Întreprinderea este un sistem care ţine de o anumită structură economică şi

financiară. Ea reprezintă un ansamblu patrimonial care este obiectul

managementului, ce include:
1. imobile(sectorul de pămînt, clădiri, construcţii);
2. bunuri mobile(maşini, utilaj, rezerve de materiale şi mărfuri);
3. creanţe şi datorii(datoriile reciproce ale antreprenorului şi partenerilor
săi);
4. dreptul la marcare (denumirea, emblema comercială);
5. dreptul exclusiv asupra proprietăţii intelectuale:brevete de invenţii,
dreptul de autor, know how ;
Cunoaştem că întreprinderile mari sunt acele care:
 au angajaţi mai mult de 500 de muncitori
 au un sector de piaţă cu aria de cuprindere mai mare şi bine
definită.
Abordată ca un sistem, întreprinderea prezintă mai multe caracteristici:
a) întreprinderea este un sistem complex, deoarece include resurse umane,
materiale şi financiare. Resursele umane sunt compuse din personalul
întreprinderii, care prezintă caracteristici din punctul de vedere al nivelului de
pregătirii, specialităţii, postului ocupat, vîrstei, vechimii în unitate etc.
Disponibilităţile băneşti în numerar şi la bancă, aflate la dispoziţia întreprinderii
formează resursele sale financiare.
b) Întreprinderea este un sistem socio-economic, în sensul că în cadrul său
colectivele de lucrătoridesfăşoară procese de muncă generatoare de noi volori de
întrebuinţare..
c) Întreprinderea industrială este şi un sistem planificat. Esenţa acestei
trăsături o reprezintă fundamentarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor
întreprinderii pe baza planului său, al cărui conţinut este diferit în întreprinderea
de stat faţă de cea privată.
 d) Întreprinderea este un sistem deschis. Aceasta se exprimă prin fluxul de
intrări-utilaje, materii prime, materiale, combustibil, energie electrică, informaţii
destinate sistemelor din care face parte.
e) Întreprinderea este un sistem organic adaptiv, adică se schimbgă
permanent, sub influenţa factorilor endogeni şi oxigeni, adaptîndu-se atît la
evoluţia macrosistemelor din care face parte, cît şi la cerinţele generate din
dinamica susţinută a resurselor încorporate.
f) Întreprinderea este un sistem tehnico-materiale, în sensul că între
mijloacele de muncă, materii prime şi materiale utilizate în cadrul său există
anumite legături, care se manifestă prin dependenşa tehnologică dintre
subdiviziunile sale.
g) Întreprinderea este un sistem organizat. Se manifestă în descompunerea
întreprinderii în elemente componente cu scopul recompunerii lor în elemente
componente după anumite criterii tehnice, economice şi de personal.
Astfel, în cadrul unei unităţi economice poate fi evidenţiat un ansamblu de
activităţi de bază: aprovizionare, producţie, vînzare, transport etc.
Ca exemplu a unei întreprinderi mari putem caracteriza S.A. Bucuria.
Întreprinderea ca sistem în care au loc procese specifice activităţii economice
prezintă un deosebit interes şi din punct de vedere financiar.
,, Cel ce vrea să dea sfaturi în probleme financiare trebuie să cunoască
resursele cetăţii, natura şi mărimea lor, pentru a adăuga pe cele ce lipsesc şi a
mări pe cele ne îndestulate:de asemeni trebuie să cunoască toate
cheltuelilecetăţii pentru a suprima pe cele inutile şi a reduce pe cele excesive’’
Aristotel
Analiza situaţiei economico-financiare la nivelul microeconomic are ca obiect
studierea modului de realizare a autofinanţării în condiţiile autonomiei
decizionale, asigurarea integrităţii proprietăţii agentului economic, a unui raport
optim între mijloacele economice ale acestuia, a realizării normale a relaţiilor
financiare cu alte unităţi.
 Analiza situaţiei financiare se bazează pe butgetul de venituri şi cheltueli şi
execuţia acestuia, bilanţul contabil şi anexele acestuia, datele evidenţii contabile,
financiare şi de gestiune şi altele.
Întreprinderea S.A. Bucuria îşi ţine riguros evidenţa economico-inanciară,
întocmeţte bilanţul contabil şi rapoartele financiare şi statistice în ordinea stabilită
de legislaţia în vigoare.
În procesul activităţii econopmico-financiare a întreprinderii proprietatea sa se
formiază din contul:
-venitul realizat
-uzurii calculate mijloacelor fixe
-creditelor, împrumuturilor şi altor mijloace atrase
-donaţii, sponsorizări
-alte intrări
Întreprinderea S.A. Bucuria autonom soluţionează problemele vizînd
finanţarea activităţii economice şi sociale proprii, deschide în acest scop în
instituţiile bancare conturi, inclusiv valutare.
Scopul funcţional al fiecărei întreprinderi de producere este de aş-i majora
volumul producerii prin majorarea volumului vînzărilor pentru obţinerea
profitului şi maximizarea lui.
Deci bugetul întreprinderii depinde în marea măsură de volumul vînzărilor.
Conform datelor în anul 2004 au crescut cu 55,5 mln. Lei, faţă de vînzările nete
ale anului precedent, ceea ce a influenţat pozitiv situaţia financiară a
întreprinderii. Cea mai mare pondere din volumul vînzărilor produselor de
cofetărie, care în comparaţie cu anul precedent sa majorat în sumă de 54,2 mii lei
sau cu ritmul creşterii de 149,6%.
Aprecierea performanţelor, obţinute de întreprindere, se efectuează în baza
analizei profitului şi nivelului rentabilităţii.
Profitul este rezultatul final al activităţii întreprinderii şi caracterizează
efecienţa lucrului acesteia.
 În condiţiile economiei de piaţă profitul obţinut asigură baza financiară în
vederea extinderii activităţii întreprinderii. Capacitatea întreprinderii de producere
S.A. Bucuria de a asigura un profit necesar de termină existenţaei şi depinde mult
de activitatea de conducere a întreprinderii. În atare condiţii de activitate de
conducere este de neconceput făra sursele informaşionale, necesare pentru analiza
rezultatelor financiare. Ca surse informaţionale serveşte: ,,Raportulprivind
rezultatele financiare’’ , care include gruparea veniturilor şi cheltuelile pe tipuri de
activitate:operaţională, de investiţii şi financiară. Aceasta permite calcularea
următoarelor tipuri de profit:
 Profit brut
 Profit(perderi) din activitatea operaţională
 Profit (perderi) din activitatea de investiţii
 Profit (perderi) din activitatea financiară

