ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. Timeu. 53 rJe{. trad.j 3-2 I.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA.4. 2007 ISBN 978-973-8975. Georgeta (trad.1L:N/l.15.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii. sect. sfanta CEcaterina nr.1L:Nfi. . O.) 159.. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str.: Georgeta Timcu..©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma . .Blleure~ti : Dharana.R. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.R. 1?.P.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo. fleee treaba de zi ell zi.Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. fieee gand iscat. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. Bo In Ra . atunci.

dar ~i puterea efeminata.de locul ~i atributiile celuilalt. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. . Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. ~i se poate. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. Va voi raspunde pe scurt. In acela~i timp. omenirea ar inceta sa mai existe.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Haideti sa ne lamurim impreuna. va disparea ~i omenirea. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Materialism insearnna puterea femeii. Un om care se respecta pe sine. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. 7 . sa-ti indrepti trecutul. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Daca familia dispare. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. se va na~te A m e1 gelOZla. de~i. Daea aCUln. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. tara nici un rost. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. ale carei defecte Ie ura~te. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. eu cat illfidelitatea este mai mare. Pentru a-~i imbunatati viata.AT. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc.I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. eel putin una dintre pani nu re- 1" <. a recunoscut ca este 0 negativista. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. Fiul unei femei depravate. gre~esc. de regula. eu atat gelozia este mai putemica.chiar aiei.. . 11 ura/i pe acest om. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. Daca nu puteti. Va vedea in sotie pe mama lui. treptat. copilul va trai.. Gre~iti. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. rau. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. Dupa cateva are. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". De regula. toate defectele ~i insuccesele lor. chiar dadi sunte{i divortati.ungav v .) . COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin..

de 0 bicei. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar. Dar. prin iubirea ei.0 intreb eu. Diei capEl. . doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Si. reciproca.sorul nu va avea parte de ea. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. se comporta de femei co. rezultatull1U va intarzia sa apara. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt.zut in desfranare ~i a1cooIism. Cu cat criza este mai mid. de regula. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit.. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. paate sa reu~easca. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. fie eEl iubirea se duce. Femeia care reu~e~te. a dec3. sfar~e~te. S-au cravedit a fi pro~ti.?narea celuilalt. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. Cei doi s-au ales unul pe celalalt.Luu!e ViilmCi cunoi19te. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. prima casatorie. Tortura tacita. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego.draga mea. aceasta femeie nu este 10. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . Cel care vrea sa infranga incapat. dupa cum se ~tie. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii. fie ca se transforma in du~manie. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . 1nt1'-o astfel de sitna!ie. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. Un lucm este clar .

Asta este Iectia vietii. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate.ndirea unei experiente superficiale de viata. i$i va aminti categoric de primul dintre ei. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. Altre!. In general. Si cum fiecare vine in viata asto. prin ei.ca sa invete acest adev3r intelept. clar. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. pe parintii. un nivel mult mai ridicat. ocupandu-ma de bolnavi. Dadi trupul 1~ -) . Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. desavaqita. daca ma credeli. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. il a$teapta pieirea.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. sunt fericita .na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. va suferi din cauza lor.. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. el va deveni $i mai bogat. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . cum se zice. bunicii-bunieele. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. strabunicii . dar mult mai aspru. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. Cine se disatore$te pentru bani.'iata. de om allui Dumnezeu. dar deja 10. regretandu-$i prostia.strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. am vazut. voluptate momentana $i doba. In ultima vreme. Dar. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori.. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. Dar. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. $i asta va continua pa.

Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Spiritul este eel care merge inainte. parintele a merita. mama este sufletullui. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dadi copilul este agresiv. este a alta treaba. de regula. copiii 11 vor invinovati pe el. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. pentru cii. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Ie tine despartite. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . se afla in conflict cu copiii. Numai el este viata ve~nica. 0 ura§te ~i pe mama sa. sub amenintare. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. el comite a crima. dar. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. rura sa fie con~tienti. TaUil este spiritul copilului. va fi socotit vinovat tot el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui.

. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra . Intelegea ca. de acest stres. de fericire.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. 0 :l::rumuse!ede fata.. An.Ji. stat mult de vorba. am vazut un barb at absolut obisnuit. dar ell mama -nll. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . A promis ca.. Dupa ce s-a eliberat. Po. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. era slabit ~'iobosit. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru.. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. "Am intrat in camera tatalui meu . va inva!a sarguincios. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi. prin mu1ta perseverenra.Jat . numai ea arata mai batran.'fiel a fneeput sa planga .. La pIe care. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc.Jez. Dadi din familie lipse§te tatal..Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. Tata!" In timp ce imi povestea. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. L-am imbrali. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH.Jti!i.

tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma.} J ~. Cine i~i ura~te tatal. intrucat tatal sau este barbat. . '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Daca fiica i~i ura~te mama. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. macar in numele vierii copiilor. Fiul . Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. dar trebuie sa va 18 . este invarat sa-~i urasca sufletul. Daca i~i ura~te tatal. Dadi fiica se supara pe mama sa. Cand este invarat sa-~i urasca mama. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. Daca el este in permanenta dojenit. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. .Luule Viilma ei. Le lipse~te experienra vietii de familie. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. Cine isi uraste mama. se va supara ~i pe sine. uraste sexul feminin . acela ura~te sexul masculin. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Iubindu-~i tatal. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. intrucat mama sa este femeie. el nu are scopuri in viata. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta.J Daca. chiar ~i pe partea rea. sa cereri iertare copiilor. se va supara in acela~i timp pe sine. fiul se supara pe tatal sau.

Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. ~tie sa-~i ierte mama. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra.nd nu are forta. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. ~tie sa a~tepte ~i. pe partea lui. sotia ~i soaera.sa-~i iubeasca sotul. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca.sufletul. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. iar mama . nu Ie ramane decat munca. inainte de a putea da iubire. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. eu fiecare 19 . Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. IertatiIe. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. conform educatiei primite de acasa. fara sa ceara voie. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei .. el trebuie sa 0 fi prim it. Daca nu yeti face acest luem. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. Nu poate merge inainte atunci ca. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii.

.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. Ostilitatea fata de el era evidenta. adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres.i .. el era un vampir. " Ce Fica? Ce ro. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie.niito.. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica . Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Fara sa-~i dea seama. Iua eu japea. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so. incM femeii i-au ta~nit lacrimile. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. . sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. acela nu se va putea face bine.pe mine nimeni 20 . Nu ~tia.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara.. Cine neaga esenta energetica a bolii. Pute!i dumneavoastra so. evident. oare. Dar. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Femeia citise eartea mea. Ce nu obtinea eu binele.

Sa se ajute intre ei nici vorba.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. Acum. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. Daca wi am care a ~tiut S3. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. mei unul pe ceUilalt. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui.AlungS diul din tine nu ma iube§te. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. dorinta de a iubi. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe.ovatie. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. ar fi vorbit altfel. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. din pacate. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli .care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau .

Frica . Ca. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. Ne-am lamurit ca mama .LIIlIIe ViiIma ilalt. Eo.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu.l1d fiul se va easatori. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai.. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin. Nu duce lipsa de barbati. 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre.femeia . Prima victima este portofelul barbatului.barbatul insu~i. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei.1 l' batl1 nu gan desc a~a. nu ar mai supravietui niciun barbat.Nici ea. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. .. .nilfzeni nu m6 iube.\Hii ei. arata foarte bine. nu ganGes:::oeIoc. este buna . atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . ocoliti de iubire. mascata in iubire pentru barbati. "'vI al. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. 1 Parintii sonlor 1 .Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. femeia fiind mult mal rezistentE't. Daca n-ar 1'ia~a.un adevarat Inger dupa parerea multora. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei.este ceo. 0. Daea mama nu-~i iube~te sotul. a doua . dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. nki bar'. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. o va aprecia eomparand-o eu mama so. Dar. b'me spus..

Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara.. Cfu1d soacra se cearta cu nora. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. avand sentimentul de vinovatie. Daca nora este isteata. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. vor fi compensate. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. pe sotia sa. fara sa vrea. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. va pricepe despre ce este vorba. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. toate celelalte defecte anterioare. fiul se va supara. ca a avut parte de 0 sotie buna. inclusiv defectele soacrei. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. in esenta. Bineinteles ca. avand 0 asemenea nora. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. pentru ca soacra este sufletul fiului. daca.Alunga ralll din tine iubire.. Iertati-o. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. asta inseamna. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 .. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. va avea parte de un sot 1ini~tit.

prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. 24 . de obicei. In realitate. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . spre fiu. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. mai curajos ~i mai sanatos. Fiul devine totul pentm ea.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. fie doar mama lui. Deseori. Iertari-va una pe alta. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. acum Ii este prietena ~i "prieten". Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. pentru ca soacra a ineetat demult 53. De obicei. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. Dar. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. daca. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata.sufletul sau . vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. nLls-o sehimbati pe nora.

L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. rela!iile dintre copii vor fi incordate. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . E treaba medicilor..I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. tatal 25 .mbiierau obosi!i ~i indiferenti. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv.. Jaml 'Z'le e. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. A111belesunt sufletul copiilor lor. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. dar in suflet 0 ponegre~te. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. de~i poate s-au straduit. Din pacate. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor.{. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. Dupa iradiere a urmat chimioterapia. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. Este uluitoare aceasta opime simplista. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. A~a cum am banuit.

Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Fara sa fie con~tienta.. da1'eea. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei . Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. mra sa se jeneze. a inceput sa-i spuna socrului .mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma.mama. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. poate tot raul este spre bine ".nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . Cata lume n-o. Cine stie.. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii . se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului.LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. De obicei. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el.. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.nora lui. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal. 26 . Eo. $i ea se simrea bine eu doi tari.tata ~i soacrei . Cine se va elibera de prejudeca!i.

nefericito.soacra nu mai poate fi consolata. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii.. Din moment ee ati aparut pe 27 . daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. S-a. Dar e suficient un prim conflict ~i biato.tie. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri.cestuia. In [elul acesta. ma calomniaza ~i ma umile. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. nlei umilit. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . copilul nu va putea fi niei jignit.habar nu are de acest conflict.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.opilulni. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii.chim el sub puterea raului.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. certare!e ~i rau intenlionate. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. Iertari-va aceste stresuri.. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare. ma fnjura.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. totul va fi bine. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ".Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. niei du~mania ginerelui sau nurorii. Elibera!i-va de frica .

Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul.ul~i mai bogat. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi. modema. Platind tributul modei ziIei. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm.Jxbat.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. mai presus de ariee. 11 spala. suferintele 'lor Inceta. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. :tara' 28 o ..soeml sau soacra. adid noi in~ine. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Ea voia sa fie independenta. in vieti1e anterioare a prieL.-ispun~l nimic. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Daca vor fi invatate. dar nu indraznea 58. Mama Iui 11branea. dar pe post de victima. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra.Luule Viilma lume ea sa traiti. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta. situatia materiala.ialeg soria dupa cum este mama lor. Fam nului dum. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . Zicea ca este 0 persoana normal a. ati aparut ~i ea sa invatati. Dadi v-ari ales eonsoarta. acum a aparut ca sa invete. Baietii l~. Cine n-a avut minte atunci.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.

Nu uitati .. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. va disparea din via!a Iui. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. Daca el nu vrea sa va asculte. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. sa-1 faceti altfel.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. sa $titi ca vremea povetelor a trecut.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a.elile. despre oameni. Daca iertarea vine din toata inima. ~i iara~i din considerente personale . InSeam. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca.l.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. 29 . datorita transformarii dumneavoastra. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. se va schimba ~i el. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. In acest caz. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. Daca v-ati fi inte1es gre~eala. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. Daar vi s-a pamt.

Dad\. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. Gamenii de arta emotionali.ieei condamnaIl 1a pieire.'\. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar.. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi. Aceasta stare de inutilitate.treburile marunte i~i incetinesc mersul. vaicareala bi1rbatului este periculoas2. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. Vaidireala duce tatdeauna 10. omul nn ~tie sa traiasca.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. se oprqte din drum. In gaud sau prin cuvinte. Ca. au fost eei mai puternici.i. ma in fala necunoscutului a impEi. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. atilt pentru e1 insn~i. ace9tia Hind spirituI san. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. la evenimente importante devin ral. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . acum fenomenul a devenit de mas. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. In vremurile de crizi'i.rtiIomenirea in d. nonsens. Cand se afli'i In impas. du~mano~i.se opre~te via~a.nd se vihcarqte 0 femeie -. Cand barbatul se vaidire~te . Spai. cat 9i pentru cop ii. ca acum.

In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet.-1 numiti nonsens. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera.~aCZlma~fi vrut". dar la modul dureros. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens.) 1 . acela are nevoie de 0 leqie critica. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. traiqte pentru a muri. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. Omul este condamnat la abandon. Cereti-i 4' . sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. Orice situatie te invata cate ceva. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Este teribil de trist d.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete. Nonsensul este senzatia de pustiire totala.

Ispititorul dumneavoastra mintea .va face suftetul bolnav.1eelelalte. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. ea exista. 32 . Este un sentiment special. Veti simti ca sunteti necesari. de a actiona. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. Cautati persoana care va iubqte. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra.. sentimentul ca fiintezi. Ea nu apare bruse. n-ati inteles ca daca nu exista iubire. i'n spatele ei se afla insatisfactia. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. de a trai. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. nu este insotita de un torent de emotii. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . In realitate.Litule J. Aveti dej a trupul. se vor adauga .necesari celorlalti.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Dragii mei. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. daca veti ac!iona eu cap. necesari sie ~i prin sine . nu exista nici trup. ne~tiind sa ganditi. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema.'iilma iertare pentru ca. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres.

dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. In noua galaxie. viata tara spirit inseamna nonsens. deoarece. prin cre~terea ratiunii. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. viata omeneasca este mult mai lunga. Cine inte1ege natura erizei omului modem. Si totu~i viata nu se opre~te. Nu au cautat sensul vietii. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Trupul nostru este muritar. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. Echilibrullor este ratiunea. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice.mul fizic. Bogata~ului Ii este mai greu. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Rezultatul a fost nonsensul. se in~eaHi. intelepciunea. corpul nostru va fi guvernat de idei. Din punct de vedere al esentei Universului. stagnare ~i pieire la mvel fizic. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. Pe 33 . EI tremura pentru bogaria lui. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. Mintea are doi poli . va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Nici unul. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. Sanlntocului ii este mai u~or.unul spiritual ~i l. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. au cautat bogatia. va trai ~i in viltor.

ei vor sa educe curajul. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid.~i asta este tot rautate . ~i cei care detesta la~itatea. Rautatea irationam . 0 face prin fapte. pentru dl omulle atrage prin frica lui. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. Am vorbit muIt despre rautate. zidul frieii. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. cum apare ea ~i cum poate distruge. omul.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. "Eu nu urasc. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. dar allii ma urasc pe mine" . dar acesta devine tot mai gros. Persoana respectiva poate sa nege. Abia ea se intensifica rautatea. Lupta presupune intotdeauna rautate.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. 34 . Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. dar esenta nu se schimba. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Sparge el. Numai ca nu 0 numesc rautate. Pentru ca viata sa poata continua.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. prin cuvinte ~i prin ganduri. inclusiv pe a lor. Chipurile. Fara iubire viata inceteaza. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. pe allor ~i pe al altora.

pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. daca el nu depune eforturi. iar ulterior de sot sau sotie. Rautatea i~i are izvorui in frica . "N-am nevo ie de iubire. intrucat: . indiferent de sex. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. frica .la ei. . 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii.nimeni nu ma iube$te.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. . Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. indiferent ce inteiege omul prin iubire. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. ce Ii trebuie.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. Chiar daca voi suferi. important e sa Jiu 35 . Nu este con~tient de faptul ca. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. tot nu recunosc. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. Multi neaga ca s-ar teme.

lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. el da indicatii. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. fndit toata lumea fi iube. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. el conduce. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. Eu. spre moarte. 0 pereche ideala. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. Sotul sau sOlia supergrijulii. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. Dar el nu este de acord . Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. Iubirea este totul.s-o faea altcineva pentru el! Si. Important e ca treaba sa mearga . Munca este doarmunca.}ilumea sa ma respecte ". Cine ignora ro36 . dar sigur.Luule Viilma lasat fn pace. Sau sunt iubiti de sot. sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun.}te pentru dE au jaClit aNita bine. pentru un observator strain. declara ei cu mandrie. Ace~tia se extenueaza reciproc. de exemplu. eu cea mai buna intentie. dupa 0 logica stranie. pe ei ~i pe altii. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. iubirea este Dumnezeu. Iubirea este forta necesara pentm a face. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. pot parea la inceput. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

i~i mascheaza partile negative. Daca copilul ar auzi. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. de fapt.. sa priviji adevarul in fafa. chiar £n interesul dumneavoastra. ~i aceasta inseamna ca. care va este necesar.. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. Mi se pune intrebarea: . socotind di nu~~i au rostul. ca nu e decent. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. !ii. macar cu 0 meche. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. ar incepe sa invete. fn afard de asta. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . vorbindu-i-se despre rau. nu trebuie. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. 42 .mai grea varianta. . afi putea. dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. .

Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite.e ea.. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". " . sa devina mai inte1eapta. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:. de asia ~i apare copilnl pe lume. Daca anit marna cat ~i copilul l:. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. dupa trecerea crizei. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet.tiva decat precedenta ca apoi. ca ea sa se schimbe.mtr-aevar. ii ii -"'-" 43 .i'lor corecta gre~eala. adica mai buna.. ~ d -. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele. Jfi ell. boaIa va trece mai repede.. :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave.~ t .~ este mal. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. . rau d eea ea. De rapt. dar care v-au interesat. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa.>1 se amara~. daca ea face mer-eu acest repro~. ~i el ca mama are dreptate . va fi nevoie de mai mult timp.iijerent Clan Q. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. necare generatie va 1'1 mai nego. ~t '11 . Mama are muite trasaturi decaracter. Partea rea se vcde ell ochiulliber. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa.

Foarte rar este zgarcita. Prima mama. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni.!i parti1e bune ~i partile rele. este buna. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei .generozitate. la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite .partea nevaZ"uta a mamei. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Alte persoane.. dupa toate seITLDdeexterioare. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . ceea ce e de rapt spre bine1e familiei. 0 sa spuneti di generozitatea este buna. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. in esenta. complet straine. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric. inflexibilitate ~i falsitate . vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta.

Partea mare buna. prin avaritie. Atunci. grava. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . adica partea mare rea. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra.. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. De regula.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. bunatate. inflexibila. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. vizibila a mamei.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. A doua mama este in aparenta.

poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. Ii iese exact pe dos. totu~i pentru copil ea este buna. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. A treia mama este in aparenta foarte falsa.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. m46 . Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi. Partea nevazuta a falsitatii . Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala .mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Mama este jumatatea copilului. Tot ce spllile este un neadevar. a ajuns deja 1a cota critidi.cinsiea . Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna.

adica sa se elibereze de d.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i.Alunga raul din tine . i~i gase~te parin!i adoptivi. in felul acesta. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. cu mid diferen!e. Grice spirit preTuie~te cinstea. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. Fara asta viata nu are sens. Copilul i~i iube~te mama. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. copilul va fugi inapoi la mama sa. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. sinceritatea. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. Daca. Si. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. 0 mama care ura~te necinstea. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau. devine ea insa~i demonstrativ falsa. adevaml. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui.

Generalizand. l§i va cfipata echilibrul interior. 48 . Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. Orice intarnplare din viala 1asa urme. va In~eIali. La eel care iarta. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. Cine va inre1ege di. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. copiluI nu a fost nevoit sa sufere.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. dar. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. iara~i nu va fi crezut. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. cicatricile 'lor disparea. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. nu va fi crezut. Daca el nu spune adevarul. Daca nu dispar. ea va daroade la nepo!i. A§adar. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. dadl spune adevarul. iar invatatorul este rau. intrucat el '>Teasa invete. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii.

. .Frica atrage rauI.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. 49 ..Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor.Frica . Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. veti pierde cate ceva pentru totdeauna. . Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI.Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . Temperatura 3. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Marire excesiva 5.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1. Ea are dnd sem. Ro~eala 4. Durere 2. fiindca viseaza sa devina ideal de buni. nu exista om tara ele. .Rautatea distruge. Daca apar impreuna. Daca nu stingeti focul. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru.

A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor.rautate surda Cineva tocmai te-a suparat.rautate acuta Durere surda . Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra.rautate brusca. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. Durere brusca .utatii. ~i a~a mai departe. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta . toate sau toate odata. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 . Duren~ ascutWi . rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata.Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand.

il{be~te...ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo. Dupa cum se ~tie. peste 41 grade Celsius omul moare. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. intr-un cuvant. ro.. Invinovatirea altuia este tot a di~tate.Alungo. rautate legata de dorin!a de a domina . obtinerea sau cheltuirea banilor.. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca. ca sunt neglijat.pe tine ~i pe altii.1 . septidi . ':::' . rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. probleme economlce. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. rautate legata de terminarea unei activitati. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu.

Acesta nu-§i elibereaza rautatea. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Pentru ca rautatea sa incapa. Rfulile care s-au vindecat urat. Oamenii care urIS. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Daca frigul ar :fi eauza. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. ci 0 tine in el ~i se distruge. eel care urla. sufera ~i 0 tine in el. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara.utate. iar cd care tace. varsa cauza furiei.de furie se J:mo§esc de rs. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. acela se cale~te. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. 52 . Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Cine vecle in el cloar partea rea. ne-am imbolnavi eu totii. Este deja 0 situatie mai periculoasa. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. au 0 nuanla ro§iatica.Noi vedem ro§ea!a la exterior.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te.

. nici o reactie Ia veninul de viespe. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. Pentru ca nu rezolvasem situatia. de dragul meu. viespea mi-a facut mai bine. dar de la mine se cere mai mult. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. frica a crescut §i a devenit rautate. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. jenanta 9i umilitoare. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. De data asta n-am mai auzit bazaitul. Eu ~tiu sa inteleg viata. ro§eala de la inlepaturile de msecte. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun. Nici 0 r0geata. Ba prin veninul ei. I-am cerut 9i ei iertare. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. de exemplu. ca sa ma convinga.'1tr-oturn. rautate ce a fost inabu9ita. pentru mine gre§eala este mare. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . viespea s-a sacrmcat. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta.Alunga raul din tine Sau. evident. nici 0 umflatura.

cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. eu atat boaia este mai toxica. excesul este 0 cre~tere. Cancer 6. Rautate mica . Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. Litiaza (pietre) 7. in eaviHili. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Cu cat rautatea este mai conereta. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. Cu cat rautatea este mai du~manoasa.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila .cre~tere mica Rautate mare . Tumora 5.cre~tere mare Rautate ascunsa . Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. eu atat boala este mai clara. eu atat mai haina este boala. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. Umflatura (edem) 2. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1.Luule Viilma noastra. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. 54 . in artieulatiL Aderente 4.

de la cutitul de bucaHirie. Raniri: .prin taiere . Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca. de exemplu.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. TesuturHe nu se pot reface complet . razbunatoare duce la raniri prin arsura. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee . Distrugere 1. 2.prin lovitura . rana este atrasa de rautatea din noi.Rani care se vindeea urat. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca.eu cat rautatea este mai Inver~unata. cu atat rana este mai mare. eu atat mai dur este focarul de infectie. bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. Rautatea arzatoare. la asta contribuie rautatea parintilor.Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata. apare obezitatea.Boli de pie Ie 55 . Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. de la un ciob.prin strangere . atat situatiile personale cat ~i cele generale. Daca copilul nu se insanato~e~te. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. Daca pe om 11irita totul. ranile nu se VOl' vindeca. ea1culii. .

pe altii ~i pe mama. altfel corpul ar pieri.osteoporozii. supararea pe tot sexul maseulin. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. eu atat distruetia este mai mare.1 rauta!ii corLfuze 10.Subtierea. un om eu un mod de gandire eonfuz.Luxatii. . eu atat fractura este mai curaI8. Cand viata este tot mai suparatoare. supanlrea copHlor pe tata. Rilutatea paterna . Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. el poate sa te pacaleasca. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. osteomielita. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. rautatea materna . faptul ca pe barbat nu te po!i bazu. Leziuni la oase: . Cu cat rautatea este mai putemiea. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. sa te triideze.supararea pe tine lnsuti.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta.Ruperea oaselor . inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. Cu cat rautatea este mai concreta. 56 . distructia patologica a oaselor . pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. eel ce se infurie pe altul. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. intinderi de artieulatii. .supilrarea pe tata.Strambarea oaselor . Rautatea navalnica duce 10. totul se depune in oase..

In primul rand.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte.1 doilea rand. ci :. In spateie stapanirii de sine. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. ascunsa fata de ceilalti. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. nedorinta de a scoate 10. relatiile dintre soli erau exemplare. lu. Ru§inea. oasele lui nu se vor lecui. Pentru ceilaIti.. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. chiar dad el §i-a recunoscut vina. $i pe copill-au educat in mod exemplar. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. In 0. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . r Ne§tiinta. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. in spatele unei vieti aparent frumoase. Suferinta delicata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. se ascunde neputinta de a ierta.. mai ales copiilor Iui. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. pe care ei I-au ascuns. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata.

alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. nu au gandit corect. Acest cine va sunt eu. Dar daca el nu se insanato~e~te. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. pre cum un vulcan. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. pe fondul parintesc. Ca totdeauna. Forta lui sufleteasdl este slabita. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. toate traumele. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. nu va avea accident de ma~ina. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine .Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. Pentru persoana care. totu~i. se produc din rautate. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. din economie de timp. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. Fara exceptie. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. act58 . Cine nu are rautate in d.iubirea dumneavoastra cordiala. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos.

In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. daca victima accidentului ~i apropiatii lui. Mama . Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi. propria Iui gre~eala. Insanato~irea va intarzia mult. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata..oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. raniIe se 'lor vindeca fmmos. Dar. . 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. . TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. nu diutati vinovatL Averi griji. ei stiu ce au de facut "i tineti 111.. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l.I :. Tot eei se intampla unui am matur este. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede.1 18-sa11 mana mepe y. fiul ~i fiica lor. mai ales parintii. mama. -. inainte de arice.fracturi la oasele bazinului.nid 0 zgarietura.. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei.inte. In prima ma~ina se aflau tatal. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. FiuI . dicilor si nu-i deraniati. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. 59 .-1 recuceriti . viala.ndi. nu va alarmati.La va Ioare. rubi!i. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. ~ estu. Fiica avea 1'animari pe fata. bolnavul are nevoie de lini~te. .

La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. 4.Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi . eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa. 60 . fiicele .Secretii ale organelor sexuale . Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale.Lacrimi .cateva vanatai.Fecale. Secretii: . s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi.Urina . Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. corpul se irnbolnave~te. §i-au tacut lectia de iertare. S-au eliberat ~i de rautate.Luule f7Wma Fetele.Transpirarie . De illdaHl. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. de care .. eu atat mai sangeroasa este secreria.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult.Saliva . secretine trebuie 5i. Intelepte fiind.Sange .ce au aparut. Ambele au negat ca sunt stresate. Ganditi-va la fiecare fel de secretie.' iasa din corp pe caile lor naturale.

Persoana nu era nici pe departe proasta. trebuie sa aiba.inainte acela facea totul. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. de exemplu. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. dore~te ca martul sa invie. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. sa folosim deodorante. cereri. 1ntr-o mai mare cantitate. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. care cici macar nu fusese gre§eala. 61 . lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. ~i el dore~te lucruri. Pentru ca. Nici n-ar trebui. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om..'1direcorecta. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. Dore~te sa fie sanatos. eu. Cateodata omul ajunge la extreme cand. cele mai diferite feluri de rautate . ca medic. Am avut astfel de. In caz contrar. trebuia sa repar gre~eala altor medici.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. in general. pentru ca. Dar. oa:neni ~i atatea altele.'TIulari liehid. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am.. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. mai bine spus. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. obligatii. dupE\. Echilibrul constituie norma.parerea solicitantului.

ceilalti sa-l considere a§a. rautatea provocata de ciuda. Cel care l§i ascunde insa umilinra. din maudrie. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. dadi alam1a data de el nu este ascultata. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. aeela va avea rezultate bune. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. Dar claca omul nu depune eforturi. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. corespunzator eu graba sa ilogicil. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. dar \Tea reznltate btme. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. Niei nu poti vorbi. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. considerand Cft se envine. Daca copilul nu este inteles. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. desigur. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. Dar. atunci.

lasati-o. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. supararea pe cei care te acuza ~i deei. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. fie ca nu are posibilitati. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . ca nu poate face fa~a situatiei. Sa nu va relineti niciodata. atunci incepe sa vomeze. din poHtete. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Altfel. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. Ele pot =lscoase. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. vor aparea vegetatiile adenoide. Regretul dupa ii 63 . pornirea de a stranuta. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. Voma arata 0 rautate provocata de sila.fie ea mancare. veti face guturai. Flegma este rautatea plangaretilor. supararea pe tine insutl ea aeuzator. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. dar vor apfu'ea din nou. fie ea nu are forta necesara.

traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. chiar daca trebuIe. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. La un om eamia nimie nui este pe plac. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. rautate mare un buboi mare. indiferent in ce situatie. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. niei raul. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. ca focul sub cenu~a.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . Dadi un am mic Ia suflet. pentru ei viata insemnand viitoml. A~a este ~i caracterullui . ca ~i a inchide ochii la umilinta.rautatea din urnilinta. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. care merg inainte in vlata. 11ieibinele. la el. Iipsa dorintei de a merge inainte . indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. rautatea lui va fi imprevizibila.un mic du~man 64 . revalta fata de ceva anurne. mergand pana la distrugerea tuturor. Rautate mica inseamna 0 buba mica. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. De aeeea a umili. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general.

:zbucne~te in afara sub forma de puroi. de a se razbuna. . eu atat vindecarea va fi mai grea.Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. . prin gandurile dumneavoastra. deoareee vrea sa fie bun. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . acela va suferi de infectii sexuale. .-irea.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta. Indiferent de jiagnostic. pe care omul 0 ascunde. chiar daea :--imeninu-l observa. cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator.rautatea posaca a celui umilit.rautate autoritara. Du~mania irationala fata de -iata. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra.gonoree .chiamidioza .trichomoniaza . Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. pentru ca. indiferent de mierobul care a produs imbolna'. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 .sifilis .rautatea disperata a unei persoane u~uratice. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta.

Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare.sa-lin~ele. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . Uterul fiind organul chalaei sexuale. apare amenoreea .LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. ci sfin!enie. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. leqia va fi ~i mai aspra. fecalele lui vor fi inchise la culoare. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta. Pentru cele care considera ca. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele..lipsa menstrua!iei. cu ata.. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. eu cat mama este mai nervoasa. intr-un acces de razbunare. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. rautatea se scurge sub forma de sange.

eorpul a atins punetul critic. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. printr-o osardie ~i mai mare. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. sa-l ajute. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. totu~i. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. rautatea sa fie scoasa afara. conform acestor ganduri. Rezultatul 67 . Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. ori direct ~i repede. corpul. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. urina Iui devine acida. corpul se distruge. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. va incerca. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult.Alunga raul din tine maxima.

eu timpul.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. blocati de frica.avem maini-picioare.avem pide pe cap. dar nu avem par. dar nu vedem. el va seapa urina In timpul zilei. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. .avem mechi. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. . dar nu auzim. 5. La copii. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire.~i a~a mai departe. . Copilul va avea enurezis de noapte. dar nu judeciim. dar vor acest lueru. Despre ciiderea piirului.avem organe sexuale.. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. Fenomene de disfunctie: . lata ea in tot raul este ~i un bine.avem organe. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali.avem oehi. .avem cap. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. . oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . dar ele nu se mi~ea. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll. dar ele nu-~i fac treaba. dar nu vorbim. Pentru a merge Inainte. . aceasta problema are legatura cu parinrii. . . Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau.avem coarde vocale.. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii.

Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. dar continua sa-l invete pe am.a te afla in postura de uciga~ . Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. 6. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. 0 astfel de persoana 69 . insesizabil. mortificarea. Din pUllet de vedere medical. Aceasta inseamna distructie. SHibirea. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . Sernnele de avertizare au fast ignorate. eei care vor intelege acest lucru. ca este urat.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact.nu este necesara in aceasta viata. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. parului. Evident. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. In caz contrar. uscarea. se mortifica organele. de exemplu ficatul in cazul cirozei. La inceput. corpulsimte ca nu este iubit. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Totdeauna. pentru ochi. vor evita caderea. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. extenuarea.

Pigmentafia este determinatEi de temperament. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. nu trebuie sa disperati. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. pe parcurs. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. 70 . Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Un fesut gras este camara rautatii. In lupta lui cu viata sau depus. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. i~i exprima doar revolta. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Pielea ascunde viata sufleteasca. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis.

Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret. Ie merg bine treburile. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine.provin de la stresurile similare ale mamei. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. Petele innascute . Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. Aparitia lor in timpul vietii. normalii fnseamnii un om echilibrat. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. pigmenrnl va erupe. mai putin educati. acela are pielea alba. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . ca un mic vulcan. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. nu se poate afirma. demnitatea lui este afectata.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. dar el este pur ~i simplu ascuns. Pigmentul este "luminita" vietii. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. temperamentul. dar 0 tine in el. este manifestarea propriilor stresuri.alunitele . fie ca sunt mai mari sau mai mici. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Cu cat pie1ea este mai grasa. au. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele.

pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. daea ajutorul este primit. nid iubire.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea.Luule 'Viilma afirme. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. Va ajuta celodalti. prin ea. a oamenilor ~i a sa proprie. Nu va avea emotii. nici rautate. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii.Esenta este in afara emotiilor. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. ~i nu va ajuta. nici bucurie. Va fi el insu~i. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Nu va simti nici tristete. Celeare iarta. daca. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. Despre . ea este sensul vietii mele pentru di. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. 72 . ajutorul este refuzat. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. karmei din vietile anterioare. ehiar daea este extrem de necesar.

Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. Ca sa fii om trebuie sa alegi. ca ~i noua via!a.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Fiecare nOlla zi. se va 73 . Calea vietii unui om duce in viitor. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Este un adevarat chin sufletesc. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. ~i de a nu mai reactiona la nimic. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Nu clarviziunea este importanta. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. dar poate sa ~i ramana. pur ~i simplu.

dar eu merg mat departe pe drumul meu"..urat. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre.. dar 0 sa vezt.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi.esc? Poate ca ce fac. Fiind un om bun. apoi 0 iau de la capat. va culcati pe 0 ureche. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. (adica din sentimentu1 de vinovatie). nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. yeti lua imediat asupra dUl11. Ce sa va mai osteniti. din compatimire. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. Emotiile sunt ca valul. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar.. Din pacate. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. Cine nu are lini§te sufleteasca. Mulsa merg inainte pe calea mea".. Unde gre. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. se involbureaza repede. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 . De exemplu. Dupa ce ati iertat. "De fie care data iert. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate..1leaVOastra 0 parte din povara. ma simt u. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii.

Atunci veri gandi speriat: . fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire .. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora.care duee la boala . ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 .saindrepte gre~eli1e mamei ei. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine. oare. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. "Nu am 0 inima de caine. ca rezultat. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. sa ml-mi pese de lata mea" . eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Va rog sa ma crede!i. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. ba dimpotriva. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. Prin unnare.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati.tamai repede lectia iertarii.spune 0 astfel de mama. cu cat veri 1nV8. Dar noi. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. Nu-i. frica ~i rautatea. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. dragi oameni.

Copilul se reface repede. dar am invatat sa fac ~i acest luem. Ca nu pot sa sufar balfde. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. puneti-va imediat intrebarea:.i simplu.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei.bunici. pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. 76 . In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. Bolile mai u~oare tree mai repede. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. Ea nu. va cia rezultate. am iertat pe bunice . Iertarea este 0 mundi sfanta. dar nu+mi dau seama .. . earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. La care mama va zambi ironic: "Pai cum. Pur .. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara.. mai bine zis. Sau. Haideti impreuna ell mine. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. dadi nu ne intelegem gre~eme. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime.Luule Viilma nu va face placere.

atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. nu poate. " Uite ce mama grozava ai!" . Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit.Da. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. in care unul tiranizeaza pe celalalt. provenita din neintelegere. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic.declara femeile care au copii. Si intr-adevar. Sigur. nu-m! spun ei chiar tot. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. nici pentru ele insele. Barbatul acesta nu e pe gustul meu. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Atmosfera din familie se amelioreaza. este 0 familie distrusa. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. asta nu e dragoste" . Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. nici pentru copii.. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. tmeori chiar multi copii. cu cat copilul este mai mic.Alunga raul din tine "Am gre$it. N-am $tiut.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. 77 . nu mai domll_e~telnstrainarea. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. n-am procedat bine.

din pacate pentm ei. in general. nu mai are timp. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. Manifestarea grijii este un instinct. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. dar. mor pe buzele lor. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. Pentm 0 privire profana ~i. 78 .ne face oameni. eo. Para sa Ii se spuna. judecand dupa jaloanele proprii. crescuta sub masca iubirii. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. ~1ama. actioneaza ucigator asupra copilului.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. 0 ma$ina. pentm ca este extrem de ocupat. Grija este caracteristica ~i animalelor. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. iar barbatii eu ochii. mai ales. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. fiind sufletul copilului. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. 0 casa fJ'umoasa. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei.~titi oare. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . dar.0 sa-mi fac 0 jellnilie.

sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. Ii omoara dragostea sufleteasca. Un corp feminin normal. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. nu-l mai excita. Barbatul reu~e~te mai u~or.munce~te ~i In relatiile intime. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. Aici. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. chiar daca ii mai biciuie pasiunea. dezbracat. La obligatie . sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos.prin iubire. el face ce trebuie . Se iube~te cu inima. prin lenjerie sexi ~i zorzoane. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . prin comportamentul lor. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea.prin obligatie. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. nici de podoabe pentru corp. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. Dar. a~a cum 0 fac prostituatele. Cunoscatori In aceasta treaba. I~i face "treaba" In pat 79 . La iubire . care nn se pot in~ela. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa.

Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. sa adoarma mai repede. pentru ca maine are foarte mult de lucru . acesta nu va face nimic rau. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . irationala. a carei forta motrice este femeia. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. este periculoasa pentru cei bolnavi etc. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. extenueaza. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. a unui prizonier. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. A~a apare rautatea. Femeia. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie.

Iar emo!ia. va disparea. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit . chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane.iasca acest sentiment mai presus de orice. Dragostea sufleteasdi. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. cea care zide~te familia. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu.Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. Femeie.. eel mai greu Ie este acum copiilor. EmoWle. Un exemplu. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . cre~te odata cu anii. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari..

Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111.Nu uita{i sa va gandifi. eu gandul. prin expiratie. aeeesul de astm tree in eateva minute. Durerea. dar daea este vorba despre un organ intern . mai mult bine. aritmia. Deja v-a mai trecut .. afi inspirat bineie . Energia care intra odata eu respiratia este energia pura.. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. Afi expirat raul. pI'in inspirafie. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior . Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. Lowl dureros respira ~i el.asta nu!. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram. Atat de greu. Vom da. Am expirat raul 9i am inspirat hinele. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. am expirat mai mult. ulterior. voi duee binele in load bolnav ~i. voi seoate raul din loeul bolnav. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. in plus. Aeum. am expirat raul ~i am inspirat binele. Abia dupa aceea.parea nu-i pare atat de rau..a~a de tare se grabese. 1'v1inunat. eu fmpreuna eu dumneavoastra. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul..t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe .. inca. Nu.eontinuam sa respiram fmpreuno.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. aeeasta pierdere i~i va arata importanta.. dumnezeiasea.

fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca. fie ~i numai pentru asta. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. in eon~tientul nostru intra un gand. Subliniez . In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. i-am provoeat atatea suferinfe. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. ne~tiind sii gandesc.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Cer iertare corpului meu pentru eli. 83 . el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Jumatate din ganduri sunt negative. pentru a pricepe. Cand mii bantuie indoielile. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. La fiecare inspiratie.

