in limba bulgarS si s-a poruncrt ca aceluia care va citi in latina sa i se taie limba §i de atunci vlahii au fnceput a citi bulgare§te..." (RTO.593). Dupa loan Bogdan, documentele unguresti nu vorbesc de voievozii romani decat de la jumatatea secolului al Xlll-lea Tncoace (p.106)... Voievodatul s-a Tmprumutat Tntr-o epoca cu mult mai veche si aceasta trebuie sa o punem fnainte de venrrea ungurilor, Tntre sec VI-IX (ibid.176). Dar, cum slavii nu au state pana fn sec.VII, Samo (623-678), Uniunea celor 7 triburi (sec.VII), Slovenia (Tn 630), Macedonia (Tn 658), este clar ca nu poate fi vorba de un Tmprumut de la slayi. Mai mult, conducatorii bulganlor se numeau hani, nicidecum bani, voievozi, ori la noi hanatul nu este cunoscut. Cea mai tarzie mentiune a banului este din 1478, cand Rayn \yayvoda Tn Caransebes era si viceban al Severinului (Bogdan, p. 172). Ban - un print din sudul Frantei... Vom mai derula cateva date certe. Astfel Tn anul 1335, •curteanul Dionisie este ,,maqister si banus de Zeurino" (p.t69); Tn 1241, Tn cronica persanului FadJ Allah Ra§id-od-Din sunt amjntite luptele lui Ordu (con-ducatorul hoardei din timpuF invaziei tatare), care, tfecand prin tara llaut (Oltului) a Tnt^lnit

pe Bezeren-ban §4 l-a batut. In 1240, Tntalnim pe Luca bano de Scevrin, Tn 1233 aveam j)rincoipe militiae paganorum 68

nomice OsoA", Tn Banatul timisan (RTO.261). Mai sunt atestati bariul Simion din Bistri^a-NSsSud, caruia Andrei aljll-lea, rege ungar, Ti con-fisca mosia de la Saploc (Onomastica,111). In Monografia, almanah al Cfisanei, Aurel Tripon arata ca, Tntre 1201-1205 si anterior, aici g§sim pristalzi si bani romanesti, yoivozi ca Pavel voievod, pe voda conte Sobqzton, satul cneazului (Villa KenezH, MAC, 17). Inca Tn anul 1261, Voievodatul Transilvaniei avea Tn frunte pe banul IRNERIUS (DIRI, I, 112 etc.). In sec.XIII, banatele devin voieyodate. Limba are §i femininul de Bana, care e toppnim si Tn Ungaria si Tn sud, la arpmani. Or, aromanii nu au suferit nici o influents maghiara, iar slavii imigreaza Tn sec.VI-VII Tn Peninsula BalcanicS. CuvSntut are o arie larga, In provensala, Tn sudul Franfei, cu sensuri de: proclamation, tyrannie, convocation, amende,jpeine etc, ce Tn maghiar§ sau sarbocroata', nici nu exists. In franceza are fi sensul de prinf, apoi banal, al banului, caracter monosilabic al limbii noastre. Dar erorile lingvistice au un \ar\\ mare. §i, ce aveau avarii cu apusul Europei? Sarbii vin in Balcani fn sec. IX, din mun^ii Kos §i Durmitor, iar centrul teritpriului sSrbesc se afla pe valea Ibarului si a Limului. pe cursul Moravei apusene, un adapost natural, dupa care se extind. Tn 1403, primesc de la unguri capitala lor, Ora§ul Alb, cand recunosc suzeranitatea maghiarS, sub §tefan Lazarevici. Sigur este vorba de BELGRAD. Cat de Bajan de la Ban, avar, nici nu poate fi vorba, pentru ca avarii erau condu§i de kagani, nu de bani... Or, latinrtatea noastra cu reverbe-rafii clare Tn apus este evidertta tuturor. Oar AI.Graur TI crede ca venind din germanul Bana - interdictie, dar aribanul dumisale are alte sensuri (proscriere, anatema, interdictie, vraja, farrnec etc.) Tn engleza Tnseamna izgonire, anun^area publica a unei cSsatprii etc. Nicaieri print. §i Tn persand banul are sensul de pazitor, semantism apropiat de neolatine. De altfel, efigia banului era imprimata pe monede, circuland fn Banatul respectiv, la fel cum ducatul, sau marca Tn marcile germane, francul Tn Fran^i etc. Tntr-un text din Nicolae Olahus se menflona: ,Maijos de podul lui Troian se afta cetatea Severinului, impreunS cu alte trei care depind de ea: Or§ova, Peth, Mihald. Carmuitorul lor se numea Ban (Banusf, amintjnd maiJos §i termenul Bantum, Banat deci (Olahus, 128). Miron Costin mentioneaza: ^..mai sus de Muntenia, Tara Mehedinfului". §i mai departe: aBanul Mehedinfului are steag §i muzicd ostaseasca si o pecetie deosebftS in dependence de domnii munteni" (Costin.l .23Q--231). Prezenta lor este in nord si sudul Dunarii. lat§-le: Timisean, Severin,, Olteniei, Mehedin^ilor, Craiovei, sSrbese devenit Voivodina, Banatul'Bosniei, Rama (Hertegovina), Banatul Knrn, de Ozora, de So, de Kucevo, de Macva etc. Ungurii vin fn Banat Tntre 1002-1003, cfnd era conducator Gyla (Gelu). Numele ungar al Banatului azi e Bansag, Tnsemnad ,,Do/er/e", deci nu de Banat. Tn cronicile medievale forma era Banatus, nu Bansag. Sarbii vin fn Banat fn sec. XV. Numele sarbesc e Banat, nu Bansag, pentru ei Cehii §i slovacii vin, ca §i bulgarii, fn sec. XVIII. Dupa Pasarovits vin svabii. Tofi noiiveniti numesc Banat, nu Bantus, demonstrand vitalitatea §i

vechimea termenului ro-manesc. Mai curios e ca forma ungureasca Bantusi, e atestata abia Tn 1765. Pentru cine stie maghiara e clar ca putea fi Bansagi, dar nicio-datd Bantusi. Si fn aceste teritorii, elementul romanesc s-a bucurat de Jus valahicum" (Tn turca .cema'at-rEflakan"). , . 69

Cronicile vechi consemneaza pe romanul lacob Garliste, Tn 1487, ca vine Ban al Bosniei, ceilalti cnezi... mcepand cu sec.XIII. Oar si atunci mai erau consemnati, Tn hrisoavele vremii, banii: lula, Luca (1233), Stefan (1243), Oslu (1254), Ponith (1266), loan (1238), Teodor, Mihail. Titlul de ban al Slavoniei dispare din acte Tn 1224, al Bosniei Tn 1251, al Dalmafiei Tn 1254. Din Transilvania Imerius, la 1261. ...§i fn Franfa exista termenul Banat, pastrat pana azi Tn Departamentul Ariege, arondismentul Foix, cantonuf Tarascon-surAriege. Deci, nici o Jegaturd cu limba slavS sau maghiara, pentru ca mai apar Ban-de-sept, Tn departamentul Vosgilor, Ca si Bansur-Mentre. Alt termen derivat e Tn francezS Banlieu (espace d'une tieu autour d'une ville ou s'exercait le droit de ban), care aminte§te de Banlocul timigan. In Grande Encyclopedic, termenul Banlieue pare descris astfel: ,,Des le XI siecle en rencontre dans les actes des mentions de ces territoires avoismantles villes". Toate povestile porrresc de la analize fabricate de autorii de ,sfSraiace" precum Graur, care crede ca nu e romSnesc, ca trebuia Ban latin sa dea Ban. Bucuros de isprava, crede ca a lichidat cuvantul din limbS. Cat de savant e Tn lingvisticS, se vede clar fara ochelari de cal K.. lorgu lordan: ,,Romanii sunt... bulgari! " Daca Tn scrierile lui Graur mai aflam si lucruri bune, adevarate, insul dovedind Tn general instructie solida, copie a celei franceze, la lorgu lordan ignoranfa Tsi da mana cu mitocania zarzavagiului bulgar. El, poate nici nu stie ca bulgarii (b<v) sunt din fire Volgari si bulgari. Ne vom referi la opera^sa de Bmaturitate" numita: -aDicfionar al numelor de familie romSnesti *, cSreia ^rafic nu i se poate repros^ nimic. nCarte de mare Meres pentru .tofi romanii" (Editura Stiintifica sh Encidopedica -Buc.1983), unde scrie Dornnia Sa Tnca din introducers aCred calucrarea de fata are o anumitSMportan^, fn primul rand prin bogStia numelor fnregistrate". E vorba de 33.500 de nume culese ndin totrelulde izvoare". Unde, formal, numele romane§ti ar ft cam 51,72% dar, mai amanuntit, se va ajunge numai la 3,67%, iar fara derivatele lor, la 2,33%. Ce vrea sa spund indirect acest ,,savant" de tarabi? Ca limba romana nu este creatia noastrd... Oaca avem Tn vedere ca limba romana b vorbesc cam 30 de milioane din tara si din afara tarii, constatSm ca e doar o lists cu nume de familie. Lucrarea confine 'o bibliografie anacronica, depa§ita de mult (Studii, ll.p.7; Dictionarul Transilvaniei, Banatului si celorlalte tinuturi alipite, de C.Martinpvici si N.(strati; Clu) 1921; Andras Ker^nyD/e\personnamen von Dazien, Budapesta, 194i etc.). Lipsesc izvoare mai autentice, precum Coriolan Suciu - Dicjionar istoric al localitSfilor din Transilvania, yol I si II (Buc.1968); Fontes his-toriae daco-romanae, 4 vo[, de Emilian Popescu, Jnscriptiile din sec. IV-XIIIdescoperite In Romania" (Buc.1967); Jnscrippile ScytieiMinor", Tn mai rnulte volume, ca §\^hflstria" de V.Parvan etc. El mai scrie, tot Tn introducere: „... interesul eel mai mare.pentru lucrarea de taja fl prezintS, cum am mai spus, numele autohtbhe. $i aceasta pentru ca sistemul lor st& ta baza celor romSnesti, sau,

mai precis spus, a continuat s3 se aplipe de lamceput pana astSzi fSrS intrerupere" (p.10^. Aminteste pe'Decebal. In rest, numele autohtone surt|,RJx|aguse .gtrairie fjnu,mai sunt autbhtone. Saevidenfiem'igndiranta^^ respectivului limbist:

•Sesea, zice el, din bulgarul Besju. De ce, e vorba de popula^ia besica, de origine tracS? Limba lor era cea de a patra limba de cult din Imperiul Bizantin. Cum se stie, Tn secolele IV-VII, slujba la locurile sfinte se oficia si fn besica, alaturi de greaca, latina si siriaca, la manastirea Sf.Ecaterina din Sinai, construita de valani adusi aci de cStre lustinian Tn 536, desi se stie c^renumitul Tmparat era de fej din Mehedinti, adus aid de. catre unchiul sau lustin. Sau academicianul nostru nabar n-are? jn plus, inscrip{ii din Moesia Inferior vorbesc de Bessis din 163 e.n.' •Bria, de la brei, numele unei plante. Dar si toponimul Briesti, cf.si grecului Brie, pronunfat Vrie Tn mod frecvent. Pentru c3 bria apare si Tn nume d.e locuri compuse, precum Mesembria, Selambria, Calabria, etc. In care semnincatia este de ,,cetate".La noi apare la 1494, Tn Moldova ja 1429, sub numele Brievici. •Buzata, scrie el, arputea ft bulgarul Buzata. Numai ca buza este nume romSnesc, ca si albanezul buze (aroman - budza, meglenoromdn - buza). Bulgarul buza .obraz" derivS clar din obrazu,.zice el. Numai c§ nu existaTn bulgara... . > •Daca, din bg.daka. Dacu, din bg. dako. Ar fi hipocorostica lui lordan sau David. Nici o aluzie la daci sau la daca, arma national. Numai ca Dacus si Daca apar Tnaintea venirii slavilor pe aici. Deci, zbarci, lordane... •Oa/a, stav Da/a. Ce facem, domnule lordan, cu Da/a, sat Tn Harghita, pe unde bulgarii n-au cSlcat, ca siTn Mures, llfov, Sibiu, Da/a romana ALBA?? Ce facem cu Tmparatul roman Maximus DAIA, nascut Tn Dacia Ripensis, nepotul de sora al lui Galarius Maxtmus, a cdrui mama Romula-Resca, aratd originea Tn Dobrosloveni-Olt? Dar se nu-mea si Da/a si Daca... •Gafa, gata - alt bulg3resc.(p.215). As, nici nu exista fn bulgara! Este Tn albanezi ,gat", Tn toscana ,gatuaj , ceea ce trebuia stiut... •Lfeparg, zici mata - bulgar Leparoy. Numai cd apare demult Tn iraca Lipara, nume de oras, insula si arhipelag Tn Marea TirenianS. La noi si schitul Lipare§ti, atestat Tn sec.XVIII, ca si satul muntean din 1545. Romanii lui... Homer •L/'sandru, variants a lui Alexandra. Perfect. Cu afereza lui na" precum si derivatul Sandru cu sincoparea silabei Li. Apare tot Tn Iliada. Uite pasajul homeric: ,Ajax sari la~troieni, cu arma tranti pe Doriotos, fiul din flori al lui Priam, apoi nimeri pe Pandokos si pe LISANDRU " (C.X\, v.483). Alexandra era numele purtat de Paris, fiul lui Priam, originea lui frigiana fiind acceptata de speciatisti. •Afar/a, nume biblic, numai ca la nor apare din sec. II, Tnainte de Edictul de la Milano din 313, deci Tnaintea Vulgate! traduse de leronim (Tntre 395-405) Tn latina clasica. •Scneao, Bbulgar ? Fals din doua motive. Se presupune ca ar deriva din latinul sclavul, care nu poate Tnsemna nicidecum bulgar. (1616), Scheiani (1448), Scheia (1502) etc. Dar cu Scheii Brasovului, in Ardeal, amintitj la 1559? Dar acesta, Tntr-o ignoran^ desavarsita, a vrut sa-\ iaca pe conationalii sa\ bulgari

cultii Europe!!... P§na si Troia, ar veni de la Trq/'a, iar Veza sla la baza lui Vezina, eel care apare la 71

Tapae, locul doi dupa rage, etc. Mar malt, Papa ar veni din ap (ungar) ce ar Tnsemna tata, lenes! Numai ca e atestat din sec. II etc. •Arma, din bg. Arma. Ce facem, Tnsa, cu ,,Eneida": ^rma virumque canno"... 9Asia, din bg. Asja, zice lordan. Ce facem cu textul din Jliada": aGemu, dar si-n coapse isbindu-se Asiu hirtacianuli...)". •La lorgu lordan, Aurel si Aureliu sunt neofogisme. Numai .ca Aurelus apare Tnr inscriptiile dacice din sec. II, deci nici vorba de cuvinte slave... •Ce/ mare, traducerea ungurescului Nagy, zicea dumnealui. Numai ca Nagy, adjectiv, corect Tnseamna mare, nu Cel mare. La fel Kis, eel mic, pa scris cu ortografie germana, Kisch (p. 109). ,,Moldovenil - bulgari asimilati " !? Incolo, numai minuni, Tn sens de trSznai, pe care le fac cei necrescuji la minte. lat§ c§teva: FSgSras - Fogoras, Marin, Marina, din bg., rus, ucr. Dar ce facem cu Marinus, atestat inca" din 97 e.n.? Nichite, Pacea, Paul. Stop. Zice ca tot una cu Pavel. Chix! Ce facem cu Paulin de Nolla, cu.topontmul Pautimandra din Balcani (553-555)? Timar (iu) - unguresc, dar ce facem cu raul din nordul Italiei atestat de Virgiliu Tn Eneida? Peste tot, aburi de ignorant... Chiar, die lordan, mat existati? Eu am dat examene cu unul numft Mitu Grossu, care nu avea nici capacitatea. lorgu^lordan ce studii o fi avut?... Unde bate smecheria lui lordan? In subminarea unitSfii statu-lui national roman, si iata cum. Pentru el ,,escu" nu exists Tn Ardeal. El rupe Ardealul de contextul romanesc (tot cu erdelu o tine gjngayul Tn prrcepere), Adeci, fiii luis Ion nti se puteau numi lonescu. tl scrie: aExemple de acestfel, pentru escu n-arn Tntalnit §i cred ca nici nu exists... pot parea aproape... a6surcfe"(p.17). Mai departe susjine: aautorit^ile de pe vremuri, din regiunile, de peste munti, suprimau aceastS finala cand fnregistrau numele fomanesti"(??). Ce spui Fran{? N-ai auzit de maghiarizarea numejor romSnesti?! §i de ce nu te uifi Tntr-o carte de telefdane, acolo te saturi de Pope?ti si lonesti, lucru simplu ? Ori, daca tot ne plimbam prin lume, de ce nu ai citit lista de pierderi ale fostului Imperiu dualist, ca si dintre iobagii sec XVIII? Aveai si anul naslerii si numele Aldescu, Avramezcu, etc. pana la Ztanenezku, Vakarezku, etc. Mai are el ceva strSmb si cu Heanu ". §i cu sufixul oltean ,,oi", zice el, neaflat Tn Moldova si Muntenia. Fats ordinar. C§nd nu mai are ce zice, o da pe Bslayona bisericeasca, bulgara". Ciocul mic, farseur ordinar! Chiar n-ai auzit de: Jiogy magyaros'nsuk a vezetek neveket" (Cum sa maghiarrza'm numele de familie). Poate, aturici, noi romSnii, pe ce te^am plStjt? Dar sa vedem ce perie mai lahseaza ,,expertul". Iata alta, fara echivoc. ,Q situatie asemanatoar& m ce priveste antroponimia devenita cu timpul romaiieascS (Tnarnte ce-o fi fost?, Tntreb eu - TD) intalnlm in Olte-nia §i Muntenia, cu deosebire In regiunea de §es a tor. Aid avem de a "fece cu nume bulg3re§ti, maifarsan3e§ti, care se explica prin simpta ve-cinatate a romanuor cu populatia de limba slaya. Trecerile dintr-o parte in cealatta a teritoriului scaldat de ape/e Dunarii dateaza, cu unele intreru-peri, inca din epoca romana (p. 15). Intocmai ca si in nordul Moldovei, si aid

populatia asimilata cu timpul de catre roman/ si-a pastrat, in parte, limba roafemA £ vorba de bulgari si de catevajudete muntenesti": (Ce 72

spui, lordane?! - n.T.D.) Un cititpratent §i deprins S3 mediteze in legSturS cu lectura are impresia ca asista la procesul de asimilare a populajiei straine la origine, Deoarece, am fScut din fugS un fel de comparable fntre nordul Moldoyei §i sudul Munteniei, mi se pare logic sS relev ceea ce up cititor temeinic n-aravea nevoie sS afle de la mine, cS fq$tii ucraineni din judefele de odinioarS Dorohoi, Bpto§ani, Falticeni, §i la§i, nu s-au gandit, eel puf/n a§a apare din informatiile care te dau uneori, cS pSrintii Tor sau bunicii au vorbn alts limbS, pe care au uftat-o stramo§ii tor " (p. 15).* lordan nu da nici o explicate, scrie: bulgar, rus, ceh, polon, unguresc etc., cu nici un argument, drept pentru care nici nu mai merita vreun comentariu. Gogorije pe care orice alogen le Tmprastie, simple gogosi de tufa... Ma intreb, de ce 'nu ne-am botezat copni Asparuh, Tervei, Kormesi, Sevar, Tetet, Toktu, Krum...Ormutag??? Cele zise bulgaresti sunt de-ale noastre, curate. Aicl este numai o demon-strafe de iresponsabilltate stiin^ifica, o politizare absurda. ,,Eminescu - nume turcesc" !?! Eu mai amintesc doar ultima mizerie. El scrie focos: ,,Ardealul, m sens larg (cu includere §i a Banatului) prezintS si el un interes deosebit din punct de vedere antroponomic. Aci condifiiie de viata au fost altele decaf cele pe care le-a,m urmarit-rrjai sus, unde mam referit la cele douS principate ale Romaniei vechi. In consecinta, si numele de familie prezinta unele particularity^ absente dincoace de Carpafi..." §i vorbeste de ,,porecle" ce au la baza graiuri diferite etc. Decl, una ar fi Ardealul, alta Jara Romaneasca si Moldova. Dar, Clca §i in Ro-. mania Veche avem... marl influente bulgare§ti, ucrainene etc. Oare acest savant de carton n-o fi auzit de nA magyar nyelv torteneti etimologikai szotara" "m 3 volume? Afirmatia ca Ardealut a depins de Ungaria vreme mdelungata e falsa. In 1526, Upgaria de-vine pa§alac turcesc, iar Transilvania principal autonom. In 1688 e ocupata de Austria si Tncorporata statului dualist. Nu mai dam nici un citat stupid, ci epncluzia: ,,/n afara poreclelor, numele de familie roma-nestisunt de origine greacS si slava." (p.16). In alta parte scrie ca numele lui Eminescu e ,,turcesc". HalaJ, aferim!, ai urmasi si pe aici, pe unul Moise, care face lingvistica Tn piata, cu zarzavagiii! Eheu, fugaces Postume, postume... Romanii - ,,slavizati" de... evrei Alexandra Rosetti** a fost Tn cultura noastra up factor de progres, si una peste alta, cu toate erorile specifics epocii, a raspandit un aer de bonomie bine calculata; stirpea boiereasca nu s-a desmintit. Impatimit de adevdr, analist desavarsit, contestabil uneori, aura lui este reala, benefica. L-am cunoscut personal cu ocazia examenului de stat din 1962, cand semnatura Domniei-sale m-a denumit profesor de istorie si limba romaneasca, meserie pe care n-am dorit-o niciodata. Eu eram din jire un posibil matematictan, dublat de parfumul poeziei de care am ramas lipit. * N. edit.: ?nchipuiti-vi, repetam, ca Institutul de Lingvistica al Academiei Ro-mane poarta numele acestui {efecttv) du§man ai Romaniei!!!... **N.edlt:Deorig9neiudaJca. 73

Binemfeles ca §i el a dat gir originei slave, ca venind din limba avara, cuvantului nostru fundamental de ,,BAN".Dar altfel, nu pu-tea ml§ca in cotnpania lui Alexandra Graur* §i lorgu lordan*, despre.care am vprbtt anterior. In §tiinta nu exlsta politeje, altfel gandind progresul ar fi fost impo-sibil. Orept pentru care.la adapostui catorva decenn, e bine sa spunem deschis si umbrele care-i marcneaza erorile, care-i umbresc meritul. E vorba de *ncaprovarzismul" specific unei epoci dictatorial, Tn care stiimja deVenise servitoarea politicii. La scoala de literature de la Sosea, despre Stalin si problemele lingvisticii i-am auzit pe Coteanu* si Finuta Leibovici* initial, pentru ca Tn bibliografie sa aflu si o brosura sub titlul Jnfluenfa linrbilor slave meridionale asupra limbii romane§ti (sec. VI-XHf, ed. Acad.1954, pe care o regaseam si la CluJ, unde acad. Emit Petrovici* oficia alSturi de Ion Pa'truf agonia lingvisticii noastre. Isonul era tinut de Zdrenghea si Romulus Todoran & Co. cu ndovezi" ce puneau la. index pe Cantemir, Hasdeu, Eminescu dupa schema lui Cihak. Pentru cei care-i ascultasera pe Calinescu si Vianu, semnele de Tntrebare persistau, deveneau recul Tn fata model devas-tatoare a culturii noastre nationale. ,lnvajaturile din iunie §i august 1950" erau lege. O sesiune (,,?tiInfifieS " denumlta) la Academic! din 21-25 martie, urmati de cea din 2-4 iulie 1951, impunea bih'ngvismul slayo-roman, de care n-am sea-pat definitiv nici azi. Lindinile acestora, scplite la Moscova, au rezistat, si alte insecte, si azi, se dau drept albine truditoare Tn lingvistica de la noi... In fond, schema falsa a etnogenezei noastre este Intacta. Dupa schema lui Cihak din 1879, din 5.765 cuvinte, 2.361 sunt slave, reprezentand 2/5 din lexic, fafa de numai 1.165 cuvinte de origfne latina, dec! 175 din limba romaneasca. Teoria ,,circulatiei cu-vintelor", geniala, a lui Hasdeu a fost eludata, pentru ca demonstra ca nu se pot face fraze din cuvinte exclusiv slave, idee preluata exage-rat de §coala Ardeleana, bine intentionata, dar tezista. Celebrul dictio-nar af lui Massim §i Laurian, din 1871, cuprindea si cuvinte cu origine Tndoioasa. Teoria Stalinists combatea pe M. Marr. Stupid, dar conclu-zia lor era ca limba este preponderant slava, cu gramatica latind!... ,,Bulgara - liantul dintre romana §i maghiara" !? Teoria fncrucisarii limbilor balcanice cu preponderenta bulgara este, Tntr-o exprimare eufemistica, naiva, departe de adevar. Deci, caracterul balcanic al limbii noastre devfne dogma, decenii Tntregi. Se trece cu ve-derea ca Justinian era oltean din Mehedin| i, iar binefacerile sale pentru tara nata!3 - uitate deliberat. Intra Tn joe venedi (d = t, veniti), deci slavii de pe Vistula, Sclavinii si Antii. Rosetti reia cuvantul sch'iau, ca Tnsemnand bulgaK, eroare ce consolideaza aberatia lui lordan. Mai abe-rarvt, slavii, care erau tolerafi, devin ,,Tnvingatori ",fara a se spuhe unde §i pe cine au mvins. Dar Derjavin cobpard pe slavi Tnainte de sec.V si Jara Romaneascd e denumita, chipurile, ,,tara slavilor " (cf.Teofilaktos Simokattes, Jurecek etc.). Astfel, in incertitudine, suntem mutafifn sudul Dundrii, nicaieri, ca sa redevenim iartn | ara de ba§-tina majoritari, adevirat miracol. Nordul Dunarii era...

fara nimanui. Petrovici mai spune cS formarea s-a fScut de-a lungul cursului inferior N. edit.: Tofi, de origine iudaicS, ne fnvdfau limba romand !!... 74

al Dunarii, de la varsarea Tisei si p&na la mare, unde stapanirea Romei a durat circa 600 ani. Dacii de aici, spun ei, erau putini si neimportanti... Pentru argeseni eroarea este evidenta. Se considera denumiri slave Slanic, Glambocel, Racoviata, Bratia, Rancacioy, Cdrcinov, ce yorbeau bulgara... Se considers ipotettea existenta romanilor in Moldova si Ardeal din sec. XII. Numai ca la Glambocul din Vale, de langa Bascov, p cru-ce straveche vorbeste despre satul Pite§ti, dec! de mil de ani. Cand prof.Hie Barbulescu arata ca influence partiale slave pot fi numai dupa sec. X, e combatut. Se sustine aberant c& slavii au tost pe aici cueeritori. 'Aberatiile se fin lan{, tar logica este deficitara, pentru ca politica Tnlocuieste stiinta cu neru§inarea specified hoardelor asiatice. Eludand Karst-Venik, ei vor ca noi, singurul popor nascut crestin din lume, sa luam de la ei termerui fundamental'! din religie, ca si sa fi copiat forma statala a lor... Ei vorbesc despre Boris si Simion ca mijlocitori ai ortodoxiei noas-tre. Numai ca Menumorut pe care ei Tl cred slav, e un cuvant comun NUME+MOTRU, similar cu NUME+DSEUDumnezeu, iar casta Motru era prima atestata in inscripfii. Cea mai veche inscriptie a lor, din 943, din satul Mircea Voda, spune altceva. Miklosich, Miletie, P.Skok, Berstein, merg mai departe si exclud total be romani din nordul Dunarii. lApoi alt miracol, ..populafia majontara slava" este ,,romanizata".De cine? Cum1? Cand? Nimic clar. Bezna babilonica...Se mai spune despre influenta greaca asupra bulgarei; Tn forietica, vorbe, nimic clar. Bulgarii vin Tn Bateani §i Tntemeiaza statul Tn 679, iar expansiunea lor ar Tncepe din 802, cand hanul Krum, apoi Ormutag §i Boris vor cuprinde §i Banattil si Ardealul pana la Tisa. Relafia cu sarbo-croata este fortata si nu tine de stiinta, cat de politica lor expansionists, distructiva. Se urta de Vasile al lllea'BULGAROHTONUL. Le ramane numele, iar apoi iau nume pure romanef ti ale vlahilor oprimaji. Se mat sustine ca bulgara a fost liantul dintre daco-romana ^i maghiara! Romanii erau inculti, dupa parerea lor.,. Aberatiile cu Craciun, colinda, Rusalii, Troian, sunt absurde. Se Tnai spune ca slavii dau si lectii de cultura romanilor: cobila, grindei, plug, rarifa, cormana etc. ar fi cuvinte slave, de provenienta bulgara. Aici, Rosetti capituleaza total Tn fata lui lordan. Simple iordane.'.. Legile universale ale limbii romane N-a§ dori, Tn nici un caz, cu toata simpatia pe care o marturisesc, sa arat ca Eminescu Ti considera ,,cu nas suW/re". Asa este. El stia dincotro bate vantul epocii. Dar. cum Constantln si Metodiu, fra^i djn Tesalonic, spune legenda, tradusesera Eyangheliile, iar Constantin inventase alfabetul glagplitic, eel cirilic yenind mai tarziu Tn Bulgaria, centrele devin Ohrida si Preslav, cu mlitte mpdificari, spune Rosetti. Destul ca sa se concluda ca vechea slava bisericeasca ar fi limba bisericii ortodoxe slave si romanesti, Incursul Tn fonetica e derutant^ ambiauu slavofil. Incursiunea Tn sintaxa merge pe aceeasi schema, erohata total. La vocabular, pe cri-teriul cronologic, erorile sunt mai flagrante. Inutil de repetat. Ma intreb, cum n-a observat ca BOIERUL avea boi, iar OIERLJL oi ??

De fapt, doua leg! sunt romanesti §i universale: simetria ad/ba, ca §i relatia consonantica surd/sonor. Se vede ca operate Babel nu este Tnca claca tingvistilor no§tri. Si, poatei niei nu avea cum 75

sa fie, de vrerne ce abia acum am citit scrierea hieratica. Vom insista deci, pe prefixe sj sufixe, care, in afara regulilor de pronuntare, separa limba unica de cele 72 de graiuri. Pocind cuvintele noastre, Rosetti le declara straine. Evident: Ne, PO;PRE; PRO; RAS; ZA, sunt cu citate trunchiate. Ca si sufixele: ac, aci, alnic, an, ante, ar, as, ca, rhci, eala, ean, elnic, enie, et, ic, ici, ina, is, iste, ita, iv, nto, og, us... false probleme ve§tejite de scrierea hieratica. Si fn Onomastica, ca si Tn Topomastica, acelasi fals procedeu, prin care se va ..clempnstra" pnoritatea slavilor si disparitia autohtonilor. CANTEMIR, in ,,Metafisica" sa, a dat chela scrierii hieratice, ignorata de Rosetti. In Tncheierea nefericitului opuscul, nedeosebind codurile de limba vorbitS, scrie dezinvoft: nLimba romanS este urma$a Ijmbiijomanizate a populatfilor dunarene, care a suferit o putemicS [nfluenjS a limbilor slave meridional^'. Sertarele istorice sunt cqnvertite Tntr-un amalgam din care cititorul obisnuit, arnetit de teoria lui Stalin, nu mai pricepe nimic. Nici nu Tl vom lasa Tn boii lui si vom vorbi despre relatia cu graiul maghiar. Academia Romana... de la Budapesta?! De altfel, limba lor este bine denumita ungara, nu maghiara. in 1963, aparea cartea lui Barczi Geza LA magruar nyelv eletraizeT), Tn care sustine ca ungurii n-au Tmprumutat din limba romaneasca decSt eel mult 8 cuvinte, cu caracter regional, de care n-aveau nevoie. \a\a, deci, cum cercul denigrarii este bine concentrat de c3tre denigra-tori. Chipurile, ei sunt superior!, nedisimuland dispretul §i ocara la adresa localnicilor. Acesti semisdlbatici asiatici fara tara si limba au luat la monosilabele lor urlate, de oriunde, dar nu de la romani... Un alt autor, Bledi Geza, e de parere ca vreo 600 de cuvinte romanefti au intrat Tn lexicul maghiar. Lucrarea se chema Jnfluen-fele limbii rpmane asupra celei maghiar^ si a apSrut si Tn ,,Limba Romana", revistade la noi. Culmea, nimeni nu i-a acordat nici o impor-tanfS §i cele 600 de cuvinte sunt nunguresti" Tn toate dictionarefe si statisticilede la noi... Profesorul Isac Mocanu, ardelean de bunS credinfa, plurilingvist, va trimite un studiu temeinic Institutului de lingvistica, dar raspunsul lui Petrovici este prompt: lucrarea nu are nici un merit. Mocanu demon-stra ca mai mult de 600 de cuvinte sunt romane§ti, nu maghiare. Pentru ca el Tntreba pe Bexpertii" de la noi, de ce nu se ocupa de transferal din rom§na Tn maghiara... Cum, de ce? Sa strice schema lui Cihak ?! SJ argumentele nu ar fi lipsit. Un alt autor maghiar, anume Alexiss dy, vorbind despre Cihak, scrie ca numSrul de 580 de cuvinte maghiare este exagerat, reducand numarul lor la 349. D.Macrea, alt venit pe val in lingvistica, valideaza pe Cihak. Se uita ca Dr. Cihak, fra-tele Tmpricinatului ,,lingvist", scrie ca acesta nu §tia nici o limba §i era un escroc. Lumea tace, desi lucrul e clar. Limba reflects cultufa §i civilizatia unui popor, determine fiinta sa etnica §i rolul in dezvoltarea sa sociala, e actul de cetatenie in marea comunitate a popoarelor. Legea diferentierilor promoveaza evolufia Tntregii comunitafi numite POPOR. Cosmopolitismul este du§manul real. Cuno§tintele pot si trebuie sa fie multe si cat mai multe. Asa e determinat progres'ul. 76

De la cine au deprins agriculture si mestesugurile migratorii, daca nu de la bastinasi ? Fantezia nu tine loc de §tiinta a limbii. Hoardele puse pe jaf erau atrase de bogafia viefii materiale, fapt evident. Noi suntem singurul popor care n-a ravnit finici n-a cotropit alteteritorii straine. E bine stiuta Tnsa lupta pentru spatiul strarriosesc, Tmpotrjva invadatorilor. Potrivit DLRM avem circa 9.000 de cuvinte, iar cu cele omise cam 10.000. Care alt popor mai are atatea cuvinte? Analiza monosilabica si structural^ va lumina aceasta coloana infinite a spiritualitatii noastre. Oi n-avem, branzS mancam, asta este lozinca cotropitorilor, care judeca po-porul dupa caciula, cojoc §i opincite confectionate de industria populara. Dar, colaborarea cu dusmanii se cheama tradare §i trebuie pedepsita ca atare, fara mila. Oalele sparte trebuie platite, chiar daca respectivul nnu suporta pu§caria" ?i e... ,,cult". Navalitorii aveau maximum 200 de cuvinte iar subterfugiul ca le-ar fi completat cu cele latine este fats. Hoarda era analfabeta. ' * Ungaria - un stat tampon creat de Vatican In istoria bizantina, maghiarii apar undeva in Nordul Marii Negre, cu origine mongola, cu viata parazitara. Un alt autor maghiar, Ban Aladar, Tn »Origmea maghiarilor", citeaza pe Ibn Rostah, care scrie: ei (maghiam) locuiesc Tn corturi... lama se retrag langjS rauri, unde pescuiesc §i unde trajesc comod. Ei stapanesc pe fof/ vecmii, pe care n obliga la sarcini grele§ifi trateazS ca pe ni§te prizonieri, apoi 11 tarSsc la Kerci, localitate de langS mare... unde ei vandprizonierii §i cumpSrS stofe grece§ti §i attemarfuri ". . Un alt autor bizantin, Profirogenetos, fiul Tmparatului Leon eel Mare ?i In^elept, referindu-se la aceea§i faza a istoriei acestei hoarde mon-gole, scrie:, „ Via{a lor era cea a nomazilor de steps', Calugarul catolic lulianus descopera Tn anul 1236 o fractiune importantci a poporului maghiar §i scrie despre ei astfel: „... iraiau ca animalele salbatice, nu lucrau pamantul, mancau came de ca/ ?/' delup§ialteledeacestfel,beaulaptedeiapasisange". Hoarda este batutS de Besseni si rupt£ Tn doua. 0 parte se retrage Tn Asia, cealaltS se opre§te Tn Carpa^ii Padurpsi din zona Ungariei, dupa care ocupa cotul Tisei, o zona de mlastini si bal^i, unde caii ga-seau planta coada calului. Aici e germenele viitorului stat maghiar. Statui este creat de catolici Tmpotriva ortodoxie noastre, un stat tampon. De fapt, ei au fost adusj de bizantini, initial, Tmpotriva Apusului catolic, fac incursiuni devastatoare pana la Roma §1, platiti dublu, devin catolici. Hoarda de manevra... Bessenii erau Basarabenii (Arabia bessenilor) cu confuziile de rigoare ale lingvistilor, desi Ara msemna tinut, iar avius-a-um drum; deci fara drum, din lipsa de piatra, lipsa drumurilor aratandu-i numele. Cun\cealalalta era... pe nisip. In timp, civilizarea hoardei are amprenta germana, de netagaduit. Chiar in conditiile maghiarizarii fortate din Ardeal trebuie sa subliniem rolul preotimii ortodoxe din Moldova si tara Romaneasca, stavila Tn calea tendintelor de desnationalizare, ale imperiului catolic cosmopolit. Pro-gresul lor se refera la ultimele

veacuri, Evul Mediu apusean fiind cu-noscut ca un adevarat yiespar, Tn care primatul era al forfei §i al sal-baticiei. Este cunoscut dispretul lor fata de cultura apuseana. 77

Curs practic pentru ,,academicieni de carton" De fapt, observdm lipsa de pregStire lingvistica generala la cei care emana, Tn numele Academiei, anume, regulile generate de transfer ale cuvantului dintr-o limba Tn alta. Nici un cuvant nu trece dintr-o limba in alta decat din necesitate. Notiunea e jnsofitS de cuvant, numele ei primar. Daca fn limba noastra1 o perioadd s-a folosit cuvantul maghiar gozos (ghezes), acesta a disparut cand a aparut cuvantul romanesc tren. Sputnicul estesputnic. Trecerea unui cuvant fn alta limbi se face numai printr-o arje de contact dintre doua limbi, prin conviefuire fndelungata fn tirnp. In contextul noil limbi, poate lua §i alte sensuri, potrivit fonetismului limbii adoptive. Transferul e compromis, daca se modifica cuvintele, lucru curent Tn lingvistica maghiarS. Cuvintele magniare nu pot apSrea m Tara Romaneasca §i Moldova, daca nu sunt curente Tn Ardeal. §i exemple aberante sunt destule, precum naJean" pe care DLRM Tl probozesc din maghiarul 5. Nu se poate cohsidera transfer numai o parte din cuvant, ci trebuie studiata Tntreaga familie a cuvantului respectiv. Analiza structural^ a cuyintelor dezvSluie originea lor. Acest lucru se cunoaste prin monosilabele, purtatoare de sens. Oricat de multe cuvinte ar Tmprumuta o limba din alta, ea nu-si schimba caracterui sdu particular, distinctiv, structural. Din doua limbi diferite nu apare una simbiotica, ci una invinge. Necunoastere sau neaplicarea legilor de mai sus duce la fals. Aparent paradoxal, denlgratorii de ieri sunt § i azi la moda. Cum am mai scris, limba romaneasca este o protolatina arhaica §i populara, limba lui Adam si Eva. Interventiile zi§ilor inielectuali Tn lexic s-au dovedit a fi cuvinte pa-razitare, de care limba s-a curatat, fiind organism viu. La vremea sa, Eminescu a vorbit clar despre aceste aspecte ignorate la noi, cu bunS stiintS, dar cu rea credinfa. Din dictionarul lui ^aineanu, au fost omise o serie de cuvinte vechi, arhaice, Tn mod neiustificat (iatS numai ca-teva: amaruta, aret, bagau, bobu§or, boldis, bonzar, borhan, botosi, branet, buflea, butori, butaciu, branisor etc.). De ce lipsesc numele de jocuri, precum calabreaza, hategana, trei-pazeste etc., dar apare jocul maghiar boricza, pe care nu-l aflam nici Tn dictionarele maghiare? Latina arhaica nu are nimic de-a face cu Roma, lata un exemplu.clar, cuvan.tut maghiar emyd, yenit din amieu, nu din cuvantul latin araneum, pentru ca aparea atunci aranyeum. nKeff vine din ,,chipf' si nu din tipus, ca si elegans, tigris etc. Fara biserica catolica, maghiarii n-ar fi supravietuit. Nu putem purta manu§i Tn stiinta. §i mai e ceva destul de important. Ei sunt mi-noritari in propria lor tara.

Sa revenim la brq§ura ,,caprovarzista" a lui Rosetti. Spun eu npuattti? Deloc. Numai ca, Tn bibliografia cercetata de distinsul academician, lipsesc multe carti care l-ar fi Tndrumat spre adeyar. Aristotel nu putea lipsi, yorbind despre cuvant si importanta sensului primar. Or, dumnealui scrie clar: nCuvantul este arbitrar, aceea§i notiune poartS 78

nume difehte in diferite limbi: romane§te casa, francezS ma/son, rus dorrf (Introducere Tn Fonetica, 1967, pag.100). Presupunerile despre accent, vocale, diftongi, triftpngi nu au o explicable stiinfifica, ci banuieli de care se Tndoieste orice vorbitor, fie si nescolit. La consoane, alte scheme prefabricate in creuzeta Turnului Babel, care si azi e practicat de totfelul de creatori de bezicuri stupide. El mai scrie ca maghiarii gasesc tn Ardeal o toponimie a unei po-pulatii slavo-romane, cu conducatorl slavi... Numai ca chiar cuvantul Ardeal apare din epoca bronzului, cand nu auzise nimeni de maghiari si slavi. E vorba de inelul de la CELEI, care aparflnea Banulul BOB. Quod erat demonstrandum. 79

Capitolul IV ETNOGENEZA ROMANEASCA - UN FALS GROSOLAN Desnafionalizare prin... romanizare Teoriile m uz privind limba si istoria nationals sunt c6pii ale unor autori strain!, in care interesele politice ale acestora au prioritate deplina. In esenta, urmaresc submlnarea statului national unitar roman. Un popor fara limba nu are istorfe, nicl drepturi depline asupra terito-riului pe care-l stapane§te. Limba determine Tnsasj nafionalitatea. lata cat de actuala este observatia lui Aaron Florian, rostitS.Tri 1843 la Academia Mihaileana (,,Profesiune de credinta", Bucuresti, 1982, p. 127): Jnceputut ce ai este necunoscut, nu'mele ce porti nu este al fau, ' nici pamantul pe care locuie§ti; soarta ta asa a fost, ca sa fii tot cum e§ti; leapSda-te de inceputul tSu, schimba-ti numele sau prime§te pe acesta pe care f/-/ dau eu, ridtea-te si du-te din pdmantul pe care-l Ip-cuie§ti, ca nu este al tSu, si nu mai munci fn zadar, caci tu nu pofi fi mai bine decat e§ti! $i intr-adevar, toate aceste cuvinte nl s-au zis de catre strain!: inceputul ni s-a tagaduit, numele nl s-a prefacut, drepturile ni s-au calcat in picloare, numai pentru ca n-am avut con§tiinfa na^ionalitatii noastre, humai pentru ca ri-amavutpe cesS ne intemeiem §isa ne aparam drepturHe". S-a creat axioma ca latinitatea limbii noastre ar avea drept baza pierderea limbii dacilor de dragul culturii superioare a ro-manilor. Analfabetii no§tri §i-au uitat limba lor multimilenara fascinati de scandarea latin'ei clasice, pe care §i-ar fi Tnsu§it-o intr-un timp record, pe care nici savantii de azi nu l-ar putea egala. Neavand §coli Tn care sa invete au deprins-o oral pe genunchii soldatilor venifi din Tntregul imperiu rpman, adeyarat miracol - pentru ca apoi ei Tnsisi sa devinS propagandistii codului latin, devenind populate ro-manizata, fara etnie Tn cateva generatii, dec! rupandu-se de tot ce era culturj si civilizatie autohtond, pentru ca apoi sa mai uite doud tre-imi din limba pe care o Tnvajasera fulgerator, de dragul monosila-belor urlate ale migratorilor. Alogenii ne mvafa... limba romana ! Facand o statistica a explicatiei etimologice din dic|ionarele Tn uz, procentele sunt uluitoare... Cu alte cuvinte, stramosii nostri erau mult mai fnapoiati, nu riumai fa^a de Roma, dar si fata de hoardele rn^fatpare care, tn schimbul jafului, ne blagoslovesc cu cuvinte fun-damentale! Ca sa fie complete batjocura, bastinasii nu se pot desparti de romani, Tsi parasesc tara, ratacesc un mileniu pe undeva prin Bal-cani, pentru a reveni'abta Tn secolul XIII, sa redevina majoritari pe ne>-observate Tn stravechea lor patrie, dupa o incalificabila blendareala de nomazi. Intre timp, hoardele migratoare boteaza tara, munti, ape, campii, devenind ba§tinasi cu drepturi depline istorice certificate de lingvifti. Astfel ca urma§ii dacilor devin strain!, tolerant! in 80

propria |ara! Aceasta este, pe scurt, teoria imigrajionlsta, creata nu numai de catre neprietenii declarati, dar si cea mai cunoscuta Tn mediul §cotew mediu ?i universitar. Elementul etnfc dac ar fi disparut cu totul, astfel ca noi suntem dezmostenrti: o populate incerta, roraanizata, contopita cu elemente slave, maghiare, turcesti etc. §i fantezia asta, u§or de combatut, tine loc de etnogeneza apoporului roman... In general, toata teoria este susfinuta din umbri de catre speciallftii Tn limbi, care se Tntrec si afle cat mai multe cuvinte straine Tn lexicul romanesc. Am observat ca marea lor majoritate nu cunosc limba noastrd §1 nici n-p vor-besc fn familie... Ei o aflS Tn dfctfonare si, de aceea subrezeniasi ilogi-cul argumentelor puerile nu pot rezista oricarui cercetator impartial. Lingvisttca romaneasca - o batjocura nafionala ! De observat ca, potrivit dicfionarelor Tn uz, din circa 10.000 de cuvinte, jumatate au origine necunoscuta, numai ca nu exista Tn nici o alta limba. De ce nu sunt romane§ti? Pai, 5.000 de cuvinte, In comparafie cu cete 200-300 cu care au venit migrator!!, ar strica toate calculele batjocurii na|ionale numite lingvistica romaneasca ! Mai mult, din limba noastra, migrator!! n-au nici un cuvant! ? Asa affSm din dicjiooarete npastre... Este adevarat ca limba romaneasca este eminamente latina, dar nu de provenienta romana, ci o protolatina arhaica §i populara, de-rtumttS Tn fel si chip, protoariana, traca vedicS dar cu valenfele certe ate limbii adamice, care coboara Tn timp pana la stadiul copilariei neamuiui omenesc, prin valoarea pe care o au monosilabele in for-marea cuvintelor. Este de altfel singura limba fonetica. fn ceea ce priyeste pretinsete Tmprumuturi din slava, maghiara, turca etc., la o analiza mai atenta, vom constata ca, de fapt, cuvintele sunt romanesti, luate de catre popoarele migratoare respective. Cercetand dictionarele lor constatam ca nici nu exista Tn limba respec-tiva, ba, mai mult specialistii strain! sustin originea romaneasca a multor cuvinte, fapt ignorat de ,,expertii•" nostrl! Referiri vom face la dictionarele maghiare care sunt mult mai exacte §i adevarate Tn foarte multe cazuri Tn contrast cu cele de la noi... Este de refinut observa-tia Ita Sextil Pu§cariM: »Cuc& cercetSrile etimotagicepmgreseazS la noi, cu atat ne convin-gem mm mutt tie dou$ lucruri. Mai intai c$ elementele latine sunt mai multe in timbanoasti8 decat se adfnitea in general pana acuma, §i al doilea, cS &7 cazoHf cand cuvwite/e romSne§ti se potrivesc ca inteles §i forma_ cu cuvinte ate popoareior imprejmuitoare, la ele obscure etimologice§te, noi am feat mai ate» cei can? le-am dfft, dee&t cei care le-am primit". De fapt studiile cte to mm nu sf ocupH de mult de daci. Tot! cei care au ate pareri sunt elMnafi, oftiardaca se numesc Hasdeu sau Cairtemir. Ghiar populatia FJmefilzala nu mai intereseaza: a disparut! AsaaapaVut ^joteza Bernsfpe* potrivit careia in Muntenia, Tntre sec. N. edit: Tot de origine iudaica... 81

III-XIII, nici n-a existat pppulatie romanica, ci numai slavi. Daca adau-gam ca toponimia este considerate de catre specialist! de provenientS slava, stiindu-se c3 primii ocupanti boteaza locur'He, jata-ne strain! in propria fara! Mai mult: uneltele agricole, animalele si pestii, inexistenti la ei, sunt cuvinte de origins straina. Romanizarea - o teorie penibila, dar oficiala ! Oameni cu studii Tnalte considera ca primii pioneri ai laudatei civi-lizatii romane ar fi fost comercianfii, care ar fi generalizat romaniza-rea Dobrogei cu mult Inainte de venirea lui Traian. Intrebarea este de ce n-au facut acelas.1 lucru grecii, cu mult Tnaintea lor, Tn a§a-zisele colonii grecesti? Grecii erau inferiori romanilor? §i, de ce toata influ-enfa turca de secole nil a dus la turcizarea Dobrogei? Numai ca faimo§ii coloni§ti veneau din Peninsula Balcanica sau din Asia Mica §i vorbeau dialecte ale Itrnbii urtice din Spafiul tracic, componente ale protolatinei apartinatoare Spafiului Burebistian. E greu de observat ca pani azi se vorbe§te aceea§i HmbS roma-neasca pe acest spatiu imens?! O Tntrebare de bun sim{ ar fi: de ce nu s-a impus aceasta latina macar in Roma, ca sa nu vorbim de Tntreaga Italie? Faisal teoriei pe care o girarn este grbsolan si r§spunsul la Tndemana oricarui om cu judecata. Cum se stie, era interzisa scoa-terea coloniftilor din Italia, fiind depopulata. Oricum, nu ne puteau romaniza alogenii nelatini ! Numeric erau o infima minoritate §i nu aveau.cum vorbi latina clasica romana, folosita exclusiv Tn cancelarii § i Tn biserica pagana catolica. Legionarii - cat! vor f i fost - posta^i Tn garnizoane, pastrau ordinea, se opuneau rascoalelor si nu se ocupau cu scolarizarea bdstinasilorr negustorii Tnvata §i ei citeva cuvinte ale localnicilor, ca sa-si poata continua afacer'ile. Alt! factor! inventa^i? Ciobanii Tn transhumanfa. Numai ca vorbaretii specTalistilor nu prea au cu cine vorbi Tn afara turmelor si ani-mate'lor salbatice. §i, de ce n-am compara iluzia romanizarii Daciei rntre 106-271 e.n. cu realitatea trista din Basarabia, care, jntre 1812-1918, cunoaste, , atat sgb ^arism, cat si sub comunism, cea rriai grea teroare: deportari, obligativitatea limbii ruse Tn §coli, falsificarea istoriei si a zisei lirpbi moldovenesti etc., fapte cunosbtUte, si sa constatam ca, Tn afara unor influence Tn lexic, nu au putut nicicum modifica structure latina a gra-maticii, nici lexicul majoritar romanesc. Se compara ce se fabuleaza despre romani cu ce fac rusji? Oare, jefuitorii romani §i-au propus vreodata schimbarea limbii? De ce rriScar Tn Italia nu au facut acest lucru? Dar Tn nordul Africii, Asia Mica, Malta etc., de ce nu s-a petrecut nimic deqsebit Tn acest sens? Pentru ca e pura fantasmagprie toata teoria. In Ardeal, ma-ghiarizarea fortata a reusit numai prin unitatie cu Roma, doar partial, desi cunoa§tem metodele hdardelor, de la hiinj la hortysti! Ipoteza romanizarii prezinta si alte obiectii serioase. Sa presupunem ca ea s-ar fi petrecut Tn ,,teritoriul ocupat vremelnic", care nu re82

prezenta dec&t. o parte a Daciei. Cum a cuprins Spatiul Burebistian? Lingvistji pretind ca raspunsul este simplu: ,,prin extinderi masive de populate §i prin emigrant!"... Aici, fantezia depas.es. te orice limita! Nu se cunoaste oare lupta neintrerupta a dacilor liberi, care detineau trei sferturi din \ara? Oare, ,,populatia romanizata" devine o masa de agitatori, par5sindu-si ocupatiile peritru propaganda Tn folosul Romei? Copilarii ! Nu aveau alts treaba? Erau misionari? Din ce traiau? Se mai scapa din vedere ca ne aflam in perioada migrat,iei popoarelor, de confruntare permanenta, cand localnicii n-aveau timp de propaganda impotriva propriului popor! §i despre ce expansiune a limbii poate fi vorba, cand limba se TnvatS in familie? Ridicolul unor asemenea ex-plica|ii sfideaza orice loglcd!... Pretenfi! teritoriale prin falsa lingvistica Romani§tii i§i mai bazeaza teoria lor §i pe inscriptiile din Dacia, acuzand imposibilitatea traducerii lor prin nepriceperea celor care le-au scris. Aurul §i piatra erau la dispozifia anaifabe^ilor ?! far numarul lor mare - repetdm, peste 90% - arata ca Dacia era central fntregii antichitafi, cu mult inainte de fundarea Rome!. Scrisul Tncepe la Tartaria cu mai mult de un milenlu fnainte de scrlerea sumerlana... Ipoteza oficializatd ar mai fi ca limba noastra are la origine latina romana, care a suferit, Tn contact cu limbile slave, influence profunde, devenite componente fundamentale. Na§terea ei s-ar fi datorat stdpanirii rpmane asupra unor triburi care s-au romanizat, perioadS Tn care ar fi disparut elementul etnic daco-get, urmand ca formarea sa definitive sa se petreaca Tn urma unei convietuiri de secole cu elementele slave. Excluzand deliberat permanenta autohtonilor, teoria subtila duce la ruperea stramosjlor daco-gefi de urma§ii lor direct): romanii. lati substratul aritiromanesc al acestei faimoase teorii: Tnlocuirea termenului de daco-get sau strSroman prin yagul ,,populatie romanizatS", care aduce pe tapet necesitatea aKei teorii na continuitajii", necerutS nimdnui pe glob, si care, Tn fond, tine pe loc cercetarea adevaratd de mai bine de un secol. i De ce aceasta noua diversiune? Ca si se legitimeze aparifia statelor la tofi yecinii migrator!, noi fiind ultimii, veniti de nu se stie unde, ca sa copiem modelul lor, ori sa preluam forme de organ izare din Bizanf, prin intermediul lor. Astfel, nord-dunarenii ar fi p populate romanizatd, la care se adaugS slavit Fprnanizafi. Desi diferentjerea da cilor din masa tracifor este clara, fie si numai din textele clasice rSmase, ai nostri cautS cu elan p limba traca (nicipdata pe a ge^ilor!) despre care fiecare scrie ce vrea. tn fond, limba dacilor poate fi de orice fel, numai latinS, nu! Aici e miezul problemei, pentru ca s-ar exclude faimoasa

romanizare, tar daca s-ar dovedi ca vorbim aceea§i limbd de mil de ani ar disparea §i faimoasa problema a continultSfii. Atunci s-ar observa ca latina claslcd este o creajie tarzle, un cod de cult §1 cancelarie, necum vorbrta vreodata. / 83

