CUPRINS

Prezentarea S. C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. IAŞI..................................................................1

DIAGNOSTICUL PERFORMANŢELOR ŞI RISCURILOR PE BAZA CONTULUI DE
REZULTAT............................................................................................................................................3
1.1. Analiza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune.................................................................................................4
1.1.1. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind activitatea ...........................................................................5
1.1.2. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind rentabilitatea........................................................................6
1.1.3. Analiza capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării............................................................................................8
1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor....................................................................................................................11
1.2.1. Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor...............................................................................................11
1.2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare........................................................................................................................13
1.3. Analiza marjelor de rentabilitate..................................................................................................................................15
1.4. Modalităţi de evaluare a riscurilor...............................................................................................................................16
1.4.1. Evaluarea riscului de exploatare............................................................................................................................16
1.4.2. Evaluarea riscului financiar...................................................................................................................................17
1.4.3. Evaluarea riscului total (global).............................................................................................................................18
DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA BILANŢULUI....................................20
Analiza echilibrelor financiare............................................................................................................................................21
2.1.1. Analiza situaţiei nete .............................................................................................................................................22
2.1.2. Analiza fondului de rulment..................................................................................................................................22
2.1.3. Analiza necesarului de fond de rulment.................................................................................................................25
2.1.4. Analiza trezoreriei..................................................................................................................................................26
2.2. Analiza ratelor de rentabilitate şi riscul financiar.........................................................................................................26
BIBLIOGRAFIE:.................................................................................................................................29
ANEXE………………………………………………………………………………………………..32

Prezentarea S. C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. IAŞI

S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. Iaşi a fost înfiinţată în anul 1994, cu capital integral
privat, ca răspuns la necesităţile pieţei de produse peliculogene. Iniţial firma a purtat numele de
Compania Conex S.A
 Alături de TESS Conex, ASAM, ADIMET, Bursa de Mărfuri Iaşi, Transconex, Conex
Distribution şi Conex Internaţional, Compania Conex S.A. făcea parte din Trustul de Firme CONEX.
Capacităţile de producţie sunt situate pe platforma industrială a localităţii Miroslava, la 7 km de Iaşi,
pe Drumul Iaşi – Voineşti.
În vara anului 1996 au fost produse primele loturi de grunduri şi vopsele, loturi testate iniţial în
cadrul capacităţilor proprii. Momentul oficial al lansării pe piaţă l-a constituit a XXII-a ediţie a
Târgului Internaţional Bucureşti din luna octombrie 1996, produsele COMPANIEI CONEX S.A. fiind
favorabil primite atât de publicul larg, cât şi de specialişti.
Din primăvara anului 2004 COMPANIA CONEX S.A. face parte din Compania
Multinaţională SAYEGH GROUP alături de National Paints Factory şi National Canning Industries .
Ca poziţionare între firmele concurente, în baza analizelor efectuate de Direcţia de Statistică,
datele cumulative ale Asociaţiei Industriei Vopselelor din România şi din informaţiile oferite presei de
către Daedalus, S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. se află intre primii 10 producători de vopsele.
S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. Iaşi a răspuns necesităţilor pieţei cu o gamă foarte
variată de produse: emailuri, lacuri, grunduri, diluanţi, adezivi, vopsele lavabile, sisteme de vopsire
auto, vopsele pentru marcaj rutier, produse industriale, cosmetice auto. Echipa de marketing urmăreşte
constant semnalele pieţei, pentru identificarea de noi nişe neacoperite, urmând ca Departamentul
Cercetare-Dezvoltare să dea viaţă unor produse noi, cerute de consumatori.
Forma juridică de constituire a societăţii: Societate Comercială pe Acţiuni
Domenii de activitate:
• producţia de grunduri, lacuri, emailuri, vopsele, diluanţi
• vopsele lavabile, adezivi
• producţia de răşini sintetice
• producţia de antigel, lichid de frână, cosmetice auto, detergenţi.
1) Produse pentru acoperiri decorative: produse alchidice pentru lemn, zidărie, metal (Gama
AlkydConex), produse în dispersie apoasă (Gama LavaConex), vopsele pentru pardoseli, acoperiri
pentru lemn sau beton, vopsele pe bază de clorcauciuc, vopsele epoxipoliamidice;
2) Acoperiri în construcţii civile: produse alchidice, produse în dispersie apoasă, produse clorcauciuc,
vopsea pentru marcaj rutier;
3) Produse pentru reparaţii şi retuş auto (Gama AutoConex, gama KlarConex – cosmetice auto);

2
4) Acoperiri în industrie: produse alchidice şi alchido-acrilice, produse epoxidice, produse
clorcauciuc, poliuretanice, siliconice, adezivi, vopsele de marcaj rutier.
Încă de la înfiinţare, se remarcă preocuparea de a se încadra în normativele interne şi
internaţionale, în ceea ce priveşte calitatea produselor. S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. Iaşi are
implementat Sistemul de Management a Calităţii conform standardului SR EN ISO 9001/2001. De
asemenea, firma are autorizat Laboratorul de Inspecţii şi Încercări de către AFER Bucureşti şi a
obţinut agrementarea şi omologarea produselor sale de către organisme abilitate, cum ar fi: RAR
pentru antigel şi lichid de frână, AFER, MLPAT pentru vopsele.
S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. Iaşi urmăreşte să-şi diversifice portofoliul propriu de
produse, să lanseze noi tipuri sau mărci de vopsele, în speranţa consolidării poziţiilor deţinute pe piaţă
sau chiar a acaparării de noi segmente (nişe) neacoperite. Ca o linie generală, se doreşte menţinerea
calităţii şi îmbunătăţirea ei, astfel încât cota de piaţă să crească.
În prezent, volumul exporturilor realizat de S.C. SAYEGH CONEX PAINTS S.A. Iaşi este
foarte mic. Dar nu trebuie uitat că vopselele Conex se regăsesc pe diverse produse exportate de alte
firme – aşa numitul export indirect. Vopselele Conex sunt frecvent utilizate pentru acoperirea
utilajelor, maşinilor, instalaţiilor, etc. care părăsesc ţara.
Până în anul 2004, compania a cunoscut o continuă dezvoltare, lărgindu-şi atât aria de
distribuţie cât şi gama de produse. La începutul acestui an, compania a fost achiziţionată de grupul
Paints Internaţional Ltd., care deţine mai multe firme de profil în ţări din Europa de Sud-Est şi
Orientul apropiat, schimbând denumirea companiei în S.C. Sayegh Conex Paints S.A.