' Capat infelepciune fara sa sufar. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. Cine cere mai mult. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu.. i~i corecteaza prezentul. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie.prieten sau d~w. # sa tragi nn 0 singurii concluzie.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . rugaciunea con~tient direcrionaHi.an.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. nu 0 singurii data.. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. ma izbavesc de nevoia de a sufer. Cine l~i eorecteaza prezentul. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Stresul. l~i eorecteaza viitorul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. acela va fi deceptionat. Cine i~i coreeteaza treeutul.

ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. daca tu nu mil la§i. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. de exemplu. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele.i ffi spune ca nu exista vina. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. e§ti un fricos. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. de el nu se lipe§te raul. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. eel mai bine in!eleg copiii. va suferi. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. Fricile mele. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. cu adevarat. i-ai pricinuit un rau. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. binele este ceea ee fac eu fnsumi.. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. Pentru ca. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. eel mai bun prieten 85 . Lasa-le pe toate acasa. au multe nume. cred fn cuvintele mele. vine sa-fi spuna . Frica fti spune: prietene. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. Cine devine rau. pe nume frica. Spune-Ie chiar tu acest lucru. Dar de unde vine friea? Prietenul tau.scumpule. daea nu ma la§i. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. Dar. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. Frieile sunt multe.

De$teptul este curajos . asta inseamno. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea. copilul 86 . eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de. se rup oasele yi apar sangerari. De la rautate se fac edeme. las-o acasa. n-o lua cu tine. alifel te vei imbolnavi.Jisa te faca fericit. N-ai . Rautatea inro. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama.}tie sa-fi zicii aiifel. Odata candva rautatea a venit sa te inve. Dad trupul tau nu se simte bine.Jeyte 10cui bolnav. Iart-o pentru aceasta confilzie". nici copilul nu poate fi convins ca este a~a.Jiputernic. Acum. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. Si tu vrei acest lucru. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri. alifel vei suferi. Ea se va bucura.Jt ai lasat sa intre in tine . nu-i a.}ti rau. Ea nu . decat sa-fi spuno. Acasa e totdeauna eel mai bine. Rautatea care nu este data afara. De la rautate creyte febra.}i ai fost nevoit sa sz{feri. sa n-o iei Clltine. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . N-ai .Jtiut acest lucru .Jtept. fiindca ii e bine acasa. din frica.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. tu trebuie sa dai afara rautatea.}i cii el vrea sa-i dai drumul afara.}tiutpan a acum acest lucru .LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. inseamna ca tu.Ji rClUtalea. Numai rautatea provoaca durere.este nun-wi iubire. te distruge.Jtirau.1?ce este binele . Ea vine tocrnai pentru asta. bolile nlt se lipesc de el. ca e. Dar pentru ca iubirea sa poata veni .

Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. ~i medicul asta ~i face. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. Ca urmare a unor ganduri incorecte. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . Va ingrijiti de corpul eopilului. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. dar i-ati abandonat sufletul. dar daca pentru bine1e copilului. aid este nevoie de interventia rapida a medicului.Din pacate. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta.. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Dar tineretul chiar nu aude bine. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. Nu cred ca 0 sa reU$esc. dragi parinti.asta omul nu poate face. Tipetele ~i bombaneala parintilor. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. nu e pentru toata lumea etc.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate.

lnima lui se opre~te pen88 . ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. altele . In sport era apreciat. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti. totul este in ardine. Poti sa-i angajezi surori medicale. copilul ori va lupta. Ochii vad unele lucruri. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. Tot mai des mar de moarte sub ita . vederea se narmalizeaza.nu vor sa asculte lueruri neplacute.este tot 0 eliberare. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. Forra lui fizica rezista selectiv. con~tient sau incon~tient. ori va muri . El se afrrmase doar prin sport. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar.nu. cand avem in noi rautate. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. sa-i pui monitoare. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. se va vedea Ia finaiulluptei. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. Cand suntem lini~titi. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Era yorba de un sportiv in activitate. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. in chip de stapani. Dar daca ei considera.Luule Viilma o reaqie de aparare . de dragul binelui. Dadi parinrii accepta acest lucru. In rest era insa umilit.

Copilul nu este un obiect eu care. de binefacere. spre natura sau animale. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. au 0 boala la cap. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. Sau. laudfu1du-se.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei. poate. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Copilul este iubire. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. Asta este soarta copiilor in societatea.a secat izvorul iubirii. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. palpabil. nevoie de el. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. Mamele nu in!eleg acest lucru . Sentin!a poate fi foarte trista. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. dar altfel nu pot sa-i ajut.doar in postura de consumator . chipurile. atat pentru ea cat ~i pentru copil. 89 . Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului.vezi Doamne. spiritual. mai bine sa moara. acesta se va insal1ato~i categoric. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul.

se poate imbolnavi. ~i 0 va face sincer. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. simplu ~i nerafinat. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. ea incepe sa se inraiasca. copilul care s-a nascut sanatos. Femeia care. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. poate cre~te un geniu. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. atrage asupra sa nefericirea. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. 90 . baza carora este creierul. dar ce e rau aici este faptul ca. din politete. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. in sfanta ei simplitate sufleteasca. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. Si astfel dintr-un flacau de la tara. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. Daca el n-o face. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala.

chiar :tara cuvinte. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. farta-ma puiuIe. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. acum. Din cauza grqelilor necorectate. iarta-ma ". asta este partea pozitiv6 a raului meu. 91 . Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul. altfel nu am fi oameni. mamele au un puternie sentiment de vinovarie.Pamantul Sufletul este mama. Dragi mame! Sunteri aarneni . Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. De~i este 0 dorirrta sine era. Deci. In loc de asta. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. Toata omenirea invata din gre~eli. ele nu ~tiu ins a ce este binele. Certurile. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. mam de~teptat. ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum .Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. Este firesc. Pan a acum n-am ~tiut. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. gre~iti la :fel.1aceau ei". Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. prin necazul tau.

invinuind pe altii. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. .Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. trebuie invinov~l!iti de ceva. 92 . Cei care Insa sunt mca in viata. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Cereti iertare corpului ea. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. Este un paradox. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete.in sufiet. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . s-a transformat in du~manie. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Caud invinovatiti pe cineva. mar! $i numat tu e~ti de vina.

iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. mama . nu 1'iranese sufletul.pe care 0 numiti preventie.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca.a lectie penlm copil.lle~tesa Ie nesocoteasea. pricinuita chiar deea . Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui. 1a celalalt va rama. Apare 1a cabinet tL. Cuvintele pot sa ramana acelea~i.'1lportantaparerealumii~. Ofiee om subjugat de sentimentul de.Sru. Invinuindu-va copilul.suf1etul Iui. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. durerea sufleteasca va dispm-ea. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!. fiind bolnav. dorinta de a preintampina raul. ii da batai deeap. de~i ea I-a edueat. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. Povetele. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere. avertismentele. 1a eel care a iertat.tie fata. (sotia). Dar daca. comiteti 0 mare eroare.c«"'.. Deschideti bine oC. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz. Copilul intelege totdeauna mai mult. Invinuirile sunt insotite de amenintare .. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine.. de~i poate 11indarjesc. Pentru ea este i. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie.De cenu. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.Niciun copil nu se na~te a1coolic."'1ul celalalt. sotuJ.vada. iar mama sa .ne. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului.i nn durerea sufleteasca a £lului. 93 . Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i.

i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ".discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Ea devine amara din cauza rautatii. are un gust amar. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .Luule Viilma sele copilului.. care deocamdata este. copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. In aceste tanguiri este atata repro~. $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.chiar daca parintii i-au conceput tru. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi.i mai rau.frica . Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu.pul..mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat.saracul de mine. . nu a avut cand sa invete lectia razboiului. Pana .el se va simti ~i mai rau. cat sunt de nefericit .i acum e . E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite. Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei. Dar dad s-a naseut in acest secol. . Nu vede insa figura rugatoare a copilului . Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea. 94 . ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. . $i din mila fata de sine ..ror vietilor sale. acestea fiind succesele ei. i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema.ml-mi fa rau!. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . neapucand sa rezolve 0 problema.

Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. ne~tiind. Cu cat vanitatea este mai mare. incep sa-~i invidieze copilu!. prin insinuarile lor. nu te poti mi~ca din loc. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. lnvidia este un stres perfid. orieal te-ai stradui. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. ~i astfel. Nu exista oameni tara invidie. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere.. vor ca copiii lor sa fie fericiti. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. etc. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. Parintii.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. La fel este ~i sufletul copilului. care nu s-au realizat. eel nu sunt iubite. Repertoriul este foarte asemanator. dar. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. ea Val' sa seape de ele.

ma~ina.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. cum se fac luerari de constructie sau altceva. cu el !i-e bine. periculos pentru micut. evident. in viitor. nu te sperie. 96 . Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Binele va veni de la sine. Una se teme pentru copil. nu ii cade pe picioare. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. dar ~i strainii. nu-l atrage intr-o banda eriminala. Ca doar computerul nu mu~ca. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. nu se infurie. Computerul nu te invinovate~te. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. Se teme sa nu se raneasca copilul. spune!i-i. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. mra sens. mra bueurie. Drumul devine greu. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. Una din formele ei este gelozia. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. daca Ii spune!i eorect. tatal. ~i el va in!elege. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Dar mama este nemul!umita. Ea spune ca ti se striea vederea. EI nu intelege pove!ele mamei.

ea 0 explozie. ori sa devina ni~te ra- t$. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. nimeni nu mai vrea.. va ramane in continuare sclava lui. Devin inutili. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. Mama §tie eel mai bine. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul. nu ~tie sa faca patul. in afara de chinuita mama. iar mai tarziu. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. ~i a~a incordate. pana la scandal. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. scandal care. de a face curat.. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. Din copil a creseut un lene~. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. de a calea rufe etc. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Bucuria de a face Ii ramane 97 . ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. Dupa program.ranita. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea.

nici celorlalti. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. de abilitatea. dau fuga la ei ca ni~te apucate. lnima Ie va spune rand sa vina. de logica. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. sa domine. de priceperea. sa se zdrobeasca. dar moderat. acum oameni maturi. Dar mamele. nedandu-~i pace nici lor. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. sa se ingrijoreze. Tot ce face va fi insotit de bucurie. 98 . sa ameninte. dirijeaza. la nevoie da sfaturi. sa pedepseasca etc. Au ~i copiii viata lor. vor veni. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. sa impuna. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa.. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. de ce sa-i deranjezi. mai ales familia. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. vin rar pe la ele. sa regrete. sa ceara. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre.

mama visurilor tale. nu are rost sa ma apuc de ceva. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. Draga copiie. . Va yeti simti amarat 9i decePtionat. 9i lovituri. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta.In caz contrar. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. ca raspuns. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. invatati continutul acestei cfu1:i. 99 a femeie . chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Daca are un hobby. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. Crede-mat Vreau sa va previn .ca. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Apropo. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi.munca este grea 9i de lunga durata.toare. yeti primi. Sa nu fiti naivi. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. spaimele. Justificari -gasesc destule. Mol' de plictiseala. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. dar bine:Ia. Inima ei se va lini9ti. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. n-am ce face.

de deceptii. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. diaree. Dupa cum se ~tie. Cum se obi~nuie~te 100 .xJ. P. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. varsaturi. transpiratii.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. urinare frecventa.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. de aceea am destul de suferit. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. vezica urinara. Ie vine in ajutor. Ca 0 teava de evacuare. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. de insuccesele meIe. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. pe masura posibiIWitilor. am descoperit cu uimire ca am un stres . Puteti avea frisoane. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). altfel ar aparea cancerul vezicii unnare.

sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Acum ~tiu ca propriul meu stres . Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. se intampla intradevar.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata. ~tiu sa-mi tin gura. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Din fericire. Aceasta este parte a mea tare. daca stau sa ma gandesc. Daca mi-a aparut un astfel de stres. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. macar exterior. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. A~tept sa ma apere aitul. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara.asta mai invat deocamdata. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. Daca ar sari. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. am invatat deja sa 101 . Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. pentru ca vad cat este de rau. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. Asta duce la deceptie §i la indarjire. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. . trebuie sa-1 eliberez. Dimpotriva.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum.

peste masura de mare .a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. ca ma predau. Fiind imagine a mamei mele. Da. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. Doamne! Dar aceasta este adevarul. poate ~i frumoasa. putemica. Incapatanarea mea m-a ajutat. prin partea ei buna.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. Repet iara~i ~i iara~i. o 'lad deodata in locul meu pe mama. iar prin partea rea . Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. . Sotul ~i copiii au vazut. dar nu-mi neg negativitatea. Frica . . be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. indiferent de ordinea cuvintelor. simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. de~teapta. 102 . desigur. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. sa ies din unele situatii delicate. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. larta-ma.nimeni nu ma iu. Cine ~tie. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu.

Daca exista durere.Jipe deasupra . In copilarie imi spuneam: "Strainii nu . Cer iertare corpului meu.asta n-am 9tiut in copilarie. acela te invata mai mult .trebuie sa fim cinstiti. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului .-anat gre~elile altora.t ar fi trebuit. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. 103 . exista 9i rautate . Doar I-afi crestat nitelu.J. Omul este totu9i un prost.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI. Si pe cei care imi sunt apropiati. acum Ie-am spus direct: " Cum a.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. dar inca n-a{i taiat copacul.. Durerea din vezica urinara a trecut demult. Acum imi vine sa rad. Altfel. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. Cine te iube~te mai mult. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI.Jtiu ce-mi place mie. N-am '. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn.. tocmai bine ca urmele sa ramdna".Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" .

Si atunci d.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. 11va statu. omul bun. De bine . Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. nu are curajul.ltii.cuta de altul. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. Asta inseamna minciuna. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". nu ti-o spune verde in fata. dar de rau nu vrea sau. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. dorind sa fie 104 . In final. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. dar claca ii ceri parerea. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. cineva vede gafa f8. mai degraba. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. Exista minciuni mici. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. mari ~i foarte mari. a clevenit un sti1 de viata. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. De exemplu. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti.poate sa spuna.

teatral ~i fals. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea.Alunga raul din tine un om bun. dar nu vrea sa recunoasca. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. Doamne. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. a~a-numitii oameni hipercivilizati. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. dar ca sa-i spui unuia bun. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. Pentm ca se considera buna. Este greu sa auzi adevarul. ca §i. chiar din cauza ei.. . Sentimentul de vinovatie. vad i. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om. De exemplu. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. care nu face niciodata rau altuia. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave.. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca.. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau.'1sa foarte rau. tu care e~ti drept. nu sa se autoamageasca".lui ii place adeviiruL El ~tie ea. mult prea bun. in 105 '" . Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. daca eu ii spun adevarul. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.la serviciu ii merge rau. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. ce sot bun are.i sa traiasca corect. el de fapt a facut cel mai mare rau.

este 0 mare arta. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Odata. poate. din delicatete. n-a putut sa 106 . Daea vreti sa ma contraziceti. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. sanatatea lui se va indrepta. chipurile. dar nu ~tia sa gandeasca. tratand pe un strain. dar doar pentru ca. In sfanta mea naivitate. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. Doamne milostiv.Luule Viilma fara. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. Un om in aparenta cinstit care. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. Se plangea ca nu-i ajung banii. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta .}i dumneavaastra nu va e ru. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. i-am spus cauza. candva. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. Ru~ine mi-a fost.

Aruncand manu~a lumil paditoase. neeinste. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. hotie. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. Poate fi de~tept. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. nici in parinti. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. putemic. Extrema este totdeauna periculoasa. De aceea. de fridi. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. va temeri de ei sau Ii urali. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. EI nu va mai ere de in nimeni. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. ne avand experienta . fala de premcatorie. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. EI a venit pe lume sa invete cru.Alunga raul din tine fme. au respectat cinstea atat de mult. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. combinali107 . cand va cre~te mare. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie.n cuvintele se transforma in fapte. Vorbind despre cinste.

Cereti iertare corpului ca. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. tainuire. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. om inteligent. ~i fata de minciu. e cinstit fata de ellnsu~i.'la salvatoare. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. dindorinta de a fi bun (adidi. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. ma~inatiuni ~i mita.. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. Dar ~i fata de tacere.Luule Viilma uni.nume. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. I-ati condamnat la 108 . daca durnneavoastra. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. prin aceasta. n-o sa mat fiu iubit). Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. in pacato~enia lui. fata de toate lucrurile tulburi. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. Cu cat va dezvoltati ideea. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. mai mare.

trebuie inca sa mai illvete. Evident. Iertati-i rautatea. inainte ca ea sa se declall~eze. a!i invatat sa va aparati de ei. lle~tiind sa 0 eliberati. Odata trecut momentul. In felul acesta. dar pentrl. Daca yeti rezolva eoreet situatia. Prill aceasta. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el .l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea. Spre uimirea dmnneavoastra. omul redevine deschis §i placut. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Despre aju. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle.restiti dunmeavoastra eu voce tare. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. veti putea anticipa ce explozie urmeaza.Alunga raul din tine chinuri. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. ca 0 cre~teti. in locullui. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea. 109 . el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. ca 0 ur. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. prin ele. Cum sa clispara daca oamenii.lti. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori.

. dadi ati cerut iertare.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. pentru ca acela va este mama. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. ca ~i dumneavoastra de altfei. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. ci de rauI propriu. La batrani. yeti fi surd. fiind silit de 0 situa!ie. Dar. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. neghiobia. atrageti umilin!a din partea celuilalt. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. sora sau frate. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. dar in realitate ele va ina1ta. tata. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . Poate sa va spuna arice ~i oricand. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea.prin suferinta. dupa ce ati cerut sincer iertare. umilitoare. pentru ca ati invatat aceasta lectie. dar ei l1U-~ivad gre~elile. Daca va e foarte mila de un batran. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. In realitate. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. Iertati-l di va irita cu neintelegerea. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. Dar. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. Umilindu-va.

Alunga raul din tine du~miLnoase. care ins a nu accepta invatamintele bune.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. 111 . aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. tofi a~teapta sa mar.nu-i mai pasa nimanui de mine. Batnlnetea este 0 notiune relativa. ba dimpotriva se imaiesc. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. Nu-l considerati rau pe el. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . celor dragi. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. prefera medicarnentele. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Cu timpul vor aparea probleme.se da la 0 parte. fmi doresc raul. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . La batrani. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. De obicei. La randul sau. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. ci faptele lui. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. nu asculta sfaturile. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. f~i spun: "Ma vat descurca stngur".

chiar ~i rnai mult. chiar daca mai tipa Ia VOl. fugim de lectiile de viata ca. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. copacul se poate inalta pana Ia cer. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. nu numai din experienta proprie. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. eel care vorbe~te are dreptate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. dar distanta nu permite. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. Adevarul e ea nici parintii. in aparent a. dad este posibil. dar nu mai e copac. nu mai are viata. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. Justificarea este convingatoare. orice bine in exces se intoarce in rau. Dar.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. " . apoi. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. bunica sau bunic. ci ~i dintr-a altora. candva. Dar. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare.

~i pe mama. va deveni neobi~nuit de insufletita. Omul modern. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. Dadi va aflo.. Veti simri ca raul mo. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. Cll cat se considera mai de~tept. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. puteti S8. ell atat mai putin vrea sa moara. acela ~tie ~i el sa moara. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. putere ca s3.voo. celui ce se pregate~te sa pIece. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. ca in loc sa menrinem viara in om. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine.ceasta. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund.ti langa un muribund. capataiul tatalui dumneavoastra.. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . practic. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. Luminarea spiritului 113 . transformat in bine ~i chiar eo. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. 10..tern s-o. a ajuns pana acolo ineat. lectii10r de viara va impra~tia panico. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. Intelegereo. inteligent. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. Orice durata are candva un sfar~it al ei. tvlata. mama.Alunga raul din tine urma.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. pricepereo. De dite ori nu ar fi trebuit.

In timp ce gradinitele. batranetea nu este 0 boala. De regula. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Pentru un om eu judeeata. casele de cop ii. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Orice om este captivul gandurilor sale. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Moartea nu va va mai ingrozi. Va disparea sentimentul de regret. Ea a devenit un mentor. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. va va ram€me Intelepeiunea vietii. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. eu diferente nesemnifieative. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . acela va fi umilit. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. minora fiind. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. iar nepotiea fuge de acasa. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. parintii ~i bunicii.

