Sunteți pe pagina 1din 24
ENCICLOPEDIE COMPLET. _Interiorul Wil ARSURILE SEVERE: Tratamentul de urgent pentru victimele arsurilor HISTERECTOML: Tratamentul chirurgical al unor probleme ginecologice CRANIOTOMIA DE URGENTA: Deschiderea craniului pentru a scidea presiunea provocata de un cheag de singe ‘MUSCHII FACIALL Descrierea completa a mecanismului zambetului ACNEEA: Informatii complete despre acest necaz, frecvent in rindul adolescentilor D©AGOSTINI Interiorul CORPULUI UMAN NUMARUL 11 - CUPRINS PROCEDURITN URGENTA. xreaarsurilor severe ira paclentor cy asurisevere \egeroa laptolai cb est oblgaorie limtareslaiuntoreistante si rzolvarea et mai porta cenluAcesst ose ernest in dalle procedure din UPUs\ etapele pe care le urmeaca tchipa medica in acest cazur.De Thee Welch Traumetisme craniene timer infetigiafectores snide spina ol doar cAtva din ble tratate do neurochruri Acestantroducere ex bol dari ato ale crelerulul si adel spina, De Steven Wate [NEUROCHIRURGIE: Craniotemia de urgent Preslunesprovecstdincrelr ds cheagurls de ge vanecesta craniotomie~o opealie de indepsrtare 2 Une! porns eras extrageres cheagul Aceste ou3 paar vd conduc arin pracedurachiruricals, asc pas. De Steven Whites Davia Peterson _ MEDICINA REPRODUCERIT ‘nTRERUPERI SI STERILIZARE: Hsterectomia Histerectomia~operaia ce indepSrtare = wera \or-aste practests in cazulunor bali malign eral sau Benign. der care prove singerare menstrual eeesiva, De Phare Gilibrand Commu cess pubs ate destinat exchisiy Informa genes nu este concoput pont ‘materislele ; iuzise de doouertare inocu ‘eles. Panta erie proba de anstato UVobule si va adrocalintldeauna modiewot RADIOLOGIE:Fracturite -arlizaratgrafilor cute in cat ce suspicune | deracturs sau fisurd asoas reprints o parte importants acest de radologe dn interpretarecorectaaradiograle va permite undiagrostic exact De Johnathan Spratt SATA COR MUSCHILFACIALL ‘Musehi fet’ ca mised nu numsi petra adeschid si inchide oon gure, dari pentrua ne perme cru estes nen verbal Mugen din jurul och sunt ramiafia ein etal Oe ackieRobine ([S=SSATASUECORPURET NERVIIFACIALL ‘Aceas pagina seocupa denericare contraleazs rmuschi fei sjoacé un ra senztvimparten Parteaadoua se ocupi de masticatiesiaspecte ale tbr care sun eaultatul ation mugehior care ised mavi.arul inferior in us, inj si eral. De-lacke Robins SAPTAMANILE 1-95 Pe macursice nasteres co aprope tal s2miscain poral si, teoretic poste sk Se nasch cue pans Feale 6 suprevjure. Copitl2dauga semnificatv in sreulote‘naceste spar jungand a aproximatv agin saptimanaa 35-0. De Ricki etrov (M@INDEXUL BOLILOR: ~ ACNEA VULGARIS. De Trevor Silver MECORPUL DE LA A LA Z~ De Derek Coffman COLABORATORI CONSTANT EO Fel Ostov cere gro ostcou RSUTATEDTON eos | ASececrsamnans Sauarata manent cats ee ates hag spats rams Seis e Gromrraog0 2 recs aires exe speciate | era modal wd cnt so de Spas Se May, cin Longa lines cnca mertwn Rian | Bee Oar Acris uu doc iparaoresciace neranin rare | Se cakbort laminate pues Jona D Spa MB Bei MA cosra Pogaruis teeta ce FCS (Eng) FCS (Clg) [german TES! | nero rand MD FRCOG Bropat ene un apemera keen S’Stberdonecamsivtoronn ponte saan se, SSimialenn cas, | Demtarmcbmessucter mete tren fae memmcerence, | enumeray Vegpi Foe mecais’ Hexcasiespor re icine aon | Remuae euents Secl Roin 85 PRD Scan Sven wate wa Opi Bet Dror os conor soca Irani ine alee Sod Trevor Sher B,BS,DA,FROGP ifn consutrtnazops- eMac aod Fes ete fais artnews Homie, _tycemani/ Sage opie gal aii Lond Ee psa eer) spree. Langa Asarsdeireeanetege sia Daud Petron Bsc FRCS (SN) reat despre aces ue ‘Diuterson ext reece cons anllCharng Cros Hoop, a eoor vee ne, 8s, FACS fone grace reese eich reg. pian chuie, ewan chrurgeal panty enibpsie iittnds Notiode te sichnugle canara conan i page ‘ocdertele pat Norwich Pay, Derek Cottman MBCH, FRCGP Ferow inpraetproai araomo”” De Cotman espmede grass 2 Cina i Camere, ser fore mulfpenty dese pula) rt PRIMULAJUTOR Primul ajutor ce 2 adminis treez8 (a locul accientulul in ‘ozulunor arsur gravaeste vital Si poate face diferenta dintre Via} si moarte. Echipa de para edie! va (vera alsturi de pom= Pieri pentru a scaate din pericol pacientul Proitile sunt Stingerea lle lr prin nf surares pacientuluitnieso pSturs Sauhans. Tnmuierea aineler fume ‘nde nap race siindepartares lor dacdinu sunt ite de pele 1 Aceperires arsurilor cu un pansament curat si asigurarea conforiului pe cat posi 'Nu se apliea creme si Loiuni la lecul accidentului, deoarece este dif aprecierea iniinde- si protunziniileziunloc Nuse Splick nicipungidegheal3, deca ‘rece exists riscul hipotermie PREGATIREA. ‘TRANSPORTULUL Echipa de paramediei va cont nua $8 exernineze pacientul si si TLevalusze, pentru a stabill gra vitates leziunilor si a informa Severistea asuror este clasf= ati pe grade, gradul unu, dois tre reife el mal over Ars Fle de eradul un atectozs ie {ul exten al pel epidermal), intimp oo asunio do gradu coi sfectonza epidermal stat de Gedesit (eermul). Arcurlo do tral tei dstug tegumentl In totaiate pot afeta gi osu le ce dedesubt pracum i frganele. Aceasta clesicare so plc ie arsurie chimice sau Sicioe URGENTE: Proceduri in urgenta Gestionarea arsurilor severe ‘ss Gestionarea arsurilor intinse, cauzate de foc sau c&ldura intens& implic& un tratament complex, care de obicei se face in unitati specializate, dar primul ajutor si masurile elementare de urgent sunt absolut vitale ey tall despre cazul ce urmeaz’ SE soseasce. Ei vor incerea 5B ilizeze pacientut inainto do transfer Priortstes o reprezints asigu rarea Ubertat calor resprato Til Acestfapt este important in special la pacienfi cere au inna: Ibe aes fierbinte sau fum. Sem= rele inhalari de fom si lezari cfilor respiratort includ arsur Plelea de euloare rez cu bige ‘ste spectia pons arse ‘Segradul do. Copia suteroarsurs. de graaul tint ana se va vindeca fara atric, dar paciontul rule {rata pent $0091 direre ale buzelor si limb, care ar putea <8 se uml, impiedicand Fespiratia. Daci este necesar, se intro= duce un tub in chile respirator (intubajo) sau se montoazé un Aispoztiy endotraheal. Pacien- tul poate avea nevoie de oxge care va fladministrat cu masca facials Imediat dupa o arsur’ severd, corpul incepe $8 piards fuide iplasml cin arsure; cu cat zona afectatd este maimare cuatava fimmai mare plerderea dolichide, mediate este posi cova ‘minis intavenos esol {aina pent miocures etal ‘rordve Unaeeu mbou arg poate ‘inerodus prin tegumental ars. ‘cosets arcurs degra ol {Yost provocetd de contactul eu sma nein mr Gepratuly= 3 nants de atrataroura ete ‘Sbunte mentinore respirate. ‘kr putenf novos de inroauceren tina tab n gat pentru aceasta fintobatio. Natura arsuritsidurata expu- neri la ealdurk sunt importante Trebuie stabilit momentul pro ducer accidentului, deoarece acesta va fi folasit ca punct de plecare pentru caleularea nace Sarului de lchide INLOCUIREA FLUIDELOR PIERDUTE inlocuirea se face prin adminis. {rare ntravenoasd, Cantitatea de lichid necesard este calculats in functie de greutatea pacientulu si procentul de suprafata corpo: Tali cu arsuri, Necesarul se cal- ‘culeaza din momantul produce Fit arsuri, aga edt s-ar putea sh existe un deficit de compen: fat dacé prozontaroa a sp irtarae Sunt necesare mai_multe lichide in parioad imediat urma- toare arsuri. Lchidul care se administreaza pentru a tnlocul pierderle de plasma cin orga- his variaza Ipoate ‘i solutie sain nlecuitoride plasms sau ‘singe, In proportivariatel, Arsu- File pe suprafalS mai mcd de 10 la suts din corp pot fitratate cu Uichide admin strate oral. Calcul necesarului de lichide jn arsurile severe trebuie facut ‘cu mare ater, Poate fi calcu {st conform unel formule accep- fate general, dar se au in cons darare i starea generalda pa entulu, pulsul, tensiunea arte- Fal, excreta de urns, O peri ad8 prelungits de deshidratare, ombinatS cu o tensiune sci 2ut8, pot duce la eziui irevers. bile ale rinichir. _URGENTE: Proceduri fr ~ Tratamentul arsurilor in spital Dupa stabilizarea la locul accidentului, pacientul cu arsuri severe va fi transportat la spital, unde va fi tratat de personal specializat. INTERNAREA Toate arsurle ce afecteara mai mult de 15 la suta din supratata corpuiui Ue adulii $i 10 la suta din suprafata corporal la coil impun internarea Mn spital. Pac enti sunt internal sf dac8 ext probleme respiatorii sau dacd se Danuleste e4 aerul ferbite sau fumul au afectat cil resp rotors ar putea crea prableme ‘mal trai Paciontular mai poate ‘if intxical ea oxi de carbon, pri inhalarea fumulu. Arsurile ce afecteazs pleoapele, zonele din jurul articular glee cr culere ale membrelor sau trun chill necesita gi ala internares USURAREA DURERII Zrsurle severe sunt extrem de dureroase si mediatia antialgied ‘dministrali pacientull depinde le ciroumstanta. Dacé pacientul teste constient La locul accident Ti, se poate adminstrs protoxg ie azot (gaz amestacst cu zer] ‘dats ajuns la pital, pacien- tul va fi catoterzat pentru a ce masura cantitatea do uring $156 vor recolta probe de singe, care ‘or fitrmise a laborator cant. ue adacvat de uring inseamn lichidele au fost administrate in cantitate cuficiont, __PANSAREA ARSURIL ini arsurit sunt iweite cu un pansament steri pentru s preven Infectia, Acosta reduce §piordo= read lichide de pe suprafajacor= Puli, devarece evaporarea este fastlel mai mic gla fal plordo- rea la nivelularsuri, Dac paci= fentul poate fi inut ntr-un spatia IncSat, str, multe din arsul Irateazd maine dack sunt sate iescoperte, in specal cele ale fete sorganctor genital ‘rsurilemainilorsipicioarelor sunt acoperite cu pansamente Maile sunt acoperite desecri Corp devine roarte vuneraoi [antec end 20 produc aeurt ‘lo plot. Suadacina argos, ‘Serems antibectrians, se aptcd Inecvent pa zone afoctate. Hirgle corporal Lund Browder sunt folosite penta evatuares [puclntior rn mod special penta aprocires sporti neceear de ‘hide Aedleul va marea pe hart protunzimea gl extindorea Iezumor {te pe cor, fooaind cod de culon Aconstaconsomnareealeeacnfa pont watament tert 7 uo cremé antibacteriana, cum ar fi suladiazina argentica §| acoperite cu manusi sau pungi de plastic, Arsurile pleoapelor trebuie acoperite, astel neat $8 ‘nu se producdleiuni ale corn prin uscarea el EVALUAREA PROFUNZIMIl ARSURIL poate f df cll de evaluat. Ertemu [roseata piel nu este de obicei(uat In Consideratie cand se aprecoz sgradularsuril Oarsur3 ce afec: feavB straturile subepidermice Se pregiteste de obice! lun grefon deplete pentru areparaleziunigrave. Plea Rerult 0 structuré ub fonns tie rofea, care esto pus vane Foociea grote (epole de lpaciant aco (a nconat et rae ‘bacae pos, plete arsa se Invelepte in plastic. Acosta rotejeazt rane de intect 9 preduce de obicel vezicule. Pie lea arsi in prolunzime, poste aparea albs persamentoass 51 nedureroasi la alingere, deos- Fece terminalile nervoase au fost cistruse, Aceste arsue in oat grosimea tegumentuly au rnevoie de grefs de pele ulterior, fdeoarere pieiea nu se mai poate regenera, Acest lucru se va re (za printr-ointerventiechirurg- ala ulterioar, donatd ste recut printo ‘maging, eareo intnge sub forma ie pasa. Aceesta ceca o bucats (nied de ple o4 poate fos Parr aopero spre cts Dee ar putes 35 mai rimins ‘ura dn modell ‘ea, greta do pols nerajonza ‘replete unor tegumente no! ‘poste zona rail gribosto FOAIA1 Neurochirurgia este o ramurd a chirurgiei care se ocupa de bolile creierului si ale maduvei. Ambele sunt vulnerabile in cazul traumatismelor cauzate de accidente reprezent&nd un precent semnificativ din cazurile centrelor de neurochirurgie. CREIERULS| MADUVA SPINARII ‘Heiuiese impreun sisterul nerves central SNC), care coor doneazs functille mentale sups- Fieare, precum gandirea, emoji- il, vorbirea si imbajul, memo- ria, Pe lang aceste Funct com= plete, ereerul mai cantroleazs 5 simurile, migcarea si activi= {tile fizilogice de bazs iprecum respiratia gi inghifitll Sensi ind, SNC este prote- Jstdelich dl care ilinconjoara 5) {de membranela meningeate,care in acopers, Oasele puternice ale craniuul gi vertebrelo eo alcatu- ise coloana vertebral& asigur’ fo protactie bund impatriva lezi- unlor ce ar putea 58 se produc in majoritates.circumstanfelor. Totusi,ereierul si maduva spi ni man vulnerable La le2u- hile accidentale. in acestecazuri, legunile au etecte devastatoare BOLILE SNC Créierul si portiunea superioara a maduvel spinarit Noningse —— j—Emeterecorebrate Jatmsmorae suet acl tec 9 ponce tenaar Soret mtr vu ‘rao a mod seat sancortmee, f, nae Lobel tents / oa Featin Seaport ee \ Sent A ee Bris numeroaseafectuni care Meotmes, / fat afectasctemul nervos con- RS Gtnda pare ‘runoi erbr Teal, dar chirurgla nu poste ghescpcim” Proce cndeee epeazs feroWva Toste aceste probleme. fomoagane: | ETM ‘capa asian Scleroza,mulipa, demenia, si fegensnterperatea %*P0ED! Sveteerareecs imagrena, de exerpli, nu pot fi Sbaananoaains ay i tratate cirurgica. Totus ate "°° eee lseeees afectun bersiiae} de inter= ‘esas fn Tonumtotmorne ne venta chirurgical roa gman cooeeer olineurochirurgicale mTroumstismsle eranione si ‘Un adonom mare de glands de coleans: nual 6 mic parte dinkte pacieni va aves nevoie de operatie. Traumatismele grave de erelar gl miiduva sunt tratate de neurochirurgi eu experient® in tratamental complieatilor £1 pot insa s8 efectueze gi operatil Taurgent, dacd este necesar MTumorile: pot _proveni din eninge sau creier sau dis maduva spingel. Pot fi metas taze limprastiere 2 tumor stu stein alt organ, prin singol cere- brat. Mlofectile: abcesele [coleetil localizate de puro s2 pet dez~ ella in crear, la felca si alte pérfiale corpuluisi sunt cauzate fe o ceria de bacteri,O compl cafe recventé a abcosului cere braleste eplepsia. Whicrocetalia: circulatia Uh fs in aini dol ai. modi imporante, cu dezvel-hologee le waumatsmul sent. “ToTCHIRURGIE® Neurochirurgie 2 Operatia FOAIAS Cand exist’ riscul afectiirii grave a creierului, in urma unui traumatism cranian, se practic’ o craniotomie, care implics taierea si indepartarea unei parti a calotel osoase, permitand accesul la creier si la membranele ce il invelesc. STUDIU DE CAZ Ben, uh mecanie in varsti de 20, do ani a cazut de pe motecciets sia sufeito lovtura la cap. La omental prezantirila pital era onfur darn prezentaaltesemne tleleziuni.S-apus opertuzie ntra- vende gi all fost misurate:ten= ‘Sunes arterial, pulsul si mum ful de respira pe minut. Toto- até s-a calcula scorl Glasgow, tn sistem folost pentru: mssure 23 nivelul de constiena REACTIAINTARZIATA {Loo jumatate de ord dela inter narea lui Ben, medicul deveneo Ingrjorat de deteriorarea gradu lui de constiongs, care sugera 0 lesiune intracranian’, S-a facut b intubare de urgenté 2 pacien- tului gi Ben 2 tracut pe ventila- tie artical. Menjinerea con Slant a tensiuni ateriale si 2 ventiafio) erau necesare pen trureducerea risculu de \ezune Secundard aereieruluiprinnipo- tensiune sihipoxe. ‘Sa indicat un examen CT 512 fost anunfata echina de noure~ chirurgi. Examenul CT a ardiat fxistenfa nu ematom extra Giural aeut $1 neurochirurgl au indicat sdministrarea de mani {elintravenas, un medicament ce Teduce presiunes intracraniand prinindepartarea ape dn reer Bena fosttransferatapoi cre sala de operati de la neurochi- Furgie, pentru 0 cranitomie d= Urgent Anesteristula aut aris ‘Eloseases agerticocrese f= sul cerebral, pontru a maximiza [Fans ll Ben de supravielure. onemoragieextraduraa ocangerare nie auramater Flerants este reevents in Troumatiametecranion. 9:45 a.m. Marcarea zonei de craniotomie . ‘Pacientut este pozitionat, capul este ras geste marcaté pe sealp: ve Imeimea forester” Hap) ce urmeaca afi deschisé it rant ‘Dae ste post cla 0 face fn zone de erastere a par, asf ceariceapostoperatare va asus caput pacientes eat itn pose fas Gel capaci de prinre tangs) $10 Zonda scapuls este ress Se ntroduce 0 ue aestorc weal, dea ung! marge! ‘pocareeintnfioneazs ace fecta Inet 9 cirurgulexceutsaczia, 9:55 a.m. Incizia scalpului Incite seapull so foc de lagu indore marca. San goraroa din marge nck. ei tute tr Scalp 9 con lrolté inal pein apa rev unelpresiun de cite tdegoeie aistontuun Pe / tnargnie ical cut ‘pol pasate forcepsul | ‘ere! sau clemole speciale Raney, pent {opr singorerea. ‘Odeté cu epriea scurger eéngelu din scale, forcepeud arterial evieniiaza cou 9 permite ‘Meceeulnetngraatiacraniu. Ctomete Raney sunt mich n forms de U, conceputepentry ‘eva folos un instrument ehirurgia! pentru teres osu dnte gaurle do Se fac 0 ser do giuri nor. (fepanaa.Tnireaga portle sCraniula iu cu un burgh chur ‘ponte apolndopartas. ‘ical. Acestoa sunt unite es Spar (ols 0a ‘Special. n mute cn. ie de nourochiuga, flapul os0s se tae | Tpit folsind un ferisrau oletc do Un ciepostiv apucat ‘pe burghis controleazs Bench inci Implediosnd enrorgu! ‘oat pros saan in rant i prevenind lzarea ‘rotors Se MEDICINA REPRODUCE! Histerectomia FOAIA2 indepartarea chirurgicald a uterului este operatia cea mai frecventa in ginecologie, practicata atat inainte cat si dupa menopauza. Operatia se poate dovedi necesara intr-un numar de cazuri. Indicajile medicale (cauzele pentru a actiona intr-un_enu: hit fell ale histeractemie pot f dierte, la femele care mai au menstruatie gia cele care sunt la menopauza. In primul grup, auza cea mal frecvents este ‘menoragia {menstruaie cu san- gerare foarte mare), care poate fiinsayits de dismenoree Iciclur) durereasel Existd ins alternative la ope= ratie. Tratamentul. medicamen- tes poate rezolva distunctia de slngerare gi endometrita, care cauzeaz’ fecvent cicluriledure- roase. Tumorilebenigne din uter potfifeecventexirasa cusjutorut endoscopuli Tn orice interventie chirurl call exist riscur, dar histerec- toma esie © operafie sigur’ si complicafile sunt rare - pot s8 para, rareeri, lezii ale struc~ {urilordinjur-intestnele si cite ~ urinare, La femeils in premeno. p28 ciclurile se vor opri dup peralie si intrares la meno. pauza va fi Brusca, dacd au fost indepartate gi ovarale, Terapia tle substitujie hormenalé (TSh) ar putea finecesar’. TNDEPARTAREA LUI UTERIN Goltern poste se seus8 nu feindepsral,dopineandde ma Vale hsteectomtal side dria acter. in tree, Tndeplra- Fea clu era o parte dela sine injleasd a operafe,argumen- {slot favoaren acesel procedur Inctdeau prevanrea malini2’- Fi secundareIndepsrtarea lu Iu este dermute or orecestte Shruaicalaiimpltie webu ‘Feustate nate deoperalie ver | Polipendometial Sticna steve pot sla epee Coleeje de salle dn massa erin, ‘an eorarea lirlape incezun Severo, tare mo aot miata mons st posted atume extra vagina Stageara ancl de onto, “romps uring (ttopiens) Se gases sup endometa Nomorand mucoasa care cépugast ter endoratiore spre cana out Sitar acess 0 gaso90 I al 2008 ‘ubseros —— ‘impos ota wampo urn) Pasupatia exoms @ ea porta ern, Perot musi alters — daca ‘hdometnl pnatones portlet, Intramural spars adonomoza Chosen perce | nuseuts (nono, ‘Timoate benign esau rusedar feo; poate derma Ubon siafostenrt monsiusta co — us crt poate facopert Caters inte steele ‘ero gf suet ‘eociate necesia efectuarea_Vagin ———— Tistoroctomel Acesteafechuni Cand sxe sown Nstorectomia _—_—Srueturaeeulard in aooact incu fhromul.cancarul tls (alc cansoroasn de radlogrfie colorataarifetal esto orice oeu uteringiprolapsu! exif, pasa supenosrs vaginlel_tumorduternd. Cavitation vteind ‘tori (coborines viru, dia vail incopstata, ods cucld warn, este nfctata cv oeubstants ‘cavea libinifesuturion. wer onpelsuarne 9 rain. decontrast abbas). Bolle maligne lcancerosse le ueruli pots Alectunla maligno co vor manifesta inal paren soli erin sau in corpul wens, dat cu sAogerarineregulate, dar pensu maorar Sunt rele femelle premenoncuzs, Imbl- tea fame in premenopauzs acest simprom ‘via wer se face de ob prin maig- ste de origin benign Fizares ordomatallmombrans mucoasa ce Alectunta maligne, sau suspectae de af esta aru der sn poate si se dezvote, maligne ale oveteor mmpun descot isterec: ‘ai rat,unsercom furnoare maligna) l pore: _tomie, car, in plese, fect poate deja ‘stl urn. avansatih momentuln cre aosre o sito prs wi ae or Acerttinaane rnc rte, Ln ao ee Gest wagivnss came rer, aa nega uote male mee | ene ee a, ee ee ee MEDICINA REPRODUCERII: intreruperi si sterilizare Fibroamele : br naa alae tighe de mihi seat ros Asien eres te te Sls guls din fet feos {iron ura eed 30 de andar majortates nu au simptome, Freomele au Zoazi atmaicevon menorag pisces de suprafsie interna wor Fee ea erate detente Ptoroarh a uterul_creeara putin povleme,n np ce cle Etvatoinperrneuterin dau burr menstrule grave, Histarectomia devine nec sari cing gravitates menora. giel este inacceptabils sau dacd Hioromul este atat de mare incat sesimte a palpare, prinperetole abcominal. Aceasia se. iti la cand fbraamele depase: imensiunes une sarcini de 12 siptimari ‘estonecesara ndepartarea ior ‘hirargieats. Dee! un tumor Denigne necancoroase). of pot determing singers sire. Menoragia Tipuri ve HisTERECTOMIE isterectomia abdomin Operate este fanaa prin incie abdominal, care de oboe este ‘rata pe ina bik, dar une (poate fi necosara inca vort= al daca so banuesteexsterta {ni masa tamoale mart Acoasts ale va fl aleasa daca wer nu > poate exrage pe cale vagina DReesta ar ast dacé wen esta res mero, nu exis prolaps ue Finsau seeslepts aptiiacomp- Cato caro pot fi rozohst numa prin abordar abdominals Operatia const In hiserecte mie total = indepirares oli- 1 ta corpullutein~ sau su- totals, cénd col este pasta, 2 putoa fi necesara indopara rea una ovar sau 2 ambelor $1 totodetd ale trompeor uterine. ‘coast operaio este cunoscuts ‘a salpngo-ovarecomie isteroctomia vagin Uteul este cos prin vagin, ost. {el ino nu ete necesaré nil 0 inele abdomina, Aceasts ate ‘optianes in car de props sto fi, in special acd aru este ica mare gi nu este suspects extra une! patoiog! overiene ‘seocite Histerectomia laparoscope in acest caz 0 parte sau trea (porato ost cut po cals ura fendoreop invadis prin. paetle Atpdominal Ave avatad une Perl postoperatri mai rapide, far operate rebue practical do tin eriu speralt, drone fsa vse crest de morisiate (imbolniveuteiare) metod a puta devent ‘ont, po misur co se cistaa experiences ‘Dupe feat gi vaste in Jura fost ates igaturate, Chirurg rea occas utes, ‘vind acces ina prin pret. Sbaominsl. Corpulutern poate ‘xtras apo pin riearea un fora pretel abdominal, ma) {sor deca prin vagin. Cand menoragia Isngerare men= strualé anormal de intenss) na teste azeciats cu anomali orga- hice ale uterulul, se considers SSagerare uternd disfunctionala 51 20 datoreass de oblce: unt ezechilbru hormonal. Oricum ar i exist un grad de anomatie trganica a uterulu responsabilé de menaragile femeilar to pe sada premenopauzei, majorite Ginecoiogu poste coresteutery eu unlaparoscoptang2), hiteroscop sau eu ejuorul ecograte imagine alrazunet) ‘a lor find ned datorate fe polis slr fe fibroamelor. Peli sunt colecti de celule care formesz’endometrlsh care in mod normal sunt elim nate la menstruatie, Acesteaglo- ‘merari de celule riman in uter, dezvltS un peduncul si se ata seazi de peretele intern al cav i uterine, Uneori se poate 28 brite 5 fesut muscular. formand ‘unpolip iro. Peniru polpi qu este necesar’ ‘in general hsterectomia, ese pot ‘xtragocu isteroscopul unendo. so0p ce trece prin clulutenin Endometrioza 0 alts afectiune benign’ care inca irecvent histerectomia la femelle in premenopauzi este fendometrioza, Accasta se caree- jerizeari prin prezenia unui fesut similar cali: din endome: {ral normal, rmucoasa ulerina Tecvante cunt ovarcle sau spe siul dn spatele uterului ‘Acest Jesut singerear a fe care alu si deoarece sangele nu ‘se poate elimina, se aduns cect de singe in interior, Acestea pro- voacd ital gi poate £8 rezute aderenta uterului de intestin tare sau alte structur vecinate din cavtaea abdominals, O mani= {estare cbignita fh encometrior’ sunt cclurile dureroass, intense, irecvente, cu durere ce incepe ‘nainte de pierderea menstruala ange. ‘Acesats imagine color prin Imieroscopie electronics arta colle (ndometioe n ovan Extagerse ‘vara va atenua sinptomel IMAGISTICA: Radiologie aera c-) ba Radiografia simpl& este de neegalat in diagnosticul fracturilor si dislocdrilor osoase, Pa eM TUL Ona LCOT once TMC Mae UIC UR TC Coe RCo ee eee Eerie i se cpa wee Hectares Pasha terete entries He eisihepeetrr ren orn eee recent tee eta faltentew enter hin Pepe premarin peave esreeternientarieetiess Fe Sanne eC eT einer preC econ er ceretesisseis ot Bere tect Pc. eee rencey emer merrier Hee en eree errr recente irr seer bird Len eee [est rereeniene peony bet eerie beet ese ete crease Piper cero tirateeces Bina pieeeeer ete atts eerie ere Pertnetrersr etnies Hiresant eerie Beene iim aterm Bae retarted Ritre pene cnc epee pa eee Seem et) Inaceoetsraiograie, degetul mic dn deapt peer Dae re eee pad irene eer nee ata) eee eR Ceol} Se ee ete eT! Sener ie cc ieee oir oie rect eterr erStL e Brie a Pee ec emda Sacer Pete cen cede ie ee rc a Pere tas eee tan aod Sea paren i Mar roe Peer eu eboney eet erect ee Pacer enero pees tonne etd PAC rc eer Peet eee neers Sean een eens eer rere aioe Ce ne ed Peco peer eee pipe ere a are eee ieee ee UTLEY peter eos il in varsts, care au osleoporoza, Fraclura Peer ee energy core eee ate) etme IMAGISTICA: Radiologie Nu toate fracturile si dislocrile sunt evidente pe o radiogratie rear eee cece ea camer ceric) ECD CRC emcee etme aoe eacgsas ne eed ee ee oer ree nr ste semnificativ, asa incdt zona este curd Pree Ces ae eee cera ry ae ee tte {url 68 fie trase inapai in pozitiafreascal Pic rete See ee ee meen eee end enn cere ert) Se ee as Re ere ad et eee eat Oe ect ae ie ee Uru Pence eee ety Pen rere reer ye tn irs Porn) Cnc seas Pete ae eet) ree ere inerrant ere ey Pree rneoeterties ec ees re Cease! Carri Aan eae eco Ro eet et Ce ne eed ean arratay mere apee reer opener enter reno Earns gee ee era event rere toes Paitesrte eee re ewerenit te Laibers nee Heer Abs Paneer tee retreat ee citi Cee ee DON PONT Ten Ener mae ep penreed eee ctr) ee tee eee pares eee Peter erste Peers cer anteater Eerie rascal pitied Fracturi si dislocari Pere R Cin Per ero eee eee cee ney Serra eS Heceeure ei eeirtat Ltrs tn nnn? Narn ene meets PESO TOT POP a CN eae eal eerie rey eRe Sunt mate stuai care pot de ux artic eee Entei ene ee eee Rentini anew Ber copprrninin pen nines Best Teer at ec ENCICLOPEDIA MEDICALA SNOT 0 Muschii faciali FOAIA6 Una dintre trasaturile care deosebesc omul de animale, este abilitatea de a comunica folosind o gami larga de expresii faciale, Aceasta capacitate se datoreazA unui sistem complex de muschi faciali. Char sub plea caps ia fete fe gaveste un grup de" muse foarte obi eaostut su dona tritea comand demuschidooxpre= ‘le fovesimusetn mill Acest pees ol Strutter ataradefaptul Fone eee ‘cava funcieiiologica,Eimodi- Shencencle fed expresi fe -contrbuind la tomuneares) otters, prin transmterea uel game Yarate de sari emotonale = prt ts arcularea suettoy fread mune Ve i ford de aceasta, mugchit MM facil frmeasi sncterale care Mpevowre deschid gchid ariel fel = cawtare, sch sore TEGUMENTELE $| OASELE > fund al pielii (dermull, Datarita rete telor ce i acopers. Ee ala parte din mugchii mici, numiyi 27%" - Mentone Be intind ein eollrile buzolor i ale ose tunghietarat | ae a orticuaru ochiat Mager ereuar nur be oare nos papenralase aan pisoens chido ochut Fhvcum artesnd tpi ‘svar Muschi nesulut Dintstor nice Moree igomate Trego in ue sitters gure sibuzel Buccinator Lun ugeh subir pict ingrotimen Sorazubl ovine Jfimeror ne pate Fenton soul 28 Comicon buzeor pan crear Inohio § descide ga Platina ~ Museht subi nee terace gimananala | x aoe cobuc gt ; simigcatecntr-opartemn alta. 4 rmentbulniyoa | IMuschiu platiama esto mare, spatzete! Desi qu este chiar un muschi al | sttuat superficial; se itinde fatre clavicula —capylui, muschiul platisma joack : one pee gare ‘un rol important in expresia faci- : bs ete ee care ala, Stratul muscular subtire se Inteoarssimandibua ca ntran mars eae intnde de a claviculé pind a osul Tanabe Aetperd ton ar due gi, undo nde ta pcteiouaa ‘#50 Ung u muREh lla oo ican ( Tell MUBEALLD plasma Th ees frp tndoren open Mita ores rand Itadeteagetaaber ou Ghatelsdetecpoe hte shinier Sentietre Tugs pea ee it inser apatite rch pal oper ctrl ose ea ona rete aspect de edi acest pete al Font acinar erate ar pena usenet platioma ! , : ' Deschiderea si inchiderea ochilor Fie cd flutura frivol sau se strng tare, ca s& protejeze ochiul, pleoapele transmit o serie de semnale non- verbale. Ele sunt vitale si pentru curditarea si umezirea ochilor. Orbicularul echivlui este un mugchi responsabil de inchide- rea ochiulu, Acast sfincter plat se als situat la marginea orbits, (covitstes ocularal si portuni din el s9 pot f miscate independent, parte din orbicutarul ochiu- ui se até in pleoaps Ipartea pal pebrali). AceastS parte a mus. chi faiall ramificanduse print-0 ‘gland alivard parotid, care este Tocalizatépe o parte afte NNervii sunt mijqunchiuri de fiore care transmit impulsurile electrice de [a ereier sau madwa spindel citra musehi, sau de te ‘rganele de sim} cate creier sau maduvs, Msjeitatea nervilor = imelusiy nervul facial ~ sunt for= mati cint=0 combinatie de dove ‘iputidenerviceprimese s trans rit date do a estee cele. LEZIUNILE NERVILOR Exista un numér de 12 perechi de nervi cranien’. ce au diferite funoti, de la miscarea globi- lar ocular la mentinerea achili- bralai, Nervul facial este a sap. tea pereche si olul (ui principal ste de a trimite impulsuri catre ‘mugchit mimici, (Muschi mast atari, fotos pentru mestecs Fea alimentelor, cunt inervati de perechea a cincea de nervicrani fi, nervi trigemeni Pe lang inervatia.muschi- lar Uwansmiterea_impulsurilor citre ell, nervii facial deservese 1 funetille autonome, precum Droductia de acrimi side salva Ei transmit si impulsurile de la ‘muguri gustatv ENCICLOPEDIA MEDICALA NANT TOT Nervii faciali rOxiA7 Ramu zkgomatice Inara eeu tomer mugehyneza ridestorl bur. Superiore Nerv faci Inn mont temp orn pingaure SSoomastisans [unontarines) ‘mugen Sucanae emu ‘mana \ Inara mgt Ramus temporaie Suzanne Desereste maser femal, octal | ‘ul ocala ‘Norval facial 2 nparte Ganda parotiss Ineineramur principale: ‘ennsh ganas salvar oto temporal, igomatcs, ‘Sessa umn cram | ‘ues, manaibulara 6) Ramu posterioare ‘orvoala Aceste cinerea! Iain os nessa ‘ersapanaeac movant pe sani m parol s8 upratata tof gee ramites inorveazs rio. Incontnuare,inervand Imagens muse aot (ap) smogenii mimic items gaurouan echo) "Nerul facil poste fezat rintra- Parse Ball este cea mal fes: lumatam aret po acooas\ pare @ vent asocit eu tiamatia ner fejel sau pry inflamafa, care (ace ui fecal. Simptomele sunt nume- Canorvulsa so unvielnzoraecana- rosse si sfesieazA az gust Tuli facia, fat oasele cra, vz forte mugen. | ‘Acoasta poste ce a pateza (sa: Nervulfaclal pneefiafetstune: ticiun sau peralze a magchlor or gn cazul nape cu forepsul facil, dnd aspect de cadre a Procesul masicid(protuberanté {ejgpe o pate, ‘scasi) din spatele urechi esto Panentale8 prezint lenun| ale incamplet dozvlat a nouns voli focal ate cehil deschis sind narul neprotjal, Aces Bp arent ceca ce fava s4 para de leluneduce ba paraia mugcht pe Percoll uscani coreel 9) con- lor facal g impietica unt Janctvel. Voriraa esto notiars 5 fbusele nu pot artcule lar cuvi an tip co-gura nu se poate incide form. Ca consent salva i mancarea sunt scuipate acosea dn gu ENCICLOPEDIA MEDICALA EO Muschii masticatiei Muschii care ne ajuta si tefan nerds vse neste mestecdm hrana joac& trop mance pomesine ponte n un rol sin vorbire, oe respiratie si in cscat. ‘ronda rlgomatica {eos maga tomporak orgnen rmugchuts master Muschi) masticatori sunt. acel Imugchi care misc3. mendibuia ‘i F — Mandouia in sus gi jos, nants si Tnapol, Ont inchizénd si deschizind gura ands ‘Aceste acfuni so rogsose m actvitali precum vorbitu, res piratul pe gurd si clscatul Acf lunea de inchidere a gurii este intens folosita tn cadrul mis cSrilor de muscare si mestecare a hranei, cAnd este folosit 51 rnigcarea de rote dnte-0 parle inalte MISCARILE MANDIBULE! Toate migearile mandibuli au tac tn atlulatia temporoman- dibulars, care se aft in fale Osseie co intra fn stcstuirea artical sunt mancibula, cu Mugetisptedgeit apo e orunes rotunjts ce lateral Uarcapitul superior al mandibu- Actnenet nme, Isl a osu temporal, prin esa ifnemendedadi 2 titans Ceasar ee 258 Pee ca ecind intra caput mandbule Articlatinin form debalame upp ptovgol medal — permite migcarlin sus ginjos. Gadeeostamgoe 5 ‘ale mandibule. In plus, capul mantis, actonan supra _— mandibulei este acopert de un tye tempor pi mace SO tecture ce se cartlaginos, care permite Inpendcuntrgadatteal as menanta useniat maseter gen puter erin case ninde dela arcades se perpen mince ‘mandibuleisialunece sub maxi- Mug lt, co arnoaza Stupre oso, Inervernd o = ‘2ceaa over sunt invita stn Sura inchs sidings bine string pe oaparstoare de plastic Deblocareamandibulelgnchi derea gurl implica impingerea ‘mandible jos, impotriva mug thilor temporal, maseter si pte- Figoid medal, care trag de men- dibuls. Aceast8 actune impinge ‘capul mandibulei peste tubercul 51 capetele artculare se repun tatec in aplicarea manewrel, nu se pas in jos pe ding, cu poliele Cénd gura este deschiss, capul maraibulei si dscul_cartiagi as de peel se mid nats sin afara suprafeleiscobite a articu late, spreun mic tubereul,stuat anterior Miscares inant poate \éeutl gor 5 simfta chiar inane teaurecht a exterior, Dacd aceasti migcare esto prea ompla, ca tntun clscat larg sau intr-un acces puternie de ris, mandibula poate aluneca Ta Fata tubercululu si devine prinsé ‘sub ceul aigomatic. Asta face ca gure sf riming deschisa lace = Forta de. apésare se va oplca iul necesitind tratament medi. Sindee desstie rancioua eee eee pe mandibuld sub linia dintilor. fal, Aclag lure poateintam. Mlnecs nz, cts Gcomsattantonstpens _bceasteprevine mugcarea age: platnczzuluneilovtri din teral fotmpt cao umtrs Srodieeunspesm or magenta! ‘eo medieulu end mandibula faplcate asupra mandibull side ita ureeh temporal cebochenra mands, sare lalocin artiulatie ENCICLOPEDIA MEDICALA aN Seo ara 8 Saptamanile 31-3 FowiA 10 in uter, fStul se misca c&tre pozitia final, cea de angajare in centura pelviana a mamei, pregitindu-se de nastere, Desi o sarcina la termen dureaza circa 40 de saptimani, un copil nascut in siptiménile 31-35 are sanse bune de supravietuire supraviluire, cu Tngrlire medi- fle nivalul coatelor. Poste si mani unt 63 este, in oarecare Masurs, $i p nu s-a depus par lanuge la nastere i de SAPTAMANA33 Sete eiadate death Gin pelnisnoypieresnapienk rela eariate so tron ce prfsinea se cepure skevinanast—_gfoe geno irs farce aE capronimniy 2 ky aravtste tor medeay recom un venta Fete 25s Lunges un) nou-nascut incubator care sa isin de cald, _ximatv 390 mm nin vatfulpicinaretor in timpul continu 8 creased rapid ‘atermen, Lungimea dela creg- Fafa aral8 incé subtire si pleoa~ reste Unboveten ndscet in cdptiminte tela serut este de aproximain’ pel, caredejasepok misc sunt de aproximaliv 650 mm, dimen Si3Sareganee bone de mrisrlongimes total din Umfate. Shun ear sunt apropite de cele Sepaire dace pat pnd invartu piioarclr rea alo nce ermen inincabator Aoeeivorverie | astatnjur de 430 mm. am SAETAMAN AR Fetul este mai durdali, do recor deere onundine Nox capil asc h cest In Timp sSplémdni trecule, deporte subcutanate de or momenta aves sense maride ‘Sto a adRugat destul de mult Sime sunt nc insufcente. PU in greatest acum cAntreste mani s-au mol matunatin tim aprorimatv 225 kg. Lungimes pul ulimetorsaptamani $i mai rd ta gaz este de a nevole do pul mp 320 em farce dn crestet pnd devindcomplel mat in vrful pcoarelor de 440 mm (Mt strato graeoe de Vern: cat sipitillanigo, care au sto Azesstlecograt feu pre caettae Sirsa coe dost taen lortrecute,incep 3 spars, Sitesi de sarin sat Totus, mul bebelu ae nancy doves dee main ge cure caulats restatt deve; SOSesTgwaasa, ni lecalzat In special hn eutele proprtnat js mares $i plrle tegumental cum ar Copel ENCICLOPEDIA MEDICALA Cain timpuleipdmtn a ean a ies pele nets agerea penetra, src ane vurmicuele itm Saundra detach ulespo cite oar ca provonc alnsrcse=_ faa vedo es faci Bl feoart cu cael in jos in faut Trapcsinat wel pln acini alsa eaeneeat ts fm Dack uo face, medi vou El mama, haves migate oxo rovers ina steno fia Prati poh poste po- Peet ea oe Boas Eimosetd sub nul de caby: inde sero up) ‘uw vou peblane in Unga wee Gabe Aone eee tie" dips care mama se poate
    ‘Seburut se poste scum sioiocan cc formand un ppunctalp pe pele, Contact, Intirenecs¢ sie eid ‘ules, devenind neg. Diagnostic si inci regiceste [a fate intre 14-17 ani la Baelitntre 16-18 ai 5 boala nu este infections 91 nv poate fi transmis, bac: feria Prapionbacterium acres este deseoriprezenthin glandele sebacee, Se considers c8 stali- (ococul contrbuie sielta eect inflamater al acnesi 0 fotogrtie de sproape ara epuate pustules inarats fetcaricate leur acreice. 52 ‘Sbeorva i puncie abe pinegre Semnele caracterstice ale ‘eruptiesaenaica elu IB Scboresa - producerea exce svi de sebum, provocand aspe tul gracal piel 8 0 procispozi- tie la acnee, dar nue cauzeez’ i Comedoanele - mic nodul pe piele, cara intai apar ca puncte flbeddeasupraporlorsifliculitor ivezidiagrama de ma jes si apo! setranstorma in punctenegre Papulele puncte osiinrelie) per dupa perforarea punctelor regre, producand intatia pel) i Cictricele peli lacnea excori- 418) -rezltatul cpirit si stoor- cerilezinitor i Lesiuile iotiicupureisupurat aceste pustulefosrte nflamate apar in special la barbatiltineri BE Chisturle pelt facneea chi tick) ~ se poate dezvolta cin pus tule, dupa ceeleserup;estofrec- venta gformarea de ciatrice Posts ssucnist Glands sebacee ‘Sub punctu naga, sebum! omtnud 99 2 aun ormind opustul sau un ‘hist pe polo. Glad se Instoszs cu bactor 6) ‘ovine sia inffamets. (captow’ NA eaaudy seb NA Baaudy siseb Multi pacient, n special 2d0- lescenti, sunt’ foarte neferici) ide aspect inestetic al acnee! in cazurile usoare leziunte per sist timp de patru pind ls gase sptiméni, in timp ¢etn cazurle severe pot dura 5 timp de 12a Antibisticale orale. s) prepa ratele locale (aplicate pe pie sunt de obice! eficiente mpo- triva acneel Daca nu, se adm: ristreaza isotretinoin, care deg Desi este, n majortates cazu- Flor, © boald a adolescents, acneea poate <¥ apar’ [a orice varst in unctie de factori care 9 cauzeaza. Oricum, prognosti- ul tnde 53 ie Tarte bun, dooa Fece majertatea color ce suferd de aceasti boalé rispund bine (a tratamentul medieamartes, coea duce la amellarares facta lor neplscute, cum arf formares secundara de cicatrce. n cari File deosebit de severe, pacien- fi vor necesita si consiliere psi hologic. eiradettaunion ome. tectonr gifesutulneonjurstor ‘ste un tratament costistor $1 poste avea efecte teratogene Iprocucénd malformati la 131) ste foarte oficient. De aceea este esential ca pacientul 3 fie Consliat ‘nainte de inceperes ‘ratamentulu si femeila vor ua suri contraceptive cét timp Prognostic si preventie In acneea sever, lviunie pot ‘an forma ce cist umpite cu ‘sebum. Acectea 2 pot ype ¢ aed Inloe cleace events ‘Acneea nu poate fi prevenité si marea majertate 2 populatio a suferi de un grad de acnee, e-alungui adolescenfei. Totus putinivor fice care vor avea mal mull dacit o forma usoard sau medie a acnee.Igiena bund sic Alatssanstoass sunt factor care jut controlarea aspectulul inestetic al afectuni ENCICLOPEDIA MEDICALA TTT ‘eneel cloeaza vate ‘mentol el mal ptr: ‘5 Acnoea usoaris trataet oes (apbeat locas) SAeneea moderatis tratament aloe Aenea severss admiisre lide sovetinon Je Tratamentt local nce ber 2041 Heron, erame eu artbic- fice sau luni o® comin tetas rizomicina¢cindamicin, le celine ic ilapalene (antinfams tour Terapia sistemics (ort ant biotce precum teraceina, dox pina, minasicina,ertomiens, indemicina i imetonrinil. urmeaz’ tratamentul, De ase- menea este necesor sé se fact nalize do sange, unin’ gi teste ale funetiei hepatice in perineda tratamentule Isotretinoin este ecient impo triva acneei severe, deoarece reduce productio de sebum si aclioneazd Impotriva kactorilor fin por, indepartarea siratului supertical al piel ajut la pr: venirea ccatriazilar in exces, 1 Tratamente cirurteate: cum ar fi Indepstarea comodoancr § purcbonareaabceselor. Derma ranunea (ndeosrera srt: ‘eli est rarflost in prevent. ES cortiestaria injected 50 recomend neo tlameinolone hexacetona erat crete S Crieehirursafolcsesto races exemd pentru a indepsna tes tute nedore): est fost une ti pontru a ndeparapetele de pe piel FP Lamina atravioteté: mine solardhecti este considera Denefieg, der lmpie sobre. ou ‘vor face desi ca epdermul sd so eaovamere, "= Contraceptive eral: Dsosroce contin estiogen [cee sclioneaza Iimpotiva hermonior mascutn) polfefiiente in eazl emeler co fy aspund la watamertl cu an biatce, ao alterat,tratemen- ‘ele hormonale pot administrata eatin local, Do ob ‘ei stn vorba ds attandrogent ‘ars inhib produserea do sebm, ‘cum arf acetal de clproteron, Medic ce tame exw ‘dermatotogut vor recomande ‘elma indent etament tuned ‘ind acneea necesita medic [Eoctoe ssoundare alo unor ia B iesinestalenrasXcomm er ‘okt in pear dowac pote rote nin cancer en w plteunn cmos cane Siete cum ar fost. Sos asta gruel ot steve Scroom Evia cnsaa 2- ‘orprodaear uta ol leet $i ror spac cu apa 9 Sound lpn doko pe 2 Sg eres o> dont ub pe, Spill au eves ioc inion Acnees nu este cauzaté de ‘murasni, dor eurstares reguats 4 poli va ata fa minimzarea lector ef va reduce infects; ATAC DE PANICA ‘Mectiune care implicé apariia impreviaibilé a uror atecuri de panics recurente sia simptome- loraseciate,cum arfidificltaile de respratie, senzatia de lips ie aer In aceasta tulburare fac torul trigger (determinant) spe ienu este cuncscutIspre deo- Sobire de fob p care anvetatea ‘este determinaté de stati spe- ‘ice sau de anumifi factor, ca de exerplu paiajeni) TAC ISCHEMIC TRANZITOR Ointrerupere Bruges, de scurts drat a fluxlui sangeluiin cre ier, Aceast$ intrerupsre se poate datora unei emboli lragment al unui cheag de sange) care 5-2 dsprinsdintr-un chag stuat in arte a corpului sia migrat cates creer. ATAC (SINCOPA) VASOVAGALIA) Episod Upotimic (de lesinl pro dus de ncetmirea ritmulu cariac | docerminatl de actiunes nervulu vag, unul din nervi eraneni (prox veniide la nivail ereierulul. Ne. ul vag poste exercta 0 achune direct asupra rimului cardiac ATARAXIE 0 stare de completi relaxare ‘mental calm deplin, precum cea indusd de tranchilzante ATAVISM O situate h care a Boal most se" mal multe generati Ea paste 38 apard la strsbunict celui afectat, dar nugila paring. ATAXIA ipsa controluul migedrilor voluntare, datorata frecvent afectarinervilorsencitiv,mdu- vei spinsri sau corebolult, cum ar fi in scleroza multpl. infu fenjarea conducerii impulsut lor nervease produce tiie nes guran|3 fp mers, neindemsnare Sau migcar trerurate. ENCICLOPEDIA MEDICALA ATAXIE LOCOMOTORIE (TABES DORSAL) Form latent de infectia sil teh care aecteas mada spi nr, cu ditrugerea.nervior Senshi Boaa deterring pa: ‘io unos der ev carecter de Iunohiinmembrelinieroere, cu migean Werurate gi mers nes Sur, rod ale Sensi incontinent infect recurente ATEL- - Prelit ee denote develta= ea unui organ este Incompet3, prt sau imperiect (aurere cut in pep, un simp- Riek. tom a bol de mim Atenol este un belabocant, un mediea- mont care reduce activist i= ti, ase net efortu fie 38 de abcei un membru, pe peri-| fu proveace un atac de anger cada vindeciri lez tuageoeeane ot $ ATELECTAZIE astecacented ol rsprateri” | ATICOTOMIE Colas une porn de dmén | ATENUARE Seer ae pres sau meapaciates plan Ge — uli fect ernie in ora Srila pind tmna|TGl tan ag | bone Be riaeame Recents | devind mal putin vrutenti gi ati | ATLAS Gi se estigcare. Naleciaria | <5 scada capectsla de + pro- | Prima vorlabrl cervcll cea rele bronhilor cemergin pias | €4€e Imola, Orgenismele | maiinalts din coloana vertebralé ppb ovate pont iene | nae dearmnded bmn: | Aeneas sees din secrelii mucoase— cum arf tate jmpotriva boli provocate in Jn anumite infect pulmonare ~ 5 mod normal de bacteria su viru su de un corp strBin, cum ar fi | modnarma tumors. Aceasta poate deter- mina obstructien plsman prin ATEROM compresie. Bronhoscopia este folosité pentru diagnostic, dar $1 fe esta Be ee aeay arterial datoratetormsri de placi pentruaindepariacorpistrain: | Qonneta) de weteie a eat ATELIOZA, cicatricial, Acestes sunt carac- Verteore © structurs rig, folesita es suport pentru 6 zon a corpulul Schinble to Sruclra porte teristice pentru ateromatozs. Se cae infantilism sexual, psa de dex mateeaise voltare sexual, datorat3 ipsei | P20t® ca depositele sé produck Meraoates catia estate | obstruct a nivel vasetor in| land pitutars. Se poate asocia | Mi ducand a angor sau atac de ee peta rele creierului, se poate s ATENOLOL, producdatoc cerebral. = Un medicament folosit in’ mod | ATEROSCLEROZA Prime verteoréa colonel se bigmutinratamentul hiperten- | chimbare tn stratul intern gi | Mamegte mts pve arteueent luni i, de omens, tn unl 51 | Gust eccpta: Ales ete! forme do ansetate Se preserie | Mess ce captusete peteele | rime dre coe ppt verebre freuen duphatacurie Ge cord | S17 ce poste duce apnea | cere gti, pentru a preveni riscul recuren- | {Uxului_ sanguin, cauzand. pro: Jel 1 este util th angorul acu | Hemesimiarecyateromul (ver) ATL (AVLS) . Suportlavansat al Wei O pro ATETOZA Gedurs urmata de medic, para- ‘Osstarein care Balnavul are mig: | medic sh personalul ce acorda cari Fwolintare lente, dese- | asstentsivurgente,incazulunul fr supirstoare, ale méinlor si | pacer raumatzat sro, cum ar degetdor de lo Sinica cum | fh acidentledecirclaie. fat sere; uneor se Insect si co ‘misc ale picioarelor si degete- | ATONIE Uordelopicoore.Accasiasedeto. | Perderes elas Rai rermalea Tears une para coretate, cu | muschilor, care se relaxcaz8 blectarea crelerularasere. | devin fast ATOPIE Peswcst examen Tlic colt | Opreisoaiie eredtar dla reac [ulmonatsénitos(gaiververae) | ti 4° hipersensibiltate la aler- ccepeparieaauiehimarsun” | geri. Este deseori asociatl cu Irdrepia strona de colape | afectiuni precum febra de fan, (ropinvordo, ‘sczema gastimul Pe accat examen CT trace color ASPIRATIE q MICROCHIRURGICALA DE SPERMA (MESA) (matoda fists pentru aspra spermatozizi cin enidiim. Sco pul este dea extrage spermato Feit acolo unde exists oobstruc- fis, care poate s8 apar3 oriunde ela nivel epdiimtupand a ‘meatul urtral, MESA ete flo- sits inehnica fecundrin vitro. MESA osteo tonne ola ‘APSE [ASPIRATIE PERCUTANAT/ a DE SPERMA EPIDIDIMALA) Aspiratia percutanata de sperma cepididimald (PESAI reprezint3 0 metoda de extragore a sperma tezoialo direct din opi, ast fel ncat sperma st poats fut zata pentru fertlizars intro, ASPIRINA iMecicament uaval Talos pen- tru © gama larga de afectiun’ Aspiria are propretat analge- ice (do usurare 2 dure, anti lermice 1 antinflamatori Este folosits pentru tratarea dure lor moderate ca durerle da ding sau de git si peniru reducerea febrei aparute in cursul gripe sava raceller, Are de aserienea proprietti de reducere a vasco- tat [_subyier') snglu, prin inhibarea producer de trombo- cite Iplachete sangvinel. Medi- fio llizesza pentru proprio tale antcoagulante la pactent predispusi la tulburdri trombo- fembolico, do tip infarct mioear- fic sau accident vascular cere bral Aspirina are si efecte nedo- Fito, ca de exemplu iritatia gas tried, deoarece inviba actiunea protectivi 9 prostaglandinelor Acest fenomen poate determina tulbursri digestive, great, ulce ‘ati sangerari gastric. ASPIRINA, INTOXICATIA CU ingerarea unel daze exagerate de aspiring determina eparifiainto- icafiei, cunoscute gi sub numele de saliciem si care poate avea 0 serie ttreags de efecte daun’- toare asupra arganismulu. Prin~ cipalele simpteme includ dureri de cap, tulburdri de aur si de jedere, hiperventiatie, vom’, transpirat, confurie si tremor, In cazuri extreme, intoxicatia cu aspiring poate duce ta acidoza, cregterea aiditat din organism, ASTAZIE Inabiltates_mentineri_pozijei ortestatice (verticalel din cauza lipsei de coordonare muscular’ desea nu se poate identifica veo caved fc SE Tip de antihistamin8 utilzat pentru tratarea eruptilor cuta- hate alergiee. Este folosit frec vent in febra de fan SEE DDiminuare sau piordere a puteri fizice Astenia poate fi un simp~ tom al unei boli fiice (de exem- pluboata Adison! sau tunel tul- burr psihologice ASTENIEFONICK SlBhire a voci, Astenia fonicd oate fi datoraté suprasolicitrii aparatului onic ASTENOSPERMIE Oreducere sau pierdere.amotll- ‘il lmigedritor spermatozoa. ASTEREOGNOZIE inabiltatea recunoasteri unui cbiect numa prin atingere, deca rece crserul nu poate interpreta serzatile tactile transmise. co fibrelenervoase. Tuburarea este Svat la rivell ariei de asociar Sie Tetarea eieste simple: paci- fentul este rugats4 Inch och 511 se pune in palms un object igor de recuncseut, eum ar fio ‘moneda sau o pista. Persoan ole Suferinde de astereognezie nu vot putea identinca obiectele uzuale SIGNALS eee Un defect de vedere datorat une! curburi anormale a cor ‘nee achului. Razele luminoase fu pot face focus elar pe retin i. caurmare, imaginea abiecte- (or devine cistorsionats.Oefectul die retracts poate fi corectat cu lentile porivit, prescrise de un ‘optician sau optometrist 0 boa respiratorie Trecven care poste si apar8 la aie var S15 pe datoreaz’ ingustari Gor respirator mii nurite , insofta de secrete rmucoasaingustares este tempo 2, deci reversbi, fie n mod ratral fe eu ajzorul medal ‘Astmal este 0 boald co pune sista In parol fre grade fe Tie de sereriate dela use sim I Heart rar, pnd Ua 2 pros Yocaecesui. In prevent cts multe tratamente care fac mata tal ugar clorboinavi de asin fh forma severs. Tratamentele includ bronhediatatoare sau ste Tol subform de abet, eume- roase forme de inlatosre pre- cumeele duster sau nul {oarecucluippntr inhale Tncden|aastmuli este con erat in erestro, in special [a opi. Diagnostcul se pune acum tna precoce decd arms eu 10 dni, medic find. congien) de feronieais aastel ba. ASTENOPIE Senzatie de sibiciune (a nivel cular, cauzata de permat’>- fei Iprozbtisml, de. intam fa ochlor sau deo s8bicun mmusehler care asigurd mised Mie lebitoraculr ASTRAGALUL E Cet mai mare dine oaseletor= uly ain pico. Este cunoscut 5 Sub derumires de talus, sau os Al glean, deoorece farmeaz’ 9 mare parte articulate gleznel Sue Un tip de celule de sustinere (care nu sunt nerv ce se geese Insistemul nerves ASTROCITOM ‘Owumoare cerebral formaté din astocte. La pacionpi sub var- Stade 20 don, tumorieapar de cobicol in corabel; peste accasts est crierul mare est locali- area cea mai comuns. ATAC DE CORD 3 Termen uzual ce se referd la 0 afectuneredicalSgravisianume (ainfarctul miocardie-Survne din cauza ingustari sau a blocajlui facut al arterelor coronare care asigur& aportul de singe la nive- Lulmugeniutu cardi. Ir cazuriexceptionale,pacien- ‘ul nu simta nica durere linfarct mmiocardic silentios|. De obice! Jns8, pacientul resimte o durere szdrobitoare™ (3 nivelul parti Superioare a. pieptutui torace- lui, insoits de greats, transpi ‘ati s paloare extrema. Dureres poate iradia ascendant cate git 5i descendent, de-a lungul bro fulul sting, Este important ca Pacientul <8 primeases ingrjire edicala cat de repede posi Pactontl in imagine este ‘raminat de medieinporoada de Convalescent dupaun ate de ‘ard. Pacent utarc ioearde ‘Son rts de boon ePIOU ‘Se torpicintensiva corenarona