Negativ asupra profituluibru au influenţat următorii factori:

-majorarea altor cheltueli comerciale 2064,19 mii lei faţă de 2002
-cheltueli generale şi administrative cu 1170,9 mii lei
-cheltueli operaţionale cu 590,27
Pe parcursul anilor de gestiune 2006-2007 întreprinderea S.A. Bucuria a
opşinut şi alte rezultate economico-financiare din alte tipuri de activitate.
În anul 2007 situaţia se preyintă astfel întreprinderea a obţinut profit din
activitatea de investiţii în marime de 28,8 mii lei şi din activitatea operaţională în
sumă de 13195,28 mii lei micşorînd-se considerabil faţă de anul precedent, însă
profitul din activitatea financiară s-a majorat faţă de 2006 cu 123,3 mii lei
constituind 1841,6 mii lei.
În rezultatul activităţii economico-financiară întreprinderea S.A. Bucuria a
avut un profit pînă la impozitare în sumă de 5302,9 mii lei în 2002, 14449,82 mii
lei -2003 şi 15065,4 mii lei în 2006, majorăndu-se în anul 2007 cu 9146,92 mii lei
faţă de 2006, iar în 2006 cu 615,5 mii lei.
 Pentru îndeplinirea obligaţiilor economico-financiare orice agent economic
trebuie să dispună de un volum optim de mijloace circulante, care pot fi alcătuite
atît din mijloace proprii, cît şi din surse atrase. Unul din momentele de bază în
analiza activităţii economice este aprecierea surselor financiare ale întreprinderii.
Concluzie: din datele prezentatese constată un grad de auto finanţare destul de
mare, care asigură stabilitatea întreprinderii şi păstrarea intereselor proprietarelor
şi creditorilor. În dinamică se observă o creştere însembnată a mijloacelor proprii
şi înlocuirea surselor împrumutate.
Este de menşionat faptul, că nivelul de achitare a capitalului statutar 100% şi
gradul de retragere a lui 0% demonstrează situaţia cea mai favorabilă din punctul
de vedere a stabilităţii financiare.
Calculele efectuate în datele bilanşului contabil atestă, că valuarea activelor
nete la începutul şi sfîrşitul perioadei raportate depăşeşte mărimea capitalului
statutar ceea ce corespunde cerinţelor legislaţiei în vigoare privind societăţile pe
acţiuni. În perioada raportată ca şi în anii precedenţi întreprinderea n-a recurs la
atragerea surselor împrumutate prin emiterea obligaţiunilor.
Analizînd sursele împrumutate notăm, că S.A. Bucuria a funcţionat pe
parcursul anului cu folosirea mijloacelor circulante proprii, ce caracterizează
pozitiv starea solvabilităţii a întreprinderii.
Sursele împrumutate pe termen lung sunt ne considerabile şi nu există situaţia
riscului financiar.
Din datele prezentate observăm, că la S.A. Bucuria sa înregistrat micşorarea
datoriilor pe termen scurt în deosebi la cele mai importante: privind decontările cu
bugetul, care sa micşorat cu 1732 mii lei.
 Comparînd numarul de rotaţii a datoriilor pe termen scurt cu rotaţia activelor
curente se poate de menţionat următoarele:
-rotaţia capitalului total rămîne la nivelul lui teoretic pentru
industrie(2.5), dar depăşeşte 1, ce este un fapt pozitiv. Pentru explicarea cauzelor
acestui indice e necesar să se examineze un şir de coeficienţi particulari.
-numărul de rotaţii a creanţelor corespunde nivelul raţional, necătînd la
majorarea absolută acestui indice.
-stocuri de mărfuri şi materiale s-au majorat în sume absolute. Mai sus
au fost explicate cauzele care au adus la majorarea absolută a stocurilor. Aceasta e
un fapt negativ, aşa cum se măresc cheltuielile de sdepozitare, perderi de detiorare
a calităţii produselor păstrate. Cu toate că aceasta rata de rotaţie a stocurilor s-a
îmbunătăţit în comparaţie cu anii precedenţi în urma sporirii volumului de vînzări-
o situaţie pozitivă.
Micşorarea duratei de rotaţie a activelor curente a dat posibilitatea majorării
vitezei de rotaţie a datoriilor întreprinderii ce se caracterizează în zile: de la 118.5
zile pe anul 2001 şi 70.9 zile pe anul precedent pînş la 45.6 pe anul de gestiune.
Un fapt pozitiv din punct de vedere a utilizării mai eficiente a activelor.
 Concluzie totală privind activitatea de afacere: la finele perioadei de gestiune
toţi indicii activităţii de afacere sa-u înbunătăţit dar careva indicii nu ating
mărimea optimă: rotaţia capitalului total ca urmare a reducerii vitezei de rotaţie a
stocurilor.
Nivelul lichidităţii absolute arată, că la începutul perioadei gestionare
întreprinderea ,,Bucuria’’ a fost capabilă sa-şi achite 19,35% din datoriile pe
termin scurt, iar la finele-5,5% . alte coificienţi pe întreprinderea ,,Bucuria’’ sunt
la un nivel mai mare decît recomandat şi satisfac cerinţele mărimii optime.
În condiţiile economiei de piaţă profitul constitue scopul existenţei
întreprinderii, pe cînd, rentabilitatea caracterizează capacitatea întreprinderii de a
opţine profit, reflectînd eficacitatea întregii activităţi economice a întreprinderii.

Acest indicator reflectă mai complet rezultatele finale ale întreprinderii.

Indicatorii rentabilităţii pot fi următorii:
-rentabilitatea vînzărilor
-rentabilitatea activilor
-rentabilitatea economică
-rentabilitatea financiară
În continuare vom precăuta analiza indicatorilor rentabilităţii enumerate mai
sus.
Rentabilitatea activelor reflectă eficienţa utilizării activelor angajate în
activitatea întreprinderii indiferent de sursele provenienţei lor. Parametrii
indicatoriluistudiat pot fi diferiţi, însă pentru a asigura o activitate favorabilă în
condiţiile Republicii moldova trebuie să atingă un nivel nu mai mic de 10%.
 Întreprinderea S.A. Bucuria în anul 2008 îşi propune următorul program de
intensificare a activităţii economico-financiare conlucrarea avtivă.
1. a atinge un volum de producere de 14 mii tone
2. negocierea contractelor cu cumpîrîtorii potenţiale de peste hotarele
Republicii pentru exportarea producţiei produse
3. de conlucrat activ cu reprezentanţii comercial-economice din
Republică de pe lîngă Ambasadele Republicii Moldova în străinătate pentru
căutarea materiilor prime care nu se găsesc pe piaţa internă şi importarea lor.
4. pentru intensificarea comerţului angro la întreprinderea S.A. Bucuria
este necesar de a încheia contracte directe cu conducătorii bunurilor mateeriale,
apoi de a concentra mărfurile de larg consum la dpozitele întreprinderii pentru a
forma un sortimentamplu, ca agenţii economici să poată selecta sortimentul
necesar pentru organizarea comerţului cu amănuntul
5. de conlucrat cu agenţii economici pentru aprecierea sortimentului de
mărfuri necesar şi solicitat de cumpărători pentru a fi concentrat la depozitele
întreprinderii şi vîndut în reţeaua cu amănuntul
6. încheerea contractelor cu cumpărătorii mărfurilor de larg consum din
republică
7. pentru căpătarea suplimentară a mijloacelor circulante, folosirea
rentabilă a mijloacelor fixe şi obţinerea unui venit în mărime de circa 360 mii lei
de acordat prestări-servicii agenţilor economic şi persoanelor fizice.
8. în urma intensificării activităţii întreprinderii de obţinut un venit în
mărime de circa 400 mii lei
9. completarea funcţiilor vacante cu salariaşi avînd studii
corespunzătoare
10. participarea la expoziţii republicane ţi internaţionalepentru încheerea
contractelor de vînzare cumpărare a bunurilor materiale.
 Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea: Ştiinţe Economice
Catedra de management
Specialitatea: Business şi Administrare

Lucrare de control la managementul afacerii

pe tema:

Efectuat de: Petraş Nicolae

Gr. E M 0518

Chişinău 2007