A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i.Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul.g. nu poate deveni mai de~tept. dezamagiti. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda . spre marea lor nemultmnire. 115 . Nu ajunge insa numai iertarea. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze. Prin tacere. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. eel care sufera. Dadi veri invata sa gs. De cand e lumea. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. mare~te raul pentru ca suferind.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. spuneti-i in fata ee a faeut. totuI va fi in ordine. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Oamenii nu-~i vad superficialitatea.. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap.adica minciuna .

£iica ei ar putea sa decida ca. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. in locul ei. Nu o intereseaza lucrurile marunte. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. va fi preferat un barbat. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. eu siguranta. ea are scopuri mari. Nu ~tie sa fie femeie. barbate~ti. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii. subliniind fiecare cuvant.declara. pentru lini§tea familiei. 116 . dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. ell 0 podoaba capilara bogata. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. folosind un ton rastit. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. feministele vor protesta imediat. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . feminine.setea de ca~tig. este mai bine sa fii barb at. evident masculina. femeile de tip Iuptator autentic. Aceste fete slLnt derutate.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. dadi mama renunta de buna voie la demn. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. ordinea ~i curatenia. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. Dar. Barbatoase.

. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . s-ar putea sa mai aiba copii. ca forta. ce sa mai vorbim de femei. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. La ele totul este impins la extrem..sa-. In lac sa se compare. De exemplu. numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. Atunci barbat . Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti. Fetele acestor femei nu vor fi fericite. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru.. Din momentul dind va fncepe sa-.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru. mai devrerne sau mai tarziu. iar femeia .. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. va fi mai masculin. Ia bueuria de a fi mama . Ia organele femeie~ti. chiar dadi acesta este un simplu muncitor. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei.Ji iubeasca mat intdi so!ul.. In treaeat fie spus. Pretind foarte mult.mai femitl nina.. pentru ca va inceta sa fie femeie ". dar eu 0 singura eondifie .

pentru ca altceva nu . acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. Se imbolnavesc. dar nu l-ati ascultat. Pas cu pas. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. De obicei. de exempIu. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici.t niciodata timp sa-l ascultati. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. Doar i-ati acuzat pe barbati. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. Dar. de radiculita lombaro-sacrala. intruca. asta inseamna di nu ati procedat bine. 118 .tie este parerea unei femei autoritare.t va este tot mai rau. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara.. pori sa ramai flira unul din organele respective. dar n-ati inteles.de ani buni.sa fii a~a cum spun ell. dar n-ati avu. daca nu vrei sa fact sex.Luule Viilma in fond la una singura . ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. corpul lor tot mai incearca sa intervina. De fiecare data. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele.

~a a fost. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte.era numai iubire.I-am vorbit despre stresurile lui.tarnica. ca om. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Barbatul a dat din cap afirmativ.$i. Iubirea femeii poate face totul. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. P. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. dar viguros ~i energic. M-am uitat la el . tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. intr-adevar. dar care este confundata cu politetea :fa. Durerea venea de la cea:fa. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . deci a inteles totul. Probabil.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". Forla femeii este iubirea. Nu ca femeie. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. Bra}lil ii atarna ca un vrej. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala..ma iubea ~i pe mine.

Au trait pana la 90 de ani . Mama .i pe locul lui nu se a. a poseda. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. Orbirea omeneasca ma doare.tata a fticut tot razboiul.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei.Ji s-a fntoys.. ci'iviata vi se complica nu de altceva. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. doamnelor. acesta este eel mai eapricios dintre toti.jtia ca se va fntoarce . Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei. acasa la noi. Primesc 0 scrisoare . Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 .ce sa fae. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina.a a fost. . Incercati sa intelegeti.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. . Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor . Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. pentru ca traia numai de dragullucrurilor.mi-a raspuns barbatul. sa vedeti. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. ci din cauza seeei de a ca~tiga.Jeza nimeni.ji pentru el . Eliberati-l. De fiecare data.. in familie a mai aparut un copil ~i.}i acum sa fac . sorul m-a parasit . Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce.Luule Viilma "A. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. Se mira §i el. copiii ma urasc.si nu se mai fntoarce. cand ne a§ezam la masa. Pentru majoritate. ca sa puna capac. tata s-a dus dupa ea ". mama mai punea 0 ft17:filrie.

voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. inca a data. Veti inva!a sa fiti ferieit. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. care a venit sa ma invete. eu altul.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. nu milllit. Cand veti dobandi starea de eehilibru. Respir 0 data.eute. in tot cazul din mine. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . Orice clipa. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. Prima meditatie . Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. a 0 contempla ~i a 0 admira. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. . dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. ei se vor imai ~i mai tare. aparut de undeva. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. Tineti minte ca.

iartama ca te-am crescut atat de mare. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. te iert ca ai intrat in mine. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. cineva sa ma bage in seama §i. fericirea mea nu ar fi avllt margini. inghitindu-mi lacrimile de rautate.eu. prin istericale. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . larta-ma ca te-am primit. prin deceptiile mele nenumite. larta-ma. am mers pe aceea§i carare batuta.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. de~i ma consideram atot~tiutoare. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. n-am auzit. fiindca pana acum nu am vazut. inadins nu am facut nimic. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. cand s-a ivit ocazia. prin tacerea mea incapatanata. prin capriciile mele. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. in sfar~it. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. prin provocarea de certuri. neexprimate prin cuvinte. 122 . n-am simtit §i n-am inte1es.. rautate ca nimic numi iese cum vreau . ca nu te-am lasat sa pleci. am a~teptat ca. rara sa vreau. Stii. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

dar pana acum nu i-am cerut iertare. tu te superi. temandu-se sa VIDa la mine. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. II invinovateam canu are incredere in mine. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. nu m-ai fnteies bine. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Considerandu-ma infailibila.Luule Viilma cu oftaturile tale. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Ma simteam ofens ata. lasandu-te sa cre~ti. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. in schimbul grijii lor. iar el raspunde binelui eu rau. Atunci ma simt foarte riiu. Eram mahnita ~i plangeam. asta nu recuno~ti. iarta-ma ca. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. Urasc minciuna. dar oricum te superi. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. La drept vorbind. eu procedez ca # tine . Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. Le condamnam pe mamele care. eu insumi nu ma inteleg. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. invat doar. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. Cum iti spun ceva. Nu pot sa spun totul.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. Dupa parerea mea.

Draga rautate copi. Corpule drag. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. Cerule. numai sa se umileasca in fata mea. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . pentru ca aveam nevoie de leetia el. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. ti-am mcut atata rau. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. l'n loc sa ierte. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. Acum inteleg de ce. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva.dragostea copiluZui meu. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui.'" ZuZmeu nu ma iube§te. cateodata. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. n-are importanta pentru ce. 129 . Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile.

Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. Draga rautate. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia .Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. pentru mine. sup arata. de parca a!i avea bataturi. ~i sa-mi spuna la revedere. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. Sa 0 iertam. Cateodata. Toata fiin!a mea se revolta.Ja cum vreau eu. uitand de picioare. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". dar simt. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Draga rautate nimic nu este a. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. dar acum ~tiu ca tu. cum se lasa sacul de pe umeri. de~i nu a!i mers mult. mra sa sta!i 0 secunda. draga corpule. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. incep sa caut vinova!i. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 .

In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie.asta nu. nu? Si am de facut lueruri bune. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . Datorita durerii care imi arde talpile. sa 0 poata face imediat. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. Eu vreau sa fac bine. datorita tie. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. nici ca ma mai gandesc. Eu vreau ca totuI sa fie bine. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. deeM sa plee dupa treburi.la asta nu ma mai gandesc. ele n-au mare importanta. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. Abia acum am inteles toate acestea. aproape deloc. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. sotul meu ia el ma~ina. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Pe urma. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. Imi aduc aminte ca de fiecare data. prin care tu m-ai facut sa gandesc. dar eu a~ prefera sa se 131 . nu ganduri. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. drumurile sa fie bune. eu ma~ina cutreieri lumea.

Vreau sa fiu respeetata. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai.te. di de necaz am Inceput sa va insult. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. ba stau degeaba. rni-am pus pantofi eu toe.. de ee chiar azi arde soarele? leri.Luule Viilma rezolve singure. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care. De ce azi. Ba o iau la fuga ca la incendiu. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false.nimeni nu ma iube. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate.. N-arn ~tiut ca. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. ce buna sunt. tot n-am inte1es. sunt u~or de rezolvat. pre cum boala de gat.care pardi e facuta contra mea. 132 . dupa parerea mea. pardi a batut vantul. inadins nu bate vantul. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. Drase barbatii slabi. nu ~tiu de ce. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura. n-am ce spune.. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. nici nu gandese logic. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. dar defectele Ie vad doar la altii. fiindea am vrut sa arat mai bine. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda.

pantofii nu 133 .Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. COl:uul tau te ajuta. Acum ~tiu ca. nu altceva. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. pentru di eu sunt posadi. acela 1ivede frumuse!ea. dupa parerea mea. ~i daca imi aduc. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. din cauza rautatii mele. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. nu e.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. de fapt. in limitele posibilitafilor lui. Se pare ca Slma rational. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. dar nu ma gandese la asta. Tot rasucindu-ma. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. in realitate. ~i chiar daca vad bine1e. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant.Ji ia forma biitaturiZor.

Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. acum. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. Cand am terminat. daca inainte bombaneam cu placere. Acum. Privirea ii scanteia. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . Daca ati remarcat. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. 134 . Iuati de exemplu. $i imi face placere faptul ca. Urmariti-va gandurile ~i reactia. Simt pe nea~teptate ca. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. lncet. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. daca inainte eram agresiva in dorinta mea.mai calm ~i mai cuminte. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. a ridicat ochii. cu aceea~i placere. cand se duce undeva. cu aceea~i saco~a grea. libertate ~i bucurie.

135 . 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. Un copU se poate extenua atat de tare. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. dar noi nu intelegem. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. Maturii . Pe masura ce stresurile se adancesc.ri mari. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos.zgura.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa.62%. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. in sange exista 84% apa.seara ~i dirnineata. Picioarele se umfla ritmic . compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. incat sa para un b~Hrandecrepit. A~a se produce imbatriillirea. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. in organism se acumuleaza un reziduu . E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Nou nascutii au in corp 70% apa. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. e de la caldura ~i de la sedentarism.

Limfa simbolizeaza barbatul. 136 . EI ar realiza mult mai mult.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. Pentru a evita acest lucru. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. . trebuie sdipat de lacomie. celula ramane mra hrana 9i moare. nu ar mai avea stresuri. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. . intei. Ciind se infunda un vas limfatic. Sangele simbolizeaza femeia. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Din pikate. dacii ar avea forta vointei. Forta vo. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. adicii iubire. Sangele hrane9te. Atllandoua sunt vital de necesare. Sanatatea simbolizeaza iubirea. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. aceasta se intare9te. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. se afla in inima femell. Cand trombul astupa vasul de sange. iar limfa curata. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. Acest lucru este periculos pentru viata. prin marirea lor 9i prin durere. care. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. fiind sensul vietii.

ill suflet dezamagirea.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. tot dumneavoastra. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. barbate~ti.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. ea apoi. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. sa-1 criticati. Aceasta situatie . umflaturile vcr fi la trunchi. 137 . Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. In final sufera sotul. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. 11stingheriti ~i mai tare.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. ea se va umfla la fata ~i la maini. mangaindu-l pe cap. veti intelege d. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. Edemul ineepe de regula de la picioare. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. ceea ce demonstreaza 0 ra. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina.

E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. 'lor aparea nu edeme. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. provocat de neputinla. Pentru ca cine este diu eu sine. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". A~ fi alergat ~i eu. treeand peste durerea din artieulatii. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave.. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI.pe care 0 are de la mama sa -. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. i~i dore~te rauI. ca doar munca nu te omoara. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. atat femei cat ~i barbali. Tu e~ti sanatos.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. dar eu sunt bolnava" . La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. 138 . va avea aceea~i influen!a. . Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. Dispretul tanarului fata de el insu~i. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. Uitati-va la oamenii batrani. ci direct cancerul vaselor limfatice.

iar veneIe la femei. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic.. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa.isa se ocarasea pentru prostia lui. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. Daca dumneavoastra. dar dansul nu mai este printre noi. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. dau ordine. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . se va alege $i eu 0 cangrena. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. ci doar comandrc. venele lui se vcr dilata. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. veti descoperi acest lucru. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. stimata colega.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul. pentru la~itate ~i neputinta. Aeum a$ putea sa-i spun. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. sa-mi spunefi $i mie".tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. deranjeaza ~i strica totul. punand-o pe femeie la locuI ei.

Cu cat rautatea este mai mare. Daca. ci pe barbati.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. dar pentm scurta vreme. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Dar. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Daca. Daca TIU . Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. arterele lor se vor imbolnavi. Daca femeia va cere iertare sincer. in plus. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. Cangrena apare mai rar la fenlei. se va vindeca.niciodata. se 'lor irrflama ~i venele profunde. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. ulceratia nu se vindeca. din motive economice. venele ei se 'lor $i illiflama. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. Rautatea . Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Dadi rautatea nu este eliberata. din tf)t sufletul. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . cu atiit inflama!ia este mai puternica. rautatea va intrece regimul vegetarian. Daea se trece la regim vegetarian. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. rautatii sale pe neputinta sexului masculin.

Alunga diul din tine reo Apoi. pentm a se putea elibera.material. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. in contrapondere. Oriee om se vede pe el in celalalt. Daca barbatul V8. Ele vor incepe sa doara. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin. De~i. inainte de toate. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. bogat spiritual ~i abia apoi . provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac. acela~i val se va urea in sus pe oase. In feInl acesta omul devine. niei nu ob- 141 . ia utte fa altif ".dea. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. de cand e lumea. avand sediul in inima. La un om care ili seamana.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. Daca el nu §tiemaiintiisa. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. eu cat defectul tau este mai mare. din cauza setei lui de a ca~tiga. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. ea. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie.

Scapati ~i de refuzu1.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici.nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8.femeia. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. sub forma unor calamita.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in . trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o..'1 ansamblu1 sau. Cum se va manifesta explozia . acest lucru se va exprima. Scapati de orice gand rau despre aitu1 . Tesutul moale . 142 . razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1.e1 se refera 1a dumneavoastra. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. Osul reprezinta simboIic barbatuI. va fi ca un tunet pe cer senin. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. ~ . ceva san cineva vrea sa se elibereze. incat uitam complet de rau. pentru ca e~ti inteIegator.zuta cre~te pana la stare a de explozie. c§. dintr-odata. $i daca.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului .ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera.

Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. sangele este femeie. nu da nimic altuia. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. copilul va avea anemie. el are doua parti .Alunga raul din tine Ficatul. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. simbolic. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. abligatoriu capilul va avea anemie. in schimb 11invinuie~te.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. 143 . Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste.de leucocite. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. El a fost creat pentm a proteja femeia. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. De~i. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. iar partea masculina . Cand barbatul este furios. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui.

iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. Dar. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . Ati dori sa dati tot mai mult. daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. a ob!ine. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc .asta este tot sete de ca~tig. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Ce anume dore~te sa obtina? Pai. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. acela~i lucru tara de care nimeni. ca- 144 . incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.omul de alaturi. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. sa vi se acorde atentie.necesitatea de a da. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . dar pentru a da mai mult. Va in. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. ea va capata 0 asemenea putere. trebuie sa primiti mai mull. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. respectat. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea. De regula.furiati pe eel care nu da. nicaieri ~i nicicand nu poate trai .iubirea.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti.

Atunci veti observa ca. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. inclusiv munca. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. in popor se spune: "Dumnezeu vede . 145 . Dar.un pupic din toaUi inima. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. dati un buchet de flori de camp. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. Cine cade in curs a . Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea . ci banii pentm noi. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. cine nu . Cui Ii place munca ~i i se dedica. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita.. va fi recompensat. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc.}i pedepse. Dad. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot..}te ". acelc va considera . in loc de un buchet de trandafiri. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. i~i condamna sufletulla suferinte. nici sentimentul de paguba. din cupiditate. ace1a. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. inclusiv gandurile. oricat ar fi de ciudat. in loc de cadou . Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid.este hot.partii inferioare a corpului. relatiile familiale etc.Alunga raul din tine re nu permite. care nu rezolva. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine.e om cinstit.

Cine a sperat sa capete un sprijin. va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa aiba de-a valma. dar inca nu au divortat. va fi lipsit de bani. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . va fi lipsit de sprijin. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. Unii 'lor sa capete sanatate. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Cine a sperat sa primeasca iubire. va ramane :tara tot. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. in afara de el insu~i. Oferirea iubirii este baza vietH. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. 146 . Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi.va fi fericire. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Cine a sperat sa faca rost de bani. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. Concepand cop ii.

el . Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. incepeau sa se revolte pentru orice.copiii 0 fac prafln accident. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. ParinW cumpara ma~ina . o pierdere materiala obliga. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. face ma~ina tandari. ci dimpotriva. Aitul s-a straduit din toate puterile. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. Gandul se transforma in fapta ~i. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. lecria nu se termina. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. devenind realitate. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. la recuperarea pagubei. vrea sa 0 distruga. Parintii strang bani . 147 . ci cat au aeumulat.Cll rautate. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti.copiii ii arunca in vfmt. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. daca iubirea lor era In~elata. el.doar ca sa ia fata.

Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. prin iertare. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. se va comporta eu prudenta fata de ea. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. Astfel. neimplinite in alte conditii. acum. eu cat gloria este mai mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. Avand-o. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare.Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. din cauza unei critici. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. i 148 .. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. ea poate ucide. omul va in. incon9tient. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. de a fi in centrul atentiei. De exemplu. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. Acum ea se realizeaza prin moarte. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. Eliberali-va. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate.

Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. va. oamenii nu se Inteleg ffitre ei. el ~la fi chinuit de setea de bani. ala e". dar n-ati Invatat. Cand omului se intuneca mJlltea.. Cerep. pentru acel~i lucru pentru care. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Problema eiviliza!iei . Cellalli zei. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani.mai mult. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi. iube$te. ne ~i. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai.? Indiferent care. ..'ltei. vor suci rnmtea.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. In general.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta.setea de a ca~tiga . mai d. Care credinta. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. depinde de cat de echilibrat este. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea.provoaca durere.. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. ori di e midi. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu.:\Teme sau mai tarziu. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. i 149 . Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie .sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. mai mult sau mai putin. dadi nu va elibera!i de ea. Ori ca e mare. Daea. Ineepeti sa discutati euea. ea va cre~te. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori.

In acest caz. chiar dad1 pot fi minunate. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea.' autorul lor se va . pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. dar noi respingem invalatLlra ei.. 3 . Un om genial. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . cine nu 0 tine in frau. va ±1 greu sa fie ajutat. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere.Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. ace~ti zei omene§ti. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. . .nu este foarte puternica. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. . In arice coltisor al globului pa. pe nesimtite.el percepandu-le Insa ca fiind reale. Ideile rupte de viata. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. e~ti mai bun deca. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. 150 . sa illtre intr-o astfel de criza. afla pc 0 cale gre~ita. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti.t altii. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga. de~tep!i ~i putemici.'11antesc. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . e~ti eu noi. poate..

La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. va spun unnatoarele. ati fi fast in ne~tiinta. mai mult sau mai putin. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. Apoi. Dati-Ie un raspuns raspicat. denumite adesea necuratul. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. la acelea~i incercari. tataJ ii da aceasta posibilitate. pentru ca acum sunteti mai de~tept. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Eliberati-va ~i de frica. de~i se teme de ele. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. Sa ~titi. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. eliberandu-va de gandurile rele. cu ajutorullui.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. pe care ati atras-o ca un magnet. mai curajos ~i mai puternic ~i. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. dragii mei. interdictii ~i amenintari de osanda. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . nu interzice ~i nu ameninta. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. Multmniti ispititorului pentru ca. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. ca Dumnezeu nu ordona. Altfel.

urea provoeata de neintelegerea omeneasea. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. dar nu e eon~tient de asta. disnieii etc.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia.. Un om aflat in impas. din 152 . setea de glorie. ea nu exista ni~te Ielatii simple. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. dorinta de putere. lupta pentm denll1itatea umana. care dore~te sL. ..taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului".te ~i suflete~te partenerul de viati'i. N e mai vorbind de sclavia primitiva. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Nu e con§tient nki ca. ~i-a subordonat trupe.. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . despre orice oftat. daca am pricepe importanta ei.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah . umane. setea de ca~g etc. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti. Deprim. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism.

de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. 153 . un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Starea de de prim are duce la gripa. spiritul omului se toce~te. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. acela va arata drumul bun.. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. Lustrul exterior. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. are nevoie de odihna. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. Ne pu. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi..Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. Inainte de arice. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Manierele fandosite nu va vor mai mta. dar mintea dumneavoastra.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i.

Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. Fieeare este liber sa aleaga. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. Cine alege setea de ca~tig. Sau. de Craciun. va suferi de angina din eauza rauta!ii. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. Daea aeum zeee ani. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. dar nu avem bani. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. Trebuie sa in154 . nu vor mai putea sa faca jonctiune. va fi lipsit de iubire. pe eare sa Ie cumparam din magazine. rost. devin nelini~titi. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Cine i~i spune parerea.val de gripa de Craciun. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. Ii irita sporovaiala mra. care sa epateze. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. nu va avea dureri de gat ~i de laringe.Luule Viilma treaza ~i eritica. se plang eel mai tare de dureri de cap. in deprimarea lui. atunci cand fae gripa. In eoncluzie . daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. nu se va mai lasa imbrobodita. Dar eine i~i spune parerea {ipand. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. eu atat mai grea va fi forma de gripa. urmarea este di. Cine alege iubirea. determinata de setea lui de a ca~tiga. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. va avea mai tarziu ~i indestulare.

Durerea. Si daca ne gandim bine. Cauta in tine cauza. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. febra. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. In lac sa fim curajo~i. cu edem ~i eu secretii. Prin urmare. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. nu se va teme nici de nevoi. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. eu frisoane. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. in cap sunt a§ezate gandurile. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. Dar. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. nici de gripa. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. eritemul.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Cine se va elibera de deprimare. 155 . eu eritem. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. vinovati suntem numai noi.

eritem (inro~ire) . Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte.timiditate maxilar .claritate. eu atM egoismul devine mai mare.Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte . pe masma ce cre~te.rautatea de a judeca pe v1novati edem . nas . Fiecare simptom are importanta Iui: durere . 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci.rautate din gasrrea vinova!ilor. . trebuie sa-i doara ceafa. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. pentru dumneavoastra. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . febra .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa. Boala incepe de la invinovatirea altuia..rautate din suferinta .maudrie. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. secretii . Excesul se transforma totdeauna in rautate.rautate din exagerare. Intrucat gasesc vinovatul in altii. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective.rautatea de a cauta vinovap. urechi .itie. Deosebit de importanta este transpiratia. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. ea se transforma ill cruzime.importanta. Cand va descifrati in cuvinte.judecata. odata ell transpiratia. ochi .

daca lupti cu raul impotriva raulul...m. daca organismul vrea sa va ajute. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva.itV)} a. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Durerea este sem.gandirea ta gre. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. de exemplu. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire.a. EI insa este 157 . Daca durerea ar aparea la ace la. dar capul va spune: )} lata cauza . Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Daca. Va doare. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti.A!ungii rau! din tine ma de rautate. Victoria teorbe~te rapid.d. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. chiar fara a-I repro~a. Dadi. insa. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine. ati observat di frigul nu va face bine.

. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. va va cre~te febra. de exemplu. de exemplu. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. ceea ce va face ~i de acum incolo. Daca motivul ar fi frigul. de exemplu. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Edemul va avertizeaza ca exagerand. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. Daca. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. Daca.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. va curge nasul. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Daca. frigului i-ar curge nasul. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. 158 . S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui.

chiar in cursul bolii. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp.n. in ambele cazuri. puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus.deasca. 159 . Daca ganditi corect.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. Boala este mentorul durnneavoastra. De ce orice inflamatie. dureaza eel putin 0 saptamana. De exemplu. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. ea a venit sa va ajute. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. In realitate. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. Indiferent unde se afla focarul bolii. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. el 0 ~i face. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. focul s-ar intensifica. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. In acest caz.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. chiar ~i un guturai. omul nu a ~tiut. iar in al doilea caz . in primul caz.

dar deja la un nivel mult. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul.Ie raspund eu. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. obligandu-ne. ci sa ne schimbiim. Indiferent de obiect. Avem nevoie de libertate.nu sa schimbam. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra.nu sa curatam. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. In caz contrar. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . Ne obligam sa ne sculam dimineata. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. dar in acela§i timp. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. Ne obligam sa ne culcam 160 . Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. ne transforrnam in proprii no§tri robi. Ar fi mai coreet: . aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. sa ne intoarcem acasa. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. Alta data. in timp ee schimbarea de sine este libertate. Atunei febra. sa mer gem la servieiu. Ea esteun ajutor. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. mult mai rau. adidi . prin foeul ei purifieator.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. In aeest eaz. ci sa ne curatam. impusa. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii.

urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. dal' ce sa-i faci. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Pe seurt. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. Lumea va deveni minunata. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. Veli avea spor la treaba. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. N-af} vrea. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. ca ni~te robi . indreptati-va imediat aceasta scapare. in loc sa fiti fericiti. ne obligam sa traim. Nu yeti mai fi adus de spate.. Cereti iertare eorpului pentru ca. nu se poate altfel. iar munca ~i mai eficienta. starea de indobitocire. Va disparea oboseala. a§a se obi§nuiefjte. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. Ne obligam pe noi in~ine. la cate chinuri v-ati supus. n-ai ce face etc. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. spinarea se va mdrepta u~or. ii obligam ~i pe altii. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. nu se poate altfel. trebuie.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. lipsita de bucurii. Exista 0 multi-me de justificari. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti.

Intr-o dimineata stateam la geam. aItul privea dezordinea din casa.. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. altul. mai bine zis. senzatii de rupere a ceva.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza.care pentru mine este simbolullibertatii. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . adica incepe sa se poarte samavolnic. salutam noua zi. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Cand veti lncepe sa va eliberati. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. blocajul se va intensifica. el blocheaza partea volitiva a chakrei. In aceasta lume. se obligau ei 162 . In aceea~i clipa soarele. o va face cu sine sau va pieri. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. altul cauta ceva. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. coloana dumneavoastra va deveni elastica. "N-am chef' este un stres foarte serios. Toti priveau undeva in jos. Erau multi. la nivelul coastelor inferioare. Daca insa negati prezenta acestui stres. Nu ma garrdeam la nimic.. altul suferea ~i se tanguia. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. ma intindeam. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. altul punea la cale 0 infracriune. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. altul croia un plan de razbunare. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic.

am J:ntelege. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. Putem sa danlmam un monument. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. poate. atlli"'1ci. Trista priveli~te. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. dragii mei. de~i ne este tuturor la indemana. de aceea I-am botezat ea fiind rau. SOal'ele stralucea ~i atunci. acolo este fixat tot ce exista in noi. Dar I-am daramat parra la temelie. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". va trai rau. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. chiar ~i gandurile. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi.Alunga raul din tine in~i~i. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. oricat de viteji ne-am considera. 163 . Niciunul nu se simtea liber. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet.''' Nu. Cine 11 considera rau. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric.

A~a se lnvata . a ~i capatat experien!a.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. prin durere tIzlea. Nu-i nimic. pamant. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. ceea ce i-a adus mai multa millte. un. en cat furtuna este mai putemica. Omul are ~apte chakre. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor.prin suferinta. 0 numim experienta. In medie. S-a lovit la lli'1 pieior. ~tie doar sa actioneze. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. prin chinuri ~i suferin!a. tHci unul. Durata medie de viata este de 70 de ani. Omul emopilor Lnvata ca un capil. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. Dar ~a Invat~im.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. . Din pacate. h 164 . conform nivelului fiedirei chakre.

Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. la madul de a domina. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 .

Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea ..+ " \.~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1. \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.

~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex.Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::. in fine. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii. 167 . Dupa ee a simtit forta iubirii. + m + .

mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. adica sotia este putin vorbareata. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. efectul va fi in~elator.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. un am pre a vorbaret sufera de frica . suferinlele vor ineeta . Tacerea este exprimarea sennmentelor. iar sotTIl vorbaret. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. iar tensiunea interioara va dauna familiei. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace.in familie . Omul sentimentelor amute~te. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Intr-un intreg unitar . In orice caz. familia se va destrama. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. Omul emotiilor folose~te cuvantul.Luule Viilma La fiecare om. Daea el va invata sa gandeasea coreet. V orbitul este exprimarea emotiilor. 168 .va avea parte de intelegere.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total.

In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva. se certe. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. sa demonstreze. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare.tiu sa ma supar. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Cine ~tie sa.a cum trebuie. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". Totdeauna aveam. Cam a~a suna a plangere traditionala. Cine nu §tie acest lucru. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. ~i iubeasca. ~tie sa.te. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . Sotii eu caracter asemanator. se vor desparti foarte repede. E1e due la certuri care curata atmosfera. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. pre cum 0 furtuna. pentru di nu ma apreeiaza a. ematiile sunt ~i ele neeesare.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . a vietii. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande.. capabiE sa strabata mari distante. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata. Cu singura conditie . Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. Nici macar nu . Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. Prin urmare. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. Nu infeleg de ce 711-a parasit. sa se justifice.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut..

Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. Partea buna a raului actual este faptul ea. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. mane area . libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. mai devreme sau mai tarziu. Vor cauta chiar ei 'greutati . Viata lor de familie va fi indiferent cum.eratita. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Ei nu vor fugi de greutati. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. inevitabil. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 .Luule Viilma mai e mult. . I~i vor da libertate unul celuilalt. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. dar sa se eompleteze reeiproe. Cine nu ~tie sa ierte. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. in oriee om exista un bine ~i un rau. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. Astfel. dar nu va fi plietisitoare. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita.mane are ~i eratita . Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. peste el va veni l'aul. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici.

Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. ei vor forma perfectiunea.inflexibilitate. Barbatul este creat sa fie stapan. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. ar putea sa se transforme in cTUzime. barbatul . de exemplu.unul masculin. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. Stapanul este un model. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. Uniti prin iubire. Femeia este incetineala. cmand ar putea sa apara bolile. in aeeia~i timp. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. nu se va 171 . Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. barbatul . ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. Barbatul ar putea. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. dar dad sotii i~i schimba rolmile. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. bilrbatul este viteza.in profunzime ~i ingust. Fermitatea masculina.dintr-ale sale. Dar. barbatului . Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. cicalitor ~i invidios. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Femeia invata din gre~elile aHora. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. atingand punctul critic. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. barbatul . Femeia este flexibilitate.

ca egala a sa. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. rarnanand totu~i femeie. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat. Cei doi formeaza 0 familie solida. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". femeia va sta alaturi de barbat. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. ornene~te. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte.Luule Viilma pru1a arbitrar. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. se va ajunge curand la sarnavolnicie. Asta nu-l umile~te. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . eelalalt va avea aceea~i opime. 172 . Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. altul ramane In urma. pentm di. pentm ca i~i ajuta ornul iubit.

Dcar sa-~i fi gasit un bu. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului.tie sa-. Nu e:te important Cill'll 0 veti face. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare..i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. ~i asta este minunat. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca.Alunga raul din tine Necasatoritii.f1 tovara~ de drum. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. profunda a singuratatii. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. dupa metodologia mea sau dt. In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Cine . Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. Numai nu 173 . Premisa 0 constituie iertarea. Toti avem dorinta de a spori binele. este foarte bille. Noi apreciem doar partea aparenta.pa oricare alta. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. dar daca ne uitam la eei singuri. In realitate. ace§ti oameni doreau sa aiba.... va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. dupa ce a obtmut-o.

prin natura no astra interioara. Cine se va elibera de stresuri. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati .aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Merg pe drumul lor. Astazi. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge. Trebuie sa intelegem ea. Nu e nevoie sa traim cum vor altii.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . Sanatatea lor este in ordine. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. .

el se comporta la fel. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. care au intelepciunea vietii. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii.Alunga raul din tine toase. de lipsa spiritului de intreprinzator. de ce ne trebuie ace. de neincredere in sine. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. de indoieli. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. de deziluziile pro vocate de oameni. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . de spaima de a fi singur. In general sunt barbati.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei.ului. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. In orice societate.Jti barbali? J. . Este po sibil. Mama ei era atat de de. de sentimentul de inutilitate. de dorinta de a parasi lumea aceasta.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei. dar sunt ~i femei. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. de negatie etc.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. de satietate fata de viata. de neincredere. 175 . Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti.

a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. medicament sa-i prescriu. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. la inceput. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. care ~tie tot. necasatorita.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau. a citit tot. este privilegiul societatii de binefacere.ne adevarul. Reprezentarile. capabil sa provo ace bali.mincino~i. nu va fi niciodata singur. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect..m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. Sentimentul de singuratate. mai simplu spus . Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. 176 . dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. Este dureros sa ti se spuna adevarul. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Omul care iubqte bogatia. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee .Luule Viilma .

altii se tem de sil1guratate.. care nu face decat sa creasca . memoria ~i judecata.i acesta este un fapt incontestabil al vietil. In viata de zi cu zi. ca nimeni nu organizeaza ceva. ca nu sunt distrali. in realitate.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. tineri ~i batrani. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. mirosul. pipaitul. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . omene~ti ~i nazuintele nenaturale.. Afla!i ca.'1ii or sa fie singuri. ca nu au cu cine sa vorbeasca. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. Daca va place viata ~i va plac oamenii. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. Insu~iti-va acest adevar . omul este 0 fiinta singura . sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit.nu vor sa dea. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. a1tii 0 v urasc. u. fantastice. auzul. probabi1. ca nu sunt invitali. Ati intalnit cu siguranta oameni. gustul. Vi s-a intamplat. ca nu primesc vizite.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:.. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea.vawl. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. di. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. singuratatea corpului fizic nu are importanta. Toli ace~ti oameni au un defect comun . ci vor sa prirneasdi.. eel orlalti nu Ie pasa. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale.i sa se transmita ~i celorlalti.

r~itul se afla mai sus dedt inceputul. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. in bine.• telepciunea vietii. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. ea va pune cartea de 0 parte. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Viata ca un . Aceasta inseamna ca. cu deosebirea ca totdeauna sf§. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. In corp avem ~apte chakre. care incepe ~i se termina in acela~i loc. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. pentru ca viata se schimba. dar a ~i meritat. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. Traim ~i imbatranim. 178 . Indiferent de sex. indiferent de mersul vietii. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. ehiar daca se preocupa de copil. toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. In spate1e intremperii menstruatiei. De regula. Si tomi din cauza spaimelor.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata.sleie~te inima de forte. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Acum.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. senti184 . Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. 1 . Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. Prin greutatea lor. Fieeare are locul ei. dar Ii se mpe inima.Sentimentul de vinovatie . Pragul noii varste se nume~te climax. intmcat cei care sunt acum batnlni. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. Natura este ca un parinte grijuliu care. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. BataiIe de ir.

am putea da de bucluc. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede.. vreme. moale ~i lene~a. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Pentru a compensa lipsa de oxigen. din prostie. Cine va invata sa se elibereze de stresuri. Astfel de accese apar ~i la tineri. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. inima. aritmiile pot sa dureze multa. de fricB. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. provocand Inro~irea pielii. Ca urmare. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. bataile de inim3. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . sa caute la aIti! cauza necazului lor.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. 2 .Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. odata ell varsta. ceva nu este in ordine. chiar albastrie. 3 . Metaforic vorbind. sa-~i puna speranta in aitii. apare spaima de moa.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge.

Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. Astazi. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Din punet de vedere medical. De obicei. ori toti deodata. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Mai demult. Dar. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. dar de aeeIa~i sex. lucrurile merg bine. din cand in cand erup. dar de acela~i sex. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. se va destrama. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. nazuinta spre perfectiune. Aceasta duce la ingamfare. va deveni un intreprinzator. dar de sex opus. bun pana atunei. au aeelea~i seopuri in 186 . ori pe rand. In schimb. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl.tiva ani. Coleetivul. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. ironizarea ~i umilirea celor din jur. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. climaxul dureaza dl. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare.Luule Vii/ma te vulcani care. Ei au acelea~i interese imediate. Oamenii de sex opus.

Un om care se respecta. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. de la care are ce sa invele. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. in func!ie de gradullui de educalie. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator.Alunga raul din tine momentul respectiv. Va incepe sa spuna care este varsta lui. Dadi este concediat. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. Daca nu s-a eliberat. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. sa ironizeze. I~i va pennite sa critice. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. e mai de~tept. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. Cine va fi con~tient de aeest adevar. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. spiri187 . Daea omul s-ar elibera de spaime. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila.

1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. aceasta inseamna 0 mare fericire. femei. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. daea vor dori. Pentru a intelege mai clar. perioada favorabita pentru comurucare. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. in general. In schimb. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. vor putea sa se inteleaga. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii.natatire a vietii. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie.. 188 . Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. rara insotitor. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. fiind amandoua. pe cat este posibil.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. dar. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. dar. dar va intra singur. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. nu §tie sa Cl§tepte.

eu atat mai mult vor suferi materi3.li§tii. Mamele . va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. mai mult decat cu placere. Aceasta este foqa puterii feminine. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. numiirul parintilor care nu iarta. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora.sa devina contrariul negativitatii mateme.in mai mare masura. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. dandu-le drept ale lor. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. tatii vor incepe sa semene eu mamele. mai determinat.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. acest eopil §i mama lui nu seamana. va spune mereu ea e rau. ar fi fost un cu totul alt copil. tatii . Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Dar claca copilul are deja a varsta. Nu uitati. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. cine se aseamana se eauta. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. parintii se vor lauda. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. Din pacate. In viata de zi cu zi. eu succesele lui. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. ei au pareri diferite despre viata. iar una de 28 de ani .1. va avea incredere in el. ii 189- . Nu se vor certa des pe fleacuri.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata.in mai midi.

A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. Si veti fi cu atat mai fericiti. adidi femeia. Dar. Cu cat rezistenta este mai mare. Daca spiritLll este capabil sa mearga. .comod. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. nu hrane~te spiritul. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. Dad!. 190 . Daca barbatul merge singur. Cel care ramane acum in unna. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Indiferent de sex. se pregate~te sa-l ajunga din u. Si indiferent cum I-am numi pe om . pe cat ati fost de nefericiti. racterul! Este imposibil! Nu. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge.rmape barb at.. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. va fi obligat sa invete prin suferinta. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Barbatul a fost. cel de pe urma va fi cel dintai.Luule Viilma Conform legilor vietii. indiferent. este ~i va fi un inaintemergato'r. corpul se opre~te din mers. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. corpulll va insoti categoric. pentru ca 11hrane~te sufletul. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. dar ei nu vor sa mearga cu ea.pe sot ~i familia. este po sibil. apatic sau moale. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. Femeia vrea sa traga dupa eo. femeia nu va merge niciodata singura.

Dar. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. ~i familia trebuie pastrata. nu se ~tie de ce. este 0 autoamagire a omenirii. i se va deschide calea catre ina1tare. in orice situatie.a. In acest caz. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. 191 .Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. Celui care 0 realizeaza. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. apoi sa-ti ieqi satia ~. El este inca foarte slab. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Nu ne gandim la unirea sufletelor. cea fixata in legislatie. Femeile ~i barbatii sunt. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. familia va putea fi pastrata. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Obligatoriu. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. contrariile care forrneaza un tot unitar. ca oricare aHa. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Demnitatea umana vizibila. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele.d. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta.m. subintelegem in primul rand patuI.

Oricine poate insa sa invete sa judeee. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. De asemenea. 0 adunam In noi 192 . ell amt ~tim mai putin."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. desigur. Dh'1 pacate. Nu erista lupta pentru viap. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. :tara 'larbe. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-.am Llltrebat eu. oricine poate sa invete sa iubeasea. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Stim. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . cu totii acest joe din eopilarie. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite.Jifaca dataria". ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. daca nu existii rautate. II jucam tot timpulin viata.

Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. Iertati-va parintii. Ne miram de sfinri care suporta totul. Cum. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Ie place caldura. Caldura seoate rautatea din corp. printro boala grea. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Exista oamer. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. in oriee situatie. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. ca inca mai are de invatat. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe.. 193 . Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. 11ajuta corpul. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. pentru ca mai tarziu sa vada. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. mai ales femeilor. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul.

In felul acesta. ~i nu alcoal. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. apoi se bat eu a maturica .Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. Cand corpul incepe sa transpire. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. mai ales daca acest lucru se face regulat. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Cel pentru care baia a devenit un ritual. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. dadi nu facem abuz. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. ca se face ~i 0 curatire de rautate. noi . Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. se curi:ita in toate sensurile. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. Nu ne gandim. contribuie la capatarea 194 . De pe vremuri. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. berea. Efectul este minunat. ~i temperatura incepe sa scada.~i cum? Pana ca. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. Climatul cald seoate afara rautatea.estonienii.focul purificator al organismului. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. cre~te temperatura .

acum se zice: Baie/i. Are pete albe ~i ro~ii. celui cui Ii place dHdura. rasuna 0 voce: Ba. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. La sfar~it pleaca spre casa. acela dore~te sa se elibereze de rautate. J! J! J! Urma. corpul miroase frumos. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. n-are importanta cum. zgomotos. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte.einversa. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. ~i te fuce sa slabe~ti. ~i pomese toti ea unul. In timp ce i~i beau berea. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. Frigul are actiul1. Ec:b. economie ~i politi ca.. Petele albe sunt spaima.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. Daca la caldura omul devine energic. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. Se spala. Caldura iti scade >pofta de mancare. sa mearga la baie. ~i gata. ea ~i pe eelelalte mund. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. Tocmai cand discutia este in toi.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. probleme mondiale. eu placere. haide/i la sauna!" ).ra195 . Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. A~adar. S-a dus mizeria. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. petele ro~ii . se leaga 0 discutie despre viata. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. temperamental. mai ales de came. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. in frig el se lini~tqte.

probleme ell comunicarea. Adesea. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Afland acest lucru. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. sub sam. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. in baie.Luule Viilma utatea. Daca.ne putem face diu. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. Prin contrast. in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. sa nu se rada de el. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Veti spune di in cutele corpului. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca.J. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. PriIT'. Mainile §1 gatul alb . Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. la subsuoara nu patrunde caldura. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca.spaimele se vor miqora. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". 196 . este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole .

Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. Aceasta inseamna ca. corpul fizie nu poate suporta acest luem. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. se mai adauga eeva fierbinte. Acest lucru este posibil.ele persoane. in schimb in frig a 197 . ace1a nu va ingheta. Oamemi care au putina rautate in ei. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. mai sensibilia frig este abdomenul. eu toate acestef. Asta 11 sperie pe corp. el va mud. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca.'1:e utim vor reu~i. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. dadi este facut in numele unui scop de bine. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata.Alungii riiul din tine Omul care.l. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat. puternic ~i capabil de lupta. majoritatea vor silri afara din cada tipand. Foa. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi.. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . La lli'1. Daca 1a focarul de inflamatie. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. la alte1e spatele. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. Caldura "salveaza" omul. cu un anumit scop. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate.'1totdeaunadaunator.apare 0 senzatie de dildura. dlldura prea maExcesul este L. Cine este con~tient de perieol. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea.

i. . Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. incepe sa se agite. eu atat rautatea lui. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el. eu cat un om este mai inclinat S8. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. Prima. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura.. va cre~te §i se va transforma in dispret. sens ~I va plen. Cine nu face aeest lucru ~i.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur.. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. Daca n-ar bea. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. 198 . Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. dincolo de fatada onorabilitatii. Comparali aceste doua femei. de frica. mi-a spus dintr-o suflare: "A. tara sa stea mult pe gandmi. totul ar fi in regula ".

Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. eu 0 privire ~tearsa. de~i toata Iumea 0 respeeta. ca raspuns. Trebuie sa ne ajutam fUca . el. pentru 199 . (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. femeia moderna vrea sa scape de cratila. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. In schimb. supus. Dupa parerea ei. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. de~i pe urma face. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. El spune adevarul. Cand femeia 11pune sa fadi ceva. il suport numai din mila . dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. Daea nu i-o iei eu forta. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. 0 trimite la cratita. Sotul ei este un om neajutorat.ca sotuI sa fie un om cumsecade. el se enerveaza. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. care.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana. dar ea nu-I crede. ea are un copil bolnav din na. tacut.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie.Jtere". chiar claea face ee ii spune solia Iui. Este apreciat la locul de munca.Jifamilia ei. Aceasta femeie are cancer Ia san. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea.Jipentru ca este tatal copiilor mei. sotul nu 0 apreciaza.

sine era. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. care este 0 nulitate. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. daruiese sotului rautate. la a doua. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. Ambele femei. La prima. rautatea este zgomotoasa. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. Dar succesele n-o bucura. pe unii ii 'lor trece fiorii. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Asta ~i arata boala ei. ~i chiar da200 . deoarece nu are in ea acest sentiment. in loe de iubire. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. adiea demnitate. ci vrea sa-~i aranjeze viata. Vede ca tot ce a realizat in viata. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. fara ajutoml sotului. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. rautatea este dispretuitoare. a facut singura. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. 0 lupta. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. inevitabil.

mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . De aceea dispretui indeamna la du~manie. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Nici 0 parte. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. Omul ii ziee raeeala. dorim •.oamenii ineep s8.-limproa~te eu dispret. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. E1 merita mai mult. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. la ura. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. ci 0 vor seoate la leetie. nici cealalta nu poate spune ca.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. ·aui. Dispretul este rautatea care umile~te. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Umilind pe cineva. Dispretul cre~te incetul eu ineetul.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. ii Du~mania duce la cancer. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti.

ele. de a-I apara ~i ocroti. dupa parerea parintilor. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. sau de oarnenii care nld de altii. Pe masura ce cre~te. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. desconsiderarea incepe din copilarie. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. unul . altul . in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. va va s:kai ~i in continuare. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama.fandoseala. mode~ti ~i inteligenti. de exemplu. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata.munca fizica. altul . Este un stres periculos. dizuti in autoadmiratie.harnicia excesiva etc. Eliberati-va de dispret. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. ei 0 vor invita. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori.munca intelectuala. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. Dispretu1. De exemplu. unul pasivitatea. Ceea ce va provoaca dispret. Si daca v-ati culcat eu temperatura. categoric. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. Mai ales daca. sfidatori. altul . el distruge un numar tot mai mare de oameni buni. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. Daca va irita. Unul dispretuie~te mitocania. din easa. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te.

Infumurarea orbe~te ~i. va sliferi copilu!. va suferi nepotul. la care boga. chipurile. cultura. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. La maturitate. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. daca omul continua sa 0 cultive. crearea unar valari ve~nice. el va cadea bruse. Daca afi flicut pufin rau. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Daca afi flicut foarte mult rau.Alunga raul din tine parintii Intre ei. vefi suferi vOl fn. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a.}iva. inclusiv sadicia. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. copiii lor var merge pe urmele parintilor. saracia lucie etc. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. eu cat raui este mai durercs.boala. au irosit rara noima bani pentru educatie. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. am 0 seI1. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. Cornorile lor cresc. chiar daca. Daca afi facut mult rau.tia a venit de la sine. daca priviti totul de sus. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala.

Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. Astfe! se capata intelepdunea de viata. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii.te oamenii bolnavi. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile. procesele se vor pre1ungi. devenind judeditor. va trebui sa traiasca in saracie . 204 . se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase..i se va ~coli pentru a deveni bancher. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. ca sa se afle printre bani. Dispretul este un mentor neindurator. Adesea la serviciu el va intra in impas.. justitia nu se va mi~ca. sa fadi 0 judecata dreapta. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. Cand copilul dispretuie.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te.

ca ceara ce se lasa seara. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. 205 . pro~ti.jtiu care este baza existentei meIe". De exemplu. Ii vad spaima i'4a de umilinta. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. I~i va face cu neplacere munca zilnica. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli.. Din pacate.e:" Vreau sa . Dar nu este de acord sa coboare pana la mi. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. pe eei care nu gandesc ca ei. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. care Ii provoaca agresivitate. neajutorati. eu to ate acestea 11intreb:. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. socotindu-i ni~te pro~ti.ne. pe eei taculi etc.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". ~i obstacolul va fi greu de observat. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. ca arice 1eclie de viala. pe frico~i. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea.

ori bilrbati. . de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. inainte de orlce. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura.. In carte este subliniat rolul femeii. apropo de comportarea pacientului precedent. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. .A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Avem in sange sa invinovatim pe altul.imi spune el intr-un limbaj simplu. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. 206 . Vad in elintelepciunea. trebuie sa ~tim ca. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. Multi barbati se agata. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti.. ca de paiul de salvare.

va va fi mai clar ~i mai u~or daca. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. flexibilitatea. Dupa tata se da sexul barbatesc. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. spatele. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. feminine. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. sufletul ~i corpul. se coreleaza cu tesuturile moi. C<1ndneincrederea dispare. bel~ugul. simbolie. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. ratiunea. veti privi viata cu ochii altcuiva. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. sensibilitatea. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . caracteml. izbanda. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. Sexul femeiesc se ia dupa mama. Sufletul este mama care. Dar casa inca nu este caminul familial. Pomind de aici. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine.spiritul. pana cand VOl' atinge perfectiunea. sparge casa in buditi ~i se va trezi. cordialitatea. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . mintea. capul. chiar de acum. forra. impreuna cu familia intr-o mina. adica eu ochii femeii. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. emotiile.

Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. iar in exces . Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Se nume9te complex de inferioritate. nu se supara. Barbatului eu un astfel de com208 . Sau sotia este opusul direct al soacrei. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. memoria.sHibesc. medicamente 9i droguri.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. Trebuie s-o faca el singur. nu-~i toce~te simturile cu nicotina. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. logic a. Din emotie apar stresurile. blocheaza. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . judecata. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. nu fuge. $i in zilele noastre calamitatile se produc. distrug. nu face istericale. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. tot mai frecvent. eu toata dorinta ei. i~i pierde barbatia ~i piere. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. Un barbat curajos nu face fite.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. Ell'ntelege ca. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. Aceasta spaima invinge ratiunea. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului.pentm aeeasta ne este data viata. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. alcool. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm.

Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara.nd vor fi invatate. n-o mai repetati. Cine are un puternic sentiment de vinovatie. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. intai de to ate. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. devine eel mai mare acuzator. el trebuie sa ~tie ca . ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. Cine este mai de~tept. Cand 0 earaeterizati 209 . cat ~i fizic. atat spiritual. Eliberati-va de acest sentiment. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. di nu este capul familiei.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. Daca viata de acum este grea. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. mra sa-~i dea seama. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. va suferi elinsu§i. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. iarta. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat.

incepand chiar cu propria mama. Este treaba cea mai grea dintre toate. Umilirea femeii. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. incat.te el so. dispare. din pacate. va este folositor numai puml adevar. "Cum reu. se descurce 210 . Singur v-ati ales parintii. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. lasati emotiile la 0 parte.. dar daca el 0 distmge. situatie in care arnbele parti sunt perdante. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. Este 0 cerinta inevitabila. sofia nu a '. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. cata 0 fi fost la inceput. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie.je. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte.jtiut sa-l iubeascii. Daca are ~i sprijinul barbatului. In acest caz. Femeia se ocupa de educatia copiilor. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. ea prinde aripi.ji fngroapa mat multe neveste ". Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul.

dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. dar daca nu are masura este periculoasa . Deocamdata este spirit. prin neaparitia lui. nu-i dau posibilitatea sa apara. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. Dorinta lor este buna. Oricat s-au straduit. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. Vrea foarte mult. Ace~tia . ii 211 . Copilul nu vrea sa se nasea idiot. el va a~tepta ~i. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta.au obosit sa tot a~tepte un copil. aeesta fiind scopullor suprem in viata. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. deoarece parintii.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. minunata lor dorinta nu s-a implinit. va iubi natura sau animalele. Iubirea sufleteasea este indestructibila. oare. Sau. Daca ea a existat de la bun inceput. dar nu poate. El se va terne sa iubeasca oarnenii.barbatul ~i femeia . El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Pro babiI. Nu au facut ei. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii.

depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. 212 . EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. Niciu. eel care merita. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. capatat in vietile anterioare. a~a ceva.. In realitate.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista.ne~te situatia. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. doat pentru distractia parintilor. vazuta de pe pozitia copilului. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. Aceasta este problema familiilor fad copii. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. Stie ca acum el sHipa. Sentimentul propriei demnitati. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. irationala.

Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. altfel ar avea 0 vedere norrnala. Din pacate.. Trageti sing-Gxiconcluzia. S-ar putea ca macar acum sa. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. spirituhd. eei eu tulburari de auz aud viata fals. cei eu tulburari de riros simt viata fals. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. care este mai u~or de lecuit. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. tocmai ei. dar. Am vorbit tot timpul despre aceasta. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. btJffatul sau saracul. Binele ~i raul sunt notiuni relative.va reevaluati liLT} pic dorinrele. In ansamblu. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Exprimindu-ne altfe!.

De exemplu. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. Fara sa inteleaga acest lueru. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. nu-ti place. Toti au 0 caracteristica comunS. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea. Ce face altui.sunt ostili fata de viata. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. izalat. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. functia vizu. Nimeni nu .. etc. eu mana ta. ~i daca v-ar implini0.. politicieni. eliminat. stat. vederea lor se va inrautati. vederea lor va ramane stabila. nilnicit.Luule Viilma vietii. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. distrus·'. la muzicienii orbi. 214 . E bine doar ce fad tu. economi~ti.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. familie. .ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. de~i ar dori foarte mult. condueatori.. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. Daca succesulii ocolqte.

Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. mra de care drumul s-ar inchide. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui. guvern sau stat.este rau. iar cel care este mai sarac. in realitate se acuza pe ei. 1'/laimult.este bine. eu cat este mai multa nefericire.. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . Omul e mcut sa gre~easca. doar daca am ~ti sa intelegem viata.a este mat u. cel care are 0 situatie materiala buna. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. un om.or. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. familie. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. 215 . se considera mai bun decM ceilalti. lul personal seos in cale numai pentru el. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. daca sunt in curs de dezvoltare . Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor.. dad ii ajutati sa se ridice.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. este obstaco.

Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. lntrucat se grabe~te. Cine ia aceasta mi~care drept fericire.hemoragie interna in creier. dobandire de intelepciune. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect.Luule Viilma Viata este mi~care. 216 . dezvoltare. Ve~nic suparat. De la ciuda apare guturaiul.nte. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. gre~e~te. ceea ce previne un final mult mai periculos . De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Va dau un mic exemplu. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. Deocamdata doar invatam prin suferi. pentru a-I ajuta. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. Frica . A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. Avand tendinta sa exagereze LTl toate. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. altfel viata s-ar opri in loc. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. acela este fntradevar fericit. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii.

Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. Si nici nu vrea sa vada. Raul exista. campartarea capilareasca. negarea raului. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . n-ar fi nici binele. Dadi n-ar fi. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. refuzul de a avea de-a face cu raul.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. Cine iese singur din prapastie. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . va cadea din nou. Naivitatea. De exemplu.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" . eel care este ajutat sa iasii. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san.nu vedea. . suferinte ~i maarte sa faca din rau bine.este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Dupa intelegerea ei. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid.. dar nu e can~tienta de sensul ei. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. Acesta este cuvantul . "Doctorii m-au ajutat. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . deoarece nu a inteles motivul diderii. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. mra sa aiba habar de nimie. acela a dobandit inte1epciune. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. prin durere.roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. din darinta de a ajuta.

am §i eu defectele mele . ~i a~a con~tiincios. dau un mare zero. dar cu dreptate. asemeni unui zid de beton.ipoata dezvolta capacitatile. adunate. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. cu severitate.. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. Zambetul intelegator. ci Ii va spune: . Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn... pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. ii invata pe copii.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Se a~tepta sa inta. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . in limitele puterilor lor.. A fast dezamagita de mine. de dragul gloriei ~i onoarei.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. 218 . Nu-l vor mana de la spate pe copilullor.Asculta.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. dragul meu. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun.

Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. Limita rine libertatea in lanruri. eel care. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. In lumea femeilor existS. acela. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Aceasta va ~i fi limita. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede. De aceea 219 . cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel .Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. va prefera. Scopul final este totdeauna 0 limita. pe cararea vieW. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. limite. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit.sa te pedepsesc ". adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. va pieri imediat. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. in loeul mi~dirii. adica lumea imateriala eu ideile ei. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. fie el un nasture sau un zgarie-nori. un scop pe care I-a visat. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. in timp ce in lumea barbarilor nu. Altfel.

In urma lui vine femeia. Unul vede in adancime. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. mari ~i mid.acela va fntruchipa mi~carea.~i acest lucru 11~tie eel 220 .~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. Daca n-ar fi a~a. celalalt . Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. nu sunt rngeri. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii. Chiar daca dobande§te ceva. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. iar barbatii idei. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. Ei sunt oameni.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. duce la sufednle fizice. Stabilirea unor obiective nerealiste. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. pentru ca. in graba lui. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. nu in suferinta. aceasta este firea lui. In sfar~it. fie de bunuri spirituale sau materiale. adica prea mari. iar el.in latime. l. barbatul s-ar rani mortal. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. din cauza ei. EI se grabe~te. Scopullor este viitorul.

sanatate ~i fericire. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii.copilul care va aparea curand pe lume. 221 . Simrul responsabilitatii. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina. Frica ii da omului senzatia de pericol. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. omul trebuie sa fie pregatit de lupta. care mi~ca omenirea Inainte. are doua fatete .Alunga raul din tine care merge in urma lor . omul va capata echilibru. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Dadi frica cre~te peste masura. ea atrage raul care distruge. un fel de instinct de conservare.una buna ~i una rea. a~a credeam. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. Nu aveam nevoie de alt adevar. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. Mai tarziu. dar acum pot sa splm ca avea dreptate. Amplificandu~se. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. ne mai vorbind de fapte. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. nu mi-am schimbat parerea.

chiar daca este conceput. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Prin plecarea lui. trebuie sa a.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc. Atunci de ce sa mai apara.. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. tratand femeile mra copii.) 222 . Tot timpul am spus apasat ce este mai important . Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. de aceea nu-l doresc. Am atins struna din sufletullor. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui.ral vorbind? " '7'-. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate.erau femei autoritar~. Majoritatea au avut 0 sarcina normala.iubirea face minuni. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. isterice. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. care In subcon~tient deja vibra. Recunoa~te ca ai ganduri rele.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine.. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. in ge1jf.tept vremuri mai bune etc. Doar cateva au pierdut sarcina . copilul se va na. mra sim!ul maternita!ii. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie.

intelectuale. Ele spera in mai bine. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. Comunicand cu 223 . Sarcina ~i succesul .e bine. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. Copilul. Gandurile sunt date pentm a face bani. pleaca. ele se impart in doua categorii. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. inteligente. Pentm unele munca e mai presus de orice. Dar. Timpul inseamna bani. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. Copilul ~tie ca. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. nu suporta barbatii afemeiati. 11sperie pe copil. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el. Adesea sunt femei de afaceri. Ca toate celelalte. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Pentru copil. Spiritele J:nvata. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca.

pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. Ie invata ori sa faca prajituri. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei.modul ei de raportare fata de lume. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. el. parintii. Organele genitale sunt formate din tesut moale. Si a~a mai departe. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina.ecarui om depind de mama. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Daca i s-ar permite sa nasca.Luule Viilma spiritul viitorului copil. Din pacate. poate foarte u~or sa ramana insarcinata. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. ori sa tricoteze. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. pe altele sa cedeze. prin aceasta de exprima esenta mamei . 0 tanara indragostita. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. ii cer intrun glas sa scape de copil. Subliniez. in femeie se deschide iubirea fizica. femeia afla de la el ce defecte are. 224 . Si atunci. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. sa-~i corecteze gre~elile etc. indignati. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. Femeile ra:man uluite. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut.

Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei.problemele legate de trecut ~i de economic. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. In timpul sarcinii. daca mama va continua sa lupte. sau acumularea unui surplus in uter. adica aparitia tumorilor. Cum este uteml a~a este ~i mama. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta.copr1 nl se hIane~te 225 . i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . ~i va sta in stare latenta. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. in partea inferioara . sau 0 emotivitate exagerata. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. Dar daea mama este inchisa in ea. Respectiv. eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare.

partea feminina este reprezentata de trompa. care la fiica s-a amplificat ~i. ca sistem unitar.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua. Sarcina extrauterina apare atunci ca.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. inclusiv sotul ei 9i ginere. iar partea masculina de ovare. . dadi se prinde de peretele posterior . negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. . Daca organul este indepartat chirurgical. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . In conditiile actuale. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. ca unnare. La organele genitale ale femeii.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii. .sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. Vorbe9te gelozia ma- 226 . Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. prin conceptiile ei de viata. In caz contrar ar putea muri amandoi. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana.

dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. se mutil in leaganul matemiHitii . Pentru 0 sarcina normala.copilul. Ovulul se matureaza in ovar. Uterul femeii arata. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. prin mi~carea ei ondulatorie. Sarcina. sunt impotriva. trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. trompa yi ovarul. fara sa se vada. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . care incepe rapid sa se dezvolte. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. din principiu. S-a petrecut in 227 . care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. in spera sarcina. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. se indreapta spre uter. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata.in uter.Alunga raul din tine tema din ea. Daca mama neaga sexualitatea. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. Tot acelo. in trompa. in spera fata de maternitatea fiicei e1.

ni~tc persoane straine sau. impreuna eu lichidul care 11inconjura. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. In timpul ovulatiei. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. prin fratde ei. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. ovulul eliberat.era interesata de altceva. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. ca de 0 tanara frumoasa. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. nu invatase. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. Era ca un fel de munca individuala. eu alte vorbe. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. Eram uluita. 228 . In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. a alunecat pe Ianga. Trompa s-a apropiat de ovar. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima.reci ~i instrainate. sa fie femeie. s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Trompa nu a observat .

Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor..Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. ovarul s-a scuturat . pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat.. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti.prirnise chemarea . toata iubirea ei sutleteasca.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui.. Peste 0 clipa.va face acela~i lu229 . dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata.ze in timpul sarutu. odata eu sarutul. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii.i. Trecand peste toate. Tensiu. in adancul trompei. S-au unit rapid ~i !in.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. ca un vacuum. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei. s-a riispandit pe suprafata ovarului. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. trompa. Sarutul trompei a fost fecundat.~i a inceput sa se ridice spre trompi.!u.

i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. indiferent de sex. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. Secretiile naturale.'L In caz contrar. se pOT. lar vaginita fiicei ei . Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala. care ate sUi0 functionare corec. sarutul exprima obi~nuin!a. ordin.. au fast foarte mirate.. merge ~i fara saruturi. nu pot Insa sa contribuie 10.. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. iudarjire. exprima. Cel mai adesea.eontractia spasmodic a a vagillului . obligatie. Mai devreme sau mai tarziu..Luule Viilma em. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. dar nu este normal. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. de9i pot provoca ernotii. se poate face capil in eprubeta. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze. sub 10z1ncamo230 . Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias.m. ele devin nocive. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. i~. iubirea sufleteasdl. . ceea ce va pricinui chinuri mari. unge organele sexua!e. a~teptare. ta a carpului. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. Se poate face sex 9i fara ele. respingere. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. In relatiile matrhnoniale.. saturatie. simtal datoriei. imitarea sceneIar amoroase din filme. aer glumet. devenite banale. deznadejde. Se . dezamagire.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii.

maturitate. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. Co. Cine nu are frate. sa-l mangaie sau sa-l sarute. lipsita de 0 falsa pudoare. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. fratele invala.. Odata cu varsta. Iubirea surOIii pentm frate. Sa. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. inva!a sa iubeasca femeia.Alunga raul din tine ralei. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. maturitate. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. pentm ca vad in el a anormalitate. In felul acesta. nu va deveni niciodata sexuala. in timp ce iubirea va ramane. prin SOIaso. anii aceia.. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. prin samt. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. urman. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. omul invata ce 11va a~tepta 10. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul.

culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. de starea materiala. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. de succes. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. Iubirea mamei pentru so!. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. Lumea se deschide pentru copil prin mama. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Baza f•. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. de barbatie. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. Prostata este organul patemitatii. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. 232 .. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Tatal care nu poate. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. dar este rau ca.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal.Luule Viilma variabilitate. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti.

gandindu-se la viata care a trecut.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. Frica . Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. Nu am nevoie de tine". Barbatu!. barbat. Ca 0 concluzie. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. un bun-simt genial ~i foqa vointei. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. ea va atrage barbatu1-at1et. se va cai dealegerea taeuta. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. Daca femeii ii plac barbatii voinici. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili.

iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. femeia. Indiferent de sex. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. Primul organ de sim! sunt urechile.gatul. pentru ca ea.iubirea. Nu vrea sa auda nimic. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. Nici el. i~i provoaca suferin!a. Acest transfer este insotit de un susur. chiar daea se spune ceva. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. El vrea sa vada adevarul. In realitate insa. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. Pentru majoritatea oamenilor. Astfel se produce unirea in spirit. Nici nu e nevoie sa auda ceva. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. a auzit ce era mai important . a~a cum a~teapta ele. Daca i 234 . Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz.}i asta te face femeie n. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. gratie cedarii lor reciproce. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. . nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar.}tifemeia iubita de un barbat .

Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta.'lte. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube.rolul de acuzator. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. in incapacitate de a avea relatii sexuale. atM la femei cat ~i la barbali. femeii . Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. t1uidele se ingroa~a. eantitatea de sperma seade. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. mai devreme sau mai tarziu. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . Pe masura ee sperma se ingroa~a. Ca urmare. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube.Jte ~i atlmci yeti intelege. Treptat. De obicei. In eel mai bun eaz. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. spermatozoizii incep sa moara. nu mai este liber in iubire. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. de sentimentul de vinovatie. Daca acest sentiment cre~te.prin aceasta. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. La inceput Ii se modifidi forma. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie.

testiculele nu coboara. rautatea 0 mare~te . eu alte cuvinte. umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. Ferneia care rade de biirbatul ei. 236 . . Barbatul. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi.cauta vina la femei.considera ca toate femeile sunt la fel de rele. Arterele inseamna femeia. Frica tine cre~terea pe loc. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat.este convins ca femeia este vinovata. La barbatii activi ~i agresivi. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. 11poate speria pe copil pentru toata viata. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei.aceasta regula se aplica la toate. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea.gase§te ca femeile sunt vinovate. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. .Luule Viilma In organele genitale. sau invers. Prin urmare. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. . Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene.ramane eu testiculele necoborate. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti.daca 0 sa rada de el? .

depresie.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). eu atat boala este mai grea. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. . La baieli. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. oreionul. Cu cat rautatea este mai mare. prin cuvinte sau ganduri. Cu cat se va depa~i mai mult masma. apare 0 boala mai grava. Dintre bolile care duc la eomplicatii. pe copillneepe sa~l doara gatul. marinimos. rautatea se amplifica. cea mai grava este. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . ea.creion .simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. . din acest motiv. p. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete. Rautatea provocata de excese provoaca edeme.rautate din neputinta.grip a . a~teptand un moment prielnic.Alunga rCiul din tine . deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. 237 . Dad\. Invingatorul devine.varsat de vant . in victoria sa.

copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. ~tia totul. dar in esenta geloasa. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. Cand fiica lui. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati.Luule Viilma p. care pe nesimtite se transformase in gelozie. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. In aceasta familie model raporturile erau. Primind 0 edueatie foarte severa. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. el. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. baiat bun ~i muncitor la prima vedere.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. dar. in realitate. a sotul ei Ii refuza iubirea. Sensu1 vietii devenise munca. instrainate ~i incordate. Fiind oameni cuviincio~i. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. Ea nu ~tia sa spunEI. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. De regula. micuta. leganand-o. 1a aceasta femeie. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . amandoi s-au cufundat in treburile lor. dar care n-a vazut femei. care vedea totul. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei.

care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. tatal era deja un voinic. La paisprezece ani. Grice efect are a cauza. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. tara sa~i retina pasiunea. Sotul ei este copilul . Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. fiind aseultator. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. Cum-neeum. cu foe. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. Din fericire. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. acesta era stilul de viata in familie. 239 . Cercul s-a inchis. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei.Alunga raul din tine se retina. 0 sa ma descure eu ~i singur. Daea nu mi se da. Sarutandu-~i sotul. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Acest lucru 0 jigne~te. nici n-am nevoie. Nu era pentru prima oara. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. ~i pentm ea nu a primit-o. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine.

La om.Luuie Viilma Ghid de viatci . Sa ne uiHim Ia m~iini. Partea dreapta . Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Seheletul este tatal. Corpul nostru este un fel de ghid. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". cu sentimenteIe ~i eu viitorul. Citindu-l. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. cu rautatea ei. inseamna ea mama. tesuturile moi . Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta.la tot ce e de gen maseulin. ce e de gen feminin. 240 . 1. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i. acest ghid ne spune un singur lucru.mama.cu mama ~i sexul feminin. Cred ca ~i dUIl1. prin urmare. Mama se reduce la tot. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. Daca nu ati facut acest lucru. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. tarni . Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru..

De exempIu. Setea de ca9tig 2. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. dar ascunde acest lucru. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. sa poata prinde mai u~or. flexibile ~i frumoase. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. degete lungi. pe care elinsa 0 tine ascunsa. ~i ca este aVa!. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. prl. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig.provocata de deceptii..:11 i . lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate. Ii va un1!i degetele. tara derapaje. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. Rautatea "N-o sa mai dau" .1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. In princip1u.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. In acceptiunea obi~nuita. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor.t . eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. fine pana atunci. daca la un om generos.

degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor..mama. datorita faptului ca au mo~tenit de 10.mama. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. Lungimea unghiilor -.1tatalui.uratirea vietii din vina proprie. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume.tata.l1gJ:. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. Cei care au unghii scurte ~i late 10. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina. 0 unghie care se 1ngrOa9a.degetul mare. Degetul mare este tata. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta.frati-surori. Pernu!a palmei . In vartejul vietH. altfel viara Ie va fi grea. 0 palma mare. degetul micoamenii.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. 0 li. Aceia.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .important este sa fie bine platit. Uitati-va 10. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. inelarul. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. palma . Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba.care unghia de 121. mijlociuldunmeavoastra In~iva.. aratatorul. 0 unghie moale ~i fdabiia .i cali242 . 10. ~i aceasta lasa mme pe maini. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. intelegerea materialista a vietii .

ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . Uitati-va la cicatrici. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. care la dumneavoastra s-a amplificat.rn in siguranta. Va reamintesc. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru. Sunteti un am politicos.eu sexul masculin.Alunga raul din tine tati la mama. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. Dar daca intindem . in bratele careia ne simtea. Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte. nu? Acum. este un mod de a pomnci.un supon solid in viata. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. Dadl articulatia este deformata .este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. stanga . se afla pe dmm. A arata ell degetul nu este politicos.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra.ti arali parte a fa buna. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 .

Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele.flexibilitatea.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. care preia greutatea loviturii. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob.'1lplu diformitati. ele fiind formate de regula din tesut moale.. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra..'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!. mama . Echilibrullor da fo11a. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. Iar amenintarea du~ma- 244 . Tatal i~i manifesta rigiditatea.tata. stra. Acum. Prin anaIogie yeti inteIege sem. Daca ea nu cxista. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. Purrm.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului.. Dadi trebuie sa 10loc viti. Daca va mi.cali mainile energic. claca 0 faceli repede san lent.

ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". iar mama pe eel femeiesc. cand se bate. dea eu punmul. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. sub masca de om bun. eu alte ellvinte. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. provocata de invidie. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Cel care. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. eel . Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. se va alege ell 0 boala la incheieturi. Cu cat mana doare mai tare. . l~i ascunde pumnii la spate. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. Via!a este sanatate. AeeasUi. 245 . in afara de durerea crunuitoare. La eel care traie~te ca S3. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. partea interioara mama. Ca intotdeaUi"1a. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. rautatea este directionata spre inafara ~i. Partea exterioara a palmei este tata. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. . de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite..Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. daca omul ~tie sa comunice. simtitul comlui Ii da un sen. Dar. este multurnit ea seamana eu ceilalti. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii.

Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider. aceas'-' i 1 .. atuuci cand merge.masculina. dar invers se vor imbolnavi. imbatranind.1 de ~ l2:andire al tatei. din cand in cand. cea inferioara . Arum sa ne uitam la pidoare.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. chiar la adancj batraneti. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. este un Infnint. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. Ce ne spun ele'? In 1 b .•ca succesUl 1m•. dar dorind sa ta~neasca in fata. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. comada. sa se incalte eu pa.•economIC pleaca ae Ja mOUll. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. . Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte.ntofi eu toc.cJa en ot U]1 subtext economic. Daca doriri sa Ie averi sanatoase. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i. ' Impmgaw ' A ' A A 2. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata.f YOr6§C t·. omul calea pe cakaie. Ne~tiind sa gandeasca.adica feminin. > 0 <0'" "I 246 . Daea. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. Oriee remere trebuie ca. Nu degeaba..~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. se simta protejate economic. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. sa 0 1ntread\..1 uespre comumcare. sa ta~neasca in rata. Vor 52. Cine merge mereu in papuci. oar (. viatu economidt dupa mama .J ta " mseamna•. nu Ie va strka. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. ~i sa ramana teamr. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. . Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. 1 esenta~ e.

Dadi ins a tatal.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. Ei Sli. tipete ~i lupte in care. copilul va calca pe varfuri. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. copiii vor avea 0 bolta normala. o sit'l. Dac3.. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. copiluI va avea. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. diform. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile. un picior bont. lntr-o familie eu scandaluri. pe masura ce cre~te.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. macar in numele onoarei.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. 247 . Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. deoarece el a devenit slab. bolta transversala se aplatizeaza. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. bolta nuii va mai servi drept pod. deprimare. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. Dadi mama nu are incredere in tata. Aceasta inseamna supunere. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. Daca doar un picior este strfunb.

apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. Unnariti-va cum calcati. Calcaiul da suportul. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Obisnuintele se creeaza in farn. Si ci'md varfurile obosesc. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea. . Dinspre toe spre varfuri. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. eu atat mai mare este satisfactia alergatului. Degetele sunt membrii familiei . Ce bine e sa te sprijini pe caldi.rile. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. Pfuintii care alear. gratie varfului. varful da directia. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. Avem nevoie de mi~care. ga eu plaeere. rara varf insa nu poti face lL11 pas.ilie. Cu cat este mai multa transpiratie. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. omul se sprijina pe cincaie. at§t spiritual cat ~ifizic. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata.. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina.Deosebit de importania este transpiratia. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. ca 0 femeie care.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea. ii obliga pc ceilalti sa participe. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. el este un suport solid pentm intregul corp. in principiu problemele Slit'lt 248 . iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. Copiii ei vor fi impotriva alergatului.

de obicei. Un mij10c de mi~care superb este dansul. De exemplu. picioarele dumneavoastra se vor face bine. atunci mergeti pe varfuri. Uitati-va la degetele de 1a picioare. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. al cincilea -lumea. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . se va opri din mers. Degetul mare este tata. di nu arata bine san ca nn are sala de dans.ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a.mama. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. dadi omul nu iese din ~lapi. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. Daca degetul mare este mare ~i lung . Aceasta deformare spune ca tatal in249 . De cum apare durerea. De aid apar dureri la picioare. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. Propria voce in loc de orchestra. Iertati-l. Daca varfullui este indo it in sus.fratii ~i surorile. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase.tata este mare ~i inalt. aceste tendoane se vor osifica. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare.Alunga raul din tine acelea~i. mama 11conduce pe tata. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. se incordeze pe degetele de la picioare. In acest caz. al doilea . ca imbracamintea lui s-a demodat. dar. al patrulea . Esenla dansului este bucuria. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. inseamna di aveti un tata mandru. aveti grija sa Ie evitati. al treilea dumneavoastra in~iva. mandria tatalul s-a transformat in infumurare. Daca nu puteti alerga.

Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a.na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta.. nu trebuie taiate pe margini". al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. de fapt. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. se Iasa terorizat de ea. ori. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. Dad\. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. teaza bine. ea ~i ineal!amintea neadeevata. invers. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra.. La neeaz.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. Toate bolile se produc. Daca degetele se distan.la calcai. Totul pleadi de la parinti. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. sunteti mai putin dependent de ceila1ti. pentru ca a~a 1n250 . Constrangerea. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. adiea ineoreet. De exemplu. ori el 0 terorizeaza. In rautatea lui. InsealJ1.. atat in bine cat ~i in rau. deformarea stangului . Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange.probleme pe parte barbateasca. . Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. pe altii .

Cine ~tie daca se va mai repara vreodata. salturile din viala ~i salturile economice. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Fiecare merge in feIul lui. Un om caregande~te coreet. Obstacolul a cazut.. ingusteaza campul vizual. Cel care alearga eu rautate. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. chiar dacastain frig . Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". ca urmare. eel care nu merge coreet.. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. va rasturna obstacolul cu genunehiul. unghia. va avea tendoane sanatoase. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. i se vor 'imbolnavi tendoanele. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. Ca intotdeauna. Cine vrea sa 251 . pentru ca. nu mai ji din cale ajCtrade curios. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. crescand in latime. va avea picioare bolnave. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. Dad! acestJucru Ii produce durere.i munce~te foarte mult. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. Cel care se lauda eu succesele sale. eu to~ a sa continui sa cresc . a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism..

Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. La tinerete omul are genunchi frumo~i. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Ca urmare. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. fiindca nu are destula minte.injurul sau ~i aV. va avea genunehiul stang bolnav. SubHniez . aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. De lovit.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. deosebit de elastici. iar frica 11convinge sa se mtoarca. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. V8" avea genunchiul orept bolnav. 252 . a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. Cu cat omul este mai agresiv.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. Diferenta este ca eel care a dat. de a ridica mana. pe fata. genunchii se 'lor rasuci spre spate.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. Prin urrnare. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. n-ati lovit. dar tare ati fi vrut s-o faeeti.

Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. avaritia provoaca :autate la om. Cu cat avaritia este mai mare. ci dimpotriva. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie.'11ilie.. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. osatura. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. care fomleaza baza corpului uman. in incapatanarea ei. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. eu amt genunchii sunt mai deformati.Alunga raul din tine Va reamintesc. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. se transforma intr~un sistem elastic. Daca pe parcursul vie~ii. Ie diminueaza. Bazinul simbolizeaza familia. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Cu alte cuvinte. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Daca mama. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. Omul care are picioarele in "x" este avar.'1t vazute de din afara. indiferent cum SlL. Se va distruge ~i osul. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . care este rigida. se va distruge ~i lesutul osos. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. clatorita articulatii1or. de mare mobilitate.

articulatii1e de la genunchi se strang. avea probleme atflt de mari eu fratii. din eauza tatalui sau ~i a lui. Cu cat intrece masma. unul dintre ele ia forma de "x". Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. inseamna ca.0" earaeterizeaza un om generos. eu cat irose~te mai mult. ca barbati. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. Asta m254 .de . eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. Picioarele strambe in form2i. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. surarile $i cu Iumea. Picioarele drepte arata echilibru economic.t uu mai voia sa ~tie de ei. i se va imbolnavi genunchiul drept. fie ca el era atat de deceptionat. Treptat. incat functiile acestor degete erau alterate.. inca.Luule Viilma drepte. Cu cat portofelul devine mai subtire. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale. il va durea genunehiul stang. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. apoi se ingroa~a. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. de oehii lumii. Prin urmare. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin.

Pentm a intelege mai bine. In felul acesta. tatal era umilit. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. Prin urmare. Deci. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. economic. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. de~i trebuia sa fie invers. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. suporta totul cu resemnare. Bazinul simbolizeaza familia. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Bazinul ba. Bolta talpii stangi era supraineordata. Tot ~tepta ceva. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. cum a~teapta 255 . Daca fiul s-a imbolnavit. Apoi s-a insurat. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. Fiind bun la suflet. molieiune = senzatie de nesiguranta. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Pentru a intelege ~i mai bine. trei ~i patm erau deplasate. ci lea amplifieat. Osatura il simbolizeaza pe tata. Deci. Vertebrele doi. dar nici atunci nu cracnea.partea stanga era lasata.a~a ~i era. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. Nu se in~ela . sa ne uitam la bazinullui. sa privim pieioarele in intregime.rbatului era deformat .

Cand I-au alungat. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. adica se imbolnavise. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. i~i nega propriile necesita!i. adica. a auzit un trasnet in spate. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata.invata leetii1e de viata. a in!eles ca tori erau la feI. Doar atunci cand bazinul este 1. Se sacrifica. Insueeesul are ~i 0 parte buna . a plecat. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati.'1 echilibru. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. dar ele existau. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. Familia s-a destramat. Eliberandu-se de stresuri.. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. 256 . Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. eliberat de tensiune.te invata multe. 3. traia pentru a face bine celorlalti. fiindca el ~i-i alesese pentru EH.

1 1. De altfel mei nu simte gustul mandirii. Ba asimilari cate ceva. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Cel care nu acorda atentie planificarii. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. care se bucura de viata. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. plicticoasa $i mra rest. bun. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. Cine are dinti puternid. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. ~tie sa-~i faca planurile ell cap.posibilitatea de a alege este mare. nu va gre~i in timp ce munce~te. nu va da importanta nid masticatiei. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna.bucuria. ba lasati totuI la nimereala .·7 . Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. fara sens. Cine considera ca viara este urata. La un om generos. care trebuie mcuta cu grija.

Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. Cine se teme sa mearga 1nainte. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. Daca IDsa se teme de viats. din cine ~tie ce motive. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. se vor forma diverticuli pe esofag. va face paradontoza. va avea din cand in cand spasme in esofag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. se 'lor strica incisivii. Cata vreme acest stres nu este eliberat.Luule Viilma general. ~i se ascunde de greutati. La eel care se razgande~te bruse. inseamna a-I dori drum bun. Inceputul determinafinalul. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. intrucat vrea sa mearga prea repede. mintea barba!ilor. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. va suferi mult din cauza dinrilor. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. Cine ura~te. va avea din!ii de lapte strica!i. 258 . fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui.

Daca rautatea se amplifica. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric.. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. nu va avea un stomac sfmat05. 259 . fie ~i ill ganci. daca se invinovatqte pe sine. stomacullui va da afari3. ca. eu alte cuvinte. stomacullui nu va produce sue gastric.tot contimltul prin vom3.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. il1cepc ulcerul. aeiditatea din stomac cre~te. in ura. jumatatea masculina este intestinul gros.. Daca rautatea se transforma in du~manie. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca. Cel care se comporta. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. ulcerul se transforma in cancer. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. la inceput i se va inflama mucoasa. are un stomac spastic.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. adica mancarea intra In trahee. du~ms.:i mai dureros.nos fatS. Cine se apuea de treaba eu rautate. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. adica face gastrita. adica omul i~i dore~te raul. va face un ulcer mai adanc . In sens simbolic munca sufoca libertatea. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat.

on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.

Canalul biliar se varsa in duoden. daca omul este predispus la amintiri urate. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare.kiune. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. simbolic. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. dar tie ifi trebuie. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. de exemplu ai sotiei. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. procesul are loe in intestinul subtire. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. nu-fi va fi bine ". Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Tot in duo den da ~i pancreasul. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi . Amintirile urate din trecut aduc amari. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. sau.

d'" '''It'~ . Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.... Cihe detesta maruntusurile . .l. va avea aceea~i indispozitie.llui gastric. are un in~' testin sub tire sani'ltos.. scade continutul de zahar din sange.b\.te secretia de suc pancreatic ~i. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul.-..""".]~~ J_ . absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune. jos.. A..<> s'mti 0 d·. mai ales dadi este femeie.Jrp. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos. Duodenul este organu] central al tractl.. . Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse.. 262 .Luule Viilma rere.. Dar cd care este grabit. consta in lucru:d manmte. 'Ll!..t~~. influentat de ea. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire .. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat.0:.' •. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana... toaleta... Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care..'" 1. cre. in plus fata de problemele de digestie.abia 1nananca ca 8i da fuga 10. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti.'_. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .1:a"" ••..1'J.l.~ 'fU . a abdomenului. In p~rtea dreapta.. seade secretia de bila. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. Iui.. dupa cum Sf: ~tie.~li_ ~\V \. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului.. intestinul subtire treee In intestinul gros.r'~ '.. vierii... ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o..' (.

dar nu gase~te momentul potrivit. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. timpul nu te mai gone§te din urma. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. pana dnd 0 umple pana 1a refuz. un de nu mai e de gluma. san a modului biirbiltesc de a gaud!. ei. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. In prezent.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi.apendicele. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. Infundarea rectului.. extenueaza ~ Dsihicul. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. ba scade. fiind ocupati cu §coala.ie. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. se face In cec. va avea un cee bolnav. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te. In schimb. in acest caz. fiinddi se considera in263 . N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. Daca omul se teme de riscuri. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. dar este posibila. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc.

sa se intoardi. cine incepe sa se grabeasca. avar. Pe scurt. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. serioase. este situatia in care tie nu-ti trebuie. in rautatea lui. supraindircare :. sau eel care preferS. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. ~i nu vrea sa dea inapoi. Numai rautatea duce la neoplasm. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. Simptomul ei este senzatia de saturatie. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. interesat. ~pertar sau hot.. dar fiU dai 10. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii.. va avea 0 senzatie de deznadejde. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. devine apucator. din setea de a avea un ca~tig. va avea intestinul gros bolnav. Cel care. dar poate sa duca ~i la tumori maligne. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. ~i totu~i i~i asuma riscul.idurere sub plex. el inlocuie~te frica eu rautatea. Dar. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. pentru di se teme. Cine i~i fa264 . Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers.Luule Viilma competent. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. dar e obligat s-o faca. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. devine rau ~i se imbolnavqte. a1tii. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. sau.

Rautatea pe 0 munca nefinalizata. Priceperea de a te preda. de a eeda la timpul ~i 10. fac co. garanteaza sanatatea colonului descendent. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. provoaca cancer.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte. i§i va imbolnavi sigmoidul. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. In colonul sigmoid sta necinstea.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. poate sa-l apuce diareea. Agatarea febrila de ce este al tau. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. problemele irezolvabile. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. adica rautatea. scopuri minunate.. refuzul de a renunta 10. in ura. Rautatea transformata in du~manie. adicil rautatea invinsului. De 10. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros.ecuriIe. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit.matio. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. se va aIege cu un cancer.tele muncii. dorinta de a risco. 10cuI potrivit. rautatea de am invins apare inflo. pentm a obrine ~i mai mult. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . eu cat obstacolul este mai coneret. iv1arimea este 0 notiune relativa. strivind totul sub greutatea sa. 0 mare realizare. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. Cine se pregate~te eu rauto..iar eel care dorqte raul invingatorului.

un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. va face cancer. acela simte un diseonfort Ia anus. constipatia va alterna cu diareea. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. la pierderea Iocului de munea . Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Cu cat exagereaza ell rautatea. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. pentru a-~i atinge scopurile. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. 0 eonditie. va avea rectul bolnav. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. dar ~i 0 situatie.Luule Viilma omul. va avea sigmoidul bolnav. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal.toate acestea due la imbolnavirea rectului.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. se va trezi cu sangerari. are un rect sanatos. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. de exemplu. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. Dar. Dorinta de a obtine maximum posibil md.

it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. Val' ie~i aburi. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . eu at. La un interval de jumatate de minut. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. In probleme de comunicare. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. functionarea intestinului se normalizeaza. inca. dar treaba era serioasa. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa.. spre amuzamentul prietenilor. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. Daca punem un cazan pe un foe mare. nefericit ~i neajutorat. dnd apa fierbe. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. Gluma ca gluma.am glumit eu. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. Cu cat oniuI este mai grabit. 'E7(emp[u cfin . comenta cu multa savoare fru267 . cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. . Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere.Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii.

primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. asimilabila ~i necesara. furioasa. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt. exact. i-a cerut iertare din suflet acestei fete. Ce e bun pentru unul.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. Si-a recunoscut gre~eala. Mai tarziu. ca intre barbati. Si au izbucnit in ras: "A.. rara nici un rezultat. da. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. In loe sa gandeasca logic. uIuit. Uitase deja de boala lui . pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. fusese mult mai importanta. orice hrana este comestibila. I-a Iovit peste fudulii.conversatia lor. apoi au inceput sa se indeseasca. i-a raspuns: . Ragaiala s-a oprit instantaneu. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. Gfu1ditul searnana eu digestia.JiLt . poate fi rau pentru altul. asculta conferinte. a iertat-o pentru atac.riproprii. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. Fata n-a ramas datoare ~i. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. A stat 0 luna in spital. Pentm un om echilibrat.Jthi·'. In apropiere de casa. amfost la doctor". Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". da' de ce ne-am dus not la ora. Garnenii citesc. Primele nigaieli erau rare. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie.}?" Vecinul.

Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. Vitamina C. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. . deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. extrem de importante pentru corpul fizic. . Cine v. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. decat calorii. adidi incet ~i tara nici un folos. .rea sa invete sa faca diferenta intre esential . va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. ele intruchipeaza interesui. Cu alte cuvinte. ne mai vorbind de cantitate. dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 .Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti.

ca in oricare aWi situatie. folositoare. nefolositoare. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. dar groaza il seoate din minti pe om ~i. Daca apare senzatia ca este ingradit. iar frica taie respiratia. Uieomia este totdeauna un exces. Stiti deja ee aduee corpului excesul. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum. In loc sa dea afara. excesul fiind Intotdeauna rau. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. sau mai superficial spus. respiratia abia se aude. . Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. Libertatea este DUl1Lllezeu.~i sa inspire energie pozitiva.ca energia negativa .nd oinul este liber. 4.Luule Viilma rimea laeomiei. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. Corpul respira libertate. cum 1i se intampla eelor speriati. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. Cs. omul speriat ia un excedent de oxigen. ca este prizonierul cui va. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. Un om liber face totul eu echilibru. sa expire gazele uzate. pentru arice eventualitate. de 270 .

Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. fie se imaiqte. door n-Cl facllt nimic rau. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. fiindca nu :. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita.. Nu indrazne~te sa faca acest lucru. Vi s-a Intamp1at. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. 271 . se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Daca libertatea cuiva a fast ingradita. i~i inabu~a in el. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. desigur.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . Este groaza in fata pierderii libertatii. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. sa simtiti ca nu mai aveti aer. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare.Alunga riiul din tine frica.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern.tie 58. care.-91 inehipuie ca el este un delincvent. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. in corpul fizic.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. Iupta ramasa tara nici un rezultat. eu at<3. fiindca se teme sa nu fie invinuit. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii." De ce. eu frica. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare. Cel care.

bronhoextaz. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Cine line in el du~mania. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3.se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 . Adio acces de astm. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. de impotrivire. sperand in feIu. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. ::~cestasa.:. Este boala rauta. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie. va face tllben..!ii inabu$ite. va face astm. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . se va imbolnavi d. Cand incepe un acces de astm.Jz~~ pulmonara. .iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata. b Eel.uJ. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. AIergia este rautatea provocata de revalta. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate.. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. se VOl' osifica plamanii pentm cs. conform parerilor IUl. mai liber ~i mai u~or.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate . Primul gand va fi :. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate.LUlil e Viilma rautatea .

in intelegerea lui. cronidi. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. se va imbolnavi de pleurWi. care nu-i da lini~te.. I:) . fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri.. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. numai sa nu~i manjeasca el mainile. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. respectiv. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. fHnd martor Ia 0 cearta. Astfel. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura.. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. se formeaza aderente. va avea brOD§itaacuta sau. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie.. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. se vor forma aderente ale pleurei. va suferi de pneumonie cronica. Se poate imbolnavi chiar daca. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Traheea se imbolnave~te la eel care. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. in sufletul sau.. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor..

tumora nu se va transforma in cancer. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. n-o va avea. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp.Lu1tle Viilma terioara. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. pe coardele vocale se va forma 0 tumora.. 274 .)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". Iertati lipsa libertatii. pentru ca lupta este 0 rautate. el va avea aceea~i soarta. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. treptat. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. Ca unnare. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. nimic nu trebuie pus Ia inima ". Cum sa n. Unul spune:. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. oamenii sunt foarte diferiti. i~i va pierde vocea. Dar daca omul se intreee ell gluma.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. apare inflamatia coardelar vocale. In timp ce iertati. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . Cata vreme eel care urIa. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau.

a~a cum slmtem sfatuiti adesea. sufera. umerii. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. Va napadqte 0 furie turbata. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Ceila!!i nu sufera. ca sunteti 0 sita. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. de dragul autocol1stTvarii. nu mai e nimic in ea. omopla~ii. Nu un eiur vechi. N 11 veti mai fi nevoit ca. . La inceput.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. ci 0 sita noua. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i..eavoastra ea printr-o sita. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. Exersati. din ne~tiinra. gamit. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii.inUjell ea. Clarificati-va. fara sa lase vreo urma. Ea trece prin dumneavoastra. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva.faceti cll~o~t. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. ele nu va in~eala. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . . Cum sa faci sa devii mai de~tept. s-ar putea S8. dar nici nu invata nimic. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. dar in acela~i timp invata sa traiasca.

Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva.'ja cwn sunt. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 . riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. la om. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. doar-doar va veti realiza dorintele ~.nu veti avea deloe ~i va veti preda. niei eu durnneavoastra In~iva. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare. friea ~i rautatea de a invinui pe altii. acolo unde.. de a va intelege propriHe nevoi. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. nici eu a1tii. satisfaqii . de inutilitate. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. senzatia de disperare. .iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e.ti om bun". Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. ne~tiinfa de a va organiza viafa. Va stimulati vointa. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. este concentrata vointa.

situatE. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. ale simturilor .ganduri. transformandu-se in oLqe. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. sex. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. sunt multe. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale.iubirea.i. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. Ce anume. Dezlantuiri . grija. ata~ament. In el ~i a~a exista iubire. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. viata in comul1? Exisffi muite pareri. grupuri de oarneill. boli etc. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . d pentru cas prin. evenimente. fidelitate. fapte. dar niciuna dintre ele nu este iubire. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. indragostire. dar exista un 277 . cu atat omul devine mai vrednic de respect. Toate apar sa-l l11vete ceva. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. singur sentiment . flecare sa-~i dea seama singur. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. o3mem.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire.

8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine.veti simTi ca va.a serviciu. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. iara~i ~i lara. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. astazi n-am mai fi existat. cand plecuti J. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. ei ar deveni mai de~tepti. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . In graba poti sa ai doar emotii. veti. A. La serviciu veti avea spar. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. Veti recunoa~te iubirea daca va '.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. pardi ati avea aripi .. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere.eti rezerva cate"va minute. Va " . eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati. este ~i mai bine. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. Iubirea este ti'icere. in tikere.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. Dand. sa spunem pentru imbrati~area de dimineata.Acasa va a~teapta iubirea. : veti privi in oehi. Daca toti am fi ~tiut. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte.

aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. Nu va grabiti. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l.Capul va ~opte~te care este acel loc . dar nu va eunoa~te voluptatea. "Nu mai vreau nimic. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta.Alunga rau! din tine copilului di. adultul inrait incepe. in cap.. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. 11a~teapta 0 criza. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. nu mat vreau sa traiesc ". de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti.exact acolo. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. devenita du~man. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. eu care trebuie sa ne deprindem. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. Pe eel ce se grabe~te. 770 -. -' .'1eavoastra. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. ce plead. dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. maear pentru cum a fost la tinerete. impreuna eu jumatatea sa. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. ~i l-ati rucut sa sufere. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -. de 1a inima. De regula.

ce nevoie are. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. nu inva!a sa gandeasca. ~j ell to ate acestea. raul a venit in calea lui. eu cat iubesc mai mult raul. fiindca bine. ~i indreptand rauI. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. In felul aeesta. In r felul acesta. de bucurie ca are 0 via!a buna. nu.izvorul multumirii ~i fericirii.Luule Viilma In continuare. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. Daca veti fi capabili sa intelegeti. Mai devreme sau ii 280 . dacii totul ii merge bine. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. Raul devine rau. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. cu atat binele se face mai bun. cu adevarat. va deveni orb ~i surd. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. Daca lnsa. lupta contra rauIui amplmca raul. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. Nu se uita in jos . atunci cand i se OpILTleezistenta. :tara sa banuiti ce urmeaza. oricum nu yeti fi multumit. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. veti aeumula nemultumire. dar deja tara suferinte. De ce? Omul care. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. Raul Insearnnii absen!a iubirii. Fiti ca 0 sita care ~tie di.

"Nu vreau" este 0 rautate. .. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn. 281 .. este lli'1 mare pericol. Credem ca~tim ce este pericolul.urme tot va lasa. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa.. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti .frica frfuleaza vointa.11 astfel de om. care se uita de sus la toti ceilalti. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: . Daca acest lucm nu se intampla. la serviciu sau la spital . este oare un pericol? Da.rautatea distruge vointa. Dar dadi el nu gande~te corect. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei.. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ". Inainte de 0 ineercare grea. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. situatia se va complica. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.pe care 0 ~i viid doar ceilalp .cut setea lui de a ca~tiga. Cfuld intalniti ll.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni. Omul prime~te tot ce dorqte. fie ca se va supara pe ceilalti. N-are importanta unde se va intampla acasa. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.

invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. ele VOl' refuza total sa se mi$te ".absenta dorintei . Cand cresc peste masura. .exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) .Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . . i. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. distrug. Eo.nemultumirea (in zona cervicala) .Ji va 282 . Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. .dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). Cand sunt in stare de eehilibru. daca omul nu invata nimic. 0 citire rapida.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. in caz contrar. spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. in lac sa spui ca nu vrei. Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.(i~i are sediulia niveIuIIombar).

. Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 ."... fi mal bun ca cellalti . dimpotriv~. --z... va ramdne . Copiii sunt inva!a!i ca. Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala. De ce? \filtor Dorinta de a . Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.. fiindca nu ..Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie..Jisa aiba grijii de ea"..mire__ -..~. Via!a demonstreaza insa contrariul.__ . incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter. .. important.__ .. _ ""'" . fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i.Jtiesa aprecieze fericirea ..__ .....-Nemufiu.Ji lara pu{inul ace la.

viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. De aici lncepe pieirea. dar fiecare am are gandurile lui.lini~tea sufleteasca. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. ori barbat. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare.rauI. in concluzie Gandul guverneaza viala. A~a apare invidia.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. Cand cineva vrea sa fie mai bun. sa fim tOli la feI. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. mai devreme sau mai tarziu. In oricare dintre cazuri. un gand rau . ambele paqi sufera. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. cand am fost ori femeie. Foqele lui vor seca. 284 . Este nivelul suprem. Un gand bun creeaza binele. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. binecuvantat al vietH . Problema civilizaliei este femeia. trebuie sa la~neasca inainte. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor.

. sa diseutati en . Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul.ell dumneavoastra in~iva. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a.::te. ati incetat sa mai vedeti binele. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Orbiti de stresuri. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. Pentru ac<easta trebnie sa invatati. eel care este eel mai de~tept . Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. dar. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. 285 . Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti.e- tii. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. . daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. prin medicamente sau chirurgical. raul va inceta sa mai exi.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Ali ajuns la capatul caqii. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. care la randul ei poate duce la deviatii psihice.

.. autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa..PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece.LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R. Cald. Fierbinte.. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 .prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti . fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa.

Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .pmiea 1 Valumul 3 .partea 1 Valumul 5 .partea 1 Valumul 2 .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este volumul 2 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful