pe oameni , ca si pe celelalte animale , pregatiti pentru o viata simpla si usoara .

Ei si-
au complicat-o , insa , inutil , stimulandu-si si inventand trebuinte artificiale . Spune el in
Scrisori catre Luciliu p. 306 :
"stuful adapostea oameni liberi" , "sub marmura si aur salasluieste sclavia ".

3. TEOLOGIA POLITICA MEDIEVALA

1. Sursele antice ale gandirii politice crestine

Teologii crestini au preluat putine idei din filosofia politica a Greciei clasice , singurul
filosof pe deplin asimilabil fiind Platon . Aristotel a fost mult timp ignorat si chiar interzis
in mediile intelectuale crestine , deoarece demonstrase o prea mare incredere in
puterea ratiunii si afirmase principiul sociabilitatii naturale fara nici o trimitere la ideea de
divinitate . Gandirea politica greaca nu consona cu spiritul crestin al supunerii fata de
autoritatea imperiala de extractie divina . Acceptate erau reflectiile despre regalitate .
Ganditorii crestini au preluat de la romani ideea de lege naturala . In Epistola catre
romani , Sfantul Pavel arata ca paganii , desi lipsiti de cunoasterea prin revelatie a legii ,
ii indeplinesc in mod natural prescriptiile , intrucat au inscrisa legea in inimile lor . Acest
lucru este cu putinta pentru ca legea naturala nu e altceva decat reflectarea universala
a legii eterne a lui Dumnezeu , expresia ratiunii si a vointei divine .
Crestinismul a mai asimilat din filosofia romana alte trei postulate : egalitatea
oamenilor , unitatea genului uman si opozitia dintre cosmopolis si cetatile particulare .

2. Reconstructia crestina a idealismului platonician

Sfantul Augustin distinge in lumea filosofilor vechi doua scoli : ioniana si italica , cu
care se poate dialoga in chestiunile cele mai inalte ale intelepciunii . Augustin arata ca
studiul filosofiei se desfasoara prin actiuni si contemplatii , altfel spus filosofia are o
parte activa si una contemplativa .
Platon a impartit filosofia , spune Augustin in Despre Cetatea lui Dumnezeu , in trei
parti : prima de esenta morala , secunda -trateaza fizica , cea de a treia - cea rationala
sau logica , prin care adevarul este determinat si anihileaza minciuna .
In logica sau stiinta rationamentelor (dialectica ) , platonicienii au distins intre
judecata mintii si cunoasterea prin simturi , afirmand ca numai lumina mintii este cea
care ne face capabili de a invata ce este Dumnezeirea .
Filosofia morala , cea care ne arata ca scopul binelui este de a trai in virtute , este in
fond cunoasterea lui Dumnezeu .
Discursul antropologic al teologiei politice crestine distinge doua principii de
organizare care isi pastreaza identitatea in cele doua cetati : Civitas Dei si civitas
terrena .

Discursul teologic asupra naturii umane si a genezei formelor politice a fost abandonat
in perioada moderna , incepand cu teoreticienii dreptului natural . Daca pentru teologi
autoritatea politica isi afla sursa in vointa divina , jurisconsultii protestanti vor incerca sa
demonstreze ca orice intocmire politica se bazeaza pe o conventie umana .