P. 1
Luule Viilma-Alunga raul din tine

Luule Viilma-Alunga raul din tine

|Views: 297|Likes:
Published by CarmenIstrate

More info:

Published by: CarmenIstrate on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/01/2014

pdf

text

original

ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

j 3-2 I. 2007 ISBN 978-973-8975. Georgeta (trad.: Georgeta Timcu.. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M. 53 rJe{. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma . .R..1L:N/l. sect.Blleure~ti : Dharana. sfanta CEcaterina nr. 1?.4.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc.P.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA.R.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. O.1L:Nfi.15.) 159. Timeu. trad. . f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

Bo In Ra .Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. atunci. fieee gand iscat. fleee treaba de zi ell zi. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo.

Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. dar ~i puterea efeminata. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Va voi raspunde pe scurt. In acela~i timp. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. Haideti sa ne lamurim impreuna. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. omenirea ar inceta sa mai existe. Un om care se respecta pe sine. . De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Materialism insearnna puterea femeii. sa-ti indrepti trecutul. va disparea ~i omenirea. ~i se poate. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie.de locul ~i atributiile celuilalt.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Daca familia dispare. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. 7 . Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

se va na~te A m e1 gelOZla.) . tara nici un rost. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. eu atat gelozia este mai putemica. . eel putin una dintre pani nu re- 1" <. ale carei defecte Ie ura~te. Daea aCUln. Fiul unei femei depravate. Gre~iti. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. chiar dadi sunte{i divortati.. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. copilul va trai. de~i. De regula.AT. Dupa cateva are. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. Pentru a-~i imbunatati viata. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie.ungav v . Daca nu puteti. treptat. Va vedea in sotie pe mama lui. rau.chiar aiei.. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. gre~esc. a recunoscut ca este 0 negativista. 11 ura/i pe acest om. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. toate defectele ~i insuccesele lor. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap.. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei.I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. eu cat illfidelitatea este mai mare. de regula.

prin iubirea ei. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii.zut in desfranare ~i a1cooIism.draga mea. Si. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. a dec3. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. de regula. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei.. Cei doi s-au ales unul pe celalalt. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . 1nt1'-o astfel de sitna!ie. Tortura tacita. Diei capEl. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. dupa cum se ~tie. sfar~e~te. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. fie ca se transforma in du~manie.Luu!e ViilmCi cunoi19te. fie eEl iubirea se duce. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. Femeia care reu~e~te. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. prima casatorie. Cu cat criza este mai mid. se comporta de femei co. aceasta femeie nu este 10. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar.?narea celuilalt. Cel care vrea sa infranga incapat. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. S-au cravedit a fi pro~ti. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. . Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . Un lucm este clar . reciproca. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt.sorul nu va avea parte de ea. paate sa reu~easca.0 intreb eu. rezultatull1U va intarzia sa apara. de 0 bicei. Dar. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi.

strabunicii . clar. pe parintii.. Dar.. ocupandu-ma de bolnavi. voluptate momentana $i doba. regretandu-$i prostia. dar deja 10. am vazut. un nivel mult mai ridicat. $i asta va continua pa. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. Cine se disatore$te pentru bani. Si cum fiecare vine in viata asto.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. daca ma credeli. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. desavaqita. de om allui Dumnezeu. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente.ca sa invete acest adev3r intelept. Dadi trupul 1~ -) . lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca.strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. In ultima vreme.'iata.ndirea unei experiente superficiale de viata. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. cum se zice. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. Dar. va suferi din cauza lor. bunicii-bunieele. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. i$i va aminti categoric de primul dintre ei. el va deveni $i mai bogat.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. sunt fericita . dar mult mai aspru. il a$teapta pieirea. Asta este Iectia vietii. prin ei. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. In general. Altre!.

de regula. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. TaUil este spiritul copilului. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. 0 ura§te ~i pe mama sa. Ie tine despartite. este a alta treaba. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. pentru cii. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. va fi socotit vinovat tot el. parintele a merita. sub amenintare.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. se afla in conflict cu copiii. Spiritul este eel care merge inainte. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. rura sa fie con~tienti. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. copiii 11 vor invinovati pe el. Dadi copilul este agresiv. el comite a crima. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. dar. Numai el este viata ve~nica. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. mama este sufletullui.

.Jez. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. numai ea arata mai batran. va inva!a sarguincios. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita .Jat .. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. L-am imbrali. An. era slabit ~'iobosit. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina. Intelegea ca. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. 0 :l::rumuse!ede fata.Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. A promis ca. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. stat mult de vorba.. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra . arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. de fericire.. "Am intrat in camera tatalui meu . dar ell mama -nll. Dadi din familie lipse§te tatal. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. Tata!" In timp ce imi povestea.. Dupa ce s-a eliberat.. prin mu1ta perseverenra.'fiel a fneeput sa planga . am vazut un barb at absolut obisnuit. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. La pIe care. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor.Jti!i. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie.Ji. Po. de acest stres.

Cand este invarat sa-~i urasca mama. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. dar trebuie sa va 18 . intrucat tatal sau este barbat. acela ura~te sexul masculin. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. se va supara in acela~i timp pe sine. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. chiar ~i pe partea rea. sa cereri iertare copiilor. Cine isi uraste mama. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. se va supara ~i pe sine. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. Dadi fiica se supara pe mama sa. Cine i~i ura~te tatal. . uraste sexul feminin . Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. Daca i~i ura~te tatal. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. este invarat sa-~i urasca sufletul. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. fiul se supara pe tatal sau. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Fiul . Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. Daca fiica i~i ura~te mama.J Daca. Daca el este in permanenta dojenit. macar in numele vierii copiilor. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta. . Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. intrucat mama sa este femeie. el nu are scopuri in viata. Iubindu-~i tatal. Le lipse~te experienra vietii de familie. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra.} J ~. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul.Luule Viilma ei. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou.

Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . Daca nu yeti face acest luem.nd nu are forta. pe partea lui. el trebuie sa 0 fi prim it. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. Nu poate merge inainte atunci ca. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. eu fiecare 19 . IertatiIe. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata.sufletul. nu Ie ramane decat munca. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. sotia ~i soaera. ~tie sa a~tepte ~i. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca..sa-~i iubeasca sotul. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. iar mama . inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. conform educatiei primite de acasa. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. fara sa ceara voie. inainte de a putea da iubire. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. ~tie sa-~i ierte mama.

incM femeii i-au ta~nit lacrimile. el era un vampir.i . Nu ~tia. sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Femeia citise eartea mea. acela nu se va putea face bine.. " Ce Fica? Ce ro. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara.niito. Iua eu japea. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica .pe mine nimeni 20 . viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres.. Ce nu obtinea eu binele. Dar. Fara sa-~i dea seama.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Cine neaga esenta energetica a bolii. iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Ostilitatea fata de el era evidenta.. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. . evident.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. oare. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie.. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Pute!i dumneavoastra so. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine.

din pacate. Daca wi am care a ~tiut S3. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. mei unul pe ceUilalt. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie.AlungS diul din tine nu ma iube§te. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. Sa se ajute intre ei nici vorba.ovatie. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar. dorinta de a iubi. Acum. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. ar fi vorbit altfel. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 .care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau .

nu ganGes:::oeIoc. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. nu ar mai supravietui niciun barbat.. Nu duce lipsa de barbati. mascata in iubire pentru barbati. Eo. Ca.femeia . .\Hii ei. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. Frica . 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.l1d fiul se va easatori. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. nki bar'. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. Daea mama nu-~i iube~te sotul. Ne-am lamurit ca mama . 0. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin. ocoliti de iubire.Nici ea. atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. arata foarte bine. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie. o va aprecia eomparand-o eu mama so. . Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei.1 l' batl1 nu gan desc a~a. este buna .este ceo.nilfzeni nu m6 iube.un adevarat Inger dupa parerea multora. Dar.barbatul insu~i. femeia fiind mult mal rezistentE't. Prima victima este portofelul barbatului.LIIlIIe ViiIma ilalt. b'me spus... dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. Daca n-ar 1'ia~a. "'vI al. 1 Parintii sonlor 1 . a doua . Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete..

ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . Cfu1d soacra se cearta cu nora. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. va avea parte de un sot 1ini~tit. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 . ca a avut parte de 0 sotie buna. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. Bineinteles ca. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. vor fi compensate. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. avand 0 asemenea nora. avand sentimentul de vinovatie. asta inseamna.. daca. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. toate celelalte defecte anterioare. Daca nora este isteata. fiul se va supara. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI.. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. va pricepe despre ce este vorba. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. pe sotia sa. pentru ca soacra este sufletul fiului. Iertati-o. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. inclusiv defectele soacrei.. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei.Alunga ralll din tine iubire. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. in esenta. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. fara sa vrea. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI.

de obicei.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. In realitate.sufletul sau . Dar. Dar. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. nLls-o sehimbati pe nora. 24 . E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. Iertari-va una pe alta. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . De obicei. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. mai curajos ~i mai sanatos. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. spre fiu. Fiul devine totul pentm ea. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. fie doar mama lui. daca. pentru ca soacra a ineetat demult 53. acum Ii este prietena ~i "prieten". aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. Deseori. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra.

Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. dar in suflet 0 ponegre~te. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina.. Este uluitoare aceasta opime simplista.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. tatal 25 . Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie.{. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. de~i poate s-au straduit. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. rela!iile dintre copii vor fi incordate. Jaml 'Z'le e. E treaba medicilor. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: .. Din pacate.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. A111belesunt sufletul copiilor lor. A~a cum am banuit. illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora.

Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora.nora lui. 26 . da1'eea. poate tot raul este spre bine ". a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. $i ea se simrea bine eu doi tari. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei .LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau.. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii . Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul. Cata lume n-o. Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera.. a inceput sa-i spuna socrului . Fara sa fie con~tienta.mama.tata ~i soacrei . Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Cine stie. se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. Eo.. De obicei. mra sa se jeneze. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. Cine se va elibera de prejudeca!i.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i.

totul va fi bine. In [elul acesta. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. Elibera!i-va de frica . Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . nlei umilit.cestuia. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. Iertari-va aceste stresuri. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15. ma fnjura. certare!e ~i rau intenlionate.. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta.soacra nu mai poate fi consolata. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. niei du~mania ginerelui sau nurorii. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ".tie.habar nu are de acest conflict. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra. ma calomniaza ~i ma umile.chim el sub puterea raului. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii.. S-a. Din moment ee ati aparut pe 27 . Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri.opilulni. nefericito. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. copilul nu va putea fi niei jignit.. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor.

ea dec1ara ca vrea sa fie independenm.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. Ea voia sa fie independenta.Jxbat. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. dar pe post de victima. Fam nului dum.ialeg soria dupa cum este mama lor. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm.ul~i mai bogat. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. Mama Iui 11branea. dar nu indraznea 58. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta.soeml sau soacra.-ispun~l nimic. Zicea ca este 0 persoana normal a. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul. adid noi in~ine.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult.. in vieti1e anterioare a prieL.Luule Viilma lume ea sa traiti. Daca vor fi invatate. Cine n-a avut minte atunci. 11 spala. ati aparut ~i ea sa invatati. mai presus de ariee. modema. acum a aparut ca sa invete. Baietii l~. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. :tara' 28 o . Platind tributul modei ziIei.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. situatia materiala. suferintele 'lor Inceta. Dadi v-ari ales eonsoarta.

Nu uitati . Daca iertarea vine din toata inima. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. Daca el nu vrea sa va asculte.l. datorita transformarii dumneavoastra. va disparea din via!a Iui. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. InSeam. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte.. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. se va schimba ~i el. In acest caz.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. Daca v-ati fi inte1es gre~eala. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. sa-1 faceti altfel.elile. Daar vi s-a pamt. ~i iara~i din considerente personale . Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. despre oameni. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. 29 . cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie.

Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor.'\. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. cat 9i pentru cop ii.i. In vremurile de crizi'i. omul nn ~tie sa traiasca.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. Aceasta stare de inutilitate. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi.rtiIomenirea in d. ma in fala necunoscutului a impEi. Gamenii de arta emotionali. acum fenomenul a devenit de mas. se oprqte din drum. Cand se afli'i In impas.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3.ieei condamnaIl 1a pieire.nd se vihcarqte 0 femeie -. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba. Spai. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. ca acum. nonsens.treburile marunte i~i incetinesc mersul. au fost eei mai puternici. la evenimente importante devin ral.se opre~te via~a. Vaidireala duce tatdeauna 10. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . In gaud sau prin cuvinte. atilt pentru e1 insn~i. Cand barbatul se vaidire~te . ace9tia Hind spirituI san. Ca. Dad\. du~mano~i. vaicareala bi1rbatului este periculoas2..

Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Orice situatie te invata cate ceva. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet.~aCZlma~fi vrut". In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. dar la modul dureros. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. traiqte pentru a muri.) 1 .Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Este teribil de trist d.-1 numiti nonsens. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. Cereti-i 4' . Omul este condamnat la abandon. acela are nevoie de 0 leqie critica.

Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. nu exista nici trup. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. i'n spatele ei se afla insatisfactia. 32 . se vor adauga . Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. Ispititorul dumneavoastra mintea . nu este insotita de un torent de emotii. ne~tiind sa ganditi.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate.1eelelalte. Aveti dej a trupul.necesari celorlalti. Dragii mei.Litule J. daca veti ac!iona eu cap. Este un sentiment special. Ea nu apare bruse.. Cautati persoana care va iubqte. ea exista. n-ati inteles ca daca nu exista iubire. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. de a actiona. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. In realitate. Veti simti ca sunteti necesari. de a trai.va face suftetul bolnav. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra.'iilma iertare pentru ca. sentimentul ca fiintezi. necesari sie ~i prin sine .

Acolo nu vor mai fi suferinte fizice. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. intelepciunea. Rezultatul a fost nonsensul. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. se in~eaHi. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. viata tara spirit inseamna nonsens. Bogata~ului Ii este mai greu. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. Mintea are doi poli . Din punct de vedere al esentei Universului. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. In noua galaxie. Cine inte1ege natura erizei omului modem. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Nici unul. Si totu~i viata nu se opre~te. Echilibrullor este ratiunea. corpul nostru va fi guvernat de idei. viata omeneasca este mult mai lunga. va trai ~i in viltor.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala.unul spiritual ~i l. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. Sanlntocului ii este mai u~or. Trupul nostru este muritar. Pe 33 . Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. stagnare ~i pieire la mvel fizic. prin cre~terea ratiunii. deoarece. Nu au cautat sensul vietii. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. EI tremura pentru bogaria lui. EI trebuie sa se elibereze de stresuri.mul fizic. au cautat bogatia. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea.

Cauza ~i efectul vietii este iubirea. zidul frieii. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. Lupta presupune intotdeauna rautate. 34 . Numai ca nu 0 numesc rautate. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere.~i asta este tot rautate . Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. Rautatea irationam . ei vor sa educe curajul. Pentru ca viata sa poata continua. Fara iubire viata inceteaza. Chipurile. dar acesta devine tot mai gros. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. Sparge el. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . cum apare ea ~i cum poate distruge. Persoana respectiva poate sa nege. pe allor ~i pe al altora. dar esenta nu se schimba.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. pentru dl omulle atrage prin frica lui. omul.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. dar allii ma urasc pe mine" . ~i cei care detesta la~itatea. Abia ea se intensifica rautatea. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. prin cuvinte ~i prin ganduri. 0 face prin fapte. "Eu nu urasc. inclusiv pe a lor. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. Am vorbit muIt despre rautate.

Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. indiferent de sex. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. tot nu recunosc. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. frica . "N-am nevo ie de iubire.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. important e sa Jiu 35 . spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. Multi neaga ca s-ar teme. Chiar daca voi suferi. .nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. ce Ii trebuie.la ei.nimeni nu ma iube$te. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. Nu este con~tient de faptul ca. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. indiferent ce inteiege omul prin iubire. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. iar ulterior de sot sau sotie. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. Rautatea i~i are izvorui in frica .Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. intrucat: . . pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a. daca el nu depune eforturi.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.

sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune.}ilumea sa ma respecte ". Cine ignora ro36 . dupa 0 logica stranie. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca.}te pentru dE au jaClit aNita bine. Dar el nu este de acord . Iubirea este forta necesara pentm a face. de exemplu. dar sigur. Ace~tia se extenueaza reciproc. Sau sunt iubiti de sot. declara ei cu mandrie. fndit toata lumea fi iube. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. Sotul sau sOlia supergrijulii. pentru un observator strain. Iubirea este totul. 0 pereche ideala. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. spre moarte.s-o faea altcineva pentru el! Si. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. pot parea la inceput. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. el conduce. pe ei ~i pe altii. eu cea mai buna intentie. el da indicatii. Munca este doarmunca. iubirea este Dumnezeu. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor.Luule Viilma lasat fn pace. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. Eu. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. Important e ca treaba sa mearga .

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

. ar incepe sa invete. ~i aceasta inseamna ca. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. afi putea. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. nu trebuie. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie. 42 .. ca nu e decent.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. macar cu 0 meche. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . !ii. . vorbindu-i-se despre rau. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. de fapt.mai grea varianta. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. fn afard de asta. Mi se pune intrebarea: . chiar £n interesul dumneavoastra. sa priviji adevarul in fafa. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo. socotind di nu~~i au rostul. i~i mascheaza partile negative. . Daca copilul ar auzi.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. care va este necesar. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii.

rau d eea ea.>1 se amara~. . ~i el ca mama are dreptate .tiva decat precedenta ca apoi. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva..i'lor corecta gre~eala. boaIa va trece mai repede. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. necare generatie va 1'1 mai nego. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. Partea rea se vcde ell ochiulliber. va fi nevoie de mai mult timp. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. Jfi ell. Daca anit marna cat ~i copilul l:.~ este mal.~ t . dupa trecerea crizei. sa devina mai inte1eapta. ca ea sa se schimbe. :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru.mtr-aevar. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. ~ d -. ii ii -"'-" 43 . De rapt. Mama are muite trasaturi decaracter..e ea.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. " . Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". adica mai buna. ~t '11 . Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. de asia ~i apare copilnl pe lume. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. dar care v-au interesat.iijerent Clan Q. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. daca ea face mer-eu acest repro~..

0 sa spuneti di generozitatea este buna.. in esenta.generozitate. vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. ceea ce e de rapt spre bine1e familiei.partea nevaZ"uta a mamei. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. Alte persoane. inflexibilitate ~i falsitate . Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 .!i parti1e bune ~i partile rele. la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. Foarte rar este zgarcita. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . Prima mama. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. este buna. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . complet straine.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. dupa toate seITLDdeexterioare.

Un astfel de copil i~i prime~te 45 .nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. Partea mare buna. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. vizibila a mamei. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. grava. bunatate. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e.. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. Atunci. A doua mama este in aparenta.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. adica partea mare rea. De regula. prin avaritie. inflexibila.

Partea nevazuta a falsitatii .mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna.poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. a ajuns deja 1a cota critidi.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. m46 . lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. Ii iese exact pe dos. totu~i pentru copil ea este buna. Tot ce spllile este un neadevar.cinsiea . De~i tOIl spun di mama aceasta este rea. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala . Mama este jumatatea copilului. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara.

Fara asta viata nu are sens. i~i gase~te parin!i adoptivi. Copilul i~i iube~te mama. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. cu mid diferen!e. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. in felul acesta. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. adica sa se elibereze de d. Daca.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. copilul va fugi inapoi la mama sa. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. 0 mama care ura~te necinstea. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. devine ea insa~i demonstrativ falsa. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau. Si. sinceritatea. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. adevaml. Grice spirit preTuie~te cinstea.Alunga raul din tine .

ea va daroade la nepo!i. dar. iar invatatorul este rau. dadl spune adevarul. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. Generalizand. Orice intarnplare din viala 1asa urme. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. intrucat el '>Teasa invete. Daca el nu spune adevarul. nu va fi crezut. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. cicatricile 'lor disparea. Daca nu dispar. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. 48 . lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Cine va inre1ege di. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. l§i va cfipata echilibrul interior. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. A§adar. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. La eel care iarta. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. iara~i nu va fi crezut. va In~eIali.

Frica atrage rauI.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . . . fiindca viseaza sa devina ideal de buni.Frica . nu exista om tara ele. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. Durere 2. Ea are dnd sem. 49 . Ro~eala 4. veti pierde cate ceva pentru totdeauna. Marire excesiva 5.. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor.Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. Daca apar impreuna. Temperatura 3. . .Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. Daca nu stingeti focul.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru.

Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. toate sau toate odata.utatii.rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate.rautate acuta Durere surda . rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta . Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. Duren~ ascutWi . Durere brusca . ~i a~a mai departe. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 . bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor.rautate brusca.

rautate legata de dorin!a de a domina . probleme economlce. septidi . peste 41 grade Celsius omul moare.1 . il{be~te. intr-un cuvant. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. ca sunt neglijat. ro. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista.. ':::' . obtinerea sau cheltuirea banilor... Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu.ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo.Alungo. rautate legata de terminarea unei activitati.pe tine ~i pe altii. Invinovatirea altuia este tot a di~tate.. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. Dupa cum se ~tie.

acela se cale~te. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. au 0 nuanla ro§iatica. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. eel care urla. 52 . varsa cauza furiei. Acesta nu-§i elibereaza rautatea.utate. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. Rfulile care s-au vindecat urat. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Cine vecle in el cloar partea rea. ne-am imbolnavi eu totii. iar cd care tace. Oamenii care urIS. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Cine nu ~tie sa evite acest lucru.Noi vedem ro§ea!a la exterior. sufera ~i 0 tine in el. Daca frigul ar :fi eauza. Pentru ca rautatea sa incapa.de furie se J:mo§esc de rs.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. Este deja 0 situatie mai periculoasa. ci 0 tine in el ~i se distruge. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.

dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. de dragul meu. De data asta n-am mai auzit bazaitul. I-am cerut 9i ei iertare. ro§eala de la inlepaturile de msecte. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. nici 0 umflatura. viespea mi-a facut mai bine. Eu ~tiu sa inteleg viata. jenanta 9i umilitoare. de exemplu. frica a crescut §i a devenit rautate. Pentru ca nu rezolvasem situatia. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. ca sa ma convinga. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. pentru mine gre§eala este mare. viespea s-a sacrmcat.. rautate ce a fost inabu9ita. evident. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun. Ba prin veninul ei. Nici 0 r0geata. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. dar de la mine se cere mai mult.Alunga raul din tine Sau. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune.'1tr-oturn. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. nici o reactie Ia veninul de viespe.

Luule Viilma noastra.cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Cu cat rautatea este mai conereta. in artieulatiL Aderente 4.cre~tere mare Rautate ascunsa . eu atat mai haina este boala. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Tumora 5. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Rautate mica . Cu cat rautatea este mai du~manoasa.cre~tere mica Rautate mare . Cancer 6. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila . 54 . Umflatura (edem) 2. in eaviHili. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. eu atat boala este mai clara. Litiaza (pietre) 7. eu atat boaia este mai toxica. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. excesul este 0 cre~tere.

prin taiere . Raniri: .eu cat rautatea este mai Inver~unata. 2.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. apare obezitatea. . Rautatea arzatoare. razbunatoare duce la raniri prin arsura. la asta contribuie rautatea parintilor. atat situatiile personale cat ~i cele generale.Boli de pie Ie 55 . Daca pe om 11irita totul. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca.prin lovitura .Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata.prin strangere . ea1culii.Rani care se vindeea urat. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. rana este atrasa de rautatea din noi. bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. cu atat rana este mai mare. de la cutitul de bucaHirie. ranile nu se VOl' vindeca. eu atat mai dur este focarul de infectie. Distrugere 1. Daca copilul nu se insanato~e~te. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. TesuturHe nu se pot reface complet . de la un ciob. de exemplu. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee .

eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. Leziuni la oase: .Subtierea. un om eu un mod de gandire eonfuz.Strambarea oaselor . 56 . el poate sa te pacaleasca.osteoporozii.. intinderi de artieulatii. Cu cat rautatea este mai concreta. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu.Ruperea oaselor . . Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. sa te triideze. totul se depune in oase. distructia patologica a oaselor .Luxatii. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. Cand viata este tot mai suparatoare. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. supararea pe tot sexul maseulin. Rilutatea paterna . vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. osteomielita. eu atat fractura este mai curaI8. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. .Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. eu atat distruetia este mai mare.supararea pe tine lnsuti.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta.1 rauta!ii corLfuze 10. Cu cat rautatea este mai putemiea. supanlrea copHlor pe tata. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Rautatea navalnica duce 10.supilrarea pe tata. eel ce se infurie pe altul. inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. altfel corpul ar pieri. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. rautatea materna . Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. pe altii ~i pe mama.

ci :. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata.. ascunsa fata de ceilalti.. Pentru ceilaIti. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. In 0. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata. mai ales copiilor Iui. In primul rand.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. r Ne§tiinta."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. In spateie stapanirii de sine. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. oasele lui nu se vor lecui. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. se ascunde neputinta de a ierta. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. $i pe copill-au educat in mod exemplar.1 doilea rand. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. nedorinta de a scoate 10. Suferinta delicata. lu. chiar dad el §i-a recunoscut vina. Ru§inea. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. relatiile dintre soli erau exemplare. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. pe care ei I-au ascuns. in spatele unei vieti aparent frumoase. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau.

a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. act58 . Fara exceptie. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. Acest cine va sunt eu. se produc din rautate. pe fondul parintesc. nu va avea accident de ma~ina. nu au gandit corect. Cine nu are rautate in d. Forta lui sufleteasdl este slabita. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Dar daca el nu se insanato~e~te. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. totu~i. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin.iubirea dumneavoastra cordiala. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. pre cum un vulcan. Pentru persoana care. toate traumele. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. din economie de timp. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. Ca totdeauna. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine . Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie.

mama. dicilor si nu-i deraniati.inte.fracturi la oasele bazinului. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. bolnavul are nevoie de lini~te. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A .. Fiica avea 1'animari pe fata. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede.. 59 . faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l.La va Ioare. Dar. raniIe se 'lor vindeca fmmos. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. -. viala. fiul ~i fiica lor. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta.I :. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. rubi!i. . . daca victima accidentului ~i apropiatii lui. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. Insanato~irea va intarzia mult. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. Tot eei se intampla unui am matur este. Mama . In prima ma~ina se aflau tatal. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi. nu va alarmati.nid 0 zgarietura. nu diutati vinovatL Averi griji. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3..1 18-sa11 mana mepe y. propria Iui gre~eala. FiuI .-1 recuceriti . ~ estu.ndi. . mai ales parintii. inainte de arice. ei stiu ce au de facut "i tineti 111. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile.

Lacrimi . Intelepte fiind. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. S-au eliberat ~i de rautate.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca.Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi .Luule f7Wma Fetele. Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali.ce au aparut.Urina .. Secretii: . corpul se irnbolnave~te. Ganditi-va la fiecare fel de secretie. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi.cateva vanatai. §i-au tacut lectia de iertare. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult.Fecale. 60 . 4.Transpirarie . Ambele au negat ca sunt stresate.' iasa din corp pe caile lor naturale. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. secretine trebuie 5i. fiicele . de care .Secretii ale organelor sexuale . eu atat mai sangeroasa este secreria. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa.Sange .Saliva . De illdaHl. s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios.

'TIulari liehid. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. ca medic. care cici macar nu fusese gre§eala. dupE\. sa folosim deodorante. Cateodata omul ajunge la extreme cand. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. Dar.parerea solicitantului. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. Pentru ca. 1ntr-o mai mare cantitate. Dore~te sa fie sanatos. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. ~i el dore~te lucruri. in general. eu. de exemplu. 61 . cereri. oa:neni ~i atatea altele.inainte acela facea totul. mai bine spus. Persoana nu era nici pe departe proasta. In caz contrar. trebuia sa repar gre~eala altor medici. obligatii. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Nici n-ar trebui. Am avut astfel de. dore~te ca martul sa invie. celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu.. Echilibrul constituie norma.. trebuie sa aiba. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. pentru ca. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate.'1direcorecta. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. cele mai diferite feluri de rautate .

Mucozitlitile din llUS Insemllil8. din maudrie. Dar claca omul nu depune eforturi. corespunzator eu graba sa ilogicil. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Daca copilul nu este inteles. ceilalti sa-l considere a§a. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. considerand Cft se envine. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. Niei nu poti vorbi. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. dar \Tea reznltate btme. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. dadi alam1a data de el nu este ascultata.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Cel care l§i ascunde insa umilinra. rautatea provocata de ciuda. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. desigur. aeela va avea rezultate bune. Dar. atunci. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane.

veti face guturai. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. supararea pe cei care te acuza ~i deei. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. vor aparea vegetatiile adenoide. pornirea de a stranuta. lasati-o. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. Altfel. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. supararea pe tine insutl ea aeuzator. Voma arata 0 rautate provocata de sila. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Ele pot =lscoase. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Sa nu va relineti niciodata. dar vor apfu'ea din nou. din poHtete.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara. fie ea nu are forta necesara. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Flegma este rautatea plangaretilor. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. atunci incepe sa vomeze.fie ea mancare. Regretul dupa ii 63 . ca nu poate face fa~a situatiei. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . fie ca nu are posibilitati. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual.

La un om eamia nimie nui este pe plac. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. pentru ei viata insemnand viitoml. Iipsa dorintei de a merge inainte . chiar daca trebuIe.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. care merg inainte in vlata. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state.rautatea din urnilinta. ca focul sub cenu~a. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. A~a este ~i caracterullui . la el. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . revalta fata de ceva anurne. rautatea lui va fi imprevizibila. ca ~i a inchide ochii la umilinta. mergand pana la distrugerea tuturor.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. rautate mare un buboi mare. indiferent in ce situatie. De aeeea a umili. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul.un mic du~man 64 . 11ieibinele. Dadi un am mic Ia suflet. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. Rautate mica inseamna 0 buba mica. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. niei raul. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea.

Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta.sifilis . Indiferent de jiagnostic. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . . Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. Du~mania irationala fata de -iata.trichomoniaza . eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. pentru ca. de a se razbuna.chiamidioza .rautatea posaca a celui umilit. indiferent de mierobul care a produs imbolna'. pe care omul 0 ascunde.gonoree . sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. chiar daea :--imeninu-l observa. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator.Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 .-irea. :zbucne~te in afara sub forma de puroi. prin gandurile dumneavoastra. acela va suferi de infectii sexuale. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. .rautatea disperata a unei persoane u~uratice. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. .rautate autoritara. deoareee vrea sa fie bun. eu atat vindecarea va fi mai grea. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta.

eu atat mai rau mirositoare este rautatea. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. Uterul fiind organul chalaei sexuale.lipsa menstrua!iei. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta.. Pentru cele care considera ca. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta .. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 .LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. ci sfin!enie. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii.sa-lin~ele. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. rautatea se scurge sub forma de sange. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. apare amenoreea . eu cat mama este mai nervoasa. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. intr-un acces de razbunare. fecalele lui vor fi inchise la culoare. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. leqia va fi ~i mai aspra. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. cu ata. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara.

corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Rezultatul 67 . Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. va incerca. totu~i. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. corpul. sa-l ajute. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. corpul se distruge. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare.Alunga raul din tine maxima. rautatea sa fie scoasa afara. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. printr-o osardie ~i mai mare. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. urina Iui devine acida. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. eorpul a atins punetul critic. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. ori direct ~i repede. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. conform acestor ganduri.

avem cap. dar ele nu-~i fac treaba. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. . dar ele nu se mi~ea. oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . blocati de frica. eu timpul.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. Despre ciiderea piirului. dar nu avem par.avem coarde vocale. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. .avem organe. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire.avem mechi.avem maini-picioare. .avem pide pe cap. dar nu auzim.avem oehi. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. dar nu judeciim. . Copilul va avea enurezis de noapte. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . Fenomene de disfunctie: .~i a~a mai departe. . lata ea in tot raul este ~i un bine. . Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn.. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. Pentru a merge Inainte. dar nu vedem. aceasta problema are legatura cu parinrii. el va seapa urina In timpul zilei. dar nu vorbim. La copii.. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll.avem organe sexuale. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. dar vor acest lueru. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. . . 5.

Din pUllet de vedere medical. SHibirea. vor evita caderea. La inceput. de exemplu ficatul in cazul cirozei. 0 astfel de persoana 69 . ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. eei care vor intelege acest lucru. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire.a te afla in postura de uciga~ . In caz contrar. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. mortificarea. dar continua sa-l invete pe am. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . Evident. parului. 6. extenuarea. se mortifica organele. Totdeauna. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Aceasta inseamna distructie. pentru ochi. corpulsimte ca nu este iubit. uscarea. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. ca este urat. insesizabil.nu este necesara in aceasta viata.

eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. Pigmentafia este determinatEi de temperament. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. pe parcurs. In lupta lui cu viata sau depus. Un fesut gras este camara rautatii. Pielea ascunde viata sufleteasca. nu trebuie sa disperati. i~i exprima doar revolta. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. 70 .

pigmenrnl va erupe. Cu cat pie1ea este mai grasa. este manifestarea propriilor stresuri.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret. temperamentul. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Aparitia lor in timpul vietii. normalii fnseamnii un om echilibrat. Pigmentul este "luminita" vietii. nu se poate afirma. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. Petele innascute .provin de la stresurile similare ale mamei. acela are pielea alba. fie ca sunt mai mari sau mai mici. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. dar 0 tine in el. dar el este pur ~i simplu ascuns. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine.alunitele . mai putin educati. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. ca un mic vulcan. Ie merg bine treburile. demnitatea lui este afectata. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. au. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele .

~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. 72 .Luule 'Viilma afirme. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. nid iubire. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. Nu va simti nici tristete. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti.Esenta este in afara emotiilor. karmei din vietile anterioare. nici rautate. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. Va fi el insu~i. Celeare iarta. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. daca. Nu va avea emotii. nici bucurie. prin ea. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. ajutorul este refuzat. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. Despre . Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Va ajuta celodalti. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. ~i nu va ajuta.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. daea ajutorul este primit. ehiar daea este extrem de necesar. a oamenilor ~i a sa proprie. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. ea este sensul vietii mele pentru di.

Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. ca ~i noua via!a. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Ca sa fii om trebuie sa alegi.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Este un adevarat chin sufletesc. Calea vietii unui om duce in viitor. ~i de a nu mai reactiona la nimic. Nu clarviziunea este importanta. dar poate sa ~i ramana. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. pur ~i simplu. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. Fiecare nOlla zi. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. se va 73 .

dar eu merg mat departe pe drumul meu". Fiind un om bun. ma simt u. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. dar 0 sa vezt.urat. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. yeti lua imediat asupra dUl11.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. (adica din sentimentu1 de vinovatie). Cine nu are lini§te sufleteasca.. se involbureaza repede. Mulsa merg inainte pe calea mea".. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. va culcati pe 0 ureche. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul. Emotiile sunt ca valul. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun.1leaVOastra 0 parte din povara. Din pacate.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. Dupa ce ati iertat.esc? Poate ca ce fac. din compatimire. apoi 0 iau de la capat. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. De exemplu... daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. "De fie care data iert. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 . Ce sa va mai osteniti.. Unde gre.

Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. sa ml-mi pese de lata mea" . ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. Va rog sa ma crede!i.care duee la boala . Atunci veri gandi speriat: . Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. Dar noi. frica ~i rautatea. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Nu-i.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. cu cat veri 1nV8.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. ba dimpotriva.tamai repede lectia iertarii.spune 0 astfel de mama. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 .saindrepte gre~eli1e mamei ei. "Nu am 0 inima de caine. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. oare. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. dragi oameni.. fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . Prin unnare. ca rezultat. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa.

am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. Ea nu. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. puneti-va imediat intrebarea:.i simplu. Bolile mai u~oare tree mai repede. Pur .bunici. Sau. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. Iertarea este 0 mundi sfanta. mai bine zis. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. va cia rezultate. pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Ca nu pot sa sufar balfde. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. . BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime.. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . am iertat pe bunice . earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". Copilul se reface repede. dar nu+mi dau seama . dadi nu ne intelegem gre~eme. dar am invatat sa fac ~i acest luem.Luule Viilma nu va face placere.. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. 76 . Haideti impreuna ell mine. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. La care mama va zambi ironic: "Pai cum..

cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. n-am procedat bine. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<.Da. Barbatul acesta nu e pe gustul meu. Sigur. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic.. N-am $tiut. este 0 familie distrusa. Si intr-adevar. tmeori chiar multi copii.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. Atmosfera din familie se amelioreaza. nici pentru copii. in care unul tiranizeaza pe celalalt. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. nu mai domll_e~telnstrainarea. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. 77 .istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati.Alunga raul din tine "Am gre$it.declara femeile care au copii. nu-m! spun ei chiar tot. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta. atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. nu poate. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. " Uite ce mama grozava ai!" . Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. provenita din neintelegere. nici pentru ele insele. asta nu e dragoste" . Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. cu cat copilul este mai mic.

actioneaza ucigator asupra copilului. 0 ma$ina. 78 . nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. pentm ca este extrem de ocupat. crescuta sub masca iubirii. ~1ama. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. nu mai are timp. iar barbatii eu ochii. fiind sufletul copilului. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. Grija este caracteristica ~i animalelor. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. din pacate pentm ei. dar. Manifestarea grijii este un instinct. eo. Para sa Ii se spuna. mai ales. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. judecand dupa jaloanele proprii. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. mor pe buzele lor. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. in general. dar.~titi oare. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . Pentm 0 privire profana ~i. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. 0 casa fJ'umoasa. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei.0 sa-mi fac 0 jellnilie.ne face oameni. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult.

nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. a~a cum 0 fac prostituatele.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. Dar. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat.prin iubire. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. chiar daca ii mai biciuie pasiunea.munce~te ~i In relatiile intime. sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. el face ce trebuie . Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. prin lenjerie sexi ~i zorzoane. Un corp feminin normal. nici de podoabe pentru corp. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . La obligatie .Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. care nn se pot in~ela. Ii omoara dragostea sufleteasca. Aici. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. nu-l mai excita. La iubire . Se iube~te cu inima. Barbatul reu~e~te mai u~or.prin obligatie. prin comportamentul lor. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. I~i face "treaba" In pat 79 . La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. Cunoscatori In aceasta treaba. dezbracat. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele.

Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. pentru ca maine are foarte mult de lucru . extenueaza. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. Femeia. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. este periculoasa pentru cei bolnavi etc. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. irationala. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. sa adoarma mai repede. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. A~a apare rautatea. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. a carei forta motrice este femeia. a unui prizonier.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei.

Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit . Un exemplu. cre~te odata cu anii. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte.iasca acest sentiment mai presus de orice. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Dragostea sufleteasdi. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. cea care zide~te familia. eel mai greu Ie este acum copiilor. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa.Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. Femeie. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii.. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. va disparea. Iar emo!ia. EmoWle. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii.. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.

. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram.eontinuam sa respiram fmpreuno.a~a de tare se grabese. Aeum. 1'v1inunat.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. dumnezeiasea. in plus. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. Abia dupa aceea. eu gandul. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. Am expirat raul 9i am inspirat hinele. Durerea. Vom da. aritmia. voi duee binele in load bolnav ~i. Afi expirat raul. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau.. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. eu fmpreuna eu dumneavoastra. am expirat mai mult. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. voi seoate raul din loeul bolnav. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. am expirat raul ~i am inspirat binele. aeeesul de astm tree in eateva minute. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 .parea nu-i pare atat de rau. Lowl dureros respira ~i el. ulterior. pI'in inspirafie. Nu.. dar daea este vorba despre un organ intern . afi inspirat bineie . ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede.. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. inca.. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. prin expiratie.asta nu!.. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura.Nu uita{i sa va gandifi. Atat de greu. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. Deja v-a mai trecut .t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . mai mult bine. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior .

fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca. Cand mii bantuie indoielile. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. Cer iertare corpului meu pentru eli. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Jumatate din ganduri sunt negative. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. fie ~i numai pentru asta. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. in eon~tientul nostru intra un gand. ne~tiind sii gandesc. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. i-am provoeat atatea suferinfe. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. pentru a pricepe. 83 . La fiecare inspiratie. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. Subliniez . el trebuie sa-mi provoace 0 durere.

prieten sau d~w. # sa tragi nn 0 singurii concluzie.. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. acela va fi deceptionat. l~i eorecteaza viitorul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. Cine i~i coreeteaza treeutul.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . Cine cere mai mult. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. rugaciunea con~tient direcrionaHi. nu 0 singurii data. i~i corecteaza prezentul. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe.. Cine l~i eorecteaza prezentul. Stresul. ma izbavesc de nevoia de a sufer. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.an.' Capat infelepciune fara sa sufar. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie.

eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Dar de unde vine friea? Prietenul tau. Spune-Ie chiar tu acest lucru. Cine devine rau. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. daca tu nu mil la§i. vine sa-fi spuna . finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. cred fn cuvintele mele. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Frica fti spune: prietene. de exemplu. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite.. au multe nume. Frieile sunt multe. va suferi. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. daea nu ma la§i. cu adevarat. de el nu se lipe§te raul. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. eel mai bun prieten 85 . e§ti un fricos. Lasa-le pe toate acasa. binele este ceea ee fac eu fnsumi. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. Pentru ca.i ffi spune ca nu exista vina. i-ai pricinuit un rau. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Fricile mele. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. pe nume frica. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine. Dar. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. eel mai bine in!eleg copiii. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine .scumpule.

Acasa e totdeauna eel mai bine. Ea nu .Jtiut acest lucru . Dar pentru ca iubirea sa poata veni . Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama.}tie sa-fi zicii aiifel. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. fiindca ii e bine acasa.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. sa n-o iei Clltine. Rautatea care nu este data afara. te distruge. bolile nlt se lipesc de el. las-o acasa. n-o lua cu tine. De la rautate se fac edeme. se rup oasele yi apar sangerari. asta inseamno. decat sa-fi spuno. ca e. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei.Jeyte 10cui bolnav.este nun-wi iubire.Jisa te faca fericit.Ji rClUtalea. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri.LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. din frica.Jtept. tu trebuie sa dai afara rautatea.1?ce este binele . Ea vine tocrnai pentru asta.Jt ai lasat sa intre in tine . De$teptul este curajos .}tiutpan a acum acest lucru .}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. Ea se va bucura.Jtirau. De la rautate creyte febra. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a. nu-i a. Acum. Si tu vrei acest lucru. alifel vei suferi. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de. N-ai .}i ai fost nevoit sa sz{feri. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede.}ti rau. Rautatea inro. Dad trupul tau nu se simte bine. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea. alifel te vei imbolnavi. Numai rautatea provoaca durere. Iart-o pentru aceasta confilzie".Jiputernic. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . N-ai . inseamna ca tu. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. copilul 86 . Odata candva rautatea a venit sa te inve.

asta omul nu poate face. nu e pentru toata lumea etc. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. dragi parinti.Din pacate. dar daca pentru bine1e copilului. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. dar i-ati abandonat sufletul. ~i medicul asta ~i face. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dar tineretul chiar nu aude bine. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Va ingrijiti de corpul eopilului. Tipetele ~i bombaneala parintilor. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. Nu cred ca 0 sa reU$esc. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. Ca urmare a unor ganduri incorecte.. aid este nevoie de interventia rapida a medicului. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total.

Era yorba de un sportiv in activitate. Poti sa-i angajezi surori medicale. Dar daca ei considera. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. totul este in ardine. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti.nu. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. altele . Tot mai des mar de moarte sub ita . lnima lui se opre~te pen88 . de dragul binelui. in chip de stapani. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. vederea se narmalizeaza. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. Dadi parinrii accepta acest lucru.este tot 0 eliberare. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala.nu vor sa asculte lueruri neplacute. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. se va vedea Ia finaiulluptei. Cand suntem lini~titi. con~tient sau incon~tient. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Forra lui fizica rezista selectiv. In sport era apreciat. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. In rest era insa umilit. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. ori va muri . Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. sa-i pui monitoare. El se afrrmase doar prin sport.Luule Viilma o reaqie de aparare . cand avem in noi rautate. copilul ori va lupta. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Ochii vad unele lucruri.

nevoie de el. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. acesta se va insal1ato~i categoric. 89 . poate. laudfu1du-se.vezi Doamne. palpabil. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Sentin!a poate fi foarte trista. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. Asta este soarta copiilor in societatea. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. dar altfel nu pot sa-i ajut. au 0 boala la cap. Copilul nu este un obiect eu care. mai bine sa moara. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. chipurile. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. spre natura sau animale. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. Sau. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei.doar in postura de consumator . Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Copilul este iubire. atat pentru ea cat ~i pentru copil. de binefacere.a secat izvorul iubirii. spiritual. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . Mamele nu in!eleg acest lucru .

ea incepe sa se inraiasca. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. 90 . Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. simplu ~i nerafinat. din politete. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. in sfanta ei simplitate sufleteasca. se poate imbolnavi. atrage asupra sa nefericirea. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. Daca el n-o face. dar ce e rau aici este faptul ca. baza carora este creierul. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. Si astfel dintr-un flacau de la tara. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. copilul care s-a nascut sanatos. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. ~i 0 va face sincer. poate cre~te un geniu. Femeia care.

asta este partea pozitiv6 a raului meu. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. mam de~teptat. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Este firesc.Pamantul Sufletul este mama. Dragi mame! Sunteri aarneni . iarta-ma ". In loc de asta. ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. 91 . Toata omenirea invata din gre~eli. acum. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum . 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. chiar :tara cuvinte. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. Pan a acum n-am ~tiut. Deci. altfel nu am fi oameni. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. ele nu ~tiu ins a ce este binele. De~i este 0 dorirrta sine era. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Din cauza grqelilor necorectate. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. Certurile. gre~iti la :fel. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. farta-ma puiuIe. prin necazul tau.1aceau ei". ca a trebuit sa inveri in felul acesta. mamele au un puternie sentiment de vinovarie.

aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Caud invinovatiti pe cineva. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. mar! $i numat tu e~ti de vina. Cereti iertare corpului ea.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. s-a transformat in du~manie. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au.in sufiet. . Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". Cei care Insa sunt mca in viata. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Nu ma a~teapta decat repro~uri. trebuie invinov~l!iti de ceva. Este un paradox. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. 92 . apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. invinuind pe altii. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete.

.lle~tesa Ie nesocoteasea. avertismentele. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca. Pentru ea este i. Povetele. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.c«"'. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. durerea sufleteasca va dispm-ea. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui. Dar daca.De cenu.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului. pricinuita chiar deea . Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. Copilul intelege totdeauna mai mult. Invinuirile sunt insotite de amenintare . nu 1'iranese sufletul. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva.Sru. sotuJ. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. iar mama sa . e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. mama . pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales.vada.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. Ofiee om subjugat de sentimentul de. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!.suf1etul Iui. fiind bolnav. Deschideti bine oC.Niciun copil nu se na~te a1coolic. ii da batai deeap.i nn durerea sufleteasca a £lului.pe care 0 numiti preventie. 1a celalalt va rama. (sotia). 93 . vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. de~i poate 11indarjesc. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva.. 1a eel care a iertat.ne.. Invinuindu-va copilul.tie fata.a lectie penlm copil.'1lportantaparerealumii~."'1ul celalalt. Apare 1a cabinet tL. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i. comiteti 0 mare eroare. dorinta de a preintampina raul. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. de~i ea I-a edueat.

i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema. Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage. nu a avut cand sa invete lectia razboiului. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Pana . $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu. care deocamdata este. 94 . acestea fiind succesele ei. are un gust amar.ror vietilor sale. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .Luule Viilma sele copilului.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ". .. Dar dad s-a naseut in acest secol. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi.i acum e . o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . In aceste tanguiri este atata repro~. . Nu vede insa figura rugatoare a copilului . copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei.chiar daca parintii i-au conceput tru. $i din mila fata de sine . E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite..i mai rau. spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. cat sunt de nefericit . Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei.. .mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor.n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea.el se va simti ~i mai rau. neapucand sa rezolve 0 problema.pul.discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista.frica . Ea devine amara din cauza rautatii.saracul de mine.ml-mi fa rau!.

Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata.. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. orieal te-ai stradui. prin insinuarile lor. ne~tiind.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. eel nu sunt iubite. ~i astfel. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Nu exista oameni tara invidie. incep sa-~i invidieze copilu!. lnvidia este un stres perfid. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . Cu cat vanitatea este mai mare. Repertoriul este foarte asemanator. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. ea Val' sa seape de ele. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. La fel este ~i sufletul copilului. care nu s-au realizat. Parintii. nu te poti mi~ca din loc. dar. vor ca copiii lor sa fie fericiti. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. etc. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil.

EI nu intelege pove!ele mamei. Dar mama este nemul!umita. periculos pentru micut. dar ~i strainii. cu el !i-e bine. tatal. spune!i-i. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. nu te sperie. Drumul devine greu. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. daca Ii spune!i eorect. Binele va veni de la sine. cum se fac luerari de constructie sau altceva. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. in viitor. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. evident. ~i el va in!elege. Una se teme pentru copil. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. nu ii cade pe picioare. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. nu-l atrage intr-o banda eriminala. Ca doar computerul nu mu~ca. Se teme sa nu se raneasca copilul. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. Una din formele ei este gelozia. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ma~ina. 96 . Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. Computerul nu te invinovate~te. Ea spune ca ti se striea vederea. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. mra sens. nu se infurie. mra bueurie.

pana la scandal. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile.. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Devin inutili. nimeni nu mai vrea. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. ori sa devina ni~te ra- t$. iar mai tarziu. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. Mama §tie eel mai bine. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. in afara de chinuita mama. scandal care. ~i a~a incordate. nu ~tie sa faca patul. va ramane in continuare sclava lui. de a face curat. de a calea rufe etc.ranita. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. Bucuria de a face Ii ramane 97 . Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. Din copil a creseut un lene~.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului.. ea 0 explozie. Dupa program. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:.

vor veni. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. nici celorlalti. sa pedepseasca etc. nedandu-~i pace nici lor. Tot ce face va fi insotit de bucurie. 98 . Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. vin rar pe la ele. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. acum oameni maturi. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. lnima Ie va spune rand sa vina. de abilitatea. dau fuga la ei ca ni~te apucate.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. sa se ingrijoreze. dirijeaza. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. de logica. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. sa impuna. Au ~i copiii viata lor. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. de ce sa-i deranjezi. mai ales familia. sa domine. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. la nevoie da sfaturi. sa ameninte. sa ceara. sa se zdrobeasca. Dar mamele.. de priceperea. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. dar moderat. sa regrete. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie.

Sa nu fiti naivi. Mol' de plictiseala. n-am ce face. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. 9i lovituri. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. mama visurilor tale. yeti primi. Crede-mat Vreau sa va previn . discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. Inima ei se va lini9ti. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. invatati continutul acestei cfu1:i. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. 99 a femeie . Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. ca raspuns. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi.toare. dar bine:Ia.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Daca are un hobby. Justificari -gasesc destule. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne.ca. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan.munca este grea 9i de lunga durata. Draga copiie. Apropo.In caz contrar. . nu are rost sa ma apuc de ceva. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. spaimele. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara.

ea elimina in permanenta deceptiile in exces.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. de insuccesele meIe. Dupa cum se ~tie. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. varsaturi. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Cum se obi~nuie~te 100 . altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. diaree. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. de deceptii. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. urinare frecventa.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul.xJ. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. Ca 0 teava de evacuare. de aceea am destul de suferit. transpiratii. P. pe masura posibiIWitilor. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. Ie vine in ajutor. Puteti avea frisoane. vezica urinara. am descoperit cu uimire ca am un stres .

Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Aceasta este parte a mea tare.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Asta duce la deceptie §i la indarjire. Daca ar sari.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata.asta mai invat deocamdata. A~tept sa ma apere aitul. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Acum ~tiu ca propriul meu stres . . Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. daca stau sa ma gandesc. Daca mi-a aparut un astfel de stres. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. trebuie sa-1 eliberez. ~tiu sa-mi tin gura. am invatat deja sa 101 . Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. se intampla intradevar. macar exterior. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Dimpotriva. pentru ca vad cat este de rau. Din fericire.

simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. . putemica. de~teapta. o 'lad deodata in locul meu pe mama. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu.LlIlIie Viilma gandesc mai bine.nimeni nu ma iu. 102 . cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. indiferent de ordinea cuvintelor. prin partea ei buna. Frica . E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. ca ma predau. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. desigur.peste masura de mare . sa ies din unele situatii delicate. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. poate ~i frumoasa. Cine ~tie. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Doamne! Dar aceasta este adevarul. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. larta-ma. Fiind imagine a mamei mele.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. Sotul ~i copiii au vazut. iar prin partea rea . Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Da. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. . Incapatanarea mea m-a ajutat. dar nu-mi neg negativitatea. Repet iara~i ~i iara~i. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca.

dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine. Omul este totu9i un prost. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. Doar I-afi crestat nitelu. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. exista 9i rautate . Dar di lectiile se dau prin intermediul raului .. acum Ie-am spus direct: " Cum a. N-am '. 103 . dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. Acum imi vine sa rad. Durerea din vezica urinara a trecut demult.Jtiu ce-mi place mie. dar inca n-a{i taiat copacul. Cine te iube~te mai mult.trebuie sa fim cinstiti.-anat gre~elile altora. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. Si pe cei care imi sunt apropiati.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" .t ar fi trebuit. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu . acela te invata mai mult . dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare.. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.J.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. tocmai bine ca urmele sa ramdna".Jipe deasupra . Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Cer iertare corpului meu. Altfel. Daca exista durere.asta n-am 9tiut in copilarie.

i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. nu ti-o spune verde in fata. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti. a clevenit un sti1 de viata. mari ~i foarte mari.cuta de altul. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. Exista minciuni mici. mai degraba.ltii. Si atunci d. De bine . Asta inseamna minciuna. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. In final. cineva vede gafa f8. dar claca ii ceri parerea.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca.poate sa spuna. omul bun. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. dorind sa fie 104 . infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. nu are curajul. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. De exemplu. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. dar de rau nu vrea sau. 11va statu.

chiar din cauza ei. tu care e~ti drept. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. vad i. a~a-numitii oameni hipercivilizati. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. care nu face niciodata rau altuia. dar nu vrea sa recunoasca. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta.la serviciu ii merge rau. Sentimentul de vinovatie.. in 105 '" . Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.i sa traiasca corect. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om. mult prea bun. . el de fapt a facut cel mai mare rau. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . ca §i. teatral ~i fals... Doamne. daca eu ii spun adevarul. dar ca sa-i spui unuia bun. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer.'1sa foarte rau. De exemplu.Alunga raul din tine un om bun. ce sot bun are. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . Pentm ca se considera buna.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. Este greu sa auzi adevarul. nu sa se autoamageasca". important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel.lui ii place adeviiruL El ~tie ea.

n-a putut sa 106 . Doamne milostiv. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. tratand pe un strain. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri.}i dumneavaastra nu va e ru. sanatatea lui se va indrepta. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta .}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. In sfanta mea naivitate. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. i-am spus cauza. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta.Luule Viilma fara. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. Se plangea ca nu-i ajung banii. poate. chipurile. este 0 mare arta. Odata. Ru~ine mi-a fost. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. dar nu ~tia sa gandeasca. din delicatete. dar doar pentru ca. candva. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. Daea vreti sa ma contraziceti. Un om in aparenta cinstit care.

hotie. neeinste. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie. va temeri de ei sau Ii urali. ne avand experienta . cand va cre~te mare. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. Extrema este totdeauna periculoasa. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lumil paditoase. EI nu va mai ere de in nimeni. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa.Alunga raul din tine fme. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. combinali107 . Poate fi de~tept. fala de premcatorie.n cuvintele se transforma in fapte. nici in parinti. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. putemic. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. au respectat cinstea atat de mult. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. EI a venit pe lume sa invete cru. Vorbind despre cinste. de fridi. De aceea. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii.

Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Cereti iertare corpului ca. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. mai mare. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca.'la salvatoare. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. daca durnneavoastra. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. I-ati condamnat la 108 . n-o sa mat fiu iubit). in pacato~enia lui. Dar ~i fata de tacere. tainuire.Luule Viilma uni. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. prin aceasta.. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. fata de toate lucrurile tulburi. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. e cinstit fata de ellnsu~i. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. dindorinta de a fi bun (adidi. ma~inatiuni ~i mita. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. om inteligent. ~i fata de minciu.nume. Cu cat va dezvoltati ideea. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca.

Cum sa clispara daca oamenii. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. omul redevine deschis §i placut. inainte ca ea sa se declall~eze. trebuie inca sa mai illvete. Prill aceasta.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. a!i invatat sa va aparati de ei. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. in locullui. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea.restiti dunmeavoastra eu voce tare. Iertati-i rautatea. prin ele. Despre aju. In felul acesta. Evident. Spre uimirea dmnneavoastra. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. Odata trecut momentul.lti. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el . lle~tiind sa 0 eliberati. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. ca 0 ur. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. 109 . ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. ca 0 cre~teti. Daca yeti rezolva eoreet situatia. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea.Alunga raul din tine chinuri. dar pentrl. veti putea anticipa ce explozie urmeaza.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile.

Dar. pentru ca ati invatat aceasta lectie.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. Iertati-l di va irita cu neintelegerea. ci de rauI propriu. umilitoare. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. dadi ati cerut iertare. fiind silit de 0 situa!ie. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. ca ~i dumneavoastra de altfei. La batrani. dar ei l1U-~ivad gre~elile.. atrageti umilin!a din partea celuilalt. neghiobia. In realitate. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. tata. Poate sa va spuna arice ~i oricand. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . Daca va e foarte mila de un batran. pentru ca acela va este mama. Dar. dar in realitate ele va ina1ta.prin suferinta. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. dupa ce ati cerut sincer iertare. sora sau frate. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. yeti fi surd. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. Umilindu-va. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para.

tofi a~teapta sa mar. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. care ins a nu accepta invatamintele bune. La batrani.se da la 0 parte. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. fmi doresc raul. Batnlnetea este 0 notiune relativa. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. prefera medicarnentele. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. Nu-l considerati rau pe el. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. Cu timpul vor aparea probleme. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. 111 . Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . De obicei. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. celor dragi. aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute.Alunga raul din tine du~miLnoase. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. nu asculta sfaturile. La randul sau. ci faptele lui. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei.nu-i mai pasa nimanui de mine. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. ba dimpotriva se imaiesc.

" . eel care vorbe~te are dreptate. Dar. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. apoi. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. Adevarul e ea nici parintii. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. nu mai are viata. dad este posibil. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. dar distanta nu permite. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Justificarea este convingatoare. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. orice bine in exces se intoarce in rau. fugim de lectiile de viata ca. copacul se poate inalta pana Ia cer. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. ci ~i dintr-a altora. dar nu mai e copac. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. bunica sau bunic. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. candva. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. chiar ~i rnai mult. in aparent a. chiar daca mai tipa Ia VOl. Dar. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. nu numai din experienta proprie. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini.

Omul modern. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. putere ca s3. Luminarea spiritului 113 .i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine.. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii.. Intelegereo.ceasta.. Cll cat se considera mai de~tept. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. celui ce se pregate~te sa pIece.tern s-o. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. acela ~tie ~i el sa moara. a ajuns pana acolo ineat. ca in loc sa menrinem viara in om.ti langa un muribund. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina.voo. 10. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. puteti S8. Dadi va aflo. pricepereo. lectii10r de viara va impra~tia panico. capataiul tatalui dumneavoastra. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. Veti simri ca raul mo. ~i pe mama. practic. ell atat mai putin vrea sa moara. tvlata. va deveni neobi~nuit de insufletita. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. De dite ori nu ar fi trebuit. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. transformat in bine ~i chiar eo. mama. inteligent. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta .Alunga raul din tine urma. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. Orice durata are candva un sfar~it al ei.

pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. eu diferente nesemnifieative. iar nepotiea fuge de acasa. Ea a devenit un mentor. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Orice om este captivul gandurilor sale. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Pentru un om eu judeeata. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. batranetea nu este 0 boala. In timp ce gradinitele. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. Moartea nu va va mai ingrozi. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. minora fiind. va va ram€me Intelepeiunea vietii. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . casele de cop ii. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. acela va fi umilit. Va disparea sentimentul de regret. parintii ~i bunicii. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. De regula.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii.

trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Nu ajunge insa numai iertarea. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. eel care sufera. Prin tacere. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it.adica minciuna . se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda . totuI va fi in ordine. Dadi veri invata sa gs. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. spuneti-i in fata ee a faeut.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. mare~te raul pentru ca suferind. De cand e lumea..Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze.g. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. 115 . dezamagiti.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . nu poate deveni mai de~tept. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. spre marea lor nemultmnire.

Ea va deveni echivalentul tatalui ei. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . este mai bine sa fii barb at. ell 0 podoaba capilara bogata.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . evident masculina. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. 116 . feminine. pentru lini§tea familiei. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. femeile de tip Iuptator autentic. dadi mama renunta de buna voie la demn. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. £iica ei ar putea sa decida ca.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. barbate~ti. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei.setea de ca~tig. Aceste fete slLnt derutate. Nu o intereseaza lucrurile marunte. Dar. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi.declara. Nu ~tie sa fie femeie. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. ordinea ~i curatenia. eu siguranta. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii. subliniind fiecare cuvant. folosind un ton rastit. feministele vor protesta imediat. ea are scopuri mari. va fi preferat un barbat. Barbatoase. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. in locul ei.

In treaeat fie spus. numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. mai devrerne sau mai tarziu... Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. La ele totul este impins la extrem. Ia organele femeie~ti.Ji iubeasca mat intdi so!ul.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. Atunci barbat .mai femitl nina.. Fetele acestor femei nu vor fi fericite. ca forta. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . dar eu 0 singura eondifie .sa-. s-ar putea sa mai aiba copii. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. In lac sa se compare. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. ce sa mai vorbim de femei. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. Din momentul dind va fncepe sa-. De exemplu. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Ia bueuria de a fi mama . iar femeia .. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei...Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru. va fi mai masculin. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. pentru ca va inceta sa fie femeie ". chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Pretind foarte mult.

Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici. Se imbolnavesc. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. De fiecare data.de ani buni.. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. asta inseamna di nu ati procedat bine. corpul lor tot mai incearca sa intervina. dar nu l-ati ascultat. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. 118 .t va este tot mai rau. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus .t niciodata timp sa-l ascultati. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult.tie este parerea unei femei autoritare. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. daca nu vrei sa fact sex. Pas cu pas. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca.Luule Viilma in fond la una singura . De obicei.sa fii a~a cum spun ell. dar n-ati avu. pentru ca altceva nu . Doar i-ati acuzat pe barbati. de exempIu. de radiculita lombaro-sacrala. intruca. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. Dar. dar n-ati inteles. ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. pori sa ramai flira unul din organele respective.

Forla femeii este iubirea. Nu ca femeie.I-am vorbit despre stresurile lui.$i. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. M-am uitat la el . deci a inteles totul. dar care este confundata cu politetea :fa. Probabil. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/".tarnica. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . dar viguros ~i energic. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. P.ma iubea ~i pe mine. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase.era numai iubire. ~a a fost.. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. Durerea venea de la cea:fa. ca om. intr-adevar. Barbatul a dat din cap afirmativ. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. Bra}lil ii atarna ca un vrej. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Iubirea femeii poate face totul.

Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce. . Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor ..Ji s-a fntoys. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i.i pe locul lui nu se a. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 . Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Eliberati-l. Mama . tata s-a dus dupa ea ". ca sa puna capac. Incercati sa intelegeti. acesta este eel mai eapricios dintre toti. copiii ma urasc.Jeza nimeni.ce sa fae. sa vedeti. mama mai punea 0 ft17:filrie.jtia ca se va fntoarce . Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine. cand ne a§ezam la masa. De fiecare data.. a poseda. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile.ji pentru el . sorul m-a parasit . Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. acasa la noi. Primesc 0 scrisoare . Se mira §i el. Pentru majoritate.Luule Viilma "A.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. in familie a mai aparut un copil ~i. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. Orbirea omeneasca ma doare. doamnelor. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii.tata a fticut tot razboiul.a a fost. ci'iviata vi se complica nu de altceva. . pentru ca traia numai de dragullucrurilor.si nu se mai fntoarce. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur.}i acum sa fac .mi-a raspuns barbatul. ci din cauza seeei de a ca~tiga. Au trait pana la 90 de ani .

inca a data. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. aparut de undeva. imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. Respir 0 data. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva.eute. care a venit sa ma invete. eu altul. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. Cand veti dobandi starea de eehilibru. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. nu milllit. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. ei se vor imai ~i mai tare. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Tineti minte ca. . a 0 contempla ~i a 0 admira. Veti inva!a sa fiti ferieit. in tot cazul din mine. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . Prima meditatie . Orice clipa.

larta-ma. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. cineva sa ma bage in seama §i. larta-ma ca te-am primit. fiindca pana acum nu am vazut. inadins nu am facut nimic. n-am simtit §i n-am inte1es. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca. iartama ca te-am crescut atat de mare. n-am auzit. prin istericale. te iert ca ai intrat in mine. inghitindu-mi lacrimile de rautate.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. fericirea mea nu ar fi avllt margini. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. prin provocarea de certuri. prin capriciile mele. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. 122 . Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. prin deceptiile mele nenumite.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. am mers pe aceea§i carare batuta. rautate ca nimic numi iese cum vreau . pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. in sfar~it.eu. cand s-a ivit ocazia. rara sa vreau. neexprimate prin cuvinte. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . Stii. de~i ma consideram atot~tiutoare. ca nu te-am lasat sa pleci.. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. prin tacerea mea incapatanata. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. am a~teptat ca.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

dar pana acum nu i-am cerut iertare. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. iarta-ma ca. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Urasc minciuna. invat doar. eu procedez ca # tine . de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". eu insumi nu ma inteleg. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. La drept vorbind. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. asta nu recuno~ti. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. lasandu-te sa cre~ti.Luule Viilma cu oftaturile tale. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. Nu pot sa spun totul. dar oricum te superi. Ma simteam ofens ata. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . Atunci ma simt foarte riiu. II invinovateam canu are incredere in mine. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. iar el raspunde binelui eu rau. in schimbul grijii lor. Cum iti spun ceva. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. temandu-se sa VIDa la mine. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Considerandu-ma infailibila. Eram mahnita ~i plangeam. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. tu te superi. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Dupa parerea mea. Le condamnam pe mamele care.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. nu m-ai fnteies bine.

AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. Draga rautate copi. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Acum inteleg de ce. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. cateodata. n-are importanta pentru ce. pentru ca aveam nevoie de leetia el. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Cerule. l'n loc sa ierte. numai sa se umileasca in fata mea. ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. Corpule drag. ti-am mcut atata rau. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. 129 . Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.'" ZuZmeu nu ma iube§te. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea.dragostea copiluZui meu. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile.

Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare. Sa 0 iertam. Draga rautate. Toata fiin!a mea se revolta. dar simt. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. mra sa sta!i 0 secunda. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. de~i nu a!i mers mult. de parca a!i avea bataturi. sup arata. cum se lasa sacul de pe umeri.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. pentru mine. Cateodata.Ja cum vreau eu. ~i sa-mi spuna la revedere. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . uitand de picioare. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. Draga rautate nimic nu este a. draga corpule. dar acum ~tiu ca tu. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta.

dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. nu ganduri. nu? Si am de facut lueruri bune. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. eu ma~ina cutreieri lumea. sa 0 poata face imediat. Pe urma. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Imi aduc aminte ca de fiecare data. ele n-au mare importanta. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Datorita durerii care imi arde talpile. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. deeM sa plee dupa treburi. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Eu vreau sa fac bine. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. Abia acum am inteles toate acestea. aproape deloc. drumurile sa fie bune. dar eu a~ prefera sa se 131 . Eu vreau ca totuI sa fie bine. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. nici ca ma mai gandesc. sotul meu ia el ma~ina. datorita tie. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina.la asta nu ma mai gandesc. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. prin care tu m-ai facut sa gandesc.asta nu.

Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. 132 . A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. De ce azi. dar defectele Ie vad doar la altii. dupa parerea mea. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false.Luule Viilma rezolve singure. nu ~tiu de ce. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. n-am ce spune. Vreau sa fiu respeetata..te. fiindea am vrut sa arat mai bine. pre cum boala de gat. sunt u~or de rezolvat.nimeni nu ma iube. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care.care pardi e facuta contra mea. tot n-am inte1es. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura. di de necaz am Inceput sa va insult. ce buna sunt. de ee chiar azi arde soarele? leri. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . Drase barbatii slabi. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. ba stau degeaba. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. rni-am pus pantofi eu toe. nici nu gandese logic. Ba o iau la fuga ca la incendiu.. inadins nu bate vantul. N-arn ~tiut ca.. pardi a batut vantul.

in realitate. dar nu ma gandese la asta.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Tot rasucindu-ma. COl:uul tau te ajuta. in limitele posibilitafilor lui. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . nu e. de fapt. din cauza rautatii mele. acela 1ivede frumuse!ea. Se pare ca Slma rational. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". dupa parerea mea. ~i daca imi aduc. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. pantofii nu 133 . in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. Acum ~tiu ca. ~i chiar daca vad bine1e. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. pentru di eu sunt posadi. nu altceva.Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa.Ji ia forma biitaturiZor. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant.

a ridicat ochii. lncet. cu aceea~i saco~a grea. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. Simt pe nea~teptate ca. Privirea ii scanteia. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. 134 . Iuati de exemplu. Acum. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. acum. Urmariti-va gandurile ~i reactia. cand se duce undeva. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Cand am terminat. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. Daca ati remarcat. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Atat de mult a acaparat-o discursul meu. $i imi face placere faptul ca. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. daca inainte eram agresiva in dorinta mea. libertate ~i bucurie. cu aceea~i placere.mai calm ~i mai cuminte. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . daca inainte bombaneam cu placere. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii.

Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. Pe masura ce stresurile se adancesc. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. in sange exista 84% apa. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos.ri mari.seara ~i dirnineata. Nou nascutii au in corp 70% apa. e de la caldura ~i de la sedentarism. A~a se produce imbatriillirea. incat sa para un b~Hrandecrepit. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. Maturii . dar noi nu intelegem. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. Un copU se poate extenua atat de tare.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Acesta este semnalul pe care 11da corpul.62%. Picioarele se umfla ritmic . Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. 135 . in organism se acumuleaza un reziduu .zgura.

deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Forta vo. Sangele simbolizeaza femeia. Ciind se infunda un vas limfatic. Acest lucru este periculos pentru viata. . substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. aceasta se intare9te. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. dacii ar avea forta vointei. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. nu ar mai avea stresuri. fiind sensul vietii. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. se afla in inima femell. 136 . prin marirea lor 9i prin durere. Atllandoua sunt vital de necesare. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. care. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. Sanatatea simbolizeaza iubirea. intei. trebuie sdipat de lacomie. celula ramane mra hrana 9i moare. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. adicii iubire. Din pikate. Limfa simbolizeaza barbatul. Cand trombul astupa vasul de sange. . Pentru a evita acest lucru. EI ar realiza mult mai mult. iar limfa curata. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. Sangele hrane9te.

Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. ceea ce demonstreaza 0 ra. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. 137 . Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. umflaturile vcr fi la trunchi. ea apoi.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. In final sufera sotul. barbate~ti. Edemul ineepe de regula de la picioare. Aceasta situatie . ill suflet dezamagirea. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. 11stingheriti ~i mai tare. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. veti intelege d. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. ea se va umfla la fata ~i la maini. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. mangaindu-l pe cap. sa-1 criticati. tot dumneavoastra.

Luule Viilma Prin gandurile sale rele. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate.pe care 0 are de la mama sa -. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Dispretul tanarului fata de el insu~i. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Pentru ca cine este diu eu sine. 138 . E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala.. treeand peste durerea din artieulatii. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata. Tu e~ti sanatos. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. . va avea aceea~i influen!a. ca doar munca nu te omoara. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . provocat de neputinla. A~ fi alergat ~i eu. dar eu sunt bolnava" . i~i dore~te rauI. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. 'lor aparea nu edeme. Uitati-va la oamenii batrani. ci direct cancerul vaselor limfatice. atat femei cat ~i barbali. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave.

punand-o pe femeie la locuI ei. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe.. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. sa-mi spunefi $i mie". dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. ci doar comandrc. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul. venele lui se vcr dilata. veti descoperi acest lucru.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. deranjeaza ~i strica totul. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. dar dansul nu mai este printre noi. se va alege $i eu 0 cangrena. iar veneIe la femei. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic. pentru la~itate ~i neputinta. stimata colega. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. Daca dumneavoastra. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. dau ordine. Aeum a$ putea sa-i spun. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :.isa se ocarasea pentru prostia lui. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga.

dar pentm scurta vreme. trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. Daca femeia va cere iertare sincer. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. din motive economice. Daea se trece la regim vegetarian. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . arterele lor se vor imbolnavi. cu atiit inflama!ia este mai puternica. Daca. Daca.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. Dadi rautatea nu este eliberata. din tf)t sufletul. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. se 'lor irrflama ~i venele profunde. Cu cat rautatea este mai mare. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. Rautatea . rautatea va intrece regimul vegetarian. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. Dar. venele ei se 'lor $i illiflama. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general.niciodata. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. ci pe barbati. rautatii sale pe neputinta sexului masculin. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. se va vindeca. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. ulceratia nu se vindeca. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. in plus. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. Daca TIU . Cangrena apare mai rar la fenlei. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 .

De~i. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. eu cat defectul tau este mai mare.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac. Daca el nu §tiemaiintiisa.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. ia utte fa altif ". ea. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. Daca barbatul V8. avand sediul in inima. Ele vor incepe sa doara. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. In feInl acesta omul devine. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul.dea. din cauza setei lui de a ca~tiga.material. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. in contrapondere. La un om care ili seamana.Alunga diul din tine reo Apoi. Oriee om se vede pe el in celalalt. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. de cand e lumea. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. pentm a se putea elibera. acela~i val se va urea in sus pe oase. inainte de toate. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. niei nu ob- 141 . va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. bogat spiritual ~i abia apoi .

nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit. ceva san cineva vrea sa se elibereze.zuta cre~te pana la stare a de explozie.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui. Osul reprezinta simboIic barbatuI. $i daca. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in . c§. sub forma unor calamita.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului .e1 se refera 1a dumneavoastra. razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. incat uitam complet de rau.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar.femeia. ~ . Scapati ~i de refuzu1. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o.. Scapati de orice gand rau despre aitu1 . Cum se va manifesta explozia .'1 ansamblu1 sau. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. Tesutul moale . acest lucru se va exprima. va fi ca un tunet pe cer senin. dintr-odata. 142 . de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. pentru ca e~ti inteIegator.

Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca.Alunga raul din tine Ficatul. copilul va avea anemie. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. el are doua parti . 143 . Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. El a fost creat pentm a proteja femeia.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. nu da nimic altuia. in schimb 11invinuie~te. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. Cand barbatul este furios. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. sangele este femeie. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. simbolic. abligatoriu capilul va avea anemie. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. iar partea masculina . Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. De~i.de leucocite.

sa vi se acorde atentie. Ati dori sa dati tot mai mult. respectat. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Dar. dar pentru a da mai mult. acela~i lucru tara de care nimeni. ea va capata 0 asemenea putere.furiati pe eel care nu da. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala.omul de alaturi.necesitatea de a da. a ob!ine. De regula. nicaieri ~i nicicand nu poate trai . daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Ce anume dore~te sa obtina? Pai. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit.iubirea. trebuie sa primiti mai mull. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu.asta este tot sete de ca~tig. Va in. ca- 144 . Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea.

in loc de cadou .un pupic din toaUi inima. care nu rezolva. cine nu . Cui Ii place munca ~i i se dedica.este hot. relatiile familiale etc. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. nici sentimentul de paguba. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. ace1a. i~i condamna sufletulla suferinte..e om cinstit. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. Dad.. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. Dar. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea . oricat ar fi de ciudat. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra.partii inferioare a corpului. acelc va considera . ~i asta se exteriorizeaza pe corp. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra. ci banii pentm noi.}i pedepse. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. dati un buchet de flori de camp. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. inclusiv munca.}te ". 145 . Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. Atunci veti observa ca. inclusiv gandurile. in popor se spune: "Dumnezeu vede . Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. in loc de un buchet de trandafiri. Cine cade in curs a . va fi recompensat. din cupiditate.Alunga raul din tine re nu permite.

va fi lipsit de iubire. 146 . Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. Cine a sperat sa primeasca iubire.va fi fericire. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Unii 'lor sa capete sanatate. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. va fi lipsit de sprijin. va fi lipsit de bani. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Cine a sperat sa aiba de-a valma. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. Cine a sperat sa faca rost de bani. dar inca nu au divortat. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Concepand cop ii. in afara de el insu~i. Oferirea iubirii este baza vietH.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. va ramane :tara tot. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt. Cine a sperat sa capete un sprijin.

Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. incepeau sa se revolte pentru orice. ci cat au aeumulat. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala.copiii ii arunca in vfmt.doar ca sa ia fata. daca iubirea lor era In~elata. face ma~ina tandari. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. devenind realitate. lecria nu se termina. Parintii strang bani . Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. Aitul s-a straduit din toate puterile. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti. o pierdere materiala obliga.Cll rautate. el . leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. 147 . E bine cand el nu se accidenteaza mortal. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii.copiii 0 fac prafln accident.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. ParinW cumpara ma~ina . Gandul se transforma in fapta ~i. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. la recuperarea pagubei. el.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. ci dimpotriva. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. vrea sa 0 distruga.

Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig.. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. Eliberali-va. Acum ea se realizeaza prin moarte. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. neimplinite in alte conditii. acum. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. de a fi in centrul atentiei. i 148 . pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. eu cat gloria este mai mare. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. prin iertare. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. din cauza unei critici. Avand-o. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. De exemplu. Astfel. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. ea poate ucide. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. se va comporta eu prudenta fata de ea. omul va in. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. incon9tient.

Cellalli zei. Ineepeti sa discutati euea. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. Care credinta.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. Problema eiviliza!iei . Ori ca e mare.mai mult.'ltei. ne ~i. ea va cre~te. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. ala e". iube$te. Cerep. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. ori di e midi. vor suci rnmtea. dadi nu va elibera!i de ea. Cand omului se intuneca mJlltea. depinde de cat de echilibrat este. mai d. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea.setea de a ca~tiga . Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi. dar n-ati Invatat. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia.. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai. Daea. i 149 . oamenii nu se Inteleg ffitre ei. pentru acel~i lucru pentru care... omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. In general. el ~la fi chinuit de setea de bani.? Indiferent care. va. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra.:\Teme sau mai tarziu. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie . mai mult sau mai putin. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava.provoaca durere. .

Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile.nu este foarte puternica. . . . care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. cine nu 0 tine in frau. 150 . poate. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga.. pe nesimtite. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. In acest caz.'11antesc. 3 .t altii. va ±1 greu sa fie ajutat. Un om genial. chiar dad1 pot fi minunate. dar noi respingem invalatLlra ei. Ideile rupte de viata. sa illtre intr-o astfel de criza. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. ace~ti zei omene§ti. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. e~ti mai bun deca..Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. afla pc 0 cale gre~ita. In arice coltisor al globului pa. de~tep!i ~i putemici. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. e~ti eu noi. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul.' autorul lor se va .va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri.el percepandu-le Insa ca fiind reale.

Sa ~titi. mai curajos ~i mai puternic ~i. tataJ ii da aceasta posibilitate. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . pentru ca acum sunteti mai de~tept. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. mai mult sau mai putin. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. Eliberati-va ~i de frica. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. interdictii ~i amenintari de osanda. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. de~i se teme de ele. ati fi fast in ne~tiinta. Multmniti ispititorului pentru ca. la acelea~i incercari. Dati-Ie un raspuns raspicat. ca Dumnezeu nu ordona. Apoi. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. cu ajutorullui. eliberandu-va de gandurile rele. dragii mei. va spun unnatoarele. nu interzice ~i nu ameninta. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. denumite adesea necuratul. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. Altfel. pe care ati atras-o ca un magnet.

~i-a subordonat trupe. dorinta de putere. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. daca am pricepe importanta ei. Nu e con§tient nki ca. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs.urea provoeata de neintelegerea omeneasea. lupta pentm denll1itatea umana. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. setea de glorie. disnieii etc. Deprim. ea nu exista ni~te Ielatii simple... despre orice oftat.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". umane. dar nu e eon~tient de asta. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. setea de ca~g etc. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie. Un om aflat in impas. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. din 152 .. . capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila .'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile.te ~i suflete~te partenerul de viati'i. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah .Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia. N e mai vorbind de sclavia primitiva. care dore~te sL. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism.

rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el. spiritul omului se toce~te. Inainte de arice. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Lustrul exterior. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i. Starea de de prim are duce la gripa. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Ne pu. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". dar mintea dumneavoastra. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. acela va arata drumul bun. are nevoie de odihna. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Manierele fandosite nu va vor mai mta. 153 ...

pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. atunci cand fae gripa. Cine alege setea de ca~tig. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. va fi lipsit de iubire. devin nelini~titi. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. eu atat mai grea va fi forma de gripa. se plang eel mai tare de dureri de cap. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. Cine alege iubirea. rost.val de gripa de Craciun. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. Sau. de Craciun. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. in deprimarea lui. Fieeare este liber sa aleaga. pe eare sa Ie cumparam din magazine. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. In eoncluzie . aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Cine i~i spune parerea. va suferi de angina din eauza rauta!ii. care sa epateze. Ii irita sporovaiala mra. va avea mai tarziu ~i indestulare. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. determinata de setea lui de a ca~tiga. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. dar nu avem bani. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe.Luule Viilma treaza ~i eritica. Trebuie sa in154 . nu vor mai putea sa faca jonctiune. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Daea aeum zeee ani. nu se va mai lasa imbrobodita. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. urmarea este di. Dar eine i~i spune parerea {ipand.

Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. In lac sa fim curajo~i. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. Cauta in tine cauza. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. cu edem ~i eu secretii. vinovati suntem numai noi. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. eu frisoane. 155 . Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. Prin urmare. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. Durerea. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". devenim rai ~i facem rau corpului nostru. eu eritem. Dar. febra. eritemul. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Si daca ne gandim bine. Cine se va elibera de deprimare. in cap sunt a§ezate gandurile. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. nici de gripa. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. nu se va teme nici de nevoi. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta.

secretii . odata ell transpiratia.maudrie. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . eritem (inro~ire) . pentru dumneavoastra. ochi . lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. urechi .rautate din suferinta . Cand va descifrati in cuvinte. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. pe masma ce cre~te.rautatea de a judeca pe v1novati edem .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. Deosebit de importanta este transpiratia.rautatea de a cauta vinovap.importanta. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. eu atM egoismul devine mai mare.judecata. nas .itie. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte. 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. . deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci. Boala incepe de la invinovatirea altuia.rautate din exagerare. ea se transforma ill cruzime..timiditate maxilar . febra . Excesul se transforma totdeauna in rautate. trebuie sa-i doara ceafa.rautate din gasrrea vinova!ilor. Intrucat gasesc vinovatul in altii. Fiecare simptom are importanta Iui: durere .claritate.Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte .

Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine. Dadi. Daca durerea ar aparea la ace la. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. EI insa este 157 . continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. insa.d.gandirea ta gre. Daca. chiar fara a-I repro~a.. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. Va doare. daca lupti cu raul impotriva raulul. ati observat di frigul nu va face bine. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii.A!ungii rau! din tine ma de rautate. de exemplu. Durerea este sem. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. dar capul va spune: )} lata cauza .a. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. daca organismul vrea sa va ajute. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei.itV)} a. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare.m.. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Victoria teorbe~te rapid. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti.

ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. Daca. . S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Daca motivul ar fi frigul. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. de exemplu. Daca.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. 158 . frigului i-ar curge nasul. va va cre~te febra. ceea ce va face ~i de acum incolo. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. de exemplu. Daca. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. de exemplu. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. va curge nasul. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Edemul va avertizeaza ca exagerand.

puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. Daca ganditi corect. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. ea a venit sa va ajute. el 0 ~i face.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. dureaza eel putin 0 saptamana. focul s-ar intensifica.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. De exemplu. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. De ce orice inflamatie. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. chiar ~i un guturai. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. iar in al doilea caz . Boala este mentorul durnneavoastra. 159 . Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. in ambele cazuri. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. Indiferent unde se afla focarul bolii. chiar in cursul bolii. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier.deasca. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. In acest caz.n. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. In realitate. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. in primul caz. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. omul nu a ~tiut.

Ea esteun ajutor.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. sa mer gem la servieiu. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. In aeest eaz. In caz contrar. impusa. ci sa ne schimbiim. ci sa ne curatam.Ie raspund eu.nu sa schimbam. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. sa ne intoarcem acasa. Atunei febra. Avem nevoie de libertate. Ne obligam sa ne culcam 160 . aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. Ar fi mai coreet: . Ne obligam sa ne sculam dimineata. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. dar deja la un nivel mult. mult mai rau. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. dar in acela§i timp. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. prin foeul ei purifieator. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. obligandu-ne. Alta data. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. ne transforrnam in proprii no§tri robi.nu sa curatam. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. in timp ee schimbarea de sine este libertate. Indiferent de obiect. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. adidi .

urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Lumea va deveni minunata. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. indreptati-va imediat aceasta scapare. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. ca ni~te robi .neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . ii obligam ~i pe altii. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. spinarea se va mdrepta u~or. trebuie. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. dal' ce sa-i faci. nu se poate altfel. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. n-ai ce face etc.. iar munca ~i mai eficienta. Exista 0 multi-me de justificari. Nu yeti mai fi adus de spate.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. ne obligam sa traim. Cereti iertare eorpului pentru ca. Va disparea oboseala. Veli avea spor la treaba. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna. la cate chinuri v-ati supus. lipsita de bucurii. nu se poate altfel. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. in loc sa fiti fericiti. in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Ne obligam pe noi in~ine. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. starea de indobitocire. Pe seurt. a§a se obi§nuiefjte. N-af} vrea.

ma intindeam.. senzatii de rupere a ceva. Toti priveau undeva in jos. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. Nu ma garrdeam la nimic. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. se obligau ei 162 . altul suferea ~i se tanguia. aItul privea dezordinea din casa. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. altul croia un plan de razbunare. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. blocajul se va intensifica. Daca insa negati prezenta acestui stres. In aceasta lume. la nivelul coastelor inferioare. Erau multi. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. altul punea la cale 0 infracriune.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. In aceea~i clipa soarele. o va face cu sine sau va pieri.. Intr-o dimineata stateam la geam. el blocheaza partea volitiva a chakrei. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . altul. mai bine zis. coloana dumneavoastra va deveni elastica.care pentru mine este simbolullibertatii. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. Cand veti lncepe sa va eliberati. "N-am chef' este un stres foarte serios. salutam noua zi. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. adica incepe sa se poarte samavolnic. altul cauta ceva.

va trai rau. Putem sa danlmam un monument. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. 163 . oricat de viteji ne-am considera. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". chiar ~i gandurile. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Niciunul nu se simtea liber. poate. atlli"'1ci. Dar I-am daramat parra la temelie. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. Cine 11 considera rau. de~i ne este tuturor la indemana. de aceea I-am botezat ea fiind rau. am J:ntelege. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe.Alunga raul din tine in~i~i. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi.''' Nu. Trista priveli~te. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. acolo este fixat tot ce exista in noi. dragii mei. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. SOal'ele stralucea ~i atunci.

Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. ~tie doar sa actioneze. h 164 . conform nivelului fiedirei chakre. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. ceea ce i-a adus mai multa millte. 0 numim experienta. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. Din pacate. S-a lovit la lli'1 pieior. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. pamant. prin chinuri ~i suferin!a. . Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. en cat furtuna este mai putemica. prin durere tIzlea. un. la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Omul are ~apte chakre. tHci unul. In medie. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. Durata medie de viata este de 70 de ani.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. a ~i capatat experien!a. Dar ~a Invat~im.prin suferinta. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. A~a se lnvata . Omul emopilor Lnvata ca un capil. Nu-i nimic.

In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 .Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. la madul de a domina.

Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea . \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.+ " \..~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .

ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e.~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex. + m + . in fine. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii. Dupa ee a simtit forta iubirii. 167 .Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::.

mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. V orbitul este exprimarea emotiilor. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. Tacerea este exprimarea sennmentelor. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. Daea el va invata sa gandeasea coreet. un am pre a vorbaret sufera de frica . Omul emotiilor folose~te cuvantul. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. familia se va destrama. 168 . In orice caz. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. efectul va fi in~elator.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe.Luule Viilma La fiecare om. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. suferinlele vor ineeta . Intr-un intreg unitar .in familie . adica sotia este putin vorbareata. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. iar tensiunea interioara va dauna familiei.va avea parte de intelegere. iar sotTIl vorbaret. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Omul sentimentelor amute~te.

Cine ~tie sa. Cine nu §tie acest lucru. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. ematiile sunt ~i ele neeesare. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". ~tie sa.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Prin urmare. se certe. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. se vor desparti foarte repede.te. pentru di nu ma apreeiaza a. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. Cu singura conditie . Totdeauna aveam.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. sa demonstreze. ~i iubeasca. Nici macar nu .tiu sa ma supar.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. capabiE sa strabata mari distante. a vietii.. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe.. Cam a~a suna a plangere traditionala. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee.a cum trebuie. sa se justifice. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . pre cum 0 furtuna. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva. Sotii eu caracter asemanator. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. E1e due la certuri care curata atmosfera. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Nu infeleg de ce 711-a parasit. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata.

Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Astfel. dar sa se eompleteze reeiproe. inevitabil. dar nu va fi plietisitoare. . ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. peste el va veni l'aul. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Ei nu vor fugi de greutati. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Viata lor de familie va fi indiferent cum. libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme.eratita. in oriee om exista un bine ~i un rau. Cine nu ~tie sa ierte. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare.mane are ~i eratita . Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. mane area . I~i vor da libertate unul celuilalt. Vor cauta chiar ei 'greutati . mai devreme sau mai tarziu. Partea buna a raului actual este faptul ea. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau.Luule Viilma mai e mult. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei.

Femeia este flexibilitate. dar dad sotii i~i schimba rolmile. Femeia este incetineala. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. ar putea sa se transforme in cTUzime. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. ei vor forma perfectiunea. Uniti prin iubire. cicalitor ~i invidios.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. nu se va 171 . Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte.unul masculin. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. cmand ar putea sa apara bolile. Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un model. de exemplu. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. bilrbatul este viteza. barbatul .inflexibilitate. barbatul . el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei.dintr-ale sale. in aeeia~i timp. Barbatul ar putea. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. Dar. barbatul . sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.in profunzime ~i ingust. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. atingand punctul critic. Fermitatea masculina. barbatului . Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. Femeia invata din gre~elile aHora. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia.

se va ajunge curand la sarnavolnicie. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". ca egala a sa. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. Asta nu-l umile~te. altul ramane In urma. Cei doi formeaza 0 familie solida. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. femeia va sta alaturi de barbat. rarnanand totu~i femeie. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. pentm di. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. ornene~te. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul.Luule Viilma pru1a arbitrar. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. eelalalt va avea aceea~i opime. 172 . Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti.

~i asta este minunat. Premisa 0 constituie iertarea. In realitate. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. Cine . Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. Noi apreciem doar partea aparenta. profunda a singuratatii.. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului.. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate.Alunga raul din tine Necasatoritii. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. este foarte bille. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. Dcar sa-~i fi gasit un bu. Numai nu 173 . Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore.pa oricare alta. dupa ce a obtmut-o. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita.tie sa-.f1 tovara~ de drum. dupa metodologia mea sau dt.. ace§ti oameni doreau sa aiba. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. Toti avem dorinta de a spori binele. dar daca ne uitam la eei singuri.. Nu e:te important Cill'll 0 veti face.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie.

se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati . Sanatatea lor este in ordine. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Merg pe drumul lor. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. prin natura no astra interioara.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Cine se va elibera de stresuri. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . Trebuie sa intelegem ea. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Astazi. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. . In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea.

day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. de satietate fata de viata. de sentimentul de inutilitate.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. Este po sibil. de indoieli. de neincredere. el se comporta la fel. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl.Alunga raul din tine toase.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei.ului. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de lipsa spiritului de intreprinzator. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. Esenta determina faptele. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. de dorinta de a parasi lumea aceasta. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. In orice societate. . de deziluziile pro vocate de oameni. In general sunt barbati.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. care au intelepciunea vietii. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. de ce ne trebuie ace.Jti barbali? J. Mama ei era atat de de. dar sunt ~i femei. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. de spaima de a fi singur. 175 . Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . de negatie etc. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. de neincredere in sine.

Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. medicament sa-i prescriu. mai simplu spus . dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. necasatorita.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. Reprezentarile. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. 176 . la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor.m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. capabil sa provo ace bali. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Este dureros sa ti se spuna adevarul. la inceput. Omul care iubqte bogatia.mincino~i.ne adevarul. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. este privilegiul societatii de binefacere. a citit tot. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile.. care ~tie tot. Sentimentul de singuratate. nu va fi niciodata singur. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara.Luule Viilma . a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum.

i sa se transmita ~i celorlalti. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. fantastice. di. in realitate. ca nimeni nu organizeaza ceva. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale.'1ii or sa fie singuri. Afla!i ca. eel orlalti nu Ie pasa. Insu~iti-va acest adevar . pipaitul. a1tii 0 v urasc.nu vor sa dea. ca nu sunt invitali.. gustul. singuratatea corpului fizic nu are importanta. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. mirosul.vawl. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. altii se tem de sil1guratate. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea.. auzul. memoria ~i judecata. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . ca nu sunt distrali. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Toli ace~ti oameni au un defect comun . Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. ca nu au cu cine sa vorbeasca. Ati intalnit cu siguranta oameni. probabi1. ci vor sa prirneasdi. Daca va place viata ~i va plac oamenii. tineri ~i batrani. ca nu primesc vizite.i acesta este un fapt incontestabil al vietil. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei...di libertatea este inevitabilul con~tientizat. sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. care nu face decat sa creasca . omul este 0 fiinta singura . care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Vi s-a intamplat. u. In viata de zi cu zi.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata.

Aceasta inseamna ca.• telepciunea vietii.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. ea va pune cartea de 0 parte. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. indiferent de mersul vietii. Indiferent de sex. Viata ca un . In corp avem ~apte chakre. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. care incepe ~i se termina in acela~i loc. 178 . Traim ~i imbatranim. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. pentru ca viata se schimba. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. in bine. dar a ~i meritat. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata. cu deosebirea ca totdeauna sf§. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

In spate1e intremperii menstruatiei. Prin greutatea lor. toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. senti184 . nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. BataiIe de ir. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. De regula. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata. Pragul noii varste se nume~te climax. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Acum. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. Fieeare are locul ei.sleie~te inima de forte. 1 . incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. intmcat cei care sunt acum batnlni. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. Si tomi din cauza spaimelor. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. dar Ii se mpe inima. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. Natura este ca un parinte grijuliu care.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. ehiar daca se preocupa de copil.Sentimentul de vinovatie .

vor trece de la Sh'le9i foarte repede. sa caute la aIti! cauza necazului lor. sa-~i puna speranta in aitii. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. inima. bataile de inim3.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. odata ell varsta. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. Metaforic vorbind. am putea da de bucluc.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. Pentru a compensa lipsa de oxigen. chiar albastrie. vreme.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. 2 . in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. Astfel de accese apar ~i la tineri. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida.. provocand Inro~irea pielii. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. aritmiile pot sa dureze multa. Cine va invata sa se elibereze de stresuri. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . ceva nu este in ordine. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. apare spaima de moa. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. 3 . din prostie.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. moale ~i lene~a. de fricB. Ca urmare.

Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. se va destrama. Ei au acelea~i interese imediate.Luule Vii/ma te vulcani care. climaxul dureaza dl.tiva ani. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. lucrurile merg bine. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Coleetivul. ori pe rand. Mai demult. dar de acela~i sex. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. din cand in cand erup. ironizarea ~i umilirea celor din jur. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. va deveni un intreprinzator. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. dar de aeeIa~i sex. nazuinta spre perfectiune. In schimb. De obicei. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Oamenii de sex opus. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Astazi. Din punet de vedere medical. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. au aeelea~i seopuri in 186 . Dar. ori toti deodata. Aceasta duce la ingamfare. dar de sex opus. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. bun pana atunei.

sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. in func!ie de gradullui de educalie. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. spiri187 . Dadi este concediat. Cine va fi con~tient de aeest adevar. e mai de~tept. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. sa ironizeze. Daca nu s-a eliberat. Va incepe sa spuna care este varsta lui. I~i va pennite sa critice. Daea omul s-ar elibera de spaime. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. Un om care se respecta. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli.Alunga raul din tine momentul respectiv. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. de la care are ce sa invele.

ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. daea vor dori. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. In schimb.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. dar. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. 188 . Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. rara insotitor. vor putea sa se inteleaga. pe cat este posibil.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata..natatire a vietii. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. Pentru a intelege mai clar. nu §tie sa Cl§tepte. in general. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. dar. perioada favorabita pentru comurucare. aceasta inseamna 0 mare fericire. dar va intra singur. fiind amandoua. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. femei. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta.

Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului.in mai midi. eu atat mai mult vor suferi materi3. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag.in mai mare masura. cine se aseamana se eauta.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata.1.li§tii. mai determinat.sa devina contrariul negativitatii mateme. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. Din pacate. Dar claca copilul are deja a varsta. parintii se vor lauda. va avea incredere in el. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. eu succesele lui.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. In viata de zi cu zi. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. iar una de 28 de ani . Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. mai mult decat cu placere. Nu uitati. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. Mamele . ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. tatii vor incepe sa semene eu mamele. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. ii 189- . pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. ar fi fost un cu totul alt copil. numiirul parintilor care nu iarta. acest eopil §i mama lui nu seamana. Aceasta este foqa puterii feminine. dandu-le drept ale lor. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . ei au pareri diferite despre viata. va spune mereu ea e rau. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Nu se vor certa des pe fleacuri. tatii .

pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. apatic sau moale. este ~i va fi un inaintemergato'r. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea.comod. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. 190 . indiferent. Cu cat rezistenta este mai mare. . cel de pe urma va fi cel dintai. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. Dar. adidi femeia. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. corpul se opre~te din mers. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. se pregate~te sa-l ajunga din u. va fi obligat sa invete prin suferinta. pentru ca 11hrane~te sufletul. racterul! Este imposibil! Nu. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. Indiferent de sex. Daca spiritLll este capabil sa mearga.pe sot ~i familia. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. femeia nu va merge niciodata singura. Daca barbatul merge singur. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. corpulll va insoti categoric. Femeia vrea sa traga dupa eo. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini.. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. Si indiferent cum I-am numi pe om .rmape barb at. Si veti fi cu atat mai fericiti. nu hrane~te spiritul.Luule Viilma Conform legilor vietii. este po sibil. pe cat ati fost de nefericiti. Barbatul a fost. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. Dad!. Cel care ramane acum in unna. dar ei nu vor sa mearga cu ea.

a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii.a. familia va putea fi pastrata. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. in orice situatie.d.m. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. 191 . Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. ca oricare aHa. Obligatoriu. nu se ~tie de ce. Celui care 0 realizeaza. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. Demnitatea umana vizibila. Nu ne gandim la unirea sufletelor. apoi sa-ti ieqi satia ~. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. ~i familia trebuie pastrata. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. subintelegem in primul rand patuI. este 0 autoamagire a omenirii. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. i se va deschide calea catre ina1tare.Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. contrariile care forrneaza un tot unitar. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Dar. In acest caz. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Femeile ~i barbatii sunt. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. cea fixata in legislatie. El este inca foarte slab.

a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. Oricine poate insa sa invete sa judeee."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . cu totii acest joe din eopilarie. De asemenea. daca nu existii rautate. desigur.Jifaca dataria". oricine poate sa invete sa iubeasea. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. 0 adunam In noi 192 . Dh'1 pacate. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. :tara 'larbe. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei.am Llltrebat eu. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. Stim. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . Nu erista lupta pentru viap. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. ell amt ~tim mai putin. II jucam tot timpulin viata.

Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. pentru ca mai tarziu sa vada. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. in oriee situatie. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Exista oamer. 11ajuta corpul.. Cum. Ie place caldura. ca inca mai are de invatat. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. mai ales femeilor. Ne miram de sfinri care suporta totul. Caldura seoate rautatea din corp. Iertati-va parintii. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. 193 . printro boala grea. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul.

Efectul este minunat. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. ~i nu alcoal. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. noi . Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. contribuie la capatarea 194 . apoi se bat eu a maturica . Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. se curi:ita in toate sensurile. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. ca se face ~i 0 curatire de rautate.focul purificator al organismului. ~i temperatura incepe sa scada. berea.estonienii. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Cand corpul incepe sa transpire. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. Nu ne gandim. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. In felul acesta. Cel pentru care baia a devenit un ritual. cre~te temperatura .nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. De pe vremuri.Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica.~i cum? Pana ca. Climatul cald seoate afara rautatea. mai ales daca acest lucru se face regulat. dadi nu facem abuz.

mai ales de came. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. Caldura iti scade >pofta de mancare.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. acum se zice: Baie/i. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. zgomotos. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. acela dore~te sa se elibereze de rautate.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. corpul miroase frumos. Ec:b. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. celui cui Ii place dHdura. Tocmai cand discutia este in toi.. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. temperamental. Se spala. Petele albe sunt spaima. ~i pomese toti ea unul. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. probleme mondiale. Frigul are actiul1. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. ea ~i pe eelelalte mund. haide/i la sauna!" ). La sfar~it pleaca spre casa. J! J! J! Urma. eu placere. in frig el se lini~tqte. petele ro~ii . Daca la caldura omul devine energic. ~i gata. S-a dus mizeria. se leaga 0 discutie despre viata.ra195 . economie ~i politi ca.einversa. n-are importanta cum. ~i te fuce sa slabe~ti. A~adar. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. sa mearga la baie. In timp ce i~i beau berea. rasuna 0 voce: Ba. Are pete albe ~i ro~ii.

Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. Afland acest lucru. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. PriIT'. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. sub sam. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole .probleme ell comunicarea. Adesea. Veti spune di in cutele corpului. Mainile §1 gatul alb . in baie. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.spaimele se vor miqora. Prin contrast. 196 . Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. sa nu se rada de el. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica.ne putem face diu. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate.J. la subsuoara nu patrunde caldura. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat.Luule Viilma utatea. Daca. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele.

Cine este con~tient de perieol. puternic ~i capabil de lupta. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea.Alungii riiul din tine Omul care. cu un anumit scop. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. mai sensibilia frig este abdomenul. eu toate acestef. Acest lucru este posibil.. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . dadi este facut in numele unui scop de bine. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat.ele persoane. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Asta 11 sperie pe corp. Caldura "salveaza" omul. se mai adauga eeva fierbinte. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. Oamemi care au putina rautate in ei. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. la alte1e spatele.l. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. Daca 1a focarul de inflamatie.'1totdeaunadaunator. Aceasta inseamna ca. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. Foa. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi. La lli'1. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. el va mud. majoritatea vor silri afara din cada tipand.'1:e utim vor reu~i. in schimb in frig a 197 . dlldura prea maExcesul este L.apare 0 senzatie de dildura. ace1a nu va ingheta. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. corpul fizie nu poate suporta acest luem.

Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. totul ar fi in regula ".i. 198 ... ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. Cine nu face aeest lucru ~i. mi-a spus dintr-o suflare: "A. eu atat rautatea lui. Daca n-ar bea. tara sa stea mult pe gandmi. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. va cre~te §i se va transforma in dispret. sens ~I va plen. dincolo de fatada onorabilitatii. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. . Prima. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. incepe sa se agite. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. de frica. Comparali aceste doua femei. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. eu cat un om este mai inclinat S8. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea.

Aceasta femeie are cancer Ia san. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. dar ea nu-I crede. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. Este apreciat la locul de munca. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. chiar claea face ee ii spune solia Iui.Jtere". Trebuie sa ne ajutam fUca .Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. eu 0 privire ~tearsa. care. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. Sotul ei este un om neajutorat.Jifamilia ei.Jipentru ca este tatal copiilor mei. de~i toata Iumea 0 respeeta. il suport numai din mila . Cand femeia 11pune sa fadi ceva. el se enerveaza. ca raspuns. 0 trimite la cratita. supus. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. Dupa parerea ei.ca sotuI sa fie un om cumsecade. femeia moderna vrea sa scape de cratila. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. tacut. Daea nu i-o iei eu forta. sotul nu 0 apreciaza. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). In schimb. El spune adevarul. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. ea are un copil bolnav din na. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. el. pentru 199 . de~i pe urma face. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete.

iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. 0 lupta. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. adiea demnitate. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. a facut singura. pe unii ii 'lor trece fiorii. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. ci vrea sa-~i aranjeze viata. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. rautatea este dispretuitoare. fara ajutoml sotului. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. la a doua. rautatea este zgomotoasa. Vede ca tot ce a realizat in viata. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. La prima. inevitabil. deoarece nu are in ea acest sentiment. Dar succesele n-o bucura. Asta ~i arata boala ei. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. in loe de iubire. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. care este 0 nulitate. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. ~i chiar da200 . sine era. Ambele femei. daruiese sotului rautate.

nici cealalta nu poate spune ca. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. ·aui. De aceea dispretui indeamna la du~manie. Umilind pe cineva.oamenii ineep s8. E1 merita mai mult. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. Dispretul este rautatea care umile~te. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. Nici 0 parte. ci 0 vor seoate la leetie. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . la ura. dorim •. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Omul ii ziee raeeala. ii Du~mania duce la cancer. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei.-limproa~te eu dispret. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat.

altul . altul . altul . dizuti in autoadmiratie. sau de oarnenii care nld de altii. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. Dispretu1. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. Unul dispretuie~te mitocania. va va s:kai ~i in continuare. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . Eliberati-va de dispret. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni. Este un stres periculos. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. De exemplu. Pe masura ce cre~te. Mai ales daca. Si daca v-ati culcat eu temperatura. desconsiderarea incepe din copilarie. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat.fandoseala. ele. de exemplu. unul pasivitatea.munca fizica. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. dupa parerea parintilor. ei 0 vor invita. sfidatori. categoric. Ceea ce va provoaca dispret. din easa. Daca va irita. unul . mode~ti ~i inteligenti. de a-I apara ~i ocroti.harnicia excesiva etc. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta.munca intelectuala. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori.

am 0 seI1. Daca afi facut mult rau. inclusiv sadicia. daca omul continua sa 0 cultive. vefi suferi vOl fn. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. crearea unar valari ve~nice. Daca afi flicut foarte mult rau.}iva. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. chiar daca. el va cadea bruse. va suferi nepotul. Cornorile lor cresc. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. va sliferi copilu!. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. cultura. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. au irosit rara noima bani pentru educatie. la care boga. Daca afi flicut pufin rau.tia a venit de la sine. daca priviti totul de sus. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. saracia lucie etc.Alunga raul din tine parintii Intre ei. Infumurarea orbe~te ~i. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 .zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni.boala. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. La maturitate. eu cat raui este mai durercs. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . chipurile. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. copiii lor var merge pe urmele parintilor.

ca sa se afle printre bani. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. 204 . sa fadi 0 judecata dreapta. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . Astfe! se capata intelepdunea de viata. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. procesele se vor pre1ungi.te oamenii bolnavi. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. Cand copilul dispretuie.i se va ~coli pentru a deveni bancher. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii.. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. justitia nu se va mi~ca. Adesea la serviciu el va intra in impas. devenind judeditor..Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. Dispretul este un mentor neindurator. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. va trebui sa traiasca in saracie .

ca arice 1eclie de viala. neajutorati. eu to ate acestea 11intreb:.jtiu care este baza existentei meIe". ~i obstacolul va fi greu de observat.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Ii vad spaima i'4a de umilinta. care Ii provoaca agresivitate. 205 . foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. De exemplu. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Din pacate. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi.e:" Vreau sa . pe eei care nu gandesc ca ei.ne. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea. socotindu-i ni~te pro~ti. pe eei taculi etc. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca. ca ceara ce se lasa seara. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca.. pro~ti. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. pe frico~i. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. I~i va face cu neplacere munca zilnica. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei.

dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui.. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. inainte de orlce.. apropo de comportarea pacientului precedent. ca de paiul de salvare. .A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. Vad in elintelepciunea. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Multi barbati se agata.imi spune el intr-un limbaj simplu. trebuie sa ~tim ca. ori bilrbati. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. 206 . Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. In carte este subliniat rolul femeii. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Avem in sange sa invinovatim pe altul.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. .

Dar casa inca nu este caminul familial. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. sufletul ~i corpul. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot.spiritul. caracteml. cordialitatea. Pomind de aici. pana cand VOl' atinge perfectiunea. Sexul femeiesc se ia dupa mama. veti privi viata cu ochii altcuiva. adica eu ochii femeii. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. C<1ndneincrederea dispare. Dupa tata se da sexul barbatesc. ratiunea. bel~ugul. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. impreuna cu familia intr-o mina. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. spatele. sparge casa in buditi ~i se va trezi. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. In om se afla trinitatea dumnezeiasca .Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. forra. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. capul. flexibilitatea. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. emotiile. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. izbanda. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. feminine. simbolie. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. sensibilitatea. chiar de acum. se coreleaza cu tesuturile moi. mintea. Sufletul este mama care.

Din emotie apar stresurile. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . judecata. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate.pentm aeeasta ne este data viata. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. iar in exces . i~i pierde barbatia ~i piere. memoria. Aceasta spaima invinge ratiunea. Sau sotia este opusul direct al soacrei. Ell'ntelege ca. medicamente 9i droguri. Barbatului eu un astfel de com208 . Daca barbatul nu se elibereaza de frica . Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. Se nume9te complex de inferioritate. nu se supara. alcool. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. blocheaza. eu toata dorinta ei. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. tot mai frecvent. nu fuge. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. nu-~i toce~te simturile cu nicotina.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. logic a. nu face istericale. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. distrug. Trebuie s-o faca el singur. Un barbat curajos nu face fite.sHibesc. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. $i in zilele noastre calamitatile se produc.

va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Cine este mai de~tept. iarta. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. atat spiritual. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. Cand 0 earaeterizati 209 . Eliberati-va de acest sentiment. di nu este capul familiei. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. cat ~i fizic. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. va suferi elinsu§i. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. el trebuie sa ~tie ca . mra sa-~i dea seama. Daca viata de acum este grea. Cine are un puternic sentiment de vinovatie. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. intai de to ate. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. devine eel mai mare acuzator. n-o mai repetati.nd vor fi invatate. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri.

Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. incat. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor.te el so. va este folositor numai puml adevar. Umilirea femeii. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. Singur v-ati ales parintii. dispare. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. din pacate. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. Este treaba cea mai grea dintre toate.Luule Viilma pe mama dumneavoastra.. sofia nu a '. "Cum reu. situatie in care arnbele parti sunt perdante. dar daca el 0 distmge. cata 0 fi fost la inceput. Daca are ~i sprijinul barbatului. lasati emotiile la 0 parte.ji fngroapa mat multe neveste ". incepand chiar cu propria mama. In acest caz. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. se descurce 210 . ea prinde aripi. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Este 0 cerinta inevitabila. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia.jtiut sa-l iubeascii.je. Femeia se ocupa de educatia copiilor.

Ace~tia . el va a~tepta ~i. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. prin neaparitia lui. deoarece parintii. nu-i dau posibilitatea sa apara. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. dar nu poate. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. Daca ea a existat de la bun inceput. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. Dorinta lor este buna. ii 211 . la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. minunata lor dorinta nu s-a implinit.barbatul ~i femeia . Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. Nu au facut ei. Iubirea sufleteasea este indestructibila.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. oare. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. El se va terne sa iubeasca oarnenii. aeesta fiind scopullor suprem in viata. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii. Vrea foarte mult. Deocamdata este spirit. Oricat s-au straduit. Pro babiI. dar daca nu are masura este periculoasa .au obosit sa tot a~tepte un copil. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. Sau. va iubi natura sau animalele.

ne~te situatia. 212 . In realitate. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. eel care merita. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. capatat in vietile anterioare. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. Stie ca acum el sHipa. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. irationala. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. Niciu.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. Aceasta este problema familiilor fad copii. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista.. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. doat pentru distractia parintilor. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. vazuta de pe pozitia copilului. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. a~a ceva. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. Sentimentul propriei demnitati. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare.

rautatea legata de saracie provoaca boli flZice.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. S-ar putea ca macar acum sa. Exprimindu-ne altfe!. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. Am vorbit tot timpul despre aceasta. Din pacate. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. cei eu tulburari de riros simt viata fals. In ansamblu. Trageti sing-Gxiconcluzia. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. tocmai ei. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. dar. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . eei eu tulburari de auz aud viata fals. btJffatul sau saracul. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. altfel ar avea 0 vedere norrnala. Binele ~i raul sunt notiuni relative.. care este mai u~or de lecuit. spirituhd.va reevaluati liLT} pic dorinrele.

nu-ti place. economi~ti. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. E bine doar ce fad tu. Nimeni nu . vederea lor va ramane stabila. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. Ce face altui. Fara sa inteleaga acest lueru. 214 . vederea lor se va inrautati.sunt ostili fata de viata. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. familie. ~i daca v-ar implini0. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. distrus·'. la muzicienii orbi. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. eu mana ta... functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. De exemplu. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati.. izalat.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. etc. . Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea.Luule Viilma vietii. nilnicit.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. eliminat. politicieni. functia vizu. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. stat. condueatori. Toti au 0 caracteristica comunS. de~i ar dori foarte mult. Daca succesulii ocolqte.

. daca sunt in curs de dezvoltare . guvern sau stat. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. dad ii ajutati sa se ridice. eu cat este mai multa nefericire.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. in realitate se acuza pe ei. mra de care drumul s-ar inchide. Omul e mcut sa gre~easca. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . se considera mai bun decM ceilalti.este rau. doar daca am ~ti sa intelegem viata. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. este obstaco. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori.este bine. 215 . de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. familie. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. 1'/laimult. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i.or. iar cel care este mai sarac. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui.. un om. lul personal seos in cale numai pentru el. cel care are 0 situatie materiala buna.a este mat u.

vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. De la ciuda apare guturaiul. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. ceea ce previne un final mult mai periculos . omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. lntrucat se grabe~te. Ve~nic suparat.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. altfel viata s-ar opri in loc. deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. dezvoltare. gre~e~te. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. dobandire de intelepciune. pentru a-I ajuta. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii.nte. 216 . i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca.Luule Viilma Viata este mi~care. Frica . Avand tendinta sa exagereze LTl toate. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. Va dau un mic exemplu. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi.hemoragie interna in creier. Deocamdata doar invatam prin suferi. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. acela este fntradevar fericit. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate.

refuzul de a avea de-a face cu raul. eel care este ajutat sa iasii. negarea raului. din darinta de a ajuta. . a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. Si nici nu vrea sa vada. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . Dupa intelegerea ei. Naivitatea. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. n-ar fi nici binele.. prin durere. mra sa aiba habar de nimie. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. Raul exista. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. acela a dobandit inte1epciune. deoarece nu a inteles motivul diderii.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. va cadea din nou.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" .este tot ce a retinut ea din discutia naastra. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . Cine iese singur din prapastie. campartarea capilareasca. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca.nu vedea. dar nu e can~tienta de sensul ei. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine.roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Acesta este cuvantul . Dadi n-ar fi. De exemplu. "Doctorii m-au ajutat.

Asculta. am §i eu defectele mele . cu severitate. binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. Se a~tepta sa inta. in limitele puterilor lor. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. adunate. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate.ipoata dezvolta capacitatile. Zambetul intelegator. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn. ~i a~a con~tiincios. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. dau un mare zero.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi.. dragul meu. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. 218 . A fast dezamagita de mine. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. dar cu dreptate. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie.. deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . asemeni unui zid de beton.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. de dragul gloriei ~i onoarei.. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. ci Ii va spune: .Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . ii invata pe copii. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp..

/ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. De aceea 219 . aveliismentul fiind gandurile noastre rele. in timp ce in lumea barbarilor nu. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Altfel.Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. eel care. fie el un nasture sau un zgarie-nori. in loeul mi~dirii. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. acela. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. pe cararea vieW. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. adica lumea imateriala eu ideile ei. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. Limita rine libertatea in lanruri. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. In lumea femeilor existS. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. Aceasta va ~i fi limita. limite. un scop pe care I-a visat. va pieri imediat. va prefera. Scopul final este totdeauna 0 limita. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze.sa te pedepsesc ". Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede.

nu sunt rngeri. adica prea mari. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. din cauza ei. Daca n-ar fi a~a. In urma lui vine femeia. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. In sfar~it. barbatul s-ar rani mortal.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . Chiar daca dobande§te ceva. EI se grabe~te. iar el. pentru ca. fie de bunuri spirituale sau materiale. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. mari ~i mid. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. iar barbatii idei. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. in graba lui. l. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Stabilirea unor obiective nerealiste. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale.in latime. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii. Unul vede in adancime. Scopullor este viitorul.~i acest lucru 11~tie eel 220 . nu in suferinta. Ei sunt oameni. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. aceasta este firea lui. celalalt .acela va fntruchipa mi~carea. duce la sufednle fizice.

un fel de instinct de conservare. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. sanatate ~i fericire. Amplificandu~se. ne mai vorbind de fapte. ea atrage raul care distruge.una buna ~i una rea. care mi~ca omenirea Inainte. a~a credeam. Mai tarziu. Frica ii da omului senzatia de pericol. Simrul responsabilitatii.Alunga raul din tine care merge in urma lor . Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. are doua fatete . Dadi frica cre~te peste masura. Nu aveam nevoie de alt adevar. omul va capata echilibru. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. 221 . dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina.copilul care va aparea curand pe lume. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. dar acum pot sa splm ca avea dreptate. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. omul trebuie sa fie pregatit de lupta. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. nu mi-am schimbat parerea. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare.

te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc. Atunci de ce sa mai apara. copilul se va na. in ge1jf. Doar cateva au pierdut sarcina . Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele.) 222 .tept vremuri mai bune etc. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. tratand femeile mra copii. chiar daca este conceput. trebuie sa a. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. Recunoa~te ca ai ganduri rele. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp.ral vorbind? " '7'-. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca..Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Am atins struna din sufletullor. de aceea nu-l doresc. Prin plecarea lui. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. mra sim!ul maternita!ii. isterice.iubirea face minuni. Majoritatea au avut 0 sarcina normala.. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. care In subcon~tient deja vibra.erau femei autoritar~.

nu suporta barbatii afemeiati. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el. Comunicand cu 223 . Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. 11sperie pe copil. intelectuale. Gandurile sunt date pentm a face bani. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. Pentru copil. inteligente. Timpul inseamna bani. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine.e bine. Dar. Spiritele J:nvata. Ca toate celelalte. Ele spera in mai bine. pleaca. Adesea sunt femei de afaceri.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. Sarcina ~i succesul . dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Copilul. Copilul ~tie ca. Pentm unele munca e mai presus de orice. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. ele se impart in doua categorii. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale.

Subliniez. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Din pacate. el. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. poate foarte u~or sa ramana insarcinata. femeia afla de la el ce defecte are.Luule Viilma spiritul viitorului copil. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. parintii. 0 tanara indragostita. ii cer intrun glas sa scape de copil. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. ori sa tricoteze. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. prin aceasta de exprima esenta mamei . Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. Daca i s-ar permite sa nasca. Ie invata ori sa faca prajituri. indignati. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. 224 . in femeie se deschide iubirea fizica.modul ei de raportare fata de lume. Si atunci. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Si a~a mai departe. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. pe altele sa cedeze. Organele genitale sunt formate din tesut moale. Femeile ra:man uluite.ecarui om depind de mama. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. sa-~i corecteze gre~elile etc.

eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. ~i va sta in stare latenta. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. sau 0 emotivitate exagerata. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Cum este uteml a~a este ~i mama. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera.copr1 nl se hIane~te 225 . Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. Dar daea mama este inchisa in ea. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. In timpul sarcinii. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. in partea inferioara . locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. adica aparitia tumorilor. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa.problemele legate de trecut ~i de economic.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. daca mama va continua sa lupte. sau acumularea unui surplus in uter. Respectiv. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . peretele posterior exprima forta voin!ei ei.

Daca organul este indepartat chirurgical. prin conceptiile ei de viata. partea feminina este reprezentata de trompa. inclusiv sotul ei 9i ginere. iar partea masculina de ovare.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. care la fiica s-a amplificat ~i. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . ca unnare.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. . . Vorbe9te gelozia ma- 226 . Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. In caz contrar ar putea muri amandoi.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua. In conditiile actuale. Sarcina extrauterina apare atunci ca.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. dadi se prinde de peretele posterior . ca sistem unitar.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. . La organele genitale ale femeii.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii.

trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. din principiu. prin mi~carea ei ondulatorie. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. in spera sarcina. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. Pentru 0 sarcina normala. care incepe rapid sa se dezvolte. trompa yi ovarul. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. Ovulul se matureaza in ovar. S-a petrecut in 227 . care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Sarcina. fara sa se vada. Daca mama neaga sexualitatea.in uter. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. se mutil in leaganul matemiHitii . sunt impotriva.Alunga raul din tine tema din ea. in trompa. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . se indreapta spre uter. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. Uterul femeii arata.copilul. in spera fata de maternitatea fiicei e1. Tot acelo.

ca:nd fiecare i~i face partea Iui. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. Eram uluita. impreuna eu lichidul care 11inconjura. nu invatase. Trompa s-a apropiat de ovar. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Trompa nu a observat . ovulul eliberat. prin fratde ei. eu alte vorbe. ni~tc persoane straine sau. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. a alunecat pe Ianga.reci ~i instrainate. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. ca de 0 tanara frumoasa. 228 .Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3.era interesata de altceva. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Era ca un fel de munca individuala. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. In timpul ovulatiei. sa fie femeie. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie.

fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl. s-a riispandit pe suprafata ovarului. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. Trecand peste toate. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata. odata eu sarutul. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor. Sarutul trompei a fost fecundat.. Tensiu. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.i. toata iubirea ei sutleteasca.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. ca un vacuum. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului. S-au unit rapid ~i !in.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Peste 0 clipa. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. in adancul trompei.!u. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.prirnise chemarea .va face acela~i lu229 .~i a inceput sa se ridice spre trompi. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare... trompa. ovarul s-a scuturat . cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz.ze in timpul sarutu.

care ate sUi0 functionare corec. sub 10z1ncamo230 .. saturatie. iudarjire. au fast foarte mirate. ta a carpului. Mai devreme sau mai tarziu. ordin. sarutul exprima obi~nuin!a. se pOT.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii.Luule Viilma em. i~. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. obligatie.. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. imitarea sceneIar amoroase din filme. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta. devenite banale. merge ~i fara saruturi. respingere.. aer glumet. simtal datoriei. iubirea sufleteasdl. In relatiile matrhnoniale. . dar nu este normal. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. Cel mai adesea. Se . Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase.. deznadejde.eontractia spasmodic a a vagillului . Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. dezamagire. Se poate face sex 9i fara ele. Secretiile naturale. lar vaginita fiicei ei . a~teptare. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala. ceea ce va pricinui chinuri mari. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. se poate face capil in eprubeta. unge organele sexua!e. indiferent de sex. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar.'L In caz contrar. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire.m. nu pot Insa sa contribuie 10. de9i pot provoca ernotii. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima.. ele devin nocive. exprima. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze.

Co. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. prin SOIaso. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. Odata cu varsta. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. sa-l mangaie sau sa-l sarute. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 .rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. maturitate. omul invata ce 11va a~tepta 10. lipsita de 0 falsa pudoare. maturitate. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. Iubirea surOIii pentm frate. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. In felul acesta. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. inva!a sa iubeasca femeia. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. anii aceia. urman. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora.. nu va deveni niciodata sexuala. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea.. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. Sa. prin samt. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. Cine nu are frate. pentm ca vad in el a anormalitate. in timp ce iubirea va ramane.Alunga raul din tine ralei. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. fratele invala.

Luule Viilma variabilitate. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Iubirea mamei pentru so!. Prostata este organul patemitatii. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. dar este rau ca. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Tatal care nu poate. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. de succes. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. de starea materiala. Baza f•. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. 232 . de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. de barbatie. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta.. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa.

barbat. gandindu-se la viata care a trecut. ea va atrage barbatu1-at1et. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. Daca femeii ii plac barbatii voinici. Ca 0 concluzie. un bun-simt genial ~i foqa vointei. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. Nu am nevoie de tine". de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. se va cai dealegerea taeuta. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. Frica . Barbatu!.

Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. . ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. gratie cedarii lor reciproce. Primul organ de sim! sunt urechile. In realitate insa. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii.}i asta te face femeie n. Acest transfer este insotit de un susur. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. Pentru majoritatea oamenilor. pentru ca ea. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. El vrea sa vada adevarul. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Daca i 234 . Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. Astfel se produce unirea in spirit. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . a~a cum a~teapta ele. Nici el.}tifemeia iubita de un barbat . Indiferent de sex. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat.iubirea. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor.gatul. Nici nu e nevoie sa auda ceva. femeia. i~i provoaca suferin!a. a auzit ce era mai important . Nu vrea sa auda nimic. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. chiar daea se spune ceva.

Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. nu mai este liber in iubire. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. t1uidele se ingroa~a. eantitatea de sperma seade. In eel mai bun eaz. de sentimentul de vinovatie.rolul de acuzator. Daca acest sentiment cre~te. De obicei. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. mai devreme sau mai tarziu. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta.prin aceasta. in incapacitate de a avea relatii sexuale. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca. Treptat. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. femeii .'lte. Pe masura ee sperma se ingroa~a. spermatozoizii incep sa moara. atM la femei cat ~i la barbali. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. Ca urmare. La inceput Ii se modifidi forma. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie.Jte ~i atlmci yeti intelege.

Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. . testiculele nu coboara.cauta vina la femei. Ferneia care rade de biirbatul ei.considera ca toate femeile sunt la fel de rele. 11poate speria pe copil pentru toata viata. La barbatii activi ~i agresivi. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . rautatea 0 mare~te . Barbatul. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. .ramane eu testiculele necoborate. Arterele inseamna femeia. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. sau invers. Frica tine cre~terea pe loc. eu alte cuvinte. umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. .Luule Viilma In organele genitale.gase§te ca femeile sunt vinovate.este convins ca femeia este vinovata. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. Prin urmare. 236 . Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei.daca 0 sa rada de el? . Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii.aceasta regula se aplica la toate. membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti.

eu atat boala este mai grea. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. oreionul.simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea.rautate din neputinta. prin cuvinte sau ganduri.varsat de vant . Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. marinimos. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. . cea mai grava este. a~teptand un moment prielnic. din acest motiv. 237 . Invingatorul devine. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . pe copillneepe sa~l doara gatul. . deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. p.grip a . La baieli. rautatea se amplifica. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete. apare 0 boala mai grava. Dintre bolile care duc la eomplicatii. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). ea.Alunga rCiul din tine .creion . Cu cat se va depa~i mai mult masma. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat.depresie. Dad\. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Cu cat rautatea este mai mare. in victoria sa.

Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. el. care pe nesimtite se transformase in gelozie. dar care n-a vazut femei. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. Ea nu ~tia sa spunEI. Cand fiica lui. a sotul ei Ii refuza iubirea. in aparenta 0 femeie de mare moralitate.Luule Viilma p. dar. instrainate ~i incordate. Sensu1 vietii devenise munca. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. Fiind oameni cuviincio~i. baiat bun ~i muncitor la prima vedere. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. 1a aceasta femeie. amandoi s-au cufundat in treburile lor. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. De regula.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . Primind 0 edueatie foarte severa. micuta. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. ~tia totul. dar in esenta geloasa. leganand-o. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. In aceasta familie model raporturile erau. in realitate. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. care vedea totul. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil.

dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. fiind aseultator. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. acesta era stilul de viata in familie. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. 0 sa ma descure eu ~i singur. tatal era deja un voinic. Nu era pentru prima oara. 239 . Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. La paisprezece ani. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Sotul ei este copilul . Acest lucru 0 jigne~te.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. Cum-neeum. Grice efect are a cauza. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Daea nu mi se da. Din fericire. ~i pentm ea nu a primit-o. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit.Alunga raul din tine se retina. nici n-am nevoie. Cercul s-a inchis. cu foe. tara sa~i retina pasiunea. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Sarutandu-~i sotul.

cu sentimenteIe ~i eu viitorul. Seheletul este tatal. Daca nu ati facut acest lucru.Luuie Viilma Ghid de viatci . omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. inseamna ea mama. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli.cu mama ~i sexul feminin. cu rautatea ei.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. 240 .mama. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Cred ca ~i dUIl1. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. tarni . 1. ce e de gen feminin. Sa ne uiHim Ia m~iini. Mama se reduce la tot. Corpul nostru este un fel de ghid.. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. prin urmare. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. La om. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi".la tot ce e de gen maseulin. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. tesuturile moi . acest ghid ne spune un singur lucru. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Citindu-l. Partea dreapta .Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i.

eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. flexibile ~i frumoase. De exempIu.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora.t . cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate.provocata de deceptii. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. sa poata prinde mai u~or.:11 i . pe care elinsa 0 tine ascunsa. Rautatea "N-o sa mai dau" .. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. prl. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. ~i ca este aVa!. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. dar ascunde acest lucru. daca la un om generos. fine pana atunci. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. Setea de ca9tig 2. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. In acceptiunea obi~nuita. Ii va un1!i degetele. degete lungi. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit. In princip1u. tara derapaje.

trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea.. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. In vartejul vietH. Aceia. 0 unghie moale ~i fdabiia .tata 0 capacitate mai mare de a rationa. intelegerea materialista a vietii . Cei care au unghii scurte ~i late 10.mama.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .uratirea vietii din vina proprie. 0 li. 0 palma mare. aratatorul. palma . ~i aceasta lasa mme pe maini.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. Degetul mare este tata. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea.mama. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. mijlociuldunmeavoastra In~iva.l1gJ:. inelarul. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. degetul micoamenii. Lungimea unghiilor -. altfel viara Ie va fi grea. Uitati-va 10.degetul mare. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor.important este sa fie bine platit. Pernu!a palmei . 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0. 10.1tatalui.frati-surori. 0 unghie care se 1ngrOa9a.care unghia de 121. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina.. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta.i cali242 .tata.

Uitati-va la cicatrici.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia.ti arali parte a fa buna. chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana.Alunga raul din tine tati la mama.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. nu? Acum. Dadl articulatia este deformata . dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. Va reamintesc. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva.un supon solid in viata. se afla pe dmm. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . care la dumneavoastra s-a amplificat. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru.eu sexul masculin.rn in siguranta. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. stanga . ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . Sunteti un am politicos. in bratele careia ne simtea. este un mod de a pomnci. A arata ell degetul nu este politicos. Dar daca intindem . Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte.

Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. Acum.. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. care preia greutatea loviturii. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. claca 0 faceli repede san lent. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare.flexibilitatea. Daca ea nu cxista. mama . La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. stra.tata. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare .'1lplu diformitati. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. Daca va mi. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. ele fiind formate de regula din tesut moale. Tatal i~i manifesta rigiditatea. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Iar amenintarea du~ma- 244 .'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate.'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. Purrm. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS.. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. Echilibrullor da fo11a.cali mainile energic. Prin anaIogie yeti inteIege sem. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic..uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. Dadi trebuie sa 10loc viti.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul.

sub masca de om bun. Cel care. La eel care traie~te ca S3. . simtitul comlui Ii da un sen. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa.. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. 245 . eel . iar mama pe eel femeiesc. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Va avea articulatiile comlui sanatoase. daca omul ~tie sa comunice. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. AeeasUi. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. in afara de durerea crunuitoare. partea interioara mama. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. eu alte ellvinte. dea eu punmul. rautatea este directionata spre inafara ~i. Ca intotdeaUi"1a.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. provocata de invidie. Cu cat mana doare mai tare. l~i ascunde pumnii la spate. este multurnit ea seamana eu ceilalti. Partea exterioara a palmei este tata. Dar. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Via!a este sanatate. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. se va alege ell 0 boala la incheieturi.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. cand se bate.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". . omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana.

f YOr6§C t·. Vor 52. din cand in cand. . Ce ne spun ele'? In 1 b . va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. Daca doriri sa Ie averi sanatoase.•ca succesUl 1m•.masculina. oar (. sa 0 1ntread\. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. > 0 <0'" "I 246 .. Arum sa ne uitam la pidoare. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider. comada.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. .1 uespre comumcare. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i. atuuci cand merge.J ta " mseamna•.1 de ~ l2:andire al tatei. Cine merge mereu in papuci.cJa en ot U]1 subtext economic. aceas'-' i 1 .•economIC pleaca ae Ja mOUll. ' Impmgaw ' A ' A A 2.. dar dorind sa ta~neasca in fata. omul calea pe cakaie.adica feminin.ntofi eu toc. Oriee remere trebuie ca. este un Infnint. se simta protejate economic..Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. imbatranind. sa se incalte eu pa. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata. viatu economidt dupa mama . Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. dar invers se vor imbolnavi. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. 1 esenta~ e. ~i sa ramana teamr. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. sa ta~neasca in rata. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. Nu degeaba. chiar la adancj batraneti. cea inferioara . lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. nu Ie va strka. Daea. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. Ne~tiind sa gandeasca.

Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Dadi ins a tatal. Dac3.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. lntr-o familie eu scandaluri. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. o sit'l. bolta transversala se aplatizeaza. un picior bont. Aceasta inseamna supunere. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. diform.. copiluI va avea. bolta nuii va mai servi drept pod. Daca doar un picior este strfunb. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. Dadi mama nu are incredere in tata. deoarece el a devenit slab. Ei Sli. 247 . tipete ~i lupte in care. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. deprimare. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. pe masura ce cre~te. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. macar in numele onoarei. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. copiii vor avea 0 bolta normala. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. copilul va calca pe varfuri.

procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. rara varf insa nu poti face lL11 pas. ca 0 femeie care. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. Degetele sunt membrii familiei . ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui.Deosebit de importania este transpiratia. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata.rile. Unnariti-va cum calcati. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. varful da directia. omul se sprijina pe cincaie. . eu atat mai mare este satisfactia alergatului. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea.ilie. gratie varfului. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. ii obliga pc ceilalti sa participe. Obisnuintele se creeaza in farn. at§t spiritual cat ~ifizic. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Avem nevoie de mi~care. Cu cat este mai multa transpiratie. Pfuintii care alear. Si ci'md varfurile obosesc. Dinspre toe spre varfuri.. in principiu problemele Slit'lt 248 . apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. el este un suport solid pentm intregul corp. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. ga eu plaeere. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Calcaiul da suportul.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina.

al cincilea -lumea.Alunga raul din tine acelea~i. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. De exemplu. se va opri din mers. ca imbracamintea lui s-a demodat. Un mij10c de mi~care superb este dansul. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. Daca varfullui este indo it in sus.fratii ~i surorile. De aid apar dureri la picioare. al patrulea . De cum apare durerea. mama 11conduce pe tata. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei .ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. In acest caz. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. Esenla dansului este bucuria. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. al treilea dumneavoastra in~iva. inseamna di aveti un tata mandru. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. dar. de obicei. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. aveti grija sa Ie evitati. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. Daca nu puteti alerga. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. dadi omul nu iese din ~lapi. Aceasta deformare spune ca tatal in249 . Daca degetul mare este mare ~i lung .mama. al doilea . Uitati-va la degetele de 1a picioare. Iertati-l. Degetul mare este tata.tata este mare ~i inalt. picioarele dumneavoastra se vor face bine. atunci mergeti pe varfuri. mandria tatalul s-a transformat in infumurare. se incordeze pe degetele de la picioare. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. Propria voce in loc de orchestra. aceste tendoane se vor osifica.

teaza bine. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca.. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. pentru ca a~a 1n250 . Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. ea ~i ineal!amintea neadeevata. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. atat in bine cat ~i in rau. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului.probleme pe parte barbateasca. nu trebuie taiate pe margini". Dad\. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. deformarea stangului . adiea ineoreet. Toate bolile se produc. se Iasa terorizat de ea.. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. InsealJ1. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. Daca degetele se distan.. De exemplu. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. ori. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. pe altii . modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. La neeaz. In rautatea lui. invers. . sunteti mai putin dependent de ceila1ti. Totul pleadi de la parinti.na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. Constrangerea. de fapt. din eauza unei evaluari superficiale a vietii.la calcai. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. ori el 0 terorizeaza.

Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. Cel care alearga eu rautate. Ca intotdeauna. Un om caregande~te coreet. unghia. va rasturna obstacolul cu genunehiul. Cel care se lauda eu succesele sale. ca urmare.. crescand in latime. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata.. chiar dacastain frig . eu to~ a sa continui sa cresc . eel care nu merge coreet. a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. salturile din viala ~i salturile economice.. i se vor 'imbolnavi tendoanele. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. va avea picioare bolnave.i munce~te foarte mult.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". Cine vrea sa 251 . Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism. ingusteaza campul vizual. pentru ca. Obstacolul a cazut. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Dad! acestJucru Ii produce durere. Fiecare merge in feIul lui. va avea tendoane sanatoase. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. nu mai ji din cale ajCtrade curios.

Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. iar frica 11convinge sa se mtoarca.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva.injurul sau ~i aV. fiindca nu are destula minte. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. Cu cat omul este mai agresiv. Diferenta este ca eel care a dat. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. SubHniez . pe fata. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. deosebit de elastici. de a ridica mana. va avea genunehiul stang bolnav. De lovit. Ca urmare. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. 252 . eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. genunchii se 'lor rasuci spre spate. Prin urrnare. V8" avea genunchiul orept bolnav. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. n-ati lovit. La tinerete omul are genunchi frumo~i. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave.

'1t vazute de din afara. Se va distruge ~i osul. Bazinul simbolizeaza familia. clatorita articulatii1or. care fomleaza baza corpului uman. Daca pe parcursul vie~ii. osatura. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. care este rigida. Cu cat avaritia este mai mare. ci dimpotriva. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa.'11ilie. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea.Alunga raul din tine Va reamintesc. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. se va distruge ~i lesutul osos. indiferent cum SlL. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. eu amt genunchii sunt mai deformati. Ie diminueaza. Omul care are picioarele in "x" este avar. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. de mare mobilitate. Daca mama. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. avaritia provoaca :autate la om.. se transforma intr~un sistem elastic. Cu alte cuvinte. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. in incapatanarea ei. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie.

unul dintre ele ia forma de "x". surarile $i cu Iumea. de oehii lumii.0" earaeterizeaza un om generos. Asta m254 . apoi se ingroa~a. ca barbati. inca. Picioarele drepte arata echilibru economic. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. inseamna ca. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic.de . CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. i se va imbolnavi genunchiul drept. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Cu cat intrece masma. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. avea probleme atflt de mari eu fratii..t uu mai voia sa ~tie de ei. Picioarele strambe in form2i. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. Prin urmare. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. din eauza tatalui sau ~i a lui. eu cat irose~te mai mult. fie ca el era atat de deceptionat. Cu cat portofelul devine mai subtire. il va durea genunehiul stang. incat functiile acestor degete erau alterate. Treptat.Luule Viilma drepte. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. articulatii1e de la genunchi se strang.

Bazinul ba. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. dar nici atunci nu cracnea. Fiind bun la suflet. cum a~teapta 255 .rbatului era deformat . Osatura il simbolizeaza pe tata. Bolta talpii stangi era supraineordata. Deci. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. In felul acesta. Pentm a intelege mai bine. de~i trebuia sa fie invers. Apoi s-a insurat. Nu se in~ela . suporta totul cu resemnare. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Bazinul simbolizeaza familia. Vertebrele doi. Deci. trei ~i patm erau deplasate. economic. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Tot ~tepta ceva. Pentru a intelege ~i mai bine. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui.partea stanga era lasata.a~a ~i era. tatal era umilit. molieiune = senzatie de nesiguranta. Daca fiul s-a imbolnavit. sa ne uitam la bazinullui.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. sa privim pieioarele in intregime. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. ci lea amplifieat. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Prin urmare. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. Cand era copil a fost infiat de 0 familie.

a auzit un trasnet in spate. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. eliberat de tensiune. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. dar ele existau.'1 echilibru. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. adica.invata leetii1e de viata. Cand I-au alungat.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. i~i nega propriile necesita!i. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. 3. a plecat. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati. Se sacrifica. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. a in!eles ca tori erau la feI. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. adica se imbolnavise. Eliberandu-se de stresuri. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. fiindca el ~i-i alesese pentru EH. Doar atunci cand bazinul este 1. traia pentru a face bine celorlalti. 256 . Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. Familia s-a destramat.. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita. Insueeesul are ~i 0 parte buna .te invata multe.

Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. Cel care nu acorda atentie planificarii. ba lasati totuI la nimereala . care se bucura de viata. Dintii simbolizeaza mintea tatalui.1 1.bucuria.posibilitatea de a alege este mare. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. Cine considera ca viara este urata. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. plicticoasa $i mra rest. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. Cine are dinti puternid. ~tie sa-~i faca planurile ell cap. Ba asimilari cate ceva. La un om generos. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal.·7 . manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. bun. De altfel mei nu simte gustul mandirii. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. care trebuie mcuta cu grija. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. fara sens. nu va gre~i in timp ce munce~te. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau. nu va da importanta nid masticatiei.

intrucat vrea sa mearga prea repede. va face paradontoza.Luule Viilma general. va avea din cand in cand spasme in esofag. va suferi mult din cauza dinrilor. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. se vor forma diverticuli pe esofag. Daca IDsa se teme de viats. inseamna a-I dori drum bun. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. Cine se teme sa mearga 1nainte. se 'lor strica incisivii. Cata vreme acest stres nu este eliberat. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Inceputul determinafinalul. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. ~i se ascunde de greutati. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. La eel care se razgande~te bruse. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. 258 . Cine se va supara pe greutatile vie!ii. va avea din!ii de lapte strica!i. din cine ~tie ce motive. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. mintea barba!ilor. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. Cine ura~te. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i.

In sens simbolic munca sufoca libertatea. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. il1cepc ulcerul. jumatatea masculina este intestinul gros. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. eu alte cuvinte. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. Daca rautatea se transforma in du~manie. du~ms. va face un ulcer mai adanc .:i mai dureros. stomacullui va da afari3.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. Cine se apuea de treaba eu rautate. ulcerul se transforma in cancer. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.tot contimltul prin vom3. are un stomac spastic.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca.. Cel care se comporta. adica omul i~i dore~te raul.. stomacullui nu va produce sue gastric. ca. Daca rautatea se amplifica. nu va avea un stomac sfmat05.nos fatS. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. adica mancarea intra In trahee. adica face gastrita. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. in ura. aeiditatea din stomac cre~te. la inceput i se va inflama mucoasa. daca se invinovatqte pe sine. 259 . fie ~i ill ganci. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat.

Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .

va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. dar tie ifi trebuie. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. daca omul este predispus la amintiri urate. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. sau. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii.kiune. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi .Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. simbolic. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. Amintirile urate din trecut aduc amari. procesul are loe in intestinul subtire. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. nu-fi va fi bine ". Canalul biliar se varsa in duoden. Tot in duo den da ~i pancreasul. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. de exemplu ai sotiei.

d'" '''It'~ .' (. Duodenul este organu] central al tractl.l.1:a"" ••.0:. Dar cd care este grabit. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta....]~~ J_ .'_. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru. dupa cum Sf: ~tie.te secretia de suc pancreatic ~i.1'J. .. Cihe detesta maruntusurile .. in plus fata de problemele de digestie. influentat de ea.r'~ '..""".~ 'fU .<> s'mti 0 d·.'" 1. A. intestinul subtire treee In intestinul gros. seade secretia de bila.Luule Viilma rere.b\. mai ales dadi este femeie. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa.. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.l... jos. consta in lucru:d manmte. . Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. toaleta..Jrp.. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.-. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat.. vierii. In p~rtea dreapta.. ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o.t~~.' •.. Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul.llui gastric... scade continutul de zahar din sange... are un in~' testin sub tire sani'ltos. va avea aceea~i indispozitie. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse.~li_ ~\V \.abia 1nananca ca 8i da fuga 10. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .. Iui.. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire ... 'Ll!. 262 .. a abdomenului.. cre.

ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. dar este posibila. In prezent. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. dar nu gase~te momentul potrivit. In schimb. in acest caz. fiinddi se considera in263 . Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee..ie. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. ei. un de nu mai e de gluma.apendicele. Daca omul se teme de riscuri. ba scade. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. extenueaza ~ Dsihicul. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. se face In cec. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. san a modului biirbiltesc de a gaud!. timpul nu te mai gone§te din urma. Infundarea rectului. va avea un cee bolnav. fiind ocupati cu §coala. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala.

Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. cine incepe sa se grabeasca. avar. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana.Luule Viilma competent.. interesat.. Simptomul ei este senzatia de saturatie. ~i nu vrea sa dea inapoi. va avea intestinul gros bolnav. a1tii. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. sa se intoardi. Dar. Cel care. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. devine apucator. Pe scurt. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. sau eel care preferS. dar poate sa duca ~i la tumori maligne. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. ~i totu~i i~i asuma riscul. pentru di se teme. ~pertar sau hot. el inlocuie~te frica eu rautatea. supraindircare :. este situatia in care tie nu-ti trebuie. devine rau ~i se imbolnavqte. din setea de a avea un ca~tig. in rautatea lui. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. va avea 0 senzatie de deznadejde. dar fiU dai 10. serioase. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul.idurere sub plex. dar e obligat s-o faca. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. Cine i~i fa264 . ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. Numai rautatea duce la neoplasm. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. sau.

. iv1arimea este 0 notiune relativa. poate sa-l apuce diareea. Rautatea transformata in du~manie.ecuriIe. 0 mare realizare. strivind totul sub greutatea sa. Agatarea febrila de ce este al tau. eu cat obstacolul este mai coneret. dorinta de a risco. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. 10cuI potrivit.matio. adicil rautatea invinsului.tele muncii. de a eeda la timpul ~i 10. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. in ura. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. provoaca cancer. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. In colonul sigmoid sta necinstea. problemele irezolvabile. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. pentm a obrine ~i mai mult.. Priceperea de a te preda. rautatea de am invins apare inflo. scopuri minunate.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. se va aIege cu un cancer. i§i va imbolnavi sigmoidul.iar eel care dorqte raul invingatorului. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . De 10. garanteaza sanatatea colonului descendent. Cine se pregate~te eu rauto. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit. refuzul de a renunta 10. adica rautatea. fac co.

Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. va avea rectul bolnav. 0 eonditie.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Dorinta de a obtine maximum posibil md. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. va avea sigmoidul bolnav. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. va face cancer. acela simte un diseonfort Ia anus. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. de exemplu. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva.toate acestea due la imbolnavirea rectului. are un rect sanatos. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. Cu cat exagereaza ell rautatea. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. Rectul arata ca omul termina lucrarea. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. pentru a-~i atinge scopurile. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. la pierderea Iocului de munea . se va trezi cu sangerari. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. constipatia va alterna cu diareea. Dar. Daca simte ~i 0 sete de razbunare.Luule Viilma omul. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. dar ~i 0 situatie. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie.

Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. La un interval de jumatate de minut. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut.am glumit eu.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. inca. dar treaba era serioasa. nefericit ~i neajutorat. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. Gluma ca gluma. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. dnd apa fierbe. . 'E7(emp[u cfin . pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. comenta cu multa savoare fru267 .it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el.. eu at. Cu cat oniuI este mai grabit. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. functionarea intestinului se normalizeaza. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. spre amuzamentul prietenilor. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. Daca punem un cazan pe un foe mare. In probleme de comunicare. Val' ie~i aburi.

Si au izbucnit in ras: "A. da' de ce ne-am dus not la ora. asculta conferinte. I-a Iovit peste fudulii.conversatia lor.riproprii. Mai tarziu. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. exact. orice hrana este comestibila. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. Primele nigaieli erau rare. a iertat-o pentru atac.JiLt . Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. Uitase deja de boala lui . i-a raspuns: . Ragaiala s-a oprit instantaneu. Si-a recunoscut gre~eala. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. da. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt.}?" Vecinul. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. rara nici un rezultat. Pentm un om echilibrat.Jthi·'. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 .. i-a cerut iertare din suflet acestei fete. Garnenii citesc. A stat 0 luna in spital. uIuit. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. Ce e bun pentru unul. asimilabila ~i necesara. Gfu1ditul searnana eu digestia. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. In loe sa gandeasca logic. apoi au inceput sa se indeseasca. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". ca intre barbati. Fata n-a ramas datoare ~i. fusese mult mai importanta. In apropiere de casa. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. poate fi rau pentru altul. furioasa. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. amfost la doctor".

Cu alte cuvinte. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. Cine v. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. Vitamina C. . dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. ele intruchipeaza interesui. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. decat calorii. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. . $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret.Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. . ne mai vorbind de cantitate. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i.rea sa invete sa faca diferenta intre esential . ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. extrem de importante pentru corpul fizic. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. adidi incet ~i tara nici un folos.

ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. respiratia abia se aude.~i sa inspire energie pozitiva. Libertatea este DUl1Lllezeu. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . dar groaza il seoate din minti pe om ~i. sa expire gazele uzate.Luule Viilma rimea laeomiei. cum 1i se intampla eelor speriati. nefolositoare. Stiti deja ee aduee corpului excesul. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. 4. excesul fiind Intotdeauna rau. omul speriat ia un excedent de oxigen. ca in oricare aWi situatie.ca energia negativa . trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. Uieomia este totdeauna un exces. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum. de 270 .nd oinul este liber. sau mai superficial spus. Corpul respira libertate. Un om liber face totul eu echilibru. Cs. pentru arice eventualitate. . Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. folositoare. In loc sa dea afara. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. iar frica taie respiratia. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Daca apare senzatia ca este ingradit. ca este prizonierul cui va. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees.

Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. 271 .. fie se imaiqte. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor.-91 inehipuie ca el este un delincvent.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. fiindca nu :. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. Cel care. i~i inabu~a in el. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. eu at<3. sa simtiti ca nu mai aveti aer. in corpul fizic. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. Este groaza in fata pierderii libertatii. desigur.tie 58. Nu indrazne~te sa faca acest lucru. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica .uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. door n-Cl facllt nimic rau. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii.Alunga riiul din tine frica." De ce. Iupta ramasa tara nici un rezultat. eu frica. Vi s-a Intamp1at. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare. fiindca se teme sa nu fie invinuit. care. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Daca libertatea cuiva a fast ingradita. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare.

AIergia este rautatea provocata de revalta. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. .se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 . Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. bronhoextaz.. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. sperand in feIu. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. Primul gand va fi :. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. va face tllben. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie.Jz~~ pulmonara. mai liber ~i mai u~or. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata..care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate .uJ.!ii inabu$ite. se va imbolnavi d. b Eel.LUlil e Viilma rautatea . Cine line in el du~mania. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el.:. conform parerilor IUl. va face astm. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. Adio acces de astm. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. se VOl' osifica plamanii pentm cs.iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . de impotrivire. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. Cand incepe un acces de astm. ::~cestasa. Este boala rauta.

in intelegerea lui.. va avea brOD§itaacuta sau. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. se formeaza aderente.. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. va suferi de pneumonie cronica. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. Traheea se imbolnave~te la eel care. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. fHnd martor Ia 0 cearta. numai sa nu~i manjeasca el mainile.. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie..Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi.. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. Se poate imbolnavi chiar daca. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. care nu-i da lini~te. in sufletul sau. se vor forma aderente ale pleurei. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie.. I:) . se va imbolnavi de pleurWi. cronidi. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. respectiv. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. Astfel. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit.

)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". pe coardele vocale se va forma 0 tumora. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Cata vreme eel care urIa. In timp ce iertati. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. pentru ca lupta este 0 rautate. nimic nu trebuie pus Ia inima "..Lu1tle Viilma terioara. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. Ca unnare. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. oamenii sunt foarte diferiti. tumora nu se va transforma in cancer. i~i va pierde vocea. Cum sa n. Iertati lipsa libertatii. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. Unul spune:. n-o va avea. 274 . Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. treptat. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. apare inflamatia coardelar vocale. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . Dar daca omul se intreee ell gluma. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. el va avea aceea~i soarta. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica.

dar nici nu invata nimic. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. de dragul autocol1stTvarii. gamit.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. Ceila!!i nu sufera. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. din ne~tiinra. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. umerii. s-ar putea S8. .suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Nu un eiur vechi. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . Cum sa faci sa devii mai de~tept. N 11 veti mai fi nevoit ca. ci 0 sita noua. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. omopla~ii.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. .inUjell ea. fara sa lase vreo urma. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. sufera.. Aveti incredere in simturile dumneavoastra.faceti cll~o~t. dar in acela~i timp invata sa traiasca. La inceput. Nemultmnirea de sine include ~i 275 .eavoastra ea printr-o sita. Va napadqte 0 furie turbata. Clarificati-va. Ea trece prin dumneavoastra. ele nu va in~eala. Exersati. ca sunteti 0 sita. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. nu mai e nimic in ea. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita.

Cine nu se Intelege eu el Insu~i. senzatia de disperare. nici eu a1tii. niei eu durnneavoastra In~iva. de inutilitate. friea ~i rautatea de a invinui pe altii. doar-doar va veti realiza dorintele ~. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.nu veti avea deloe ~i va veti preda.ti om bun". de a va intelege propriHe nevoi. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. ne~tiinfa de a va organiza viafa. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. acolo unde. este concentrata vointa. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii.'ja cwn sunt. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 .. la om.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. satisfaqii . Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. Va stimulati vointa. .

Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. fidelitate. indragostire. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. singur sentiment . ale simturilor .iubirea. grupuri de oarneill. In el ~i a~a exista iubire. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. o3mem. Toate apar sa-l l11vete ceva. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. transformandu-se in oLqe. flecare sa-~i dea seama singur. Dezlantuiri . Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu .Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. ata~ament. viata in comul1? Exisffi muite pareri. fapte. dar niciuna dintre ele nu este iubire. boli etc.ganduri. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. sunt multe. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. dar exista un 277 . sex. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. situatE. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. Ce anume. d pentru cas prin. evenimente. cu atat omul devine mai vrednic de respect. grija. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp.i.

a serviciu. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. Veti recunoa~te iubirea daca va '. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. Va " . §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. La serviciu veti avea spar. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex.eti rezerva cate"va minute. In graba poti sa ai doar emotii. cand plecuti J. A. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa.Acasa va a~teapta iubirea. pardi ati avea aripi . ei ar deveni mai de~tepti. astazi n-am mai fi existat. : veti privi in oehi. in tikere.veti simTi ca va.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. Daca toti am fi ~tiut. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati. iara~i ~i lara. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. Dand. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. este ~i mai bine.. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere. veti. Iubirea este ti'icere. sa spunem pentru imbrati~area de dimineata.

devenita du~man. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. nu mat vreau sa traiesc ". de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui. de 1a inima. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. ce plead. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. impreuna eu jumatatea sa. -' . De regula. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. Pe eel ce se grabe~te. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa.Alunga rau! din tine copilului di. 11a~teapta 0 criza. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze.'1eavoastra. maear pentru cum a fost la tinerete. ~i l-ati rucut sa sufere.. Nu va grabiti. in cap. dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc.Capul va ~opte~te care este acel loc . Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. dar nu va eunoa~te voluptatea. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. "Nu mai vreau nimic. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -. adultul inrait incepe. 770 -. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria.exact acolo. eu care trebuie sa ne deprindem. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii.

nu inva!a sa gandeasca. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. lupta contra rauIui amplmca raul. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. de bucurie ca are 0 via!a buna. In felul aeesta. va deveni orb ~i surd. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. raul a venit in calea lui.izvorul multumirii ~i fericirii. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. ~j ell to ate acestea. :tara sa banuiti ce urmeaza. nu. In r felul acesta. veti aeumula nemultumire. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. Fiti ca 0 sita care ~tie di. eu cat iubesc mai mult raul. Nu se uita in jos . ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. atunci cand i se OpILTleezistenta. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. Mai devreme sau ii 280 . raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. Raul Insearnnii absen!a iubirii. De ce? Omul care. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. cu adevarat. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. Daca lnsa. fiindca bine. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. ~i indreptand rauI. dar deja tara suferinte. dacii totul ii merge bine. Raul devine rau.ce nevoie are. oricum nu yeti fi multumit. cu atat binele se face mai bun. Daca veti fi capabili sa intelegeti.Luule Viilma In continuare. iar iubirea raului mic~oreaza ranI.

Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni.cut setea lui de a ca~tiga. fie ca se va supara pe ceilalti. la serviciu sau la spital . N-are importanta unde se va intampla acasa.11 astfel de om. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti . Inainte de 0 ineercare grea. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate..rautatea distruge vointa.. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala. situatia se va complica.urme tot va lasa. . va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn. Cfuld intalniti ll. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ".frica frfuleaza vointa.. Credem ca~tim ce este pericolul. care se uita de sus la toti ceilalti. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei.pe care 0 ~i viid doar ceilalp . "Nu vreau" este 0 rautate. este oare un pericol? Da. va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: . Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. Daca acest lucm nu se intampla. Dar dadi el nu gande~te corect. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. este lli'1 mare pericol. 281 .. Omul prime~te tot ce dorqte. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp.

daca omul nu invata nimic. . Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. i. ele VOl' refuza total sa se mi$te ". In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. in lac sa spui ca nu vrei. Cand sunt in stare de eehilibru. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. . Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.nemultumirea (in zona cervicala) . Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta.(i~i are sediulia niveIuIIombar). aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare).exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . Cand cresc peste masura. invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. distrug. Eo.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare).Ji va 282 .absenta dorintei . Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. . $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. in caz contrar.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. 0 citire rapida.

~. _ ""'" . Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 . incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter.. Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala. important..__ ..-Nemufiu. fi mal bun ca cellalti ..Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie...__ .Jtiesa aprecieze fericirea . . Copiii sunt inva!a!i ca...Jisa aiba grijii de ea". --z. fiindca nu . va ramdne . Via!a demonstreaza insa contrariul.... De ce? \filtor Dorinta de a ....Ji lara pu{inul ace la.. dimpotriv~..mire__ -.".. fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.__ .

mai devreme sau mai tarziu. Problema civilizaliei este femeia. in concluzie Gandul guverneaza viala. De aici lncepe pieirea. trebuie sa la~neasca inainte. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. A~a apare invidia. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. In oricare dintre cazuri. Foqele lui vor seca.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare.lini~tea sufleteasca. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte.rauI. Cand cineva vrea sa fie mai bun. cand am fost ori femeie. Un gand bun creeaza binele. Este nivelul suprem. un gand rau . 284 . binecuvantat al vietH . ori barbat. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. dar fiecare am are gandurile lui. sa fim tOli la feI. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. ambele paqi sufera. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte.

ell dumneavoastra in~iva. . sa diseutati en . ati incetat sa mai vedeti binele. Ali ajuns la capatul caqii.e- tii. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. eel care este eel mai de~tept . El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. care la randul ei poate duce la deviatii psihice. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. Pentru ac<easta trebnie sa invatati.::te. Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. dar. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. raul va inceta sa mai exi. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. prin medicamente sau chirurgical. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. 285 . . daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. Orbiti de stresuri. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti.

fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa..LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R.PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 . autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut. Cald. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . Fierbinte..prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti ...

partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .partea 1 Valumul 5 .pmiea 1 Valumul 3 . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume.partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea 1 Valumul 2 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 . Acesta este volumul 2 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->