ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

1L:Nfi.. trad. sect. sfanta CEcaterina nr.R. . 53 rJe{.) 159.R.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc. Timeu.. O.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma .P.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. 2007 ISBN 978-973-8975.15. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str.: Georgeta Timcu. 1?. .j 3-2 I.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.4.Blleure~ti : Dharana.1L:N/l. Georgeta (trad.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

atunci. Bo In Ra .Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo. acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. fleee treaba de zi ell zi. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. fieee gand iscat.

Un om care se respecta pe sine. Materialism insearnna puterea femeii.de locul ~i atributiile celuilalt. va disparea ~i omenirea. dar ~i puterea efeminata. ~i se poate. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. sa-ti indrepti trecutul. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Va voi raspunde pe scurt. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. 7 . Acesta este nivelul actual al civilizatiei. omenirea ar inceta sa mai existe. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. In acela~i timp. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Haideti sa ne lamurim impreuna.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . Daca familia dispare. . Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. chiar dadi sunte{i divortati. Daca nu puteti. rau. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. eu cat illfidelitatea este mai mare. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. eu atat gelozia este mai putemica.. COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Va vedea in sotie pe mama lui.AT. toate defectele ~i insuccesele lor.ungav v .) . se va na~te A m e1 gelOZla. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. de~i. copilul va trai. Daea aCUln. a recunoscut ca este 0 negativista. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. tara nici un rost. Gre~iti.I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. Dupa cateva are. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. ale carei defecte Ie ura~te. . eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. eel putin una dintre pani nu re- 1" <. 11 ura/i pe acest om.chiar aiei. Pentru a-~i imbunatati viata. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. de regula. treptat. De regula. Fiul unei femei depravate.. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin.. gre~esc.

S-au cravedit a fi pro~ti. Si.zut in desfranare ~i a1cooIism. sfar~e~te. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. . Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. se comporta de femei co. Tortura tacita. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . Cei doi s-au ales unul pe celalalt. a dec3. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Diei capEl. paate sa reu~easca. 1nt1'-o astfel de sitna!ie. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Cel care vrea sa infranga incapat. prima casatorie. rezultatull1U va intarzia sa apara. Dar. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. dupa cum se ~tie. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. prin iubirea ei. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. fie ca se transforma in du~manie. Cu cat criza este mai mid. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . de regula.?narea celuilalt.draga mea. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. Un lucm este clar .Luu!e ViilmCi cunoi19te. aceasta femeie nu este 10. fie eEl iubirea se duce. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii.. reciproca. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e.sorul nu va avea parte de ea. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. de 0 bicei.0 intreb eu. Femeia care reu~e~te.

pe parintii. desavaqita. ocupandu-ma de bolnavi. de om allui Dumnezeu. strabunicii . bunicii-bunieele. va suferi din cauza lor. Dar. Asta este Iectia vietii. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. el va deveni $i mai bogat. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. cum se zice. regretandu-$i prostia. clar.ndirea unei experiente superficiale de viata. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. dar mult mai aspru. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta.. sunt fericita . i$i va aminti categoric de primul dintre ei. dar deja 10. prin ei. il a$teapta pieirea. Dadi trupul 1~ -) . Dar. In general.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. Si cum fiecare vine in viata asto. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia.ca sa invete acest adev3r intelept. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. am vazut. In ultima vreme.'iata. Altre!. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. voluptate momentana $i doba. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . daca ma credeli.. $i asta va continua pa. Cine se disatore$te pentru bani.strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. un nivel mult mai ridicat.

pentru cii. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. Dadi copilul este agresiv. sub amenintare. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. Spiritul este eel care merge inainte. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. mama este sufletullui. 0 ura§te ~i pe mama sa. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. el comite a crima. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. dar. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. va fi socotit vinovat tot el. TaUil este spiritul copilului. parintele a merita. rura sa fie con~tienti.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. este a alta treaba. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. copiii 11 vor invinovati pe el. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. Numai el este viata ve~nica. Ie tine despartite. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. se afla in conflict cu copiii. de regula.

. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra ..Jat . $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina..Jti!i. era slabit ~'iobosit. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. prin mu1ta perseverenra. L-am imbrali.Ji. La pIe care. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita .. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte.Jez. stat mult de vorba. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Intelegea ca. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. am vazut un barb at absolut obisnuit. A promis ca. "Am intrat in camera tatalui meu . Dadi din familie lipse§te tatal. numai ea arata mai batran.Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. dar ell mama -nll. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor..'fiel a fneeput sa planga . Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. de fericire. Po. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. Tata!" In timp ce imi povestea. An. 0 :l::rumuse!ede fata. Dupa ce s-a eliberat. de acest stres. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi. va inva!a sarguincios.(fmp[u c£in viapa de 19 ani.. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie.

Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. este invarat sa-~i urasca sufletul. '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta.J Daca. chiar ~i pe partea rea. acela ura~te sexul masculin. Iubindu-~i tatal. sa cereri iertare copiilor. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Cine isi uraste mama. se va supara ~i pe sine. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. macar in numele vierii copiilor. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. dar trebuie sa va 18 . Daca el este in permanenta dojenit. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. Dadi fiica se supara pe mama sa. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Daca i~i ura~te tatal. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Le lipse~te experienra vietii de familie. Fiul . se va supara in acela~i timp pe sine. intrucat mama sa este femeie.} J ~. Cine i~i ura~te tatal. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. fiul se supara pe tatal sau. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. . automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. uraste sexul feminin . el nu are scopuri in viata. . intrucat tatal sau este barbat. Cand este invarat sa-~i urasca mama.Luule Viilma ei. Daca fiica i~i ura~te mama.

Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. iar mama . Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. inainte de a putea da iubire. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.nd nu are forta. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata.. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca. fara sa ceara voie. Nu poate merge inainte atunci ca. nu Ie ramane decat munca. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. ~tie sa-~i ierte mama. Daca nu yeti face acest luem. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. IertatiIe.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. eu fiecare 19 . Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. el trebuie sa 0 fi prim it. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru.sufletul.sa-~i iubeasca sotul. conform educatiei primite de acasa. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. pe partea lui. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. sotia ~i soaera. ~tie sa a~tepte ~i.

viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate.... Femeia citise eartea mea.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. . Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.. " Ce Fica? Ce ro. ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. acela nu se va putea face bine. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. Pute!i dumneavoastra so. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . evident.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. Dar.niito. incM femeii i-au ta~nit lacrimile. Cine neaga esenta energetica a bolii. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. Ce nu obtinea eu binele.i . adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres. el era un vampir. oare.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica .pe mine nimeni 20 . sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Nu ~tia. Ostilitatea fata de el era evidenta. Iua eu japea. Fara sa-~i dea seama.

Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. Acum. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. ar fi vorbit altfel. dorinta de a iubi.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar.AlungS diul din tine nu ma iube§te. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. Sa se ajute intre ei nici vorba. Daca wi am care a ~tiut S3. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. din pacate. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic.ovatie.care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . mei unul pe ceUilalt.

o va aprecia eomparand-o eu mama so. Nu duce lipsa de barbati. Daea mama nu-~i iube~te sotul. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie. . Daca n-ar 1'ia~a. b'me spus.femeia . s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi.. nu ganGes:::oeIoc. Ca.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. ocoliti de iubire. femeia fiind mult mal rezistentE't. nki bar'.barbatul insu~i. nu ar mai supravietui niciun barbat. Ne-am lamurit ca mama . atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 .. 1 Parintii sonlor 1 . arata foarte bine.. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. 0. 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.nilfzeni nu m6 iube. este buna .un adevarat Inger dupa parerea multora.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. Eo.l1d fiul se va easatori. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa. .1 l' batl1 nu gan desc a~a. a doua . Dar.Nici ea.este ceo. "'vI al. Frica . atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei.. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. mascata in iubire pentru barbati. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin.\Hii ei.LIIlIIe ViiIma ilalt. Prima victima este portofelul barbatului.

. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc.. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. inclusiv defectele soacrei.Alunga ralll din tine iubire. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. asta inseamna. pe sotia sa. Bineinteles ca. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. in esenta. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. ca a avut parte de 0 sotie buna. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Daca nora este isteata. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . pentru ca soacra este sufletul fiului. Cfu1d soacra se cearta cu nora. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. daca. vor fi compensate. avand sentimentul de vinovatie. va avea parte de un sot 1ini~tit. toate celelalte defecte anterioare. Iertati-o. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. avand 0 asemenea nora. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 .. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. fiul se va supara. va pricepe despre ce este vorba. fara sa vrea.

lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. pentru ca soacra a ineetat demult 53. De obicei. Iertari-va una pe alta. Dar. In realitate. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. acum Ii este prietena ~i "prieten". 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora.pentru ca sa poata trai normal cu sotia.sufletul sau . care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. spre fiu. 24 . de obicei. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. mai curajos ~i mai sanatos. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. Fiul devine totul pentm ea. nLls-o sehimbati pe nora. Dar. daca. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. Deseori. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. fie doar mama lui.

Din pacate.mbiierau obosi!i ~i indiferenti.. A~a cum am banuit. Este uluitoare aceasta opime simplista. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i.. Jaml 'Z'le e.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. E treaba medicilor. tatal 25 .{. rela!iile dintre copii vor fi incordate. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . dar in suflet 0 ponegre~te. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. de~i poate s-au straduit. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. A111belesunt sufletul copiilor lor.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului.

Cine stie. da1'eea. Cata lume n-o..tata ~i soacrei . :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui... $i ea se simrea bine eu doi tari. 26 .nora lui. mra sa se jeneze. De obicei. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. a inceput sa-i spuna socrului . poate tot raul este spre bine ". Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: .mama.LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. Cine se va elibera de prejudeca!i. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Eo. Fara sa fie con~tienta. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei .1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii . Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera.

copilul nu va putea fi niei jignit. nefericito.chim el sub puterea raului. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. totul va fi bine. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o.. certare!e ~i rau intenlionate.tie. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii.habar nu are de acest conflict. Din moment ee ati aparut pe 27 . daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor.. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. S-a. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra. niei du~mania ginerelui sau nurorii. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo.cestuia.soacra nu mai poate fi consolata. In [elul acesta. Elibera!i-va de frica . Iertari-va aceste stresuri.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. ma fnjura. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.opilulni. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii. nlei umilit.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.. ma calomniaza ~i ma umile. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare.

Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. Baietii l~. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. mai presus de ariee. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta. in vieti1e anterioare a prieL. ati aparut ~i ea sa invatati. Fam nului dum. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Dadi v-ari ales eonsoarta. suferintele 'lor Inceta. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. Cine n-a avut minte atunci. adid noi in~ine. dar nu indraznea 58. Mama Iui 11branea.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. situatia materiala.soeml sau soacra. 11 spala. Daca vor fi invatate. Zicea ca este 0 persoana normal a.ul~i mai bogat. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul.Jxbat. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei .-ispun~l nimic. modema.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. acum a aparut ca sa invete..Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.Luule Viilma lume ea sa traiti.ialeg soria dupa cum este mama lor. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. :tara' 28 o . Platind tributul modei ziIei. Ea voia sa fie independenta. dar pe post de victima.

sa-1 faceti altfel. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. despre oameni.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. va disparea din via!a Iui. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. Daar vi s-a pamt. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou.elile. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut.l. Daca iertarea vine din toata inima. se va schimba ~i el. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. ~i iara~i din considerente personale . fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. 29 . Daca v-ati fi inte1es gre~eala. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. In acest caz. InSeam.. Daca el nu vrea sa va asculte. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. datorita transformarii dumneavoastra. Nu uitati . Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum.

ieei condamnaIl 1a pieire. acum fenomenul a devenit de mas. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica.. atilt pentru e1 insn~i. au fost eei mai puternici. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Spai.treburile marunte i~i incetinesc mersul. ma in fala necunoscutului a impEi.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident.nd se vihcarqte 0 femeie -. la evenimente importante devin ral. vaicareala bi1rbatului este periculoas2. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar. cat 9i pentru cop ii. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. omul nn ~tie sa traiasca. Gamenii de arta emotionali. Cand barbatul se vaidire~te . Dad\. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. In gaud sau prin cuvinte. se oprqte din drum.'\. nonsens.i. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. ca acum. du~mano~i.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. Vaidireala duce tatdeauna 10. Ca.rtiIomenirea in d. In vremurile de crizi'i. Aceasta stare de inutilitate.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. Cand se afli'i In impas. ace9tia Hind spirituI san.se opre~te via~a.

In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. traiqte pentru a muri. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate.-1 numiti nonsens. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. dar la modul dureros. Omul este condamnat la abandon. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. acela are nevoie de 0 leqie critica. Orice situatie te invata cate ceva. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Cereti-i 4' . Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme.~aCZlma~fi vrut". Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete.) 1 . Este teribil de trist d. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii.

Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate.. n-ati inteles ca daca nu exista iubire.'iilma iertare pentru ca. In realitate.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare.1eelelalte. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. sentimentul ca fiintezi. de a actiona. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Ea nu apare bruse. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne.Litule J. necesari sie ~i prin sine . Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. ea exista. Este un sentiment special. ne~tiind sa ganditi. nu este insotita de un torent de emotii. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. Cautati persoana care va iubqte.necesari celorlalti. daca veti ac!iona eu cap.va face suftetul bolnav. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. se vor adauga . Aveti dej a trupul. i'n spatele ei se afla insatisfactia. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. Ispititorul dumneavoastra mintea . Dragii mei. 32 . Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. de a trai. nu exista nici trup. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. Veti simti ca sunteti necesari.

EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Echilibrullor este ratiunea. Nici unul. prin cre~terea ratiunii. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. In noua galaxie. intelepciunea. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Sanlntocului ii este mai u~or. Din punct de vedere al esentei Universului. au cautat bogatia. corpul nostru va fi guvernat de idei. va trai ~i in viltor. Rezultatul a fost nonsensul. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Cine inte1ege natura erizei omului modem. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Trupul nostru este muritar. deoarece.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. Pe 33 . pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. viata tara spirit inseamna nonsens. Nu au cautat sensul vietii. viata omeneasca este mult mai lunga. Bogata~ului Ii este mai greu. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice.mul fizic. Mintea are doi poli . se in~eaHi. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. EI tremura pentru bogaria lui. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului.unul spiritual ~i l. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. stagnare ~i pieire la mvel fizic. Si totu~i viata nu se opre~te.

dar de teama nici nu indraznesc sa se supere. Abia ea se intensifica rautatea. Sparge el. Numai ca nu 0 numesc rautate. 0 face prin fapte. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. zidul frieii. Am vorbit muIt despre rautate. Persoana respectiva poate sa nege. omul. pe allor ~i pe al altora. inclusiv pe a lor. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. dar esenta nu se schimba.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. dar acesta devine tot mai gros. pentru dl omulle atrage prin frica lui. Lupta presupune intotdeauna rautate. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. Rautatea irationam . "Eu nu urasc. prin cuvinte ~i prin ganduri. ~i cei care detesta la~itatea. Pentru ca viata sa poata continua. Chipurile. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul.~i asta este tot rautate . Fara iubire viata inceteaza. 34 . ei vor sa educe curajul. dar allii ma urasc pe mine" . cum apare ea ~i cum poate distruge.

Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a.la ei. . important e sa Jiu 35 .nimeni nu ma iube$te. daca el nu depune eforturi. Chiar daca voi suferi. intrucat: . pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. ce Ii trebuie. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. . Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. Rautatea i~i are izvorui in frica . indiferent de sex. "N-am nevo ie de iubire. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. tot nu recunosc. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. Nu este con~tient de faptul ca. frica .le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. indiferent ce inteiege omul prin iubire. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. Multi neaga ca s-ar teme. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. iar ulterior de sot sau sotie.

Luule Viilma lasat fn pace. el conduce. pentru un observator strain. dupa 0 logica stranie. dar sigur. Sau sunt iubiti de sot. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. fndit toata lumea fi iube. Iubirea este forta necesara pentm a face. el da indicatii. Iubirea este totul. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. Dar el nu este de acord .}ilumea sa ma respecte ". Munca este doarmunca. iubirea este Dumnezeu. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. 0 pereche ideala. Eu. pot parea la inceput. eu cea mai buna intentie.}te pentru dE au jaClit aNita bine. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Cine ignora ro36 . Ace~tia se extenueaza reciproc. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. Important e ca treaba sa mearga . sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. declara ei cu mandrie. de exemplu. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. spre moarte. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. pe ei ~i pe altii. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata.s-o faea altcineva pentru el! Si. Sotul sau sOlia supergrijulii.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. ca nu e decent. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. chiar £n interesul dumneavoastra. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. vorbindu-i-se despre rau. afi putea. fn afard de asta. nu trebuie. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca.mai grea varianta.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. Daca copilul ar auzi. . care va este necesar. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. macar cu 0 meche. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie... ~i aceasta inseamna ca.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. 42 . Mi se pune intrebarea: . . !ii. ar incepe sa invete. socotind di nu~~i au rostul. i~i mascheaza partile negative. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . sa priviji adevarul in fafa. de fapt. dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo.

. ~t '11 . " . adica mai buna. Jfi ell. ~ d -. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave..>1 se amara~.. Partea rea se vcde ell ochiulliber. daca ea face mer-eu acest repro~. boaIa va trece mai repede. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele.iijerent Clan Q. sa devina mai inte1eapta. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite.i'lor corecta gre~eala.e ea. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva.~ t . dar care v-au interesat. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:. Daca anit marna cat ~i copilul l:. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru. de asia ~i apare copilnl pe lume. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa.. ca ea sa se schimbe. ii ii -"'-" 43 . necare generatie va 1'1 mai nego. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem.tiva decat precedenta ca apoi. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. rau d eea ea. dupa trecerea crizei. va fi nevoie de mai mult timp. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". De rapt. ~i el ca mama are dreptate . Mama are muite trasaturi decaracter. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul.mtr-aevar.~ este mal. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie.

ceea ce e de rapt spre bine1e familiei. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. este buna.partea nevaZ"uta a mamei. inflexibilitate ~i falsitate ..~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. Prima mama. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . in esenta. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea.generozitate. 0 sa spuneti di generozitatea este buna. complet straine.!i parti1e bune ~i partile rele. dupa toate seITLDdeexterioare. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. Foarte rar este zgarcita. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. Alte persoane.

grava. Atunci. inflexibila. De regula. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. prin avaritie.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. adica partea mare rea. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. Partea mare buna. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva.. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. bunatate. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. vizibila a mamei. A doua mama este in aparenta.

dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea. A treia mama este in aparenta foarte falsa. m46 . Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna. a ajuns deja 1a cota critidi.mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Partea nevazuta a falsitatii . Mama este jumatatea copilului. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi.cinsiea . Tot ce spllile este un neadevar. Ii iese exact pe dos. totu~i pentru copil ea este buna.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate.poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala . Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie.

dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. Si. adica sa se elibereze de d. sinceritatea. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. copilul va fugi inapoi la mama sa. 0 mama care ura~te necinstea. adevaml. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. Grice spirit preTuie~te cinstea. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Daca. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Copilul i~i iube~te mama. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. i~i gase~te parin!i adoptivi. in felul acesta. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. Fara asta viata nu are sens. devine ea insa~i demonstrativ falsa. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. cu mid diferen!e.Alunga raul din tine . hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine.

Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. Orice intarnplare din viala 1asa urme. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. Generalizand. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Daca el nu spune adevarul. La eel care iarta. iara~i nu va fi crezut. iar invatatorul este rau. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. intrucat el '>Teasa invete. va In~eIali. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. dadl spune adevarul. Daca nu dispar. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. cicatricile 'lor disparea. Cine va inre1ege di. nu va fi crezut. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. dar. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. l§i va cfipata echilibrul interior. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. 48 . A§adar. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. ea va daroade la nepo!i.

ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor. 49 .nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. . Daca apar impreuna. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: .. .Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. Temperatura 3. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. veti pierde cate ceva pentru totdeauna. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. nu exista om tara ele. .Rautatea distruge.Frica atrage rauI. Marire excesiva 5. Durere 2. Ea are dnd sem. Daca nu stingeti focul. Ro~eala 4. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. fiindca viseaza sa devina ideal de buni.Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. .Frica .

utatii. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. toate sau toate odata.rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. ~i a~a mai departe.Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. Durere brusca . bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Duren~ ascutWi .rautate acuta Durere surda .rautate brusca. rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 . Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta .

Invinovatirea altuia este tot a di~tate. peste 41 grade Celsius omul moare.pe tine ~i pe altii. intr-un cuvant.. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra.. septidi . rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista.Alungo. obtinerea sau cheltuirea banilor. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. ro. ca sunt neglijat..ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo.1 .. rautate legata de dorin!a de a domina . il{be~te. Dupa cum se ~tie. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. rautate legata de terminarea unei activitati. probleme economlce. ':::' .

ci 0 tine in el ~i se distruge. acela se cale~te. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. sufera ~i 0 tine in el. Rfulile care s-au vindecat urat. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Acesta nu-§i elibereaza rautatea.Noi vedem ro§ea!a la exterior. varsa cauza furiei. Pentru ca rautatea sa incapa. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Cine vecle in el cloar partea rea. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. iar cd care tace.utate. Daca frigul ar :fi eauza. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. ne-am imbolnavi eu totii.de furie se J:mo§esc de rs.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. 52 . Oamenii care urIS. eel care urla. au 0 nuanla ro§iatica. Este deja 0 situatie mai periculoasa.

Ba prin veninul ei. pentru mine gre§eala este mare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . Nici 0 r0geata. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. I-am cerut 9i ei iertare. viespea mi-a facut mai bine. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun.Alunga raul din tine Sau. De data asta n-am mai auzit bazaitul. rautate ce a fost inabu9ita. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. viespea s-a sacrmcat. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. nici o reactie Ia veninul de viespe. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i.. de dragul meu. evident. jenanta 9i umilitoare. ro§eala de la inlepaturile de msecte. nici 0 umflatura. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. de exemplu. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. ca sa ma convinga. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. Pentru ca nu rezolvasem situatia. dar de la mine se cere mai mult.'1tr-oturn. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. frica a crescut §i a devenit rautate. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Eu ~tiu sa inteleg viata.

Luule Viilma noastra. in eaviHili.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila .cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. 54 . Umflatura (edem) 2. Cancer 6. eu atat boala este mai clara. Rautate mica . Tumora 5. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. eu atat boaia este mai toxica. excesul este 0 cre~tere. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Litiaza (pietre) 7. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila.cre~tere mica Rautate mare .cre~tere mare Rautate ascunsa . Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. Cu cat rautatea este mai du~manoasa. eu atat mai haina este boala. Cu cat rautatea este mai conereta. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. in artieulatiL Aderente 4.

prin strangere . ranile nu se VOl' vindeca. Distrugere 1. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. Raniri: . de exemplu. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. de la un ciob. apare obezitatea.Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii.Rani care se vindeea urat.prin lovitura . Rautatea arzatoare. cu atat rana este mai mare. .prin taiere . de la cutitul de bucaHirie.Boli de pie Ie 55 . la asta contribuie rautatea parintilor. ea1culii. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee . razbunatoare duce la raniri prin arsura.eu cat rautatea este mai Inver~unata. eu atat mai dur este focarul de infectie. rana este atrasa de rautatea din noi. Daca pe om 11irita totul. TesuturHe nu se pot reface complet . bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. atat situatiile personale cat ~i cele generale. 2. Daca copilul nu se insanato~e~te.

Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. intinderi de artieulatii. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. supanlrea copHlor pe tata.. osteomielita.osteoporozii. 56 . Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. distructia patologica a oaselor . supararea pe tot sexul maseulin. eu atat fractura este mai curaI8. eu atat distruetia este mai mare. eel ce se infurie pe altul. el poate sa te pacaleasca. Cu cat rautatea este mai putemiea. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu.Ruperea oaselor . vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10.supararea pe tine lnsuti. rautatea materna . un om eu un mod de gandire eonfuz. Cand viata este tot mai suparatoare. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. sa te triideze.Strambarea oaselor . . Cu cat rautatea este mai concreta. pe altii ~i pe mama. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. Rilutatea paterna . Leziuni la oase: . inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin.1 rauta!ii corLfuze 10.Luxatii.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. . Rautatea navalnica duce 10. altfel corpul ar pieri. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult.Subtierea. totul se depune in oase.supilrarea pe tata.

Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. relatiile dintre soli erau exemplare. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . In spateie stapanirii de sine. In 0. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia.. lu.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. $i pe copill-au educat in mod exemplar. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. in spatele unei vieti aparent frumoase. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata. pe care ei I-au ascuns. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. ascunsa fata de ceilalti.1 doilea rand. In primul rand. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti. nedorinta de a scoate 10. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Pentru ceilaIti. Suferinta delicata. se ascunde neputinta de a ierta. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. Ru§inea. ci :. chiar dad el §i-a recunoscut vina. r Ne§tiinta.. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. oasele lui nu se vor lecui. mai ales copiilor Iui.

aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina. Fara exceptie. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. nu va avea accident de ma~ina. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. toate traumele. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. pre cum un vulcan. Acest cine va sunt eu.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. Dar daca el nu se insanato~e~te. Forta lui sufleteasdl este slabita. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica.iubirea dumneavoastra cordiala. Cine nu are rautate in d. Ca totdeauna. act58 . a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Pentru persoana care. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine . nu au gandit corect. se produc din rautate. pe fondul parintesc. totu~i. din economie de timp. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie.

Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. fiul ~i fiica lor. Dar. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. dicilor si nu-i deraniati. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. . bolnavul are nevoie de lini~te.I :. -. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. mama. raniIe se 'lor vindeca fmmos. rubi!i. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. viala. In prima ma~ina se aflau tatal. ~ estu. Tot eei se intampla unui am matur este. Fiica avea 1'animari pe fata. nu va alarmati. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. ei stiu ce au de facut "i tineti 111. mai ales parintii. FiuI .nid 0 zgarietura. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . Mama .. inainte de arice. Insanato~irea va intarzia mult. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata.La va Ioare. .1 18-sa11 mana mepe y.-1 recuceriti .fracturi la oasele bazinului. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. propria Iui gre~eala.inte..Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. 59 . faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l. . daca victima accidentului ~i apropiatii lui.ndi. nu diutati vinovatL Averi griji. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a.

Secretii: . s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. Intelepte fiind.Secretii ale organelor sexuale . fiicele . 60 . S-au eliberat ~i de rautate.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. secretine trebuie 5i.Urina .. 4.Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi . eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult.Transpirarie .Luule f7Wma Fetele. Ambele au negat ca sunt stresate. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali.cateva vanatai. corpul se irnbolnave~te.Sange . De illdaHl. §i-au tacut lectia de iertare. de care .ce au aparut. Ganditi-va la fiecare fel de secretie. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa.Saliva . Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale.' iasa din corp pe caile lor naturale.Lacrimi .Fecale.

celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Dar. ~i el dore~te lucruri. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. Pentru ca. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. ca medic. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. oa:neni ~i atatea altele. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. mai bine spus. Persoana nu era nici pe departe proasta. 61 . trebuia sa repar gre~eala altor medici. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Dore~te sa fie sanatos. Echilibrul constituie norma. In caz contrar. trebuie sa aiba. obligatii. dupE\. Nici n-ar trebui... cele mai diferite feluri de rautate . pentru ca. eu. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. cereri. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. sa folosim deodorante. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. Cateodata omul ajunge la extreme cand. care cici macar nu fusese gre§eala. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. de exemplu. 1ntr-o mai mare cantitate. dore~te ca martul sa invie.parerea solicitantului. Am avut astfel de. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am.'TIulari liehid.'1direcorecta. in general.inainte acela facea totul.

considerand Cft se envine. aeela va avea rezultate bune. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Dar. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. desigur. dar \Tea reznltate btme. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. dadi alam1a data de el nu este ascultata. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. Dar claca omul nu depune eforturi. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. Daca copilul nu este inteles. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . atunci. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. rautatea provocata de ciuda. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. ceilalti sa-l considere a§a. din maudrie. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. Niei nu poti vorbi. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. Cel care l§i ascunde insa umilinra. corespunzator eu graba sa ilogicil.

Voma arata 0 rautate provocata de sila. supararea pe cei care te acuza ~i deei. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. fie ca nu are posibilitati.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. fie ea nu are forta necesara. Altfel. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. Ele pot =lscoase. veti face guturai. pornirea de a stranuta. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. vor aparea vegetatiile adenoide. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. din poHtete. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. atunci incepe sa vomeze. lasati-o. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Flegma este rautatea plangaretilor. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara.fie ea mancare. Sa nu va relineti niciodata. ca nu poate face fa~a situatiei. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Regretul dupa ii 63 . supararea pe tine insutl ea aeuzator. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. dar vor apfu'ea din nou.

ciar care eu toate aeestea trebuie 58. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. care merg inainte in vlata.un mic du~man 64 . niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. De aeeea a umili. la el. ca ~i a inchide ochii la umilinta. rautatea lui va fi imprevizibila. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. mergand pana la distrugerea tuturor. Dadi un am mic Ia suflet. 11ieibinele. Rautate mica inseamna 0 buba mica. Iipsa dorintei de a merge inainte . indiferent in ce situatie. pentru ei viata insemnand viitoml.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna. rautate mare un buboi mare. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. ca focul sub cenu~a. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . chiar daca trebuIe.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. niei raul. La un om eamia nimie nui este pe plac. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. A~a este ~i caracterullui .rautatea din urnilinta. revalta fata de ceva anurne.

indiferent de mierobul care a produs imbolna'. Indiferent de jiagnostic. . . sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata.rautatea disperata a unei persoane u~uratice.rautatea posaca a celui umilit. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta. pentru ca. chiar daea :--imeninu-l observa.Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. de a se razbuna. pe care omul 0 ascunde.sifilis .rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta.gonoree . Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: .-irea. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. . asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 . eu atat vindecarea va fi mai grea. Du~mania irationala fata de -iata.rautate autoritara. prin gandurile dumneavoastra. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra.trichomoniaza .chiamidioza . deoareee vrea sa fie bun. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt. cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. acela va suferi de infectii sexuale. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. :zbucne~te in afara sub forma de puroi.

leqia va fi ~i mai aspra. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. eu cat mama este mai nervoasa. Uterul fiind organul chalaei sexuale. apare amenoreea . cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. intr-un acces de razbunare. fecalele lui vor fi inchise la culoare. ci sfin!enie. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. Pentru cele care considera ca. cu ata. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat.. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta.LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare.. rautatea se scurge sub forma de sange. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . eu atat mai rau mirositoare este rautatea. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara.lipsa menstrua!iei.sa-lin~ele. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare.

corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. printr-o osardie ~i mai mare. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a.Alunga raul din tine maxima. corpul. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. rautatea sa fie scoasa afara. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. corpul se distruge. totu~i. eorpul a atins punetul critic. sa-l ajute. Rezultatul 67 . va incerca. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. conform acestor ganduri. urina Iui devine acida. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. ori direct ~i repede. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului.

dar ele nu se mi~ea. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire.avem maini-picioare. dar nu vedem.avem cap.avem organe. Despre ciiderea piirului. dar vor acest lueru. .LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. dar nu avem par. eu timpul. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. lata ea in tot raul este ~i un bine. .. Fenomene de disfunctie: . dar nu vorbim. dar nu auzim. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. 5.avem organe sexuale. Pentru a merge Inainte. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . Copilul va avea enurezis de noapte. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. . dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll. . dar nu judeciim. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali.. .~i a~a mai departe. dar ele nu-~i fac treaba. . aceasta problema are legatura cu parinrii. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau.avem oehi. La copii. oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc .avem pide pe cap. el va seapa urina In timpul zilei. . blocati de frica.avem coarde vocale. .avem mechi.

ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Totdeauna. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. SHibirea. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. eei care vor intelege acest lucru. extenuarea. La inceput. vor evita caderea. 0 astfel de persoana 69 . Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Sernnele de avertizare au fast ignorate.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. Evident. uscarea. corpulsimte ca nu este iubit. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. pentru ochi. In caz contrar. insesizabil. Se spune despre cineva ca s-a uscat. de exemplu ficatul in cazul cirozei. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. dar continua sa-l invete pe am. mortificarea. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. parului. ca este urat. Aceasta inseamna distructie. se mortifica organele. Din pUllet de vedere medical. 6. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp.a te afla in postura de uciga~ .nu este necesara in aceasta viata.

pe parcurs. nu trebuie sa disperati. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. In lupta lui cu viata sau depus. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. 70 . straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Pielea ascunde viata sufleteasca. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. Un fesut gras este camara rautatii. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. i~i exprima doar revolta. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Pigmentafia este determinatEi de temperament. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult.

temperamentul. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. au. mai putin educati. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. normalii fnseamnii un om echilibrat. dar 0 tine in el. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. fie ca sunt mai mari sau mai mici. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. Pigmentul este "luminita" vietii. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. demnitatea lui este afectata. Cu cat pie1ea este mai grasa. nu se poate afirma. pigmenrnl va erupe. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. dar el este pur ~i simplu ascuns. acela are pielea alba. este manifestarea propriilor stresuri. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret.alunitele . Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. Ie merg bine treburile.provin de la stresurile similare ale mamei. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. Petele innascute . Aparitia lor in timpul vietii. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. ca un mic vulcan.

nici rautate. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. ajutorul este refuzat. karmei din vietile anterioare. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. Nu va avea emotii. Nu va simti nici tristete. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. ~i nu va ajuta. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. nici bucurie. Celeare iarta. prin ea.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. daca. ea este sensul vietii mele pentru di. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. daea ajutorul este primit.Luule 'Viilma afirme. 72 . Va fi el insu~i. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. nid iubire. a oamenilor ~i a sa proprie. Va ajuta celodalti. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. ehiar daea este extrem de necesar. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Despre . eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit.Esenta este in afara emotiilor.

Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Fiecare nOlla zi. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Este un adevarat chin sufletesc. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Calea vietii unui om duce in viitor. se va 73 . la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. pur ~i simplu. Nu clarviziunea este importanta. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. ~i de a nu mai reactiona la nimic. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. Ca sa fii om trebuie sa alegi. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". ca ~i noua via!a. dar poate sa ~i ramana. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot.

De exemplu. se involbureaza repede. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. Cine nu are lini§te sufleteasca... Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire.. yeti lua imediat asupra dUl11. "De fie care data iert. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. Mulsa merg inainte pe calea mea". Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii.1leaVOastra 0 parte din povara. Dupa ce ati iertat. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Din pacate. va culcati pe 0 ureche. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul.. dar 0 sa vezt. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor.. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Unde gre.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. apoi 0 iau de la capat.urat.esc? Poate ca ce fac. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. din compatimire. Ce sa va mai osteniti. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. Fiind un om bun. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. dar eu merg mat departe pe drumul meu". (adica din sentimentu1 de vinovatie). ma simt u. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 . Emotiile sunt ca valul. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita.

Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite.saindrepte gre~eli1e mamei ei.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. dragi oameni. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. ba dimpotriva. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. "Nu am 0 inima de caine. frica ~i rautatea. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 . Nu-i. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. ca rezultat. oare. cu cat veri 1nV8.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe.spune 0 astfel de mama. Dar noi. Prin unnare.tamai repede lectia iertarii. ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. sa ml-mi pese de lata mea" . Atunci veri gandi speriat: . acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor.. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora.care duee la boala . fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. Va rog sa ma crede!i.

am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. am iertat pe bunice . Ca nu pot sa sufar balfde.. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza.Luule Viilma nu va face placere. Copilul se reface repede. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. Ea nu. dadi nu ne intelegem gre~eme.i simplu. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . dar am invatat sa fac ~i acest luem. . te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". puneti-va imediat intrebarea:. Sau. va cia rezultate. 76 . Haideti impreuna ell mine. La care mama va zambi ironic: "Pai cum.. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. dar nu+mi dau seama . mai bine zis. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. Bolile mai u~oare tree mai repede. pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Iertarea este 0 mundi sfanta. Pur ..bunici.

Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta.declara femeile care au copii. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. N-am $tiut. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. nu-m! spun ei chiar tot. cu cat copilul este mai mic. in care unul tiranizeaza pe celalalt. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. nici pentru copii. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. tmeori chiar multi copii. Sigur. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. n-am procedat bine. nu poate. asta nu e dragoste" . Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu.Da.Alunga raul din tine "Am gre$it. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie.. provenita din neintelegere. nici pentru ele insele. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. Barbatul acesta nu e pe gustul meu. atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. este 0 familie distrusa. 77 . Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. nu mai domll_e~telnstrainarea. Si intr-adevar. " Uite ce mama grozava ai!" . Atmosfera din familie se amelioreaza.

Se spune ea femeile iubesc cu urechile. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . pentm ca este extrem de ocupat. Pentm 0 privire profana ~i. Manifestarea grijii este un instinct. actioneaza ucigator asupra copilului. fiind sufletul copilului.~titi oare. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. eo. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. 78 . 0 casa fJ'umoasa. dar.ne face oameni. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . mor pe buzele lor. in general. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. din pacate pentm ei. judecand dupa jaloanele proprii. crescuta sub masca iubirii. Para sa Ii se spuna.0 sa-mi fac 0 jellnilie. dar. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. 0 ma$ina. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. nu mai are timp. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. Grija este caracteristica ~i animalelor. mai ales. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. ~1ama. iar barbatii eu ochii.

sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. I~i face "treaba" In pat 79 . Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe.munce~te ~i In relatiile intime. prin comportamentul lor. Barbatul reu~e~te mai u~or. Dar. prin lenjerie sexi ~i zorzoane. Ii omoara dragostea sufleteasca. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. care nn se pot in~ela.prin obligatie. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. La obligatie . nici de podoabe pentru corp. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. Se iube~te cu inima. nu-l mai excita. Un corp feminin normal. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba .e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii. La iubire .prin iubire. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. chiar daca ii mai biciuie pasiunea. el face ce trebuie . sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. Aici. dezbracat. a~a cum 0 fac prostituatele. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. Cunoscatori In aceasta treaba.

acesta nu va face nimic rau. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. pentru ca maine are foarte mult de lucru . Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. extenueaza. Femeia. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. A~a apare rautatea. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. este periculoasa pentru cei bolnavi etc. a carei forta motrice este femeia. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . a unui prizonier. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. sa adoarma mai repede. irationala.

chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 .iasca acest sentiment mai presus de orice. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. va disparea. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa.. cea care zide~te familia. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit .Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. eel mai greu Ie este acum copiilor. Dragostea sufleteasdi. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. Iar emo!ia. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. Un exemplu. Femeie. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. cre~te odata cu anii. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. EmoWle. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii.. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte.

aeeesul de astm tree in eateva minute.a~a de tare se grabese. Atat de greu. inca.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . afi inspirat bineie . voi duee binele in load bolnav ~i. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. Am expirat raul 9i am inspirat hinele.. voi seoate raul din loeul bolnav. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. Durerea. aritmia. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. pI'in inspirafie. Nu. in plus.. mai mult bine.eontinuam sa respiram fmpreuno. 1'v1inunat. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. Deja v-a mai trecut . Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . prin expiratie. Afi expirat raul. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. dumnezeiasea.. dar daea este vorba despre un organ intern .parea nu-i pare atat de rau. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Vom da. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram.. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. ulterior. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. eu fmpreuna eu dumneavoastra. Abia dupa aceea..asta nu!. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior . am expirat raul ~i am inspirat binele. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. am expirat mai mult.. Aeum. Lowl dureros respira ~i el.Nu uita{i sa va gandifi. eu gandul. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura.

Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. pentru a pricepe. in eon~tientul nostru intra un gand. fie ~i numai pentru asta. apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire.fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. 83 . Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare corpului meu pentru eli. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Subliniez . Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. i-am provoeat atatea suferinfe. Jumatate din ganduri sunt negative.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. ne~tiind sii gandesc.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. La fiecare inspiratie. Cand mii bantuie indoielile. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor.

ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. i~i corecteaza prezentul. Cine i~i coreeteaza treeutul. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. Cine cere mai mult. nu 0 singurii data.an. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.' Capat infelepciune fara sa sufar. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. # sa tragi nn 0 singurii concluzie. Stresul. rugaciunea con~tient direcrionaHi. Cine l~i eorecteaza prezentul.prieten sau d~w. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. ma izbavesc de nevoia de a sufer.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. l~i eorecteaza viitorul.. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Iertarea este tocmai acea rugaciune. acela va fi deceptionat. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe.. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu.

eel mai bun prieten 85 . va suferi. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Frica fti spune: prietene. Pentru ca. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. e§ti un fricos. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. Dar. binele este ceea ee fac eu fnsumi. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. de exemplu. Spune-Ie chiar tu acest lucru. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. au multe nume. Lasa-le pe toate acasa. i-ai pricinuit un rau. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine. daea nu ma la§i. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. Frieile sunt multe. cred fn cuvintele mele.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man.i ffi spune ca nu exista vina. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Dar de unde vine friea? Prietenul tau. daca tu nu mil la§i. vine sa-fi spuna .scumpule. cu adevarat. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine .. Cine devine rau. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. eel mai bine in!eleg copiii. Fricile mele. pe nume frica. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. de el nu se lipe§te raul.

asta inseamno.Jeyte 10cui bolnav. se rup oasele yi apar sangerari. Acasa e totdeauna eel mai bine.1?ce este binele . De la rautate creyte febra.este nun-wi iubire. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de. n-o lua cu tine. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. decat sa-fi spuno. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul .Jtirau. fiindca ii e bine acasa.Jtept.}tie sa-fi zicii aiifel.}ti rau. alifel te vei imbolnavi. Si tu vrei acest lucru. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. alifel vei suferi. Dar pentru ca iubirea sa poata veni . sa n-o iei Clltine. ca e. Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. Ea se va bucura. Rautatea inro. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. Acum. Ea nu . De$teptul este curajos .Jiputernic. copilul 86 . Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. tu trebuie sa dai afara rautatea. nu-i a. Rautatea care nu este data afara. bolile nlt se lipesc de el.Ji rClUtalea.Jtiut acest lucru .}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. Dad trupul tau nu se simte bine. De la rautate se fac edeme.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. Odata candva rautatea a venit sa te inve.}i ai fost nevoit sa sz{feri. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede.Jisa te faca fericit. inseamna ca tu. din frica. N-ai . te distruge. Numai rautatea provoaca durere. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a.}tiutpan a acum acest lucru . Ea vine tocrnai pentru asta. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri. las-o acasa. N-ai .Jt ai lasat sa intre in tine .LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. Iart-o pentru aceasta confilzie".

chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav.Din pacate. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. dar i-ati abandonat sufletul. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire .Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. dar daca pentru bine1e copilului. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . Tipetele ~i bombaneala parintilor. aid este nevoie de interventia rapida a medicului. Nu cred ca 0 sa reU$esc. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc.. nu e pentru toata lumea etc. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. dragi parinti. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta.asta omul nu poate face. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Ca urmare a unor ganduri incorecte. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. Va ingrijiti de corpul eopilului. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. ~i medicul asta ~i face. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. Dar tineretul chiar nu aude bine.

Dadi parinrii accepta acest lucru. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia.nu vor sa asculte lueruri neplacute. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. In rest era insa umilit. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. se va vedea Ia finaiulluptei. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. in chip de stapani. Dar daca ei considera. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. lnima lui se opre~te pen88 . cand avem in noi rautate. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. Ochii vad unele lucruri. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese.nu.este tot 0 eliberare. ori va muri . ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. In sport era apreciat. de dragul binelui. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. Tot mai des mar de moarte sub ita . Cand suntem lini~titi. totul este in ardine.Luule Viilma o reaqie de aparare . Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. Forra lui fizica rezista selectiv. altele . Era yorba de un sportiv in activitate. vederea se narmalizeaza. Poti sa-i angajezi surori medicale. copilul ori va lupta. sa-i pui monitoare. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. El se afrrmase doar prin sport. con~tient sau incon~tient.

Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor.doar in postura de consumator . parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu.a secat izvorul iubirii. Copilul este iubire. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Copilul nu este un obiect eu care. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . atat pentru ea cat ~i pentru copil. palpabil. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. chipurile. poate. Sentin!a poate fi foarte trista. de binefacere. Mamele nu in!eleg acest lucru . au 0 boala la cap. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. spiritual. acesta se va insal1ato~i categoric. nevoie de el. dar altfel nu pot sa-i ajut. spre natura sau animale. Sau. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. laudfu1du-se. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Asta este soarta copiilor in societatea. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. 89 .vezi Doamne. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. mai bine sa moara.

Daca el n-o face. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. copilul care s-a nascut sanatos. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. dar ce e rau aici este faptul ca.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. se poate imbolnavi. baza carora este creierul. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. poate cre~te un geniu. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Si astfel dintr-un flacau de la tara. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. atrage asupra sa nefericirea. din politete. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. ea incepe sa se inraiasca. Femeia care. 90 . dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. in sfanta ei simplitate sufleteasca. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. ~i 0 va face sincer. simplu ~i nerafinat.

Toata omenirea invata din gre~eli. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum . farta-ma puiuIe.1aceau ei". gre~iti la :fel. iarta-ma ". urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. asta este partea pozitiv6 a raului meu. Pan a acum n-am ~tiut. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. mam de~teptat. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. Este firesc. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. mamele au un puternie sentiment de vinovarie. Deci. prin necazul tau. Certurile. ele nu ~tiu ins a ce este binele. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel.Pamantul Sufletul este mama. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. De~i este 0 dorirrta sine era. chiar :tara cuvinte. In loc de asta. Dragi mame! Sunteri aarneni . 91 . Din cauza grqelilor necorectate. ale parinri10r raman in sufletul copiilor. altfel nu am fi oameni. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. acum.

aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. 92 . Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. Este un paradox. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . Cereti iertare corpului ea. Nu ma a~teapta decat repro~uri. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". invinuind pe altii. . sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. Cei care Insa sunt mca in viata. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. trebuie invinov~l!iti de ceva. Caud invinovatiti pe cineva. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom.in sufiet. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. s-a transformat in du~manie. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. mar! $i numat tu e~ti de vina.

pricinuita chiar deea . Apare 1a cabinet tL."'1ul celalalt. Invinuirile sunt insotite de amenintare . Copilul intelege totdeauna mai mult.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului. de~i ea I-a edueat.c«"'. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. durerea sufleteasca va dispm-ea. iar mama sa . de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca.Sru. Invinuindu-va copilul. de~i poate 11indarjesc.. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa.suf1etul Iui.vada. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. 1a eel care a iertat. (sotia). Cuvintele pot sa ramana acelea~i. avertismentele. Pentru ea este i.Niciun copil nu se na~te a1coolic.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. Dar daca. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. dorinta de a preintampina raul. Ofiee om subjugat de sentimentul de. sotuJ. mama . fiind bolnav. Deschideti bine oC. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz.lle~tesa Ie nesocoteasea. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. nu 1'iranese sufletul.pe care 0 numiti preventie. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva.'1lportantaparerealumii~..ne. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova. 1a celalalt va rama.tie fata. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. 93 . ii da batai deeap. Povetele. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui.a lectie penlm copil. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i..De cenu.i nn durerea sufleteasca a £lului. comiteti 0 mare eroare.

chiar daca parintii i-au conceput tru.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ". Dar dad s-a naseut in acest secol. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi. 94 . E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite.el se va simti ~i mai rau. neapucand sa rezolve 0 problema. Ea devine amara din cauza rautatii. are un gust amar. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista.Luule Viilma sele copilului. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .saracul de mine. Pana .i acum e . Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei. .mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. In aceste tanguiri este atata repro~. nu a avut cand sa invete lectia razboiului.ror vietilor sale. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine.pul. Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.i mai rau.frica . i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema. . . cat sunt de nefericit .. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . Nu vede insa figura rugatoare a copilului . copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. care deocamdata este. acestea fiind succesele ei...ml-mi fa rau!. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu. $i-ar fi putut alege parinti mai bogati.discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi.n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea. $i din mila fata de sine . spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.

vor ca copiii lor sa fie fericiti. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. orieal te-ai stradui. etc. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. Parintii. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei.. Repertoriul este foarte asemanator. lnvidia este un stres perfid. ~i astfel. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. dar. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. Nu exista oameni tara invidie. ea Val' sa seape de ele. prin insinuarile lor. care nu s-au realizat. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. incep sa-~i invidieze copilu!. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. Cu cat vanitatea este mai mare. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. nu te poti mi~ca din loc. eel nu sunt iubite. ne~tiind. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . La fel este ~i sufletul copilului.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie.

~i el va in!elege. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. spune!i-i. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. cum se fac luerari de constructie sau altceva. Computerul nu te invinovate~te. dar ~i strainii. evident. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. Una se teme pentru copil. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. cu el !i-e bine. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. nu se infurie. Se teme sa nu se raneasca copilul. mra bueurie. Ca doar computerul nu mu~ca. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. nu-l atrage intr-o banda eriminala. Dar mama este nemul!umita. Binele va veni de la sine. mra sens. Ea spune ca ti se striea vederea. periculos pentru micut. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Una din formele ei este gelozia.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. nu te sperie. Drumul devine greu. tatal. 96 . ma~ina. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. nu ii cade pe picioare. in viitor. EI nu intelege pove!ele mamei. daca Ii spune!i eorect.

deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. Devin inutili. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. nimeni nu mai vrea. de a face curat. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. ori sa devina ni~te ra- t$. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut.. Bucuria de a face Ii ramane 97 . pana la scandal.ranita. nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. Mama §tie eel mai bine. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. ~i a~a incordate. scandal care. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. in afara de chinuita mama. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. va ramane in continuare sclava lui. iar mai tarziu. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. Dupa program. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. ea 0 explozie. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Din copil a creseut un lene~.. de a calea rufe etc. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie.

Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. vin rar pe la ele. nici celorlalti. dirijeaza. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata.. 98 . care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. dau fuga la ei ca ni~te apucate. Parintii care ~i-au crescut corect copiii.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. sa impuna. Tot ce face va fi insotit de bucurie. de priceperea. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. sa regrete. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. acum oameni maturi. dar moderat. Dar mamele. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. sa ceara. de abilitatea. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. lnima Ie va spune rand sa vina. sa domine. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. sa se zdrobeasca. mai ales familia. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. nedandu-~i pace nici lor. sa ameninte.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. de ce sa-i deranjezi. de logica. Au ~i copiii viata lor. vor veni. la nevoie da sfaturi. sa pedepseasca etc. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. sa se ingrijoreze.

yeti primi. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. dar bine:Ia. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. ca raspuns. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Draga copiie. Inima ei se va lini9ti. Mol' de plictiseala. 9i lovituri. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. nu are rost sa ma apuc de ceva. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. n-am ce face. Daca are un hobby. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce.munca este grea 9i de lunga durata. Iarm-ti sentimentul de vinovatie.ca. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Crede-mat Vreau sa va previn . invatati continutul acestei cfu1:i. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. . Justificari -gasesc destule. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea.In caz contrar. spaimele. 99 a femeie .toare. mama visurilor tale. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. Apropo. Sa nu fiti naivi.

vezica urinara. urinare frecventa. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Puteti avea frisoane. pe masura posibiIWitilor. diaree. P. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. am descoperit cu uimire ca am un stres .Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul.xJ.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). ea elimina in permanenta deceptiile in exces. Dupa cum se ~tie. Cum se obi~nuie~te 100 . varsaturi. Ca 0 teava de evacuare. transpiratii. Ie vine in ajutor. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. de deceptii. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. de insuccesele meIe. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. de aceea am destul de suferit. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate.

Dimpotriva. daca stau sa ma gandesc. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . pentru ca vad cat este de rau. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. trebuie sa-1 eliberez. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. . Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. macar exterior. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Din fericire. A~tept sa ma apere aitul. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Aceasta este parte a mea tare. Daca mi-a aparut un astfel de stres. Asta duce la deceptie §i la indarjire. am invatat deja sa 101 . eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres.asta mai invat deocamdata. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. Acum ~tiu ca propriul meu stres . Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. ~tiu sa-mi tin gura. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. se intampla intradevar.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. Daca ar sari.

Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. Repet iara~i ~i iara~i. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. larta-ma. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. desigur. indiferent de ordinea cuvintelor.nimeni nu ma iu. Doamne! Dar aceasta este adevarul. iar prin partea rea . ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. Frica . sa ies din unele situatii delicate. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. de~teapta. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. ca ma predau. . Cine ~tie. putemica.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. . Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane.peste masura de mare . Da. dar nu-mi neg negativitatea. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Sotul ~i copiii au vazut. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. o 'lad deodata in locul meu pe mama. prin partea ei buna.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. poate ~i frumoasa. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Fiind imagine a mamei mele. Incapatanarea mea m-a ajutat. 102 . simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca.

Omul este totu9i un prost. dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. Si pe cei care imi sunt apropiati.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca. Doar I-afi crestat nitelu.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta.Jipe deasupra .Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .-anat gre~elile altora. N-am '. Altfel.t ar fi trebuit. acela te invata mai mult . cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Acum imi vine sa rad. Cer iertare corpului meu. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI..asta n-am 9tiut in copilarie. Daca exista durere. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn.. 103 . dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU.trebuie sa fim cinstiti. dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. Durerea din vezica urinara a trecut demult. Cine te iube~te mai mult. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. dar inca n-a{i taiat copacul. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" .Jtiu ce-mi place mie. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine. acum Ie-am spus direct: " Cum a. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului . exista 9i rautate .J. tocmai bine ca urmele sa ramdna". Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet.

omul bun. In final. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. 11va statu.poate sa spuna. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. dar de rau nu vrea sau. mari ~i foarte mari. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. mai degraba. a clevenit un sti1 de viata. nu are curajul. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. dar claca ii ceri parerea. cineva vede gafa f8. nu ti-o spune verde in fata. Exista minciuni mici.cuta de altul. Si atunci d. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. Asta inseamna minciuna. De bine . dar prin spaimele noastre atragem contrariul.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". dorind sa fie 104 . toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca. De exemplu.ltii.

ce sot bun are. a~a-numitii oameni hipercivilizati. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. Sentimentul de vinovatie. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave.. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. ca §i. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. mult prea bun.. Este greu sa auzi adevarul. chiar din cauza ei. tu care e~ti drept. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel.i sa traiasca corect. teatral ~i fals. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om. care nu face niciodata rau altuia. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . in 105 '" .lui ii place adeviiruL El ~tie ea. De exemplu. dar nu vrea sa recunoasca.la serviciu ii merge rau. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . . ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Pentm ca se considera buna. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. dar ca sa-i spui unuia bun. vad i. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. Doamne. nu sa se autoamageasca".Alunga raul din tine un om bun.'1sa foarte rau. el de fapt a facut cel mai mare rau. daca eu ii spun adevarul.

sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Se plangea ca nu-i ajung banii. sanatatea lui se va indrepta. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. dar nu ~tia sa gandeasca. candva. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. poate. n-a putut sa 106 . Ru~ine mi-a fost. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. Un om in aparenta cinstit care. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . Daea vreti sa ma contraziceti. Odata. din delicatete. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. Doamne milostiv. i-am spus cauza. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara.}i dumneavaastra nu va e ru. chipurile. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. tratand pe un strain. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. In sfanta mea naivitate. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. dar doar pentru ca.Luule Viilma fara. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. este 0 mare arta.

au respectat cinstea atat de mult. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. Poate fi de~tept. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. EI nu va mai ere de in nimeni.n cuvintele se transforma in fapte. de fridi. cand va cre~te mare. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. Extrema este totdeauna periculoasa. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. ne avand experienta . EI a venit pe lume sa invete cru. nici in parinti. va temeri de ei sau Ii urali. putemic. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei.Alunga raul din tine fme. hotie. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. neeinste. fala de premcatorie. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Vorbind despre cinste. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. combinali107 . s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. De aceea. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Aruncand manu~a lumil paditoase. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal.

Dar ~i fata de tacere. Cu cat va dezvoltati ideea. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru.'la salvatoare. n-o sa mat fiu iubit). Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. I-ati condamnat la 108 . fata de toate lucrurile tulburi. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. daca durnneavoastra. ma~inatiuni ~i mita. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe.. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. ~i fata de minciu. mai mare.nume. prin aceasta. dindorinta de a fi bun (adidi. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. tainuire. e cinstit fata de ellnsu~i. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. om inteligent. in pacato~enia lui. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. Cereti iertare corpului ca. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi.Luule Viilma uni.

109 . In felul acesta. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Despre aju.Alunga raul din tine chinuri. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. omul redevine deschis §i placut. veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Evident. in locullui. Iertati-i rautatea. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea.restiti dunmeavoastra eu voce tare. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. Cum sa clispara daca oamenii. prin ele. Spre uimirea dmnneavoastra. dar pentrl. trebuie inca sa mai illvete. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el . Daca yeti rezolva eoreet situatia. ca 0 ur. Prill aceasta. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. a!i invatat sa va aparati de ei. lle~tiind sa 0 eliberati.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. inainte ca ea sa se declall~eze.lti. ca 0 cre~teti. Odata trecut momentul.

Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. ca ~i dumneavoastra de altfei. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. tata. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. dar ei l1U-~ivad gre~elile. La batrani. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Daca va e foarte mila de un batran. dadi ati cerut iertare. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te. dupa ce ati cerut sincer iertare. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. Iertati-l di va irita cu neintelegerea.. fiind silit de 0 situa!ie. In realitate. neghiobia. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. atrageti umilin!a din partea celuilalt. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. ci de rauI propriu.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. umilitoare. pentru ca ati invatat aceasta lectie. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. sora sau frate. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. dar in realitate ele va ina1ta. Dar.prin suferinta.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . Dar. pentru ca acela va este mama. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. Umilindu-va. yeti fi surd. Poate sa va spuna arice ~i oricand.

Cu timpul vor aparea probleme. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. 111 .Alunga raul din tine du~miLnoase. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. celor dragi. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Batnlnetea este 0 notiune relativa. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. La batrani. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. f~i spun: "Ma vat descurca stngur".nu-i mai pasa nimanui de mine. ba dimpotriva se imaiesc. fmi doresc raul. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. De obicei. Nu-l considerati rau pe el.se da la 0 parte. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. tofi a~teapta sa mar. ci faptele lui.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. prefera medicarnentele. care ins a nu accepta invatamintele bune. nu asculta sfaturile. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. La randul sau.

chiar daca mai tipa Ia VOl. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. orice bine in exces se intoarce in rau. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . candva. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. ci ~i dintr-a altora. dad este posibil. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. dar distanta nu permite. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Justificarea este convingatoare. Adevarul e ea nici parintii. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. dar nu mai e copac. " . Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. nu mai are viata. bunica sau bunic. fugim de lectiile de viata ca. Dar. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. copacul se poate inalta pana Ia cer. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. nu numai din experienta proprie. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Dar. in aparent a. apoi. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. eel care vorbe~te are dreptate. chiar ~i rnai mult.

putere ca s3. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta .Alunga raul din tine urma. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. Luminarea spiritului 113 . Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o.. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. celui ce se pregate~te sa pIece. tvlata. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. va deveni neobi~nuit de insufletita. Dadi va aflo. ca in loc sa menrinem viara in om. ~i pe mama.ceasta.voo. Veti simri ca raul mo.. De dite ori nu ar fi trebuit. 10.ti langa un muribund. puteti S8. lectii10r de viara va impra~tia panico. transformat in bine ~i chiar eo. Cll cat se considera mai de~tept. Intelegereo. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. acela ~tie ~i el sa moara. inteligent. practic. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. capataiul tatalui dumneavoastra. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs .i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo.. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Omul modern. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. pricepereo. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica.tern s-o. ell atat mai putin vrea sa moara. a ajuns pana acolo ineat. mama.

Cel mai mult sufera generatia de mijloe. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. va va ram€me Intelepeiunea vietii. Pentru un om eu judeeata. In timp ce gradinitele. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. batranetea nu este 0 boala. Moartea nu va va mai ingrozi. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. parintii ~i bunicii. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Orice om este captivul gandurilor sale. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. De regula. casele de cop ii. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. Va disparea sentimentul de regret. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. Ea a devenit un mentor. acela va fi umilit. minora fiind. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. eu diferente nesemnifieative.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. iar nepotiea fuge de acasa. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica.

Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. Prin tacere. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda .Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. Nu ajunge insa numai iertarea. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. 115 . De cand e lumea. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor.g. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. totuI va fi in ordine. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme.. spuneti-i in fata ee a faeut. mare~te raul pentru ca suferind. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. spre marea lor nemultmnire. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Dadi veri invata sa gs. eel care sufera. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i.adica minciuna . va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. nu poate deveni mai de~tept. dezamagiti.

Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii. Nu ~tie sa fie femeie.declara. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. feminine. folosind un ton rastit. subliniind fiecare cuvant. feministele vor protesta imediat. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . £iica ei ar putea sa decida ca. Dar. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. eu siguranta. dadi mama renunta de buna voie la demn. Aceste fete slLnt derutate. ea are scopuri mari. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. Barbatoase.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. femeile de tip Iuptator autentic.setea de ca~tig. ell 0 podoaba capilara bogata. barbate~ti. Nu o intereseaza lucrurile marunte. este mai bine sa fii barb at. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. pentru lini§tea familiei. va fi preferat un barbat. 116 . include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. evident masculina. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. in locul ei. ordinea ~i curatenia. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun.

pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. Din momentul dind va fncepe sa-. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul.. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru.sa-. chiar dadi acesta este un simplu muncitor.. In lac sa se compare. De exemplu.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru.. dar toate pretentiile lor se reduc 117 ...mai femitl nina.Ji iubeasca mat intdi so!ul. iar femeia . Fetele acestor femei nu vor fi fericite. Atunci barbat . Pretind foarte mult.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru.. In treaeat fie spus. mai devrerne sau mai tarziu. s-ar putea sa mai aiba copii. va fi mai masculin. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. La ele totul este impins la extrem. ca forta. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. Ia organele femeie~ti. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti. Ia bueuria de a fi mama . dar eu 0 singura eondifie . pentru ca va inceta sa fie femeie ". numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. ce sa mai vorbim de femei.

Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. Pas cu pas. 118 .de ani buni. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. pori sa ramai flira unul din organele respective. De fiecare data. dar n-ati avu. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. pentru ca altceva nu . v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. de exempIu. Se imbolnavesc. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . asta inseamna di nu ati procedat bine. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile.t niciodata timp sa-l ascultati.. Dar. dar nu l-ati ascultat.Luule Viilma in fond la una singura . intruca. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. de radiculita lombaro-sacrala. De obicei. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici.sa fii a~a cum spun ell. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca.tie este parerea unei femei autoritare. corpul lor tot mai incearca sa intervina. Doar i-ati acuzat pe barbati. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex.t va este tot mai rau. dar n-ati inteles. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. daca nu vrei sa fact sex. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti.

ma iubea ~i pe mine. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala.era numai iubire. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. Probabil. Barbatul a dat din cap afirmativ. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. ca om. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Nu ca femeie.I-am vorbit despre stresurile lui. dar care este confundata cu politetea :fa. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. Durerea venea de la cea:fa. dar viguros ~i energic. Bra}lil ii atarna ca un vrej. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu.tarnica. P.$i.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 .Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet.. Iubirea femeii poate face totul. M-am uitat la el . ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. Forla femeii este iubirea. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. deci a inteles totul. intr-adevar. ~a a fost.

Incercati sa intelegeti. pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Mama .mi-a raspuns barbatul. Au trait pana la 90 de ani . sorul m-a parasit . Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce. ci'iviata vi se complica nu de altceva. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur.ce sa fae. doamnelor. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Primesc 0 scrisoare . a poseda. in familie a mai aparut un copil ~i. ca sa puna capac.. Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine. Pentru majoritate. .}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .Luule Viilma "A. De fiecare data.}i acum sa fac . Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. acesta este eel mai eapricios dintre toti. Orbirea omeneasca ma doare. Se mira §i el. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 . copiii ma urasc.Ji s-a fntoys. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. sa vedeti.i pe locul lui nu se a. mama mai punea 0 ft17:filrie.jtia ca se va fntoarce . Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina.ji pentru el . .a a fost. Eliberati-l. ci din cauza seeei de a ca~tiga. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. cand ne a§ezam la masa.. acasa la noi. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. tata s-a dus dupa ea ".Jeza nimeni.si nu se mai fntoarce.tata a fticut tot razboiul.

Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Cand veti dobandi starea de eehilibru. in tot cazul din mine. dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. ei se vor imai ~i mai tare. Tineti minte ca. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. a 0 contempla ~i a 0 admira. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. care a venit sa ma invete. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. eu altul.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. Veti inva!a sa fiti ferieit. aparut de undeva. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. Respir 0 data. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. . Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te.eute. Prima meditatie . Orice clipa. nu milllit. inca a data.

inghitindu-mi lacrimile de rautate. de~i ma consideram atot~tiutoare. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. prin capriciile mele. larta-ma. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. prin provocarea de certuri. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. inadins nu am facut nimic. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. rara sa vreau. prin tacerea mea incapatanata. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. fericirea mea nu ar fi avllt margini. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. ca nu te-am lasat sa pleci. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. cineva sa ma bage in seama §i. n-am auzit. 122 .eu. larta-ma ca te-am primit. iartama ca te-am crescut atat de mare. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. fiindca pana acum nu am vazut. neexprimate prin cuvinte. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. n-am simtit §i n-am inte1es. prin deceptiile mele nenumite.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. Stii. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. in sfar~it. rautate ca nimic numi iese cum vreau . ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. cand s-a ivit ocazia. am mers pe aceea§i carare batuta.. am a~teptat ca. te iert ca ai intrat in mine. prin istericale. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. dar oricum te superi. in schimbul grijii lor. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. II invinovateam canu are incredere in mine. eu insumi nu ma inteleg. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Considerandu-ma infailibila. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. iar el raspunde binelui eu rau. nu m-ai fnteies bine. Le condamnam pe mamele care. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Atunci ma simt foarte riiu. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. temandu-se sa VIDa la mine. asta nu recuno~ti. dar pana acum nu i-am cerut iertare. eu procedez ca # tine . lasandu-te sa cre~ti. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Eram mahnita ~i plangeam.Luule Viilma cu oftaturile tale. Cum iti spun ceva. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Urasc minciuna.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. iarta-ma ca. Ma simteam ofens ata. Dupa parerea mea. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. tu te superi. invat doar. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Nu pot sa spun totul. La drept vorbind.

Corpule drag. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. numai sa se umileasca in fata mea. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . ti-am mcut atata rau.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. Acum inteleg de ce. Draga rautate copi. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta.dragostea copiluZui meu. pentru ca aveam nevoie de leetia el. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. n-are importanta pentru ce. cateodata. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. Cerule. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.'" ZuZmeu nu ma iube§te. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. l'n loc sa ierte. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. 129 .

Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. draga corpule.Ja cum vreau eu. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. cum se lasa sacul de pe umeri. ~i sa-mi spuna la revedere. de parca a!i avea bataturi. Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. dar acum ~tiu ca tu. Sa 0 iertam. uitand de picioare. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. Draga rautate. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . Toata fiin!a mea se revolta. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. Cateodata. mra sa sta!i 0 secunda. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. pentru mine. Draga rautate nimic nu este a. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. dar simt. de~i nu a!i mers mult. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. sup arata. incep sa caut vinova!i.

Imi aduc aminte ca de fiecare data. drumurile sa fie bune. eu ma~ina cutreieri lumea.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. dar eu a~ prefera sa se 131 . Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul.la asta nu ma mai gandesc. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. nici ca ma mai gandesc. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . nu? Si am de facut lueruri bune. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. prin care tu m-ai facut sa gandesc. aproape deloc. ele n-au mare importanta. Abia acum am inteles toate acestea. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . nu ganduri. Pe urma. deeM sa plee dupa treburi. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. sotul meu ia el ma~ina. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina.asta nu. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. Eu vreau sa fac bine. Eu vreau ca totuI sa fie bine. sa 0 poata face imediat. Datorita durerii care imi arde talpile. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. datorita tie. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu.

De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea... tot n-am inte1es. nici nu gandese logic. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. rni-am pus pantofi eu toe.te. dupa parerea mea. ce buna sunt. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine.nimeni nu ma iube. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei.Luule Viilma rezolve singure. 132 . inadins nu bate vantul. fiindea am vrut sa arat mai bine. De ce azi.. ba stau degeaba. N-arn ~tiut ca. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. Ba o iau la fuga ca la incendiu. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai. Drase barbatii slabi. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care. pardi a batut vantul. n-am ce spune. sunt u~or de rezolvat. di de necaz am Inceput sa va insult. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. pre cum boala de gat.care pardi e facuta contra mea. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. dar defectele Ie vad doar la altii. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. Vreau sa fiu respeetata. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . nu ~tiu de ce. de ee chiar azi arde soarele? leri.

znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. in realitate. Tot rasucindu-ma. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". pentru di eu sunt posadi. Acum ~tiu ca. in limitele posibilitafilor lui. COl:uul tau te ajuta. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. ~i daca imi aduc. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. dar nu ma gandese la asta. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. Se pare ca Slma rational. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. dupa parerea mea.Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. de fapt. ~i chiar daca vad bine1e. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. pantofii nu 133 . acela 1ivede frumuse!ea. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant.Ji ia forma biitaturiZor. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . nu e. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. nu altceva. din cauza rautatii mele. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut.

Urmariti-va gandurile ~i reactia. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Iuati de exemplu. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. cu aceea~i saco~a grea. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Cand am terminat. cu aceea~i placere. libertate ~i bucurie. daca inainte eram agresiva in dorinta mea. a ridicat ochii. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. daca inainte bombaneam cu placere. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare.mai calm ~i mai cuminte. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. $i imi face placere faptul ca. lncet. cand se duce undeva. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. 134 . de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Daca ati remarcat. Acum. Simt pe nea~teptate ca. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. Privirea ii scanteia.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. acum. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge.

ri mari. in sange exista 84% apa. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. A~a se produce imbatriillirea. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Maturii . Pe masura ce stresurile se adancesc. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Acesta este semnalul pe care 11da corpul.zgura. Nou nascutii au in corp 70% apa. Picioarele se umfla ritmic . Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. in organism se acumuleaza un reziduu . incat sa para un b~Hrandecrepit.62%. 135 . Un copU se poate extenua atat de tare. compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. dar noi nu intelegem. e de la caldura ~i de la sedentarism. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva.seara ~i dirnineata.

fiind sensul vietii. adicii iubire.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. . Sanatatea simbolizeaza iubirea. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. . Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. prin marirea lor 9i prin durere. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Sangele hrane9te. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. Cand trombul astupa vasul de sange. EI ar realiza mult mai mult. care. trebuie sdipat de lacomie. 136 . Sangele simbolizeaza femeia. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Ciind se infunda un vas limfatic. dacii ar avea forta vointei. nu ar mai avea stresuri. iar limfa curata. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Atllandoua sunt vital de necesare. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Din pikate. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. intei. se afla in inima femell. Acest lucru este periculos pentru viata. celula ramane mra hrana 9i moare. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Forta vo. Limfa simbolizeaza barbatul. aceasta se intare9te. Pentru a evita acest lucru.

La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. barbate~ti.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. sa-1 criticati. 137 . Edemul indica i'mbolnavirea limfei. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. ill suflet dezamagirea. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. tot dumneavoastra. 11stingheriti ~i mai tare. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. mangaindu-l pe cap. ea apoi. Edemul ineepe de regula de la picioare. veti intelege d. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. ceea ce demonstreaza 0 ra. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. ea se va umfla la fata ~i la maini. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. Aceasta situatie . umflaturile vcr fi la trunchi. In final sufera sotul. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte.

va avea aceea~i influen!a. A~ fi alergat ~i eu. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. ci direct cancerul vaselor limfatice. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. treeand peste durerea din artieulatii. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. Uitati-va la oamenii batrani.. dar eu sunt bolnava" . Tu e~ti sanatos. Dispretul tanarului fata de el insu~i. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Pentru ca cine este diu eu sine. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . provocat de neputinla. 138 . Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. atat femei cat ~i barbali. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. ca doar munca nu te omoara. 'lor aparea nu edeme.pe care 0 are de la mama sa -. i~i dore~te rauI. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. .

Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. iar veneIe la femei. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. Aeum a$ putea sa-i spun. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. dar dansul nu mai este printre noi. deranjeaza ~i strica totul. se va alege $i eu 0 cangrena. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic..isa se ocarasea pentru prostia lui. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. stimata colega. punand-o pe femeie la locuI ei. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. veti descoperi acest lucru. Daca dumneavoastra. sa-mi spunefi $i mie". Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . pentru la~itate ~i neputinta. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. venele lui se vcr dilata. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul. ci doar comandrc. dau ordine.

rautatii sale pe neputinta sexului masculin. Dar. Daca femeia va cere iertare sincer. din motive economice. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei.niciodata. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. ci pe barbati. Daca TIU . rautatea va intrece regimul vegetarian. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. dar pentm scurta vreme. arterele lor se vor imbolnavi. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. Cangrena apare mai rar la fenlei. Cu cat rautatea este mai mare. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare .in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. ulceratia nu se vindeca. din tf)t sufletul. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Dadi rautatea nu este eliberata. Daca. venele ei se 'lor $i illiflama. cu atiit inflama!ia este mai puternica. Rautatea . se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. in plus. se va vindeca. Daea se trece la regim vegetarian. se 'lor irrflama ~i venele profunde. Daca.

mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. acela~i val se va urea in sus pe oase. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. Oriee om se vede pe el in celalalt. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. bogat spiritual ~i abia apoi . din cauza setei lui de a ca~tiga. avand sediul in inima. eu cat defectul tau este mai mare. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. pentm a se putea elibera. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. De~i.dea. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. Ele vor incepe sa doara.material. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. ia utte fa altif ". Daca el nu §tiemaiintiisa. in contrapondere. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin. de cand e lumea. La un om care ili seamana. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig.Alunga diul din tine reo Apoi. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. inainte de toate. ea. Daca barbatul V8. niei nu ob- 141 . de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. In feInl acesta omul devine.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac.

c§. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. Tesutul moale . precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. Cum se va manifesta explozia . sub forma unor calamita.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului ..Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. pentru ca e~ti inteIegator.'1 ansamblu1 sau. $i daca. razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1. Scapati de orice gand rau despre aitu1 .femeia. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. Scapati ~i de refuzu1. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. incat uitam complet de rau. ~ .e1 se refera 1a dumneavoastra. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate.zuta cre~te pana la stare a de explozie. dintr-odata. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. Osul reprezinta simboIic barbatuI. acest lucru se va exprima.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera.nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in . Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. va fi ca un tunet pe cer senin. 142 . ceva san cineva vrea sa se elibereze.

simbolic. copilul va avea anemie. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste.de leucocite. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. in schimb 11invinuie~te. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. nu da nimic altuia. sangele este femeie.Alunga raul din tine Ficatul. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. abligatoriu capilul va avea anemie. Cand barbatul este furios. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. el are doua parti . tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. El a fost creat pentm a proteja femeia. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. 143 . De~i. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. iar partea masculina .

Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . a ob!ine. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala.furiati pe eel care nu da. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. ca- 144 . Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . trebuie sa primiti mai mull. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. sa vi se acorde atentie. De regula. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea. Ce anume dore~te sa obtina? Pai. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia.necesitatea de a da.omul de alaturi. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc .iubirea. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Dar. dar pentru a da mai mult. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. Va in. iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. acela~i lucru tara de care nimeni. Ati dori sa dati tot mai mult. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. ea va capata 0 asemenea putere. respectat. nicaieri ~i nicicand nu poate trai .asta este tot sete de ca~tig.

va fi recompensat. care nu rezolva. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid.partii inferioare a corpului. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. din cupiditate. Dad. Cine cade in curs a . Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. dati un buchet de flori de camp. cine nu . Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. in loc de un buchet de trandafiri. Dar.}te ". inclusiv munca. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. 145 . Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra.. nici sentimentul de paguba.e om cinstit. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta.un pupic din toaUi inima. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea .este hot.Alunga raul din tine re nu permite. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. ci banii pentm noi. ace1a.. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Cui Ii place munca ~i i se dedica. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. acelc va considera . i~i condamna sufletulla suferinte. Atunci veti observa ca. in popor se spune: "Dumnezeu vede . Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati.}i pedepse. oricat ar fi de ciudat. relatiile familiale etc. inclusiv gandurile. in loc de cadou .

Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. dar inca nu au divortat. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. va fi lipsit de iubire. Concepand cop ii. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. in afara de el insu~i. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. 146 . Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te.va fi fericire. Cine a sperat sa capete un sprijin. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. va fi lipsit de bani. Cine a sperat sa aiba de-a valma. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Unii 'lor sa capete sanatate. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. Cine a sperat sa primeasca iubire. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. va fi lipsit de sprijin. va ramane :tara tot. Oferirea iubirii este baza vietH. Cine a sperat sa faca rost de bani. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta .

la recuperarea pagubei. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. ci cat au aeumulat. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. el.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. ParinW cumpara ma~ina . Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala .copiii ii arunca in vfmt. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii. lecria nu se termina. face ma~ina tandari. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. ci dimpotriva. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti.doar ca sa ia fata. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. Aitul s-a straduit din toate puterile. o pierdere materiala obliga. vrea sa 0 distruga. devenind realitate. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie.Cll rautate.copiii 0 fac prafln accident. 147 . Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. el . Parintii strang bani . a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. daca iubirea lor era In~elata. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. Gandul se transforma in fapta ~i. incepeau sa se revolte pentru orice. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire.

de a fi in centrul atentiei. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. acum. din cauza unei critici. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. prin iertare. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. se va comporta eu prudenta fata de ea. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. neimplinite in alte conditii. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. incon9tient. Eliberali-va. ea poate ucide. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. omul va in. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest.. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. De exemplu. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda.Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Astfel. i 148 . Acum ea se realizeaza prin moarte. eu cat gloria este mai mare. Avand-o.

va. ori di e midi.. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea. dadi nu va elibera!i de ea. In general. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai. el ~la fi chinuit de setea de bani. mai mult sau mai putin.provoaca durere. Ori ca e mare. depinde de cat de echilibrat este.mai mult. oamenii nu se Inteleg ffitre ei. ea va cre~te. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. .setea de a ca~tiga .'ltei. Cerep. Daea.. dar n-ati Invatat. ala e". i 149 . Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. pentru acel~i lucru pentru care.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. Cellalli zei.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. Ineepeti sa discutati euea. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic. mai d. Care credinta. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. iube$te.. vor suci rnmtea. Problema eiviliza!iei .? Indiferent care. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie . Cand omului se intuneca mJlltea.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi.:\Teme sau mai tarziu. ne ~i. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.

va ±1 greu sa fie ajutat. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. afla pc 0 cale gre~ita.el percepandu-le Insa ca fiind reale. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. dar noi respingem invalatLlra ei. sa illtre intr-o astfel de criza. cine nu 0 tine in frau. pe nesimtite..' autorul lor se va . . ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. e~ti eu noi. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile.. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . In arice coltisor al globului pa. . In acest caz.nu este foarte puternica. e~ti mai bun deca. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. 150 .Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. de~tep!i ~i putemici. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. . Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. ace~ti zei omene§ti.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. poate. chiar dad1 pot fi minunate. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri.t altii. Un om genial. 3 . ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Ideile rupte de viata. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta.'11antesc. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti.

cu ajutorullui. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. Dati-Ie un raspuns raspicat. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. Sa ~titi. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. tataJ ii da aceasta posibilitate. pentru ca acum sunteti mai de~tept. Altfel. nu interzice ~i nu ameninta. dragii mei. ati fi fast in ne~tiinta. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. Multmniti ispititorului pentru ca. Eliberati-va ~i de frica. va spun unnatoarele.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. interdictii ~i amenintari de osanda. Apoi. la acelea~i incercari. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. denumite adesea necuratul. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. eliberandu-va de gandurile rele. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. de~i se teme de ele. mai curajos ~i mai puternic ~i. mai mult sau mai putin. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. ca Dumnezeu nu ordona. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. pe care ati atras-o ca un magnet. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta.

despre orice oftat. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. Deprim. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. setea de glorie. din 152 .'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. . dorinta de putere. umane.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti. ea nu exista ni~te Ielatii simple.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah . setea de ca~g etc. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. lupta pentm denll1itatea umana.te ~i suflete~te partenerul de viati'i.. N e mai vorbind de sclavia primitiva. Un om aflat in impas.urea provoeata de neintelegerea omeneasea. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. disnieii etc. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. dar nu e eon~tient de asta. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. ~i-a subordonat trupe. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . Nu e con§tient nki ca. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie... care dore~te sL. daca am pricepe importanta ei.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului".

Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. 153 . spiritul omului se toce~te. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Starea de de prim are duce la gripa.. dar mintea dumneavoastra. are nevoie de odihna. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Inainte de arice. Ne pu. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. Lustrul exterior. acela va arata drumul bun. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii.. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.

pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. Cine alege setea de ca~tig. va fi lipsit de iubire. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. urmarea este di. Sau. Fieeare este liber sa aleaga. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. Daea aeum zeee ani. rost. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. pe eare sa Ie cumparam din magazine. se plang eel mai tare de dureri de cap. In eoncluzie . dar nu avem bani.val de gripa de Craciun. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Ii irita sporovaiala mra. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. de Craciun. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Cine i~i spune parerea. eu atat mai grea va fi forma de gripa. Trebuie sa in154 . Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. determinata de setea lui de a ca~tiga. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. atunci cand fae gripa. Dar eine i~i spune parerea {ipand. nu se va mai lasa imbrobodita. va suferi de angina din eauza rauta!ii. devin nelini~titi. va avea mai tarziu ~i indestulare. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. Cine alege iubirea.Luule Viilma treaza ~i eritica. nu vor mai putea sa faca jonctiune. care sa epateze. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. in deprimarea lui. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei.

155 . in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. febra. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. eu frisoane. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Cauta in tine cauza. nici de gripa. Prin urmare. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. In lac sa fim curajo~i. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. nu se va teme nici de nevoi. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. eu eritem. in cap sunt a§ezate gandurile. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Si daca ne gandim bine. Cine se va elibera de deprimare. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". vinovati suntem numai noi. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. eritemul. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. cu edem ~i eu secretii. Durerea. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Dar.

deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci.rautate din exagerare.rautatea de a cauta vinovap. .rautatea de a judeca pe v1novati edem .maudrie. pentru dumneavoastra.rautate din suferinta . veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. ea se transforma ill cruzime. eu atM egoismul devine mai mare. trebuie sa-i doara ceafa. urechi . odata ell transpiratia.timiditate maxilar . Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte. Fiecare simptom are importanta Iui: durere .Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte . nas .rautate din gasrrea vinova!ilor.importanta. Cand va descifrati in cuvinte. Excesul se transforma totdeauna in rautate. eritem (inro~ire) . 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. febra . Deosebit de importanta este transpiratia. pe masma ce cre~te. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi.claritate. Intrucat gasesc vinovatul in altii. ochi ..itie. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele.Cu cat ne anam mai departe de ratiune. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa.judecata. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . secretii . vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. Boala incepe de la invinovatirea altuia.

Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. insa. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare. Daca.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. daca organismul vrea sa va ajute. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine.. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. Durerea este sem. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti.itV)} a. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz.a. Victoria teorbe~te rapid. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. dar capul va spune: )} lata cauza . EI insa este 157 . Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. chiar fara a-I repro~a.. de exemplu. Dadi. ati observat di frigul nu va face bine.A!ungii rau! din tine ma de rautate.m. Daca durerea ar aparea la ace la. Va doare.gandirea ta gre. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. daca lupti cu raul impotriva raulul.d.

Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. de exemplu. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. frigului i-ar curge nasul. . Daca. Daca. Daca motivul ar fi frigul. de exemplu. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. 158 . Daca. va va cre~te febra. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. de exemplu. Edemul va avertizeaza ca exagerand. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. va curge nasul. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. ceea ce va face ~i de acum incolo. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel.

puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. el 0 ~i face.n. De exemplu. Indiferent unde se afla focarul bolii. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. In realitate.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. ea a venit sa va ajute. iar in al doilea caz . chiar in cursul bolii. in ambele cazuri. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. 159 . inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. in primul caz. In acest caz. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. Boala este mentorul durnneavoastra. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. Daca ganditi corect. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. De ce orice inflamatie. dureaza eel putin 0 saptamana. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. omul nu a ~tiut. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. focul s-ar intensifica.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. chiar ~i un guturai. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre.deasca. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan.

Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. mult mai rau. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. In aeest eaz. impusa. Ne obligam sa ne sculam dimineata.nu sa schimbam. Ar fi mai coreet: . "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. in timp ee schimbarea de sine este libertate. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Atunei febra.Ie raspund eu. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. obligandu-ne. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. Ne obligam sa ne culcam 160 . sa ne intoarcem acasa.nu sa curatam. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. Ea esteun ajutor. sa mer gem la servieiu. dar deja la un nivel mult. Indiferent de obiect. ci sa ne schimbiim. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. dar in acela§i timp. adidi . Alta data. In caz contrar. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. prin foeul ei purifieator. ne transforrnam in proprii no§tri robi. ci sa ne curatam. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . Avem nevoie de libertate.

nu se poate altfel. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Ne obligam pe noi in~ine. lipsita de bucurii. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. ii obligam ~i pe altii. starea de indobitocire. spinarea se va mdrepta u~or. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Pe seurt.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . nu se poate altfel. trebuie. ca ni~te robi . Va disparea oboseala. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna. Nu yeti mai fi adus de spate. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. a§a se obi§nuiefjte. ne obligam sa traim. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. dal' ce sa-i faci. Lumea va deveni minunata. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. Cereti iertare eorpului pentru ca. urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. in loc sa fiti fericiti. la cate chinuri v-ati supus. Veli avea spor la treaba. indreptati-va imediat aceasta scapare. N-af} vrea. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. iar munca ~i mai eficienta. n-ai ce face etc. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. Exista 0 multi-me de justificari. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru..

altul suferea ~i se tanguia. adica incepe sa se poarte samavolnic. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. altul. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. la nivelul coastelor inferioare. In aceasta lume. blocajul se va intensifica. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. altul croia un plan de razbunare. ma intindeam. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. se obligau ei 162 . dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Cand veti lncepe sa va eliberati. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata.. "N-am chef' este un stres foarte serios. Daca insa negati prezenta acestui stres. Erau multi. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. Toti priveau undeva in jos. coloana dumneavoastra va deveni elastica. altul punea la cale 0 infracriune. senzatii de rupere a ceva. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. In aceea~i clipa soarele. aItul privea dezordinea din casa.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. el blocheaza partea volitiva a chakrei. Intr-o dimineata stateam la geam. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. o va face cu sine sau va pieri.care pentru mine este simbolullibertatii. mai bine zis. Nu ma garrdeam la nimic. salutam noua zi. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita.. altul cauta ceva.

Dar I-am daramat parra la temelie. de aceea I-am botezat ea fiind rau. poate. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. va trai rau. atlli"'1ci.''' Nu. Trista priveli~te. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Niciunul nu se simtea liber. Putem sa danlmam un monument. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa.Alunga raul din tine in~i~i. am J:ntelege. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. SOal'ele stralucea ~i atunci. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. oricat de viteji ne-am considera. acolo este fixat tot ce exista in noi. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. dragii mei. 163 . chiar ~i gandurile. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. Cine 11 considera rau. de~i ne este tuturor la indemana. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi.

la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. a ~i capatat experien!a. S-a lovit la lli'1 pieior. un. 0 numim experienta. Dar ~a Invat~im. Omul emopilor Lnvata ca un capil. tHci unul. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. Omul are ~apte chakre. Nu-i nimic.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . ceea ce i-a adus mai multa millte. en cat furtuna este mai putemica. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. prin chinuri ~i suferin!a. Durata medie de viata este de 70 de ani. . prin durere tIzlea. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor.prin suferinta. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. conform nivelului fiedirei chakre. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. A~a se lnvata . h 164 . Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. In medie. pamant. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. Din pacate. ~tie doar sa actioneze.

la madul de a domina. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 .Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera.

. \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1.+ " \.Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea . Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .

167 . in fine. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::.~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. + m + . Dupa ee a simtit forta iubirii. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.

mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. 168 . V orbitul este exprimarea emotiilor. familia se va destrama. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. suferinlele vor ineeta . In orice caz.Luule Viilma La fiecare om. iar sotTIl vorbaret. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. Omul emotiilor folose~te cuvantul. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Daea el va invata sa gandeasea coreet. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui.in familie . iar tensiunea interioara va dauna familiei. Omul sentimentelor amute~te. efectul va fi in~elator. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. Tacerea este exprimarea sennmentelor. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te.va avea parte de intelegere.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. Intr-un intreg unitar . adica sotia este putin vorbareata. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. un am pre a vorbaret sufera de frica .

Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande.. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. ~tie sa. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. ~i iubeasca.te.a cum trebuie. E1e due la certuri care curata atmosfera. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Nici macar nu . Cam a~a suna a plangere traditionala. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. se certe. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna.. capabiE sa strabata mari distante. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva. pentru di nu ma apreeiaza a. Prin urmare. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi".sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. sa se justifice. Totdeauna aveam. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. sa demonstreze.tiu sa ma supar. pre cum 0 furtuna. Cu singura conditie .Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. ematiile sunt ~i ele neeesare.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut. a vietii. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. Cine ~tie sa. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. se vor desparti foarte repede. Sotii eu caracter asemanator. Cine nu §tie acest lucru.

Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. dar sa se eompleteze reeiproe. in oriee om exista un bine ~i un rau. I~i vor da libertate unul celuilalt.Luule Viilma mai e mult. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Vor cauta chiar ei 'greutati . deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. inevitabil. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. mai devreme sau mai tarziu. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . mane area . Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. Partea buna a raului actual este faptul ea. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. .mane are ~i eratita . libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. Ei nu vor fugi de greutati. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Astfel. Cine nu ~tie sa ierte. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. peste el va veni l'aul. dar nu va fi plietisitoare. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Viata lor de familie va fi indiferent cum. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit.eratita.

cmand ar putea sa apara bolile. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. Dar. in aeeia~i timp. Barbatul ar putea. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. nu se va 171 . barbatul . Fermitatea masculina. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. cicalitor ~i invidios.inflexibilitate. Stapanul este un model.unul masculin. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios.in profunzime ~i ingust. ar putea sa se transforme in cTUzime. barbatului . barbatul . Uniti prin iubire. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. de exemplu. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Femeia este incetineala. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. ei vor forma perfectiunea. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. bilrbatul este viteza. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Barbatul este creat sa fie stapan.dintr-ale sale.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. Femeia este flexibilitate. dar dad sotii i~i schimba rolmile. atingand punctul critic. Femeia invata din gre~elile aHora. barbatul .

a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. 172 . pentm di. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". femeia va sta alaturi de barbat. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat. rarnanand totu~i femeie. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. ornene~te. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. Asta nu-l umile~te. eelalalt va avea aceea~i opime. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul.Luule Viilma pru1a arbitrar. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. se va ajunge curand la sarnavolnicie. ca egala a sa. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. altul ramane In urma. Cei doi formeaza 0 familie solida.

tie sa-.pa oricare alta. ~i asta este minunat. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Numai nu 173 . deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. dar daca ne uitam la eei singuri. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine..f1 tovara~ de drum.. Dcar sa-~i fi gasit un bu. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. este foarte bille. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Nu e:te important Cill'll 0 veti face. dupa ce a obtmut-o. Noi apreciem doar partea aparenta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore.. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. ace§ti oameni doreau sa aiba. dupa metodologia mea sau dt. In fiecare ferode exista ~i un bfubat .Alunga raul din tine Necasatoritii. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate.. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare. profunda a singuratatii. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. In realitate. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. Premisa 0 constituie iertarea. Toti avem dorinta de a spori binele. Cine . foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita.

Merg pe drumul lor. . prin natura no astra interioara. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. Sanatatea lor este in ordine. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati . Astazi. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Trebuie sa intelegem ea. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Cine se va elibera de stresuri. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator.

Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. In orice societate. de sentimentul de inutilitate. de ce ne trebuie ace. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. de spaima de a fi singur. de negatie etc. In general sunt barbati. care au intelepciunea vietii. el se comporta la fel. dar sunt ~i femei. 175 . de satietate fata de viata. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei.ului. de indoieli. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. de neincredere. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. de neincredere in sine. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. de deziluziile pro vocate de oameni. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. Este po sibil. Mama ei era atat de de. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. .Jti barbali? J.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. de dorinta de a parasi lumea aceasta.Alunga raul din tine toase. de lipsa spiritului de intreprinzator.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama.

nu va fi niciodata singur. capabil sa provo ace bali. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. Este dureros sa ti se spuna adevarul. 176 .m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Sentimentul de singuratate. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. care ~tie tot. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. a citit tot. mai simplu spus . necasatorita. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. Reprezentarile. este privilegiul societatii de binefacere. medicament sa-i prescriu. Omul care iubqte bogatia.. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile.mincino~i.Luule Viilma . Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau.ne adevarul. la inceput. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau.

i acesta este un fapt incontestabil al vietil. auzul. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. fantastice.i sa se transmita ~i celorlalti.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:.'1ii or sa fie singuri. ci vor sa prirneasdi. eel orlalti nu Ie pasa. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. ca nu sunt distrali.. Ati intalnit cu siguranta oameni. mirosul. tineri ~i batrani. care nu face decat sa creasca . singuratatea corpului fizic nu are importanta. ca nu sunt invitali.. in realitate. ca nu au cu cine sa vorbeasca. pipaitul.. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale. In viata de zi cu zi. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine.vawl. Vi s-a intamplat. memoria ~i judecata. ca nu primesc vizite. gustul. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Insu~iti-va acest adevar . a1tii 0 v urasc. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Afla!i ca. Toli ace~ti oameni au un defect comun .nu vor sa dea. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. u. ca nimeni nu organizeaza ceva. probabi1. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. altii se tem de sil1guratate. omul este 0 fiinta singura .. di. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . Daca va place viata ~i va plac oamenii.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea.

In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. ea va pune cartea de 0 parte. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima.• telepciunea vietii. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. indiferent de mersul vietii. Indiferent de sex. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. care incepe ~i se termina in acela~i loc. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Traim ~i imbatranim. In corp avem ~apte chakre. cu deosebirea ca totdeauna sf§. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata. Aceasta inseamna ca. Viata ca un . in bine. pentru ca viata se schimba. 178 . spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. dar a ~i meritat. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. Natura este ca un parinte grijuliu care. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Si tomi din cauza spaimelor. senti184 . Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. dar Ii se mpe inima. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Prin greutatea lor. Fieeare are locul ei. Pragul noii varste se nume~te climax.Sentimentul de vinovatie . BataiIe de ir. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. ehiar daca se preocupa de copil.sleie~te inima de forte. 1 . toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. De regula.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. intmcat cei care sunt acum batnlni. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Acum. In spate1e intremperii menstruatiei.

3 . bataile de inim3. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. ceva nu este in ordine. apare spaima de moa. Metaforic vorbind.. moale ~i lene~a. Pentru a compensa lipsa de oxigen. odata ell varsta. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. 2 . La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. acela nu va suferi niciodata de aritmle. aritmiile pot sa dureze multa.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. Astfel de accese apar ~i la tineri. din prostie. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. sa caute la aIti! cauza necazului lor. inima. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. de fricB. provocand Inro~irea pielii. am putea da de bucluc.lie 9i vasele de sange se contracta bruse.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. chiar albastrie. Ca urmare.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. sa-~i puna speranta in aitii. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. vreme. Cine va invata sa se elibereze de stresuri.

nazuinta spre perfectiune. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. din cand in cand erup. Aceasta duce la ingamfare. climaxul dureaza dl. bun pana atunei. ori toti deodata. au aeelea~i seopuri in 186 .tiva ani. ironizarea ~i umilirea celor din jur. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. dar de sex opus. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. Astazi. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. Din punet de vedere medical. Oamenii de sex opus. dar de acela~i sex. Dar. In schimb. dar de aeeIa~i sex. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. Coleetivul. ori pe rand. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. se va destrama. lucrurile merg bine. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. va deveni un intreprinzator. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Mai demult. De obicei. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta.Luule Vii/ma te vulcani care. Ei au acelea~i interese imediate. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el.

spiri187 . sa ironizeze. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. de la care are ce sa invele. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. e mai de~tept. Cine va fi con~tient de aeest adevar.Alunga raul din tine momentul respectiv. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. Dadi este concediat. Daca nu s-a eliberat. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. Un om care se respecta. I~i va pennite sa critice. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Daea omul s-ar elibera de spaime. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. in func!ie de gradullui de educalie. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. Va incepe sa spuna care este varsta lui. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli.

Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale.. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica.natatire a vietii. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. fiind amandoua. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. daea vor dori. dar. Pentru a intelege mai clar. dar. vor putea sa se inteleaga. nu §tie sa Cl§tepte.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. perioada favorabita pentru comurucare. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. In schimb. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. 188 . pe cat este posibil. rara insotitor. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. aceasta inseamna 0 mare fericire. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. in general. dar va intra singur. femei.

Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. cine se aseamana se eauta. Nu se vor certa des pe fleacuri. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. tatii vor incepe sa semene eu mamele. ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. va avea incredere in el. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. Acest copil va fi mai putemic L'1terior.sa devina contrariul negativitatii mateme. Dar claca copilul are deja a varsta.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. ar fi fost un cu totul alt copil.li§tii. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. Nu uitati. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. Din pacate. eu atat mai mult vor suferi materi3. Aceasta este foqa puterii feminine. ii 189- . Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. dandu-le drept ale lor.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. iar una de 28 de ani .in mai midi. tatii .1. mai mult decat cu placere. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. mai determinat. acest eopil §i mama lui nu seamana. numiirul parintilor care nu iarta. eu succesele lui. parintii se vor lauda. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator.in mai mare masura. In viata de zi cu zi. Mamele . ei au pareri diferite despre viata. va spune mereu ea e rau.

Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. este po sibil. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. corpul se opre~te din mers. pe cat ati fost de nefericiti. Barbatul a fost. nu hrane~te spiritul. Femeia vrea sa traga dupa eo. cel de pe urma va fi cel dintai. corpulll va insoti categoric.pe sot ~i familia. dar ei nu vor sa mearga cu ea. pentru ca 11hrane~te sufletul. femeia nu va merge niciodata singura. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Cel care ramane acum in unna. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. Daca spiritLll este capabil sa mearga. se pregate~te sa-l ajunga din u. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. Se incinge 0 lupta care va distruge familia.Luule Viilma Conform legilor vietii. racterul! Este imposibil! Nu. 190 . Si veti fi cu atat mai fericiti. Dar. este ~i va fi un inaintemergato'r. Si indiferent cum I-am numi pe om . Dad!.. indiferent. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii.comod. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. apatic sau moale. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. . Daca barbatul merge singur. Indiferent de sex. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. adidi femeia.rmape barb at. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. va fi obligat sa invete prin suferinta. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Cu cat rezistenta este mai mare.

Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. El este inca foarte slab. cea fixata in legislatie. i se va deschide calea catre ina1tare. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta.d. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. familia va putea fi pastrata. subintelegem in primul rand patuI. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. este 0 autoamagire a omenirii. apoi sa-ti ieqi satia ~. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. nu se ~tie de ce. Nu ne gandim la unirea sufletelor. in orice situatie. contrariile care forrneaza un tot unitar. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Demnitatea umana vizibila. Obligatoriu. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. Dar. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Femeile ~i barbatii sunt. In acest caz. Celui care 0 realizeaza. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie.m. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale.a. 191 . lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. ca oricare aHa. ~i familia trebuie pastrata.

desigur. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. Stim. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. De asemenea. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. Oricine poate insa sa invete sa judeee.am Llltrebat eu.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. 0 adunam In noi 192 . :tara 'larbe. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. daca nu existii rautate. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. ell amt ~tim mai putin. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . Nu erista lupta pentru viap. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. II jucam tot timpulin viata. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. oricine poate sa invete sa iubeasea. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. Dh'1 pacate. cu totii acest joe din eopilarie.Jifaca dataria".

o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. in oriee situatie. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta.. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. Caldura seoate rautatea din corp. ca inca mai are de invatat. pentru ca mai tarziu sa vada. Ne miram de sfinri care suporta totul. printro boala grea. Iertati-va parintii. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. Ie place caldura.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. 193 . mai ales femeilor. Exista oamer. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. 11ajuta corpul. Corpulincearca sa se opuna distrugerii.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Cum. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te.

care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil.focul purificator al organismului.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate.Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. Cand corpul incepe sa transpire. berea. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Cel pentru care baia a devenit un ritual. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. se curi:ita in toate sensurile. ~i temperatura incepe sa scada.estonienii. cre~te temperatura .~i cum? Pana ca. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. In felul acesta. De pe vremuri. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. apoi se bat eu a maturica . ca se face ~i 0 curatire de rautate. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Climatul cald seoate afara rautatea. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. contribuie la capatarea 194 . noi . Efectul este minunat. Nu ne gandim. ~i nu alcoal. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. dadi nu facem abuz. mai ales daca acest lucru se face regulat. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni.

celui cui Ii place dHdura. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. ~i pomese toti ea unul. Caldura iti scade >pofta de mancare. economie ~i politi ca.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. Ec:b. se leaga 0 discutie despre viata. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. acum se zice: Baie/i. ea ~i pe eelelalte mund. S-a dus mizeria. Petele albe sunt spaima. corpul miroase frumos. Daca la caldura omul devine energic.. ~i te fuce sa slabe~ti. zgomotos.ra195 . rasuna 0 voce: Ba. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. eu placere. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. petele ro~ii . temperamental. La sfar~it pleaca spre casa. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. ~i gata. in frig el se lini~tqte. J! J! J! Urma. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. Tocmai cand discutia este in toi.einversa. Se spala.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. mai ales de came. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. probleme mondiale. A~adar.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. Are pete albe ~i ro~ii. Frigul are actiul1. In timp ce i~i beau berea. haide/i la sauna!" ). sa mearga la baie. acela dore~te sa se elibereze de rautate. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. n-are importanta cum.

Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica.Luule Viilma utatea. Daca. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole . 196 . Veti spune di in cutele corpului. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. la subsuoara nu patrunde caldura. este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Mainile §1 gatul alb .J.probleme ell comunicarea. Prin contrast. PriIT'. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. in baie. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. sa nu se rada de el. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca.spaimele se vor miqora. Adesea. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca.ne putem face diu. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Afland acest lucru. sub sam. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca.

vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. cu un anumit scop. Oamemi care au putina rautate in ei. majoritatea vor silri afara din cada tipand. Caldura "salveaza" omul. Aceasta inseamna ca. mai sensibilia frig este abdomenul.'1totdeaunadaunator. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior.l. dadi este facut in numele unui scop de bine. Asta 11 sperie pe corp. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. Cine este con~tient de perieol. la alte1e spatele. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat. el va mud. corpul fizie nu poate suporta acest luem. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. in schimb in frig a 197 . i~i cale~te corpul prin frig devine calm. Acest lucru este posibil. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate.ele persoane.Alungii riiul din tine Omul care.apare 0 senzatie de dildura. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii .. se mai adauga eeva fierbinte. puternic ~i capabil de lupta. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. Foa. ace1a nu va ingheta. dlldura prea maExcesul este L.'1:e utim vor reu~i. La lli'1. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. Daca 1a focarul de inflamatie. eu toate acestef.

sens ~I va plen. Prima. incepe sa se agite. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. tara sa stea mult pe gandmi. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. Daca n-ar bea. mi-a spus dintr-o suflare: "A. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. eu cat un om este mai inclinat S8. dincolo de fatada onorabilitatii. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.i. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. va cre~te §i se va transforma in dispret. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. de frica. . eu atat rautatea lui. Comparali aceste doua femei. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent.. Cine nu face aeest lucru ~i. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate..Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. 198 . i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . totul ar fi in regula ".

In schimb. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele).Jtere". dar ea nu-I crede. pentru 199 . ea are un copil bolnav din na. sotul nu 0 apreciaza. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. Aceasta femeie are cancer Ia san. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. 0 trimite la cratita. tacut. el se enerveaza.Jifamilia ei. ca raspuns. supus. Sotul ei este un om neajutorat. el. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. il suport numai din mila . Daea nu i-o iei eu forta. Dupa parerea ei. de~i pe urma face. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. Trebuie sa ne ajutam fUca .ca sotuI sa fie un om cumsecade.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. femeia moderna vrea sa scape de cratila. El spune adevarul. eu 0 privire ~tearsa. de~i toata Iumea 0 respeeta. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. care. chiar claea face ee ii spune solia Iui. Cand femeia 11pune sa fadi ceva.Jipentru ca este tatal copiilor mei. Este apreciat la locul de munca.

eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. Vede ca tot ce a realizat in viata. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. fara ajutoml sotului. rautatea este dispretuitoare. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. daruiese sotului rautate. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. inevitabil. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. rautatea este zgomotoasa. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. a facut singura. pe unii ii 'lor trece fiorii. 0 lupta. in loe de iubire. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. ~i chiar da200 . Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. La prima. adiea demnitate. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. sine era. Ambele femei. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. care este 0 nulitate. Asta ~i arata boala ei. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. ci vrea sa-~i aranjeze viata. la a doua. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. deoarece nu are in ea acest sentiment. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. Dar succesele n-o bucura. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata.

Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. Umilind pe cineva. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. Omul ii ziee raeeala. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. ·aui. nici cealalta nu poate spune ca. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. ii Du~mania duce la cancer. la ura. Dispretul este rautatea care umile~te.-limproa~te eu dispret. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. dorim •. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. De aceea dispretui indeamna la du~manie. Nici 0 parte.oamenii ineep s8. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. Dispretul cre~te incetul eu ineetul.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. ci 0 vor seoate la leetie. E1 merita mai mult. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric.

munca intelectuala. Eliberati-va de dispret. altul . de exemplu. unul pasivitatea. va va s:kai ~i in continuare. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. ele. sfidatori. de a-I apara ~i ocroti. sau de oarnenii care nld de altii.fandoseala. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. Mai ales daca. dupa parerea parintilor. desconsiderarea incepe din copilarie.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. altul . Daca va irita. dizuti in autoadmiratie. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. altul . Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . din easa. De exemplu. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. ei 0 vor invita.harnicia excesiva etc. unul . Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. categoric. Ceea ce va provoaca dispret. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. Unul dispretuie~te mitocania. Si daca v-ati culcat eu temperatura. Dispretu1. mode~ti ~i inteligenti.munca fizica. Pe masura ce cre~te. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni. Este un stres periculos. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta.

chiar daca. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Daca afi flicut pufin rau. am 0 seI1.tia a venit de la sine. au irosit rara noima bani pentru educatie. va suferi nepotul.boala. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. vefi suferi vOl fn.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. va sliferi copilu!. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Daca afi facut mult rau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. A1asura se afla lajiecare fn suflet". pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala.}iva. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. Cornorile lor cresc. daca omul continua sa 0 cultive. Daca afi flicut foarte mult rau. cultura. crearea unar valari ve~nice. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. chipurile. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau.Alunga raul din tine parintii Intre ei. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. daca priviti totul de sus. copiii lor var merge pe urmele parintilor. Infumurarea orbe~te ~i. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. inclusiv sadicia. saracia lucie etc. el va cadea bruse. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. eu cat raui este mai durercs. La maturitate. la care boga.

Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. procesele se vor pre1ungi. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. 204 . Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. sa fadi 0 judecata dreapta. el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat.te oamenii bolnavi. justitia nu se va mi~ca. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Adesea la serviciu el va intra in impas. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii.. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . va trebui sa traiasca in saracie .i se va ~coli pentru a deveni bancher.. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Dispretul este un mentor neindurator. ca sa se afle printre bani. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. Astfe! se capata intelepdunea de viata. devenind judeditor. Cand copilul dispretuie. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate.

Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. socotindu-i ni~te pro~ti. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. De exemplu.jtiu care este baza existentei meIe". vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. pro~ti. 205 . deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. Din pacate. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. ca ceara ce se lasa seara. ~i obstacolul va fi greu de observat. pe eei taculi etc. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare.ne. Ii vad spaima i'4a de umilinta. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. ca arice 1eclie de viala. eu to ate acestea 11intreb:. pe eei care nu gandesc ca ei. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege".Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca. care Ii provoaca agresivitate. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea.. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. neajutorati. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar.e:" Vreau sa . I~i va face cu neplacere munca zilnica. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. pe frico~i.

Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. . trebuie sa ~tim ca. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Vad in elintelepciunea. inainte de orlce. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . 206 . fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. ca de paiul de salvare.. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Avem in sange sa invinovatim pe altul. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. .Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. In carte este subliniat rolul femeii..imi spune el intr-un limbaj simplu. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. Multi barbati se agata. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. apropo de comportarea pacientului precedent. ori bilrbati. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei.A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine.

ratiunea. caracteml. sparge casa in buditi ~i se va trezi. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. Dupa tata se da sexul barbatesc. simbolie. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. sufletul ~i corpul. feminine. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. capul. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie.spiritul. pana cand VOl' atinge perfectiunea. izbanda. adica eu ochii femeii. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. impreuna cu familia intr-o mina. spatele. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. mintea. emotiile. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Sufletul este mama care. Dar casa inca nu este caminul familial. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. C<1ndneincrederea dispare. cordialitatea. Sexul femeiesc se ia dupa mama. flexibilitatea. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . se coreleaza cu tesuturile moi. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. veti privi viata cu ochii altcuiva. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. chiar de acum. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . forra. Pomind de aici. bel~ugul. sensibilitatea. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot.

Trebuie s-o faca el singur. $i in zilele noastre calamitatile se produc. judecata. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. blocheaza. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. tot mai frecvent. Un barbat curajos nu face fite. nu-~i toce~te simturile cu nicotina.sHibesc. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. eu toata dorinta ei. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile.pentm aeeasta ne este data viata. alcool. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. nu se supara. Ell'ntelege ca. Se nume9te complex de inferioritate. nu face istericale. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. logic a. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. iar in exces . Aceasta spaima invinge ratiunea. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. nu fuge. medicamente 9i droguri. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . Barbatului eu un astfel de com208 . Din emotie apar stresurile. distrug. memoria. Sau sotia este opusul direct al soacrei. i~i pierde barbatia ~i piere.

Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. intai de to ate. Eliberati-va de acest sentiment. cat ~i fizic. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. di nu este capul familiei. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. devine eel mai mare acuzator. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. Daca viata de acum este grea. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. mra sa-~i dea seama. Cine are un puternic sentiment de vinovatie.nd vor fi invatate. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Cine este mai de~tept. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. iarta. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. el trebuie sa ~tie ca . atat spiritual. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. va suferi elinsu§i. n-o mai repetati. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Cand 0 earaeterizati 209 .

Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. Singur v-ati ales parintii.te el so. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. In acest caz. cata 0 fi fost la inceput. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. dispare. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i.ji fngroapa mat multe neveste ". Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. Este treaba cea mai grea dintre toate. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte.jtiut sa-l iubeascii. incat. Femeia se ocupa de educatia copiilor. Umilirea femeii.. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin.je. sofia nu a '. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. dar daca el 0 distmge. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. incepand chiar cu propria mama. se descurce 210 . din pacate. lasati emotiile la 0 parte.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. "Cum reu. situatie in care arnbele parti sunt perdante. Este 0 cerinta inevitabila. va este folositor numai puml adevar. Daca are ~i sprijinul barbatului. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. ea prinde aripi.

Oricat s-au straduit. nu-i dau posibilitatea sa apara. Vrea foarte mult. dar nu poate. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. Sau.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Dorinta lor este buna. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. prin neaparitia lui. va iubi natura sau animalele. Deocamdata este spirit. Daca ea a existat de la bun inceput. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. oare. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Iubirea sufleteasea este indestructibila. deoarece parintii. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii.barbatul ~i femeia . prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. aeesta fiind scopullor suprem in viata. dar daca nu are masura este periculoasa .au obosit sa tot a~tepte un copil. el va a~tepta ~i. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. Ace~tia . El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Pro babiI. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. ii 211 . Nu au facut ei. El se va terne sa iubeasca oarnenii. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. minunata lor dorinta nu s-a implinit.

Stie ca acum el sHipa. irationala. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. capatat in vietile anterioare. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. eel care merita. Sentimentul propriei demnitati. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. doat pentru distractia parintilor. Aceasta este problema familiilor fad copii. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. vazuta de pe pozitia copilului. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. In realitate. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. 212 . EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. Niciu. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi.ne~te situatia. a~a ceva. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile..

btJffatul sau saracul. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. eei eu tulburari de auz aud viata fals. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. Trageti sing-Gxiconcluzia. care este mai u~or de lecuit.. Exprimindu-ne altfe!. Am vorbit tot timpul despre aceasta. tocmai ei. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . spirituhd.va reevaluati liLT} pic dorinrele. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. Binele ~i raul sunt notiuni relative. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. Din pacate. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. In ansamblu. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. dar. altfel ar avea 0 vedere norrnala. S-ar putea ca macar acum sa. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. cei eu tulburari de riros simt viata fals. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie.

functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. Toti au 0 caracteristica comunS. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu.. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. izalat. eliminat.sunt ostili fata de viata. De exemplu. politicieni. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. eu mana ta. nilnicit.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Daca succesulii ocolqte..ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. ~i daca v-ar implini0. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea. E bine doar ce fad tu. nu-ti place. condueatori. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. . la muzicienii orbi. etc. familie. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. distrus·'. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. Nimeni nu . functia vizu. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei.. stat. vederea lor va ramane stabila. 214 . Fara sa inteleaga acest lueru. economi~ti. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. vederea lor se va inrautati. Ce face altui. de~i ar dori foarte mult.Luule Viilma vietii.

or. 215 .. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. iar cel care este mai sarac. in realitate se acuza pe ei. este obstaco. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. dad ii ajutati sa se ridice.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar.. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . un om. lul personal seos in cale numai pentru el. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. cel care are 0 situatie materiala buna. se considera mai bun decM ceilalti. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. familie. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Omul e mcut sa gre~easca. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE.a este mat u.este bine. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. eu cat este mai multa nefericire. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. guvern sau stat. daca sunt in curs de dezvoltare .este rau. doar daca am ~ti sa intelegem viata. mra de care drumul s-ar inchide. 1'/laimult. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic.

Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. Avand tendinta sa exagereze LTl toate. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. gre~e~te. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii.nte. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. dobandire de intelepciune. acela este fntradevar fericit. Va dau un mic exemplu. 216 . deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. Deocamdata doar invatam prin suferi. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. ceea ce previne un final mult mai periculos . Frica . dezvoltare. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. altfel viata s-ar opri in loc. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. De la ciuda apare guturaiul.Luule Viilma Viata este mi~care. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. lntrucat se grabe~te. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte.hemoragie interna in creier. Ve~nic suparat. pentru a-I ajuta.

$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" .roste~te ea aceasta sintagma demanetizata.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . De exemplu. Acesta este cuvantul . din darinta de a ajuta. negarea raului. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. n-ar fi nici binele. mra sa aiba habar de nimie. . daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . refuzul de a avea de-a face cu raul.nu vedea. Si nici nu vrea sa vada.. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. Naivitatea. dar nu e can~tienta de sensul ei.este tot ce a retinut ea din discutia naastra.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. Dadi n-ar fi. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Raul exista. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . prin durere. va cadea din nou. "Doctorii m-au ajutat. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. Cine iese singur din prapastie. deoarece nu a inteles motivul diderii. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. campartarea capilareasca. Dupa intelegerea ei. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. eel care este ajutat sa iasii. acela a dobandit inte1epciune. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.

Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme... dau un mare zero. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . dar cu dreptate. A fast dezamagita de mine. cu severitate. ci Ii va spune: .Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . adunate. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el. Zambetul intelegator. deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . in limitele puterilor lor. ~i a~a con~tiincios. am §i eu defectele mele . 218 . Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp.. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura.. ii invata pe copii.Asculta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. dragul meu. de dragul gloriei ~i onoarei. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. Se a~tepta sa inta. La ~coala nu se invata ins a acest lucru.ipoata dezvolta capacitatile. asemeni unui zid de beton.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca.

Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. Scopul final este totdeauna 0 limita. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . De aceea 219 . Aceasta va ~i fi limita. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede. limite. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. fie el un nasture sau un zgarie-nori. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. in timp ce in lumea barbarilor nu.sa te pedepsesc ". acela. adica lumea imateriala eu ideile ei. In lumea femeilor existS. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. pe cararea vieW. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Limita rine libertatea in lanruri. Altfel. eel care. in loeul mi~dirii. va pieri imediat. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. un scop pe care I-a visat. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. va prefera. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale.

l.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . barbatul s-ar rani mortal. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet.in latime. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. Scopullor este viitorul. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. Unul vede in adancime. fie de bunuri spirituale sau materiale. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii. adica prea mari. pentru ca. iar barbatii idei.acela va fntruchipa mi~carea. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. EI se grabe~te. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. In sfar~it. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. Ei sunt oameni.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate. in graba lui. celalalt .~i acest lucru 11~tie eel 220 . Stabilirea unor obiective nerealiste. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. din cauza ei. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale. iar el. nu in suferinta.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. nu sunt rngeri. duce la sufednle fizice. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. aceasta este firea lui. Daca n-ar fi a~a. Chiar daca dobande§te ceva. mari ~i mid. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. In urma lui vine femeia.

omul trebuie sa fie pregatit de lupta. are doua fatete . omul va capata echilibru. ea atrage raul care distruge. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Mai tarziu. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. Dadi frica cre~te peste masura. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. care mi~ca omenirea Inainte. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. nu mi-am schimbat parerea. Nu aveam nevoie de alt adevar. Simrul responsabilitatii. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. ne mai vorbind de fapte. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. un fel de instinct de conservare. sanatate ~i fericire. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Amplificandu~se. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. dar acum pot sa splm ca avea dreptate.una buna ~i una rea. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar.copilul care va aparea curand pe lume. Frica ii da omului senzatia de pericol. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. a~a credeam. 221 .Alunga raul din tine care merge in urma lor . Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii.

care In subcon~tient deja vibra. isterice.) 222 .tept vremuri mai bune etc. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. Atunci de ce sa mai apara. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. trebuie sa a.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni..ral vorbind? " '7'-. de aceea nu-l doresc. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire.. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Am atins struna din sufletullor. copilul se va na. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul.erau femei autoritar~. Doar cateva au pierdut sarcina .iubirea face minuni. Prin plecarea lui. chiar daca este conceput. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp. mra sim!ul maternita!ii.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. Recunoa~te ca ai ganduri rele. in ge1jf. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. tratand femeile mra copii. Tot timpul am spus apasat ce este mai important .

Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Copilul. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. Dar. Comunicand cu 223 . inteligente. Copilul ~tie ca. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. Pentm unele munca e mai presus de orice. ele se impart in doua categorii. Adesea sunt femei de afaceri. Timpul inseamna bani. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate.e bine. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. pleaca. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. Spiritele J:nvata. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. nu suporta barbatii afemeiati. Sarcina ~i succesul .Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. 11sperie pe copil. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Ca toate celelalte. Gandurile sunt date pentm a face bani. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. Pentru copil. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. intelectuale. Ele spera in mai bine.

Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor.modul ei de raportare fata de lume. in femeie se deschide iubirea fizica. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei.Luule Viilma spiritul viitorului copil. 224 . ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. Daca i s-ar permite sa nasca. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. pe altele sa cedeze. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. parintii. 0 tanara indragostita. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. indignati. ori sa tricoteze. ii cer intrun glas sa scape de copil. prin aceasta de exprima esenta mamei . el. sa-~i corecteze gre~elile etc. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. Din pacate. Femeile ra:man uluite. Si a~a mai departe. Organele genitale sunt formate din tesut moale. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. Ie invata ori sa faca prajituri.ecarui om depind de mama. poate foarte u~or sa ramana insarcinata. Subliniez. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. Si atunci. femeia afla de la el ce defecte are.

Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. in partea inferioara . $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. daca mama va continua sa lupte.copr1 nl se hIane~te 225 . Respectiv. ~i va sta in stare latenta. peretele posterior exprima forta voin!ei ei.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter.problemele legate de trecut ~i de economic. sau 0 emotivitate exagerata. sau acumularea unui surplus in uter. Cum este uteml a~a este ~i mama. In timpul sarcinii. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. adica aparitia tumorilor. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Dar daea mama este inchisa in ea. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul.

Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. In conditiile actuale.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. . Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua. Sarcina extrauterina apare atunci ca. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . prin conceptiile ei de viata. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei. care la fiica s-a amplificat ~i. inclusiv sotul ei 9i ginere. In caz contrar ar putea muri amandoi. . fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. iar partea masculina de ovare. ca unnare. Vorbe9te gelozia ma- 226 .forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. .sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. La organele genitale ale femeii. dadi se prinde de peretele posterior . partea feminina este reprezentata de trompa. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. ca sistem unitar.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. Daca organul este indepartat chirurgical.

dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. S-a petrecut in 227 . Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. prin mi~carea ei ondulatorie. in spera sarcina. Daca mama neaga sexualitatea. in trompa. in spera fata de maternitatea fiicei e1. care incepe rapid sa se dezvolte. sunt impotriva. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. trompa yi ovarul. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. Uterul femeii arata. Pentru 0 sarcina normala. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. se mutil in leaganul matemiHitii . se indreapta spre uter.in uter. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii.copilul. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. din principiu. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. Ovulul se matureaza in ovar. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. fara sa se vada.Alunga raul din tine tema din ea. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. Sarcina. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. Tot acelo. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor.

era interesata de altceva. s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Trompa s-a apropiat de ovar. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. Trompa nu a observat . Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. Eram uluita. eu alte vorbe. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. nu invatase. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. a alunecat pe Ianga. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. In timpul ovulatiei. 228 . ni~tc persoane straine sau. prin fratde ei. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. Era ca un fel de munca individuala. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. ca de 0 tanara frumoasa.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. sa fie femeie. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. ovulul eliberat.reci ~i instrainate. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. impreuna eu lichidul care 11inconjura.

Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. Peste 0 clipa.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care.~i a inceput sa se ridice spre trompi. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. odata eu sarutul.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz.!u. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata. toata iubirea ei sutleteasca. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor..ze in timpul sarutu. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. Tensiu. ovarul s-a scuturat . dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. trompa. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. S-au unit rapid ~i !in.i. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. s-a riispandit pe suprafata ovarului. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat.prirnise chemarea .. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. ca un vacuum. in adancul trompei. Sarutul trompei a fost fecundat. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului.va face acela~i lu229 . Trecand peste toate.

dar nu este normal. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. care ate sUi0 functionare corec. deznadejde.. sub 10z1ncamo230 .. Cel mai adesea. dezamagire.eontractia spasmodic a a vagillului . sarutul exprima obi~nuin!a. Se poate face sex 9i fara ele. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. merge ~i fara saruturi. Mai devreme sau mai tarziu. a~teptare. lar vaginita fiicei ei . Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. . Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase.'L In caz contrar. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. Secretiile naturale. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. nu pot Insa sa contribuie 10.m. exprima.. unge organele sexua!e. iubirea sufleteasdl. imitarea sceneIar amoroase din filme. iudarjire. In relatiile matrhnoniale. ceea ce va pricinui chinuri mari. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei.Luule Viilma em. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. saturatie. devenite banale. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. aer glumet. au fast foarte mirate.. ele devin nocive. respingere. se poate face capil in eprubeta. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. simtal datoriei. ordin. Se . trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. de9i pot provoca ernotii. indiferent de sex. ta a carpului. i~. obligatie. se pOT.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta.. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala.

omul invata ce 11va a~tepta 10. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. pentm ca vad in el a anormalitate. Sa. lipsita de 0 falsa pudoare. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. anii aceia. Odata cu varsta. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. maturitate. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. In felul acesta. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. urman. in timp ce iubirea va ramane..Alunga raul din tine ralei. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. maturitate. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. sa-l mangaie sau sa-l sarute. nu va deveni niciodata sexuala. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. Cine nu are frate.. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. Co. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. prin samt. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. Iubirea surOIii pentm frate. fratele invala. prin SOIaso. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. inva!a sa iubeasca femeia.

Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. de barbatie. Prostata este organul patemitatii. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. 232 . ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!.Luule Viilma variabilitate. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. Iubirea mamei pentru so!. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta.. de succes. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. dar este rau ca. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. Baza f•. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Tatal care nu poate. de starea materiala. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui.

Daca femeii ii plac barbatii voinici. de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. ea va atrage barbatu1-at1et. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. gandindu-se la viata care a trecut. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. se va cai dealegerea taeuta. barbat. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. Ca 0 concluzie. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. Nu am nevoie de tine". Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . Frica . Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. un bun-simt genial ~i foqa vointei. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. Barbatu!. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala.

chiar daea se spune ceva. Primul organ de sim! sunt urechile. a auzit ce era mai important .}i asta te face femeie n. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc.}tifemeia iubita de un barbat . eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. Nici nu e nevoie sa auda ceva. Acest transfer este insotit de un susur. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. a~a cum a~teapta ele. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. Astfel se produce unirea in spirit.iubirea. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Daca i 234 . Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. Pentru majoritatea oamenilor. El vrea sa vada adevarul. In realitate insa. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. Indiferent de sex. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. pentru ca ea. .gatul. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. i~i provoaca suferin!a. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. femeia.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. Nici el. gratie cedarii lor reciproce. Nu vrea sa auda nimic.

Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. nu mai este liber in iubire.'lte. femeii . mai devreme sau mai tarziu. de sentimentul de vinovatie. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . atM la femei cat ~i la barbali. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. in incapacitate de a avea relatii sexuale. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. Pe masura ee sperma se ingroa~a.rolul de acuzator. spermatozoizii incep sa moara. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. La inceput Ii se modifidi forma.prin aceasta. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. Ca urmare. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege. Daca acest sentiment cre~te. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. In eel mai bun eaz. De obicei. Treptat. eantitatea de sperma seade. t1uidele se ingroa~a. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun.

membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. Frica tine cre~terea pe loc. Ferneia care rade de biirbatul ei.este convins ca femeia este vinovata. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. La barbatii activi ~i agresivi.Luule Viilma In organele genitale. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului.gase§te ca femeile sunt vinovate. umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Prin urmare. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat.cauta vina la femei. . . testiculele nu coboara. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. 11poate speria pe copil pentru toata viata. . eu alte cuvinte. Arterele inseamna femeia. rautatea 0 mare~te .considera ca toate femeile sunt la fel de rele. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . Barbatul. 236 . Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau.aceasta regula se aplica la toate. sau invers.ramane eu testiculele necoborate.daca 0 sa rada de el? .

La baieli. eu atat boala este mai grea. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. p. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. a~teptand un moment prielnic. Cu cat se va depa~i mai mult masma. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . ea. Dad\. Invingatorul devine. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete.depresie. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. cea mai grava este. 237 . Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui.creion . deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. .grip a .rautate din neputinta.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). oreionul.simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. in victoria sa. pe copillneepe sa~l doara gatul. prin cuvinte sau ganduri. rautatea se amplifica. Dintre bolile care duc la eomplicatii. Cu cat rautatea este mai mare.varsat de vant . apare 0 boala mai grava. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. marinimos. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. din acest motiv. .Alunga rCiul din tine .

dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. el. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . a sotul ei Ii refuza iubirea. care vedea totul. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. in realitate. De regula. Cand fiica lui. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. micuta. ~tia totul. amandoi s-au cufundat in treburile lor. dar in esenta geloasa. care pe nesimtite se transformase in gelozie. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. Sensu1 vietii devenise munca. dar care n-a vazut femei. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. Fiind oameni cuviincio~i. Primind 0 edueatie foarte severa. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. Ea nu ~tia sa spunEI. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. In aceasta familie model raporturile erau.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. instrainate ~i incordate. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. leganand-o. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. 1a aceasta femeie. baiat bun ~i muncitor la prima vedere.Luule Viilma p. dar.

Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. tara sa~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul . Grice efect are a cauza. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. La paisprezece ani. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. 239 . cu foe. Sarutandu-~i sotul. Daea nu mi se da. acesta era stilul de viata in familie. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. nici n-am nevoie. fiind aseultator. ~i pentm ea nu a primit-o. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Nu era pentru prima oara. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. Cum-neeum. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. Acest lucru 0 jigne~te. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. Din fericire. 0 sa ma descure eu ~i singur. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun.Alunga raul din tine se retina.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. Cercul s-a inchis. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. tatal era deja un voinic.

cu mama ~i sexul feminin. Daca nu ati facut acest lucru. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. prin urmare. Mama se reduce la tot. Corpul nostru este un fel de ghid. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi"..mama. Cred ca ~i dUIl1. Partea dreapta . ce e de gen feminin. acest ghid ne spune un singur lucru. Citindu-l.Luuie Viilma Ghid de viatci . tesuturile moi . Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Seheletul este tatal. La om.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. cu sentimenteIe ~i eu viitorul. cu rautatea ei.la tot ce e de gen maseulin. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. 240 . tarni . Sa ne uiHim Ia m~iini. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. inseamna ea mama.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. 1.

~i ca este aVa!. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. pe care elinsa 0 tine ascunsa. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor.. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. Ii va un1!i degetele. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. flexibile ~i frumoase. tara derapaje. De exempIu. fine pana atunci.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba.provocata de deceptii. In acceptiunea obi~nuita. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. prl. In princip1u. sa poata prinde mai u~or. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate. daca la un om generos. degete lungi. dar ascunde acest lucru.:11 i . Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit.t . Rautatea "N-o sa mai dau" . Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. Setea de ca9tig 2.

frati-surori.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile.l1gJ:.tata 0 capacitate mai mare de a rationa.mama.tata. Aceia. In vartejul vietH.care unghia de 121. altfel viara Ie va fi grea. 0 li. inelarul. intelegerea materialista a vietii .important este sa fie bine platit. Pernu!a palmei .mama. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea.degetul mare. 10. Lungimea unghiilor -. palma . Cei care au unghii scurte ~i late 10. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual.1tatalui. Uitati-va 10. degetul micoamenii. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor.. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina. 0 unghie care se 1ngrOa9a. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea.. 0 unghie moale ~i fdabiia .uratirea vietii din vina proprie. datorita faptului ca au mo~tenit de 10.i cali242 . disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. ~i aceasta lasa mme pe maini.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii . trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. aratatorul.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba. mijlociuldunmeavoastra In~iva. Degetul mare este tata. 0 palma mare. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea.

Dadl articulatia este deformata . A arata ell degetul nu este politicos. ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". este un mod de a pomnci. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . Sunteti un am politicos. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati.eu sexul masculin.Alunga raul din tine tati la mama. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. care la dumneavoastra s-a amplificat. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. in bratele careia ne simtea. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. Va reamintesc. nu? Acum.ti arali parte a fa buna. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. se afla pe dmm. Dar daca intindem .rn in siguranta.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui.un supon solid in viata. Uitati-va la cicatrici. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. stanga .

~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. ele fiind formate de regula din tesut moale.. Acum. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . mama . La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. Iar amenintarea du~ma- 244 .'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. Daca ea nu cxista.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab.tata.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob..'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. Prin anaIogie yeti inteIege sem.'1lplu diformitati. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. Purrm. claca 0 faceli repede san lent.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. Tatal i~i manifesta rigiditatea.cali mainile energic. stra.flexibilitatea. Echilibrullor da fo11a. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. care preia greutatea loviturii. Daca va mi. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. Dadi trebuie sa 10loc viti. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!..

cand se bate.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. . Ca intotdeaUi"1a.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. Va avea articulatiile comlui sanatoase. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. AeeasUi. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. Partea exterioara a palmei este tata. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. eu alte ellvinte. Via!a este sanatate. Dar. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. Cel care. iar mama pe eel femeiesc. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. daca omul ~tie sa comunice. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Cu cat mana doare mai tare. in afara de durerea crunuitoare. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. provocata de invidie. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. partea interioara mama. .. eel . Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. dea eu punmul. l~i ascunde pumnii la spate. sub masca de om bun. rautatea este directionata spre inafara ~i. se va alege ell 0 boala la incheieturi. simtitul comlui Ii da un sen. este multurnit ea seamana eu ceilalti. 245 . 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. La eel care traie~te ca S3.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva".

Daca doriri sa Ie averi sanatoase.ntofi eu toc. dar dorind sa ta~neasca in fata. este un Infnint. 1 esenta~ e.. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire.. din cand in cand. Oriee remere trebuie ca. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. Nu degeaba.J ta " mseamna•.1 de ~ l2:andire al tatei.•ca succesUl 1m•. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. viatu economidt dupa mama . ~i sa ramana teamr.f YOr6§C t·. . Arum sa ne uitam la pidoare. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i. Ce ne spun ele'? In 1 b . Ne~tiind sa gandeasca. Ea pretinde ca toti sa fie la fel.adica feminin. sa 0 1ntread\. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. Cine merge mereu in papuci.•economIC pleaca ae Ja mOUll. imbatranind. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata.1 uespre comumcare. sa se incalte eu pa. . Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. omul calea pe cakaie. cea inferioara .~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. Daea.masculina. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. ' Impmgaw ' A ' A A 2. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. se simta protejate economic. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.cJa en ot U]1 subtext economic. sa ta~neasca in rata.. atuuci cand merge. aceas'-' i 1 . comada. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. nu Ie va strka. oar (. > 0 <0'" "I 246 . Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. Vor 52. dar invers se vor imbolnavi. chiar la adancj batraneti.

deoarece el a devenit slab. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. diform. o sit'l. Aceasta inseamna supunere. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. deprimare. lntr-o familie eu scandaluri. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. copiii vor avea 0 bolta normala. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. macar in numele onoarei. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. 247 . refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile. copiluI va avea. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Ei Sli. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte.. copilul va calca pe varfuri. bolta transversala se aplatizeaza. Dadi ins a tatal. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. Daca doar un picior este strfunb. bolta nuii va mai servi drept pod. Dac3. tipete ~i lupte in care. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. Dadi mama nu are incredere in tata. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. pe masura ce cre~te. un picior bont.

apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. varful da directia. at§t spiritual cat ~ifizic. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini.rile. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. gratie varfului.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. eu atat mai mare este satisfactia alergatului. omul se sprijina pe cincaie. Dinspre toe spre varfuri. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Ce bine e sa te sprijini pe caldi.Deosebit de importania este transpiratia. el este un suport solid pentm intregul corp. ga eu plaeere. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. in principiu problemele Slit'lt 248 . Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. . Pfuintii care alear. ca 0 femeie care. Si ci'md varfurile obosesc. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i.. rara varf insa nu poti face lL11 pas. Degetele sunt membrii familiei . pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el.ilie. Cu cat este mai multa transpiratie. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. ii obliga pc ceilalti sa participe. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. Obisnuintele se creeaza in farn. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea. Unnariti-va cum calcati. Calcaiul da suportul. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea. Avem nevoie de mi~care. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar.

Uitati-va la degetele de 1a picioare.Alunga raul din tine acelea~i. al doilea . Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. aveti grija sa Ie evitati. aceste tendoane se vor osifica.fratii ~i surorile. ca imbracamintea lui s-a demodat. mama 11conduce pe tata. al treilea dumneavoastra in~iva. De cum apare durerea. al patrulea . picioarele dumneavoastra se vor face bine. atunci mergeti pe varfuri. dadi omul nu iese din ~lapi. Iertati-l. de obicei. De exemplu.tata este mare ~i inalt. al cincilea -lumea. Aceasta deformare spune ca tatal in249 . dar. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. se incordeze pe degetele de la picioare. Daca degetul mare este mare ~i lung . Degetul mare este tata. se va opri din mers. Un mij10c de mi~care superb este dansul. di nu arata bine san ca nn are sala de dans.mama. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. Esenla dansului este bucuria. Daca nu puteti alerga. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei .ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. De aid apar dureri la picioare. Propria voce in loc de orchestra. Daca varfullui este indo it in sus. mandria tatalul s-a transformat in infumurare. In acest caz. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. inseamna di aveti un tata mandru. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de.

Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte.na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. atat in bine cat ~i in rau. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. Daca degetele se distan.. pe altii .probleme pe parte barbateasca. teaza bine. Toate bolile se produc. La neeaz. invers. sunteti mai putin dependent de ceila1ti. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. de fapt. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. Constrangerea. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. adiea ineoreet. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. .la calcai. ori el 0 terorizeaza. deformarea stangului .. ori. ea ~i ineal!amintea neadeevata. nu trebuie taiate pe margini". In rautatea lui. InsealJ1. Totul pleadi de la parinti. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat.. Dad\. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. De exemplu. se Iasa terorizat de ea. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. pentru ca a~a 1n250 .

va avea tendoane sanatoase. salturile din viala ~i salturile economice. a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. unghia. va rasturna obstacolul cu genunehiul. crescand in latime.. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. pentru ca. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. ca urmare. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora.i munce~te foarte mult. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. Cine vrea sa 251 .. chiar dacastain frig . la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Ca intotdeauna.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. Cel care alearga eu rautate. eu to~ a sa continui sa cresc . Obstacolul a cazut. Cel care se lauda eu succesele sale. Dad! acestJucru Ii produce durere. ingusteaza campul vizual. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. nu mai ji din cale ajCtrade curios. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism. i se vor 'imbolnavi tendoanele. Fiecare merge in feIul lui.. Un om caregande~te coreet. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. eel care nu merge coreet. va avea picioare bolnave. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora.

pe fata. deosebit de elastici. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave.injurul sau ~i aV. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. De lovit. va avea genunehiul stang bolnav. 252 .Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. SubHniez . Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. genunchii se 'lor rasuci spre spate. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. de a ridica mana. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. Ca urmare. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. n-ati lovit. Cu cat omul este mai agresiv. Diferenta este ca eel care a dat. iar frica 11convinge sa se mtoarca. La tinerete omul are genunchi frumo~i. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum.IDci enung chii lui se 'lor strarnba.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. V8" avea genunchiul orept bolnav. Prin urrnare. fiindca nu are destula minte. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii.

Omul care are picioarele in "x" este avar.'11ilie.'1t vazute de din afara. in incapatanarea ei. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. indiferent cum SlL. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . de mare mobilitate. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. se va distruge ~i lesutul osos. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. Cu cat avaritia este mai mare. care fomleaza baza corpului uman. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei.Alunga raul din tine Va reamintesc. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. Bazinul simbolizeaza familia. osatura. clatorita articulatii1or. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or.. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. Daca pe parcursul vie~ii. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. Se va distruge ~i osul. avaritia provoaca :autate la om. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. se transforma intr~un sistem elastic. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. eu amt genunchii sunt mai deformati. Cu alte cuvinte. Daca mama. Ie diminueaza. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. care este rigida. ci dimpotriva.

de . il va durea genunehiul stang. Picioarele drepte arata echilibru economic. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Cu cat intrece masma. din eauza tatalui sau ~i a lui. articulatii1e de la genunchi se strang. de oehii lumii. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. apoi se ingroa~a. Picioarele strambe in form2i. Prin urmare. avea probleme atflt de mari eu fratii.. unul dintre ele ia forma de "x". eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. Asta m254 .Luule Viilma drepte. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. i se va imbolnavi genunchiul drept. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. fie ca el era atat de deceptionat. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. ca barbati. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Cu cat portofelul devine mai subtire. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. incat functiile acestor degete erau alterate.0" earaeterizeaza un om generos. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. surarile $i cu Iumea.t uu mai voia sa ~tie de ei. Treptat. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. eu cat irose~te mai mult. inca. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. inseamna ca.

sa privim pieioarele in intregime. Apoi s-a insurat. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Vertebrele doi. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. sa ne uitam la bazinullui. Bazinul simbolizeaza familia. In felul acesta. trei ~i patm erau deplasate. Pentru a intelege ~i mai bine. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Osatura il simbolizeaza pe tata. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Tot ~tepta ceva. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. de~i trebuia sa fie invers. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept.partea stanga era lasata. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. economic. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase.rbatului era deformat . suporta totul cu resemnare. Fiind bun la suflet. Deci. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. Pentm a intelege mai bine. Daca fiul s-a imbolnavit. dar nici atunci nu cracnea. tatal era umilit. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. molieiune = senzatie de nesiguranta.a~a ~i era. Bolta talpii stangi era supraineordata. cum a~teapta 255 . Deci. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Bazinul ba. ci lea amplifieat. Prin urmare. Nu se in~ela . claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata.