,,Limba romaneasca e muma ceii latinesti" O metoda curenta antiromaneasca este falsul prin omisiune. Nu ne spune nlmic despre cei care au o alta parere. Aflam Tn vreo carte paYerea lui Petru Maior? lat-o: „... De aceia, macarca neam deprins a zice ca limba romana e fiica limbii latine§ti, adeca a ceii corecte. Totu§i, daca vom vrea a grai oblu, limba romaneasca e muma limbii ceii latinesti" (Jst. pentru Tnceputul Romanilor Tn Dacra", Pasta,. 1812, p.316). Sau, tn aceeasj ordine de idei, a lui Constantin Cantacuzino-Stolnlcul: JarS Dachii, prea marea lor limba osebitd avand, cum o le-padarS a§a de tot §i loans a romanilor, aceasta nu se poate socof/7'n/c/ crede". Acest adeyar de bun simt a aparut Tntr-o carte editata la Lyon, Tnca din 1667. Sa nu fie cunoscutli nspeciali§tilor" no§tri? l Nu e vorba de necunoa§tere, ci de tacere deliberata. lata si parerea unui strain de neamul nostru, care nu poate fi acuzat de partizanat: ^Latineasca, departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astazi, s-ar putea zice ca este mat pujin in firea celei dintai firi rornane, ca ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintai §i, dacS nu m-a§ teme sS dau o fnfSti§are paradoxala acestei observatii juste, a§ zice ca ea este cea mai not/a din toate, sau eel putin este aceea in ale cSrei pSrti se gasesc mai putine urme din graiul popoarelor din care s-au nascut. Limba latineascS inadevdrse tragedin acest grai, iar celalatte limbi, mai ales moldoye-neasca, sunt insusi acest grai" (D'Hauterive, Memoriu asupra vechei si actualei star! a Moldovei, Ed. Acad. 1902, p. 255-257). BirieTnteles, era vorba de limba romSna, unitara Tn cele trei tarl Ungurii nu s-au romanizatm 1.000 ani!... Ca si iluzoria slava veche, latina romana fara Biserica Catolica nar fi supravietuit. Dialectele triburilor rtalice si-au pastrat pana azi particulari-ta|i clare, dovad§ ca ntei aici romanizarea nu are up suport real. In ceea ce prtve§te limba romaneasca, trebuie sa ne obisnuim cu existenta ei stra-veche din limba unica adamica, apartinand bazei din care s-a'u diversi-ficat diatectele locale latinofone prezente fn Italia, Spania, Portugalia, Franca, prin arhaismul sau protolatin. Este vorba despre latina populara (vulgara) despre care Pisani face si urmatoarele precizari: KUnMea limbiilatine vulgare este admisa astSzica o dogma...easa mentinut atata timp cat puterea centrals a avut posibilitatea sS impunS o limba comunS fntregului imperiu, adica pans la sfar§itul veacului al IV-lea pentru imperial de apus §i veacultri-al Vl-lea pentru provinciile orientate". Latina era accesibila celor instruiti Tn §coli. Latina n-a fost niciodata accesibila poporului de rand*, care vorbea graiuri barbare dispretuite de oficialitate, limba diferentiata Tn graiuri locale, dupa proviricii, care se emancipeaza Tn timp, devenmd limbi nationale in ^ilele noastre. Ele nu au un fond roman, ca si cele din Italia si limba rornaneasca. Pentru ca fenomenul de sinteza invocat Tntre limbile locale si cea romana, daca ar fi fost real, ar fi dus la aparitia de limbi neolatine si Tn Egipt, Malta, Asia Mic§, etc., unde n-a rSmas hici o urmS de la latinizare, ori romanizare... 84

In Ungaria, latina medievala a fost un mileniu limba universala a regatului. 'Latina se folosea exclusiv Tn §coli, administrate, biserica, §tiinta etc. A aparut o noua limba latino-maghiara? Nicidecum. Limba maghiard §i-a Tmprumutat cuvintele din limbile populatiei bastina§e, pastrandu-si caracteristicile initiate. Ea a iesit la lumina abia Tn secolul al XlX-lea, devenind limba of iciafa literara a statului ungar. Romanizarea-nedprita chiar de... romani Pirone din Udine (1871) arata ca Jimbile rotnane, asa cum apar ele in marturiile scrise din evul de mijlpc, nu deriva din limba latins (romana, -nn.) nici pe calea filia^iunii, nici pe cale coruptiunii, ci ele hi se prezinta doarca o redesteptare a dialectelor vulgare ce se vor-beau inca fnainte. Deci, limba latinS ajunsese a o constitui intr-o limba nobila. Aceste dialecte vulgare au rSmas obscure tot timpul cand limba latinS a fost intrebuinfatS fn sen's §i ca limba de instrucjiune in §coli. Indata insa ce scolile au incetat §i limba nobilS s-a pierdut in mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care pans atunci nu se puteau mlsca, au fost gata s8 ia locul limbii latine §i din momentele acestea incepe o noua civilizatiune Tn lumea romana". Surprinzator, §i azi mirajul Rome! fine loc de §tiin|a... Romanomania sustinuta de o elita patriotarda e o naivitate care nu rezista celei mai elementare critici objective. Este interesant, insa, ca mari lingvi§ti sustin cu totul altceva. lata, Carlo Tagliavini se refera direct la chestiunea de fa|a, scriind despre originile limbilor neolatine astfel: ^ nDin punct de vedere al lingvisticii romanice ar fi bine $3 se refinS doua lucruri: notiunea de romanltate a fost o notiune esential politick, iar romanii nu §i-aupropus niciodata o asimilare violenta apopulatii-lor supuse si nu au incercat nicicand si-si impuna limba lor ". Nici nu ar fi reu§rt, chiar daca ar fi dorit. Tn spatele zisei simbioze se afla, de fapt, un razboi de 100 ani al, carui final a fost alunga-rea stapanirii romane din Dacia. ,,Vaporizarea" dacilor - visul vecinilor Ocupandu-se de cea de a doua components a limbii noastre prin slavii romanizafi, se acrediteaza ideea periculoasa a stapanirii spa-tiului nord-dunarean de catre slavi fnca din secolul alJV-lea, in timp ce romanii ar fi aparut abia Tn secolul al Xll-lea! In sprijinul panslavismului se aduce pretinsa dovada a toponimiei slave de la noi. Daca ar fi reald s-ar demonstra ca slavii au fost primii ocupanti - ceea ce se si sustine - si ca romanii ar fi sosit aici abia dupa ce slavii ar fi stabilit mtrea'ga toponimie. Numele topice, odata stabilite, nu se mai pot schimba. nOrasul Stalin" pentru localnici a ramas tot Brasov! 0 Tntrebare elementara ar fi: daca nu era nimeni pe aici, cine i-a romanizat pe slavi, cine i-a desnationalizat? Niste cete de nomazi, ciobani, puteau desnationaliza o populatie sadentara de slavi care se mradacinase aici de 6 secole? Totul e un fals ordinar! In tot spatiul 85

Burebistian, Slovacia a fost singura zona unde, numeric superior, a Tnvins elementul slav. Ar trebui subliniata superficialitatea cu care ni se dau explicafHIingvistice... uPrintre vechite denumiri.de rauri, din teritoriul nord-dunarean, ca-feva sunt socotite trace: fonetismul forme/ actuate romane§ti al unora din ele denote insa ca ele au fost transmise populatiilor de limba ro-mana de eStre slavi, care, la randul lor, le-au tmprumutat de la vechile populata locale nord dunarene".. .etc. Ce frumos, ce poetic, ce antiromanesc! Nu oricine scrle ca Al. Rosetti, in Istoria Limbii, vol.11, p. 62! Deci, casajie. ,,Cea mai fnaltS autoritate academics, universitara" etc. Asta Tnv§t&m! Deci, numele topic a fost preluat de la ,,populatii norddunarene", transmis slavilor sau maghiarilor, de la care l-am preluat noL.Dar, cine erau acele populatii?Nu cumva, dacii? Sau popoare migratoare incerte care au fost trecut pe aici? Aici, antiromanismul T§i da mana cu absurdul. laid, din nou, ruptura dintre daci si romani. Este esent.a intregii teorii: dacii s-au vaporizat, ungurii §i slavii au botezat fara, devin ba§tlna§i iar romanii tolerafi... Ro.mani - Hoamenii Soarelui" (Fiii Luminii) §i pentru ca lucrurile s§ se complice dupa disparitia din scripte a daco-ge|ilor, dupa un mileniu apar vlahii. Alte teorii. Este adevdrat ca romanii s-au numit fn chip §i fel. La noi se acceptd ca yaiah este un termen generalizat in Evul Mediu, denumind pe romani. Cat despre termenul de romani, apare chipurile abia Tn sec al XlX-lea. Asa s£ fie? Analiza monosilabelor arat§ cuvantul roman/cornpus din Ro+mani: ro=simbolul solar, rotund, intreg, inchinatori ai Soarelui, reprezentat Tn toate religiile cu simbolul R. A' doua parte a cuvantului mani - duce Tnca Tn pe-rioada vedica, atunci cand acesti mani, descendenfi ai lui Manu, primul legiuitor, erau considerati oameni mtregi, drepfi. Diferenfa dintre romani §i romani e mult discutata ..caciula". Numai Tn limba noastra litera a cuprinde temarul A,a£. U§or de observat ca avem a §i T, onomatopeile rasului §i plansului. Caciula aratd §i cd la noi e §i iarna. Ceea ce Italia nu are. Sa invatam limba noastra!... EU.RO.PA = Eu, Soarele Tata Adancindu-se analiza monosilabelor se ajunge la adevaruri nebanuite. Chiar numele continentului nostru EU.RO.PA, arata cine a botezat lumea. (se stie: EU, ca si RO, iar PA=tata!). Numele de VLAHIA apare Tn BIBLIE drept HAVILA (EDEN)... anagramat. Era §i acesta un procedeu de diversificare a limbilor (BISANTUMSTANBUL; MANOLIS/SOLIMAN; AHIM/MIHAI etc.) In epoca romana, actuala Germania era Tmpa'rjita" Tn West fellah si Ost fellah. Egiptenii se nu-meau felahi. lata, deci, cine erau de fapt bastinasii denumiti astfel... Se mai stie ca erau thchinatori zeului Soareiui, iar cuvantul alb apare sub forma BAL, zeul suprem, despre care cuvintele romanesti balan, balai, caderivate, denumesc rasa alba, careia apartin dacii. 86

Asa sunt descrisi Tn marturiile scrise ramase din antichitate. Poetul OVIDIU aminteste cS romanii Ti numeau pe daci ,,Plavi", pentru culoarea blond! a parului lor. Termenul latin flayus-a-um, auriu, balan, prin palatalizarea lui Bv" a devenit Flahus, si specializat VLAHUS. Bal.ac/Val.ac - rasa alba din ,,Jara Zeilor" Mai sus aralam ca Tnchinatorii lui BAL considerau albul expresie a curateniei §i desavars. irii, drept atribute ale zeului suprem. fn cartea sa ,,Marii Intyati", vorbind de rasa alba, Edouard Schur6 noteaza: J^ceasta rasa urma 'sa inventeze cultui Soarelui §i al focului sacru §i sS aduca in lume nostalgia cerului". Erau numiti Hiperboreeni, despre care vorbeste si mftologia greaca. Se cunoaste destul de bine cum BAL.ac devine VAL.ac. Prin trecerea lui B Tn V., fenomen curent. Dacii se mai numeau ACI §\ AVI. In nCronografia" lui loannes Mahales (cca 491-578) gasim o referire la regina BOA, care domnea peste hunii sabiri, dupa dezmembrarea im-periului lui Atila, aliata cu Justinian, vaduva unui rege VLAH. In seco-lul V, fnainte de aparifia slavilor Tn Balcapi, aflam toponimul VLAHERNE, ceea ce arata neadevarul ca slavii ne-ar fi numit vlahi. Misterul Get este de nepatruns datorita fntunericului care acopera limba. Izvoarele cele mai interesante sunt pastrate Tn car-tile sfinte ale brahmanismului. Cele 4 Vede, textele liturgice care le msotesc, dar mai cu seama acele speculatii cu caracter teofilosofic numite nUpani§ade" sunt de folos pentru cercetStorii tineri, ca si epo-peile cu caracter popular Maha-Bharata si Ramayana. In India, limba vedica era demutt uitata.si, ceea ce este notabil, numele zeitatilor principale nu au lasat rrici o urma. In schimb, toponimete din nor-dul Moldovei §i ArdealuJui pastreaza pana azi numele zeilor vedici, asa cum demonstreaza Nicolae Miulescu Tn cartea sa ,,Dacla, Tara Zeilor ", ridband semne de Tntrebare privind patria de origine a celor care, cu turmele lor, au ajuns de au cucerit India. Este vorba, desigur, despre INDIA PONTICA, af lata tn nordul Marii Negre, despre care izvoarele tac. ,,Este un fapt cunoscut (spune Louis Jacolliot Tn ,,L'Olympe Brah-manique", ed, 1981, p.3) ca Atharva - Veda, scrisS intr-o sanserifs primitiva, aproape monosilabicS, nu mai era inteleasS deja in vremea lui Manu de catre brahmaciari sau elevi in teologie §i ca in aceea vreme, pSstrandu-iJormele arhaice, a fost transcrisa de Sunasepa intr-o sanserifs mai moderns, sanscrita Vedelor". Brahmani sau... blahmani ?! Unde a fost, deci, locul Tn care acei MANII, stapani ai creatiei, au trait,.c§rora li se mai spunea si Prajapati? In urma cu doua secole, raspunsul nu putea fi dat. Descoperirea sanscrita a reprezentat o mare cucerire a lingvisticii: specialiftii si-au dat seama ca nu au de-a face numai cu o noua limba care se Tnscria Tn familia celor cateva idiomuri vorbite pe pamantul Europe!, dar ca, Tn noua limba descoperita, fiecare dintre cele europene T§i 87

gaseau reflectate multe din elementele de fond ale lor si ca toate acestea asterneau paste fondul lingvistic european o retea de legaturi necunoscute si nebSnuite. Pentru un timp s-a crezut Tntr-o limb£ mama, Tntr-o limba din care cele europene ar fi luat nastere. apoi diverse teorii care s-au anulat reciprqc. Cercetand cu atenfie literatura sanscrita, oamenii de stiinta au reusit sa determine prezenja a doua ,,momente" de spiritualitate in lumea celor pe care Ti numim arieni, Primul este momentiul VEDIC, eel de-al doilea momentul BRAHMANIC, jar Tntre ele, cu o lunga §i fra-mantata perioada de tranzifie, epoca upani§adista. Deosebite aproape total unul de celalalt, cele doua momente care, de fapt, Tnseamna prezenfa Tntinsd peste multe milenii a doua diferite fe-luri de a Tntelege §i de a gandi, sunt prinse Tntre ele printr-o tesatura de legaturi, stabilrte cu multa pricepere de preo^imea brahmana, tntre ce a fost §i ceea ce ar fi dorit sa fie. Cunoscatori fara pereche ai sufletului omenesc si starilor sociale de atunci, preo|ii brahmani au fesut o retea fncateita de credinte noi (in raport cu.cele din perioada vedica), retea care se dezvolta pe textele ,,brahmana". Tntreaga cadere a Tnaltelor Tn^ele-suri vedbe se oglindeste Tn contrastul dintre aceste texte pline de irnpre-catii si btesteme si frumusejea imnurilor din RIG-VEDA. Cert este ca odata cu aceste imnuri o religie unica exista. Societatea arienilor cuceritori ai Indiei era bine organizata iar casta militara (K§atrya) cu atat mai mult. Cartea lui Miulescu aduce cercetarea Tntr-un nou stadiu prin dovezile pe care le prezinta, demonstrand ca leaganiil neamului de oameni numiti Carpato-arieni vedici s-a aflat fn interiorul lantului carpatic, cuprinzand Tntregul bazin hidrografic al Dunarii. Ca intre SOME§ §i SIRET, cu greutate Tn zona RODNA/DORNA, Rarau si zo-na Dej/Satu Mare, s-a aflat unul dintre principalele centre de dez-voltare a spiritualitafii vedice. Ca SOME§UL, cu Tntreaga sa albie, a ramas Tn amintirea celor plecati sa cucereasca India ca un loc sfant, descris Tn upanisade. Toponimia some§eana oglinde§te lumea zei-tatilor vedice de cult lunar. Cheia de deslegare a limbii vedice este limba populara veche a neamului nostru romanesc. 88

Capitolul V LIMBA ROMANEASCA = LIMBA ADAMICA nNici o cercetare omeneascS nu se poate numicuadevarat\§tiinta, daca nu este dovedits prin demonstrafii matematice, pentru ca Uni-versutascunde sub aparenfele sale o realitate matematica". Leonardo da Vinci Jstoria - invadata de mi§ei §i trad^tori" Doua componente fundamentale ale cunoa§terii au ramas in afara conceptului de ftiinja: lingvistica §i Istoria. Minunat Tnceput am avut prin corifeii Tn fruntea cSrora se situeazS Fr. Bopp, W.Jones, E. Burnout, sayanti ai secolului XIX, epoca Tn care lingvistica nu fusese invadata de ..sknpatizanti" mai la Tnceput, mai tarziu de atajia Jnfeu-dati" fie unpr interese po'litice, fie unor josnice interese bane§ti. Acelasi lucru Tl observa tn istorie Vasile Pan/an: Jstoria a fast invadata de cei misei, cei tradatori, careau fost ppftiji alaturi, ba mai sus decat cei curatl, cei dreptl, o amanS prefuire pe argfnti pentru sangele varsat Jn lupte... §izaraf!i c&ntaresc fn talgere: aurul rasSritului, focul Carpatilpr, graul Dunarii, codrii muntHor. Calcarea cuvantului dat e astazflege. tn inauntrul \arii nu vezi decat necinste, cSfarare desperate cStre locurile cele mai de sus, goanS dupa avere, murdarire a tiituror numelor curate de luptatpri, fera fries fmpotriva raului". Rezultatul caderii de mai tSrziu a acestor discipline, caracterizata prin interesul unor explicari apriorice, a fost dezastruos pentru adeva-ratiul scop al stiintei, care este si va ramane cunoasterea adevSrului. Din teoretizarea unor neadevaruri ce trebuiau impuse pentru a consti-tui argumente - Tn istorie si limba - s-a nascut un haos Tn care fiecare pqate renunta la orice criterii logice apartinatoare §tiintei, poate face afirmatii lipsite de temei sporind confuzia. Un exemplu concludentse poate scoate din filologia occidentals, ctare, lucrand Tn interesul Rome! catolice, a Tncercat sa faci din limbile celtice §1 cele celto-germane limbi latine, mergand pana la totala eliminare a elementului celto-galic din franceza, celtogermanic din limbile germano-saxone, celto-iberic din portugheza si spaniola etc. Cat priveste cele Tntamplate Tn Europa de mijloc si mai ales fn zona balcanica, exagerarile au fost si mai lipsite de decenta ceruta de morala stiintifica. Pentru a se sustine tendinta de expansiune de la Petrograd (Tn perioada comunista, centrul s-a mutat la Moscova) s-a nascocit a§a numitul slavism, de care, sau Tn jurul caruia, se aliniau popoarele balcanice, la baza carora se afla, Tn realitate, elementul scitic, pe care slavistii au Tncercat sa-l desfiinteze cu desavdrsire, ca si cum acest mare neam ar fi fost §ters de pe fata pamantului de o putere ce-reasca, sau Tnghitit de ,,rusalce". Limba noastra ar fi, dupa propagandistii 89

panslavismului, Tmpestritata cu elemente slavone, lingvistica profe-sata la noi fiind la discrejia denigratorilor de neam §1 limba. Dacii din... Grecia §i India vedica Premiza ca limba romaneasca ar fi o neolatina parecare este falsa §i pagubitoare. Trebuie studiata in compozitia chimica a cuvintelor sale (are peste 150.000), de la valoarea stabila a monosilabelor, termenii sai fiind apart,in§tori limbii prlmare. Asa cum am vazut, limba vedic& a avut initial un caracter monosilabic, relatia sa cu limba romaneasca fiind directa Tn cazul toponimelor §i hidronimelor.analizate §i, interesant, in aceasta filiafie intra §i greaca veche. Intre primii zece Tntelepti, eel de at sap-telea Prajapati este PRACETAS sau DAKSA. Intr-o legatura Tnserata Tn CARTEA LEGILOR LUI MANU (cartea IX-a.art. 128)citim: Jn acest timp, pe vremuri, Prajapati DAKSA, chiar el, destinS pe cele cincizeci de fiice ale sale scopului acesta, pentru a-i face fiii care sa-i inmulfeascS neamul". „£/ dadu (din cele 50 de fete) 10 lui Dharma, 13 tui Kazyapa §i 27 lui Soma, regele brahmanilor §i al buruienilor de leac, cadorisindu-i cu gateli din cele mai mtnunate pentru pIScerea ssC. Legenda este ,,preluata" Tn mitologia greaca, numai ca erau fiicele regelui DANAOS din Argos, maritate cu fiii lui Agyptos, fratele sau. Cum oracolul prezisese uciderea lui Danaos de c§tre un nepot, din do-rinta regelui, fetele Tsi ucid barbatii Tn noaptea nunfii. Dar Dypermnestra Tl c'ruta pe Lycaios, care Tsi ucide socrul, Tmplinind/oracolul... frliatia este evidenta. Am citat legenda Vedicd pentru a sublinia ca numele \ar\\, DACIA, era stravechi §i nu o denumire data de romani, cum se spune, spre diferenta de geti, cum Ti numeau grecii (eroarea este comuna Tn dictipnare si studii de'speciatitate). Implicatiile acestei pune'ri Tn valoare a toponimiei tarii noastre prin descoperirea stransei legaturi care exists Tntre ea si religia vedica, Tntre ea si atatea feluri de manifestare a lumii vedice, sunt multe si nebanujt de interesante. §i asta nu numai pentru noi, dar si pentru istoria aria-nismului din toate timpurile si de pretutindeni, istorie care pana azi a ramas ascunsa in dosul unui Tntuneric de nepatruns. Se poate astfel stabili Tntre eyenimentele istorice,o logica Tnlan^uire si neTntrerupta con-tinuitate. Istoria neamuiui nostru Th special se ya face TnteleasS. Acel rusinos semn de Tntrebare pe care unii pretinsi oameni de stiinta Tl pusesera asupra existentei neTntrerupte a acestui neam pe aceste locuri nu va mai Tnsemna decat o rusine pe obrazul stiintei. Limba adamica - o limba onomatopeica Pentru a da un raspuns convingator, va trebui sa impingem cautarile pana la Tnceputurile formarii limbii, a acelei limbi care, dupa cum vom arata, sta la baza tuturor limbilor ce se numesc ,,neolatine". Cand a fost acest Tnceput? Si unde s-a Tnchegat el ca arie geografica? 90

Prima caracteristica a limbii de Tnceput, create omeneasca, se va regasi fn pronunjatul sau caracter onomatopeic. Termenii acelui Tnceput de limba se refers la notiuni dintre cele care au fost primar cucerite, precum dehumirea manifestarilor naturii, ce reusea sa impresioneze in mod deosebit pe eel ce traia fn mijlocul lor. Tunetul, zgomotul ploii, fasaitul ierbii si al frunzelor, susurul si galgaitul apelor Tn scurgere, manifestable audibile ale unor animate periculoase, sau necesare vietii si altele asemenea au constituit primele elemente de limbS cucerite de omul european. §i toate acestea au fost puse Tn slujba intercom unicarii. La Tnceput au fost cele mai usor Tnsusite, mai usor Tnjelese, mai usor de rostit. §i acesta a fost caracterul primar specific limbii de Tnceput a populafiei europene. Imitand sunetele specifice emise de anumite pasari le-au si botezat (cucu, pitpalacul, pupSza etc.). Indeletnicirea principals era cea de vandtor si pescar Tn cSutarea hranei. Inceputul de limba a fost supus unui proces continuu de erodare si Tnsusire de noi termeni prin contactul dintre grupurile de vanatori, care explica bog^tia de sinonime caracteristica limbllor europene §i fn special acelpr zone de latitudine medie a continentului. §i, spunem ca Tn limbile europene de astazi exists un fond comun de cu-vjnte rSmas dtn aceJe vremuri, adica de atunci cand procesul de indi-vidualizare - atat al popoarelor, cat si al limbilor - nu-si facuse aparijia. Identificarea acestui fond de cuvinte nu este lesnicioasa, dar nici imposibil de realizat. In afara onomatopeilor, numele animalelor de hrana sunt primele care fac parte din acest fond comun. Bou, oaie, caprS, cat, miel, ied, numele unor pasari, precum gascS, curcS, rata, gaina, nu sunt decat cateva dintre cele despre care Vorbeam. Daca aceste denumiri sunt produsele gandirii omului de dupS ultima glacia-tiune sau ca ele sunt anterioare, nu putem sti, dar, pe noi ne intere-seaza sa stabilim cu ce bagaj de cunostinte lingvistice a intrat omul Tn epoca pe care o traim. §i, ne intereseaza in mod deosebit, Tntrucat pe aceastS cale vom putea afla Tn ce masura popqarele Europe! sunt Tn-rudite Tntre ele si care este aportul fiecaruia la dezvoltarea vietii spiri-tuale pe care lumea eurppeana si-a pus amprenta. Cum spiritualita-tea unei lumi se oglinde§te mai cu seami Tn limba pe care o stapane§te, ne vom ocupa de acest aspect esenfial. Limba rpmana - cerebrala §i primordiala Vechimea limbii noastre este evidenta prin onomatopeile sale Tntrefesute organic in familii de cuvinte (a fo?ni, a sasai, a sforai, a guita, a marai, a cotcodaci) imitative, identice sunetelor din natura, si Tmbraca Tntelesul Tn structuri morfologice specifice. In acest mod, fie si numai din exemplele de care dispunem, se poate face dovada ca limba romanS define formele cele mai autentice ale limbii europene primare, limba care.sta\la baza tuturor celor considerate pana acum arianice, indoeuropene, trace etc, oricum ar fi denumite. Autenticitatea acestei Tnsusiri priveste existenta rostirilor primare ale omului european, de la forme onomatopeice neevaluate Id modul de formare a cuvintelor prin apropieri de monosilabe cu sens clar, bo91

gatia de toate nuantele si cu toate formele de extensiune prin asocieri si selectie logica. Pe baza acestor materiale se constata si se poate dovedi ca limba noastra - Tn raport cu celelalte limbi europene - este o limba ce are la baza formarii sale eel mai mare procent de cere-bralitate. Aceasta se verifica prin felul gandit (niciodata Tntamplator) al marei majpritati a termenilor rezultati prin alaturarea monosilabelor arhaice. §i, asffel, dupa obseryatia initials ca sta la baza celor ,,reale neolatine", ajungem la concluzia ca, de fapt, limba romanesca - asa cum vom vedea prin scrierea hieratica - sta la baza tuturor limbilor numtte arianice. Acest adevar rezulta §i din faptul ca, luata drept etalon, justifica toate Tnrudirile ce se constata Tntre limbile derivate, Tnsusiri care pastreaza legaturile cele mai apropiate tntre elementele rezultate din nucleul de baz§ (eel romanesc) dar se departeaza Tntre ele pe masura.ce ariile geografice, prin spatii separatoare Tntre ele, sppresc. Limba remand - din India la Atlantic !! lata mpnosilaba primarS ,,pi" (pi.c - picatura, piciu, pici.or, pi.ez, pigment, pila, pi.ta, pise etc) Tn Tnteles de m/c, da termenilor con^ina-tori de oriee'limbd Tn^eles apropiat de eel din care a derivat. Astfel, iat§ cateva cuyirate'din ,,neolatine". Franceze: pic, picoter, pignochez, pilon, pigment, pinceretc. Italiene: pica, pianto, pigolio, piluccare, pizzian etc. Latine: pica, pila pilum, pilus, pinso -are etc. Spaniole: pico, picada, pildora, pimienta etc; Populatia vanatoreasca a pastrat, firesc, numele animalelor de hrana, ca si pe eel al acelora de care se fereau: ...boop...muuu...beee...prrr...ssaa...harr... imitatii bou...vac§...berbec, capr§...sarpe...harm§sar... Dar iata si denumirea lor: Sanscrit Zend grec italic celt lituani- teuton Slav ro an mSn bo.goguo bous bos oso gpu chuo- karova bou staura staora tauros taurus tor taura - tour taur avi ois ovis oi avis ewe oaie asva - ipos caballo aspos asua -" cal Interesanta este si filiatia altor cuvinte vedice. De la Ganaka rege, Kuning si konig gerrnan, king Tn engleza: gana = mama, regasit Tn gre-cul yune, goticulqu/ne, engL queen, slavul quena. In fine, de la dama = casa, domus, demos, domu, daimh... In vedica, daya = barbat. vi.dava=yaduva. Avand Tn vedere Tnte-lesul romanesc din cuvintele : vi.ata, vi.tel, vi.king, vi.ta etc care T>v seamnS »f§ra", spre diferenta de IVI, deci V/.dava=Tara barbat, iata cuvintele pastrate Tn alte limbi: veuve (francez), vidua (latin), vodpva (slav), viduvo (gotic), widewu (prusian vecni), foaovha (celt). Monosilaba ve=a 92

tese, m vieo (latin), wab (german), weave (englez), iar siv = a coase, in suo (fatin), suija (got), siwa (englez), s/ur(grecanian), Xas.suo (gree). tucrarea pamantului este denumita la not a ara. In Vedo-sanscrita: ar, grec-a/ourr, latin - ardarare, german - ararr, slav - aratf, lituanian - art/. In sanscrita camp cultivat - arga; grec - agres; latin - ager, gotic - a/era; romaneste - ogor. Cuvantui plug, stravechi Ca si eel numit plug.u§or, pentru ca trece prin zapada(!) cum poate fi atribuit fondului slav, numai pentru ca au si ei cuvantui jplugu'? Dar atunci, cum explicam englezul plough, ca §i germanul Pflu'd? Ce contact au avut slavii cu englezii? Pe cand legi-unile dacilor din Britania sunt binecunoscute... La fel, cum poate fi slav ,,gasca", cand Tn engleza se cheama goose, in germanS Cans, si in buigara... gascal Ce aveau bulgarii cu englezii? Credem ca particula denumind nofiunea de carne a fost ,,ca". Monosilabele primare onomatopeice plus aceasta particula, au dat numele animalelor bune de mancat. Astfel:Va.ca; ca.pra; ca.tar; ca.mila; ca.l. Chiar azi nu spunem came de bou, ci de vaca! Toate cuvintele din fondul stravechi vedic, prezente in limba noastra, ca §i Tn limbile numite ,,indo-europene trebuie regandite, fiind creatia carpato-istrienilor, necum apaifnatoare fondului slav, maghiar, turc, etc. Franceza - de la ,,moult" la ,,beaucoup"... Mentinerea unor forme structurale asemenea in doua limbi Tnrudite dovede§te o legatura de masa Tntre popoarele pastratoare. La fei, devierea unor forme dovede§te o rupere, o derivare, purtatoare a forme! primare de catre un ^rup razlefit indiferent pe ce cale. Acest din urma fapt mai arata ca grupul razletit s-a asezat Tn mijlocul unor bastinasi care formau o masa sufficients pentru a-i influenta pe noii veniti. Cuvantui romanesc mierla se pSstreaza Tn francezul merle, si Tn latinul merula, dovada ca Tn franceza yeche (d'oc) era pe Tnteles.-Dar chiar cuvantui romanesc mult era scris nmoult (ou=u) Tnlocuit apoi cu beaucoup (frumoasa lovitura !), Tnsemnand acelasi lucru. §i-a pastrat Tntelesul si cuvantui nostru nrai(T -absent Tn latina, com-parabil cu francezul ,,ra/e" (brazde) §i italianul »ronga", pentru ca Tn limba turca cuvantul ,,ra/a" sa derive tot din raie, denumind brazda, santul cu care se Tnsemnau hptarele raialelor. Deseori, o simpla monosilaba ridica probleme dificile. Asa pornind de la cuvantui poteca, considerat bulgar din jpateca", va trebui sa fa-cem o cale lunga, avand Tn vedere §i faptul ca aceasta radacina ,,pot" este considerat un primitiv de origine necunoscuta (y. §aineanu, cuv. potaie) dar, Michel Breal Tl asimileaza cu grecul posis, -potis=siapan; numai ca Tn sanscrita pati-s Tnseamna tot stSpan. §i, avand Tn vedere ca Asva.pati, (Tn care asva=cal, iar pafcstapan) era fiul lui Kokaia, Tn Ceandpgya - Upanisad, cuvantui potmol, rgmanesc, ca si potop, ne determine a cauta o explicatie mai detaliata. In slava si maghiara exista cuvantui poto/c. Se stie ca poteca duce la izvor, ca pot.mol Tnseamna noroiul din jurul fantanilor, ca potop Tnseamn§ apa etc, ,,cuvantul slav" dupa dictipnarele noastre... Vine din maghiara sag din slava? Sau nu vine de hicaieri si e un

cuvant vechi-stravechi? In greaca veche se chema ,,potemos'izvorul, iar Mesopotamia se stie ce Tnseamna... 93

Zeifa Artemis, care se stie ca era o hiperboreana, in situatia cand adorarea ei se facea la obarsia izvoarelor, primea numele de Artemis Potamia. In latinS exists cuvintele poto-are, ca si substantival' potor, bautor de apa. Probabil la izvoare aveau loc libatii si era nevoie de o mare cantitate de apa, adunata probabil Tn §ipote, oala mare, - pot - cum Ti spun francezii, pottos -cum Ti spuneau romanii. Observam expresia noastrd a potoli setea, tinand cont de faptul ca o multime de termeni genera{i de ,,pot "aparpn unor limbi care descind dm marea familie carpatoistriana: §ipot, potecS, potmol, Tn spaniold - pulca (vezi... ulcea!) ca si francezele pot, potager, vedem ca acest cuvant nu poate fi slavon, deoarece slavii n-au umblat niciodata prin zona franco-spaniola. Cu atat mai putin maghiar! Originea nord-dunarean§ a zeitei arat§ c§ e un cuvant yechi preluat Tn hmbile la care ne-am referit, ca si pofoc, luat de slavi si unguri din acelasi izvor. Limba dacilor - pastrata de... englezi! t Toate acestea si multe argumente pledeazd pentru o mai mare aten^ie ce trebuie acordata lingvisticii noastre. Aparand cuvintele noastre ne aparam patria spirituals, care este limba. Relatiile care se pot stabili Tntre cuvintele noastre stravechi si cele aflate in limba englezd pot zdruncina definitiv esafodul slavofon. Cu siguranta ca se va naste intrebarea: daca cele scoase la lumina sunt adevarate, Tnseamna oare ca limba rpmaneasca vorbita astazi a fost si limba dacilor, stramosii celor de azi? Raspunsul e unul singur: limba dacilor este limba populara.a neamului romanesc. Un argument ce nu poate fi neglijat, alaturi de sutele de cuvinte IDENTICE existente Tn greaca veche, Tn qperele celor mai important^ autori, Tn literatura sanscrita, ca si Tn limba Biron din Nigeria, o indoeuropeana certa (pe care je prezentam Tn addenda) sunt sutele de cuvinte (venite unele si prin filiera franceza) de origine dacica. pastrate ca un miracol de limba engleza cu corespondent^ directa in limba noastra, Tn forma ca si Tnteles. lat§ numai cateva: Englezesc Romanesc Latin Tnteles obs.alte limbi acrid acru acer aigr(fr), acre(ital) arable arabil arabil-is care se ard arabour arboret arbustum crang, arboret arrak . arac sustine tija plantei bat baf cerulean ceriu caerulis clai hlei(huma) clinch cling! clod glod gleba bulgare gloduros cover coverga.coviltir cull aculege collige deal deal grind grind grit prundis, grindina hold holda(holdae 94

proprietatea cuiva) imped-inpid a Tmpiedica mucous-miuko mucos file plla strait stramt* turkey cured . umbrela umbrela . laumbre usher u§ier shoulder sold vultur vultur „ . verge vergea vat co.vatS lawn luncS to plash plasa • Cuvintele putine redate aid reprezintS doar o mbS parte din sutele de termeni de bazS, fSra derivate, identice Tn limba englezd §i limba romana populara. Past/area Tn engleza a unor termeni ca: arrak, bent, clay, hold etc., care nu se mai gSsesc nicaieri Tn lume, dovedesfe ca, ori-cata vreme au fost despartite, orbat de mare a fost distanta, Tn timp-§i spatiu, o anume populate le-a permanentizat. Aceasta identftate perfecta ne mai arata ca elementul dacic transplantat in insulele britamce nu a fost neglijabil, prin cateva legiuni: era vorba despre graiul pelasgilor plecati demult, de pe muntele lui PELE.AGA si, mai ales graiul celti-lor - care erau mestesugarii porniti in cautarea metalelor. Cuvantul celti, asa cum vom vedea, decodificat, ne arata ca departe de a fi un anume popor care a lasat urme si pe la noi, cel|ii erau, de fapt, plecafi din spatiul dacic Tn care s-au batut primele metale Tn Europa, populand zonele metalifere din apus pand in Britania. Erau fierani antichitafii. §i, iata cum sunetul „{" cuprins Tn celt(|i), neamf, dar si figan - cum se spuhe la noi de obicei fierarilor - identifica o anume ocupatie. §i mai interesant este ca limba noastrS pastreaza acest Tnteles Tn cuvmte ca: (lung, subtire, Tnalt), fandara, tapina, tar, tacalie, t'apoi, (eaza, tints, fipat, furture', tatait, turloi, etc, cum sunt de obicei cei care se afla Tn apropierea topirii metalelor. Cuvantul este cerebral, nu arbitrar! Un alt cuvant, care merita atentie, format din Bgagaitul" onomato-peic, deci ga+rla, e considerat slav, conform agrKf oulgar. De fapt, analiza atenta arata ca grupul determinant .//"impinge Tntelesul spre notiunea de serpuitor, meandrat, precum Tn sopskrla, parlit, carliontat, Barlad, facand parte din cuvintele specifice limbilor cerebrate, si este de baza Tn studiul relabel dintre. limba si graiuri. Ca si celelalte componente ale limbn, fonetica noastra ar fi o copie dupa teoriile altora. Vorbind despre valoarea expresiva a sunetelor vorbite (v. Al. Rosetti, Blntrod. Tn Fonetica", ed. §t. bug, 1967, p. 100) se spune: ,,cuvantul este arbitrar; aceea§i nofiune poarta nume diferite in limbi diferite: rom. casa, fr. maison, rus. dom etc'. Ce ar fi de comentat? Sa nu fi auzit respectivul parerea lui Aristotel? nA spune ca un cuvant nu are nici un mteles fnseamnS a-desfiinfa 95

convorbirea, pentru ca este iniposibil sd vorbe§ti fara a te referi la un anumelucru, §iceeaceeste mai grav, a desfiintagandirea"... Daca definitia timbii este Jimba este mijloculde intercomunicare prin graiartlculat", confuzia este evidenta, pentru ca, Tn timp ce graiul animalelor se manifests prin modulatiuni fonice, care nu pretind un raspuns, limba omeneasca cuprinde domeniul intercomunicarii conditional de Tntelegerea emisiunii fonice de catre un presupus partener,' acceptarea sau neacceptarea de catre acela, ca urmare a unui proces de deliberare, Tn fine, mterventia unui proces cerebral, atat de o parte (emit,ator), cat si de cealalta (receptionator). ^ Limba s-ar putea defini drept: nProcesul de intercomunicare prin grai articulat a unor rostiri con§tiente, emise de organul de vorbire §i cu rejerire anume la notiuni bine delimitate". In felul acesta, limba presupune prezent elementul cerebral Tn: a) procesul de delimitare a notiunilor b] legarea emisiunii verbal© de o anumita notiune cj acceptare sau necceptare formularea unui eventual raspuns existenta unor forme general valabile ca Tnteles In procesul de intercomunicare limba foloseste cuyantul, care este: nrostirea mominatiya prin ajutorul organului de vorbire a unei ntfiuni un/c§ §i bine delimitata". » In ultima analiza, cuvantul presupune mai multe categorii, precum: spontana, cand elementele conventiei sunt prelucrate si asimilate f§ra efort arbitrara, ceea ce presupune existenta dorintei de autoritate sau de prestigiu codeKberativa, presupunand o societate evoluata, cu o spiritualitate convenabila gandirii anarhica, rezultat al unei fantezii, de multe ori bolnavicioasa, care se impune Tn cercuri restranse si necontrplate de ratiune. Elementul selectiv este criteriul prelucrarii cerebrale bazata pe lo-gica si rational. Cuvintete onomatopeice sunt cele mal vechi. Con-secinta unei asemenea logici a dus la concluzia ca limba continatoare a celor mai multe cuvinte onomatopeice referitoare la cuceriri primare ale mintii omene§ti trebuie considerate drept cea mai ve-che in comparafie cu limbi din aceeasj familie. C.C. Grurescu §i ,,lstoria romanilor"... ,,slaviza^i" ! Erorile grosolane de atribuire a cuvintelor noastre fondului lingvistic al altor popoare au facut din lingvisticd o sluga a politic!!. Asemenea erori, Tn aparenta nevinovate, sunt Tn fond baza pretenjiilor teritoriale, revizio-niste, ieri §i azi. Reprezinta modui eel mai grav al agresiunii Tmpotriva poporului nostru. Desigur, de lacaz la caz, avem de a face cu ignoranta crasa, ori de-a dreptul cu rea intentie. Ele falsifica istoria nationala, cu argumente de rapiri teritoriale. Cea mai recenta asemenea mostra

o re-prezintS zisa limba ,,moldoveneasca "* diferita de limba romana. * N. edit.: In iulie 2003, guvernantii filo-ru§i de la Chi§inau au editat un dictio-nar... romano-moldovenesc! In 2002, Voronin (pre§edintele Moldovei) a refu96

Istoricii oficializeaza erorile lingvistice. Astfel, studiul lui C.C. Giurescu cu privire \ajstoria pescuitului in tarile romanesti "certifica erorile din lingvistica. S3 fie oeroare dupa 23 august 1944? Nicidecum, pen-tru cS si in Jstoria Romanilor" (ed. 1938, Fund. pt. LiteraturS si Arta, ed.lll), cand nimeni nu-l obliga s§ scrie altfel decat §tia, erorile se {in lant (repetate Tn editia din 1973, aparuta la Craiova). Dar noi citam din editia anului 1938, pag. 242.: *ca armefoloseau suite, sabia (cuvinte slave/". ' lata ..perle*': pag.243 - ,,Zet// Troian, nu aparfine, de fapt, religiei populare, ci este asa cum rezutta din traditia rusa in Cantecul despre Oastea lui Igor, divinizarea lui Traian, fmparatiri roman..." pag.244 - ndeal ca §i podgoria sunt cuvinte slave." pag.249 - ncercetSnq harta, in special harta topografica, gasim In vSJIe cele mai ascunse si pans in varfurile cele mai fnalte urmele ase-zarii slavilqr... s8 luSm de pildd OKul, care curge chiarprin mijlpcul pSmantului romanesc...numele slave le vom sublinia. Sibiuf unit cu Sali§tea... cu raul Sadului, Ramnicul, Govora, Bistrifa, Luncavatul, Cema, Topologul...Siminicul, Braila, Dariovul, Oboga". Si mai spune: »Enumerarea este conckidenta". Chiar daca Valea Darjovului, unde se afla cele mai vechi fosile ale antropogenezei europene, alaturi de Bmgiulesti, a trebuit sa a§tepte pe slavi sa ,,boteze"... ,,/n Moldova, insasi Moldova, Bistrita, Putna, Milcovul, lalomifa, Prahoya, DSmboyija, Neajlov, Jamavele...Craiova, Targovi§te, Zim-nicea/Topolnifa. (...) onornasticS: Dan, Radu, Vlad, Stan..." pag.254 - ,,daca ar fi sS facem o numarStoare am constata c§ 2/5 sunt slave". pag.255 - ,,elementele cele mai vechi din veacurile VI-XI... blajin, destoinic, darz, drag, strashic, sfant...vinqvat...zidar, hamei, lobodS, coasa, cosor, plug, grebla, lopatS, a fmpleti, stog, capita, snop, grindei, coliba, cormana, cireada, izlaz, stana, vrabie, plasa, morun, crap, caras, mreana, cegS, scobar, pastrSv, undita, mreaja, dumbrava, deal, movila, steag, toppr, prastie". , ' E ag.257 - arai, iad, boier, cneaz, vladica etc." eci eram cre§tini, dar nu §tiam despre rai ?i iad! Concluzia pe care o trage la pag. 269, n-o mai citam, e revoltatoare. Deci, n-am citat din Roller, ci din Giurescu, o scriere din 1938!... Daca T§i Tnchipuie cineva ca s-a schimbat ceva Tn lingvistica ro-maneasca pana acum, in perioada comunista sau postdecembrista, se Tnseala. Lucrarile lui Al. Graur §i lorgu lordah, ca §i Dictionarul Explicativ, au reufit sa treaca Tn randul cuvintelor cu etimologie necunoscuta tot ce scapase de la §aineanu... Poate cand de lingvistica se vor ocupa cei care vorbesc Limba Romaneasca si Tn famiTie, nu dpar Tn aula Academiei romane, acestia vor ajunge la concluzia lui Mihai Eminescu: ,,Legile dupa care cuvintele latine s-au prefacut in cuvinte romanesti si-au sfarsit, demult evolutiu-nea lor. In momentul in care romanii au

primit cuvinte slavone LIMBA LOR ERA FORMA TA DE SECOLE". zat sa vorbeasca romane§te cu fostul student al Universitatii Bucure§ti, Jiang Zemin, prejedintete Chinei... 97 /

Capitolul VI DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE Scrierea Hteratica-In Romania, din 5.508f.H. ^Facerea Lumii, asa cum o aflam consemnata pe actele de cancela-rie si Tn pisaniile asezamintelor religioase, este anul 5.508 i.Hr., Tntele-gand prin aceasta data la care putem afirma ca erau denumite prin cuvant toate cele vazute §i nevazute. E data de la care exists limba adamica. Procesul de formare a acestei limbi unice a durat sute de mii de ani. Ne referim, fireste la omul european, la rasa din dare facem parte, la neamul tracilor, despre care Herodot scria: ,,Dupa inzi, seminfia tracilor este cea mai numeroasa; dad ar avea o singura conducere $/ s-ar fnfelege intre ei ar fi, dupa parerea mea, de nefnfrant -s/ cu mult mai putemici decaf toate seminfille Pamantului. (...) Ei poarta multe nume, fiecare dupSpdm&ntuI in care locuie§te, dar tofi au, in toate, obiceiuriasemSn&toate..."(Istorii, II, Ed. St. 1964, p. 29-30). Pana la anul 5.508 (erele sunt fixate de-un straroman - Dionisie Exiguus) si pand la aparitia scrisului a trecut multa vreme. Primul sens din lume, arata cercetStorii din ultima peripada, apare la noi Tn Ardeal, la Tartaria, descoperit de arheologul Nicolae Vlasa in anul 1961. Specialistii au estimat ca precede cu peste 1.000 ani scrierea sumeriana, considerate pana atunci cea mai veche. In general, s-au luat Tn calcul doua sisteme de scrrere: Sistemul Ideografic, Tn care cuvantul e reprezentat printr-un semn unic, strain de sunet, care reda sensul, ideea exprimata prin cu vant: sunetele pot evolua, semnul ramane acelasi. Acesta este.punctul de vedere oficial, pentru ca nu se cunoaste limba adamica. Tn acest sistem, referirea era la limba chineza, care a folosit ideograme pana Tn anul 1956, permitand tuturor sa se Tnteleaga Tn scris, desi vorbeau dialecte profund diferite. Sistemul fonetic, in care se reproduc sunetele care se succed Tn cuvant, luandu-se ca unitate sunetul iar scrierea este alfabetica. Dup§ cum se stie, toate scrierileralfabetice deriva din scrierea feniciana, care, la randul ei, deriva din scrierea hieroglifica cursiya numita HIERATICA. Se considers ca alfabetul fenician ar fi aparut cam prin secolul al Xll-lea T.e.n. Alfabetul armean si grecesc ar deriva din eel fenician; grecii din Italia de sud ar fi dat alfabetul etruscilor de la care ar deriva ajfabetul runic, iar eel gptic al lui Wulfila, din secolul IV e.n., derivand din eel grec, alaturi de eel armean, copt, glagolitic si ehirilic. IO, Ramses - Mare Preot get! In decodificarea scrierii hieratice s-a pornit firesc de la aprofunda-rea scrierii hieroglifice descoperita de Champollion, observandu-se ca marele Tnvafat descoperise, Tn fond, sigla limbii adamice. Fara a detalja, vom da numai un exemplu.

In ,,cartuf ul" RAMSES, In care apar numai consoanele: R - este un cere, rotund, dec! stiindu-se ca zeul solar era Re, la egipteni, dar consoana, M, este cititS si cand apare 1/2, - jumata-tea - iar doi serpi dau ultimii doi de „$'. Foarte bine, Tntrebarea este Tn

ce limbS se spune la femeie jumatate si la barbat ,,cruce Tntreaga"? Dar sigfa §arpelui, carei limbi contemporane scrierii apartine? Jn privinta literei S, in vedo-sanscrita exista termenul sa/passi Tn romaneasca §arpe. Plus ca, ceea ce Champollion numeste cartu§, e un IO, Tn care vocala O, este alungita, ca sS intre, Tn acest 10, numele respective. Obseryand, deci, sigla limbii de Tnceput, pornind de la sugestia subtila a lui Cantemir - el msu§i un IO - am constatat simplu ca, de fapt, Tn ce priveste scrierea, nu avem de a face cu niste etape unde e nevoie Tntai de hieroglafie, de cuneiforme, de scriere hitita etc., ci de operate lingvistica matematica numita Babel, Tncurcatura a litere-lor, Tn care scribii poligloti foloseau prin citire fonetica literele latine cu valoarea din limba adamica, adica asa cum le citim, simplu (b, c, d etc.), Tn paralel cu litere grecesti, citrte alfa, beta, gama etc. §i cu diferite desene ale unor obiecte tune definite. Ei mai citeau fonetic pozitia literelor, ca §1 toate semnele diacritice, mat ales Tn incifrarea con-ceptelor fundamentale ale cunoa§terii prin filonul grec. Dacia - Jara Zeilor... arieni In acest mod, pe un spatiu vast, cuprinzand nordul Africii, Europa §i o parte din Asia, ca §i Asia Mica, avem un singur tip de scriere: scrierea hieratica. Neputin^a antecesprilor de a stabili cu date certe ori-ginea scrierii alfabetice, Tncercand derivarea din tot felul de silabe, ne-au determinat sa cercet§m tocmai spatiul ignorat permanent, anume eel carpato-danubiano-pontic, unde Tn vechime se afla INDIA PONTICA, In acest fel, indoeuropenii sau arienii, sau Pelasgii, sau Frigienii, sau tra-cii etc., erau semne de Tntrebare. Decodificarea acestor cuvinte fundamentale au dat dreptate lui Nicolae Densu-§ianu - dascalul nostru - auto-rul JDacm Preistoricd', lui Nicolae Miulescu, cu care am colaborat ani Tn sir - autorul nu mai putin importantei ,,Dacia Tara Zeilor ", dar si savantului englez P.Giles, care vedea grupul arian primitiv Tn ramura dunareana, Tn cartea sa „ Cambridge History of India", din 1923. A aparut necesitatea studierii Vedelor, a caror data de aparitie difera Tntre sec. XII i.e.n. (Max Muller), 2.400 t.e.n. (Haug) si 4.000 T.e.n. (Bal Gangadhar Tilak), din care am dat o versiune romaneasca, la Tndemnul lui N. Miulescu, §i am Tncercat a pricepe aspectul aglutinat al sanscritei, din prima strofa din Atharva-Veda- cea mai veche dintre cele patru, cunoscute. nDevadinam djagat sarvam Matradinam tadevata Tan mantram brahmanadinam Brahmanamamadevata". Variantele Tn limbile apusene - Tn franceza, Tn cazul de fata, luau o prea mare distant^ fafg de original, lata cum suna aceeasi strofa: aToutce qui'existe au pouvoir des dieux Les dieux sont au pouvoir des mentrams Les mentrams.sont au pouvoir des brahmes Done les dieux sont au pouvoir des brahmes". x- 99

Qartealui Manu-scrisade... loan ! Trebuia aflat locul unde Manu a dat primele legi, anume LEGILE OMULUI. Primele observatii asupra sanscritei le face misionarul Coerdoux, care trimite, Tn 1767, Academiei niste inscriptii Tn care sesizeaza ase-manari cu limbile greaca sj latina. Aceleasi observafii le facuse referi-tor la limba zenda, in 1771, AnquetilDuperron, constatand asemanari cu sanscrita, pentru ca, Tn 1786, William Jones sa formuleze teoria lingvisticii comparate dintre sanscrita-persana, greaca, latinS si celtica. Teoria izvorului vedic-sanscrit este apoi dezvoltatS §tiintific de marii savanti ca Adelung (1806), Senlegel (1808), din care Colebrooke (1807) dezvoftS teoria monosilabelor. Abia Tn 1816, marele Franz Bopp rotun-jeste toata conceptia, alcatuind mai apoi (1837-1849) gramatica compa-rata, continuata de Eugene Burnouf in Franta si mai ales Tn Germania, de Schleicher. Etimologiai europeani apare odatd cu dictionarul lui Fick, Tn anul 1868. Se stabilisera regulile mutatjei consonantiste si, abia Tn 1879, Ferdinand de Saussure ordoneazd regulile pentru vocate, tpate limbile avand drept sursa primitiva, limba ariana. A urmat clasifica-rea limbilor si sinteza lui M.A. Meillet (nDialecte indoeuropentf, 1908) ca §\Jntroducere in studiul comparativ al limbilor indo-eurcpene ^9~\2). ?n acel stadiu, limbile traco-frigiene erau disparute. Un necunoscut monument de limba traca - inelul de la Ezerovo -a fost prima citire a acestei scriert hieratice. Aici, Tn afara literelor grecesti, apar Tn ordine: cifra 4, invers pusa, litera Dlatirr/paralel cu Delta grec, numeralul ordinal Tntaiul, litera T culcat pusa, un lambda cu un punct Tn ea, steagul dac... Aici, se specified clar c£ gefii sunt splfa IO si adoptarea nfilonulut elin, tata Adam a fabulat". Foarte important, autorul car}ii lui Manu era loan! Au urmat, datoritd sculptorului Con-stantin lordache, membru fondator al cercului de studii din Pitesti, in-scriptiile din Bucegi - Omul, Sfinxul, Babele si, rand pe rand, termenii esentiali din Biblte^culturd si arta. On alt moment decisiv a fost verificarea la Cozia a decapitarii lui loan I (Burebista) la data de 5 mai 44 T.e.n. Preotul carturar loan Polexe ne-a Tnsotit si staretul ne-a confirmat ca, dupa traditie, aici a fost decapitat. Am repetat vizita la Cozia, dupd care am trecut la Nucet. Am aruncat un ban lui Caron pentru Burebista, Tn fata manastirii, Tn bazinul cu apa (unde sunt asemenea locuri s-au savarsit crime) si am urmarit drumul marelui rege, pe apa, pana ia Caciula.ta (cdciula tatSlul), la Edera Mare de Dambovita, unde a fost Tnhumat Tn ascuns, temporar... Secretele Scrierii Secrete Acum pricepem simplu cum cateva semne deyin o adevaratd ecuafie lingvistica, Tn care sunt spuse lucruri tainice, fundamentale. Este un rebus continuu si firul Ariadnei pentru fiecare este o cheie, fara de care poti rataci la fiecare litera. Acesta este adevaratul REBUS, unic Tn antichitate, care Tncifra marile taine si era bine ftiut scribilor poliglo|i. 100

Dec!, se citeste fonetic §i se a§eaza literele in ordine pe zece coloane de la stdnga spre dreapta, pana la epuizarea semnelor. Numarul Iiterelor confine chela ecuafiei, spune care este litera de Inceput, cu care OBLIGATORIU se §i Tncheie ecuatia. Se substituie fiterele cifrelor (adun&ri - scSderi, Tmpartiri, radScina patrata) lar re-zultatul se inscrie dupa ctfrele respective. Cuvinte perfecte sunt cele in care suma literelor cu sot este egala cu a celor impare (1245; 2356; 3467; 123456789105; 187; 156). Cele imperfecte, de tipul: 123-2-; 5672-4; 9862-7- etc. tree in ecuatia lingvisticS derivata prin Irtere de cdloana respective. ,..-'• Se constata ca orice inscriptie e rezolvata in 6 derivate, excep|ii fiind, pana la zece, Tn cazuri foarte rare. Limba cu adevarat fonetica este limba noastra, unitara pe un spafiu vast, din care ies codurile de cult, §i acesta este misterul get. In concluzie, introducand-cifrele, lingvistica matematica a antichitafii ne vine Tn ajutor. Se constata ca peste 90% din inscripfii se afld fn Dacia, central culturii §i civiliza-tiei antice. In acela§i ttmp, folosirea acestei scrieri Tn Grecia §i Italia, fa fel ca §i Tn nordul Africii etc., arata cd aceasta casta IO, fdra etnie, compusa din triada - massageti - geti - getuli, a fost creatoarea intregii culturi §i civilizatii antice. Ceea ce aflam nou se dovede§te nu pierdut, ci Tncifrat. Era normal ca gejii si pastreze arma §tiin|ei numai pentru ei. Pentru a iesi din acest cere yicios va trebui sa citim cu ochii mintii »cuvinte sub cuvinte, care contin definifiile lucrurilor", cum constatase Henri Joly, analizand etimologiile platoniciene. El scrie: ,,Dificuttatea de a regasi sensul acestor esenfe vine din aceea ca vechile numeau fost acoperite, remaniate s/ transformate de limbajul uman. Aceasta este teza sub-adiacentS a tuturor etimologiilor lui Platon, ca sensul veritabil este la dis-tanta de noisi ca el aparjine limbajului trecutului" (Le reversement platonicien, Fogos, Episterme, Polis, pp.30-31, Paris, 1974). Nu se pot ignora apropierile dintre conceptiile dezvaluite de Socrate si ideea cea mai enigmatica a filozofiei chineze, TAO, ce nnu poate fi cuprins in ceea ce se poate exprima". Intre lucruri §i nume exista o relatie directi. A da nume la lucruri, este un act de cea mai mare importanta, de care depinde cunoa§terea, gandirea logica, viata sociala. Ordinea din lume depinde de corectitu-dinea cu care s-au dat denurnirile. Limba rornanesca este prin exce-lenfd fonetica, iar observatia lui Ion Heliade Radulescu este cat se poate de actuala: J^cestea nu suntporunci omene§ti, Dpmnul meu, ci porunci ale limbei, care striga: Vede^i-ma, ca in verbii mei sunt cea mai regulati-i decat toate limbeie, nu ma schimb, o ideie o arat c\i acelea§i litere; ce ma sugrumati, ce ma faceji anevoie de in^eles §i anormalS T Decbdificarea scrierii hieratice este un raspuns dat lui Eminescu, pentru c^ el a intuit acest adevSr atunci cand se Tntreba: ,,Romanii nu sunt §i ei o insula ideala, cat dar e cu putinfS ca limba noastrS sS fie lingua romana rustics?" Asa este, iar progresul uman va trebui sa aiba Tn vedere cunoa§terea limbii adamice, la care am ajuns. 101

Gefii - creator!! tuturor §tiintelor §i artelor Ghn6tis3 - 6-ton'/ Cunoa§te-te pe tine Tnsu{i! Inscriptia gravat§ pe frontonul templului lui Apollo de la Delfi, pre-' luata de Socrate drept deviza pentru Tnceputul Tntelepciunii, ne priveste pe noi romanii, poate mai mult decat pe alte pbpore. Nu numai ca nu avem o carte de istorie adevarata a neamului darnici termenii de baza nu sunt precizafi. Stabilind matematic cine au fost tracii, getii §i dacii vom putea prezenta cartea de vizita reala. Astfel, aflam ca tracii denumeau mitologic neamul strdvechi al da-cilor, din perioada troiana, cand era o singura religie, centrul fiind muntele OMU. Stapanul creattei era vedicul Manu. Getii erau Marii Prepfi - faraonii §i Regii - Casta IO - Basarabii de mai tarziu. In stravechime, Tn perioada pelasgica, DIVINII PELASGI erau ge|ii inainte de aparitia etniilor, fiind astfel creator!! tuturor ftiintelor si artelor, preluafi Tn mitologie. Ca stramo§i ai romanilor, ei sunt casta SARABA - precizata de Hasdeu, casta 10, iar steagul lor - steagul dac - era LUPA/APUL - celebra lupoaica cu ge-meni - steagul MARELUI PREOT AL ANTICHITATII. O parte a lor - Tnchinatori aceluiasi COGAIONON - erau Druizii, preotii celtilor, purtatorii civilizatiei metalelor. Limba vorbita a fost limba unica adamica. Inaintea fvirii etniilor, getii au creat cele 4 coduri de cult: Sanscrit, ebraic, elin si latin. Dacia a fost postuI domniei, cum scrie pe o inscriptie. - fn antichitate denumea Europa. In Atena, citim romane§te... A/on omnis moriar- Nu voi muri de tot Horatiu, Ode III, 30.6 Inscripfiile declarate intraductibile de epigrafi sau atribuite cultului imperatorilor romanl sunt cifrate. Toate inscriptiile denigra-toare ale zjsilor expert! se dovedesc false. Limba scrisa pe aur §i piatra este protolatina arhaica §i populara, limba vechilor cronici si urice - limba vie romanesca. Citim Tn Roma, la Kiolmen, la Ocnita, la Celei, acelasj cod. Pe inelul de aur din epoca bronzului de la Celei apare cuyantul ARDEAL: cuvant stravechi romanesc, denun^and Tn sine lingvistica antiromaneascS profesata la noi. Cuvantul CELJI Ti prezinta pe mestesugarii antichitatii, plecati spre apus din Carpati. Pe EREHTEION '- cu litere grecesti, inscriptia este cifrata Tn limba romaneasca. Scrierea din Tasili vorbe§te despre Ceahlau si teapa lui SALMOCSIS. Un alt monom copt despre AHVE si celti. Despre CRONICUL ARCAN - care va fi furat §i dus afara de VODITA. Scrierile getilor sunt traduse Tn greaca §i ebra,ica iar orig'inalete arse... Traduttore, traditore - traducteur - traTtre - traducator tradator. Dificultatile reaie ale inscriptiei sunt aceleasi, anume folosirea Tn paralei a literei laiine s, cu Sigma grec, cum vom vedea Tn ceade a doua, §i a simbolului solar, citit rpmaneste: Soarele. E un O cu un b 102

punct interior, citit de Champollion - consoana R, Tn cartusul Ramses. In cea de a doua,.literele mici sunt-simple latinesti, cele mari au citirea foneticd din alfabetul grec. Tot aici mai apare, ca si pe Babele, nvarf de sageata". Important este cd mitologia generala, prin codul folosit, arata unitatea culturli antice. Turnul Babel-O metafora... Nemtelegand metafprele, pentru ca si azi unii oameni mai cauta Turnul Babel, corabia lui Noe §i altele..., e vremea sa precizam ce ar trebui sa se Tnteleaga clar, mai ales amdnuntul ca nTot pSmantuI avea o singurS limtte §i acelea§i cuvinte" (Facerea, 11,1) coroborat cu ,,La fnceput era Cuvantul, §i Cuvantul era cu DumnezeU " (loan, 1,1). Mai apoi, amanuntul: ,,§i cSrSmida le-a tinut loc de piatrS §i smoala le-a tinut loc de var "(ib. 3). Chiar Tn Scriptura se precizeaza ca BABEL Tnseamna Tncurcatura. Caci Domnul a zis: nHaidem! sS Ne pogorarn §i sMe fncurcSm acolo limba, ca sS nu-§j mai fnfeleagS vorba unii altora" (id.7)... Evident, era vorba de subfierea limbii primare, prin reguli de pronun-tare diferite §i prin mutafia consonantistd. Cum am mai afirmat, consoanele au valoare semantics deosebita. ,,Smoala a finut loc de var ", metaforiCj arata tocmai,antinomia esoterica. Dar, speram c§ de-codificarile din aceasta carte vor fi edificatoare. DesJ am precizat sensul clar al legendarului Turn, revenim pentru ca oamenii si azi mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn, deoarece n-au Tnteles metaforele respective. Mitografii au pornit de la denumirea ebraica - ,,bab'el"- poarta zeului, considerand ca avem de a face cu o constructie ciclopica... Citam din Biblie: nTotp8mantul avea o singura HmbS §i acelea§i cuvinte. Pomind ei spre rasarit, au dat peste o cample in tara Sinear; §i au descSlicat acolo. §i au zis unul cStre a/ft//; «Haidem! sS facem cSrSmizi §i sS le ardem bine fn foc». §icar3mida le-a tinut loc de piatrS, iar smoala le-a tinut loc de var. §i au mai zis: «Haidem!sS ne zidim o cetate §i un turn al carui varfsS atinga cerul, §i s8 ne facem un nume, ca sS nu fim fm-prS§tiati pe toatS fata p3mantului». Domnul s-a pogorat sS vadS ceta-tea §i iurnul pe care-l zideau fiij oamenilor. §i Domnul a zis: «lata, el sunt un singur popor. §/' toti au aceeasi limba; §i iacS de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar putea impiedica sS facS tot pe §i-au pus fn gand. Haidem! sS Ne pogoram §i sS le incurcam acolo limba, ca sS nu-§i mai mfeleaga vorba unii altora». §i Domnul i-a imprastiat de acolo pe toata faja pamantului; a§a cS au fncetat sd mai zideascS cetatea. De aceea, cetatea a fast numitS Babel, cSci acolo a incurcat Domnul limba fntregului pSmant, §i de acolo i-a imprSstiat Domnul pe toatS fa(a pamantului "(Facerea, 11,1 -9). Berosos, preot chaldean din sec. IV-III T.e.n., citat de Eusebiu de Cesareea, pentru ca lucrarea lui Berosos s-a pierdut, Tl prezinta astfel: ,,Se spunecS primil oameni, ?nfumurandu-$e de puterea §i mSretia lor, au ajuns sS dlspretulascS pe zel si sa se socoteasca mai presus de acestia. Ei au zidit un turn inalt fn locul unde se afIS acum Babilonul. ,. 103

Turnul aprpape ca ajunsese sa atinga cerul, cand depdatS vanturile venira in ajutorul zeilor §i surpara zidirea peste ziditoiii el. Ruinelor li se dadu numele Babel. Pana atunci, oamenli vorbiserS o singurS limba, iarzeiiiisilirasavorbeascaingraiurifelurite!'...Cama\a\\ Sunt Tn textul biblic cateva metafore. Caramida le-a |inut loc de pia-tra, iar smoala le-a tinut loc de var. Deci nucuvintele de piatra, naturale, primare, ci ,,facute" de gram3tici,'care au subtiat limba adamica, asa cum precizeaza Cantemir; iar Ieg3tura dintre ele, varul, nu era straVeziu, folosind smoala, prin care nu se mai vedea nimic... Revenim la Biblie: ,,Domnul Dumnezeu a facut din pamant toate fiarele campului §i toate pasarile cerului §i le-a adus la om ca sa vada cum are sa le numeasca; si once nume pe care-/ dadea omul fiecSrei vietuitoare, acela-i era numele. £/' omul a pus nume tuturor vitelor, pa-sarilor cerului, §i tuturor florilor campului, dar pentru om nu s^-a gasit nici un ajutorcare sS ise potriveasca" (Facerea, 2 19-20). Deci, omul a botezat, adica a numit fapturile, imitand natura lor intima. Am dat acest cttat, pentru a repeta ca primele monosilabe Tn limba adamica se apropie de natura lucrunlor. Platon, Tn dialogul Kratylos, analizand peste 20 de cuvinte, porne§te de la natura lor cStre nume, firesc, Tn limp ce lingvtetica modern^, de la nexplicarea cuvinte-lorprin cautarea raporturilorlorcu alte cuvinte" (R de Saussure). Este normal ca apusenii sa nu mai afle Th limbile lor natura intima. Limba adamica se dezvaluie fie §i numai dupa denumirea pasarilor, a) caror nume §i-l pronuntS singure (cue, gugustuc, pupaza, ciocanitoa-rea, etc). Socrate, Tn acela§i dialog, ne Tnya{a: J^cest nume - antropos (OM) arata ca, tn vreme ce. celelalte vietuitoare nu cerceteaza, nu compare^ §i nu examineazS nimic din ceea ce vad, omul de fndata ce a vazut - opope - aceasta fnseamna ca a §i examinat §i judecat ce a vazut. De aid, a§adar, numai Omul, dintre toate viefuitoarele, a fost in chip potrivit numit antropos - fntrucat el examineazS ce a vazut". Aris-totel, referitor la aceasta, scrie: HNumele, este un sunet vocal, care po-seda o anumitS semnificafie, conventional"(De interpretatione, II, 16a). Desigur, numele sunt instrumente de cunoastere si ,,cSlauza gandului", cum scrie Platon. El este, deci, Tmpotriva conventionalismului, pentru cunoasterea esentei invariabile a lucrurilor. Prin Jitere §i silabe se imita natura lucrului, astfel ca numele corect confine in structura lui ceea ce este esenfa acestuia. El conclude: „ Tot astfel, leguitorul poate sS reduca §i aite nofiuni la there si silabe, creand pentru fiecaw dintre realitSti un semn §i un nume, §i pomind apoi de la acestea, spre a cpmpune restul, pe calea imitatiei §i chiar folosirea lor ". In ceea ce prive§te imposibilitatea explicarii unor nume, spune el, sau originea lor este Barbara, sau vechimea tor le 1ace sa scape cercetSrii". In ebraica, Adam mseamna Om, „/$" bSrbat si j,i§e" ferneie. Numele au impoiianta fundamental^ Tn cunoa§tere. Intr-o lucrare atri-buita lui Confucius, ,,Rectificarea numelor", se scrie: nA cunoaste asemanarile $i diferenifele dintre lucruri fnseamnS sa cuno§ti numele lor in mod exact"...

Pentru ca, in limbi diferite, aceeasi notiune poarta denumiri diverse. AI.Rosetti, ^opitndu-l pe Saussure, Scrie anume: ,,cuvantul este arbi104

trar". Nimic mai fals, Tace prfveste limba noastra! In priyinta alfabetelor, scrierea hieraticS e bine definite drept ,,scriere hieroglifica cursivS, din care derive. scn'erHe alfabetice". §i iara un citat: nCantecul cucului e redat aproximativ:cuckpo, gugoo, sau chiar puppo:... Cucul posedS un K as-pirat "etc., cert fiind ca fonetica noastrl e tributara celei straine, de unde si lipsa unor particularitati specifics limbii adamice, Pana si numai onomatopeile (a guita, a sfa'rai, a vui, a sasai, a marai, a {iui etc.) puteau fi un semnal demri de studiat. Triada traci-daci-gefi - ,,o rasa mare §i puternica" Va trebui sa §tim exact ce Tnseamna fiecare termen, pentru ca istoriografia si lingvistica noastre sunt departe de a fi Tnteles cum aceste trei notiuni fundameritale pot fi bine cunoscute tuturor. fn general, se stie filia-tia daco-getilordin traci, \nca de la Herodot dar, mai departe, relafia dintre daci-geti-traci ramane obscura. Insa, numai tntamplatoarele descoperiri ameologice, desi au relevat compri unicat, datorita unei teorii lingvistice antiromanesti, profesata ieri §i azi, nu au reusit sa constituie bazele unei teorii a etnogenezei, nu numai credibila, dar si riguros §tiintifica. Odo-bescu numea movilele si gorganele presarate pe solul Daciei ,,arhiye tacute, cari pSstreazS fn negrul lor pSmant documente istorice ale fini noastre, din timpiipe cand istoria nu se scria cu condeiul", Disparitia din scripte a Tnsemnat pentru istorici disparitia reala; astfel Scolotii sunt Jnghititi" de sarmati, fara a fi definiti, iar dacii apar cu trei secole dupa get,! etc., un labi-rint din care nimeni nil poate iesi, acel fir miraculps at Arladjiei fiind limba (pierduta) a dacilor. Trebuie sa iesim din labirint... In loc de a studia istoria nafionala, noi studiem pe a grecilor §i romanilor, care, ca si ,,Dacia PreistoricS" a lui Nicolae Densusianu, jncep tot cu mituri §1 legende. Descoperirile arheologice - numeroase -Tnca nu sunt sistematizate, ordonate logic si raman Tn afara stiint,ei, pentru ca noi consideram TncS eronat Dacia, nu izvor de cultura §i ciyilizatie, ci un tinut Tnapoiat, pe care Imperiul Roman si popoarele migratoare l-au ncivilizat" si integral Tn Europa... Ieri, ca §i azi, fnva-tam de la cei care au fost numai elevi ai stramos.ilor no§tri!.., Sunt actuate cuvintele cu care Mihail Kogalniceanu deschidea, fn 1843, cursul de istorie nationals: ,,Ge interes mare trebu'fe sS aibS istoria nationals pentru noi, Tmi place a crede ca §i dvs. o intelegeti ca §i mine. Ea ne aratS intamplarile, faptele strSmo§ilor no§tri, care prin mo§tenire sunt §i ale noastre. Inima mi se bate cand aud rostite numele lui Alexandru eel Bun, §tefan eel Mare, lui Mihai Viteazul. Da, domnii mei!, §1 mS ru§inez a spune ca. acesti barbafi pentru mine sunt mai mult decaf Alexandru eel Mare, decaf Anibal, decaf Cezar; ace$tia sunt eroii lumei, in loc cS cei dintii sunt eroii patrlei mele. Pentru mine, bStSlia de la Razboieni are mai mult interes decat lupta de la Termopile §i izbanzile de la Racova §i de la CSIugSreni fmi par mai strdlucite decat cele de la Maraton §i Salamfna, pentru c8 sunt castigate de romani! Chiar locurile patriei mele Tmi par mai pIScute, mai frumoase decat locurile cele mai clasice. Suceava §i Targovi§tea sunt pentru mine mai mult decat Sparta §iAtena". 105

Ce am putea adauga? Marele nostru istoric Nicolae lorga definea astfel stramosii: ,,O rasa mare §i puternica, care se tntindea in fntreaga Peninsula BalcanicS, fn regiunea Carpatilor, pana departe spre vest, in regiu-nea Vistulei; la est, ea s-a fntins asupra teritoriului scitic fn masura in care se retragea valul irano-turanic; insulele arhipelagului §i anumite insule din bazinul rasaritean al Mediteranei fi apartineau; in Asia Mica, misieni si frigieni corespundeau moesilor §i orygilor, de pe,malul euro-peari iar la armenl ceea ce nu era hitit se adauga tracismulu! ". In privinta limbii, confuzia este si mai mare, desi avem o ploaie de expert!, opera lui Hasdeu nu a fost continuatd, dar abia discutam litera a, dacS scrim cu Ba" sau J", cum si cand. JB" barbat e unde l-a lasat Hasdeu*, iar Tn discujii la litera A. Tot marele nostru filolog B.P. Hasdeu atrdgea atentia ca aLitera A este brevetul de latinnate al limbii noastre,stiut fiihd ca limbile slave au pufine cuvinte incepStoare cu A, ca inifiala . Era vorba de sigla, deci, cum bine observa genialul parturar, singurul care a observat caracterul CHIMIC al limbii noastre. In treacit fie spus, pentru ca e o problems de bun simt nu de speciali-tate Tnalta, litera A prezinta numai In limba noastra cele trei stari posibile, ernqtionale, cunqscut fiind ca vocala aceasta este a tuturor oamenilor, indiferent de etnie: a, a, a. Forma a este preluatd de codul latin cu aceeasi valoare, iar ,,a" §i ,,a" sunt forme pnmare ale redarii plansului §1 rasului, cu caFacter onomatopeic. Desi Strabon precizeaza ca nurnele ,,sc/f" se da Tntregii mase latine, ca spatiu geografic, o afirmatie netnteleasa a determmat isto-ricii sa creada ca getii sunt mai spre Pont si rasarit, Jar dacii la apus, deci, cei mai drepfi si viteji erau Tn Dobrogea si pe .Nistru. Era si aici o metafora, rasaritul fiind simbolul Soarelui, deci al cunoa§ter|i. §i cei'trei Magi erau tot de la rasarjt... Preluand aceste informatii s-a conclus ca mseamna unulsi acelasi lucru. Ceea ce este inexact.'Cum am vazut, desj vorbeau aceea§i limba, getii o scriau codificat si era limba geta, fn timp ce limba dacilor era cea vorbita de toti, si, de fapt, limba adamica, denumita traca, ariana, pelasga, indo-europeana, vedica etc, oricum, numal romaneasca, nu! Este intere-sant §i modul cum Dio Cassius prezinta acest aspect esential: ,,£u fi numesc dad pe oamenii pomeniti mai sus, cum f§( spun ei in§isi si cum le zic romanii, macar ca stiuorea bine ca unii greci ti numesc geti, FIE PE CREPT, FIE PE NEDREPTfsn). CSci eu imi dau bine seama ca ge(ii Iccuiesc dincolo de Hemus, de-a lungul Istrvlui "(op.cit. p.683). Ceilal^i cercetatori n-au aflat daca sunt numiti pe drept, ori pe ne-drept, si iata ca manualele dau Tnca citatul neprecizat. Chiar concepte-le fundamentale, cautate Tn dictionarele straine, nu au reusit decat sa sporeasca aceasta confuzie. Metoda descifrarii Scrierii Hieratice E timpul sa dezvaluim, tuturor celor preocupa|i de cunoasterea stiinfi-fica, cateva observatii generate, care sa-i Tndrume pe calea adevdratei cunoasteri Tn epigrafie. Dup§ ce au Tnvat,at cele 4 coduri de cult latin, * N. edit.: tncercand sa realizeze opera vie^ii, ,,Dicfionar romansumeriarf, Paul Lazar Tonciulescu a decedat, ca §i B.P.Ha?deu, la abordarea literei B!...

106

elin, ebraic, sanserif, la care se adauga numita slava veche, care nu justifies existenta unui sistem matematic al limbilor actuate numite slave, vom observa ca zisele inscriptji ilizibile sunt, de fapt, rezultatul matematic al Unor ecuafii llngvistice Tn care aflam litere eline, la* tine, simboluri, obiecte, figuri geometrice, puncte uniform poztti-onate, plant?, pasari, linii geometrice denumite in geometria plana, etc. §1 atunci §tim ci avem a face cu scrierea hieratica (sfanta) elaborate de geti. Gel mal simplu avertisment fl da folosirea Tn aceea§i 4nscrip{ie de litere latine §1 eline. Descifratorul trebuie sa aiba o cultura istorica, literara, filosoficS deosebita, pentru c§ la tot pasul e pandit de capcane diferite, pe care le stiu numai membrii cas-tei IO, casta sacerdotala. Acest cod este denumit ,,PUIU " limbii sau ,,pomul vietii "Tn limbaj preofesc. Toate religtile au acaparat cunoa§terea folosind-o Tmpotriva maselor ignorante, carora le-au promts ,,viaja de apoi". Ce trebuiau sa fi observat epigraf ii? Ca tn toate graiurile litera este cuvant, pe cand Tn limba biblica, adamica, litera este CONCEPT. Astfel, orlce litera, consoana introdusa ori scoasa din cuvant schimbi radical Tntregul sens; apoi ca, la npi, cuvintele se Tntregesc, citindu-le ,,Tnainte §i Tna-poi "...Cum sa priceapd ei ceva, daca nici litera ,,A" n-o stiu?! Astfel, litera ,,a" este fara semne diacritice, la fel ca Tn protolatina, un ,,a" curat. Daca devine ,,a" e semnul iernii; caciula arata clima, iar ,,a" palaria, semnul verii. Deci, e vorba de clima temperata, cu 4 anotimpuri. Evreii masoretj au scos tqate vocalele din text, numai cd acestea dau numai MUZICALITATEA limbii si nu sensul cuvintelor. Aici este toata chestiunea defend, neobservata. Rasa alba, pornita din Romania, cu-prinde §i supune lumea cu acest algoritm. Sa explicam acum, punctual, metpda prppriu-zisa. Dupa ce se obserya ceea ce este comun tuturor inscript,iilor din lume, se stabileste o descriere a lor, indiferent de asezarea lor Tn spatiu. Codul este unic. Se aseaza cuvintele romanesti pe zece coloane, a?a cum au fost citite. Se stabileste, Tn functje de numarul literelor rezultate cifric, cheia pe care o are ecuatja lingvistica rezultata. Este vorba de ceea ce se numeste n§arpele care-?/ mu§cS coadsf, pentru ca aceasta este rezultanta. Important^ este sigla, litera cu care Tncepe primul cuvant, pentru ca vom Tncheia cu aceea§i litera, ca sa consideram c& descifrarea este buna. Dar aceasta trebuie luata Tn seama numai dupa ce corespunde si cu cele ramase fragmentar Tn scrierile clasice si, Tn ace-lasi timp, sd fie convergenta cu eel putjn alte doua informatii din altele. Deci, iata dificultatile reale ale metodei propuse de mine. Se constata astfel ca, Initial, Omenirea avea o singurd limba §i acelea§i cuvinte, cum scrie ,,Cartea Cartilor", Biblia. De asemenea, un singur alfabet, eel protolatin numit sau romanesc. Varietatea afi$ata de inscriptii e data de modul Tncifrarii pe zone geografice de triada masagefi-geti §i getuli, respectiv Asia, Europa, nordul Africii, insula Pas-telui...Astfel, la Tasilli, Tn nordul Africii, sunt sub forma de ecuafii, care, citite romane§te, due la un text coerent in limba romana, ce se Tnscrie perfect Tn precizarile generalizate de mai sus. In Insula Pa§telui, dupa ce

ajung acolo conehistadorii condu§i de iezuitii catolicL compagnionii lui 107

Mihluko-Mahlai "transcriu Tn litere slave zicalele stravechi ale inca§ilor si maiasilor, numai ca Tn limbile slave nu spun nimic. Literele slavone odatS Tnlccuite cu cele latine devin ecuatii lingvistice care se supun acelora§i leg! ate codului get. Asttel, codul este universal §i, evident, totul a fost cifrat in limba noastra romaneasca. Se constata ca semnele dia-critice folosite Tn codul elin, citite corect, due la rezultate, iar situafla neferi-cita in care se afl§ epigrafia universala, pe care ai nostri o copiaza permanent, sta Tn faptul ca ei n-au Tn|eles esenja literetor. In toate graiurile pamantului Jitera este cuvant "de tipul aJfa, beta, gama, delta etc., alef, bet, ghimel etc., ai, bi, si, di etc, pe cand Th ro-maneste, si numai Tn romaneste, litera este un concept, care, scoasS din cuvant, schimba total continutul semantic al cuvantului. Dar cum sa observe acest Mamanunt" esentfal, daca nici litera Ba" n-au pg-truns-o? Litera Ar la, noi poate deveni „& si naT' determinand onomato-peic de la douS extreme, iarna si vara, respectiv ncaciula" si ,,palaria". Protolatinii erau... gefii Pentru ca am vorbit despre alfabetul protolatin, sa lamurim acest termen. Deci, cine erau protolatinii, cifrafi: oi protolatinoi, on Oi itpwtofamvoi, cov Omicroniot 16742-4-83-5-1059 CONCS £1 TROa c.m i c d e.a s u 41-1-5863109-7-7:2 IA, Cadmus e Cpraluiiota 32110954:67-1-8 ARPATUL li 0piroomegat 6-14-1341058729-1- m Protogeia auomicrona 134:287956-5-10 AOM, Vornic Accentuatla 891045-18-1627:3: ^tlartt, Cuca e mbdaalfata 341:78910-2-256 dam fata Baluiotaiculc 76108912-12-534 89-5- cicului, Actul atpusdeasu 69710:152438-5DSEU, astup§ praluiiota 12356410-13-78-1-9 PRAVILS, 10,Tniiomicron 8910:125673-2-4: ron nimici o iotavirqul 5434:32761-3^98-1.- Get5 scria £i aomeganii 59108-4-1267;vulg. IOAN. nConcs fi Tiro/a, Cadmus e Carpatul, Tl om Protogeia, AOM vornic Atlant CUCA e, dam Fata Balcicului, actul Dseu; astupS Pra-vilalO, tron nimici oGeta scria, fi vulg IOAN". CRAEECARPA 12453-3-678910 Creea CarpaTULPTOPAOM 123-6-46597-11-108 tul POTOP MaIATCUCAEDA 14237-15-58910-4-6 ica-ta-VEDA OMBCIADSEUS 10-16-6789-2-2534-2-1 M dseu Baci" MAAPTRONIOG 14567-4-21093:8 atron AGOP, I ETAMAAIOAN 32645-12-1:78910-2- ata-mfi e IOAN ,,Creea Carpatul POTOP, Maica-ta VEDA Om Dseu Baci, Matron Agop, iata-ma, e IOAN' aomtaucsdb 236-5-478-5-9 Omu TOM. e bragopntet 11105934-5-6578-2-102-1- BABADAG P6nt TT ,,Omu Tom e BABADAG, Pont TT ". AAEOTTT 534-2-6172: Teo TATA a t a t a - invariant • ./• • 108

Codul Sanscrit - facut la Putna ! ...Precum am mai precizat codul sanserif se face la PUTNA. lata, deci, ca putem demonstra uniyersalitatea codului get. lata cum arata o fraza care era cifrat§ Tn sanscrita: „ Yad eve 'ha amutra, yad arriutratad envira". U p s i%l o n a d e 10:654324-9178 e Olimp,•DunSveapost.r-of 823-2-4567-2-101-9-9 rea post fu Oetaatadamv 910-8-13-3-78623-6- MU Ea datatS travirg. ul-a 7610589-3-134:2 graiul tau, Rupsilonada £975:345110-5-2 ODNA-Silva Pmutrataden 23109-2-5476-2-81-7UTNA arat OM, v i e a 3:12546-2e Viata. ,,E Olimp Dunarea, post fu OMU, Ea datata graiul tau: RODNASilva-PUTNAaratOMeviafft'. e I e e o a a t a t 62-8-54109837-2-1 ai Cetate, e avrodnalvv 987431-8-526132-1 VLAKIA, Dunare. ^Aicetate:eVLAKIA,DunareT. T I E L A, 34215-3 Elita. Ge{ii ne transmit secretele Omenirii! Amputea sa definim si termenul de nmetoda" pe care get,ii l-au cifrat. e Methodos, ou tj Medodo;, ov Etaomicdea 9:5127810-7-63 e METODA iasupraluiet 7-4-6810945-2-132 u litera spuajniiepsilo 2:16109-6-4578:^3 s APOL ie?i inaccentuat l-4-68457-6-32l'09: n NUCET cat5 thetaomicr 7612:41059:3:8 ' MOTH trac e Iondeltaomi 987:102-12-156:34 sea in OLT decronsigmav 45:1091:23-1-68-14-7 ns yAC RO, IM Girgulaomic 103:26945-2-178 OG Raiul IOM ^ r o n u p s i 1 o n 847-5-1091:5236 luo Nor PONS. „£ METODA: iau litera sous Apol, iesi fn Nucet, cats MOTH trac e isca in OLT dens Vac RO, IM, Gog ralul IOM luo nor Pens". ECRUSPUSPI1097813-2-2645-7- IPUSER - opus ESICNCATAM 1:23109:7845:6 e Sima, ATON, cOTHTRAC E I S 6548-19-10923:71 asta SITH coCAINOLTDEN 8:5679210-3-134: d oltean CIN SVACCVNGOG 516:1098-2-27-5-43 OMU Gog un caRIOMPNORPO 89:5124:1076231-7- rp prim Cotison. N S. Jpuser- opus e Sima -ATON,casta SITH, cod oltean, CIN omu GOG un carp prlm-conson". eves i m a a t o 3:108697-8-1425: e Casta OMU-i nsisithcod 1910:582-2-4367^ NOD IOM SITH icinomvvcc 9182:4567-2-10123-3 CIOC prim Carp arpprimo, 34-1-567-2- in OMU ,,E casta OMU-I NOD, lorn, Sith-CIOC prim carp in OMU ". EAOMUINODS 1:3294810-2-576-2- e CADMOS, uni SITHCIOCRP 871:2132:45910 KOS citi HORP ,,e CADMOS, uni Kos, citi HORP, I ". 109

eaacosciti -134:5654:78910-2EAC Upis citi ho rpi 1232: Hora. nEAC Opisciti HORA\ ERA COSIA EACOPISARO LL 11234768-8Hopa! RAerER AA-Era 91052-2a a a 54-1-123-2lisus era... Apollo, fiul lui Zalmoxe !! o avtoAoya; Cunosc: £s Pr-imul COCOC L-astar e Padu-. 1 Opisul Unit scriau ,Con-cis Graim Om-onim DAC e moDe§i am putea Tncheia descrierea metodei de descifrare, vom mai prezenta nCunoasterea de slut?, ca sa retezam total stupida etnoge-neza §i npierderea" lirpbii dapilor de dragul Romei: outos o autologos 187624-12-310-7-95 1682-1-103574-1-9 162109-1-4:8536 1-5-957648-3-2103 1-3-548623-14-7910 987-9-310527-3-84 1254-10-796-10-8:103 Omicronups iloncsculc atdeasupra luiepsilon tavomicron sigmaomicr oncmicdeas uoraluiomi 965-1-8432-11-1017-2- §ul Carp ivi 69105-2-18234-1Q-7 2345--9-761089-8-1 u p r 5-6781096-8-421-5-3 u p s i 1 o 432:16109-6-875 i c r o 6-2-59101783-7-24-6-i 6891-4-210453-2-7 108459-1-167-2-23 6745-3-1210339-9-89768-6-124-5„ Cunosc; is primul cocon, la star e Padul, opisul unit, scriau cbncis graim omonim dac e mosul carp, ivi LUPA Caron fllon Patos se surpa DOR, fiul Apol ISUS, cronica. Tu domn LIMBA ATE-NA-n COC Romana CRISTOS magic vatf. SMNINAEPIV 96510-19-7:19243 PANU e SIMINNOCGSS-fiVIV 23-2-1109:6785-2-4 OC nu-i SEUS gPRPSOAVEFI 6410-24-1259-13-38-5-7 asi prof.pe UVLPTIMMLCR 2351-8-98410-13-6723-2-LPIU clar mmmm. TMMA 14-3 TT ,,Panu e SIMINOC, nu-i SEUS, gasi prof, pe ULPIU clar mmmm.TT ". 156:7678:9110: UNU prim l§i 849232-4-345-2COSIEI POLLupa-Caron F-ilon Patos s-e surpS DOR F-iul Apoi ISU-S cronica. Tu DOMN LIMBA, A-TENA-nCoc Ro-mana, CRISTOS magic, vag. silonapost rofdeas a1ui ntauom

n 1 ambdaom cronaccent uatgamaomi cronsigma cronal faup vieonuoii sipolrpmmnUNUprimf§ilCr. NPRIMISII n I s I M ni-s primii ni-s M. 187:234569-5-123-2-4: 110

Capitoiul VII TARTARIA - PRIMUL SCRIS DIN LUME Revolufia alfabetica - unica §i mondial^ Reprezentarea gandirH prin semne, sau revolujia alfabeticd, s-a produs o singura data §1 a cuprins toati lumea, toate alfabetele avand drept izvor pe eel fenician, considers Marcel Cohen41 (L'Ecriture, Ed. Soc, Paris 1953, p. 55). El are in vedere silabarele din zona Mediteranei, considerand ca limbile Semite au un avantaj com-portand radicale constitute din trei consoane, Tncorpprand Tn ele Tnt,e-lesul fiecarui cuvant. In acest chip, considers posibila trecerea de la silabar la alfabet. Apoi, crede el, grecii au adaugat vocalele creand propriul sistem de scriere. Mai considers ca si limba Egiptului antic (care?) apartinea tot grupului hamitosemitic** si favoriza acest fenp-men, desi scfierea egipteana nu a eliminat nteiodata sistemul ideografic, crearid totusi un fel.de affabet cu semne monoconsonatice, rSmase tnsa tot Tn modelul ideografic. Un alt interesant aspect e reliefat de Andr6 Leroi-Gourhan (Le Geste et la Parole, 1964, p, 282-289) privind sistemul scrierii chineze, nealfabeticS dar piina de vitalitate. Se poate remarca faptul ca §i cu-vintete chineze erau, In fond, monosilabe, deosebirile fiind marcate prin urcarea sau modulatiile vocii. AceastS structura monosilabica a stat la baza scrierii chineze, Tn fiecare caracter fiind un semn-cuvant si cu totul fonografic. Analizand rezultatul acestui sistem prin extinde-rea scrierii chineze Tn Coreea, Japonia, Vietnam drept limba cults a scrierii, etc., se constata, Tn comparatie cu sistemul egiptean, ca ulti-mul, Tnceput Tn mileniul al IV-lea, dispare dupa caderea Imperiului Roman de Apus, Tn sec. V e.n. Referitor la sistemul chinez, M. Cohen observa ca: ,,Orice sistem de scriere ce se dezvoltS spontan §i nu se impune din afarS e mai mult sau mai pufin modelat dupa caracterul limbii dupa care se formeazS' (ib.p.29). §i, se Tntreba el cand suspecta caracterul ..autohton" al scrie-rilor egiptene si sumeriene... observajie pe care o subliniem, ca deo-sebit de important^, demonstrand capacitatea analiticd deosebitS a lui M. Cohen. Pentru cei care citesc dupd descoperirea scrierii hieratice lucrurile par comune, dar meritul lui M.Cohen e cu atat mai mare, scri-ind aceasta Tn urma cu 40 ani! Este Tn firea pamenilor sa se impresio-neze de piramide, de grSdinile Semiramidei, etc, meat, un astfel de cercetator, fiind purtat de la York la New-York, fara a i se spune istoria celor doua asezari...ar prefera New-York-ul... Asa si cu piramidele si cu mult laudata scriere sumeriana, de catre cei care au trecut pe acolo, hat, maidemult... * N. edit.: De origine iudaicd. ** N. edit.: Acest tupeu tipic iudaic a mai fost semnalat adeseori de noi I Egip-tenii Ti numeau pe evrei nPoporul ciobanilor", au apdrut la milenii dupd alte popoare dar insists ca.:. le-ar fi civilizat!! ? 111

Basmele numite... §tiinta a istoriei S-au creat niste scheme simple si generafiile Tnvata ca o turma aceleasi poncife, la care nimeni nu mai gandeste demult... Importanta scrierii e uria§a, pentru ca datorita celor consemnate se alcatuieste ceea ce se cheaml istorie. Si istoria nu se poate falsified - fenomen curent - decat prin falsificarea limbii. Limba determina ins3§i nafi-onalitatea. S-a intrebat cineva ncum a tost posibil"? Chiar de am §ti cum s-au construit piramidele §i chiar daca le-am putea reproduce tehnic, de unde aveau mijloacele financiare?! Ce bogatii avea si are Egiptul ca sa poata ridica asemenea construct!!? Si, de ce era urt cen-tru de cultura insemnat? Citind pqvestile din can)ile de istorie despre vitejia grecilor sau rq-manilor te minunezi de imaginatia extraordinara a autorilor respectivi: numai ca §i noi repetam incon§tien|i acelea§i basme numite §tiinta a istoriei! Cum de i-a parasit pe ei, subit, vitejia? Sa nu se fi nascut in toata Europa nici un om in stare sa dezvolte o §tiinta sau arta mii de ani, ci numai in Grecia? Ce baza materiala oferea aceasta prosperltate, ca sa ridice toate templele minunate? Fenomenul se va ref^ta in Roma, Octavian August lasand in t«ma an ocas, de marmura. Cum? Afetoirc, dupa ce Montesquieu introdusese termenul de lege in istorie.J(Spkftui legilor), scria in 1774: nMi se pare c3 istoria nu a fost nicioda® consielerata attfel decat o cpmpilajie cronologicS, ea nu a fost scrisS nici prinprisma cetaleanului, nici prin cea a filosofului...Eu m-am strSduit sS pressti cat am putut istoria moravurUor, a stiinfelor, a legilor, a obiceiurilor, astfeisSSor. Aproape ca nu vezi decat istorii ale regilor, dar eu o vreau peaceea'aoamen//or"(scrisoareacatrelacovVernet). Pentru caazi Europa e divizata in tot felul de etnii care au permanente razboaiet dupa cele religioase specifice Evului Mediu, crede cineva ca asa a fost si cu mil de ani in urma? Povestile din Alexandria - carte populara, sau ale nu stiu carui Cezar pot Tncanta urechile bietilor copii, care Tn clasa a V-a aud numai minunatii despre antichitatea greco-romana? Lupta dintre doua idei se cheama lupta dintre Sparta §1 Atena (mtre forta fizica si cea intelectuala!), apoi Tnclestarile teribile dintre greci si puhoiul persan de la Maraton §i Salamina, unde grecii ca§tiga doua probe sportive: Maraton §i Caiac- Canoe. Pare-se ca anii coincid cu ai olimpiadelor...lnteresant! Se pare ca, Tn cazul Egiptului, cucerirea Tnsemna recunoa§terea de catre marii preofi a func^iei de mare preot (vezi cazul Darius, Ale-xandru eel Mare, dar mai Tnainte MIRON KEOPS din Tomis!) iar scriitori greci sunt toti cei care scriu Tn codul elin. Nu era vorba, deci, de spatiu geografic. In acest chip, azi, si Cioran si Eugen lonesco sunt francezi...' Asa cum observau Antoine Pelletier si Jean-Jaques Goblot tntrun studiu despre istoria generala: Jn manualele scolare, civilizatiile aparlipsi-te de istorie. La niyelul unei teleistorii multiseculare, si mai mult la ace/a al trecutului viu, civllizatfa greaca este mai mult imagines noastra despre Grecia decat istoria grecilor..."(p.3l) Ce Tnseamna aportul Grejci-ei? Partenonul fara sclavircare l-au cladit? Iar al Romei...corisulatul farS dictatura? Ce se cheama democratic sclavagista? Dreptul unuia din 112

zece? Dar democratic burgheza sau sociaSsta? Mimic Tn afara unor utapfi, pe care daca le-ar propaga biserica le-am accepta ca pe orice dogma, dar ele sunt pretinse ktei stiirrtifice, ceea ce este inacceptabil. Schomatfomul si scteroza istoriei este §1 mai evident^ dupa Tncheje-rea Razboiului rece. Mamiafete lauda ceea ce huleau Tnainte... In-treaga istorie trebuie studiata din nou. Rabojul romanesc - cea mai veche scriere Disparifia din scripte a conceptului URSS Tnsearnna, oare, disparitia a paste 280 milioane de oameni? Asa au disparut din istorie, Tn vremu'ri-le Tndepartate, popoare Tntregi, sau poate nici nu erau popoare... Pentru cei care stiau ca fenicienii nu erau popor, ci POPI devine de Tnteles cum au disparut din istorie, lasandu-ne alfabetul, cea mai pretioasd mostenire, samburele de aur al Intregii cutturi.* Pentru ca Tncercarile de a-l deriva din diverse silabare au esuat, va trebui s5-l punem Tn relatie cu eel mai vechi sistem de semne care-l precede, anume cu semnele rabojului romanesc. Semnele de la Tartaria, Karanovo §i Grecian if a sunt asemanatoare cu cele de la Mohendjo - Daro, Harappa §i cele al scrieril Kohau-rongo-rongo din Insula Pa§telui. Dar aceste mesaje sunt stra-vechi, irsemnate pe os §i piatra, ceramica sau ceara. Numerele rabojului romanesc au tost analizate de P.N.Panaitescu si devenind, cum se stie, numerele pe care le numim romane (ordinale), iar eel care se va ocupa de semnele de la Cucuteni fiind Teodor Burada, si care le consi-dera ca facand parte dintrun alfabet arhaic (cf. arh. Silvia Paun, 1984). Erau in numar de 180 aceste semne cu care se specificau animalele, nu numai numeric, ci si caracteristicile raselor (boi, plavani, murgoci, cudalbi, cai rota^i, murgi, oi bal§i, tigai, barsane, stogoase, etc.) Cercetdnd semnele rabojului cu arta traco-pelasgica se con-stati simflitudine, p£n3 la identitate, cum accentueaza exact am. Silvia Paun, facand si o statistics: 14 semne intra Tn alfabetul chirilic, 15 in eel grec §i 17 in eel latin. Restul apar Tn scrierile numite pe-lasga, berbera, etrusca, feniciana, etc. O alta parte yor fi preluate de Ulfila fit traducerea Bibliei in limba gotica. Se zice ci limba germana provine din rune, numai ca scrierea runica nu are 6 semne (E, K, S, T, Z §i Y) existente Tn scrierea latina §i toate ceie-latte dm avfar traco-pelasgica Pe terrtoriul Romaniei, aceste semne au stat Tn atenfia unui mare numar de specialist!. Cuvintele vii ale Tartartei Un interesarrt studru desprfr Tartaria scriu si Paul Lazar Tonciulescu si Lidia 8. Lovendai Papae, care semnaleaza cercetarile istoricilor rust si traduc Tn ramaneste o poezie Tnchinata Tartariei de * I*. e*t.r Exists numeroase dovezi 51 opinu cS acest alfabet, a§a-numitul ,,li-near A" a fost preluat de fenicieni de la greei (tract) ?i aparjinea, de fapt, pe-lasgtlorde la nordul DunSrii... 113

catre poetul Andrei Nadirov din Leningrad, orientalist ca pregStire, pe care o reproducem Tn continuare: , aO timp strabun! - A ta stihie Ea a sosit ca cioc&rtia s-apotolit gonind prin hau < solie fratilor pre-daci strig: ilhde e§ti, Tsrtdrie? Nu, n-ai pierit In ve§nicia prin vremi n-aud laspunsul ISu. care-i ucide pe cei dragi S-ascunde gandu-n depSrtare Aud iar glasul Tartariei de§ertului uttarii, mut... Un coif din val e destrSmat dar a-nviat a ta chemare §i caut a ei slovS vie in micul §i-mpietritul lut. Ce fncS nu a rSsunat..." In studiul citat, se redau si cuvintele lui Boris Perlov: nDa, acele cuvintevii ale Tartariei, n-au rSsunat fnca". Autorii ?§i Tnsusesc punctul de vedere at lui Ariton Vraciu, care, de asemenea, §i-l Tnsusise pe eel at lui Boris Perlov si, aldturdnd cer-cetSrile altor cunoscuti cercetatori, Viorica EnSchiuc - Mihai §i C.OIaru, conclud existenta pe tdblita rotunda a numelui Unut zeu local §aue - cautandu-i urmele toponimice. Deci, primul scris din lume! Eruditul Romulus VulcSnescu Ti pre-zinta sinteza Tn ,,Mitologia romana" - tn capitolul ,,Scrierea pictograficS de la Tartaria" (p.98). Aparfine culturii Turda§ Vinca §i e localizati Tn timp - mileniul VII-VI T.e.n., - prln consens arheologlc. ,,Sumerienii - elevi buni ai tartarienilor" ,,Pentru confinutul lor inedit, redam constatarile lui V.Titov, dupa consemnarile lui Boris Perlov: 1) Tablifele de la Tartaria sunt un fragment dintr-un sistem de scriere larg raspandita, de origins locate; 2) textul unei tablife cenumara §ase totemuri antice, care coincld cu manuscrisul din ora§ul sumerlan Djedet - Nasra §i de asemenea cu hnprimarlle ce aparfin culturii Kere§; 3) semnele de pe aceastd tabli-$ trebuie citite fn cere, tn sensul contrar mi§cSrii acetor unui ceasomic; continutul inscriptiei (dacS e citit in sumertana) este intarit de descoperirea in aceea§i Tartaria a unui schelet des-membrat al unui bdrbat, ceea ce implies existenfa, la anticii. tartarieni, a unui ritual antropofagic; numele zeului local §aue e identic cu numele zeului sumerian Usmu...(...) Pe a treia tdblitS rotundS sunt sense urmatoarele: «NUN, KA, SA, UGULA, PI, IDIM, KARA, I: (De cStre cele) patru conducatoare (,) pentru chipul zeului §aue (,) eel mai fn varsta, conducStorul [patriar-hul-sacerdotul-preotul siiprem] (,) fn virtutea adancei fntelepciuni (,) a fost ars (,) unul». (...) Ne fntrebSm atunci, cine au fost locuitorii stra-vechiai Tartariei, care scriaurn sumeriana, in mileniul Vi.e.n, cand despre Sumerui msu§i nu se pomeneste fnca? Se impune de la sine oconcluzie: inventatorii scrierii sumeriene au fost, oricat ar fi de pa-radoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Batcanilor. Intr-adevar, cum poate fi explicat altfel faptul c3 cea mai veche scriere din Sumer, datata din mileniul IV f.e.n., a aparut cu totul pe nea$teptate §i fntr-o forma 114

dezvoltata? Sumertenli (ca si babilonienii) au fast doar elevi buni, preluand scrierea ctineiforma". In istoria crvilizatiilor, Jemdet-Nasr este consemnata mtre 3.1002.900 ue.n, contemporanS cu civiliza^ia Dimini din Tesalia, cu varsta bronzului tn Anatolia, cu aparitia cuneiformelor, anterioard datei tradiflonale a fundarii cetatii Tyr (2750). Tot atunci apar civiliza^iile Harappa §i Mohendjo-Daro in India. Evenhnentul a starnit senzafie Tn lumea §tiin^ifica, numa! la noi a fost tacere. Abia peste 11 ani, revista MMagazin istoric" nr.3/1972 publica un interviu cu academicianul bulgar Vladimir I. Georglev, care spunea: „ (...) tablifelede la Tartaria sunt...mai vechi cu un milenlu de-cat monumentete scrieril sumeriene (ele dateaza din prima jumdtate a mileniutoi al IV-lea f.e.n.). Aceasta ar insemna, pur §i simplu, ca scrierea sub forma pictogramelor a aparut in sud-estul Europe! si nu in Mesopotamia, cum se credea pane acum...DacaJn toate cele trei ca-zuri (TartSria, Karanovo §i Gracian^a) e vorba de scris, atunci se impune o conclude surprinzStoare: avem de-a face cu cea mai veche scrlere din lume.Concluzia aceasta vine fn intampinarea parerii exprimate de arheotogul britanic, profesorul Colin Renfrew, care a executat recent sapatun fn localitatea bulgara S'rtagroi §i care a afirmat ca Tn sud-estul european a exlstat in vechlme ozona de civilizafle malntatet". Peste Tnca trei alii ,Tn revista BTehnica Tineretului", nr. 12/1975, rusul Bori§ Perlov scria: „(...) In anul 1961,vestea despre un eveniment arheologic senzatlonal a f&cut ocolul lumil stiinfifice. Furtuna marii descoperiri nu a rSsunat din Egipt. Neasteptata descoperire a fost scoasa la ivealS fn Transilvania ,fn mica a§ezare rorhaneasca Tartaria. Ce i-a uimit pe erudifii barbati ai §tiintei despre antichitate? Ppateca savanfii au dat de comoara ascunsS in gehul mormantului lui Tutan-kamon?Sau Tn fafa tor a aparut o capodopera a artei strSvechi? Nimic cdfn. toate acesteaJnteresul a fost trezit de trei micufe tablije de lut,deoarece ele erau impodobite cu enigmatice semrie Tn forme de desene.care amintesc in mod uimitor (dupa cum a observat Tnsu?i autorul marii descoperiri, amedogul roman Nicolae Vlassa) de scrierea pictograflca sumeri-ana de la sfarsitul mfleniului IV i.e.n.. Dar pe arhedogi Ti a§tepta mai departe o surprizS: tablHele gaslte s-au dovedit a fl cu 1.000 ani mai vechi decat cele sumeriene. RSmanea doarsa se vada mce mod, cu aproape 7.000 ani in urma, departe de hotarele rnult-slSvitelor civilizafii antice orientate, unde nimeni nu se a§tepta, s-a ivit cea mai veche (pans in ziua de azi) scriere a Omenirii?... Descoperirea lui Nicolae Vlassa a, stamit interes §i la noi.(.:.) Da, acele cuvinte scumpe ale TSrtSriei n-au rSsunat TncS Cu atat mai scumpe sunt cele trei tablife minuscule din nu prea marele sat transitvan, care ne-au fScut sS facem un pas nou Tntru Tnfelegerea trecutului nostru, pentrua ne putea Tnfelege pe noi Tn§ine." Scrierea a aparut in Ardeal Tn... 20.000 T.e.n.?! In aceeasi revista, arheologul A. Kifi§in scria: HDintre problemele ce s-au ivit Tn procesul cercetarii descoperirii de la Tartaria, doua Tmi parcadeosebitdeimportante: 115

Cum a aparut scrierea tartariana §i carui sistem de scriere ti apartinea? -'-, _ : In ce limbS au vorbit t$rt8rienit?...Care e atunci cauza asemSnSrii la popoare atat de diferite? Motivul e ca toate acesteaau avut un slngur izvor, a carui descompunere s-a produs in mileniul VII i.e.n. In decursul a doua milenli, arealul elamo-chinez a avut con-tacte cu culturlle sumeroide ale Guranului si ale Zagrosului Iranian. Areafulul rSsarltean al scrisului it s&tea in fata eel apusean, cans s-a format sub inttuenta sumerolzllor stravec'hi egipteni, cretanomicenieni,precum si tartSrlenl. Astfelca legenda despre «1nvalma§eala babiloneana» §i descompunerea unei Urnbi de pe Pamant (sn) nu e chiar atat lipsita de temei. Deparece, comparand cele 72 de cuiburi ale scrleril sumeriene cu cuiburi-simbol analoage ale tuturor celorlalte sisteme de scriere, ramai uimit in fata coincidenfellorjnprivinta principiilor de structura, dar $/ in c'ea a confinutului. In faja noastrS se afla pared fragmente ale unei verigi ce se completeazS unele pe altele, fScand parte dintr-un sistem unic. Daca Insa compari simbolica reconstituitS a acestei sciieri din mileniul IXVHI i.e.n., cu semnele simbol ale paleoliticului tarziu european (20-10 milenii i.e.n.), nu se poate sa nu-jl atraga atentia coincidenfa lor, de departe nefatamplatoare". \ Tartaria - Universitatea Antichitatii ?! Abia in 1980, In nr.'7 din MConvorbiri literare", deci dupa 20 ani {!), Ariton Vraciu scria: nSemne uneori identlce celorde la Vincea au fpst descoperite la Trpia (fa mileniul III i.e.n.) §i in alte puncte din spaflul microasiatic. Oricat ar parea de paradoxal, inyentatprii scrieni sumeriene nu au lost sumerienii. Intrucat semne pictografice au fost descoperite §i la Turda§-Vincea, se poate presupune ca scrierea de la Tartaria e un element component al unui sistem grafic larg raspandit in milenille VI-V i.e.n. Nu putem sS nu acceptam ipoteza arheologului sovietic V.Titov, potrivit careia scrierea primitiva din bazinul Marii Egee provine din sud-estul Europe! (mileniul IV i.e.n.) §i nu a aparut sub influenfa celei mesopotamiene. In afara de aceasta, fa mileniul V i.e.n., creatorii culturii Vincea si-au croit drum prin Asia Mica, spre^Kurdistan, unde se stabilisera protosumerfenii". In nr. 7/1975, ?n revista americanS Reader's Digest", arheologul (american) R. Schiller nota: ,,Descoper/r/7e arheologice recente, ca 5; alte datari stiintifice mai riguroase arata, azi de exemplu, ca japonezli produceau ceramica inaintea populatiilor din Orientul Apropiat §i ca pamanfeni! din Romania au inventat poate o forma de scriere cu cateva secole inaintea sumerienilor ". In fine, eruditul Gabriel Gheorghe, caruia Ti datoram revista de Tnalta tinuta §tiintificS ,,Gef/ca", scria despre TSrtaria; ,,Autorul american se refers la tabiitele de la Tartaria §i de la Lepenski Vir, care $-au bucurat de o larg'a audienta fn presa §tiinfifica din strainatate. Concluziile lui Scfiitter nu au surprins. inaintea lor au 116

aparut in revista «Znania Sila», editatS in UftSS, un studiu al lui NJirov in care se releva ca tSbtifele de la Tar&ria, (judetul Alba), descoperite de c$tre cercetatorul clujean N. Vlassa, contin figuri §i o scriere pictogra-fica asemanatoare cu cele sumeriene fiind fnsS cu eel putin un mileniu anterioare celor mai vechi piese similare gasite in Mesopotamia. Jirov coroboreaza gratia tablitelor de la Tartar/a cu scrlerea picto-grafica descoperita la LepensklVir, pe malul Jugoslav al Dunarii, fn timpul lucrSn'lor de construcjie a Complexului Hidrotehnic de la PorjUe de Fier, gSsindu-le foarte apropiate. Tot el cohchide ca aceste scrieripot fi considerate ca fiind cele mai vechi din lume". Tablitele de la TSrtaria... ne vorbesc romane§te H Am insistat si vom mai insista, pentru ca e vorba de primul scris din lume, cunoscut p&na acum. Tot Tn MMitologia RomanS" este repro-dus tabloul comparativ dupd Boris Perlov al semnelor pictografice de la Tartaria, Djemdet-Nasra §i Greta. Dar sa vedem ce scriere este. Tablija rotunda. O cruce Tmparte discul Tn patru sferturi. Deci, fiecare sfert va co-munica o frazS logics, ce se ya continua. Citim, de la stanga la dreap-ta ca Tn toafe textete serierii hieratice. lots sacre L-inii LITERA lor sta Ince-put fenicia-n,tip peren ISTRUL ?ef 10 DORIO, OMER c-ind BOREAS s-ud PARANGUL ars CRONICU DAC REBUSUL CIOC hh unil VEDA-i fura R--ege TatS a?a vad litere c-are sus Poet literal dup3 OMER astfel... S o a r e 1e1 o t 89107-2-13245-3-6 at r e i 1i ni i , r i s ont a1e on i t e f a c Pi uPt e ni nP i e 1s f e r r 0 mu d e c o t I ?i r bor dcor i n s a D1 i e a s u P r mi c r n g 78910-8-652431-1-u' 952-7-478'-5-36110 914-6-65238107 7-4-362-5-81945-3-10 48732-14-165:910-1491027:8153-1-6127:456893-1-10 105-4-24378916: 214:45312106: 879-2-45312106-13 9412-4-103-7-578-4-6 610938-2-5241:7 sSgeataETA D o u a 1 i t e "r e UpeCSmareT idealpatru le.asfertCS 934-2-91067:512-3341:5678910-3-2 783:516:2497-7 183945:21067-1191067:348521-5-

