Activităţi privind deontologia profesională organizate

de către Institutul Naţional al Magistraturii

1 ianuarie – 1 mai 2007

Formarea iniţială

 Pe site-ul INM sunt publicate Programele analitice 2006-2007 pentru Anul I şi II, precum şi
lista formatorilor şi a tutorilor de practică pentru anul aniversitar 2006-2007.

 Conform Programei analitice pentru Anul I, aprobate de către CSM, disciplina Etică şi
Organizare Judiciară este disciplină de specialitate, fiind studiată pe parcursul a două
semestre (programul este structurat în 16 seminarii, pe întreaga perioadă a anului de pregătire,
fiecare având durata de 2 ore/2 săptămâni, numărul de ore: 32). Dezbaterile sunt axate pe
analizarea unor situaţii concrete, precum şi pe întocmirea unor lucrări şi urmăresc:
-dobândirea aptitudinilor specifice profesiei, respectiv aplicarea corectă a legilor de organizare
judiciară, a regulamentelor şi codului deontologic;
-determinarea concepţiei personale a magistratului asupra profesiei sale; se va insista asupra necesităţii
menţinerii unui echilibru între cerinţele etice ale profesiei şi viaţa privată a magistratului.

I. Temele abordate în cadrul seminariilor:

1. Introducere în etică şi deontologie. Prezentarea sistemului judiciar din România - În cadrul
acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:
- justificarea disciplinei
- noţiuni introductive despre etică şi deontologie
- prezentare generală a sistemului judiciar din România.
Temă: vor fi studiate legile nr 303, 304 şi 317/2004 şi a Codul Deontologic al Magistraţilor în vederea
identificării textelor neclare care ar trebui discutate în cadrul seminariilor.

2. Organizarea judiciară în România - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:
- prezentare generală a organizării, conducerii şi competenţei instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor
de pe lângă acestea;
- rolul Ministerului Justiţiei în organizarea şi administrarea justiţiei;
- CSM – garantul independenţei justiţiei
- compunerea completelor de judecată; modul de distribuire a dosarelor
a.compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
b. circuitul dosarelor în instanţă;
c.evidenţa activităţii instanţelor sau a parchetelor
Temă: Se vor distribui auditorilor un număr de 14/15 teme , urmând ca aceştia, la alegere sau prin
tragere la sorţi, să întocmească un referat scris, acesta urmând a fi avut în vedere la acordarea notelor
în cadrul evaluării continue în timpul anului. Temele pot fi: răspunderea patrimonială a magistraţilor;
competenţa de soluţionare în primă instanţă a cauzelor privind minorii şi familia până la înfiinţarea
tribunalului pentru minori şi familie; controlul exercitat prin judecătorii inspectori; delegarea ,
detaşarea şi transferal magistraţilor; libertarea de asociere a magistratului; controlul exercitat de
Ministerul Justiţiei asupra procurorilor; rolul ÎCCJ de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii
de către celelalte instanţe judecătoreşti; competenţa magistraţilor stagiari; instanţele judecătoreşti
competente să soluţioneze cauzele privind proprietatea intelectuală; libertatea de exprimare a
magistraţilor în mass-media; exercitarea acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor stagiari şi a celor
care au şi calitatea de membru CSM; subordonarea ierarhică a procurorului, libertatea concluziilor şi
autonomia soluţiilor

1
3. Independenţa justiţiei - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:
- identificarea normelor care consacră principiul independenţei justiţiei
- sensul noţiunii de justiţie independentă – corelaţia cu disp. art 6 din CEDO
- identificarea de situaţii ce constituie sau pot constitui imixtiuni sau presiuni asupra independenţei
magistratului:
1. comunicarea către instanţe a unei adrese din partea Ministerului Justiţiei prin care se aduce la
cunoştinţa acestora opinia acestei instituţii cu privire la modul de interpretare a unui text legal;
reproducerea opiniei Ministerului Justiţiei în considerentele unei hotărâri judecătoreşti; analizarea
ipotezelor în care o astfel de adresă ar fi emisă de către CSM, Parlament, Guvern, Preşedinţie,
instanţele superioare.
2. conducătorul instanţei sau al parchetului ori un alt magistrat intervine pentru a se pronunţa o
anumită soluţie într-un dosar; identificarea de cauze ce pot genera astfel de situaţii; confruntarea
judecătorului cu un justiţiabil realizată de conducătorul instanţei sau al parchetului cu privire la
justeţea unei conduite sau acţiuni a magistratului respective; soluţii.
3. mediatizarea excesivă a unui dosar ori exprimarea de opinii ale politicienilor cu privire la soluţia ce
ar trebui pronunţată într-un dosar; garanţii oferite de lege magistratului în astfel de situaţii.
4. chestionarea judecătorului de către un judecător inspector cu privire la modul de îndeplinire a
obligaţiilor administrative, justeţea unor măsuri procesuale sau soluţii pronunţate.
5. cererea preşedintelui instanţei adresată noilor magistraţi de a se interesa anterior pronunţării
soluţiilor despre practica judiciară a instanţei şi de a da soluţii în concordanţă cu această practică
- fapte sau conduite ce afectează independenţa magistratului sau crează aparenţa lipsei de
independenţă
1. participarea magistratului la o campanie electorală
2. refuzul unei autorităţi publice de a comunica un înscris cerut de instanţă, motivat pe lipsa utilităţii
acestuia în dosarul respective; revenirea asupra probei respective de către magistrat
3. reflectarea independenţei justiţiei în mass-media
4. întâlnirile magistratului cu politicieni în diverse locuri: instanţă/parchet, restaurant, tennis, fotbal,
etc.
5. discuţii pe teme politice purtate de magistrat în diverse situaţii: birou, holul instanţei/parchetului,
acasă, restaurant, întâlniri ocazionale
6. intrarea împreună a judecătorului şi procurorului în sala de judecată, discuţiile dintre aceştia purtate
în timpul şedinţei fără a fi auzite de alte persoane; aşezarea în spaţiu a judecătorului şi procurorului în
sala de judecată.
7. participarea magistratului la lansarea unei cărţi de către un fost professor sau altă persoană care
îndeplineşte în acel moment şi o funcţie politică
8. rezumarea ideilor privind independenţa justiţiei

4. Imparţialitatea magistratului - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:

- identificarea normelor care consacră principiul imparţialităţii magistratului
- sensul noţiunii imparţialitate – corelaţia cu disp. art 6 din CEDO
- identificarea de situaţii în care se poate pune problema imparţialităţii magistratului
1.relaţia de prietenie dintre magistrat şi avocatul care pledează într-un dosar repartizat aleatoriu
magistratului respective; soluţii
2. capacitatea obiectivă a magistratului de a soluţiona cauzele în care figurează o persoană ce i-a adus
anterior grave acuzaţii, cu ocazia judecării unui alt dosar; posibilitatea magistratului de a judeca un
dosar în care figurează ca parte o persoană ce l-a chemat în judecată pe magistrat într-un alt dosar.
3. după o discuţie anterioară asupra interpretării unui text legal dintre un magistrat şi un avocat, în mod
aleatoriu unul dintre dosare în care pleda avocatul respectiv este repartizat judecătorului cu care
discutase. În dosarul respective se pune problema interpretării textului în discuţie.; se analizează şi
2
situaţia în care judecătorul şi-a spus opinia cu privire la modul de interpretare a unui text legal printr-o
altă hotărâre sau într-un articol scris într-o revistă de specialitate.
4. nemotivarea hotărârii sau a măsurilor dispuse pe parcursul procesului; neanalizarea tuturor
motivelor determinante invocate de reclamant sau a apărărilor esenţiale formulate de pârât
5. participarea magistratului la judecata unei cauze în care una dintre părţi este un coleg de instanţă,
grefier, prieten
6. participarea magistratului la judecata unui proces de furt din locuinţe după ce el însuşi a fost victima
unei astfel de infracţiuni
7. atitudinea magistratului în timpul conducerii şedinţei de judecată care nu pune în discuţia părţilor o
cerere formulată de una dintre acestea, nu priveşte absolute deloc spre una dintre părţi, nu îi acordă
cuvântul acesteia pentru a formula concluzii, îşi exprimă punctul de vedere cu privire la justeţea
pretenţiilor solicitate
8. participarea judecătoarei la judecata unei infracţiuni de viol, în condiţiile în care rechizitoriul a fost
întocmit de prietenul acesteia cu care urma să se căsătorească, respingerea unei probe cu expertiză
medico legală solicitată de inculpat cu motivarea că nu mai este utilă în raport de celelalte probe
administrate, refuzul de a se abţine, tolerarea discursului discriminatoriu faţă de rasa şi naţionalitatea
inculpatului, discurs formulat de avocatul părţii vătămate care este în acelaşi timp şi senator; aplicarea
pedepsei maxime.
9. rezumarea ideilor privind imparţialitatea

5. Promovarea supremaţiei legii - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:
- identificarea textelor care consacră principiul promovării supremaţiei legii şi conţinutul normativ al
acestora
- identificarea de situaţii în care se poate pune problema încălcării principiului promovării supremaţiei
legii
1. tratament discriminatoriu al magistratului faţă de părţi, legat de rasa, sexul, religia, naţionalitatea,
statutul socioeconomic, politic sau cultural al acestora:; ameninţarea părţii de către magistrat
- magistratul respinge cererea de amânare formulată de parte pentru a-şi angaja apărător cu motivarea
că se tinde la tergiversarea judecăţii întrucât se vede după modul în care este îmbrăcată partea că nu
are mijloace financiare pentru a plăti un avocat;
- magistratul ceartă pe una din părţi de etnie romă pentru atitudinea necorespunzătoare din sala de
judecată şi pentru faptul că în jurul său miroase urât, afirmând în final următoarele “voi ţiganii ar
trebui să învăţaţi să vă spălaţi întâi şi apoi să aveţi curajul să intraţi într-un tribunal”
2. tolerarea de către magistrat a manifestărilor discriminatorii desfăşurate în procedura pe care o
instrumentează: în timpul concluziilor orale avocatul uneia din părţi exprimă opinii negative legate de
naţionalitatea părţii adverse iar judecătorul zâmbeşte , fără a avea nici o reacţie.
- judecătorul se antepronunţă asupra vinovăţiei inculpatului; în timp ce acesta declară că nu a săvârşit
fapta judecătorul îl întreabă ironic”Şi vrei să te cred?”
3. magistratul dispune o măsură sau pronunţă o soluţie justificând-o pe considerente legate de
naţionalitatea sau orientarea sexuală a uneia dintre părţi: de exemplu cererea reclamantului de
încredinţare a minorului în favoarea sa este respinsă pe considerentul că acesta este homosexual .
4. magistratul justifică respingerea unei acţiuni pe considerentul că încă nu s.a adoptat de către
Parlament o lege prin care să se reglementeze raportul juridic litigious
5. în timpul interviului acordat unui ziarist judecătorul declară că dacă o lege nu este conformă cu
principiile sale el nu o va aplica; de asemenea, critică modul de reglementare de către legiuitor a unei
relaţii sociale: de exemplu, posibilitatea de a candida la o funcţie de autoritate publică a unei persoane
ce are cazier penal.
6 magistratul procurer exercită violenţe fizice şi proferează injurii asupra persoanei învinuite ori
tolerează astfel de fapte săvârţite de poliţişti
7. rezumarea ideilor privind promovarea supremaţiei legii
3
6. Exercitarea îndatoririlor profesionale. Comunicarea în instanţă sau parchet - În cadrul acestei
teme vor fi abordate următoarele subiecte:
- identificarea textelor relevante şi conţinutul normativ al acestora
- proces simulat
- vizită la instanţe sau la parchet.
Întreaga grupă va efectua o vizită în sălile de judecată ale Judecătoriilor ce îşi au sediul în clădirea din
strada Stavropoleos (judec sect 1,2, 4şi 5). În plus, pentru auditorii care vor să devină procurori
formatorul va asigura posibilitatea acestora de a asista la o audiere la parchet. Se va solicita auditorilor
să observe modul de desfăşurare a procesului în sala de judecată, a audierii realizată de procuror.
- relaţia magistratului cu presa - se analizează şi rolul şi atribuţiile biroului de informare şi relaţii
publice din cadrul instanţei.
- aspecte specifice din sala de judecată
- importanţa unei bune comunicări în instanţă. Mijloacele de comunicare: verbale/nonverbale.
- comunicarea nonverbală
- rolul privirii şi al distanţelor în procesul de comunicare – 4 secvenţe teatrale
-situaţii de risc sau de criză în timpul şedinţei de judecată sau audierii la parchet
- modul de rezolvare a unei astfel de situaţii
- se va realize o secvenţă teatrală cu o situaţie de criză:
- rezumarea ideilor despre exercitarea îndatoririlor profesionale

7. Relaţiile magistratului cu avocatul şi grefierul - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele
subiecte:
- care este viziunea avocatului şi a grefierului despre judecător sau procuror şi reciproc
- care sunt dificultăţile de comunicare dintre avocat şi grefier în raport cu magistratul; limitele relaţiei
personale a magistratului cu avocatul
- ce atitudini ale magistratului sunt considerate necorespunzătoare de către avocat sau grefier
- cum pot fi îmbunătăţite raporturile dintre avocat/grefier şi magistrate: soluţii

8. Onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele
subiecte:
1. identificarea textelor relevante şi conţinutul normativ al acestora
2. vor fi analizate următoarele situaţii:
- fapta magistratului de a plagia opera unei alte persoane;
- fapta magistratului de a chema în judecată un vecin, coleg, prieten pentru recuperarea sumei de
700.000 lei
- frecventarea unui club despre care în mass-media s-a relatat că ar constitui loc pentru consumul de
droguri sau pentru prostituţie
- participarea în calitate de spectator la un spectacol de striptease
- conflictul verbal sau fizic cu vecinii
- interpretarea unui rol într-un film
- interpretarea unui rol într-un spot publicitar
- negocierea produselor în piaţă
- folosirea vocii în spoturi publicitare sau filme
- prezentarearea modei de către magistrat
- magistratul este membru al unei formaţii muzicale
- participarea la o nuntă ,botez cunoscând că la respectivul eveniment participă şi persoane bănuite
public de săvârşirea unor infracţiuni grave
- certuri între magistraţi
- bârfele între magistraţi
4
 - fapta magistratului de a critica conduita unui coleg sau competenţa profesională a acestuia
- plătirea de bani sau alte servicii pentru obţinerea unor plăceri sexuale de către magistrat
- fumatul în birou
- corpul sau hainele nespălate
- cumpărarea unor bunuri la licitaţie publică
- participarea la un simpozion în străinătate cu ajutorul unei sponsorizări oferite de un cunoscut om de
afaceri din comunitate
-prietenia cu o persoană care are mai multe litigii pe rolul instanţei sau parchetului unde funcţionează
magistratul
3. rezumarea ideilor despre onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat

9. Incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi - În cadrul acestei teme vor fi abordate

următoarele subiecte:
1. Identificarea textelor relevante şi conţinutul normativ al acestora
- incompatibilitatea funcţiei de magistrat cu orice altă funcţie, mai puţin cea din învăţământul superior :
justificare, critică
- interdicţia participării la jocuri de noroc pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor:
justificare
- interdicţia desfăşurării activităţilor comerciale sau de arbitraj:justificare, critică
- interdicţia magistratului de a avea calitatea de asociat sau de membru în organelle de conducere,
administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de
credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
se va analiza posibilitatea magistratului de a încheia o convenţie civilă cu o societate de asigurare prin
care să încheie contracte de asigurare în numele societăţii în schimbul unui commission.
- interdicţia magistratului de a comenta sau justifica în mass-media hotărârile pronunţate de ei sau de
a-şi exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cause cu
care a fost sesizat parchetul; se va analiza şi posibilitatea magistratului de a participa la emisiuni
audio-vizuale sau de a scrie articole în presă despre problemele administrative sau de infrastructură ale
sistemului judiciar ce afectează corectitudinea actului de justiţie; de asemenea, posibilitatea
magistratului de a comenta în mass-media conduita şi măsurile administrative adoptate de
conducătorul instanţei şi care, în opinia magistratului, încalcă regulile deontologice sau afectează în
mod negativ exercitarea actului de justiţie.
- dreptul magistratului de a fi membru al unei asociaţii sau fundaţii

10. Răspunderea magistraţilor - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele subiecte:
1. identificarea textelor relevante şi conţinutul normativ al acestora
2. răspunderea penală a magistraţilor
3. răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile Judiciare: cazuri posibile
4. răspunderea disciplinară a magistraţilor
- abaterile disciplinare
- sancţiunile disciplinare
- procedura aplicării sancţiunilor disciplinare: atribuţiile judecătorilor inspectori sau procurorilor
inspectori din cadrul curţilor de apel, respectiv, parchetelor de pe lângă aceste instanţe; atribuţiile
inspectorilor din cadrul CSM

11. Analiză comparativă a reglementărilor deontologice din alte profesii.Asociaţiile magistraţilor –

mijloc de protejare a drepturilor acestora - În cadrul acestei teme vor fi abordate următoarele
subiecte:
- codul deontologic al grefierului
- codul deontologic al funcţionarului public
5
 - codul deontologic al poliţistului
- asociaţiile magistraţilor din România
- AMR- cea mai cunoscută asociaţie a magistraţilor din România
- de asemenea, se va discuta despre relaţiile acestor asociaţii cu asociaţiile profesionale din alte state.

12. Dileme etice ale auditorilor. Concluzii. Evaluare.

II. Evaluarea activităţii auditorilor de justiţie se realizează astfel:

1. Evaluare continuă, avându-se în vedere:
- participarea orală în cadrul dezbaterilor, conform criteriilor prevăzute în fişa de notare;
- probele scrise:
a.lucrări scrise, constând în redactarea de către auditori a cel puţin 2 acţiuni disciplinare, 4 speţe.
b. un referat (auditorii trebuie să întocmească, obligatoriu, un singur referat, pe o
temă la alegere, din oricare dintre următoarele domenii: CEDO, drept comunitar, etică şi deontologie
profesională sau metodologia actului de justiţie).
2. Examen la sfârşitul anului de studiu.

Formarea continuă

 În şedinţa din data de data de 22 noiembrie 2006, Consiliul ştiinţific al INM a adoptat şi a decis să
transmită CSM spre aprobare Programul de formare continuă pentru 2007, precum şi calendarul
privind organizarea seminariilor de formare continuă. Acesta a fost aprobat de CSM prin Hotărârea nr.
782 din şedinţa din data de 7 decembrie 2006.

 Începând cu Programul de formare continuă pe anul 2005 Institutul Naţional al

Magistraturii a inclus în programul de seminarii cursuri de formare profesională pentru
magistraţii recrutaţi excepţional conform Legii nr. 303/ 2004. În data de 2 martie
2005 s-a stabilit de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea INM ca
aceste cursuri să fie formate dintr-o serie de 4 seminarii de câte 5 zile, aceste seminarii
alternând cu perioade de practică în cadrul instanţelor. În anul 2007 acest program a
continuat în mod firesc în acelaşi format stabilit în 2006 şi aprobat din nou de către
CSM, odată cu Programul de formare continuă pe anul 2007. Tematica seminariilor
pentru fiecare disciplină în parte a fost, de asemenea, aprobată de către CSM odată cu
programele de formare continuă pe anii 2005, 2006 şi 2007. Formatorii care susţin
seminariile sunt atât formatori din cadrul formării iniţiale cât şi din cadrul formării
continue.
- Cursurile de formare profesională pe care magistraţii le urmează în prezent au următoarea structură:
1. Patru seminarii de 5 zile organizate de către INM
2. Programe de practică în cadrul instanţelor
3. O săptămână de evaluare a cunoştinţelor acumulate de către magistraţi în urma cursului de
formare profesională
- Datorită constrângerilor de ordin bugetar şi administrativ, la propunerea INM, CSM a stabilit ca una
din formele de desfăşurare a cursurilor de formare profesională să fie un set de 4 seminarii de câte 5
zile. Magistraţii sunt împărţiţi în grupe de 18-27 de persoane, în principal, pe baza criteriului
geografic, în funcţie de apartenenţa instanţei la care funcţionează la unul din centrele de pregătire ale
INM (Bucureşti, Bârlad, Sovata, Amara, Timişoara). În cadrul seminariilor sunt bordate 5 discipline,
câte o disciplină în fiecare zi. Fiecare seminar are o tematică distinctă pentru fiecare dintre cele 5
discipline, astfel încât neparticiparea unui magistrat la unul dintre seminarii atrăgând reprogramarea
acestuia la un alt seminar având aceeaşi tematică. În plus, grupele de procurori studiază şi
Criminalistică. Aceste discipline sunt:
6
 a) Drept penal şi drept procesual penal
b) Drept civil şi procesual civil
c) Drepturile omului
d) Drept comunitar (prevăzută prin lege ca una din disciplinele obligatorii care vor trebui să facă
parte din cursul de formare profesională)
e) Etică şi deontologie profesională

 În perioada 1 ianuarie – 1 mai 2007 INM a organizat, În cadrul Proiectului Phare 2004
/016-772.01.04-08 – Continuarea asistenţei ulterioare pentru INM următoarele
seminarii de formare a formatorilor în domeniul dezvoltării abilităţilor nonjuridice -
Etică şi deontologie:
1. 17 – 18 aprilie, Bucureşti – 25 judecători
2. 25 – 26 aprilie, Bucureşti - 11 procurori
În cadrul acestor seminarii au fost abordate următoarele teme:
- etică şi magistratură, probleme şi controverse.
- perspective privind comportamentul judecătorilor şi procurorilor (“standarde”):
1. relativ la activităţile profesionale
2. relativ la viaţa particulară
- percepţia magistraturii de către public; de ce justiţia nu este populară?
- probleme des întâlnite în practică
1. protecţia judecătorilor şi procurorilor contra abordărilor nejustificate ale părţilor sau publicului
2. rolul Consiliului Superior, Secţiei de Inspecţie
3. Ministerul de Justiţie, instanţe judecătoreşti superioare,
4. asocierile judecătorilor şi procurorilor
- asigurarea independenţei juridice şi periclitarea acestora prin măsuri de supraveghere (numire,
evaluare, promovare şi intervenţii)
- standarde europene şi internaţionale privind etica judiciară şi experienţa practică.

 În cadrul Programului de Formare la nivel Descentralizat aferent anului 2007 tematica a fost
structurată pe următoarele direcţii de acţiune:
- domenii comune obligatorii, identificate ca prioritare de Institut pentru anul în curs, obligativitatea
privind introducerea acestora în planul de formare al fiecărei instanţe sau parchet, cu respectarea
tematicii şi numărului minim de seminarii indicat de Institut.
- domenii orientative, rezultate cu precădere din tematica realizată ca urmare a propunerilor de formare
continuă ale magistraţilor pentru anul 2007, neexistând obligativitate privind introducerea acestora în
planul concret de seminarii. În cadrul tematicii orientative la nivel descentralizat au fost introduse
teme de pregătire referitoare la deontologia profesională, după cum urmează:
I. „Etică şi deontologie profesională/Organizare judiciară” – temele propuse fiind:
- Independenţa magistratului:
 asigurarea independenţei magistratului;
 deosebirea între independenţă şi intangibilitate.
 factori de presiune ce afectează independenţa magistratului
 Compatibilitatea principiului independenţei procurorului cu principiul controluluii ierarhic
 raporturile magistratului cu alte autorităţi
- Imparţialitatea magistratului
 cazuri, condiţii
 conduite ce pot afecta noţiunea de magistrat imparţial
 echidistanţa în exercitarea profesiei de magistrat.

7
  corelarea dispoziţiilor din C.proc pen, C. proc. civ şi Codul deontologic referitoare la obligaţia
de abţinere cu dispoziţiile art. 6 CEDO referitoare la noţiunea de instanţă imparţială.
- Promovarea supremaţiei legii
garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în calitate de justiţiabili.
 garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor în calitate de justiţiabili.
 respectarea demnităţii persoanelor care participă în orice calitate la procedurile judiciare.
- Onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat.
 standarde de conduită ale magistratului in societate şi in exercitarea profesiei.
conduite ce pot afecta onoarea şi demnitatea profesiei de magistrat
- Exercitarea îndatoririlor profesionale ale magistraţilor.
- Percepţia publică asupra actului de justiţie.
 împrejurări ce afecteză imaginea justiţiei
 Cunoaşterea temeinică a legii şi aplicarea întocmai a prevederilor acesteia in exercitarea
profesiei. Consecinţe în planul percepţiei publice.
- Răspunderea magistraţilor
 Modalităţi, cazuri, condiţii,
 Procedura răspunderii disciplinare

II. „Comunicarea în instanţe şi parchete” – temele propuse fiind:

- Comunicarea şi factorii săi
- Arta de a prezida şi de a conduce dezbaterile judecătoreşti - dialogurile şi conflictele de audienţă
- Metode şi mijloace de comunicare în procesul penal
- Comunicarea non verbală
- Comunicarea interpersonală. Influenţe
- Gestionarea situaţiilor de criză – abordare în timpul şedinţei de judecată şi analiză intercolegială
- Păstrarea controlului şi a autorităţii