CAP I. DIAGNOSTICUL PERFORMANŢELOR ŞI RISCURILOR PE

BAZA CONTULUI DE REZULTAT

3
 1.1. Analiza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor

exerciţiului. Utilizarea acestora este impusă de necesităţile analizei economico-financiare a
întreprinderilor pe baza datelor contabile şi de necesitatea uniformizării informaţiilor de la nivel
microeconomic cu informaţiile din conturile naţionale.
În Tabelul nr. 1 sunt prezentate modul de determinare a Soldurilor Intermediare de Gestiune
pornind de la contul de profit şi pierdere al S.C. Sayeh Conex Paints S.A. şi rezultatele obţinute:
Tabelul nr. 1
TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Nr. Exerciţiul financiar
Venituri, cheltuieli, rezultat Abatere Indici
crt
(mii lei) 2002 2003 ∆(±) (%)
.
I. SIG Activitate
1. Vânzări de mărfuri 45477977 55506312 10028335 122,05
2. Costul mărfurilor vândute 43949262 52980195 9030933 120,55
3. Marja comercială (rd. 1-2) 1528715 2526117 997402 165,24
4. Producţia vândută 98404447 128006405 29601958 130,08
5. Cifra de afaceri netă (rd. 1+4) 143882424 183512717 39630293 127,54
6. Variaţia stocurilor 2564387 7207449 4643062 281,06
7. Producţia imobilizată 4728134 4728134
Producţia exerciţiului
8. 100968834 139941988 38973154 138,60
(rd. 4+6+7)
9. Consumuri intermediare totale 83124259 107973822 24849563 129,89
10. Valoarea adăugată (rd. 3+8-9) 19373290 34494283 15120993 178,05
II. SIG Rentabilitate
11. Subvenţii de exploatare 40000 0 -40000 0,00
12. Alte impozite şi taxe 306745 437853 131108 142,74
13. Cheltuieli cu personalul 3367186 5872871 2505685 174,41
Excedentul Brut de Exploatare
14. 15739359 28183559 12444200 179,06
(rd. 10+11-12-13)
15. Alte venituri din exploatare 11 61 50 554,55
16. Alte cheltuieli de exploatare 0 11011 11011 -
17. Ajustări 6031650 4762154 -1269496 78,95
Rezultatul de exploatare
18. 9707720 23410455 13702735 241,15
(rd. 14+15-16-17)
19. Venituri financiare 274743 351332 76589 127,88
20. Cheltuieli financiare 4464195 11140417 6676222 249,55

4
 Nr. Venituri, cheltuieli, rezultat Exerciţiul financiar Abatere Indici
2002 2003
crt (mii lei) ∆(±) (%)
21. Rezultat financiar (rd. 19-20) -4189452 -10789085 -6599633 257,53
22. Rezultat curent (rd. 18+21) 5518268 12621370 7103102 228,72
23. Venit extraordinar 53764 262432 208668 488,12
24. Cheltuieli extraordinare 1071455 2945602 1874147 274,92
25. Rezultat extraordinar (rd. 23-24) -1017691 -2683170 -1665479 263,65
26. Rezultat brut (rd. 22+25) 4500577 9938200 5437623 220,82
27. Venituri totale 146815329 196062125 49246796 133,54
28. Cheltuieli totale 142314752 186123925 43809173 130,78
29. Impozit pe profit 1439095 1106797 -332298 76,91
30. Rezultat net (rd. 26-29) 3061482 8831403 5769921 288,47

1.1.1. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind activitatea

Soldurile Intermediare de Gestiune privind activitatea sunt indicatori valorici ai producţiei şi

comercializării, şi se calculează astfel:
1 CA = Vmf + Pv CA = cifra de afaceri
. Vmf = vânzări de mărfuri (inclusiv prestări servicii);
Pv = producţia vândută (activitatea industrială).
2 Mc = Vmf + Chmf Mc = marja comercială;
. Chmf = costul mărfurilor.
3 Pex = Pv ± ∆S +Pi Pex = producţia exerciţiului;
. Pv = producţia vândută;
∆S = producţia stocată;
Pi = producţia imobilizată.
4 Vad = Mc + Pex – Ci Vad = valoarea adăugată;
. Ci = consumurile intermediare.

Tabelul nr. 2
RECAPITULAŢIE SIG ACTIVITATE LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Exerciţiul financiar
Abatere Indici
crt SIG activitate
2002 2003 ∆(±) (%)
.
1. Marja comercială 1528715 2526117 997402 165,24
2. Cifra de afaceri netă 143882424 183512717 39630293 127,54

5
 Nr. Exerciţiul financiar Abatere Indici
SIG activitate
2002 2003
crt ∆(±) (%)
3. Producţia exerciţiului 100968834 139941988 38973154 138,60
4. Valoarea adăugată 19373290 34494283 15120993 178,05

Din Tabelul nr. 2 se pot desprinde următoarele concluzii privind Soldurile Intermediare de
Gestiune – activitate:
1. Creşterea marjei comerciale cu 997402 mii lei (65.24%) s-a datorat în principal creşterii
vânzărilor de mărfuri într-un ritm mai alert decât costurile aferente (122,05%>120,55%).
2. creşterea cifrei de afaceri nete cu 39630293 mii lei ( 27,54%) s-a datorat atât creşterii
producţiei vândute (30.08%) cât şi a vânzărilor de mărfuri (22.05%).
3. creşterea producţiei exerciţiului cu 38973154 mii lei (38,60%) s-a datorat în principal
creşterii variaţiei stocurilor cu 181.06% şi a producţiei imobilizate de la 0 la 4728134 mii lei.
4. creşterea valorii adăugate cu 15120993 mii lei (78.05%) se explică prin creşterea mai
rapidă a producţiei exerciţiului (38.6%) şi a marjei comerciale (65.24%) decât cea a consumurilor
intermediare (29.89%)

1.1.2. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind rentabilitatea

Soldurile intermediare de gestiune – rentabilitate sunt:

1. Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea
curentă a întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea întreprinderii de a genera şi conserva
fonduri în condiţii de funcţionare a acesteia, fiind independent de politica financiara, fiscală şi în
domeniul amortizării:
EBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) – ( Impozite, taxe, vărsăminte asimilate
+ Cheltuieli de personal)

2. Rezultatul exploatării (Rexp) măsoară performanţa comercială şi industrială a

întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală a acesteia, dar ţine cont de amortizare
şi provizioane:
Rexp = (Excedentul brut (EBE) + Reluări de provizioane + alte venituri din exploatare) –
( Amortizări şi provizioane + Alte Cheltuieli de exploatare)

6
 3. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) ţine cont de politica de finanţare a
întreprinderii, de funcţiunea sa financiară, nefiind influenţat de elemente excepţionale sau de elemente
fiscale pure:
Rcbr = Rezultatul exploatării + ( Venituri financiare – Cheltuieli financiare) = Rexp +
Rezultatul financiar (Rf)

4. Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii,

nefiind legat de activitatea curentă:
Rextr = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

5. Rezultatul brut al exerciţiului (Rbrex) constituie soldul rezidual între veniturile din
exploatare, financiare, excepţionale şi cheltuielile de exploatare, financiare, excepţionale:
Rbrex = Venituri (din exploatare, financiare, extraordinare) – Cheltuieli (de exploatare,
financiare, extraordinare)

6. După impozitare se obţine rezultatul net al exerciţiului (Rnex):

Rnex = Rbrex – Impozitul pe profit

Acest rezultat urmează să se distribuie sub forma de dividende, în raport cu numărul de acţiuni
vândute sau să se reinvestească în întreprindere.
Pornind de la rezultatul net contabil se pot determina doi indicatori importanţi pentru analiza
financiară: capacitatea de autofinanţare (CAF) şi autofinanţare (AF).
Tabelul nr. 3
RECAPITULAŢIE SIG RENTABILITATE LA SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Exerciţiul financiar
Abatere Indici
crt SIG Rentabilitate
2002 2003 ∆(±) (%)
.
1. Excedentul Brut de Exploatare 15739359 28183559 12444200 179,06
2. Rezultatul de exploatare 9707720 23410455 13702735 241,15
3. Rezultat financiar -4189452 -10789085 -6599633 257,53
4. Rezultat curent 5518268 12621370 7103102 228,72
5. Rezultat extraordinar -1017691 -2683170 -1665479 263,65
6. Rezultat brut 4500577 9938200 5437623 220,82
7. Rezultat net 3061482 8831403 5769921 288,47