Deci: Jote sacre, litera lor sta Tnceput fenician, tip peren ISTRUL ?ef IO, - DORIO -. OMER, cand Boreas sud - Parangul ars Cronicu Dae, rebusul Veda-i fura tata, a§a vad litere, care suspoet CIOChh.uniliteraldupS Omer, astfel"... NOT frate no-rdic mo5 §ef din Cosia pa-rcurg ILIONOANRTOFENT 9110:74^258-2-36 CS-SE'FMDORI OSCINDIAPA RINGULICRO 97101-4-&83-11-245-1 645-2-31278-1-910 NIC U M U B U F U 4-12-910-1-781236-5-5 U'fu bunicu R A A T A T A G U A DUCARESUSA IIILITERAL V I 0 M E RF 1089-4-5: 1298:6:345107-1-3122:134:7458: 1056769-1Magu a arStat dusu e Cara§: ivii IOM fler Litera. 18594-2-267103 117

Deci: ,,Not frate nordic, mo§ set din Cos/a: parcurg Ilionu, fu bunicu: Magu a aratat: dusu e Caras: Mi \OM, tier litera". notaeicc-so 4135-5-7628-9-109 Ante CIOC OMiu i nmt ardu 23:516:910478 U-i Hit DunSrs u e d i v i i ,i o 78-7-4911023-3ii, discul »'.£"! e r i -566-7-3:2451: ivi e ferm. ..Ante CIOC OMU-i, mit Dunarii, discul Ivi ferm". E S O'M U I MI I 1:2132:41095:678-2 .E Ilos mitu £§i L I E F ERM 5:4367: ^ e ferm ' ,,E Ilos, mitu f§i, e femf eilosmitus 2231:54109:1583-1- File:mo?u este e f e r m , 476-3 RIM nFi(u)le: mosu este RIM". FILEMOSUEL 1234-2-567810-2-9: File:roo§ule lie. Cheia, litera I. Cu care am Tnceput. Omenirea s-a nascut §i civilizat... m Romania! Avem un text ob|§nuit in care apar litere dar §i semne specif ice pictografiei, pe care le-am intalnit Tn Tassiii, ca §i m spatJul medite-ranean, Tn Lemnos, in Festos, etc. In primul sfert, dificila este litera D, care Tnsa simbolic este zece, notata cu edhiyalentul cifric(IO). Litera D apare §i Tn al doilea sfert, sus, unde vom afla si litera (tot ultima) U, Tntprs. In eel de-al treilea sfert, apare un H, clar, citit greceste: eta. §i mai dificila este citirea uftimului sfert, unde apar doua litere U, peste un X un T si, binetnteles, Crucea, citita aici X (cs) - ultima, lata deci ca, precum spu-neam, fiecare sfert are un numar anumit de litere, care da cheia textului. Primul sfert are 60 de litere. Pentru profani se va naste Tntrebarea: cum sa apara fenicienii Tn textui din mileniul VI T.e.n., cand orasul Tyr abia se TntemeiazS Tn 2.750 T.e.n.? Sigur ca se afIS aici un paradox, numai pentru ca nu stim cine erau fenicienii. Cum nici ei, caraufii marilor etc., nu stiau, sau nau lasat nimic despre egipteni; iar grecii nu ftiau ci-ne-s pelasgii, etc, etc. Dar, grecii si romanii Tncep istoria lor cu mituri, etc. Cand se stie ca fenicienii nu formau o populatie, ci se ocupau ,,cu cele sflnte", fiind popi, mirarea dispare. Decodificand cuvantul Duna-rea-lstru-este acela§i lucru. De aci, cuvantul romanesc mag.istru (ori latinescul mag. ister) fiind cu adevarat creatorul mtregfi civilizatii euro-pene. Termenul Homer se dovede§te o formula Tn care intra si Apol, si Doric, numele real al Zeului Salmocsis. Cuvantul DOR nu era ihtra-ductibil, cum mai cred destui, ci era tabu-interzis, ca §i numele YHWH-lahve. Boreas era numele vantului denumit la noi Crivat, frate mito-logic cu Notus, vantul de sud. In sfertut al doilea se spunea despre arderea rebusului dac, a cronicului VEDA. Tot mai clar se vede ca, de fapt, diversi-ficarea Babel a fost o necesitate deliberate, care a dus la dezvoltarea spirituala a Omenirii. larasi apare CIOC, denumind neamul dac. Inainte de CIOC a fost OMU. Mitul Dunarii. Tn centrul lui ILOS, ceea ce arata ca totusi nu se confunda muntele Ida cu Cogaionul. Poate penultima comunicare e la fel de importanta: ,,mo§u e RIM" Confuzia Jui RIM cu Roma, o datoram lui Dimitrie Onciu, dar spusa cronicarilor era simbolic?, astfel, ca aveam R-IM - Tn care R Tnsemna 118

Ro-Soarele, asa cum apare si Tn hieroglife, Jar IM=IOM=z\, cum am explicat, cele 6 zile ale creatiei, asa cum dealtfel Tncepe majoritatea inscrippor de la noi. Deci RIM ar Tnsemna, mai direct spus, de la Tn-ceputul Creafiei, de la primul om, Tn care avem tn vedere pe Adam, asa cum apare simbolul si pe cruce, cu consoanele numai, OM. Dato-rita acestui RIM, am putea pricepe usor ce TnseamnS RIM.NIC, mai ales p3 avem doua: RIM.NIC Valcea si RIM.NIC s.arat. , In ambele zone, avem de-a face cu centre religioase, cu cjnul preotesc §i calugaresc... Tartaria - simbolistica pentru inifiati Discul invita la reflectie. Intr-adevar, va trebui sa luam totul" de la ZERO, de la BUNU". Cu alte cuvinte, de la literele primare ,,O" si ,,l". §i azi asa Tncepe ,,facerea lumii". In aceasta simpla prezentare a semnelor inconfundabile, avem Tn vedere intuifia pe care o au atat copiii, cat ?i forta de generalizare a celor care au creat lumea. Avem sfera sau cercu'l - Tntregul - §i raza lui. Simbolica e destul de pe fn^eles, prefigurand binarul. Dar centrul fiind punctul primordial, de care vorbea §i M. Eminescu (,,...punctul acela de mi§care mult mai slab ca boaba spumii"...), §i care, creand rotundul, Tnchipuie cifra 6, miezul fiind ,,ceva din nimic", obrajii, cum toate cu sigla F (facere, femeie, februarie, etc). Raza e UNU, Jar Tntregul spatiului de manifestare este nelimita imaginarei sfere, Tnchipuind orice, inclusiv sistemul solar. Ca ?i discul Tartariei, cu cele 4 sferturi ale brahmanului, vom observa cum au putut aparea literele alfabetului nostru, in numar de 24 (2+4=6=F), astfel: Gandirea matematica a prevalat: 47 10 13 16 19 5 8 11 14 1.7 20 6 ? 12 15 18 21 Folosind aritmologia sacra observam reducerea la unitate si c& avem de a face cu cifre pare-impare, simetrice §i asimetrice. Suma pana la zece este 55 (5+5=10), iar surna P&na Ja 4=10 (1+2+344=10). In acelasi timp, se grupeaza (2/5) 6/9, iar doi de trei fac 8. Lui opt Ti co-respunde H, §i acesta secfipnat vertical da tot doi de T (trei). Un initial, Cik Damadian, creeaza un cod universal in care esenfial e invariantul 64. Despre tetractys, citandu-l pe Aristotel, Lamblichos pastreaza versetul: ,,Teractys, armonie pura, aceea a sirenelor... dar mai ales sub forma sa de numar pur sau divin, adica Tn calitate de DECADA tetractysul devine simbol al Universului ". In lucrarea Dr. loan Rodean nEnigmele pietrelor de la Sarmisegetuza" aflam falanga de ecvideu de la Cuina Turcului, respectiv nume-rele 10,4,6, reprezentand semnificatii profunde. Piesa e datata 8.000-10.000 T.e.n., §i considerate de specialist! nUNICAT IN EPI-PALEO-UnOUL EUROPEAN' (cf. C.S. Crasnaru, op. cit.p.9). Pe respectiva piesa muzeistica avem trei ornamente rombice ,,ce sugereaza coloana infi-nitului "aflata Tn tezaurul de la Hinova si la Brancu§i, dispuse astfel: 119

PATRU unghiuri cu varful in jos ZECE linii in romb, in mijloc §ASE unghiuri cu vSrfut in sus lata o dovada ca cei mai vechi dintre cei mai vechi, pierdu{i in negura a zece milenif, cuno§teau numeratia, ca §i semnificatia de cult a numerelor 10,4 §i 6. Noroc cu cei care, preluand-o 'de la barbari §i dandu-se drept autori, au reu§it s£ o depoziteze temeinic in tezaurul culturii mondiale. In acest fel, §i fara sa se §tie sacrilegiul initial, ca"ci descoperind sursele ne folosim de tradi^ie. Mult mai tarziu, §i Tn vechiul Egipt numarul 10 reprezenta latimea sanctuarului din Edfu, deoarece latura templului Horus ma'soara zece coti regali. Sap-tamSna avea zece zile. Zece reprezenta §i unitatite p^tratului zis jnagic", a carui diagonals ncpntine miezul zecimilor principalelor dimensiuni din piramida Keops" (ibid C.S. Crasnaru, p.9). In comentariul asupra dialogului Timaios al lui Platon, Proclus consemneaza un iron orfic al Pitagoreicilor, pentru cifra zece: JndurS-te de noi, numSrprea mSrit Tu care ai creat zeii §i oamenii TusfantSpStrimececon(iirSdacina§iizvorul ve§nicului curent al creajiei! _ ' Purcede din unitatea curate a ad&ncurilor panacand a ajuns la sfanta patrime: Caci numarul divin originar purcede din unitate curatS a adancuhlor care a zamislit pe mama Universului care pe toate cuprinde, pe toate le Tmbr$ti§eazd Primul nascut mereu neabStut, mereu neobosit, sf&nt ZECE tiitorul cheii Universului care fn toate este asemeni numarului originar ". 120

Capitolul VIII DACIA - CENTRUL SUPREM AL LUMII Literatura s-a nascut la... Carna in afara secretului §tiintei pastrat de geti, ocuparea functiei de mare preot de catre reprezentanti! alter etnii de ma! tarziu a dus la pacatul real de a TRADUCE OPERELE UNICE, in diverse coduri de cult (ebraic, sanserif eJin, latin) fara a menfiona izvorul §i de a dis-truge originalele. Astfel, apar capodopere cand nici nu aveau tpate literele alfabetului (vezi Iliada, sau - eel mai evident secolul I la Roma - capodopera marilor poeti...), minunile continuand pana tarziu, cand muzica fara,baza de mase da marile capodopere, sau cand toate piesele teatrului antic poarta un singur nume ca §i Homer! Dar sa vederh ce infelegeau Gefii prin conceptul de literatura: Tavalfaacc 6710312-7-58-3-94 FacutS la Caentgravdea 526-2-413:79810-2 rna .get VEDA supraluial 168109-15-324715-10Lila Puru?a fapusup s i 1 5748:19610-6-23 spus fiul APonroalfaac 46-4-529-7-711083-7OL Ana focar centuatmii 35124-3-981076-8 NUCET imita miialfatau 6712534-4-89-1-10 familia ta,Valfavirgul 18910-18-36752-7-4 agul firul Aaomegan i id 578.: 101296-8-43 GNI Dacia es.ovafiunc teo 89:7342-4-615:10 . te capu nOu Kmicroniota 5631-7-948210-15-7 ones TROIA ic m i c d e a s u p 43-6-175298-12-6:10 ci CADMUS e Praluiiotal 124539-2-7108-11-6 RAVILA OLT Iambdaomicr 9510-2-768231-5-4 car skiinba dojiaccentua 3-1-1045678-16-219-5a accent nou tgamaomi cr 10817-10-2345-2-96 Ritm.gama COoni. otavirg 106342-16-817:19 CAION IOV £nulaomegani 596710-15-123548-5- tregi Vla?ca. Dec!: ,,Facuta la Carna get, VEDA LILA Puru?a-spus fiul APOL^na focar Nucet imita familia ta,vagul, firul AGNI Dacia este capu /Cones Troia, id Cadmus e Pravila Olt; /car skiinba, da accent nou, ritm gama Cogaion: IOV Tntregi Vla§ca". II. AUNGETNLAL 5:491013628-17-7 e galantul NSPVSVOFFNM 59-21-1234-2-78-1-166 UN spus FF sc- ~ AMIGRAGNII 5102-23-413:S789-2 riem Gal AGNI ESTEPNOVIA 1234-2-97106:58 este loan pu0 E P M E A-L R M A 8-11-5:3124-2-67109 re POEM alam OAECRGGI IO 3156-3-73824-4murg getic V IMM . . Deci: ,,E galantul NUN spus FF. Scriem: gal AGNI este IOAN'- pur e poem Alam - murg getic, Cosla". III. elnmmsp.sii 6957218-6-1043-11- Simple-s IMN 1 ga 1ms i oan ,59108.1-3-67243-2- MANOL, sigla aoealamoic 10547986-16-3:121 :clasicS e act t. 121

Deci: ,,Simple-s-IMN Manol, sigla clasica e act". IV. S IEAGCAEAC 5421:3:9101:876-2Gasi e act EAC T. ngasi: e act EAC" gas i eag ti 123489-1-567-2Gasi^i EAC . GA. . • Romania - matca civilizafiei umane Atestarea documentary a zonei si a Carnei Tn special ne obliga a reface, fie si pe scurt, acest parcurs. AsezSrtle neolitice de la Trusesti, Traian si Habasesti, Cucuteni, Salcuja prezinta numeroase urme ale progresului social economic. Cerarnica si statuetele aflate Tn numita etapa a,,campurilor de ume" atestS la Cama 115 morminte descoperite, apoi la Garla Mare, Ostrovul Mare (cf. Dramba, op.cit. p.45) Dintre statuile-me/ibir, un loc aparte ocupS cea de la Baia, reprezentand o femeie, ca si capodopera numitd Ze/fa de la Vidra. Con-temporane cu tabli|ele de la Tartaria sunt pictogramele de la Gura Baciului - Cluj §i de la Carcea - Dolj. Pegasul de la Cuciulat, unic Tn Europa, are o vechime de aproximativ 10.000 ani. Aceasta continuitate perfecta arata ca atitudlnea poporului nos-tru de toleranfa §i paternalism se justiflca Tn timp, fiind matca Tntregii civiliza^ii europene, §i nu numai. Acum ca stim cine erau tracii -o prezentare mitica a dacitor - iucrurile se simplif ica. lata ca nu ne mai surprinde sirnilitudinea pictogramelor si nici dis-trugerea deliberate a vechitor civilizatii din Jumea noua" de catre con-chistadori, care aveau urmete creatonlor artei scrisului si limbii unice. §1 tablitele rongo-rongo din Insula Pa§telui vorbesc Tn limba adamicl, folosind acela§i algoritm, ca §i Tn Europa, nordul Africii, Asia. Pentru a ajunge la alfabetul stravechi, Ipcuitorii air parcurs un drum lung, numit procesul de hominizare. Inceputurile !e-am putea marca prin ultima Tmpartire fntre uscat si apa: formarea Atlanticului de sud (cca 140 milloane ani) Atlanticul de nord (cca 80 mil.), iar ultima progeneza (-65 mil. ani), cand s-a ridicat coloana vertebrala a Eu-ropei-Pirinei, Alpi, Carpaji (cu fratii Dinarici, Rodopi, Pind, Muntii Crimeii), Caucaz, HindueusiPamir (cf'.M.Simionescu, op.cit.p2) In urma cu 20-10 milioane ani, Tn lutul calcat de Oreo-Drio-Para, propK-, Schiva-, Brahima,- Rama,- Dolicho-, Odabno - piteci, va fi Tnce-put aventura umana. Tn arealul nostru, dovezile de la Murgeni -la§i §i Tn Moldova de peste Prut atesta.existenfa maimutelor tertiare, de-sprercare vom cjtitn Ramayana. In presa s-a publicat sporadic evolu-tia hominizilor. Tncepe cu cca. 18 milioane ani prin cele 5 schelete gasite Tn Kenya ale maimutei Precon.sul, cu caracteristicile primilor pa-meni (R.L.-3 septembrie 1984). Apoi, continue cu maxilarul unui hominid (cca.8 mil.ani - Tn R.L., 2 sept. 1982), Tn Etiopia, langa raul Aweas, fosya unui om maimuta (cca. 4 milioane ani) asemanator cimpanzeului. In literature Vedelbr avem imaginea acestora. tntro inscriptie citim: ,,Tu ai tats Tn Europa"...etc. Va trebui, deci, s§ ne amintim de acel Austra-lanthropus Olteniensis, aflat, la Bugiulestii Valcei, de Nicolaescu Plppsor 122

si N. Morosan... In munfii Carpafi apar ghefarii Tnca din perioada Gunz, Tnceputul cuaternarului, iar aria montana e locuita. Tpporasele de mana, de la Luca pe Nistru, pe lisa Carpatica, pe Tnaltimile m.untenegrene, in pesterile Crimeei, definesc ce va fi mai tarziu India Pontica. Iar fn interiorul tarii, la Farca§ele, Dobromira, Dridu, Darjov, Candesti, Baia de Fier,' Studina, DrSganesti, Rau§or-Rucar, spre Papusa (lezar), sub Moldoveanu Tn Valea Rea, la Merispr, Capus'ul Mic-Cluj, Nandru-Pestera curate, Ohaba-Pqnor, Tn pietrisurile Bucurestilpr, Giurgiu, Valea Lupului - lasi, Ceahlau, Ripiceni, Prut, Mitoc pe Prut (aici fiind si o vatra de foe, cca. 240.000 ani)... E cazul sa pe/cepem metafora cu Prometeu ce prinsese un pui de traznet §i-l domesticise. De la dezastrul provocat de electricitatea na-turala, focul §i metalele devin factor! de progres... Oare, ce arme se faeeau la fauraria lui Vulcan? De pe la 100.000 T.e.n, oamenii de aici pastreaza focul. Bunicile ,,Riss" Tntretineau focul, contemporan cu camila de Olt (Camellus alutensis) §i panterele (Macha irodus lati-dens) avand monosilabele limbii primare: Tn jurul focului, graiul articu-lat Tn formare prefigura §coala de mai tarziu. A§a apare Homo sapiens fosilis CroMagnon, care va arde o suta de milenii tn flacara autoperfectionarii. Muta|ia genetica eyidenta venise de sus! Pe un spafiu larg-fara etnie-de la pe§tera Gravette-Franta pana la Kostenki-Don, din Pind Tn Baltics §i, mai la sud, in Egipt (la Assuan s-a descbperit un schelet preistoric, atestat cca 60-80 milioane ani) s-a creat o unitate culturala pe o mare Tntindere geografica si se ajunge la o untformlzare a uneltelor (1st. Rom, Vol, I, Ed. Acad. 1960) Acest strimo§ se dezvolta pe Tntregul teritoriu carpatin: la losasel (Oradea), unde are ateliere de cioplit opalul (Valcele, Prosea, Plopat), pe Ceahlau (punctele Cetatica, Bistricioara, La Lutarie Buda, Pe Podis), Tn Moravia, Tnspre Matra Buch Austria, Tn Boemia (pestera Predmost), Baia de Fier, Baile Herculane, Borosteni, Giurgiu - ostrovul Mocanu la 9 m sub fata Dunarii si Malul Rosu, Cioclovina - Raul Mare (Hunedoara), Pe§tera (Cheile Brusturetului), Cheile Dambovicioarei, Gura Cheii, G§lma (Rasnov), Cheia, Ohaba-Ponor, Pestera Muierii, Ripiceni (Prut), Tincova (Caransebes), Poiana Roman (Mizil), Cremeneea-(Bu-zau), Cladova (Arad), Ostrovul Mare (Mehedin^i), Ciuperceni (Teleorman), Valea Dunarii Medgidia (Canal Dunare-Marea Neagra). La Miculinti (Bo-tosani) s-au gasit cele mai vechi harpoane de pescuit lucrate din com de cerb, iar la Mitoc (Botosani) s-a descoperit o piatra care contine imprimata schita unui animal. Ea este apreciata drept cea mai veche manifestare artistica a omului paleolitic cunoscuta pana acum la noi. In 5 septembrie 1982, s-au descoperit, de asemenea, Tn stratul pa-leoliticului superior (40.000-5.000 f.e.n.) desene, gravuri, picturi, sculpturi Tn os, filde§, ca si la Ohaba Ponor, p margea facuta din canin de lup etc. De mare interes s-au bucurat figurinele de lut arc dar st cea din piatra de la laposu (Mizil). Ele sunt contemporane cu cele din Santader (Spania), cu cele 600 de pester! cu desene rupestre din jun-glele Madhya Pradesh (India), unde temele sunt zpomorfe si astronomice, prezentand Luna si

planetele sistemului solar, ritualuri, etc. Toate sunt Tn legatura cu viata vanatoreasca, totemismul fiind, Tn acelasi timp, o 123

forma a hominizarii. AspectuI apotropaic nu poate fi neglijat, iar teama de Dumnezeu e Tnceputul Tnfelepciunii. Omul gande§te, abstractizeaza. Omul vine Tn contact cu magnetismul, prin depozitele de hematita din Ardeal, pe care o prelucreaza, obtinand culoarea rosie cu toate nuantele, folosita tn picturi, la colorarea podoabelor, ro§u fiind sangele, simbolul vietii... ,,A face focul" se roste§te la noi de peste 100.000 ani. Prometheu e localizat de N. DensUfianu bine, la noi, iar inscripjiile citite matematic ft certified. Vatra devine element esenfial de culture1. El se pastreaza la fel si Tn albaneza, numai dictionarul explicativ Tl face ,,bulgar". Dar.de-spre stupiditatea numitei stiinte a limbii nu-i locul aci. Ar fi putut domnii academicieni sa-\ afle Tn greaca veche BATRA (relajia E? - V p stiu si cei care vor sa intre la liceu) ca sa nu mai astepte zadarnic migratorii, ca sa le dea cuvinte ,,sedentare"... Fiul Omului = Fiul lui Zalmoxe Ecce homo. - lata OMUL ! loan XIX, 5 (vorbele lui Pilat) KViata mi-o petreo departs de patrie, sub Axa Boreala, pe pamantul care se afla in stanga Marii Euxine... Dar eu sunt la extre-mitatea lumii, subtatanele lumii". Ovidiu (Trista 8, v.41-42., Epistola X - vers 45.) Aceste tatani ale lumii erau precizate §i de Pliniu eel Batran fn fara hiperboreienilor: Jn spatete acelor munti... trSieste un popor fericit... acoto se credecS suntffianele lumii "(1st. nat.IV, 26,11). nAstfel, pe Saturn, dupS cum ne informeazS scrierile, nici Diodor Grecul sau Thallus, nici Cassius Severus sau Cornelius A/epos y; de altfel nici vreun alt comentator al antichitafii nu l-au facut cunoscut de-cat sub numele de OMU" (Tertullian - Apologeticum, 10; tradu-ceri - Anton Dumitriu), ...De la tatal eel de sets din ceruri Din norul mare S-a inatyat fn sus S-a facut un om mare Un nor mare Cu o secure mare (legenda, conf. N. Densusianu) DeceOMU? De la vedicul Manu-indicat ca parinte al Omenirii, autor al cunos-cutei Manava- Dharma-Sahtra, se constata pdstrarea monosilabei ,,/nan" Tn toate limbile europehe, denumind OMUL: mann (german), man (engl), uomo (ital), hombre (span), mann/man Tn limbile nordice, fiind dec! o paleo-europeana, din iimba primara. Zeul dacilor - Salmocsis era identificat cu Cronos, dupa Heysichius. Arheologul peruvian Daniel Ruzo stabileste ca monumentele megalitice din Bucegi repreztntd o religie unica, necunoscuta Omenirii... Sculptorul Constantin lor-dache restauratorul complexului arhitectonic - ne-a pus la dispozitie trei inscriptii - in situ - care-l definesc. S3 urcam Tn istoria Tntregii Europe! 124

Din misterele Muntelui Slant - OMU Desi am precizat sensul clar al legendarului turn, revenim pentru ca oamenii si azt mai cauta corabia lui Noe, dar si acest turn, deoarece n-au mteles metaforele respective. Mitografii aujbomit de la denumirea ebra\c£ nbab'el" - poarta zeului, considered ca avem de a face cu o constructie ciclopica..., Drept pentru care savedemcespunetermeHulcifrat, Tumul Babel: 0 m i c r o n -c nt i 4368-6-915102-3-7 ' CIOC scrim Ncdeasvpral 345610-5-291-8-78 EAMUL DAC PrviomicronB 5431-4-62789:10 iscu KIRON Betaalfabet 3815-2-9:10724-9-6 ABEL e tata Faepsilo, nac 574-2-36211098-2- IOM, pleaca-n cetvatlam 35124-3-678910-8- Nucet Atlas bdapi. vpsil 3498:151067-3-2 APIS Bilup donrogamaom 365:142910-6-87-1 rag CONCS am icron sigroa 64319-3-57210:8 scris NIKA Gvirgvlaomi 372:8956:1104 rai Omul vigc-r o-n v p s i 1 o 5237:110689-14^14-3uros Copil nn. n.. Deci: ,,Cloc Scrim Neamul Dae priscu KIRON Babel e tata, fiom pleaca-n Nucet, Atlas Apis bilup drag Cones, am scris Nica grai, omul viguros, cop//, nn". Prima observatie este ca totul se petrece la Nucet. Unde e acest Nucet? lata un rdspuns dat de Episcopul Grigorie al Argesului, in lucrarea ,,Comor//e Arge§ului" (edit. Scrisul Romanesc, p.81): ,,Dup3 documents, manSstirea sub numele de NUCET e cunoscutS pSnd la 1747. Pisania de la biserica escrisS in vremea domnitorului Mihai Ra-covifS. (...) Pe vremuri, manastirea se numea «Schitul Nucet», pentru ca aid cresc nuci. A luat na§tere din a§ezarea cSlugSrilor pustnici ve-niti de la Cozia ca sS trSiascS retra§i in pe§teri, comempland cu Dum-nezeu, dupS cererea sufletului lor "... E vorba de Manastirea Stanis.oara! Intervine iar Kiron, din mitolo-gie, eel mai vestit dintre centauri, pnceput la leacuri, la vanatoare, in arta muzicii, educatorul lui Achile, lason, Asclepios, dascal al lui Appolo... Cu-vantul ,,Cioc" l-am Tntalnit Tncepand cu numele primului poet, chiar pe discyl de la Tartaria, deci cu peste 1.000 ani Tnainte de scrierea sumeri-ana. In cuvantul SFINX, se precizeaza: ,,CIOCetagma cautata", dar nu uitam ca ,,TEUT-dus eptsc CIOC', Teut fiind eel care a inventat scrisul. In dialogul Phaidros, Tn urma discutiei dintre Teut si Thaumas - faraonul caruia i se prezinta avantajul scrisului, Socrate conclude: ,Ace\a care crede cS lasS fn urma lui o arts consemnatS intr-o carte, ca §i acela ce o c/tejte, crezandcS va scoate dinea un invStSmant, dS dovadS de o mare simplitate de spirit", deosebind fnvStatura prin explicare §i memorare, de aspectul rece'al semnelor neMetese". Cea mai potrivita justificare a acestor idei e conceptul de Turnul Babel, despre care s-au scris atatea basme... Cuvantul prise, Tnseamna stravechi. Atlas era unul djntre titani, fiul lui lapetus si al Clymenei, frate cu Epimeteu si Prometeu.

Invins Tn lupta cu Otimpienii, e pedepsit sa poarte pe umeri bolta cereasca, alta metafora, adfcS sa posede toata stiin^a cerului... Cones este uti cuvant mai dificil, dar tnseamna TROIA. Formula cu care se peceltuia initierea la Eleusis erau nConcsOm-Pacs"'. In nota 2. pag. 44T din cartea MLes Grands ' 125

inities", Edouard Schure scria: Aceste cuvinte misterioase n-au Tnteles in greceste. Aceasta probeazS,fn once caz, ca ele sunt foarte vechi si vin dm Orient". On alt cercetator, Wilford, le da origine sanscrita. Koncs ar veni de la Kansha, Tnsemnand obtectul celei mai profunde dot-bill: OM de la OUM (OMU) sau AUM - sufletul lui Brahma, iar Pacs de la Pasha,- rand, schimb, ciclu. In aceeasi carte a lui Schure, nota 1, p.81, citim: Jn Inttterea brahmanica, OMU, OUM insemna supremul Dumnezeu, sau Dumnezeu spirit, fiecare din aceste Mere iSspunzand la una din facuttBjtle divine, popular vorbind, la una din persoanete trlni-tatii". Apoi, adauga: HCe mentram des mentmmes" (mantra mantrelor) era cuvantul AUM, OUM, OMU. Pentru noi, care am citit inscriptiile de pe Omu, e clar c3 aici a fost un sanctuar cu o asemenea inscripfie pe fronton. Vizitand OMU, celebrul antropolog Daniel Ruzo, care a sens despre monumen-tele megalitice create de Om.el concludea: npe aceste meleaguri a existat o civilizatie religioasS unica in lume". Stravechimea o aflam cercetand toponimele din zona. Pe o raza de 50 km, aflam urmatoarele topohime cu rezonanfa vedica: Kara/man, munte, 2. Cristianu, munte, 3. Cristianu, comuna, 4. Bra§ov, ora§, 5. Budila, comuna, 6. Moac§a, comuna, J. Ozun, comuna, 8. §ercaia, 9. Sita, comuna. Kara//. E numete yedic al uneia din cete 7 limbi de foe, din flacara foculul de sacriffciu. Mani, in sanscrita, Tnseamna SIHASTRU; fiecare sihastru avea un sfSnt patron, CALI+mani; Karali+mani, devenit CARAIMAN. Cristna era numele unuia din marii Tntelep{i ai teogoniei vedice, considerat una din Incarnarile (avatare) lui Vi§nu. El este acela care a reinsufletit brahmanismul si i-a dat confinutul din Vede, fiu al fecioarei DEVAKI, avand o biografie asemanStoare cu a lui lisus din Nazaret, Hristosul religiei crestme. Numele lui Tl poarta muntele Cristianului si comuna respectiva. Brasov, §arcaia si Budila sunt numele celor trei raj ah i care se Tntorc dupa Tnfrangerea Ksatriasilor de catre brahmani, fond§nd aceste localitati, prezen^i in Chandogya-Upanisad. Moacsa e numele pe care Tl poarta, Tn teogonia brahmana, ipostaza lui Swaiambuva - Dumnezeul vedic sub rapqrtul etemitatii. Aceasta personjficare era Tnteleasa ca o etnizare a fiin^ei supreme, intinsa fara limite si atotcuprinzaioare. Numele ipostazei a ramas Tn toponim. Sita Buzaului este numele, din Rarnayana, al sotiei lui Rama, cum scria N.Miulescu Tn nDacia Tara Zeilor"...

Un ultim cuvant, NIKA, prezent pe cruci, cu sensul generalizat JnvingeB,e numele lui CAIN, cu literele nschimbate"... Sa citim si ecuatia lingvistica derivata: OISRMKIRON 51423-3-678^10-8 - scris KIRON TEEEENLAPI: 5:781106-3-3:4:92-7- e LATIN e e pe S A D R A G A-O R N 9812105-5-3476: RomSn$ drag ICAGRAIOMV 4567-2-8:910123-1: grai o muicS LVIGVROSON 8921:5161037:4: Omul Vornic G. Deci: ,,scris KIRON, e latin, ee pe Romana-drag grai, o muica Omul Vornic GT. Oespre Kiron aflam ca e latin; foarte bine, pentru ca toll zeii greci vin din tara dejpeste Boreas (Crivat), cum scria Densusianu, iar noi Ti sublini-em EXACTITATEA JDAC\E\ PREISTORICE". Mare bucurie ne produce sublinierea ca e vorba de graiul romanesc. Cuvantul Vornic, pe care 126

dictionarele Tl fac cadou fondului slav, iata-l prezent Tn limba noastrS Tncd de la... Turnul Babel, ,,ceva mai Tnajnte" de aparitia se-min{iei slave! Nu s-auzise pe atunci de acest neam... In privinta lui „£?' - respectiv liters 7 din alfabet, sunt mai multe de spus. Numarul 7 e simbolul Dumnezei-ril, din care au emanat universurile. El este punctul central, esenta acestui univers.* El este Nomenul, iar cele 6 direc^ii Fenomenul. lata cum prezinta Paul Vulliaud, acest 7: JDe la Dumnezeu, inima Universului, pteac& intinderile indefinite, ce se indreaptg fn sus, injos, una-m dreapta, a/fa in stanga, una in fafa, alta fn spate. Indreptand fata sa catre aceste direcfii, El creeaza lumea. El este inceputul §i sfarsitul (Alfa §i Omega). In El se implinesc cele 6 faze ale timpuluisi de la El primesc extensia lor indefinite, fats secretul numSrului 7 (La Cabbale Juive). Dar Bit?lia, ca §i Omul, in condifia ezoterica este o entitate septimala. In psatmul Tn care Moise Tsi pregateste moartea, imaginea stancii apare de 7 ori (Deuteronom, 4,13,15,1a, 30, 32, 37). Avraam construieste 7 altare. Cum se ftie, Tn greaca si ebraica nu exista cifre, literele alfabetului au si aceasta valoare, astfel cd fiecare cuvant are si o valoare numerica, pe langS infetesul sau. sre-eeel'a-dr 89231476:5,10 Adresele eragcoiomvlv 5:5421413:3286-13- i COGAION crug o r n i c g 67109: OMUL. Adresele eri Cogaion, crug Omul". Desigur, cuvantul COGAION, unde se afla centrul religios al stramosi-lor nostri, a fost localizat Tn diverse locuri dar, asa cum vederh, este sanctuary! pastorilor de pe OMU. Rplul pe care t-au jucat Tn timp Cozia, Vodifa, Putna, Sjonul, ca sa numim numai cateva dintre locurile celebre antice de la noi, difera de la etapa la etapa. Un lucru e cert: diversificarea culturii, oodurile de cult se fac Tn Dacia pontica sau, altfel zis, pentru perioada vedica, Tn INDIA PONTICA, adica Tn nordul Mirii Negre. Gef II - casta IO sunt autoril acestei revolutii Tn gandire, numita lingvis-ttea matematica, baza Tumului Babel. Limba adamica a fost perfects §i din ea s-a realizat diversificarea graiurilor, prin logica matematica. Sa citim mai departe: ADRESELEER 12345678-4-109 Adresele ReICOGAIONVN 109-2-234567834-6nu Cogaionul 0 M.V L 112: IOM Adresele Renu Cogaionul IOM". e c i i o m 156:423-2- ecs.ici E C S C - invariant, cu cheia ecuafiei, litera c, cu care am Tnceput decriptarea. lata ca smoala biblica poate deveni... sticla translucida prin metalimbajul get. Scrierea hieratica dezvaluie matematic adevarul, eluci-dand misterele... * N. edit.: Zeija Pamantului era numita Ge de grecii antici, Tn care e era eta. De unde 5! geta-getae-ge^i-ghejii-gheafa! ! Numai ca G era a 7-a literi iar e a 3-a Tn alfabetul grec. Adica pozifionarea Terrei in sistemul solar: a 7-a planeta dinspre exterior §i a 3-a de la Soare!! Ceea ce dovede§te foarte clar un ade-var ascuns: viafa pe Terra a aparut la gefi... 127

Capitolul IX LIMBA ROMANA-LIMBA ZEILOR Tracii - numele mitic al dacilor Stadiul real al cunoasterii prin limba a trecutului Tndepartat al graiului articulat este evident in incapacitatea de a deslusi acest mesaj, recu-noscut de toti lingyistil de a fi fost scris in limba tracilor. Numai ca, incertii traci locuiau un spatiu vast si geografic vorbind, pe teritoriul carora au aparut popoare cu graiuri diferite. Intrebarea esentiala r§-rnane una: ce limbd vorbeau cei mai numerosi dupa inzi, cum scriu istoricii vechi si, important: cine sunt, de fapt, urmasii lor. Am preci-zat ca tracii acest termen - reprezenta numele mitic al dacilor. Confuzia dintre daci si ge\\, curenta Tn scripte , a desavarsit eroarea. Dacii erau talpa farii, getii - cei mai drepfi §i vitejt - preofi si regi, erau casta ,,10 - SARABBA" ^cum preciza la vremea sa Hasdeu) si exprimarea metaforica prin codul get n-a fost Tnca Tnteleasa Tn spiritul ei. Este, Tn acest amanunt esenta paradoxala a unui adeyar de prim ordin. Mi se pare firesc a observa ca, Tn afara cunoa?terii lumii materiale, care e la indeman£( tuturor, sS existe cea de a doua-cunoscutS numai initiatilor. Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic In anul 1912, Tn sud-estul Bulgariei de azi, s-a descoperit un inel din aur, cu o greutate de 31,30 grame, cu inscrip|ie. Despre el a scris mai Tntai cercetatorul Bpgdan Filov, apoi destui si-au Tncercat priceperea. Vasile Parvan scrie si el Tn 1914 (Bull, de I'lnst. pour I'etude de L'Europe sud-orientale), stabilindu-l Tn sec. V a. hi., fara a risca o traducere propriu-zisa, cum au Tncercat destui, fara succes, argu-mentele stiintifice lipsind fiecarei interpreter!. Lupta surda. Tn aceasta corida au intrat, Tntre altii, renumiti lingvisti (Krohn, Kretschmer, Olsen^ Gynaechen, Basanavicius, Srba, Apostolides, etc.), fiecare dorind ca inelul sa fie o create a najiilor pe care le reprezentau fiecare, astfel ca acete 15 versiuni publicate s-au anulat reciproc. Prada mare! Pe o supra-fata de numai 17/20 mm - au conclus ei - sunt 61 de litere Tntr-o limb§ necunoscuta. Aceasta a fost concluzia lor. La intrarea Tn mileniul III suntem la bun Tnceput. Numai 08, la o mai atenta privire, observam 57 litere eline, 3 latine, numeralul ordinal I, de trei ori cunoscutul steag dac, deci Tn total 70 de semne, nu numai litere. A urmat liniste si, Tn 1972, Emil Condurachi public^ Tn reyista Magazin Istoric nr. 8, reluat Tn 1973 nr.5, cu aceeasi idee ca e scris Tn limba tracilor, fara Tnsa a oferi nimic nou. Altul, tot doctor Tn istorie, transpune versiunea Tn versuri, f§r§ impor-tanta §tiJntifica, Tns§. Limba tracilor chinuie si pe I. I. Russu, care, la pag. 72-73, din ,,banuita limba a tracilor" DISPARUTA, crede cS avem a face cu nume proprii, etc. Vorbe... Cifra 70 este stmbolic Omfcron grec si Ain ebraic. # 128

Marile Secrete ale Omenirii - dezvaluite! Socotim mai putin important sa reluam toate parerile lipsite de valoare §tiintifica, pentru ca inscripjia a fost ,,Tnceputa" dupa nici o noima, astfel ca, tipsita de ideea geometrizarii spaflului, nu are nici o logica, ori codul getic presupune mai Tntai I0gica. lat-o: POAETE^EAZ NEPEATIAT0ANHZKOI>-DAIN A E AOMEANTIAEI yti AMI^EPAIHATA. IHATEA Este scrierea sfanta, hieratica. Sa o citim fonetic, in limba adamica, limba noastra, limba sfanta romaneasca, limba unica a Omenirii: fa aPa t r u r s Pu s a ,,Noroc! scri limba 1o n r oa n t a mi u odata spusa geta. a mb d a t Imnul Troli apare, spus e un pilon, aflasi enigma si prin epos, Slon pilon f/, Slon ai aflat. LIMBA v'o da tata AHVE, fatal F. A. isit enigma ca popa ONOMACRIT, Ilionul Om pusa lupta DAC. Fiu, fatal in cult cap avu ADAM ALB; spun actele din OM antic sen's ii pe la noi intaiu alfabet DAC la Slon, sta in pilonul pus, ti DAC. Spita getfamilie IO. Unu e rapit, apare spus: /$ loara filonul Elin Tata A'DAM a fabulat." 129 Ro o mi c r o n L a mb d a i o t a s i g ma t a u e P s i 1 o n Pa t r u i n Ve r s P u s a e Ps i 1 o n a I f a s i g ma n i i e P si 1o nr oe Ps i 1on ni i e Ps i 1ona1f a t • u i o t a 1 a mb d at aut het aa 1f a n i i e t a s i g ma c a P P a o mi c r o n i o t a uPs i 1o n c u 1 c a t P u s a Da 1 f a i nt a ±u1T auc u 1c a t PU s a 1 a mb d a P u n c t I n E a De 1 t a o mi c r o n m i i ePs i 1pna 1 f a n i i t a Vi o t a 1 a mb d a e Ps i 1 o n £ n t a i u 1 u Ps i 1 o n Pi s t e a g d a c a 1 f a mi i i b t i e 1 1 a n P £ ~ u Ve s i ai t 1 a1 98726:4315-5-10 6235-10-74189-10 97104-8-2856-1113 492-7-783UO-7-65 9410-6-5678-23:21-113456-1-109872 7-3-968345-1-12-110 625-13-897-9-1034 4-13-8:91235-9-671-10 234-13-101-957689-7 62897:13-4-105-24 1059:3647:812 31-2-2:9:51068-1974 1234-1-59-471086-17 5681103429-12-7 5467910-8-83-5-21 67:105439-3-8219178:561029-5-3413458-4-679-101210-118745:236-5-1910 1-1-7236109-1845-7-' 34-1-29156-7-1087 65-2 12-1-43710-498 6-5-5478109-1-312 37102:8.91-2-45-16 456-11-2910-3-385-17 891023:546-2-1788910-2-31246-3-75

10-2-3456271-4-89-1- Noroc ! scri L-IMBA 689-5-10:53274-8-1 odatS s-pus3 GETA 8617-5-5342-2-109-1- Im-nul TROII ap-are 15649-5-810723 spus e un pilon, afla?56-11-71041-6-8923- -i Enigma §i p-rin Epos 2SLO N e pilon = i S5412:7:12381096-2 LON ai aflat. LIMBA v-b da T-ata AHVE Tat-al F. A i§it en-igma ca Popa ONOMACRIT ILIONUL Om pu-s'a. lupta DAC. .Fiu, tatal in CULT cap avu ADAM alb spu-n

Actele din OM:antic scr-is £i pela no-i intaiu ALF-ABET DAC la S-lon stS in Pilonul pus ii DAC. Spi^a GE-T: familia IO. UNU e rapit a-861 pare spus i? loarS FILON-UL Elin Tata ADAM a fabulat.

Getii ne semnaleaza... furtul Bibliei II NOROCISAES 93210:54768-6-1 EROS Cosia n. I T T P U E N P G S 7-8-314:962-1-1085 n. Tip Get spuSSLPSNEPIA 1-3-41095:83726 s PAIS plesnOTFLIMBATI 10-16-912-5-45678-6-3 i tot Limba FTATAAHVEFE 9-12-1234-2-5678-2-10:F. Tata AHVE e SA10AOPAIC 1276105-5-34-1-98-1Sapoca IO ia LPVSATAFIU 516:8910-2-2347-4- alt Fiu,-pusa NFVVVAADAM 68910-15-25-3-341:7 Adam fu Unu ANNNATRIIPI 5143-4-78-1-96102-2tman £i prin LALFABETTO 2345678-5-1019: Alfabet OLT APIOPILONU 1243-2-5678910 apoi pilonuL'U L.I S L A A R E 1-2-3467:10:895-6-7 1 LILA e ars UUS S ROLNLTA 617:29103:582445-8- nul stag loaram D A M A M. - 13-4DM. aEros Cosia nn. Tip get Pais plesni tot. Limba FF. Tata Ahve (Sapoca) e IO la alt Flu; pusa Adam fu unu Atman. li prin Alfabet OL T apoi pilonul LILA e ars, unul stas loaram - DM". Ill erosiptipi 6512107-5-3984 Pierit OPIS Ipaisimime 2365:9874-4-10:1 PAIS Mimi e 1aaasassalt 562101-11-9843:7 asatS LAEA spsmvvvnvam 8152-3-10976:34 upus Manu munaoltpvlie 45:6217:10389 It Panu Lqli aelunulsta 3-3-651:7243-4a Uns Leul s 1 a. 1921B8-2ATLAS. ,,Pierit Opis Pa/sr Mimi e lasata: Laea; supus Manu mult, Panu LOLIA uns Leul ATLAS". IV I O P'l S P A T S I 23109:6745-2-18-7- Opis Pais £i ETALAEAMMA ,12345-3-6:91087-2 etala e Mama NUMULTPANU 9101:7832:143: NUN Panu AUM A U N S V E. 524665-8Lumetu. aOPIS PAIS ti etala, e mama NUN, Panu A UM - Lumetu ". V opisoaaatn 2189:357105-64 poet IOAN Asunpanuauma 6-16-9105487-1-312-2- u MANAVA pun. aPoet IOAN Asu MANAVA pun". VI P-O E T 0 A U U N 12347-5-9568 Poetu Noua 0 nou3 ~ invariant Cheia ecuatiei litera N, cu care am Tnceput decriptarea inscriptiei de pe inel. In exterior sunt gravate 6 litere: I H T E A. Le citim: lotaetalam 57-12-32469:8110 Ea toata LimBdatauepsi 15-11-43-1-61079 ba ta Fia? 1 ona1 f a 2761:48215-8-3: Deul Apoll-N. nEa toatS limba ta Fia§ - Deul Apoll - N". MOTOATAIBB 9821:45376-5-10 BIOM catat BFIASDEULPN 310-17-56812-10-974-4 AN Delfi pus. ,,BIOM catat BAN Delfi pus". 130

blomanuns '156:7823:94-5BAN unic mm. BANUNICA 1254:6783-4- Banu IOAN. BANVV Atlas - primul Ban al Craiovei ?! Acesta este textul incifrat pe celebrul inel. Pe eel de la Celei, cu vechime Tnca din epoca bronzului, e pomenit episcopul de ARDEAL, ca §1 Banu BOB de la Celei. Se atesta astfel stravechimea institute! Bdniei la Romani, pana in Evul Mediu, Banul Craiovei fiind Ipcjiitor de Domn §i a doua persoana Tn stat.* Dictionarele Tn uz Tl prezinta drept cuvant strain, persan, sSrb, maghiar, etc., iar lorgu lordan crede ca este venit din limba avarilor, trecut la sarbi si la noi. Balamuc total Ban.uieli, ban.alitati, care n-au nimic Tn comun cu stiinta limbii noastre iar respectivii par gaini oarbe cu ghiarele-n boabe. Tuturor: Ciocu'mic! Cum toti cercetatorii erau convinsi ca vor descifra limba tracilor este subTnt,eles ca se pune punct tuturor elucubratiilor hermeneute, care n-au facut nimic decat sa multiptice ignoranta si banuielile. Speram ca, daca se va constata vreo eroare, vor rupe tacerea si falsul prin omisiune permanentizat de lingvistica oficiala, iar daca nu, sa constate demn ca am pus punct unor denigrari asupra limbii noastre romanesti. Pe piatra si aur nu scrie oricine si pricum! Erau mesaje pentru viitprime... Desi textul este cristal, pentru cei care nu au dictionare, sau n-au avut posibilitatea de a se documenta Tn probleme de limba, vom da Tn continuare cateva repere pentru o mai exacta pricepere a textului. •Mutatia consonatista da acelasi sens unor cuvinte aparent diferite. Astfel, BAN/ PAN/ HAN au acelasi Tnteles. Ceea ce atesta simplu Tn litera P surda sonorei B, iar H (eta) are acelasi Tnteles. In plus, de aici: BAN+at = Banat. Precum cnezat, regat, principal, voievodat, \aial, etc. Familia cuvantului BAN are 30 de alte cuvinte formate cu baza BAN, ceea ce nici o limba din cele ,,banuite" nu are, Limba romana - un... program computerizat ?! •Nproc, urare traditionala romaneasca. DEX Tl considers slav (nemotivat); e greu de Tnteles, cum vine de la nnaroku", cand de fapt invers= coron, dec! cre§tere Tn rang! Dar daca n-au Tnteles c3 Tn limba noastra... dop / pod plutesc pe apa, pe lichid, cum vor pricepe brichet - chibrit, care le-ar putea licari putina lumina Tn cap? Sau foc/gyuffo - maghiar, cand surda romaneasca, litera C are corespondent sonora G? Dar, cum nu vom speria lupul cu pielea oii, expertii nostri vor turna Tn continuare glosare care Tmpletesc ignoranta cu ura Tnradacinata de falsa etnogeneza Tn uz, cand ei nu vad nici Sfat/staf, vechiul Sfat al batranilor la noi? Sa le adaugam ca MAN.ager e un "* N, edit.: Traditia vine... din yreme Atlantidei ! Platon arata.ca Atlas era fiul eel mare al lui Poseidon, deci... locptorul, iar N. Densusianu demonstra c§ Atlantida era... Oltenia (Atl-Alt=Olt). 131

cuvant compus, in care Man=Om iar ager, ca si agil, spune acelas lucru - sprinten, iute d© minte. Etc. •Deci, limba vorbita a getilor este cea din text. Codul era numai pentru initiatii castei IO, Da, in relatiile obisnuite era limba comuna, po-pulara; limbajul profesional este cu totul altceva. Numai a|a vom pricepe caderea Troii - a codului primar get, din care ies toate celelalte. De la Cbzia, dupa isprava cu calul de lemn - metafora prin care se reda regula descifrarii - prirvEOL, zeul vanturilor (cu.vant) pricepem relafia directa cu mitologia biblica a Tumului Babel, pe care destui It mai eauta si azi... La Slon s-au scos vocalele din cronici §i din Paliile romane§ti si a urmat ,,baba oarba" printre litere... Aici fost primul alfabet. ,,Tata AHVE" era get!! •AHVE-Yahweh, tetragrama sacra (YHWH), divinafie postelohista ebraica - chipurile - dar pe care nu-l pot explica, desi astfel au Tncercat sa fundamenteze monoteismul teologic rabinic (rabin - binar!). Lui Moise i se atribuie introducerea cultului iahvist. Povestea cu Romulus §i Remus e reluatd cu fiica faraonului, robia egipteanS etc., cu templul ,,mobil sau fix" pana la eel din lerusalim cladit de Solomon, mii de ani de bezna, pana ce fenicienii ridicd acest templu, iar fenicienii erau preojii lui Salmocsis (amanunte in Gustave le Bon - ,,l_es premiere civilisations"). De altfel, ei fondeaza totul pe banuiala: ,,Eu mS numesc dupS faptele mele. Eu md numesc cand Shaddi, cand Shebaoth, cand Yahweh, cand E/oar»"(skema rabah, IIH ceea ce arat§ ca repeta politeismul, necum monoteismul, pentru c£ SAVA. ot, este nume rpmanesc, Saya. leri si azi. Restul? Cuvinte sucite. Cunoscutul lor Altruism" Ti determina sa ne scrie si noua Noul Testament, dupS ce au faptuit cea mai mare crima: Rastignirea. Legea lor e alta: ,,Ochi pentru ochi §i dinte pentru dinte". Ca raiul biblic este in pustiu, e alt§ poveste... Numai ca lapte §i miere Tnseamna oi §i albine... . •Onomacrit din text este personaj real, care a trait in sec. V T.e.n. si, la porunca tiranului Pisistrate, a adunat toate textele care circulau sub numele de Homer, pe cale orala, dand forma definitiva poemelor homerice. Ca s-a pastrat numai Tn limba elina, e opera scribilor poli-gloti de latemplele de cult din tara si din afara. Asa cum stabilirea tex-tului biblic a necesitat munca enorma, si Iliada si Odiseea au capatat sensuri, multiple sub pana marilor scriitori. Evreii Tncropesc numero§i profe^i ai Vechiului Testament dar, de fapt, micii profeti sunt crea-\\a lui EZDRA, cum pbservasera mai multi exegeti ai textului biblic. •Descendente direct^ din Adam a creatprului cultului este, dupa ac-tele din OM, certa ca §i Tntaiul alfabet al lumii. Spita getilor era familia IO. Fara echivoc. Erau marii preoti, faraonii antichitatii. Daca luam Tn seama si precizarea lui Clement, ca Egipt Tnseamna LUME, pricepem sensul real al multor Tntamplari povestite Tn mitologia biblica si laica... •Ca au luat filonul elin, se preclzeaza Tn ultima fraza. 132

Muntele Sion - langa... Slon (Buzau) In derivat apare Eros, divinitate pastrata la grecii vechi, si care nu-i altul decat PAIS. In dialogurile Phaidros si Sympozion ale lui Platon, e un daimon-fiintei intermediary Tntre zeu si om. Anacreon Ti of era ca pasi-une arsicele; fnai e denumit Cupidon, Amor, Kama, etc dar, de fapt, este sarpele biblic care o ispite§te pe Eva. Alte masti, aceeasi gama... cum scrie Eminescu. Tot aid se precizeaza ca era la Sapoca, langa Slon, toponim existent §i azi. Aici era si Muntele Sion Biblic... Ill Opisul a pierit odata cu MIMI/ISIS si ne-a ramas LAEA, pe care 0 pastram in balada Miorifa. Manu a lasat Leul Atlas. Noul Adam era Tn alfabet ATMAN, pastrat in filozofia Vedelor, care, de la Putna, tradusa tn codul Sanscrit, devine... zeitate indiana. Atman sau Brahmassufletul universal, sinele obiectiv, con?tiinta pura a celui care depaseste i,fpamea §i setea, suferinfa, tulburarea mintii, batrantfea §i mpartea" (Brihadarnyaka Upanisad, III, 5, 1). Definitia cuvSntului o da Tnteleptul YajinyavaJkya cStre sofia sa Maitreyi astfel: Jntr-adevar, acest brahman nu piere, el e de o natura nepieritoare (... ) El e neinfeles, pentru ca nu se poate intelege, e de nesurpat pentru ca nu se poate surpa, nu se pripone§te pentru caede nepripon'rt, nueste legal, nu se ctatiha, nu fndurS raul"(\b\d. IV, 5, 15). El se retncarneaza, aceasta este ideea permanentei. IV . , Nominalizeaza perechea fundamentala mama NUN §i monosilaba yedica AUM.Nune pastrata de zisa mrtologie egipteana ca zeita a boltii ceresti. DupS Plutarh are 5 odrasle: Osiris, Horus, Seth, Isis si Nephthys. Erau socotite cele 5 zile care completeazS pe cele 360, durata anului. Era un simbol al uterului. Aum era sfanta monosilaba vedica (OUM, OMU, AUM). Homer-nascutm... 7 locuri ?! Inscriptia din 6 litere exterioara sintetizeaza totul si ne arata ca a fost inelul lui loan. Dar, mai pe larg se poate scrie 6 carte... Numai ca cele 6 litere ne dau putinta citirii binare, ce completeaza fericit ideile de mai sus. Sub aceastd forma l-am prezentat la simpozionul de la Pitesti, din 5 iunie 1982, simpozion condus de Aca-demicianul Nicolae Teodorescu, sub egida Asociatiei Oamenilpr de §tiinta din Romania, institutului de Studii Social Po'litice si Bibliotecii Judetene Arges. lata decodificarea de atunci, cum a fost prezentata: lotaetal am 57-12-12469:8110 Ea toat5 LIMbdatauepsi 13-13-45-1-2976-2-843-4-BA ta Dseu Pan 1 o n a 1 f a 125107-1-6- LOLIA - F. ,,£a toata limba ta Dseu, Pan, LoliaF".

