ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

1L:N/l.R.P. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma ..: Georgeta Timcu. O. Georgeta (trad.R.1L:Nfi. Timeu.. sfanta CEcaterina nr. 53 rJe{.) 159.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc. f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str. sect.Blleure~ti : Dharana. 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.j 3-2 I.4.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii. . trad. 2007 ISBN 978-973-8975. 1?.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA. .15.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii. Bo In Ra .Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. atunci. fieee gand iscat. fleee treaba de zi ell zi. acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo.

Actuala criza a omenirii este criza materialismului. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. In acela~i timp. In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. 7 . Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Daca familia dispare. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. Va voi raspunde pe scurt. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. Materialism insearnna puterea femeii. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie. sa-ti indrepti trecutul. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. ~i se poate.de locul ~i atributiile celuilalt. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. Un om care se respecta pe sine. dar ~i puterea efeminata. omenirea ar inceta sa mai existe. . va disparea ~i omenirea. Haideti sa ne lamurim impreuna. Acesta este nivelul actual al civilizatiei.AlZinga raul din tine tertia civilizatiei .

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga inainte. '-' Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastrai urmariti-va sentimentele. § Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re1 prezentati-1 in minte pe 30t •.1 dumneavoastra, a~ezati-I 111 suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. tara nici un rost. De regula.chiar aiei.I am tme I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. de~i. Fiul unei femei depravate. eu atat gelozia este mai putemica. Daea aCUln. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. 11 ura/i pe acest om. se va na~te A m e1 gelOZla. ale carei defecte Ie ura~te. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. eu cat illfidelitatea este mai mare. chiar dadi sunte{i divortati. toate defectele ~i insuccesele lor. Gre~iti.AT. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. Dupa cateva are. Pentru a-~i imbunatati viata. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1.ungav v . eel putin una dintre pani nu re- 1" <. gre~esc.. treptat. Va vedea in sotie pe mama lui. COlT'vl1lsiile incetat $i a doua zi am inceput sa au analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. a recunoscut ca este 0 negativista. rau. Daca nu puteti. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului.. nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. copilul va trai. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. de regula. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ".) . 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela.. .

nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. paate sa reu~easca. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt.draga mea. fie ca se transforma in du~manie. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. rezultatull1U va intarzia sa apara. de 0 bicei.. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . Cu cat criza este mai mid.sorul nu va avea parte de ea. Femeia care reu~e~te. Si. reciproca. Diei capEl. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . fie eEl iubirea se duce. Tortura tacita. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. S-au cravedit a fi pro~ti. 1nt1'-o astfel de sitna!ie. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei.0 intreb eu. de regula.?narea celuilalt. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. . ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e.Luu!e ViilmCi cunoi19te. prima casatorie. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. prin iubirea ei. sfar~e~te. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Cei doi s-au ales unul pe celalalt. Un lucm este clar . a dec3. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie. dupa cum se ~tie. aceasta femeie nu este 10. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie.zut in desfranare ~i a1cooIism. se comporta de femei co. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. Dar. Cel care vrea sa infranga incapat.

strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta. dar mult mai aspru. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. un nivel mult mai ridicat. $i asta va continua pa. In ultima vreme. Si cum fiecare vine in viata asto. Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. il a$teapta pieirea. va suferi din cauza lor. el va deveni $i mai bogat. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul.ca sa invete acest adev3r intelept. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . am vazut. de om allui Dumnezeu. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori. cum se zice. Altre!. bunicii-bunieele. Asta este Iectia vietii. Dadi trupul 1~ -) . desavaqita. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. clar. voluptate momentana $i doba.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. In general. pe parintii.. Cine se disatore$te pentru bani. daca ma credeli.ndirea unei experiente superficiale de viata.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei.'iata. sunt fericita . Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. prin ei. Dar. dar deja 10. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma.. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. strabunicii . analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. Dar. regretandu-$i prostia. ocupandu-ma de bolnavi. i$i va aminti categoric de primul dintre ei.

Dadi copilul este agresiv. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. copiii 11 vor invinovati pe el. se afla in conflict cu copiii. Numai el este viata ve~nica. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. este a alta treaba. 0 ura§te ~i pe mama sa.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata. Spiritul este eel care merge inainte. rura sa fie con~tienti. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. mama este sufletullui. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. parintele a merita. Ie tine despartite. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. el comite a crima. de regula. va fi socotit vinovat tot el. TaUil este spiritul copilului. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. dar. sub amenintare. pentru cii.

$i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise... Tata!" In timp ce imi povestea.. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte. "Am intrat in camera tatalui meu . dar ell mama -nll. L-am imbrali. am vazut un barb at absolut obisnuit. Intelegea ca. stat mult de vorba. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra . pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. va inva!a sarguincios. An. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. de fericire. Dadi din familie lipse§te tatal..Ji. prin mu1ta perseverenra. de acest stres. La pIe care. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi. 0 :l::rumuse!ede fata. numai ea arata mai batran.Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. Po.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede.. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. era slabit ~'iobosit.'fiel a fneeput sa planga . mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni.. A promis ca. Dupa ce s-a eliberat.Jti!i.Jez.Jat .

intrucat mama sa este femeie. Viata sufleteasca a barbatilor este mai fragila.} J ~. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator.J Daca. sa cereri iertare copiilor. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. se va supara ~i pe sine. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. este invarat sa-~i urasca sufletul. Daca el este in permanenta dojenit. dar trebuie sa va 18 . Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. chiar ~i pe partea rea. el nu are scopuri in viata. se va supara in acela~i timp pe sine. '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. Cine isi uraste mama.Luule Viilma ei. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta. Cine i~i ura~te tatal. uraste sexul feminin . este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Daca fiica i~i ura~te mama. acela ura~te sexul masculin. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. . Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. Iubindu-~i tatal. Cand este invarat sa-~i urasca mama. Dadi fiica se supara pe mama sa. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. Le lipse~te experienra vietii de familie. Daca i~i ura~te tatal. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. intrucat tatal sau este barbat. fiul se supara pe tatal sau. . Fiul . macar in numele vierii copiilor.

iar mama . Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . Dadi 1'a111an totu~i impreuna. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. fara sa ceara voie. Daca nu yeti face acest luem.. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. inainte de a putea da iubire.sufletul. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru.nd nu are forta. eu fiecare 19 . nu Ie ramane decat munca. sotia ~i soaera. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii. IertatiIe. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor. Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca. pe partea lui. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. conform educatiei primite de acasa. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. el trebuie sa 0 fi prim it. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. ~tie sa-~i ierte mama. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra.sa-~i iubeasca sotul. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca. ~tie sa a~tepte ~i. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. Nu poate merge inainte atunci ca. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca.

Femeia citise eartea mea. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica .i . Ostilitatea fata de el era evidenta..i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara. " Ce Fica? Ce ro. Fara sa-~i dea seama. Nu ~tia. Iua eu japea. Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. acela nu se va putea face bine. Cine neaga esenta energetica a bolii. sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine.utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. el era un vampir. incM femeii i-au ta~nit lacrimile. muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so.niito. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. Dar. nu ~i-l alesese ea de sot~si nu ea rfunasese eu leetiile de . Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere.. oare. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl. Pute!i dumneavoastra so. evident. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate.. adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres.pe mine nimeni 20 .. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie. . ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro. Ce nu obtinea eu binele.

din pacate. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit.AlungS diul din tine nu ma iube§te. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar.care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. mei unul pe ceUilalt. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. Daca wi am care a ~tiut S3. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. dorinta de a iubi. Sa se ajute intre ei nici vorba. ar fi vorbit altfel.ovatie. Acum. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic.

1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu. Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. este buna .barbatul insu~i. nu ar mai supravietui niciun barbat. mascata in iubire pentru barbati. el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. 1 Parintii sonlor 1 . b'me spus.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei. dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie. Daca n-ar 1'ia~a.nilfzeni nu m6 iube. ..l1d fiul se va easatori... Eo. Nu duce lipsa de barbati.Nici ea.1 l' batl1 nu gan desc a~a. ocoliti de iubire. nu ganGes:::oeIoc. Ca. .\Hii ei. Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa. nki bar'. Daea mama nu-~i iube~te sotul. "'vI al. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin. Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei.este ceo. Frica .femeia . R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. a doua . arata foarte bine. femeia fiind mult mal rezistentE't. Prima victima este portofelul barbatului. o va aprecia eomparand-o eu mama so.LIIlIIe ViiIma ilalt. atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge.un adevarat Inger dupa parerea multora.. Ne-am lamurit ca mama . 0. Dar. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine.

Intrueat mama nu-~i vede grqelile. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu.Alunga ralll din tine iubire. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. va pricepe despre ce este vorba. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. avand sentimentul de vinovatie.. daca. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. va avea parte de un sot 1ini~tit. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. in esenta. asta inseamna. fara sa vrea. daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. pe sotia sa. Cfu1d soacra se cearta cu nora. Daca nora este isteata. inclusiv defectele soacrei.. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. avand 0 asemenea nora. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. fiul se va supara. toate celelalte defecte anterioare. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. Iertati-o. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 .. Bineinteles ca. pentru ca soacra este sufletul fiului. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive. vor fi compensate. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. ca a avut parte de 0 sotie buna. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei .

Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora. fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Iertari-va una pe alta. In realitate. pentru ca soacra a ineetat demult 53. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. daca. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. mai curajos ~i mai sanatos. spre fiu. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . Dar.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. Dar. De obicei. Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Deseori. vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. acum Ii este prietena ~i "prieten". Fiul devine totul pentm ea. Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea.sufletul sau . Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. de obicei.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. fie doar mama lui. 24 . nLls-o sehimbati pe nora. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred.

Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. de~i poate s-au straduit. Jaml 'Z'le e. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Sensu! vietii la barbati este mi?carea.{. E treaba medicilor. rela!iile dintre copii vor fi incordate. Din pacate.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului. illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora. tatal 25 . Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. dar in suflet 0 ponegre~te.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor.. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. A~a cum am banuit. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. Este uluitoare aceasta opime simplista. Dupa iradiere a urmat chimioterapia.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste. A111belesunt sufletul copiilor lor. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente..

Cata lume n-o. Cine stie. Fara sa fie con~tienta. da1'eea. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui. se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului..LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. Cine se va elibera de prejudeca!i. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca.nora lui. Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.tata ~i soacrei .mama.nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . Eo. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei .mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. mra sa se jeneze. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil. Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera.. A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. De obicei. 26 .. $i ea se simrea bine eu doi tari. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. a inceput sa-i spuna socrului . prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. poate tot raul este spre bine ".1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii . Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal.

. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o.opilulni.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.tie. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare. niei du~mania ginerelui sau nurorii.. S-a.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii. Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. Din moment ee ati aparut pe 27 . totul va fi bine. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres. nefericito. ma fnjura. certare!e ~i rau intenlionate.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine. In [elul acesta.habar nu are de acest conflict. Elibera!i-va de frica . Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. Iertari-va aceste stresuri. copilul nu va putea fi niei jignit.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra. nlei umilit.soacra nu mai poate fi consolata. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine. ma calomniaza ~i ma umile. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.chim el sub puterea raului. Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra ..cestuia. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor.

Cine n-a avut minte atunci. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie. V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. acum a aparut ca sa invete. Fam nului dum.. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie.-ispun~l nimic.ul~i mai bogat.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Baietii l~. ati aparut ~i ea sa invatati. Mama Iui 11branea. Dadi v-ari ales eonsoarta.soeml sau soacra. modema. Daca vor fi invatate. :tara' 28 o . dar pe post de victima.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1.lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul.Luule Viilma lume ea sa traiti. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta. Platind tributul modei ziIei. situatia materiala. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul. mai presus de ariee. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. dar nu indraznea 58.ialeg soria dupa cum este mama lor. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . Zicea ca este 0 persoana normal a. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm.Jxbat. in vieti1e anterioare a prieL. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. Ea voia sa fie independenta. 11 spala. suferintele 'lor Inceta. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm. adid noi in~ine. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi.

Daca v-ati fi inte1es gre~eala. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie.l. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. 29 . iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. Nu uitati . sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Daar vi s-a pamt. InSeam. In acest caz. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. despre oameni. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata..fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte. Daca el nu vrea sa va asculte. datorita transformarii dumneavoastra. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti. sa-1 faceti altfel. Daca iertarea vine din toata inima. va disparea din via!a Iui. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. ~i iara~i din considerente personale .Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul.elile. se va schimba ~i el.

In gaud sau prin cuvinte. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica.nd se vihcarqte 0 femeie -. nonsens. ca acum. au fost eei mai puternici. In vremurile de crizi'i. Spai. cat 9i pentru cop ii. vaicareala bi1rbatului este periculoas2. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . Ca. Cand se afli'i In impas.treburile marunte i~i incetinesc mersul.se opre~te via~a.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. omul nn ~tie sa traiasca. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar.i. cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc.'\. la evenimente importante devin ral. Cand barbatul se vaidire~te . Gamenii de arta emotionali. atilt pentru e1 insn~i. acum fenomenul a devenit de mas. Aceasta stare de inutilitate. Dad\. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. ace9tia Hind spirituI san.rtiIomenirea in d. ma in fala necunoscutului a impEi. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 tot mai evident.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. se oprqte din drum.ieei condamnaIl 1a pieire.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa. du~mano~i. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi.. Vaidireala duce tatdeauna 10. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba.

Alunga raul din tine Sindromul de extenuare. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. traiqte pentru a muri. Nonsensul este senzatia de pustiire totala. acela are nevoie de 0 leqie critica. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra.-1 numiti nonsens. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. Orice situatie te invata cate ceva. Este teribil de trist d.) 1 . dar la modul dureros. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete. Cereti-i 4' . Omul este condamnat la abandon. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri.~aCZlma~fi vrut".

ea exista. Veti simti ca sunteti necesari. de a trai.. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. sentimentul ca fiintezi.va face suftetul bolnav. de a actiona. daca veti ac!iona eu cap. necesari sie ~i prin sine . 32 . nu exista nici trup. n-ati inteles ca daca nu exista iubire. i'n spatele ei se afla insatisfactia.'iilma iertare pentru ca. In realitate. nu este insotita de un torent de emotii. ne~tiind sa ganditi. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. Cautati persoana care va iubqte. Aveti dej a trupul. Dragii mei. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare.Litule J. se vor adauga . Este un sentiment special. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt.1eelelalte. Ispititorul dumneavoastra mintea .necesari celorlalti. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. Ea nu apare bruse. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne. Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca.

Din punct de vedere al esentei Universului. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. deoarece. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Mintea are doi poli . EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. se in~eaHi. intelepciunea. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui.mul fizic. Cine inte1ege natura erizei omului modem. Trupul nostru este muritar. stagnare ~i pieire la mvel fizic. Si totu~i viata nu se opre~te. va trai ~i in viltor. Nici unul. EI tremura pentru bogaria lui. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. prin cre~terea ratiunii. au cautat bogatia. Echilibrullor este ratiunea. Bogata~ului Ii este mai greu. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. corpul nostru va fi guvernat de idei. Rezultatul a fost nonsensul. Sanlntocului ii este mai u~or.unul spiritual ~i l. In noua galaxie. Nu au cautat sensul vietii.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. Pe 33 . viata tara spirit inseamna nonsens. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. viata omeneasca este mult mai lunga. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice.

Pentru ca viata sa poata continua. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . dar de teama nici nu indraznesc sa se supere. cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. pentru dl omulle atrage prin frica lui. Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. Numai ca nu 0 numesc rautate.~i asta este tot rautate . "Eu nu urasc. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. ~i cei care detesta la~itatea. pe allor ~i pe al altora. Sparge el. Abia ea se intensifica rautatea.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. zidul frieii. omul. dar acesta devine tot mai gros. inclusiv pe a lor. Fara iubire viata inceteaza. cum apare ea ~i cum poate distruge. prin cuvinte ~i prin ganduri. Am vorbit muIt despre rautate.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor. Rautatea irationam . Chipurile. dar esenta nu se schimba. Persoana respectiva poate sa nege.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. 0 face prin fapte. dar allii ma urasc pe mine" . Cauza ~i efectul vietii este iubirea. ei vor sa educe curajul. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. 34 . Lupta presupune intotdeauna rautate.

Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. intrucat: .le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. "N-am nevo ie de iubire. Multi neaga ca s-ar teme.au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. indiferent ce inteiege omul prin iubire. . frica . pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. Chiar daca voi suferi. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii. indiferent de sex.la ei. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul. ce Ii trebuie. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. Nu este con~tient de faptul ca. Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. important e sa Jiu 35 . cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria. S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. tot nu recunosc. iar ulterior de sot sau sotie. daca el nu depune eforturi. .nimeni nu ma iube$te. Rautatea i~i are izvorui in frica .

s-o faea altcineva pentru el! Si. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru. pe ei ~i pe altii. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni.Luule Viilma lasat fn pace. iubirea este Dumnezeu. spre moarte. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. pentru un observator strain. Ace~tia se extenueaza reciproc. Munca este doarmunca. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. pot parea la inceput. Eu. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Important e ca treaba sa mearga . Au facut fn viafa atatea lucruri bune. Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. Sotul sau sOlia supergrijulii. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. declara ei cu mandrie. Sau sunt iubiti de sot. fndit toata lumea fi iube. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Dar el nu este de acord . el conduce. sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. Iubirea este totul. Iubirea este forta necesara pentm a face. dupa 0 logica stranie. dar sigur. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. eu cea mai buna intentie. 0 pereche ideala. el da indicatii. Cine ignora ro36 .}ilumea sa ma respecte ". Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. de exemplu.}te pentru dE au jaClit aNita bine. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor.

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii visurilor noastre ,
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51%.

i

..r

.1

1

~

41

!ii. dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. ca nu e decent. Mi se pune intrebarea: . . ~i aceasta inseamna ca. Daca copilul ar auzi. . 42 . de fapt. macar cu 0 meche.mai grea varianta. vorbindu-i-se despre rau.. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. socotind di nu~~i au rostul. care va este necesar. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie.De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. afi putea. fn afard de asta. i~i mascheaza partile negative. chiar £n interesul dumneavoastra. sa priviji adevarul in fafa. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . nu trebuie..LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. ar incepe sa invete. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo.

Partea rea se vcde ell ochiulliber. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa.. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama.iijerent Clan Q. ~t '11 . " .>1 se amara~.tiva decat precedenta ca apoi. Daca anit marna cat ~i copilul l:. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. dar care v-au interesat. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. va fi nevoie de mai mult timp. ehtal' daea mintea lui este lnititica ". Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. de asia ~i apare copilnl pe lume.e ea.mtr-aevar. Mama are muite trasaturi decaracter.i'lor corecta gre~eala. sa devina mai inte1eapta. daca ea face mer-eu acest repro~. Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. .. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. ii ii -"'-" 43 .. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. necare generatie va 1'1 mai nego. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa. tu e~'ti I mat rau dedt mine' CopiluI vea:. ~ d -. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. adica mai buna. Jfi ell. dupa trecerea crizei. :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a?ru. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet. ca ea sa se schimbe. rau d eea ea. boaIa va trece mai repede. ~i el ca mama are dreptate .~ t .~ este mal. De rapt.

la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu..~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. complet straine. inflexibilitate ~i falsitate . Alte persoane. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e.!i parti1e bune ~i partile rele. ceea ce e de rapt spre bine1e familiei. Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 .partea nevaZ"uta a mamei. Foarte rar este zgarcita. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . 0 sa spuneti di generozitatea este buna. vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama. in esenta.generozitate. De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. este buna. dupa toate seITLDdeexterioare. Prima mama. iar i falsitatea 0 veti numi la unison rea. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric.

inflexibila.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva.. vizibila a mamei.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. adica partea mare rea. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. De regula. bunatate. apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. A doua mama este in aparenta. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. Atunci. grava. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. prin avaritie. Partea mare buna.

