ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

) 159. sect.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc.. O. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA.: Georgeta Timcu.4. . LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma .j 3-2 I. 53 rJe{.R. 2007 ISBN 978-973-8975.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c.Blleure~ti : Dharana.1L:Nfi. .P.15..961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii. Timeu.1L:N/l.R. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sfanta CEcaterina nr. trad. Georgeta (trad. 1?.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

Bo In Ra .Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. atunci. fleee treaba de zi ell zi. acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. fieee gand iscat.

Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Materialism insearnna puterea femeii. . noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. ~i se poate. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. va disparea ~i omenirea.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. sa-ti indrepti trecutul. Daca familia dispare. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat.de locul ~i atributiile celuilalt. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. 7 . Acesta este nivelul actual al civilizatiei. In acela~i timp. dar ~i puterea efeminata. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. omenirea ar inceta sa mai existe. Haideti sa ne lamurim impreuna. Va voi raspunde pe scurt. Un om care se respecta pe sine.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

toate defectele ~i insuccesele lor. copilul va trai..I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. de regula.ungav v . eu cat illfidelitatea este mai mare. Va vedea in sotie pe mama lui. el va dori sa-~i imp una propria randuiala.. De regula. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. tara nici un rost. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. Fiul unei femei depravate.AT. COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. rau. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Dupa cateva are.. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". eel putin una dintre pani nu re- 1" <. eu atat gelozia este mai putemica. Pentru a-~i imbunatati viata. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. a recunoscut ca este 0 negativista. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. gre~esc. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. 11 ura/i pe acest om. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. Daea aCUln. . Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. de~i. Daca nu puteti.) . nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia.chiar aiei. ale carei defecte Ie ura~te. treptat. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. se va na~te A m e1 gelOZla. Gre~iti. chiar dadi sunte{i divortati. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1.

fie ca se transforma in du~manie. de 0 bicei. Si. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. a dec3.sorul nu va avea parte de ea. 1nt1'-o astfel de sitna!ie. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt.zut in desfranare ~i a1cooIism. fie eEl iubirea se duce.draga mea. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit.0 intreb eu. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . n-au invatat ~i acum viata :J 14 . se comporta de femei co. Dar. S-au cravedit a fi pro~ti. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar.. Cu cat criza este mai mid. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie.Luu!e ViilmCi cunoi19te. Femeia care reu~e~te. prin iubirea ei. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Cel care vrea sa infranga incapat. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata.?narea celuilalt. Tortura tacita. dupa cum se ~tie. prima casatorie. paate sa reu~easca. aceasta femeie nu este 10. rezultatull1U va intarzia sa apara. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii. reciproca. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Diei capEl. Un lucm este clar . Cei doi s-au ales unul pe celalalt. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. . sfar~e~te. de regula.

In ultima vreme. strabunicii . Si cum fiecare vine in viata asto. un nivel mult mai ridicat.ndirea unei experiente superficiale de viata. clar. el va deveni $i mai bogat.. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dar. $i asta va continua pa.'iata. desavaqita.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. daca ma credeli. cum se zice. In general. dar mult mai aspru.. de om allui Dumnezeu. Dadi trupul 1~ -) . Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. voluptate momentana $i doba. sunt fericita . il a$teapta pieirea. Asta este Iectia vietii. Cine se disatore$te pentru bani. i$i va aminti categoric de primul dintre ei. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. va suferi din cauza lor. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. prin ei. bunicii-bunieele. am vazut.strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista.ca sa invete acest adev3r intelept. Dar. pe parintii. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. Altre!. ocupandu-ma de bolnavi. dar deja 10. regretandu-$i prostia. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei.

el comite a crima. de regula. 0 ura§te ~i pe mama sa. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. copiii 11 vor invinovati pe el. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . mama este sufletullui. se afla in conflict cu copiii. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. este a alta treaba. dar. TaUil este spiritul copilului. pentru cii. parintele a merita. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. Spiritul este eel care merge inainte. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. Dadi copilul este agresiv. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. va fi socotit vinovat tot el. Ie tine despartite. Numai el este viata ve~nica. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. rura sa fie con~tienti. sub amenintare.

. stat mult de vorba. am vazut un barb at absolut obisnuit. Dupa ce s-a eliberat.. An. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala.Jat . a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. Tata!" In timp ce imi povestea.. "Am intrat in camera tatalui meu . 0 :l::rumuse!ede fata. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. dar ell mama -nll. prin mu1ta perseverenra. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. de acest stres. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti.'fiel a fneeput sa planga . Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor..Jti!i. Dadi din familie lipse§te tatal. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc.. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra .Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. Intelegea ca.Ji. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. numai ea arata mai batran.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. de fericire. era slabit ~'iobosit. va inva!a sarguincios.Jez. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina. A promis ca. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. La pIe care.. L-am imbrali. Po.

Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. sa cereri iertare copiilor. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze.} J ~. intrucat mama sa este femeie. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. Daca i~i ura~te tatal. Daca el este in permanenta dojenit. Cine isi uraste mama. uraste sexul feminin . tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Fiul . acela ura~te sexul masculin.J Daca. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. fiul se supara pe tatal sau. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Le lipse~te experienra vietii de familie. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. dar trebuie sa va 18 . Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. este invarat sa-~i urasca sufletul. Iubindu-~i tatal. . se va supara in acela~i timp pe sine. Cine i~i ura~te tatal. Dadi fiica se supara pe mama sa. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta.Luule Viilma ei. se va supara ~i pe sine. . '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. el nu are scopuri in viata. chiar ~i pe partea rea. Cand este invarat sa-~i urasca mama. Daca fiica i~i ura~te mama. intrucat tatal sau este barbat. macar in numele vierii copiilor.

Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet.sufletul. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. nu Ie ramane decat munca. IertatiIe. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. Nu poate merge inainte atunci ca. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. fara sa ceara voie. ~tie sa-~i ierte mama. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru.sa-~i iubeasca sotul. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. inainte de a putea da iubire. eu fiecare 19 . Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. el trebuie sa 0 fi prim it. sotia ~i soaera.. ~tie sa a~tepte ~i. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca.nd nu are forta.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. conform educatiei primite de acasa. Daca nu yeti face acest luem. iar mama . Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. pe partea lui. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.

utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Fara sa-~i dea seama. .. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. Ostilitatea fata de el era evidenta.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. Dar. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. Nu ~tia. sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun.. Iua eu japea..niito.pe mine nimeni 20 . Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl. evident. ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. " Ce Fica? Ce ro. oare.i . iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Femeia citise eartea mea. Pute!i dumneavoastra so. Cine neaga esenta energetica a bolii. acela nu se va putea face bine. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica . adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres. el era un vampir. Ce nu obtinea eu binele. incM femeii i-au ta~nit lacrimile. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara.. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de .

Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie.ovatie. Sa se ajute intre ei nici vorba. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. dorinta de a iubi.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . Acum. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . ar fi vorbit altfel.care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. mei unul pe ceUilalt. Daca wi am care a ~tiut S3. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. din pacate. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui.AlungS diul din tine nu ma iube§te.

4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.\Hii ei. este buna . dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai.LIIlIIe ViiIma ilalt.l1d fiul se va easatori. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. a doua .. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete.femeia . Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . b'me spus. nu ar mai supravietui niciun barbat. ocoliti de iubire. . Ca.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. "'vI al. femeia fiind mult mal rezistentE't. mascata in iubire pentru barbati.un adevarat Inger dupa parerea multora. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin.1 l' batl1 nu gan desc a~a. nu ganGes:::oeIoc. 0. Frica . o va aprecia eomparand-o eu mama so.Nici ea. Daea mama nu-~i iube~te sotul. Eo. Nu duce lipsa de barbati.barbatul insu~i.nilfzeni nu m6 iube. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Daca n-ar 1'ia~a. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. . s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Dar. 1 Parintii sonlor 1 . arata foarte bine. Prima victima este portofelul barbatului. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa.este ceo. Ne-am lamurit ca mama .. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei.. nki bar'.

ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. Cfu1d soacra se cearta cu nora. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. inclusiv defectele soacrei. fara sa vrea. va pricepe despre ce este vorba. vor fi compensate. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. avand 0 asemenea nora. Daca nora este isteata. fiul se va supara. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca.. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. toate celelalte defecte anterioare. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. ca a avut parte de 0 sotie buna. va avea parte de un sot 1ini~tit. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. avand sentimentul de vinovatie. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. asta inseamna. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. pe sotia sa.. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara.Alunga ralll din tine iubire. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. Iertati-o. in esenta. Bineinteles ca. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 . pentru ca soacra este sufletul fiului.. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. daca.

11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. De obicei. acum Ii este prietena ~i "prieten". aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. de obicei. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Deseori. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. spre fiu.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. Fiul devine totul pentm ea. Dar. pentru ca soacra a ineetat demult 53. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. Iertari-va una pe alta. daca. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. mai curajos ~i mai sanatos. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. fie doar mama lui. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia .Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. 24 . fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa .sufletul sau . Dar. In realitate. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. nLls-o sehimbati pe nora.

Dupa iradiere a urmat chimioterapia. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Din pacate. Jaml 'Z'le e. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. A111belesunt sufletul copiilor lor.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . dar in suflet 0 ponegre~te.. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. de~i poate s-au straduit. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. A~a cum am banuit. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. rela!iile dintre copii vor fi incordate.mbiierau obosi!i ~i indiferenti.. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. E treaba medicilor.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste.{.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. tatal 25 . Este uluitoare aceasta opime simplista. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A.

se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei . a inceput sa-i spuna socrului . A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. da1'eea. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Fara sa fie con~tienta.LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. De obicei. Cine stie. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal.tata ~i soacrei . 26 . Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: ..1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii . prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. Cata lume n-o.mama. Cine se va elibera de prejudeca!i. $i ea se simrea bine eu doi tari. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i.. Eo.nora lui. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata.. mra sa se jeneze. poate tot raul este spre bine ".

Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine.tie. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. Din moment ee ati aparut pe 27 .eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15. ma calomniaza ~i ma umile.soacra nu mai poate fi consolata. nefericito. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.habar nu are de acest conflict. Dar e suficient un prim conflict ~i biato.cestuia. Elibera!i-va de frica . ma fnjura. Iertari-va aceste stresuri. copilul nu va putea fi niei jignit. niei du~mania ginerelui sau nurorii. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. In [elul acesta.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii.. totul va fi bine. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri.chim el sub puterea raului. certare!e ~i rau intenlionate.opilulni. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati.. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . S-a.. nlei umilit. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ".

Platind tributul modei ziIei.ialeg soria dupa cum este mama lor.soeml sau soacra. Daca vor fi invatate..Luule Viilma lume ea sa traiti.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1. suferintele 'lor Inceta. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult.-ispun~l nimic.Jxbat. Dadi v-ari ales eonsoarta. Mama Iui 11branea. modema. mai presus de ariee. dar pe post de victima. Ea voia sa fie independenta. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. :tara' 28 o . in vieti1e anterioare a prieL.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. Zicea ca este 0 persoana normal a. Baietii l~. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna.ul~i mai bogat. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta. Fam nului dum. situatia materiala. ati aparut ~i ea sa invatati. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. adid noi in~ine. acum a aparut ca sa invete. Cine n-a avut minte atunci. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . 11 spala. dar nu indraznea 58. Va plae banii ~i lucrurile frumoase.

se va schimba ~i el. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Daca el nu vrea sa va asculte. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie.. Daca v-ati fi inte1es gre~eala. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. Daca iertarea vine din toata inima. datorita transformarii dumneavoastra. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. va disparea din via!a Iui. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. InSeam. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a.elile. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. In acest caz. sa-1 faceti altfel. ~i iara~i din considerente personale . Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. Daar vi s-a pamt. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. Nu uitati .la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre.l. despre oameni. 29 .

Cand barbatul se vaidire~te . du~mano~i.. Vaidireala duce tatdeauna 10. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Ca. Gamenii de arta emotionali.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. Aceasta stare de inutilitate. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar.'\. Cand se afli'i In impas.ieei condamnaIl 1a pieire. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. se oprqte din drum. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. au fost eei mai puternici.treburile marunte i~i incetinesc mersul. omul nn ~tie sa traiasca. acum fenomenul a devenit de mas. Dad\. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc.nd se vihcarqte 0 femeie -. Spai. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. In vremurile de crizi'i. ace9tia Hind spirituI san.i.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. ma in fala necunoscutului a impEi.se opre~te via~a. cat 9i pentru cop ii. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . la evenimente importante devin ral. In gaud sau prin cuvinte. ca acum. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. nonsens. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. atilt pentru e1 insn~i.rtiIomenirea in d.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. vaicareala bi1rbatului este periculoas2.

) 1 . traiqte pentru a muri. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Omul este condamnat la abandon. acela are nevoie de 0 leqie critica.~aCZlma~fi vrut". dar la modul dureros. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Orice situatie te invata cate ceva. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme.-1 numiti nonsens. Cereti-i 4' . Este teribil de trist d. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii.

cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. nu exista nici trup.necesari celorlalti. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema.1eelelalte.'iilma iertare pentru ca. sentimentul ca fiintezi. In realitate. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. de a trai. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. Veti simti ca sunteti necesari. 32 . daca veti ac!iona eu cap. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. necesari sie ~i prin sine . Ispititorul dumneavoastra mintea . Cautati persoana care va iubqte. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra.va face suftetul bolnav. nu este insotita de un torent de emotii. ne~tiind sa ganditi.. Aveti dej a trupul. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. se vor adauga . n-ati inteles ca daca nu exista iubire. de a actiona.Litule J. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. Este un sentiment special.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. ea exista. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . Dragii mei. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. Ea nu apare bruse. i'n spatele ei se afla insatisfactia.

EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet.mul fizic. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. Nu au cautat sensul vietii. Echilibrullor este ratiunea. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. intelepciunea. Rezultatul a fost nonsensul. Nici unul. stagnare ~i pieire la mvel fizic. Trupul nostru este muritar. deoarece. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice. In noua galaxie. va trai ~i in viltor. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Din punct de vedere al esentei Universului. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. se in~eaHi. au cautat bogatia. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. Mintea are doi poli . Pe 33 . pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. viata tara spirit inseamna nonsens. Si totu~i viata nu se opre~te. prin cre~terea ratiunii.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. Cine inte1ege natura erizei omului modem. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. viata omeneasca este mult mai lunga. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Bogata~ului Ii este mai greu. corpul nostru va fi guvernat de idei.unul spiritual ~i l. EI tremura pentru bogaria lui. Sanlntocului ii este mai u~or.

omul. Pentru ca viata sa poata continua. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te.~i asta este tot rautate . Cauza ~i efectul vietii este iubirea.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Rautatea irationam . ~i cei care detesta la~itatea. dar allii ma urasc pe mine" . Sparge el. Lupta presupune intotdeauna rautate. inclusiv pe a lor. Abia ea se intensifica rautatea. Fara iubire viata inceteaza. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. Persoana respectiva poate sa nege. Am vorbit muIt despre rautate. dar acesta devine tot mai gros. "Eu nu urasc. zidul frieii. dar esenta nu se schimba. pe allor ~i pe al altora. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . prin cuvinte ~i prin ganduri. Chipurile. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. Numai ca nu 0 numesc rautate. cum apare ea ~i cum poate distruge. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. 34 . pentru dl omulle atrage prin frica lui. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. 0 face prin fapte. ei vor sa educe curajul. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora.

. daca el nu depune eforturi. Rautatea i~i are izvorui in frica . cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. .la ei. tot nu recunosc. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. "N-am nevo ie de iubire. Nu este con~tient de faptul ca. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. indiferent de sex. ce Ii trebuie. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. iar ulterior de sot sau sotie.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Chiar daca voi suferi. intrucat: . indiferent ce inteiege omul prin iubire. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii.nimeni nu ma iube$te. frica . important e sa Jiu 35 .au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. Multi neaga ca s-ar teme.

declara ei cu mandrie. Important e ca treaba sa mearga . Au facut fn viafa atatea lucruri bune. fndit toata lumea fi iube. spre moarte. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. 0 pereche ideala. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Munca este doarmunca. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. Dar el nu este de acord .s-o faea altcineva pentru el! Si. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. Ace~tia se extenueaza reciproc. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt.}te pentru dE au jaClit aNita bine. eu cea mai buna intentie. Iubirea este totul. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. dar sigur. pot parea la inceput. Sotul sau sOlia supergrijulii. Eu. Cine ignora ro36 . neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. pentru un observator strain. Iubirea este forta necesara pentm a face. de exemplu. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Sau sunt iubiti de sot. el da indicatii. el conduce. pe ei ~i pe altii.}ilumea sa ma respecte ". Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. iubirea este Dumnezeu. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. dupa 0 logica stranie.Luule Viilma lasat fn pace.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

care va este necesar. ~i aceasta inseamna ca. macar cu 0 meche. chiar £n interesul dumneavoastra.. Mi se pune intrebarea: . sa priviji adevarul in fafa. ca nu e decent. i~i mascheaza partile negative. . 42 . intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo. ar incepe sa invete. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. Daca copilul ar auzi. dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. de fapt. afi putea. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. socotind di nu~~i au rostul.. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. fn afard de asta. . Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ.mai grea varianta. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. vorbindu-i-se despre rau. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie. !ii. nu trebuie.

Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei.~ este mal. ~t '11 . ehtal' daea mintea lui este lnititica ". Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. ~ d -. ca ea sa se schimbe. rau d eea ea. daca ea face mer-eu acest repro~. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. Partea rea se vcde ell ochiulliber. . adica mai buna.mtr-aevar. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem.. va fi nevoie de mai mult timp.i'lor corecta gre~eala.e ea. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. Mama are muite trasaturi decaracter. ~i el ca mama are dreptate . Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. necare generatie va 1'1 mai nego. dupa trecerea crizei.tiva decat precedenta ca apoi. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:.~ t .iijerent Clan Q.. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. Jfi ell. :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru..>1 se amara~. boaIa va trece mai repede. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet. " . sa devina mai inte1eapta. De rapt. ii ii -"'-" 43 . dar care v-au interesat. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. Daca anit marna cat ~i copilul l:. de asia ~i apare copilnl pe lume.

ceea ce e de rapt spre bine1e familiei. vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . 0 sa spuneti di generozitatea este buna. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu.. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . Prima mama.!i parti1e bune ~i partile rele. complet straine. este buna.partea nevaZ"uta a mamei. Foarte rar este zgarcita. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. dupa toate seITLDdeexterioare. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. in esenta.generozitate. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. inflexibilitate ~i falsitate . Alte persoane.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii.

in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. grava. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. adica partea mare rea. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. A doua mama este in aparenta. Un astfel de copil i~i prime~te 45 .. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. vizibila a mamei. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. Atunci. Partea mare buna. De regula. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. inflexibila. prin avaritie. bunatate. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau.

totu~i pentru copil ea este buna.mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala . Mama este jumatatea copilului. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara.cinsiea . a ajuns deja 1a cota critidi.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Tot ce spllile este un neadevar. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi. Ii iese exact pe dos. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea.poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. m46 . Partea nevazuta a falsitatii . A treia mama este in aparenta foarte falsa. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata.

Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . cu mid diferen!e.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. in felul acesta. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Si. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. Copilul i~i iube~te mama. Fara asta viata nu are sens. Grice spirit preTuie~te cinstea.Alunga raul din tine . Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. 0 mama care ura~te necinstea. devine ea insa~i demonstrativ falsa. Daca. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. copilul va fugi inapoi la mama sa. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. adica sa se elibereze de d. adevaml. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau. i~i gase~te parin!i adoptivi. sinceritatea.

dadl spune adevarul. dar. 48 . A§adar. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. Daca el nu spune adevarul. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. iar invatatorul este rau. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. iara~i nu va fi crezut. ea va daroade la nepo!i. l§i va cfipata echilibrul interior. La eel care iarta. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. nu va fi crezut. va In~eIali. intrucat el '>Teasa invete. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Generalizand. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. cicatricile 'lor disparea. Cine va inre1ege di.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. Orice intarnplare din viala 1asa urme. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Daca nu dispar. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei.

Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai.Frica atrage rauI. Ro~eala 4.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . . Ea are dnd sem.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Daca apar impreuna. 49 . veti pierde cate ceva pentru totdeauna. fiindca viseaza sa devina ideal de buni. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor.Rautatea distruge..Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. Durere 2. ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. Temperatura 3. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. .Frica . nu exista om tara ele. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. . Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. Daca nu stingeti focul. Marire excesiva 5.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. .

rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. Durere brusca . toate sau toate odata. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 .Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta . Duren~ ascutWi . Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.rautate acuta Durere surda .rautate brusca.utatii. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. ~i a~a mai departe.

septidi . ca sunt neglijat. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. ro.pe tine ~i pe altii.1 . rautate legata de terminarea unei activitati. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica.... peste 41 grade Celsius omul moare. obtinerea sau cheltuirea banilor. intr-un cuvant. probleme economlce. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu.ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. il{be~te. ':::' . Dupa cum se ~tie. rautate legata de dorin!a de a domina ..Alungo.

Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. varsa cauza furiei. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe.utate. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. Cine vecle in el cloar partea rea. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. eel care urla. acela se cale~te.Noi vedem ro§ea!a la exterior. au 0 nuanla ro§iatica. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. Daca frigul ar :fi eauza. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. ne-am imbolnavi eu totii. 52 . sufera ~i 0 tine in el. Acesta nu-§i elibereaza rautatea.de furie se J:mo§esc de rs. Pentru ca rautatea sa incapa. Oamenii care urIS. ci 0 tine in el ~i se distruge. Rfulile care s-au vindecat urat. iar cd care tace. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.

Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. Ba prin veninul ei. pentru mine gre§eala este mare. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul.. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. viespea mi-a facut mai bine. nici o reactie Ia veninul de viespe. viespea s-a sacrmcat.'1tr-oturn. dar de la mine se cere mai mult. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. nici 0 umflatura. de exemplu. Eu ~tiu sa inteleg viata. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. I-am cerut 9i ei iertare. evident. rautate ce a fost inabu9ita. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. De data asta n-am mai auzit bazaitul. frica a crescut §i a devenit rautate. ca sa ma convinga. Nici 0 r0geata. jenanta 9i umilitoare. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. ro§eala de la inlepaturile de msecte. Pentru ca nu rezolvasem situatia.Alunga raul din tine Sau. de dragul meu. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune.

Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. Cancer 6.cre~tere mare Rautate ascunsa . Tumora 5.cre~tere mica Rautate mare . eu atat mai haina este boala. Litiaza (pietre) 7. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta.Luule Viilma noastra. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Cu cat rautatea este mai conereta. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe.cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. in eaviHili. Umflatura (edem) 2. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila . Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. eu atat boaia este mai toxica. eu atat boala este mai clara. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. 54 . Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. Cu cat rautatea este mai du~manoasa. in artieulatiL Aderente 4. excesul este 0 cre~tere. Rautate mica .

de la un ciob.prin lovitura . Distrugere 1. eu atat mai dur este focarul de infectie.prin taiere . de exemplu. cu atat rana este mai mare.Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata. de la cutitul de bucaHirie. TesuturHe nu se pot reface complet . bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. Rautatea arzatoare.Rani care se vindeea urat. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee .Boli de pie Ie 55 .prin strangere . atat situatiile personale cat ~i cele generale. Daca pe om 11irita totul. .eu cat rautatea este mai Inver~unata. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. Raniri: . Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. rana este atrasa de rautatea din noi. 2. apare obezitatea. la asta contribuie rautatea parintilor. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca. razbunatoare duce la raniri prin arsura. Daca copilul nu se insanato~e~te. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. ranile nu se VOl' vindeca. ea1culii.

. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu. el poate sa te pacaleasca. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.supararea pe tine lnsuti. Cu cat rautatea este mai putemiea. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. un om eu un mod de gandire eonfuz. supararea pe tot sexul maseulin. Rautatea navalnica duce 10. eel ce se infurie pe altul. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult.Ruperea oaselor .1 rauta!ii corLfuze 10. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. pe altii ~i pe mama. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. supanlrea copHlor pe tata.. rautatea materna . sa te triideze. intinderi de artieulatii. Cu cat rautatea este mai concreta. inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. totul se depune in oase.Subtierea. Leziuni la oase: . . Un as zdrobit este semnul caracteristic 0.Strambarea oaselor . Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Cand viata este tot mai suparatoare. 56 .osteoporozii. Rilutatea paterna .Luxatii.supilrarea pe tata.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. eu atat fractura este mai curaI8. eu atat distruetia este mai mare. altfel corpul ar pieri.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. osteomielita. distructia patologica a oaselor . Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin.

In 0.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . Ru§inea. lu. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. In primul rand."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata. ci :. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. relatiile dintre soli erau exemplare. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. $i pe copill-au educat in mod exemplar. r Ne§tiinta. pe care ei I-au ascuns. ascunsa fata de ceilalti. In spateie stapanirii de sine. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. oasele lui nu se vor lecui. mai ales copiilor Iui. Suferinta delicata. se ascunde neputinta de a ierta.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte.. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. nedorinta de a scoate 10. chiar dad el §i-a recunoscut vina.. Pentru ceilaIti.1 doilea rand. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. in spatele unei vieti aparent frumoase. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti.

Dar daca el nu se insanato~e~te. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. nu au gandit corect. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. toate traumele. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. totu~i. se produc din rautate. Cine nu are rautate in d. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. din economie de timp. Acest cine va sunt eu. nu va avea accident de ma~ina. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine . Ca totdeauna. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. Forta lui sufleteasdl este slabita. pe fondul parintesc. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. act58 . Pentru persoana care. pre cum un vulcan. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina.iubirea dumneavoastra cordiala. Fara exceptie.

El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede.fracturi la oasele bazinului. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. . rubi!i. -. nu diutati vinovatL Averi griji. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. Tot eei se intampla unui am matur este. Dar.. mai ales parintii.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile.-1 recuceriti . Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. ~ estu. dicilor si nu-i deraniati. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.ndi. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. viala.I :. Fiica avea 1'animari pe fata. 59 . Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . Mama . fiul ~i fiica lor. . faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l. . FiuI . eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei.. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare.La va Ioare..1 18-sa11 mana mepe y. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. mama. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. raniIe se 'lor vindeca fmmos. Insanato~irea va intarzia mult. In prima ma~ina se aflau tatal. inainte de arice.inte. bolnavul are nevoie de lini~te.nid 0 zgarietura. nu va alarmati. daca victima accidentului ~i apropiatii lui. propria Iui gre~eala. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.

cateva vanatai.Luule f7Wma Fetele.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. Ambele au negat ca sunt stresate. 4. De illdaHl. Ganditi-va la fiecare fel de secretie.Sange . S-au eliberat ~i de rautate.Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi .Fecale. de care . 60 .Saliva .. s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. Intelepte fiind. eu atat mai sangeroasa este secreria.Transpirarie .Secretii ale organelor sexuale .ce au aparut.' iasa din corp pe caile lor naturale. §i-au tacut lectia de iertare. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult. corpul se irnbolnave~te.Lacrimi . ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. secretine trebuie 5i. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa.Urina . La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. Secretii: . fiicele .

celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. Am avut astfel de..Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. Cateodata omul ajunge la extreme cand. 61 . Echilibrul constituie norma. cele mai diferite feluri de rautate . ~i el dore~te lucruri. 1ntr-o mai mare cantitate. dupE\.'1direcorecta. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. trebuia sa repar gre~eala altor medici. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. In caz contrar. pentru ca. Dore~te sa fie sanatos. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. cereri. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. sa folosim deodorante. Nici n-ar trebui. Pentru ca. obligatii.inainte acela facea totul. Persoana nu era nici pe departe proasta. ca medic. care cici macar nu fusese gre§eala.parerea solicitantului. trebuie sa aiba. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. oa:neni ~i atatea altele..'TIulari liehid. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Dar. de exemplu. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. mai bine spus. eu. in general. dore~te ca martul sa invie. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte.

i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. corespunzator eu graba sa ilogicil. Niei nu poti vorbi. considerand Cft se envine. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. din maudrie. desigur. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. ceilalti sa-l considere a§a. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Daca copilul nu este inteles. dadi alam1a data de el nu este ascultata. atunci. Cel care l§i ascunde insa umilinra. Dar. rautatea provocata de ciuda. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. Dar claca omul nu depune eforturi. aeela va avea rezultate bune. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. dar \Tea reznltate btme.

ca nu poate face fa~a situatiei. Altfel. fie ea nu are forta necesara. dar vor apfu'ea din nou. pornirea de a stranuta. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. atunci incepe sa vomeze. supararea pe cei care te acuza ~i deei. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. veti face guturai. Voma arata 0 rautate provocata de sila. din poHtete. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. supararea pe tine insutl ea aeuzator. lasati-o. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara. Sa nu va relineti niciodata. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. Regretul dupa ii 63 . a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. vor aparea vegetatiile adenoide. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. fie ca nu are posibilitati. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. Ele pot =lscoase. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. Flegma este rautatea plangaretilor. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte.fie ea mancare.

A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Dadi un am mic Ia suflet.un mic du~man 64 . De aeeea a umili.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. rautate mare un buboi mare. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. Iipsa dorintei de a merge inainte . revalta fata de ceva anurne. niei raul. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. rautatea lui va fi imprevizibila. ca ~i a inchide ochii la umilinta. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna.rautatea din urnilinta. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. indiferent in ce situatie. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. ca focul sub cenu~a. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Rautate mica inseamna 0 buba mica. chiar daca trebuIe. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. mergand pana la distrugerea tuturor. care merg inainte in vlata. la el. 11ieibinele. La un om eamia nimie nui este pe plac. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. A~a este ~i caracterullui . pentru ei viata insemnand viitoml.

Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . deoareee vrea sa fie bun.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta. eu atat vindecarea va fi mai grea.rautate autoritara. . Du~mania irationala fata de -iata. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt.Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. acela va suferi de infectii sexuale.sifilis . cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea.rautatea disperata a unei persoane u~uratice. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta. indiferent de mierobul care a produs imbolna'. prin gandurile dumneavoastra. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala.gonoree .rautatea posaca a celui umilit.-irea. . Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator.trichomoniaza . Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. Indiferent de jiagnostic. . sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. de a se razbuna. pe care omul 0 ascunde. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. :zbucne~te in afara sub forma de puroi. pentru ca. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 . chiar daea :--imeninu-l observa.chiamidioza .

. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. fecalele lui vor fi inchise la culoare. rautatea se scurge sub forma de sange. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva.lipsa menstrua!iei. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau.sa-lin~ele. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. eu cat mama este mai nervoasa. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. intr-un acces de razbunare. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . apare amenoreea . Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. ci sfin!enie. Uterul fiind organul chalaei sexuale. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. cu ata.LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta.. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. Pentru cele care considera ca. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. leqia va fi ~i mai aspra.

Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. sa-l ajute. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. Rezultatul 67 . dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. ori direct ~i repede. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. totu~i. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. rautatea sa fie scoasa afara. corpul. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. urina Iui devine acida. eorpul a atins punetul critic. printr-o osardie ~i mai mare. corpul se distruge. va incerca. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. conform acestor ganduri.Alunga raul din tine maxima. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a.

Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. dar nu vorbim. . Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. lata ea in tot raul este ~i un bine. eu timpul.avem organe. dar ele nu-~i fac treaba.avem maini-picioare. La copii. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali.. . Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. Pentru a merge Inainte. aceasta problema are legatura cu parinrii. Despre ciiderea piirului. Copilul va avea enurezis de noapte.avem cap. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. . el va seapa urina In timpul zilei. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. blocati de frica. dar nu vedem. 5. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus.. dar nu avem par. . dar vor acest lueru. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll.~i a~a mai departe.avem oehi.avem organe sexuale.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. .avem pide pe cap. . oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire.avem coarde vocale. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti.avem mechi. dar ele nu se mi~ea. Fenomene de disfunctie: . dar nu auzim. dar nu judeciim. . .

Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. In caz contrar. La inceput. Din pUllet de vedere medical. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. mortificarea. dar continua sa-l invete pe am. parului. Evident.nu este necesara in aceasta viata. corpulsimte ca nu este iubit. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. SHibirea. 0 astfel de persoana 69 . 6.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. de exemplu ficatul in cazul cirozei. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Totdeauna.a te afla in postura de uciga~ . Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. uscarea. pentru ochi. Se spune despre cineva ca s-a uscat. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. vor evita caderea. extenuarea. se mortifica organele. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. eei care vor intelege acest lucru. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. ca este urat. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. insesizabil. Aceasta inseamna distructie.

pe parcurs. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. i~i exprima doar revolta. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. In lupta lui cu viata sau depus. nu trebuie sa disperati. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Pielea ascunde viata sufleteasca. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. Un fesut gras este camara rautatii. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. 70 .

temperamentul. ca un mic vulcan. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. pigmenrnl va erupe. fie ca sunt mai mari sau mai mici.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. au. nu se poate afirma. Cu cat pie1ea este mai grasa. mai putin educati. dar el este pur ~i simplu ascuns. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret. dar 0 tine in el. demnitatea lui este afectata. acela are pielea alba. Pigmentul este "luminita" vietii. Ie merg bine treburile.provin de la stresurile similare ale mamei. este manifestarea propriilor stresuri. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Aparitia lor in timpul vietii. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. normalii fnseamnii un om echilibrat. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime.alunitele . lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. Petele innascute .

Celeare iarta. Nu va simti nici tristete. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme.Luule 'Viilma afirme. 72 .cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. ehiar daea este extrem de necesar. nici rautate. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. daca. Va ajuta celodalti. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. nici bucurie. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. ~i nu va ajuta. ajutorul este refuzat. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. nid iubire. prin ea.Esenta este in afara emotiilor. a oamenilor ~i a sa proprie. ea este sensul vietii mele pentru di. daea ajutorul este primit. Va fi el insu~i. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Despre . karmei din vietile anterioare. Nu va avea emotii.

pur ~i simplu. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. se va 73 . Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Nu clarviziunea este importanta. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. ~i de a nu mai reactiona la nimic. Ca sa fii om trebuie sa alegi. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". Fiecare nOlla zi. Este un adevarat chin sufletesc.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. dar poate sa ~i ramana. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". ca ~i noua via!a. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Calea vietii unui om duce in viitor.

"De fie care data iert. se involbureaza repede. va culcati pe 0 ureche. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii... Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. yeti lua imediat asupra dUl11. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. Cine nu are lini§te sufleteasca. Fiind un om bun. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate.urat. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 .. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite.1leaVOastra 0 parte din povara. Emotiile sunt ca valul. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. Dupa ce ati iertat. Din pacate. dar 0 sa vezt. Mulsa merg inainte pe calea mea". poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. din compatimire. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. ma simt u. De exemplu. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar.. Unde gre. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. dar eu merg mat departe pe drumul meu". Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. (adica din sentimentu1 de vinovatie).esc? Poate ca ce fac.. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. Ce sa va mai osteniti. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. apoi 0 iau de la capat. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta.

Dar noi. ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. sa ml-mi pese de lata mea" . acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. oare.. "Nu am 0 inima de caine.saindrepte gre~eli1e mamei ei. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. Nu-i. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine.tamai repede lectia iertarii. Prin unnare.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 . bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine.spune 0 astfel de mama. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele.care duee la boala . cu cat veri 1nV8. fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. Va rog sa ma crede!i. ba dimpotriva. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. Atunci veri gandi speriat: . ca rezultat. dragi oameni. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. frica ~i rautatea. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite.

De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? .i simplu.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. dar nu+mi dau seama . am iertat pe bunice . ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. mai bine zis. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. Haideti impreuna ell mine. . La care mama va zambi ironic: "Pai cum. Iertarea este 0 mundi sfanta. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. Pur . va cia rezultate. Sau.. dadi nu ne intelegem gre~eme. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. 76 . BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Ea nu. Copilul se reface repede.bunici. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului.Luule Viilma nu va face placere. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i.. Ca nu pot sa sufar balfde.. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. dar am invatat sa fac ~i acest luem. puneti-va imediat intrebarea:. Bolile mai u~oare tree mai repede.

Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. Atmosfera din familie se amelioreaza. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. provenita din neintelegere. Sigur. tmeori chiar multi copii. nici pentru copii. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit.Alunga raul din tine "Am gre$it. Barbatul acesta nu e pe gustul meu.. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. N-am $tiut. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. nu mai domll_e~telnstrainarea. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. este 0 familie distrusa. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. in care unul tiranizeaza pe celalalt. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Si intr-adevar. cu cat copilul este mai mic. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. " Uite ce mama grozava ai!" . cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. nu-m! spun ei chiar tot. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. nici pentru ele insele. asta nu e dragoste" . 77 .Da. nu poate. atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. n-am procedat bine.declara femeile care au copii. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta.

Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. 0 casa fJ'umoasa. mai ales. eo. Grija este caracteristica ~i animalelor. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. actioneaza ucigator asupra copilului. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . 0 ma$ina.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. crescuta sub masca iubirii. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. ~1ama. pentm ca este extrem de ocupat. din pacate pentm ei. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. dar. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. in general. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. Manifestarea grijii este un instinct. Para sa Ii se spuna. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. dar. nu mai are timp. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. mor pe buzele lor. 78 . Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot.ne face oameni. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. judecand dupa jaloanele proprii. Pentm 0 privire profana ~i. iar barbatii eu ochii.0 sa-mi fac 0 jellnilie. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil.~titi oare. fiind sufletul copilului. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~.

pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. dezbracat. Ii omoara dragostea sufleteasca. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. La iubire . Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. Dar. Cunoscatori In aceasta treaba. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. Aici. prin comportamentul lor. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. chiar daca ii mai biciuie pasiunea. nici de podoabe pentru corp. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior.prin obligatie.munce~te ~i In relatiile intime. sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. Barbatul reu~e~te mai u~or. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. I~i face "treaba" In pat 79 . nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic.prin iubire. La obligatie .Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. el face ce trebuie . Un corp feminin normal.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. prin lenjerie sexi ~i zorzoane. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. nu-l mai excita. a~a cum 0 fac prostituatele. Se iube~te cu inima. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. care nn se pot in~ela. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe.

este periculoasa pentru cei bolnavi etc. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. sa adoarma mai repede. extenueaza. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . a carei forta motrice este femeia. irationala. pentru ca maine are foarte mult de lucru . el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. a unui prizonier. Femeia. A~a apare rautatea. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau.

Iar emo!ia. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. EmoWle.iasca acest sentiment mai presus de orice. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. va disparea. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. eel mai greu Ie este acum copiilor. cea care zide~te familia. Un exemplu. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. cre~te odata cu anii. Femeie. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii.. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit . Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. Dragostea sufleteasdi.Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii.. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie.

A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior . ulterior. Abia dupa aceea. Vom da. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . pI'in inspirafie.eontinuam sa respiram fmpreuno. Atat de greu. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. dumnezeiasea.. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. voi duee binele in load bolnav ~i. Lowl dureros respira ~i el.. mai mult bine. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata.Nu uita{i sa va gandifi. in plus.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . voi seoate raul din loeul bolnav. afi inspirat bineie . eu gandul. dar daea este vorba despre un organ intern . Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. inca. Afi expirat raul. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. aritmia. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i.asta nu!. Nu.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. aeeesul de astm tree in eateva minute. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul.. Am expirat raul 9i am inspirat hinele.. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. 1'v1inunat. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura. am expirat raul ~i am inspirat binele.parea nu-i pare atat de rau.a~a de tare se grabese. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. Durerea. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. eu fmpreuna eu dumneavoastra. prin expiratie. am expirat mai mult. Deja v-a mai trecut . Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau.. Aeum..

Cand mii bantuie indoielile. Jumatate din ganduri sunt negative. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Cer iertare corpului meu pentru eli. ne~tiind sii gandesc.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. 83 . Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. el trebuie sa-mi provoace 0 durere. in eon~tientul nostru intra un gand.fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. pentru a pricepe. apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. La fiecare inspiratie. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. i-am provoeat atatea suferinfe. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. fie ~i numai pentru asta. Subliniez . In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit.

. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Cine cere mai mult. ma izbavesc de nevoia de a sufer. Cine l~i eorecteaza prezentul. acela va fi deceptionat. Cine i~i coreeteaza treeutul. i~i corecteaza prezentul.prieten sau d~w.an. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. nu 0 singurii data. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. l~i eorecteaza viitorul. Stresul. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. # sa tragi nn 0 singurii concluzie..' Capat infelepciune fara sa sufar. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. rugaciunea con~tient direcrionaHi.

Si cere iertare corpulut tau pentru ca. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. vine sa-fi spuna . pe nume frica. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. au multe nume. Frica fti spune: prietene. va suferi. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. daea nu ma la§i. de el nu se lipe§te raul. Dar. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. Fricile mele. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. i-ai pricinuit un rau. Cine devine rau. Pentru ca. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Lasa-le pe toate acasa. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. cred fn cuvintele mele. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. eel mai bine in!eleg copiii. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. daca tu nu mil la§i.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. eel mai bun prieten 85 . eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine..i ffi spune ca nu exista vina. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. Dar de unde vine friea? Prietenul tau. de exemplu.scumpule. Spune-Ie chiar tu acest lucru. cu adevarat. Frieile sunt multe. e§ti un fricos. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. binele este ceea ee fac eu fnsumi.

}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. alifel te vei imbolnavi. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea. Si tu vrei acest lucru.}tie sa-fi zicii aiifel. De$teptul este curajos .Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.}i ai fost nevoit sa sz{feri. Acum. Odata candva rautatea a venit sa te inve.}ti rau. bolile nlt se lipesc de el. nu-i a.Jtirau. sa n-o iei Clltine.este nun-wi iubire. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri.Jiputernic. te distruge. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. Dar pentru ca iubirea sa poata veni . las-o acasa.Jt ai lasat sa intre in tine . Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. asta inseamno. Ea se va bucura. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a. Rautatea inro. ca e. n-o lua cu tine.Jeyte 10cui bolnav. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. decat sa-fi spuno. se rup oasele yi apar sangerari.}tiutpan a acum acest lucru .Ji rClUtalea.1?ce este binele . Iart-o pentru aceasta confilzie". De la rautate se fac edeme.Jtiut acest lucru . Dad trupul tau nu se simte bine. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. De la rautate creyte febra. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. tu trebuie sa dai afara rautatea. Ea vine tocrnai pentru asta. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. din frica. alifel vei suferi. copilul 86 .Jisa te faca fericit. Acasa e totdeauna eel mai bine.Jtept. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de.LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. Ea nu . N-ai . Numai rautatea provoaca durere. inseamna ca tu. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . N-ai . Rautatea care nu este data afara. fiindca ii e bine acasa.

Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. dar i-ati abandonat sufletul. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. Nu cred ca 0 sa reU$esc. dragi parinti. nu e pentru toata lumea etc. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta.asta omul nu poate face.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. ~i medicul asta ~i face. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. Dar tineretul chiar nu aude bine. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . aid este nevoie de interventia rapida a medicului. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Tipetele ~i bombaneala parintilor. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. Ca urmare a unor ganduri incorecte. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. dar daca pentru bine1e copilului.. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte.Din pacate. Va ingrijiti de corpul eopilului. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta.

este tot 0 eliberare. de dragul binelui. El se afrrmase doar prin sport.Luule Viilma o reaqie de aparare . Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. in chip de stapani. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Cand suntem lini~titi. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Dadi parinrii accepta acest lucru. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica.nu. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. con~tient sau incon~tient. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. sa-i pui monitoare. totul este in ardine. se va vedea Ia finaiulluptei. Ochii vad unele lucruri. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. In rest era insa umilit. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. ori va muri . vederea se narmalizeaza. altele .se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese.nu vor sa asculte lueruri neplacute. Forra lui fizica rezista selectiv. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. cand avem in noi rautate. Poti sa-i angajezi surori medicale. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. In sport era apreciat. Dar daca ei considera. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti. lnima lui se opre~te pen88 . Tot mai des mar de moarte sub ita . Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. copilul ori va lupta. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. Era yorba de un sportiv in activitate.

Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Copilul nu este un obiect eu care. au 0 boala la cap. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. chipurile. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. palpabil. 89 . mai bine sa moara. Copilul este iubire. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. Mamele nu in!eleg acest lucru .vezi Doamne. Sau. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. de binefacere. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. dar altfel nu pot sa-i ajut. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. poate. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. spre natura sau animale.doar in postura de consumator . Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. acesta se va insal1ato~i categoric. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. nevoie de el. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. atat pentru ea cat ~i pentru copil.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . Sentin!a poate fi foarte trista. laudfu1du-se. Asta este soarta copiilor in societatea. spiritual.a secat izvorul iubirii. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au.

dar ce e rau aici este faptul ca. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. baza carora este creierul. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. din politete. Si astfel dintr-un flacau de la tara. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. Daca el n-o face. ea incepe sa se inraiasca. ~i 0 va face sincer. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. simplu ~i nerafinat. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. 90 . dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. atrage asupra sa nefericirea. poate cre~te un geniu. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. Femeia care. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. copilul care s-a nascut sanatos.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. se poate imbolnavi. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. in sfanta ei simplitate sufleteasca.

Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum . acum. altfel nu am fi oameni. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Toata omenirea invata din gre~eli. In loc de asta. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. asta este partea pozitiv6 a raului meu. iarta-ma ". ca a trebuit sa inveri in felul acesta. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul. 91 . ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Este firesc. Din cauza grqelilor necorectate. Pan a acum n-am ~tiut. Deci. Dragi mame! Sunteri aarneni . De~i este 0 dorirrta sine era. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. ele nu ~tiu ins a ce este binele. Certurile. prin necazul tau. farta-ma puiuIe. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. chiar :tara cuvinte.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. gre~iti la :fel.1aceau ei". mamele au un puternie sentiment de vinovarie. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor.Pamantul Sufletul este mama. mam de~teptat.

Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria.in sufiet. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. 92 . s-a transformat in du~manie. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Caud invinovatiti pe cineva. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. Cei care Insa sunt mca in viata. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete. . va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". invinuind pe altii. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Este un paradox. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. Cereti iertare corpului ea. trebuie invinov~l!iti de ceva. mar! $i numat tu e~ti de vina.

Ofiee om subjugat de sentimentul de. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz. 1a celalalt va rama. iar mama sa .Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine.i nn durerea sufleteasca a £lului.. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva.ne. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!. pricinuita chiar deea .bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa.'1lportantaparerealumii~. de~i ea I-a edueat. sotuJ. Deschideti bine oC.tie fata. 93 . vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. 1a eel care a iertat. Invinuindu-va copilul.vada. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu.. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. mama . fiind bolnav. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. de~i poate 11indarjesc. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i.Niciun copil nu se na~te a1coolic. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. Dar daca. ii da batai deeap. durerea sufleteasca va dispm-ea. Copilul intelege totdeauna mai mult.pe care 0 numiti preventie.lle~tesa Ie nesocoteasea. Povetele. Invinuirile sunt insotite de amenintare . dorinta de a preintampina raul. (sotia).suf1etul Iui. Apare 1a cabinet tL. nu 1'iranese sufletul.Sru.a lectie penlm copil."'1ul celalalt.De cenu. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. Pentru ea este i. comiteti 0 mare eroare. avertismentele.c«"'..'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca.

. copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite. . o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .chiar daca parintii i-au conceput tru.. In aceste tanguiri este atata repro~. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine.ror vietilor sale. nu a avut cand sa invete lectia razboiului. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .. neapucand sa rezolve 0 problema. Dar dad s-a naseut in acest secol.Luule Viilma sele copilului. acestea fiind succesele ei. cat sunt de nefericit . Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi. . i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema. are un gust amar. Nu vede insa figura rugatoare a copilului . Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.pul. 94 . spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat.. care deocamdata este.i acum e .i mai rau.mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor.el se va simti ~i mai rau. $i din mila fata de sine . $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.frica . Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei.saracul de mine.ml-mi fa rau!. Ea devine amara din cauza rautatii.discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Pana .n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ".

Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. eel nu sunt iubite. prin insinuarile lor. La fel este ~i sufletul copilului. orieal te-ai stradui. dar. ne~tiind. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. care nu s-au realizat. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. ea Val' sa seape de ele. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. Parintii. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. Repertoriul este foarte asemanator. incep sa-~i invidieze copilu!. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. ~i astfel. vor ca copiii lor sa fie fericiti. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . Nu exista oameni tara invidie. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. nu te poti mi~ca din loc. lnvidia este un stres perfid. Cu cat vanitatea este mai mare. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. etc..

nu-l atrage intr-o banda eriminala. Ea spune ca ti se striea vederea. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. dar ~i strainii. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. spune!i-i. periculos pentru micut. Binele va veni de la sine. evident. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. Drumul devine greu. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. nu ii cade pe picioare. Dar mama este nemul!umita. mra sens. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. nu te sperie. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. cum se fac luerari de constructie sau altceva. Una din formele ei este gelozia. tatal. ma~ina. daca Ii spune!i eorect. Ca doar computerul nu mu~ca. 96 . Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Computerul nu te invinovate~te. in viitor. ~i el va in!elege. mra bueurie. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. Una se teme pentru copil. cu el !i-e bine. nu se infurie. EI nu intelege pove!ele mamei. Se teme sa nu se raneasca copilul.

Mama §tie eel mai bine. de a face curat. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. Dupa program. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. pana la scandal. Bucuria de a face Ii ramane 97 . Din copil a creseut un lene~.. scandal care. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. ~i a~a incordate. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. in afara de chinuita mama. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Devin inutili. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea.. Ii arunca pe membrii familiei care incotro.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul. va ramane in continuare sclava lui. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. nimeni nu mai vrea. ea 0 explozie. de a calea rufe etc. nu ~tie sa faca patul. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare.ranita. ori sa devina ni~te ra- t$. iar mai tarziu.

de ce sa-i deranjezi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. sa impuna. nedandu-~i pace nici lor. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. de priceperea. 98 . la nevoie da sfaturi. nici celorlalti. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. dirijeaza. vor veni. sa domine. de logica. acum oameni maturi. sa ceara. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. vin rar pe la ele. lnima Ie va spune rand sa vina. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. Tot ce face va fi insotit de bucurie.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. sa se zdrobeasca. dar moderat. sa ameninte. Au ~i copiii viata lor. Dar mamele. mai ales familia. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. sa se ingrijoreze.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. sa pedepseasca etc. sa regrete.. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. de abilitatea. dau fuga la ei ca ni~te apucate. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor.

Inima ei se va lini9ti. dar bine:Ia. spaimele. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. mama visurilor tale. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Justificari -gasesc destule.In caz contrar. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. Daca are un hobby. nu are rost sa ma apuc de ceva.toare. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne.ca. n-am ce face. Sa nu fiti naivi. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri.munca este grea 9i de lunga durata. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. ca raspuns.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Mol' de plictiseala. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Draga copiie. yeti primi. . in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. invatati continutul acestei cfu1:i. Crede-mat Vreau sa va previn . Apropo. 99 a femeie . 9i lovituri.

Dupa cum se ~tie. transpiratii.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. Ca 0 teava de evacuare. Cum se obi~nuie~te 100 . altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. de aceea am destul de suferit.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. P. de insuccesele meIe. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Ie vine in ajutor. urinare frecventa. vezica urinara.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii.xJ. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. pe masura posibiIWitilor. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. am descoperit cu uimire ca am un stres . varsaturi. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. de deceptii. diaree. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. Puteti avea frisoane.

Daca mi-a aparut un astfel de stres. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. pentru ca vad cat este de rau. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Dimpotriva. Aceasta este parte a mea tare. se intampla intradevar. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. trebuie sa-1 eliberez. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Daca ar sari. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . Asta duce la deceptie §i la indarjire. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Acum ~tiu ca propriul meu stres . macar exterior. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. . eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. daca stau sa ma gandesc. am invatat deja sa 101 . Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor.asta mai invat deocamdata. ~tiu sa-mi tin gura. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. A~tept sa ma apere aitul. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Din fericire. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. ca doar -ii eu I-am aparat pe el.

cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. poate ~i frumoasa. indiferent de ordinea cuvintelor. Incapatanarea mea m-a ajutat. de~teapta. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. . ca ma predau. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. Fiind imagine a mamei mele. prin partea ei buna. larta-ma.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. Sotul ~i copiii au vazut. . prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Cine ~tie. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. sa ies din unele situatii delicate.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e.peste masura de mare . Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. dar nu-mi neg negativitatea. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. 102 . Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. o 'lad deodata in locul meu pe mama. Frica . Da. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. putemica. iar prin partea rea .nimeni nu ma iu. desigur. Doamne! Dar aceasta este adevarul. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. Repet iara~i ~i iara~i. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n.

t ar fi trebuit.. exista 9i rautate .l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca. Cer iertare corpului meu. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Altfel. tocmai bine ca urmele sa ramdna". Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta.trebuie sa fim cinstiti. N-am '. dar inca n-a{i taiat copacul.-anat gre~elile altora. Durerea din vezica urinara a trecut demult.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. Si pe cei care imi sunt apropiati.Jtiu ce-mi place mie. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Acum imi vine sa rad. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. acela te invata mai mult . Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului . Doar I-afi crestat nitelu. Cine te iube~te mai mult..Jipe deasupra . acum Ie-am spus direct: " Cum a.J. Daca exista durere. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Omul este totu9i un prost.asta n-am 9tiut in copilarie. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. 103 . dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare.

Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. 11va statu. dar de rau nu vrea sau. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. In final.poate sa spuna.ltii. De exemplu. Exista minciuni mici. mai degraba. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. Si atunci d. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca. nu ti-o spune verde in fata. eu cat omul ~tie sa minta mai bine.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. dar claca ii ceri parerea.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti.cuta de altul. nu are curajul. dorind sa fie 104 . dar prin spaimele noastre atragem contrariul. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. De bine . mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. a clevenit un sti1 de viata. mari ~i foarte mari. omul bun. cineva vede gafa f8. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Asta inseamna minciuna.

a~a-numitii oameni hipercivilizati.i sa traiasca corect. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. ca §i. ce sot bun are. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta.. Doamne. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. el de fapt a facut cel mai mare rau. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . daca eu ii spun adevarul. De exemplu. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. dar nu vrea sa recunoasca.lui ii place adeviiruL El ~tie ea. mult prea bun. dar ca sa-i spui unuia bun. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. . nu sa se autoamageasca". Pentm ca se considera buna. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca.Alunga raul din tine un om bun.. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.'1sa foarte rau. vad i.la serviciu ii merge rau. in 105 '" . teatral ~i fals. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Sentimentul de vinovatie. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul.. Este greu sa auzi adevarul. chiar din cauza ei. tu care e~ti drept. care nu face niciodata rau altuia. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel.

Luule Viilma fara. dar doar pentru ca.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. Ru~ine mi-a fost. Un om in aparenta cinstit care. din delicatete. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna.}i dumneavaastra nu va e ru. In sfanta mea naivitate. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. chipurile. este 0 mare arta. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. i-am spus cauza. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. tratand pe un strain. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. candva. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. Daea vreti sa ma contraziceti. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . n-a putut sa 106 . care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. Se plangea ca nu-i ajung banii. Doamne milostiv. sanatatea lui se va indrepta. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. dar nu ~tia sa gandeasca. Odata. poate. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea.

nici in parinti. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. putemic. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. au respectat cinstea atat de mult. combinali107 . daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie. cand va cre~te mare. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. Extrema este totdeauna periculoasa. de fridi. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. De aceea. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Aruncand manu~a lumil paditoase.n cuvintele se transforma in fapte. Poate fi de~tept. EI nu va mai ere de in nimeni. EI a venit pe lume sa invete cru. va temeri de ei sau Ii urali. neeinste. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. Vorbind despre cinste. ne avand experienta . fala de premcatorie.Alunga raul din tine fme. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. hotie. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv.

tainuire. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. fata de toate lucrurile tulburi. Cu cat va dezvoltati ideea.Luule Viilma uni. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. I-ati condamnat la 108 .nume. dindorinta de a fi bun (adidi. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. in pacato~enia lui. mai mare. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. prin aceasta. daca durnneavoastra. n-o sa mat fiu iubit). va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati.'la salvatoare. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Dar ~i fata de tacere. e cinstit fata de ellnsu~i. om inteligent. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. ma~inatiuni ~i mita. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. ~i fata de minciu. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. Cereti iertare corpului ca..

a!i invatat sa va aparati de ei. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea. Evident. in locullui. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. Odata trecut momentul.lti. Prill aceasta. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. ca 0 ur. prin ele. 109 . yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. lle~tiind sa 0 eliberati.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. In felul acesta. omul redevine deschis §i placut. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea.restiti dunmeavoastra eu voce tare. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. ca 0 cre~teti. Spre uimirea dmnneavoastra. Despre aju. dar pentrl.Alunga raul din tine chinuri. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el . Iertati-i rautatea. veti putea anticipa ce explozie urmeaza. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. trebuie inca sa mai illvete. Daca yeti rezolva eoreet situatia. inainte ca ea sa se declall~eze. Cum sa clispara daca oamenii.

Iertati-l di va irita cu neintelegerea. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. sora sau frate. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata .prin suferinta. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. dadi ati cerut iertare. La batrani. Dar. pentru ca ati invatat aceasta lectie. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. dar ei l1U-~ivad gre~elile. pentru ca acela va este mama. atrageti umilin!a din partea celuilalt. fiind silit de 0 situa!ie. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. dar in realitate ele va ina1ta. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. yeti fi surd. dupa ce ati cerut sincer iertare. ci de rauI propriu. neghiobia. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. umilitoare. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. tata. Umilindu-va. Daca va e foarte mila de un batran. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te. ca ~i dumneavoastra de altfei. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. Poate sa va spuna arice ~i oricand. Dar. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . In realitate. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar..

autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . Nu-l considerati rau pe el. Cu timpul vor aparea probleme. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. La batrani. ba dimpotriva se imaiesc.nu-i mai pasa nimanui de mine. ci faptele lui. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. La randul sau. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. nu asculta sfaturile. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. fmi doresc raul. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. care ins a nu accepta invatamintele bune. 111 . dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati.Alunga raul din tine du~miLnoase. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti.se da la 0 parte. Batnlnetea este 0 notiune relativa. De obicei. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. prefera medicarnentele. celor dragi. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. tofi a~teapta sa mar. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete.

Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. copacul se poate inalta pana Ia cer. fugim de lectiile de viata ca. nu mai are viata. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. " . nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Dar. chiar ~i rnai mult. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. chiar daca mai tipa Ia VOl. candva. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. dar distanta nu permite. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. ci ~i dintr-a altora. in aparent a. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. dar nu mai e copac. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. apoi. dad este posibil. nu numai din experienta proprie. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. orice bine in exces se intoarce in rau. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. Dar. eel care vorbe~te are dreptate. Justificarea este convingatoare. Adevarul e ea nici parintii. bunica sau bunic.

ell atat mai putin vrea sa moara. De dite ori nu ar fi trebuit. Luminarea spiritului 113 . a ajuns pana acolo ineat. ~i pe mama. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . Cll cat se considera mai de~tept. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. puteti S8. inteligent. ca in loc sa menrinem viara in om. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii.. pricepereo.Alunga raul din tine urma. practic. Intelegereo. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. putere ca s3..i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. 10. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta .tern s-o. tvlata. Orice durata are candva un sfar~it al ei. celui ce se pregate~te sa pIece.. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Veti simri ca raul mo. va deveni neobi~nuit de insufletita. transformat in bine ~i chiar eo. lectii10r de viara va impra~tia panico. mama. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. Omul modern. acela ~tie ~i el sa moara.voo. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare.ceasta. Dadi va aflo.ti langa un muribund. capataiul tatalui dumneavoastra. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato.

Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Pentru un om eu judeeata. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. va va ram€me Intelepeiunea vietii. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. parintii ~i bunicii. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. In timp ce gradinitele. acela va fi umilit. Orice om este captivul gandurilor sale. eu diferente nesemnifieative. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Moartea nu va va mai ingrozi. De regula. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . Cel mai mult sufera generatia de mijloe. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. minora fiind. iar nepotiea fuge de acasa. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. Va disparea sentimentul de regret.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Ea a devenit un mentor. casele de cop ii. batranetea nu este 0 boala.

Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. spuneti-i in fata ee a faeut. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. De cand e lumea. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . totuI va fi in ordine. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Nu ajunge insa numai iertarea.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul.. nu poate deveni mai de~tept. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui.Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Dadi veri invata sa gs. mare~te raul pentru ca suferind. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda . Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent.g. spre marea lor nemultmnire. Prin tacere. 115 . trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i.adica minciuna .devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. dezamagiti. eel care sufera. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze.

setea de ca~tig. pentru lini§tea familiei. Barbatoase. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. subliniind fiecare cuvant. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. ea are scopuri mari. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. barbate~ti.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. Nu o intereseaza lucrurile marunte. 116 . Aceste fete slLnt derutate. eu siguranta. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. dadi mama renunta de buna voie la demn.declara. £iica ei ar putea sa decida ca. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. Nu ~tie sa fie femeie. in locul ei. va fi preferat un barbat. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. evident masculina. feministele vor protesta imediat. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. Dar. femeile de tip Iuptator autentic. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . folosind un ton rastit.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. feminine. ordinea ~i curatenia. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. ell 0 podoaba capilara bogata. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. este mai bine sa fii barb at.

~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul.. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. ce sa mai vorbim de femei. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. In lac sa se compare. Din momentul dind va fncepe sa-. Fetele acestor femei nu vor fi fericite. pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. Ia bueuria de a fi mama . numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere..sa-.mai femitl nina. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. De exemplu. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. dar eu 0 singura eondifie . Pretind foarte mult. Ia organele femeie~ti. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. In treaeat fie spus.Ji iubeasca mat intdi so!ul. s-ar putea sa mai aiba copii. ca forta. pentru ca va inceta sa fie femeie ". chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Atunci barbat . dar toate pretentiile lor se reduc 117 . va fi mai masculin.. mai devrerne sau mai tarziu.. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. La ele totul este impins la extrem.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru... ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. iar femeia . cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru.

Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. de exempIu. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex.. Doar i-ati acuzat pe barbati. pori sa ramai flira unul din organele respective. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. 118 . Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. dar n-ati avu. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. Dar.t va este tot mai rau. De obicei.Luule Viilma in fond la una singura . acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte.sa fii a~a cum spun ell. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. De fiecare data.de ani buni. de radiculita lombaro-sacrala. intruca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Se imbolnavesc. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici.t niciodata timp sa-l ascultati. dar nu l-ati ascultat. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. corpul lor tot mai incearca sa intervina.tie este parerea unei femei autoritare. Pas cu pas. pentru ca altceva nu . dar n-ati inteles. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. asta inseamna di nu ati procedat bine. daca nu vrei sa fact sex.

Nu ca femeie. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. Probabil. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. M-am uitat la el . Bra}lil ii atarna ca un vrej. P.. ca om.I-am vorbit despre stresurile lui. Barbatul a dat din cap afirmativ.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. intr-adevar. Forla femeii este iubirea. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. deci a inteles totul. ~a a fost. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Durerea venea de la cea:fa. dar viguros ~i energic.ma iubea ~i pe mine. dar care este confundata cu politetea :fa.$i.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet.era numai iubire. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". Iubirea femeii poate face totul.tarnica.

Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei.jtia ca se va fntoarce . tata s-a dus dupa ea ".ce sa fae. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. ca sa puna capac.mi-a raspuns barbatul. acasa la noi. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. Incercati sa intelegeti.Jeza nimeni. Orbirea omeneasca ma doare. doamnelor. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Mama . pentru ca traia numai de dragullucrurilor.. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. ci'iviata vi se complica nu de altceva. Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. De fiecare data. .a a fost. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. ci din cauza seeei de a ca~tiga.si nu se mai fntoarce. Au trait pana la 90 de ani . Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce.tata a fticut tot razboiul.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. sa vedeti.}i acum sa fac . cand ne a§ezam la masa. Se mira §i el. mama mai punea 0 ft17:filrie. in familie a mai aparut un copil ~i. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine.ji pentru el . sorul m-a parasit . Primesc 0 scrisoare . Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. Eliberati-l. a poseda.. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 .i pe locul lui nu se a.Ji s-a fntoys. Pentru majoritate. acesta este eel mai eapricios dintre toti. . eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .Luule Viilma "A. copiii ma urasc.

n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Prima meditatie . aparut de undeva. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. Respir 0 data. Tineti minte ca. Veti inva!a sa fiti ferieit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. Orice clipa. ei se vor imai ~i mai tare. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. care a venit sa ma invete. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. . Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. eu altul. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. Cand veti dobandi starea de eehilibru.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. inca a data.eute. a 0 contempla ~i a 0 admira. in tot cazul din mine. nu milllit.

am a~teptat ca. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. 122 . prin provocarea de certuri. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. te iert ca ai intrat in mine. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. cineva sa ma bage in seama §i. am mers pe aceea§i carare batuta. prin deceptiile mele nenumite. fiindca pana acum nu am vazut.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. larta-ma. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. cand s-a ivit ocazia. prin istericale. neexprimate prin cuvinte. n-am auzit. n-am simtit §i n-am inte1es. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. ca nu te-am lasat sa pleci. rautate ca nimic numi iese cum vreau . in sfar~it. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. de~i ma consideram atot~tiutoare. rara sa vreau. prin tacerea mea incapatanata. inghitindu-mi lacrimile de rautate. Stii.eu. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. iartama ca te-am crescut atat de mare. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. larta-ma ca te-am primit. inadins nu am facut nimic. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi.. fericirea mea nu ar fi avllt margini. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. prin capriciile mele.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

Eram mahnita ~i plangeam. eu procedez ca # tine . II invinovateam canu are incredere in mine. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Dupa parerea mea.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. lasandu-te sa cre~ti. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Considerandu-ma infailibila. temandu-se sa VIDa la mine. in schimbul grijii lor. La drept vorbind. Nu pot sa spun totul. invat doar. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. nu m-ai fnteies bine. eu insumi nu ma inteleg.Luule Viilma cu oftaturile tale. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Atunci ma simt foarte riiu. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Urasc minciuna. dar oricum te superi. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. tu te superi. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Cum iti spun ceva. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Ma simteam ofens ata. iarta-ma ca. asta nu recuno~ti. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. dar pana acum nu i-am cerut iertare. Le condamnam pe mamele care. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. iar el raspunde binelui eu rau.

dragostea copiluZui meu. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. Corpule drag. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . l'n loc sa ierte. numai sa se umileasca in fata mea. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . 129 . n-are importanta pentru ce. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. Draga rautate copi. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. Cerule. pentru ca aveam nevoie de leetia el. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe.'" ZuZmeu nu ma iube§te. ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. ti-am mcut atata rau. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. Acum inteleg de ce. cateodata.

Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. Draga rautate nimic nu este a. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Toata fiin!a mea se revolta. Cateodata. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. mra sa sta!i 0 secunda. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. sup arata. am strans in mine multe rauta!i de "de ee".Ja cum vreau eu. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. dar simt. Draga rautate. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. cum se lasa sacul de pe umeri. de parca a!i avea bataturi. dar acum ~tiu ca tu. Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. draga corpule. pentru mine. uitand de picioare. ~i sa-mi spuna la revedere. de~i nu a!i mers mult. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. incep sa caut vinova!i. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . Sa 0 iertam.

nu ganduri. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. aproape deloc. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. Abia acum am inteles toate acestea. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. Datorita durerii care imi arde talpile. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. prin care tu m-ai facut sa gandesc. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. deeM sa plee dupa treburi. sotul meu ia el ma~ina. Pe urma. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. Eu vreau ca totuI sa fie bine. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. Imi aduc aminte ca de fiecare data. dar eu a~ prefera sa se 131 .asta nu. Eu vreau sa fac bine. drumurile sa fie bune.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata.la asta nu ma mai gandesc. sa 0 poata face imediat. ele n-au mare importanta. datorita tie. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. nici ca ma mai gandesc. nu? Si am de facut lueruri bune. eu ma~ina cutreieri lumea. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele.

. fiindea am vrut sa arat mai bine. dar defectele Ie vad doar la altii. Drase barbatii slabi. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care. ce buna sunt. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai.Luule Viilma rezolve singure.. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. Vreau sa fiu respeetata. pardi a batut vantul. ba stau degeaba. pre cum boala de gat. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. tot n-am inte1es.te. dupa parerea mea. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . inadins nu bate vantul. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. De ce azi. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. 132 . N-arn ~tiut ca.nimeni nu ma iube. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. n-am ce spune.. Ba o iau la fuga ca la incendiu. nici nu gandese logic. di de necaz am Inceput sa va insult. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite.care pardi e facuta contra mea. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. de ee chiar azi arde soarele? leri. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. nu ~tiu de ce. rni-am pus pantofi eu toe. sunt u~or de rezolvat.

dar nu ma gandese la asta. Acum ~tiu ca. ~i daca imi aduc. COl:uul tau te ajuta. ~i chiar daca vad bine1e. pantofii nu 133 .Ji ia forma biitaturiZor. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. in limitele posibilitafilor lui. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. de fapt. Se pare ca Slma rational. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. Tot rasucindu-ma. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. nu altceva. in realitate. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. pentru di eu sunt posadi. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. dupa parerea mea. din cauza rautatii mele. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . acela 1ivede frumuse!ea.Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. nu e. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti".

Acum. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. a ridicat ochii. $i imi face placere faptul ca. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. Iuati de exemplu. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". daca inainte bombaneam cu placere. Daca ati remarcat. Cand am terminat. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. cu aceea~i placere.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. libertate ~i bucurie. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. 134 . Privirea ii scanteia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . Simt pe nea~teptate ca. cand se duce undeva. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. acum. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. lncet. Urmariti-va gandurile ~i reactia.mai calm ~i mai cuminte. cu aceea~i saco~a grea. daca inainte eram agresiva in dorinta mea.

E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Maturii . Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. 135 . incat sa para un b~Hrandecrepit. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. in sange exista 84% apa. compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.zgura. Nou nascutii au in corp 70% apa. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. Un copU se poate extenua atat de tare. dar noi nu intelegem. Picioarele se umfla ritmic . in organism se acumuleaza un reziduu . Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou.ri mari. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. e de la caldura ~i de la sedentarism.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte.62%.seara ~i dirnineata. A~a se produce imbatriillirea. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Pe masura ce stresurile se adancesc. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos. Acesta este semnalul pe care 11da corpul.

iar limfa curata. Pentru a evita acest lucru. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. . Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. Sangele hrane9te. intei. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. fiind sensul vietii. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. nu ar mai avea stresuri. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Cand trombul astupa vasul de sange. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. se afla in inima femell. Atllandoua sunt vital de necesare. care. Limfa simbolizeaza barbatul.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. dacii ar avea forta vointei. Forta vo. prin marirea lor 9i prin durere. aceasta se intare9te. Acest lucru este periculos pentru viata. Ciind se infunda un vas limfatic. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. . Sanatatea simbolizeaza iubirea. Din pikate. trebuie sdipat de lacomie. 136 . adicii iubire. Sangele simbolizeaza femeia. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. celula ramane mra hrana 9i moare. EI ar realiza mult mai mult. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa.

Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. barbate~ti. veti intelege d. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. ea se va umfla la fata ~i la maini. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. 11stingheriti ~i mai tare. umflaturile vcr fi la trunchi. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. tot dumneavoastra. ill suflet dezamagirea. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. 137 . Edemul ineepe de regula de la picioare. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. In final sufera sotul. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Aceasta situatie . Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. sa-1 criticati. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. mangaindu-l pe cap. ceea ce demonstreaza 0 ra. ea apoi. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie.

provocat de neputinla. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.pe care 0 are de la mama sa -. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta.. dar eu sunt bolnava" . va avea aceea~i influen!a. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. ci direct cancerul vaselor limfatice. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". ca doar munca nu te omoara. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. . eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. 138 . i~i dore~te rauI. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. Pentru ca cine este diu eu sine. Tu e~ti sanatos. treeand peste durerea din artieulatii. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. 'lor aparea nu edeme.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Dispretul tanarului fata de el insu~i. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . atat femei cat ~i barbali. A~ fi alergat ~i eu. Uitati-va la oamenii batrani. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele.

pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. se va alege $i eu 0 cangrena. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. stimata colega. sa-mi spunefi $i mie".Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul. dau ordine. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. venele lui se vcr dilata. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. punand-o pe femeie la locuI ei. iar veneIe la femei.isa se ocarasea pentru prostia lui. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. dar dansul nu mai este printre noi. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . Aeum a$ putea sa-i spun. Daca dumneavoastra. deranjeaza ~i strica totul. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi. pentru la~itate ~i neputinta. veti descoperi acest lucru. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. ci doar comandrc. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic..

Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Rautatea . din tf)t sufletul. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. Daca. Daea se trece la regim vegetarian. Dar. rautatii sale pe neputinta sexului masculin. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin.niciodata.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. Daca. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. in plus. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . se va vindeca. arterele lor se vor imbolnavi. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. Cu cat rautatea este mai mare. Cangrena apare mai rar la fenlei. Daca femeia va cere iertare sincer. cu atiit inflama!ia este mai puternica. din motive economice. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. ci pe barbati. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. venele ei se 'lor $i illiflama. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Dadi rautatea nu este eliberata. Daca TIU . trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. se 'lor irrflama ~i venele profunde. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . ulceratia nu se vindeca. dar pentm scurta vreme.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. rautatea va intrece regimul vegetarian.

'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac.Alunga diul din tine reo Apoi. de cand e lumea. Daca barbatul V8. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale.dea. Ele vor incepe sa doara. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. In feInl acesta omul devine.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. inainte de toate. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. bogat spiritual ~i abia apoi . ia utte fa altif ". Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. din cauza setei lui de a ca~tiga. niei nu ob- 141 . acela~i val se va urea in sus pe oase. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. Oriee om se vede pe el in celalalt. pentm a se putea elibera. Daca el nu §tiemaiintiisa. in contrapondere. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin.material. avand sediul in inima. La un om care ili seamana. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. ea. eu cat defectul tau este mai mare. De~i.

c§. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor..nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit.'1 ansamblu1 sau. Scapati de orice gand rau despre aitu1 . iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. ~ . Cum se va manifesta explozia . Osul reprezinta simboIic barbatuI. acest lucru se va exprima. 142 . de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. Tesutul moale .printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului . Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. sub forma unor calamita. incat uitam complet de rau. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Scapati ~i de refuzu1. pentru ca e~ti inteIegator. $i daca.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. va fi ca un tunet pe cer senin.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. ceva san cineva vrea sa se elibereze. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui.zuta cre~te pana la stare a de explozie.femeia. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in .e1 se refera 1a dumneavoastra. razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1. dintr-odata.

Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare.Alunga raul din tine Ficatul. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. iar partea masculina . tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. copilul va avea anemie. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. sangele este femeie.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. El a fost creat pentm a proteja femeia. abligatoriu capilul va avea anemie. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. nu da nimic altuia. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. De~i. simbolic.de leucocite. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. 143 . el are doua parti . in schimb 11invinuie~te. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Cand barbatul este furios.

Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . Ce anume dore~te sa obtina? Pai. respectat. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor.furiati pe eel care nu da. iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare.asta este tot sete de ca~tig.necesitatea de a da. Dar. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea. daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. sa vi se acorde atentie. ea va capata 0 asemenea putere.iubirea. trebuie sa primiti mai mull. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. nicaieri ~i nicicand nu poate trai . dar pentru a da mai mult. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Va in.omul de alaturi. ca- 144 . De regula. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. a ob!ine. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. acela~i lucru tara de care nimeni. Ati dori sa dati tot mai mult. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia.

va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. Dad. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita. inclusiv gandurile. ace1a.partii inferioare a corpului. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. in loc de un buchet de trandafiri. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. cine nu .}te ". acelc va considera . din cupiditate. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Atunci veti observa ca. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate.este hot. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. inclusiv munca.. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. relatiile familiale etc.Alunga raul din tine re nu permite.un pupic din toaUi inima. 145 . Dar. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. nici sentimentul de paguba.}i pedepse.e om cinstit. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea . $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. ci banii pentm noi. i~i condamna sufletulla suferinte.. care nu rezolva. in loc de cadou . ~i asta se exteriorizeaza pe corp. Cui Ii place munca ~i i se dedica. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. oricat ar fi de ciudat. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. va fi recompensat. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Cine cade in curs a . dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. dati un buchet de flori de camp. in popor se spune: "Dumnezeu vede . Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra.

dar inca nu au divortat. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata.va fi fericire. Cine a sperat sa capete un sprijin. Cine a sperat sa aiba de-a valma. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. in afara de el insu~i. Cine a sperat sa primeasca iubire. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. Concepand cop ii. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . va ramane :tara tot. Unii 'lor sa capete sanatate. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. va fi lipsit de sprijin. Oferirea iubirii este baza vietH. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. Cine a sperat sa faca rost de bani. va fi lipsit de iubire. 146 . va fi lipsit de bani.

daca iubirea lor era In~elata.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. devenind realitate. ci cat au aeumulat. o pierdere materiala obliga.Cll rautate. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. vrea sa 0 distruga. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. Parintii strang bani . un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti.doar ca sa ia fata. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. lecria nu se termina. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. la recuperarea pagubei. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii.copiii ii arunca in vfmt. 147 . ParinW cumpara ma~ina .Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Gandul se transforma in fapta ~i. incepeau sa se revolte pentru orice. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. face ma~ina tandari. ci dimpotriva. el .copiii 0 fac prafln accident. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. Aitul s-a straduit din toate puterile. el. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor.

ea poate ucide. Eliberali-va. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. Astfel. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor.. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. incon9tient. acum. din cauza unei critici. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. Avand-o. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. neimplinite in alte conditii. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. omul va in. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. eu cat gloria este mai mare. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. De exemplu. se va comporta eu prudenta fata de ea. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. i 148 .Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Acum ea se realizeaza prin moarte. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. prin iertare. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. de a fi in centrul atentiei. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea.

Cellalli zei. ne ~i.setea de a ca~tiga . Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. oamenii nu se Inteleg ffitre ei. ori di e midi. iube$te. pentru acel~i lucru pentru care.mai mult. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. dar n-ati Invatat. vor suci rnmtea. . Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Care credinta. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai.. Ori ca e mare. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. va.? Indiferent care.provoaca durere.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. Ineepeti sa discutati euea. Daea. In general. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. i 149 . ea va cre~te. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. ala e". mai mult sau mai putin. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic... depinde de cat de echilibrat este. el ~la fi chinuit de setea de bani. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori. Cerep. Problema eiviliza!iei .Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. dadi nu va elibera!i de ea. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie .:\Teme sau mai tarziu.'ltei. Cand omului se intuneca mJlltea. mai d.

el percepandu-le Insa ca fiind reale. Un om genial. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti.Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. .. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. 3 . ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. In arice coltisor al globului pa. . chiar dad1 pot fi minunate. 150 . omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe.'11antesc. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. Ideile rupte de viata. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. sa illtre intr-o astfel de criza. dar noi respingem invalatLlra ei. e~ti eu noi. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. e~ti mai bun deca. pe nesimtite. de~tep!i ~i putemici. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. ace~ti zei omene§ti.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. poate. va ±1 greu sa fie ajutat. In acest caz. cine nu 0 tine in frau. afla pc 0 cale gre~ita. . Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga..' autorul lor se va . Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga.nu este foarte puternica. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca.t altii.

La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. nu interzice ~i nu ameninta. mai curajos ~i mai puternic ~i. Apoi. Multmniti ispititorului pentru ca. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. dragii mei. cu ajutorullui. Eliberati-va ~i de frica. Sa ~titi. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. denumite adesea necuratul. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. ca Dumnezeu nu ordona. la acelea~i incercari. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. eliberandu-va de gandurile rele. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. pentru ca acum sunteti mai de~tept. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. ati fi fast in ne~tiinta. Altfel. va spun unnatoarele.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. mai mult sau mai putin. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. interdictii ~i amenintari de osanda. Dati-Ie un raspuns raspicat. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. de~i se teme de ele. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. tataJ ii da aceasta posibilitate. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. pe care ati atras-o ca un magnet. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra.

despre orice oftat. Deprim. Nu e con§tient nki ca. Un om aflat in impas. ~i-a subordonat trupe.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia.. .te ~i suflete~te partenerul de viati'i. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". ea nu exista ni~te Ielatii simple. lupta pentm denll1itatea umana.urea provoeata de neintelegerea omeneasea.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah . Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . dar nu e eon~tient de asta. umane. setea de ca~g etc.. N e mai vorbind de sclavia primitiva. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. disnieii etc.. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. dorinta de putere. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. din 152 . daca am pricepe importanta ei. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. care dore~te sL. setea de glorie.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp.

dar mintea dumneavoastra. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. Inainte de arice.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente.. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Starea de de prim are duce la gripa. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. spiritul omului se toce~te. acela va arata drumul bun. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Ne pu. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". are nevoie de odihna.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. dar sunt considerate un semn de intelectualitate.. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. 153 . Lustrul exterior.

ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. devin nelini~titi. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Fieeare este liber sa aleaga. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. nu vor mai putea sa faca jonctiune. va suferi de angina din eauza rauta!ii. se plang eel mai tare de dureri de cap.val de gripa de Craciun. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. atunci cand fae gripa. Cine i~i spune parerea. urmarea este di.Luule Viilma treaza ~i eritica. Trebuie sa in154 . va fi lipsit de iubire. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. eu atat mai grea va fi forma de gripa. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. Dar eine i~i spune parerea {ipand. Cine alege setea de ca~tig. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. rost. in deprimarea lui. Cine alege iubirea. de Craciun. determinata de setea lui de a ca~tiga. pe eare sa Ie cumparam din magazine. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. In eoncluzie . Daea aeum zeee ani. dar nu avem bani. nu se va mai lasa imbrobodita. Sau. va avea mai tarziu ~i indestulare. care sa epateze. Ii irita sporovaiala mra.

devenim rai ~i facem rau corpului nostru. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. febra. Cauta in tine cauza. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Si daca ne gandim bine. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. 155 . tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. In lac sa fim curajo~i. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. Cine se va elibera de deprimare. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. eritemul. in cap sunt a§ezate gandurile. Prin urmare. eu frisoane. eu eritem. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. nici de gripa. nu se va teme nici de nevoi. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. vinovati suntem numai noi. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. cu edem ~i eu secretii. Dar. Durerea.

pentru dumneavoastra. eritem (inro~ire) .importanta. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective.Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte . Excesul se transforma totdeauna in rautate. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . urechi . odata ell transpiratia.rautate din suferinta . febra . Deosebit de importanta este transpiratia. nas . 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale.rautatea de a judeca pe v1novati edem .claritate. secretii .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. eu atM egoismul devine mai mare. ochi . ea se transforma ill cruzime. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa.itie. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. Boala incepe de la invinovatirea altuia.. pe masma ce cre~te. Fiecare simptom are importanta Iui: durere . deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci.maudrie.rautate din exagerare. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. . trebuie sa-i doara ceafa. Cand va descifrati in cuvinte.judecata.rautate din gasrrea vinova!ilor. Intrucat gasesc vinovatul in altii. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte.timiditate maxilar .rautatea de a cauta vinovap.

Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. dar capul va spune: )} lata cauza . Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. atunci intr-adevar vina ar fi a lul.a. chiar fara a-I repro~a. EI insa este 157 . ati observat di frigul nu va face bine. Daca. Victoria teorbe~te rapid.d. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. Daca durerea ar aparea la ace la. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. Dadi. insa.m.A!ungii rau! din tine ma de rautate.. de exemplu.itV)} a. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. daca lupti cu raul impotriva raulul. Va doare. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine.. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz.gandirea ta gre. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. daca organismul vrea sa va ajute. Durerea este sem.

Daca motivul ar fi frigul. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. Daca. Daca. de exemplu. . Edemul va avertizeaza ca exagerand. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. 158 . puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. va va cre~te febra. frigului i-ar curge nasul. Daca. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. ceea ce va face ~i de acum incolo. de exemplu. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. va curge nasul. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. de exemplu. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate.

De ce orice inflamatie. in ambele cazuri. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. Daca ganditi corect. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. dureaza eel putin 0 saptamana.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica.n. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. Boala este mentorul durnneavoastra. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. focul s-ar intensifica. iar in al doilea caz . el 0 ~i face. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. ea a venit sa va ajute. De exemplu.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. chiar ~i un guturai. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. 159 . In realitate. chiar in cursul bolii. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. Indiferent unde se afla focarul bolii. omul nu a ~tiut. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. In acest caz. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. in primul caz.deasca.

Avem nevoie de libertate. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. sa ne intoarcem acasa.nu sa schimbam. prin foeul ei purifieator. in timp ee schimbarea de sine este libertate. ne transforrnam in proprii no§tri robi. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. adidi . ci sa ne curatam. sa mer gem la servieiu.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. In caz contrar.nu sa curatam. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . Ea esteun ajutor. Indiferent de obiect. dar deja la un nivel mult. mult mai rau. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. ci sa ne schimbiim. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Ne obligam sa ne sculam dimineata. impusa. Atunei febra. dar in acela§i timp. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. Alta data.Ie raspund eu. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. In aeest eaz. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. obligandu-ne. Ne obligam sa ne culcam 160 . Ar fi mai coreet: .

care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Pe seurt. spinarea se va mdrepta u~or. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. Veli avea spor la treaba. lipsita de bucurii. Cereti iertare eorpului pentru ca. nu se poate altfel. indreptati-va imediat aceasta scapare. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. la cate chinuri v-ati supus. trebuie. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. iar munca ~i mai eficienta. N-af} vrea. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru.. dal' ce sa-i faci. in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. ii obligam ~i pe altii. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . Nu yeti mai fi adus de spate. Lumea va deveni minunata. in loc sa fiti fericiti. a§a se obi§nuiefjte. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. Va disparea oboseala. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. nu se poate altfel. ca ni~te robi . Exista 0 multi-me de justificari. urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. starea de indobitocire. n-ai ce face etc. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Ne obligam pe noi in~ine. ne obligam sa traim.

altul croia un plan de razbunare. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. In aceea~i clipa soarele. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. coloana dumneavoastra va deveni elastica. In aceasta lume. ma intindeam. Daca insa negati prezenta acestui stres. el blocheaza partea volitiva a chakrei. Toti priveau undeva in jos. "N-am chef' este un stres foarte serios. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala.care pentru mine este simbolullibertatii. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. adica incepe sa se poarte samavolnic. o va face cu sine sau va pieri.. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. Nu ma garrdeam la nimic. altul cauta ceva. Cand veti lncepe sa va eliberati. altul. altul suferea ~i se tanguia. Erau multi. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. senzatii de rupere a ceva. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza.. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . blocajul se va intensifica. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. aItul privea dezordinea din casa. la nivelul coastelor inferioare. mai bine zis. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. se obligau ei 162 . libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. altul punea la cale 0 infracriune. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. salutam noua zi. Intr-o dimineata stateam la geam.

nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". SOal'ele stralucea ~i atunci. de aceea I-am botezat ea fiind rau. am J:ntelege.Alunga raul din tine in~i~i. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Dar I-am daramat parra la temelie. Niciunul nu se simtea liber. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. dragii mei. acolo este fixat tot ce exista in noi. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. chiar ~i gandurile. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. atlli"'1ci. poate. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul.''' Nu. 163 . eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. oricat de viteji ne-am considera. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. va trai rau. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Trista priveli~te. Putem sa danlmam un monument. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. de~i ne este tuturor la indemana. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. Cine 11 considera rau. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet.

marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. Durata medie de viata este de 70 de ani. h 164 . ceea ce i-a adus mai multa millte. a ~i capatat experien!a. pamant. S-a lovit la lli'1 pieior. In medie. Dar ~a Invat~im. prin chinuri ~i suferin!a. . la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. prin durere tIzlea. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti.prin suferinta. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. 0 numim experienta. un. conform nivelului fiedirei chakre. ~tie doar sa actioneze. tHci unul. en cat furtuna este mai putemica. Nu-i nimic. Din pacate.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . A~a se lnvata . dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. Omul are ~apte chakre. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. Omul emopilor Lnvata ca un capil.

+ Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 . la madul de a domina. In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera.Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica.

\ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea . Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .+ " \.~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1..

in fine. Dupa ee a simtit forta iubirii. 167 .~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::. + m + .

Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. efectul va fi in~elator. Omul emotiilor folose~te cuvantul. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. Tacerea este exprimarea sennmentelor. Intr-un intreg unitar . Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. Omul sentimentelor amute~te. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. adica sotia este putin vorbareata. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. iar tensiunea interioara va dauna familiei. un am pre a vorbaret sufera de frica . procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte.in familie . In orice caz. 168 . iar sotTIl vorbaret. mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. Daea el va invata sa gandeasea coreet. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. suferinlele vor ineeta . V orbitul este exprimarea emotiilor.Luule Viilma La fiecare om. familia se va destrama. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba.va avea parte de intelegere.

Nici macar nu . "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. pre cum 0 furtuna. Cam a~a suna a plangere traditionala. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". pentru di nu ma apreeiaza a.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut. ~i iubeasca. sa demonstreze. Sotii eu caracter asemanator.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Cine nu §tie acest lucru.tiu sa ma supar.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata.. a vietii. se certe. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . Cine ~tie sa. Prin urmare. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. ~tie sa. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. se vor desparti foarte repede. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva.. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. capabiE sa strabata mari distante. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. E1e due la certuri care curata atmosfera. Cu singura conditie . seamana discardie §i pana la bataie nu 169 .te. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea.a cum trebuie. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. sa se justifice. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. Totdeauna aveam. ematiile sunt ~i ele neeesare.

inevitabil. Viata lor de familie va fi indiferent cum.eratita. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. dar nu va fi plietisitoare.Luule Viilma mai e mult. peste el va veni l'aul. mane area . I~i vor da libertate unul celuilalt. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . Vor cauta chiar ei 'greutati . in oriee om exista un bine ~i un rau. Ei nu vor fugi de greutati. . Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. Cine nu ~tie sa ierte. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. mai devreme sau mai tarziu. dar sa se eompleteze reeiproe. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Astfel. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile.mane are ~i eratita . libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. Partea buna a raului actual este faptul ea.

in profunzime ~i ingust. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. Femeia este flexibilitate. in aeeia~i timp. Barbatul ar putea. barbatului . Uniti prin iubire. nu se va 171 . barbatul . atingand punctul critic. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. Femeia este incetineala. Femeia invata din gre~elile aHora. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. bilrbatul este viteza. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. Barbatul este creat sa fie stapan. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Fermitatea masculina. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. barbatul . Stapanul care are sentimentul propriei demnitati.inflexibilitate. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. cicalitor ~i invidios.dintr-ale sale. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. ar putea sa se transforme in cTUzime. dar dad sotii i~i schimba rolmile. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. barbatul .unul masculin. cmand ar putea sa apara bolile. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. ei vor forma perfectiunea. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Stapanul este un model. Dar.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. de exemplu.

rarnanand totu~i femeie. ca egala a sa. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. ornene~te. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. femeia va sta alaturi de barbat. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. se va ajunge curand la sarnavolnicie. Asta nu-l umile~te. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet.Luule Viilma pru1a arbitrar. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. altul ramane In urma. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . pentm di. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. 172 . Cei doi formeaza 0 familie solida. eelalalt va avea aceea~i opime. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt.

pa oricare alta. Numai nu 173 . Dcar sa-~i fi gasit un bu. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. Premisa 0 constituie iertarea. Nu e:te important Cill'll 0 veti face. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. dupa metodologia mea sau dt.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare. dar daca ne uitam la eei singuri. este foarte bille.tie sa-. ~i asta este minunat.. In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii.Alunga raul din tine Necasatoritii. ace§ti oameni doreau sa aiba. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. dupa ce a obtmut-o. Toti avem dorinta de a spori binele. profunda a singuratatii. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. Cine . Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului..i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. Noi apreciem doar partea aparenta.. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate.f1 tovara~ de drum. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. In realitate..

Merg pe drumul lor. Astazi. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. prin natura no astra interioara. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Nu e nevoie sa traim cum vor altii.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati .aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Sanatatea lor este in ordine. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Trebuie sa intelegem ea.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. Cine se va elibera de stresuri. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. . V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti.

Jti barbali? J. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. Mama ei era atat de de. dar sunt ~i femei. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. Esenta determina faptele. de neincredere in sine. de indoieli. In general sunt barbati. de ce ne trebuie ace. de lipsa spiritului de intreprinzator.ului. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. de negatie etc. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de deziluziile pro vocate de oameni. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. In orice societate. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. el se comporta la fel. care au intelepciunea vietii. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. de dorinta de a parasi lumea aceasta. Este po sibil. de sentimentul de inutilitate. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei.Alunga raul din tine toase. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . de neincredere. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. de satietate fata de viata.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. de spaima de a fi singur.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei. . 175 .

nu va fi niciodata singur.Luule Viilma . Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. 176 .. a citit tot. medicament sa-i prescriu. Sentimentul de singuratate. la inceput. Reprezentarile. care ~tie tot. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Omul care iubqte bogatia.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate.m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . este privilegiul societatii de binefacere.ne adevarul. mai simplu spus . Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. necasatorita. capabil sa provo ace bali. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau.mincino~i. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Este dureros sa ti se spuna adevarul.

tineri ~i batrani. ca nu primesc vizite. Ati intalnit cu siguranta oameni. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea.. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. ca nimeni nu organizeaza ceva. ca nu sunt invitali. singuratatea corpului fizic nu are importanta. a1tii 0 v urasc. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. auzul. omene~ti ~i nazuintele nenaturale.vawl.. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . u. pipaitul.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. mirosul. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Insu~iti-va acest adevar . altii se tem de sil1guratate. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . Afla!i ca. Toli ace~ti oameni au un defect comun .Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. gustul. sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. ca nu au cu cine sa vorbeasca.. probabi1. eel orlalti nu Ie pasa.'1ii or sa fie singuri. Vi s-a intamplat. ci vor sa prirneasdi. omul este 0 fiinta singura . fantastice.. care nu face decat sa creasca . ca nu sunt distrali. In viata de zi cu zi. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea.i acesta este un fapt incontestabil al vietil. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. in realitate. di. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. memoria ~i judecata. Daca va place viata ~i va plac oamenii.i sa se transmita ~i celorlalti.nu vor sa dea.

Viata ca un . in bine. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Traim ~i imbatranim. cu deosebirea ca totdeauna sf§. In corp avem ~apte chakre. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. pentru ca viata se schimba. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. ea va pune cartea de 0 parte. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. indiferent de mersul vietii. care incepe ~i se termina in acela~i loc. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Aceasta inseamna ca. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. dar a ~i meritat. Indiferent de sex. 178 . i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul.• telepciunea vietii. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Pragul noii varste se nume~te climax. dar Ii se mpe inima. toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte.sleie~te inima de forte. Fieeare are locul ei. senti184 . Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. BataiIe de ir. intmcat cei care sunt acum batnlni. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. 1 . Natura este ca un parinte grijuliu care. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Prin greutatea lor. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. In spate1e intremperii menstruatiei. Acum. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste.Sentimentul de vinovatie . Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Si tomi din cauza spaimelor. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. ehiar daca se preocupa de copil. De regula.

Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. 2 . apare spaima de moa. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. inima. sa caute la aIti! cauza necazului lor. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. Astfel de accese apar ~i la tineri. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. am putea da de bucluc. Cine va invata sa se elibereze de stresuri.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. odata ell varsta. Ca urmare. ceva nu este in ordine. din prostie. chiar albastrie. vreme. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. Metaforic vorbind. acela nu va suferi niciodata de aritmle. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 .. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. bataile de inim3. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. moale ~i lene~a. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. aritmiile pot sa dureze multa.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. 3 . sa-~i puna speranta in aitii. Pentru a compensa lipsa de oxigen. provocand Inro~irea pielii.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. de fricB.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea.

nazuinta spre perfectiune. bun pana atunei. Coleetivul. Din punet de vedere medical. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. Aceasta duce la ingamfare. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. ori toti deodata.Luule Vii/ma te vulcani care. ironizarea ~i umilirea celor din jur. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. In schimb. din cand in cand erup. au aeelea~i seopuri in 186 . Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta.tiva ani. Oamenii de sex opus. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. Astazi. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. se va destrama. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Mai demult. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Dar. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. dar de aeeIa~i sex. Ei au acelea~i interese imediate. De obicei. dar de sex opus. climaxul dureaza dl. ori pe rand. lucrurile merg bine. dar de acela~i sex. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. va deveni un intreprinzator. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta.

Un adevar de viata spune ca cine e mai batran.Alunga raul din tine momentul respectiv. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. Daea omul s-ar elibera de spaime. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. Dadi este concediat. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. in func!ie de gradullui de educalie. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. de la care are ce sa invele. spiri187 . Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. Un om care se respecta. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. Va incepe sa spuna care este varsta lui. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. e mai de~tept. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. Daca nu s-a eliberat. I~i va pennite sa critice. Cine va fi con~tient de aeest adevar. sa ironizeze. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori.

Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. aceasta inseamna 0 mare fericire. perioada favorabita pentru comurucare. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala.natatire a vietii. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. dar. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. Pentru a intelege mai clar. 188 . In schimb. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. fiind amandoua. pe cat este posibil. nu §tie sa Cl§tepte. dar va intra singur. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. rara insotitor.. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. femei. vor putea sa se inteleaga. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. daea vor dori. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. in general.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. dar. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte.

sa devina contrariul negativitatii mateme. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. ei au pareri diferite despre viata. Nu se vor certa des pe fleacuri. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. mai mult decat cu placere. tatii vor incepe sa semene eu mamele. dandu-le drept ale lor. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. tatii . Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. mai determinat. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora.li§tii. In viata de zi cu zi. eu atat mai mult vor suferi materi3.in mai midi.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. acest eopil §i mama lui nu seamana. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. Nu uitati.in mai mare masura. parintii se vor lauda. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. iar una de 28 de ani . ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. numiirul parintilor care nu iarta. va spune mereu ea e rau. cine se aseamana se eauta. ii 189- . Din pacate. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. Mamele . Aceasta este foqa puterii feminine. ar fi fost un cu totul alt copil. va avea incredere in el. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. eu succesele lui.1. Dar claca copilul are deja a varsta.

pentru ca 11hrane~te sufletul. indiferent. 190 . dar sa se mi~te 11va face doar iubirea.pe sot ~i familia. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Cel care ramane acum in unna. este ~i va fi un inaintemergato'r. pe cat ati fost de nefericiti. Si veti fi cu atat mai fericiti.Luule Viilma Conform legilor vietii. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. adidi femeia. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. corpulll va insoti categoric. nu hrane~te spiritul. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. femeia nu va merge niciodata singura. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. . Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. Si indiferent cum I-am numi pe om . Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. se pregate~te sa-l ajunga din u. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Femeia vrea sa traga dupa eo. apatic sau moale. Cu cat rezistenta este mai mare. corpul se opre~te din mers. este po sibil. Dad!. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit.rmape barb at. Daca spiritLll este capabil sa mearga. dar ei nu vor sa mearga cu ea. Dar. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. Indiferent de sex.. va fi obligat sa invete prin suferinta. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. racterul! Este imposibil! Nu.comod. Barbatul a fost. Daca barbatul merge singur. cel de pe urma va fi cel dintai.

familia va putea fi pastrata. Nu ne gandim la unirea sufletelor. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. cea fixata in legislatie. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. 191 . echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Dar. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta.m.a. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc.d. El este inca foarte slab. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. i se va deschide calea catre ina1tare. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. nu se ~tie de ce. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. in orice situatie. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. ~i familia trebuie pastrata. Obligatoriu. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. ca oricare aHa. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Demnitatea umana vizibila. apoi sa-ti ieqi satia ~. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. este 0 autoamagire a omenirii. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun.Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Femeile ~i barbatii sunt. In acest caz. Celui care 0 realizeaza. contrariile care forrneaza un tot unitar. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. subintelegem in primul rand patuI.

:tara sa-i dam impOlianta cuvenita. ell amt ~tim mai putin. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. cu totii acest joe din eopilarie. II jucam tot timpulin viata. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Nu erista lupta pentru viap. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. oricine poate sa invete sa iubeasea.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. desigur. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Dh'1 pacate. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. Stim. De asemenea. 0 adunam In noi 192 . Pentru inceput trebuie ~tiut ca. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. daca nu existii rautate. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare.Jifaca dataria". Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care.am Llltrebat eu. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . :tara 'larbe. Oricine poate insa sa invete sa judeee.

Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. in oriee situatie. mai ales femeilor. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. 193 . Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. Ne miram de sfinri care suporta totul. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. pentru ca mai tarziu sa vada. ca inca mai are de invatat. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. printro boala grea. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. Iertati-va parintii. 11ajuta corpul.. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. Caldura seoate rautatea din corp. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Exista oamer. Ie place caldura. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Cum. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe.

iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale.estonienii. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii.~i cum? Pana ca. dadi nu facem abuz. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. apoi se bat eu a maturica . Cand corpul incepe sa transpire. ~i temperatura incepe sa scada. noi .Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. Efectul este minunat. In felul acesta. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. Cel pentru care baia a devenit un ritual. se curi:ita in toate sensurile. cre~te temperatura . ca se face ~i 0 curatire de rautate. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Nu ne gandim. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. De pe vremuri. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. berea.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Climatul cald seoate afara rautatea. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. ~i nu alcoal. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. mai ales daca acest lucru se face regulat. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. contribuie la capatarea 194 .focul purificator al organismului.

petele ro~ii .einversa. In timp ce i~i beau berea. Petele albe sunt spaima. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. acum se zice: Baie/i. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. Ec:b. probleme mondiale. n-are importanta cum. ~i gata. mai ales de came.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. in frig el se lini~tqte.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. Tocmai cand discutia este in toi.ra195 . corpul miroase frumos. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. Frigul are actiul1. S-a dus mizeria. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. Se spala. Daca la caldura omul devine energic. ~i te fuce sa slabe~ti. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. economie ~i politi ca. rasuna 0 voce: Ba. zgomotos. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. se leaga 0 discutie despre viata. celui cui Ii place dHdura. ea ~i pe eelelalte mund. Are pete albe ~i ro~ii. Caldura iti scade >pofta de mancare. acela dore~te sa se elibereze de rautate. ~i pomese toti ea unul. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare.. temperamental. La sfar~it pleaca spre casa. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. sa mearga la baie. eu placere. J! J! J! Urma.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. haide/i la sauna!" ). delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. A~adar.

Daca. Mainile §1 gatul alb . la subsuoara nu patrunde caldura. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Prin contrast. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. sub sam. PriIT'. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. Veti spune di in cutele corpului. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.ne putem face diu. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii.probleme ell comunicarea. Adesea. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole . in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. Afland acest lucru. este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. in baie. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi.Luule Viilma utatea.J. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . 196 .spaimele se vor miqora. sa nu se rada de el. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate.

Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. el va mud. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. puternic ~i capabil de lupta.. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. dlldura prea maExcesul este L. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. Daca 1a focarul de inflamatie. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. Cine este con~tient de perieol. Foa. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. la alte1e spatele.'1:e utim vor reu~i. mai sensibilia frig este abdomenul. Aceasta inseamna ca. eu toate acestef. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. Oamemi care au putina rautate in ei. ace1a nu va ingheta.l. se mai adauga eeva fierbinte. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . Caldura "salveaza" omul. La lli'1. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. in schimb in frig a 197 . Acest lucru este posibil. dadi este facut in numele unui scop de bine.'1totdeaunadaunator. Asta 11 sperie pe corp. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire.ele persoane. cu un anumit scop. corpul fizie nu poate suporta acest luem. in el dimane 0 agresivitate ascunsa.Alungii riiul din tine Omul care. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. majoritatea vor silri afara din cada tipand. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi.apare 0 senzatie de dildura. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat.

eu atat rautatea lui. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.. Comparali aceste doua femei. de frica. eu cat un om este mai inclinat S8. va cre~te §i se va transforma in dispret. sens ~I va plen. Prima. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. . i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . Daca n-ar bea. 198 . mi-a spus dintr-o suflare: "A. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit.. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. dincolo de fatada onorabilitatii. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. Cine nu face aeest lucru ~i. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. tara sa stea mult pe gandmi. totul ar fi in regula ".i. incepe sa se agite.

care.ca sotuI sa fie un om cumsecade. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. Este apreciat la locul de munca. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). ca raspuns. ea are un copil bolnav din na. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. il suport numai din mila . El spune adevarul. femeia moderna vrea sa scape de cratila. chiar claea face ee ii spune solia Iui. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Daea nu i-o iei eu forta. de~i toata Iumea 0 respeeta.Jipentru ca este tatal copiilor mei. Sotul ei este un om neajutorat. tacut.Jtere". tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. Aceasta femeie are cancer Ia san. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. Cand femeia 11pune sa fadi ceva. sotul nu 0 apreciaza.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie .Jifamilia ei. el se enerveaza. Trebuie sa ne ajutam fUca . Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. de~i pe urma face. Dupa parerea ei. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. supus. eu 0 privire ~tearsa. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. el. dar ea nu-I crede. pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. 0 trimite la cratita. pentru 199 . In schimb.

Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. fara ajutoml sotului. Ambele femei. a facut singura. care este 0 nulitate. Asta ~i arata boala ei. Dar succesele n-o bucura. pe unii ii 'lor trece fiorii. daruiese sotului rautate. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. sine era. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. rautatea este zgomotoasa. 0 lupta. La prima. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. deoarece nu are in ea acest sentiment. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. Vede ca tot ce a realizat in viata. inevitabil. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. ~i chiar da200 . in loe de iubire. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. rautatea este dispretuitoare. ci vrea sa-~i aranjeze viata.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. la a doua. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. adiea demnitate. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot.

ci 0 vor seoate la leetie. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. nici cealalta nu poate spune ca. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. Umilind pe cineva. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. Omul ii ziee raeeala. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti.oamenii ineep s8.-limproa~te eu dispret. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. ·aui.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. De aceea dispretui indeamna la du~manie. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . la ura. dorim •. Dispretul este rautatea care umile~te. E1 merita mai mult. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Nici 0 parte. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . Dispretul cre~te incetul eu ineetul. ii Du~mania duce la cancer. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei.

sau de oarnenii care nld de altii. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni.munca fizica. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. Unul dispretuie~te mitocania. altul . altul . mode~ti ~i inteligenti. ele. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. de a-I apara ~i ocroti. Ceea ce va provoaca dispret. Este un stres periculos. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata.harnicia excesiva etc. Mai ales daca. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. Si daca v-ati culcat eu temperatura. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. din easa. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. dizuti in autoadmiratie.fandoseala. De exemplu. Dispretu1. dupa parerea parintilor. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza.munca intelectuala. sfidatori. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. Eliberati-va de dispret. categoric. Pe masura ce cre~te. ei 0 vor invita. Daca va irita. unul pasivitatea. de exemplu. altul . Daca va temeti de oarnenii trufa~i. desconsiderarea incepe din copilarie. va va s:kai ~i in continuare. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . unul .

copiii lor var merge pe urmele parintilor. am 0 seI1. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . Cornorile lor cresc. inclusiv sadicia. Daca afi flicut pufin rau. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. Infumurarea orbe~te ~i. va suferi nepotul. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. A1asura se afla lajiecare fn suflet". de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. daca omul continua sa 0 cultive.}iva. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Daca afi flicut foarte mult rau. saracia lucie etc. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. au irosit rara noima bani pentru educatie. eu cat raui este mai durercs. La maturitate.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. crearea unar valari ve~nice.boala.tia a venit de la sine. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. cultura. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. el va cadea bruse. chiar daca. chipurile. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. daca priviti totul de sus.Alunga raul din tine parintii Intre ei. va sliferi copilu!. Daca afi facut mult rau. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. la care boga. vefi suferi vOl fn.

Dispretul este un mentor neindurator. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor.i se va ~coli pentru a deveni bancher. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile.te oamenii bolnavi.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. Adesea la serviciu el va intra in impas. Astfe! se capata intelepdunea de viata. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. procesele se vor pre1ungi. Cand copilul dispretuie. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. justitia nu se va mi~ca.. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. devenind judeditor. sa fadi 0 judecata dreapta. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. 204 . ca sa se afle printre bani. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. va trebui sa traiasca in saracie . el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase..

jtiu care este baza existentei meIe". ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. ca ceara ce se lasa seara. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. pro~ti. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. socotindu-i ni~te pro~ti. De exemplu. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. pe frico~i.. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Ii vad spaima i'4a de umilinta. neajutorati. ca arice 1eclie de viala. care Ii provoaca agresivitate. 205 . pe eei care nu gandesc ca ei. I~i va face cu neplacere munca zilnica. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. eu to ate acestea 11intreb:.e:" Vreau sa . ~i obstacolul va fi greu de observat. Din pacate. pe eei taculi etc.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege".ne. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.

A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. 206 . Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. Vad in elintelepciunea.imi spune el intr-un limbaj simplu. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. . Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. apropo de comportarea pacientului precedent.. . inainte de orlce. trebuie sa ~tim ca.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. Multi barbati se agata. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. ca de paiul de salvare. Avem in sange sa invinovatim pe altul. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul.. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. In carte este subliniat rolul femeii. ori bilrbati. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala.

sensibilitatea. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . impreuna cu familia intr-o mina. C<1ndneincrederea dispare. bel~ugul. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. ratiunea. chiar de acum. pana cand VOl' atinge perfectiunea.spiritul. Dar casa inca nu este caminul familial. adica eu ochii femeii. simbolie. mintea. se coreleaza cu tesuturile moi. capul. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . veti privi viata cu ochii altcuiva. Pomind de aici. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. izbanda. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. sufletul ~i corpul. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. Sexul femeiesc se ia dupa mama. spatele. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. sparge casa in buditi ~i se va trezi. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. feminine. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. forra. emotiile. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. Dupa tata se da sexul barbatesc. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. flexibilitatea. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. caracteml. cordialitatea. Sufletul este mama care.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie.

tot mai frecvent. Ell'ntelege ca. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. Din emotie apar stresurile. Se nume9te complex de inferioritate. memoria. nu se supara. distrug. Trebuie s-o faca el singur. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. nu-~i toce~te simturile cu nicotina. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. Sau sotia este opusul direct al soacrei. medicamente 9i droguri. nu face istericale. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. eu toata dorinta ei. nu fuge.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. Aceasta spaima invinge ratiunea. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte.pentm aeeasta ne este data viata. alcool. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. Barbatului eu un astfel de com208 . Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. logic a. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . $i in zilele noastre calamitatile se produc.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne.sHibesc. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. blocheaza. iar in exces . Un barbat curajos nu face fite. judecata. i~i pierde barbatia ~i piere.

deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. devine eel mai mare acuzator. iarta. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. va suferi elinsu§i. n-o mai repetati. cat ~i fizic. di nu este capul familiei. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. Eliberati-va de acest sentiment. Cine este mai de~tept.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. Cine are un puternic sentiment de vinovatie. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. intai de to ate. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea.nd vor fi invatate. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. mra sa-~i dea seama. Cand 0 earaeterizati 209 . speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. el trebuie sa ~tie ca . va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. Daca viata de acum este grea. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. atat spiritual. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri.

cata 0 fi fost la inceput. lasati emotiile la 0 parte. incepand chiar cu propria mama. Umilirea femeii. Este 0 cerinta inevitabila. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. din pacate. ea prinde aripi. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. incat. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor.jtiut sa-l iubeascii. Daca are ~i sprijinul barbatului.je. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara.. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. se descurce 210 . Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. sofia nu a '. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. Este treaba cea mai grea dintre toate.ji fngroapa mat multe neveste ". In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Singur v-ati ales parintii. Femeia se ocupa de educatia copiilor. In acest caz. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii.te el so. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. dispare. dar daca el 0 distmge. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. "Cum reu. situatie in care arnbele parti sunt perdante. va este folositor numai puml adevar.

El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. Sau. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit. aeesta fiind scopullor suprem in viata.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. deoarece parintii. Ace~tia . Daca ea a existat de la bun inceput. Nu au facut ei. dar nu poate. minunata lor dorinta nu s-a implinit. oare. va iubi natura sau animalele. nu-i dau posibilitatea sa apara. el va a~tepta ~i. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. dar daca nu are masura este periculoasa . Pro babiI. ii 211 . ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. prin neaparitia lui. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. Vrea foarte mult.au obosit sa tot a~tepte un copil. Dorinta lor este buna. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. El se va terne sa iubeasca oarnenii. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice.barbatul ~i femeia . Iubirea sufleteasea este indestructibila. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Oricat s-au straduit.

EI este limitat de factorul timp al vietii fizice.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. Aceasta este problema familiilor fad copii. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi.ne~te situatia. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. eel care merita. 212 . Niciu. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. vazuta de pe pozitia copilului. irationala. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. Stie ca acum el sHipa. doat pentru distractia parintilor. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. In realitate. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. Sentimentul propriei demnitati.. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. a~a ceva. capatat in vietile anterioare. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile.

Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. spirituhd.va reevaluati liLT} pic dorinrele. Am vorbit tot timpul despre aceasta. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. care este mai u~or de lecuit. dar. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. In ansamblu. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. tocmai ei.. Exprimindu-ne altfe!. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. S-ar putea ca macar acum sa. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. Trageti sing-Gxiconcluzia. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. altfel ar avea 0 vedere norrnala. eei eu tulburari de auz aud viata fals. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. Binele ~i raul sunt notiuni relative. btJffatul sau saracul. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Din pacate. cei eu tulburari de riros simt viata fals.

viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. vederea lor se va inrautati. Toti au 0 caracteristica comunS... Daca succesulii ocolqte. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. . familie. Nimeni nu . omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. condueatori. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. nu-ti place. economi~ti. E bine doar ce fad tu. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. distrus·'. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. ~i daca v-ar implini0. politicieni.sunt ostili fata de viata. Ce face altui. vederea lor va ramane stabila. functia vizu. nilnicit. izalat.Luule Viilma vietii. 214 . stat. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. De exemplu. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. eu mana ta..tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Fara sa inteleaga acest lueru. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea. etc. la muzicienii orbi. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. eliminat. de~i ar dori foarte mult. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei.

mra de care drumul s-ar inchide..este bine.or. daca sunt in curs de dezvoltare .Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. dad ii ajutati sa se ridice. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. un om. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. cel care are 0 situatie materiala buna. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua.. 215 . lul personal seos in cale numai pentru el. in realitate se acuza pe ei. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. iar cel care este mai sarac.este rau. doar daca am ~ti sa intelegem viata. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . Omul e mcut sa gre~easca. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. este obstaco. se considera mai bun decM ceilalti. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. 1'/laimult. familie.a este mat u. eu cat este mai multa nefericire. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. guvern sau stat.

De la ciuda apare guturaiul. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. altfel viata s-ar opri in loc. Va dau un mic exemplu. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. pentru a-I ajuta. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Ve~nic suparat. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie.Luule Viilma Viata este mi~care. acela este fntradevar fericit. Frica . gre~e~te. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. dezvoltare. Deocamdata doar invatam prin suferi. lntrucat se grabe~te. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. ceea ce previne un final mult mai periculos . Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate.nte.hemoragie interna in creier. Avand tendinta sa exagereze LTl toate. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. dobandire de intelepciune. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. 216 . deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare.

zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Acesta este cuvantul . Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. negarea raului.roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . Cine iese singur din prapastie. deoarece nu a inteles motivul diderii. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. Raul exista.. campartarea capilareasca. . taate acestea due la fundul prapastiei vietii. refuzul de a avea de-a face cu raul. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.nu vedea. eel care este ajutat sa iasii. n-ar fi nici binele. mra sa aiba habar de nimie. Si nici nu vrea sa vada. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . dar nu e can~tienta de sensul ei. Naivitatea. acela a dobandit inte1epciune.este tot ce a retinut ea din discutia naastra. De exemplu. prin durere. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. va cadea din nou. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. Dupa intelegerea ei. Dadi n-ar fi. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . din darinta de a ajuta.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. "Doctorii m-au ajutat. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" .

Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. A fast dezamagita de mine. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. dragul meu.. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. cu severitate.Asculta. ii invata pe copii... La ~coala nu se invata ins a acest lucru.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. adunate. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. Zambetul intelegator.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . am §i eu defectele mele . Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. dar cu dreptate. asemeni unui zid de beton. 218 . dau un mare zero. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el. ~i a~a con~tiincios.. de dragul gloriei ~i onoarei. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. ci Ii va spune: .ipoata dezvolta capacitatile. Se a~tepta sa inta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . in limitele puterilor lor. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn.

Limita rine libertatea in lanruri. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. in timp ce in lumea barbarilor nu. fie el un nasture sau un zgarie-nori. iubirea maimurei nu cunoa~te limite./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. pe cararea vieW. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze.Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. in loeul mi~dirii. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. In lumea femeilor existS. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede. Scopul final este totdeauna 0 limita. Altfel. va pieri imediat. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . limite. va prefera. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. acela. adica lumea imateriala eu ideile ei. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. eel care. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Aceasta va ~i fi limita. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. un scop pe care I-a visat. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga.sa te pedepsesc ". cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. De aceea 219 . Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia.

omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. iar el. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . Unul vede in adancime. din cauza ei. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. Stabilirea unor obiective nerealiste.acela va fntruchipa mi~carea. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . pentru ca. iar barbatii idei. EI se grabe~te. adica prea mari. duce la sufednle fizice. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. nu sunt rngeri. In sfar~it. Daca n-ar fi a~a. mari ~i mid. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. aceasta este firea lui. fie de bunuri spirituale sau materiale. Chiar daca dobande§te ceva. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. l. In urma lui vine femeia. celalalt .~i acest lucru 11~tie eel 220 . Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii. barbatul s-ar rani mortal. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. Scopullor este viitorul. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. Ei sunt oameni. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii. in graba lui.in latime. nu in suferinta.

una buna ~i una rea. Mai tarziu. ne mai vorbind de fapte. care mi~ca omenirea Inainte. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. a~a credeam. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. nu mi-am schimbat parerea. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. un fel de instinct de conservare. Amplificandu~se. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. Dadi frica cre~te peste masura. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. Simrul responsabilitatii.Alunga raul din tine care merge in urma lor . Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Frica ii da omului senzatia de pericol. dar acum pot sa splm ca avea dreptate.copilul care va aparea curand pe lume. are doua fatete . Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. sanatate ~i fericire. omul va capata echilibru. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. omul trebuie sa fie pregatit de lupta. ea atrage raul care distruge. Nu aveam nevoie de alt adevar. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. 221 .

Am atins struna din sufletullor.erau femei autoritar~. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. care In subcon~tient deja vibra. Atunci de ce sa mai apara. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. isterice. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea. tratand femeile mra copii. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni.. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Prin plecarea lui. mra sim!ul maternita!ii. chiar daca este conceput.ral vorbind? " '7'-. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire.) 222 .iubirea face minuni. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc.tept vremuri mai bune etc. Recunoa~te ca ai ganduri rele.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui.. trebuie sa a. in ge1jf. de aceea nu-l doresc. Doar cateva au pierdut sarcina . copilul se va na.

Copilul ~tie ca. Timpul inseamna bani. Adesea sunt femei de afaceri. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. Sarcina ~i succesul . Dar. pleaca. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. inteligente. Pentru copil. intelectuale. Ca toate celelalte. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Spiritele J:nvata. Gandurile sunt date pentm a face bani. Ele spera in mai bine. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile.e bine. ele se impart in doua categorii. Pentm unele munca e mai presus de orice. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el. Copilul. 11sperie pe copil. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. nu suporta barbatii afemeiati. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Comunicand cu 223 . Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare.

Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. indignati. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Femeile ra:man uluite. Daca i s-ar permite sa nasca. prin aceasta de exprima esenta mamei . pe altele sa cedeze. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. Si atunci. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. parintii.ecarui om depind de mama. femeia afla de la el ce defecte are. 0 tanara indragostita. Ie invata ori sa faca prajituri. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. Din pacate. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. Organele genitale sunt formate din tesut moale. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. sa-~i corecteze gre~elile etc. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. Subliniez. ii cer intrun glas sa scape de copil.modul ei de raportare fata de lume. ori sa tricoteze. 224 . Si a~a mai departe. el. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei.Luule Viilma spiritul viitorului copil. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. in femeie se deschide iubirea fizica. poate foarte u~or sa ramana insarcinata.

iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. sau 0 emotivitate exagerata. i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. daca mama va continua sa lupte. sau acumularea unui surplus in uter. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. Respectiv. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate.problemele legate de trecut ~i de economic. ~i va sta in stare latenta. eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare.copr1 nl se hIane~te 225 . adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Cum este uteml a~a este ~i mama. adica aparitia tumorilor. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. in partea inferioara . Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. Dar daea mama este inchisa in ea. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. In timpul sarcinii. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul.

nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. ca unnare. partea feminina este reprezentata de trompa. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. In conditiile actuale. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . inclusiv sotul ei 9i ginere.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. iar partea masculina de ovare. Vorbe9te gelozia ma- 226 . ca sistem unitar. prin conceptiile ei de viata.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. Daca organul este indepartat chirurgical. . Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului. . aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. care la fiica s-a amplificat ~i.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. La organele genitale ale femeii. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. . Sarcina extrauterina apare atunci ca. In caz contrar ar putea muri amandoi. dadi se prinde de peretele posterior . Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde.

UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. S-a petrecut in 227 .copilul. sunt impotriva. trompa yi ovarul. in spera fata de maternitatea fiicei e1. Pentru 0 sarcina normala. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie.in uter. Ovulul se matureaza in ovar. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Tot acelo. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . in trompa. in spera sarcina. care incepe rapid sa se dezvolte. se mutil in leaganul matemiHitii . se indreapta spre uter. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. Sarcina.Alunga raul din tine tema din ea. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. din principiu. Daca mama neaga sexualitatea. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. prin mi~carea ei ondulatorie. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. Uterul femeii arata. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. fara sa se vada. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i.

Trompa nu a observat . ca de 0 tanara frumoasa. prin fratde ei. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. sa fie femeie. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. eu alte vorbe. a alunecat pe Ianga. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie.era interesata de altceva. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. In timpul ovulatiei. 228 . impreuna eu lichidul care 11inconjura.reci ~i instrainate. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Era ca un fel de munca individuala. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. ovulul eliberat. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. ni~tc persoane straine sau. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Eram uluita. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Trompa s-a apropiat de ovar. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. nu invatase. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit.

Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. Trecand peste toate.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. in adancul trompei. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor.va face acela~i lu229 . dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. ca un vacuum. odata eu sarutul.!u. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. ovarul s-a scuturat . toata iubirea ei sutleteasca. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi. S-au unit rapid ~i !in.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei.. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. Peste 0 clipa. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten.ze in timpul sarutu. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti.. Tensiu. Sarutul trompei a fost fecundat. trompa. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii. s-a riispandit pe suprafata ovarului..i. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului.~i a inceput sa se ridice spre trompi. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl.prirnise chemarea .

nu pot Insa sa contribuie 10. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme.. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite.'L In caz contrar. a~teptare. devenite banale. se pOT.m.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. Mai devreme sau mai tarziu. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. iudarjire. i~. ceea ce va pricinui chinuri mari. In relatiile matrhnoniale. Se poate face sex 9i fara ele. dar nu este normal. exprima. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. sub 10z1ncamo230 . Cel mai adesea. obligatie. . Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. deznadejde.. sarutul exprima obi~nuin!a.. dezamagire. respingere.. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala. saturatie. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze. care ate sUi0 functionare corec. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. au fast foarte mirate. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. lar vaginita fiicei ei . indiferent de sex. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. ta a carpului.Luule Viilma em. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. Secretiile naturale.. unge organele sexua!e. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. aer glumet.eontractia spasmodic a a vagillului . imitarea sceneIar amoroase din filme. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. Se . merge ~i fara saruturi. ele devin nocive. de9i pot provoca ernotii. iubirea sufleteasdl. ordin. se poate face capil in eprubeta. simtal datoriei.

rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. omul invata ce 11va a~tepta 10. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. prin samt. Sa. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. lipsita de 0 falsa pudoare. Co. Cine nu are frate. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. fratele invala. prin SOIaso. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat.. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . maturitate. Iubirea surOIii pentm frate. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. urman. nu va deveni niciodata sexuala. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. in timp ce iubirea va ramane.Alunga raul din tine ralei.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar.. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. Odata cu varsta. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. pentm ca vad in el a anormalitate. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. sa-l mangaie sau sa-l sarute. In felul acesta. anii aceia. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. inva!a sa iubeasca femeia. maturitate.

Prostata este organul patemitatii. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. de succes. Tatal care nu poate. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei.. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. Lumea se deschide pentru copil prin mama. dar este rau ca. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. Iubirea mamei pentru so!. de starea materiala. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti.Luule Viilma variabilitate. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. de barbatie. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. Baza f•. 232 .

de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. Daca femeii ii plac barbatii voinici. ea va atrage barbatu1-at1et.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. Ca 0 concluzie. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. Barbatu!. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. un bun-simt genial ~i foqa vointei. barbat. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. Nu am nevoie de tine". iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. gandindu-se la viata care a trecut. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. Frica . Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. se va cai dealegerea taeuta. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie.

El vrea sa vada adevarul.}tifemeia iubita de un barbat . Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Nici el. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. Acest transfer este insotit de un susur. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. a auzit ce era mai important . Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Pentru majoritatea oamenilor. Nu vrea sa auda nimic. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nici nu e nevoie sa auda ceva.}i asta te face femeie n. In realitate insa. i~i provoaca suferin!a. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. . Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar.gatul. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. pentru ca ea. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Astfel se produce unirea in spirit. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. Indiferent de sex. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. chiar daea se spune ceva. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii .iubirea. femeia. Daca i 234 . gratie cedarii lor reciproce. Primul organ de sim! sunt urechile. a~a cum a~teapta ele.

eantitatea de sperma seade. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. t1uidele se ingroa~a.prin aceasta. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. atM la femei cat ~i la barbali. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. femeii . eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. Treptat.'lte.Jte ~i atlmci yeti intelege. Daca acest sentiment cre~te. Pe masura ee sperma se ingroa~a. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. La inceput Ii se modifidi forma. mai devreme sau mai tarziu. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. spermatozoizii incep sa moara. in incapacitate de a avea relatii sexuale. Ca urmare. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. nu mai este liber in iubire. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. de sentimentul de vinovatie. In eel mai bun eaz.rolul de acuzator. De obicei. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total.

care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. rautatea 0 mare~te . 11poate speria pe copil pentru toata viata. .gase§te ca femeile sunt vinovate. 236 . Arterele inseamna femeia.ramane eu testiculele necoborate. Prin urmare.daca 0 sa rada de el? .considera ca toate femeile sunt la fel de rele. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. eu alte cuvinte. . Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. testiculele nu coboara.este convins ca femeia este vinovata. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. Frica tine cre~terea pe loc.aceasta regula se aplica la toate.Luule Viilma In organele genitale. . Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti .cauta vina la femei. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. sau invers. Ferneia care rade de biirbatul ei. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. Barbatul. membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. La barbatii activi ~i agresivi.

grip a . Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . oreionul. a~teptand un moment prielnic. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale.rautate din neputinta. ea. . Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. cea mai grava este.creion . prin cuvinte sau ganduri. Invingatorul devine. Cu cat se va depa~i mai mult masma. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. Cu cat rautatea este mai mare. in victoria sa. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. apare 0 boala mai grava. Dintre bolile care duc la eomplicatii. marinimos. .Alunga rCiul din tine .varsat de vant . La baieli. pe copillneepe sa~l doara gatul. Dad\. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete.depresie.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia).simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. p. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. 237 . in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. rautatea se amplifica. eu atat boala este mai grea. din acest motiv.

Primind 0 edueatie foarte severa. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. Ea nu ~tia sa spunEI. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. dar care n-a vazut femei. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei.Luule Viilma p. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. De regula. Cand fiica lui. Fiind oameni cuviincio~i. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. care pe nesimtite se transformase in gelozie. a sotul ei Ii refuza iubirea. dar. leganand-o. amandoi s-au cufundat in treburile lor. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. el. Sensu1 vietii devenise munca. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. instrainate ~i incordate. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. care vedea totul. in realitate. dar in esenta geloasa. baiat bun ~i muncitor la prima vedere. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. micuta. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. In aceasta familie model raporturile erau. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. 1a aceasta femeie. ~tia totul.

Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Din fericire. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. fiind aseultator. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. cu foe. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. Nu era pentru prima oara. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. acesta era stilul de viata in familie. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. nici n-am nevoie. Cercul s-a inchis. Grice efect are a cauza. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. tara sa~i retina pasiunea. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. ~i pentm ea nu a primit-o. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. Acest lucru 0 jigne~te. tatal era deja un voinic. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. Daea nu mi se da. 0 sa ma descure eu ~i singur. Sarutandu-~i sotul. 239 . sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare.Alunga raul din tine se retina.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. La paisprezece ani. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. Cum-neeum. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. Sotul ei este copilul .

Luuie Viilma Ghid de viatci . Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. La om. ce e de gen feminin.cu mama ~i sexul feminin. tesuturile moi . acest ghid ne spune un singur lucru. Daca nu ati facut acest lucru. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. cu sentimenteIe ~i eu viitorul. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli.la tot ce e de gen maseulin. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. 240 . Sa ne uiHim Ia m~iini. inseamna ea mama. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. tarni . Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. 1. Mama se reduce la tot. Citindu-l.mama. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. prin urmare. cu rautatea ei.. Cred ca ~i dUIl1.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i. Seheletul este tatal.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. Corpul nostru este un fel de ghid. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". Partea dreapta .

pe care elinsa 0 tine ascunsa. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul.. In acceptiunea obi~nuita. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. De exempIu. dar ascunde acest lucru. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. tara derapaje. In princip1u. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba.t . cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. prl.provocata de deceptii. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit. degete lungi. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. fine pana atunci. Setea de ca9tig 2.:11 i . sa poata prinde mai u~or. Ii va un1!i degetele. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. Rautatea "N-o sa mai dau" . daca la un om generos. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. ~i ca este aVa!. flexibile ~i frumoase.

In vartejul vietH. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. 0 li. Degetul mare este tata.tata.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte.i cali242 .mama. inelarul. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. ~i aceasta lasa mme pe maini. mijlociuldunmeavoastra In~iva. Aceia. altfel viara Ie va fi grea.uratirea vietii din vina proprie.l1gJ:. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. Lungimea unghiilor -.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea.degetul mare.. Pernu!a palmei . eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta. 0 unghie care se 1ngrOa9a. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. Cei care au unghii scurte ~i late 10. intelegerea materialista a vietii . aratatorul. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0. 10.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. 0 palma mare.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .frati-surori.important este sa fie bine platit. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea. Uitati-va 10.care unghia de 121..1tatalui. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina.mama. degetul micoamenii. palma . 0 unghie moale ~i fdabiia . femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile.

Alunga raul din tine tati la mama. care la dumneavoastra s-a amplificat. este un mod de a pomnci. stanga . Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte. nu? Acum. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Dar daca intindem . articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana.un supon solid in viata. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. Dadl articulatia este deformata . Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". in bratele careia ne simtea. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Uitati-va la cicatrici. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. Sunteti un am politicos. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. A arata ell degetul nu este politicos. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice.eu sexul masculin. Va reamintesc.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi.ti arali parte a fa buna.rn in siguranta. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . se afla pe dmm. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui.

Tatal i~i manifesta rigiditatea. Dadi trebuie sa 10loc viti. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate.Luule Viilma tenninali aceasta operalie.. Echilibrullor da fo11a. mama .. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. Acum. Purrm.. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. claca 0 faceli repede san lent. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. Daca ea nu cxista. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. Iar amenintarea du~ma- 244 . care preia greutatea loviturii.tata.'1lplu diformitati. Daca va mi. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra.flexibilitatea.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. ele fiind formate de regula din tesut moale. Prin anaIogie yeti inteIege sem. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob.cali mainile energic. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare .'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. stra. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab.

La eel care traie~te ca S3. Dar. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. iar mama pe eel femeiesc. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. daca omul ~tie sa comunice. provocata de invidie. AeeasUi. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase.. Cel care. partea interioara mama. Ca intotdeaUi"1a. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. l~i ascunde pumnii la spate. rautatea este directionata spre inafara ~i. eu alte ellvinte. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". Va avea articulatiile comlui sanatoase. dea eu punmul.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. simtitul comlui Ii da un sen. . este multurnit ea seamana eu ceilalti. Cu cat mana doare mai tare. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. in afara de durerea crunuitoare. Via!a este sanatate. . Partea exterioara a palmei este tata. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. se va alege ell 0 boala la incheieturi. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. 245 . cand se bate. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. eel . Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. sub masca de om bun.

dar invers se vor imbolnavi. sa se incalte eu pa. 1 esenta~ e. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata.J ta " mseamna•. Oriee remere trebuie ca.1 de ~ l2:andire al tatei. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. cea inferioara . ' Impmgaw ' A ' A A 2. imbatranind. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. Daca doriri sa Ie averi sanatoase. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i.•economIC pleaca ae Ja mOUll. ~i sa ramana teamr. Vor 52. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Ce ne spun ele'? In 1 b . sa ta~neasca in rata.masculina. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. viatu economidt dupa mama . . Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider. atuuci cand merge. se simta protejate economic. este un Infnint. chiar la adancj batraneti.. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. Cine merge mereu in papuci.•ca succesUl 1m•.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.ntofi eu toc. Nu degeaba. omul calea pe cakaie. sa 0 1ntread\. oar (. aceas'-' i 1 . Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia.f YOr6§C t·. > 0 <0'" "I 246 . din cand in cand.1 uespre comumcare.cJa en ot U]1 subtext economic... nu Ie va strka. comada.adica feminin. Ne~tiind sa gandeasca. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. Arum sa ne uitam la pidoare. . ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. Daea. dar dorind sa ta~neasca in fata.

Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Dadi mama nu are incredere in tata. deoarece el a devenit slab. deprimare. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. copiii vor avea 0 bolta normala. bolta nuii va mai servi drept pod. pe masura ce cre~te.. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. Aceasta inseamna supunere. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. 247 . refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Ei Sli. copiluI va avea. macar in numele onoarei. o sit'l. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. Daca doar un picior este strfunb. un picior bont.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. Dac3. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. lntr-o familie eu scandaluri. diform. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. bolta transversala se aplatizeaza. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile. copilul va calca pe varfuri. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. Dadi ins a tatal. tipete ~i lupte in care.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe.

eu atat mai mare este satisfactia alergatului. . in principiu problemele Slit'lt 248 .ilie. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. el este un suport solid pentm intregul corp.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea. pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. omul se sprijina pe cincaie. Dinspre toe spre varfuri. Obisnuintele se creeaza in farn. at§t spiritual cat ~ifizic. Avem nevoie de mi~care. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. Cu cat este mai multa transpiratie. Degetele sunt membrii familiei . procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp.Deosebit de importania este transpiratia. gratie varfului. apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. Pfuintii care alear. Unnariti-va cum calcati. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Copiii ei vor fi impotriva alergatului.rile. Calcaiul da suportul. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. varful da directia. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. rara varf insa nu poti face lL11 pas. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. ii obliga pc ceilalti sa participe. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. Si ci'md varfurile obosesc. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea..Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. ca 0 femeie care. ga eu plaeere.

se va opri din mers. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa.tata este mare ~i inalt. Daca varfullui este indo it in sus. De cum apare durerea. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. Propria voce in loc de orchestra. Iertati-l.mama. ca imbracamintea lui s-a demodat. se incordeze pe degetele de la picioare. mandria tatalul s-a transformat in infumurare. picioarele dumneavoastra se vor face bine. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. aveti grija sa Ie evitati.fratii ~i surorile. al doilea . Daca nu puteti alerga. inseamna di aveti un tata mandru. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Aceasta deformare spune ca tatal in249 . Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. De aid apar dureri la picioare.ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. In acest caz. mama 11conduce pe tata. al cincilea -lumea. Esenla dansului este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. al treilea dumneavoastra in~iva. dadi omul nu iese din ~lapi. De exemplu. de obicei. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de.Alunga raul din tine acelea~i. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. dar. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . atunci mergeti pe varfuri. Degetul mare este tata. al patrulea . Uitati-va la degetele de 1a picioare. aceste tendoane se vor osifica. Daca degetul mare este mare ~i lung .

teaza bine.probleme pe parte barbateasca. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. In rautatea lui. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Daca degetele se distan. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. atat in bine cat ~i in rau. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat.la calcai. nu trebuie taiate pe margini". pe altii . adiea ineoreet.. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. de fapt. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. Dad\. La neeaz.. se Iasa terorizat de ea. invers. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. deformarea stangului . Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. Constrangerea. InsealJ1. ori el 0 terorizeaza. Toate bolile se produc. ea ~i ineal!amintea neadeevata. pentru ca a~a 1n250 .. ori.na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Totul pleadi de la parinti. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. . sunteti mai putin dependent de ceila1ti. De exemplu.

unghia. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. Un om caregande~te coreet. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. eel care nu merge coreet.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. pentru ca. Cel care se lauda eu succesele sale.. crescand in latime.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ".i munce~te foarte mult. Ca intotdeauna. va avea picioare bolnave. salturile din viala ~i salturile economice. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. chiar dacastain frig . eu to~ a sa continui sa cresc . ingusteaza campul vizual. i se vor 'imbolnavi tendoanele. a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. Obstacolul a cazut. va avea tendoane sanatoase... ca urmare. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. nu mai ji din cale ajCtrade curios. Dad! acestJucru Ii produce durere. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. Cine vrea sa 251 . Cine ~tie daca se va mai repara vreodata. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. Fiecare merge in feIul lui. Cel care alearga eu rautate. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. va rasturna obstacolul cu genunehiul. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism.

Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. De lovit. iar frica 11convinge sa se mtoarca. Ca urmare. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. fiindca nu are destula minte. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. deosebit de elastici.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. pe fata. V8" avea genunchiul orept bolnav. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d.injurul sau ~i aV. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. va avea genunehiul stang bolnav. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. genunchii se 'lor rasuci spre spate. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. Cu cat omul este mai agresiv. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Diferenta este ca eel care a dat. n-ati lovit. La tinerete omul are genunchi frumo~i. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. de a ridica mana. Prin urrnare. SubHniez . 252 .

pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. Daca pe parcursul vie~ii. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Se va distruge ~i osul. Cu cat avaritia este mai mare. osatura. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept.'1t vazute de din afara. de mare mobilitate. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. avaritia provoaca :autate la om. Cu alte cuvinte.Alunga raul din tine Va reamintesc. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. care fomleaza baza corpului uman. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. ci dimpotriva. se va distruge ~i lesutul osos. indiferent cum SlL. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. se transforma intr~un sistem elastic. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. in incapatanarea ei. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . Omul care are picioarele in "x" este avar.'11ilie. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. eu amt genunchii sunt mai deformati. Bazinul simbolizeaza familia.. Daca mama. clatorita articulatii1or. Ie diminueaza. care este rigida. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza.

Luule Viilma drepte. Treptat. Cu cat portofelul devine mai subtire. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin.de . fie ca el era atat de deceptionat. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic.t uu mai voia sa ~tie de ei. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. de oehii lumii. Picioarele drepte arata echilibru economic. surarile $i cu Iumea. Cu cat intrece masma.0" earaeterizeaza un om generos. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros.. Prin urmare. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. din eauza tatalui sau ~i a lui. i se va imbolnavi genunchiul drept. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. avea probleme atflt de mari eu fratii. inseamna ca. eu cat irose~te mai mult. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. inca. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. incat functiile acestor degete erau alterate. apoi se ingroa~a. Asta m254 . Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. Picioarele strambe in form2i. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. ca barbati. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. unul dintre ele ia forma de "x". il va durea genunehiul stang. articulatii1e de la genunchi se strang.

trei ~i patm erau deplasate. Deci.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. Tot ~tepta ceva. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Nu se in~ela . Bolta talpii stangi era supraineordata. suporta totul cu resemnare. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. Daca fiul s-a imbolnavit. Bazinul ba. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. molieiune = senzatie de nesiguranta.partea stanga era lasata. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. Pentm a intelege mai bine. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. tatal era umilit. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. sa privim pieioarele in intregime. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. Osatura il simbolizeaza pe tata. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. dar nici atunci nu cracnea. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate.rbatului era deformat . tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Prin urmare. economic. cum a~teapta 255 . Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Apoi s-a insurat. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. In felul acesta. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. Fiind bun la suflet. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. Vertebrele doi. Deci. sa ne uitam la bazinullui.a~a ~i era. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. ci lea amplifieat. de~i trebuia sa fie invers. Pentru a intelege ~i mai bine. Bazinul simbolizeaza familia.

Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita.'1 echilibru. dar ele existau. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a ..invata leetii1e de viata. eliberat de tensiune. adica se imbolnavise. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. fiindca el ~i-i alesese pentru EH.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destramat. traia pentru a face bine celorlalti.te invata multe. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. Doar atunci cand bazinul este 1. a auzit un trasnet in spate. Eliberandu-se de stresuri. 256 . Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. a in!eles ca tori erau la feI. a plecat. Se sacrifica. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. adica. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. Insueeesul are ~i 0 parte buna . san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. 3. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult. Cand I-au alungat. i~i nega propriile necesita!i.

A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. Cine considera ca viara este urata. Cine are dinti puternid. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. bun. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau. ~tie sa-~i faca planurile ell cap. ba lasati totuI la nimereala .1 1.bucuria.posibilitatea de a alege este mare. Cel care nu acorda atentie planificarii. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. care se bucura de viata. nu va da importanta nid masticatiei. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. Ba asimilari cate ceva. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. fara sens. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. care trebuie mcuta cu grija. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. nu va gre~i in timp ce munce~te. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. La un om generos. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. De altfel mei nu simte gustul mandirii. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale.·7 . plicticoasa $i mra rest.

mintea barba!ilor. Cata vreme acest stres nu este eliberat. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Inceputul determinafinalul. La eel care se razgande~te bruse. intrucat vrea sa mearga prea repede. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Daca IDsa se teme de viats. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. se vor forma diverticuli pe esofag. din cine ~tie ce motive. Cine ura~te. Cine se teme sa mearga 1nainte. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. 258 . va suferi mult din cauza dinrilor. ~i se ascunde de greutati. va avea din cand in cand spasme in esofag. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. va face paradontoza. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. va avea din!ii de lapte strica!i. se 'lor strica incisivii. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere.Luule Viilma general. inseamna a-I dori drum bun. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune.

Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. In sens simbolic munca sufoca libertatea. ca. fie ~i ill ganci. il1cepc ulcerul. la inceput i se va inflama mucoasa. Cine se apuea de treaba eu rautate.:i mai dureros. adica omul i~i dore~te raul. stomacullui va da afari3. Daca rautatea se amplifica.tot contimltul prin vom3..nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. Daca rautatea se transforma in du~manie.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. are un stomac spastic.. in ura. eu alte cuvinte. va face un ulcer mai adanc . aeiditatea din stomac cre~te. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. Cel care se comporta. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. adica face gastrita. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. nu va avea un stomac sfmat05. stomacullui nu va produce sue gastric. daca se invinovatqte pe sine. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat. 259 . ulcerul se transforma in cancer. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.nos fatS. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. adica mancarea intra In trahee. du~ms. jumatatea masculina este intestinul gros.

Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .

Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. sau. procesul are loe in intestinul subtire. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. Canalul biliar se varsa in duoden. Amintirile urate din trecut aduc amari. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. simbolic. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. daca omul este predispus la amintiri urate. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi . de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. dar tie ifi trebuie. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. nu-fi va fi bine ". Tot in duo den da ~i pancreasul. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin.kiune. de exemplu ai sotiei.

are un in~' testin sub tire sani'ltos. influentat de ea. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos... AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata.'" 1...<> s'mti 0 d·. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului...l..~ 'fU . cre..abia 1nananca ca 8i da fuga 10.. Dar cd care este grabit.. va avea aceea~i indispozitie. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze . va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire . ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o.""". jos.. Iui..-.. consta in lucru:d manmte. intestinul subtire treee In intestinul gros... seade secretia de bila. . a abdomenului...b\. dupa cum Sf: ~tie..Luule Viilma rere. in plus fata de problemele de digestie. A. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat.]~~ J_ . BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti. toaleta..r'~ '.. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul.. .' •.te secretia de suc pancreatic ~i.1'J. Duodenul este organu] central al tractl. mai ales dadi este femeie. Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.t~~. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care.' (.'_.~li_ ~\V \. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse.llui gastric. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru.1:a"" ••..Jrp.. In p~rtea dreapta. Cihe detesta maruntusurile .0:.. 'Ll!. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. d'" '''It'~ .l.. vierii. 262 . scade continutul de zahar din sange.

In prezent. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. dar este posibila. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. pana dnd 0 umple pana 1a refuz.. fiind ocupati cu §coala. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri.apendicele. extenueaza ~ Dsihicul. fiinddi se considera in263 . Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. san a modului biirbiltesc de a gaud!. In schimb. Daca omul se teme de riscuri. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. timpul nu te mai gone§te din urma. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. va avea un cee bolnav. dar nu gase~te momentul potrivit. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . se face In cec. ei.ie. un de nu mai e de gluma. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. in acest caz. ba scade. Infundarea rectului. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi.

Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el.idurere sub plex. Cine i~i fa264 . colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. ~pertar sau hot. sau. din setea de a avea un ca~tig. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. va avea 0 senzatie de deznadejde. Simptomul ei este senzatia de saturatie. pentru di se teme. devine apucator. el inlocuie~te frica eu rautatea. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. serioase. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. sa se intoardi. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. ~i totu~i i~i asuma riscul. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. dar poate sa duca ~i la tumori maligne. Dar. cine incepe sa se grabeasca. supraindircare :. devine rau ~i se imbolnavqte. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. dar e obligat s-o faca. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. ~i nu vrea sa dea inapoi.Luule Viilma competent. este situatia in care tie nu-ti trebuie. va avea intestinul gros bolnav. in rautatea lui. Numai rautatea duce la neoplasm. avar. Cel care.. dar fiU dai 10. sau eel care preferS. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul.. Pe scurt. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. a1tii. interesat. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii.

10cuI potrivit. refuzul de a renunta 10. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva.ecuriIe. adicil rautatea invinsului. adica rautatea. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. eu cat obstacolul este mai coneret. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. strivind totul sub greutatea sa.iar eel care dorqte raul invingatorului. i§i va imbolnavi sigmoidul. garanteaza sanatatea colonului descendent. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. scopuri minunate. dorinta de a risco. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. Rautatea transformata in du~manie. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit. problemele irezolvabile.matio.. provoaca cancer. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. de a eeda la timpul ~i 10. pentm a obrine ~i mai mult. Priceperea de a te preda.. se va aIege cu un cancer. In colonul sigmoid sta necinstea. poate sa-l apuce diareea. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. rautatea de am invins apare inflo. fac co. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . Agatarea febrila de ce este al tau. Cine se pregate~te eu rauto. 0 mare realizare.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. iv1arimea este 0 notiune relativa.tele muncii. in ura. De 10.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte.

pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. dar ~i 0 situatie.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Dar.Luule Viilma omul. Cu cat exagereaza ell rautatea. va face cancer. va avea rectul bolnav. acela simte un diseonfort Ia anus. constipatia va alterna cu diareea. are un rect sanatos. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. la pierderea Iocului de munea . Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. pentru a-~i atinge scopurile. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. se va trezi cu sangerari. Rectul arata ca omul termina lucrarea. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal.toate acestea due la imbolnavirea rectului. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. 0 eonditie. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. de exemplu. Dorinta de a obtine maximum posibil md. va avea sigmoidul bolnav. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Daca simte ~i 0 sete de razbunare.

" Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. nefericit ~i neajutorat. La un interval de jumatate de minut. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. eu at.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. comenta cu multa savoare fru267 ..Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii. cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. dar treaba era serioasa. dnd apa fierbe. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. Gluma ca gluma. . functionarea intestinului se normalizeaza. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. spre amuzamentul prietenilor. In probleme de comunicare.am glumit eu. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. Val' ie~i aburi. Cu cat oniuI este mai grabit. inca.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. 'E7(emp[u cfin . eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. Daca punem un cazan pe un foe mare. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul.

pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau.JiLt . Uitase deja de boala lui . el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. In loe sa gandeasca logic. da' de ce ne-am dus not la ora. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt. Mai tarziu. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . Pentm un om echilibrat. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. Ce e bun pentru unul. furioasa. uIuit. Garnenii citesc. In apropiere de casa. i-a cerut iertare din suflet acestei fete.conversatia lor. i-a raspuns: . Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". asimilabila ~i necesara.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". Ragaiala s-a oprit instantaneu.. poate fi rau pentru altul.riproprii. Gfu1ditul searnana eu digestia. orice hrana este comestibila. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. I-a Iovit peste fudulii.Jthi·'. Si-a recunoscut gre~eala. fusese mult mai importanta. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. apoi au inceput sa se indeseasca. asculta conferinte. a iertat-o pentru atac.}?" Vecinul. da. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. exact. amfost la doctor". Primele nigaieli erau rare. rara nici un rezultat. A stat 0 luna in spital. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. Si au izbucnit in ras: "A. Fata n-a ramas datoare ~i. ca intre barbati.

deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. . . Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. ne mai vorbind de cantitate. dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. ele intruchipeaza interesui. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. adidi incet ~i tara nici un folos.rea sa invete sa faca diferenta intre esential . Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. Cine v.Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. . Vitamina C. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. extrem de importante pentru corpul fizic. decat calorii. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . Cu alte cuvinte.

Libertatea este DUl1Lllezeu. de 270 . ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze.ca energia negativa . pentru arice eventualitate. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. Daca apare senzatia ca este ingradit.nd oinul este liber. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. cum 1i se intampla eelor speriati. sa expire gazele uzate. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Un om liber face totul eu echilibru. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva.Luule Viilma rimea laeomiei. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. sau mai superficial spus. folositoare. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Cs. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. In loc sa dea afara. omul speriat ia un excedent de oxigen. ca in oricare aWi situatie. Uieomia este totdeauna un exces. respiratia abia se aude. ca este prizonierul cui va. nefolositoare. 4. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. Stiti deja ee aduee corpului excesul.~i sa inspire energie pozitiva. dar groaza il seoate din minti pe om ~i. Corpul respira libertate. . iar frica taie respiratia. excesul fiind Intotdeauna rau.

1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. i~i inabu~a in el." De ce. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare.tie 58. fiindca nu :. Iupta ramasa tara nici un rezultat. 271 . in corpul fizic. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. eu at<3. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. eu frica. sa simtiti ca nu mai aveti aer.. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. fie se imaiqte. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. Cel care. desigur. Daca libertatea cuiva a fast ingradita. Este groaza in fata pierderii libertatii.Alunga riiul din tine frica. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. door n-Cl facllt nimic rau.-91 inehipuie ca el este un delincvent. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. Vi s-a Intamp1at. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. Nu indrazne~te sa faca acest lucru. fiindca se teme sa nu fie invinuit. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. care.

care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate .iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::.uJ. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. mai liber ~i mai u~or. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate.:.!ii inabu$ite. bronhoextaz. de impotrivire. Primul gand va fi :. Cine line in el du~mania. va face astm. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie.Jz~~ pulmonara. sperand in feIu. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate..se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 .LUlil e Viilma rautatea . . Adio acces de astm. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. conform parerilor IUl. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. se VOl' osifica plamanii pentm cs. va face tllben. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata. se va imbolnavi d. AIergia este rautatea provocata de revalta.. b Eel. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Cand incepe un acces de astm. Este boala rauta. ::~cestasa.

Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. in sufletul sau. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. care nu-i da lini~te. se formeaza aderente. in intelegerea lui. va avea brOD§itaacuta sau..· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. numai sa nu~i manjeasca el mainile. se va imbolnavi de pleurWi. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri... Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. Astfel. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor. I:) . respectiv. se vor forma aderente ale pleurei.. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Se poate imbolnavi chiar daca. va suferi de pneumonie cronica. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. cronidi. Traheea se imbolnave~te la eel care. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. fHnd martor Ia 0 cearta. Daea omul tine morti~ la convingerile sale.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi... fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie.

pentru ca lupta este 0 rautate. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. tumora nu se va transforma in cancer. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. el va avea aceea~i soarta. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. i~i va pierde vocea. pe coardele vocale se va forma 0 tumora.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. In timp ce iertati. Unul spune:. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. oamenii sunt foarte diferiti. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. Cum sa n.. nimic nu trebuie pus Ia inima ".e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica.Lu1tle Viilma terioara. treptat. Ca unnare. n-o va avea. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. Dar daca omul se intreee ell gluma. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. 274 . Cata vreme eel care urIa. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. Iertati lipsa libertatii. apare inflamatia coardelar vocale. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine.

Aveti incredere in simturile dumneavoastra. Ea trece prin dumneavoastra.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Exersati. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. fara sa lase vreo urma.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. Nu un eiur vechi. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Va napadqte 0 furie turbata. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. La inceput. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. Cum sa faci sa devii mai de~tept. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. s-ar putea S8. . ele nu va in~eala. Clarificati-va. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. dar nici nu invata nimic. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. sufera. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut.inUjell ea. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. nu mai e nimic in ea. ci 0 sita noua. gamit. umerii. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . dar in acela~i timp invata sa traiasca. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Ceila!!i nu sufera. omopla~ii. din ne~tiinra. N 11 veti mai fi nevoit ca.faceti cll~o~t. de dragul autocol1stTvarii.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita.eavoastra ea printr-o sita. ca sunteti 0 sita.. . treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita.

Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. satisfaqii . Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.nu veti avea deloe ~i va veti preda. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. ne~tiinfa de a va organiza viafa. . acolo unde. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra.ti om bun". friea ~i rautatea de a invinui pe altii. este concentrata vointa. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. niei eu durnneavoastra In~iva. de a va intelege propriHe nevoi. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 .'ja cwn sunt. la om. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati.. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare. senzatia de disperare. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. nici eu a1tii. de inutilitate.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. doar-doar va veti realiza dorintele ~. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. Va stimulati vointa.

Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. sunt multe. ata~ament. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. evenimente. fidelitate. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. situatE.iubirea. Ce anume.i. viata in comul1? Exisffi muite pareri. d pentru cas prin. grupuri de oarneill.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. singur sentiment . grija. sex. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . ale simturilor . fapte. o3mem. dar exista un 277 .ganduri. In el ~i a~a exista iubire. indragostire. boli etc. cu atat omul devine mai vrednic de respect. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. Toate apar sa-l l11vete ceva. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. transformandu-se in oLqe. flecare sa-~i dea seama singur. dar niciuna dintre ele nu este iubire. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. Dezlantuiri . Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea.

sa spunem pentru imbrati~area de dimineata. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. ei ar deveni mai de~tepti. Dand. pardi ati avea aripi . veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. Va " . cand plecuti J. este ~i mai bine. A. astazi n-am mai fi existat. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie.a serviciu. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. Iubirea este ti'icere. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati.Acasa va a~teapta iubirea. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. veti.eti rezerva cate"va minute. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. Veti recunoa~te iubirea daca va '.veti simTi ca va. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. in tikere. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. La serviciu veti avea spar. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. In graba poti sa ai doar emotii. iara~i ~i lara. : veti privi in oehi..m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. Daca toti am fi ~tiut. Parintele care recunoa~te in fata " 278 .

cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -. adultul inrait incepe.Alunga rau! din tine copilului di. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Nu va grabiti. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. 11a~teapta 0 criza. devenita du~man. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa.Capul va ~opte~te care este acel loc . Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. de 1a inima. ce plead. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. nu mat vreau sa traiesc ". impreuna eu jumatatea sa. maear pentru cum a fost la tinerete. Pe eel ce se grabe~te. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. 770 -. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet.exact acolo. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui. ~i l-ati rucut sa sufere. -' . dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. eu care trebuie sa ne deprindem. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. De regula.'1eavoastra.. in cap. dar nu va eunoa~te voluptatea. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. "Nu mai vreau nimic.

eu cat iubesc mai mult raul. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . iar iubirea raului mic~oreaza ranI.izvorul multumirii ~i fericirii. va deveni orb ~i surd. Raul devine rau. veti aeumula nemultumire. Nu se uita in jos . atunci cand i se OpILTleezistenta. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. dar deja tara suferinte. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. De ce? Omul care. Mai devreme sau ii 280 .Luule Viilma In continuare. Daca veti fi capabili sa intelegeti. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. Raul Insearnnii absen!a iubirii. Fiti ca 0 sita care ~tie di. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. raul a venit in calea lui. :tara sa banuiti ce urmeaza. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. nu inva!a sa gandeasca. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti.ce nevoie are. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. fiindca bine. lupta contra rauIui amplmca raul. de bucurie ca are 0 via!a buna. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. cu atat binele se face mai bun. dacii totul ii merge bine. In r felul acesta. nu. oricum nu yeti fi multumit. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. cu adevarat. ~i indreptand rauI. ~j ell to ate acestea. In felul aeesta. Daca lnsa.

. Dar dadi el nu gande~te corect. care se uita de sus la toti ceilalti. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp.urme tot va lasa. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Cfuld intalniti ll. "Nu vreau" este 0 rautate..pe care 0 ~i viid doar ceilalp . la serviciu sau la spital . Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. Omul prime~te tot ce dorqte. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti .rautatea distruge vointa. este oare un pericol? Da. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.11 astfel de om. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. este lli'1 mare pericol. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni..frica frfuleaza vointa.cut setea lui de a ca~tiga. Daca acest lucm nu se intampla. N-are importanta unde se va intampla acasa.. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. Credem ca~tim ce este pericolul. Inainte de 0 ineercare grea. situatia se va complica. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ".: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. fie ca se va supara pe ceilalti. 281 . va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: . .

Cand sunt in stare de eehilibru. Cand cresc peste masura.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). . distrug. Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin.absenta dorintei .exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune.Ji va 282 . Eo.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). ele VOl' refuza total sa se mi$te ". 0 citire rapida. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga.nemultumirea (in zona cervicala) . . daca omul nu invata nimic. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. . in lac sa spui ca nu vrei. in caz contrar. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10.(i~i are sediulia niveIuIIombar). i. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare.

fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i... Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala.. fi mal bun ca cellalti .. De ce? \filtor Dorinta de a .mire__ -.Ji lara pu{inul ace la. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare. fiindca nu .~.. Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 . va ramdne . incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter...Jtiesa aprecieze fericirea .". dimpotriv~.__ . .-Nemufiu......Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. Copiii sunt inva!a!i ca. --z. important.Jisa aiba grijii de ea". _ ""'" . Via!a demonstreaza insa contrariul....__ ..__ ..

Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. cand am fost ori femeie. 284 . In oricare dintre cazuri. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. in concluzie Gandul guverneaza viala. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare. ori barbat. Cand cineva vrea sa fie mai bun. binecuvantat al vietH . Foqele lui vor seca. ambele paqi sufera. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta.rauI. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. trebuie sa la~neasca inainte. mai devreme sau mai tarziu. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. A~a apare invidia. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare.lini~tea sufleteasca. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. un gand rau . Un gand bun creeaza binele. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. sa fim tOli la feI. dar fiecare am are gandurile lui. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. Este nivelul suprem. Problema civilizaliei este femeia. De aici lncepe pieirea.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil.

prin medicamente sau chirurgical. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. . 285 . Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Orbiti de stresuri. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. raul va inceta sa mai exi. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. dar. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. eel care este eel mai de~tept . Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Pentru ac<easta trebnie sa invatati.::te. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. ati incetat sa mai vedeti binele. . Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.e- tii. care la randul ei poate duce la deviatii psihice.ell dumneavoastra in~iva. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. Ali ajuns la capatul caqii. sa diseutati en . Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica.

Cald.LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R.. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut. Fierbinte..PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece...prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti . autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 . fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.

pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea 1 Valumul 2 .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .partea 1 Valumul 5 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume.partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .pmiea 1 Valumul 3 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti . Acesta este volumul 2 .