II ' MOTOATAIAB 34567-5-212-3- . D A L F 381109-5-4 LIMBA F. a 1 f a . 133

Toati. ODA

•In fine, pentru ca nu s-a sen's nimic despre descoperirea lui Bolliac de la Slon si nu este cunoscuta'Tn general, o prezentam asa cum a aparut Tn nTrompeta Carpatilor", Tnsotita de comentariul lui B. P. Hasdeu: ,,Ecce dar, literae Blachorum, pe can, cu mult inainte de anul 1250, dupa cum ne spune Keza, Sacuii le-au deprins, le-au Tmpru-mutat de la strabunii nostri, in cursul unei Tndelungate vecinatafi fn creierii Carpatilor... A-B-CI-T-D-C-F-G-GI-I-J-K-L-M-N-NI-O-OA-P-R-V-S-KI-TU-IU-J-I-Z. Nu este, in fond, nici a deosebire de ordinea celorlalte alfabete ariane sau semitice". •Referitor la identitatea lui Homer exista un distih: ,,Nepta poleis erizusi sofin of/a rizan Homeru: Smyrna, Rhodes, Colophon, Salamis, Chios, Argos, Athinai." Paradoxal, sa nu i se cunoasca nici locul nasterii: nu se putea na§te in 7 locuri! Ceea ce este evident este ascunderea adevarului... Identitatea lui Eros - un secret dezvaluit In ce-l priveste pe Eros, la vedici era Agni zeul focului, corporal Priap, denumire a lui Agni. In imnurile vedice se chema de fapt PRI-ANA, ceea ce denumeste suflul vital (Tn Atharva-Veda, XI, 5: Brihad Araniaca - Upani§ad, 3, 8; Bhagaya - Gita), etc. In cartea ,,Mitologia Greciei antice", Paul Decharme subliniaza ca era Eros-ul orficilor, astfel: nDupa ei (orficii - nn), la inceputul incepuiurilor, noaptea cu aripile ei negre, fecundate de vant, a depus un ou; din acest ou, la Tmpli-nirea timpului a ie§it acest Eros, zeul scanteietor, cu aripi de aur, zeul. luminii §i al vietii". Se vede ca acest Eros ng prea seamana cu pruncul sagetator, a§a cum Tl stjam noi! Cel pe care Tl asemanam cu Agni este mai degraba o comprimare a celor doua conceptii - orfica §i hesiodica, pri poate ambele mainte de separate. In acest sens era fo6ul launtric, care, dominand arzStor sexele, lejmpinge unul catre altul, generand creafia Tn toata cuprinderea ei. In vechea conceptie vedica de PRI-ANA. PA a iesit acest PRIAP la greci. In greaca veche, Tn^elesul este incert. De aceea, va trebui s§ apel^m la limba adamica pentru a price-pe monosilabele respective. Deci, PRI.AP. In toate limbile Pa. ter, papa, Tnseamna tata. Este §i sigla penisului, dar nici cuvantul mama, Tn orice limba ar fi, nu se afla Tn afara consoanei M (13) onomatopeea suptului. Deci vom vedea Tn continuare cuvintele romane§ti care Tncep cu monosilaba PRI: PRI. an, vechi termen denumind boul cu par ro?cat PRI. gorie - numele unei pasari care cuibareste prin gaurile din malul apelor si r§pilor. Numele si-l trage din jocul specific Tn stol, pe zSpuseala prevestind ploaia. Pieptul paserii e ro§iatic. PRI. colici - omuleti scanteietjori (scanteiufa Tn folclor), un fel de spirite rele ce umbla noaptea, cand luna e Tn descrestere, pe carSrile izvoarelor. ' PRI.spa - loc specific caselor taranesti, locul eel mai Tnsorit (pri+spa=spatiu Tnsorit) 134 -

PRI. chiciu - prispa caminului sau hornului, corlata, cuvant derivat de §aineanu diacehtri Pripecek(!). Halal stiintS... PRI. ce- cearta, mfierbantare, cauza ce duce la...palme fncalzind obrajii celor in diputa . PRI. elnic - folositor (bate fierul cSA e cald) PRI. eten - cineva care se poarta cu caldura psihica. PRI. ec- nume popular al lunii aprilie, cSnd Soarele se face mai simjit in natura PRI. horiu - pasare cu gatul rosu PRI. saca - loc special Tnsorit unde sunt asezati stupii de albine PRI. ma. vara devine explicit - Pri+Ma=prima Vara... Din acelasi Paul Decharme, citam in continuare.-'ttsa cum observa Strabon, existenja lui Priap li era necunoscuta lui Hesiod. Cultul aces-tui zeu era intr-adevar localizat pe malul Helespontului, in ora§ele Lamsac, Parion, Thatos, apoi in toata Grecia, dar mai cu seamS Tn Italia. De obicei era considerat ca fiu al lui Dionisos fScut cu o nimfS, sau chiar cu Afrodita. Priap exprima Tntr-adeySr, ca §i Bachus, in sensul eel mai general, energia productive a naturii. Dar el adduga §i ideea de productivitate §i generare cu ajutorul dragostei §i iubirii. El este, de asemenea, Tnrudit cu Eros, dar nu cu acel zeu idealizat de arts §i poe-zie, ci cu Eros in sensul saufizic, cu Eros forfa primitiva a naturii, care, la origine apropie Tmpreunand toate fiintele §i asigura dainuirea specii-lor pentru totdeauna. Priap personified puterea de fecundare a naturii vegetale, dar in special pe aceea a naturii animate. Domeniul sSu fa-vorit fl constitute terenurile umede, unde vegetajia creste exuberant, livezile si grSdinile, ale caror roade erau puse sub protecfia obscene! sale imagini (cultui Malic). El prezide, in acela§i timp, pcopa§irea unor animatefolositoare, cum arilcaprele §ioile §iera protectorulcrescato-rilor de albine"(pag. 482-483). Avea motiv sa stea pe prispa! India Pontica din nordul Marii Negre Precizand ca India Pontica era Tn nordul Marii Negre, cum scrie P. Giles (,,Cambridge History of India"), prin grupul \firos, iar poten-tialul creator prin zeul Shiva lingvam (principiul matricial), devine ale-gorie Tn cuplul plug-brazda (Atharva-Veda XIV, 2,14): aFemeia aceasta a venit ca un ogor viu semSnafi intr-fnsa, barbati, samanta voastra". Ideea este reluata Tn terrhenul general de fertilitate si Tn Pluguso-rul traditional romanesc: ,,holde pline de bel§ug, pentru brazda de sub plug"e\c, Tn sens generalizat, desigur aratand originea comuna. , •O ultima precizare ar mai trebui la cuvantul ATMAN. Pentru ca dic-tionarele noastre spun ca e cuvant polonez, sau folosit qle cazaci, 'e ara-tam ca e format din Hat+man. Hat era fasia de pamant hearata care servea de hotar Tntre mosii. Ca era sau nu capitan, general Tn armata, nu se dep§rteaza de sensul apararii hatului, hotarelor. Ca, eventual, el avea Tn marts nhatul" nu-i bai, dar ca sa spui ca e cuvSnt turcesc,. deja s-a Tn-trecut orice limita a nepriceperii! Coteanu Ti da origine necunoscuta, si e de crezare, pentru ca a scapat de o bataie de cap. Grav este ca acest 135

DEX - dicfionar explicativ, o ru§ine a lingvisticii profesate la nor, a fost reeditat recent, fara nici o corectura. Cel din 1975! Cum i-am probpzit destul pe bucherii din lingvistica, s§ vedem ce Tntelegeau getii vedici prin atman: ,,Pentru eel care §tie astfet, care gande§te astfel, viata precede Atmanul, Atmanul experienfa; de-la Atman memoria, de laAtman spa-\\u\, Tejas, Apele, aparitia §idisparitia lucrurilor, hrana, forfa, ratiunea, gandirea, cuvantul, vorbele, imnurile, actul ritual...de la Atman por-ne$te tot ce exista. Acela se cheama UNU si 3 §i 7 §19; se spune de asemenea c3 este 11.111 §i 20.000, se mai cheama SKANDA" (Chandogya Upani§ad). Numai ca SKAND (CS = OM)* = Monada... N. edit: X (ics) 8 repiezinla pe lisus Hristos, Fiul Omului. 136
Capitolul X

BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GETILOR Dacia scandinava §i Valahia din Orientul Mijlociu
O cercetare de fond se impune cu deosebire acum, cand destui oameni sunt intoxicati cu diverse teorii antiromane§ti si se pune problema aderarii la NATO si Uniunea Europeana, pentru a se sti zestrea cu pare venim si locul care ni se cuvine la masa tratativelor. De-, nlgrarea continua a neamului §i a limbii noastre a fost posibila prin necunoasterea adevaratei etnogeneze de catre romani, pe de o parte, iar pe de alta din ura si invidia vecinilor care ne Tnconjoara. Cei care ne blameaza au impus comunismul in Europe, Jar tezele lor lipsite de temei sunt in yoga si azi, prin tot felul de falsi istorici, de fapt piste ,,nimeni" Tn stiinfa istoriei. vom prezenta, deci, idei irefuzabile, nestiufe celor multi, ascunse de casta 10 fara etnie, minciuna neavand rasa ori nationalitate. Nici un om de ftiinfa series, fie si numai din informatia lui Herodot, care spunea ca tracii - denumire mitica a dacilor - erau heamul eel mai numeros dupa inzi, nu-i poate imagina numai Tn hotarele Daciei Ounarene. Deci, va trebui observat arealul geografic extra-carpatic si vom afla cu simplitate Dacia iutica, scandinava, Valahia Morava (Silezia §i Moravia), Vlahia Mare - Thesalia, Vlahia mica - Acarijania si Etiolia - Vlahia de sus (Epir), Blakina (din Balcani) etc. in Asia central^ Tntalnim Getae, Balhas, Tisagetii (Tntre Volga si Elba), Masagetii, Dacca (Bacriana) sau tn nordul Africii, Getulia, ca §i Valachia din Orientul Mijlociu. Prezenfa stramosilor nostri pe spatii geografice mdepartate explica amanuntul ca nu poate fi vorba de uri fenomen de imigrare din alte zone Tn Dacia Carpatica, ci fenomenul este exact invers. Teritoriuf locuit de ei era nestarsit, iar Marea Neagra, Caspica, lacul Getae, Marea Aral, erau ni§te lacuri ale lor. Vom parasi, deci, povestile cu romanii, la mintea lui Bade a Cartan, si avem in vedere relatiile lingvistice cu araba, greaca, persana, latina, cu dovezi clare, irefutabile.

Ebraica veche - limba gefilor... citita invers!
Daca Dacia a fost izvorul culturii si civilizatiei europene, si nu numai, vom Tncepe cu Orientul Mijlociu. Putem doyedi cu Biblia Tn fata ca la npi s-a creat cea mai veche cultura §i civilizatie de pe Terra. Chiar si primul evreu, acadianul AVRAM a fost botezai Tn untca limba existenta Tn preistoria Omenirii: ,,§i a luat Terah pe Avram, fiulsSu §i pe Lot, fiul lui Haran fi nepotul sSu, §i pe Sara/, nora sa §i pe femeia lui Avram, fiut sau, §i a plecat cu ei din Urul Chaldeii, ca sa mearga pana-ntara Canaan-ului, dar au mers pana la Haran §i s-au asezat acolo (Genesa 11, 31). Din eel 175 ani cat se-spusese ca a trait Avram (Gen, 25, 7), 90 ani i-a trait in legea pSrinteascS. S/ era Avram de 99 ani cand s-a taiat imprejur (Gen, 7, 24), iar la 76 ani in legea noua, in urma legamantului facut cu Divinitatea. Dupa adoptarea noii credinte f§i schimba numele:,,§i nu ie vet mai numi Avram, ci AVRAAM va'fi numeletSu" (Gen. 17,5). .

137

Epoea Tn care a trait Avram este considerate de istorici Tn jurul anului 2.000 T.H. , Dup§ cronolqgia ebraica, Abraham traieste Tntre 2.366-2.191 T.H. Era timpul lui SEM*. Dar iata tabelul lor cu cei zece patriarhi postdeluvieni: An nasAn An An mortii Numele Numele tere nastere mortii 2777 2538 SEM 3408 2808 REU ARPAXAD 2643 2415 3306 2868 SARUG SALE 2515 2367 3171 2738 NACHOR HEBER 2436 2291 , 3041 2637 THARE PHELEG 2366 2191 2907 2668 ABRAHAM Primele cuvinte rostite Tn ebrateS erau, deci, cele din limba mama, rostite, apoi scrise si citite in sens inyers. Apare bustrofedonul, intens, cunoscut mai qinainte Tn multe regiuni ale olobului. Exists texte latine si yechi inscripfii, Tntre care cea de pe LAPIS NIGER,.din centrul forumului care acopera, potrivit legendei, mormantul lui Romulus si fibula de aur de la Praeneste, ce ar confine textul scurt al unei donatii.

Grecia - Dacia din sud...
Oricum am privi lucrurile avem a face cu prima si cea mai important^ diviziune a limbii adamice. In sud avem un mteresant itinerar prin ahei, dorieni, ionieni si eolieni, pe care l-am urmarit ani de zile. Iata cateva repere. •Karpatos. Este a doua insula din Dodecanez ca suprafata, cu 301 kmp si cu un literal de 150 km, Tntre Rhodes si Creta. In insula, spun grecii, primii locuitori au fost cretanii. De acord, numai ca dupd citirea Discului din Phaitos, scris cifrat Tn romaneste, iata limba unica romaneasca, fapt cert. Capitala era Pigadia, alaturi de orasele numite Posedio,Arkessia, Croukunda, si Nisyros. Appi au venit dorienii, pirafii, turcii (1538), pentru ca sa apartina Greciei abia dupa 1948. Portul pastrat este romanesc, culorii, vii, salbe, margele, cu folclor romanesc. Cea mai veche mentiune documentara o aflam Tn Iliada (II, c. 2, p. 65), ca si Tn Eneida lui Vergilius: ,,Libia mare, Carpatia" (c. V. 595, p. 125). In Strabon apare astfel: ,,Marea Egiptului. AceastS mare isi une§te apele inspre apus cu marea Libiei §i cu Marea Carpatica" (Geografiajll, XIV, 6,1, p. 295). •Samps - nidronim vechi Tn Dacia, dar denumita insula lui Pytagora, insula cea mai apropiata de Asia Mica, punct de trecefe Tntre Grecia si Orient. De aceasta insula sunt legate nume celebre: Roikos si feodoros, Mandroklis, Aristark... . Aici admiram templul Herei, statuia lui Pitagora, Palatul lui Policrate, etc. •Samothrake - nume de celebritate mondiala prin statuia Victoria de la Samotrace, aflata la Louvre, ca si prin misterele Cabirilor, cu templele lor celebre, despre care vom reveni pe larg. Prima semnalare este Tn ,,Vulgata" (2 Macabei, XII, 35): Jar un oarecare Dositei dintre
* N. edit: Minciund de proportii, menitS sa-i faca semiti pe evrei I Ab.ram / Abraham / Avraam era fiul unui mare preot sumerian din Nipur... Fapt recunoscut chiar de un evreu; Zecharia Sitchin.

138

Tubieni, cSlaref §i barbat tare, a prins pe Gorgias §i, finandu-l de ve$mant, fl tinea vitejeste, vrand viu sa-l duca rob pe blestematul acela iar unul din calaretii trad venind asupra-i §i lovindu-l peste umar, Gorgias a scapauugind spre Mare?a"

Romania - Tara Sfanta din Biblie
•Maresa. Cetatea Tn care s-a refugiat Gorgias, ,,mai-marele Edomulut (2 Mac. 12 , 32) este identic^ cu Muresul de azi, scris Marissa in Strabon (VII, 304), Maris Tn Herodot (IV , 49) etc. Iat3 unde era Tara Sfinta... Luptele Macabeilor fmpotriva lui Antiocus se desfasurau Tn jurul anilor168T. H. Avraam Evreul Tsj arata originea noului sau nume din hidronim tracic Hebru, Heber sau Ebru din Peninsula Balcanica. Numele acesta l-a dus si Tn Orientul Mijlociu sub forma derivatului HEBRON, hidronim (Numeri 13 , 22; los. 10, 3), oronim (los 11, 21) si cetate (1 lmparati,2,11)etc. Abraham devine Avraam, ca urmare a evolutiei fonetice si, citit de la dreapta spre stanga, devine MAHARBA, amintind pe Maharbal, general cartaginez, unde BAL are sensul de ,,stapan, domn". De fapt Maha + ar. In acest sens, intrd §l in nomenclature regilor cu§ani, geji, cum apare pe monedele lor ,,Maharaja Radadiraja Devaputra", adica rege mare din neamul regilor, din neam divm (BASILEOS BASILEON MEGALLOY). Potrivit traditiei istorice, cu§anii erau de neam get. Din acest mahar e sematismul de multime, dirv Biblie. Ba sau BA-BA are sensul de pSrinte, baba, babu, conform ital. babo-tatic, • la fel Tn chineza baba-tata, baba- bunica. SEM din Geneza (5, 32), stramo§ul popoarelor Semite, apare si Tn forma MES ori, se §tie ca Mesii, Mysii sau moesii, erau traci. Besii sunt i ei prezenti Tn acest area) geografic prin compusul BESODIA (Neem,3, ) si BESAf(l Ezr, 2,50; Neem. 752). Ambii termeni apar Tn sec V.a.H.

t

Getii s-au Tnmultit §i au ocupat Pamantul...
DIA, al doilea termen, e tot dacic. Apare Tn AMARA.DlA, CREVE.DIA, Feren.DIA, Maha.DIA, Fetin.Dia, Silin.DIA. etc. Cu acelasi Tnteles apare DA, Tn DABA, cetate. Exemple: Guran-.-DA, lanos.DA, Salon.DA, T§mas.DA, Tur.DA. Dar identitatea celor dqu§ elemente lexicale stravechi este sustinuta si de paralela toponimica si antroponimica de mai jos: IEDIDA (Imp. 22,1) (edi.DIA (2 Samuel, 12, 25) LIDA (1 Mac. 11, 34), LIDIA (1 Mac. 8, 8; lez. 27, 10) , MaaDA/Maadai (Gen. 10. 2), MaaDIA (Neem, 12,5). HODA (si MeeDA, 3 Ezer, 5, 55) si MeDIA (1 Mac. 6, 55). Unele cfintre compusele de acesf fel au o vechime impresionanta: DARDA (1 Im. 4, 31) apare in sec. X a.H. din care deriva DARDAN, Tntemeietorul Troiei, ca si tara Dardania, din Balcani. Apoi, Mache.DA, sec. XIII, de unde Machedon, Machedonia. Ilia.DA, cu varianta greaca ILION are primul element Tn toponimul ILIA Oud. Hunedoara) cu antroponimul lla, Hie. Theran.da tracica din Iliada (27) arata tenneni stravechi ca §i Tn Polon.DA; se identifies cu forma to-

139

ponimelor romanesti, ca si Tqpa de suss\ de jos din Bihor, Topesti (Bihor, Gorj, Vrancea) sau Topana din Oft, etc. f igrida, Dorida, Triada... LIDA si LIDIA stau la baza compuselor Lidova (Litova + LITOVOI, voievodul) dar si Tn compusul Lipara, arhipelag in Marea Tireniana, ca si Liparesti, sat si schit Tn Romania. Termenul PARA sta la baza s.m. Tmparat, aparat, aparator. Jar Asa.DIA (Bar. 1,1) Be.DIA (3 Ez. 9, 34) Hoa.DIA(Ezr, 8, 33) etc, la fel ca si Area. DI A, Kan.DIA si cniar DIA prezinta o sumedenie de cbmpuse deosebit de vechi. Mero.DAC (ler. 52, 31; Is. 39, 1), atestat Tntre anii 830-743 a.H., prezintS elementul secundar format dm tema DAG, ca si varianta sa mai veche Merodac (leremia, 50, 2) care are elementul secundar mai vechi cu o generatie. Medaba din Biblie (Numeri, 21, 30), compus dacic cu elementul DABA este atestat Tn sec. XIII a.H. (1250-1225). Daba in seam na si cetate. , DABIA apare ca derivat dm Daba+ia (I Par. 3,18) Tntre sec. VI-V a.H. iar DAB e masculin al respective] forme, tn compusele: NADAB, ca si toponimul Nadab (Arad V. AMINADAB (Ex. 6. 23); 3 Regi 4, 14) apare Tn sec XIII a. H dar si Abinadab (Dam. 16, 8); lonadab(2 Regi, 13 , 3); Nadabat (1 Mac. 9, 37); iar NODAB (1 Cor. 5, 19; 8, 30). In general, Daba apare citit Invers, ABAD. Acest termen apare Tn cbmpuse toponimice din diferite tari din Asia, precum: Afganistan: Daulatabad, Faizabad, Khanabad, Jalalabad, etc. India: Hyderabad, Ahradabad, Allahabad, etc. Iran: Mehrabad, (Teheran, aeroportul). Pakistan: Islamabad, Hyderabad, etc. URSS: Ashabad, Djalalabad, Leninabad, etc. ACADjfAkkad) - capitala imperiului Acad (sec. XXIV, XXII a.H.), citit invers DACA, ca si Dacia Carpatica. Acadul e amintit prima oara Tn Pentateuh, impreuna cu alte pSrti ale Tmparallel lui NIMROD: n...Babilonuj, apoiEreh, Acad§iCalne dintinutulSenaar \Gen. 10,10).

Mure§, Sumer, Remus, Roma/Amor
SUMER dateaza din mil. V-IV a.H., iar in bustrofedon e REMUS, Mures. Toata povestea cu Romulus fi Remus Tntemeietorii Rome! nu concord! cu realitatea din mai multe puncte de vedere: 1. Roma ia nastere prin unirea asezdrilor tatine si sabine de pe cele 7 cotine, Tn sec. Vlll a.H., dar Tnca din sec. X a.H. apar primele vestigii ale unei asezari latine pe colina Palatin; colina Quirinal era locuita de sabini... 2. Legenda lui Romulus si Remus patrunde Tn Imperiul Roman abia Tn sec. Ill a.H., Tn timp ce o pictura cu LUPA CAPITOLINA, aiaptand pe cei doi gemenf, apare Tntr-o pictura dintr-o regiune din Asia, locuita de triburi dacice. 3. Forma numejui Romulus la feminin este Romula iar Roma are ca pereche masculina'pe Romus. Dar avem Romulae, nurnele unul ora§ de la noi, iar mama Tmparatului roman Galeriu (305-311), dac dupa rnama, purta acest nume. 4. In timp ce Remus si Rema apar Tn generatja a doua vocalica, Romulus si Fioma apar Tn generatia a patra vocalica. 5. AMOR, respectiv Amoritii, ca locuitori ai unui vechi oras, arata ca, de fapt, avem de a face cu Roma.

140

Dava dacica §i... David, Dave, Davis
DAVA, cuvand dacic din genera^a a patra consonantista, cu semnificafla de cetate, Tl aflam tn scrieri mai vechi antice, astfel: Hodava Tn Neem. 7, 43; Dodava (2 Cor. 20, 37); Hodavia (2 Cor. 3, 24; 5,24; 3 Ezr. 5, 50; 5, 80) deriyand din Hodava, Moldava, etc. DAVID*, regele cunoscut din neamul caruia se va naste IISUS HRISTOS, are numele din DAVA, capetenle, set. Jar, ca §i Jara, feminlnul, este nume romanesc, evolufie de la DARA, din Tarabostes, comandanjii armatei, deci nu poate fi Tmprumutat din rusa. De altfel, iata pe Belsatar, fiul lui Nabucadnefar (Neem. 7, 6; Bar. 1,1). Bel§a face parte din generatia a doua vocalica, ca si Ba/j, Bal§a, la singular Balh, Blah, uel^afar e considerat de orientalisti pa avand sensul ,,Bel ocrqte§te regele", iar Bel deriya din Baal. Termenul far, Tn multe locuri §i limbi, apare ,,Zar " sau chiar ,,sar ". Astfel Se§bajar, capetenia lui IUDA(1 Ezr, 1, 8), Tn vremea domniei lui Cyrus, regele per§ilor (558-529 a.H.); Mibtarn Par. 1, 53) cSpetenie din Edom, nume care apare Tn sec XVI a.H, Nabucadnetar (605-562 T.H.) e cunoscut sub numele Atebucodonosor** (Neem. 7, 6 Bar. 1,11) etc. Aceasta explica si prezenfa steagului dacic la popoarele din aceastd zona geografica. Numeroase sunt elementele lexicale care SB prezinta sub doud ipostaze, cum vedem mai jos, ambele atestate: Ahalab, tqponim (Vulata, Jud. 1, 31); Balaha, respectiv Balah; ARAM (Num. 23, 7; Mara. 5, 23; Num. 33, 8 etc.), y\rocT(Num. 26,17), DORA (1, Mac. 15, 11), ca si Dor Martini, Dorasti, etc; ADAH (los. 15, 3); Rada ca si Radai (Cor. 1, 2, 14); Dara - Arad (Num. 21, 1), ELIFAS/VASILE; Gheter, RETEG, RETEGANUL etc; lachim (Gen. 46, 10); Mihai, etc; Isav/ Vasi; Mica/Akim; Laban/Balan, Nahor/ Rohan (Rohani - sat Tn Bi-hor), Rohia (Rohega Tn Maramures) etc.

?

Burebista era... loan Botezatorul!
Am putea continua cu toate literele alfabetului, explicit pentru ce se cheama fonetica si lingvistica mondiala, dar inutil, pentru ca sunt destule semne de Tntrebare mai sus. Mai util este sa aratam cararuia Tngusta care duce la cunoasterea adevarata. E drumul de la cuvant la litera si abia apoi la monosilaba purtatoare de sens. Evident CINE a facut toata... babilonia asta, Casta IO, fara etnie, pastrand pentru ei ADEVARUL. Sunt destui care cred ca Mglojdarind" cuyintele afl§ ceva nou. Cei mai multi vor pieri ,,uci§i de liters', multiplicand ignoranta. Cercetatorii serio'si vor trebui sa stie mai Tntai pe IOAN Botez5torul, pentru ca Facerea Lumii are, la noi, constanta 5.508 a.H., deci sa priceap§ mai TntSi pe loan Botez§t9rul Jumii vazute. Abia apoi sa tinteasca spre lisus Hristos, care a unit filologia, istoria, fitozofia si religia fntr-un sistem unitar. Nu mai repetam ca loan I, Burebista era chiar loan Botezatorul, cifrat de geti: o loavveo BaTmatea, ou o, loannes Baptistes, ou
* N. edit.: Laamericani §i britanici, David mai are§i variantele Davis sau Dave. ** N. edit.: In mitologia sumeriana, Nabu era frate cu Marduk (Ducele Ram!) / Zalmoxe. Nabucodonosor este primul care i-a dus pe evrei Tn robie... 141

Inainte Mergatorul Domnului nostru lisus Hristos, acela care boteza cu apa, pregatind yenirea celui care va boteza cu DUH, era fiul Elisabetei si al lui Zaharia, amandoi fiind vestiti de Arhanghelul Gavril, pentru ca si Elisaveta si Ana Filip (apoi Maria Fecioara) vor ayea nasteri minunate, de nefnjeles in urma cu 2.000 ani. Ce puteau prieepe analfabetii despre clonare, pe car.d nici azi destui n-p Tnteleg? ?i azi discuta'despre ,,extratere§tri", dar nu pricep nimic din cele 9 Minuni ale lumii, dip care 7 au fost dezvaluite, iar doua raman secrete: Na§terea §i Inyierea lui lisus. Marturii despre loan Botezatorul aflam in cele 4 Evanghelii. Apa este simbolul materiei, dec! botezarea celor vazute, precizare utila de la bun Tnceput (Matei, 3, 7; 20, 22,21, 29; 3, 6; Marcu: 1, 4; 16,16; Luca cap. Ill, 1-38; loan: 4, 1; Romani: 6, 4; 6, 3; Efeseni: 4, 5; Coloseni, 2,12; 1 Cor. 1-17,10, 2; 12,13 si 15-29; 1 Petru, 3, 21).

Avem dovada: Zalmoxe = Christos !
In limba, valoare au consoanele, de unde §i confuzia INDRA, DUNAREA, IORDAN. Marea Neagra devine simbolic... MOARjA. Ca evreii nu sunt autorii Bibliei au spus-o Tnaintea noastrS atat Baruh Spinoza* cat §i Gustave Le Bon. Ei au falsificat-o, dar Biblia e sau a fost Tn voga 2.000 ani. Mileniul III este al adevaraf Nor autori! O m i c r o n c m i 461-9-10798532-4Coc Inscrim c d e a s u p r a l 74235610-7-198 PADESUL, car-•
2:134:58109-4-67i O U IO M AN, O r-

post r of i ot 109:7634:281-9-5 a o m e g a a l f a 45691032187: accantuatn 217689-1-4:1035 i i n i i e t a s i . 5-3-1910:342-2- 6:78
gmabet aal f ^ a p i t a v i o t a

u i pmi c r ona

p s i l o n s c u l

s i g m . a t a v e t a a c c e n t u a t s i g m a v i r g u l a o m i c r o n u

67:84592:1016-15-3 287:91035416: .

to fost Kip REGAFASCALA c5utat e Noni i?i Ni-i e TA

39108172: 465 5:32871109:64 73:1291086-16-45 910:187:63452-4187:31092:45-1- 6

T ABELS FG AA T PEI, taiat-au

GETUSA-i Stea, cautata No- . ig, singurul MANU, rol COSIA
POM ILUS lo N-

c a t p u s d e a s 5184-3- 64279-4-10 UCET spada, Su p'r. a /I u i u p s 81097465-17-2121343: uspinul LUPICAR.nCoc Tnscrim PADESUL, can OMU IOAN, Orto fost kip REGAFASCALA cSutat e Noni i§i Ni-i eTATA ABELS FGT APEI, ®iat-au GETUSA-i stea, cautata Noig, singurul Manu, rol COSIA, POM ILUS to NUCET spada, suspinul LUPICAR (lup, Ikar) ". Deci, nu este altul decat loan I, Burebista!

NCPCARI OMV MORT OF OST O REGALASCAF CAUTATENON II SI IETATA ABELSFGTAP

781:2563:4910 76345:9101:82-10285-2-10934167: 431:67910:285 5:93210:6:718:4 521:1034987-3-6

.

"

lorn carp Cu?forto TOM, om EOL FagSra § TUC Teon ANAi ?tia e Tia Isba PELASG F-

* N. edit.: De origine iudaica !

142

Q I T S I A T A V G 576:98-1-3214-2-10 E T U S A I S T E A ,92345-3 r 718:6(10) CAUTATANOG 576:813-4-19102 I V V MA N U MP O 11063-2-8745:92 M I L U S P T P S I 103:81925241: I -C A R L U P. 3476:5:6:

,

a p u i a p i s c s

i omcarpcus f o r t a t o mo o f agar ast uc t eona hai s t i a e t i a i s b a e f i t a o i v s o t i a t atv m u m £ r m 1 v p u 1 p.

Jam Carp Cu§forto TOM, om EOL Fagara§ TUC Teon ANA-istia e Tia Isba Pelasg Fita, au tica Getusa SET I(A) iatS nou COGAIONU, Muma Puia PtSCSIRM Lupu L. P."
32109:456719-53362:1704-4-109 89:1234567-4-10: 109867-8-2:4315 421:36-2-978410-6-5 546:1091L2387: 871:10965432-5652198786735:

i £a, au Tica Getusa SET I(A) at5 nou COGAIONU, Muma Puia PISCSIRM Lupu L. P.

Mo?u Carpic Orto, fos Cotu Fagara?, o stana e nota ta-i Ea BISTA Iat-o ese FlU-i MUT, mutata-i
PARACLISPUS

MOSUAORTOT COTVAOINOT ATAI ESEFI V IMVTAPARAC LISPVSC. mot ooavut t ococ at aevi i sef al umi m i- T OCV T V C C OS I A T I I. t oc u at i c uc OC ,

,,/Wofu carpic orto, fast Cotu Fagaras, o stana e, notata-l Ea BISTA lat-o ese FlU-i mut, mutata-i PARACLISPUS, papi ILUS"
1289:36710-6-54 43:1091:7658-2-2 *123:51094:678 7:1322:1028654-2765-2MotO MORT avut Toe IOAN cata EVII, ?efa Lund Carpat O U M.

21914410-9-

papi Ilus.

,,Moto mort avut Toe IOAN cafa EVII,sefa Lumii Carpat OMU"
9218:541067-8-3 14:2365:871:1910: 1073:4562-7-9P-l-. 1276:891012 -25434:35-83743-2- 1021569-3TOMU cotau Toc cota Ea-i ivi MUE fals M (IM) i. Tocu COS I A Ticu TI. CTOC, cotatu.

Ce am mai putea adauga? Jriteligenti pauca". Ppate prea mult pentru cei iritafi ca ne ocupam despre Salmocsis - Hristos si creftinismul romanesc. E timpul terminus al Juramaritului §arpelui". Se aude?!

Gefii ne dezvaluie adevaratul lerusalim
Punctual, lerusalim Tnsemna HVedenia Pacii", scrie Clement in Stromate, sj nimic mai mult. Mileniul III Tncepe cu ascutirea luptelor dintre evrei ?i pelestinieni. Pretinsa ,Jara sfanta" se dovede§te a fi fost prin alte parfi, nicicum pe valea lordanului. Paradoxal, dar nici acum nuputem renunta la incifrarea getilor despre adevaratul lerusalim, cifrat:
Taval f aacc ent uat cmi c deasuprapu s i o t a e p s i l onr oomi cro nsi gmaomi

(ta lerosolima, on: e lerosolime, es: lerousalem)
67958-7-104321 65-13-24713-5-9108-29107543-10-862-16-1 31246-3-109785-38910274-3-16-5-35 c 561-8-872910-4-43

T C I lepocroA tjuce,

cov: rj lepoaoA ijm le povaaX iiu. T J ji tja:

Facia cauta ta NUC ET, IO M Purusa, ape dosite, lipsa cronic: Om Roman Mo §ic GI-

143

r o n l a m b d a u p s i l o n m i i a 1 favirgula
0

o d i n a e m g V e t c n u P a u s e d i m c a t o i u 1 a r P P u s a e d i m c ; 0 e t i s u P a r m r n o i s P I a m s n o r c i g 0 i a n r c m o i 0 n s P u a d b i m t u n e c a V u a t e i r g . m i s t e a 1 g 0 e t n P a u d c d i m c a t e t e i 1 a r P u s 8 u e d i m c a t o i s u a r P 0 o r n 1 i s P e s P u n o r c i m 0 a m i s n 1 g t d b m 1 a f e u t n e c a . i m

RON blamau D123-1-7456910-1-3 OMN li PAIS, L576-2-98-1-11032-3-4, ILA fu raul G513-5-24-6-61089-15-7 OIDEA om in Get Nucet au p-e CADMUS, aci PRAVILA 10, t-P CADMUS, CSarta-j., Eposu1 scris pono-si Mag KIRON Roman CLIO, M-opusul BANDI-T, tace. Munca targui. EVA-i alta, e Sima G-0, dup5 Nucet e DAC mit EAC Seul rapit V-AC e Cadmus I-ota PRIAPUS

108935-6-12-1-76-1-4 910-5-54687-6-21-1-3 7-105863109-7-124-512356410-13-78-1-9 310-2-475298-7-16 21896-2-103754 4-3-109732-7-1568 67-10-9108-2-21345-3-561097-5-4831-3-2 95647-9-131027 6-8-9834! :107521-14789102-8-3651-35142:3:67910:8 2-10-1354-5-768109-89:8107-ll-562-3'-134:: 1926-2-453810-14-7 81:7:5163109-2-4 8910-13-1273456-421-1-3567-9-410-14-89 45-27623-2-91018 . 109-7-7812354-2-6 810-7-7854:623-5-1 236109-5-4871-134-1-52-3-

pe ro la et

Slon lo, Ro Unic, simpMANOLIS, GDAMA Bal F-

,,Facla cautata NUCET, IOM Puru$a, apedosite, lipsa cronic: Om Roman Mo?ic GIRON blamau, DOMN li PAIS, LILA fu raul GOIDEA om in get Nucet au pe CADMUS, aci PRAVILA IO, CADMUS. Ce arata-l, eposul scris ponosi mag KIRON-Roman CLIO. Mopusul bandit tace. Munca targui. EVA-i alta, e Sima. GO, dupa Nucet e DAC mit EAC, Seul rapit, VAC e Cadmus, lota PRIAPUS pe Slon, IO: Roro unic, slmola Manblis, get DAMA Bal fiintamuta Ea, cc".
A C I A N V V P 0 O 17-8-8423-11-595-8-10 Au P,act Nou, O COMGRRSPI I 3-7-59610-2-1237-2-4 in R iri Kops G R A I N O O N C V V E C A A P M A A I R A C R R I 0 A T A C E A R E A L T A E S I M A E P C E A E A E A C V T R V A C E C A A P E O O I I I M O D D A M A M E A C A

iin^a muta Ea cc.

123-2-76410-13-89-16-1-758-4-21039:1:4 25-1-867109-8-314 6475-2-23910:1:8 6910-15-237&:451 32-3-98561-1-147-2134:5:96107:82 12-13-4567-2-9:31-41028-20-

rai Nonu cu Om Ana CRAI e a-ci TOACA Rar 5 LETA ARES e acea MAEA epica CARTE Evu cap e IOIO ia-ca Dama e DM AOM. -

. -

,,Au Pact Nou, Om Riri Kops Grai Nonu cu Om Ana CRAI e aci TOACA, rar LETA ARES e acea MAEA epica CARTE Evu, cap e IOIO, iaca Damae DM.AOM."
p r r p o a p s o oa v i e a c r a i e a t a r a a r e s e a m a e a c e a c
i p e i o d a a . 103-7-7143-70-2:1982: 56-11243-2-97108-2-56 312-1-45891076-76532:7:10184-23-8: 651:4109-5-2378: Popa voia Soare CREATIA rar§ e ARSA e cap EAC MAEA Ae apoi e DODA: IO. -

144

O O R I R A R A E A 1: 5679-2-42-6-9310 L 2 0 Rar3 IO era A R E C A P A M A E 45261-2-3:5678-2CARPA e MAEA A A A B D O D A P . -41-3392-10-5678-2Ea APA Doda.

J*opa voia Scare. CREATIA rara e ARSA e cap EAC MAEA Ae apoieDODAlO:

O R

o o a o r e r e e a 178: 6510-11-93-12-24-6-OR* «r« JU oo AAOAOE 823-7-751-13- 64-10- ERA'oOO. AA.
3 A C

a

O rara IO era CARPA e MAEA, Ea APA Doda". .

oi oa i o o i. o i o

invariant.-

Eva, Isis, Cadmus §i Lot... de pe OJt !
Nu comentam mai Tnainte de a vedea cine erau VESTALELE templelor:

A 1

i c d 1 u i t a V c u 1

f

ae i e

a

o f i s e P gma a 1 f o t a s u P ea P r 0 s a i m t P V Pr a a 1 f r g u i mi Pu s r a 1 n i i c t e a c m Pr a a P o V e r i 1 o a V •i a c c e 1 t n s i u 1a i p u

t a
n s t a
c r
V

a e i e c s

i i s 1 a 1 c u a i 1 s s n o e a

&

d

o n

g

i o t a c m a s u P r a . t a P u s t a i m i c a t Pu s a - p r a 1 u a Po s t r V e r s P u i 1 on s i a V i o t a s i gm a i mi c d e a a 1 u i i o s s i g ma g ma i 0 t c c V I c a S d ea s u u i i o t a i o t a V i a o me g a c u 1 c a t d e a s u P i o me g a o u a P u n 1 f a i 0 t c d ea s u u i i o t a t r. o f i n Pu s e P s s i gm a t t a a1 f a n t ua t d e P s i 1 o m a V 'i r g m e ga n i c t. -

916-12-37910-7-452-1156:423-2-89107-2432-2-8759106~-3-l 107-2-2345-2-198-2-6 810759-3-63124-367234-2-180510-3891046-19-13275-832-1-15623410-13-0 18-1-15623410-13-9

m TTjq Bonos; , lepeiai, arv:caEanadeq,cav tes Hestias, iereiai, (ai on: ai Hestiades, on) 13245-3-897-2-106 Aflai Act scris, dup3 EAC LOT ivi, pusS EVA, mitica £~ ap VLAC, OMU Taurul Pade§ poeta ISTAR spune CIFRU pe Sloin ISIS IO GaumataTEAC agma ALF i$i Dac Tomis, purul 10 ai tagma PIUS, §tia scris GO aci VLAC IOM dat EVA, spus-iota PRAVIL-A lui IO. Fata ARGES, Vlac G-ati umil Coc pus5 deasup-ra lui MOGA e Unu din IO, pact aflat e IO ' Cadmus aci e •PRAVILA IO topi-n strofS vers spus PELASG ION, mit ALUTA - i Oafa dau cantec T-ot, El Pais El-is gg. MANU Riga e in OMUL PAN, Ticu.

1789-8-423-2-6510-119107-6-834-3-2156 1-1-32476-2-910-1-59-3128910-2-3746:5 1087-6-68143-14-52-3154-2-781-09-2-263-5651:7108-11-9234-278910-2- 123564 1-2-2910-3-56-1-3478-2101287-12- 3456-2-9 9103-11-6217:543-71234-2- 5678910 12-15-345-2- 76910:8: 9106-7-431: 25-3- 87 12-2-465710-8-3:89-15163109-2-824-14-7 1235410-7-78-1-9 72910-13- 456381-21234-2-10967:58 2957-16-134:8610-24682573-1-41081-4-, 1087-11-315462-3-9 103-2-59-4-4687-11-12 32: 104-14-5617-7-98 78:6': 109-1-4512: 234-2-5153-3-

145

,,Aflai act scrls, dupa EAC, LOT Ivi, pusa EVA, mitica tap VLAC, OMU taurul Fade? poeta ISTAR, spune cifru pe Slon ISISlo Gaamata, Tagma alf i§i EAC Dae omu Tomls, purul IO al tagma, PlUjSstia scris GO, act VLAC IOM dat EVA, spus iota, PRAVILA lui IO, fata Arges, Vlac gatl umil Coc, pusa deasupra lul Moga, e, unu din IO, pact aflat e IO, Cadmus acie PRAVILA IO, topi-n strofa vers spus PELASG, ION mitALUTA -1 oafa dau cantec tot, el Pals Ells gg. MANU riga e OMUL PAN, Ticu."
VAVVVVAAET
F L ACP T L OT V 68-14-129107-5-534 VPSSII SISC AAMLI AI ASV SPAPI VSMTI STICDATVTP LVMI LVAI AM OGAEADI NI T

107-1-912-8-5636-2-8

10 Fltul pac-

RL F AL AOGT I

219:10558--'l9-734-619104-4- 5632:78 810-19-1267:9543--1356432-4-17810-10-9 65-1-1234-2-8710-26583-6-241097:1: 14-6-6325:7:8910

ta EVA aaa a A-

9-18-87-1-43210-13-561T.GG. afli Lar156: 7432-4-810-18-9 I 163489-4-52-3 - 710 2-11-431:5678-2-109-1
52469-2- 810213-5137-11-

psu Glii sss. Asul IAMA IAMI spus Tipa DACII, stup Tul Lumi IAMA DANA GETII, o

NOTTNAODAC

I ECCVI EI PN OPESPVSTI

ivi ecce In Pove §ti pp. SiArge §, cuplu Viu.

VRTGAEVO I V L PV

LAOEFLI SGG

nt ANTON o Dac-

5 EOL, Elis gg.

vcpvaaap-sv.

JO Fltul pacta EVA aaa. a APSU gli sss. Asul lama-IAMI spus Tipa DACII, stup TT. GG. afli LARUL Lumi IAMA, DANA GEJII, o ivi ecce in Pove§tipp. Sint ANTON o Daca EOL, ELIS gg. Arges, cuplu viu."
Apus capul Va1-4-2378:641059-6617-2-28-10-945-10-103 86-8-35110-1-94-5-72 38810-1-153:472-1810489-21-6235: 651:7:72-5-413: 78109-2-2534-2-16 c Sima, al^ii: AOM PP i?i GUGU, furt El Dionis ivi ici Getul ALAR NOE o va lua.

g s i l i a ma i t spusi acpi g r i f l v v d ge t i i o i v i c n i s eaat pnogl e ol al r avv. 'C G E O C L G R E A LD

,,Apus capul Vac Sima, altii: AOM PP isi GUGU, furt El DIONIS ivi ici Getul Alar Noe o va lua." ' •
S I M A A P G V I I V I I E L A R N 0 E O A.6710-9-189-2- 2354 5-4-10: 7845: 1392 869-6-14273-5-1310-6544-3Mag'Cap CLISI, e Vivi GRIGORE, Elena ooo. 31a. evoci

p.c v -e v i v i r a. 1109:43228-13-1567-7- Rar PUIU r o . R A R A V V ' '

.nMag cap CLISI, -e Vivi, Grigore-Elena ooo. a/a."

a r. --

'

1234-2-56-1-

R AW AR .

Moise a ratacit 40 ani... prin Pustiul Getie !
Prima observatie este ca, m fine, avem un document clar al adevaratului lerusalim, dec! la COZLA, necum prin Oriental Mijlociu. Este de a§teptat ca sa nu urmeze nici o reactie a tainuitorilor adevarului... Numai ca nu ne vom mul^urni cu tdcerea lor, ci Ti ppftim sa ne explice si tainuirea pe mai departe a existentei adevaratului lerusalim. Studiind

•';-' 146

cu rabdare Blblla afISm adevarul Tncifrat, metaforic, dar §i direct. DupS ce elibereaza pe LOT, tntalneste Abraham pe Melhisedec, rege Tn SALEM, care-l binecuvSnteaza, cerand in schimb ,,paine si vin" (2281). Pier Sodoma si Gomora pe valea Sylvestra, aproape de lacul asfaltit (AI-Motanah), care, alaturi de Adama, Seboim si Segor, formau Pentapole. Lot fuge cu cele doua fiice ale sale si cu Sara, care devine statuie de sare, pentru cS a Tntors capul (2.267-2.266 a.H.). Sfatuit de Sara, el ia pe Agar, care naste pe Ismail, apoi pe Isaac (2266). Va urma parabola 'cu sacrificiul lui Isaac. Agar pleacd Tn desertul Bersabee. Ismael se c§s§toreste cu o egipteancS §i dS nastere arabilor. Cea mai mare fiica a lui Lot da pe MOAB, ramura MOABITILOR, cea de a doua pe Ammon, ramura Amoni^ilor. Templul e zidit pe muntele Moria, ce face parte din muntele Calvarului... Apoi, un servitor, Eliezer, porneste spre Haran si Chaldeea si cere pentru Nahor, fratele lui Abraham, pe Rebeca pentru Isaac. La 40 ani, Isaac ia pe verisoara sa, iar Abraham pe Chetura, din care apar Esau sMacob. Patriarhul moare la 175 ani §1 e Tngropat m Pe§tera Mambre, aproape de Hebron. Astfel, dam de mormantul regal de la Ezerovo, cu celebrul inel despre care vom reveni. Toponimele Ismail §i Isaccea, Basarabia sunt clare pentru a demonstra pe unde au umblat... De fapt, se precizeazd cd ,,facla cautata era la get" de unde fusese furat Cronicul romanesc. Cadmus, Clio, Kiron, Eac, Manolis arat§ cd ceea ce numeau pe anumite har|i ,,pustiul getic", nordul Moldovei §i Ardealului, este locul pe unde ratacesc ei 40 ani. Moisei (toponim) arata ji originea acestuia, etc. In deriyatd apar RIRI, Kdps, Toaca de pe CeahlSu, Tntr-un context care nu mai lasa nici un semn de Tntrebare. In textul Vestalelor aflam actul scris de dupa EAC, ivit de LOT, text ce poate fi Tnteles perfect cu dictionarele mitologice in uz. Deci, nu vpm scrie sute de pagini despre cele §tiute de mitografi. Schimbarea numelor in cadrul castei sacerdotale, deseori a sexului, au derutat permanent pe cei ramasi la ,,sensul literal", care nu cunosc miezul cuvantului; de-aci plevusca de zi§i hermeneuti, niste treiera-pleavS cautand boabe de grau... Poate cea mai utila informatie este ca §tim acum cine se afla Tn mausoleul de la ADAMCLIS^I. Anume GRIGORE, simbolul Anei de Arges. FSra a fi explicit, preotul c§rturar loan Polexe m§ tot Tntreba: BCe face puiu?" Abia acum Ti pot raspunde unde se afla. Secretul Castei IO era de hepatruns pentru mil de ani... Odobescu, pentru nyeriga de la Pietroasa", citita prost, a scris o carte Tntreaga de impresii, eroarepe care oevitam...

147

Capitolul XI

PARINTII OMENIRII Indoeuropenii - originari din Carpati
Inca din 1968 exists premiza cercetarii pluridisciplinare, potrivit careia indoeuropenli erau autohtonii acestor meleaguri, niscufi in zona dintre Carpafi §i Balcani, folosind o limba unica, cu mici vanafli, mod din epoca bronzului, pe 6 zona vasti, din Carpafi Tn insulele Marii Egee, si din Anatolia in Valea Indusului. ,,Beneficiind" de interzicerea dreptului desemna'tura, ca si de excluderea de la Facultatea de Drept din Bucure§ti §i de la scoate de literature Tnc§ din 1952, student la Cluj si Bucuresti, am observat sim'u punctele slabe ale etnogenezei Tn limba si istorie, iar capodopera i Nieolae Desusianu - nDACIA PREISTORICA" mi-a dat cufiozitatea de aurm&ri fenomenul respectiy. In §tiinja si Tehnica nr. 1/1980 a aparut un articol scris de Gh. N. Popescu, Tn care se data fotocopia inscripfiel-mesaj de la Corbii de Arge§, de la Biserica din Piatra. Era o piatra ovald pe care inscrip^ia era imprimata de-a lungul circumferinfei, care mai cuprindea hSrJi Tnfi(l§3nd teritorii din Dacia, Sct^ia, Anatolia, Transcaucazia §i Asia Centrala. Datarea era Tn sec. IV a.H., motivata prin folosirea scrierii numita silabo-foneticd. Se aduceau apoi Tn discutie similitudini cu cele de la pe§tera Gaura Chindiei, Pescari, Garla Mare, Drubeta, etc. cu cele din Harappa, ca si cu ceea ce numeau speciali§tii alfabetul linear A, Cretan. In discutie s-a aflat si Victoria Enaciuc-Mihai, pare a dat o versiune proprie, cu o limba bizara, de nemteles. Dupa ce savantul bulgar VI. Georgiev aduce argumente ca scrisul apare Tn Europa, la Tartaria, este eyidenta Bfantezia" Victoriei EnaciLtc-Mihai. Inventa o limba de neTnteles nimanui, ceea ce va repeta Tn continuare, Tn studiile domniei sale. Mai Tntai, trebuie spus ca pasarea CORB e prezenta Tn Biblie si este simbolul castei sacerdotale. Nu exista corb mort, pentru ca el este Tngropat de oeilalti. Evident Preotul. De aici, ajungem u§or la celebra lupta dintre INOROG §i CORB, lamurita term de Dimitrie Cantemir ca fiind lupta dintre UNICORN (rege) §i sacerdot. lata ce scria Cantemir: nS-au alcStuit in capi§tea Daciei aceasta de acoperite chipuri filizofice§ti carte spre eel nespus a toatS ob§tea folos mtru sorocul de veacuri trei tamplate neasemuitului Inorog, na§tere, cinste §i plecdciune".

G

Cele 9 Dacii
Prima operatie matematica pe care trebuie s-o facem, cred eu, ar fi sa dam factor corhun pe ,,escu "si sa apelam la marii no§tri Tnainta§i care §tiau ce vorbeau Tn Hronicul vechimii noastre. Desigur, primul nume este Dimitrie Cantemir: Hronicul vechimii Roma-noMoldo-Vlahilor, Tn care termenul Dacia e folosit frecvent Tn pasajele Hronicului: ,,pentru cS numele §i niamul Domnia-voastrS car/a de de148

mult s-au descSlecat, si de atuncia pana amu necurmat locueste fn Dacia (adecS in Moldova, fn Tara RomaneascS si fn Ardial)". El considers ca acest teritoriu a fost candva unitar §i pastrat mufti vreme ca atare. Ca si Th cazul termenului Dachia, i s-a parut veridic ca, odata cu pierderea unita{ii politics, acest teritoriu s3 se fi numit in Tntregime si Tn .parole sale componente nValahia", dupa cum reiese din urmdtorul pasaj: nDupS schimbare sau mai adevaratS tSImacire, numele Dachii fn Valahia, mults vreme, toate trei jSrile pomenite^cu un nume s-au numit, pana adecS cand domnia dintr-una fn douS s-au despSrfit (... ) larS dupd aceea s-au despSrSjit Dachiia acesta fntr-alte numere noua" (adica denumiri). De altfel, carturarul Dimitrie Filipide publicase Tn limba greaca o lucrare in douS volume Jstoria Romanies "si nGeografia Romaniei", parcS uitate azi, desi unii membri ai cercului din Pitesti credeau ca, dacd am fi numit tara Dacia, nu mai aveam probleme istorice, deci, eram scutiti de cercetare temeinicd, obiectiv fals, simplist.

6.000 ani de civilizafie umana ?
Dar, surpriza este cu totul alta, anume ca ,,Pamantul si majoritatea forme/or de vlafa vie planetei au aparut dintr-odata Tn urma cu cca 6.000 ani", ca ,,spajiul carpato-danubiano-pontic este leaganul crearii lumii prin cuvant", cum titra ,,Romania liberS" Tn 22 august 1986. lata textul de atunci: ' ,,72 savant! americani, laureati ai premiului Nobel, au adresat un apel Curtii Supreme a Statelor Unite prin care cer sS nu permits ca fnvatamantul tehnic din SUA sS fie afectat de teorii religioase. Acest grup de savahti, eel mai important constituit pana acum in SUA, pentru a sustine o mofiune, apreciazS c& patrunderea ideilor relfgioase fn fn-'vStamantuI stiintific «dauneaza educatiei stiin{ifice». Motiunea a fost trimisa Curtii Supreme de Justifie §( critics o lege introdusa in statutul Louisiana, potrivit careia informatyile privind evolutiei Terrei trebuie sS fie «echilibrate» cu date despre «§tiinfa creatye\», ca aceasta este o adaptare a Genezei si afirma ca Pamantul si majoritatea formelor de viafa ale planetei ar fi aparut dintr-odata, Tn utma cu circa 6.000 an!. Ea a fost votata de Corpul legislativ at Louisianei fn 1981, apoi invalidate de Curtea de Apel, ca violand principiul separSrii bisericii de stat. fn mai a.c, Curtea SupremS a hotarat sa revizuiascS aceastS interzicere si s8 fact) publics hotSrarea din 1987". Ceea ce pretind prelatii din Louisiana consideram ca merita toata atentia. Desigur, ne este cunoscut fiecaruia ca stiintele referitoare la viafa Tn general, la materie, dau Uniyersului si Pamantului o vechime mai mare decat jnfimul 6.000 ani. Potrivit legislatiei lui Manu, durata ar fi de 4.320.000 ani umani, sau 12 ani diyini Tnainte de ultima pralaia ce reprezinta viata pe Pamant Tn fiecare perioada a creatiei si a disolutiei. Cartile chaldeene dau cifra de 432.000 ani, care nu este decat aceeasi varsta divizata cu zece. Savanfii se refera, desigur, la omul biologic, pe cand prelatii se refera la omul cultural. Cum se §tie, scrisul propriu-zis, cartile sapientiale, Tn sensul actual al cuvantului, nu au o vechime mai mare

149

de 6.000 ani, dec! Facerea prin cuvant. De altfel, la noi, Facerea lumii TnseamnS constanta $.508 a.H., dec! au Tn spate sfar§itul mileniului IV, in Egipt (3.500-3.100), si abia Tn 2.700, cfirid yorbim de Mesopotamia, abia 2.500 cand vorbim de Marea Piramida a lui Keops si Tn jur de 2.000 a.H. ca^id yorbim despre civilizatia cretana. Dar si celebrul razboi troian are numai 1.180 ani a.H. Poemele Homerice se traduc la Atos Tn greaca veche Tn secolul VI a.H. Cat de scurta este istoria scrisa a Omenirii §i, totuf i, cat de pufine lucrurf sunt clarificate. Omul biologic ar avea o varstci de 2.000.000 ani (homo habilis) iar prelatii vorbesc despre. omul sapiens-sapiens, cand apare ,,dintr-odat§" prin numire, prin cuvant. Socotim necesar sa reamintim spusele lui Clement Alexandrinul la faptele si perioadele istorice cele mai vechi: ,,De la Adam §i pana la potop sunt 2.148 ani §i 4 zile; de la SEM la A VRAM sunt 1.250 ani; de la Isaac pana la intrarea fn stapanirea Pamantului, 616 ani. Mai apoi, de la Judecatori pana la Samuel (DECEBAL EKAS) 463 ani, 7 luni §i 10 zile. Urmeaza domnia persanS 235 ani, apoi 3i2 ani domnia macedoneanS pana la sinuciderea lui Antoniu. Urmeaza stapanirea romana de 222 ani pana la mpartea lui Comodus" (Stromate p. 93,140, 7). Suma este tot de aproximativ 6.000 ani.

Romanii - ,,Pdrintii Omenirii", romana -^ Jimba viitorului"
In mod necesar, va trebui sa revedem ce stim, pentru ca, dac§ au considerat toti scrierea sumeriana drept cea mai veche, Tn 1961, un «rheolog roman, Nicolae Vlassa, a descoperit la TdrtSria (Ardeal) trei tgblite de lut cu scriere pictografica, Tnca din mileniul IV a.H. Descoperirea tabli|elor de la Tartaria, Karanovo si Graciani^a si din Lepenski-Vir (de pe malul Jugoslav al Dunarii) propune oamenilor de stiintS o ipoteza socanta, cum ca originea alfabetului se afla Tn spatiul carpato/-dunarean, drept cea mai veche scriere a Omenirii. Ceea'ce este exact^ Uluit de aceste descoperiri, arheologul american W. Schiller a afirmat ca ,,Ciyilizatia s-a nascut unde locuie§te acum poporul roman". Destui au criticat Biblia, dar nu i-au clintit o iota. E bine sa recitim cu atentie Evanghelia dupa loan, (1,1 si I, 3). Biblie au toti crestinii. §i e cazul sa amintim afirmatia lui Alfred Hofmann, surprinzatoare pentru mulfi, anume ca: JPoporul roman ar ft indlcat sa stea in fruntea civiliza{iei spirituals a Omenirii, iar limba poporului roman se potriveste celui mai cult popor de pe Pamant" (Istoria Pamantului, pag 3075, 1820). ? n context, mi se pare necesar sa amintesc spusele lui Alt LOMBARD: ,,Limba romana ar putea fi limba viitorului". Platon scrie Tn Epistola VII, 341 c: nEste un lucru destul de mare sa" descoperi pe Tatal §i FacStorul acestui Univers, iar daca L-ai descoperit, e c'u neputinfi sS-L spui tuturpr "(Timeu , 20 c), pentru ca ncu nici-un chip nu e cu putintd sa-L spui, a§a cum fad cu alte §tilofe". La fel, Epiharm a scris: aViata oamenilor are nevoie de gandire §i^ja nu-mar - trSim prin numar §r gandire, aceasta urmeazS pe mufftori B(p. 255-257). §i altele, precum: nMagistra{ilor, nu dati voie preotilorsS calatoreasca decat pe magar. Magarul duce misterele la Eleusis". Ori altfel zis: nAcvilele sunt libere pentru ca nu zboara in stol. Oile merg fn 150

turma". Sau: Jnainte de a da poporului libertate, da-i LEG/. Nu cauta cuvinte sS le spui poporului: fnghite once, ca struful!"

Osiris - Dumnezeul carp
Cine era de fapt OSIRIS , cifrat o'Ompig,£{u; o'Osiris, eos

Omicroncmi c d e a s u p r a l u i o mi c r o n v o m i c r o n s i g m a i o t a r o i o t a s i g m a v i r g u l a e p s i l o nomegasi gm

167832-5- 59104: Concis OSIR 2536:1478-4-10 DSEU carp 137:1910:28-10-65 or UNU 10, Ki567-7-2198:34-1- 10 ron Mo?i 10 G27:9101:84256-4' IR IOM, cea^a 52346-4-1091:87 gasira RIT va1:9832:54107-4-2 g LILA Ekas, U321:10119:4: 7956-2- mpn Mag e SIGA

Ro's .IRD SEUL 2345-2-678910-8-1 C R U N U U N M O S 910:7643:1258-4I O I O M Q I R I T 1091:835:2764-5V A G L I L A A U M 2198:1073:7342556-8ONMAGEO.. 614-9s c r o s n u n u n t i i r i m m a u u a m o g a v. n

nConcis OSIR DSEU carp lor UNU IO, Kiron Mosi IO GIR IOM, ceata gasim Rit vag LILA Ekas, Umon Mag e SIGA."

,,OSIR D-seul mo§ Nunu ORUS ti-i RIM CIOC Awa mag AMANGIE LAL"
32109:6871-6-45 34:10293:781: 4512:615:6: Renu NUNS Osir Vivi stS gama Mir V. -

OSIR D-seul ro§ Nunu ORUS ti-i RIM CIOC Awa mag AMANGIE LAL. -

R E N U N O S I R V I V O A S A M I T V
r enu s i t u cv

Renu NUNS Osir Vivi sti gama Mir V."

»Renu un Osiris tucu Maia ".
n

1254:103-7-6789 85-1-91032:1476-2-

.

Renu un Osiris Tucu Maia
R e U UTucu IM N

165:2:134:78910-2-

R I EUNUE r e i m. -

RIM e UNU tucu ".

32-1-8:154:78910-21:432. -2-

Mi e unu RS. R mi-e.

Cruciadele - Impotriva... Ortodoxiei daco-romane
Cum, in principal, am stabilit cauza disparities actelor noastre de identitate, anume arderea lor de catre catolici, vom rememora ceea ce au fost, de fapt, cruciadele. Pretextul a fost reocuparea locurilor ,,sfinte" dar, de fapt, era distrugerea Imperiului de Rasarit, a ortpdoxiei, cum vom vedea detaliat, mai jos. Pretextul era lupta Impotriva musulmanilor dar, a§a cum vom vedea, ei ,,pun in coasta Constantinopolului pe turd..." prin numita ,,cruciada a copiilor", ce vor fi vanduti turcilor devejiind... ieniceri, copii de suflet ai lui Alah. Cruciada I (1095-ttOO). La ConcWul de la Clermont, Petre Eremitul §i Urban I excomunica pe Filip I. Proasta organizare face ca Tntreaga armata sa piara de foame, mizerie §i de armele paganilor. Peste

1r 5

300.000 de oameni cpndusi de Godefroy de Bouillon masacreaza iara alegere si musulmani si evrei, instaurand un regim feudal, formand doua ordine cavaleresti, eel Ospitalierilor de la Malta, Gerard al sub de Martigues, unde prim-maistru era Raymond de Pay, si eel al Templierilor,sub Hugues des Payens. Cruciada a doua (1147-1149). Succesele lui Noureddin, print de Mossoul, pun Tn pericoi trpnul lui Baudouin III, urmasul lui Godefroy. Expeditia lui Saint Bernard, episcop de Clairyaux, Ludovic eel tanar, Conrad III, Tmparatul german, se Tncheie Tn Asia Mica prin dezastru complet. Cruciada a Ill-a (1189-1193). SALADIN (Salah-Eddini), intemeietorul dinastiei sultanilor Ayobites, dupa batdlia de la Tiberiada, unde a fost facut prizonier regele lerusalimului, iar Conrad de Montferrat fusese nevoit sa fie la Tyr la adapostul crestinilpr, ocupa Palestine si face necesara si aceasta cruciada. Preopinenti sunt: Frederic Barbarosa (Tnfrant Tn Asia Mica, unde si moare), fiul sau, Frederic de Suabia (Tmpreun§ cu resturile armatei piere si el), Filip August si Richard Inima de Leu, urmat de Richard al Normandiei. Regele Angliei e apoi prizonierul germanilpr. Era cea de a treia cruciadd stability de Henric de Valpott, din ordlnul cavalerilor teutoni. Cruciada a IV-a (1202-1204). Moare Saladin, ucis de cre si §tini plans de musulmani. Inocentiu III dezldntuie a patra cruciada, ,,a copiilor", care sunt vanduti turcilor. Se nasc ien'icerii, tributul de sange. Asa va apare, Tn 1261, imperiul grec la Constantinopole. Urmeaza Mihail PaJeologul, care distruge Imperiul Roman de R3sarit si reinstituie la Constantinopol sediul imperiului grec, prtodox. Acum este1212 - cruciada copiilor, dupa care Frederic II devine rege al lerusalimului. Celelalte doua nu au nici o importanta.* Primul Mare Preot al Antichitdfii - Tngropat la Adamclisi Iar acum, pentru a purie capat presupusei lipse de izvoare scrise, vom cercetainscriptia de pe vasul 21 de la Sanicolaul Mare. In revista titlul: BV atra" 867A , se consacra o pagina Tntreaga sub uluitoare ipotezS . nO Un document epigrafic in limba romana, din secolul aUX-lea". Autorul, inginerul Fizesian, Tricerca emofionat descifreze § s inscriptia respective cu metodele cunoscute, zise hermeneutice. Despre ea s-'au scris mii de pagini, cea mai acceptata fiind varianta data deKail B. sub forma ,,Hristos l-a eliberat pe om prin apa §i trimite asupra lui noul spirit cu Duh Sfant". interpretare citatS apartine lui Alta William Tomsen, Tn limba peceneaga, dar cu litere grecesti, care suna astfel: »Buila Jupan a confectionat vasul, Butaul Jupan i-a confectionat o aga-atoare". Dintre toate retinem o pbservatie interesanta a lui L. t Hampel: ^Una dintre inscriptii este TnscrisS cu fitere grecesti, darnu este Tngreaca" (vezi:A nagy - szentrniklosi kincs"). n Asa este. Sa vedem Tnsa ce scrie, pentru ca inscriptia are pe langa literele eline.de doua ori litera C, si un s mic de mana Yomanesc. Are
* N. edit.: Cine a Jnspirat" mineriadele lui Miron Cosma pare a fi copiat cele 6 cruciade (6 fiind numar sacru pelasgic, preluat de evrei), una fiind a... copiilor student! batuti cu bestialitate m Bucuresti (Noul lerusalim)!... 152

5 fraze despartite prih punct. fn acest caz, ca si la Histria, fiecare rand contine o fraza. Mai are o cruce si un Delta plin. S-o citim fonetic, dand literelor si semnelor valoarea pe care o au Tn scrierea hieratica:
0 r c a e B t

a P r n o u t n 1 V u S o i m a c
0

a e D i n f 1 a s z g i f • n i 1 f , 1 c V a t 1 i g i a

487-5-2:6593-11110

Aci e mort BO-

5108-22-769-10-4321nu ILOS 2-IAN Olt spun Pons.- D C A 93210:5:28-12-67-1-1 clar A Fi om U- 23-26785-2-41910-4- 156:943-3-10728-133241-2-5611-1-810-18- fa!5 plnS la 926-1-46-10-10987-2-5 fii. Tu.afia a i urmat Coro8-3-34721-5-95106 ana gets ce 426-2-3780-11-110-1 s14-2-32910:795-2ta T a taD S E U 11-2-26738-6-594104: 24-6-5768-2-39-12-10: ai casta Geta. Tu afia ai b 3101254-7-72-1-96 Cetate Om BAt aomi cr onu CIU Ortoman 6510-8-713429-6psi l onet aS Ilos Stepan 3452-2-107106-7al f adzet ao Alfa datez 01234-2-59876-7-10 m M IKARON alf. i Tip final i-a 1-9-237456-3-1085-2p i a l f a n i i t upsi l onCet Slon r i unghi t a 910-4-184-13-21-1-3567-9-ET aci pe 1091:58764-6-23-13478-2-691102-8-5 D s. e l o n g a m a e p s i l o h t a u o m i c r o n i o t a g a m a e t a. Stup de la ILOS e-n gama Piscul Antic KOGAION Tata Mare.v

,,Aci e mort Boian Olt, spun clar a fl Om-Unu ILOS Pons. DACGET asez fa/a pana la Fii, Tu alia: ai urmat coroana geta, ce sta Tata-DSEU ai casta geta.Tu alia ?/' o cetate Om Baciu Ortoman, Ilos Stepan. Alfa datez Om IKARON - alf. Tip final i-a unit HARU-i get aci pe Slon. Stup de la ILOS e-n gama piscut antic Tata Mare." Comoara, aflat§ la Viena, iatS de cine a fost creata si ce spune. Apropo de Boian: exists si azi campia Boianului, iar Ikaron este datat de statueta de la Adam-Clisi, descifrata de mine Tnca din 1980, si care se • afla Tnhumat acolo, drept primul mare preot al antichitatii. Savantul Griporie Tocilescu este eel care a murit nestiind cine-i Tn centrul Mausoleului de acolo, Este Ikaron - nici vorba de Tropheum Traiani... Citim derivata matematica:
OEO BAAVAVC

1210-21-83-5-4567-2-9 109872-5-64513-113910564-2-7845: 1223:

L A R A R A V N N P D A C E A E L A A L N A I V O N E 0 A A T A T A A O A G E T A L T O T O C T O C S E L E ^ C I T I P A P I T I T •£ E E I E A L S S L A O T I R T A T A M A R E.-

1:491078-6-3526: 10129-2- 54367-5-8 678-15-10945:123-279-16- 8: '123410-465 0234-3- 89107-26:5 519-20-10263419-87 821-10-57391014-4:6 104-20-81-77:2365: 67897-9-9514- 2123: 16-55831044-18

0 bucvS O aea plan Rar3u Ne "L e D C la a a A Ea o naiva no- tata Geta o a- tac: Cloto to tem Filip e C- at Ea e/ piti marea ta

nObucvS Oaea plan Rarau Nela Laea Dae; Ea o naivS notata, Geta o atac: Cloto totem Filip e cat ea e, piti marea ta aria - El splist."

153

oaoaeaar l a. l aeaaanovt au aoaocccrpp eei i eepi t i e Pt i t ar t asi r -

3265:18794-5-10 OAEA ora!5 A76-9-1328105-11-49-5NA Leaota 91853-10-627-1-104 59 : 10348-19-12-1-6 :7 98710-5-123546-3carpa
1

Coc poet IIII EE

O A E A E V T L A P A P O E T I T E E R
T. -

,,OAEA oralS ANA Leaota au carpa Coc poet IIII EE e Pisar titrat." Citim mai departs.
.-

isar titrat.

564-2- 187: 9102 Eva Olt e apa104-17-2378:16591-10 re poet TITEA.

ao1 t ar t poe R t r.e
A T A.-

,,Eva Olt eapare poet TITEA".

12413-l-321097-4-65-l-Total P reot

Jotal Preot Re". lisus... recunoa§te c£ e Zalmoxis !

De pe bolta bisericilor, ne binecuvanteaza lisus Hristps. El este cifrat IO (Ico). Despre acest IO, patronim romanesc, s-au scris multe:
l ot aomegas culcatp-usd easupr al ui 156:9104-5-8732 1054-9-968723-3-1 34:1:7871082-5IOM a?a GetoDae- stupul OMU e Pravila

omega.-

I O M O G E T O S L O M V E P E M O G A ee.n

,,IOM - asa Geto-Dac- stupul OMU e Pravila e MOGA."

3:2145:

e MOGA

45-1- 23967-11- 58-3- Op. Cuget GO ' 31010218719-9 . -64-10- SALMOCSIS -

Op. Cuget GO - SALMOCSIS - EE."
314:562-3IOH SAL...

lata, de ce Noul §i Vechiul Testament au continuitate, de ce noi romanii suntem singurul popor nascut cre§tin. Continuitatea!

o 1 im s a

Jiul... Zalmoxis §i Eva
*

O inscriptie aflata pe un vas de cult de la Barbo§i este decsebit de important^ pentru noi Tnxcazul de fata, pentru ca numai cateva litere a§ezate Tntr-un anume chip spun mult, inclusiv existenta Crucii. Insa, pe epigrafii care o cred neaparat semn aparut dupa Hristo's,~i-a determinat sa o plaseze dupa mileniul I d.H., ca si cum era necunoscuta anterior. Or, crucea este un simbol multiplu §i apare in toate religiile. Bara orizontala arata ierarhia fiintelor pe scara evolutiei - de la ameobe la OM §i ultimul arhanghel, iar bara verticala reprezinta postbilitatile unei forme de existenta Tn cazul Bibliei - OMUL. De altfel, numai OMUL si pasarea pe cer imagineaza sufletul, Duhul In chip de porumbel. . . Exista nu mai putin de 12 reprezentari ale crucii, Tntre care zvastica - Tnsemn al fortelor opuse, Tn rotatie continua, reprezehtand transformarile necontenite ale energiei. Deci, s-o citim: betapiCSl i. t ar aRoi nmi j l o c u l l i t e
r e i_C S p u s a u J.

. 4233: -10: 5487: !;

106-16-5478:129-5-3 438710-8-9651-9-2 7-5-219-5-98656-6-

ii Pacs Bel t~ Srnii mort E1 era tipul

'Clio e mo?

„//' Pacs BEL farnii mort, El era tipul CLIO e mosu J."

154

I I P A C S P M M V SALMOCSIS- v S L C L I O E M O S
•j i u l e v a p m . m pm i i j.-

2514:7:1429856110-14323-3- 961087-81234-2- 587-2- 99-1

JIUL

e

KIP scump.
JIO - EVA L : JII,-

„ JIUL e SALMOCSIS - kip scump".
312-2-

Oin cele de mai sus deducem justetea lui Platon, care scrie: ,,Desigur, numele sunt instrumente de cunoa§tere §! calauza gandului", iar Arjstqtel nota: ,,Numele este un sunet vocal care poseda,o anumita semnfficajie conventionala" (De interpretatione, II, 16a). In aceeasi ordine de idei, Confucius concludea: ,,A cunoa§te asemanarile §i diferenfele dintre lucruri, inseamna sa cunosti numele tor exact". Asa trebuie interpretata precizarea lui F. de Saussure, din 1908, ca' ,,sunt confuze conceptele". La noi, Al. Rosetti, nepricepandu-l pe Saussure, scrie Tn Fonetica sa negru pe alb: nCuvantul este arbitrar". Nlimic mai fals!

Cifrul getic al cre§tinismului
Ce inseamna de fapt cre§tinismul? o Xpionovianog, ov o christianismos, ou O m i c r o n c m i 1019:76548-6-2: IOM icronic M. c d e a s u p r a l 79235610-6-184 Pade?vll CRAu i o m i c r o n C 6519-2- 10782-13-43 CIUN croi moa p p a r o i o t a 98:64251-2- 1037 to CAPRA. Pai s i g m a t a u o m 1-091:67345-5-28 mo?, TAGMA ivi c r o n t a V o m 1-9-9 08-2- 6372-2-54 i Qmu-trac NOi c r o n a c c e n 910: 7345126-4-8 E-n CronicS ct u a t c a p p a o 8921: 510843-14-67 aut Copta Pam i c r o n s i ' g r a 8*,: 15426-2-1039-2is scris MOG a v i r g u l a o m 54B327-1-1910:6 graiul AOM ui c r o n u p s i l 51:8792610-10- 34 ni Spicul Roo n s c u l c a t p 38256-8-71109-7-7 manul copt Cu s d e a s u p r a 534:8791210-3-6 ade Puru?a sl u i u p s i l o n . 545-11- 78391021: pus ILIONUL. JOM cronlc M. Padesul Craclun croi moto CAPRA. Pai mo§TAGMA ivi omu trac NOE-n cronica caut copta PAIS scris MOGgraiul AOM uhi spicul Romanul copt cade Purusa-spus ILIONUL." lata de ce na§terea lui lisus este de Craciun. De fapt, bine socotind era la 25 martie... Mai departe:
1910:5236:74-3-8 910871-9-4356-2-2 231:768-2-10954 9-9-871:5432-2-610 545-21-931087-1-12 23:3984:121:57-12 4510-4IOM mo?u IO COSMIC PopS tqa NOE Concs-aia Totu Pi7 scu Latin ia- '' ca NILU ioc, e-n DD.LL.

I OMOM. VI COM OTOPP AI MOS A 0 C C M O N E-O- C AVTOTPAI SI I AA0MVNI LT CCADEDNLI L I OB V L.-

JOM-mosu IO cosmic popa t-ca Noe Cones, aia totu ptscu Latin iaca NILU ioc, e-n DD.LL." i o m m o s u m o t .156:32109:874 IOM moto mumt o c - a o s a i a v 4-9-7126:105839-1a ATOS VQIGA t t i i i a c a n i 1109:62378-6-34-1tin Atica £i I v i o c l c d . 64521-2- 873-2lo cu i d o i JOM moto mum a Atos VOICA fin Atica n locul doi". 155

-I 0 WH-O T O A A T OSTTI NAI V

s c o t t i o - m s n S I ONT

,,Scot casta IOM Titu Antu". ,,SION TOTMOS."
1245:3:

3265:784109-6- 1. V.-12:4589-2-76310-6 96710:435821-5-

scot casta IOM Titu Antu „ Sion TOTMOS Sion T.

Cosia - Vaticanul antichitafii!
lata ca am definit conceptul de cre§tinism, aflandu-i originea. Deci, nu undeva in Orientul incert ci la noi are originea sa. Minunat, facem o corectie cu... tara sfanta, dar §1 cu Noul lerusalim al mileniului III. Oar s3 JSmurim ?i termenul de ortodoxie. o, OpdoSoXio, oq o Orthodoxia, as
81073-8-21265-2-2: 12394651087-567318-3-2: 59104: 2673108-1.8954-37549-17-102-12-3186 2649-2- 107-11-135 53-6-2134-2-2-10679: 610997-8-35124-33413 15-762-l-34578-3191062-8, 5981034-5-1672 DacS cetim, e superlativ Roman o croi Homer Tatic ales In Doctrina Mog Cosia Papa Cbta aflat Nucet grai avu sigla falsa.-

Et acmicdea supjraluiet a o m-i C r o n r o t het aomi cr ondel t aomi cronsi gmac app ai ot aac c e n t u a t a l f a v i r g u l a a l f asi gma. -

D T E A M O C R O I
P C O T A A N C A I
I E

,,DacS cetim, e superlativ Roman o croi Homer tittle ales in Doctrina MOG. Cos/a Papa cola aflat Nucet grai avu sigla falsa".

'

I A I N R C O C

7364:812-9-211:
5546:109891037:

'

,

Scriea DOCTTRINA

iatS COGAION.

ce-i cop-

sdoct'rinac capi at Sc og a i o n.-

,,Scriea DOCTRINA ce-i copiati COGAION."
9101:23456785: 67-1- 89101234-2 3212:

A O M D O ' C . T R I N , 2123:456789107: C I P I C A.13-4- 654-2c a c i d o c t r i Troia n a d c.CODACI NI I A D A C.-

,,AOM doctrina ta Cogaion pica." ,,Caci doctrina am kip."

AOM doctrina ta Cogaion pic^,-

caci doctrina A am kip

165:324-2-431:897102-4-Cod dac Cin
XO Cin DAC DACIA.

»Cod dac Cin Troia".

62-8-587-4-431: 34512-3-

Getii ne vorbesc... de clonare !
Ne-am lamurit f i pe unde scria Homer poemele sale, traduse la AtosTn codulelin... lar acum - Oamenii aceleia§i tepe:
Omi ' croni ot ac mi cd eas u p r a l u i i o t a

01 ToiovToi, cov

4671-4-83-5-1059 41-1-5863109-7-7:2 32110954:687-2-

.'

, oi toioutoi, on

Cones li TRO' IA Cadmus e CARPATUL, ici

1 56

C A R E E C A R P A 63457-5-1289:10 T I O V I E V L T T 239:5546: 121: A R A I L A.64-10-38107-8etracarati Ivati atl .VLACALT c v 1 a cT-

t a u o m i c r o n 78910643-9-251 . cronicu Ssti o t a o m i c r o 4:187:10932:65 .a ici Orto Mo ri u p s i l o n s c 45-9328-2-10671 §i spun CLONu l c a t p u s d e 45-7-37621-3-9810 AT CUPLU DSEa s u p r a l u i u 8791-:4351026-14 ul ia Puru§a p s i l o n t a u o 1928:7310:654 pusa Tic Nolm i c r o n i b t a 5:92310:786-6-4 o Tica 1OM R . v i r g u l a o m e 534:10:9812:45-1-2617 IRI la Moga ILVA g a n i i . ^Concs ti TROIA, Cadmus e Carpatul. Ici cronicu asta, ici Orto mo$i spun Clonat cuplu Dseul ia Puru?a, pusS Tic Nolo Tica IOM Rin e la Moga llva". C R A E E C A R P A 6253:4:178910 Care e CARPAT U L R O A S T A I 1:10329:786-2-45 T llva ast RoC I O R T O M O S I 61109:43528-6-7 evai dosul VU -P- J> U S A T I C.N 876:2164:3910 i£a pusu PonO L O T I C A N R O 4-2- 11096253:87 t Co rclio Na R I i E M O . G A V I L 891073:121:4562-7vilae Vir Moga. V A.,,Care e Carpet ILVA, ast Roevai dosul vifa pus Pont Corclio Navilae Vir Moga. c a r e e c a r p a 6235:4:178910 Care e Carpat i l v a v r o r o 1:78910-2-65432 t Roro Vivili t o m e v a i e v 7-3-3410-11-9:62851-10a Omu e Vi^ei i - t a ' p u s a l c o 98110-8-4567-2- 23 Clio pus& Tar c l i o n a . v i l 56:2356117-9ra clonara a e v i a a.89341042-16VIVILEI.,,Care e Carpat Roro VIVILA Omu e vitei CLIO pusa Tare clonara VIVILEI".
Creea Carp arta ILVA Tia ei OLTU"

,,Creea Carp arta llva Tia ei OLTU".
2145:976108-82333467-1-185-2367-4-1254: -5:2341-2-

Evident, avem a face cu o eroare de fond a istoriografiei de la noi, raspandita Tn lume cu toata sarguinta §i iqnoranta. In dictionarul de istorie veche, Tapae e JdentificatS ipotetic cu Polite qe Fierale Transilvaniei". ,Aici ar fi avut loc luptele cu Tettius lulianussi cu Traiarf, scrie Hadrian Daicoviciu (p.562). Acela§i H.D. TI descrie pe Tettius lulianus drept conducalqrul celei de a doua campanii sub Domitian. Dar» nimic cert, totul probabil. Cornelius Fuscus sub Domitian este mvins de daci si ucis, probabil la Tumu Rosu. Toate campaniile sunt discutabile, scrie D.M. Pippidi... Toate sunt mversate la noi, mai toti vorbesc nu din punctuf nostru de vedere, ci al Imperiului Roman,'concept Tnca nepriceput. De altfel, chiar daca arheologi prqfesionisti sesizeaza noi descoperiri fundamentale, invidia ie ucide curiozitatea §tiintifica. Un exemplu ar puteafi concluzia lui ConstafTtin Colhon, publicata Tn nr. 393 din 21 lulie 1983, Tn ziarul clujean nFaclia", despre ,,Tapae". Nici un ecou, nepricepand ca stilul construct,iilor /omane1' nu Tnseamna Roma, cum stilul gotic nu-i priveste pe goti, alt concept incert... ' Conceptele de mai sus deschid o noua fila Tn istorie. 157

Vlac traaa Tratat ELI.Alt VLAC.C.Vlac.

Capitolul XII

GETII §1 MARILE SECRETE ALE TERREI Identitatea lui Keops o aflam la Tomfs...
Despre secretul piramidelor s-a scris enorm, observandu-se ca axul culoarului este central pe steaua polara din epoca respective cu mare exactftate: 4 minute a unghiului facut in raport cu steaua ,,Alfet' a Dragonului reprezentand nordul geografic, iar cele 4 unghiuri ale bazei sunt Tndreptate spre nord, est, sud §i vest cu aceeasi corectitudine. Inaltimea piramidei mmultitS cu un miliard reprezinta distanja Pamant-Soare (150 milioane km). Perimetrul bazei Tmpan;it la Tnaltime da ,,2 if, dublul lui 3,14, ceea ce s-a putut verifica abia dupS 1670 de Leibnitz. Raportul Tntre apqtema si baza triunghiurilor este 1,618 - numarul de aur „())", In fine, Tnclinarea medie este de 52°, ca stiau triunghiul ..sacru " a carui ipotenuzS era 5 - celelalte laturj fiind 4, 3. Deci 5 = 3 + 4 . Toate bune dar intrebarea este alta: de unde aceasta §tiinfa, de unde resursele? §i de ce nu, cine au fost Keops, Kefren, Mikerinps (Hufu, Hafra, Menkaura, in pretinsa limba egipteana, care chinuie mingle de sute de ani)? Tot la noi se afla o inscriptie care lamure§te pe deplin identitatea lui Keops. E vorba despre Stela Solilor din Tomis.

Keops era... ,,episcop-papa din Oil" !!
Epsi 1onDom i c r o ft C S e p s i l o n t a u e t a avea ti ot abet aom i c r onu ps i l onal f acapp aid t ac appa a1 faz e t a t a uomega- i ot a d e l t a e t a c a ppas oar el e r oepsi l onp Slon i Smi i et ai o t a i o t a e p s i l onups i l on l i i i t auomi c ronups i 1 on g a m aCDVsqa r el e. omi . c r o ntauga. mal a mbdaet asi g m maa1 f ar oC S epsilonLom i cr ongamae p s i l o n i o t a

Interpretata Tn chip si fel a ramas enigmatic^ pana azi. S-o citim, e simpla, cu litere latine si eline §i simboluri clare:
89107-2-26543-4-1: 101345-5-62897: 14-3-329-6-67810-17-5 23-6-6:611074-1-98 7610-8-2345-2-189-2517-13-981034-10-62 7-1-1:638245-12-910 251-3-710-3-3498:6 2376-4-54910:18 92:1107845-9-36 376-1-2548910-10-1 21016-9-43-1-5789-131109:367428-2-5 456:7:981012-2-:, 87910-1-2:6543-2- 1 5421-1-786-2-9103-2576910-5-32148-10721-4-546398-1-10 12-11-345678-3-910 781-1-5623:104-14-9 9124-13-1056-11-37-10-8 2756-4-1034189 3410-20-9,-567-2- 218 9876-7-41023-13-15-6 15256-1-478910-6Domn Polls e Miron Keops £n OLT

ot e BISTA capul Cron £?i foe papal An^ a a .copiat T?alia ta fata Cosia Gets Vpce datata LE ARA posele Popfi pe I0-i metisa IOta e spi^a ILION o spun LATIN Omu ici PISON -norul vag Cadmos are lecsic ROMAN, gata au Limba get da arfa SALMOCSIS o lo-n PELASGA cere in PISON liota

158

e P s i 1 0 n n i i e P s i 1 o n r 0 e p s i 1 o n i o t a D e t a s i g ma i o t a o m a g a ^a 1 f a O me g a g a ma o m i c r 0 n s i g m a 0 m i c r -o n R i o t a e p s i. I o n u P s i 10 n c a P P a n i i e P s i 1 0 n 0 mi c r o n u p s i 1 o n s i gma R 0 mi c r o n c a P P a r o i o t a a ma o m i i r l ogn Ci S o ta a e s g e c o n s a t a e p s i le oPns s i 1 o p p s i 1, n R s i g u o n m' a.
D

^1910:35478-3-26-8178:10395-7-4 (26-8) 1045:87-1- 1293-11-6 675 :41-3-239108 2489-13-510637: 21093-4637:581 436105113-8279 48-6-6793114-5102 6341-13105572-9-8 236-1357891041: 451098-86712:3 2345-5-7610813-9 106537-8-9821:4 5621043-18-198-2-7 18107-3-345-2-692 21085-2-4367:19-1017569-16-8234-11-10: 23-1-18-7-10456-4-97 1784-2-23956-9-10

din Pison. El Ino le opri stil in Epos Osia ta DEMAGOAGA castei FAG keag SALMOCSlS Karnnak SIRMI Cogaion ISTER Pons Pilonul papei NIKA Pildn scris 0misul NONO Program ici scria Cap Pontica gama OM COSIA-tron e §i pe SLON Pr-ima-n LOGOS E-lin poet

2 ,,DOMN polls e Mlron Keops, in OLT avea el tot, e Bista-capul Cron, i§i foe papal; Ana a copiat PALIA ta, fata Cosia gets voce datats LEARA, posele popri pe Slon; lO-i metisa lota, e splfa ILION o spun: Latin OMU ici Pison norul vag CADMOS are lecsic roman, gala au limba. GET da marfa SALMOCSIS o lO-n PELASGA cere in Pison; liota din Pison; El Ino le opri stil in epos Osia ta, demagoaga castei FAG, keag SALMOCSIS- Karnak SIRMI Cogaion -ISTER pons, pilonul papei Nika, Pilon scris - Omisul Nono program id, scris ca pontica gama OM, Cosia tron e si pe Slon prima-n logos Elin poet a§a spus mag ILION". Textul este stralucitor. Nu are nevoie de explicatii. Formidabil!!! 8710-21-5942-8-163-2-

8

PI R

AG AV OP NP ET
CA

F A P E

OP SC

F V E A

GS
A P E T I A C S

E V A E P I I G L P N A A I V N G P O

N E A G E 0 I A G N O T K I L 0 A R G

K E A E N T P T M D T A E S N M L V

IN
O A L G

E I I T R A N A M I S T A N

C R N S E 0

0 N L N
M G O I I A

67297143:1 67:8110:85-3085234 13F A 3:987-2-21- I E I E 1-56-1-104-141 C 56374-567:38910-6- 2918:10: 4512: G N N A 2 O 3456-23425,78478621345--410-651: L O 3456-2V. 109128-2-7: 61097:312 0 R 5412:891076- -28-3 G D 456-2972381-2.-10 A E 4568104953-5-2714'.N I 567-23489:1102-11E O 7346:8921:510 S T 6-11789103-1-1425: O M 49823-25:1067-9-1: 1 L 109732784516-3A N 6589:2134-2710

S 0 561019-13:24-6-78 C P

G C

0N L0
N T C E L T

Keop s e in Opiscap ca ave-

a fff .PA .aa .ia ta evo c

Get a IO per cep e-n iot a

clisa e pion Goran i-atS gangul D. M. pelasg Mog din pnpn Rig. ENDS teon to-t casta §tia Cosia e mag, e linia Pison Nika noul IN-OROG Lo-n

CIN magia £ine E. -prelung Luo gang OLT. -

159

peepiscap v a a v e ap a aa i a t a t g e t;,a e e ssepion' gnn dmm1gpnpni Glr enos t eont ssst i ai eoe ni ni canr l o ncnmt i neel i v o-g a n g t.

,,Keops em Opisceaveafff. PA:aa. lata evoc Geta IOpercepe-n iotS clisa e pion Goran, iatSt gangul DM. PELASG Mog din PNPN Rig. ENOSteon TOT. Caste stia Cosiae mag e linla Pison. NIKA noul Inorog Lo-n CIN mag/a tine, e prelung. Luo gang OLT ". Ill
2:.316845-2-109 67:5142:98-1-310 E Episcop Pa'p3 avea AA. Vi178-7-5623:9410-5-

a£a gets, ete 83922-2-45167-3-10 gena Pison n. 7-3-32-1-68-14-1109:54 n. mm. pp. din 43:10789-2-1256-23256:78-1-41-3-910 3256:78-1-41-3-910 2-3-13-4-46758-6-9: 7564210-10-318-2-

JE Episcop Papa avea AA. Viaja geta, ete gena Pison nn. mm. pp. dh Gton Teon rest-$tie Seo. es; Nika nr. in loc nn. minte e gangul Olt". E E P A P A A V E A 1:5634-2-102897-4e Pap3 aevea V T G E T A G S E M 73-10-101265-3-984-3- GG. mutat ese
DI LDJ NGLON

on Teon rest §tie Seo. e§i Nika nr. in loc nn. minte e gangul Olt ".

EEST I ASEOS

156:7894-4-1023-4-

NIKANNNMIE LV

78-1-3456-2-2:1019:

din Glod NIL

121:10:5263:4897-4-

se ?tia e Seo

NIL e nunc AMIN.

e e a m g g d i n;d deeeseonil
enun c a

,,E PapS aevea GG. mutat ese din glod Nil, se §tia e Seo Nil e nunc AMIN".
3489:1256710-5234-2-156:234-287109-2-165:

Amin eeggdd eee. ese Nun
Noli Dae.

,Amin! eeggdd. EEE. ese Nun - Noli Dad'.
23478-45910181-2-234-2-

A M I N G E E S E N

EDAC . -

,,Genesa DAC - Minee". m d n - consoanele din DOMN, cu care am fnceput decriptarea.

Minee

Genesa DAC

Piramidele - temple de cunoa§tere superumani
Nu vom intra Tn amanuntele literaturii §tiinfice sau fantastice despre piramide. Ar fi inutil sa repetam ce se stie, ce se bSnuieste etc , dar vpm da cateva ialoane celor interesati de acest subject controversat. In Egipt, Tn civilizatiife precolumbiene, Tn Canare, ori Tn Meso-potamia (ziguratele), piramidele erau construcfii - temple de cunoaftere superumana, de multe ori interpretate cu aspect funerar. Prima se zice a fi fost construita Tn 2.800 i.e.n. pentru faraonul Diesar, fpndatorul dinastiei a doua, de arhitectul Irnhotep, la Saqqarah. Cea mai importanta din grupul de la Gizeh este a lui Keops (HUFU). Hufu e faraon Tn dinastia a patra si anul cl^dirii este 2.650 T.e.n. Cele din Mexic si Peru sunt Tn trepte, zidite de maia§i §i azteci, mai importante fiind cele stiute: Kukulkan din Chichen - Itza (9 trepte si 24 m Tnaltime), cea din Uxmal (30 m) far marea pirarnida tolteca din Cnoluja are baza dubla fa|a de cea a lui Keops, marine 77 m, iar latura bazei de 440 m. 160

Studiul piramidetor e initjat de matematicianul John Taylor in 1850, urmat de astronomul C. Piazzi Smith $i ameologul W. M. Flinders Petrie. AmSnunte gasim ia Herodot, Diddor din Sicilia, Plinius eel B3tran, ca si la arabti Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc. Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande Pyramide, Paris, 1971) si sotii Ghitutescu (Cele 7 minuni). Despre textul de mai sus la'sam cititorului bucuria de a citi si pricepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II, 4, 1): ,,SS fie dar, aceastS lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am spus-o pentru cei care o citdsc in chip diferit §i Absolut fara infelegere,, a§a precum §rtitlul o arata,ca un covor In care culorile tree necontenit de la o culoare la alta, Tn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne arata ALTUL..." Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vedetiu le crede, cin' le paste, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.

§inca Veche - centru de perfecfioare pentru evrei §i chinezi?!...
Specialistii au apreciat vechimea Templului de la §inca-Veche Tntre 7.500-7.000 an). In stanga este o figurS plina de prelat-probabil SALMOCSIS - cu o carecteristica ce nu poate scSpa ochiului atent: lipsa claslci a gurii - ceea ce poate Tnsemna SECRETUL Cunoas.terii ezoterice. In partea dreaptd, se afld Stela lui David, avand Tn ea un disc solar, simbolicul Yin - Yang. Cele doua principii cosmogonice ini{iale ale mitologiei chineze. Fard a intra Tn amanuntele originate! civilizatii chineze vom repeta ca, de fapt, sub denumiri diferite, princjpiile sunt acelea§i, Dintr-un mit mai vechi, tapismul reia binarul nascut din zeii initial!, nascUti din haos: Yin - principiul feminin si Yang -principiul masculin, datorit4 cSrpra s-a operat separarea cerului de pamSnt. In fond, focul e triunghiul cu varful Tn sus, apa cu varful Tn jos. Ceea ce Yin si Yang repeta (literal Yang - Agni - in filosofia vedica). Mitologia taoista diylzeaz^ cerul Tn 4 imperil conduse de zeul suprem Yiidi. Confucianismul predicat de Kong Fu Zi (550-478 a. H.), devenit religie oficiald dupd dinastia Han, a reluat principle cosmice primordiale Yin si Yang, aducand ofrande cerului si pSmantului, la cele doua solstitii - de varS si de iarna. In ordine, deyin zei supremi: Budda Sakyamuni, respectiv divinitatea plurala Bodhisattva. In timp, cele dpua principii se raporteaza la semnif icatia generala a vietii, devenind cai, Tn medicina tradifionala chineza: Yin simboliza inima, ficatul §i splina, iar Yang stomacul §i vezica biliara: din rezliltatul echilibrului apSrea qi - for|a energiei vitale, de unde pleaca cele 800 puncte ale pielii si respectiv acupunctura.

Secretele inifiatilor

.

Am putea observa ca la noi aflam miezul monoteismului §i, esential, reluarea celor de mai sus sub diverse etichete, Tn fond

UNU. No! stim ca 285,8333 este coltul penultim al stelei lui David, si ca hexagonul excris cetor 6 colturi ale ei are latura exact cat raza cercului la fel excris. Cubul lui 7 (343): 6 = 57,1666, care x 5 intervale da la coltul 0 la 6, la cottuh penultim= 285,8333. Se observa stabilitatea faguriior dar si folosirea spatiului Tn modul eel mai economicos. Pornind de la 268862, vom afla multe lucruri interesante; Tncepand cu 26 - literele cifre ale sacrosantei tetragrame IHWH, urmat de 86Elohim; comparabil cu Biblia canonica, observam ca primele 4 cifre 2686 sunt suma nofiunilor de la fnceputul Evangheliei dupa loan (logos = cuvantul - exprimarea gandului planificator) 373 = 30 70 3 70 . 200; viata 815 = 7 800 8; Lumina 1500 = 560 800 200. Dintre valorile numerice, 886 dau numai verbul a pecetlui = sfragizein. Primele trei litere citite invers dau cifrele 286. In loan 3,16 aflam versetul focar: aFiindcS atat de mult a iubit Dumnezeu lumea cS a dat pe singurul Lui Fiu peritru ca oricine crede in El, sd nu piarS, ci sS aibS viafa ve§nic$". Valoarea literelor - cifre este 13 884, dec! 1.000 de factor! piramidici tn kotj (1.000 Tn ebraica = eleph) ar fi valoarea numarului 111 ca fi alfa grec iar fiecare grupa de cate 3 cuvinte - Tn originalul grec poate fi cqlorat ca la spectrul solar-exact Tn sensul culorii, fiind si eel al grupei: Jntr-adevar, at£t de mult a iubit. 2. Dumnezeu lumea fncat. 3. pe Fiul SSu pe eel unic. 4. L-a dat pentru ca oricine. 5. increzandu^se tn El. 6. sS nupiarS. 7. sa aiba viafi ve§nic$". De observat ca valoarea 860 o are fi cuvantul natura (ha5, te 9, b 2, a 70). La egipteni, Teba se zicea chivotului (cufar, cosciug) deasupra caruia trona Soarele lumii invizibile (Amenti). Vorbeam despre spectrul solar: 286 se afIS Tn eel de al saselea sector mare (indigo), Tn al §aselea mijlociu §i tot Tn al saselea de minima marime septimala, ce Tnseamna unul din aspectele controversatului 666 - triplu pur indigo-culoarea abisurilor din mari si v§gSunile muntilor, norilor Tn furtuna, etc. •Numerotarea spre triplu indigo Tncepe de la zero al neantului si nu de la 7x7x7 al deplinului, prin distantare se opreste la 287 si nu la 286; asfel prin numaratoare septimala retrograde devine 555... Statuarul antic, precum si kanonul lui Hokusai, utiliza formula septimala: capul intra de 7 or! Tn statura unui om normal dezvoltat; Tn lipsa capului face ca trupul sa ramana doar cu de 6 ori Tnalfimea capului, indicand majoritatea, pe care o stravedem Tn 1 Regi, 22, 13: ,,§i a zis Saul c&tre el: Pentru ce v-a\\ unit voi fmpotriva mea, tu §i fiul lui lesei, ca i-ai dat, paine §i sabie §i ai intrebat pentru el pe Dumnezeu, ca sS se razvrateasclt fmpotriva mea §i sS ma pandeasca, cum se vede acum?" E aici adevarul verticalitatii; astfel ajungem la epignosissuprastiinta, samburele ce Tngobleaza unitar Tntregul pom al cunoasterii, o stiin{3 plurivalenta, neutra, in sine farS filozofare asupra ei...

Keeps era... director la NASA?!
, In Keops nu e vorba doar de cronologie. Punctul zero al istoriei piramidice e plasat la echinocjiul toamnei din anul 4.000 a. H, acolo unde se intersecteaze planul fetei laterale nordice cu prelungirea ipotetica a tavanului scund ascendent. Acel an e marcat de apropierea 162

Studiul piramidetor e initial de matematicianul John Taylor Tn 1850, urmat de astronomul C. Piazzi Smith §i arheologul W. M. Flinders Petrie. Amanunte gasim la Herodot, Diodor din Sicilia, Plinius eel Batran, ca si la arabii Maqrizi, Mashudi. All ben Raduan, el Kodai, etc. Despre Hufu mai scrie si Ammianus Marcellinus, dintre antici, si recent Grinsell (Egyptian Pyramids, 1947, L'Enigme de la Grande Pyramide, Paris, 1971) §i sojii Ghitutescu (Cele 7 minuni). Despre textul de mai sus lasam cititorului bucurra de a citi si pricepe noutatea citindu-l pe Clement (Stromate, IV .cap. II ,4, 1): nSS fie dar, aceasta lucrare cu amintiri, a§a precum de foarte multe ori am spus-o pentru cei care o citdsc fn chip diferit §i Absolut fara fnfelegere,, a§a precum §i1itlul o arata, ca un cover fn care culorile tree necontenit de la o culoare la alta, fn care §irul cuvintelor ne spune un lucru dar ne arata ALTUL..." Zic doar: campul alb, oile negre. cin' le vede nu le crede, cin' le pa§te, le cunoaste... E un proverb ghicitoare stravechi.

§inca Veche - centru de perfecfioare pentru evrei §i chinezi?!...
Specialistii au apreciat vechimea Templului de la §inca-Veche mtre 7.500-7.000 ani. Tn stanga este o figura plina de prelat-probabil SALMOCSIS - cu o carecteristica ce nu poate scapa ochiului atent: lipsa clasici a gurii - ceea ce poate Tnsemna SEGRETUL Cunoa§terii ezoterice. In partea dreapta, se afla Stela lui David, avand Tn ea un disc solar, simbolicul Yin - Yang. Cele doua princtpii cosmogonice initiate ale mitologiei chineze. Fard a intra Tn amanuntele originalei civilizatii chineze vom repeta ca, de fapt, sub denumiri diferite, princlpiile sunt aceleas.!, Dintr-un mit mai vechi, tapismul reia binarul nascut din zeii initial!, nascuti din haos: Yin - principiul feminin §i Yang - principiui masculin, datorita carora s-a operat separarea cerului de pamant. In fond, focul e triunghiul cu varful Tn sus, apacu varful Tn jos. Ceea ce Yin si Yang repet§ (literal Yang - Agni - Tn filosofia vedica). Mitologia taoista divlzeaza cerul in 4 imperil conduse de zeul suprem Yudj. Confucianismul predicat de Kong Fu Zi (550-478 a. H.), devenrt religie oficiala dupS dinastia Han, a reluat principiile cosmice primordiale Yin si Yang, aducand ofrande cerului si pamantului, la cele doua solstitii - de vard §i de iarna. In ordine, deyin zei supremi: Budda Sakyamuni, respectiv divinitatea plurala Bodhisattva. In timp, cele dpud principii se raporteaza la semnificatia generala a vietii, devenind cai, Tn medicina traditionala chineza: Yin simboliza inimaj ficatul §i splina, iar Yang stomacul §i vezica biliara: din rezUltatuI echilibrului aparea qi - forja energiei vitale, de unde pleaca cele 800 puncte ale pielii si respectiv acupunctura.

Secretele inrfiatilor
Am putea observa ca la noi aflam miezul monoteismului si, esential, reluarea celor de mai sus sub diverse etichete, Tn fond

UNU. Noi stim ca 285,8333 este coltul penultim al stelei lui David, si ca hexagonul excris cetor 6 colturi ale ei are latura exact cat raza cercului la fel excris. Cubul lui 7 (2143): 6 = 57,1666, care x 5 intervale d§ la coltul 0 la 6, la coltul penultim= 285,8333. Se observa stabilitatea fagurilor dar si folosirea spatiului Tn modul eel mai economicos. Pornind de la 268862, vom afla multe lucruri interesante; Tncepand cu 26 - literele cifre ale sacrosantei tetragrame IHWH, urmat de 86Elohim; comparabil cu Biblia canonica, observam ca primele 4 cifre 2686 sunt suma nojiunilor de la mceputul Evangheliei dupa loan (logos = cuvantul - exprimarea gandului planificator) 373 = 30 70 3 70 . 200; viat,a 815 = 7 800 8; Lumina 1500 = 560 800 200. Dintre valorile numerice, 886 dau numai verbul a pecetlui = sfragizein. Primele trei litere citite invers dau cifrele 286. fn loan 3,16 aflam versetul focar: nFiindcS atatde mult a iubit Dumnezeu lumea cS a datpe singurul Lui Fiu pentru ca oricine crede fn El, sa. nu piara, ci sd aiba v\a\a ve§nicS". Valoarea literelor - cifre este 13 884, deci 1.000 de factori piramidici Tn kofl (1.000 Tn ebraica = eleph) ar fi valoarea numarului 111 ca fi alfa grec iar fiecare grupa de cate 3 cuvinte - Tn originalul grec poate fi colorat ca la spectrul solar-exact Tn sensul culorii, fiind si eel al grupei; Jntr-adevar, atat de mult a iubit. 2. Dumnezeu lumea fncat. 3. pe Fiul SSu pe eel unic. 4. L-a dat pentru ca oricine. 5. fncrezand&se in El. 6. sS nu piara. 7. sa aiba viaja ve$nica". De observat ca valoarea 860 o are §i cuvantul natura (ha5, te 9, b 2, a 70). La egipteni, Teba se zicea chivotului (cufar, cosciug) deasupra caruia trona Soarele lumii invizibile (Amenti). Vorbeam despre spectrul solar: 286 se afla Tn eel de al saselea sector mare (indigo), Tn al saselea mijlociu si tot Tn al saselea de minima marime septimald, ce Tnseamna unul din aspectele controversatului 666 - triplu pur indigo-culoarea abisurilor din mari si vagSunile muntilor, norilor Tn furtuna, etc. •Numerota'rea spre triplu indigo Tncepe de la zero al neantului si nu de la 7x7x7 al deplinului, prin distanfare se opreste la 287 §i nu la 286; asfel prin numaratoare septimala retrograde devine 555... Statuarul antic, precum §i kanonul lui Hokusai, utiliza formula septimala: capul intra de 7 ori Tn statura unui om normal dezvoltat; Tn lipsa capului face ca trupul sa ramana doar cu de 6 ori Tnal^imea capului, indicand majoritatea, pe care o stravedem Tn 1 Regi, 22, 13: ,,§i a zis Saul cdtre el: Pentru ce v-a\i unit voi impotriva mea, tu §i fiul lui lesei, ca i-ai dat, paine §i sabie §i ai fntrebat pentru el pe Dumnezeu, ca sa se razvrSteascS impotriva mea si sd ma pandeascS, cum se vede acum?" E aici adevarul verticalitatii; astfel ajungem la epignosissuprastiinta, samburele ce Tngobleaza unitar Tntregul pom al cunoasterii, o stiint^ plurivalenta, neutra, in sine farS filozofare asupra ei...

Keops era... director la NASA ?!
In Keops nu e vorba dpar de cronologie. Punctul zero al istoriei piramidice e plasat la echinoctJul toamnei din anul 4.000 a. H, acolo unde se intersecteaze planul fetei laterale nordice cu prelungirea ipotetica a tavanului scund ascendent. Acel an e marcat de apropierea 162

maxima a Pamantulut de Scare (perigeu) sau mai exact a Soarelui de Pamant (periheliu), tocmai Tn ziua da echinoct,iul toamnei. Apropierea aceasta s-a deplasat lent, ajungand la 2 ianuarie. Un alt argument al acestei alegeri a punctului zero cronologic este ca prelungirea ipotetica a tavanului Sound ascendent, paralela cu prelungirea crestei ,,pragului vremii", format de eel de al 50-lea strat de blocuri, reproduce acest prag, la verticala zero, care, de la intersectarea cu prizontala crestei acestuia, masoard vertical, pana la baza piramidei, fix 500 Jx = 886,226 incii. Dacd 0 initial ar fi fost plasat altundeva, n-ar mai fi corespuns cu Tnclinarea coridorului dupa Jn. Piramidologii au descoperit numeroase ,,coincidente" strariii, Tntre care tabernacplul lui Moise egal cu cenatofagul gol din Kepps. Cronologia oblicd (o incie = un an tropic) sfarseste te prag. Prelungirea pe sub el pang la intersectia cu orizontala et. 50 schimba scara la o incia = 30 de zile din luna 'si anul abstract de fix 360 zile, dupa care s-au stabilit si stilizat gradele cercului.

