Luule Viilma-Alunga raul din tine

ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma .P.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. . 1?.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA. 53 rJe{.. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. 2007 ISBN 978-973-8975.R. . sfanta CEcaterina nr. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M. trad. sect.: Georgeta Timcu.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.1L:N/l. O.) 159.. Georgeta (trad.4.1L:Nfi.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc.Blleure~ti : Dharana. Timeu.R.15.j 3-2 I.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo. fieee gand iscat. Bo In Ra . acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. atunci. fleee treaba de zi ell zi.

Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. va disparea ~i omenirea. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Va voi raspunde pe scurt. In acela~i timp. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Haideti sa ne lamurim impreuna. Un om care se respecta pe sine. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. . dar ~i puterea efeminata. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. 7 . deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire.de locul ~i atributiile celuilalt. omenirea ar inceta sa mai existe. Materialism insearnna puterea femeii. Daca familia dispare.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei . ~i se poate. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. sa-ti indrepti trecutul.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

copilul va trai. toate defectele ~i insuccesele lor. . Dupa cateva are. de~i. Daca nu puteti. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. tara nici un rost. Daea aCUln. Gre~iti. eu atat gelozia este mai putemica.. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc.) . nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. Va vedea in sotie pe mama lui. gre~esc. eu cat illfidelitatea este mai mare. a recunoscut ca este 0 negativista. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. eel putin una dintre pani nu re- 1" <. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. de regula. COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. Pentru a-~i imbunatati viata. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. ale carei defecte Ie ura~te. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. chiar dadi sunte{i divortati.. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". treptat.chiar aiei. De regula. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. Fiul unei femei depravate.I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. se va na~te A m e1 gelOZla. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1.ungav v . 11 ura/i pe acest om.AT. rau..

Dar. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. Un lucm este clar . Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. a dec3.0 intreb eu. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Cei doi s-au ales unul pe celalalt.zut in desfranare ~i a1cooIism. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . fie ca se transforma in du~manie. de regula. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar. prima casatorie.?narea celuilalt. paate sa reu~easca.. . aceasta femeie nu este 10. S-au cravedit a fi pro~ti. sfar~e~te.Luu!e ViilmCi cunoi19te. Cu cat criza este mai mid. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Si. Femeia care reu~e~te. Diei capEl. dupa cum se ~tie. fie eEl iubirea se duce. rezultatull1U va intarzia sa apara. prin iubirea ei. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. Tortura tacita. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. de 0 bicei.sorul nu va avea parte de ea. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . reciproca. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. 1nt1'-o astfel de sitna!ie.draga mea. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. Cel care vrea sa infranga incapat. se comporta de femei co.

$i asta va continua pa. bunicii-bunieele. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Cine se disatore$te pentru bani. cum se zice. dar deja 10. Asta este Iectia vietii. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori. In ultima vreme.ca sa invete acest adev3r intelept. va suferi din cauza lor. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. de om allui Dumnezeu. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente.. daca ma credeli. clar. Dadi trupul 1~ -) . Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. desavaqita.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. i$i va aminti categoric de primul dintre ei.ndirea unei experiente superficiale de viata. Dar.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. Altre!. sunt fericita . pe parintii.strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. ocupandu-ma de bolnavi. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. il a$teapta pieirea. am vazut..'iata. In general. dar mult mai aspru. Si cum fiecare vine in viata asto. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . un nivel mult mai ridicat. el va deveni $i mai bogat. prin ei. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. regretandu-$i prostia. voluptate momentana $i doba. strabunicii . Dar. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca.

el comite a crima. rura sa fie con~tienti. va fi socotit vinovat tot el. copiii 11 vor invinovati pe el. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. este a alta treaba. se afla in conflict cu copiii. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. TaUil este spiritul copilului. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. Numai el este viata ve~nica. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Ie tine despartite. mama este sufletullui. Dadi copilul este agresiv. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. 0 ura§te ~i pe mama sa. de regula. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. sub amenintare. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. Spiritul este eel care merge inainte. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. pentru cii. dar. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. parintele a merita.

An..Jez. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. am vazut un barb at absolut obisnuit. Dupa ce s-a eliberat. de fericire. Dadi din familie lipse§te tatal. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. L-am imbrali. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra . dar ell mama -nll. numai ea arata mai batran. era slabit ~'iobosit. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . 0 :l::rumuse!ede fata.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. va inva!a sarguincios.. stat mult de vorba. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise. Po. Tata!" In timp ce imi povestea. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. A promis ca. de acest stres.'fiel a fneeput sa planga . La pIe care.Jti!i. prin mu1ta perseverenra.Jat .Ji. Intelegea ca. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina.. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala..Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. "Am intrat in camera tatalui meu .. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire.

el nu are scopuri in viata. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta. Cine i~i ura~te tatal. Cine isi uraste mama. Cand este invarat sa-~i urasca mama. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. Daca el este in permanenta dojenit. Iubindu-~i tatal. macar in numele vierii copiilor. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. intrucat mama sa este femeie.} J ~. fiul se supara pe tatal sau. Dadi fiica se supara pe mama sa. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Le lipse~te experienra vietii de familie. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. dar trebuie sa va 18 . chiar ~i pe partea rea. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila. uraste sexul feminin . este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. . Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. Fiul . automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. se va supara in acela~i timp pe sine. . automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. intrucat tatal sau este barbat. Daca fiica i~i ura~te mama. este invarat sa-~i urasca sufletul. sa cereri iertare copiilor.Luule Viilma ei.J Daca. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. Daca i~i ura~te tatal. acela ura~te sexul masculin. se va supara ~i pe sine.

el trebuie sa 0 fi prim it. ~tie sa a~tepte ~i. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite.nd nu are forta. conform educatiei primite de acasa. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. fara sa ceara voie. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. sotia ~i soaera. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca.sufletul. eu fiecare 19 . Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. iar mama . Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. pe partea lui. Nu poate merge inainte atunci ca. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . inainte de a putea da iubire. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo.. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. ~tie sa-~i ierte mama. Daca nu yeti face acest luem.sa-~i iubeasca sotul. nu Ie ramane decat munca. IertatiIe. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.

.i . muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro.. adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres. " Ce Fica? Ce ro. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica . sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. Dar. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. Cine neaga esenta energetica a bolii. Ce nu obtinea eu binele. Femeia citise eartea mea. iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Fara sa-~i dea seama.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. evident. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. acela nu se va putea face bine. oare. el era un vampir..Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. . Ostilitatea fata de el era evidenta. Pute!i dumneavoastra so. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere..niito.pe mine nimeni 20 . incM femeii i-au ta~nit lacrimile. Iua eu japea. Nu ~tia.

ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. Daca wi am care a ~tiut S3. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. dorinta de a iubi. ar fi vorbit altfel. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli .care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. Sa se ajute intre ei nici vorba.AlungS diul din tine nu ma iube§te. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin.ovatie. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. din pacate. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. Acum. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. mei unul pe ceUilalt.

b'me spus. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. nu ar mai supravietui niciun barbat. a doua . atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . Prima victima este portofelul barbatului... este buna .nilfzeni nu m6 iube. . Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei..1 l' batl1 nu gan desc a~a. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa. ocoliti de iubire.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. femeia fiind mult mal rezistentE't.Nici ea. arata foarte bine. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. o va aprecia eomparand-o eu mama so. Nu duce lipsa de barbati.barbatul insu~i. Ca.. Frica . "'vI al. 1 Parintii sonlor 1 . 0. mascata in iubire pentru barbati. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui.\Hii ei. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin.este ceo.LIIlIIe ViiIma ilalt.l1d fiul se va easatori. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine. Daca n-ar 1'ia~a. Ne-am lamurit ca mama . Dar. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. nu ganGes:::oeIoc. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. Daea mama nu-~i iube~te sotul.femeia .un adevarat Inger dupa parerea multora. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. Eo. . 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. nki bar'.

Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. Bineinteles ca. inclusiv defectele soacrei. asta inseamna. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. in esenta. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. Cfu1d soacra se cearta cu nora. avand sentimentul de vinovatie. Iertati-o.. avand 0 asemenea nora.. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. va avea parte de un sot 1ini~tit. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 . va pricepe despre ce este vorba. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie.Alunga ralll din tine iubire. fiul se va supara. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi.. pe sotia sa. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. toate celelalte defecte anterioare. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. ca a avut parte de 0 sotie buna. vor fi compensate. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. fara sa vrea. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. pentru ca soacra este sufletul fiului. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. daca. Daca nora este isteata. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara.

Dar. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . spre fiu. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred. acum Ii este prietena ~i "prieten". fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. fie doar mama lui.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. mai curajos ~i mai sanatos. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. In realitate. 24 . Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. Fiul devine totul pentm ea. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. Dar. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. nLls-o sehimbati pe nora. Iertari-va una pe alta. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Deseori. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata.sufletul sau . De obicei. pentru ca soacra a ineetat demult 53. daca.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. de obicei. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii.

mbiierau obosi!i ~i indiferenti. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. tatal 25 . Din pacate. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala.. A111belesunt sufletul copiilor lor.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. Jaml 'Z'le e. E treaba medicilor. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. Dupa iradiere a urmat chimioterapia.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. de~i poate s-au straduit.{. rela!iile dintre copii vor fi incordate. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. dar in suflet 0 ponegre~te. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. A~a cum am banuit. Sensu! vietii la barbati este mi?carea. illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. Este uluitoare aceasta opime simplista. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: .. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI.

poate tot raul este spre bine ". Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. 26 . se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal. Cata lume n-o. Cine stie. Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. a inceput sa-i spuna socrului .mama. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca. Cine se va elibera de prejudeca!i. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. $i ea se simrea bine eu doi tari.. Eo.. da1'eea.nora lui. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. De obicei.. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei . Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. mra sa se jeneze.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii .tata ~i soacrei . Fara sa fie con~tienta. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata.LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui.

ma fnjura. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . certare!e ~i rau intenlionate.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.tie.. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora.opilulni.. Iertari-va aceste stresuri.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor.soacra nu mai poate fi consolata. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". ma calomniaza ~i ma umile. Din moment ee ati aparut pe 27 . sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii. S-a.cestuia. niei du~mania ginerelui sau nurorii. Elibera!i-va de frica . totul va fi bine. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. copilul nu va putea fi niei jignit.. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare.chim el sub puterea raului.habar nu are de acest conflict. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine. nlei umilit. In [elul acesta. nefericito.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o.

V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. Mama Iui 11branea. ati aparut ~i ea sa invatati. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. modema. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul. Zicea ca este 0 persoana normal a. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. 11 spala. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . adid noi in~ine.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Fam nului dum. dar nu indraznea 58. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Platind tributul modei ziIei. :tara' 28 o .ialeg soria dupa cum este mama lor.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. dar pe post de victima. Baietii l~. Cine n-a avut minte atunci. Va plae banii ~i lucrurile frumoase.ul~i mai bogat. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.soeml sau soacra.-ispun~l nimic. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. suferintele 'lor Inceta.Luule Viilma lume ea sa traiti. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm. situatia materiala.Jxbat. Dadi v-ari ales eonsoarta. in vieti1e anterioare a prieL. Daca vor fi invatate.. acum a aparut ca sa invete. Ea voia sa fie independenta. mai presus de ariee.

InSeam.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. Nu uitati . despre oameni. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. In acest caz. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca.l. Daca el nu vrea sa va asculte. Daca v-ati fi inte1es gre~eala. se va schimba ~i el. va disparea din via!a Iui.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. datorita transformarii dumneavoastra.elile.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daar vi s-a pamt. 29 . Daca iertarea vine din toata inima. sa-1 faceti altfel. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. ~i iara~i din considerente personale . erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante..

Aceasta stare de inutilitate. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. cat 9i pentru cop ii. au fost eei mai puternici. Cand se afli'i In impas. ace9tia Hind spirituI san.nd se vihcarqte 0 femeie -.se opre~te via~a. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. nonsens.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. la evenimente importante devin ral. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. acum fenomenul a devenit de mas. Spai.i. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . omul nn ~tie sa traiasca. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba.. ma in fala necunoscutului a impEi. atilt pentru e1 insn~i. Gamenii de arta emotionali.ieei condamnaIl 1a pieire.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar. se oprqte din drum. du~mano~i.'\.rtiIomenirea in d. Vaidireala duce tatdeauna 10. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident. Dad\. Cand barbatul se vaidire~te . In vremurile de crizi'i.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. In gaud sau prin cuvinte. Ca. ca acum. vaicareala bi1rbatului este periculoas2. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi.treburile marunte i~i incetinesc mersul.

Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. dar la modul dureros.~aCZlma~fi vrut". Cereti-i 4' . traiqte pentru a muri. Este teribil de trist d.) 1 . Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Orice situatie te invata cate ceva.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Omul este condamnat la abandon. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. acela are nevoie de 0 leqie critica.-1 numiti nonsens. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete.

inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare.necesari celorlalti. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. nu exista nici trup. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. necesari sie ~i prin sine . Veti simti ca sunteti necesari. Cautati persoana care va iubqte. de a actiona. se vor adauga . Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. 32 .Litule J. daca veti ac!iona eu cap. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. Ea nu apare bruse. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . ea exista. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. Este un sentiment special. Aveti dej a trupul. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. In realitate.va face suftetul bolnav.'iilma iertare pentru ca. i'n spatele ei se afla insatisfactia. n-ati inteles ca daca nu exista iubire. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. de a trai. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. Dragii mei. Ispititorul dumneavoastra mintea .. ne~tiind sa ganditi. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. nu este insotita de un torent de emotii. sentimentul ca fiintezi.1eelelalte.

unul spiritual ~i l. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. corpul nostru va fi guvernat de idei. Si totu~i viata nu se opre~te. viata tara spirit inseamna nonsens. Mintea are doi poli . Cine inte1ege natura erizei omului modem. va trai ~i in viltor. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Pe 33 . va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Nu au cautat sensul vietii. Trupul nostru este muritar. viata omeneasca este mult mai lunga. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. au cautat bogatia. se in~eaHi. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. In noua galaxie. intelepciunea. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. stagnare ~i pieire la mvel fizic. deoarece. Din punct de vedere al esentei Universului. EI tremura pentru bogaria lui. Rezultatul a fost nonsensul. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. Sanlntocului ii este mai u~or. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Nici unul. Bogata~ului Ii este mai greu. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Echilibrullor este ratiunea. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. prin cre~terea ratiunii.mul fizic. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea.

Lupta presupune intotdeauna rautate. Sparge el. Cauza ~i efectul vietii este iubirea. Rautatea irationam . ei vor sa educe curajul. dar esenta nu se schimba. Pentru ca viata sa poata continua. dar acesta devine tot mai gros. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. dar allii ma urasc pe mine" . Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Chipurile. 34 . ~i cei care detesta la~itatea. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Am vorbit muIt despre rautate. pentru dl omulle atrage prin frica lui. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. Abia ea se intensifica rautatea. "Eu nu urasc. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . cum apare ea ~i cum poate distruge. Fara iubire viata inceteaza.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. Persoana respectiva poate sa nege.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. pe allor ~i pe al altora. 0 face prin fapte. prin cuvinte ~i prin ganduri. inclusiv pe a lor. Numai ca nu 0 numesc rautate.~i asta este tot rautate . zidul frieii. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. omul.

Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. tot nu recunosc. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. "N-am nevo ie de iubire. iar ulterior de sot sau sotie.nimeni nu ma iube$te. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. indiferent de sex. . frica . Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. Chiar daca voi suferi. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. important e sa Jiu 35 . Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. indiferent ce inteiege omul prin iubire. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. daca el nu depune eforturi. Rautatea i~i are izvorui in frica . Multi neaga ca s-ar teme. . 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. Nu este con~tient de faptul ca.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. ce Ii trebuie.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate.la ei. intrucat: . de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima.

s-o faea altcineva pentru el! Si. Cine ignora ro36 . 0 pereche ideala. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. Iubirea este totul. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. Dar el nu este de acord . Eu. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. fndit toata lumea fi iube. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. Sau sunt iubiti de sot. Iubirea este forta necesara pentm a face. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. pentru un observator strain.}te pentru dE au jaClit aNita bine.Luule Viilma lasat fn pace. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. pe ei ~i pe altii. iubirea este Dumnezeu. de exemplu. Sotul sau sOlia supergrijulii. dupa 0 logica stranie. spre moarte. Ace~tia se extenueaza reciproc. Munca este doarmunca. el da indicatii. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. pot parea la inceput. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. dar sigur. el conduce. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru.}ilumea sa ma respecte ". Important e ca treaba sa mearga . eu cea mai buna intentie. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. declara ei cu mandrie. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. nu trebuie.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. . dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. vorbindu-i-se despre rau. . afi putea. macar cu 0 meche. de fapt. care va este necesar. fn afard de asta. i~i mascheaza partile negative.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. chiar £n interesul dumneavoastra. ~i aceasta inseamna ca. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. Mi se pune intrebarea: . ca nu e decent..mai grea varianta. 42 . socotind di nu~~i au rostul. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. !ii. sa priviji adevarul in fafa. Daca copilul ar auzi. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. ar incepe sa invete.. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi.

daca ea face mer-eu acest repro~. necare generatie va 1'1 mai nego. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa. dar care v-au interesat. adica mai buna. ~i el ca mama are dreptate . va fi nevoie de mai mult timp.. sa devina mai inte1eapta. ~t '11 . :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele. Jfi ell. ii ii -"'-" 43 . tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:.~ este mal.tiva decat precedenta ca apoi.. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite.i'lor corecta gre~eala. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet. dupa trecerea crizei. . se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie.e ea. De rapt. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave.mtr-aevar.iijerent Clan Q. rau d eea ea. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul.~ t . de asia ~i apare copilnl pe lume. " . ca ea sa se schimbe. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem.>1 se amara~. ~ d -. boaIa va trece mai repede. Partea rea se vcde ell ochiulliber. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa.. Mama are muite trasaturi decaracter. Daca anit marna cat ~i copilul l:.

vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama.partea nevaZ"uta a mamei. Alte persoane. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. Foarte rar este zgarcita.. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. inflexibilitate ~i falsitate . De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . este buna. complet straine. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu. Prima mama. 0 sa spuneti di generozitatea este buna. in esenta. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . ceea ce e de rapt spre bine1e familiei.generozitate. dupa toate seITLDdeexterioare.!i parti1e bune ~i partile rele.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii.

inflexibila. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. adica partea mare rea. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. Atunci. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . A doua mama este in aparenta.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. Partea mare buna.. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. De regula.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. bunatate. prin avaritie. grava. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. vizibila a mamei.

Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala . Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. m46 .poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate.cinsiea . Mama este jumatatea copilului. Ii iese exact pe dos.mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Tot ce spllile este un neadevar. Partea nevazuta a falsitatii . A treia mama este in aparenta foarte falsa. a ajuns deja 1a cota critidi. dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. totu~i pentru copil ea este buna.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea.

Grice spirit preTuie~te cinstea.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. in felul acesta. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Si. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. Fara asta viata nu are sens. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. sinceritatea. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. i~i gase~te parin!i adoptivi. devine ea insa~i demonstrativ falsa. 0 mama care ura~te necinstea. adevaml. cu mid diferen!e.Alunga raul din tine . sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilul i~i iube~te mama. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau. copilul va fugi inapoi la mama sa. Daca. adica sa se elibereze de d.

Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. dar. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. l§i va cfipata echilibrul interior. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. ea va daroade la nepo!i. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. La eel care iarta. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. Cine va inre1ege di. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. dadl spune adevarul. A§adar. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. nu va fi crezut. Orice intarnplare din viala 1asa urme. iara~i nu va fi crezut. iar invatatorul este rau.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. cicatricile 'lor disparea. Daca el nu spune adevarul. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. va In~eIali. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. 48 . intrucat el '>Teasa invete. Generalizand. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. Daca nu dispar. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea.

Daca apar impreuna. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . .Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina. Marire excesiva 5. Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. nu exista om tara ele. Daca nu stingeti focul. . 49 . .. Durere 2.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor. Ro~eala 4. ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri.Frica atrage rauI. Temperatura 3. Ea are dnd sem. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. fiindca viseaza sa devina ideal de buni.Frica . . Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru.Rautatea distruge. veti pierde cate ceva pentru totdeauna.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1.

A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta .utatii.rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. ~i a~a mai departe.rautate brusca. toate sau toate odata.Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. Durere brusca . Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. Duren~ ascutWi . Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 .rautate acuta Durere surda .

il{be~te..pe tine ~i pe altii.. peste 41 grade Celsius omul moare. intr-un cuvant. rautate legata de dorin!a de a domina . ca sunt neglijat. septidi . fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. obtinerea sau cheltuirea banilor. Invinovatirea altuia este tot a di~tate.. probleme economlce. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca.Alungo. Dupa cum se ~tie. ro.ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo.1 . ':::' . rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. rautate legata de terminarea unei activitati..

ne-am imbolnavi eu totii. Oamenii care urIS. Pentru ca rautatea sa incapa. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene.Noi vedem ro§ea!a la exterior. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara.utate.de furie se J:mo§esc de rs. Cine vecle in el cloar partea rea. 52 . Cine nu ~tie sa evite acest lucru. acela se cale~te. Daca frigul ar :fi eauza. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. au 0 nuanla ro§iatica. sufera ~i 0 tine in el. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. Este deja 0 situatie mai periculoasa. Rfulile care s-au vindecat urat. iar cd care tace. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. Acesta nu-§i elibereaza rautatea. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. varsa cauza furiei. eel care urla.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. ci 0 tine in el ~i se distruge.

Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. ro§eala de la inlepaturile de msecte. I-am cerut 9i ei iertare. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. Ba prin veninul ei. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . Eu ~tiu sa inteleg viata. nici 0 umflatura. de exemplu. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. jenanta 9i umilitoare. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata.'1tr-oturn. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. viespea s-a sacrmcat. dar de la mine se cere mai mult.. pentru mine gre§eala este mare. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. rautate ce a fost inabu9ita. evident. de dragul meu. viespea mi-a facut mai bine. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. frica a crescut §i a devenit rautate. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand.Alunga raul din tine Sau. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. nici o reactie Ia veninul de viespe. ca sa ma convinga. De data asta n-am mai auzit bazaitul. Nici 0 r0geata. Pentru ca nu rezolvasem situatia. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta.

eu atat mai haina este boala. 54 . eu atat boaia este mai toxica.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila .Luule Viilma noastra. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. Litiaza (pietre) 7. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Tumora 5. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie.cre~tere mare Rautate ascunsa .cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. eu atat boala este mai clara. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Cancer 6. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. in eaviHili. Umflatura (edem) 2. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. Rautate mica .cre~tere mica Rautate mare . Cu cat rautatea este mai du~manoasa. Cu cat rautatea este mai conereta. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. excesul este 0 cre~tere. in artieulatiL Aderente 4.

de la cutitul de bucaHirie.Boli de pie Ie 55 . ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. de la un ciob. cu atat rana este mai mare. Rautatea arzatoare. . 2. Raniri: . la asta contribuie rautatea parintilor.eu cat rautatea este mai Inver~unata.prin lovitura . rana este atrasa de rautatea din noi. ranile nu se VOl' vindeca. Daca pe om 11irita totul. apare obezitatea. TesuturHe nu se pot reface complet .Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee .Rani care se vindeea urat. Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii.prin strangere .prin taiere .prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. de exemplu. eu atat mai dur este focarul de infectie. ea1culii. Distrugere 1. Daca copilul nu se insanato~e~te. atat situatiile personale cat ~i cele generale. bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. razbunatoare duce la raniri prin arsura.

Cu cat rautatea este mai putemiea. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. sa te triideze. supararea pe tot sexul maseulin. intinderi de artieulatii. Rilutatea paterna . Ulcerul tractului gastrointestinaL 3. rautatea materna . eel ce se infurie pe altul. Cand viata este tot mai suparatoare. eu atat fractura este mai curaI8. Rautatea navalnica duce 10. Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. 56 .osteoporozii. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. el poate sa te pacaleasca.Subtierea.supararea pe tine lnsuti.Ruperea oaselor .Strambarea oaselor . Leziuni la oase: . Cu cat rautatea este mai concreta.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. . totul se depune in oase.Luxatii.supilrarea pe tata. pe altii ~i pe mama. supanlrea copHlor pe tata. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. un om eu un mod de gandire eonfuz. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu.1 rauta!ii corLfuze 10. . distructia patologica a oaselor .. altfel corpul ar pieri. eu atat distruetia este mai mare. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. osteomielita.

ascunsa fata de ceilalti. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. In 0. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. r Ne§tiinta. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. Suferinta delicata. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata.1 doilea rand. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti. pe care ei I-au ascuns. In primul rand. oasele lui nu se vor lecui.. Pentru ceilaIti. Ru§inea. chiar dad el §i-a recunoscut vina. ci :.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. lu. se ascunde neputinta de a ierta. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. $i pe copill-au educat in mod exemplar. relatiile dintre soli erau exemplare. nedorinta de a scoate 10. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata.. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. in spatele unei vieti aparent frumoase. In spateie stapanirii de sine. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i ."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. mai ales copiilor Iui.

alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina.iubirea dumneavoastra cordiala. toate traumele. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. totu~i. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. din economie de timp. Ca totdeauna. Forta lui sufleteasdl este slabita. pre cum un vulcan. Cine nu are rautate in d. Fara exceptie. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. Acest cine va sunt eu. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Pentru persoana care. pe fondul parintesc. Dar daca el nu se insanato~e~te.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. se produc din rautate. nu va avea accident de ma~ina. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. act58 . inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. nu au gandit corect. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine .

'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare.. viala.1 18-sa11 mana mepe y. faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l. daca victima accidentului ~i apropiatii lui.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. inainte de arice. nu va alarmati. bolnavul are nevoie de lini~te. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi. . raniIe se 'lor vindeca fmmos.nid 0 zgarietura. ~ estu. mai ales parintii. Insanato~irea va intarzia mult. propria Iui gre~eala. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. nu diutati vinovatL Averi griji. Mama . 59 . iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. Dar. mama. -.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede.fracturi la oasele bazinului. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. rubi!i. dicilor si nu-i deraniati. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. . ei stiu ce au de facut "i tineti 111. Fiica avea 1'animari pe fata. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.La va Ioare. Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta. Tot eei se intampla unui am matur este. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A .inte.-1 recuceriti .. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. . Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor.I :.. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. FiuI . In prima ma~ina se aflau tatal.ndi. fiul ~i fiica lor.

Saliva . eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult.Urina . De illdaHl. fiicele .cateva vanatai.ce au aparut. eu atat mai sangeroasa este secreria. s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios. Ambele au negat ca sunt stresate.Secretii ale organelor sexuale .Transpirarie . Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali.' iasa din corp pe caile lor naturale. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. de care . Ganditi-va la fiecare fel de secretie. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi.. secretine trebuie 5i. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. 4.Luule f7Wma Fetele. §i-au tacut lectia de iertare. 60 .Sange .Lacrimi .Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi .Fecale. Intelepte fiind.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. corpul se irnbolnave~te. S-au eliberat ~i de rautate. Secretii: .

Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi.'TIulari liehid. Nici n-ar trebui. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. cereri. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte.. eu. dore~te ca martul sa invie. oa:neni ~i atatea altele. Dar. dupE\. mai bine spus. ~i el dore~te lucruri. Pentru ca. in general. 61 . In caz contrar. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira.. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. Persoana nu era nici pe departe proasta. pentru ca. trebuie sa aiba. trebuia sa repar gre~eala altor medici.'1direcorecta.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. Cateodata omul ajunge la extreme cand. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. sa folosim deodorante.parerea solicitantului. care cici macar nu fusese gre§eala. ca medic. Echilibrul constituie norma. obligatii. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. de exemplu. celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. 1ntr-o mai mare cantitate. Dore~te sa fie sanatos. Am avut astfel de.inainte acela facea totul. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. cele mai diferite feluri de rautate .

dadi alam1a data de el nu este ascultata. considerand Cft se envine. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Niei nu poti vorbi. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. desigur. atunci. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. Dar claca omul nu depune eforturi. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. ceilalti sa-l considere a§a. Dar. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. corespunzator eu graba sa ilogicil. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. Daca copilul nu este inteles. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. din maudrie.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. dar \Tea reznltate btme. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . Cel care l§i ascunde insa umilinra. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. aeela va avea rezultate bune. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. rautatea provocata de ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i.

ca nu poate face fa~a situatiei. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara. fie ea nu are forta necesara. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. Sa nu va relineti niciodata. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. supararea pe cei care te acuza ~i deei. atunci incepe sa vomeze. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. dar vor apfu'ea din nou. Altfel. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . Regretul dupa ii 63 . dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. Flegma este rautatea plangaretilor. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. vor aparea vegetatiile adenoide. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. lasati-o. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. din poHtete. supararea pe tine insutl ea aeuzator.fie ea mancare. Ele pot =lscoase. veti face guturai. Voma arata 0 rautate provocata de sila. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. pornirea de a stranuta. fie ca nu are posibilitati.

Ea poate rnocni veacuri in ~ir. indiferent in ce situatie. rautate mare un buboi mare. Rautate mica inseamna 0 buba mica. A~a este ~i caracterullui . A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. ca ~i a inchide ochii la umilinta. Dadi un am mic Ia suflet. ca focul sub cenu~a. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. rautatea lui va fi imprevizibila. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. chiar daca trebuIe. De aeeea a umili. 11ieibinele. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. revalta fata de ceva anurne.un mic du~man 64 . care merg inainte in vlata. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta .rautatea din urnilinta.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. la el. mergand pana la distrugerea tuturor.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. La un om eamia nimie nui este pe plac. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna. pentru ei viata insemnand viitoml. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. Iipsa dorintei de a merge inainte . Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. niei raul.

cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt. pe care omul 0 ascunde. :zbucne~te in afara sub forma de puroi. prin gandurile dumneavoastra. Indiferent de jiagnostic. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. pentru ca. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. deoareee vrea sa fie bun. indiferent de mierobul care a produs imbolna'.-irea.sifilis .rautatea disperata a unei persoane u~uratice. eu atat vindecarea va fi mai grea. .rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta. . . chiar daea :--imeninu-l observa. sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata.gonoree . Du~mania irationala fata de -iata.trichomoniaza .rautatea posaca a celui umilit. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta.chiamidioza . Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 .Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave.rautate autoritara. de a se razbuna. acela va suferi de infectii sexuale. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta.

Cu cat menstrua!ia este mai abundenta. Pentru cele care considera ca. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. ci sfin!enie. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. cu ata. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta.sa-lin~ele.lipsa menstrua!iei. fecalele lui vor fi inchise la culoare. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. intr-un acces de razbunare. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . eu cat mama este mai nervoasa. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el .LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. apare amenoreea .. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata.. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. leqia va fi ~i mai aspra. rautatea se scurge sub forma de sange.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Uterul fiind organul chalaei sexuale. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara.

toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. sa-l ajute. corpul se distruge. ori direct ~i repede. urina Iui devine acida. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. corpul. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. eorpul a atins punetul critic.Alunga raul din tine maxima. conform acestor ganduri. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. va incerca. printr-o osardie ~i mai mare. totu~i. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. rautatea sa fie scoasa afara. Rezultatul 67 .

. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire. dar nu vedem. . dar nu judeciim. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. . Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. . eu timpul. Fenomene de disfunctie: . pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. . dar ele nu se mi~ea.. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. dar vor acest lueru. dar nu auzim.avem maini-picioare.avem oehi. el va seapa urina In timpul zilei. . Pentru a merge Inainte. dar nu vorbim.~i a~a mai departe.avem coarde vocale. dar nu avem par. Copilul va avea enurezis de noapte.avem pide pe cap. Despre ciiderea piirului. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . dar ele nu-~i fac treaba. blocati de frica. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. . Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca.avem cap.avem organe sexuale.avem organe. . dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll. . aceasta problema are legatura cu parinrii.avem mechi.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. La copii. lata ea in tot raul este ~i un bine. 5. oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc .

Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. Sernnele de avertizare au fast ignorate. corpulsimte ca nu este iubit. de exemplu ficatul in cazul cirozei. eei care vor intelege acest lucru. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Totdeauna.nu este necesara in aceasta viata. pentru ochi. SHibirea. Evident. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Aceasta inseamna distructie. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. 6. insesizabil.a te afla in postura de uciga~ . uscarea. In caz contrar. Din pUllet de vedere medical. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. vor evita caderea. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. parului. dar continua sa-l invete pe am.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. Se spune despre cineva ca s-a uscat. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. mortificarea. La inceput. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. ca este urat. 0 astfel de persoana 69 . se mortifica organele. extenuarea.

Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Un fesut gras este camara rautatii. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. In lupta lui cu viata sau depus. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. i~i exprima doar revolta. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Pielea ascunde viata sufleteasca. nu trebuie sa disperati. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. pe parcurs. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. 70 . eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult.

mai putin educati. Petele innascute . Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. Cu cat pie1ea este mai grasa. dar el este pur ~i simplu ascuns. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Ie merg bine treburile. pigmenrnl va erupe. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. normalii fnseamnii un om echilibrat. dar 0 tine in el. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Pigmentul este "luminita" vietii. demnitatea lui este afectata. acela are pielea alba.alunitele . fie ca sunt mai mari sau mai mici. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . ca un mic vulcan. nu se poate afirma. au. Aparitia lor in timpul vietii.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. temperamentul. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. este manifestarea propriilor stresuri. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa.provin de la stresurile similare ale mamei. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate.

E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. prin ea. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Va ajuta celodalti. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. ehiar daea este extrem de necesar. 72 . Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. ajutorul este refuzat. Nu va simti nici tristete. nici rautate. Celeare iarta. karmei din vietile anterioare. Despre . a oamenilor ~i a sa proprie. ea este sensul vietii mele pentru di. nici bucurie. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme.Luule 'Viilma afirme. nid iubire. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale. Nu va avea emotii. Va fi el insu~i. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. daea ajutorul este primit. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei.Esenta este in afara emotiilor. daca. ~i nu va ajuta. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior.

In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. dar poate sa ~i ramana. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". Fiecare nOlla zi. Ca sa fii om trebuie sa alegi. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Este un adevarat chin sufletesc. se va 73 . Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. Calea vietii unui om duce in viitor. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. ~i de a nu mai reactiona la nimic. Nu clarviziunea este importanta. ca ~i noua via!a. pur ~i simplu. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie.

pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita.. se involbureaza repede. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. "De fie care data iert. Dupa ce ati iertat. Din pacate. din compatimire. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. Cine nu are lini§te sufleteasca. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul. Emotiile sunt ca valul. apoi 0 iau de la capat. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 . :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. va culcati pe 0 ureche.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi.. dar 0 sa vezt.. ma simt u. Unde gre.esc? Poate ca ce fac.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. yeti lua imediat asupra dUl11. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. Mulsa merg inainte pe calea mea".. Fiind un om bun.. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante.urat. dar eu merg mat departe pe drumul meu". Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre.1leaVOastra 0 parte din povara. (adica din sentimentu1 de vinovatie). nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte. De exemplu. Ce sa va mai osteniti.

Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. dragi oameni. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume .spune 0 astfel de mama. frica ~i rautatea. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. Prin unnare. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 . o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Atunci veri gandi speriat: . Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. Dar noi..tamai repede lectia iertarii.saindrepte gre~eli1e mamei ei. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. ba dimpotriva. Va rog sa ma crede!i. Nu-i. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. cu cat veri 1nV8. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie.care duee la boala . oare. ca rezultat. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. sa ml-mi pese de lata mea" . "Nu am 0 inima de caine.

dar nu+mi dau seama . puneti-va imediat intrebarea:. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. Ea nu.. La care mama va zambi ironic: "Pai cum. pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Bolile mai u~oare tree mai repede.. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . am iertat pe bunice . ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. Ca nu pot sa sufar balfde. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. dar am invatat sa fac ~i acest luem. mai bine zis. dadi nu ne intelegem gre~eme. Copilul se reface repede. 76 .. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara. . fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. Iertarea este 0 mundi sfanta. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza.i simplu. Sau.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. Haideti impreuna ell mine.bunici. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. va cia rezultate.Luule Viilma nu va face placere. Pur .

nu-m! spun ei chiar tot. nici pentru ele insele. nici pentru copii.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. este 0 familie distrusa. in care unul tiranizeaza pe celalalt. tmeori chiar multi copii.Alunga raul din tine "Am gre$it. Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. n-am procedat bine. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. cu cat copilul este mai mic.declara femeile care au copii. N-am $tiut.. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata. nu poate. 77 . " Uite ce mama grozava ai!" . atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta.Da. provenita din neintelegere. Atmosfera din familie se amelioreaza. Sigur.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii. asta nu e dragoste" . Barbatul acesta nu e pe gustul meu. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. nu mai domll_e~telnstrainarea. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. Si intr-adevar.

dar. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~.ne face oameni. 78 . nu mai are timp. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre.0 sa-mi fac 0 jellnilie. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. 0 ma$ina. din pacate pentm ei. Manifestarea grijii este un instinct. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. pentm ca este extrem de ocupat. Pentm 0 privire profana ~i. eo. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. Grija este caracteristica ~i animalelor. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . in general. mor pe buzele lor. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. ~1ama. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. fiind sufletul copilului. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . mai ales. iar barbatii eu ochii.~titi oare. 0 casa fJ'umoasa. Para sa Ii se spuna. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. dar.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. crescuta sub masca iubirii. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. actioneaza ucigator asupra copilului. judecand dupa jaloanele proprii. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei.

Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. dezbracat. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. La iubire . care nn se pot in~ela. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. I~i face "treaba" In pat 79 . chiar daca ii mai biciuie pasiunea. ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. prin lenjerie sexi ~i zorzoane.prin iubire. Aici. sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. nu-l mai excita. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii. Un corp feminin normal. sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. Se iube~te cu inima. nici de podoabe pentru corp. Cunoscatori In aceasta treaba. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. a~a cum 0 fac prostituatele. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba .prin obligatie. La obligatie . lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. Dar. el face ce trebuie . prin comportamentul lor. Ii omoara dragostea sufleteasca.munce~te ~i In relatiile intime. Barbatul reu~e~te mai u~or.

BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. a carei forta motrice este femeia. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. acesta nu va face nimic rau. Femeia. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. sa adoarma mai repede. extenueaza. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. pentru ca maine are foarte mult de lucru . Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. a unui prizonier. A~a apare rautatea. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. irationala. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. este periculoasa pentru cei bolnavi etc. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului.

Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. cea care zide~te familia. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie.iasca acest sentiment mai presus de orice. cre~te odata cu anii. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. Dragostea sufleteasdi.Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. eel mai greu Ie este acum copiilor.. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. EmoWle. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . Dupa ea urmeaza energia respira!iei. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. Femeie.. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit . Un exemplu. Iar emo!ia. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. va disparea. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane.

a~a de tare se grabese. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. Lowl dureros respira ~i el. Atat de greu. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. Durerea. Deja v-a mai trecut .parea nu-i pare atat de rau. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura. voi seoate raul din loeul bolnav. ulterior. Abia dupa aceea. Nu trebuie sa faeem nieio pauza.asta nu!. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. in plus.. aritmia.. dar daea este vorba despre un organ intern .eontinuam sa respiram fmpreuno. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. 1'v1inunat. Aeum. am expirat mai mult.. dumnezeiasea. Nu. Am expirat raul 9i am inspirat hinele. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. prin expiratie. am expirat raul ~i am inspirat binele. eu gandul.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine.Nu uita{i sa va gandifi. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. voi duee binele in load bolnav ~i. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. afi inspirat bineie . mai mult bine. aeeesul de astm tree in eateva minute. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. pI'in inspirafie. inca... Vom da. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior .. Afi expirat raul. eu fmpreuna eu dumneavoastra.

ne~tiind sii gandesc. Subliniez . Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. Jumatate din ganduri sunt negative. apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. La fiecare inspiratie. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. Cand mii bantuie indoielile. Cer iertare corpului meu pentru eli. 83 .fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. i-am provoeat atatea suferinfe. pentru a pricepe.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. fie ~i numai pentru asta. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. in eon~tientul nostru intra un gand. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut.

Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. nu 0 singurii data. i~i corecteaza prezentul. acela va fi deceptionat. rugaciunea con~tient direcrionaHi.an. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire.. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. Cine cere mai mult.. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. ma izbavesc de nevoia de a sufer. Stresul. l~i eorecteaza viitorul. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele.prieten sau d~w. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. # sa tragi nn 0 singurii concluzie.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea.' Capat infelepciune fara sa sufar. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Cine i~i coreeteaza treeutul. Cine l~i eorecteaza prezentul.

A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Frieile sunt multe. binele este ceea ee fac eu fnsumi. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. de exemplu. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata.. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. vine sa-fi spuna . eel mai bun prieten 85 . eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Pentru ca. cu adevarat. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. Fricile mele. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. cred fn cuvintele mele. daca tu nu mil la§i. Dar de unde vine friea? Prietenul tau.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. Cine devine rau. va suferi. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. Frica fti spune: prietene. i-ai pricinuit un rau. daea nu ma la§i. Spune-Ie chiar tu acest lucru. Lasa-le pe toate acasa. de el nu se lipe§te raul. Dar. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. e§ti un fricos. pe nume frica.i ffi spune ca nu exista vina.scumpule. au multe nume. eel mai bine in!eleg copiii.

at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. ca e. De$teptul este curajos . Dar pentru ca iubirea sa poata veni . Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea.1?ce este binele . n-o lua cu tine.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. nu-i a. inseamna ca tu. copilul 86 . Rautatea inro. alifel te vei imbolnavi. din frica.}i ai fost nevoit sa sz{feri. Dad trupul tau nu se simte bine. fiindca ii e bine acasa.}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. se rup oasele yi apar sangerari.LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau.Jiputernic. te distruge.Jtiut acest lucru . tu trebuie sa dai afara rautatea. Ea se va bucura.Ji rClUtalea. asta inseamno. decat sa-fi spuno.Jeyte 10cui bolnav. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a. Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. De la rautate creyte febra. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri. bolile nlt se lipesc de el. Ea vine tocrnai pentru asta. Si tu vrei acest lucru.este nun-wi iubire. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de.}ti rau.Jt ai lasat sa intre in tine .Jtept. De la rautate se fac edeme. Iart-o pentru aceasta confilzie".Jtirau.}tie sa-fi zicii aiifel. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . Acum. Ea nu .}tiutpan a acum acest lucru .Jisa te faca fericit. las-o acasa. Acasa e totdeauna eel mai bine. N-ai . ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. Rautatea care nu este data afara. Numai rautatea provoaca durere. sa n-o iei Clltine. alifel vei suferi. N-ai . Odata candva rautatea a venit sa te inve.

rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor.. Va ingrijiti de corpul eopilului. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. dragi parinti. aid este nevoie de interventia rapida a medicului. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. ~i medicul asta ~i face. Unul din argumente este ea i~i strica auzul.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. Ca urmare a unor ganduri incorecte. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . Tipetele ~i bombaneala parintilor. Nu cred ca 0 sa reU$esc. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Dar tineretul chiar nu aude bine. dar i-ati abandonat sufletul. dar daca pentru bine1e copilului. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. EI face ceea ce 1i permite bolnavul.Din pacate.asta omul nu poate face. nu e pentru toata lumea etc. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta.

care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. Poti sa-i angajezi surori medicale. con~tient sau incon~tient. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Era yorba de un sportiv in activitate. Tot mai des mar de moarte sub ita . golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. lnima lui se opre~te pen88 . ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti.nu vor sa asculte lueruri neplacute. de dragul binelui.Luule Viilma o reaqie de aparare . In rest era insa umilit. sa-i pui monitoare. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. se va vedea Ia finaiulluptei. copilul ori va lupta.nu. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. cand avem in noi rautate. In sport era apreciat. In aceste cazuri medicina este neputincioasa. altele . Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. Ochii vad unele lucruri.este tot 0 eliberare. ori va muri . Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. El se afrrmase doar prin sport. Forra lui fizica rezista selectiv. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. in chip de stapani. vederea se narmalizeaza. Dar daca ei considera. Cand suntem lini~titi. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. totul este in ardine. Dadi parinrii accepta acest lucru. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar.

ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. Copilul este iubire.doar in postura de consumator . acesta se va insal1ato~i categoric. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Copilul nu este un obiect eu care.vezi Doamne. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. Sentin!a poate fi foarte trista. spiritual. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. palpabil. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . spre natura sau animale. Mamele nu in!eleg acest lucru . Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. atat pentru ea cat ~i pentru copil. chipurile. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. 89 . Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice.a secat izvorul iubirii. laudfu1du-se. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. mai bine sa moara. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. au 0 boala la cap. Asta este soarta copiilor in societatea. de binefacere. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. nevoie de el. poate. Sau. dar altfel nu pot sa-i ajut.

copilul care s-a nascut sanatos. baza carora este creierul. in sfanta ei simplitate sufleteasca. ~i 0 va face sincer. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. dar ce e rau aici este faptul ca. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. poate cre~te un geniu.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. Si astfel dintr-un flacau de la tara. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. simplu ~i nerafinat. 90 . atrage asupra sa nefericirea. ea incepe sa se inraiasca. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. Daca el n-o face. se poate imbolnavi. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. Femeia care. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. din politete. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva.

chiar :tara cuvinte. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. Deci. Pan a acum n-am ~tiut. acum. mam de~teptat. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel.Pamantul Sufletul este mama. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum . Toata omenirea invata din gre~eli. Dragi mame! Sunteri aarneni . prin necazul tau. In loc de asta.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. Este firesc. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Certurile. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. mamele au un puternie sentiment de vinovarie. 91 . ale parinri10r raman in sufletul copiilor. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. Din cauza grqelilor necorectate. gre~iti la :fel. ele nu ~tiu ins a ce este binele. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. asta este partea pozitiv6 a raului meu. farta-ma puiuIe. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. altfel nu am fi oameni. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca.1aceau ei". iarta-ma ". Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. De~i este 0 dorirrta sine era.

Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. invinuind pe altii. 92 . mar! $i numat tu e~ti de vina. Cereti iertare corpului ea. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. .in sufiet. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. Caud invinovatiti pe cineva. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. Cei care Insa sunt mca in viata. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. trebuie invinov~l!iti de ceva. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. s-a transformat in du~manie. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. Este un paradox.

1a celalalt va rama. Pentru ea este i. de~i ea I-a edueat. dorinta de a preintampina raul. Dar daca. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine.suf1etul Iui.. 93 .. durerea sufleteasca va dispm-ea. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. avertismentele.pe care 0 numiti preventie.a lectie penlm copil. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti.tie fata. sotuJ. nu 1'iranese sufletul. Copilul intelege totdeauna mai mult. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva.vada. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales.lle~tesa Ie nesocoteasea. iar mama sa . Ofiee om subjugat de sentimentul de. comiteti 0 mare eroare. Deschideti bine oC. 1a eel care a iertat. de~i poate 11indarjesc. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz.Niciun copil nu se na~te a1coolic.'1lportantaparerealumii~."'1ul celalalt. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. Invinuindu-va copilul.i nn durerea sufleteasca a £lului. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. fiind bolnav. Invinuirile sunt insotite de amenintare . Povetele. pricinuita chiar deea . Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. mama . Apare 1a cabinet tL. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!.c«"'. ii da batai deeap.Sru.De cenu.ne.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului. (sotia). Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi.. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere.

Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.chiar daca parintii i-au conceput tru.ror vietilor sale. Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi. i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema. In aceste tanguiri este atata repro~. cat sunt de nefericit . Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei.. .Luule Viilma sele copilului.. nu a avut cand sa invete lectia razboiului.i mai rau. .discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. Dar dad s-a naseut in acest secol. Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. . spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat.n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea.frica . Pana . copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. acestea fiind succesele ei.ml-mi fa rau!. E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite.el se va simti ~i mai rau. In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ".saracul de mine. 94 . o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . care deocamdata este. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista.. are un gust amar. Ea devine amara din cauza rautatii.i acum e . Nu vede insa figura rugatoare a copilului . Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: . $i din mila fata de sine .pul. neapucand sa rezolve 0 problema.mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu. $i-ar fi putut alege parinti mai bogati.

Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Repertoriul este foarte asemanator. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare.. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. etc. prin insinuarile lor. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. incep sa-~i invidieze copilu!. nu te poti mi~ca din loc. ~i astfel. Parintii.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. La fel este ~i sufletul copilului. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. eel nu sunt iubite. dar. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. Cu cat vanitatea este mai mare. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. lnvidia este un stres perfid. care nu s-au realizat. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. ea Val' sa seape de ele. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. ne~tiind. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. orieal te-ai stradui. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. Nu exista oameni tara invidie. vor ca copiii lor sa fie fericiti. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite.

copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. Computerul nu te invinovate~te. evident. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Binele va veni de la sine. mra sens. ~i el va in!elege. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. Ea spune ca ti se striea vederea. Dar mama este nemul!umita. nu ii cade pe picioare. cum se fac luerari de constructie sau altceva.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Se teme sa nu se raneasca copilul. ma~ina. Drumul devine greu. cu el !i-e bine. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. nu-l atrage intr-o banda eriminala. EI nu intelege pove!ele mamei. Una se teme pentru copil. nu te sperie. mra bueurie. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. dar ~i strainii. Una din formele ei este gelozia. tatal. daca Ii spune!i eorect. spune!i-i. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. nu se infurie. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. 96 . Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Ca doar computerul nu mu~ca. periculos pentru micut. in viitor.

deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. iar mai tarziu. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. de a calea rufe etc. nu ~tie sa faca patul. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. Dupa program. nimeni nu mai vrea. de a face curat. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. Din copil a creseut un lene~. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. Mama §tie eel mai bine. ~i a~a incordate.. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. pana la scandal. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul.ranita. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. in afara de chinuita mama. ea 0 explozie. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. Devin inutili. scandal care. Bucuria de a face Ii ramane 97 .. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. va ramane in continuare sclava lui. ori sa devina ni~te ra- t$.

Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. dar moderat. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. Dar mamele. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. lnima Ie va spune rand sa vina. sa impuna.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. dau fuga la ei ca ni~te apucate. sa ceara. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. Tot ce face va fi insotit de bucurie. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. vin rar pe la ele. sa domine. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. dirijeaza.. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. de ce sa-i deranjezi. sa pedepseasca etc. nedandu-~i pace nici lor. acum oameni maturi. vor veni. Au ~i copiii viata lor. sa se zdrobeasca. mai ales familia. nici celorlalti.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. de priceperea. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. la nevoie da sfaturi. de logica. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. sa se ingrijoreze. sa ameninte. 98 . sa regrete. de abilitatea.

n-am ce face. Daca are un hobby. yeti primi.munca este grea 9i de lunga durata. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. spaimele. Inima ei se va lini9ti. Mol' de plictiseala.In caz contrar. Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara.ca. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. . Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. nu are rost sa ma apuc de ceva. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. invatati continutul acestei cfu1:i. Draga copiie. 9i lovituri. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Sa nu fiti naivi. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament.toare.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. dar bine:Ia. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. mama visurilor tale. Crede-mat Vreau sa va previn . Apropo. Justificari -gasesc destule. ca raspuns. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. 99 a femeie .

Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. am descoperit cu uimire ca am un stres . Cum se obi~nuie~te 100 . de deceptii. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor. P. de aceea am destul de suferit. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Dupa cum se ~tie. Ca 0 teava de evacuare.xJ. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. urinare frecventa. diaree. transpiratii. Ie vine in ajutor. de insuccesele meIe.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. pe masura posibiIWitilor. vezica urinara. Puteti avea frisoane. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. varsaturi. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e.

Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. Dimpotriva.asta mai invat deocamdata. Acum ~tiu ca propriul meu stres . pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. am invatat deja sa 101 . pentru ca vad cat este de rau. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul.oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. Aceasta este parte a mea tare. . Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. ~tiu sa-mi tin gura. trebuie sa-1 eliberez. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. Daca mi-a aparut un astfel de stres. A~tept sa ma apere aitul. Asta duce la deceptie §i la indarjire. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. daca stau sa ma gandesc. Din fericire. Daca ar sari. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. se intampla intradevar. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. macar exterior.

prin partea ei buna.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. Fiind imagine a mamei mele. . de~teapta. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. ca ma predau. poate ~i frumoasa. Incapatanarea mea m-a ajutat. simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Frica . . sa ies din unele situatii delicate. 102 .peste masura de mare . larta-ma. Cine ~tie. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. dar in prezenta altara Hi domini ematiile. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. putemica. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Sotul ~i copiii au vazut. Doamne! Dar aceasta este adevarul. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. Repet iara~i ~i iara~i. indiferent de ordinea cuvintelor. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. iar prin partea rea . exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. o 'lad deodata in locul meu pe mama.nimeni nu ma iu.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. desigur. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Da. dar nu-mi neg negativitatea.

exista 9i rautate . acela te invata mai mult .. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu .Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. Si pe cei care imi sunt apropiati.t ar fi trebuit. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI.asta n-am 9tiut in copilarie. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.-anat gre~elile altora.Jtiu ce-mi place mie. acum Ie-am spus direct: " Cum a. 103 . dar inca n-a{i taiat copacul. Cine te iube~te mai mult.Jipe deasupra . N-am '. Acum imi vine sa rad.trebuie sa fim cinstiti. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Cer iertare corpului meu. dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. Altfel.J. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. Omul este totu9i un prost. Durerea din vezica urinara a trecut demult. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Doar I-afi crestat nitelu. dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI.. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Daca exista durere. tocmai bine ca urmele sa ramdna". Dar di lectiile se dau prin intermediul raului .

ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. omul bun. a clevenit un sti1 de viata. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul.poate sa spuna. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. mari ~i foarte mari. In final.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". Exista minciuni mici. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. dar de rau nu vrea sau. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. 11va statu. Si atunci d. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. dar claca ii ceri parerea. nu are curajul. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. nu ti-o spune verde in fata. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. Asta inseamna minciuna. mai degraba.ltii. dorind sa fie 104 . De exemplu.cuta de altul. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. De bine . Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti. cineva vede gafa f8.

Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau.i sa traiasca corect. nu sa se autoamageasca". ca §i. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. teatral ~i fals.lui ii place adeviiruL El ~tie ea.. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . Sentimentul de vinovatie. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. vad i. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om.. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. el de fapt a facut cel mai mare rau. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau.la serviciu ii merge rau. De exemplu. daca eu ii spun adevarul. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. . a~a-numitii oameni hipercivilizati. Este greu sa auzi adevarul. chiar din cauza ei. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. care nu face niciodata rau altuia.Alunga raul din tine un om bun. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. dar ca sa-i spui unuia bun. Pentm ca se considera buna. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. dar nu vrea sa recunoasca.'1sa foarte rau. mult prea bun. tu care e~ti drept. Doamne.. ce sot bun are. in 105 '" . sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna.

ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . sanatatea lui se va indrepta. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. n-a putut sa 106 . dar doar pentru ca. Doamne milostiv. este 0 mare arta. poate.Luule Viilma fara. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. Ru~ine mi-a fost.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. i-am spus cauza. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. In sfanta mea naivitate. Se plangea ca nu-i ajung banii. chipurile. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. Odata. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. Daea vreti sa ma contraziceti. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. tratand pe un strain. Un om in aparenta cinstit care. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. candva. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani.}i dumneavaastra nu va e ru. din delicatete. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. dar nu ~tia sa gandeasca.

combinali107 . Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. Vorbind despre cinste. nici in parinti. cand va cre~te mare. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. ne avand experienta . pentru ea ei I-au facut un inadaptat. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. Poate fi de~tept.n cuvintele se transforma in fapte. neeinste. Extrema este totdeauna periculoasa. EI a venit pe lume sa invete cru. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie.Alunga raul din tine fme. EI nu va mai ere de in nimeni. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. va temeri de ei sau Ii urali. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Aruncand manu~a lumil paditoase. fala de premcatorie. au respectat cinstea atat de mult. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. de fridi. hotie. De aceea. putemic. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare.

e cinstit fata de ellnsu~i. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi.Luule Viilma uni.. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate.'la salvatoare. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. daca durnneavoastra.nume. fata de toate lucrurile tulburi. tainuire. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. ma~inatiuni ~i mita. Cu cat va dezvoltati ideea. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. n-o sa mat fiu iubit). Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. Cereti iertare corpului ca. in pacato~enia lui. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. mai mare. ~i fata de minciu. prin aceasta. I-ati condamnat la 108 . dindorinta de a fi bun (adidi. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. Dar ~i fata de tacere. om inteligent. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati.

in locullui. Daca yeti rezolva eoreet situatia. Spre uimirea dmnneavoastra. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el .torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Iertati-i rautatea. a!i invatat sa va aparati de ei. inainte ca ea sa se declall~eze. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. 109 . prin ele.restiti dunmeavoastra eu voce tare.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. ca 0 ur. In felul acesta. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. veti putea anticipa ce explozie urmeaza. Prill aceasta. Despre aju. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. lle~tiind sa 0 eliberati. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. dar pentrl. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. omul redevine deschis §i placut. Odata trecut momentul. Evident.Alunga raul din tine chinuri. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea. trebuie inca sa mai illvete. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea.lti. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Cum sa clispara daca oamenii. ca 0 cre~teti.

atrageti umilin!a din partea celuilalt. neghiobia. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. Daca va e foarte mila de un batran. pentru ca ati invatat aceasta lectie.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. Dar. tata. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Umilindu-va.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 . dar ei l1U-~ivad gre~elile. Poate sa va spuna arice ~i oricand. La batrani. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. dadi ati cerut iertare. ci de rauI propriu. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . pentru ca acela va este mama. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te. ca ~i dumneavoastra de altfei. dar in realitate ele va ina1ta.. fiind silit de 0 situa!ie. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. Dar. umilitoare. dupa ce ati cerut sincer iertare. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. sora sau frate. Iertati-l di va irita cu neintelegerea.prin suferinta. yeti fi surd. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. In realitate.

De obicei. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. Batnlnetea este 0 notiune relativa. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente .nu-i mai pasa nimanui de mine. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. fmi doresc raul. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. ci faptele lui. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. La randul sau. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . ba dimpotriva se imaiesc. Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. 111 . nu asculta sfaturile. La batrani. care ins a nu accepta invatamintele bune. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. celor dragi. Cu timpul vor aparea probleme. nimeni nu face ceva de dragul meu etc. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte.Alunga raul din tine du~miLnoase. tofi a~teapta sa mar. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. prefera medicarnentele.se da la 0 parte. Nu-l considerati rau pe el.

dad este posibil. apoi. ci ~i dintr-a altora. fugim de lectiile de viata ca. in aparent a. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. nu numai din experienta proprie. chiar ~i rnai mult. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. dar nu mai e copac. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. copacul se poate inalta pana Ia cer.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . Dar. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. nu mai are viata. chiar daca mai tipa Ia VOl. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. dar distanta nu permite. Adevarul e ea nici parintii. Dar. eel care vorbe~te are dreptate. " . Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. orice bine in exces se intoarce in rau. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. candva. Justificarea este convingatoare. bunica sau bunic. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt.

Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine.voo. Luminarea spiritului 113 . lectii10r de viara va impra~tia panico. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. putere ca s3. Cll cat se considera mai de~tept. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. 10. va deveni neobi~nuit de insufletita. acela ~tie ~i el sa moara. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. celui ce se pregate~te sa pIece.tern s-o. tvlata. puteti S8. Orice durata are candva un sfar~it al ei. Intelegereo. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. Omul modern. ell atat mai putin vrea sa moara..Alunga raul din tine urma. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta ..stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. capataiul tatalui dumneavoastra. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. practic.ti langa un muribund. Dadi va aflo. ca in loc sa menrinem viara in om. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. mama.. a ajuns pana acolo ineat. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. inteligent. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. transformat in bine ~i chiar eo. ~i pe mama. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. De dite ori nu ar fi trebuit. pricepereo.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato.ceasta. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. Veti simri ca raul mo.

batranetea nu este 0 boala. In timp ce gradinitele. va va ram€me Intelepeiunea vietii. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. Pentru un om eu judeeata. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. Ea a devenit un mentor. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . azilele de batrani ~i inchisorile sunt. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. De regula.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. acela va fi umilit. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. eu diferente nesemnifieative. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. casele de cop ii. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. Moartea nu va va mai ingrozi. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. iar nepotiea fuge de acasa. Va disparea sentimentul de regret. Orice om este captivul gandurilor sale. minora fiind. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. parintii ~i bunicii. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii.

Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie .nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda .Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. Nu ajunge insa numai iertarea. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i. mare~te raul pentru ca suferind. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. totuI va fi in ordine. De cand e lumea.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. dezamagiti. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. nu poate deveni mai de~tept. spre marea lor nemultmnire.. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. Dadi veri invata sa gs.adica minciuna . Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. eel care sufera. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. 115 . spuneti-i in fata ee a faeut.g. Prin tacere.

Ea va deveni echivalentul tatalui ei. £iica ei ar putea sa decida ca. Dar. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. subliniind fiecare cuvant. in locul ei. barbate~ti. va fi preferat un barbat. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. Barbatoase. Aceste fete slLnt derutate. eu siguranta. ordinea ~i curatenia. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi.setea de ca~tig. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. 116 . dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. feministele vor protesta imediat. dadi mama renunta de buna voie la demn. femeile de tip Iuptator autentic.declara. feminine. ea are scopuri mari. Nu o intereseaza lucrurile marunte. este mai bine sa fii barb at. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. evident masculina. Nu ~tie sa fie femeie. ell 0 podoaba capilara bogata. folosind un ton rastit. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . pentru lini§tea familiei. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i.

ca forta. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. Ia bueuria de a fi mama .mai femitl nina. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . dar eu 0 singura eondifie .. pentru ca va inceta sa fie femeie ". pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. va fi mai masculin. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla.Ji iubeasca mat intdi so!ul. iar femeia . Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului.. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. s-ar putea sa mai aiba copii.. Din momentul dind va fncepe sa-. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. mai devrerne sau mai tarziu. care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. In lac sa se compare... numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere.. Atunci barbat . ce sa mai vorbim de femei. De exemplu. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Pretind foarte mult.sa-. Ia organele femeie~ti. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. Fetele acestor femei nu vor fi fericite.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru. In treaeat fie spus. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. La ele totul este impins la extrem.

asta inseamna di nu ati procedat bine. Pas cu pas. de exempIu. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. De obicei. corpul lor tot mai incearca sa intervina. Dar. ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. De fiecare data. Doar i-ati acuzat pe barbati. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra.de ani buni. dar n-ati inteles. 118 . Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. de radiculita lombaro-sacrala. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. dar n-ati avu.t niciodata timp sa-l ascultati. pentru ca altceva nu . intruca. Se imbolnavesc. pori sa ramai flira unul din organele respective. daca nu vrei sa fact sex..Luule Viilma in fond la una singura . Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult.t va este tot mai rau. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti.sa fii a~a cum spun ell. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale.tie este parerea unei femei autoritare. dar nu l-ati ascultat.

I-am vorbit despre stresurile lui. ~a a fost. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet. M-am uitat la el . Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. ca om. Bra}lil ii atarna ca un vrej. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . Barbatul a dat din cap afirmativ. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. intr-adevar. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. dar care este confundata cu politetea :fa.. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui .era numai iubire. dar viguros ~i energic.ma iubea ~i pe mine. Probabil. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta.$i. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. P. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. Durerea venea de la cea:fa.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. Nu ca femeie. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala.tarnica. Iubirea femeii poate face totul. Forla femeii este iubirea. deci a inteles totul.

.tata a fticut tot razboiul.a a fost..Luule Viilma "A. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. Eliberati-l.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. Primesc 0 scrisoare . Incercati sa intelegeti.. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor . ci din cauza seeei de a ca~tiga. Au trait pana la 90 de ani .jtia ca se va fntoarce . pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Mama . Pentru majoritate. sorul m-a parasit . Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. ca sa puna capac.si nu se mai fntoarce.Jeza nimeni.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. Se mira §i el. acesta este eel mai eapricios dintre toti. copiii ma urasc. in familie a mai aparut un copil ~i. acasa la noi. sa vedeti. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. tata s-a dus dupa ea ". De fiecare data. mama mai punea 0 ft17:filrie. Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. a poseda. cand ne a§ezam la masa. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. doamnelor.ji pentru el .}i acum sa fac . . Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. Orbirea omeneasca ma doare. Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce.ce sa fae. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine.i pe locul lui nu se a.mi-a raspuns barbatul. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 .Ji s-a fntoys. ci'iviata vi se complica nu de altceva. Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei.

voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. nu milllit. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . Prima meditatie . sa nu ne deranjeze nimemo 121 . . Veti inva!a sa fiti ferieit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. inca a data. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. care a venit sa ma invete. ei se vor imai ~i mai tare. aparut de undeva. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. Tineti minte ca.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. Orice clipa. in tot cazul din mine. a 0 contempla ~i a 0 admira. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. eu altul. Respir 0 data. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. Cand veti dobandi starea de eehilibru. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze.eute.

rara sa vreau. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. n-am simtit §i n-am inte1es. prin tacerea mea incapatanata. fiindca pana acum nu am vazut.. am a~teptat ca. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. prin provocarea de certuri.eu. fericirea mea nu ar fi avllt margini. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. ca nu te-am lasat sa pleci. iartama ca te-am crescut atat de mare.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. prin capriciile mele. neexprimate prin cuvinte. 122 . In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. am mers pe aceea§i carare batuta. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin deceptiile mele nenumite. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. larta-ma ca te-am primit. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . de~i ma consideram atot~tiutoare. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca. larta-ma. prin istericale. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. rautate ca nimic numi iese cum vreau . n-am auzit. in sfar~it. cineva sa ma bage in seama §i. inadins nu am facut nimic.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. cand s-a ivit ocazia. inghitindu-mi lacrimile de rautate. Stii. te iert ca ai intrat in mine.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

Considerandu-ma infailibila.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. in schimbul grijii lor. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. lasandu-te sa cre~ti. iarta-ma ca. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Urasc minciuna. eu procedez ca # tine . Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . eu insumi nu ma inteleg. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. temandu-se sa VIDa la mine. dar oricum te superi. invat doar. Eram mahnita ~i plangeam. La drept vorbind. Nu pot sa spun totul. Dupa parerea mea. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. Atunci ma simt foarte riiu. Le condamnam pe mamele care. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. nu m-ai fnteies bine. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. tu te superi. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. II invinovateam canu are incredere in mine. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Ma simteam ofens ata. dar pana acum nu i-am cerut iertare.Luule Viilma cu oftaturile tale. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. asta nu recuno~ti. Cum iti spun ceva. iar el raspunde binelui eu rau.

Draga rautate copi. pentru ca aveam nevoie de leetia el. cateodata. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.'" ZuZmeu nu ma iube§te. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile.dragostea copiluZui meu. 129 . Cerule. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. numai sa se umileasca in fata mea. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. l'n loc sa ierte. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Acum inteleg de ce. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. Corpule drag. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. ti-am mcut atata rau. n-are importanta pentru ce.

Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. Draga rautate. Cateodata. sup arata.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. Toata fiin!a mea se revolta. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. incep sa caut vinova!i. pentru mine. Sa 0 iertam. Draga rautate nimic nu este a. dar simt. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. de~i nu a!i mers mult. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. cum se lasa sacul de pe umeri. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. ~i sa-mi spuna la revedere. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. dar acum ~tiu ca tu. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 .Ja cum vreau eu. mra sa sta!i 0 secunda. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. draga corpule. Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. uitand de picioare. de parca a!i avea bataturi.

cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. nici ca ma mai gandesc. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. sotul meu ia el ma~ina. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. datorita tie. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul .Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. drumurile sa fie bune. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Eu vreau sa fac bine. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. dar eu a~ prefera sa se 131 . ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. aproape deloc. Datorita durerii care imi arde talpile. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Imi aduc aminte ca de fiecare data. Abia acum am inteles toate acestea. nu ganduri. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. deeM sa plee dupa treburi. Eu vreau ca totuI sa fie bine. Pe urma. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. prin care tu m-ai facut sa gandesc.la asta nu ma mai gandesc. sa 0 poata face imediat. ele n-au mare importanta. eu ma~ina cutreieri lumea. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. nu? Si am de facut lueruri bune.asta nu. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna.

inadins nu bate vantul. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii.. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. pre cum boala de gat. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura.nimeni nu ma iube. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. pardi a batut vantul. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. tot n-am inte1es. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai.Luule Viilma rezolve singure. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. de ee chiar azi arde soarele? leri. Ba o iau la fuga ca la incendiu. Drase barbatii slabi. Vreau sa fiu respeetata. N-arn ~tiut ca. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica ..care pardi e facuta contra mea. n-am ce spune. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine.. De ce azi.te. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. nu ~tiu de ce. di de necaz am Inceput sa va insult. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. dupa parerea mea. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care. rni-am pus pantofi eu toe. ba stau degeaba. nici nu gandese logic. 132 . sunt u~or de rezolvat. fiindea am vrut sa arat mai bine. dar defectele Ie vad doar la altii. ce buna sunt.

Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala.Ji ia forma biitaturiZor. dar nu ma gandese la asta. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. dupa parerea mea. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. nu altceva. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. Acum ~tiu ca. COl:uul tau te ajuta. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. ~i chiar daca vad bine1e. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. nu e. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. in limitele posibilitafilor lui.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. acela 1ivede frumuse!ea. in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. in realitate. de fapt. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. pantofii nu 133 .Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. ~i daca imi aduc. pentru di eu sunt posadi. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. Tot rasucindu-ma. De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. din cauza rautatii mele. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". Se pare ca Slma rational. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare.

Iuati de exemplu. $i imi face placere faptul ca. Privirea ii scanteia. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare. 134 . libertate ~i bucurie.mai calm ~i mai cuminte. Simt pe nea~teptate ca. Cand am terminat. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. a ridicat ochii. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". daca inainte eram agresiva in dorinta mea. Urmariti-va gandurile ~i reactia. cu aceea~i placere. daca inainte bombaneam cu placere. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. cu aceea~i saco~a grea. acum. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. cand se duce undeva. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. lncet. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Acum. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Daca ati remarcat.

Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa.62%. compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. Nou nascutii au in corp 70% apa. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. 135 . in organism se acumuleaza un reziduu . apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. Picioarele se umfla ritmic . dar noi nu intelegem. Pe masura ce stresurile se adancesc. incat sa para un b~Hrandecrepit. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. e de la caldura ~i de la sedentarism.seara ~i dirnineata. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. A~a se produce imbatriillirea. Maturii . Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos. in sange exista 84% apa.zgura. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. Un copU se poate extenua atat de tare. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor.ri mari.

Cand trombul astupa vasul de sange. Acest lucru este periculos pentru viata. celula ramane mra hrana 9i moare. adicii iubire. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. Sangele simbolizeaza femeia. Ciind se infunda un vas limfatic. . Pentru a evita acest lucru. Limfa simbolizeaza barbatul. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. care. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. EI ar realiza mult mai mult. Forta vo. . nu ar mai avea stresuri. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. Din pikate. trebuie sdipat de lacomie. Sangele hrane9te. intei. 136 . prin marirea lor 9i prin durere. dacii ar avea forta vointei. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. aceasta se intare9te. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Sanatatea simbolizeaza iubirea. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. se afla in inima femell.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. iar limfa curata. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. fiind sensul vietii. Atllandoua sunt vital de necesare. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate.

Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. tot dumneavoastra. ea se va umfla la fata ~i la maini. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. ea apoi. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. 137 . Edemul ineepe de regula de la picioare. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. ill suflet dezamagirea. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. barbate~ti. mangaindu-l pe cap.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. Aceasta situatie . veti intelege d. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. 11stingheriti ~i mai tare. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. umflaturile vcr fi la trunchi. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. In final sufera sotul. sa-1 criticati. ceea ce demonstreaza 0 ra. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului.

Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". i~i dore~te rauI. atat femei cat ~i barbali. ca doar munca nu te omoara. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . il va bodogani: "Tie ce-fi paso. 'lor aparea nu edeme.. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. ci direct cancerul vaselor limfatice. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave. Tu e~ti sanatos. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. va avea aceea~i influen!a.pe care 0 are de la mama sa -.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. Uitati-va la oamenii batrani. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. treeand peste durerea din artieulatii. 138 . A~ fi alergat ~i eu. . eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. Pentru ca cine este diu eu sine. provocat de neputinla. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. dar eu sunt bolnava" . Dispretul tanarului fata de el insu~i.

Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. Aeum a$ putea sa-i spun. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. ci doar comandrc. pentru la~itate ~i neputinta. veti descoperi acest lucru. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. punand-o pe femeie la locuI ei.isa se ocarasea pentru prostia lui. iar veneIe la femei. stimata colega. dar dansul nu mai este printre noi. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. dau ordine. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. sa-mi spunefi $i mie". Daca dumneavoastra. venele lui se vcr dilata. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. deranjeaza ~i strica totul. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul.. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. se va alege $i eu 0 cangrena.

daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. ulceratia nu se vindeca. Daca. ci pe barbati. venele ei se 'lor $i illiflama. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. in plus. Daca TIU .Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. Daca femeia va cere iertare sincer. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . din motive economice. se 'lor irrflama ~i venele profunde. Daea se trece la regim vegetarian. din tf)t sufletul. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. Cangrena apare mai rar la fenlei. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. Dar. Cu cat rautatea este mai mare. cu atiit inflama!ia este mai puternica. dar pentm scurta vreme. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Dadi rautatea nu este eliberata. trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. arterele lor se vor imbolnavi. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Daca. Rautatea . Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. rautatea va intrece regimul vegetarian. rautatii sale pe neputinta sexului masculin.niciodata. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. se va vindeca.

Setea de a ca~tiga este un stres viclean.material. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin. pentm a se putea elibera. din cauza setei lui de a ca~tiga. Ele vor incepe sa doara. niei nu ob- 141 . corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. in contrapondere. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. Oriee om se vede pe el in celalalt. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. acela~i val se va urea in sus pe oase. ea. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt.Alunga diul din tine reo Apoi. ia utte fa altif ". Daca barbatul V8. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. bogat spiritual ~i abia apoi . De~i. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. eu cat defectul tau este mai mare. In feInl acesta omul devine. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. La un om care ili seamana. Daca el nu §tiemaiintiisa. de cand e lumea.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac. inainte de toate. avand sediul in inima. dar datul trebuie sa preceadii primitnl.dea.

acest lucru se va exprima. Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. Scapati ~i de refuzu1.'1 ansamblu1 sau.femeia. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor.. $i daca. dintr-odata. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse.zuta cre~te pana la stare a de explozie. va fi ca un tunet pe cer senin. Tesutul moale . Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim. ceva san cineva vrea sa se elibereze. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in .e1 se refera 1a dumneavoastra.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. Osul reprezinta simboIic barbatuI. c§. incat uitam complet de rau. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. pentru ca e~ti inteIegator. ~ .nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului . Cum se va manifesta explozia . Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. 142 . trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. sub forma unor calamita. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. Scapati de orice gand rau despre aitu1 .

Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. iar partea masculina . in schimb 11invinuie~te. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. De~i. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. el are doua parti . splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. 143 . Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. El a fost creat pentm a proteja femeia. sangele este femeie. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. copilul va avea anemie. abligatoriu capilul va avea anemie.Alunga raul din tine Ficatul.de leucocite.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. nu da nimic altuia. simbolic. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. Cand barbatul este furios. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare.

ca- 144 .iubirea. respectat. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. a ob!ine. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii .furiati pe eel care nu da. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . dar pentru a da mai mult. sa vi se acorde atentie. Va in. acela~i lucru tara de care nimeni. Ce anume dore~te sa obtina? Pai.asta este tot sete de ca~tig. De regula. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. Ati dori sa dati tot mai mult. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . trebuie sa primiti mai mull. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. ea va capata 0 asemenea putere. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Dar.omul de alaturi. iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. nicaieri ~i nicicand nu poate trai . Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau.necesitatea de a da.

e om cinstit. Dar. Atunci veti observa ca. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. in loc de cadou . acelc va considera . $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. din cupiditate. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea .Alunga raul din tine re nu permite. Cine cade in curs a . 145 . Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra.}te ". Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. va fi recompensat. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete.partii inferioare a corpului. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. dati un buchet de flori de camp.. inclusiv munca. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita.}i pedepse. in loc de un buchet de trandafiri. ci banii pentm noi. Dad. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat. i~i condamna sufletulla suferinte.. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. care nu rezolva. inclusiv gandurile. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. in popor se spune: "Dumnezeu vede .este hot. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. ace1a. cine nu . oricat ar fi de ciudat. Cui Ii place munca ~i i se dedica. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. relatiile familiale etc. nici sentimentul de paguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine.un pupic din toaUi inima.

Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . va fi lipsit de iubire. Cine a sperat sa faca rost de bani. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. Concepand cop ii. Cine a sperat sa aiba de-a valma. Cine a sperat sa primeasca iubire. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. va fi lipsit de sprijin. Unii 'lor sa capete sanatate.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. Oferirea iubirii este baza vietH. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. dar inca nu au divortat. Cine a sperat sa capete un sprijin. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. 146 . inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. va ramane :tara tot. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. va fi lipsit de bani. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva.va fi fericire. in afara de el insu~i.

eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere.copiii 0 fac prafln accident. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor.copiii ii arunca in vfmt. o pierdere materiala obliga. Aitul s-a straduit din toate puterile.doar ca sa ia fata. ParinW cumpara ma~ina . ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. daca iubirea lor era In~elata. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. Parintii strang bani . lecria nu se termina.Cll rautate. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. ci cat au aeumulat. Gandul se transforma in fapta ~i. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . face ma~ina tandari. incepeau sa se revolte pentru orice. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. el . a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. la recuperarea pagubei. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. ci dimpotriva. devenind realitate. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. el. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii. vrea sa 0 distruga. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. 147 .

Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. eu cat gloria este mai mare. i 148 . Astfel. Eliberali-va.. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. Avand-o. prin iertare. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. Acum ea se realizeaza prin moarte. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. incon9tient. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. neimplinite in alte conditii. din cauza unei critici. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. omul va in. De exemplu. se va comporta eu prudenta fata de ea.Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. de a fi in centrul atentiei. acum. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. ea poate ucide. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest.

mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai. Care credinta.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. ori di e midi. dadi nu va elibera!i de ea.provoaca durere. Ori ca e mare. Cand omului se intuneca mJlltea. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. depinde de cat de echilibrat este. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. Cerep. ala e". Ineepeti sa discutati euea. pentru acel~i lucru pentru care. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi. mai mult sau mai putin. dar n-ati Invatat. .mai mult.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea. Problema eiviliza!iei . Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. va. In general. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. oamenii nu se Inteleg ffitre ei.setea de a ca~tiga . Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. ne ~i.. el ~la fi chinuit de setea de bani. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica... Daea. Cellalli zei. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. vor suci rnmtea. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie . mai d.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta.? Indiferent care.'ltei.:\Teme sau mai tarziu. i 149 . iube$te. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic. ea va cre~te.

150 . sa illtre intr-o astfel de criza. 3 .' autorul lor se va . e~ti mai bun deca. de~tep!i ~i putemici.'11antesc. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. Ideile rupte de viata.Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. dar noi respingem invalatLlra ei. ace~ti zei omene§ti. poate. chiar dad1 pot fi minunate.t altii. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. . Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. va ±1 greu sa fie ajutat. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . In arice coltisor al globului pa. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . Un om genial. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. In acest caz. afla pc 0 cale gre~ita. cine nu 0 tine in frau. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad.el percepandu-le Insa ca fiind reale. pe nesimtite. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii.nu este foarte puternica. . . e~ti eu noi. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te...

ati fi fast in ne~tiinta. Multmniti ispititorului pentru ca. Eliberati-va ~i de frica. pentru ca acum sunteti mai de~tept. spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. la acelea~i incercari. mai curajos ~i mai puternic ~i. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Dati-Ie un raspuns raspicat. eliberandu-va de gandurile rele. denumite adesea necuratul. Apoi. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. dragii mei. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. de~i se teme de ele. ca Dumnezeu nu ordona. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. tataJ ii da aceasta posibilitate. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Sa ~titi. pe care ati atras-o ca un magnet. interdictii ~i amenintari de osanda. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. Altfel. va spun unnatoarele. nu interzice ~i nu ameninta. mai mult sau mai putin. cu ajutorullui. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta.

ea nu exista ni~te Ielatii simple. ~i-a subordonat trupe. .te ~i suflete~te partenerul de viati'i. din 152 .Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru. Deprim.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile.. lupta pentm denll1itatea umana. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. dorinta de putere. Nu e con§tient nki ca. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. daca am pricepe importanta ei. setea de glorie.. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah . setea de ca~g etc. Un om aflat in impas. umane. disnieii etc.urea provoeata de neintelegerea omeneasea.. care dore~te sL. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. despre orice oftat. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. N e mai vorbind de sclavia primitiva. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. dar nu e eon~tient de asta. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti.

Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. 153 . Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. spiritul omului se toce~te. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. Starea de de prim are duce la gripa. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. dar mintea dumneavoastra.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Lustrul exterior. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i... Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. acela va arata drumul bun. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Ne pu. Inainte de arice. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. Manierele fandosite nu va vor mai mta. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. are nevoie de odihna.

nu va avea dureri de gat ~i de laringe. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. nu se va mai lasa imbrobodita. Fieeare este liber sa aleaga. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. va avea mai tarziu ~i indestulare. Daea aeum zeee ani. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. Dar eine i~i spune parerea {ipand. se plang eel mai tare de dureri de cap. rost. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. atunci cand fae gripa. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. Cine alege setea de ca~tig. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. de Craciun. urmarea este di. in deprimarea lui. Ii irita sporovaiala mra. determinata de setea lui de a ca~tiga.val de gripa de Craciun. dar nu avem bani. Cine i~i spune parerea. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. care sa epateze. In eoncluzie . Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. va fi lipsit de iubire. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. va suferi de angina din eauza rauta!ii. Sau. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. pe eare sa Ie cumparam din magazine.Luule Viilma treaza ~i eritica. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Trebuie sa in154 . eu atat mai grea va fi forma de gripa. nu vor mai putea sa faca jonctiune. Cine alege iubirea. devin nelini~titi. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului.

Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. Si daca ne gandim bine. vinovati suntem numai noi. Cauta in tine cauza. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Prin urmare. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Dar. Cine se va elibera de deprimare. nu se va teme nici de nevoi. in cap sunt a§ezate gandurile. febra. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. eritemul. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. nici de gripa. eu eritem. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. cu edem ~i eu secretii. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". In lac sa fim curajo~i. eu frisoane. Durerea. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. 155 .

lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa. Excesul se transforma totdeauna in rautate. nas . Intrucat gasesc vinovatul in altii. secretii . deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci. Boala incepe de la invinovatirea altuia. 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. urechi . Cand va descifrati in cuvinte.rautate din suferinta .itie. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective. febra .timiditate maxilar .judecata.. pentru dumneavoastra. eritem (inro~ire) .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. Fiecare simptom are importanta Iui: durere . Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte.rautate din exagerare.rautate din gasrrea vinova!ilor.rautatea de a cauta vinovap. Deosebit de importanta este transpiratia. odata ell transpiratia. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii. . se scurge ~i 0 cantitate enor156 .Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte . ea se transforma ill cruzime.rautatea de a judeca pe v1novati edem . Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. pe masma ce cre~te. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele.claritate.importanta. ochi . trebuie sa-i doara ceafa. eu atM egoismul devine mai mare.maudrie.

de exemplu. Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. daca organismul vrea sa va ajute. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. daca lupti cu raul impotriva raulul. Va doare.a. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. insa. Daca durerea ar aparea la ace la. dar capul va spune: )} lata cauza . imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~.itV)} a.A!ungii rau! din tine ma de rautate. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. Victoria teorbe~te rapid. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Dadi.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva.gandirea ta gre.m. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. Durerea este sem. chiar fara a-I repro~a. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita.d. ati observat di frigul nu va face bine... Daca. EI insa este 157 .

puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Daca motivul ar fi frigul. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. ceea ce va face ~i de acum incolo. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. Daca. va curge nasul. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. de exemplu. de exemplu. va va cre~te febra. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. Daca. 158 .Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. Edemul va avertizeaza ca exagerand. Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. de exemplu. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. frigului i-ar curge nasul. Daca. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. .

va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. chiar ~i un guturai.deasca. In acest caz. Indiferent unde se afla focarul bolii. focul s-ar intensifica. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. In realitate. in primul caz. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. ea a venit sa va ajute. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. in ambele cazuri. chiar in cursul bolii. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. 159 . Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. Daca ganditi corect. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. iar in al doilea caz . omul nu a ~tiut. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. De ce orice inflamatie.n. Boala este mentorul durnneavoastra.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. dureaza eel putin 0 saptamana. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. el 0 ~i face. De exemplu.

sa mer gem la servieiu. Alta data.Ie raspund eu. adidi . Ar fi mai coreet: . in timp ee schimbarea de sine este libertate. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. In aeest eaz. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. Avem nevoie de libertate.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. dar in acela§i timp. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. ci sa ne schimbiim. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. prin foeul ei purifieator. mult mai rau. Ne obligam sa ne culcam 160 . Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. In caz contrar. impusa. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra.nu sa curatam. ci sa ne curatam. dar deja la un nivel mult. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. Indiferent de obiect. Atunei febra. Ne obligam sa ne sculam dimineata. Ea esteun ajutor. sa ne intoarcem acasa. ne transforrnam in proprii no§tri robi. obligandu-ne.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare.nu sa schimbam. 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul.

Va disparea oboseala.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. n-ai ce face etc. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. Pe seurt. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. indreptati-va imediat aceasta scapare. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. ca ni~te robi . Veli avea spor la treaba. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. iar munca ~i mai eficienta. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. starea de indobitocire. ii obligam ~i pe altii. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. a§a se obi§nuiefjte. lipsita de bucurii. nu se poate altfel. Cereti iertare eorpului pentru ca. N-af} vrea.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. nu se poate altfel. dal' ce sa-i faci. Ne obligam pe noi in~ine.. Exista 0 multi-me de justificari. Lumea va deveni minunata. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. in loc sa fiti fericiti. Nu yeti mai fi adus de spate. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. ne obligam sa traim. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. la cate chinuri v-ati supus. in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. trebuie. spinarea se va mdrepta u~or. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru.

senzatii de rupere a ceva. ma intindeam. salutam noua zi. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. "N-am chef' este un stres foarte serios. Nu ma garrdeam la nimic. el blocheaza partea volitiva a chakrei. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. In aceasta lume. adica incepe sa se poarte samavolnic. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita.. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. Intr-o dimineata stateam la geam. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. la nivelul coastelor inferioare. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. coloana dumneavoastra va deveni elastica. Erau multi. aItul privea dezordinea din casa. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. se obligau ei 162 . altul cauta ceva. altul croia un plan de razbunare. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. mai bine zis. blocajul se va intensifica. Daca insa negati prezenta acestui stres. altul punea la cale 0 infracriune. o va face cu sine sau va pieri. Cand veti lncepe sa va eliberati.. In aceea~i clipa soarele.care pentru mine este simbolullibertatii. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare .Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. altul suferea ~i se tanguia. Toti priveau undeva in jos. altul.

acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. oricat de viteji ne-am considera. de~i ne este tuturor la indemana. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. de aceea I-am botezat ea fiind rau. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. am J:ntelege.''' Nu. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. chiar ~i gandurile. poate. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. 163 . Trista priveli~te. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. SOal'ele stralucea ~i atunci. va trai rau. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Putem sa danlmam un monument. Niciunul nu se simtea liber. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. Dar I-am daramat parra la temelie. acolo este fixat tot ce exista in noi.Alunga raul din tine in~i~i. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". Cine 11 considera rau. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. atlli"'1ci. dragii mei. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut.

A~a se lnvata . tHci unul. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. pamant. Omul are ~apte chakre.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. Nu-i nimic. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. Din pacate. Omul emopilor Lnvata ca un capil. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. In medie.prin suferinta. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. conform nivelului fiedirei chakre. un. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. S-a lovit la lli'1 pieior. ceea ce i-a adus mai multa millte. prin chinuri ~i suferin!a. en cat furtuna este mai putemica. h 164 . Durata medie de viata este de 70 de ani. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. prin durere tIzlea. a ~i capatat experien!a. ~tie doar sa actioneze. Dar ~a Invat~im. 0 numim experienta. . Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte.

la madul de a domina. In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera.Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 .

Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea .~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .+ " \. \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei..

Dupa ee a simtit forta iubirii. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. 167 . + m + . in fine.Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea.~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::.

Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Omul emotiilor folose~te cuvantul. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui.va avea parte de intelegere. iar sotTIl vorbaret.Luule Viilma La fiecare om. adica sotia este putin vorbareata. suferinlele vor ineeta . Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. Intr-un intreg unitar . Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. familia se va destrama. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. V orbitul este exprimarea emotiilor. Omul sentimentelor amute~te. efectul va fi in~elator. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te.in familie . In orice caz.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. Tacerea este exprimarea sennmentelor. Daea el va invata sa gandeasea coreet.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. 168 . legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. iar tensiunea interioara va dauna familiei. un am pre a vorbaret sufera de frica .

Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". Cu singura conditie . Cine ~tie sa. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. ~i iubeasca. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. capabiE sa strabata mari distante. Sotii eu caracter asemanator. Cam a~a suna a plangere traditionala. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari.te. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . se certe. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . Cine nu §tie acest lucru. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva.. ematiile sunt ~i ele neeesare. pre cum 0 furtuna. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. a vietii. ~tie sa.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea.a cum trebuie. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.tiu sa ma supar.. Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. sa se justifice. se vor desparti foarte repede.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut. Nici macar nu . Nu infeleg de ce 711-a parasit. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. E1e due la certuri care curata atmosfera.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. sa demonstreze. Totdeauna aveam. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Prin urmare. pentru di nu ma apreeiaza a.

dar nu va fi plietisitoare. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. Astfel. inevitabil. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Partea buna a raului actual este faptul ea. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. in oriee om exista un bine ~i un rau.eratita. dar sa se eompleteze reeiproe. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. mane area . . Cine nu ~tie sa ierte. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. I~i vor da libertate unul celuilalt. libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. peste el va veni l'aul. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . Ei nu vor fugi de greutati. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora.mane are ~i eratita . mai devreme sau mai tarziu. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. Viata lor de familie va fi indiferent cum.Luule Viilma mai e mult. Vor cauta chiar ei 'greutati .

atingand punctul critic.dintr-ale sale. barbatul . Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine.unul masculin.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. in aeeia~i timp. ei vor forma perfectiunea. barbatul . cmand ar putea sa apara bolile. ar putea sa se transforme in cTUzime. nu se va 171 . Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte.inflexibilitate. Uniti prin iubire. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. Femeia este flexibilitate. barbatul . Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. barbatului . Dar. Barbatul ar putea. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Barbatul este creat sa fie stapan. Stapanul este un model. Femeia este incetineala. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. bilrbatul este viteza. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. cicalitor ~i invidios. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. de exemplu. Fermitatea masculina. Femeia invata din gre~elile aHora. dar dad sotii i~i schimba rolmile.in profunzime ~i ingust.

pentm di. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. 172 . SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. eelalalt va avea aceea~i opime. ca egala a sa. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. rarnanand totu~i femeie. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. Asta nu-l umile~te. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. se va ajunge curand la sarnavolnicie. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. femeia va sta alaturi de barbat. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. altul ramane In urma. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat.Luule Viilma pru1a arbitrar. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. Cei doi formeaza 0 familie solida. ornene~te.

Premisa 0 constituie iertarea.pa oricare alta.. Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. Noi apreciem doar partea aparenta. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. In fiecare ferode exista ~i un bfubat .. dupa metodologia mea sau dt. profunda a singuratatii. ace§ti oameni doreau sa aiba. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. dar daca ne uitam la eei singuri.. Dcar sa-~i fi gasit un bu.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie.. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita.f1 tovara~ de drum. Cine . In realitate. Numai nu 173 . N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca.Alunga raul din tine Necasatoritii. Toti avem dorinta de a spori binele. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare. Nu e:te important Cill'll 0 veti face.tie sa-. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. dupa ce a obtmut-o. este foarte bille. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. ~i asta este minunat.

va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Sanatatea lor este in ordine.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Cine se va elibera de stresuri. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. prin natura no astra interioara. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Trebuie sa intelegem ea. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. . ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati . Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Merg pe drumul lor. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Astazi. Nu e nevoie sa traim cum vor altii.

Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . de sentimentul de inutilitate. de lipsa spiritului de intreprinzator. care au intelepciunea vietii. de ce ne trebuie ace. de dorinta de a parasi lumea aceasta. Este po sibil. 175 .Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. Mama ei era atat de de. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. el se comporta la fel. de neincredere. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de satietate fata de viata. dar sunt ~i femei. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica. Esenta determina faptele. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei. de neincredere in sine. de deziluziile pro vocate de oameni. . de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit.ului.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. de spaima de a fi singur. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. de negatie etc.Alunga raul din tine toase. In orice societate.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. de indoieli. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri.Jti barbali? J. In general sunt barbati. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei.

modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . care ~tie tot. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt.Luule Viilma . care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. capabil sa provo ace bali. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. Omul care iubqte bogatia. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile. 176 .m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. mai simplu spus . Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. Sentimentul de singuratate. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. este privilegiul societatii de binefacere. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. medicament sa-i prescriu. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. la inceput.mincino~i. Reprezentarile. nu va fi niciodata singur.. necasatorita.ne adevarul. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. a citit tot. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect.

sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om.. ca nu sunt distrali.vawl.'1ii or sa fie singuri.. altii se tem de sil1guratate. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . Afla!i ca..i acesta este un fapt incontestabil al vietil.i sa se transmita ~i celorlalti. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. pipaitul. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. tineri ~i batrani.. mirosul. ca nu primesc vizite. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale. in realitate.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. eel orlalti nu Ie pasa. Daca va place viata ~i va plac oamenii. gustul.nu vor sa dea. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. In viata de zi cu zi. probabi1. Vi s-a intamplat. ci vor sa prirneasdi. Ati intalnit cu siguranta oameni. di. ca nu sunt invitali. ca nimeni nu organizeaza ceva. care nu face decat sa creasca . ca nu au cu cine sa vorbeasca. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea. auzul. singuratatea corpului fizic nu are importanta. memoria ~i judecata.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. a1tii 0 v urasc. fantastice. Toli ace~ti oameni au un defect comun . u. omul este 0 fiinta singura . Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . Insu~iti-va acest adevar .

In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. Traim ~i imbatranim. in bine. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. indiferent de mersul vietii. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. Aceasta inseamna ca. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. cu deosebirea ca totdeauna sf§. pentru ca viata se schimba. dar a ~i meritat.• telepciunea vietii. Indiferent de sex. 178 . care incepe ~i se termina in acela~i loc. In corp avem ~apte chakre. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. Viata ca un . i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. ea va pune cartea de 0 parte. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. Doar un prost se va plictisi ascultand-o.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. intmcat cei care sunt acum batnlni. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. Natura este ca un parinte grijuliu care. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. In spate1e intremperii menstruatiei.Sentimentul de vinovatie . Pragul noii varste se nume~te climax. senti184 . toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. ehiar daca se preocupa de copil. Fieeare are locul ei.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. 1 . Acum.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste.sleie~te inima de forte. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. De regula. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. Prin greutatea lor. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. BataiIe de ir. Si tomi din cauza spaimelor. dar Ii se mpe inima.

La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . din prostie. vreme. am putea da de bucluc. Metaforic vorbind. odata ell varsta. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Cine va invata sa se elibereze de stresuri. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. 3 . Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. de fricB. apare spaima de moa.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. aritmiile pot sa dureze multa. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare..Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. provocand Inro~irea pielii. 2 . chiar albastrie. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. inima. moale ~i lene~a. Astfel de accese apar ~i la tineri. Ca urmare. ceva nu este in ordine. sa-~i puna speranta in aitii.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Pentru a compensa lipsa de oxigen. sa caute la aIti! cauza necazului lor. bataile de inim3.

Oamenii de sex opus. climaxul dureaza dl. Mai demult. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. Coleetivul. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el.tiva ani. Din punet de vedere medical. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. va deveni un intreprinzator. ironizarea ~i umilirea celor din jur. bun pana atunei. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. In schimb. Aceasta duce la ingamfare. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. Astazi. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. Dar. dar de aeeIa~i sex. Ei au acelea~i interese imediate. ori toti deodata. nazuinta spre perfectiune. au aeelea~i seopuri in 186 . Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. se va destrama. din cand in cand erup. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii.Luule Vii/ma te vulcani care. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. De obicei. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. dar de sex opus. dar de acela~i sex. lucrurile merg bine. ori pe rand.

Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. de la care are ce sa invele. Dadi este concediat. e mai de~tept. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. I~i va pennite sa critice. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. in func!ie de gradullui de educalie. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila.Alunga raul din tine momentul respectiv. Daca nu s-a eliberat. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. Va incepe sa spuna care este varsta lui. Un om care se respecta. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. spiri187 . Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. sa ironizeze. Daea omul s-ar elibera de spaime. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. Cine va fi con~tient de aeest adevar. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. nu va fi niciodata multumit ~i vesel.

aceasta inseamna 0 mare fericire.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. dar va intra singur. femei. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. In schimb. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte.natatire a vietii. 188 . Pentru a intelege mai clar. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. vor putea sa se inteleaga. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. fiind amandoua. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. pe cat este posibil. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. rara insotitor. perioada favorabita pentru comurucare. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii.. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. dar. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. in general. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. dar. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. nu §tie sa Cl§tepte. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. daea vor dori.

eu succesele lui. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. numiirul parintilor care nu iarta. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . parintii se vor lauda.1. tatii vor incepe sa semene eu mamele. In viata de zi cu zi.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. ei au pareri diferite despre viata. Nu se vor certa des pe fleacuri. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Aceasta este foqa puterii feminine. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. mai determinat.in mai midi. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. Mamele . Din pacate. iar una de 28 de ani . care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. dandu-le drept ale lor. tatii .li§tii.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. Nu uitati. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. va spune mereu ea e rau. ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. Dar claca copilul are deja a varsta. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. mai mult decat cu placere. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. cine se aseamana se eauta. eu atat mai mult vor suferi materi3. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. va avea incredere in el. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. acest eopil §i mama lui nu seamana.sa devina contrariul negativitatii mateme.in mai mare masura. ar fi fost un cu totul alt copil. ii 189- .

va fi obligat sa invete prin suferinta. Dad!. dar ei nu vor sa mearga cu ea. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. pe cat ati fost de nefericiti.rmape barb at. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea. Daca barbatul merge singur. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Barbatul a fost. Cu cat rezistenta este mai mare. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Si indiferent cum I-am numi pe om . apatic sau moale. Dar. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge.pe sot ~i familia.Luule Viilma Conform legilor vietii. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. . Femeia vrea sa traga dupa eo. este ~i va fi un inaintemergato'r.. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. 190 .comod. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Indiferent de sex. se pregate~te sa-l ajunga din u. Si veti fi cu atat mai fericiti. Daca spiritLll este capabil sa mearga. corpulll va insoti categoric. femeia nu va merge niciodata singura. este po sibil. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. indiferent. Cel care ramane acum in unna. adidi femeia. racterul! Este imposibil! Nu. cel de pe urma va fi cel dintai. nu hrane~te spiritul. corpul se opre~te din mers. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. pentru ca 11hrane~te sufletul.

este 0 autoamagire a omenirii. contrariile care forrneaza un tot unitar. in orice situatie. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. nu se ~tie de ce. Dar. Demnitatea umana vizibila. El este inca foarte slab. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. Obligatoriu. Nu ne gandim la unirea sufletelor. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale.d.a. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Femeile ~i barbatii sunt. subintelegem in primul rand patuI. ~i familia trebuie pastrata. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. cea fixata in legislatie. familia va putea fi pastrata. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile. 191 .Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter.m. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. apoi sa-ti ieqi satia ~. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta. i se va deschide calea catre ina1tare. In acest caz. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Celui care 0 realizeaza. ca oricare aHa.

Oricine poate insa sa invete sa judeee. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. cu totii acest joe din eopilarie. desigur. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. 0 adunam In noi 192 . Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea.Jifaca dataria". A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. :tara 'larbe. Nu erista lupta pentru viap.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. Dh'1 pacate. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. De asemenea. Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. ell amt ~tim mai putin. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta.am Llltrebat eu. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. Stim. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. oricine poate sa invete sa iubeasea."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. daca nu existii rautate. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. II jucam tot timpulin viata.

pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. 193 . Ne miram de sfinri care suporta totul. printro boala grea. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. pentru ca mai tarziu sa vada. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. ca inca mai are de invatat. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. 11ajuta corpul. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. in oriee situatie. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. Ie place caldura. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Caldura seoate rautatea din corp.. Iertati-va parintii.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Exista oamer. mai ales femeilor. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Cum. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei.

Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. De pe vremuri. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. ca se face ~i 0 curatire de rautate. Nu ne gandim. ~i temperatura incepe sa scada. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. cre~te temperatura . Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. dadi nu facem abuz. contribuie la capatarea 194 . inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. berea. In felul acesta.~i cum? Pana ca. apoi se bat eu a maturica . noi .Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Cand corpul incepe sa transpire. Cel pentru care baia a devenit un ritual. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. Efectul este minunat.estonienii. Climatul cald seoate afara rautatea. se curi:ita in toate sensurile. ~i nu alcoal.focul purificator al organismului.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. mai ales daca acest lucru se face regulat.

eu placere. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. Se spala. Petele albe sunt spaima. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp.. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. ea ~i pe eelelalte mund. acela dore~te sa se elibereze de rautate. ~i gata. temperamental. acum se zice: Baie/i. n-are importanta cum. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. mai ales de came.ra195 . In timp ce i~i beau berea. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or.einversa. petele ro~ii . in frig el se lini~tqte. corpul miroase frumos. zgomotos. S-a dus mizeria. Ec:b. ~i te fuce sa slabe~ti. Daca la caldura omul devine energic. rasuna 0 voce: Ba.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. Caldura iti scade >pofta de mancare. Tocmai cand discutia este in toi. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. Frigul are actiul1. probleme mondiale. La sfar~it pleaca spre casa. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. haide/i la sauna!" ). ~i pomese toti ea unul. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. se leaga 0 discutie despre viata. economie ~i politi ca. J! J! J! Urma. sa mearga la baie. Are pete albe ~i ro~ii. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. celui cui Ii place dHdura. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. A~adar.

Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate. Prin contrast. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. sub sam. 196 . la subsuoara nu patrunde caldura. in baie.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". Veti spune di in cutele corpului. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. sa nu se rada de el. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca.spaimele se vor miqora. Adesea. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole .J. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. PriIT'.Luule Viilma utatea. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.ne putem face diu. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp.probleme ell comunicarea. Afland acest lucru. este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. Daca. Mainile §1 gatul alb .

Foa. majoritatea vor silri afara din cada tipand.'1:e utim vor reu~i. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. in schimb in frig a 197 . se mai adauga eeva fierbinte. eu toate acestef. el va mud. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea.ele persoane. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. Caldura "salveaza" omul. dlldura prea maExcesul este L. puternic ~i capabil de lupta. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. Aceasta inseamna ca. Daca 1a focarul de inflamatie. Acest lucru este posibil.l. La lli'1. Oamemi care au putina rautate in ei. cu un anumit scop. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi.Alungii riiul din tine Omul care. ace1a nu va ingheta. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire.apare 0 senzatie de dildura. mai sensibilia frig este abdomenul. dadi este facut in numele unui scop de bine. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat.'1totdeaunadaunator. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. Cine este con~tient de perieol. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. corpul fizie nu poate suporta acest luem.. la alte1e spatele. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. Asta 11 sperie pe corp.

va cre~te §i se va transforma in dispret. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. Daca n-ar bea. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . de frica. eu cat un om este mai inclinat S8. totul ar fi in regula ". tara sa stea mult pe gandmi.. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. sens ~I va plen. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. Comparali aceste doua femei.i. mi-a spus dintr-o suflare: "A. eu atat rautatea lui. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. incepe sa se agite. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. dincolo de fatada onorabilitatii. Cine nu face aeest lucru ~i. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. 198 . nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. .. Prima.

copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Aceasta femeie are cancer Ia san.ca sotuI sa fie un om cumsecade. tacut. dar ea nu-I crede. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. femeia moderna vrea sa scape de cratila. pentru 199 . Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. il suport numai din mila . chiar claea face ee ii spune solia Iui. pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana.Jifamilia ei. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. sotul nu 0 apreciaza. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). 0 trimite la cratita. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. de~i toata Iumea 0 respeeta. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea.Jtere". ea are un copil bolnav din na.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . eu 0 privire ~tearsa. supus. Trebuie sa ne ajutam fUca . Cand femeia 11pune sa fadi ceva. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. ca raspuns. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. Dupa parerea ei. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. Sotul ei este un om neajutorat. In schimb. el. de~i pe urma face. Daea nu i-o iei eu forta. El spune adevarul.Jipentru ca este tatal copiilor mei.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. el se enerveaza. care. Este apreciat la locul de munca.

iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. a facut singura. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. la a doua. Ambele femei. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. adiea demnitate. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. pe unii ii 'lor trece fiorii. ci vrea sa-~i aranjeze viata. care este 0 nulitate. deoarece nu are in ea acest sentiment. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. daruiese sotului rautate. sine era. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. fara ajutoml sotului. rautatea este zgomotoasa. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. rautatea este dispretuitoare. Asta ~i arata boala ei. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. La prima. inevitabil. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. Dar succesele n-o bucura. in loe de iubire. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. ~i chiar da200 . Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. 0 lupta. Vede ca tot ce a realizat in viata. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara.

Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. dorim •. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec.oamenii ineep s8. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. De aceea dispretui indeamna la du~manie. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. E1 merita mai mult. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. ·aui. la ura. ci 0 vor seoate la leetie. Dispretul este rautatea care umile~te. ii Du~mania duce la cancer.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. Nici 0 parte. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 .-limproa~te eu dispret. Umilind pe cineva. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. Omul ii ziee raeeala. nici cealalta nu poate spune ca. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. orieum ea se va socoti tara de gre§eala.

vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. categoric. altul . Dispretu1. desconsiderarea incepe din copilarie. ei 0 vor invita. la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. din easa. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. mode~ti ~i inteligenti. unul . sau de oarnenii care nld de altii. ele. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Daca va irita. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. De exemplu. va va s:kai ~i in continuare. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. de exemplu. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni.munca intelectuala. altul .fandoseala. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori.harnicia excesiva etc. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. Este un stres periculos. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. sfidatori. Ceea ce va provoaca dispret. dupa parerea parintilor. Pe masura ce cre~te. dizuti in autoadmiratie. Si daca v-ati culcat eu temperatura. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. Mai ales daca. altul . Unul dispretuie~te mitocania. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. unul pasivitatea.munca fizica. de a-I apara ~i ocroti. Eliberati-va de dispret. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 .

zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. crearea unar valari ve~nice. chipurile. saracia lucie etc.boala. va suferi nepotul. el va cadea bruse. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. cultura. Cornorile lor cresc. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. vefi suferi vOl fn. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Daca afi facut mult rau. chiar daca.tia a venit de la sine. Daca afi flicut pufin rau. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. Infumurarea orbe~te ~i. copiii lor var merge pe urmele parintilor. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. am 0 seI1. au irosit rara noima bani pentru educatie. inclusiv sadicia.}iva. eu cat raui este mai durercs.Alunga raul din tine parintii Intre ei. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . la care boga. daca omul continua sa 0 cultive. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. daca priviti totul de sus. La maturitate. va sliferi copilu!. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. Daca afi flicut foarte mult rau. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani .

procesele se vor pre1ungi. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Dispretul este un mentor neindurator.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . Astfe! se capata intelepdunea de viata. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. Adesea la serviciu el va intra in impas. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. Cand copilul dispretuie. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile.. devenind judeditor.i se va ~coli pentru a deveni bancher. justitia nu se va mi~ca. sa fadi 0 judecata dreapta. ca sa se afle printre bani. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia.. va trebui sa traiasca in saracie .te oamenii bolnavi. 204 . el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase.

De exemplu. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte.jtiu care este baza existentei meIe". ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei.ne. I~i va face cu neplacere munca zilnica. care Ii provoaca agresivitate. socotindu-i ni~te pro~ti. Din pacate. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. ca arice 1eclie de viala. neajutorati. Ii vad spaima i'4a de umilinta. pro~ti.. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara.e:" Vreau sa . eu to ate acestea 11intreb:. ca ceara ce se lasa seara. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. pe frico~i. pe eei care nu gandesc ca ei. ~i obstacolul va fi greu de observat. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi. pe eei taculi etc. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. 205 .

suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. ori bilrbati.. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am.imi spune el intr-un limbaj simplu. ca de paiul de salvare. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. inainte de orlce. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. . Avem in sange sa invinovatim pe altul. Multi barbati se agata. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. apropo de comportarea pacientului precedent. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . Vad in elintelepciunea.A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. trebuie sa ~tim ca.. In carte este subliniat rolul femeii. 206 . . dar asta este 0 justificare pentru pro~ti.

Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. flexibilitatea. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. cordialitatea. veti privi viata cu ochii altcuiva. simbolie. impreuna cu familia intr-o mina. pana cand VOl' atinge perfectiunea. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. sufletul ~i corpul. sparge casa in buditi ~i se va trezi. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. ratiunea. sensibilitatea. chiar de acum. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. In om se afla trinitatea dumnezeiasca .Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. capul. Sexul femeiesc se ia dupa mama. Dupa tata se da sexul barbatesc. mintea. feminine. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . bel~ugul. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. spatele. C<1ndneincrederea dispare. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. Sufletul este mama care. Dar casa inca nu este caminul familial. izbanda. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. emotiile. se coreleaza cu tesuturile moi. adica eu ochii femeii. forra. caracteml.spiritul. Pomind de aici.

judecata. nu face istericale. memoria. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Se nume9te complex de inferioritate. Barbatului eu un astfel de com208 . Ell'ntelege ca. iar in exces . nu-~i toce~te simturile cu nicotina. Trebuie s-o faca el singur. medicamente 9i droguri. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. $i in zilele noastre calamitatile se produc. logic a. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. nu fuge. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . eu toata dorinta ei. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. nu se supara. Un barbat curajos nu face fite. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Aceasta spaima invinge ratiunea. Sau sotia este opusul direct al soacrei. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. i~i pierde barbatia ~i piere. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat .pentm aeeasta ne este data viata. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. alcool.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. tot mai frecvent. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. blocheaza. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului.sHibesc. distrug. Din emotie apar stresurile.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el.

Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. Daca viata de acum este grea. Cine este mai de~tept. Eliberati-va de acest sentiment. mra sa-~i dea seama. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. Cine are un puternic sentiment de vinovatie. intai de to ate. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. Cand 0 earaeterizati 209 . Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. el trebuie sa ~tie ca . pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui.nd vor fi invatate.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. cat ~i fizic. atat spiritual. va suferi elinsu§i. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. iarta. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. n-o mai repetati. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. di nu este capul familiei. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. devine eel mai mare acuzator. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale.

Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. Umilirea femeii. incepand chiar cu propria mama. Singur v-ati ales parintii. Este 0 cerinta inevitabila. "Cum reu. lasati emotiile la 0 parte. incat. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. se descurce 210 .te el so. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. Daca are ~i sprijinul barbatului. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. sofia nu a '. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii.jtiut sa-l iubeascii. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. din pacate.je. In acest caz. situatie in care arnbele parti sunt perdante. Femeia se ocupa de educatia copiilor. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f.ji fngroapa mat multe neveste ".. cata 0 fi fost la inceput. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. Este treaba cea mai grea dintre toate.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. dar daca el 0 distmge. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. va este folositor numai puml adevar. ea prinde aripi. dispare. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i.

oare. dar nu poate. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata.au obosit sa tot a~tepte un copil. ii 211 . nu-i dau posibilitatea sa apara. Daca ea a existat de la bun inceput. Vrea foarte mult. Pro babiI. va iubi natura sau animalele. Ace~tia . totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii. El se va terne sa iubeasca oarnenii. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. el va a~tepta ~i. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. Nu au facut ei.barbatul ~i femeia . Oricat s-au straduit. deoarece parintii. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. Dorinta lor este buna. Sau. prin neaparitia lui. Iubirea sufleteasea este indestructibila. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. dar daca nu are masura este periculoasa . De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. Deocamdata este spirit. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. minunata lor dorinta nu s-a implinit. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. aeesta fiind scopullor suprem in viata. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Copilul nu vrea sa se nasea idiot.

In realitate. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. vazuta de pe pozitia copilului. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. Sentimentul propriei demnitati. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. capatat in vietile anterioare. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. a~a ceva. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. doat pentru distractia parintilor. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. 212 . El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.. eel care merita. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. Stie ca acum el sHipa.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi.ne~te situatia. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. irationala. Niciu. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. Aceasta este problema familiilor fad copii. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor.

dar. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. Exprimindu-ne altfe!. tocmai ei. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. Din pacate. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. care este mai u~or de lecuit. cei eu tulburari de riros simt viata fals. spirituhd. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. Am vorbit tot timpul despre aceasta. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. eei eu tulburari de auz aud viata fals. S-ar putea ca macar acum sa.va reevaluati liLT} pic dorinrele. In ansamblu. altfel ar avea 0 vedere norrnala. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . de reprezenmrile sau de modullui de gandire. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. btJffatul sau saracul.. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Trageti sing-Gxiconcluzia. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. Binele ~i raul sunt notiuni relative.

Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. etc.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. vederea lor se va inrautati.. vederea lor va ramane stabila. E bine doar ce fad tu. 214 . familie. Fara sa inteleaga acest lueru. politicieni.Luule Viilma vietii. eu mana ta. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. izalat. eliminat. economi~ti. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. Daca succesulii ocolqte. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. De exemplu.sunt ostili fata de viata. Nimeni nu . dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. nilnicit.. de~i ar dori foarte mult. functia vizu. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. la muzicienii orbi. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. ~i daca v-ar implini0. Toti au 0 caracteristica comunS. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. distrus·'. Ce face altui. condueatori. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. nu-ti place.. stat. .

Omul e mcut sa gre~easca. cel care are 0 situatie materiala buna. este obstaco... lul personal seos in cale numai pentru el. guvern sau stat. 215 . Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . 1'/laimult. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. in realitate se acuza pe ei. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. familie. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. un om. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui.este bine. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor.or. iar cel care este mai sarac. daca sunt in curs de dezvoltare . eu cat este mai multa nefericire. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire.a este mat u. se considera mai bun decM ceilalti. eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. dad ii ajutati sa se ridice. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat.este rau.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. mra de care drumul s-ar inchide. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. doar daca am ~ti sa intelegem viata.

Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Deocamdata doar invatam prin suferi. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. pentru a-I ajuta. dobandire de intelepciune. Ve~nic suparat. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. dezvoltare. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. Frica . deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. De la ciuda apare guturaiul. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. 216 . Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. ceea ce previne un final mult mai periculos . A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. Va dau un mic exemplu.nte. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii.hemoragie interna in creier. gre~e~te.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. acela este fntradevar fericit. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila.Luule Viilma Viata este mi~care. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. altfel viata s-ar opri in loc. Avand tendinta sa exagereze LTl toate. lntrucat se grabe~te.

Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i.. negarea raului. Raul exista. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . n-ar fi nici binele. . deoarece nu a inteles motivul diderii. mra sa aiba habar de nimie. refuzul de a avea de-a face cu raul. prin durere. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. eel care este ajutat sa iasii.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii.roste~te ea aceasta sintagma demanetizata.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" . campartarea capilareasca. Naivitatea. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau.este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Si nici nu vrea sa vada. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. Dadi n-ar fi. "Doctorii m-au ajutat. deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. acela a dobandit inte1epciune. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . Cine iese singur din prapastie. din darinta de a ajuta. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san. Acesta este cuvantul . va cadea din nou. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. Dupa intelegerea ei. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. De exemplu.nu vedea. dar nu e can~tienta de sensul ei.

Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el.. dar cu dreptate. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie.. asemeni unui zid de beton. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. dragul meu. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. de dragul gloriei ~i onoarei. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. adunate. in limitele puterilor lor. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el.ipoata dezvolta capacitatile. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. ii invata pe copii.. ~i a~a con~tiincios. deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca.Asculta. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . cu severitate. Zambetul intelegator. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. Se a~tepta sa inta. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. 218 . Nu-l vor mana de la spate pe copilullor.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . dau un mare zero. am §i eu defectele mele . binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. A fast dezamagita de mine. La ~coala nu se invata ins a acest lucru.. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata .sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. ci Ii va spune: . Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte .

Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. va prefera./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. in timp ce in lumea barbarilor nu. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Scopul final este totdeauna 0 limita. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. va pieri imediat. un scop pe care I-a visat. fie el un nasture sau un zgarie-nori. Aceasta va ~i fi limita. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. De aceea 219 .Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede. limite. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot.sa te pedepsesc ". deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze. pe cararea vieW. In lumea femeilor existS. acela. Limita rine libertatea in lanruri. Altfel. adica lumea imateriala eu ideile ei. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. in loeul mi~dirii. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . eel care.

celalalt . Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. In urma lui vine femeia. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. nu sunt rngeri. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii.in latime. fie de bunuri spirituale sau materiale. Scopullor este viitorul. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. adica prea mari. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.~i acest lucru 11~tie eel 220 . Stabilirea unor obiective nerealiste. mari ~i mid.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . Unul vede in adancime. duce la sufednle fizice. pentru ca. l. Daca n-ar fi a~a. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. in graba lui. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. nu in suferinta. din cauza ei. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. barbatul s-ar rani mortal. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii.acela va fntruchipa mi~carea. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. In sfar~it. Ei sunt oameni. iar barbatii idei. iar el. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. aceasta este firea lui. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale. EI se grabe~te. Chiar daca dobande§te ceva. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze.

Frica ii da omului senzatia de pericol. care mi~ca omenirea Inainte. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. a~a credeam. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. 221 .una buna ~i una rea. nu mi-am schimbat parerea. ea atrage raul care distruge. Simrul responsabilitatii. omul trebuie sa fie pregatit de lupta. Mai tarziu. are doua fatete . sanatate ~i fericire. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. Amplificandu~se. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina.copilul care va aparea curand pe lume. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. omul va capata echilibru. ne mai vorbind de fapte. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. Dadi frica cre~te peste masura. dar acum pot sa splm ca avea dreptate. un fel de instinct de conservare. Nu aveam nevoie de alt adevar. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii.Alunga raul din tine care merge in urma lor . rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii.

Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. Atunci de ce sa mai apara. Doar cateva au pierdut sarcina . chiar daca este conceput. copilul se va na. de aceea nu-l doresc. Prin plecarea lui. mra sim!ul maternita!ii. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca.tept vremuri mai bune etc. tratand femeile mra copii. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni. in ge1jf. Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Recunoa~te ca ai ganduri rele. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. care In subcon~tient deja vibra. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie.) 222 . Majoritatea au avut 0 sarcina normala.iubirea face minuni. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp.erau femei autoritar~.. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea.ral vorbind? " '7'-. trebuie sa a. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . isterice. Am atins struna din sufletullor.. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui.

Timpul inseamna bani. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. Ca toate celelalte. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. pleaca. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. Ele spera in mai bine. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. Gandurile sunt date pentm a face bani. nu suporta barbatii afemeiati. Pentm unele munca e mai presus de orice. ele se impart in doua categorii. intelectuale. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Spiritele J:nvata.e bine. Copilul ~tie ca. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. Dar. Pentru copil. 11sperie pe copil. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. Adesea sunt femei de afaceri. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. inteligente. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. Copilul. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. Comunicand cu 223 . J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. Sarcina ~i succesul .

sa-~i corecteze gre~elile etc. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. 0 tanara indragostita. Organele genitale sunt formate din tesut moale. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Si atunci. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. Din pacate. Ie invata ori sa faca prajituri. prin aceasta de exprima esenta mamei . Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. parintii.ecarui om depind de mama. Si a~a mai departe. pe altele sa cedeze. ori sa tricoteze. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. Femeile ra:man uluite. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. el. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. Daca i s-ar permite sa nasca. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. in femeie se deschide iubirea fizica. Subliniez. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. 224 . iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. ii cer intrun glas sa scape de copil. indignati.Luule Viilma spiritul viitorului copil. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate.modul ei de raportare fata de lume. poate foarte u~or sa ramana insarcinata. femeia afla de la el ce defecte are. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui.

adica aparitia tumorilor. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. ~i va sta in stare latenta. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. sau acumularea unui surplus in uter. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. in partea inferioara . Cum este uteml a~a este ~i mama. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. daca mama va continua sa lupte. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. In timpul sarcinii. eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin.problemele legate de trecut ~i de economic. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. Respectiv. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. sau 0 emotivitate exagerata. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. Dar daea mama este inchisa in ea. i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea.copr1 nl se hIane~te 225 .

Sarcina extrauterina apare atunci ca. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. ca sistem unitar. Vorbe9te gelozia ma- 226 . inclusiv sotul ei 9i ginere. . care la fiica s-a amplificat ~i. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . . aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. . In conditiile actuale.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. La organele genitale ale femeii. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua. dadi se prinde de peretele posterior . partea feminina este reprezentata de trompa. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. ca unnare. iar partea masculina de ovare. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. In caz contrar ar putea muri amandoi. Daca organul este indepartat chirurgical. prin conceptiile ei de viata.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei.

din principiu. Ovulul se matureaza in ovar. in trompa. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. fara sa se vada.in uter. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. S-a petrecut in 227 . Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. trompa yi ovarul. Tot acelo. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. in spera sarcina. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. in spera fata de maternitatea fiicei e1. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. Sarcina. sunt impotriva. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii.copilul. Pentru 0 sarcina normala. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. prin mi~carea ei ondulatorie. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. Daca mama neaga sexualitatea. se mutil in leaganul matemiHitii . trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. Uterul femeii arata. se indreapta spre uter. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i.Alunga raul din tine tema din ea. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. care incepe rapid sa se dezvolte. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie.

s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. eu alte vorbe. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. In timpul ovulatiei.reci ~i instrainate. Trompa s-a apropiat de ovar. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. a alunecat pe Ianga. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. impreuna eu lichidul care 11inconjura.era interesata de altceva.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. Eram uluita. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. sa fie femeie. prin fratde ei. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. 228 . ovulul eliberat. ni~tc persoane straine sau. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. ca de 0 tanara frumoasa. nu invatase. Trompa nu a observat . Era ca un fel de munca individuala.

i. Tensiu. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor. in adancul trompei.. S-au unit rapid ~i !in... Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. Trecand peste toate. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl. odata eu sarutul. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. s-a riispandit pe suprafata ovarului. trompa. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi.prirnise chemarea .va face acela~i lu229 .Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. ovarul s-a scuturat .!u. Sarutul trompei a fost fecundat. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. toata iubirea ei sutleteasca. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. ca un vacuum. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Peste 0 clipa. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete.ze in timpul sarutu.~i a inceput sa se ridice spre trompi. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei.

Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. dezamagire. unge organele sexua!e. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. iudarjire.. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. In relatiile matrhnoniale. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire.m. ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. nu pot Insa sa contribuie 10. iubirea sufleteasdl. merge ~i fara saruturi. ele devin nocive. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta. Mai devreme sau mai tarziu. Secretiile naturale. ceea ce va pricinui chinuri mari. Se poate face sex 9i fara ele.. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. ordin. a~teptare.'L In caz contrar. sarutul exprima obi~nuin!a. sub 10z1ncamo230 . deznadejde. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. simtal datoriei.. lar vaginita fiicei ei ... au fast foarte mirate. care ate sUi0 functionare corec. se poate face capil in eprubeta.Luule Viilma em. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. . i~. Cel mai adesea. respingere. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala. imitarea sceneIar amoroase din filme.eontractia spasmodic a a vagillului . Se . femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. indiferent de sex. de9i pot provoca ernotii. aer glumet. dar nu este normal. ta a carpului. exprima. obligatie. devenite banale. saturatie. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme. se pOT.

dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. Cine nu are frate. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. Co. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Odata cu varsta. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. prin samt. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor.Alunga raul din tine ralei. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. urman. prin SOIaso. Iubirea surOIii pentm frate. maturitate. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. lipsita de 0 falsa pudoare. pentm ca vad in el a anormalitate. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. i~i pierd ei In9i~i normalitatea. fratele invala. Sa. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . in timp ce iubirea va ramane. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. maturitate.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. omul invata ce 11va a~tepta 10. inva!a sa iubeasca femeia. In felul acesta... anii aceia. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. sa-l mangaie sau sa-l sarute. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. nu va deveni niciodata sexuala.

'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. de succes. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. 232 . de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. de starea materiala. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. Tatal care nu poate. Prostata este organul patemitatii. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. Lumea se deschide pentru copil prin mama.. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti.Luule Viilma variabilitate. dar este rau ca. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. de barbatie. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. Baza f•. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Iubirea mamei pentru so!. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid.

devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. barbat. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. un bun-simt genial ~i foqa vointei. Frica . Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. Nu am nevoie de tine". totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. ea va atrage barbatu1-at1et. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . Barbatu!. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. se va cai dealegerea taeuta. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. gandindu-se la viata care a trecut. Daca femeii ii plac barbatii voinici. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. Ca 0 concluzie.

Nu vrea sa auda nimic. . Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Pentru majoritatea oamenilor. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. Nici nu e nevoie sa auda ceva. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. pentru ca ea. Nici el. chiar daea se spune ceva. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . Acest transfer este insotit de un susur. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. In realitate insa. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. El vrea sa vada adevarul. Indiferent de sex. i~i provoaca suferin!a. Primul organ de sim! sunt urechile.}tifemeia iubita de un barbat . Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. a auzit ce era mai important . femeia. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Astfel se produce unirea in spirit.iubirea. gratie cedarii lor reciproce. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. a~a cum a~teapta ele.gatul. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Daca i 234 .}i asta te face femeie n. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor.

femeii . Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare.rolul de acuzator. Daca acest sentiment cre~te. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii.'lte. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. atM la femei cat ~i la barbali. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. La inceput Ii se modifidi forma. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. mai devreme sau mai tarziu. de sentimentul de vinovatie. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca.Jte ~i atlmci yeti intelege. De obicei. t1uidele se ingroa~a. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii.prin aceasta. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. spermatozoizii incep sa moara. Ca urmare. in incapacitate de a avea relatii sexuale. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. nu mai este liber in iubire. Pe masura ee sperma se ingroa~a. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. In eel mai bun eaz. Treptat. eantitatea de sperma seade.

Luule Viilma In organele genitale. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. .este convins ca femeia este vinovata. testiculele nu coboara. Barbatul. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi.aceasta regula se aplica la toate. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. eu alte cuvinte. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. Ferneia care rade de biirbatul ei. rautatea 0 mare~te . .cauta vina la femei. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. Frica tine cre~terea pe loc. La barbatii activi ~i agresivi. sau invers. Arterele inseamna femeia. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti .ramane eu testiculele necoborate. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei. 11poate speria pe copil pentru toata viata.daca 0 sa rada de el? . umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita.considera ca toate femeile sunt la fel de rele. 236 . Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. Prin urmare. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. . membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti.gase§te ca femeile sunt vinovate.

marinimos. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale. in victoria sa. cea mai grava este. din acest motiv. Cu cat rautatea este mai mare. . p. Dad\.creion . n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. La baieli. ea.bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). Cu cat se va depa~i mai mult masma. eu atat boala este mai grea. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete.depresie.varsat de vant . cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate.simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. prin cuvinte sau ganduri. a~teptand un moment prielnic. apare 0 boala mai grava. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. pe copillneepe sa~l doara gatul.rautate din neputinta. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. .Alunga rCiul din tine . Invingatorul devine. oreionul. 237 . in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. rautatea se amplifica.grip a . Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dintre bolile care duc la eomplicatii. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui.

instrainate ~i incordate. In aceasta familie model raporturile erau. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. ~tia totul. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. care vedea totul. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. care pe nesimtite se transformase in gelozie. amandoi s-au cufundat in treburile lor. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. Ea nu ~tia sa spunEI. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. Primind 0 edueatie foarte severa. a sotul ei Ii refuza iubirea. De regula. Fiind oameni cuviincio~i. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. in realitate. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 .y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii.Luule Viilma p. dar in esenta geloasa. micuta. baiat bun ~i muncitor la prima vedere. dar care n-a vazut femei. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. el. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. Cand fiica lui. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. leganand-o. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. dar. 1a aceasta femeie. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. Sensu1 vietii devenise munca. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati.

Cum-neeum. Sotul ei este copilul .Alunga raul din tine se retina. Sarutandu-~i sotul. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. La paisprezece ani. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. 0 sa ma descure eu ~i singur. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. tatal era deja un voinic. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. tara sa~i retina pasiunea. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. Acest lucru 0 jigne~te. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. 239 . Daea nu mi se da. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Nu era pentru prima oara. Grice efect are a cauza. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Din fericire. acesta era stilul de viata in familie. Cercul s-a inchis. fiind aseultator. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. ~i pentm ea nu a primit-o. cu foe. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. nici n-am nevoie. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri.

Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala.la tot ce e de gen maseulin. tarni . sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi".Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i.cu mama ~i sexul feminin. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru.mama. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul. Corpul nostru este un fel de ghid. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Sa ne uiHim Ia m~iini. Cred ca ~i dUIl1. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. Seheletul este tatal. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. Partea dreapta . acest ghid ne spune un singur lucru. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. cu sentimenteIe ~i eu viitorul.Luuie Viilma Ghid de viatci . Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta.neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. Daca nu ati facut acest lucru. La om. cu rautatea ei. 240 . Mama se reduce la tot. 1. tesuturile moi . ce e de gen feminin. inseamna ea mama. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. Citindu-l. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect.. prin urmare. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri.

lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. De exempIu. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti.. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. Ii va un1!i degetele. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit. In acceptiunea obi~nuita.:11 i . mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba.provocata de deceptii. fine pana atunci. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. daca la un om generos. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. dar ascunde acest lucru. In princip1u. ~i ca este aVa!. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate. pe care elinsa 0 tine ascunsa. flexibile ~i frumoase. Rautatea "N-o sa mai dau" .t . Setea de ca9tig 2. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste. prl. degete lungi. sa poata prinde mai u~or.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. tara derapaje.

tata. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta. 0 unghie care se 1ngrOa9a. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. Cei care au unghii scurte ~i late 10.frati-surori. 0 li. altfel viara Ie va fi grea.l1gJ:. inelarul.important este sa fie bine platit.degetul mare. Degetul mare este tata.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. Lungimea unghiilor -.. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. mijlociuldunmeavoastra In~iva.uratirea vietii din vina proprie. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina.care unghia de 121.i cali242 . 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0. aratatorul. Pernu!a palmei .mama. In vartejul vietH. Uitati-va 10. Aceia.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. ~i aceasta lasa mme pe maini.. 0 palma mare. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. intelegerea materialista a vietii .1tatalui. 10. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. palma .tata 0 capacitate mai mare de a rationa. 0 unghie moale ~i fdabiia . Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba. degetul micoamenii.mama.

Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. A arata ell degetul nu este politicos. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui. Dar daca intindem .un supon solid in viata. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. Uitati-va la cicatrici. este un mod de a pomnci. nu? Acum. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. stanga .rn in siguranta.eu sexul masculin. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana.ti arali parte a fa buna. Va reamintesc. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. se afla pe dmm. Sunteti un am politicos. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva.Alunga raul din tine tati la mama. in bratele careia ne simtea. Dadl articulatia este deformata . ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". care la dumneavoastra s-a amplificat.

'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. stra. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. mama .'1lplu diformitati. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. Echilibrullor da fo11a.cali mainile energic.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. claca 0 faceli repede san lent. Dadi trebuie sa 10loc viti. Iar amenintarea du~ma- 244 . 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. Daca ea nu cxista.. care preia greutatea loviturii. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll...uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele.flexibilitatea. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. Acum. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. Purrm. Tatal i~i manifesta rigiditatea. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. Prin anaIogie yeti inteIege sem. ele fiind formate de regula din tesut moale. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta.tata. Daca va mi.'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi.

cand se bate.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. AeeasUi. sub masca de om bun. . este multurnit ea seamana eu ceilalti. se va alege ell 0 boala la incheieturi. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva".. Partea exterioara a palmei este tata. daca omul ~tie sa comunice. partea interioara mama. 245 . de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. Dar. eu alte ellvinte. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. Cu cat mana doare mai tare. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. provocata de invidie. iar mama pe eel femeiesc. simtitul comlui Ii da un sen. La eel care traie~te ca S3. l~i ascunde pumnii la spate. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. Va avea articulatiile comlui sanatoase. . Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. eel .tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. Cel care. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. in afara de durerea crunuitoare. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. Via!a este sanatate. dea eu punmul. Ca intotdeaUi"1a. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. rautatea este directionata spre inafara ~i.

. comada.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. Arum sa ne uitam la pidoare.. sa 0 1ntread\.ntofi eu toc. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. Daca doriri sa Ie averi sanatoase. Cine merge mereu in papuci.1 uespre comumcare.•economIC pleaca ae Ja mOUll.cJa en ot U]1 subtext economic. din cand in cand. Ce ne spun ele'? In 1 b . nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. sa se incalte eu pa. atuuci cand merge. Nu degeaba. Ne~tiind sa gandeasca. este un Infnint.adica feminin. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. .. ~i sa ramana teamr. > 0 <0'" "I 246 .f YOr6§C t·. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. oar (. viatu economidt dupa mama . Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. . ' Impmgaw ' A ' A A 2.1 de ~ l2:andire al tatei. dar dorind sa ta~neasca in fata. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. Oriee remere trebuie ca. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. Daea. cea inferioara . se simta protejate economic. sa ta~neasca in rata. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata. dar invers se vor imbolnavi. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. nu Ie va strka. aceas'-' i 1 . Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider.masculina. omul calea pe cakaie. Vor 52. 1 esenta~ e. imbatranind.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5.J ta " mseamna•. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i.•ca succesUl 1m•. chiar la adancj batraneti.

Ei Sli. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. Daca doar un picior este strfunb. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. deprimare. macar in numele onoarei. Dadi mama nu are incredere in tata. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. pe masura ce cre~te. bolta transversala se aplatizeaza. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. tipete ~i lupte in care. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. diform. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. copilul va calca pe varfuri. deoarece el a devenit slab. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. Aceasta inseamna supunere. Dadi ins a tatal. o sit'l. lntr-o familie eu scandaluri. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. 247 . copiluI va avea. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. copiii vor avea 0 bolta normala.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. bolta nuii va mai servi drept pod. un picior bont. Dac3. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum..

pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. Cu cat este mai multa transpiratie. Avem nevoie de mi~care. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. rara varf insa nu poti face lL11 pas. eu atat mai mare este satisfactia alergatului. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea. varful da directia. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar..la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. ga eu plaeere. Obisnuintele se creeaza in farn. Calcaiul da suportul. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. gratie varfului. Copiii ei vor fi impotriva alergatului.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme.ilie.Deosebit de importania este transpiratia.rile. Unnariti-va cum calcati. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. ca 0 femeie care. omul se sprijina pe cincaie. in principiu problemele Slit'lt 248 . Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. Si ci'md varfurile obosesc. at§t spiritual cat ~ifizic. Pfuintii care alear. ii obliga pc ceilalti sa participe. . imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. el este un suport solid pentm intregul corp. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. Degetele sunt membrii familiei . Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. Dinspre toe spre varfuri.

dadi omul nu iese din ~lapi. mama 11conduce pe tata. In acest caz. al doilea . al patrulea . aceste tendoane se vor osifica. De aid apar dureri la picioare. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere.tata este mare ~i inalt. Degetul mare este tata.fratii ~i surorile. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. Uitati-va la degetele de 1a picioare. Esenla dansului este bucuria. Iertati-l. Daca varfullui este indo it in sus. De cum apare durerea. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. aveti grija sa Ie evitati. de obicei. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase.Alunga raul din tine acelea~i. Un mij10c de mi~care superb este dansul. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. atunci mergeti pe varfuri. Daca nu puteti alerga. dar. se va opri din mers. al treilea dumneavoastra in~iva. Propria voce in loc de orchestra. De exemplu. picioarele dumneavoastra se vor face bine. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . Aceasta deformare spune ca tatal in249 . mandria tatalul s-a transformat in infumurare. Daca degetul mare este mare ~i lung . ca imbracamintea lui s-a demodat. inseamna di aveti un tata mandru. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. al cincilea -lumea.ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. se incordeze pe degetele de la picioare.mama.

inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. deformarea stangului .na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. InsealJ1. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra.la calcai. Dad\. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. pe altii . ori el 0 terorizeaza. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. atat in bine cat ~i in rau. Toate bolile se produc. invers.. Daca degetele se distan. ea ~i ineal!amintea neadeevata. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. De exemplu. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a..probleme pe parte barbateasca. . ori. In rautatea lui.. Totul pleadi de la parinti. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. sunteti mai putin dependent de ceila1ti. La neeaz. nu trebuie taiate pe margini". Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. de fapt. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. pentru ca a~a 1n250 . Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. se Iasa terorizat de ea.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Constrangerea. teaza bine. adiea ineoreet.

poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora.. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. i se vor 'imbolnavi tendoanele. va rasturna obstacolul cu genunehiul. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#.i munce~te foarte mult. Un om caregande~te coreet. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i.. nu mai ji din cale ajCtrade curios. Cel care alearga eu rautate. chiar dacastain frig .i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. unghia. Ca intotdeauna. Fiecare merge in feIul lui. va avea tendoane sanatoase. pentru ca. va avea picioare bolnave. ingusteaza campul vizual. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. Dad! acestJucru Ii produce durere. ca urmare.. eel care nu merge coreet. Obstacolul a cazut. crescand in latime. salturile din viala ~i salturile economice. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata. Cine vrea sa 251 .Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. Cel care se lauda eu succesele sale. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. eu to~ a sa continui sa cresc . a1tii se imbolnavesc cloar de la mers.

Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. Ca urmare. iar frica 11convinge sa se mtoarca. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor.injurul sau ~i aV. n-ati lovit. Cu cat omul este mai agresiv. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. deosebit de elastici. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. pe fata. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. SubHniez . La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. V8" avea genunchiul orept bolnav. La tinerete omul are genunchi frumo~i. De lovit. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. Prin urrnare. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. Diferenta este ca eel care a dat. fiindca nu are destula minte. va avea genunehiul stang bolnav. de a ridica mana. 252 . eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. genunchii se 'lor rasuci spre spate.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva.

Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . ci dimpotriva. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. Daca mama. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe.'1t vazute de din afara. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza.. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. clatorita articulatii1or. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Omul care are picioarele in "x" este avar. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. Baza solidiHitii farniliei este sotu1.Alunga raul din tine Va reamintesc. se transforma intr~un sistem elastic. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. eu amt genunchii sunt mai deformati. Ie diminueaza.'11ilie. care fomleaza baza corpului uman. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Cu alte cuvinte. Cu cat avaritia este mai mare. care este rigida. Daca pe parcursul vie~ii. de mare mobilitate. avaritia provoaca :autate la om. osatura. indiferent cum SlL. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. se va distruge ~i lesutul osos. Se va distruge ~i osul. Bazinul simbolizeaza familia. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. in incapatanarea ei.

articulatii1e de la genunchi se strang. Prin urmare. ca barbati. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. de oehii lumii. inca. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui.t uu mai voia sa ~tie de ei. Treptat. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute.de .0" earaeterizeaza un om generos. surarile $i cu Iumea. avea probleme atflt de mari eu fratii. Cu cat portofelul devine mai subtire. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. Picioarele drepte arata echilibru economic. fie ca el era atat de deceptionat. il va durea genunehiul stang. unul dintre ele ia forma de "x". Asta m254 . eu cat irose~te mai mult. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. apoi se ingroa~a. Cu cat intrece masma. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. i se va imbolnavi genunchiul drept. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale.Luule Viilma drepte. inseamna ca. din eauza tatalui sau ~i a lui. incat functiile acestor degete erau alterate.. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Picioarele strambe in form2i. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie.

Pentru a intelege ~i mai bine. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. Fiind bun la suflet. ci lea amplifieat. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. suporta totul cu resemnare. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. Vertebrele doi. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. dar nici atunci nu cracnea. de~i trebuia sa fie invers. Tot ~tepta ceva. Pentm a intelege mai bine. sa ne uitam la bazinullui. Daca fiul s-a imbolnavit. Bolta talpii stangi era supraineordata. cum a~teapta 255 . Osatura il simbolizeaza pe tata. tatal era umilit. Nu se in~ela . Apoi s-a insurat. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. trei ~i patm erau deplasate. In felul acesta. Prin urmare. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. economic.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Deci. Bazinul ba. molieiune = senzatie de nesiguranta. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. Deci.partea stanga era lasata. Bazinul simbolizeaza familia. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut.rbatului era deformat . Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. sa privim pieioarele in intregime.a~a ~i era.

Eliberandu-se de stresuri. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. 3. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita.. a auzit un trasnet in spate. Insueeesul are ~i 0 parte buna . Cand I-au alungat. a in!eles ca tori erau la feI. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati.'1 echilibru. Se sacrifica. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. a plecat. dar ele existau. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. Familia s-a destramat.te invata multe. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. 256 . adica se imbolnavise. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. fiindca el ~i-i alesese pentru EH. adica. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. traia pentru a face bine celorlalti. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. i~i nega propriile necesita!i. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult.invata leetii1e de viata. Doar atunci cand bazinul este 1. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. eliberat de tensiune. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata.

Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. La un om generos. ba lasati totuI la nimereala . De altfel mei nu simte gustul mandirii. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . bun.posibilitatea de a alege este mare. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. plicticoasa $i mra rest. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. nu va gre~i in timp ce munce~te. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. ~tie sa-~i faca planurile ell cap. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna.bucuria. Cine are dinti puternid. Cel care nu acorda atentie planificarii. Cine considera ca viara este urata. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau.1 1. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. Ba asimilari cate ceva. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. care trebuie mcuta cu grija. care se bucura de viata. nu va da importanta nid masticatiei. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. fara sens. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina.·7 .

fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. ~i se ascunde de greutati. se vor forma diverticuli pe esofag. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. Cine se teme sa mearga 1nainte. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. inseamna a-I dori drum bun. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. Inceputul determinafinalul. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune.Luule Viilma general. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. La eel care se razgande~te bruse. intrucat vrea sa mearga prea repede. din cine ~tie ce motive. va avea din cand in cand spasme in esofag. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. va face paradontoza. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. Cata vreme acest stres nu este eliberat. mintea barba!ilor. Daca IDsa se teme de viats. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. va avea din!ii de lapte strica!i. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. va suferi mult din cauza dinrilor. Cine ura~te. se 'lor strica incisivii. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. 258 . Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva.

. la inceput i se va inflama mucoasa.:i mai dureros. il1cepc ulcerul.nos fatS. In sens simbolic munca sufoca libertatea. nu va avea un stomac sfmat05. daca se invinovatqte pe sine.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. Daca rautatea se amplifica.tot contimltul prin vom3. eu alte cuvinte. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. ulcerul se transforma in cancer. in ura. are un stomac spastic. stomacullui va da afari3. Daca rautatea se transforma in du~manie. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. adica mancarea intra In trahee. adica omul i~i dore~te raul. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. 259 . Cel care se comporta. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. ca. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. va face un ulcer mai adanc . fie ~i ill ganci. Cine se apuea de treaba eu rautate. jumatatea masculina este intestinul gros. adica face gastrita.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca. du~ms. aeiditatea din stomac cre~te.. stomacullui nu va produce sue gastric.

Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .

Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. daca omul este predispus la amintiri urate. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. nu-fi va fi bine ". Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. procesul are loe in intestinul subtire. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. simbolic. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi .kiune. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Amintirile urate din trecut aduc amari. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. sau. Tot in duo den da ~i pancreasul. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. de exemplu ai sotiei. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. Canalul biliar se varsa in duoden. dar tie ifi trebuie. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul.

Cihe detesta maruntusurile ..'" 1. In p~rtea dreapta...]~~ J_ .1'J.... Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. intestinul subtire treee In intestinul gros...r'~ '.l. 'Ll!.. .. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. seade secretia de bila.Luule Viilma rere.. influentat de ea. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .. mai ales dadi este femeie..<> s'mti 0 d·. Iui..0:. cre.' •.t~~.~ 'fU . jos. A. dupa cum Sf: ~tie...~li_ ~\V \.-.. Dar cd care este grabit. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse.""".llui gastric.te secretia de suc pancreatic ~i... are un in~' testin sub tire sani'ltos.. 262 . fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului.'_. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire . consta in lucru:d manmte..abia 1nananca ca 8i da fuga 10. toaleta. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. va avea aceea~i indispozitie.b\.l.' (. in plus fata de problemele de digestie..Jrp.1:a"" ••. ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o. vierii. Duodenul este organu] central al tractl. .. a abdomenului. scade continutul de zahar din sange. d'" '''It'~ . BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti..

timpul nu te mai gone§te din urma. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri. fiind ocupati cu §coala. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. ba scade.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. in acest caz. un de nu mai e de gluma.apendicele. se face In cec. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. In schimb. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . fiinddi se considera in263 . pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Infundarea rectului. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. va avea un cee bolnav. Daca omul se teme de riscuri. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala.. extenueaza ~ Dsihicul.ie. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. dar nu gase~te momentul potrivit. dar este posibila. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te. ei. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. san a modului biirbiltesc de a gaud!. In prezent.

este situatia in care tie nu-ti trebuie. devine rau ~i se imbolnavqte. ~i nu vrea sa dea inapoi.. Pe scurt. din setea de a avea un ca~tig.Luule Viilma competent. serioase. Simptomul ei este senzatia de saturatie. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. avar. a1tii. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. va avea 0 senzatie de deznadejde. Cel care. sa se intoardi. interesat. dar fiU dai 10.idurere sub plex. supraindircare :. in rautatea lui. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dar. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos.. ~pertar sau hot. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. Numai rautatea duce la neoplasm. ~i totu~i i~i asuma riscul. dar e obligat s-o faca. devine apucator. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. cine incepe sa se grabeasca. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. el inlocuie~te frica eu rautatea. pentru di se teme. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. Cine i~i fa264 . dar poate sa duca ~i la tumori maligne. sau. sau eel care preferS. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. va avea intestinul gros bolnav.

de a eeda la timpul ~i 10. adica rautatea. Priceperea de a te preda. rautatea de am invins apare inflo. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. Rautatea transformata in du~manie. adicil rautatea invinsului. refuzul de a renunta 10. iv1arimea este 0 notiune relativa. Agatarea febrila de ce este al tau.iar eel care dorqte raul invingatorului.. scopuri minunate. fac co. In colonul sigmoid sta necinstea. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. 10cuI potrivit. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e.tele muncii.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte. problemele irezolvabile. dorinta de a risco. 0 mare realizare. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit. i§i va imbolnavi sigmoidul. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. garanteaza sanatatea colonului descendent.matio. provoaca cancer. Cine se pregate~te eu rauto. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. De 10. strivind totul sub greutatea sa. eu cat obstacolul este mai coneret. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. pentm a obrine ~i mai mult. in ura. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. se va aIege cu un cancer.ecuriIe.. poate sa-l apuce diareea.

Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . la pierderea Iocului de munea . eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. va face cancer. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. pentru a-~i atinge scopurile. dar ~i 0 situatie. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie.Luule Viilma omul. va avea sigmoidul bolnav. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. constipatia va alterna cu diareea. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. va avea rectul bolnav. de exemplu. Frica de a sdlpa ultima ~ansa.toate acestea due la imbolnavirea rectului. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. Dar. Dorinta de a obtine maximum posibil md. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. se va trezi cu sangerari. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. Rectul arata ca omul termina lucrarea. Cu cat exagereaza ell rautatea. are un rect sanatos. 0 eonditie. acela simte un diseonfort Ia anus. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare.

Omului Ii era frica sa mai iasa din casa..! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. dnd apa fierbe. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. Daca punem un cazan pe un foe mare. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. comenta cu multa savoare fru267 . eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. nefericit ~i neajutorat. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe.Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii. Gluma ca gluma. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . dar treaba era serioasa. . spre amuzamentul prietenilor.am glumit eu. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. Cu cat oniuI este mai grabit. eu at. Val' ie~i aburi. ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. inca. 'E7(emp[u cfin . In probleme de comunicare. functionarea intestinului se normalizeaza. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. La un interval de jumatate de minut.

Ragaiala s-a oprit instantaneu. Fata n-a ramas datoare ~i. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . exact. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. orice hrana este comestibila. Uitase deja de boala lui .. amfost la doctor". Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. ca intre barbati. furioasa.}?" Vecinul. Ce e bun pentru unul. Si-a recunoscut gre~eala.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Gfu1ditul searnana eu digestia. uIuit. a iertat-o pentru atac. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. fusese mult mai importanta. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. da' de ce ne-am dus not la ora. i-a cerut iertare din suflet acestei fete.Jthi·'.riproprii. I-a Iovit peste fudulii. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". Mai tarziu. apoi au inceput sa se indeseasca. asculta conferinte. da. In loe sa gandeasca logic. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". Pentm un om echilibrat. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. In apropiere de casa. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. Garnenii citesc.JiLt .conversatia lor. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. asimilabila ~i necesara. i-a raspuns: . Primele nigaieli erau rare. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. A stat 0 luna in spital. rara nici un rezultat. Si au izbucnit in ras: "A. poate fi rau pentru altul. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor.

a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. Vitamina C. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Cu alte cuvinte.rea sa invete sa faca diferenta intre esential .Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. decat calorii. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. extrem de importante pentru corpul fizic. ele intruchipeaza interesui. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. . adidi incet ~i tara nici un folos. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. Cine v. . Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. ne mai vorbind de cantitate. .

Stiti deja ee aduee corpului excesul. omul speriat ia un excedent de oxigen. In loc sa dea afara.~i sa inspire energie pozitiva. Cs. folositoare. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. sau mai superficial spus. respiratia abia se aude. Corpul respira libertate. Un om liber face totul eu echilibru. excesul fiind Intotdeauna rau. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. Libertatea este DUl1Lllezeu. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i.Luule Viilma rimea laeomiei. cum 1i se intampla eelor speriati. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. iar frica taie respiratia. nefolositoare. 4. pentru arice eventualitate.nd oinul este liber. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. ca este prizonierul cui va. sa expire gazele uzate.ca energia negativa . ca in oricare aWi situatie. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. dar groaza il seoate din minti pe om ~i. Daca apare senzatia ca este ingradit. . de 270 . Uieomia este totdeauna un exces. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii .

Vi s-a Intamp1at. eu at<3. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. door n-Cl facllt nimic rau.. care. fiindca se teme sa nu fie invinuit. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. in corpul fizic. fie se imaiqte.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. i~i inabu~a in el.-91 inehipuie ca el este un delincvent." De ce.tie 58.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. eu frica. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . fiindca nu :. desigur.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern.Alunga riiul din tine frica. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. 271 . Nu indrazne~te sa faca acest lucru. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Daca libertatea cuiva a fast ingradita. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Iupta ramasa tara nici un rezultat. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. Cel care. Este groaza in fata pierderii libertatii. sa simtiti ca nu mai aveti aer. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare.

Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. b Eel.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate .LUlil e Viilma rautatea . se VOl' osifica plamanii pentm cs. Adio acces de astm. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Cine line in el du~mania. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea.se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 .iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie. ::~cestasa. conform parerilor IUl. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata. va face astm. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate.!ii inabu$ite.. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. Primul gand va fi :. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. va face tllben. de impotrivire. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . Cand incepe un acces de astm. se va imbolnavi d. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. sperand in feIu. . mai liber ~i mai u~or. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca.uJ. AIergia este rautatea provocata de revalta.Jz~~ pulmonara. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. bronhoextaz.. Este boala rauta.:.

fHnd martor Ia 0 cearta. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri.. se formeaza aderente. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. se va imbolnavi de pleurWi. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. in sufletul sau.. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Astfel. numai sa nu~i manjeasca el mainile. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. va avea brOD§itaacuta sau. cronidi. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. va suferi de pneumonie cronica. Daea omul tine morti~ la convingerile sale.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie. Se poate imbolnavi chiar daca. I:) .. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor. in intelegerea lui. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare... Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi.. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. Traheea se imbolnave~te la eel care. se vor forma aderente ale pleurei. care nu-i da lini~te. respectiv. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie.

Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. Iertati lipsa libertatii. n-o va avea. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. nimic nu trebuie pus Ia inima ". Unul spune:. tumora nu se va transforma in cancer. el va avea aceea~i soarta. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. apare inflamatia coardelar vocale.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. In timp ce iertati. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate.Lu1tle Viilma terioara. Ca unnare. 274 . n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. pentru ca lupta este 0 rautate. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. pe coardele vocale se va forma 0 tumora.. i~i va pierde vocea. oamenii sunt foarte diferiti. Dar daca omul se intreee ell gluma. treptat. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. Cata vreme eel care urIa. Cum sa n. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta.

s-ar putea S8. ele nu va in~eala. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. de dragul autocol1stTvarii. ci 0 sita noua. Ceila!!i nu sufera. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. fara sa lase vreo urma. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. Exersati. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. La inceput.eavoastra ea printr-o sita. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. Ea trece prin dumneavoastra. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. Clarificati-va.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. dar nici nu invata nimic.. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. omopla~ii. ca sunteti 0 sita. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. umerii. Cum sa faci sa devii mai de~tept. gamit. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. nu mai e nimic in ea. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. . Va napadqte 0 furie turbata.inUjell ea. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. sufera. dar in acela~i timp invata sa traiasca. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . N 11 veti mai fi nevoit ca.faceti cll~o~t. Nu un eiur vechi. . dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. din ne~tiinra.

Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare.'ja cwn sunt. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti.. niei eu durnneavoastra In~iva.nu veti avea deloe ~i va veti preda.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 . este concentrata vointa. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. la om. nici eu a1tii.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. senzatia de disperare. doar-doar va veti realiza dorintele ~. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.ti om bun". friea ~i rautatea de a invinui pe altii. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. de a va intelege propriHe nevoi. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. ne~tiinfa de a va organiza viafa. de inutilitate. Va stimulati vointa. acolo unde. satisfaqii . . De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati.

iubirea. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. o3mem. transformandu-se in oLqe. flecare sa-~i dea seama singur. Ce anume. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit.i. viata in comul1? Exisffi muite pareri. ale simturilor . sex.ganduri. dar exista un 277 .Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. E u~or sa iube~ti pe eel care merita. ata~ament. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. indragostire. d pentru cas prin. sunt multe. cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. singur sentiment . eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. fapte. dar niciuna dintre ele nu este iubire. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. cu atat omul devine mai vrednic de respect. situatE. boli etc. fidelitate. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . Dezlantuiri . In el ~i a~a exista iubire. grupuri de oarneill. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. grija. Toate apar sa-l l11vete ceva. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi. evenimente. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca.

este ~i mai bine. In graba poti sa ai doar emotii. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere.eti rezerva cate"va minute. cand plecuti J. Va " . sa spunem pentru imbrati~area de dimineata. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar.Acasa va a~teapta iubirea.veti simTi ca va. Daca toti am fi ~tiut. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. Dand. Iubirea este ti'icere. pardi ati avea aripi . Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. ei ar deveni mai de~tepti. A. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . astazi n-am mai fi existat. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. : veti privi in oehi. Veti recunoa~te iubirea daca va '. veti..a serviciu. La serviciu veti avea spar. in tikere. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. iara~i ~i lara.

sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze.'1eavoastra. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. nu mat vreau sa traiesc ". devenita du~man. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. de 1a inima. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. adultul inrait incepe. in cap. ~i l-ati rucut sa sufere. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. ce plead. maear pentru cum a fost la tinerete. impreuna eu jumatatea sa.. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui. dar nu va eunoa~te voluptatea. 11a~teapta 0 criza. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii.Alunga rau! din tine copilului di. De regula. dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. -' . 770 -. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. Pe eel ce se grabe~te. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa.exact acolo. Nu va grabiti. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. "Nu mai vreau nimic. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate.Capul va ~opte~te care este acel loc . eu care trebuie sa ne deprindem.

cu adevarat. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. atunci cand i se OpILTleezistenta. Raul Insearnnii absen!a iubirii. Raul devine rau.ce nevoie are. ~i indreptand rauI. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata.Luule Viilma In continuare. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. dar deja tara suferinte. Mai devreme sau ii 280 . va deveni orb ~i surd. Fiti ca 0 sita care ~tie di. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . de bucurie ca are 0 via!a buna. lupta contra rauIui amplmca raul. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. In felul aeesta. oricum nu yeti fi multumit. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. ~j ell to ate acestea. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. fiindca bine. nu inva!a sa gandeasca. Daca lnsa. In r felul acesta. cu atat binele se face mai bun. veti aeumula nemultumire. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. Nu se uita in jos . dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. dacii totul ii merge bine. nu. raul a venit in calea lui. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. :tara sa banuiti ce urmeaza.izvorul multumirii ~i fericirii. De ce? Omul care. eu cat iubesc mai mult raul. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. Daca veti fi capabili sa intelegeti.

cut setea lui de a ca~tiga. este lli'1 mare pericol. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. Dar dadi el nu gande~te corect.. Credem ca~tim ce este pericolul. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni..11 astfel de om.urme tot va lasa. Cfuld intalniti ll. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa.. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn.pe care 0 ~i viid doar ceilalp . 281 . va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: . care se uita de sus la toti ceilalti. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti . Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ". Omul prime~te tot ce dorqte. este oare un pericol? Da. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. "Nu vreau" este 0 rautate. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. N-are importanta unde se va intampla acasa. Daca acest lucm nu se intampla.rautatea distruge vointa. .. situatia se va complica.frica frfuleaza vointa. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. fie ca se va supara pe ceilalti. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui. la serviciu sau la spital . Inainte de 0 ineercare grea.

Ji va 282 . In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. in lac sa spui ca nu vrei.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). . in caz contrar. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. Cand sunt in stare de eehilibru. ele VOl' refuza total sa se mi$te ".starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). distrug. Eo. Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare.(i~i are sediulia niveIuIIombar). Cand cresc peste masura.nemultumirea (in zona cervicala) . Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. i. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. . Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: .absenta dorintei . daca omul nu invata nimic. 0 citire rapida. . spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta.exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) .

fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i.__ . important.__ .__ .". --z.....Jtiesa aprecieze fericirea ...~.Ji lara pu{inul ace la. Via!a demonstreaza insa contrariul.. va ramdne . Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala.Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. .. fi mal bun ca cellalti . incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter. dimpotriv~... _ ""'" ... fiindca nu .Jisa aiba grijii de ea"..mire__ -.. Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 .. Copiii sunt inva!a!i ca.-Nemufiu. De ce? \filtor Dorinta de a ... Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.

viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. 284 . sa fim tOli la feI. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. mai devreme sau mai tarziu. In oricare dintre cazuri. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. De aici lncepe pieirea. binecuvantat al vietH . Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare. Este nivelul suprem. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. Problema civilizaliei este femeia. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. Un gand bun creeaza binele. in concluzie Gandul guverneaza viala.rauI. Foqele lui vor seca. dar fiecare am are gandurile lui. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala.lini~tea sufleteasca. Cand cineva vrea sa fie mai bun. A~a apare invidia.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. ambele paqi sufera. trebuie sa la~neasca inainte. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. cand am fost ori femeie. un gand rau . ori barbat.

Ali ajuns la capatul caqii. raul va inceta sa mai exi.::te.e- tii. ati incetat sa mai vedeti binele. 285 . Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. . Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul.ell dumneavoastra in~iva. . corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. dar. Orbiti de stresuri. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor. care la randul ei poate duce la deviatii psihice. prin medicamente sau chirurgical.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. eel care este eel mai de~tept . Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. sa diseutati en . Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic. Pentru ac<easta trebnie sa invatati. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica.

Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa. Fierbinte.prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti ...LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 . Cald..PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut. autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa..

partea 1 Valumul 5 .pmiea 1 Valumul 3 . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .partea 1 Valumul 2 . Acesta este volumul 2 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful