Sunteți pe pagina 1din 9

UTRENIA DUMINICILOR ŞI A SĂRBĂTORILOR

Slujba de dimineaţă în Biserica Ortodoxă – Utrenia – are două forme principale: Utrenia
sărbătorilor, având ca prototip Utrenia duminicilor, şi Utrenia zilelor de rând, de peste săptă-
mână, la care se pot adăuga o serie de Utrenii cu rânduială specială, care urmează una dintre
structurile de mai sus, la care se adaugă o serie de elemente specifice.

Vom prezenta detaliat Utrenia de duminică dimineaţa, precizând, acolo unde este cazul,
particularităţile Utreniilor praznicelor.
În timpul Utreniei perdeaua sfintelor uşi stă în permanenţă deschisă1.
În forma actuală, Utrenia duminicilor şi a sărbătorilor este o slujba compozită, alcătuită din
cel puţin patru unităţi principale. Redăm, în linii mari, structura acesteia:

PREOTUL STRANA
I. Slujba Împărătească
Binecuvântarea mică: Binecuvântat este Dumnezeul nos- Amin. [Rugăciunile începătoare]
tru... Veniţi să ne închinăm...
Cădire mare. Psalmii 19 şi 20
Rugăciunile începătoare.
Troparele împărăteşti.
Ectenia întreită scurtă. Răspunsurile.
Ecfonisul. Amin. Întru numele Domnului...
II. Slujba de noapte
Binecuvântarea: Slavă Sfintei şi celei de o fiinţă... Amin.
Rugăciunile Utreniei Cei şase psalmi ai Utreniei
Ectenia mare Răspunsurile
Dumnezeu este Domnul... cu stihurile şi tropare-
le
[Catisma de rând]
Ectenia mică
Primul rând de sedelene
[Catisma de rând]
Ectenia mică
Al doilea rând de sedelene
III. Privegherea catedrală
Cădire mare Psalmii intrării (118 sau Polieleul)
Binecuvântările sau Mărimurile.
Ectenia mică
Ipacoi sau sedelnele după Polieleu
Antifoanele
Înţelepciune! Să luăm aminte! Prochimenul variabil
Ecfonisul: Că sfânt eşti...
Prochimenul fix: Toată suflarea...
Evanghelia Învierii sau a praznicului [Învierea lui Hristos]
IV. Slujba de dimineaţă
Psalmul 50
Slavă... Şi acum...Stihirile
Rugăciunea şi ecfonisul: Cu mila şi cu îndurările.
CANOANELE
După cântările 3, 6: ectenie mică După cântarea 3: sedelnele
După cântarea 6: condac, icos, sinaxar
La cântarea 9: Pe Născătoarea de Dumnezeu... şi cădire mare Imnul Născătoarei de Dumnezeu
După cântarea 9: ectenie mică Sfânt este Domnul...
Luminândele sau Exapostilariile

1
Tipicul Mare, p. 41. Tipicul bisericesc, Alba-Iulia, p. 263.

1
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Laudele: Toată suflarea...


Psalmii 148, 149, 150
Şi stihirile
Slavă Ţie Celui ce ne-ai arătat... Doxologia Mare
Sfinte Dumnezeule... şi troparul
Ectenia întreită + Ectenia cererilor Răspunsurile
Rugăciunea plecării capetelor
Otpustul

I. Slujba împărătească

În rânduiala actuală, înainte de începutul Utreniei, se săvârşeşte o scurtă rânduială, asemă-


nătoare ceasurilor, care, de fapt, nu este parte integrantă a slujbei de dimineaţă. Este vorba de
o slujbă comemorativă pentru împăratul bizantin, care era săvârşită iniţial doar în ctitoriile
imperiale2. Deşi astăzi apare la începutul Utreniei, această scurtă slujbă este omisă cel puţin în
perioada dintre Paşti şi Înălţarea Domnului şi ori de câte ori se face Priveghere.
Rânduiala sa este simplă: Binecuvântarea preotului, chemarea la rugăciune: Veniţi să ne
închinăm..., precedată în Postul Mare şi în zilele cu Aliluia de rugăciunile începătoare: Sfinte
Dumnezeule... Preasfântă Treime... Tatăl nostru... Doamne, miluieşte (de 12 ori). Slavă... Şi
acum.., şi îndată doi psalmi: 19 şi 20, aleşi datorită conţinutului lor şi a referirilor la împărat3.
În timpul citirii psalmilor preotul face cădire mare. Apoi: Sfinte Dumnezeule... Preasfântă
Treime... Tatăl nostru... Trebuie ca preotul să cădească şi strana să citească în aşa fel încât
preotul să rostească ecfonisul: Că a Ta este împărăţia..., din mijlocul bisericii de sub polican-
dru.
Urmează trei tropare, care par să facă parte din vechea rânduială, fiind mai vechi decât psal-
mii, în acest loc, şi care vorbesc tot de împărat. În cărţile de cult actuale textul lor a fost îndrep-
tat, eliminându-se referirile la suverani: «Mântuieşte, Doamne, poporul tău... Slavă... Cel ce Te-
ai înălţat pe Cruce de bunăvoie... Şi acum... Folositoare înfricoşată şi neînfruntată...»
Urmează o scurtă ectenie întreită în care, tradiţional, ar trebui pomenit doar împăratul şi
curtea. În timpul ecteniei se cădeşte în faţa sfintei mese.
***
Sensul acestei slujbe este, încă o dată, limpezit de un text mai târziu, din secolul XI. Tipiconul Mânăstirii
Kecharitomene, ctitoriei a împărătesei Irina, soţie împăratului Alexie I Comnenul, deci o ctitorie imperială, ne dă
aceeaşi rânduială4.
Aceste se cântă atâta vreme cât preaputernicul nostru împărat este în viaţă – şi să fie ani îndelungaţi, Doamne
şi Maica Domnului – dar, atunci când pleacă din această viaţă, se cântă psalmii: Domnul mă paşte şi nimic nu-mi
va lipsi... (Ps. 22, 1) şi Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion... (Ps. 64, 1), iar troparele vor fi pentru cei
adormiţi: Pomeneşte, Doamne, dă-i odihnă... Mântuitorule... Slavă... Şi acum.... Iar după Sfinte Dumnezeule...,
eclesiarhul începe cei şase psalmi.

II. Vechea slujbă de noapte

Atunci când este săvârşită separat de Priveghere, Utrenia propriu-zisă se deschide prin bi-
necuvântarea treimică: Slavă Sfintei şi celei de o fiinţă..., timp în care preotul cădeşte în chipul
crucii, de trei ori, înaintea sfintei mese.
Urmează nemijlocit cei şase psalmi ai Utreniei, împărţiţi în două triade: 3-37-62 şi 87-102-
142. În timpul citirii ultimilor trei psalmi preotul vine în faţa sfintelor uşi şi citeşte rugăciunile
2
MATEOS, Utrenia, pp. 15-17.
3
Psalmul 19: «Doamne, mântuieşte pe împăratul şi auzi pe noi ori în ce zi te vom chema». Psalmul 20:
«Doamne, întru puterea Ta se va veseli împăratul şi de mântuirea Ta se va bucura foarte»... «Că împăratul nădăj-
duieşte spre Domnul, şi întru mila celui Înalt nu se va clătina».
4
J. THOMAS, A. CONSTANTINIDES HERO (ed.), Byzantine Monastic Foundation Documents, vol. 2, Washin-
gton, 2000, p. 689.

2
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Utreniei din Liturghier5. Apoi preotul îşi acoperă capul şi zice ectenia mare. La Dumnezeu es-
te Domnul... se aprind luminile în biserică.
După ectenia mare urmează Dumnezeu este Domnul..., troparele, catismele Psaltirii (mai
ales în mânăstiri) şi sedelnele, după următoarea rânduială:

DUMINICA SĂRBĂTORI
Dumnezeu este Domnul..., de patru ori, precedat Dumnezeu este Domnul..., de patru ori, precedat
de cele patru stihuri scrise în Ceaslov. de cele patru stihuri scrise în Ceaslov.
Troparele Troparele
Duminică Duminică şi Duminică şi Praznic Sărbătoarea Sărbătoare
simplă pomenirea pomenirea a împărătesc unui sfânt în perioada
unui sfânt cu doi sfinţi cu festivă a unui
tropar tropar praznic
Troparul în- Troparul învi- Troparul învi- Troparul Troparul sfân- Troparul
vierii (2x) erii (2x) erii (1x) praznicului tului (2x) praznicu-
Troparul Sfân- (2x) lui/înainteprăz
tului 1 nuirii (2x)
Slavă... Slavă..., Slavă..., Slavă... Slavă..., Slavă...,
troparul Sfân- troparul Sfân- troparul Sfân-
tului tului 2 tului
Şi acum..., Şi acum..., Şi acum..., Şi acum..., Şi acum..., Şi acum...,
al Născătoa- al Născătoarei al Născătoarei Troparul Troparul Năs- Troparul
rei de Dum- de Dumnezeu, de Dumnezeu, praznicului cătoarei de praznicu-
nezeu, al după glasul după glasul Dumnezeu, lui/înainteprăz
glasului de troparului troparului după glasul nuirii
rând sfântului sfântului 2 troparului
sfântului (din-
În perioada festivă a praznicelor împărăteşti se tre cele care
cântă la Şi acum... Troparul praznicului (sau al se cântă du-
Înainte-prăznuirii) minica)

Catisma a doua din Psaltire Catisma de rând din Psaltire


Ectenia mică. Ectenia mică.
Primul rând de sedelne ale Învierii, Sedelnele zilei
ale glasului de rând:
Prima sedealnă,
Stih: Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu...6
A doua sedealnă
Slavă... Şi acum...,
a Născătoarei de Dumnezeu

Obs.: Dacă nu s-a cântat la mai înainte la Şi acum...


troparul Născătoarei de Dumnezeu de la glasul de
rând, atunci stihira Născătoarei de la primul rând de
sedelne nu se zice, în locul ei citindu-se troparul Năs-
cătoarei-Învierii al glasului de rând.

Catisma a treia din Psaltire Catisma de rând din Psaltire


Ectenia mică. Ectenia mică.

5
Aceasta este vechea practică, indicată de Tipicul Mare (p. 13). Liturghierul actual (ed. 1995, p. 64), arată ci-
tirea primelor (şase) rugăciuni în altar în timpul primilor trei psalmi, iar a ultimelor (şase) rugăciuni în faţa sfin-
telor uşi, în timpul ultimilor trei psalmi.
6
Este scris şi la sfârşitul Psalmilor laudelor în Ceaslov. Ultimele ediţii ale Octoihul omit stihul.

3
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Al doilea rând de sedelne ale Învierii, Sedelnele zilei


ale glasului de rând:
ale glasului de rând:
Prima sedealnă,
Stih: Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne...7
A doua sedealnă
Slavă... Şi acum...,
a Născătoarei de Dumnezeu.

III. Vechea priveghere catedrală

A treia stihologie „actuală a duminicilor şi a sărbătorilor are caracterul unei privegheri catedrale. Ea prezintă,
de altfel, un nou început al slujbei: se deschid sfintele uşi, se aprind toate luminile şi se face o cădire mare. În
acelaşi timp, tipul psalmodiei se schimbă complet. În cadrul primelor două stihologii Psaltirea a fost recitată. La
cea de a treia stihologie se cântă – după unul din cele opt glasuri – psalmi însoţiţi de răspunsul Aliluia: Polieleul
sau Ps. 1188. Aceşti psalmi sunt în număr de trei, sau unul singur împărţit în trei părţi. Polieleul nu formează o
catismă; ne găsim, aşadar, în afara împărţirii monastice a Psaltirii. La slavi şi la români, după Polieleul praznicu-
lui se face o procesiune cu icoana sărbătorii pe care o prăznuim, în timp ce se cântă mărimurile speciale şi stihuri
psalmice alese ca răspuns. Slujba şi-a schimbat caracterul: a devenit catedrală”9.

Pe scurt rânduiala acestei părţi a slujbei este următoarea:


Se aprind toate luminile în biserică. Se deschid sfintele uşi, apoi se cânta «Psalmul 118»
sau «Polieleul». Rânduiala actuală ne pune în faţă trei posibilităţi.

La praznicele Împărăteşti ale Mântuitorului (Duminica Floriilor, Duminica Tomii, Du-


minica Rusaliilor, Schimbarea la Faţă, Înălţarea Cinstitei Cruci, Naşterea Domnului, Botezul
Domnului), chiar atunci când se întâmplă duminica, se cântă numai Polieleul cu Mărimurile.

DUMINICĂ DUMINICĂ SĂRBĂTOARE


ŞI SĂRBĂTOARE CU POLIELEU
CU POLIELEU
Se cântă pe glasul al 5-lea, Se cântă Polieleul (Psalmii 134 şi Psalmul 118, apoi Polieleul.
Catisma a 17-a, Psalmul 118: 135).11
Fericiţi cei fără prihană...,
într-o singură stare.10

7
Este scris şi la sfârşitul Psalmilor laudelor în Ceaslov. Ultimele ediţii ale Octoihul omit stihul.
8
Cf. „tipiconul de la Evergetis (DMITRIEVSKI, Opisanie I, p. 631), unde Polieleul şi Psalmul 118 sunt cântaţi
cu «Aliluia», pe glasul al 5-lea. La Naşterea şi la Botezul Domnului cântăm catisma a şaisprezecea (Psalmii
109‒117) rar, cu «Aliluia» de multe ori (ibid., pp. 356, 382). SIMEON AL TESALONICULUI (PG 155, col. 568‒569)
vorbeşte în acest loc doar despre Polieleu; cântarea Ps. 118 trebuie să fi fost o practică monastică” (MATEOS,
Utrenia, p. 50).
9
MATEOS, Utrenia, pp. 49-50. Pentru originea Privegherii catedrale, a se vedea şi: MAKARIOS SIMONOPETRI-
TUL, Triodul explicat, pp. 230-233. MATEOS, Typicon, II, pp. 204-209. S. PARENTI şi E. VELKOVSKA (ED.),
L’Eucologio Barberini gr. 336, Roma, 2000, pp. 140-142; trad. rom. În Canonul Ortodoxiei, pp. 964-965.
DMITRIEVSKI, Opisanie II, pp. 13-15.
10
În perioada de iarnă (de la 21 septembrie până la 20 decembrie, şi de la 14 ianuarie până la începutul Pos-
tului Mare) între Psalmul 118 şi Binecuvântările Învierii se intercalează cei doi Psalmi ai Polieleului (134 şi
135), din cauza lungimii nopţii (a se vedea C. LOGIN, „Adaptări ale slujbelor de noapte în perioada de iarnă”, în
Renaşterea, anul XVII, nr. 2, 2006, p. 6).
În Duminicile a 2-a (a fiului pierdut), a 3-a (a lăsatului sec de carne) şi a 4-a din Triod (a lăsatului sec de
brânză), înainte de începerea Postului Mare, după ce se cântă Psalmul 118 şi Psalmii 134 şi 135, se adaugă şi
Psalmul 136: La râul Vavilonutui..., cu Aliluia după fiecare stih, şi celelalte după obicei.
11
La praznicele Maicii Domnului: în locul obişnuitului Polieleu se cântă Psalmul 44: Cuvânt bun... împreună
cu adaosurile sale (Catavasier, Bucureşti, 1997, pp. 215-217).

4
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

după Psalm nu zicem: Sla- îndată după Polieleu se cântă îndată după Polieleu se cântă
vă... Şi acum..., ci îndată se Mărimurile cu stihurile sărbătorii. Mărimurile cu stihirile sărbăto-
încep, pe glasul al 5-lea «Bi- Iar după aceste se zice Slavă... Şi rii. Iar după aceste nu se zice
necuvântările învierii»: So- acum..., cu stihirile ce rânduite; Slavă... Şi acum..., ci îndată se
borul îngeresc...12 La sfârşit: apoi Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă încep, pe glasul al 5-lea, Bine-
Slavă... Şi acum..., cu stihirile Ţie Dumnezeule (de trei ori). cuvântările învierii: Soborul în-
rânduite. Apoi: Aliluia, Alilu- geresc... La sfârşit: Slavă... Şi
ia, Aliluia, slava Ţie Dumne- acum..., cu stihirile rânduite.
zeule (de trei ori). Apoi: Aliluia, Aliluia, Aliluia,
slava Ţie Dumnezeule (de trei
ori).
În timpul cântării Psalmului, În acest timp, se săvârşeşte urmă- În timpul cântării Polieleului
preotul şi diaconul se îmbra- toarea rânduială: preotul şi diaconul se îmbracă
că cu veşmintele (preotul ia Preotul îmbracă felonul. Se pune cu veşmintele (preotul ia şi fe-
şi felonul), apoi deschid sfin- analogul în mijlocul bisericii şi pe lonul), apoi deschid sfintele uşi.
tele uşi. Diaconul ia o lumâ- el se aşează icoana sărbătorii. Se Diaconul ia o lumânare, iar pre-
nare, iar preotul cădelniţa. Şi îmbracă toţi preoţii în feloane. Se otul cădelniţa. Şi preotul, prece-
preotul, precedat de diacon deschid sfintele uşi. Preoţii ies din dat de diacon cu făclie, face că-
cu făclie, face cădirea cea Altar prin Sfintele Uşi, şi stau doi direa cea mare, ieşind prin sfin-
mare, ieşind prin sfintele câte doi împrejurul analogului cu tele uşi15.
uşi.13 icoana din mijlocul bisericii. Şi se
împart lumânări la cel mai mare,
apoi la preoţi şi diaconi, şi la toţi
credincioşii. După împărţirea lu-
mânărilor, ia cel mai mare cădelni-
ţa şi diaconul merge înaintea lui cu
o făclie aprinsă, cădeşte întâi îm-
prejur icoana de pe analog, şi,
mergând în altar, cădeşte Sfânta
Masă şi tot altarul şi continuă cădi-
rea mare, iar la sfârşit cădeşte din
nou analogul cu icoana.14

După Binecuvântările învierii sau după Mărimurile Polieleului, diaconul, din mijlocul
bisericii, zice ectenia mică.
Apoi sedelnele după rânduială:

DUMINICĂ DUMINICĂ SĂRBĂTOARE


ŞI SĂRBĂTOARE CU POLIELEU
CU POLIELEU
Ipacoi Sedelnele Ipacoi
al glasului de rând. sărbătorii al glasului de rând
Sedelnele
primele două Sedelne fără stih - câte o singură dată, fă-
ră Sedealna Născătoarei, Slavă... Sedealna cea de după
Polieleu, Şi acum... a Născătoarei ei

12
Sâmbăta, când se face pomenirea celor adormiţi, Psalmul 118 se cântă în două stări şi este urmat de Bine-
cuvântările morţilor: Ceata sfinţilor...
13
Tipicul Mare indică – greşit – păstrarea sfintelor uşi închise.
14
A se vedea şi rânduiala detaliată din Arhieraticon, Edit. IBMBOR, Bucureşti, 1993, pp. 14-15.
15
La Mărimuri se urmează rânduiala obişnuită.

5
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Şi îndată se cântă treptele antifonice.

DUMINICĂ SĂRBĂTOARE CU POLIELEU


Cele trei antifoane ale glasului de rând Antifonul I al glasului al patrulea16

Duminica, la antifoane, preotul merge în sfântul altar, de unde va citi şi Evanghelia În-
vierii17.
După cântarea antifoanelor urmează primul prochimen al Învierii.

Diaconul zice: Înţelepciune! Să luăm aminte! Şi îndată se cântă prochimenul variabil.


Diaconul: Domnului să ne rugăm. Strana: Doamne miluieşte. Preotul: Că sfânt eşti
Dumnezeul nostru...

Îndată după ecfonis se cântă al doilea prochimen astfel:


Diaconul: Toată suflarea să laude pe Domnul.
Strana: Toată suflarea să laude pe Domnul.
Diaconul: Lăudaţi pe Dumnezeu întru sfinţii Lui; Lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui.
Strana: Toată suflarea să laude pe Domnul.
Diaconul: Suflarea toată şi toată făptura.
Strana: Să laude sfânt numele Domnului, pe Domnul.

Evanghelia Utreniei se citeşte întotdeauna doar de către preot sau arhiereu, niciodată de
către diacon. Duminica se zice din latura de miazănoapte (nord) a Sfintei Mese, iar la restul
sărbătorilor, Evanghelia se citeşte din mijlocul bisericii (sau de pe solee, din faţa sfintelor uşi).
Duminica, când se citeşte Evanghelia Învierii, aceasta este scoasă spre închinare în tim-
pul citirii Psalmului 5018. Preotul stând între Sfintele Uşi cu Sfânta Evanghelie arată faţa pe
care se găseşte icoana Învierii. Duminica se cântă imnul Învierea lui Hristos văzând... Apoi
Evanghelia este aşezată pe analog şi se închid sfintele uşi.

IV. Vechea slujbă a dimineţii

Aceasta are următoarea structură generală:

Psalmul 50 şi stihirile sale. Ectenia şi ecfonisul: Cu mila şi cu îndurările...


Canoanele. Luminânda.
Laudele. Doxologia Mare.
Ecteniile şi Otpustul.

Partea cea mai amplă a Utreniei este ocupată de Canoane şi stihologia lor: o îmbinare
între imnografie (irmosul şi troparele canoanelor) şi textul scripturistic: Cântările lui Moise
sau Cântările biblice.

DUMINICA SĂRBĂTORI
Cântările 1 şi 3
Ectenia mică. După ecfonis, preotul dezbracă felonul.

16
Pentru antifonul cântat la praznice, a se vedea: C. LOGIN, „Un antifon al Utreniei”, în Renaşterea, anul XX,
nr. 1, 2009, p. 5.
17
La sărbătorile sfinţilor, când nu se face priveghere şi nu se slujeşte în sobor, preotul merg în sfântul altar şi
citeşte Evanghelia de pe solee, din faţa sfintelor uşi.
18
Atunci când vreunul dintre praznicele Împărăteşti sau ale Născătoarei de Dumnezeu, precum şi ziua hra-
mului se întâmplă Duminica, nu se zice Evanghelia Învierii, ci a praznicului.

6
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Condacul şi icosul din Minei Sedelnele sărbătorii


(sunt scrise după cântarea a 6-a)
Sedelnele din Minei
Cântările 4, 5 şi 6
Ectenia mică.
Condacul şi Icosul Învierii Condacul şi icosul sărbătorii
Sinaxarul din Minei.
Cântările 7 şi 8
Preotul: Pe Născătoarea de Dumnezeu...
Imnul Născătoarei de Dumnezeu: Măreşte sufletul meu... şi Ceea ce eşti mai cinstită...

Obs.: atunci când la Utrenie nu se cântă cântarea Născătoarei de Dumnezeu (la praznicele Împărăteşti),
preotul nu zice stihul: Pe Născătoarea de Dumnezeu..., ci primul stih al cântării a 9-a a Cano-
nului praznicului.

Cădire Mare.
Cântarea a 9-a
Ectenia mică.
Sfânt este Domnul..., cu stihurile
Luminânda Evangheliei Învierii de rând Luminândele sărbătorii
Slavă..., a Sfântului (dacă este)
Şi acum..., a Născătoarei de Dumnezeu, de la
Evanghelia duminicii.

În practica actuală, în parohii e cântă doar catavasiile, adică irmoasele canonului praznicu-
lui cel mai important din acea perioadă. Se cântă următoarele catavasii:

De la 21 noiembrie până la 31 decembrie se cântă Catavasiile Naşterii Domnului „Hristos se


naşte...”
De la 1 ianuarie până la 14 ianuarie se cântă Catavasiile Botezului „Fundul adâncului l-a
descoperit...”.
De la 15 ianuarie până la 9 februarie se cântă Catavasiile Întâmpinării Domnului „Pământul
cel roditor de adâncime...”.
De la Duminica tuturor sfinţilor – prima duminică după Rusalii – până la 1 august, apoi de la
22 septembrie până la 20 noiembrie, în Duminica Vameşului şi Fariseului, în duminica a 2-a, a
4-a şi a 5-a din Postul mare19; în Sâmbăta Sfântului Teodor, la sărbătorile sfinţilor mari, precum
şi în zilele de peste săptămână, când se prăznuieşte vreun sfânt mai însemnat, se cântă Catavasi-
ile Bunei-Vestiri: „Deschide-voi gura mea...”.
În Duminica Floriilor se cântă Catavasiile acestei duminici – a Stâlpărilor – „Arătatu-s-au ale
adâncului izvoare...”.
De la Sfintele Paşti până la Înălţarea Domnului se cântă Catavasiile Sfintelor Paşti „Ziua în-
vierii popoarelor să ne luminăm...”.
De la Înălţarea Domnului până la odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh, cu excepţia
sâmbetei Rusaliilor, se cântă Catavasiile Înălţării Domnului şi ale Pogorârii Sfântului Duh „Cu
dumnezeiescul nor, acoperit fiind gângavul...”. Între Înălţarea Domnului şi Pogorârea Sfântului
Duh, dacă se întâmplă vreo sărbătoare - în afară de duminica Sfinţilor Părinţi - se cântă catavasii
Irmoasele canonului Înălţării.
De la 14 august până la 22 august se cântă Catavasiile Adormirii Născătoarei de Dumnezeu
„Cea împodobită cu dumnezeiască mărire...”.
De la 1 până la 6 august, apoi de la 23 august până la 21 septembrie se cântă Catavasiile
Înălţării Cinstitei Cruci: „Crucea însemnând Moise...”.20

19
În celelalte Duminici din postul mare se cântă Catavasiile Triodului.
20
Geomolean, Manual de Tipic, p. 40.

7
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Laudele

Se cântă Psalmii Laudelor 148-149-150 şi stihirile. Primele două stihuri ale Psalmului 148
se cântă pe larg:

Toată suflarea să laude pe Domnul. Lăudaţi pe Domnul din Ceruri, lăudaţi-L pe


El întru cele înalte. Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule.
Lăudaţi-L pe El toţi Îngerii lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui. Ţie se cuvine
cântare, Dumnezeule.

Următoarele stihuri se cântă irmologic, începând de la « Lăudaţi pe el soarele şi luna...»


până la stihul pe 6: «Ca să facă...» sau pe 4: «Lăudaţi pe el întru puterile Lui...», după caz.
Apoi se pun stihirile după rânduială. De obicei duminica se cântă opt stihiri, iar la sărbători
patru (uneori şase stihiri)

Duminică Duminică şi sărbătoare Duminică în perioada fes- Sărbătoare


de Sfânt cu stihiri la tivă a unuia dintre praz-
Laude (doxologie sau nicele împărăteşti
Polieleu)
Stihul pe 6: «Ca să facă în- Stihul pe 6: «Ca să facă Stihul pe 6: «Ca să facă în- Stihul pe 4:
tre dânşii judecată scri- între dânşii judecată scri- tre dânşii judecată scrisă...» « Lăudaţi pe
să...» să...» el
întru puterile
lui...»21
- 4 stihiri ale Învierii - 4 stihiri ale Învierii - 4 stihiri ale Învierii - 4 stihiri
ale sărbătorii

- 4 stihiri ale lui Anatolie - 4 stihiri ale sfântului - 4 stihiri ale praznicu-
(inclusiv cea de la Sla- lui/înainteprăznuirii (de la
vă...) Laude, sau, dacă nu sunt,
de la stihoavna Utreniei zi-
lei, inclusiv cea de la Sla-
vă...)
- ultimele două stihiri se - ultimele două stihiri se - ultimele două stihiri se
cântă cu stihurile speciale cântă cu stihurile sfântu- cântă cu stihurile praznicu-
ale duminicilor: «Scoală- lui, cele care sunt scrise lui/înainteprăznuirii, cele
te, Doamne...» şi «Mărtu- la stihirile stihoavnei de care sunt scrise la stihirile
risi-mă-voi Ţie, Doam- la Vecernia Mare stihoavnei de la Vecernie
ne...» sau de la Utrenie
22
Slavă..., Stihira Învierii Slavă..., Stihira Învierii Slavă..., Stihira Învierii Slavă...,
a sărbătorii.
Şi acum..., Şi acum..., Şi acum..., Şi acum...,
Preabinecuvântată eşti... Preabinecuvântată eşti... Preabinecuvântată eşti... a sărbătorii.
Duminica, în timpul stihirii de la Slavă..., preotul îmbracă felonul, pentru că urmează
să facă intrarea cu Evanghelia.

21
Dacă sunt şase stihiri, se începe de la stihul: pe 6: «Ca să facă între dânşii judecată scrisă...»
22
Duminicile Triodului, ale Penticostarului şi cele două Premergătoare Naşterii Domnului au stihiră specială.

8
Rânduiala Utreniei sărbătorilor

Preotul: Slavă Ţie, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina!


Strana cântă Doxologia Mare.

La Sfinte Dumnezeule..., duminica, se deschid sfintele uşi, iar preotul cu diaconul vin în
mijlocul bisericii, se închină, iau Sfânta Evanghelie. Ajungând în faţa sfintelor uşi, preotul se
întoarce şi binecuvintează poporul cu Evanghelia. Apoi o aşează pe sfânta Masă.
După care rosteşte ectenia întreită şi ectenia cererilor, urmată de rugăciunea plecării cape-
telor şi de otpust.
Duminica la Utrenie otpustul începe întotdeauna cu fraza introductivă: «Cel ce a înviat din
morţi...», chiar şi dacă este după-prăznuirea unuia dintre praznicele împărăteşti.

Bibliografie selectivă:

Cărţi de cult:
1. Liturghier, Edit. Institutului Biblic (ediţie oficială)
2. Ceaslov, Edit. Institutului Biblic (ediţie oficială)
3. Un Minei la alegere, Edit. Institutului Biblic (ediţie oficială)

Tipice:
1. Tipic bisericesc, Edit. IBMBOR, ediţia 1976 (şi reeditările de la Alba-Iulia)
2. Tipic Mare = Tipiconul Sfântului Sava, Edit. Suceava, 2002.

Alte lucrări:

1. J. Mateos, Utrenia bizantină, Edit. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2008.


2. Pr. P. Vintilescu, Liturghierul explicat, Edit. IBMBOR, Bucureşti, 1997.
3. Pr. E. Branişte, Liturgica specială, Edit. IBMBOR, Bucureşti, 1983.
(şi ediţiile ulterioare)
4. Pr. Florian Geomolean, Manual de Tipic bisericesc ortodox, Edit. Renaşterea,
Cluj-Napoca, 2010.