7
 Din analiza Tabloului SIG rentabilitate prezentat în Tabelul nr. 3 se desprind următoarele
concluzii referitoare la Soldurile Intermediare de Gestiune privind rezultatele:
1. Creşterea excedentului brut de exploatare cu 12444200 mii lei (79,06%) s-a datorat
creşterii substanţiale a valorii adăugate cu 15120993 mii lei (78,05%) care are o influenţă
semnificativă asupra excedentului brut de exploatare, reuşind să contracareze efectele negative ale
scăderii subvenţiilor şi creşterii cheltuielilor salariale (cu 74.41%) şi a cheltuielilor cu alte impozite şi
taxe ( cu 42.74%).
2. Rezultatul de exploatare cunoaşte o creştere semnificativă cu 13702735 mii lei
( 141.15%) datorită, în principal, creşterii EBE cu 79.06% şi scăderii valorii cu care sunt ajustate
elementele de activ (cu 21.05%); ceilalţi factori de influenţă prezintă valori absolute nesemnificative,
neputând determina o modificare importantă a rezultatului de exploatare.
3. Creşterea cheltuielilor financiare cu 6676222 mii lei (149.55%) faţă de cea a veniturilor
financiare, care au crescut cu doar 76589 mii lei (27.88%), a condus la creşterea pierderilor din
activitatea financiară cu 157.53%.
4. Rezultatul curent însumează rezultatul de exploatare şi cel financiar; prin urmare,
creşterea acestuia cu 7103102 mii lei (128.72%) s-a datorat în principal creşterii mai importante a
rezultatului din exploatare, pierderile fiscale având un efect negativ mai redus în mărimi absolute.
5. Pierderile apărute ca urmare a unor evenimente extraordinare au crescut în 2003 faţă de
anul precedent cu 1665479 mii lei (163.65%).
6. Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 5769921 mii lei (188.47%) într-un ritm
superior creşterii rezultatului brut (120.82%) datorită scăderii impozitului pe profit cu 332298 mii lei
(au scăzut cheltuielile nedeductibile, în condiţiile în care cota de impozitare a profitului a rămas
aceeaşi).

1.1.3. Analiza capacităţii de autofinanţare şi a autofinanţării

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a

întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industriala şi comercială a firmei după
scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.
Capacitatea de autofinanţare se poate determina prin două metode: prin metoda fluxurilor şi
prin metoda aditivă.

8
 a. Metoda fluxurilor pune în evidenţă originea capacităţii de autofinanţare, corectând
excedentul brut de exploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie.
CAF= EBE + Transferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de
exploatare) + Cote părţi din rezultat din operaţiunile făcute în comun + (Venituri financiare –
Cheltuieli financiare) + (Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare) – Participarea salariaţilor la
profit – Impozit pe profit.
b. Metoda aditivă nu explică originea capacităţii de autofinanţare, ansamblul fluxurilor de
trezorerie care vor naşte operaţiuni, ci informează asupra utilizării acesteia: pentru acoperirea
pierderilor probabile şi a riscurilor (previzionale); pentru finanţarea creşterii (rezultatul pus în
rezervă); pentru remunerarea capitalului (dividende).
CAF = Rezultatul net + Amortizări şi provizioane – reluări de amortizări şi provizioane +
(Valoarea contabilă a elementelor de activ cedate – Veniturile din cesiuni de elemente de activ) –
Subvenţii, investiţii virate.
Autofinanţarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanţare care rămâne la dispoziţia
întreprinderii după deducerea dividendelor distribuite acţionarilor.
AF = CAF – Dividende
Autofinanţarea este un mijloc de finanţare pe care întreprinderea îl găseşte în propriile sale
forţe, care îi va înstări structura financiară, mărindu-i fondul de rulment.
Autofinanţarea reprezintă o resursă proprie de care dispune întreprinderea prin prezenţa
capitalurilor proprii, a căror absenţă conduce la dezechilibrarea structurii bilanţului. Există situaţii în
care întreprinderea are capacitate de autofinanţare, în schimb nu are o autofinanţare suficientă care se
traduce prin apelarea la împrumuturi de toate felurile, ceea ce are ca efect prezenţa datorilor în pasivul
bilanţului.
Atât capacitatea de autofinanţare cât şi autofinanţarea sunt utilizate în analiza financiară în
scopul determinării unor indicatori de rentabilitate cu semnificaţie deosebită în evaluarea
performanţelor întreprinderii.
Tabelul nr. 4
CALCULUL CAF ŞI AF LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abatere Indici
crt (mii lei) 2002 2003 ∆(±) (%)
I. Metoda fluxurilor
1. Excedent brut de exploatare (EBE) 15739359 28183559 12444200 179,06

9
 Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abatere Indici
2002 2003
crt (mii lei) ∆(±) (%)
2. +Alte venituri din exploatare 11 61 50 554,55
3. -Alte cheltuieli de exploatare 0 11011 11011 -
4. +Venituri financiare 274743 351332 76589 127,88
5. -Cheltuieli financiare 4464195 11140417 6676222 249,55
6. +Venituri extraordinare 53764 262432 208668 488,12
7. -Cheltuieli extraordinare 1071455 2945602 1874147 274,92
8. -Impozitul pe profit 1439095 1106797 -332298 76,91
9. -Participare salariaţi la profit 0 0 - -
10. Capacitatea de autofinanţare (CAF) 9093132 13593557 4500425 149.49
11. -Dividende distribuite 0 0 - -
12. Autofinanţarea (AF) 9093132 13593557 4500425 149.49
II. Metoda aditivă
1. Rezultatul net al exerciţiului (Rnet) 3061482 8831403 5769921 288.47
2. +Ajustare valori imobilizări 6031650 4762154 -1269496 78,95
3. -Participare salariaţi la profit 0 0 - -
4. Capacitatea de autofinanţare (CAF) 9093132 13593557 4500425 149.49
5. -Dividende distribuite 0 0 - -
6. Autofinanţarea (AF) 9093132 13593557 4500425 149.49

Din datele Tabelului nr. 4 se desprind următoarele concluzii:

1. Ambele metode utilizate pentru calculul capacităţii de autofinanţare arată creşterea acestui
sold rezidual de flux cu 4500425 mii lei, adică cu 49.49%.
2. Metoda fluxurilor reflectă faptul că majorarea capacităţii de autofinanţare s-a datorat
creşterii excedentului brut de exploatare; deşi rezultatul financiar şi cel extraordinar au scăzut, aceste
sume nu au putut influenţa notabil capacitatea de autofinanţare, având o pondere mică în totalul
activităţii de exploatare.
3. Metoda aditivă arată că această majorare s-a datorat doar creşterii rezultatului net al
exerciţiului, amortizările şi provizioanele diminuându-se şi influenţând negativ capacitatea de
autofinanţare.
4. Autofinanţarea s-a majorat cu 4500425 mii lei (49.49%), în aceeaşi proporţie cu capacitatea
de autofinanţare, deoarece nici o parte din profit nu a fost repartizat pe dividende.

10
 1.2. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Contul “Profit şi pierdere” permite stabilirea rezultatului final al activităţii firmei prin
comensurarea efectului reflectat în venituri u efortul reflectat în costurile aferenta consumului de
resurse materiale, umane şi financiare.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor din contul de profit şi pierdere începe cu un studiu
general al cheltuielilor şi al veniturilor, în vederea determinării structurii şi eficienţei acestora.
Cheltuielile şi veniturile sunt reflectate în contabilitatea financiară şi implicit şi în contul de
profit şi pierdere pe tipuri de activităţi: cheltuieli şi venituri de exploatare, cheltuieli şi venituri
financiare, cheltuieli şi venituri extraordinare.
Analiza structurii veniturilor şi cheltuielilor pe tipuri de activităţi se realizează pe baza ratelor
de structură a contului de profit şi pierdere şi influenţează eficienţa generală a cheltuielilor.

1.2.1. Analiza eficienţei cheltuielilor aferente veniturilor

Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizată cu ajutorul indicatorului
„Cheltuieli la 1000 lei venituri”.
Cheltuieli totale
It = * 1000 (‰)
Venituri totale

Creşterea eficienţei este consecinţa corelaţiei ICht<IVt.

Modelul de calcul poate fi completat în funcţie de structura cheltuielilor pe tipuri de activităţi:
Ch exp V exp Ch fin V fin Ch extr V extr
It = * 1000 * + * 1000 * + * 1000 * =
V exp Vt V fin Vt V extr Vt

=Iexp*SVexp+Ifin*SVfin+Iextr*SVextr=∑Svi*Ii
Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor la S.C. Sayeh Conex Paints S.A. este prezentată în
Tabelul nr. 5:
Tabelul nr. 5
EFICIENŢA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR LA S.C. SAYEH CONEX
PAINTS S.A.

11
 Indicatori Exerciţiul financiar Structura (%) Indicatori (%)
(mil lei) 2002 2003 Si2002 Si2003 Ii2002 Ii2003
Chelt. de exploatare 136779 172038 96.11 92.43 933.73 880.22
Chelt.financiare 4464 11140 3.14 5.99 16232.73 31737.89
Chelt.extraordinare 1072 2946 0.75 1.58 19851.85 11201.52
Total cheltuieli 142315 186124 100 100 969.34 949.31
Venituri din exploatare 146487 195448 99.78 99.69 - -
Venituri financiare 275 351 0.19 0.18 - -
Venituri extraordinare 54 263 0.03 0.13 - -
Total venituri 146816 196062 100 100 - -

Pe baza datelor din Tabelul nr. 5 se constată următoarele:

1. Modificarea indicatorului de eficienţă este diferenţa:
186124 142315
∆ = It 2003 − It 2002 = * 1000 − * 1000 = 949 .31 − 969 .34 = −20 .03 ≈ −20 ‰
196062 146816
2. Factori de influenţă sunt următorii:
∆ = ∆Cht + ∆Vt,
în care:
Cht 2003 186124
∆Cht = * 1000 − It 2002 = * 1000 − 969 .34 = 1267 .74 − 969 .34 = +298 .4 ‰
Vt 2002 146816
∆Vt = It 2003 − It ' 2002 = 949 .31 −1267 .74 = −318 .43 ‰

Prin însumare se verifică egalitatea:

∆Cht + ∆Vt = +298.4 +(– 318.43) = - 20.03‰ ≡ ∆.

Concluzii:
1. Reducerea indicatorului cu 20.03‰ arată creşterea eficienţei cheltuielilor totale.
2. Scăderea indicatorului a fost consecinţa creşterii mai rapide a veniturilor comparativ cu

 196062 186124 
cheltuielile: IVt>ICht.  = 1.335 > 1.307 = 
 146816 142315 

3. Ponderea cheltuielilor de exploatare a scăzut, în timp ce ponderea cheltuielilor

financiare şi extraordinare a crescut.
4. A crescut ponderea veniturilor extraordinare în timp ce ponderea veniturilor din exploatare şi
a celor financiare a scăzut.

12
 Structura veniturilor şi indicatorii de eficienţă pe tipuri de activităţi au determinat reducerea
indicatorului de eficienţă a cheltuielilor cu 20.03‰:
∑ S Vi 2003 * I i 2003 ∑ S Vi 2002 * I i 2002
1. ∆= − = 949 .31 − 969 .34 = −20.03 ‰;
100 100
2. Factorii de influenţă sunt următorii:
∆ = ∆SVi+∆Ii ,
în care:
∑ S I 2003 * I I 2002
∆S = − It =
100
(99 .69 * 933 .73) + (0.18 * 16232 .73) + (0.13 * 19851 .85)
− 969 .34 = 985‰
,86 − 969 .34 = +16 .52
100
∆Ii = It2003-I’t2002=949.31-985.86 = -36.55‰.
Prin însumare se verifică egalitatea:
∆SVi+∆Ii = (+16.52) + (-36.55) = - 20.03‰ ≡ ∆.
În concluzie:
1. Modificarea structurii veniturilor a majorat indicatorul cu 16.52 ‰, prin creşterea ponderii
veniturilor extraordinare de la 0.03 la 0.13 procente, indicatorul „Cheltuieli extraordinare la 1000 lei
venituri extraordinare” fiind mult mai mare decât indicatorul total (19851.85>969.34).
2. Reducerea indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale cu 36.55‰ s-a datorat în principal
reducerii indicatorului activităţii de exploatare de la 933.73 la 880.22‰; de asemenea, indicatorul
activităţii extraordinare s-a diminuat de la 19851.85 la 11201.52‰.

1.2.2. Analiza cheltuielilor de exploatare

Analiza cheltuielilor de exploatare vizează structura prin intermediul ratelor de structură şi

eficienţa lor pe baza indicatorului „Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare”:
Ch exp
I exp = * 1000 (‰)
V exp

Creşterea eficienţei cheltuielilor se reflectă în reducerea indicatorului şi este consecinţa

corelaţiei: IVexp>IChexp.
În tabelul următor vom prezenta analiza structurii şi eficienţei cheltuielilor de exploatare la:
Tabelul nr. 6

13
 ANALIZA STRUCTURII ŞI EFICIENŢEI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE
Indicatori Exerciţiul financiar Structura (%) Abateri (±∆)
2002 2003 Si2002 Si2003 Mil. lei %
(mil lei)
Cheltuieli exploatare - total 136779 172038 100 100 35259 25.78
Ch. mat. prime+materiale 74666 91372 54.59 53.11 16706 22.37
Ch. priv. mărfurile 43949 52980 32.13 30.80 9031 20.55
Chelt. cu personalul 3367 5873 2.46 3.41 2506 74.43
Ajustare imobilizări totale 1877 5636 1.37 3.28 3759 200.27
Ajustare active circulante 0 0 0 0 0 0
Alte chelt. de exploatare 8765 17051 6.41 9.91 8286 94.54
Proviz. pt. riscuri+chelt. 4155 -874 3.04 -0.51 -5029 -121.03
Venituri din exploatare 146487 195448 - - 48961 33.42
Chelt exp -53.51 -5.73
I exp = * 1000 (‰)
Venit . exp 933.73 880.22 - -
(‰) (%)

Din analiza datelor din Tabelul nr. 6 se desprind următoarele concluzii:

1. În totalul cheltuielilor de exploatare dominante sunt cheltuielile cu materiile prime,
materialele consumabile, cheltuielile cu energia şi apa şi alte cheltuieli materiale.
2. În valoare absolută toate cheltuielile au crescut cu excepţia provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli; ca pondere, majoritatea cheltuielilor au înregistrat o scădere, cu excepţia cheltuielilor cu
personalul, cu amortizările şi a altor cheltuieli, a căror pondere s-a majorat în totalul cheltuielilor de
exploatare.
Indicatorul de eficienţă „Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare” s-a
modificat astfel:
172038 136779
1. ∆ = I exp 2003 − I exp 2002 = *1000 − *1000 = 880 .22 − 933 .73 = −53 .51 ‰;
195448 146487
2. Factorii de influenţă sunt următorii:
∆ = ∆Chexp +∆Vexp,
unde:
Ch exp 2003 172038
∆Ch exp = * 1000 − I exp 2002 = * 1000 − 933 .73 = 1174 .43 − 933 .73 = +240 .7
V exp 2002 146487

‰
∆V exp = I exp 2003 − I exp' 2002 = 880 .22 −1174 .43 = −294 .21 ‰.

Prin însumare se verifică egalitatea:

∆Ch exp + ∆V exp = +240 .7 − 294 .21 = +53 .51 ‰ ≡ ∆.

14
 În concluzie, creşterea eficienţei cheltuielilor a fost consecinţa creşterii mai rapide a veniturilor
fată de cheltuieli: IVexp>IChexp (33.42>25.78%).

1.3. Analiza marjelor de rentabilitate

Contul de rezultat este un document care preia ansamblul cheltuielilor şi veniturilor exerciţiului
pe trei nivele de activitate: exploatare, financiar, extraordinar, de unde rezultă profitul sau pierderea
pentru fiecare nivel.
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune permite să se măsoare fluxul global de activitate,
rezultatul pe tipuri de activităţi fiind determinat sub forma marjelor:
A. Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
B. Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
C. Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare (A) + Rezultatul financiar (B)
D. Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
E. Rezultatul brut = Venituri totale – Cheltuieli totale
F. Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit
G. Rezultatul/acţiune = Rezultatul brut (net) / Număr de acţiuni
Marjele de rentabilitate în cazul S.C. Sayeh Conex Paints S.A. sunt următoarele:
Tabelul nr. 7
MARJELE DE RENTABILITATE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Nr. Marje de rentabilitate Exerciţiul financiar Abateri Indici
Crt. (milioane lei) 2002 2003 (±∆) (%)
1. Rezultatul din exploatare (Rexp) 9708 23410 13703 241,1
2. Rezultat financiar (Rfin) -4189 -10789 -6600 257,6
3. Rezultat curent (Rcrt) 5518 12621 7103 228,7
4. Rezultat extraordinar -1018 -2683 -1665 263,6
5. Rezultat brut (Rbr) 4501 9938 5438 220,8
6. Rezultat net [Rnet = Rbr (1-i)] 3061 8831 5770 288,5

Din datele Tabelului nr. 7 se desprind următoarele concluzii:

1. Rezultatul din exploatare a crescut cu 13703 milioane lei (151.1%), ca urmare a decalajului
favorabil între dinamica veniturilor şi a cheltuielilor de exploatare: IVexp>IChexp (133.42>124.07).

15
 2. Pierderea din activitatea financiară s-a majorat în cursul exerciţiului 2003 cu 6600 mil. lei
(157.6%) datorită creşterii cheltuielilor financiare cu 6676 mil lei (149.55%) faţă de creşterea cu doar
76 mil lei (27.64%) a veniturilor financiare.
3. Rezultatul curent a înregistrat o creştere cu 7103 mil lei (128.7%) datorită creşterii
rezultatului de exploatare cu 13703 mil lei (141.1%) şi scăderii rezultatului financiar cu -6600 mil lei
(157.6%).
4. Pierderea din activitatea extraordinară s-a majorat în exerciţiul analizat cu 1665 mil lei
(163.6%) ca urmare a creşterii cheltuielilor aferente cu 1874 mil lei (174.81%) faţă de creşterea cu
doar 209 mil lei (387.04%) a veniturilor de aceeaşi natură.
5. Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 5770 mil lei (188.5%) datorită atât
creşterii rezultatului brut cu 5438 mil lei (120.8%), cât şi a reducerii impozitului pe profit cu 332 mil
lei (23.07%). Urmare a acestui fapt, indicatorul rezultat net/acţiune a evoluat astfel:
- în 2002: rezultat net/acţiune=3061482/140000=21867.72 lei/acţ;
- în 2003: rezultat net/acţiune=8831403/380000acţ=23240.53 lei/acţ.
Se constată astfel o creştere cu 1372.81 lei a rezultatului net pe acţiune (6.28%).

1.4. Modalităţi de evaluare a riscurilor

1.4.1. Evaluarea riscului de exploatare
Aprecierea riscului de exploatare (economic) se bazează pe coeficientul levierului de
exploatare CLE, care caracterizează gradul de echilibrare a funcţionării întreprinderii şi exprimă
elasticitatea rezultatului exploatării la variaţiile vânzărilor.
∆ Re xp / Re xp
CLE = , care poate fi calculat astfel:
∆q (CA ) / q (CA )

∆r Re xp I Re xp − 100
a) CLE = = sau:
∆rq (CA ) I q ( CA ) − 100

∆ Re xp / ∆q (CA )
b) CLE = Re xp / q(CA )

Având în vedere că rezultatul din exploatare provine în cea mai mare parte din vânzarea
producţiei, CLE este de asemenea egal cu raportul:
Mcv
CLE = , în care Mcv = CA – Cv = Rexp + Cf,
Re xp

16
 Mcv Re xp + Cf
⇒ CLE = Re xp = Re xp

În cazul S.C. Sayeh Conex Paints S.A., coeficientul levierului de exploatare este calculat astfel
(folosindu-se cifra de afaceri):
∆ Re xp / ∆CA 13703 / 39631 0.3458
CLE 2002 = = = = 5.12
Re xp 2002 / CA 2002 9708 / 143882 0.0675

∆ Re xp / ∆CA 13703 / 39631 0.3458

CLE 2003 = = = = 2.71
Re xp 2003 / CA 2003 23410 / 183513 0.1276

Aceleaşi rezultate se obţin folosind datele din tabelul următor:

Tabelul nr. 8
CALCULUL CLE LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Date de calcul Exerciţiul financiar Abateri Indici
(milioane lei) 2002 2003 (±∆) (%)
Volumul vânzărilor (CA) 143882 183513 39631 127.54
Costuri totale (Ch), din care: 134174 160103 25929 119.32
Costuri variabile (Cv) 94177 120072 25895 127.50
Costuri fixe (Cf) 39997 40031 34 100.09
Marja costurilor variabile (Mcv) 49705 63441 13736 127.64
Rezultatul exploatării (Rexp) 9708 23410 13702 141.14
CLE 5.12 2.71 -2.41 52.93

Mcv 2002 49705

CLE 2002 = = = 5.12
Re xp 2002 9708

Mcv 2003 63441

CLE 2003 = = = 2.71
Re xp 2003 23410

Concluzii:
1. Beneficiul în creştere preconizează evoluţia CLE, care evidenţiază o scădere a riscului
economic în exerciţiul financiar 2003 (cu 2.41 adică 52.93%).
2. Valorile supraunitare ale CLE arată elasticitatea beneficiului în raport cu cifra de afaceri.

1.4.2. Evaluarea riscului financiar

Riscul financiar, denumit şi risc de capital, este consecinţa prezenţei cheltuielilor ce reflectă
remuneraţia datoriilor (dobânzile).
Acest risc se evaluează prin măsurarea elasticităţii rezultatului net la modificarea rezultatului
exploatării cu ajutorul coeficientului de levier financiar (CLF):

17
 ∆Rnet / Rnet
CLF = , în două variante de calcul:
∆ Re xp / Re xp

∆rRnet I − 100
a) CLF = = Rbet ;
∆r Re xp I Re xp − 100

∆Rnet Re xp
b) CLF = ∆ Re xp * Rnet .

La S.C. Sayeh Conex Paints S.A., CLF este calculat astfel:

∆Rnet Re xp 2002 5770 9708
CLF2002 = * = * = 1.34
∆ Re xp Rnet 2002 13703 3061

∆Rnet Re xp 2003 5770 23410

CLF2003 = * = * = 1.12
∆ Re xp Rnet 2003 13703 8831

Ca şi în cazul CLE, coeficientul de levier financiar a cunoscut o reducere, de această dată cu o

rată mai mică (cu 0.22, adică 83.58%).

1.4.3. Evaluarea riscului total (global)

Riscul global cumulează riscul economic cu riscul financiar şi se evaluează cu ajutorul
coeficientului levierului total CLT:
CLT = CLE * CLF
Recapitulând o parte dintre indicatori prezentaţi şi în Tabelul nr. 8, calculul riscurilor pe baza
contului de rezultat este prezentat în cele ce urmează:
Tabelul nr. 9
CALCULUL COEFICIENŢILOR DE LEVIER LA SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr Date de calcul Exerciţiul financiar Abateri Indici
Crt (milioane lei) 2002 2003 (±∆) (%)
1. Cifra de afaceri (CA) 143882 183513 39631 127.54
2. Cheltuieli variabile (Cv) 94177 120072 25895 127.50
3. Marja costurilor variabile (Mcv) 49705 63441 13736 127.64
4. Rezultatul exploatării (Rexp) 9708 23410 13702 141.14
5. CLE = Mcv/Rexp 5.12 2.71 -2.41 52.93
6. Cheltuieli fixe (Cf) 39997 40031 34 100.09
7. CLE = (Rexp + Cf)/ Rexp 5.12 2.71 -2.41 52.93
8. Cheltuieli financiare (Chfin) 4464 11140 6676 249.55
9. Rexp - Chfin 5244 12270 7026 233.98
10. CLF = Rexp / (Rexp – Chfin) 1.85 1.91 0.06 103.24
11. CLT = CLE * CLF 9.47 5.18 -4.29 54.70
12. CLT = Mcv/(Rexp – Chfin) 9.47 5.18 -4.29 54.70

18
 Concluzii:
1. Coeficientul de levier de exploatare, aşa cum am prezentat mai sus, scade de la 5.12 la
2.71, ceea ce semnifică o reducere a dependenţei rezultatului de exploatare de cifra de afaceri şi
concomitent o reducere a riscului economic.
2. Coeficientul levierului financiar, calculat doar în funcţie de cheltuielile financiare, a crescut
cu 3.24%, arătând o amplificare a dependenţei rezultatului net de rezultatul exploatării şi o creştere a
riscului financiar; dacă în calculul CLF se iau în considerare şi influenţele veniturilor financiare, a
rezultatului extraordinar şi a impozitului aşa cum s-a exemplificat în subcapitolul 1.4.2. Evaluarea
riscului financiar, atunci CLF prezintă o uşoară scădere, prin urmare o reducere a riscurilor.
3. Scăderea coeficientului de levier global de la 9.47 la 5.18 arată o scădere a dependenţei
rezultatului net faţă de dinamica cifrei de afaceri şi implicit o scădere a riscului total.

19
 CAP I. DIAGNOSTICUL SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA
BILANŢULUI

Tabelul nr. 10
BILANŢUL FINANCIAR SIMPLIFICAT AL S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. EXERCIŢIUL FINANCIAR
POST BILANŢ
rd. 2002(mii lei) 2003(mii lei)
Mijloace cu durata > 1 an
A. Active imobilizate (rd.02+03+04) 01 30461343 35773697
I. Imobilizări necorporale 02 9416 2125
II. Imobilizări corporale 03 30324654 35748547
III. Imobilizări financiare 04 127273 23025
Mijloace cu durata < 1 an
B. Active circulante(rd. 06+07+08+09) 05 66284629 77217052
I. Stocuri - total 06 22448254 26924018
II. Creanţe - total 07 42396040 48069365
III. Investiţii financiare pe termen scurt 08 1236539 1536539
IV. Casa şi conturi la bănci 09 203796 687130
C. Cheltuieli înregistrate în avans 10 6254635 2075655
TOTAL ACTIVE NETE (rd. 01+05+10) 11 103000607 115066404
Resurse cu scadenţa > 1 an
D. Capital şi rezerve(rd.13+14+15+16+17+18-19) 12 36199766 44878903
I. Capital 13 3500000 9500000
II. Prime de capital 14 0 0
III. Rezerve din reevaluare 15 6639620 487355
IV. Rezerve - total 16 7390782 16222185
V. Rezultat reportat – Sold C 17 15607882 18669363
VI. Rezultatul exerciţiului – Sold C 18 3061482 8831403
Repartizarea profitului 19 8831403
Total capitaluri proprii (rd. 12) 20 36199766 44878903
E. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 21 4176226 3302428
F. Datorii pe o perioadă > 1 an 22 21482785 24964157
G. Datorii pe o perioadă de 1 an 23 41141830 41920916
Total datorii (rd. 22+23) 24 62624615 66885073
H. Venituri în avans 25 0 0
TOTAL CAPITALURI (RD. 20+21+24+25) 26 103000607 115066404

Tabelul nr. 11
BILANŢUL FUNCŢIONAL AL S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.

20
 Nr. EXERCIŢIUL FINANCIAR
POST BILANŢ
rd. 2002 (mii lei) 2003 (mii lei)
I. Funcţia de investiţii
A. Active imobilizate brute 01 32338091 41409649
I. Imobilizări necorporale 02 9416 2125
II. Imobilizări corporale 03 32201402 41384499
III. Imobilizări financiare 04 127273 23025
II. Funcţia de exploatare
B. Active circulante de exploatare 05 56315795 55214294
Stocuri – total 06 26603156 26050220
Creanţe comerciale 07 29712639 29164074
Active circ. în afara exploatării 08 13919940 20441830
Alte creanţe 09 12683401 18905291
Investiţii financiare pe termen scurt 10 1236539 1536539
C. Cheltuieli în avans 11 6254635 2075655
III. Funcţia de trezorerie
Activ circulat financiar 12 203796 687130
Casa şi conturi la bănci 13 203796 687130
TOTAL ACTIVE valoare brută 14 109032257 119828558
IV. Funcţia de finanţare
1. Capitaluri proprii 15 36199766 44878903
Capital 16 3500000 9500000
Rezerve - total 17 14030402 16709540
Rezultatul reportat 18 15607882 18669363
Rezultatul exerciţiului (nerepartizat) 19 3061482
2. Amortismente şi provizioane 20 10207876 8064584
3. Datorii financiare stabile (>1an) 21 21482785 24964157
V. Funcţia de exploatare
1. Datorii de exploatare 22 24769722 26651767
2. Datorii în afara exploatării 23 12581028 10923444
3. Credite bancare curente 24 3791080 4345705
Venituri realizate în avans 25 0 0
TOTAL RESURSE 26 109032257 119828558

Analiza echilibrelor financiare

Analiza financiară furnizează răspunsuri cu privire la cel puţin trei probleme esenţiale
pentru aprecierea condiţiilor echilibrului financiar:
1. structura patrimoniului şi evoluţia sa în timp;
2. corelaţia între lichidităţile cumulate ale firmei şi scadenţele pe care ea le poate anticipa la
o anumita dată;

21
 3. gradul de adecvare al compoziţiei resurselor colectate de întreprindere la utilizările pe
care le finanţează.

2.1.1. Analiza situaţiei nete

Pe baza abordării juridice a bilanţului, analiştii financiari determină situaţia netă (SN) a
întreprinderii cu ajutorul relaţiei:
SN = Activ total – Datorii totale
Astfel determinată situaţia netă reprezintă activul neangajat în datorii. Faţă de activul net
contabil, respectiv capitalurile proprii, situaţia netă este mai restrictivă deoarece exclude subvenţiile
pentru investiţii. În acest caz:
SN = Capitaluri proprii – Subvenţii pentru investiţii
În tabelul următor sunt prezentate datele necesare calculării situaţiei nete la S.C. Sayeh Conex
Paints S.A. şi modificările în mărimi absolute şi în mărimi relative a situaţiei nete:
Tabelul nr. 12
SITUAŢIA NETĂ LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Total active 103000607 115066404 12065797 111,71
2. Datorii totale 62624615 66885073 4260458 106,80
3. Venituri în avans 0 0 0
4. Situaţia netă (SN) 40375992 48181331 7805339 119,33
5. Total active - Datorii curente (F) 61858777 73145488 11286711 118,25
6. Datorii peste un an (G) 21482785 24964157 3481372 116,21
7. Capitaluri proprii (F-G) 40375992 48181331 7805339 119,33

Din tabelul de mai sus rezultă că situaţia netă este pozitivă şi crescătoare (se constată o creştere
cu 7805339 mii lei, adică 19.33%), ceea ce înseamnă o gestiune economică sănătoasă, care
maximizează valoarea întreprinderii şi oferă acesteia independenţă financiară.

2.1.2. Analiza fondului de rulment

Pentru asigurarea echilibrului financiar al unei întreprinderi este necesar ca utilizările durabile
să fie acoperite din resurse permanente, iar dacă rămâne un surplus în urma ciclului de finanţare al
investiţiilor în imobilizări, acest surplus poate fi “rulat” pentru finanţarea activelor circulante, surplus
denumit fond de rulment.

22
 Fondul de rulment poate fi calculat prin două metode, aşa cum rezultă şi din Figura 1. :

Activ > 1 an
Capitaluri permanente
FRF
FRF
Activ < 1 an
Datorii pe termen scurt

Fig. 1. Fondul de rulment, calculat pe baza elementelor

din etajul superior şi cel inferior al bilanţului

Prima modalitate ţine seama de elementele din etajul superior al bilanţului financiar; conform
acesteia, fondul de rulment financiar se determină prin diferenţa:
FRF = Capitaluri permanente – Imobilizări nete > 1 an
A doua metodă ia în calcul elementele de la baza bilanţului financiar. Fondul de rulment se
determină astfel:
FRF = Activ circulant net < 1 an – Datorii pe termen scurt
În condiţiile absenţei normalizării din analiza contabil-financiară, în ceea ce priveşte fondul de
rulment sunt cunoscute mai multe accepţiuni, astfel:
- Fondul de rulment net sau permanent, determinat pe baza bilanţului financiar, constituie un
fond de rulment lichiditate sau fond de rulment financiar (FRF).
- Fondul de rulment “brut” sau “total” defineşte ansamblul resurselor care acoperă valorile de
exploatare, valorile realizabile pe termen scurt şi lichidităţile(în cont şi în casă). Această noţiune este
izvorâtă din practica afacerilor, fiind cunoscută în limbajul curent ca “fond de casă”, datorită faptului
că respectivele elemente de active circulante se caracterizează printr-o lichiditate crescută.
- Fondul de rulment propriu (FRP) reprezintă excedentul capitalurilor proprii faţă de activele
imobilizate nete:
FRP = Capitaluri proprii – Imobilizări nete
Fondul de rulment propriu pune în evidenţă măsura în care echilibrul financiar se asigură prin
capitalurile proprii, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.
- Fondul de rulment străin (împrumutat) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a
finanţa nevoi pe termen scurt. Utilitatea practică, cu caracter analitic a fondului de rulment străin
(FRS), este recunoscută tocmai datorită insuficienţei pregnante a surselor proprii.

23
 Tabelul nr. 13
CALCULUL FONDULUI DE RULMENT LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Capitaluri proprii 36199766 44878903 8679137 123,98
2. +Datorii cu scadenţa de peste 1 an 21482785 24964157 3481372 116,21
3. +Proviz. pt. riscuri şi cheltuieli 4176226 3302428 -873798 79,08
4. Capitaluri permanente (Cp) 61858777 73145488 11286711 118.25
5. -Active imobilizate (Ai) 30461343 35773697 5312354 117,44
6. Fond de rulment financiar (FRF) 31397434 37371791 5974357 119,03
7. +Active circulate 66284629 77217052 10932423 116,49
8. +Cheltuieli în avans 6254635 2075655 -4178980 33,19
9. -Datorii pe termen scurt 41141830 41920916 779086 101,89
10. -Venituri în avans 0 0 0 0,00
11. Fond de rulment financiar (FRF) 31397434 37371791 5974357 119,03
12. Total active –Datorii curente (F) 61858777 73145488 11286711 118,25
13. Active imobilizate (A) 30461343 35773697 5312354 117,44
14. Fond de rulment financiar (F-A) 31397434 37371791 5974357 119,03
15. Active circ., resp. dat curente (E) 31397434 37371791 5974357 119,03
16. FRP (Cproprii-Imobilizări nete) 5738423 9105206 3366783 158,67
17. FRS (Impr pe t. lung-Imob. Nete) -8978558 -10809540 -1830982 120,39

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se pot desprinde o serie de concluzii:
1. Fondul de rulment financiar este pozitiv şi în creştere (cu 5974357 mil lei, adică 19.03%)
ceea ce confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii.
2. Faţă de cifra de afaceri lunară, în anul 2003 FRF a fost mai mare de 2.44 ori;
3. Capitalul împrumutat reprezintă 37.24% (în 2002) respectiv 35.74% (în 2003) din totalul
capitalurilor permanente, ceea ce reflectă o politică de îndatorare responsabilă şi echilibrată.
4. Fondul de rulment propriu a crescut cu 3366783 mil lei (58.67%) lucru care evidenţiază că
echilibrul financiar pe termen lung este asigurat în cea mai mare parte prin capitalurile proprii
(autonomie financiară).
5. Fondul de rulment străin negativ arată că împrumuturile pe termen lung nu sunt folosite
pentru a finanţa nevoi pe termen scurt.

24
 2.1.3. Analiza necesarului de fond de rulment
Necesarul de finanţare a ciclurilor de exploatare este asigurat, în primul rând, din resurse
temporare. Dacă sursele temporare sunt mai mici decât alocările temporare, atunci intervine o nevoie
temporară de resurse, nevoia de fond de rulment.
Relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment (NFR) este următoarea:
NFR = (AC – Db) – (Dts – Crt)
sau:
NFR = (Stocuri + Creanţe-clienţi) – (Furnizori + Obligaţii fiscale)
unde:
AC - active circulante;
Db – disponibilităţi;
Dts - datorii pe termen scurt;
Crt - credite de trezorerie.
În tabelul următor sunt prezentate datele necesare calculării NFR la S.C. Sayeh Conex Paints
S.A. şi modificările în mărimi absolute şi în mărimi relative a NFR:
Tabelul nr. 14
CALCULUL NFR LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Active circulate 66284629 77217052 10932423 116,49
2. Cheltuieli în avans 6254635 2075655 -4178980 33,19
3. Casa şi conturi la bănci 203796 687130 483334 337,17
4. Total (1+2-3) 72335468 78605577 6270109 108,67
5. Datorii cu scadenţa până la 1 an 41141830 41920916 779086 101,89
6. Credite bancare de trezorerie 0 0 0
7. Venituri în avans 0 0 0
8. Total (5+6+7) 41141830 41920916 779086 101,89
9. NFR (4-8) 31193638 36684661 5491023 117,60

Din date prezentate mai sus se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Necesarul de fond de rulment a prezentat în perioada de analiză (2002-2003) valori
pozitive, ceea ce semnifică faptul că există un surplus de necesar temporar faţă de resursele temporare.
2. Creşterea NFR cu 5491023 mil lei (17.6%) se datorează creşterii necesităţilor ciclice într-
un ritm mai alert decât cel al datoriilor pe termen scurt (16.49%>1.89%).

25
 2.1.4. Analiza trezoreriei
Trezoreria netă este dată de surplusul FR faţă de NFR:
FR – NFR = TN
Trezoreria netă apare ca rezultat al operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ.
Calculată plecând de la partea superioară a bilanţului, prin formula de mai sus, trezoreria apare direct
în bilanţ atât în activ, sub formă de mijloace (trezoreria activă), cât şi în pasiv, sub formă de resurse
(trezoreria pasivă).
TN = Trezoreria activă – Trezoreria pasivă
şi TN = Active circulate - NFR
În cazul S.C. Sayeh Conex Paints S.A. situaţia se prezintă astfel:
Tabelul nr. 15
CALCULUL TREZORERIEI NETE LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Fond de rulment financiar (FRF) 31397434 37371791 5974357 119,03
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) 31193638 36684661 5491023 117,60
3. Trezoreria Netă (TN) (1-2) 203796 687130 483334 337,17
4. Disponibilităţi băneşti 203796 687130 483334 337,17
5. Credite bancare de trezorerie 0 0 0 0,00
6. Trezoreria Netă (TN) (4-5) 203793 687130 483334 337,17
7. Active circ., resp. dat curente (E) 31397434 37371791 5974357 119,03
8. Trezoreria Netă (TN) (7-2) 203796 687130 483334 337,17

Din calculele efectuate se pot desprinde următoarele concluzii:

1. Indiferent de varianta de calcul trezoreria netă este pozitivă şi în creştere cu 37.17% ceea ce
arată decalajul dintre ritmul superior de creştere al fondului de rulment financiar faţă de nevoia de
fond de rulment (19.03%>17.6%).
2. În condiţiile în care NFR>0, FRF>0 şi FR>NFR se poate concluziona că NFR este finanţat
în întregime din resurse permanente, ceea ce poate însemna o subutilizare a capitalurilor.

2.2. Analiza ratelor de rentabilitate şi riscul financiar

Tabelul nr. 16

26
 RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICĂ
LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Marja comercială (Mc) 1528715 2526117 997402,00 165,24
2. Cifra de afaceri netă (CA) 143882424 183512717 39630293,00 127,54
3. R1=Mc/CA (1/2) (%) 1,0625 1,3765 0,3141 129,56
Excedentul Brut de Exploatare
4. 15739359 28183559 12444200,00 179,06
(EBE)
5. R2=EBE/CA (4/2) (%) 10,9390 15,3578 4,4188 140,39
6. Rezultatul de exploatare (Rexp) 9707720 23410455 13702735,00 241,15

R3=Rexp/CA (7/2) (%) 6,7470 12,7569 6,0099 189,08

7.
8. Capacitatea de autofinanţare (CAF) 9093132 13593557 4500425,00 149,49
9. R4=CAF/CA (8/2) (%) 6,3198 7,4074 1,0876 117,21
10. Rezultat net (net) 3061482 8831403 5769921,00 288,47
11. R5=Rnet/CA (10/2) (%) 2,1278 4,8124 2,6847 226,17
12. Active imobilizate brute (Aibr) 32338091 41409649 9071558,00 128,05
13. Nec fd rulment de expl. (NFRE) 31546073 28562527 -2983546,00 90,54
14. Re1=EBE/(Aibr+NFRE)[4/(12+13)] 24,6373 40,2782 15,6409 163,48

Total activ brut (Abr) 109032257 119828558 10796301,00 109,90

15.
16. Re2=EBE/Abr (4/15) (%) 14,4355 23,5199 9,0844 162,93
17. Re3= Rexp/Abr (6/15) (%) 8,9035 19,5366 10,6331 219,43

SRexp=ponderea Rexp în EBE (6/4) 0,6168 0,8306 0,2139 134,67

18.
19. Re3= Re2* SRexp (16*18) (%) 8,9035 19,5366 10,6331 219,43

Rata rentab veniturilor Rv=6/2 0,0675 0,1276 0,0601 189,08

20.
21. Nr. rotaţii active: Na=2/15 1,3196 1,5315 0,2118 116,05
22. Active circulante (Ac) 66284629 77217052 10932423,00 116,49
23. Nr rot Ac: Nac=2/22 2,1707 2,3766 0,2059 109,49
24. Pondere active circ: Sac=22/15 0,6079 0,6444 0,0365 106,00
25. Re3=Rv*Na (20*21) (%) 8,9035 19,5366 10,6331 219,43
26. Re3=Rv*Nac*Sac (20*23*24) (%) 8,9035 19,5366 10,6331 219,43

Concret, pe baza datelor din bilanţ Si contul de profit şi pierderi analizate, rezultă datele din
tabelul nr. 16, de unde se pot desprinde următoarele concluzii:

27
 1. Ratele de marjă privind exploatarea şi activitatea globală (R1-R5) au cunoscut creşteri cu
procente variind între 20 şi 89%.
2. Ratele de randament economic s-au majorat toate, în proporţii diferite, după cum urmează:
- Re1=EBE/(Aibr+NFRE) a crescut cu 63.48% datorită creşterii EBE şi scăderii NFRE;
- Re2=EBE/Abr a crescut cu un procent apropiat (62.93%) datorită creşterii EBE într-un ritm mai
alert decât activul brut (40.39>9.9%);
- Re3= Rexp/Abr a crescut cel mai substanţial (cu 119.43%) datorită creşterii foarte mari a
rezultatului din exploatare (cu 141.15%)
De asemenea se constată creşterea randamentului economic al activelor datorită creşterii
ponderii rezultatului exerciţiului în excedentul brut de exploatare.
Tabelul nr. 17
RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARĂ
LA S.C. SAYEH CONEX PAINTS S.A.
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei ) 2002 2003 (±Δ) (%)
1. Rezultatul de exploatare (Rexp) 9707720 23410455 13702735 241,15
2. Chelt financiare (Chfin) 4464195 11140417 6676222 249,55
3. Capital propriu (C) (Activ-Datorii) 40375992 48181331 7805339 119,33
4. Rata rentab fin brute (Rfbr)[(1-2)/3] 12,99 25,47 12,48 196,10
5. Rezultaul brut al exerciţiului (Rexbr) 4500577 9938200 5437623 220,82
6. Capitaluri permanente (Cp) 61858777 73145488 11286711 118,25
R. rentab. Cp (Rcp) (5/6) (%) 7,28 13,59 6,31 186,75
7.
8. Activ net total (A) 103000607 115066404 12065797 111,71
9. Rata rentab. economice (Rebr)(1/8) 9,42 20,35 10,92 215,87
10. Datorii totale (D) 62624615 66885073 4260458 106,80
11. Levierul financiar (LF) (10/3) 1,55 1,39 -0,16 89,50
12. Rata dobânzii (d) (2/10) 7,13 16,66 9,53 233,65
13. Impozit pe profit (I) 1439095 1106797 -332298 76,91
14. Cota procentuală (i) (13/5) (%) 31,98 11,14 -20,84 34,83
Efct LF brut (ELFbr) (4-9) (%) 3,56 5,12 1,56 143,78
15.
16. ELFbr=LF(Re-d) 3,56 5,12 1,56 143,78
17. R rentab fin nete (Rfn)[4*(1-i)] (%) 8,83 22,63 13,80 256,17

R rentab ec nete (Ren) [9*(1-i)] (%) 6,41 18,08 11,67 282,00

18.
19. Efect LF net (ELFn) (17-18) (%) 2,42 4,55 2,13 187,83
Efect LF net (ELFn) [16*(1-i)] (%) 2,42 4,55 2,13 187,83

28
 Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
2002 2003
crt. (mii lei ) (±Δ) (%)
20.

Concluzii:
1. Rata rentabilităţii financiare (atât a capitalurilor proprii cât şi a capitalurilor permanente) s-
a majorat ca urmare a dinamicii superioare a rezultatului de exploatare, cheltuielilor financiare şi
rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii şi capitalurile permanente.
2. Creşterea ratei rentabilităţii economice cu 115.87% s-a datorat ritmului mai alert de
creştere a rezultatului de exploatare faţă de activul net total ( 141.15>11.71%);
3. Atât efectul de levier financiar brut cât şi cel net au crescut cu 43.78% respectiv 87.83% ca
urmare a creşterii rentabilităţii financiare.

BIBLIOGRAFIE:

1. PETRESCU S., MIRONIUC M., Analiza economico-financiară. Teorie şi aplicaţii,

Editura Tiparul, Iaşi, 2002
2. STANCU I., Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 1996
3. PETRESCU S., Diagnostic economic-financiar. Metodologie, studii de caz, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2004

29