I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. dar ele existau. a auzit un trasnet in spate. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. Gandifi-va la digestia dumneavoastra.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. a in!eles ca tori erau la feI. 3. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult.te invata multe. adica. 256 . a plecat. Insueeesul are ~i 0 parte buna . eliberat de tensiune. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. Cand I-au alungat.invata leetii1e de viata. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. Doar atunci cand bazinul este 1. adica se imbolnavise.. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. i~i nega propriile necesita!i. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze.'1 echilibru. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. traia pentru a face bine celorlalti. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . Familia s-a destramat. fiindca el ~i-i alesese pentru EH. Eliberandu-se de stresuri. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. Se sacrifica.

plicticoasa $i mra rest. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. nu va gre~i in timp ce munce~te. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. Cel care nu acorda atentie planificarii.posibilitatea de a alege este mare. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. ba lasati totuI la nimereala . nu va da importanta nid masticatiei. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. ~tie sa-~i faca planurile ell cap. Ba asimilari cate ceva. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil.1 1. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit.·7 . fara sens. bun. Cine considera ca viara este urata. La un om generos. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. care trebuie mcuta cu grija. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. De altfel mei nu simte gustul mandirii. care se bucura de viata. Cine are dinti puternid.bucuria. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau.

va avea din cand in cand spasme in esofag. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. mintea barba!ilor. va suferi mult din cauza dinrilor. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. intrucat vrea sa mearga prea repede. Inceputul determinafinalul. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. se 'lor strica incisivii. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. La eel care se razgande~te bruse. ~i se ascunde de greutati. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. din cine ~tie ce motive. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. inseamna a-I dori drum bun. Cine se teme sa mearga 1nainte. 258 . de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. Cata vreme acest stres nu este eliberat. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. va face paradontoza. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. Daca IDsa se teme de viats. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Cine ura~te. se vor forma diverticuli pe esofag. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. va avea din!ii de lapte strica!i.Luule Viilma general. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna.

. stomacullui nu va produce sue gastric. Cine se apuea de treaba eu rautate. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. il1cepc ulcerul. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. stomacullui va da afari3. daca se invinovatqte pe sine. Daca rautatea se amplifica. aeiditatea din stomac cre~te. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. in ura. Cel care se comporta. are un stomac spastic. In sens simbolic munca sufoca libertatea. ulcerul se transforma in cancer. nu va avea un stomac sfmat05. fie ~i ill ganci. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. 259 . la inceput i se va inflama mucoasa. du~ms. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. adica face gastrita.tot contimltul prin vom3. eu alte cuvinte. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii.nos fatS. adica mancarea intra In trahee. va face un ulcer mai adanc . Daca rautatea se transforma in du~manie. adica omul i~i dore~te raul. jumatatea masculina este intestinul gros..:i mai dureros. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca. ca. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii.

on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.

Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. Amintirile urate din trecut aduc amari. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. simbolic. de exemplu ai sotiei. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. dar tie ifi trebuie. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. procesul are loe in intestinul subtire. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Tot in duo den da ~i pancreasul. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi . daca omul este predispus la amintiri urate.kiune. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. nu-fi va fi bine ". sau.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. Canalul biliar se varsa in duoden.

vierii.abia 1nananca ca 8i da fuga 10. seade secretia de bila. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.r'~ '. in plus fata de problemele de digestie.Luule Viilma rere. intestinul subtire treee In intestinul gros. a abdomenului. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire .. scade continutul de zahar din sange.0:. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. Dar cd care este grabit. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. 'Ll!. cre...Jrp.. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru.' •.... va avea aceea~i indispozitie. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care.' (.l..<> s'mti 0 d·. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze . jos.. influentat de ea. A.t~~. consta in lucru:d manmte. Cihe detesta maruntusurile . 262 .~ 'fU .. toaleta. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.""". In p~rtea dreapta. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti.b\... ...1:a"" ••. Duodenul este organu] central al tractl..~li_ ~\V \.. dupa cum Sf: ~tie..]~~ J_ .-.. Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.llui gastric.. d'" '''It'~ .te secretia de suc pancreatic ~i. Iui. .'" 1.. ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o..'_.. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse..l.. mai ales dadi este femeie. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul.1'J. are un in~' testin sub tire sani'ltos..

apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. dar este posibila. In prezent. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. ba scade. se face In cec. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. ei. pana dnd 0 umple pana 1a refuz. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. dar nu gase~te momentul potrivit. Daca omul se teme de riscuri. san a modului biirbiltesc de a gaud!. fiind ocupati cu §coala. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. in acest caz. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. In schimb. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t.. fiinddi se considera in263 . Infundarea rectului.apendicele. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. timpul nu te mai gone§te din urma. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. un de nu mai e de gluma.ie. extenueaza ~ Dsihicul. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme .Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. va avea un cee bolnav. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine.

Numai rautatea duce la neoplasm.. va avea 0 senzatie de deznadejde. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii.Luule Viilma competent. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. ~i totu~i i~i asuma riscul. in rautatea lui. este situatia in care tie nu-ti trebuie. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. avar. pentru di se teme. Cine i~i fa264 . Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. supraindircare :. Pe scurt. devine apucator. din setea de a avea un ca~tig. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. ~pertar sau hot. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. dar fiU dai 10. Simptomul ei este senzatia de saturatie. sa se intoardi. dar e obligat s-o faca. Cel care. dar poate sa duca ~i la tumori maligne. devine rau ~i se imbolnavqte.idurere sub plex. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. sau. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. ~i nu vrea sa dea inapoi.. serioase. sau eel care preferS. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. Dar. interesat. el inlocuie~te frica eu rautatea. a1tii. cine incepe sa se grabeasca. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. va avea intestinul gros bolnav.

Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. Priceperea de a te preda. poate sa-l apuce diareea.. garanteaza sanatatea colonului descendent. adicil rautatea invinsului. in ura. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. Agatarea febrila de ce este al tau. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros.tele muncii. se va aIege cu un cancer. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte. provoaca cancer. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer.matio.ecuriIe. De 10. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. In colonul sigmoid sta necinstea. de a eeda la timpul ~i 10. pentm a obrine ~i mai mult. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. iv1arimea este 0 notiune relativa.. problemele irezolvabile. Cine se pregate~te eu rauto.iar eel care dorqte raul invingatorului. eu cat obstacolul este mai coneret. rautatea de am invins apare inflo. refuzul de a renunta 10. strivind totul sub greutatea sa. scopuri minunate. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. Rautatea transformata in du~manie. adica rautatea. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. 0 mare realizare. i§i va imbolnavi sigmoidul. 10cuI potrivit. fac co. dorinta de a risco.

Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. va avea rectul bolnav. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. la pierderea Iocului de munea . dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . incepe sa foloseasca mijloace necinstite. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. de exemplu. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. se va trezi cu sangerari. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. pentru a-~i atinge scopurile. dar ~i 0 situatie. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. Cu cat exagereaza ell rautatea.Luule Viilma omul. Dar. va avea sigmoidul bolnav. acela simte un diseonfort Ia anus.toate acestea due la imbolnavirea rectului. Dorinta de a obtine maximum posibil md. va face cancer. constipatia va alterna cu diareea. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. 0 eonditie. are un rect sanatos.

cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. functionarea intestinului se normalizeaza. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el.. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. In probleme de comunicare. . nefericit ~i neajutorat. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . 'E7(emp[u cfin . dar treaba era serioasa. spre amuzamentul prietenilor.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. dnd apa fierbe. Cu cat oniuI este mai grabit. Gluma ca gluma. Daca punem un cazan pe un foe mare. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa.Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii.am glumit eu. comenta cu multa savoare fru267 . La un interval de jumatate de minut. inca. eu at. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. Val' ie~i aburi. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere.

primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. Si-a recunoscut gre~eala. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. In apropiere de casa. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Gfu1ditul searnana eu digestia. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. Fata n-a ramas datoare ~i. asimilabila ~i necesara. I-a Iovit peste fudulii.Jthi·'. Primele nigaieli erau rare. i-a raspuns: . furioasa.riproprii. rara nici un rezultat. Ragaiala s-a oprit instantaneu. uIuit. Mai tarziu.conversatia lor. Uitase deja de boala lui . Garnenii citesc. i-a cerut iertare din suflet acestei fete.}?" Vecinul. A stat 0 luna in spital.. In loe sa gandeasca logic.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Si au izbucnit in ras: "A. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". asculta conferinte. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. orice hrana este comestibila. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. apoi au inceput sa se indeseasca. Ce e bun pentru unul. amfost la doctor".JiLt . da' de ce ne-am dus not la ora. poate fi rau pentru altul. ca intre barbati. exact. Pentm un om echilibrat. a iertat-o pentru atac. da. fusese mult mai importanta. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi.

Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. extrem de importante pentru corpul fizic.rea sa invete sa faca diferenta intre esential . Cu alte cuvinte. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. .Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. decat calorii. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. adidi incet ~i tara nici un folos. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. ele intruchipeaza interesui. Cine v. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. . dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. ne mai vorbind de cantitate. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. . a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . Vitamina C.

trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. respiratia abia se aude. sau mai superficial spus. Corpul respira libertate.nd oinul este liber. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. Libertatea este DUl1Lllezeu. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. folositoare. Uieomia este totdeauna un exces. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. 4.ca energia negativa . el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Stiti deja ee aduee corpului excesul. ca este prizonierul cui va. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. omul speriat ia un excedent de oxigen. iar frica taie respiratia. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. Un om liber face totul eu echilibru. In loc sa dea afara. ca in oricare aWi situatie. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . . Cs. cum 1i se intampla eelor speriati. nefolositoare. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. excesul fiind Intotdeauna rau. dar groaza il seoate din minti pe om ~i.~i sa inspire energie pozitiva. Daca apare senzatia ca este ingradit. pentru arice eventualitate. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum. de 270 . sa expire gazele uzate.Luule Viilma rimea laeomiei.

~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. fie se imaiqte. Nu indrazne~te sa faca acest lucru.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. 271 . Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. fiindca se teme sa nu fie invinuit." De ce. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. eu at<3. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. fiindca nu :. Este groaza in fata pierderii libertatii. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. Iupta ramasa tara nici un rezultat. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. door n-Cl facllt nimic rau. care. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Cel care.-91 inehipuie ca el este un delincvent. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. eu frica. desigur.tie 58. Daca libertatea cuiva a fast ingradita.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit.Alunga riiul din tine frica. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Vi s-a Intamp1at. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -.. sa simtiti ca nu mai aveti aer. i~i inabu~a in el. in corpul fizic.

. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. b Eel. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Este boala rauta.uJ. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie.LUlil e Viilma rautatea ..Jz~~ pulmonara. ::~cestasa. AIergia este rautatea provocata de revalta. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. va face astm. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3.iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. se va imbolnavi d. Cine line in el du~mania.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate . . Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. Adio acces de astm. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata. va face tllben. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. sperand in feIu. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. conform parerilor IUl. se VOl' osifica plamanii pentm cs. de impotrivire. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. Primul gand va fi :. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. mai liber ~i mai u~or.!ii inabu$ite. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 . bronhoextaz. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Cand incepe un acces de astm.:. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale.

daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. numai sa nu~i manjeasca el mainile.. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta... Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor. va suferi de pneumonie cronica. respectiv. care nu-i da lini~te. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. se formeaza aderente.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. Astfel. Se poate imbolnavi chiar daca. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. in intelegerea lui.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. fHnd martor Ia 0 cearta... se va imbolnavi de pleurWi. I:) . in sufletul sau. va avea brOD§itaacuta sau. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. cronidi. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie. se vor forma aderente ale pleurei. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. Traheea se imbolnave~te la eel care..

274 .. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. Ca unnare. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. Unul spune:. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie.Lu1tle Viilma terioara. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. Iertati lipsa libertatii. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. tumora nu se va transforma in cancer. i~i va pierde vocea. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. Dar daca omul se intreee ell gluma. apare inflamatia coardelar vocale.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". pe coardele vocale se va forma 0 tumora. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. oamenii sunt foarte diferiti. Cum sa n. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. n-o va avea. nimic nu trebuie pus Ia inima ". pentru ca lupta este 0 rautate.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. Cata vreme eel care urIa. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. treptat. In timp ce iertati. el va avea aceea~i soarta.

. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. . sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. dar nici nu invata nimic.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. N 11 veti mai fi nevoit ca. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. Cum sa faci sa devii mai de~tept. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . umerii.inUjell ea. Exersati. Va napadqte 0 furie turbata. sufera. de dragul autocol1stTvarii. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . gamit.faceti cll~o~t. Clarificati-va. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. ca sunteti 0 sita. ci 0 sita noua.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. dar in acela~i timp invata sa traiasca.eavoastra ea printr-o sita. Nu un eiur vechi. La inceput. ele nu va in~eala. omopla~ii.. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. Ceila!!i nu sufera. nu mai e nimic in ea. s-ar putea S8. Ea trece prin dumneavoastra. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. fara sa lase vreo urma. din ne~tiinra.

. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra.nu veti avea deloe ~i va veti preda. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 .'ja cwn sunt. niei eu durnneavoastra In~iva. la om. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare. Va stimulati vointa. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. satisfaqii . senzatia de disperare. friea ~i rautatea de a invinui pe altii. acolo unde.ti om bun". Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. este concentrata vointa. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. nici eu a1tii. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. . doar-doar va veti realiza dorintele ~. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. de a va intelege propriHe nevoi. de inutilitate. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. ne~tiinfa de a va organiza viafa. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista.Luule Viilma sentimentul de vinovatie.

grija. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. singur sentiment . grupuri de oarneill. fapte. flecare sa-~i dea seama singur. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. sex. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. d pentru cas prin. indragostire. cu atat omul devine mai vrednic de respect. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. fidelitate. Toate apar sa-l l11vete ceva. ata~ament. transformandu-se in oLqe. dar exista un 277 .iubirea. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. Dezlantuiri . dar niciuna dintre ele nu este iubire. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. situatE. o3mem. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. In el ~i a~a exista iubire.ganduri. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. viata in comul1? Exisffi muite pareri. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. sunt multe. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . boli etc. evenimente. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. Ce anume.i. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. ale simturilor .

sa spunem pentru imbrati~area de dimineata.a serviciu. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam.veti simTi ca va. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. A. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere..Acasa va a~teapta iubirea. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. Veti recunoa~te iubirea daca va '. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. este ~i mai bine. Dand.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. La serviciu veti avea spar.eti rezerva cate"va minute. Iubirea este ti'icere. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. Daca toti am fi ~tiut. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati. cand plecuti J. ei ar deveni mai de~tepti. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . in tikere. : veti privi in oehi. iara~i ~i lara. astazi n-am mai fi existat. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. pardi ati avea aripi . veti. Va " . iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. In graba poti sa ai doar emotii.

ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze.Capul va ~opte~te care este acel loc .exact acolo. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata.'1eavoastra. devenita du~man. ce plead. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa. in cap. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. 770 -. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. eu care trebuie sa ne deprindem. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui.Alunga rau! din tine copilului di. -' . ~i l-ati rucut sa sufere. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. "Nu mai vreau nimic. impreuna eu jumatatea sa. 11a~teapta 0 criza. nu mat vreau sa traiesc ". dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. de 1a inima. Nu va grabiti. adultul inrait incepe. De regula. dar nu va eunoa~te voluptatea. Pe eel ce se grabe~te. maear pentru cum a fost la tinerete.. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -.

oricum nu yeti fi multumit. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. cu atat binele se face mai bun. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. Raul devine rau. de bucurie ca are 0 via!a buna. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. ~i indreptand rauI. atunci cand i se OpILTleezistenta. Daca veti fi capabili sa intelegeti. nu. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. Nu se uita in jos . In r felul acesta. Raul Insearnnii absen!a iubirii. In felul aeesta. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata.izvorul multumirii ~i fericirii. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea.Luule Viilma In continuare.ce nevoie are. nu inva!a sa gandeasca. raul a venit in calea lui. :tara sa banuiti ce urmeaza. dar deja tara suferinte. ~j ell to ate acestea. veti aeumula nemultumire. cu adevarat. eu cat iubesc mai mult raul. fiindca bine. Fiti ca 0 sita care ~tie di. va deveni orb ~i surd. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. Daca lnsa. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. Mai devreme sau ii 280 . lupta contra rauIui amplmca raul. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. dacii totul ii merge bine. De ce? Omul care.

care se uita de sus la toti ceilalti.pe care 0 ~i viid doar ceilalp . Inainte de 0 ineercare grea. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn. fie ca se va supara pe ceilalti. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. situatia se va complica.11 astfel de om. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti . va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: .. este oare un pericol? Da. "Nu vreau" este 0 rautate. Omul prime~te tot ce dorqte.. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te.urme tot va lasa.rautatea distruge vointa. este lli'1 mare pericol. Cfuld intalniti ll. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ".. Daca acest lucm nu se intampla. 281 . . N-are importanta unde se va intampla acasa.. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni. Credem ca~tim ce este pericolul. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI.frica frfuleaza vointa. Dar dadi el nu gande~te corect.cut setea lui de a ca~tiga. la serviciu sau la spital . Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.

ele VOl' refuza total sa se mi$te ". . Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. Cand sunt in stare de eehilibru. Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin.exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . in caz contrar. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. i. invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. Cand cresc peste masura.Ji va 282 . Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. .absenta dorintei . .Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. Eo. daca omul nu invata nimic. 0 citire rapida.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.(i~i are sediulia niveIuIIombar).starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti.nemultumirea (in zona cervicala) . in lac sa spui ca nu vrei. distrug.

dimpotriv~..Jtiesa aprecieze fericirea .Ji lara pu{inul ace la. Copiii sunt inva!a!i ca....Jisa aiba grijii de ea".. incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter. important...-Nemufiu. fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i.. --z. De ce? \filtor Dorinta de a ..__ . fiindca nu ..Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. Via!a demonstreaza insa contrariul. _ ""'" .".. Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala.. fi mal bun ca cellalti .mire__ -. .. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare..~.. va ramdne .__ ...__ . Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 .

A~a apare invidia. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Problema civilizaliei este femeia.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. 284 . Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. in concluzie Gandul guverneaza viala. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. binecuvantat al vietH . in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. sa fim tOli la feI.lini~tea sufleteasca. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare. De aici lncepe pieirea. ori barbat. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti.rauI. Cand cineva vrea sa fie mai bun. cand am fost ori femeie. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. In oricare dintre cazuri. ambele paqi sufera. un gand rau . Foqele lui vor seca. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. trebuie sa la~neasca inainte. Un gand bun creeaza binele. Este nivelul suprem. mai devreme sau mai tarziu. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. dar fiecare am are gandurile lui. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte.

285 . corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. care la randul ei poate duce la deviatii psihice. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. prin medicamente sau chirurgical. .A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Pentru ac<easta trebnie sa invatati. raul va inceta sa mai exi. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. Orbiti de stresuri. Ali ajuns la capatul caqii. sa diseutati en . Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor.e- tii. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic. dar.ell dumneavoastra in~iva. ati incetat sa mai vedeti binele. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire.::te. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. . eel care este eel mai de~tept . invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat.

Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece. Fierbinte. Cald....LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R.prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti . Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 . autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa.. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut.

partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este volumul 2 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea 1 Valumul 2 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .partea 1 Valumul 5 .pmiea 1 Valumul 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful