CONTRIBUTII LA STUDIUL CRESTERII ARBORETELOR DE PLOPI EURAMERICANI dr. ing. V- GIURGIU 1. CONSIDERATII GENERALE Cultura plopilor euramericani constituie o problemi de cea mai mare importan{aé pentru economia foresticrd, atit pe plan mondial, cit si pe plan national. In fara noastra suprafata acestor culturi este in continua cres- tere, insumind peste 50 000 hectare. Multe din culturile vechi au trecut de 15—20 ani. In aceste imprejurari cu o stringent actualitate se ridic& pro- blema modului de gospodarire. Este important de stabilit virstele de tdiere gi felurile de productie. Rezolvarea acestor probleme necesité cercetéri privind dinamica cres- terilor la arborete. In tara noastré asemenea cercetiri au fost efectuate de Armagescu (1960), rezultatele lor lind sintetizate in tabelele de pro- ductie elaborate. Studii asemAn&toare au fost efectuate si in alte ari: in R.P. Bulgaria de Gheorghiev siChintigev (1957), in RS.C de Bencik, in R.F.G. deSchmidtlenders (1947), in R.P.U. de Magyar (1953), in Grecia de Geprgopoulos (1955), iar in Italia de Piccarolo (1952) gi mai.recent de Prevosto (1965), pentru clona 1-214. Rezultatele acestor cercetiri diferé mult unele de altele, japt explicabil daci avem in vedere diversitatea condifiilor stationale gi a clonelor folosite in culturi. . In cele ce urmeazi vom prezenta noi aspecte privind cregterea arbore- telor de plopi euramericani. Totodat& se va arita in ce misuri tabelele de productie elaborate in tara noastra rispund cerintelor legate de rezolvarea diferitelor probleme tehnicp-economice ale gospodaririi p&durilor de plopi euramericani. : II, DINAMICA CRESTERILOR IN IN ALTIME In ceea ce priveste variatia cresterilor in indltime, cercetirile efectuate de noi, cercetiri bazate pe analize de arbori in numeroase suprafefe de probi, demonstreazi ci alura curbei indltimilor (fig.23.1), precum si cimpul de variatie al inaltimilor sint oorect exprimate de actualele tabele de produc- tie. Trebuie insi evidentiat rolul conditiilor stafionale asupra dinamicii 1 ' 504cregterilor in fniljime. Se-constatd cazuri cind, la aceeasi virsti gi indltime medie, mersul cresterilor — respectiv alura curbei fnaltimilor — depinde de specificul conditiilor stafionale (fig.23.2). In anumite conditii sta- tionale, favorabile inundatiilor, cregterea in in<ime este mult stinjenita in tinerefe, indeosebi in primii ani de la plantare. In schimb, dupa reali- 7 a : 7 : oe = 7 2 ze aeoae : ag 2] eo 7 i: eer be ey ae | en p i: A, pe | STopenk anata oe ane ee ‘ }=——DUPA TABELELE De PRoDUCTE— anaes : eae Fig. 23.1 —Concordanta tntre variatia cres- Fig. 23.2 — Un caz de trecere a arboretelor terilor in inalftime stabilite prin analize de ar- dintr-o clas fn alta clasi de productie bori gi cele exprimate de tabelele de productie pentru plopul euramerican zarea virstei de 17—10 ani, surplusul de api din inundatii in anumite itm- projuriri favorizeazX cresterea in indljime. Din contri, in. unele statiuni ferite de inundatii, cresterile din primii ani sint remarcabile, dar in timp, din cauza unei umiditatii insuficiente, cregterile in fnalyime se diminueaza. Asa se explicd unele cazuri de trecere a arboretelor dintr-o clas& in alta clasi de productie. : Pe ansamblu fenomenul remarcat nu constituie o nota caracteristicd, urmeazi ins& a fi luat in considerate la elaborarea unor noi tabelé de pro- ductie pentru viitoarele arborete de plopi euramericani. III. DINAMICA CRESTERILOR IN DIAMETRU_ Variatia cresterilor in diametru a fost amplu studiati atit pe cale sta- tisticd cit si prin urmarirea cregterilor radiale. Studiile statistice efectuate, referitoare la peste 150 arborete, arat& o foarte bun& concordanta fntre mediile statistice gi valorile tabelelor de productie. Cu unele excentii alura curbei diametrelor, rezultati pe cale Statistici, este asem&nitoare alurei curbei rezultatd din datele tabelelor de productie roménesti (fig-23,3-7). Acoastd remarcabil& constatare consti- tuie o bund baz& de incredere pentru efectuarea de calcule tehnico-eco- nomice privind arboretele de plopi euramericani. Totodat& remarcim o variabilitate relativ redusi''a diametrelor medii fn cadrul aceleiasi clase de productie si aceleiasi clase de virsté (tabelele 502oe PEER ERE TTT than a vingra, AXE ‘A.spaqno mapiAt pe rrawams i< 5 M* SPATIUDOPAL ta Piawrane > 5 M* Fig. 29. —Variatia diametrului mediu cu: virsta pentru arboretele de plop euramerican din clasa I de productie ‘DAMETRUL MEDD Cu ‘DIAMETRUL MEOIU CM TIT TT ee TTT Tae ER —— burs ransLELe De PRODUCT SPATTO TPIAL LA PLANTARE’ < 5 Mt (vee MEDI STATIBTICE Tid DOFIAL LA PLANTARE > 5 M* Fig. 28.4 —Variatia diametrulixi mediu cu virsta pentru arboretele de plop euramerican din clasa a Il-a de productie LsaEIDA DUMeETKUL MEDIL CM ge ees t crtTtD a ww em ae ee a a a Ving, ANE See MIRSTA,AME —— dur TARELELE ne PRODUCTI Asvagiv papas ix ptawrans <5 Mt eee muDU sTATBTICE . (TAU INITIAL LA PLANTARE > 5 M# Fig. 28.5 —Variatia diametrului mediu cu vtrsta pentru arboretele de plop euramerican din clasa a III-a de productie , 503a me vnsyA,Axt ASSPATTU DOTA YA PLANTARE |< 5 Mt r ‘SEPATTOROPALLAPLANTARE © > 5 MP Fig. 23.6 — Variatia diametrului mediu cu virsta pentru arboretele de plop euramerican din clasa a IV-a de productie 2 Bas, Writinunnwunuanm CF FF bHDN em Bm ‘Vins, at _ VRSTA,AN UPR TABELELE DE PRODUCTI A.SPATIU INITIAL DE PLANTARE (<5 M* SDE STATETICE {BSPATIDOTIAL LA PLANTARE > 5 M* Fig. 23.7 — Variatia diametrului mediu cu virsta pentru arboretele de plop euramerican din clasa a V-a de productie Tabelul 23.1 Tabeli de corelatie privind iegitura dintre diametrul mediu si virsta arboretelor de plopi euramericani (clasa a Ill-a de productie, suprafafa la plantare > 5 m* /arbore) aa Virsta tn ani = mea. Te |e] ]e lw le Te |, 2 2 ‘2 4 7 - 6 7 - 8 4 4 _ 1 10 10 7 8 2 0 17 12 2 8 8 oO 18 14 1 5 16 9 3L 16 2 6 6 1 : 16 18 3 4 17 0 uM 20 4 9 1 4 22 4 2 1 7 24 1 3 0 4 26 3 3 n 20 14 4 35 34 32 7 4 170 = 5,3 10,0 9 14,0 16,5 19,1 21,7 25,0 14,4 2 3,3 2,8 4,1 3,8 61 2,9 7,3 3,0 26,4 s_|_12 |_ 1,63 | 2,02 |_ 1,96 | 2.48 |_ 1,69 | 2,70 | 1.7 |_5,14 3% | 34 17 16 4 15. 9 12 7 3623.1 la 23.4). In adevar, coeficientii de variatie araté o bund stabilitate a valorilor referitoare la diametrele medii. Tabelul 23.2 Tabela de corelafie privind legitura dintre diametrul mediu $1 virsta arboretelor de plopi euramericani (clasa a Vil-a de productie, suprafafa de plantare <5 m?/arbore) Virsta tn ant Diametrul neal, Tota! om a |e a | 0 | 2 “4 16 2 7 cs 4 19 19 6 19 19 8 5 8 1 14 10 8 3 I 12 4 4 2 3h 4 2 21 23 10 56 16 1 30 25 56 18 10 42 24 76 20 4 15 1 20 22 te | 0 1 24 2 1 3 Qn 50 22 50 66 8L 42 2 313 rd 4,8 10,0 12,7 15,4 16,9 19,0 22,0 12,6 st eis 3,6 2,0 2,3 2,3 2,3 4,0 22,0 s 1,70 1,90 1,42 1,54 1,52 1,52 0,63 4,58 % [3 [io [iu 110 Suleles 37 Virsta in ani ” Tabel& de corelatie privind legitura dintre diametrul mediu si virsta arboretelor de plopi euramericani (clasa a 1V-a de productie, suprafaja de plantare >5 m*/arbore) Tabelul 28.3 Dismetrut = a 4 s | 8 ee els Total 4 2 2 6 13 1 4 8 3 10 3 16 10 3 13 3 19 12 2 3 9 1 1 18 4 4 13 6 8 31 16 1 3 5 4 13 18 ; 1 1 1 3 20 : 1 1 2 22 1 1 n 18 16 28 13 15 2 1 |g x 61 | 86 | 110 | 13,1 | 149 |_152 | 19,0 | 200 | 116 s wi | 24 | 42 | 97 {| 22 | 82 | 10 = | 135 s 1,04 |_1,56 | 9,04 | 1,64 | 1,48 | 2,28 |_ 1,00 | — |_3.68 s% | 12 18 19 12 10 15 5 — | 32 505Tabelul 23.4 Tabeld de corelatie privind legitura dintre diametrul mediu si virsta arboretelor de plopi ‘curamericani (clasa a IV-a de producjie, spafiul de plantare <5 m*/arbore) Virsta tn ani tn Tota ca 7 ee 4 16 16 6 15 17 32 8 2 i 13, 10 5 4 3 7 12 3 3 6 3 2 17 4 2 a 13, 24 16 8 = 6 23 18 1 6 5 3 15 20: ae 1 n 33 36 9 27 32 13, 3 153 x 5,2 Led 11,6 13,8 15,3 16,1 18,0 1,9 s 15 3,7, 2,5 44 |_3,9_| 25 = 21,8 s 1,20 1,92 1,56 2,22 1,96 1,58 = 4,66 3% 23 25 13, 16 13, 10 = 42 Studiul cresterilor radiale, bazat pe circa 3000 misuratori de inele anu- ale pe arbori din 27 suprafete de probi, scoate in evident& urmitoarele aspecte: — arboretele de plopi euramericani chiar la virste relativ inaintate (45—25 ani) posedX o deosebita energie de cregtere in diametru (fig. 23.8 Ja 23.16). La virste fnaintate frecvent cresterile radiale siht tot atit de mari ca gi cresterile realizate in tinerefe, mai ales in arboretele parcurse cu tiieri de ingrijire; . : — cresterile anuale variazi foarte mult in raport ‘cu condifiile de ve- getatie ale anului respectiv. Astfol, la majoritatea arboretelor studiate, cresterca radiala a arborilor a fost scizutd in anul 1964, caracterizat prin soceta gi lips de inundatii. In schimb, 1a arboretele in virsta, inundafiile anului 1965 au avut influenfi favorabil& asupra cregterilor radiale, dar numai pe statiuni far& ap stagnanta. Dar gi pe asemenea stafiuni favora- bile sporul de crestere in urma inundatiilor s-a constatat numai la arborii din plafonul superior; arborii dominafi din cauza lipsoi de lumini n-au beneficiat de pe urma inundafiilor (vezi fig.23.12). IV. DINAMICA CRESTERILOR IN VOLUM Studiul cregterilor curente in volum, bazat pe misuritori efectuate la aproape 80 de arborete de plopi euramoricani de diforite virste si clase 506