Culture greco-romana - creafia getilor
Am folosit cateva date drept preambul Tn studiul piramideilpr din Dacia, pentru ca foarte mute chestiuni confuze, ametite de strain!, au creat o stare de incertitudine neamului romanesc. De mutta vreme, stadiul cercetarilor Tn lingvistica, religie, fibzofie, istprie e stationar, redus la multlaudata cultura greco-romana, o cppie tarzie a civilizatiei pelasge. De fapt, creafia gefilor, casta IO a rasei albe ariene, fara einie. Va trebui sa ie§im din inertia Tn care ne-au cantpnat strainii de neam §i limba §i, dupa descoperirea scrierii hieratice, sa refacem traseul exact al Omenlrii, punand in centrul cercetarii Dacia preistorica. Avem o mitologie-matca bine facuta de marele nostru Densusjanu, avem de la lorga o nestudiata istoriografie, care, alaturata mostenirii Hasdeu, Cantemir, Eminescu formeaza osatura Tntreaga, o constructie solida. Daca vreti, un haos lipsit de Soarele dreptatii... Strainii s-au laudat Tn chip si fel, numai ca a venit vremea juvatului. Ca la un mort, toti au furat munca intelectuala a ge^ilor, de drept stramo§ii no§tri, care, alaturi de masagetil traitor! Tn Asia Mica §i cealalta pani la chinezi, precum §i cu getulii traitori Tn nordul Africii, au creat fara Tn care nu apunea Soarele. Unde Fat-Frumos e lipsit de cartile de domnie, furate de spanul din Arap-Alb. Vede^i dvs. cat de exact este basmul, daca recititi povestea cu dreptuT primului nascut, cu Isaac, Isav si lacov (Isav- §iva- Vasi- simbolul limbii adamice este Vasile) iar lacov/ Voica este evident pentru oricine, §i amestecul Rebecai Tn toatS povestea (v. Facerea, cap. 27). La ora actuala, nu avem o stiintg a istoriei, ci alei de cimifir cu anii respectivi de aparitie si deces, marcandu-se numai apari|ia strainilor Tn spanul carpato-danubian-balcanic. Apar civilizatii fard istorie certa, dispar ca nimic zise popoare §i nu le aflam mdrmintele. Ce pqpor erau fenicienii? Nu erau popor, ci pop! calatori peste tot, negustori, Tnselatori, etc. Ca stiau tainele stelelor, etc. e firesc, facand parte din casta IO.

163

Istoria oficiala - marea diversiune
Neamurile ies ca dintr-o caciula neagra, dispar fara urma §1 relajii Tntre ele, pared am privi o tabla de sah. patrStelele fiind numai fnsailate, neunite Tn evolutie, asa cum percepem noi dezvoltarea societatii omenesti. Fie §i I3uda|ii greci, nu ftiu mare lucru despre Egipt, ei'numesc Italia Grecia mare, sunt dascalii romanilor, chipurile le dau alfabetul §i, la randul lor, romanii sunt ISsati deoparte, desi nu-i separa decat Adriatica de greci. Marl corabieri... Dispar etruscii fard urma §i nu li se §tie originea, ca §i fenicienii. Dar bezna mare este tocmai peste neamul gefilor! Oricate dqcumente ar fi disparut, oricat de crunta ar fi fost nSvala asiaticilor, apoi navalirile barbare etc, e ciudat cS, desi spaniolii socot ca au stramo§i pe geti, de§i grecii recunosc Tnaintea lor civilizatia pelasgica - neprecizata deloc, nimeni nu se intereseaza de geti, ci de vagul cuvant traci, indoeuropeni arieni, despre care fiecare scrie ce-h trece prin cap. N-am Tntalnit dol cercetatori mai de marca sa aiba aceea§i parere. De unde pleaca? De la ambiguitatea voita cu care istoriografia clasicd ne-a aburit privirea, ne-au Tnfundat urechile. Apare istoria subiectivS, falsa clasifScare Tn s.ti!nfe umaniste §i exacte, deci fiecare spune ce vrea... De aici, formele bizare.si scabroase ale unui nationalism ambalat sub masca patriotismului. In fond, anti§tiinta, urd, distrugere, moarte. Nei nu vom ridica Tn nici un fel prestigiul neamului aducand imprecafii altora, ci va trebui sa rescriem noi insine istoria neamului nostru, a§a cum a fast. Va trebuie sa parasim ecranele stationare de sute de ani care certified minciuna, oricat de frumps .este ambalajul povestirii, si mai ales sd vedem pe unde se aflau acesti scriitori, si daca nu cumva fi cautam pe dUfmani alurea Tn afara farii... leri §i azi, cozile de topor lucreaza din plin!

Noi de la Roma... tot tragem !
Nu trebuie s& ne mire... ,,dragostea" lor de patrie, de ce s-au Tntors cei adepji ai teoriei ubi patria ibibene, ce-si vor burta plina oricum dar care sunt apatrizi Tn fond - fie comunisti, fie nazi§ti, tot o coca sunt, ca sa vedem cum a fost posibila pacaleala, cine sta de fapt Tn spatele lor si sa nil ne miram de longevitatea formulelor noi la structurile vechi ale jafului si crime! organizate. Cum am scris, au disparut harfi, state, regate Tntregi §i altele false, repetate, au fost luate de bune. Zisa secure cu dubla, crucea a fost binarul luptei dintre Est §i Vest. Vom ajunge sjmplu la civilizat^ia vedica dintre cca 7.500 ani si... 3100, egipteni, etc. In numele unicului Dumnezeu, Tn timp, odata cu aparitia etniilor, cu denumiri diferite, principiile sunt aceleasj. Nu Tnramplator, Francois Pelletier nota, pe buna dreptate, ca istoria grecoromana e o farsa, o parere a noastra, pe care ei Tnsisi n-o iau Tn serios. §i m-am convins la Delfi, unde douS inscriptii - in situ - spun altceva prin scrierea hieraticg. Nu incriminatii barbari au distrus civilizatia pelasgilor, nu romanii au distrus piramidele din Dacia, Egiptj etc., ci, stergerea adevaratului trecut a Omenirii e opera lui

164

Teodosie, care, in 389, distruge piramidele, dar in numele cre§tinismului iudeo-mason. Dacd mat crede cineva ca Traian imperatorul spaniol a cucerit Dacia pontica, sStvada Daka asiatica, unde si piere in 117 (V. Gustave Le Bon, op. eft. p. 247). Distrugerile de apoi le savarsesc arabii, iar Roma distruge civilizatiile Inca si Maya in numele descoperirii Americii, stiuta de fapt... de mutt. Cruciadele nu sunt decat o motivare a unor razboie fratricide, puse la cale de papalitate, ce voia sa universalizeze catolicismul. Cruciada copiilor, din 1212, Tnsemna de fapt aparifla ienicerilor, a noului Imperiu otoman, a carui stavila spre apus a fost exclusiv neamul romanese.

Pelasgii, primul popor - Tngropat... de istorici.
Numai ca piramidele dacilor nu sunt numai in spafiul dunarean - unde azi locuieste poporul roman, ci §i Tn afara. Vom vedea, dec!, inscripfia pelasga din insula Lemnos. Asa au denumit-o specialistii. Ce limba vorbeau pelasgii? Raspuns a dat faraonul PSAMETIC, Tn anul 700 a.H., conform Herodot, Istorii II: aAmfacut multe experience in viata mea ca sa aflu cans a fost eel mai vechi popor de pe Pamant 9! ce limba vorbea acel popor; fn fine, am ajuns la convingerea ca limba cea mai veche a fost a FRIGIENILORj, adlca a PELASGILOR, §lprin urmare este eel mai vechi". In 664 a.H., Psametic fondeazS dinastia a XXVI-a, favorizeaza pe greci §i peste un an asirienii distrug Teba. Tyrul fenician e supus de Asurbanipal. Elamitii invadeaza Babilonul §i Tn acelasi an are loc §i prima batalie navala consemnata de istorie, Tntre Corint §i Corcyra. Inscriptia de care ne vom ocupa e socotita de toti epigrafii monumentul principal al limbii pelasge barbare; a fost descoperitl Tn anul 1885, Tn satul Raminia, pe un basorelief de forms rectangulara. Facsimilul a fost publicat Tn ..Bulletin de Corespondence hellenique", 1886, X, 1. p. 1-3. Situat3 Tn marea Egee, la sud-est de muntele Athos, insula a fost locuita de pelasgi mca din timpurile preistorice, de o populate numita sinties $/ sinti, din marele ram al daco-getilor. Referiri directe se aflS Tn Jliada", I, 594, ,,Od/seea" VIII, 294, S'trabon VII, fragmentul 45. Grecii spun clar, Tn toate cartile lor, ca primii locuitori ai Greciei au fost pelasgii, pe care insa nu-i precizeaza ca origine, ci, ca si romanii, Tncep cu mituri istoria pe care o stim azi din manualele noastre de uz. In ,,Larousse" vom afla o scurta sintezS: nPoporcare, in special cei strSvechi, au ocupat Grecia, Arhipelagul, litoralul Asiei Mid §i Italia. Au fost omorati sau adu§i in sclavie de eleni. Mai inainte, agricultori $/ pacifist!, petasgii ridicasera in jurul ora$elor lor (Larissa, Argos) ziduri ciclppice, formate din enorme blocuri de piatra, fara ciment, ramase indestructibile. Se considetS OS toti vechii thraci, phrygieni, lidieni, carieni, etrusci, epiroti, illyrieni, iatali'oti §i albani sunt ramuri mai mult sau mai putin amest'ecate, ale pelasgilor".

Ceea ce este exact, imperiul lor fiind descris pe larg de Nicqlae Desusianu Tn ,,Dacia Preistorica", lucrare enciclopedica nestudiata inca la noi si nici aiurea. Adevarul ei este ascuns cu grija de istorici §i lingvifti, pentru ca este irefutabil. Sa nu mai vorbim de limba. Falsul prin omisiune continud ignoranta, dar ,,Dacia PreistoriccT Tnca nu intereseazd pe specialist!, §tampila'lui Paryan si eticheta lui Vulpe (o prostie!) sunt suverane Intr-o tarla de berbeci fara rasa. Numai ca, reeditata Tn 1986, cititorul va trebui s3 ignore observatiile tampe ale lui Manole Neagoe, care-l corecteaza pe Academicianu'l N.Densusianu cu tot felul de cnichite stupide, spuse de te miri ce linguista, careia Ti lasa gura apa dupa bolboroselile lui Graur sau lorgu lordan. E stupid sa tii trena unor detractor! numai pentru a te afla Tn treaba, sa dai lectii de latina si greaca lui Densusianu, numai ca scrii o prefata, pe cat de subtirica, pe atat de lipsita de claryiziune romaneasca... De altfel, n-am citit mai nimic notabil de Manole Neagoe, Tn afara unor neinspirate repovestiri. Zee! de carti fara nici un rost... Regret, dar prefata respectiva TI descalificd prin nepricepere, lipsa de cultura clasica si mai ales regretabile gre§eli de lingvistica. Nu stiu daca chiar nu s-ar mai fi gasit unul mai bine pregatit...

Adam - get din Casta IO !
U p s i l o n L A p 3217-9-56849-4-10 Spun LOLIA Pu n c t N p u n c t 6-16-187:93-12 104-14P. Unu nn. TT.
A- gamasi gma l Agamat r ei punc t e ze r o 91045:63-2-1278 1-1-634710852-2-9: 78106-17-59432-11-1 mamS sa AGIGI Agatlfsa e Zece Tronu P-

Sa citim, deci, cu acelasi aigoritm, limba pelasgica:

GamaAKERdo uapunct ega maFARZI soa r e l e s i f a i C r-uceincerc Zt r e i p u n c t eo cr u c ei nc e r c p u s a s i g

NAIMORINAI

21:65498-4-3710:

p u s a l A N O R E

31092:187456-598710-2-623-5-154-2834510-5-67910: 7634:581012-14-9 6789L025-4-341

an Roman III,
moda greacS Geta cap UNU sfarm5 Zioa file sacre, incercui CERz tree Timpu CERNEI cu COZIA grec spu-

74-3-5123109-6-86

m a l F E S d o u a p u n c t e l F A d EFouapunct es l EFp i et aga maAI sigmaF AMdouapunc t eZARAMdou apunct el ZA I Zcr uc e l nc er'cpusasoa r el epi e. t ap piept

1-13-10349-2-25867-4-, 1014978-5-35-8-62 897-:10213-3- 645

'

NA Ipuser ca-

6-11-10712-4-49-5-38-5-5:s ADAM fu IO e 57312-8-1094-5-68 ^ Tinpu DAC
910-15-615:4378-2-2 109-3-45768-6-2:31 106-4-5412:7983 363-13-428971-3-10 9851014-17-721-1-3 78610-14- 41953-14-2 45910-2- 362178-5615:3724-4-8910 12-2-4:39-12-567108-2ES nou pact vag PITES e FiF, Sima maga^ dau scumpa Codru^a mea Zei^a nazcu Prune COZIEI SEU carp soare e l a

p u n c t e Z-' d o u 56-16-123-2-49108-13-7 TE pun codu ZapuncteEI A 76-8-8:349510-3 21 et e UNICA-Pa gamaObpana 78-2- 12345-3- 6109-7-pa gasca BAN.

i e t a A N t r e i

24-6-9:3816175

(

Ea e TRINITA-

166

,,Spun LOLIA PP. unu nn. TT. Mama sa Agigi-Agatirsa e zece tronu Pan Roman lit, moda greaca Geta Cap unu sfarmS Zioa file sacre. Incercui CERNA. Ipuse caz tree Timpu Cernei cu COZIA grec spus ADAM fu IO, e tinpu DAC Efes nou pact, vag PITES e Fifi, Sima magSdSu; scumpa Codrufa mea Zeifa nazcu prune COZIEI- Set/ carp Scare e la plept. Ea e. TRINITATE - pun coduZet a UNICA-Papa ga§ca BAN". Nu vad ce lamuriri se pot da textului limbii pelasgice...
AI TPVNVTNT ZOPPANMI I I MO D A A A N A R Z

TMAMAGI AEO I 0AF I LEC EE

3287:1910:456-2-

2345-2-69178-3-10:
39256-9-187:410 95:2:341:678-2-10

Tita ant pun

Mama Ge^ia o ioa Ficele e

SATRTEVI CO Z I ACAMF E E E FTSVNOVVFE' EI SI MACDDV MTANANZVSE VPEEPEENEV

123-3-458967-3-10:

pica-n Zis Pira o dam ANA zcota ISTER vez MAICA ee. fost Dicu UFU MESIA Dseu Zeu Pepe e ENE V-

EVVNEEVAMP

91032:81564-3-7 81:65234-4-109-1-7 632-2-817:10:945-1051346-1-9 9108:321546-1-7 61-2-2356:4:789-2-10

oi zi spi r ao

t i t v a n t i m a

,,77fa ant pun mama Gefia o picS-n ris Pira -o dam Aba - zioa ficele e cota ISTER vez Maica ee fost DICU Ufu Dseu Mesia Zeu Pepe e ENE VW. EEE. Pu§an". Ill '
9110:7832:456

37:156:108429-15-

W eee. Pu?an.

damoaec ot a vevsedsevm ppepeepvv v

5:6789-2-10:3412-2781:10932:6:54

i StS TITI UNA

s PIRA o zici

tve z re fvv f e a e p e. n

12:56784-6-3:910 1098-2-'

cod ATMA e Ac-

1:6783-4-45910: 12447-2-1233556-9-

tu refuz e UFV . W

U Dseu e SEUS PPPP. EEEEEEE.

STATTTI VNA SI OI CODATM AEACTVEEVF VESSEVSPVP

StS Titi-Una-s Pira o zici codAtma e actu: Refuz e UFU - Dseu e SeusPPPPP. EEEEE. VW." ' IV
143:6721098-10-5 9410:561:7832: 103495-3-1267:8: 817:6:1093542-1StS Titanu Itys Cos. D'aci facut aeve e pus V- pusese. -

S t a a i t i s c o . s d a c i a a e v e P0$

,,Sta Titanu Itys Cos d'aci facut aeve e pus V. pusese".
1254:910873-1- 6 6457:1109:8:2343:

§tie Cos la taia SEU a Dacu Stea Eva Tataia.

S T A T I T A A E V A E A.

epvsvv as t ae

214-5-

1223:9101:436785-3 -

1234-2-5:

Aata. e.

Obis. Am mai lasat afara ecuatiile ce se repeta. Proba nu este grea. Curaj!

;> 167

Pelasgii ne transmit adevarul

Cea de a doua Tnscripfie pelasgfca e ceya mai lunga. S-o citim:
lo dupS Alfa Nucet fiu sa-poca Unu Det gSsim gama-i Fi-sa pitea D. M. 5 284-6 73 -6 -4Nucet cap V-arS a 1 109: 35124-3-891076- sa Geta Fiu unicul R-OD Mo§u Jupfi-n 87891-9-23546-4- get SET fSc-u Doi Pan OMU casta 10 PATER Get SARAMI 10-20-65798 -7T-TT Doru am Pa-pS 134:2 CERBU ant PAIS tap 123:8:45-1get dS unu Atrop-e 67910: 643-7-7109128- cod Fazi-^i e gat cap. Unu Make pui 3-5 IZA a tr3dat Opu-s 65-4-4237-4artec Nucet pun 11098 1-7-9433-567-2- regi Tai-get ca ESTIA W. fiul 1082 trac au dus Pison 5-4-341:769-10Coc unul TEB-A 1028-20a P Tr 34516-1-789210- pusS tdat ~ ac Apope Panu 4noul 865-9-4110739- geticuIPUSERPais • Ma-nu AS6-3 62-5-84910-13- TARTA mag Pa-n cadu Lolia spui 257-12-12 doi tapi ete-t 21-2- 571083-3- pun pa t3ia carp Pa~ 946-1?-i 6471-2-1098-2- mama AgigiA-rrapa .cert pune 532-4ZET Te-ba get zid 47-36109-7ST-EPANU e tocu 23159 Bimag F-u PUT 3-2Troada pact Nucet 1109:674528-88:1097-6-623-5- I-ata RRR. Fet Get Stapan. 154-2-

a 1 f a I d o V a P u n c t e A F I V S d o u a Pu n c t e s i g ma I A g a m a P i e t a F i S d o u a P u n C -t e M a r a s a g e a t . a c u V £ r f u 1 i n j o s M d o u a P u n c t e a t e a g F I S d o u a P u n C t e c a s a P a t r a t ms t e a g i r Pa t r a t M d o u a Pu n c t e b a r s t e a gP i p a t r a t d 0 u a p u n c t e z i f a i d o u a Pu n c t e B g a m a Cv V I Z I p a t r a t d 0 u a P u n c t e a r s t e A g i t r e i p u n c t e t i s a g e a t a c V V i r f u 1 i n s u s d o u a P u n c t e D c u 1 c a t Pu s a P a t r a t k a PP a e d o u a Pu n c t e i g a ma u P s i 1 o n i n V e r s P u s a Pa P f a t g a ma a i u P s i i o n 1 z i d 0 u a p u n c t e Pi e t a P a t r a t c a P P a i a s i g ma i a g a m a e t r e i P u n c t e z e r P a t r a t z s t e a g i b d b u a p u n c t e a f i s i gma b P a t r a t d o u a P u n c t e c V i P a t r a t f e r P - t r a t n s t e a g -

57-12-68109-151234-221354-3-789-2106

2347-4-1056-11981-29:231645-3-7810 892-3-110-936457-554-1-86910-158 -18 679 10:213 54-38 1 -2 23 1 9 0 -56 :4 7

,,lo dupa Alfa Nucet fiu Sapoca Unu Det. Gasim gama-i Fi-sa PITEA DM. Nucet cap, vara a sa geta: fiu unicul rod mo?u Jupan get SET, facu doi Pan, OMU casta Pater get SARAMI TTT... Doru am fsapatS&tte&atit Pai&tep get da unu Atrope cod fazi-ti e cap get. 17-23-998-1-645-2-101372-11 7 :1 8 :4 6 03 29 5

86216-457713-19

1-4-3456-2-287-3-910 3254-2- 1087961-710948-13-5376-9-21
4 -2 5 1 8 -9 2 3 --1 6 0 -4 7 -8

23:178945-10-106 34265-18--987-2- 110 9:108761-3-5432-210615-10-789-2-342 6734:51021-2- 89 65:32910:4516-41 4 :7 3 -6 09 5 86 2 -1 5 1 6 -6 4 :8 9 0 7 -3 1 2

6-5-10543-^6-7892-6-1

104365-8-9:8172-2 9 0 3 4 7 -6 P IS 1 2 :8 6 5 -1 A

96-7-754-3-2810-20-31

7-8-9101:526358-128923-2- 165410-14-7

238:1106-15-459-10-

Unu Make pui IZA a tradat Opus arte Nucet, pun regi Taiget, ca ESTIA VV. Fiul trap au dus Pison, Coc unul, Teba pusS tap Trap Apope dat Panu geticu. Noul Pals Menu Ipuser Astarta mag Pan Lolia spui Cody; pun doi fapi ete-f Papa fa/a carp mama Agigi si cert pune Arrapa Zet. Teba get zid Stepanu tocu Pais. Bimag fu PUT Troada pact Nucet. Iata RRR. Fet Get Stapan." P I P I I C N . V A D 1845-2- 327-5. 6910 < Puii Pin CadE T G G S E M M C C 798-1-1526-2-3104-11- mos-este GOG A P V A R A A A G E 3456-2- 1982107-3vara AGAPEA T A V V M M E T C O 5362:1748-4-910 Muma TEUT coAVTVAPVATT

DOICCCTAIE

1:654-2- 910-1- 3278:
1245:673-4-1089

ATATCODIEC

NACPAMARET

810-4-9:56734-5-21

AWA Put tat-

d Coc ia iota

VAAAAPANVI CII-TAPIEPA P A T AI M A 0 M M A I E I 1_P Z E T'G SZTEVPAISM APVTVRCTEI ATARERRRERT

A R T E C G-R E G I EEITLVVINI C0CVNVLVTP TA E A T M O M A N

89:354-2- 2,10671-10-

ic e codat Tare cap Atman

51234-3- 78910-2- 6 Carte Regi G1465-10-1073:2 89-1etui ivi e in 4587:32109: 16-5unul copt cu 1762: 543-2- 8910 Toma tae Man-

9:718:54322-2- 610 u AUM aaaa. Pi43-17-1109:782-3- 65-1-- ti cap iei Pa7: 125634-3-8910 .o paia^a Mam18-7854:10392:.6, a Zeii ge£i P728-9-143:96510-2azi SET spus 8934:7162:510 TEUT, TRAC ui1032-18-561:4:987-2tat era R- RER.

Agigi - prima... soacra a lui Adam
Pentru cei mai pufin familiarizati cu mitologia generala, cu arheologia, cu codul get, vom face cateva'precizari ce lamuresc Tntelesul. •Lolia este LILITH - prima sofie a lui Adam, denumita naluca noptii, precizata de Isaia (34,14). Repudiatatn Biblia canonica, iata ca se yede clar cine a fost, din context. Mama sa era AGIGI. Este un toponim Tn Dobrogea, dar sj Agighiol - sat in comuna Nucarilpr Gud. Tulcea>? unde s-a descopent de u. Berciu un mormant princiar datat Tn sec. V a. H., bogat Tn obiecte de argint, coif si o pereche de cnemide, doua pocale cu mscriptia KOTIOS, descifrata fa timpul ei, care vorbeste de un rege get ce intra Tn istorie. E interesant cum va trebuie sS descifram toate inscriptiile noastre, pentru a putea rezolva cele ne§tiute din istoria straveche a neamului romanesc... • Agatir§a - Cuvant incert la noi, clar prin compunerea a doua sijabe - AGA = primul nascut + tirsa. Tursem, etrusci Tn fond. §i astfel, iata ca locul unde Tn Ardeal se aflau etrusci, dupa migratia spre sud va fi Etruria, din care neam Roma va avea 7 regk Istoriografia rornana se preface a nu-i cunoaste. Erau mari purtatori de podoabe de aur si arint, locuind Tn zona Turdei. La Cheile Turdei*. Mai departe se vor-este de tronul zece (IO). Roman. •Zioa • lumina e sfaramata dupa moda greaca. CERNA dispare si Tn locul ei - Banatu-i fruncea - apare IPUSER. Despre plangerile lui Ipuser stiu si copii clasei a V-a elementara ca era egiptean. Uite de

E

* N. edit.: De unde au plecat turdetanii din Spania, celebri pentru civlizajia §i boga^ialor...

169

unde era: Cerna! Din prima comunicare nu avem ce sa mai comentam, decat numele Codruta - cea care va fi din ga§ca BANILOR - olteanca §! va na§te pruncul COZIEI (lisus), la Stani§oara, la Nucet. Avea dreptate Psametic... •Din derivata, poate numai Pira - soata lui Deucalion sa fie necunoscuta. Dupa diluyiul respectiv arunca pietre §1 repopuleaza Pamantul, de pe care disparusera oamenii. In cinstea acestor evenimente s-au organizat niste serbSri numite Hydrophoria, spun mitografii. In rest, ca exista o cota ISTER a scrierilor vedice a. pomenit Mesia si faraonul ce se numea UFU (Keops) si Pusan - despre care avem traduse cateva poeme din perioada vedica. •Poate in ecuatia a IV-a ITYS sa fie necunoscut. E mitul lui Tantal, cu Procne §i Philomela. Se afla Tn car^i. •Expresia a sta ,,pe§", a sta comod, cuvant aflat la populatia saseascS din diverse zone de la noi.

Marile Tabuuri - fnceputul Omenirii §i contribufia pelasgilor
Cea de a doua inscriptie este mai mtinsa, dar si mai bine scrisd, de acelasi get scrib. Este interesant ca la Tartaria vor aparea pe o tablifa tapii afrondafi de care vorbe§te inscrip^ia de mai sus. latd, deci, ca este vorba de o perioada anterioara tiblifelor de la Tartaria, considerate a fi aparjinut mileniului VL.TextuI este destul de clar, bine documentat, expresiv. Poate niimai cateva cuvinte din mitologie se cer prezentate mai Tn esent,a lor. - Atrope - cea de a treia ursitoare ce reteza firul viefii, tors de surorile ei Cloto §i Lachesis. Ele erau fiicele noptii si suronle Destinului, dupS alfii fiicele zeitei Phnemis. Despre Destin se zice a fi fiul Chaosului §i al Noptii, nurhit Moira (scrie) la vedici. Grecii numeau destinul Aisa de la isos = egal, un amestec de rele si bune, exprimat la no; simplu: ,,ce ,f/-e serfs in frunte f/-e pus". Despre Destin, marii scriitori si-au spus parerea lor Avec quelle rigueur, Destin, tu me poursuis! Je ne sais ou je vais, je ne sais ou je suis. (Racine) L'homme a toujours raison, le Destin toujours tort (La Fontaine) Oricare ar fi mahnirile §i durerile ce ne cople§esc sufletul, de ce folos oare ne pot fi de folos plangerile noastre? Soarta ce zeii au dat nenorocifilor muritori este ca sS traiasca in durere ~~ (Achile catre Priam) Ea major est gloria quo serior- Cu atat mai mare e gloria pe cat e mai tardiva Quo difficilus eo proeclan'us - Cu cat e mai greu, cu atat este mai stralucitor, mai frumos. (Cicero) Este vofba de lupta si biruinta prin munca a sortii rele.

170

•Uite cine a dat OPUSUL get: Make din IZA! Apare Astarte, zeita feniciana careia Solomon Ti zideste un templu (V. T., Regi, XI, 5), dar e preluata nu numai de evrei (vezi II, Regi XXIII, 13), leremia II, 17-18, Deuteronomul VII, 13, etc.) fiind considerate sofia zeului Baal. Grecii o au la fet ca si romanii si despre ea gasim texte de Lucian de Samosata si in Herodian. Dar este omologata §i ca zeita babiloniana Ishtar, Inanna, etc... De fapt, nalte masti aceesi piesa, alte guri aceea§i gama", zice Glosa. In rest, la prima comunicare totul este clarif icat. Derivata, precizeaza fiii lui Cadmos (mo§ Dae). Apar Teut, Agapea, Coc Awa - Atman, probleme cu coptii egipteni si alte amSnunte... In a treia citire se spune ce s-au taiat din cronicile noastre: Tnceputul Omenirii, contributia pelasgilor la cultura ^i civilizafia Omenirii. E spus fara echivoc in lurnea noastra adamica. In rest nimic nou, dar recomandam a se reciti dialogul platonician (Teut apare Tn Fedru) care explica pe Tnteles de ce a trebuit atata vreme de Tntuneric, pana la citirea scrierii hieratice. Socrate spune: ,^§adar, eel ce crede ca §tiinta se poate insu$i din scrleri §i iara eel ce crede ca poate sa capete numai din cele scrise, ca ?/ cand ar putea saiasS ceva curat §i lamurit dinscriere, ace/a zace Tntr-o mare adomtire §i intr-adevar nu §tie vorbele lui Amon, de vreme ca socote§te c8 cuvintele scrise sunt ceva mai mult decat un mod de a-§i aduce aminte, pentrucel ce cunoscu mai devreme cele ce s-au serfs. Fedru: Ai dreptate. Socrate: Caci, vezi tu, o, Fedre, scrierea are un mare defect, pe care il are asemeni ?;' picture. §i fapturile acestei arte se arata c-ar fi vii; dar, de le vei intreba ceva, ele /If/ vor sta tot grave §i mute. Tot astfel sunt §i cuvintele scrise: ai crede ca ele iti vpr spune toate lucrurir le intelepte; dar de le vei intreba, vrand s$ afli ceva mai mult decat cele fnscrise intr-fnsele, ele tyi vor da in veci acelea§i rSspunsuri. Once cuvant, indata- ce s-a scris, se rostogole§te pretutindeni, atat pentru cei ce nu-l inteleg, cat §i pe la cei carora nu se cade, §i el nu §tie clar catre cine sa'se indrepte §i catre cine nu. Disprefuit §i gonit fara dreptate, el in veci are trebuinfa de ajutorul pSrintelui, cad elJnsu§i nu poate nici sS se apere nici sa-§i ajute." (cap LX) Inscriptia se afla Tn ,,Dacia Preistorica" de N. Densusianu,

171

Capitolul XIII

LUNA, OZN §1 BIBLIA
aToatS lumea §tie cS este imposibil sS demonstrezi unele fenomene. Din cand in cand se ive§te cate un ignorant care nu a aflat acest lucru ". Albert Einstein

Toti regii §i marii preofi daci - Tn tunelul de sub Olt!
Am avut norocul sa bat arhipeleagul grec pas cu pas, vremede 6 ani §1 sa observ prezenfa arge§enilor §i plte§tenilpr peste tot. Am vizifat mai toate sanctuarele politeiste, sa fotografiez numrta glorie greaca, sa citesc romaneste inscripfiile cifrate Tn codul (puiul) getic. Atunci s-a ivit o Tntrebare logics: de ce data de 1274, care marcheaza pe Litovoi, a fost un semn de Tntrebare pentru istorici? Pentru ca, fn 1290, exista domnia Pitarului (Pitea) in tot sudul continentului european. Mister? Nu. Tacere deliberate de casta IO, a prelafilor fara etnie. Cronica ortodoxd daco-romanS a preotului Dumitru Bala§a a luminat acest fals mister. Tn 1290, capitala acestui Imperiu Pelasg a fost la Pite§ti. Am prezentat aceasta si Tn primut volurrrdin JLlmba vorbitS de Adam §i Eva", primit cu raceala ignoranta la Pite§ti. A urmat vol. II, cu acelasi rezultat. Ramasi la mintea lui Badea Cardan - explicabila pentru mileniul I, cand masa de locuitori era analfabetS, au pastrat intacta toata teoria superioritatii grecoromane asupra Daciei multimilenare. Nurhai ca, iatd, nu se mai poate continue, pentru ca ignoranta nu este un argument... Oe fapt, istoricii si lingvlftii de la no! §i de aiurea nu au putut pricepe sensul profund al metaforelor bibfice, implicit Turnul Babel, de§i, daca treceau de sensul literal, literatura patristicS i-ar fi putut Tndrepta spre adev^rul biblic. Pastrand consoanele Tn cognomenele bibtice se constata ca - nopera masorefilor" a fost o spoiala cu fals peste adevar. Am lamurit ca, Tn ce priveste prima lumlna din Genesa 1,1, este vorba de gazul numit Argon (Goran, toponim din Valcea, unde se §i afla tunelul de sub Olt, unde se afla tofi regii §i marii preoti daci, pe care istoricii fi cauta prin Egipt/lume). In acest tunel preistoric se afla marile personalitati ale antiphitatii. Falsificarea istoriei s-a fdcut prin falsificarea limbii adamice. 6e aici, toate teoriile imigrationiste denigratoare de neam si limba, devenite ..tradi^e", transformandu-ne din localnici Tn nomazi...

Shakespeare - Sever Basarab !
Textul preotului Dumitru Bala§a*, ,,Roma Veche - cronicS ortodoxS daco-romana", nu lasa nici un semn de Tntrebare, iar harta adevarata a
* N. edit.: A fost Tngropat Tn 25.12.2002, la 90 ani. Serialul sau despre dacorom§ni, din ,,Revista f^nomeneleor paranormale" a ramas nemcheiat.

172

lumii vechi nu mai poate fi tratata cu Jgnoranta", de dragul vechilor teorii. Mileniul IN ne obliga ia rectificari de fond Tn etnogeneza neamulul romanesc, a Europel §i universale. Ne aflam la bun Tnceput. ... La noi, si numai la noi, Facerea Lumii e cifrata istorice§te in 5.508 a.H., deci am cam avea 7.500 ani atestati. Tot Tn textul preotului se arat3 §1 CINE, CUM CAND au distrus prin ardere actele de identitate ale neamului nostru romanesc: papistasji lui Petru antichristul, decodificat de mine. Deci, lucrurile s-au clarificat. Fie-le de bine pe viitor, dar sS nu mai ridice ochii din pamant pentru crimele lor Tmpotriva Omenirii... Textul mai aratd justefea ca toata ..facatura" cu Shakespeare este de acum dejucata datorita ,,pietrei tombale" a presupusului WILL. Era, de fapt, opera lui SEVER B AS ARAB, de fapt urmasul lui TIHOMIR ori TUGOMIR, urmat de Barbat, Bale, Dobrotici, lancu....
v

• '

Pe Lund - o cruce §i un mormant!...
Sudiind relajia Terra-Luna se arata cd Luna nu este locuita de organ isme evoluate. Totusi, avand o rotate de numai 2, 41 km/ sec. prezinta multe avantaje fa$ de Pamant (11, 3 km/s). Era un Orly cosmonautic. Dup5 cartea lui Jean Sendy, ace§tia ajung aici cca. 22.000 a.H., Tn timpul numitei glaciafii Wurm II, §i se reintorc spre 8.000 a.H. Interesant c£ Templul de la Sinca Veche din F3ga>a§ are exact 7.500 a.H., §i era Templul lui Salmocsis... Interesant si c§ luminatorii apar Tn ziua a IV-a biblica, deci iatd cum facem trecerea de la numerologia aritmojogicd la geometrie. ... Certitudinea ca Luna este ,,goala" mi-a fost oferiti odatS cu cosmonautli americani, care au descoperit pe LunS ,,o cruce $/ on mormSnt '1 Si n-au zis: ,,Un pas mare pentru ,,om ?/ omenireT, ci: ,,Cine dracu a ajuns fnaintea noastra pe Luna? ", cum au observat izvoarele f ranceze!!!... Ei, bine era LILITH, muma zeilor, Isis, Naluca noptii, pe care am aflat-o Tn Isaia XXX, 14... ... Se pare ca ciclul de 25. 920 ani este a 12-a parte, care Tnseamna 2.160 ani. Ceea ce ne da matematic cifra 12 (L Tn cod), lar 2.160 x 4 = 8.640, deci si distanta pana la Lund. Totul e matematic.

Limba romana provine... din constelatia Vega !!
Cele de mai sus cpnfirma ca Marea Piramida Keops a lui Miron din Tomis este autentificata c. 2700 a. H. Evident, cum noi stim ca muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe (Ararat) este Raraul, totul devine clar. Limba noastra este cereasca, venita din VEGA. De remarcat c3 literal Tn sens - ESAU = AUM e, iar IACOV = IOV - arge§ean. O remarca deosebita pe care o afl§m Tn secret ar fi o comparatte logics. Anume, a spune ca limba Pentateuhului apartine lui Moise este la fel cum am afirma ca limba operei lui Shakespeare i-ar apartine. De altfel, cum am demonstrat, teatrul Shakespearian e opera lui Sever Basarab. BACON este creatorul limbii literare engleze, preluand piesele lui Plaut traduse Tn codul latin, si nimic mai mult.

173

Minunea religioasa este acum la discretie si concludem: ,,De mortui nil nisibene"\... Un distins filolog, Alt Lombard, bun cunoscator al limbii noastre, spunea ca limba romaneasca ar putea fi limba viitorului. Afirmatia pare nefondata la prima vedere, mai ales pentru cei care o cautd prin lexicoane straine, dar, gandita bine, Tmbraca haina adevarului. Citeam pe o piatra ca e Jimba cereasca" §i acest iucru va fi dovedit cand civil izatia terestra va intra Tn contact direct cu alte civilizatii. Pe cate am tn^eles noi, primul contact al paleoastronaujilor extraterestri a fost Tn Tibet, iar scrierea lor helicoidala. DacS o vom vedea, o banuim a purta embrionii primei limbi adamtee, iar semnele trebuie recunoscute in cele ulterioare. A doua aterizare fortata a fost Tn Pacific, unde INGINERIA GENETICA a Tncurcat rasele (miracol, nu?; pe cateya insule nu se pot explica niste interference rasiale, cunoscute specialistiior) si a treia Tn Retezat. Ultima ne intereseaza, fiind izvorul rasei albe §i al cultului, care au aparut pe varfurile de munti: Gugu, Rarau, Ceahlau etc. Intai. Apoi, vor forma pe Varful Omu Sanctuarul Tntregii antichita^i, continual la Sarmisegetusa. Elementele limbii adamice sunt extraterestre. Unicitatea ei se explica si prin ciudatele similitudini din mitologie ale unor popoare situate la distance man, altfel inexplicabile. Este adevarat ca noi avem o imagine voit deformata de .casta IO despre antichitate. Zeii, spun miturile, reveheau la intervale de timp pentru a verifica Tndeplinirea poruncilor. Este, deci, o realitate limba unica despre care ne vorbeste Scriptura. In fond, nici azi Omenirea nu e pregatita sa afle adevarul. Oamenil cred ca llsus mergea pe magar Tn lerusalim, dar cu peste 2.500 de ani Tn urma cuno§teau prin piramida Keops distanfele cosmice...

Documentele despre geto-daci - Tncifrate
La Lugoj este locul de naftere al lui CADMOS §i patronim al zeului celt LUG. Acesta va avea la LION (LUGUDUNUM), dupa migratie, centrul principal al galilor, si de aici, prin druizi, va Tnflori cultura Apusului, care, cum stiu geologii, geografii si arheologii, e locuit mai tarziu. Vaile Begai §i Timi§ului atesta paleoliticul superior pe la 28.000 T.e.n, iar semnele rituale de la Cuina Turcului cercetate de ing. C.S. Crasnaru sunt semnificative. Celtii - acesti oameni Gal.anti (de aci galanteria francezS!) sunt uriasii lui Cain, cum observa de' mult Mircea Eliade, si vor avea rolul esential Tn Europa de apus, §i, Indirect, Tn cultura §i civilizatia universal^. Statueta Ikaron, aflata la Adamclisi, aduce Tn prim plan cultura neolitica de tip Hamangia (chiar asa o definesc §i arheologii), si ne dovede§te ca pe piatra, aur si Tn Scriptura este numai adevarul. Scrierile ramase sunt §i ele exacte, dar incomplete. Limba §i documentele despre daci, traci, gefi sunt Tncifrate, dar alaturate celor ramase Tnlatura enigmele §i voitele mistere. Hamangia, prin specificul sau, o Tntalnim Tn toata Peninsula balcanica, Grecia, Nordul Africii, iar spre apus pana Tn Portugalia. §i, nu

- '

174

vorbim numai despre celebrul ,,Ganditor"... Arta septentrionaia e complinita de ceramica Vinca-Turdas.

Primele hieroglife-m... Arge§ !
Tartaria deschide un capitol nou Tn istoria Omenirii. Ea dovede§te ca scrierea' fonetica - sub forme diferite, cioparflte de unii - este de fapt UNA, Tn mai multe forme, denumite: pictografica, liniara, hieroglifica, etc. Tablifele de la Tartaria, Karanovo-Gracianit,a consacra spafiul carpato-danubiano-pontic drept locul genezei scrierii alfabetului, lar Arge§ul locul unde se fac primele hieroglife. Sanctuarul de pe OMU, prin inscriptii, defineste SFINXUL (cu dubleta Tn Egipt) OMUL si pe ABEL (Babele). Tot la Arges, poetul loan da forma arhicunoscuta celor doud balade romanesti. Aceste denumiri sunt uneori nciudate". Ikhtyofagii (sunt Man. grasi), Galactofagii (cu fata smeada) se cheamS exprimare metaforicd sau §i o voita ,,ceata", pentru cei din afara castei IO. Esoterismul lor aratd ca am avut a face cu literature apocrifa. Povestea lor e repetatS de marele Eminescu, Tn forma maiastra: 7Ce fe legeni, codrulef unificat Tn miile de variants, ca si Tn cazul Miortyei. Ne aflam Tn cea mai purd antichitate, Tnainte de formarea neamurilor si etniilor, iar nHORA" din lut aflatd la Cucuteni si sanctuarul de la Cascioarele anunta Hobita lui Brancusi. Dar, nici o stiin^ sau arts nu s-ar fi putut dezvolta fara instrumentul esen^ial: limba. Spuneam cd scrierea hieratica lirhpezeste peripadele pierdute si Tntareste pe cele rSmase. Prin limba patrundem istoria cifrata. I.C. Dragan d§ o sutS si mai bine de triburi trace, raspandite pe un spatju vast... Definindu-i pe celti, lapifi, arieni, daci, ge|i, etrusci etc., scrierea hieratica reface o iume antica logica, Tn care se anuleaza IGNORAREA VOITA A UNOR NEAMURI si popoare importante. Antichitatea nu se poate reduce la lupta dintre doud principii - trup si suflet - sau altfel zis: Sparta si Atena. Nu poate fi crunta Tn scrierile ramase, subliniind inexistenta vitejie a laudarosilor, ghizi de azi ai marilor construct,!! artistice ale intregii antichitati.

Dobrogea §i cele doua potopuri
Scuturate de praful minciunii, eyenimentele apar logice, §i istoria poate intra cu fata sus printre stiinte. Inaintea ei, limba adamtcd reocupandu-si locul cerl merits, judecS drept cate au fost s3 fie si prevede ce va f i. Misterio§ii scribi de la Arge§ due Tn Iume hieroglifele. Egiptul - altfel de nemteles - se doyedeste a fi centrul religios de unde Marele Preot al Tntregii antichitati - Faraonul - guverna lumea. El, marele Keops (Huffu), mai Tnainte de a fi faraon, fusese episcop de Tomis, iar numele sau era MIRON. Scrierea hieratica aminteste grecilor ce au uitat despre pelasgi iar romanilor cine erau etruscii. O repetare a povestii cu grebla. r ,175

Miturile despre cele doua potopuri din timpul lui Ogyges (Herodot, 1, 56) §i al lul Deucalion (Apollodor, VIII, 2) arata primordialitatea spa|iulul dobrogean, unde.nu grecii din josul peninsulei creaza cultura, ci ,,grecii nostri" de la Cozia, care creeaza codul grec, perfectionat de o casts Istriano Cozia, cum spune o inscriptie. Plecand de aci, dupa caderea Troiei, alta metafora minunata nepriceputa, scrisul ajunge si in Grecia, cum scrie §i Tacit. Dar, pentru a pricepe acest lucru, trebuiau decodificati fenicienii... Astfel, citim la fel in Tasilli, Italia, Atena, Ocni^a, Ezerovo, Mohendjo-Daro, Curtea de Arge§ etc.

Primul Decebal = Samuel din Biblie
De§i Ha§deu a aratat clar ca litera A este certificatul de latinitate al limbii noastre, tot la litera A, ne aflam, nepricepand Tnca triada: – A,a-a$a cum-aparem codul latin, pozitiv (alb, alga, etc) – a - pnomatopeea plansului, caciula specifics zone! hiperboreene, spre diferenta de sud unde umbla cu ,,capul gol"; – 3 - p§l§ria purtata vara, cand omul rSde in yoie. ha, h§, h§! Nu e greu de observat ca popoarele din jur nu prea au cuvinte incepatoare cu litera A. Negandind romane§te, istoricii nu au reu§it sa scrie corect pana acum nici numele lui Salmocsis. Necunoscand religia, nu cunosc poporul In mod firesc si atunci copiazd Bbaznele" altora, forteaza usi deschise repetand minciunile neprietenilor nostri, numai ca sa vedem ce scoliti sunt dumnealor.,. Nu gandesc detoc: cui prqdest?!! • Europenii Tsi pot Tntrevedea originile, fie si numai regandind prezentul indicativ al verbului a ft sanserif francez lituan Zend dorian Asmi Jesuis Esmi Ahmi emmi Asi tu es Essi ahi essi Asti il est Esti asti esti Smas nous sommes Esmi ' hmahi esmes Sta yous etes Este sta este Santi ilssont Esti henti ~ enti v. slav yesme yesi yeste yesme yesti somt£ Italian sono ser e siamo siete gothic im is ist sijum sijut sind rhetiien sunt ei essen esset ean

surnus estis sunt

latin sumes est

eis

sono

spaniol sey ers es somos sola son

armean es e s e emq eq

vlac sum es e suntem sunteti sunt

en

portughez son hes he somos soie sao

176

Cat despre primul Decebal, originar din Blaj, acesta nu e altul deeat eeiebrul Samuel din Biblie, asa cum vom vedea prezentand un taler aflat la Ermitaj. Trebuie cat, aBturf de tezaur, undeva la pastrare s£ se afle §i bustul prlmului Decebal (Ekas), marele preot al tntregii antichitaji... . ' *

Dumnezeu, Israel, Legea - celetrei lucruri ascunse
Butada celebra are suport In celebra formula a relatiyitatii restranse: E=MC , Tn care substituirea litera-cifrS duce la 5=133 §i binar, oricate.calcule am face, in concluzie 5=5. In general, oamenii de stiinta au admis trei ipoteze asupra apari{iei omului sapiens: – o amenii au venit din alta parte, de pe p alta planeta, asa cum af lam din unete povestiri §tiintif ico-fantastice; . omul a fost creat pe .terra de catre un Creator (Dumnezeu), Fiinta supranaturala, Demiurg, solutie prezentS Tn Biblie; omul a~ descins din alte fiinte naturale vii; teorie la mods rn ultimele doua secole, de pozitivism §f comunism. Desigur, ne intereseaza volumul cerebral si achizitiile filogenetice certe. Desigur, urmarim demonstratia monofiletista, a§a cum este detaliata metaforic §i in Biblie. Vom regandi coordonatele arheologice Tn relatie directs cu aparitia graiului articulat, pornind tot de la Biblie - sumus scientiae - cifratd de geti, anume: paleolitic, mezolitic, neolitic, dupa care vom trece la epoca metalelor (chalcotitic, bronz si fier), subintelegand de fapt CREAREA GRAIULUI ARTICULAT in relatie directa cu demografia. Vom observa, Tn acelasi timp, importanta formulei lui Einstein Tn relate cu isomorfismul, pentru ca evreii §i grecii nu aveau cifre, ci foloseau litera Tn scara numeraielor cardinale. Celebra inscriptie a regelui Sargon, facand aluzie la Templul de la Khoreabad: nLungimea incintei este de 16,283 ccAl mar], qsea ce corespunde la valoarea numelui meu" (cf. Hemmet D. Roudene, Tn Hist, de la Magie, de focultisme et des rites secrets, Ed. I'Erable, Paris), cum si la afirmatia lui Platon despre UNU:,,nupoate fi a§ezat intre lucrurile care se nasc $/p*er"(Oeuvrespompletes, Ed. Gallimard, Paris, Philebe, 15a^, Vom mai relua si afirmatia lui Pitagora, juramantul disctpoMtar sal, anume: nJuraceasta celui'care a reyelat sufletului nostrutetrakysul §i care este sursa si radacina Naturii eteme" (cf. Jamblique, apud Diet et symboles, ed. Seghers, Paris, 1974). Tetractisul este un numar triunghiular ca structura, figurativ, caredetermina trecerea de la aritmologia sacra la geometrie. Numarui triunghiular 4 este egal cu 4+3+2+1=10. Q1 pe computer. In Zohar 73b III, citim: *Exlsta treffacruri ascunse: Dumnezeu in lumea transcendenta, Israel in istofif, Legea in domeniul Gandirii". Nu ne ramane decat a defini aceste concepte, pentru a putea lucra cu ete Tn depjNi cunostintS de cauza. Vom observa numai exactitatea textuliri biblic, bineinteles metaforic. Ramanand la textul literal, nu vom pricepe nimic din dumnezeiasca scriere 'inspirata de Duhul Sfant. 177

Salbaticii erau... savanti ?!
Vom refine, deci, observajia dr. Hynek despre ruptura de explicatie: ,,Cand mintea este. confruntatS pe neasteptate cu fapte care sunt intr-adevg-r incomode §i refuzd S3 se msereze in imaainea lumii inconjuratoare' admise fn mod obi§nuit, asistam la un efort disperat de a depSs'i ucea ruptura, efort rnai degraba emotional decat intelectual, cSci aceasta din urma atltudine ar cere o recunoa§tere cinstita a insuficientei cun6§tint,elor noastre". §i, firesc, ne Tntrebam: cui aparfin aceste sculpturi, inscripjii rupestre, legendele, epopeile, tehnicile redescoperite abia Tn epoca noastra? Ce tehnologie putem atribui neoliticului sau epocii bronzului, in producerea unor aliaje ca aluminiul, platina, otelul, fierul inoxidabil, fnteles abia Tn sec. XX?! Ce anume tehhica a produs discuri de platina cu malt confinut de cobalt §i Tncarcate electromagnetic, pile vpltaice, generatoare electrice, lentile de cristal §lefuit, fesaturi fine? Ce anume tehnica permite taierea pietrei la milimetru, a metalului la micron, cu urme radloactive.'cu fplosirea mercurului §i titanului pentru aparatele de zbor? Sa nu mai vorbim despre cuno§tintele precise despre sistemul nostru solar, stele §i galaxii, de calcule cu 15 zecimale, accesibile abia azi calculatoa-relor electronice! De unde ideea dilatarii timpului, de unde carto-grafia aeriana, de la mare altitudine, Tn fine, de unde cuno§tinfe me-dicale - trepanatii, operatii de cataracts, amputari, leacuri miracu-loase, mumificarea, etc? lata numai cateva semne de intrebare, alaturi de altele cu miile, (amplificatoare de sunet, generatoare "electrice, aparitii §i disparifii fulgeratoare). De unde comunicarea instantanee in arta §i §tiinta si cum sa explicam lipsa distantelor, fie §i numai telu-rice, necum astrale? Paleontoiogia nu a putut da' un raspuns convena-bil cu privire la accidentele genetice. Toate explicatiile date sunt insu-fteiente, netin§nd cont de Mindispensabilul incert".

Urma§ii extratere§trilor
Nu vom intra Tn amanunte, dar un lucru e cert: nu vom putea desprinde omul de regnul din care face parte si regnul de UNU. Un fel de raspuns incomplet l-a dat NEOTONIA sustinutl de Louis Bolk, numai ca acest proces se putea sustine doar prin interventie genetica repetata. Cine a facut aceasta? uesi fenomenul raselor este tarziu §i inexplicabil pentru multi, vom da un fapt cert, care justified pe Hesiod. Exploratorul olandez Roggeyeen debarca, Tn 1772, Tn Insula Pa§telui si vede Tn picioare, Tnca, uriasele statui de piatra, dar un popor com pus din rasa bruna din Oceania slo protipendada alba - albi cu paruI ro§u §i urechile alungite artificial, avand atarnate de lobi carlige de 10-15 cm (ca si la spaniolii din imperiul incas). Traditia pascuanilor spune ca albii venisera din Soare-rasare, cu 57 gener'atii Tnainte de sosirea olandezjlor (Tn 400 en.) iar polinezienii numai cu 22 generatii Tnainte de 1772, dinspre vest. Razboiul nu a putut ttevitat si albii au fost masacra^i, cam intre 1660-1700. Nu a supravietuit

178

masacrului decat un tanar numit Ororoina, ai carui urmasi de 11 generat^ due la primarul insulei. Aici sunt circa 10,000 de statui uria§e, galerii, rampe, etc. §i observatorul astronomic din varful vulcanului Rano Kao, unde ar fi aterizat oameni-fregata. Alte legende spun ca ar fi venit din continentul ajnerican, sub conducerea lui Kon-Tiki, numit de pascuani Hotu-Matua. In Panteonul lor, zeitatea se numea RA. Mai mult ca sigur au fost stramos. ii rasei Ainoi din Japonia, insula Hokkaido prezentand caractere somatice europene. Grupa lor sanguina e diferita de cele obisnuite si nu exists la alte popoare. Legendele pascuane vorbesc despre zeul Okikurumi -Ramui, care ar fi venit cu o naya metalica, argintie ziua si rosie noaptea, cu zgomot de tunet, care i-a Tndrumat un timp pe bastina§i in agricultura, mestesuguri si arta, dupa care s-a ridicat la cer si a disparut. Alta populate ciudata - sd zicem - o prezinta triburile Dropa §i Ham din muntii Baian Kara din Tibet. Ei nu pot fi Tncadrati Tn nici o rasa terestra. Inaltimea lor nu depaseste 1, 20 m. Cutia craniana are 100 cm peste media rasei Homo Sapiens, cu o grupd de sange unica. Cercetatorii nu le dau origine terestra. Alaturi sunt niste grote Tn care chinezii au aflat cranii uria§e, cu capacitatea de 2.500 cm . Vechimea lor este in jur de 12.000 ani. Desenele grotelor fixeaza pozitia Soarelui, Lunii, stelelor §i o escadrila de nave aeriene. Tot aci s-a aflat un disc din piatra dura, asemanatoare celor de pik-up. Cercetate, s-au dovedit a fi discuri electromagnetice continand 40% cobalt §i 8% aluminiu, care puse Tn contact cu o sursa de energie electrica, intrau Tn vibratie ritmica. Traducerea lor a fost efectuata de arheologul Tsum-Um-Nui si publicata sub titlul: Jnscripfii spiraloide relatand sosirea de nave spafiale", care, dupa textul gravat pe discuri, ar fi avut loc acum 12.000 am. Nu suntem Tn masura a comenta dar banuim a fi o scriere silabicd a limbii adamice, cu aceleasi simboluri Tn toata lumea. Informatiile au fost {inute Tn secret si numai pufine explicatii s-au dat Tn ,,Science et Vie", nNature" si nScience Digest". latS cateva fragmente, asa cum leau publicat: nPe stanca ro§ie din defileul §eipilor, navele noastre n-au putut asoliza §i s-au lovit de stencile din jur, distrugandu-§i rebordurile(...) Drcpa au coborat din nori in navele lor aeriene. §i de zece on pana la rasaritul Soarelui, barba^ii, femeile §i copiii s-au ascuns fn pe§teri. Pana cSndau /nfe/es semnele care spuneau ca, de aceasta data, DROPA venisera cu intenfii pa§nice §i-i enema sa-i ajute, cad navele lor sestricaserff". Surpriza a fost si descoperirea eroziunilor de metal care dau vechimea de 12. 000 ani, or metalul terestru Tn Tibet apare Tn era noastra. Acestea nu mai sunt povesti/..

Ramses II avea 2 metri
Desi exista dovezi ale rasei europoide cu 40. 000 ani Tn urma, ironia si tacerea deliberate, din motive diverse, a lasat mai departe Omenirea Tn bezna... Erau Tnalti de 2-3 m, iar cutia craniana avea 1.800-1.900 cm . Totu§ir revistele nScience et Vie" si nStem" publica prin

179

1982 stiri si fotografii, ca dovezi paleontologice remarcabile. De ce? Pentru ca, tot Tn 1982, descoperiserS Tntamplator o veche necropola Tn landul Westphalia, in apropierea orasului Soest, aproape 1.000 de schelete cu inalttmea de 2 m si mormantul unui conducator al carui schelet masura 2,30 m. La fel Tn Flandra, doua schelete vechi de peste 30. 000 an! (un barbat de 2, 46 m si o ferneie de 2, 38 m). Se stie ca mumia lui Ramses II, expusa la Muzeul din Cairo, masura aproape 2 m, iar Tn 1970 fusese descoperita Tn Africa Centrala o necropola cu 60 schelete de barbati Tnalti de 2,85 m. Vechimea? 20.000 ani ! In California s-a aflat ram'asita mumificata a unei feme! de 2, 03 m, iar Tn 1898 o alta de 2, 38 m. Au urmat altele, de aceeasi marime, aflate Tn Carolina de Nord, Mexic, iar rusji au aflat §i expus la Ermitaj scheletui unei feme! Tnalte de 2,65 m, avand o vechime de 3.500 anl. fn ilne, Tn octombrie 1976, revista mexicana .JLunes de Excelsior" publtea un amplu reportaj despre un humanoid de mica Tnal^ime, cu omoplafi netezi, cotoana vertebrala lipsitS de coaste^si apofize dorsale, precum si unete cioturi care par a fi fost brate, toate strabatute de numeroase orificii si canale ce contineau probabil sistemul nervos si venele. Craniul era asemanator cainelui, rotund, fara orbite, cu o trpmpa osoasa, etc.

Fecioara Maria - Ana Filip din Craiova !!I
Cei mai refractari s-au dovedit Tn§i§i cei numi|i savanti or experfi, pentru ca acceptarea acestor realitati TnseamnS schimbarea opticii, a manualelor, a stiintelor componente, luarea de la zero a cunoasterii. §i cui Ticonvine s§ afle ca nu stie nimic?... vAsta, referitor la ce se yede cu ochiul liber de oricine. Daca.Tnsa vom dori s§ patrundem mai profund, surpriza va fi uriasa. Pentru c5 ne-am referit Tn principal la lnsula_Pa§telui, e bine sa stim ca ale!, o nevinovata propozltie precizeaza identitatea Sfintei Fecioare Maria! Ciudat, nu? Deloc! Secretuf codului universal trebuia pastrat cu orice pret. Aici aflam ca se numea ANA FILIP, de obar§ie din CRAIOVltA, ca Biserica ei se afla Tn ora§ul CRAIOVA - denumita MADONA DUDU. Simbolic, desigur. Deci, cunoscand metalimbajul get, vom folosi acelasi algoritm al limbii ceresti, limba adamica, si yom afla adevaratul trecut al Omenirii. Cu aceasta, vom cefceta Tn Pacific, cea ce s-a numit continentui Mu. Unde a fost localizat acest leagan Tndepartat al Omenirii, care, potrivit acelorasi simboluri si legende, a disparut Tn apele Pacificului? Era spre nord de Hawai, iar latura sudica pe o linie Tntre Insula Pastelui si Fidji, pe axa EN, cam 8.000 km latime iar pe N/S de aproximativ 4.880 km, format de trei mase de uscat, separate de lacuri. Clima era tropicala, cu palmier!, ferigi, lotus, i, cu pasari frumos colorate, cantatoare, cum scrie James Churchward, elefanti, mamuti, etc. Regele era Ra-Mu. La conducere se aflau oameni de rasa afba; cei gal ben i sau negri nu conduceau. Din continent au ramas cateva insule din Marea Sudului si iata ca, Tntre Americi la rasarit, Asia si Australia la apus, cu Noua Zeelanda la sud, a fost localizata aceasta platforma scufundata cam prin 13.000 a. H. 180

Vlahia/Havila - Raiul biblic
Printre alte erori ale lui Schliemann se atribuie si convingerea ca aici ar fi fost Atlantida, dar si a lui J. Churchward, sustinuta, ca aici ar fi fost raiul Biblic. Nimic mai fals! Atlantida este scufundarea Marii Egee odata cu aparrtia Stramtorilor ce leagi Marea Mediterana de cea Neagra, jar raiul biblic este clar, fn textul Eacerii, Havila/ Valahia. De altfel, o interferenta Tntre emisferele boreala si australa se poate face, pentru ca parabola perechii primare arata cu Barbatul apare Tntai, apoi Eva. Cu alte cuvinte, ceea ce era scris pe OMU si la ELEUZIS: CONCS-OM-PACS se dovedeste exact. Avem a face cu Insula Pastelui (pa§te-§apte) Ceea ce stim sigur este Muntele OMU - cu monosilaba vedica OUM/AUM/OMU. Apoi, toate inscriptiile definesc conceptul CONCS=TROIA, iar Pax se reiera la continentul MU, despre care yprbtm. Lui Solon i-a spus Marele preot egiptean Suchis, aflat la Templul de la Sai's, ca Atlantida s-a scufundat cu 11.500 ant Tn urma. Dar amanuntul ca ,,s-a rupt §i legStura cu jarile de la Vest, si podul din spatele sau"ne spune clar ca nu aici a fost Atlantida! Fara a intra Tn amSnunte, vom adauga ca atat Troia, cat si Atlantida mai au si un interes mistic, duhovnicesc. In ce ne priveste, vom afirma mai simplu ca o inscrip^ie scrisa Tn limba noastrS, cifrat, spune clar: HTu ai tats in Europe?, ceea ce rSstoamS multe valuri de banuieli. El repeta si erorile lui C. Daniel de la noi, care afirma ca pictograma ^asc^"Tnseamr\a FIU. Nu g§sca, ci ,,ga§ca"... Povestea cu Roma se stie, o copie...

Atlantida §i Troia - realitati sau metafore?
Din pacate, descifrarile propuse de J. Churchward si Schliemann raman ipotetice, un fel de hermeneutica dupS ureche, cu nimic matemalic Tn ele. Ca este asa o dovedeste falsul evident privind Troia §i naivitatea cu care a fost crezut. Altfel stau lucrurile cu Champollion, totul este bine fScut. Marturia lui Platon Tn ,,7/ma/os" vorbeste despre un templu al lui Poseidon aflat Tn Atlantida. Este prezent Tn mai toate insulele grece§ti, ceea ce arata unitatea culturii antice. E firesc sa fie asa, iar Continentul MU nu poate fi decSt EVA biblica Tnlocuita, specialitate a grecilor. Si mai de folos ne ya fi textul din Plutarch, din biografia Solon: aSouchis, marele preot din Sai's, i-a povestit, atat lui Solon (in sec. IV a. H. ), cat §i lui Psenophis, marele preot din Heliopolis, cS legatura dintre egipteni §i jarile din vest s-ar fi fntrerupt cu 9.000 ani m urma, deparece catastrofe inimaginabile au distrus «tara din mt]loc» §i mase uriase de namol aduse de cutremure §i inun'datii au facut marea nenavigabM dupa distrugerea Atlantidei ".Si aci lucrurile sunt clare, atestate geografic.

Solon - Tnfeleptul din neamul lui Codrus
Pentru ca veni vorba despre Solon, sa dam cateva lamuriri. Facea parte din neamul lui Codrus si era socotit Tntre cei 7 Tnfelepji.
181

Era §i poet, drept care scrisese o scrisoare Salaminei, catre Atena, Tn care cerea ajutor Tntr-o elegie de 100 de versuri, cu f inalul urmStor: aSS plecam la Salamina ca sS luptSm pentru Insula iubitS §i S3 aruncam departe de noi umilinta dureroasa!" ' olon chema la Atena pe Epimenide din Greta, un filozof ce se bucura de mare credit, si purcese la reformele sale economice. Odata ales, se dovedi un mare refprmator patriot. Despre el, scrie Plutarch: aSplon n-a fost slab in administra^ia afacerilor publice. El nu cedS nimic celor puternici §i nici nu cauta a lingusi, in legile sale, pe cei care-/ alesesera. Nu aplicS remediu la pSrtile sanatoase si nu yoi sS taie in came vie, de frica, ca nu cumva, dup$ ce a schimbat ceva §i tulburat statul, sa nu aibS destula putere de a-l restabili §i reforma. El nu-§i pemtise decat numai schimbSrile care crezu el cS puteau fi adoptate, prin convingere^sau impus prin ajJtoritate, unind, cum zicea el, fnse§i forta §//usf|/a. // intrebau, catva timpdupS aceea, dacS a dat atenienilorcele mat bune legi: «Da, zice el, cele mai bune pe care erau Tn'stare a le primi.»" El Tmparti populatia in 4 clase, ca si Tn alte parti, dupa veniturile tncasate (Pentacosiomedimnii, cavalerii, Zeugitii §i Thetii). El va marturisi convingerea de a nu fi uitat de popor. O alta lege aflata numai la Solon era obligatia cetafenilor de a fi partizanii unui partid. El vroia ca nimeni sa nu se arate indiferent sau nesimtitor la nenorocirile publice, multumindu-se a-si pune Tn siguranta persoana §i averile sale; ca sa se laude mai pe urma ca n-a pierdut nimic si ca n-a suferit Tn mijlocul nenorocirilor patriei (Plutarch-Solon). El a pus poporul sa jure ca va aplica 10 ani legile lui si a plecat Tn Egipt. Ar fi o singura Tntrebare interesanta pentru textUl de mai sus: ce fel de pamant negru are Grecia, si la ce zona a lurnii se refera, pentru ca, din secolul in care este el precizat, nimic notabil nu s-a mai schimbat pe Terra. §i vom observa ca este o simpla traducere.

Zeii - albi, zeifele - negre
In Ramayana, Valmiki scrie: ,,Maya§ii au fost navigator! iscusiti §i vasele lor strSbSteau marile de vest si de est, traversau oceanele de la nord la sud, intr-o epocS inimaginabil de veche, incat am vrea sS credem cS periplul lor s-a petrecut inainte ca Soarele sa se fi ridicat prifna data la orizont. Erau & constructor! priceputi§i aufnatyat ora§e §i palate". Insula Pastelui se afla la 3.300 km de America de Sud si are 21 km lungime si 11-12 km latime. Despre statuile de aici, W. O. Thomson, cei mai ayizatarheolog, scrie: ,,Cea mai mare statuie se aflS fncS m una din cariere. Are o inalfime de 22 m, fiind neterminata, iar cea mai micS, descpperitS intr-o pe§tera este malts de 1 m. In marea lor majpritate, statuile au mSltime^de 5-6 m. Sunt interpretate ca reprezentari ale unor personalitati, fn memoria cSrora au fost inalfate. Aproape de vulcanul Rana tioraka se afIS un mare templu de piatrS, azi in mine, ce trebuie sS fi avut o fnattime de 33 m §i 7m latime". 182 ,

O idee interesanta lansase autorul James Churchward Tn ce priveste aCartea egipteana a rnortilor ", ca povestind despre disparjtia sub ape a contjnentului MU. La fel, trebuie spus ca, m anumite stampe egiptene, se da etnie alba barbatului, m timp ce zeitele sunt cu piele neagra. Aici, am sublinia relatia care este Tntre celesji §i pamantene, sirnbplic. In Egiptul de sus, sufletele plecau spre est pentru reincarnate, iar cele din Egiptul de jos spre vest. Deci, dupa unificarea din 2.700 a. H. erau doul feluri de cult al rnortilor. Un alt specialist, Donald Mackenzie, scria ca Osiris ar fi fost un rege Tnalfat la rangul de zeu, dar cum cultul Soarelui era generalizat nu ne spune peste care anume popor a domnit. Cand Thot venea Tn SaTs cultul lui Osiris era Tn floare de 16. 000 ani. El era, desigur, un bun cunoscator al misterelor.

Continentul MU §i Codul Getic
Sterna continentului MU erau doua patrate suprapuse cu 8 triunghiuri Tn colfuri-diferite de stela lui David, ce nu avea decat 2 triunghiuri, deci 6 colturi. Aici, Tn mijlocul stemei se afla un cere rnic, galben deschis, iar colturile ce sugerau razele erau de culpare albastru-indigou. Ele apar Tn Columbia Britanica pe vesmintele indienilor. In Noua Zeelanda, la tribul Maori, se afla stalpi funerari, ca si Tn Yukatan pri Columbia sau Guatemala. Vom mai preciza ca, Tn timpul scufundarii imperiului, Uighur-carh necQnoscut istoricilor - era Tn culmea gloriei sale. El cuprindea un teritoriu vast, de la coasta pacifica a Asiei de Est, peste Asia Central^ si mai departe peste Marea Caspica, pana Tn Eurppa. Insulele Britanice nu erau desprinse de Europa. La sud se delimita de Indochina, Burma, India, Persia si Asia Mica. Surse chineze afirma ca pe la 17. 000 T.H. era Tn culmea puterii. Capitala se afla Tn de§ertul Gobi - fertil pe atunci. Descendentii - fii ai Soarelui - sunt regi care sunt reprezentanti cu up semidisc. Soarele- rasare se afla Tn Persia, Japonia si alte republic! din America centrala. Simbolurile Tn inscripfiile stravechi se interfereaza perfect cu codul getic, deci au aceea§i origine straveche. Vecimea culturii sale este cam de 50.000 ani. Pe unul dintre papirusurile egiptene se afla o precizare a lui Manetho din care aflam ca Domnia Tnjeleptilor din Atlantida a durat 13.900 ani. Intr-o Tnsemnare a lui Hermes Trimegistul se citeste: ,,O, tu, sarmanul meu Egipt! Din minunata ta rellgle vor supraviejui numai fabulele §i istoriile mistenoase, pe care ucenicii stiintelor ezoterice le vor putea deslu§i tot atat de put in pe cat iti vor intelege religia. Numai inscripjiile in piatra vor marturisi §i lucrarea ta pioasa. Scitii, locuitori de pe Indus, sau alti barbari vor popula tara ta frumoasa". Simbolurile luate de Moise din Egipt sunt §i azi Tn sinagogi. E importanta afirmatia lui Max Muller* Tn general si aici Tn particular: Jn masura in care putem pStrunde si fnfelege gandirea si sensibilitatea omului din preistorie, deducem ca avea o rellgle care se manifesta
* N. edit.: De origine iudaica. 183

printr-o eredinta sau adanca veneratie, printr-o eticS evoluatS sau printr-o viziune extaticS.Acel om avea religia fricii si a sperantei, a speculatiei cosmogonice asupra venerajiei mar// divinitati, §i totodatS cele mai variate simboluri Ti serveau ca model sau vector al gandirii sale religioase." /

Egiptenii §i viafa ve§nica
Simbolurile diferitelor insule din Marea Sudului sunt identice. In Egipt, Tn papirusul lui Anana, scrib §i consilier al lui Set! I, citeste oricine, dup5 descifrarea hieroglifelor: nVino si vezi! Nu scrie aid deslu§ft? Citifi voi oameni ai zilelorcare au sS vina, care nu ati vazutinca lumina zilei, dacS zeii v-qu dat darul acesta. Citifi voi, cop// ai viitorului, §i invatati sa" dezvaluifi misterele acelui trecut care vi se pare atat de indepart'at dar care, in realitate, este atat de aproape, mult mai aproape decat o spun cuvintele. Omul nu traieste numai odata si nu moare pentru totdeauna. Omul traieste de mai multe ori, in multe locuri, si nu sunt toate in lumea noastra. Un val separa o v\a\a de urmatoarea, un val inchls al ultarii. Dar la sfarsit se vor deschide toate portile §i vom vedea dintr-o privire toate camarile in care am pasit de la 'inceputuri. Religia noastrS ne invatS ca traim vesnic. Dar, deoarece vesnicia nu are sfarsit, nu poate avea nici inceput. Ea este un cere. Daca este adevarat c& traim vesnic, atunci este adevarat §i reversal, c$ noiam trait dintdtdeauna." La inceputuri, Tnainte ca preotii sa fi fixat gandirea omului Tn blocuri de piatra, mcremenind-o, §i Tnainte ca ei sa fi construit mil de altare pentru miile de zei, ei stiau acest adevdr si mai §tiau ca nu exists decat o divinitate. nPentru ochii omului, Dumnezeu are multe fe^e, asa incat fiecare retine ca pe singurul adevarat Dumnezeu ceea ce vede cu ochii sai. Pentru cS to(i au in feM lor dreptatese fn§ealS si se tot ratacesc. KA, sinele nostru intim, ni-l infSfiseaza. pe Dumnezeu in mod diferiL AdSpandu-se din fantana inepuizabilS a infinitului ascuns in sinele nostru, percepem fulgerator fragmente din adevarata infelepciune. Noi, cei care §tim~acestea, trnsmitem chiar puterea de a face jninuni... Cand pierzi un om drag, mangaie-te. Moartea este numai doica sa. Ea fi asteme doar sS doarma, Dimineaja se va trezi si va petrece o alta zi cu toti cei care l-am msotit de la inceput. SIMBOLURILE DISPAR, DlVINltATEANU!"

Oamenii traiau... cand muntii nu existau !
O descoperire extraordinara, neluata-Tn seama de istorici apartine mineralogului Wiliam Niven, care, Tn 1918-1919, descopera existenta Omului cu mii de ani Tnainte de plierea munfilor! Am zambit ani in sir la afirmatia ca anticii considerau pamantul plat. Formarea giganticelor cordoane care au dus la misc§ri orogenetice devastatoare, ne duce Tn Jertiar! Raportul lui W. Niven nu a fost luat Tn seama de specialist!. Intre Texcoco §i Haluepantha, pe platoul central al orasului

184

Mexico s-au aflat, pe o suprafafa de peste 500 km , sute, chiar mii de gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu totui neasteptata, necunoscuta. Ajci s-au aflat asezamintele celor trei fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine, perle be dioxit, fuse, varfuri de sulife si sageti si alt,e obiecte deteriorate. Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de lemn pietrificat. B&rna sub forma de semicerc era din lemn masjv de peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Cimentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit numeroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate, la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Podoabe din aur, argint si cupru. Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea mai mica atingere, se pulverizau. Peretii, erau decorati cu fresce Tn rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite opere grecesti. Pe fond albastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete §i piaci raspandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.

Sfinxul din Bucegi veghe.aza rasele umane...
Prima concluzie este ca prelucrarea metalelor se face cu zeci de milenii Tnaintea celei pe care p §tiam. Aceste ornamente de tip maya nu sunt asemanatoare celor din jur (Mitla, Palenque si Copan). Piesele de jad yerde, inexistent Tn Mexic, sunt alt indiciu important al acestei populatii disparute. Culoarea reala a marilor preofi era cea galbena, ca §i Tn China. Interesant ca Tn zona Campulung s-a aflat un osuar comun cu caracter mongoloid si, neexistand explicatii, s-a l tacut multe decenii... Dar nu numai geologia ar trebui rescrisa, Tntreaga istorie a Omenirii. Si, desigur n-ar fi lipsit de interes.de stiut ca §i la baza Sfinxului din Bucegi se afla nisip din plin... In plus, banuita sa privire este pe zona Ciucas., unde pe stanca sunt bine redate Caracteristicile raselor umane. Dubleta sa din Egipt, Sfinxul de la Giseh e datat abia Tn mileniul III T.H. Intrebarea este cand s-au ridicat megalitii din Bucegi, ale caror inscriptii sunt redactate Tn limba adamica. Fara a putea trage o concluzie asupra citirii placilor de catre J. Churchward, ne retine atentia similitudinea cu scrierea egipteana hieroglifica, iar amanuhtul ca piatra de la Roseta este cvatrilingva - cu versiune Tn limba adamica, romaneasca -, schimba fundamental datele problemei. TScerea nu mai poate fi perpetuata, cu numeroase semne de Tntrebare pentru istorie. Templul de la Sinca Veche, unde apar Salmocsis dar si stela \ui David, cu discul Ying-Yang Tn mijloc, muta total datele problemei. Faptul cS crucea greaca o aflam Tn zona amintita, Mexic, de asemenea sehimbS total rezolvarea pe care va trebui s-o dam Tntregului trecut 185

Mexico s-au aflat, pe o suprafata de peste 500 km , sute, chiar mil de gropi de lut. Continental sud-american avea acum o dimensiune cu totui neasteptata, necunoscuta. Aici s-au aflat asezamintele celor trei fundatii, cu asfaltari bine pastrate. In pietris au aflat vase de lut, figurine, perle be dioxit, fuse, varfuri de sulit,e si sageti si alte obiecte deteriorate. Sub eel de al doilea strat, a scos la iveala un depozit de cenusa de circa un metru grosime, de origine vulcanica. Sub cenusa, urme ale unor cladiri mari, cu temelie regulata, iar Tn moloz up portal Tn arc de lemn pietrificat. Barna sub forma de semicerc era din lemn masjv de peste 25 cm grosime, iar blocuri mari de piatra alcatuiau peretii. Cimentul care le sudase era mai dur decat piatra. Aici s-au gasit numeroase oseminte umane. Portalul era la o adancime de 2 m. In spate, la 4 m, un atelier de prelucrat aurul. Ppdoabe din aur, argint si cupru. Formele erau topite cu oxid de fier, si iata vechimea baterii metalelor in America, fapt de netagaduit, dar de necrezut. Osemintele, la cea mai mica atingere, se pulverizau. Peretii erau decorati cu fresce Tn rosu, albastru, galben, verde si negru, comparabile cu cele mai reusite opere grecesti. Pe fond atbastru, o fresca Tn rosu si negru este pastrata foarte bine. Sub pardoseala, cayoul unui sef al comunitatii, probabil proprietarul casei. Apoi, 125 figurine din teracota, portrete s'i piaci raspandite pe pardoseala. Caracteristicile due la tipul mongoloid, asiatic.

Sfinxul din Bucegi veghe.aza rasele umane...
Prima concluzie este ca prelucrarea metalelor se face cu zeci de milenii Tnaintea celei pe care o §tiam. Aceste ornamente de tip maya nu sunt asemanatoare celor din jur (Mitla, Palenque si Copan). Piesele de jad yerde, inexistent Tn Mexic, sunt alt indiciu important al acestei populatii disparate. Culoarea reala a marilor preoti era cea galbena, ca §i Tn China. Interesant ca in zona Campulung s-a aflat un osuar comun cu caracter mongoloid si, neexistand explicatii, s-a l tacut multe decenii... Dar nu numai geologia ar trebui rescrisa, Tntreaga istorie a Omenirii. Si, desigur n-ar fi lipsit de interes.de stiut ca §i la baza Sfinxului din Bucegi se afla nisip din plin... In plus, banuita sa privire este pe zona Ciuca§, unde pe stanca sunt bine redate caracteristicile raselor umane. Dubleta sa din Egipt, Sfinxul de la Giseh e datat abia Tn mileniul III T.H. Intrebarea este cand s-au ridicat megalitii din Bucegi, ale caror inscriptii sunt redactate Tn limba adamica. Fara a putea trage o concluzie asupra citirii placilor de catre J. Churchward, ne retine atentia similitudinea cu scrierea egipteana hieroglifica, iar amanuhtul ca piatra de la Roseta este cvatrilingva - cu versiune Tn limba adamica, romaneasca -, schimba fundamental datele problemei. TScerea nu mai poate fi perpetuata, cu numeroase semne de Tntrebare pentru istorie. Templut de la Sinca Veche, unde apar Salmocsis. dar si stela tui David, cu discul Ying-Yang Tn mijtoo, muta total datele problemei. Faptul ca crucea greaca o aflam Tn zona aminttta, Mexic, de asemenea schimbS total rezolvarea pe care va trebui s-o dam Trrtregului trecut 185

mdepartat al Omenirii. Originea monoteismului se dovede§te a fi Tn Dacia preistorica, iar templele din Grecia actuala sunt mult mai vechi. Unitatea simbolurilor este perfects, iar pove§tile despre Egipt, probabil, sunt inainte de aparitia Saharei. Reputatul arheolog peruan Daniel Ruzo a declarat ca la noi se afla una din marile centre de cultura antice, necuooscute Apusului, ca si arheologiei mondiale.

,,Getii §tiau a se face nemuritori " !
Fara a detalia si alte argumente, vom observa ca, Tn concordanta cu citatele despre modul Tn care cei din America au conceput religia §i credinta, in Herodot, Mnaseas, ca §i Tn Platon (Charmides) este sublin'iatd cu obstinatie Tnvatatura despre nemurire profesata de discipolii lui Salmocsis. lat-o descrisa de Platon: nTot a§a e, Charmides, §i cu descantecul nostru. L-am deprlns acolo Tn tabara, de la un trac, unul din medicii lui Salmocsis, despre carei se zice ca stapanesc mestesugul de a te face nemuri-tor. §i spunea tracul acela cS medicii eleni, pe bunS dreptate, iau seama la cele pe care tocmai le pomeneam: numai cS Salmocsis, re-gele nostru care e zeu, arata c$, dupa cum nu trebuie sS incercam a vindeca ochii fSrd s§ vindecam capul, on corpul, fSrS sS tinern seama de trup, tot astfel nici trupul nu poate fi ins§nSto§it fara suflet, De asta e §i pricina pentru care medicii .eleni nu izbutesc sS vindece cele mai multe boli: ei nu se ridica pana la intregul pe care trebuie sS-l mgri-jeasca, iar daca acestuia nu-i merge bine, nici partea nu se poate m-sanSto§i "(Opere, Ed. §tintifica, Buc. 1974, p, 183). Herodot scrie si el despre nemurirea profesata de Salmocsis: Jata in ce mod se tonsidera ei nemuritori: credinta lor este ca nu mor, cica acel care pierese duce la Salmocsis, divinitatea lor, pe care unii fl cred a fi acela§i cu Gebeleizis. Mereu fn al cincilea an, ei arun-cau sortii, §i fntotdeauna pe acela pe care cade sor(ul il trimit cu solie la Salmocsis, Tncredint&ndu-i de fiecare datS doleanfele lor(...^ (Istorii, vol. I, Ed. §tintifica Buc., 1961, p. 345-346). Mnaseas ne comunica, apoi, un ,,am§riunt" esential: ,,Salmocsis, filozoful §i legiuitorul eel mare al getilor, a fost, dupa traditiile grece§ti, unul §i acelasi cu Saturn" (Frag. Hist. Gr. Ill, 153).

Scopul Vaticanului - distrugerea marilor civilizatii
Referitor la Insula Pa§telui, Tn 1978 aparea la Moscova, sub egida Academiei, o carte interesanta ,MifSi predania i leghendi ostrova Pacxi", unde avem, cu litere latine si chirilice, propozitii care nu spun mai nimic rusilor dar care, asezate pe cpdul unic, vorbesc roniane§te, mai clasic decat limba literara de astazi! Or, limba este, cum se stie, unul dintre indiciile de baza pentru a determina fnrudirea diferitelor popoare de pe Pamant, §i care pot trai «a distante mari, separate de mari §i tari. In acest mod, se stabile§te filiatia tuturor graturilor din limba adamica. Cum noi stim care a fost limba pelasgilor §i cum Tntreaga Grecie este dotata cu templele celebre Tnchinate zeilor, vom

186

adeveri astfel afirmatia faraonului Psametic din anul 700 a.H. (cf. Herodot cartea a ll-a). Solon a poposit in Egipt aproximativ in anul 600 a.H. Catastrofele au avut loc, dupa toate probabilitatile, cu cjrca 11.600 ant Tnainte. In cartea lui Aguilar despre potop se scrie: Jntr-o carte a idolatriilor am gasit o relatare despre o mare inundafie numitS chiar potop (Unuycit). Raidurile de jafsi distrugere ale lui Cortez l-au avut in frunte pe Lands, care a ascuns si dlstrus adevarata istorle. Zisii civilizatori conchistadori erau niste elemente declasate in slujba Romei catolice, care se vrea universala. E§tiut ca acest iezuit a distrus mil de pl$ci de piatra, a ars 27 manuscrise pe pergament, 5.000 de statuete §i reliefuri, 197 vaze man". Acelasi Landa scrie in ,,Relacion de las Cosas": aCladirile maya vechi erau deja, la venirea spaniolilor, un morman de mine, evitate cu timiditatede indigent, dar respectate. Ei nu §tiau cum le-au construit §i nici fn ce scop au servit. Preof// maya aveau carti, dpcumente ale stiin-\e\or §i invataturilor lor, pe care le transmiteau mai departe de indata ce gaseau un inyaficel demn de ele. Ei deflneau marturii scrise de la inceputul istoriei lor, dar §i ale popoarelor vecine cu care au avut relafii pa§nice sau cu care duseserS razboaie. Acele volume conflneau note complete asupra evenimentelpr din epoci foarte indepartate, razboaie, inundatii, epidemii, foamete §i alte intamplari importante." Alt izvor confirms pe Landa, anume ,,Historia de Yucatan" a lui Cogolludo si consecintele distrugerilor spaniole: ,,Cron/c/7e spaniole nu contin nici o marturie despre obiceiurile §i datinile constructprilor acetor cISdiri vechi, pe care sS te poti sprijini, dar care §i astazi extaziazS cSlatorul. La intrebarea despre 'constructor!! acestor capodopere de arhitecturd, indigenii raspundeau intotdeauna ca nu §tiLf.

Biblia a vestit vizita Papei in Romania...
Observand ca, in limba adamica-romaneasca, litera este concept, vedem ca in toate graiurile Pamantului, dupa operatia Babel, litera este cuvant. §i cu aceasta trecem la definirea numelui esential - CRIST.OS, cu gandul (a cristale. Aparent inerte, de fapt, ele sunt adevarata iume vie In sine. Numai asa vom pricepe simplu triada: CALEA, ADEVARUL, VIATA. Se'afla Tnsa Tn Cel numit MESIA. In Eyanghelia dup§ loan aflarri relatii definite prin formula Arhitectului crea^iunii lui Dumnezeu, izvorul vietii si al revelatiei divine. ,,Cand Dumnezeu a facut Lumea, Cel ce se numeste Cuvantul era deja de fafa. Fusese dinainte acolo, cu Dumnezeu, si era Dumnezeu. La crearea Lumii, El era de fa^a la lucru cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fostfacute prin El, si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara ELJntregii creatiuni a dat yiafa. El era luminarevelatiei lui Dumnezeu pentru oameni. Lumina strSluce§te mereu fn fntuneiic §i intunericul niciodata n-a stins-o. A aparut un.om trimis de Dumnezeu §i numele lui era loan. El a venit ca trimis al lui Dumnezeu, ca s3 marturiseascS despre Lumina, pentru ca toti sS creada prin el. loan nu era el fnsu§i Lumina, ci el a venit numai ca sS marturiseascS

187

despre Lumina. Lumina adevarata este Get ce se numeste CuvantuL El a venit in lume ca Lumina pentru toti oamenii. De?i El a facut Lumea, lumea nu L-a recunoscut cantfa venit. A venit la primul sau popor, dar ai Lui nu L-au primit. Unii msS L-au primit, §i-au pus increderea in El. Acestora le-a dat dreptul sg devinS cop/// lui Dumnezeu. Ei nu au devenit aceasta prin nastere naturala, ci datoritS faptului cS Dumnezeu le-a dat viajS noua". Pentru putini textul este explicit. Cine era? A spus explicit: nNu eu sunt Mesia. Atuncicine esti? L-au intrebat: Esti ILIE? Nu, nu sunt ILIE, le-a raspuns loan... Cine e§ti? loan le-a rSspuns:Eu sunt eel, despre care profetul Isaia a spus: «Glasul celui ce strigS in pustie: pregatiti o cale dreapta pentru venirea Domnului»". Printre cei de fats erau §i unii din partea Fariseilor, care l-au mtrebat: ,,-Atunci de ce botezi, dacS nu e§ti Mesia, nici Hie, nici profetul?" loan le-a rSspuns: «Eii va botez cu apS, dar printre voi stS cineva pe care nu-l cunoastefi. fntr-adevar, El vine dupS mine. Cel care vine du-pS mine, eel care inainte, de mine a fost si CSruia nu sunt vrednic sa-i dezleg cureaua fncSRamintei.... Cel care boteaza cu Duh Sfaht>>". Biblia este la Tndemana tuturor... La intrarea in adevaratul lerusalim (Vedenia Pacii)*, cativa greci \\ cautd pe lisus. Ei s-au apropiat de Filip-cel din Betsaida Galileii si i-au zis: HDomnule am vrea sd-l vedem pe lisus". Filip s-a dus-s'S-i spunS lui lisus. lisus le-a raspuns: B/4 sosit ora. Acum trebuie s8 devinS vizibilS gloria Fiului. Eu (Mesia) va spun: un bob de grau, devine un simplu bob de grau, daca nu cade pe pSmant si nu moare, nu produce mult grau. Cea care iube§te v\a\a §i-o va pierde, iar eel ce-§i urS§te viafa in lumea aceasta o va pSstra pentru viata ve§nica". §i iata necredinfa evreilor, dupi discutia cu grecii. Astfel s-a Tmplinit scriptura Tn ceea ce spu'ses6 Isaia: ,,Doamne, cine a crezut mesajul nostru? Cui §i-a aratat Domnulputerea?... De ce n-au crezut? Domnul i-a orbit, le-a astupat mintea ca ochii sS nu vadS §i mintea s3 nu inteleaga, sica sS nu seintoarcS spre mine §i vindecare." Ar mai trebui un fragment revelator, anume_conversatia lui lisus cu loan. ,,Petru s-a inters §i a vazut in spatele sau pe acel discipol pe care lisus il iubea, acela care la cinS se rezamase de lisus, si-l intrebase: Doamrie, cine te va trSda? Cand Petru i-a vazut a intrebat pe lisus: «Doamne, ce va fi cuacest om?» lisus i-a raspuns: «Dac3 vreau ca el sa trSiascS pans cSnd vpi verii eu, ce-ti pass \\e?» Astfel s-a raspandit, printre cei ce-l urmau pe lisus, zvonul cS acest discipol nu va muri. Dar lisus n-a spus asta ca nu va muri; el a zis: «Dac8 vreau ca el sS traiascS pans voi veni, ce-tipasa tie?»" Conform tradijiei, Petru a fost rastignit cu capul Tn jps. loan a pierit de rnoarte naturala, cum se stie. Este aici prefigurata sosirea Papei loan Paul a ll-lea Tn ,,gradina Fecioarei Maria", adica la noi. Cine pricepe, vede §i adevaratul lerusalim! Aceste consideratii preliminare pot fi Tncheiate, pe scurt,
* N. edit.: Anagramat, IERUSALIM mseamnS MILA SUREI, Sura fiind Soarele in ariana vedicl. Cei care au rescris Noul Testament au ?n(eles gre§it mesajul si asa a aparut legenda cu... lisus nascut Tn sura!... 188

cu un text din proorocul Daniel (7,13-14), pentru a reface unitatea monoteista dintre Salmocsis §i lisus: ^Am privit in vedenia da noapte si, iata, pe norii cerului venea cineva si ca Fiul Omului si El a inaintat pana la Cel vechi de zile, si a fost dus m ta\a Lui. §i Lui i s-a dat stapanirea, slava §i Jmpara\ia si toate popoarele, neamurile si limbile li slujeau Lui. Siapanlrea lui este vesnica, stapanire care nu va trece, iar impara\ia Lui nu va fi nimicita niciodatS". • Ve§mintele Marilor Preo\\, sfintite, le aflam tn le§irea, cap. 28: nSS fad lui Aaron, fratele tau, vesminte sfinfite spre cinste §i podoaba... pentru aceasta, vei lua aur curat si matasuri vioiete, purpurii si stacojii §i in subfire... apoi s$ iei doua pietre, amandouS pietrele sS fie de smarald §i s3 sapi pe ele numele fiilor..." (Cum Biblia se afla la fndemana, credinciosul afla toate amanuntele, recitind si capitolele despre Sfin^irea preotilor, Altarul tamaieriiKetc.). Studiind cu atentie slujbele monoteiste-catolbd, a rabinibr si cea din Islam, oricine observa simplu ca numai ortodoc§ii pistreaza prin traditte mvataturile sf inte, ceea ce ne determine a conclude term cine au fost autorii real! ai Sfintelor Scripturi. Fara gre§: romanii!...

189

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
•J.N.D. Anderson - Christinity: A Witness of History / Crestinismul - o mSrturie a istoriei -1970 •William Albright - The Biblical From Period From Abraham to Ezra / Perioada biblica de la Ayram la Ezra - Harper&Row-1960 • Aristotel- Arta poetics a lui Aristotel • Robert Anderson - Domnut din ceruri- Londra, 1910 • Apologiilelui Aristide^893 • A rrian - Istoria lui Alexandra §i Indica - 1954 / • Jamesfl. Adair - Saints Alive / Sfintii zilelor noastre -1951 • Bill Bright - lsus§i intelectualul • Alexander Balmin Bruce - Evangheliile sinoptice- Londra, 1903 • John Bowker- Targumurile §iliteratura rabinica - Londra, 1963 • Hubert S. Box - Minunile §icriticii-1935 • F.F. Bruce - Noul comentariu international al Noului Testament, 1971 • F.F. Bruce - Confirmarea arheologtca a Noului Testament • F.F. Bruce - Revelafia Bibliei -1969 • F.R. Seattle - Apologetica Richmond -1903 • E.J. Carnell - Consacrarea cre§tina -1957 • Sidney CoHett - Totul despre Biblie • A.GIen Campbell - Terminologia greaca cu privire la divinitatea lui Cristgs -1948 • A Cohen - InvatSturile lui Maimonide - London, 1927 • Samuel Chandler - Marturii ale invierii lui lisus Cristos Londra, 1744 • Edward Chiera - fir au scris pe lut - tablitele sumeriene vorbesc -1938 • George T.B. davis - Profejiile biblice implinite astazi Philadelphia, 1955 • J.D. Douglas - Noul dicfionar biblic -1962 • S.R.Driver- Insemnari asupra textului ebraic al topografiei carfii lui Samuel -1966. • C.H. Dodd. - New Testament Studies -1968 • S.Estbprn - Fascinat de Cristos - Londra, 1965 • Eusebiu - Istoria eclesiasticS - VIII • Alfred Edersheim - The Life and Times of Jesus the Messiah -1962 • Robert O.Ferm - Psihologia convertirii cre§tine -1959 • Friederick W.Farrer - The Life of Christ -1897 • M. Friedlaender - Essays on the Writings of Abraham Ibn Ezra • Reginald H.Fuller - Interpretarea minunilor - Londra, 1893 • Joseph Free - Arheologie §i /stone biblica -1969 • Robert M. Horn - Cartea care vorbe§te de la sine -1970 • Frederic G. Kenyon - Biblia §i arheologia -1940 • Joseph Klausner - Jesus of Nazareth -1946 • Alexander Keith - Dovezi ale adevarului religiei cre§tine -1861 -John WarwScte&fewi^jQmery •- History and Christianity/. Istorie §i cre§tinism •Henry Morris - Biblia §i§tiinfa modems 190

- Fred John Meldau - 101 dpveziale Evangheliilor cu privire fa divinitatea lui lisus -1960 – William Miligan - Invierea Domnului nostru -1927 – E.Y.Mullins - De ce este cre§tinismul adevarat ?/ Why is Christianity – 1908 – -1930 – -1866 – – – – – – W.S.Peake-Cre§tinismul, natura siadevarullui-Londra, A.Thomas Robertson - Imagini verbale in Noul Testament J.C. Ryle - Meditatii expozitive asupre Evangheliei lui Marcu G.A. Johnston Ross - The Universality of Jesus -1906 Philip Schaff - History of the Christian Church -1962

True?-1905

Tacit - Anriales - Hachette &. Paris Herodot - Istorii, 9 carti. Origen- Scrieri a/ese-'partea a IV-a: Contra lui Celsus -1984 Hesiod- Munci §i zile;Theogonia – Diogene Laertios – Plutarh - Moralia – I.Moisescu - Activitatea Sf.Ap.Pavel in Atena - lasi, 1946 – Virgiliu - Georgicele - trad.G.Cosbuc, 1927 – M.EIiade - De la Zalmoxis la Genghis^-Han - Buc.,1960 – P.Nautin - Origene, Sa vi&etson oeuvre- Paris, 1977 – Gr.C. Tocilescu - Dacia; Getica. – V.Vasi\\ev-Sci{iiagatar§ipe teritoriul RomAniei -1980 – FI.B. Florescu - Monumentul de la Adamklissi -1961 .Ed.ll – I.I. Russu - Limba traco-gefilor – Clement Alexandrinul - Stromatele – Cantemir - Descriptio Moidaviae; Metafisica; etc. – Hasdeu - Cuvente deo betrani; Ethimologicum magnum Ftomaniae, etc – VI. Georgiev - Trakijskija ezik - Sofia, I957. – D. Berciu - Zorile istoriei in Carpati §i la Dunare – I. Nestor - Istoria poporului roman -1970, Buc. – V. Parvan - O preistorie a Daciei – N.Densusianu - Dacia PreistpricS -1913. – A.Toynbee - L'Histoire - Paris-Bruxelles, 1975 – P.Bosch-Gimpera- El prpblema indoeuropeo - Mexico, 1960 – D. Detschew - Charakteristik der Thrakischen Sprache • Sofia, 1952 – A.P. Lopuhin - Istoria Biblica • traducere Nicodim, Patfiarhul Romaniei, 1947, Buc. – Tudose Dracu Moldovenu - Studii mistice - colectia T.D. – Literatura Vedelor- trad.T.D-1975 – Biblia canonicS – Magazin istorio- col.integrala – Bockh et Franz - Corpus inscriptionum graecarum - Berlin, 1853 – Corpus inscriptionum latinarum, etc. – Georges Piosson - LES ARYENS, etude linguistique, ethnologique et pr&historique - Payol, Parts, 1934 – Antologia PlatonicianS - Humanitas, Studiu introd. Cristian Badilit§ -Ghelasie Gheorghe - Medicina isihasta. Sacrc—terapia -1992, Buc. – Aventura cre§tina - Pasul fntai

191

- Cele mai vechi Upani §ade - Biblioteca Orientalis, studiu Radu Bercea,1993.- Constantin Daniel- CMIizatia Egiptukii anticBuc.1976 – Pan V. Vandoros - Greda cuzei§i fSrS - Ed.Dacia,1978, Cluj-Napoca – Wilhelm Busch USUS -destinul nostru – Aristotel Politica - hAntet. EG – Jean Sendy -La Lune cle de la Bible – Diodor din Sicilia Biblioteca istoricS1981,B UG. Ed.Sport-turism – Dictionar de istorie veche a Romaniei Encicl. 1976 - Ed. – Proza istoricS greaca ed. Pippidi -1970 – Farrar.V.F. -Primele zite ale Cre §tinismului trad.Mitrop.Nicodim, Tn 1938, Ed.Sf. Manastiri Neamt – Gheorghe Luciafl MoldovanMisterul templului de la §inca Veche – Raul Dumitrescu Taina longevity – dr. Octavian Popescu Ing. Valeria Popa, mit sau adevar? – Comorile Arge ului- Episc. Grigorie al Arge§ului, § – Dr. Auref Popescu-^te8 - Enigma viefii §i a moi^ii §ti – Biserica§i aduparea -vol. I – G.Pico della Mirandola Ra^ionamente sau 900 de teze – Serafino Ricci Epigrafia Latina Milano.1898 – A. Lecca -Lumi disparate Ed.Tineretului, . BUG – Origen -Scrieri alese 1982, BUG. – Sigmund Freud Autobiografie studiu Leonard Gavriliu BUG. 1993 – Dorpth6e Koechlin de Bizemont UNIVERSUL lui Edgar Cayce -3 vol. – Emil Cioran -Sfar§itul care incepe – Benedetto Croce Estetica – John Mcwell MSrturii care cer un verdict – Alexandru Pele Vidul demografic matematica 1998, §i Oradea – Victor Kernbach Mitologie< generals – Dictionaire etimologique latinParis, 1885, Hachette. – Les Celtes -Ed. Stock, 1997 – Literatura patristica romaneasca: revistele Altarul Banatului, Telegraful roman, Studii Teologice, Magazin Istorie, etc.

192

CUPRINS
Lcgile Zalmoxwne .....................&.................................... ' Cuvantul editorului ..-..,..•........................................................ b Cuvint inainte.............................................,.............................31 I. SCRIEREA SECRET* MN PRESA ROMAN/U....'...................33 Decoatficareaintregn s« r -t' i.A"!i(;HitStii.............. ' 3s RecunoastereaArhiepiscop- , Pirnen.'.............. ............................................................................38 ,.O opera de eruditie"..... ................... .....................................38 -_A doua venire a liii lisus s<* .ip'opie".............. 39 Provocareadestinului................................................ 41 Limba vorbita de Adam §i I va................... .........................42 intre limba vorbitade^dam §i Eva si Tratatul de medicina naturista..........................................43 ..Povestea alfabetului"........................................................ 44 O lucrare absolut originala.................................................45 Profesorul pitestean Tudor Djaconu sustine c§ lisus s-a nascut la StSnisoara....................................46 O echipa de canadieni vine la templul Gama de la Lotrisor.... 47 Un scrittof argesean a intrat Tn topul oamenilordecultura pe 2001..........................................47 Celmai mare scriitor din lume traie§te la Pite§ti?...............48 - Limba vorbita de Adam si Eva.......^...................................48 II.DOVEZI PENTRU OAMENII PRIMORDIAL! - ROMANII..........50 IMisterul get........................................................................50 In Dacia - eel maj vechi popor al Terrei..............................50 Cicero vorbea... lingua romaneasca................................... 51 BCivilizatia si Istpria au Tnceput Tn Romania"........................ 53 Limba moldava = dacic§ - Bmuma celei latinesti"................ 54 Civilizatiile greacd si romana - create de... .barbari"!.......56 Marea Tain§ - Israel Tn Istorie..........................................57 Secretul getilor- obsesia anticilor...........................:.........58 III. IGNORANJA ACADEMICA ANTIROMANEASCA.................60 DeznaWpnalizare prin slavizare......................-...„.............60 ,,De la RTm ne tragem".............................,.........................60 Anglo-saxonii slplUgul dacic „............................................. 61 Academia cinsteste... dusmanii Romaniei!?................".....62 Blonzii daci - plavi, flahi, vlahi.............................................63 Subminarea statului romSn - prin... dicfionarele Academiei!....................,......,.....................64 Teoria yidului dacic si falsul prin omisiuh'?..........................65 Bulgarii §i ungurii secred... olteni!.....................................66 Statul lui Burebista avea... multi bani.................................67 Maghiarizarea si bulgarizarea ylahilor................................ 68 Ban - un print din sudul Frantei..........................................68 lorgu lordan: ^Romani! sunt,.! bulgari!".............................70 Romanii lui... Homer..................,„......................................71 ,,Moldovenii - bulgari asimilati"!?.....................:................. 72

' ,,Eminescu - nume turcesc"!?!.........................................73 Rpmanii-,,slavizati''de... evrei.........................................73 Mbulgara - liantul dintre rpman§ §i maghiarS"!?..................74 Legile universale ale limbii romane....................................75 Academia Romana... de ta Budapesta?!...........................76 Ungaria - un stat tampon creat de Vatican........................77 Curs practfc pentru^academicieni de carton"....................78 IV. ETNOGENEZA ROMANEASCA- UN FALS GROSOLAN...80 Desnatipnalizare prin... romanizare...................................80 Alogenii ne Tnva$... lirnba romanS !..................................80 Lingvistica romfineasca - o batjocurd nationals !...............81 Romanizarea - o teorie penibiia, dar oficiaia !.................... 82 Pretentii terrtoriale prin falsa lingyisticS..............................83 nLimba'romdneascS e muma ceii iatine§ti".........................84 Ungurii nu s-au romanizat tn 1.000 ani!...........................84 Romanizarea-nedoritSchiarde... romani.........'...............85 BVaporizarea*dacilor-visulvecinilor.................................85 Ro.mani - Boamenii Soareluf (Fiii Luminii)...............'..........86 EU.RO.PA » Eu, SoareJe Tata..........................................86 Bal.ac/Val.ac - rasa albS din MTara Zeilor"..........................87 Brahmanisau... blahmani ?!.............................................87 V. LIMB A ROMANEASCA = LIMBA ADAMICA_____................89 Jstoria - invadata de misei si trddatori".............................89 Dacii din... Grecia si India vedic§.....................................90 Limba adamicS - o limba onomatopeicS........................... 90 Limba rotnSna * cerebral^ §i primordial^...........................91 Limba romana - din India la Atlantic !!...............................92 Franceza-delaBmoulFlaMbeaucoup"..............................93 Limba dacilor-pSstratade... englezi!..............................94 CuvSntu) este cerebral, nu arbitrar!...................................95 C.C. Giurescu sijstoria romanilor"... nslavizati"!................96 VI.DESCIFRAREA SCRIERII SECRETE................................... 98 Scrierea HieraticS - Tn Romania, din 5.508 T.H..................98 IO, Ramses - Mare Preot get!......................................... 98 Dacia - Jara Zeilor... arieni................:............................99 Cartea lui Manu - scrisS de... loan !................................ 100 Secretele Scrierii Secrete.................................,............100 Getii - creatorii tuturor stiinjelpr §i artefor........................ 102 Tn Atena, citim romaneste...............................................102 Turnul Babel-ometaforS.............................................103 Triadalraci-daci-geti - Mo rasa mare si puternica".............105 Metoda descifrarii Scrierii Hieratice............:....................106 Protolatinii erau... gefli....................................................108 Codul Sanscrit - facut la Putna 1.....................................109 Getii ne transmit secretele Omehlrii!'."..............................109 Hsu's era... Apollo, fiul lui Zalmoxe!!................................110 VII. TARTAR!A - PRIMUL SCRIS DIN LUME........................._. 111 Revolutia alfabeticS - unicS §i mondiaia..........................111 Basmele numite... stiini|a a istoriei..............................\..., 112 194

Raboju) romanesc cea rna» vecne scriere 113 Cuv»nt«te vii ate-Tartan**!, ••............' • 113 ,Sumert«n« «rt»vs bun) at tartarienik>rM......... 114 Scrtefea a apArut in Ardeal in... 20.000 i.e n ?! 'i^ Tartar® Universttatea Antfchitajii?!.................... 116 T ablate de la TartArsa ne vorbesc romaneste M ..........117 Omenirea »-a nfscut ff ctViltzat .. in Romania ! 118 Tartara - simbohst«£ pentry tnitiati.............................. 119 VIII. DACIA - CENTRUL SUPRCM AL LUMII.........................121 Literature **a nascut la: Carna.................................... 121 Romania - matca civHizatiei umane............................... 122 FiulOmului = Fiul luiZalmoxe........................................124, Din misterete Muntelui Sfant - OMU...............................125 IX. LIMBA ROMANA - LIMBA ZEILOR.....................................128 Tracii - numele mitic al dacitor........................................128 Inelul de la Ezerovo §i... steagul dacic............................128 Marile Secrete ale Omenirii - dezvaluite!........................129 Ge^ii ne semnaleazS... furtul Bibliei..................................130 Atlas - primul Ban al Craiovei ?!......................................131 Limba romand - un... program computerizat ?!...............131 JatcAHVE"eraget!!.................$.................................132 Muntele Sion - ISngS... Slon (BuzSu)..............................133 Homer - ndscut fn... 7 Iwsuri ?!....................................... 133 Identitatea lui Eros - un secret dezv5luit.......................... 134 India PontfcS din nordul MSrii Negre................................ 135 X. BIBLIA - CARTEA SFANTA... A GEflLOR..........................137 Dacia scandinavd si Valahia din Orientul Mijlociu............137 Ebraica veche - limba ge^ilor... citita invers!....................137 Grecia- Dacia din sud.............:.....................................138 Romania - Tara Sfant§ din Biblie................................... 139 Geiii s-au Tn'multit si au ocypat P§m§ntul......................... 139' Mures, Surner,.Remus, Roma/Amor................................140 Dava dacic3 si*.. David, Dave.Davis......,......................141 Burebistaera... loan BotezStorul!................:..................141 Avem dovada: Zalmoxe = Christos !................................ 142 Getii ne dezvSluie adevdratul lerusalim...........................143' Eva, Isis, Cadmus si Lot... de pe pit!.............................145 Moise a rStScit 40 ani... prin Pustiul Getic !......................146 XI. PARINJII OMENIRII.............................................„.............. 148 Indo-europenii - originari din Carpafl...............................148 Cele 9 Dacii............./...................................................148 6.000 ani de civilizatie umana ?...................................... 149 Romanii - BPSrintii Omenirii", romSna - Jrriba viitprului". 150 Osiris - Dumnezeul carp...^..'..<..............;............................................151 Cruciadele-Tmpotriva... Ortodoxiei daco-romane...........151 Primul Mare Preot al Antichitatii - Tngrppat la Adarncljsi.. 152 ' lisus..: recunoaste ca e Zalmdxls !.....................'....... .„.. 154 Jiul... Zalmoxis si Eva..................................................154 CiFrul getic al crestinismului............................"................155
lS :

195

Cosia - Vaticanul antichitajii I........................................156 Getiinevorbesc... dectonare!....................................i.. 156 XII. GETII §1 MARILE SECRETE ALE TERREI.....................158 identitatea lui Keops o aflam la Tomis............................. 158 Keops era... nepiscop-pap§ din OIF!!..............................158 Piramidele - temple de cunoastere superumanS.............160 Sinca Veche - centru de perfecfioare pentru eyrei si chinezi?l..............................................161 Secretele initiator........;................................................161 Keops era... director la NASA ?!.....................................162 Culturagreco-romana - creatia getilor............................163 Istpria oficiala - marea diversiune..................................164 Noi de la Roma... tottragem !.........................................164 Peiasgii, primul popor- mgropat... de istorici.................. 165 Adam -get din Casta IO!...............................................166 Pejasgii ne transmit adevSrul.......................................168 Agigi -prima... soacra" a lui Adam...................................169 Marile fabuuri - Tnceputul Omenirii si csontributia pelasgilor................................................ 170 XIII. LUNA, OZN §1 BteLIA.......................................................172 Toti regii si mariipreo^i daci-Tntunelul de sub Olt!........ 172 Shakespeare - Sever Basajab!...................................... 172 Pe LunS - o cruce si un mormant!___............................173 Limba romand provine... din constelatia Vega!!.............. 173 Documentele despre geto-daci - incif rate........................174 Primetehieroglife-Tn... Arge§!......*..............................175 Dobrogea §i cele douS potopuri......................................175 Primul Decebal = Samuel din Biblie................................. 176 Dumnezeu, Israel, Legea - cele trei lucruri ascunse........177 Salbaticii erau...sa^nt' ?-—•........•...............................178 Urmasti extraterestrilbr___,............................................178 Ramses II ayea 2 metri...............................................179 Fecioara Maria-Ana Filip din Craiovai!!........................180 Vlahia/Hayila - Raiul biblic.............,................................ 181 Atlantida ?i Troia - realita^i sau metafore?.......................181 Solon'- fnfeleptul din neamul lui Codrus..........................181 Zeii - albir zeitele - negre.......................:.......................182 Continental MU si Codul Getic..........,.............................183 Egiptenii si yiate vesnica.................................................184 . Oamenii traiau... cand muntii nu existau !........................184 Sfinxul din Bucegi vegheaza rasete umane.....................185 MGetii stiau a se face nemurtori"!....................................186 Scopul Vaticanului - distrugerea marilor civilizatii............186 Biblia a vesttt-vizita Papef in Romania...............'..............187 Bibliografie selective..............................................................190

196

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->