Tot ce spllile este un neadevar. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala .poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea.mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea. Mama este jumatatea copilului.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. totu~i pentru copil ea este buna.Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. A treia mama este in aparenta foarte falsa. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi. Partea nevazuta a falsitatii . Ii iese exact pe dos. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. a ajuns deja 1a cota critidi. m46 .cinsiea . dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara.

ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. sinceritatea. Fara asta viata nu are sens. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute. Copilul i~i iube~te mama. adica sa se elibereze de d. cu mid diferen!e. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . copilul va fugi inapoi la mama sa. 0 mama care ura~te necinstea. in felul acesta. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. Si. Daca. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. devine ea insa~i demonstrativ falsa. Grice spirit preTuie~te cinstea. i~i gase~te parin!i adoptivi. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau.Alunga raul din tine . Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. adevaml. hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine.

copiluI nu a fost nevoit sa sufere. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. nu va fi crezut. Cine va inre1ege di. intrucat el '>Teasa invete. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. Orice intarnplare din viala 1asa urme. ea va daroade la nepo!i. Daca nu dispar. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. Alt mijloc de schimbare nu este eficient.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. dadl spune adevarul. va In~eIali. iara~i nu va fi crezut. l§i va cfipata echilibrul interior. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Generalizand. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. Daca el nu spune adevarul. 48 . iar invatatorul este rau. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. dar. A§adar. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. La eel care iarta. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. cicatricile 'lor disparea.

ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru.Frica . Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea are dnd sem. Daca apar impreuna. Temperatura 3. Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. Durere 2. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. fiindca viseaza sa devina ideal de buni. . Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. . . . Ro~eala 4.Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. Daca nu stingeti focul.Tle upa care poate fi recunoscuta: d 1.Frica atrage rauI. 49 . Marire excesiva 5. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. veti pierde cate ceva pentru totdeauna.. nu exista om tara ele.Rautatea distruge.

rautate brusca. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata.rautate surda Cineva tocmai te-a suparat. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate. Duren~ ascutWi .utatii.rautate acuta Durere surda .Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 . toate sau toate odata. Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta . rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. ~i a~a mai departe. Durere brusca . Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot.

. obtinerea sau cheltuirea banilor. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. septidi .. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. ro.pe tine ~i pe altii. Dupa cum se ~tie. ':::' .1 . peste 41 grade Celsius omul moare. probleme economlce. rautate legata de dorin!a de a domina . il{be~te. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu..ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo. intr-un cuvant. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie. fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. rautate legata de terminarea unei activitati. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca.Alungo. ca sunt neglijat..

Rfulile care s-au vindecat urat. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. 52 . Acesta nu-§i elibereaza rautatea.Noi vedem ro§ea!a la exterior. acela se cale~te. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. eel care urla. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi.utate. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe. Daca frigul ar :fi eauza. iar cd care tace. sufera ~i 0 tine in el. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te.de furie se J:mo§esc de rs. ci 0 tine in el ~i se distruge. Este deja 0 situatie mai periculoasa. pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Oamenii care urIS. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. varsa cauza furiei. ne-am imbolnavi eu totii. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. au 0 nuanla ro§iatica. Pentru ca rautatea sa incapa. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te. Cine vecle in el cloar partea rea.

Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. De data asta n-am mai auzit bazaitul. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. viespea s-a sacrmcat. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. ro§eala de la inlepaturile de msecte. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. Ba prin veninul ei.'1tr-oturn. frica a crescut §i a devenit rautate. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect.. pentru mine gre§eala este mare. de dragul meu. dar de la mine se cere mai mult. I-am cerut 9i ei iertare. ca sa ma convinga. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. de exemplu.Alunga raul din tine Sau. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. evident. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . jenanta 9i umilitoare. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Nici 0 r0geata. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. nici o reactie Ia veninul de viespe. Eu ~tiu sa inteleg viata. nici 0 umflatura. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata. viespea mi-a facut mai bine. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. Pentru ca nu rezolvasem situatia. rautate ce a fost inabu9ita.

in eaviHili. excesul este 0 cre~tere. acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el.cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. eu atat boaia este mai toxica. eu atat boala este mai clara. eu atat mai haina este boala. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila . Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. Cancer 6. in artieulatiL Aderente 4.Luule Viilma noastra.cre~tere mica Rautate mare . Umflatura (edem) 2. Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate.cre~tere mare Rautate ascunsa . Cu cat rautatea este mai du~manoasa. 54 . Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. Tumora 5. Cu cat rautatea este mai conereta. Rautate mica . Litiaza (pietre) 7.

Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca. razbunatoare duce la raniri prin arsura. la asta contribuie rautatea parintilor.eu cat rautatea este mai Inver~unata. De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee .prin lovitura . de la un ciob. de la cutitul de bucaHirie.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. Daca pe om 11irita totul. Raniri: . ea1culii. apare obezitatea. Distrugere 1. de exemplu. Daca copilul nu se insanato~e~te. .prin strangere . TesuturHe nu se pot reface complet . rana este atrasa de rautatea din noi. cu atat rana este mai mare.Boli de pie Ie 55 . Rautatea arzatoare.Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata.prin taiere . eu atat mai dur este focarul de infectie.Rani care se vindeea urat. atat situatiile personale cat ~i cele generale. 2. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. ranile nu se VOl' vindeca. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze. bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca.

rautatea materna . Leziuni la oase: . altfel corpul ar pieri. osteomielita.Ruperea oaselor .Luxatii. Cu cat rautatea este mai concreta.Strambarea oaselor . eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat. totul se depune in oase.1 rauta!ii corLfuze 10. un om eu un mod de gandire eonfuz. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. faptul ca pe barbat nu te po!i bazu. intinderi de artieulatii.osteoporozii. sa te triideze. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. distructia patologica a oaselor . inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. eel ce se infurie pe altul. Un as zdrobit este semnul caracteristic 0. Rautatea navalnica duce 10. .. 56 . Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. . Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. pe altii ~i pe mama. eu atat distruetia este mai mare. Cu cat rautatea este mai putemiea. supanlrea copHlor pe tata. eu atat fractura este mai curaI8.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. el poate sa te pacaleasca. supararea pe tot sexul maseulin. Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. Rilutatea paterna .supararea pe tine lnsuti. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10. Cand viata este tot mai suparatoare.supilrarea pe tata.Subtierea.

dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. ci :. lu. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata. In primul rand. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. Ru§inea. nedorinta de a scoate 10. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor.. $i pe copill-au educat in mod exemplar. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. ascunsa fata de ceilalti. r Ne§tiinta. pe care ei I-au ascuns. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. chiar dad el §i-a recunoscut vina. Pentru ceilaIti.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. oasele lui nu se vor lecui. Suferinta delicata.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte.1 doilea rand. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti."'Ilinaatacirile parintilor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. mai ales copiilor Iui. in spatele unei vieti aparent frumoase. In spateie stapanirii de sine.. se ascunde neputinta de a ierta. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. relatiile dintre soli erau exemplare. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. In 0.

inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. Cine nu are rautate in d. din economie de timp. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. totu~i. Pentru persoana care. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine . toate traumele. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. pe fondul parintesc. act58 .iubirea dumneavoastra cordiala. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Fara exceptie. se produc din rautate. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. Dar daca el nu se insanato~e~te. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. nu au gandit corect. Forta lui sufleteasdl este slabita. nu va avea accident de ma~ina.Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. Acest cine va sunt eu. pre cum un vulcan. Ca totdeauna. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica.

. 59 . eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag.. propria Iui gre~eala. 1R '-' pentm 0 '/lata ae re. Mama . Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol. ei stiu ce au de facut "i tineti 111. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata.1 18-sa11 mana mepe y. raniIe se 'lor vindeca fmmos. Insanato~irea va intarzia mult. mai ales parintii. faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l. dicilor si nu-i deraniati. fiul ~i fiica lor. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . inainte de arice. rubi!i. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei. Fiica avea 1'animari pe fata.. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. . FiuI .fracturi la oasele bazinului.ndi. In prima ma~ina se aflau tatal. . daca victima accidentului ~i apropiatii lui.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. nu va alarmati.inte. bolnavul are nevoie de lini~te. viala. Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. -. ~ estu.nid 0 zgarietura. Tot eei se intampla unui am matur este. Dar.-1 recuceriti .La va Ioare. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. mama. nu diutati vinovatL Averi griji.I :. . In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice. Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi.

Ambele au negat ca sunt stresate. fiicele . eu atat mai sangeroasa este secreria.Secretii ale organelor sexuale .ce au aparut..Luule f7Wma Fetele. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. Intelepte fiind. 4. corpul se irnbolnave~te.cateva vanatai.dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca. La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede. Secretii: . De illdaHl.Sange .' iasa din corp pe caile lor naturale.Transpirarie . Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. de care .Urina .Saliva .Lacrimi . §i-au tacut lectia de iertare. 60 .Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi . Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa. S-au eliberat ~i de rautate. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. secretine trebuie 5i. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult. s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios.Fecale. Ganditi-va la fiecare fel de secretie.

dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi. trebuia sa repar gre~eala altor medici. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. oa:neni ~i atatea altele. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. In caz contrar. 61 .inainte acela facea totul. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc.. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. obligatii. trebuie sa aiba. Nici n-ar trebui. cele mai diferite feluri de rautate . dore~te ca martul sa invie. eu. ~i el dore~te lucruri.'1direcorecta. Am avut astfel de. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga.parerea solicitantului. 1ntr-o mai mare cantitate. de exemplu.'TIulari liehid. in general. pentru ca. de Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. cereri. ca medic. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. Dore~te sa fie sanatos. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. dupE\. Dar. care cici macar nu fusese gre§eala. mai bine spus. Echilibrul constituie norma. Persoana nu era nici pe departe proasta.. Cateodata omul ajunge la extreme cand. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om. Pentru ca. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. sa folosim deodorante. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu.

Cel care l§i ascunde insa umilinra.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. Daca copilul nu este inteles. corespunzator eu graba sa ilogicil. atunci. dar \Tea reznltate btme. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. dadi alam1a data de el nu este ascultata. ceilalti sa-l considere a§a. Dar claca omul nu depune eforturi. aeela va avea rezultate bune. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. considerand Cft se envine. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. din maudrie. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. Dar. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele. rautatea provocata de ciuda. Niei nu poti vorbi. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. desigur. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate.

Alunga raul din tine 2rimile de tristete. Sa nu va relineti niciodata. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. fie ea nu are forta necesara. pornirea de a stranuta. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. veti face guturai. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara.fie ea mancare. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. Altfel. Flegma este rautatea plangaretilor. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Voma arata 0 rautate provocata de sila. atunci incepe sa vomeze. Regretul dupa ii 63 . Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. lasati-o. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. fie ca nu are posibilitati. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. vor aparea vegetatiile adenoide. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. ca nu poate face fa~a situatiei. dar vor apfu'ea din nou. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. Ele pot =lscoase. supararea pe tine insutl ea aeuzator. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. supararea pe cei care te acuza ~i deei. din poHtete. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. deoarece canalele lui energetice sunt infundate.

Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. chiar daca trebuIe. 11ieibinele. ciar care eu toate aeestea trebuie 58. revalta fata de ceva anurne. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna.rautatea din urnilinta. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. Dadi un am mic Ia suflet. Ea poate rnocni veacuri in ~ir.un mic du~man 64 . La un om eamia nimie nui este pe plac. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . indiferent in ce situatie. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. De aeeea a umili.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. niei raul. la el. ca focul sub cenu~a. Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. pentru ei viata insemnand viitoml. rautatea lui va fi imprevizibila. Iipsa dorintei de a merge inainte .Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. ca ~i a inchide ochii la umilinta. Rautate mica inseamna 0 buba mica. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. rautate mare un buboi mare. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau. mergand pana la distrugerea tuturor. care merg inainte in vlata. Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. A~a este ~i caracterullui .

.Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave.chiamidioza . de a se razbuna. sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. pentru ca.gonoree . indiferent de mierobul care a produs imbolna'.rautate autoritara.trichomoniaza . . Indiferent de jiagnostic. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. acela va suferi de infectii sexuale. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . deoareee vrea sa fie bun.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta.rautatea disperata a unei persoane u~uratice. Du~mania irationala fata de -iata. Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator.rautatea posaca a celui umilit. prin gandurile dumneavoastra. Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 . . Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta. :zbucne~te in afara sub forma de puroi. pe care omul 0 ascunde.-irea.sifilis . cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. eu atat vindecarea va fi mai grea. chiar daea :--imeninu-l observa. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt.

Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. cu ata. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare. Pentru cele care considera ca. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . leqia va fi ~i mai aspra. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala. fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Uterul fiind organul chalaei sexuale.lipsa menstrua!iei. intr-un acces de razbunare. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara.sa-lin~ele. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . eu cat mama este mai nervoasa. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . apare amenoreea . Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva.LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate.. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta. ci sfin!enie. fecalele lui vor fi inchise la culoare. rautatea se scurge sub forma de sange..

Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara.Alunga raul din tine maxima. rautatea sa fie scoasa afara. urina Iui devine acida. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. eorpul a atins punetul critic. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. Rezultatul 67 . va incerca. conform acestor ganduri. caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. corpul se distruge. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. printr-o osardie ~i mai mare. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. sa-l ajute. totu~i. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. corpul. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. ori direct ~i repede. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva.

aceasta problema are legatura cu parinrii.~i a~a mai departe.avem mechi.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. . Fenomene de disfunctie: . . Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. dar nu judeciim. . Copilul va avea enurezis de noapte. lata ea in tot raul este ~i un bine.avem coarde vocale.avem oehi. dar nu auzim. Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali. Pentru a merge Inainte. dar vor acest lueru. Despre ciiderea piirului. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll. . dar nu avem par.avem pide pe cap. La copii. dar nu vedem. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. 5. Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. . blocati de frica. oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . eu timpul.. dar ele nu-~i fac treaba. . In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn.avem organe sexuale.avem maini-picioare. frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire.avem organe.avem cap. Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. el va seapa urina In timpul zilei. . . dar ele nu se mi~ea. dar nu vorbim.. Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii.

Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu.nu este necesara in aceasta viata. se mortifica organele. 0 astfel de persoana 69 . Evident. Aceasta inseamna distructie. pentru ochi. Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. SHibirea. parului. 6. Sernnele de avertizare au fast ignorate. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. de exemplu ficatul in cazul cirozei. ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. vor evita caderea. In caz contrar. pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. Totdeauna. rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. La inceput. mortificarea. Din pUllet de vedere medical. insesizabil. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . dar continua sa-l invete pe am. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. Se spune despre cineva ca s-a uscat. eei care vor intelege acest lucru. extenuarea. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. corpulsimte ca nu este iubit.a te afla in postura de uciga~ . uscarea. ca este urat.

Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. nu trebuie sa disperati. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. i~i exprima doar revolta. In lupta lui cu viata sau depus. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Pielea ascunde viata sufleteasca. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. 70 . dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Un fesut gras este camara rautatii. pe parcurs.

Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. temperamentul. acela are pielea alba. dar 0 tine in el. este manifestarea propriilor stresuri. Aparitia lor in timpul vietii. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui.alunitele . pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. Petele innascute . Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. Ie merg bine treburile. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. au. fie ca sunt mai mari sau mai mici. Cu cat pie1ea este mai grasa. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. demnitatea lui este afectata. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. normalii fnseamnii un om echilibrat. Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . pigmenrnl va erupe. ca un mic vulcan. nu se poate afirma. mai putin educati. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. dar el este pur ~i simplu ascuns. Pigmentul este "luminita" vietii.provin de la stresurile similare ale mamei. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret.

ehiar daea este extrem de necesar. ajutorul este refuzat. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. nici bucurie. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. Despre . Celeare iarta. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. ~i nu va ajuta. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. ea este sensul vietii mele pentru di. Va fi el insu~i. nici rautate. Va ajuta celodalti. daea ajutorul este primit. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. daca.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. a oamenilor ~i a sa proprie. Nu va avea emotii.Esenta este in afara emotiilor. Nu va simti nici tristete. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. 72 . ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate.Luule 'Viilma afirme. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. nid iubire. karmei din vietile anterioare. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. prin ea. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale.

cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Calea vietii unui om duce in viitor. dar poate sa ~i ramana. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. se va 73 . pur ~i simplu. Nu clarviziunea este importanta. Fiecare nOlla zi. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. Ca sa fii om trebuie sa alegi. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. ~i de a nu mai reactiona la nimic. daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. ca ~i noua via!a. Este un adevarat chin sufletesc. la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ".

. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. (adica din sentimentu1 de vinovatie). dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. De exemplu.. Cine nu are lini§te sufleteasca. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre. "De fie care data iert. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte.1leaVOastra 0 parte din povara. Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta.. din compatimire.. Emotiile sunt ca valul. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. Dupa ce ati iertat. ma simt u. Ce sa va mai osteniti. yeti lua imediat asupra dUl11.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. Fiind un om bun. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 .urat. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. va culcati pe 0 ureche. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas.. apoi 0 iau de la capat. se involbureaza repede. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. Din pacate. Unde gre. dar eu merg mat departe pe drumul meu". dar 0 sa vezt.esc? Poate ca ce fac. poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun. Mulsa merg inainte pe calea mea". Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante.

daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine.Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . ba dimpotriva. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. dragi oameni. ~i astfel i~i fac reciproc numai bine. ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 . frica ~i rautatea. "Nu am 0 inima de caine. Prin unnare.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. ca rezultat. Nu-i. cu cat veri 1nV8. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi.saindrepte gre~eli1e mamei ei. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. sa ml-mi pese de lata mea" .~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe.care duee la boala . Va rog sa ma crede!i. Dar noi. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. oare.tamai repede lectia iertarii.spune 0 astfel de mama. Atunci veri gandi speriat: . fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa.. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang.

76 . . Repetarea monotona este buna 1a ineeput. Ca nu pot sa sufar balfde. dadi nu ne intelegem gre~eme. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. mai bine zis. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. La care mama va zambi ironic: "Pai cum. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. am iertat pe bunice . Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ell cei/altt salt ca starea mea de sanatate se altereaza. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. Pur . va cia rezultate.bunici. Bolile mai u~oare tree mai repede. earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta.i simplu. puneti-va imediat intrebarea:. Iertarea este 0 mundi sfanta. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . Ea nu... pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. dar nu+mi dau seama . Sau. Copilul se reface repede. dar am invatat sa fac ~i acest luem.. Haideti impreuna ell mine. fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara.Luule Viilma nu va face placere.

Atmosfera din familie se amelioreaza.declara femeile care au copii. 77 . nu-m! spun ei chiar tot. este 0 familie distrusa. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata.. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil.Da. nici pentru ele insele. nu poate. cu cat copilul este mai mic. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. N-am $tiut. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. provenita din neintelegere. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie. Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: . Barbatul acesta nu e pe gustul meu. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. Sigur. Si intr-adevar. " Uite ce mama grozava ai!" . nici pentru copii. asta nu e dragoste" . Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. in care unul tiranizeaza pe celalalt. nu mai domll_e~telnstrainarea.ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. tmeori chiar multi copii. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. n-am procedat bine.Alunga raul din tine "Am gre$it. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama.

nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. judecand dupa jaloanele proprii. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. Se spune ea femeile iubesc cu urechile. mor pe buzele lor. nu mai are timp. 0 casa fJ'umoasa. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. dar. din pacate pentm ei. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. in general. ~1ama. dar. 78 . pentm ca este extrem de ocupat.ne face oameni.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei.~titi oare. eo. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. 0 ma$ina. crescuta sub masca iubirii. Grija este caracteristica ~i animalelor. mai ales. Pentm 0 privire profana ~i. actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . fiind sufletul copilului. Manifestarea grijii este un instinct. iar barbatii eu ochii. actioneaza ucigator asupra copilului. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. nici chef sa-~i mfmgaie sotia. Para sa Ii se spuna.0 sa-mi fac 0 jellnilie. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi.

sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele.munce~te ~i In relatiile intime. I~i face "treaba" In pat 79 . Barbatul reu~e~te mai u~or. Ii omoara dragostea sufleteasca. care nn se pot in~ela. prin comportamentul lor. Dar. Cunoscatori In aceasta treaba. chiar daca ii mai biciuie pasiunea. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe.prin obligatie. sentimentele erotice ale barbatului se tocesc.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. Un corp feminin normal. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuiepasiunea masculina. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. nu-l mai excita. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii.prin iubire. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. Se iube~te cu inima. nici de podoabe pentru corp. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. La obligatie . prin lenjerie sexi ~i zorzoane. a~a cum 0 fac prostituatele. Aici. Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. dezbracat. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. el face ce trebuie . La iubire .

De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. sa adoarma mai repede. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. a carei forta motrice este femeia. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. a unui prizonier. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. Femeia. acesta nu va face nimic rau. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. irationala. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . este periculoasa pentru cei bolnavi etc. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva. A~a apare rautatea. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. pentru ca maine are foarte mult de lucru .trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. extenueaza.

Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. eel mai greu Ie este acum copiilor. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. va disparea. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. Un exemplu.iasca acest sentiment mai presus de orice. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. Dragostea sufleteasdi. elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii. cre~te odata cu anii. chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. EmoWle. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii.. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Iar emo!ia. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. cea care zide~te familia. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit .. Femeie.

Energia care intra odata eu respiratia este energia pura.eontinuam sa respiram fmpreuno. Abia dupa aceea. Deja v-a mai trecut . Atat de greu. Am expirat raul 9i am inspirat hinele. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. mai mult bine.. dumnezeiasea.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. eu fmpreuna eu dumneavoastra. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. in plus. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior .Nu uita{i sa va gandifi. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. Lowl dureros respira ~i el. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram.parea nu-i pare atat de rau. aritmia.. inca. Nu. am expirat raul ~i am inspirat binele. pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc.. Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it.. ulterior.. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . voi seoate raul din loeul bolnav. Aeum.a~a de tare se grabese. Vom da. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. am expirat mai mult. voi duee binele in load bolnav ~i. pI'in inspirafie. Durerea. Nu trebuie sa faeem nieio pauza. eu gandul. prin expiratie.asta nu!. aeeesul de astm tree in eateva minute. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe . 1'v1inunat. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. dar daea este vorba despre un organ intern .. afi inspirat bineie . Afi expirat raul.

Cand mii bantuie indoielile.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea. Jumatate din ganduri sunt negative. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. el trebuie sa-mi provoace 0 durere. apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSCin tot sufletul pentrll ajud tor. i-am provoeat atatea suferinfe.fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. ne~tiind sii gandesc. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. La fiecare inspiratie. Cer iertare corpului meu pentru eli. fie ~i numai pentru asta. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. pentru a pricepe. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri.spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. 83 . Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni. in eon~tientul nostru intra un gand. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. Subliniez .

an.' Capat infelepciune fara sa sufar. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante.prieten sau d~w. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. Cine cere mai mult. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele. Cine i~i coreeteaza treeutul..? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. acela va fi deceptionat. rugaciunea con~tient direcrionaHi. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. ma izbavesc de nevoia de a sufer. i~i corecteaza prezentul.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. nu 0 singurii data. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Cine l~i eorecteaza prezentul. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune. Stresul.. # sa tragi nn 0 singurii concluzie. ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. l~i eorecteaza viitorul.

Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine. cred fn cuvintele mele. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. Fricile mele. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. Pentru ca. Cine devine rau. eel mai bun prieten 85 . Dar.scumpule. va suferi. daea nu ma la§i. Spune-Ie chiar tu acest lucru. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. i-ai pricinuit un rau. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. daca tu nu mil la§i. Frica fti spune: prietene. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. au multe nume. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca.i ffi spune ca nu exista vina. vine sa-fi spuna . ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. e§ti un fricos. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. cu adevarat. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. Lasa-le pe toate acasa. binele este ceea ee fac eu fnsumi. de el nu se lipe§te raul. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. Dar de unde vine friea? Prietenul tau.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. de exemplu. eel mai bine in!eleg copiii.. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. pe nume frica. Frieile sunt multe. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale.

Dad trupul tau nu se simte bine.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e. De$teptul este curajos .Jtirau.Jtept. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. bolile nlt se lipesc de el. asta inseamno. alifel vei suferi. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri.1?ce este binele . Numai rautatea provoaca durere.Jeyte 10cui bolnav. se rup oasele yi apar sangerari. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. decat sa-fi spuno.Jiputernic. copilul 86 . Iart-o pentru aceasta confilzie". ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. Acum. Dar pentru ca iubirea sa poata veni .}i ai fost nevoit sa sz{feri.LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau.Jisa te faca fericit. nu-i a. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. n-o lua cu tine. tu trebuie sa dai afara rautatea. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de.}tie sa-fi zicii aiifel. las-o acasa.}tiutpan a acum acest lucru . din frica. Odata candva rautatea a venit sa te inve. N-ai .Ji rClUtalea. Rautatea inro. De la rautate se fac edeme. Si tu vrei acest lucru. fiindca ii e bine acasa. Rautatea care nu este data afara.este nun-wi iubire. ca e. Ea se va bucura. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a.Jt ai lasat sa intre in tine . te distruge. inseamna ca tu. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. sa n-o iei Clltine.}ti rau. N-ai .}i cii el vrea sa-i dai drumul afara.Jtiut acest lucru . alifel te vei imbolnavi. Ea nu . Ea vine tocrnai pentru asta. De la rautate creyte febra. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. Acasa e totdeauna eel mai bine.

~i medicul asta ~i face. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul.asta omul nu poate face. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. Tipetele ~i bombaneala parintilor. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 e vinovatie. dragi parinti. Ca urmare a unor ganduri incorecte. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta.. nu e pentru toata lumea etc.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. Dar tineretul chiar nu aude bine. Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc.Din pacate. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Nu cred ca 0 sa reU$esc. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. Va ingrijiti de corpul eopilului. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . aid este nevoie de interventia rapida a medicului. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . dar i-ati abandonat sufletul. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. dar daca pentru bine1e copilului. d Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare.

In aceste cazuri medicina este neputincioasa. ori va muri . Forra lui fizica rezista selectiv.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. Ochii vad unele lucruri. In rest era insa umilit. copilul ori va lupta. In sport era apreciat. Dar daca ei considera. Poti sa-i angajezi surori medicale. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. El se afrrmase doar prin sport. lnima lui se opre~te pen88 . cand avem in noi rautate.Luule Viilma o reaqie de aparare . con~tient sau incon~tient. sa-i pui monitoare. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei.nu. de dragul binelui. vederea se narmalizeaza. totul este in ardine. Era yorba de un sportiv in activitate. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. se va vedea Ia finaiulluptei. Cand suntem lini~titi.este tot 0 eliberare. in chip de stapani.nu vor sa asculte lueruri neplacute. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. altele . Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. Tot mai des mar de moarte sub ita . Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. Dadi parinrii accepta acest lucru. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti.

Sau. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului.a secat izvorul iubirii. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. au 0 boala la cap. Copilul este iubire. laudfu1du-se. Copilul nu este un obiect eu care. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil.vezi Doamne. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. nevoie de el. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. chipurile. mai bine sa moara. dar altfel nu pot sa-i ajut. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. Sentin!a poate fi foarte trista. Mamele nu in!eleg acest lucru . Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. atat pentru ea cat ~i pentru copil. 89 . de binefacere. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei. Asta este soarta copiilor in societatea. spiritual. acesta se va insal1ato~i categoric. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. spre natura sau animale.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . poate.doar in postura de consumator . palpabil.

Femeia care. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. copilul care s-a nascut sanatos. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate. 90 . Si astfel dintr-un flacau de la tara. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. din politete. Daca el n-o face. simplu ~i nerafinat. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. se poate imbolnavi. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. baza carora este creierul. ~i 0 va face sincer. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. in sfanta ei simplitate sufleteasca. dar ce e rau aici este faptul ca. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. atrage asupra sa nefericirea. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. ea incepe sa se inraiasca. poate cre~te un geniu. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului.

Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. Toata omenirea invata din gre~eli. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. acum. iarta-ma ". ele nu ~tiu ins a ce este binele. Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum .Pamantul Sufletul este mama. prin necazul tau. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. mamele au un puternie sentiment de vinovarie.1aceau ei". Certurile. asta este partea pozitiv6 a raului meu. urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. altfel nu am fi oameni. Dragi mame! Sunteri aarneni . gre~iti la :fel. mam de~teptat.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. Din cauza grqelilor necorectate. De~i este 0 dorirrta sine era. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. ale parinri10r raman in sufletul copiilor. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. In loc de asta. Deci. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul. Este firesc. Pan a acum n-am ~tiut. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. chiar :tara cuvinte. 91 . farta-ma puiuIe. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca.

Cei care Insa sunt mca in viata. 92 . mar! $i numat tu e~ti de vina. Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e i care 9 se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. invinuind pe altii. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. Cereti iertare corpului ea. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Caud invinovatiti pe cineva. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa.in sufiet. Nu ma a~teapta decat repro~uri. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac. . trebuie invinov~l!iti de ceva. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. s-a transformat in du~manie. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. Este un paradox. Cereti ieliare sentimentului de vinovatie cii I-ati lasat sa creasca atat de mult Incat . Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine".

tie fata. iar mama sa . fiind bolnav."'1ul celalalt. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie. de~i poate 11indarjesc. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui. Invinuirile sunt insotite de amenintare .suf1etul Iui. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine.De cenu. Dar daca.. de~i ea I-a edueat. Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca.ne. Deschideti bine oC.lle~tesa Ie nesocoteasea. 1a eel care a iertat. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. Copilul intelege totdeauna mai mult. Ofiee om subjugat de sentimentul de. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa. Pentru ea este i.. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. sotuJ.Niciun copil nu se na~te a1coolic. Invinuindu-va copilul. 93 . Apare 1a cabinet tL..c«"'. nu 1'iranese sufletul. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului.'1lportantaparerealumii~. mama . Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova. avertismentele. 1a celalalt va rama. pricinuita chiar deea .i nn durerea sufleteasca a £lului. comiteti 0 mare eroare. ii da batai deeap. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. (sotia).a lectie penlm copil. iarta numai unul ~i pe ce1alalt nu. dorinta de a preintampina raul.vada.Sru. Povetele. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz. durerea sufleteasca va dispm-ea.pe care 0 numiti preventie.

el se va simti ~i mai rau. cat sunt de nefericit . . Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei.saracul de mine. copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei. are un gust amar. nu a avut cand sa invete lectia razboiului.frica . In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el.i acum e . $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. . Ea devine amara din cauza rautatii. care deocamdata este.mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. Nu vede insa figura rugatoare a copilului . . Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. In aceste tanguiri este atata repro~. Pana . $i din mila fata de sine . Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi.. E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite. acestea fiind succesele ei.i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ". 94 . Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage.pul.i mai rau.Luule Viilma sele copilului. i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema.chiar daca parintii i-au conceput tru. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi .ml-mi fa rau!. neapucand sa rezolve 0 problema.ror vietilor sale..n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea.. Dar dad s-a naseut in acest secol. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: . Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu.discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi.

La fel este ~i sufletul copilului. eel nu sunt iubite. lnvidia este un stres perfid. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. Repertoriul este foarte asemanator. etc. ne~tiind. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. Parintii. orieal te-ai stradui. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Cu cat vanitatea este mai mare. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. incep sa-~i invidieze copilu!. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. nu te poti mi~ca din loc. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. Nu exista oameni tara invidie. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. care nu s-au realizat. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. ~i astfel. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 . ea Val' sa seape de ele. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. prin insinuarile lor..Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. vor ca copiii lor sa fie fericiti. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. dar.

96 . cum se fac luerari de constructie sau altceva. ma~ina. ~i el va in!elege. EI nu intelege pove!ele mamei. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. cu el !i-e bine. Binele va veni de la sine. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. Ea spune ca ti se striea vederea. in viitor. nu se infurie. evident. Computerul nu te invinovate~te. Una din formele ei este gelozia. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. dar ~i strainii. spune!i-i. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. nu-l atrage intr-o banda eriminala. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. nu ii cade pe picioare. daca Ii spune!i eorect. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Ca doar computerul nu mu~ca. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. tatal. Se teme sa nu se raneasca copilul. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. mra sens. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. Drumul devine greu. Una se teme pentru copil. mra bueurie. Dar mama este nemul!umita. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. periculos pentru micut.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. nu te sperie.

i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:.ranita. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu. nu ~tie sa faca patul. Mama §tie eel mai bine. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. ea 0 explozie. Ii arunca pe membrii familiei care incotro. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. de a face curat. ~ Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. ori sa devina ni~te ra- t$. Dupa program. ~i a~a incordate. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. de a calea rufe etc.. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. nimeni nu mai vrea. iar mai tarziu. scandal care. in afara de chinuita mama. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare. va ramane in continuare sclava lui. Bucuria de a face Ii ramane 97 . pana la scandal.. Din copil a creseut un lene~. Devin inutili. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia.

acum oameni maturi. sa se zdrobeasca. nedandu-~i pace nici lor. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. sa ameninte. de logica. sa regrete. sa domine. vor veni. sa se ingrijoreze. nici celorlalti. Dar mamele. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. lnima Ie va spune rand sa vina. vin rar pe la ele. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. 98 . de abilitatea. la nevoie da sfaturi. de priceperea. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. Tot ce face va fi insotit de bucurie.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. dau fuga la ei ca ni~te apucate. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. dar moderat. sa ceara. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. sa pedepseasca etc. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. mai ales familia. dirijeaza. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. sa impuna. Au ~i copiii viata lor. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. Parintii care ~i-au crescut corect copiii.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei.. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. de ce sa-i deranjezi.

Draga copiie. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. nu are rost sa ma apuc de ceva. 9i lovituri. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. mama visurilor tale. Mol' de plictiseala. Sa nu fiti naivi. dar bine:Ia. . Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. yeti primi. n-am ce face. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri. Inima ei se va lini9ti. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase.toare. Apropo. invatati continutul acestei cfu1:i. spaimele. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan.In caz contrar.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. 99 a femeie . Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect.munca este grea 9i de lunga durata.ca. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. ca raspuns. Crede-mat Vreau sa va previn . Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. Justificari -gasesc destule.Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te. Daca are un hobby.

Puteti avea frisoane.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. am descoperit cu uimire ca am un stres . Cum se obi~nuie~te 100 . varsaturi. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. Ca 0 teava de evacuare. diaree. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor.xJ. transpiratii.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). P. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. urinare frecventa. de aceea am destul de suferit. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. de insuccesele meIe. de deceptii. Ie vine in ajutor. pe masura posibiIWitilor. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul. Dupa cum se ~tie. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. vezica urinara.

Din fericire. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. trebuie sa-1 eliberez. pentru ca vad cat este de rau. .oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata.asta mai invat deocamdata. Aceasta este parte a mea tare. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. Daca mi-a aparut un astfel de stres. ~tiu sa-mi tin gura. Daca ar sari. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. am invatat deja sa 101 . Acum ~tiu ca propriul meu stres .Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. Asta duce la deceptie §i la indarjire. A~tept sa ma apere aitul. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. macar exterior. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. se intampla intradevar. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul . Dimpotriva. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. daca stau sa ma gandesc. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura.

exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. sa ies din unele situatii delicate. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran. ca ma predau. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa. putemica. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. Sotul ~i copiii au vazut.a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e.peste masura de mare . . Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. Fiind imagine a mamei mele. iar prin partea rea . dar in prezenta altara Hi domini ematiile. dar nu-mi neg negativitatea. Da. 102 .LlIlIie Viilma gandesc mai bine. Cine ~tie. . cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. Incapatanarea mea m-a ajutat. poate ~i frumoasa. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. indiferent de ordinea cuvintelor. desigur. o 'lad deodata in locul meu pe mama. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. de~teapta. larta-ma. prin partea ei buna. Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Doamne! Dar aceasta este adevarul. Repet iara~i ~i iara~i.nimeni nu ma iu. Frica .

dar inca n-a{i taiat copacul. Cer iertare corpului meu. N-am '.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca. Omul este totu9i un prost.Jtiu ce-mi place mie. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede. Doar I-afi crestat nitelu. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului . Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" .Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId.Jipe deasupra . exista 9i rautate . Durerea din vezica urinara a trecut demult. cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet.t ar fi trebuit. dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare..asta n-am 9tiut in copilarie. tocmai bine ca urmele sa ramdna". Si pe cei care imi sunt apropiati.trebuie sa fim cinstiti.Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. Daca exista durere. dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI.-anat gre~elile altora. Altfel.. Cine te iube~te mai mult. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu . acela te invata mai mult . Acum imi vine sa rad. 103 . acum Ie-am spus direct: " Cum a. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU.J. Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata.

omul bun. dorind sa fie 104 .ltii. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri. 11va statu.poate sa spuna. Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti.cuta de altul. mari ~i foarte mari. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. In final. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca. Exista minciuni mici. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. nu are curajul. Si atunci d. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. De exemplu.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". mai degraba. cineva vede gafa f8. De bine . Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta. nu ti-o spune verde in fata. Asta inseamna minciuna. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. dar claca ii ceri parerea.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. dar de rau nu vrea sau. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. a clevenit un sti1 de viata. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele.

spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale.lui ii place adeviiruL El ~tie ea. chiar din cauza ei. el de fapt a facut cel mai mare rau. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele . Doamne.. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. vad i. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau. nu sa se autoamageasca". important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. a~a-numitii oameni hipercivilizati. daca eu ii spun adevarul.i sa traiasca corect. Sentimentul de vinovatie.'1sa foarte rau. Este greu sa auzi adevarul. dar nu vrea sa recunoasca. ce sot bun are. . ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte. Pentm ca se considera buna.Alunga raul din tine un om bun. mult prea bun. Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. ca §i. dar ca sa-i spui unuia bun.. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om.. care nu face niciodata rau altuia. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. teatral ~i fals. De exemplu. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. in 105 '" . tu care e~ti drept.la serviciu ii merge rau.

Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. In sfanta mea naivitate. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. tratand pe un strain. i-am spus cauza. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. dar doar pentru ca. poate. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna. dar nu ~tia sa gandeasca. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. din delicatete. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. chipurile. Daea vreti sa ma contraziceti. Un om in aparenta cinstit care. candva. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. Doamne milostiv. este 0 mare arta.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Odata.}i dumneavaastra nu va e ru. sanatatea lui se va indrepta. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . Ru~ine mi-a fost. atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta. Se plangea ca nu-i ajung banii. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. n-a putut sa 106 .Luule Viilma fara.

pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. Aruncand manu~a lumil paditoase. Vorbind despre cinste. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit.Alunga raul din tine fme. putemic. de fridi. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. EI nu va mai ere de in nimeni. au respectat cinstea atat de mult. EI a venit pe lume sa invete cru. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie.n cuvintele se transforma in fapte. Poate fi de~tept. Extrema este totdeauna periculoasa. neeinste. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. fala de premcatorie. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. De aceea. combinali107 . va temeri de ei sau Ii urali. hotie. a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. ne avand experienta . nici in parinti. cand va cre~te mare. Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare.

daca durnneavoastra. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. I-ati condamnat la 108 .'la salvatoare. dindorinta de a fi bun (adidi. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. fata de toate lucrurile tulburi. mai mare. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. in pacato~enia lui. ~i fata de minciu. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra. prin aceasta. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. n-o sa mat fiu iubit). Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere. e cinstit fata de ellnsu~i. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru.nume. Cu cat va dezvoltati ideea. om inteligent. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. ma~inatiuni ~i mita. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra.Luule Viilma uni. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca.. Cereti iertare corpului ca. din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. Dar ~i fata de tacere. tainuire.

lle~tiind sa 0 eliberati.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. Cum sa clispara daca oamenii. trebuie inca sa mai illvete. Evident. omul redevine deschis §i placut. dar pentrl. In felul acesta. el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. a!i invatat sa va aparati de ei. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. Odata trecut momentul. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani.lti. Prill aceasta. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. veti putea anticipa ce explozie urmeaza. 109 . Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. Daca yeti rezolva eoreet situatia.Alunga raul din tine chinuri. in locullui. ca 0 ur. ca 0 cre~teti. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. Despre aju. prin ele. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra. inainte ca ea sa se declall~eze. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. Iertati-i rautatea.restiti dunmeavoastra eu voce tare. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el . Spre uimirea dmnneavoastra.

sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. tata. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. dupa ce ati cerut sincer iertare.prin suferinta. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . Umilindu-va. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. dar ei l1U-~ivad gre~elile. umilitoare. neghiobia. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. Iertati-l di va irita cu neintelegerea. fiind silit de 0 situa!ie. atrageti umilin!a din partea celuilalt. ca ~i dumneavoastra de altfei.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te. pentru ca acela va este mama. dadi ati cerut iertare. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta.. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. Dar. sora sau frate. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para. La batrani. ci de rauI propriu. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. yeti fi surd. dar in realitate ele va ina1ta. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. Daca va e foarte mila de un batran. pentru ca ati invatat aceasta lectie. In realitate. Poate sa va spuna arice ~i oricand. Dar.Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 .

Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. ba dimpotriva se imaiesc. care ins a nu accepta invatamintele bune. De obicei. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare.Alunga raul din tine du~miLnoase. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. 111 . Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. fmi doresc raul. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie.se da la 0 parte. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. nimeni nu face ceva de dragul meu etc.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti. Cu timpul vor aparea probleme. Batnlnetea este 0 notiune relativa. tofi a~teapta sa mar.nu-i mai pasa nimanui de mine. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". La randul sau. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. prefera medicarnentele. dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului . celor dragi. Nu-l considerati rau pe el. La batrani. nu asculta sfaturile. ci faptele lui.

nu numai din experienta proprie. dar distanta nu permite. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. fugim de lectiile de viata ca. orice bine in exces se intoarce in rau. Dar. candva. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. Justificarea este convingatoare. in aparent a. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. copacul se poate inalta pana Ia cer. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. }' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Adevarul e ea nici parintii. apoi. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. bunica sau bunic.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. chiar daca mai tipa Ia VOl. " . ci ~i dintr-a altora. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. El zice: }) ce-mi trebuie radacini} ma La descurc ~ifara ele. eel care vorbe~te are dreptate. dad este posibil. nu mai are viata. chiar ~i rnai mult. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. dar nu mai e copac. Dar.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim.

ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. tvlata. pricepereo. ca in loc sa menrinem viara in om. practic.. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. capataiul tatalui dumneavoastra.ti langa un muribund.tern s-o. Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el.ceasta. mama. Cll cat se considera mai de~tept. Veti simri ca raul mo. inteligent. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. lectii10r de viara va impra~tia panico. putere ca s3. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. acela ~tie ~i el sa moara.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . 10. a ajuns pana acolo ineat.. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund. Luminarea spiritului 113 . puteti S8.Alunga raul din tine urma.voo. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. ell atat mai putin vrea sa moara. De dite ori nu ar fi trebuit. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. celui ce se pregate~te sa pIece. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a. transformat in bine ~i chiar eo.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. va deveni neobi~nuit de insufletita. sa-I ajutam sa pIece din lumea o.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. Intelegereo.. Omul modern. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. Orice durata are candva un sfar~it al ei. ~i pe mama. Dadi va aflo.

Va disparea sentimentul de regret. minora fiind. parintii ~i bunicii. eu diferente nesemnifieative. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. In timp ce gradinitele. casele de cop ii.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Moartea nu va va mai ingrozi. va va ram€me Intelepeiunea vietii. acela va fi umilit. fiica ineepe sa tu~easca a oftica. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . Nivelul intelectului uman este foarte diferit. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. Orice om este captivul gandurilor sale. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Ea a devenit un mentor. iar nepotiea fuge de acasa. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. batranetea nu este 0 boala. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. Pentru un om eu judeeata. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. De regula.

Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme.adica minciuna .. spre marea lor nemultmnire. Oamenii nu-~i vad superficialitatea. De cand e lumea. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i. Nu ajunge insa numai iertarea. Prin tacere. Dadi veri invata sa gs. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda .Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it. spuneti-i in fata ee a faeut. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri. nu poate deveni mai de~tept. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a. 115 .g. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. dezamagiti. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. eel care sufera. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat. totuI va fi in ordine. dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze. mare~te raul pentru ca suferind. Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie .

insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii.setea de ca~tig. folosind un ton rastit. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~ipot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. Barbatoase. dadi mama renunta de buna voie la demn. 116 . in locul ei. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. Aceste fete slLnt derutate. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. este mai bine sa fii barb at. eu siguranta. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. feminine. ordinea ~i curatenia. pentru lini§tea familiei.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . va fi preferat un barbat. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. feministele vor protesta imediat. aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. £iica ei ar putea sa decida ca. Nu o intereseaza lucrurile marunte. Dar. subliniind fiecare cuvant. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. ea are scopuri mari.declara. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. femeile de tip Iuptator autentic. barbate~ti. Nu ~tie sa fie femeie. evident masculina. ell 0 podoaba capilara bogata.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei.

Ia organele femeie~ti.. Atunci barbat .. De exemplu. va fi mai masculin. ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. Ia bueuria de a fi mama ..mai femitl nina. chiar dadi acesta este un simplu muncitor. Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. ca forta. Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. mai devrerne sau mai tarziu. s-ar putea sa mai aiba copii. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. Fetele acestor femei nu vor fi fericite. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai. In treaeat fie spus.Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru.sa-. Din momentul dind va fncepe sa-. Pretind foarte mult. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla.. pentru ca va inceta sa fie femeie ".Ji iubeasca mat intdi so!ul. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul. ce sa mai vorbim de femei. pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti.. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. iar femeia . numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. In lac sa se compare. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. dar eu 0 singura eondifie .. La ele totul este impins la extrem.

dar n-ati inteles. de exempIu. pori sa ramai flira unul din organele respective. Doar i-ati acuzat pe barbati.t niciodata timp sa-l ascultati. v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. 118 . pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. De fiecare data. dar n-ati avu. daca nu vrei sa fact sex. corpul lor tot mai incearca sa intervina. De obicei. asta inseamna di nu ati procedat bine.t va este tot mai rau. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. intruca. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. Dar.tie este parerea unei femei autoritare.Luule Viilma in fond la una singura . pentru ca altceva nu . de radiculita lombaro-sacrala.. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune.sa fii a~a cum spun ell. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca.de ani buni. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. Se imbolnavesc. Pas cu pas. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca. ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. dar nu l-ati ascultat.

Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata.$i.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui . Durerea venea de la cea:fa. Bra}lil ii atarna ca un vrej. M-am uitat la el . Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. intr-adevar. ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. Iubirea femeii poate face totul. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. Nu ca femeie.era numai iubire. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. dar care este confundata cu politetea :fa. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet..Alunga raul din tine Dorinla neabatuta. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. Barbatul a dat din cap afirmativ.tarnica. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. deci a inteles totul. P. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. dar viguros ~i energic. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 .I-am vorbit despre stresurile lui. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Probabil.ma iubea ~i pe mine. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang. ca om. ~a a fost. Forla femeii este iubirea.

Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. doamnelor. Eliberati-l. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei.tata a fticut tot razboiul. Primesc 0 scrisoare . Se mira §i el.ce sa fae. a poseda. sa vedeti.Luule Viilma "A. ci din cauza seeei de a ca~tiga. cand ne a§ezam la masa. Orbirea omeneasca ma doare. Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce.Jeza nimeni. .mi-a raspuns barbatul. ca sa puna capac.ji pentru el .}i acum sa fac . adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile. De fiecare data. Au trait pana la 90 de ani . Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine. Incercati sa intelegeti. sorul m-a parasit .Ji s-a fntoys. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. .Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 . Mama . eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor .i pe locul lui nu se a. tata s-a dus dupa ea ". mama mai punea 0 ft17:filrie.. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina. pentru ca traia numai de dragullucrurilor. Pentru majoritate. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile.si nu se mai fntoarce. ci'iviata vi se complica nu de altceva.jtia ca se va fntoarce . copiii ma urasc. in familie a mai aparut un copil ~i. acesta este eel mai eapricios dintre toti..a a fost. acasa la noi.

Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. eu altul. nu milllit. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. Tineti minte ca. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. aparut de undeva. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. Prima meditatie . noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze. Respir 0 data. a 0 contempla ~i a 0 admira. Veti inva!a sa fiti ferieit.eute. in tot cazul din mine. . vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea. care a venit sa ma invete. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. Orice clipa. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. ei se vor imai ~i mai tare. inca a data. Cand veti dobandi starea de eehilibru. Meditatia sau 0 discutie cu gandurile . imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu.

cand s-a ivit ocazia. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca. prin provocarea de certuri.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu. n-am auzit. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. ca nu te-am lasat sa pleci. neexprimate prin cuvinte. iartama ca te-am crescut atat de mare. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. rara sa vreau. am mers pe aceea§i carare batuta. Stii.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. fericirea mea nu ar fi avllt margini. prin tacerea mea incapatanata. larta-ma. in sfar~it. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . inadins nu am facut nimic. prin deceptiile mele nenumite. am a~teptat ca. prin istericale. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. rautate ca nimic numi iese cum vreau .. te iert ca ai intrat in mine. 122 . fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. fiindca pana acum nu am vazut.eu. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. n-am simtit §i n-am inte1es. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. prin capriciile mele. cineva sa ma bage in seama §i. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. de~i ma consideram atot~tiutoare. larta-ma ca te-am primit. inghitindu-mi lacrimile de rautate. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

tu te superi. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. Urasc minciuna. eu insumi nu ma inteleg. lasandu-te sa cre~ti. eu procedez ca # tine .Luule Viilma cu oftaturile tale. Cum iti spun ceva. iar el raspunde binelui eu rau. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. Dupa parerea mea. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. invat doar. Le condamnam pe mamele care. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . II invinovateam canu are incredere in mine. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. iarta-ma ca. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. Eram mahnita ~i plangeam. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. Considerandu-ma infailibila. La drept vorbind.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. e mai bine cand un hot sustrage un lucru. dar pana acum nu i-am cerut iertare. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. in schimbul grijii lor. temandu-se sa VIDa la mine. Ma simteam ofens ata. asta nu recuno~ti. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". dar oricum te superi. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. Nu pot sa spun totul. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Atunci ma simt foarte riiu. cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. nu m-ai fnteies bine.

'" ZuZmeu nu ma iube§te. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare.dragostea copiluZui meu.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. pentru ca aveam nevoie de leetia el. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. 129 . l'n loc sa ierte. Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. Acum inteleg de ce. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. ti-am mcut atata rau. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. Cerule. Corpule drag. cateodata. n-are importanta pentru ce. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. Draga rautate copi. de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. numai sa se umileasca in fata mea. ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator .

Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. sup arata. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. am strans in mine multe rauta!i de "de ee".Ja cum vreau eu. Draga rautate nimic nu este a. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos. uitand de picioare. Cateodata.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. Sa 0 iertam. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. dar simt. pentru mine. Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla. i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia a treia . De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . de~i nu a!i mers mult.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. cum se lasa sacul de pe umeri. ~i sa-mi spuna la revedere. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. draga corpule. de parca a!i avea bataturi. dar acum ~tiu ca tu. mra sa sta!i 0 secunda. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare. Toata fiin!a mea se revolta. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. incep sa caut vinova!i. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. Draga rautate. ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i.

cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost . nici ca ma mai gandesc. Imi aduc aminte ca de fiecare data. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. drumurile sa fie bune. Eu vreau sa fac bine. Eu vreau ca totuI sa fie bine. Pe urma. prin care tu m-ai facut sa gandesc. datorita tie. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. ele n-au mare importanta. eu ma~ina cutreieri lumea. nu? Si am de facut lueruri bune. Abia acum am inteles toate acestea. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie.la asta nu ma mai gandesc. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. aproape deloc. nu ganduri. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. Datorita durerii care imi arde talpile. dar eu a~ prefera sa se 131 .asta nu. sotul meu ia el ma~ina. deeM sa plee dupa treburi.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. sa 0 poata face imediat.

tot n-am inte1es. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. nu ~tiu de ce. pre cum boala de gat. De ce azi. rni-am pus pantofi eu toe.nimeni nu ma iube. Ba o iau la fuga ca la incendiu. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea.. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false.te.care pardi e facuta contra mea. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura. ce buna sunt. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Drase barbatii slabi. N-arn ~tiut ca. dar defectele Ie vad doar la altii. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. fiindea am vrut sa arat mai bine. dupa parerea mea. 132 . Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. inadins nu bate vantul.Luule Viilma rezolve singure. di de necaz am Inceput sa va insult. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. pardi a batut vantul. dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. nici nu gandese logic. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii. sunt u~or de rezolvat. n-am ce spune. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei.. Vreau sa fiu respeetata. de ee chiar azi arde soarele? leri.. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. ba stau degeaba.

Ji ia forma biitaturiZor.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. pantofii nu 133 . ~i chiar daca vad bine1e. dar nu ma gandese la asta. znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. Tot rasucindu-ma. nu altceva. in limitele posibilitafilor lui. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva. Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. 1ft dCi osibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te conp cluzii. dupa parerea mea. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo. pentru di eu sunt posadi. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. COl:uul tau te ajuta. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . Acum ~tiu ca. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. Se pare ca Slma rational. in realitate. acela 1ivede frumuse!ea. ~i daca imi aduc.Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. de fapt. nu e. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. din cauza rautatii mele. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor.

I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Acum. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. libertate ~i bucurie. cu aceea~i placere. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. $i imi face placere faptul ca. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. Cand am terminat. 134 . Daca ati remarcat. a ridicat ochii. Urmariti-va gandurile ~i reactia. Iuati de exemplu. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. Simt pe nea~teptate ca. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. acum. cu aceea~i saco~a grea. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana. un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. daca inainte bombaneam cu placere. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. cand se duce undeva. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. lncet.mai calm ~i mai cuminte. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Privirea ii scanteia. daca inainte eram agresiva in dorinta mea. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere .

Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru. Nou nascutii au in corp 70% apa. 135 . imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos. A~a se produce imbatriillirea. Pe masura ce stresurile se adancesc. Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte. dar noi nu intelegem. in organism se acumuleaza un reziduu . e de la caldura ~i de la sedentarism. in sange exista 84% apa. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. Maturii .62%. compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3.ri mari.zgura. Picioarele se umfla ritmic . Acesta este semnalul pe care 11da corpul.seara ~i dirnineata. Un copU se poate extenua atat de tare. incat sa para un b~Hrandecrepit. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl.

Sangele hrane9te. trebuie sdipat de lacomie. intei. Ciind se infunda un vas limfatic. Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. EI ar realiza mult mai mult. dacii ar avea forta vointei. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. iar limfa curata. Atllandoua sunt vital de necesare. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Din pikate. Cand trombul astupa vasul de sange. Sanatatea simbolizeaza iubirea. Acest lucru este periculos pentru viata. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Sangele simbolizeaza femeia. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. prin marirea lor 9i prin durere. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. celula ramane mra hrana 9i moare. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. 136 . Pentru a evita acest lucru. care. fiind sensul vietii. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. Forta vo. nu ar mai avea stresuri. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. aceasta se intare9te. . Limfa simbolizeaza barbatul. se afla in inima femell. . adicii iubire.

11stingheriti ~i mai tare.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da. In final sufera sotul. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. barbate~ti. sa-1 criticati. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. tot dumneavoastra. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. ea apoi. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. ill suflet dezamagirea. umflaturile vcr fi la trunchi. in loe sa se oeupe de treburi impOltante. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. mangaindu-l pe cap. veti intelege d. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. ceea ce demonstreaza 0 ra. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va. Edemul ineepe de regula de la picioare. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. 137 . Aceasta situatie .t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. ea se va umfla la fata ~i la maini.

Uitati-va la oamenii batrani. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. ca doar munca nu te omoara. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei. Pentru ca cine este diu eu sine. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta.. cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. . Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata.pe care 0 are de la mama sa -. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului. Tu e~ti sanatos. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. 'lor aparea nu edeme. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. 138 . provocat de neputinla. E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Dispretul tanarului fata de el insu~i. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor . dar eu sunt bolnava" . va avea aceea~i influen!a. treeand peste durerea din artieulatii. A~ fi alergat ~i eu. atat femei cat ~i barbali. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. i~i dore~te rauI. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. ci direct cancerul vaselor limfatice.

veti descoperi acest lucru. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. dar dansul nu mai este printre noi. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe.. iar veneIe la femei. dau ordine. punand-o pe femeie la locuI ei. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui.isa se ocarasea pentru prostia lui.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi. sa-mi spunefi $i mie". Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. stimata colega. pentru la~itate ~i neputinta. Daca dumneavoastra. La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. deranjeaza ~i strica totul. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. se va alege $i eu 0 cangrena.Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. ci doar comandrc. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. Aeum a$ putea sa-i spun. venele lui se vcr dilata. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga.

Daca femeia va cere iertare sincer. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Rautatea . Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. venele ei se 'lor $i illiflama. se va vindeca. Cangrena apare mai rar la fenlei. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii.niciodata. deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. ulceratia nu se vindeca. Daca. rautatii sale pe neputinta sexului masculin. Daca. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. din motive economice. trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. Dadi rautatea nu este eliberata. dar pentm scurta vreme. in plus. Daea se trece la regim vegetarian. se 'lor irrflama ~i venele profunde. cu atiit inflama!ia este mai puternica. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor. Daca TIU .Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice. se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. rautatea va intrece regimul vegetarian. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. arterele lor se vor imbolnavi. ci pe barbati. Dar. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. din tf)t sufletul. ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . Cu cat rautatea este mai mare.

niei nu ob- 141 . Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. In feInl acesta omul devine. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. De~i.dea. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. eu cat defectul tau este mai mare. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. de cand e lumea.Alunga diul din tine reo Apoi.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. Daca barbatul V8. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. acela~i val se va urea in sus pe oase. inainte de toate. Daca el nu §tiemaiintiisa.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. Ele vor incepe sa doara. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. Oriee om se vede pe el in celalalt.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. din cauza setei lui de a ca~tiga. pentm a se putea elibera. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin. ia utte fa altif ".material. bogat spiritual ~i abia apoi . Setea de a ca~tiga este un stres viclean. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. avand sediul in inima. La un om care ili seamana. ea. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. in contrapondere.

razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1.nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. $i daca. Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. Osul reprezinta simboIic barbatuI. ~ . incat uitam complet de rau.femeia.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera.zuta cre~te pana la stare a de explozie. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui.e1 se refera 1a dumneavoastra.car nu banuieste ca ar exista un pericol deom-ece ei se rasfata in . Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse. Scapati de orice gand rau despre aitu1 . Cum se va manifesta explozia .. chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului . c§. sub forma unor calamita. va fi ca un tunet pe cer senin. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. dintr-odata.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. ceva san cineva vrea sa se elibereze. Scapati ~i de refuzu1. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. acest lucru se va exprima. Tesutul moale . 142 . Cu raul vizibil nu ne obi~nuim.'1 ansamblu1 sau. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent. pentru ca e~ti inteIegator.

de leucocite. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea.Alunga raul din tine Ficatul.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. in schimb 11invinuie~te. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare. El a fost creat pentm a proteja femeia. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. sangele este femeie. abligatoriu capilul va avea anemie. simbolic. Cand barbatul este furios. el are doua parti . nu da nimic altuia. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. De~i. Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac. iar partea masculina . Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. 143 . copilul va avea anemie. tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange.

daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. respectat. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. trebuie sa primiti mai mull. Ati dori sa dati tot mai mult. De regula. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . a ob!ine. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. Dar.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi.iubirea.omul de alaturi. dar pentru a da mai mult. sa vi se acorde atentie. acela~i lucru tara de care nimeni. iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare.asta este tot sete de ca~tig. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. Va in. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta. ca- 144 . nicaieri ~i nicicand nu poate trai . Ce anume dore~te sa obtina? Pai.furiati pe eel care nu da.necesitatea de a da. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. ea va capata 0 asemenea putere. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala.

Cine cade in curs a . in loc de cadou . Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica.un pupic din toaUi inima. i~i condamna sufletulla suferinte. Dar. nici sentimentul de paguba. 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita. oricat ar fi de ciudat.e om cinstit.este hot. in popor se spune: "Dumnezeu vede . Cui Ii place munca ~i i se dedica. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot.Alunga raul din tine re nu permite.. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca. cine nu . din cupiditate. in loc de un buchet de trandafiri. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate. inclusiv gandurile. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. 145 . va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. care nu rezolva.}te ". Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. inclusiv munca. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Atunci veti observa ca. Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. acelc va considera . ci banii pentm noi.. va fi recompensat. relatiile familiale etc. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. dati un buchet de flori de camp. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra.}i pedepse. Dad. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea .partii inferioare a corpului. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. ace1a. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.

dar inca nu au divortat. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. va ramane :tara tot. Cine a sperat sa faca rost de bani. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. Cine a sperat sa primeasca iubire. Oferirea iubirii este baza vietH. va fi lipsit de bani. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. va fi lipsit de iubire. va fi lipsit de sprijin. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da.va fi fericire. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. Cine a sperat sa aiba de-a valma. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. in afara de el insu~i. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. Concepand cop ii. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. 146 . Cine a sperat sa capete un sprijin. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Unii 'lor sa capete sanatate.

daca iubirea lor era In~elata. el . ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. 147 . Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. face ma~ina tandari. incepeau sa se revolte pentru orice. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. devenind realitate. lecria nu se termina. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. vrea sa 0 distruga. la recuperarea pagubei.copiii ii arunca in vfmt. ci cat au aeumulat.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. ci dimpotriva. el. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. ParinW cumpara ma~ina . Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa.copiii 0 fac prafln accident. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. Parintii strang bani . a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala.Cll rautate. o pierdere materiala obliga. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Gandul se transforma in fapta ~i. Aitul s-a straduit din toate puterile. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare.doar ca sa ia fata. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii.

acum. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. Eliberali-va. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. eu cat gloria este mai mare. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. de a fi in centrul atentiei.Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. i 148 . cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. prin iertare. Astfel.. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. Avand-o. din cauza unei critici. Grice om are nevoie sa se acorde atentie. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. ea poate ucide. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima. neimplinite in alte conditii. De exemplu. se va comporta eu prudenta fata de ea. Acum ea se realizeaza prin moarte. incon9tient. omul va in. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode.

Problema eiviliza!iei . mai mult sau mai putin. Ineepeti sa discutati euea. ori di e midi. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi. el ~la fi chinuit de setea de bani. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. ne ~i. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. mai d.-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica.setea de a ca~tiga . pentru acel~i lucru pentru care. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai. vor suci rnmtea.:\Teme sau mai tarziu. SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. Cerep..'ltei.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie . oamenii nu se Inteleg ffitre ei. dadi nu va elibera!i de ea. Cellalli zei. i 149 . depinde de cat de echilibrat este. ala e".din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. iube$te. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice.? Indiferent care. Cand omului se intuneca mJlltea. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. va.mai mult. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. ea va cre~te. . In general. Daea. Care credinta. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic.. dar n-ati Invatat. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori. omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani. Ori ca e mare.provoaca durere.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea..

afla pc 0 cale gre~ita. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. pe nesimtite. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. poate. sa illtre intr-o astfel de criza.t altii. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga.'11antesc. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe.Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant. In arice coltisor al globului pa.nu este foarte puternica. In acest caz.' autorul lor se va . Ideile rupte de viata. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. ace~ti zei omene§ti. cine nu 0 tine in frau.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti. . Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. 3 .. de~tep!i ~i putemici. dar daca ele trebuie traduse in viata de altii. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. . Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . chiar dad1 pot fi minunate. rintre pacientii sanatoriilor psipjatrip ce pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri. e~ti mai bun deca. Un om genial. dar noi respingem invalatLlra ei.. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii. .el percepandu-le Insa ca fiind reale. 150 . ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. e~ti eu noi. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile. Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. va ±1 greu sa fie ajutat.

Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. cu ajutorullui. pe care ati atras-o ca un magnet. Sa ~titi. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. interdictii ~i amenintari de osanda. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. Dati-Ie un raspuns raspicat. ati fi fast in ne~tiinta. ca Dumnezeu nu ordona. nu interzice ~i nu ameninta. pentru ca acum sunteti mai de~tept. mai mult sau mai putin. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. mai curajos ~i mai puternic ~i. dragii mei. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. va spun unnatoarele. la acelea~i incercari. denumite adesea necuratul. tataJ ii da aceasta posibilitate. Multmniti ispititorului pentru ca. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. eliberandu-va de gandurile rele. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. de~i se teme de ele. Eliberati-va ~i de frica. Altfel. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. Apoi. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi.

ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti. Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. umane. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti. Deprim. setea de glorie. ~i-a subordonat trupe.. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia. care dore~te sL.. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila . dorinta de putere. lupta pentm denll1itatea umana.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah .taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului". disnieii etc.'1cer inteleaga sa viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. ea nu exista ni~te Ielatii simple. N e mai vorbind de sclavia primitiva. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs. daca am pricepe importanta ei..te ~i suflete~te partenerul de viati'i. despre orice oftat. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. . "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie. Un om aflat in impas. setea de ca~g etc.urea provoeata de neintelegerea omeneasea. dar nu e eon~tient de asta. Nu e con§tient nki ca. din 152 .

Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. 153 .. Depresia este rautatea inabu~ita de frica. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam. dar mintea dumneavoastra. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi.. Starea de de prim are duce la gripa. Lustrul exterior. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. are nevoie de odihna. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i.Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. Manierele fandosite nu va vor mai mta. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Ne pu. spiritul omului se toce~te. acela va arata drumul bun. Inainte de arice.

se plang eel mai tare de dureri de cap. Cine alege setea de ca~tig. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. Sau. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe. Ii irita sporovaiala mra.val de gripa de Craciun. devin nelini~titi. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. va suferi de angina din eauza rauta!ii.Luule Viilma treaza ~i eritica. de Craciun. eu atat mai grea va fi forma de gripa. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. pe eare sa Ie cumparam din magazine. atunci cand fae gripa. in deprimarea lui. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. dar nu avem bani. urmarea este di. Trebuie sa in154 . determinata de setea lui de a ca~tiga. Fieeare este liber sa aleaga. va avea mai tarziu ~i indestulare. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. Daea aeum zeee ani. rost. nu vor mai putea sa faca jonctiune. Dar eine i~i spune parerea {ipand. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. va fi lipsit de iubire. In eoncluzie . care sa epateze. Cine alege iubirea. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. nu se va mai lasa imbrobodita. Cine i~i spune parerea.

Aeeasta este logica gandirii obi~nuite. Cine se va elibera de deprimare. nici de gripa. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. 155 . prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. nu se va teme nici de nevoi. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. cu edem ~i eu secretii. Si daca ne gandim bine. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. eu eritem. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. vinovati suntem numai noi. febra. eu frisoane. Cauta in tine cauza. dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Durerea. eritemul. Prin urmare. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. in cap sunt a§ezate gandurile. Dar. In lac sa fim curajo~i.

Cand va descifrati in cuvinte. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa. veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii.Cu cat ne anam mai departe de ratiune. ochi .judecata. nas .rautate din exagerare.importanta. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective.maudrie. deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci. Boala incepe de la invinovatirea altuia.rautate din suferinta .timiditate maxilar .itie. Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. . febra . urechi .rautate din gasrrea vinova!ilor. Excesul se transforma totdeauna in rautate. Deosebit de importanta este transpiratia. 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. trebuie sa-i doara ceafa. secretii .. pe masma ce cre~te. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. Intrucat gasesc vinovatul in altii.rautatea de a cauta vinovap. eu atM egoismul devine mai mare. eritem (inro~ire) . ea se transforma ill cruzime. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte. se scurge ~i 0 cantitate enor156 .Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte .rautatea de a judeca pe v1novati edem . pentru dumneavoastra. odata ell transpiratia.claritate. Fiecare simptom are importanta Iui: durere .

Va doare. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz.itV)} a. Victoria teorbe~te rapid. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. de exemplu. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. dar capul va spune: )} lata cauza . atunci intr-adevar vina ar fi a lul. Durerea este sem.d. ati observat di frigul nu va face bine. insa.gandirea ta gre.m. Dadi.a. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor.. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. Daca. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. daca organismul vrea sa va ajute. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. daca lupti cu raul impotriva raulul. ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. Daca durerea ar aparea la ace la.A!ungii rau! din tine ma de rautate. chiar fara a-I repro~a. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome.. EI insa este 157 . Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine.

Daca. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. Edemul va avertizeaza ca exagerand. de exemplu. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. 158 . Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. va va cre~te febra. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. de exemplu. frigului i-ar curge nasul. Daca. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. . ceea ce va face ~i de acum incolo. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. va curge nasul. Daca. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. de exemplu. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. Daca motivul ar fi frigul. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta.

ea a venit sa va ajute. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. Boala este mentorul durnneavoastra. In realitate. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. De exemplu. chiar ~i un guturai. chiar in cursul bolii. iar in al doilea caz . Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. Daca ganditi corect. dureaza eel putin 0 saptamana. Indiferent unde se afla focarul bolii.n.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan. puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. in ambele cazuri. In acest caz. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. De ce orice inflamatie.deasca. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. focul s-ar intensifica. adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. in primul caz. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. 159 .Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. el 0 ~i face. omul nu a ~tiut. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga.

Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. "Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. dar deja la un nivel mult.Ie raspund eu. in timp ee schimbarea de sine este libertate.nu sa schimbam. Atunei febra. sa ne intoarcem acasa. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. adidi .rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. Ea esteun ajutor. Ne obligam sa ne culcam 160 . 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. Avem nevoie de libertate. In aeest eaz. mult mai rau. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. dar in acela§i timp. Ar fi mai coreet: .nu sa curatam. Indiferent de obiect.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce. In caz contrar. ci sa ne curatam. obligandu-ne. Ne obligam sa ne sculam dimineata. ne transforrnam in proprii no§tri robi. Alta data. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. sa mer gem la servieiu. impusa. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra. prin foeul ei purifieator. ci sa ne schimbiim.

in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. nu se poate altfel. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. ii obligam ~i pe altii. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. ne obligam sa traim. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru. a§a se obi§nuiefjte.. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. Ne obligam pe noi in~ine. indreptati-va imediat aceasta scapare.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . trebuie. Nu yeti mai fi adus de spate. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. in loc sa fiti fericiti. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. ca ni~te robi . Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. iar munca ~i mai eficienta. nu se poate altfel. dal' ce sa-i faci. Lumea va deveni minunata. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. Veli avea spor la treaba. spinarea se va mdrepta u~or. lipsita de bucurii. Cereti iertare eorpului pentru ca. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. starea de indobitocire. Va disparea oboseala. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. N-af} vrea. n-ai ce face etc. la cate chinuri v-ati supus. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru. Exista 0 multi-me de justificari. Pe seurt.

dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. Nu ma garrdeam la nimic. ma intindeam. la nivelul coastelor inferioare. Intr-o dimineata stateam la geam. altul cauta ceva. Erau multi. Cand veti lncepe sa va eliberati. coloana dumneavoastra va deveni elastica. altul suferea ~i se tanguia.. o va face cu sine sau va pieri. altul croia un plan de razbunare. "N-am chef' este un stres foarte serios. In aceasta lume.care pentru mine este simbolullibertatii. In aceea~i clipa soarele. libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita.. aItul privea dezordinea din casa. Daca insa negati prezenta acestui stres. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. adica incepe sa se poarte samavolnic. mai bine zis. altul punea la cale 0 infracriune. el blocheaza partea volitiva a chakrei.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. salutam noua zi. altul. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba. se obligau ei 162 . Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. Toti priveau undeva in jos. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. senzatii de rupere a ceva. blocajul se va intensifica.

poate. va trai rau. dragii mei. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. oricat de viteji ne-am considera. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. SOal'ele stralucea ~i atunci. chiar ~i gandurile. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Dar I-am daramat parra la temelie. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. de aceea I-am botezat ea fiind rau. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. 163 . Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. acolo este fixat tot ce exista in noi. Putem sa danlmam un monument. Trista priveli~te. am J:ntelege. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. Cine 11 considera rau. Niciunul nu se simtea liber. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. de~i ne este tuturor la indemana. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie.Alunga raul din tine in~i~i. atlli"'1ci. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil.''' Nu. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul.

Omul are ~apte chakre. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. Nu-i nimic. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. conform nivelului fiedirei chakre. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. ceea ce i-a adus mai multa millte. prin durere tIzlea. Durata medie de viata este de 70 de ani. la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate.prin suferinta. S-a lovit la lli'1 pieior. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. h 164 .Luule Viilma Dorinta de perfectiune . 0 numim experienta. en cat furtuna este mai putemica. un. Dar ~a Invat~im. prin chinuri ~i suferin!a. mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. Omul emopilor Lnvata ca un capil. In medie. pamant. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. ~tie doar sa actioneze. . A~a se lnvata . ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc. cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. Din pacate.ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. tHci unul. a ~i capatat experien!a.

In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 . la madul de a domina.Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica.

Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ Ll + - Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea . Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 .+ " \.. \ I \ Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1.

Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii.~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::. 167 .Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. + m + . in fine. Dupa ee a simtit forta iubirii.

erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. efectul va fi in~elator. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea. adica sotia este putin vorbareata.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. Tacerea este exprimarea sennmentelor. iar tensiunea interioara va dauna familiei.va avea parte de intelegere. Intr-un intreg unitar .in familie . Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Daea el va invata sa gandeasea coreet.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. Omul emotiilor folose~te cuvantul. Omul sentimentelor amute~te. familia se va destrama. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. In orice caz. suferinlele vor ineeta . iar sotTIl vorbaret.Luule Viilma La fiecare om. Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. V orbitul este exprimarea emotiilor. un am pre a vorbaret sufera de frica . 168 .

a vietii. pre cum 0 furtuna. pentru di nu ma apreeiaza a. se vor desparti foarte repede. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva. Totdeauna aveam. Nu infeleg de ce 711-a parasit. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. ~tie sa. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. E1e due la certuri care curata atmosfera. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale. Cu singura conditie . tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile.tiu sa ma supar. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. Nici macar nu . Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. Sotii eu caracter asemanator.a cum trebuie. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. Cine nu §tie acest lucru. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. sa se justifice. ematiile sunt ~i ele neeesare. Cine ~tie sa. Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul..te.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Cam a~a suna a plangere traditionala. sa demonstreze.. ~i iubeasca. se certe.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi". capabiE sa strabata mari distante. Prin urmare. seamana discardie §i pana la bataie nu 169 .

pentru a-~i testa gradul de suportabilitate.eratita. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. inevitabil. opusul ei fiind iubirea libera de astazi. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau. Cine nu ~tie sa ierte. mane area . Ei nu vor fugi de greutati.Luule Viilma mai e mult. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. Deosebirea COnSUln ~tiinta sau ne~tiinta de ai ti administra rautatea. Astfel. in oriee om exista un bine ~i un rau. . Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. dar nu va fi plietisitoare. Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata in toata varietatea ei. Partea buna a raului actual este faptul ea. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile.mane are ~i eratita . Vor cauta chiar ei 'greutati . Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Viata lor de familie va fi indiferent cum. mai devreme sau mai tarziu. peste el va veni l'aul. dar sa se eompleteze reeiproe. I~i vor da libertate unul celuilalt.

inflexibilitate. ar putea sa se transforme in cTUzime. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Barbatul este creat sa fie stapan. Femeia invata din gre~elile aHora. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. in aeeia~i timp. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei.in profunzime ~i ingust. de exemplu. barbatul . Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. barbatul .dintr-ale sale. barbatul . Dar. Femeia este flexibilitate. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. ei vor forma perfectiunea. bilrbatul este viteza. nu se va 171 . Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia. cmand ar putea sa apara bolile.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg.unul masculin. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. Fermitatea masculina. barbatului . Barbatul ar putea. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. dar dad sotii i~i schimba rolmile. Stapanul este un model. Femeia este incetineala. deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. atingand punctul critic. Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. cicalitor ~i invidios. Uniti prin iubire.

ornene~te. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat. eelalalt va avea aceea~i opime. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. pentm di. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. Cei doi formeaza 0 familie solida. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. rarnanand totu~i femeie. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele". Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. Asta nu-l umile~te. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. 172 . femeia va sta alaturi de barbat. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. se va ajunge curand la sarnavolnicie. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. altul ramane In urma.Luule Viilma pru1a arbitrar. ca egala a sa. sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti.

Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului. dar daca ne uitam la eei singuri. este foarte bille. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim.pa oricare alta. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie.. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca. Dcar sa-~i fi gasit un bu. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare.f1 tovara~ de drum. dupa ce a obtmut-o. Toti avem dorinta de a spori binele.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. ace§ti oameni doreau sa aiba. Nu e:te important Cill'll 0 veti face. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne.. Numai nu 173 . Premisa 0 constituie iertarea.. Cine . Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. ~i asta este minunat. Noi apreciem doar partea aparenta. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. In realitate. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. dupa metodologia mea sau dt.tie sa-. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca.Alunga raul din tine Necasatoritii.. profunda a singuratatii.

noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Cine se va elibera de stresuri. Trebuie sa intelegem ea. prin natura no astra interioara. Astazi. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. . Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Sanatatea lor este in ordine. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. Merg pe drumul lor. Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati .Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra.

Este po sibil. el se comporta la fel. 175 . Mama ei era atat de de. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. de deziluziile pro vocate de oameni. de satietate fata de viata. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. de dorinta de a parasi lumea aceasta. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. de indoieli.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . de lipsa spiritului de intreprinzator. care au intelepciunea vietii. In orice societate.Jti barbali? J. In general sunt barbati. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. .0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de neincredere in sine. de ce ne trebuie ace. de spaima de a fi singur. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. dar sunt ~i femei.ului.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. de sentimentul de inutilitate. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei. de neincredere. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus.Alunga raul din tine toase. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. de negatie etc. Esenta determina faptele.

este privilegiul societatii de binefacere. Este dureros sa ti se spuna adevarul. medicament sa-i prescriu. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau.. modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile.mincino~i. 176 . este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor. Omul care iubqte bogatia. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. nu va fi niciodata singur. Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede.ne adevarul. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul.m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. necasatorita. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum.Luule Viilma . capabil sa provo ace bali. mai simplu spus .a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. a citit tot. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a. Reprezentarile. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. care ~tie tot. Sentimentul de singuratate. la inceput. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu ee . Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii.

mirosul. u.'1ii or sa fie singuri. care nu face decat sa creasca . sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. ci vor sa prirneasdi. ca nu au cu cine sa vorbeasca. fantastice. probabi1..i acesta este un fapt incontestabil al vietil.nu vor sa dea. singuratatea corpului fizic nu are importanta. in realitate. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea.. Ati intalnit cu siguranta oameni. Daca va place viata ~i va plac oamenii. auzul. di.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta.. ca nu primesc vizite.. ca nimeni nu organizeaza ceva. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine. altii se tem de sil1guratate. gustul. In viata de zi cu zi. pipaitul. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. Insu~iti-va acest adevar . tineri ~i batrani. omul este 0 fiinta singura . eel orlalti nu Ie pasa. Afla!i ca.di libertatea este inevitabilul con~tientizat. a1tii 0 v urasc. Vi s-a intamplat. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea. ca nu sunt invitali. memoria ~i judecata. ca nu sunt distrali.vawl.i sa se transmita ~i celorlalti. Toli ace~ti oameni au un defect comun . Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 . Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume.

Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului. indiferent de mersul vietii. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. in bine. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. 178 . Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. dar a ~i meritat. Indiferent de sex. ea va pune cartea de 0 parte. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata. Viata ca un . Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in.• telepciunea vietii. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. cu deosebirea ca totdeauna sf§. Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. Aceasta inseamna ca. care incepe ~i se termina in acela~i loc. Traim ~i imbatranim. pentru ca viata se schimba. In corp avem ~apte chakre. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""'" " "'" Barbat

I.1/ F••••U,ei~e*,-'" _ 1\ el ,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. Prin greutatea lor. intmcat cei care sunt acum batnlni. Si tomi din cauza spaimelor. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. In spate1e intremperii menstruatiei. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. BataiIe de ir. De regula. 1 . ~tie ca nu-l poate oerati toata viata. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri.Sentimentul de vinovatie . Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani. Natura este ca un parinte grijuliu care. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Pragul noii varste se nume~te climax.sleie~te inima de forte. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie.ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. Fieeare are locul ei. senti184 . Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. ehiar daca se preocupa de copil. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. dar Ii se mpe inima. Acum.Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe.

chiar albastrie. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. ceva nu este in ordine. inima. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. Astfel de accese apar ~i la tineri. moale ~i lene~a. de fricB.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. 2 . Pentru a compensa lipsa de oxigen. provocand Inro~irea pielii. odata ell varsta. din prostie. am putea da de bucluc. bataile de inim3. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. Ca urmare. Cine va invata sa se elibereze de stresuri.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. aritmiile pot sa dureze multa. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. sa-~i puna speranta in aitii..l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca. Metaforic vorbind. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. apare spaima de moa. vreme. 3 . vor trece de la Sh'le9i foarte repede.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. sa caute la aIti! cauza necazului lor.

ironizarea ~i umilirea celor din jur. ori pe rand. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii.tiva ani. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. Oamenii de sex opus. iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. Aceasta duce la ingamfare. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. dar de aeeIa~i sex. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. climaxul dureaza dl. lucrurile merg bine. nazuinta spre perfectiune. dar de sex opus. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. dar de acela~i sex. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el. Coleetivul. va deveni un intreprinzator. De obicei. din cand in cand erup. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. se va destrama. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare.Luule Vii/ma te vulcani care. Mai demult. ori toti deodata. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. Din punet de vedere medical. au aeelea~i seopuri in 186 . Ei au acelea~i interese imediate. In schimb. Astazi. Dar. bun pana atunei.

Daca nu s-a eliberat. in func!ie de gradullui de educalie. Un om care se respecta. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. I~i va pennite sa critice. Va incepe sa spuna care este varsta lui. Dadi este concediat. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. sa ironizeze. Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. Cine va fi con~tient de aeest adevar. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie.Alunga raul din tine momentul respectiv. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. spiri187 . Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. Daea omul s-ar elibera de spaime. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. de la care are ce sa invele. e mai de~tept. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli.

daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. 188 . Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. vor putea sa se inteleaga. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei. dar. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. perioada favorabita pentru comurucare. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. fiind amandoua. aceasta inseamna 0 mare fericire. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. dar. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. dar va intra singur. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. In schimb.natatire a vietii. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata.. in general. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. daea vor dori. pe cat este posibil.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Pentru a intelege mai clar. femei. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. nu §tie sa Cl§tepte.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. rara insotitor.

Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. tatii .in mai midi. Nu uitati. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. acest eopil §i mama lui nu seamana. mai mult decat cu placere. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor. parintii se vor lauda. Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. In viata de zi cu zi. ei au pareri diferite despre viata.sa devina contrariul negativitatii mateme. numiirul parintilor care nu iarta. Aceasta este foqa puterii feminine. Dar claca copilul are deja a varsta. dar eu cat vor trai mal mult impreUL. dandu-le drept ale lor. eu succesele lui. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. va spune mereu ea e rau. Nu se vor certa des pe fleacuri. iar una de 28 de ani . tatii vor incepe sa semene eu mamele. Din pacate. eu atat mai mult vor suferi materi3.1.Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. va avea incredere in el. ii 189- . Acest copil va fi mai putemic L'1terior.li§tii.in mai mare masura. Mamele . ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata . mai determinat. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. cine se aseamana se eauta. ar fi fost un cu totul alt copil.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii.

atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii.rmape barb at. cel de pe urma va fi cel dintai. Indiferent de sex. Barbatul a fost. Daca barbatul merge singur. Cel care ramane acum in unna. va fi obligat sa invete prin suferinta. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. adidi femeia. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. Cu cat rezistenta este mai mare. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. Foarte multi sunt uimiti: "Atunei trebuie sa-mi sehimb ea.comod. Se incinge 0 lupta care va distruge familia. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. dar ei nu vor sa mearga cu ea. este po sibil. Si indiferent cum I-am numi pe om . A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. Femeia vrea sa traga dupa eo. Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. Dar. nu hrane~te spiritul. Daca spiritLll este capabil sa mearga. apatic sau moale. . pentru ca 11hrane~te sufletul. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. racterul! Este imposibil! Nu. corpul se opre~te din mers. Dad!.. Si veti fi cu atat mai fericiti. indiferent. este ~i va fi un inaintemergato'r. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. pe cat ati fost de nefericiti. 190 . pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. corpulll va insoti categoric. se pregate~te sa-l ajunga din u.Luule Viilma Conform legilor vietii.pe sot ~i familia. femeia nu va merge niciodata singura. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge.

Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. familia va putea fi pastrata. Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. subintelegem in primul rand patuI. cea fixata in legislatie. 191 . Nu ne gandim la unirea sufletelor. contrariile care forrneaza un tot unitar. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. Obligatoriu.Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. este 0 autoamagire a omenirii. Celui care 0 realizeaza.d. Demnitatea umana vizibila. in orice situatie. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Femeile ~i barbatii sunt. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. In acest caz.a. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie.m. ~i familia trebuie pastrata. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. ca oricare aHa. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. Dar. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta. nu se ~tie de ce. El este inca foarte slab. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. apoi sa-ti ieqi satia ~. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii. i se va deschide calea catre ina1tare. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile.

Pentru inceput trebuie ~tiut ca. cu totii acest joe din eopilarie.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. 0 adunam In noi 192 . A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. De asemenea.am Llltrebat eu. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea. :tara 'larbe. Oricine poate insa sa invete sa judeee. ell amt ~tim mai putin. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. Stim. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a. oricine poate sa invete sa iubeasea. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. II jucam tot timpulin viata.Jifaca dataria". Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. daca nu existii rautate. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. :tara sa-i dam impOlianta cuvenita. A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune. Nu erista lupta pentru viap. desigur. Dh'1 pacate.

Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. Iertati-va parintii. Ie place caldura. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Cum. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. 11ajuta corpul. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Caldura seoate rautatea din corp. Ne miram de sfinri care suporta totul. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. 193 .Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. printro boala grea. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. pentru ca mai tarziu sa vada.. Exista oamer. mai ales femeilor. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. ca inca mai are de invatat. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate. Corpulincearca sa se opuna distrugerii.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. in oriee situatie. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei.

~i cum? Pana ca. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. De pe vremuri. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. dadi nu facem abuz.Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. Nu ne gandim. berea. cre~te temperatura . Cel pentru care baia a devenit un ritual. noi . Cand corpul incepe sa transpire.focul purificator al organismului. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. se curi:ita in toate sensurile. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. Climatul cald seoate afara rautatea. ~i nu alcoal. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. Efectul este minunat. s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. contribuie la capatarea 194 . Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. In felul acesta. mai ales daca acest lucru se face regulat. ~i temperatura incepe sa scada. La atingerea punctului critic incepe transpiratia.estonienii. ca se face ~i 0 curatire de rautate. apoi se bat eu a maturica . lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata.

Caldura iti scade >pofta de mancare.. corpul miroase frumos. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. ~i te fuce sa slabe~ti. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. rasuna 0 voce: Ba. acela dore~te sa se elibereze de rautate. Frigul are actiul1. ~i pomese toti ea unul. eu placere. economie ~i politi ca. In timp ce i~i beau berea.Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. petele ro~ii . ~i gata. Are pete albe ~i ro~ii. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp.einversa. Se spala. celui cui Ii place dHdura. temperamental. se leaga 0 discutie despre viata. probleme mondiale. in frig el se lini~tqte. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. Ec:b. S-a dus mizeria. A~adar. La sfar~it pleaca spre casa. sa mearga la baie. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. Petele albe sunt spaima. haide/i la sauna!" ). dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. mai ales de came. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. zgomotos. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. ea ~i pe eelelalte mund.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie.ra195 . delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. J! J! J! Urma.ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. Tocmai cand discutia este in toi. n-are importanta cum. acum se zice: Baie/i. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. Daca la caldura omul devine energic.

196 . sub sam. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat.ti jutorul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut". este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice.spaimele se vor miqora. Adesea. Daca. dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate. Astfel baia pune diaga nosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Veti spune di in cutele corpului. la subsuoara nu patrunde caldura. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca. in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate.Luule Viilma utatea. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole . in baie. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. sa nu se rada de el. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii.probleme ell comunicarea. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura.ne putem face diu. Afland acest lucru. Prin contrast. Mainile §1 gatul alb . Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea. PriIT'. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari.J.

Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat.'1:e utim vor reu~i. puternic ~i capabil de lupta. corpul fizie nu poate suporta acest luem. Caldura "salveaza" omul. el va mud. Aceasta inseamna ca. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. Foa. Asta 11 sperie pe corp. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate. Oamemi care au putina rautate in ei. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi. dlldura prea maExcesul este L.ele persoane. ace1a nu va ingheta. i~i cale~te corpul prin frig devine calm. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana p afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. eu toate acestef. Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii . Acest lucru este posibil. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate.'1totdeaunadaunator. se mai adauga eeva fierbinte. Daca 1a focarul de inflamatie. majoritatea vor silri afara din cada tipand. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. La lli'1.l. in schimb in frig a 197 . Cine este con~tient de perieol. la alte1e spatele.apare 0 senzatie de dildura.Alungii riiul din tine Omul care. dadi este facut in numele unui scop de bine. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. cu un anumit scop. mai sensibilia frig este abdomenul. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea..

.. eu cat un om este mai inclinat S8. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. tara sa stea mult pe gandmi. de frica. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. eu atat rautatea lui. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara . 198 . Daca n-ar bea. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. totul ar fi in regula ". ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el. mi-a spus dintr-o suflare: "A. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei. va cre~te §i se va transforma in dispret. incepe sa se agite.i. Prima. Cine nu face aeest lucru ~i. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. sens ~I va plen.. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii.Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. Comparali aceste doua femei. dincolo de fatada onorabilitatii.

de~i toata Iumea 0 respeeta.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie.Jifamilia ei. ea are un copil bolnav din na. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. sotul nu 0 apreciaza. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. de~i pe urma face. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. dar ea nu-I crede. Cand femeia 11pune sa fadi ceva. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. El spune adevarul. el se enerveaza.Jipentru ca este tatal copiilor mei. femeia moderna vrea sa scape de cratila. Este apreciat la locul de munca. Dupa parerea ei. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. 0 trimite la cratita. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. In schimb. supus. Aceasta femeie are cancer Ia san. deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. Sotul ei este un om neajutorat. tacut. il suport numai din mila . pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana.Jtere". cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. pentru 199 . care. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. el. Daea nu i-o iei eu forta. ca raspuns. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie .ca sotuI sa fie un om cumsecade. Trebuie sa ne ajutam fUca . eu 0 privire ~tearsa. chiar claea face ee ii spune solia Iui.

la a doua. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. inevitabil. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. La prima. Vede ca tot ce a realizat in viata. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. ~i chiar da200 . Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. daruiese sotului rautate. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. Asta ~i arata boala ei. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. Dar succesele n-o bucura. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. care este 0 nulitate. rautatea este zgomotoasa.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. in loe de iubire. a facut singura. Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. rautatea este dispretuitoare. pe unii ii 'lor trece fiorii. adiea demnitate. deoarece nu are in ea acest sentiment. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. ci vrea sa-~i aranjeze viata. sine era. Ambele femei. fara ajutoml sotului. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. 0 lupta. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita.

E1 merita mai mult. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate. Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric. dorim •. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti. Omul ii ziee raeeala. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. Dispretul este rautatea care umile~te. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . De aceea dispretui indeamna la du~manie. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. Nici 0 parte. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. la ura.-limproa~te eu dispret. ·aui. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. nici cealalta nu poate spune ca.oamenii ineep s8. Umilind pe cineva. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. ii Du~mania duce la cancer. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. ci 0 vor seoate la leetie. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. orieum ea se va socoti tara de gre§eala.

categoric.munca intelectuala. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. altul . Pe masura ce cre~te. Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. unul . dizuti in autoadmiratie. Mai ales daca. dupa parerea parintilor. Dispretu1. ei 0 vor invita. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. va va s:kai ~i in continuare. mode~ti ~i inteligenti. Unul dispretuie~te mitocania. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. altul .Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. sfidatori. el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. desconsiderarea incepe din copilarie. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama.harnicia excesiva etc. din easa. de a-I apara ~i ocroti.fandoseala. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. Este un stres periculos. sau de oarnenii care nld de altii. altul . vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. Ceea ce va provoaca dispret. Eliberati-va de dispret. de exemplu. ele.munca fizica. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. unul pasivitatea. Daca va irita. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. De exemplu. Si daca v-ati culcat eu temperatura. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari.

Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. chipurile.}iva. Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. Daca afi flicut foarte mult rau. daca omul continua sa 0 cultive. copiii lor var merge pe urmele parintilor. La maturitate. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. saracia lucie etc.tia a venit de la sine. Daca afi flicut pufin rau.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. va sliferi copilu!. va suferi nepotul. au irosit rara noima bani pentru educatie. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 . am 0 seI1. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . Infumurarea orbe~te ~i. inclusiv sadicia. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. Daca afi facut mult rau. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau.Alunga raul din tine parintii Intre ei. daca priviti totul de sus. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. chiar daca. crearea unar valari ve~nice. el va cadea bruse. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Cornorile lor cresc. vefi suferi vOl fn. de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. la care boga. cultura. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. eu cat raui este mai durercs.boala.

justitia nu se va mi~ca. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti.i se va ~coli pentru a deveni bancher. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. sa fadi 0 judecata dreapta. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Dispretul este un mentor neindurator. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia. Adesea la serviciu el va intra in impas. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti.te oamenii bolnavi.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. 204 . se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. Cand copilul dispretuie...Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii. procesele se vor pre1ungi. Astfe! se capata intelepdunea de viata. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. va trebui sa traiasca in saracie . Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase. ca sa se afle printre bani. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. devenind judeditor.

pro~ti.ne. ca arice 1eclie de viala. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. Din pacate. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. ca ceara ce se lasa seara. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. pe eei care nu gandesc ca ei. pe eei taculi etc. neajutorati. care Ii provoaca agresivitate. ~i obstacolul va fi greu de observat. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. Ii vad spaima i'4a de umilinta. De exemplu. eu to ate acestea 11intreb:.e:" Vreau sa .Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.jtiu care este baza existentei meIe".. 205 .La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. I~i va face cu neplacere munca zilnica. ~i 0 incapatanae dispretuitoare. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi. Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. socotindu-i ni~te pro~ti. pe frico~i. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare.

trebuie sa ~tim ca.A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Vad in elintelepciunea. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui. Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti.Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. inainte de orlce.imi spune el intr-un limbaj simplu. ca de paiul de salvare. Avem in sange sa invinovatim pe altul. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. 206 . ori bilrbati. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat.. . Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. apropo de comportarea pacientului precedent.. . Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei. Multi barbati se agata. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid . In carte este subliniat rolul femeii. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul.

Pomind de aici. mintea. veti privi viata cu ochii altcuiva. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie.spiritul. sparge casa in buditi ~i se va trezi. emotiile. flexibilitatea. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . pana cand VOl' atinge perfectiunea. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. Dar casa inca nu este caminul familial. adica eu ochii femeii. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. caracteml. invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. simbolie. impreuna cu familia intr-o mina. sensibilitatea. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. se coreleaza cu tesuturile moi. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. forra. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. sufletul ~i corpul. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. bel~ugul.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. chiar de acum. ratiunea. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. feminine. C<1ndneincrederea dispare. cordialitatea. capul. Sexul femeiesc se ia dupa mama. spatele. Sufletul este mama care. Dupa tata se da sexul barbatesc. izbanda.

Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. blocheaza. i~i pierde barbatia ~i piere. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. Aceasta spaima invinge ratiunea. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. nu fuge. Un barbat curajos nu face fite. nu-~i toce~te simturile cu nicotina. Din emotie apar stresurile. Trebuie s-o faca el singur.sHibesc. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. nu face istericale. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . $i in zilele noastre calamitatile se produc. Ell'ntelege ca.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. medicamente 9i droguri.Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. nu se supara. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata.pentm aeeasta ne este data viata. Sau sotia este opusul direct al soacrei. distrug. iar in exces . eu toata dorinta ei. Barbatului eu un astfel de com208 . in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. logic a. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. alcool. judecata. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. tot mai frecvent. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. memoria. Se nume9te complex de inferioritate.

Cine are un puternic sentiment de vinovatie. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. Cine este mai de~tept. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri.nd vor fi invatate. Eliberati-va de acest sentiment. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. di nu este capul familiei. iarta. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. el trebuie sa ~tie ca . Cand 0 earaeterizati 209 . n-o mai repetati. cat ~i fizic. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. intai de to ate. Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. mra sa-~i dea seama. atat spiritual. va suferi elinsu§i. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. Daca viata de acum este grea. devine eel mai mare acuzator. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat.

Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. incepand chiar cu propria mama. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea.ji fngroapa mat multe neveste ". dar daca el 0 distmge. Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor.jtiut sa-l iubeascii. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire. Femeia se ocupa de educatia copiilor. incat. dispare. Este 0 cerinta inevitabila.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. din pacate. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie.te el so. se descurce 210 . Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. Singur v-ati ales parintii.je. Daca are ~i sprijinul barbatului. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. cata 0 fi fost la inceput. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. lasati emotiile la 0 parte. "Cum reu. ea prinde aripi. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. va este folositor numai puml adevar. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii.. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. Umilirea femeii. situatie in care arnbele parti sunt perdante. sofia nu a '. In acest caz. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Este treaba cea mai grea dintre toate.

Pro babiI. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Sau. Vrea foarte mult. minunata lor dorinta nu s-a implinit. ii 211 . Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Deocamdata este spirit. Nu au facut ei. prin neaparitia lui. el va a~tepta ~i. dar daca nu are masura este periculoasa .ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. dar nu poate. deoarece parintii. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. El se va terne sa iubeasca oarnenii.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale. aeesta fiind scopullor suprem in viata. Iubirea sufleteasea este indestructibila. Daca ea a existat de la bun inceput. Oricat s-au straduit. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. nu-i dau posibilitatea sa apara. totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii. Ace~tia .barbatul ~i femeia . va iubi natura sau animalele. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. oare. Dorinta lor este buna. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini.au obosit sa tot a~tepte un copil.

a~a ceva. in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii. eel care merita. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. 212 . Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. In realitate. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. Niciu. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil. irationala. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. doat pentru distractia parintilor. Stie ca acum el sHipa.ne~te situatia.. Aceasta este problema familiilor fad copii.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. Sentimentul propriei demnitati. capatat in vietile anterioare. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. vazuta de pe pozitia copilului. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna.

rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. btJffatul sau saracul. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim.va reevaluati liLT} pic dorinrele. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. eei eu tulburari de auz aud viata fals. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. Exprimindu-ne altfe!. Binele ~i raul sunt notiuni relative. S-ar putea ca macar acum sa. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. Din pacate. spirituhd.. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. In ansamblu. Am vorbit tot timpul despre aceasta. Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. altfel ar avea 0 vedere norrnala. cei eu tulburari de riros simt viata fals. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. dar. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. tocmai ei. care este mai u~or de lecuit. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. de reprezenmrile sau de modullui de gandire. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. Trageti sing-Gxiconcluzia.

familie. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca.sunt ostili fata de viata. functia vizu. politicieni. Ce face altui. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. nu-ti place. eliminat.ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. la muzicienii orbi.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars.. Daca succesulii ocolqte. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute.Luule Viilma vietii.. de~i ar dori foarte mult. nilnicit. . stat. eu mana ta. De exemplu. ~i daca v-ar implini0. economi~ti. vederea lor se va inrautati. E bine doar ce fad tu. Toti au 0 caracteristica comunS. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. distrus·'. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial.. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. vederea lor va ramane stabila. 214 . condueatori. izalat. Fara sa inteleaga acest lueru. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. Nimeni nu . In astfel de cazuri se vede genialitatea omului. etc. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea.

Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. mra de care drumul s-ar inchide.or. familie. cel care are 0 situatie materiala buna. in realitate se acuza pe ei. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. un om.a este mat u. guvern sau stat. 215 . este obstaco. daca sunt in curs de dezvoltare .este bine.este rau. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. iar cel care este mai sarac.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . eu atat ar putea sa fie mai multa feddre. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH lui. 1'/laimult. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. lul personal seos in cale numai pentru el.. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. se considera mai bun decM ceilalti. dad ii ajutati sa se ridice. doar daca am ~ti sa intelegem viata. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. Omul e mcut sa gre~easca.. eu cat este mai multa nefericire.

lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia.hemoragie interna in creier.Luule Viilma Viata este mi~care. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. dobandire de intelepciune.nte. De la ciuda apare guturaiul. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. dezvoltare. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. Avand tendinta sa exagereze LTl toate. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. Va dau un mic exemplu. acela este fntradevar fericit. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. Deocamdata doar invatam prin suferi. Cine ia aceasta mi~care drept fericire. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila. 216 . Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. ceea ce previne un final mult mai periculos . pentru a-I ajuta. Frica . altfel viata s-ar opri in loc. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Ve~nic suparat. gre~e~te. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. lntrucat se grabe~te.

deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. De exemplu. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" .$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" . refuzul de a avea de-a face cu raul. deoarece nu a inteles motivul diderii.. Raul exista.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. eel care este ajutat sa iasii. dar nu e can~tienta de sensul ei. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. va cadea din nou. . Dupa intelegerea ei. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san. mra sa aiba habar de nimie.este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Dadi n-ar fi.roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. din darinta de a ajuta. prin durere. campartarea capilareasca. acela a dobandit inte1epciune. Cine iese singur din prapastie. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau. Si nici nu vrea sa vada. Acesta este cuvantul .nu vedea. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. n-ar fi nici binele. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . negarea raului. Naivitatea. "Doctorii m-au ajutat.

de dragul gloriei ~i onoarei. Zambetul intelegator. ii invata pe copii. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. dar cu dreptate. Se a~tepta sa inta. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. 218 . A fast dezamagita de mine... in limitele puterilor lor.. ~i a~a con~tiincios.. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. cu severitate. pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . dau un mare zero. dragul meu.Asculta. Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:. ci Ii va spune: .ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate. La ~coala nu se invata ins a acest lucru.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. am §i eu defectele mele . Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . asemeni unui zid de beton.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . adunate.ipoata dezvolta capacitatile.

acela. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede.sa te pedepsesc ". fie el un nasture sau un zgarie-nori. Aceasta va ~i fi limita. pe cararea vieW. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. va prefera. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. va pieri imediat. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. aveliismentul fiind gandurile noastre rele. Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. limite. In lumea femeilor existS. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. in loeul mi~dirii. De aceea 219 . adica lumea imateriala eu ideile ei. eel care. Scopul final este totdeauna 0 limita. in timp ce in lumea barbarilor nu.Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. Altfel. Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. un scop pe care I-a visat. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. Limita rine libertatea in lanruri. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot.

Unul vede in adancime. nu sunt rngeri. Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. EI se grabe~te. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it. mari ~i mid. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. Ei sunt oameni. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. duce la sufednle fizice. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . iar barbatii idei.~i acest lucru 11~tie eel 220 . celalalt . Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii. omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. fie de bunuri spirituale sau materiale. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. In urma lui vine femeia.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare. barbatul s-ar rani mortal. Stabilirea unor obiective nerealiste. Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. Chiar daca dobande§te ceva. in graba lui. l. pentru ca.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. adica prea mari. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. iar el. nu in suferinta.acela va fntruchipa mi~carea. din cauza ei. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii.in latime. aceasta este firea lui. In sfar~it. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. Daca n-ar fi a~a. Scopullor este viitorul.

Dadi frica cre~te peste masura. Nu aveam nevoie de alt adevar. Mai tarziu. Simrul responsabilitatii.Alunga raul din tine care merge in urma lor . El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare.copilul care va aparea curand pe lume. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. 221 .una buna ~i una rea. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. omul va capata echilibru. dar acum pot sa splm ca avea dreptate. un fel de instinct de conservare. ne mai vorbind de fapte. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. sanatate ~i fericire. care mi~ca omenirea Inainte. Frica ii da omului senzatia de pericol. Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Amplificandu~se. a~a credeam. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. are doua fatete . Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. nu mi-am schimbat parerea. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. ea atrage raul care distruge. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina. omul trebuie sa fie pregatit de lupta.

Atunci de ce sa mai apara. din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . copilul se va na. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui.erau femei autoritar~. trebuie sa a. care In subcon~tient deja vibra.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. Prin plecarea lui. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni.) 222 . Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. de aceea nu-l doresc. Doar cateva au pierdut sarcina ..iubirea face minuni. isterice.tept vremuri mai bune etc. Recunoa~te ca ai ganduri rele. Am atins struna din sufletullor. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. chiar daca este conceput. copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. mra sim!ul maternita!ii..te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc.ral vorbind? " '7'-. tratand femeile mra copii. in ge1jf. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul.

ele se impart in doua categorii. Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. Dar. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. 11sperie pe copil. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. Gandurile sunt date pentm a face bani. Adesea sunt femei de afaceri. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. Spiritele J:nvata. Pentru copil.e bine. pleaca. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Sarcina ~i succesul . Copilul. Ele spera in mai bine. intelectuale. Ca toate celelalte. Timpul inseamna bani. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. Copilul ~tie ca. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba. Pentm unele munca e mai presus de orice. inteligente. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. nu suporta barbatii afemeiati. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Comunicand cu 223 . Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el.

Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. Femeile ra:man uluite.modul ei de raportare fata de lume. Si atunci. Si a~a mai departe. 0 tanara indragostita. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. in femeie se deschide iubirea fizica. Organele genitale sunt formate din tesut moale. pe altele sa cedeze. el. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. ori sa tricoteze. femeia afla de la el ce defecte are. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. Din pacate. sa-~i corecteze gre~elile etc. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. 224 . indignati. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. Subliniez.Luule Viilma spiritul viitorului copil. parintii. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. Ie invata ori sa faca prajituri. ii cer intrun glas sa scape de copil. poate foarte u~or sa ramana insarcinata. iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca. prin aceasta de exprima esenta mamei . Daca i s-ar permite sa nasca.ecarui om depind de mama. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei.

sau acumularea unui surplus in uter. in partea inferioara . Cum este uteml a~a este ~i mama. Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata. fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. ~i va sta in stare latenta. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. sau 0 emotivitate exagerata.problemele legate de trecut ~i de economic.copr1 nl se hIane~te 225 . i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. In timpul sarcinii. Dar daea mama este inchisa in ea. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. daca mama va continua sa lupte. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. Respectiv. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. adica aparitia tumorilor. Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei.

Daca organul este indepartat chirurgical. Sarcina extrauterina apare atunci ca. Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua. ca unnare. care la fiica s-a amplificat ~i.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. ca sistem unitar. Vorbe9te gelozia ma- 226 .sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. In caz contrar ar putea muri amandoi.sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. dadi se prinde de peretele posterior . sa 0 aiba asupra membrUor familiei: . Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei. In conditiile actuale.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei. inclusiv sotul ei 9i ginere. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. . iar partea masculina de ovare. prin conceptiile ei de viata.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii. . Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul.forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. partea feminina este reprezentata de trompa. . La organele genitale ale femeii.

Sarcina. din principiu. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. trompa yi ovarul. prin mi~carea ei ondulatorie. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. fara sa se vada. Ovulul se matureaza in ovar. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. Tot acelo. Uterul femeii arata. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. in spera sarcina. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. care incepe rapid sa se dezvolte. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii. trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. S-a petrecut in 227 . Pentru 0 sarcina normala. se mutil in leaganul matemiHitii .in uter. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. se indreapta spre uter. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat .Alunga raul din tine tema din ea.copilul. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata. sunt impotriva. in spera fata de maternitatea fiicei e1. Daca mama neaga sexualitatea. in trompa.

s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. a alunecat pe Ianga. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini. Era ca un fel de munca individuala. Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. ca de 0 tanara frumoasa. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. nu invatase. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. prin fratde ei. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. Trompa s-a apropiat de ovar. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. sa fie femeie. ovulul eliberat. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie.era interesata de altceva. eu alte vorbe.reci ~i instrainate. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. impreuna eu lichidul care 11inconjura. In timpul ovulatiei. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. 228 . Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. Eram uluita.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. Trompa nu a observat . ni~tc persoane straine sau.

Peste 0 clipa.ze in timpul sarutu. Trecand peste toate.. ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. odata eu sarutul. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii. dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. trompa. toata iubirea ei sutleteasca. Tensiu. IncB_ cand era eopiI visa sa se a~eze pe de genunchii IUl.. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare.. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui.prirnise chemarea . Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare.~i a inceput sa se ridice spre trompi.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare. Sarutul trompei a fost fecundat. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. in adancul trompei. In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei.!u.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului. S-au unit rapid ~i !in. ovarul s-a scuturat . sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata. ca un vacuum.va face acela~i lu229 . s-a riispandit pe suprafata ovarului.i.

m.. respingere. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. exprima. se poate face capil in eprubeta. ele devin nocive. . devenite banale.Luule Viilma em. a~teptare. Secretiile naturale. nu pot Insa sa contribuie 10. de9i pot provoca ernotii. iudarjire. lar vaginita fiicei ei . Mai devreme sau mai tarziu. au fast foarte mirate. dar nu este normal. ceea ce va pricinui chinuri mari. Se poate face sex 9i fara ele. se pOT. obligatie. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. sub 10z1ncamo230 . dezamagire. saturatie.. Cel mai adesea. deznadejde. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta.. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite.eontractia spasmodic a a vagillului . merge ~i fara saruturi. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. care ate sUi0 functionare corec.. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. simtal datoriei. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. ordin. Se . ~ 1 1 poate apl1ca 0 crema pe b uze.'L In caz contrar. sarutul exprima obi~nuin!a.. ta a carpului. aer glumet. imitarea sceneIar amoroase din filme. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. indiferent de sex. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. i~. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. In relatiile matrhnoniale. iubirea sufleteasdl. unge organele sexua!e. Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala.

Sa. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. Cine nu are frate. Odata cu varsta. maturitate. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. urman. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe..sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. prin SOIaso. anii aceia. in timp ce iubirea va ramane. prin samt. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu. nu va deveni niciodata sexuala. Co. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. omul invata ce 11va a~tepta 10. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze.Alunga raul din tine ralei. maturitate. i~i pierd ei In9i~i normalitatea.. pentm ca vad in el a anormalitate. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. lipsita de 0 falsa pudoare.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. fratele invala. inva!a sa iubeasca femeia. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. In felul acesta. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. sa-l mangaie sau sa-l sarute. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea surOIii pentm frate.

Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. de starea materiala. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda.. dar este rau ca.Luule Viilma variabilitate. Baza f•. nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale. 232 . rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. Iubirea mamei pentru so!. Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Tatal care nu poate. Prostata este organul patemitatii. de succes.'1d este 0 oglinda stramba in ea relaliile ei eu tatal. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. Lumea se deschide pentru copil prin mama. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. de barbatie. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i.

ea va avea parte de un sot slab In aparenta. Nu am nevoie de tine". Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. Daca femeii ii plac barbatii voinici. gandindu-se la viata care a trecut. un bun-simt genial ~i foqa vointei. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el. barbat. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. Frica . fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. ea va atrage barbatu1-at1et. Barbatu!. Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. Ca 0 concluzie. Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . se va cai dealegerea taeuta.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah.

eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii.}tifemeia iubita de un barbat . pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. El vrea sa vada adevarul. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. a auzit ce era mai important . Astfel se produce unirea in spirit.}i asta te face femeie n. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. Primul organ de sim! sunt urechile. Acest transfer este insotit de un susur. Nu vrea sa auda nimic. gratie cedarii lor reciproce. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. Daca i 234 . femeia. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. pentru ca ea.iubirea. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. i~i provoaca suferin!a. . Nici nu e nevoie sa auda ceva. Pentru majoritatea oamenilor. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. In realitate insa. Nici el. Indiferent de sex. chiar daea se spune ceva. vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. a~a cum a~teapta ele.gatul.

Pe masura ee sperma se ingroa~a.prin aceasta. mai devreme sau mai tarziu. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca.Jte ~i atlmci yeti intelege. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. La inceput Ii se modifidi forma. Treptat. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. Daca acest sentiment cre~te. t1uidele se ingroa~a. spermatozoizii incep sa moara. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. atM la femei cat ~i la barbali.'lte. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat.rolul de acuzator. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. De obicei. Ca urmare. Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. nu mai este liber in iubire. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. femeii . Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. eantitatea de sperma seade. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. de sentimentul de vinovatie. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. In eel mai bun eaz. in incapacitate de a avea relatii sexuale. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces.

umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. testiculele nu coboara. Frica tine cre~terea pe loc. Arterele inseamna femeia. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . sau invers. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. . Barbatul. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici.considera ca toate femeile sunt la fel de rele.daca 0 sa rada de el? . Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea. Ferneia care rade de biirbatul ei. eu alte cuvinte. functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara.Luule Viilma In organele genitale.aceasta regula se aplica la toate. 236 . eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi. La barbatii activi ~i agresivi. membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti.este convins ca femeia este vinovata. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. . Prin urmare. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. rautatea 0 mare~te .ramane eu testiculele necoborate. .cauta vina la femei.gase§te ca femeile sunt vinovate. 11poate speria pe copil pentru toata viata. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei.

deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate.rautate din neputinta. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. oreionul.grip a . prin cuvinte sau ganduri. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale.Alunga rCiul din tine . Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete. Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea.varsat de vant .bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia). ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. marinimos. ea. Invingatorul devine. Cu cat se va depa~i mai mult masma. eu atat boala este mai grea. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate.simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. pe copillneepe sa~l doara gatul. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat. Cu cat rautatea este mai mare. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. cea mai grava este. . Dintre bolile care duc la eomplicatii. in victoria sa. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: . Dad\. .creion . apare 0 boala mai grava.depresie. 237 . din acest motiv. La baieli. p. rautatea se amplifica. a~teptand un moment prielnic.

Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. dar care n-a vazut femei. a sotul ei Ii refuza iubirea. 1a aceasta femeie. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. In aceasta familie model raporturile erau. Primind 0 edueatie foarte severa. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. Fiind oameni cuviincio~i. i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. el. deoareee nu mai avLlsese 0 c experien!a asemanatoare eu alti barbati. De regula. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. ~tia totul. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. Cand fiica lui. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. leganand-o. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . dar in esenta geloasa. care vedea totul. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. amandoi s-au cufundat in treburile lor. micuta. baiat bun ~i muncitor la prima vedere.Luule Viilma p. Sensu1 vietii devenise munca. care pe nesimtite se transformase in gelozie. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Ea nu ~tia sa spunEI. instrainate ~i incordate. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. dar. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. in realitate.

sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Nu era pentru prima oara. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. cu foe. ~i pentm ea nu a primit-o. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. 0 sa ma descure eu ~i singur. Sarutandu-~i sotul. Cercul s-a inchis. Daea nu mi se da. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Din fericire. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. tara sa~i retina pasiunea. La paisprezece ani.Alunga raul din tine se retina. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. acesta era stilul de viata in familie. tatal era deja un voinic. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Acest lucru 0 jigne~te. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. fiind aseultator. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. Cum-neeum. Grice efect are a cauza. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. 239 . nici n-am nevoie.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. Sotul ei este copilul . s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita.

Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. ce e de gen feminin. Cred ca ~i dUIl1. omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Partea dreapta ..neavoastra inteati Ies deja aeest Iucru. Seheletul este tatal. Mama se reduce la tot. prin urmare. inseamna ea mama. 1. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. Sa ne uiHim Ia m~iini. tesuturile moi .Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" spre comunlcare e Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i. cu rautatea ei.cu mama ~i sexul feminin.mama. tarni . sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. Citindu-l. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. acest ghid ne spune un singur lucru.la tot ce e de gen maseulin. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. cu sentimenteIe ~i eu viitorul. 240 . Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul.Luuie Viilma Ghid de viatci . Corpul nostru este un fel de ghid. Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Daca nu ati facut acest lucru. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. La om.

Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. tara derapaje. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. flexibile ~i frumoase.. Ii va un1!i degetele.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it. ~i ca este aVa!. Rautatea "N-o sa mai dau" . lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. fine pana atunci. In princip1u. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata.t . degete lungi. In acceptiunea obi~nuita. Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare.:11 i . Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. De exempIu. Setea de ca9tig 2. daca la un om generos. prl. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit.provocata de deceptii. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. sa poata prinde mai u~or. pe care elinsa 0 tine ascunsa. dar ascunde acest lucru.

Pernu!a palmei . mijlociuldunmeavoastra In~iva.mama. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea.un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. Lungimea unghiilor -.. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.care unghia de 121.1tatalui. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. inelarul. degetul micoamenii.uratirea vietii din vina proprie.fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. 10. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea. In vartejul vietH. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. Cei care au unghii scurte ~i late 10. ~i aceasta lasa mme pe maini.l1gJ:. intelegerea materialista a vietii .Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .frati-surori. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual. Aceia. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. aratatorul.tata 0 capacitate mai mare de a rationa. 0 li.mama. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta. altfel viara Ie va fi grea.degetul mare. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba. 0 palma mare. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea.tata. 0 unghie care se 1ngrOa9a.important este sa fie bine platit. Uitati-va 10. Degetul mare este tata. palma .i cali242 .je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina.. 0 unghie moale ~i fdabiia .

care la dumneavoastra s-a amplificat. Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. este un mod de a pomnci. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana. ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". nu? Acum.un supon solid in viata.eu sexul masculin. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui. dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. Sunteti un am politicos. Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte. se afla pe dmm.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. in bratele careia ne simtea.ti arali parte a fa buna. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. A pomnei InSeaITI-lla ingradi a libertatea cuiva.rn in siguranta.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra. Va reamintesc.Alunga raul din tine tati la mama. Dar daca intindem . Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . stanga . Dadl articulatia este deformata . Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi. Uitati-va la cicatrici. A arata ell degetul nu este politicos. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl.

flexibilitatea.. Purrm. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. apar boli ~i se nasc copii bolnavi. In via!a ri:Lmfu'le ~i pentru lupta. iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj. Daca va mi. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. care preia greutatea loviturii. la Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete. ele fiind formate de regula din tesut moale. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra. Echilibrullor da fo11a. mama .Luule Viilma tenninali aceasta operalie.'1lplu diformitati. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!... Acum. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare.'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii.tata. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as. Daca ea nu cxista. Iar amenintarea du~ma- 244 .'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns. Dadi trebuie sa 10loc viti. Tatal i~i manifesta rigiditatea. stra. Prin anaIogie yeti inteIege sem. claca 0 faceli repede san lent.cali mainile energic.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab.

Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. Cel care.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. simtitul comlui Ii da un sen. se va alege ell 0 boala la incheieturi. Partea exterioara a palmei este tata. Va avea articulatiile comlui sanatoase. l~i ascunde pumnii la spate. este multurnit ea seamana eu ceilalti. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". La eel care traie~te ca S3. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. in afara de durerea crunuitoare. . lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. dea eu punmul. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. Cu cat mana doare mai tare. Dar. cand se bate. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. partea interioara mama. . 245 . provocata de invidie. sub masca de om bun. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. eu alte ellvinte. rautatea este directionata spre inafara ~i. Ca intotdeaUi"1a. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. AeeasUi. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete. daca omul ~tie sa comunice.. Via!a este sanatate. eel . Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. iar mama pe eel femeiesc.

Daea. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. se simta protejate economic. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider.1 de ~ l2:andire al tatei. este un Infnint..ntofi eu toc.•ca succesUl 1m•. Nu degeaba. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i.adica feminin.. sa se incalte eu pa. aceas'-' i 1 . omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad. Arum sa ne uitam la pidoare. imbatranind. Vor 52. omul calea pe cakaie. Cine merge mereu in papuci. 1 esenta~ e. dar dorind sa ta~neasca in fata.J ta " mseamna•. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. oar (. ~ ~ ~ d pe eel'I a 1t1. din cand in cand. Ce ne spun ele'? In 1 b .Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti.masculina. sa 0 1ntread\. cea inferioara . > 0 <0'" "I 246 . sa ta~neasca in rata. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. comada. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte.cJa en ot U]1 subtext economic.f YOr6§C t·. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina. viatu economidt dupa mama . va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. atuuci cand merge.1 uespre comumcare. ' Impmgaw ' A ' A A 2.•economIC pleaca ae Ja mOUll. dar invers se vor imbolnavi. Daca doriri sa Ie averi sanatoase. Oriee remere trebuie ca. . .. eliberati-va de rautatea ell care mergeti in viata. chiar la adancj batraneti. Ne~tiind sa gandeasca. ~i sa ramana teamr. nu Ie va strka.

parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. lntr-o familie eu scandaluri. bolta transversala se aplatizeaza. Dac3. diform. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. Ei Sli. deprimare. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. tipete ~i lupte in care. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. deoarece el a devenit slab. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Aceasta inseamna supunere. copilul va calca pe varfuri. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile. Dadi ins a tatal. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. 247 . bolta nuii va mai servi drept pod. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. pe masura ce cre~te. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. copiii vor avea 0 bolta normala. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. un picior bont. o sit'l. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i..Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. macar in numele onoarei. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. copiluI va avea. Dadi mama nu are incredere in tata.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. Daca doar un picior este strfunb.

Deosebit de importania este transpiratia. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. varful da directia. . Si ci'md varfurile obosesc. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. rara varf insa nu poti face lL11 pas. Avem nevoie de mi~care. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Pfuintii care alear.ilie. eu atat mai mare este satisfactia alergatului. Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. Degetele sunt membrii familiei . ii obliga pc ceilalti sa participe. omul se sprijina pe cincaie. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. Unnariti-va cum calcati.. ca 0 femeie care. ga eu plaeere. Dinspre toe spre varfuri. Calcaiul da suportul. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. Cu cat este mai multa transpiratie. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el. in principiu problemele Slit'lt 248 . pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. gratie varfului. el este un suport solid pentm intregul corp. at§t spiritual cat ~ifizic.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea.rile. Obisnuintele se creeaza in farn.

Esenla dansului este bucuria. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. al cincilea -lumea. Un mij10c de mi~care superb este dansul. picioarele dumneavoastra se vor face bine. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. de obicei.tata este mare ~i inalt. Aceasta deformare spune ca tatal in249 .ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. aceste tendoane se vor osifica.fratii ~i surorile. Iertati-l. Daca nu puteti alerga. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . al doilea . mama 11conduce pe tata. dadi omul nu iese din ~lapi. aveti grija sa Ie evitati. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru. ca imbracamintea lui s-a demodat. Propria voce in loc de orchestra. dar. atunci mergeti pe varfuri. se va opri din mers. al patrulea . se incordeze pe degetele de la picioare. Degetul mare este tata. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze. De cum apare durerea. Uitati-va la degetele de 1a picioare.mama. Daca degetul mare este mare ~i lung . are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare.Alunga raul din tine acelea~i. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. In acest caz. De aid apar dureri la picioare. De exemplu. tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. inseamna di aveti un tata mandru. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. al treilea dumneavoastra in~iva. Daca varfullui este indo it in sus. mandria tatalul s-a transformat in infumurare.

deformarea stangului . Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. Totul pleadi de la parinti.la calcai. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. atat in bine cat ~i in rau. De exemplu.probleme pe parte barbateasca. ori. Toate bolile se produc. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. Daca degetele se distan. pentru ca a~a 1n250 . In rautatea lui. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. InsealJ1. Durec rile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. sunteti mai putin dependent de ceila1ti.. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. adiea ineoreet. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. pe altii .na a doriti sa fiti persoana cea mai importanta... ori el 0 terorizeaza. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. La neeaz. se Iasa terorizat de ea. teaza bine. nu trebuie taiate pe margini". din eauza unei evaluari superficiale a vietii. Constrangerea. de fapt. ea ~i ineal!amintea neadeevata. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. Dad\. . invers.

crescand in latime. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. eu to~ a sa continui sa cresc . Fiecare merge in feIul lui. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata.Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. salturile din viala ~i salturile economice. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism.. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. Tendoanele de 1a genunchi reflecta.. i se vor 'imbolnavi tendoanele. va avea tendoane sanatoase. Un om caregande~te coreet. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri. unghia. pentru ca. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. Cine vrea sa 251 . nu mai ji din cale ajCtrade curios. Obstacolul a cazut. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Cel care alearga eu rautate. Ca intotdeauna. va avea picioare bolnave.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ". a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora.. eel care nu merge coreet. Dad! acestJucru Ii produce durere. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. Cel care se lauda eu succesele sale. ca urmare.i munce~te foarte mult. va rasturna obstacolul cu genunehiul. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole. ingusteaza campul vizual. chiar dacastain frig .

Ca urmare. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis.injurul sau ~i aV. fiindca nu are destula minte. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. SubHniez . pe fata.IDci enung chii lui se 'lor strarnba. de a ridica mana. De lovit. Diferenta este ca eel care a dat. genunchii se 'lor rasuci spre spate. n-ati lovit.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. 252 . La tinerete omul are genunchi frumo~i. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. iar frica 11convinge sa se mtoarca. Cu cat omul este mai agresiv. Prin urrnare. V8" avea genunchiul orept bolnav. va avea genunehiul stang bolnav. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. deosebit de elastici.

Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE. Daca mama. avaritia provoaca :autate la om. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or. Bazinul simbolizeaza familia. clatorita articulatii1or. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata.Alunga raul din tine Va reamintesc. in incapatanarea ei. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 .'1t vazute de din afara. Baza solidiHitii farniliei este sotu1. indiferent cum SlL. Ie diminueaza.. e va anchiloza artis eulalia de Ia ~oldul drept. care fomleaza baza corpului uman. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. de mare mobilitate. ci dimpotriva. eu amt genunchii sunt mai deformati. osatura. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic. Cu cat avaritia este mai mare. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. Omul care are picioarele in "x" este avar. Se va distruge ~i osul.'11ilie. Daca pe parcursul vie~ii. Cu alte cuvinte. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. se transforma intr~un sistem elastic. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. care este rigida. se va distruge ~i lesutul osos. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe.

apoi se ingroa~a. ca barbati. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros. Picioarele strambe in form2i. Asta m254 .Luule Viilma drepte. articulatii1e de la genunchi se strang. din eauza tatalui sau ~i a lui. i se va imbolnavi genunchiul drept.0" earaeterizeaza un om generos. incat functiile acestor degete erau alterate. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. Cu cat intrece masma. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. fie ca el era atat de deceptionat. inseamna ca. inca. Cu cat portofelul devine mai subtire. surarile $i cu Iumea. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang.de . Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. de oehii lumii. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Treptat. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. avea probleme atflt de mari eu fratii. eu cat irose~te mai mult. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. Picioarele drepte arata echilibru economic.. il va durea genunehiul stang. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale.t uu mai voia sa ~tie de ei. Prin urmare. unul dintre ele ia forma de "x".

tatal era umilit. Daca fiul s-a imbolnavit. Deci. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie.a~a ~i era. Osatura il simbolizeaza pe tata. molieiune = senzatie de nesiguranta. cum a~teapta 255 . La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. economic. Bolta talpii stangi era supraineordata. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. Bazinul simbolizeaza familia. trei ~i patm erau deplasate. sa ne uitam la bazinullui. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. sa privim pieioarele in intregime. ci lea amplifieat. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate. Fiind bun la suflet. Pentru a intelege ~i mai bine. Apoi s-a insurat.partea stanga era lasata. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. dar nici atunci nu cracnea. Prin urmare.rbatului era deformat . inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. In felul acesta. Vertebrele doi. suporta totul cu resemnare. Nu se in~ela . Deci. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. de~i trebuia sa fie invers.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Pentm a intelege mai bine. Tot ~tepta ceva. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. Bazinul ba.

. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a . Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. adica se imbolnavise. Doar atunci cand bazinul este 1. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. 3. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. adica. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. A Ll1Ceputsa se Insanai to~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult. a in!eles ca tori erau la feI. i~i nega propriile necesita!i. Insueeesul are ~i 0 parte buna . eliberat de tensiune.'1 echilibru. Se sacrifica. Eliberandu-se de stresuri.invata leetii1e de viata. traia pentru a face bine celorlalti. dar ele existau. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati.Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destramat. 256 . Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. a plecat. a auzit un trasnet in spate. Cand I-au alungat. fiindca el ~i-i alesese pentru EH.te invata multe. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. Gandifi-va la digestia dumneavoastra.

Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. plicticoasa $i mra rest. Dintii simbolizeaza mintea tatalui. fara sens. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. La un om generos. care trebuie mcuta cu grija. ba lasati totuI la nimereala . a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. nu va da importanta nid masticatiei. Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. De altfel mei nu simte gustul mandirii. nu va gre~i in timp ce munce~te. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. care se bucura de viata. Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator.posibilitatea de a alege este mare. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal.·7 . Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. Cine are dinti puternid. Ba asimilari cate ceva. bun. Cel care nu acorda atentie planificarii. Cine considera ca viara este urata. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau. a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth.bucuria. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. ~tie sa-~i faca planurile ell cap.1 1.

Cine se va supara pe greutatile vie!ii.Luule Viilma general. Cine se teme sa mearga 1nainte. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. se 'lor strica incisivii. 258 . Inceputul determinafinalul. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul. inseamna a-I dori drum bun. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. va face paradontoza. se vor forma diverticuli pe esofag. va avea din cand in cand spasme in esofag. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. va suferi mult din cauza dinrilor. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. din cine ~tie ce motive. intrucat vrea sa mearga prea repede. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. va avea din!ii de lapte strica!i. La eel care se razgande~te bruse. Cine ura~te. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. mintea barba!ilor. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. ~i se ascunde de greutati. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. Cata vreme acest stres nu este eliberat. Daca IDsa se teme de viats.

adica face gastrita. Cine se teme s2ise apuce de un lucru.tot contimltul prin vom3. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. Daca rautatea se transforma in du~manie. ulcerul se transforma in cancer. nu va avea un stomac sfmat05. fie ~i ill ganci. adica mancarea intra In trahee. jumatatea masculina este intestinul gros. daca se invinovatqte pe sine. Cine se apuea de treaba eu rautate. il1cepc ulcerul. stomacullui nu va produce sue gastric. in ura.:i mai dureros. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. In sens simbolic munca sufoca libertatea.nos fatS.. eu alte cuvinte. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat. la inceput i se va inflama mucoasa. va face un ulcer mai adanc . ca. 259 . Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. are un stomac spastic. du~ms. Cel care se comporta. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. Cine nu vrea sa se apuee de un lucru.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. aeiditatea din stomac cre~te.. stomacullui va da afari3. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea. adica omul i~i dore~te raul. Daca rautatea se amplifica. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca.

on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.

de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. procesul are loe in intestinul subtire. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. nu-fi va fi bine ". Canalul biliar se varsa in duoden. simbolic. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. de exemplu ai sotiei. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. dar tie ifi trebuie. Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. daca omul este predispus la amintiri urate. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. Tot in duo den da ~i pancreasul.kiune. Amintirile urate din trecut aduc amari. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. sau. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi .Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive. duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi.

.. A.te secretia de suc pancreatic ~i.Luule Viilma rere."""..' (.<> s'mti 0 d·.r'~ '.... .l..~li_ ~\V \. intestinul subtire treee In intestinul gros.'" 1....-. .. AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata. BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti. in plus fata de problemele de digestie.. 262 . consta in lucru:d manmte. Iui.. influentat de ea. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire . Duodenul este organu] central al tractl.'_. seade secretia de bila. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana. devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. scade continutul de zahar din sange. toaleta. dupa cum Sf: ~tie. a abdomenului...0:. d'" '''It'~ .. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat.t~~. cre. are un in~' testin sub tire sani'ltos.. jos. ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o.1:a"" ••. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru.. In p~rtea dreapta. va avea aceea~i indispozitie. Dar cd care este grabit... Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .l. Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul. vierii. mai ales dadi este femeie.. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului.. Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care.Jrp. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos.b\..llui gastric. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune.]~~ J_ . 'Ll!..1'J.. Cihe detesta maruntusurile .' •.abia 1nananca ca 8i da fuga 10.~ 'fU .

Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. va avea un cee bolnav. In schimb. fiind ocupati cu §coala. extenueaza ~ Dsihicul.apendicele. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl. In prezent. Infundarea rectului. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului. pana dnd 0 umple pana 1a refuz. fiinddi se considera in263 . ba scade. dar nu gase~te momentul potrivit. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. dar este posibila. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri.ie. Daca omul se teme de riscuri. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia.. timpul nu te mai gone§te din urma. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. ei. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . in acest caz. un de nu mai e de gluma. san a modului biirbiltesc de a gaud!. se face In cec. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta.

in rautatea lui. Cel care. dar e obligat s-o faca. din setea de a avea un ca~tig. va avea 0 senzatie de deznadejde. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. ~i nu vrea sa dea inapoi. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. serioase. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. Cine i~i fa264 . Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. sau. Este boala cupiditatii ~i a invidiei. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. dar fiU dai 10. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. sau eel care preferS. Pe scurt.Luule Viilma competent. devine apucator. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. el inlocuie~te frica eu rautatea. pentru di se teme. devine rau ~i se imbolnavqte. cine incepe sa se grabeasca. este situatia in care tie nu-ti trebuie. avar. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos.. a1tii. supraindircare :. Numai rautatea duce la neoplasm. Simptomul ei este senzatia de saturatie.. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. interesat. ~pertar sau hot. dar poate sa duca ~i la tumori maligne.idurere sub plex. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. va avea intestinul gros bolnav. Dar. ~i totu~i i~i asuma riscul. sa se intoardi.

Rautatea pe 0 munca nefinalizata. scopuri minunate. strivind totul sub greutatea sa. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . i§i va imbolnavi sigmoidul. rautatea de am invins apare inflo.iar eel care dorqte raul invingatorului. din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. refuzul de a renunta 10. garanteaza sanatatea colonului descendent. Priceperea de a te preda. dorinta de a risco. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. adica rautatea. in ura.tele muncii. Agatarea febrila de ce este al tau. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer.. In colonul sigmoid sta necinstea. De 10. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva.matio. adicil rautatea invinsului.ecuriIe. fac co. pentm a obrine ~i mai mult. 10cuI potrivit. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. Rautatea transformata in du~manie. 0 mare realizare. iv1arimea este 0 notiune relativa. de a eeda la timpul ~i 10. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. Cine se pregate~te eu rauto. poate sa-l apuce diareea. problemele irezolvabile. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte. provoaca cancer. eu cat obstacolul este mai coneret. se va aIege cu un cancer..

0 eonditie. Dorinta de a obtine maximum posibil md. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. va avea rectul bolnav. la pierderea Iocului de munea . Dar. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . are un rect sanatos. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva.toate acestea due la imbolnavirea rectului.nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. pentru a-~i atinge scopurile. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. Rectul arata ca omul termina lucrarea. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. Cu cat exagereaza ell rautatea. Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. va avea sigmoidul bolnav. de exemplu. va face cancer.Luule Viilma omul. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret. constipatia va alterna cu diareea. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. se va trezi cu sangerari. Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. acela simte un diseonfort Ia anus. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora. dar ~i 0 situatie. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate.

functionarea intestinului se normalizeaza. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. eu at. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. Val' ie~i aburi. dnd apa fierbe. nefericit ~i neajutorat. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el. Cu cat oniuI este mai grabit. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. La un interval de jumatate de minut. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi . inca. In probleme de comunicare. 'E7(emp[u cfin . Gluma ca gluma. Daca punem un cazan pe un foe mare. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea.. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. spre amuzamentul prietenilor. pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor.Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii. comenta cu multa savoare fru267 . ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. dar treaba era serioasa. . cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut.am glumit eu.

conversatia lor. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie. Fata n-a ramas datoare ~i. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!". s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. In apropiere de casa. Si au izbucnit in ras: "A. I-a Iovit peste fudulii. uIuit. i-a cerut iertare din suflet acestei fete. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". rara nici un rezultat. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. ca intre barbati. exact. Si-a recunoscut gre~eala.Jthi·'.Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata.. i-a raspuns: . furioasa. Ce e bun pentru unul. Mai tarziu. da. Garnenii citesc. da' de ce ne-am dus not la ora. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. fusese mult mai importanta. Uitase deja de boala lui . orice hrana este comestibila. Ragaiala s-a oprit instantaneu. Pentm un om echilibrat. Gfu1ditul searnana eu digestia. a iertat-o pentru atac. A stat 0 luna in spital. amfost la doctor". Primele nigaieli erau rare. In loe sa gandeasca logic.}?" Vecinul. I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt.riproprii. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. apoi au inceput sa se indeseasca. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. asimilabila ~i necesara. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. poate fi rau pentru altul.JiLt . asculta conferinte.

altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. extrem de importante pentru corpul fizic. va avea 0 defi- Illi men cienta de minerale. ele intruchipeaza interesui. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. ne mai vorbind de cantitate. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. decat calorii. Cine v. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. . Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele. Cu alte cuvinte. A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. . Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism.rea sa invete sa faca diferenta intre esential . adidi incet ~i tara nici un folos. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. .Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana. Vitamina C.

sau mai superficial spus. Daca apare senzatia ca este ingradit. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. 4. . trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. respiratia abia se aude. Corpul respira libertate. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. Un om liber face totul eu echilibru. Libertatea este DUl1Lllezeu. Stiti deja ee aduee corpului excesul. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. nefolositoare. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. Cs. pentru arice eventualitate. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate.Luule Viilma rimea laeomiei. In loc sa dea afara. dar groaza il seoate din minti pe om ~i. excesul fiind Intotdeauna rau. ca in oricare aWi situatie. ca este prizonierul cui va. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Uieomia este totdeauna un exces. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum.nd oinul este liber. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. omul speriat ia un excedent de oxigen. de 270 . cum 1i se intampla eelor speriati.ca energia negativa . folositoare. sa expire gazele uzate. iar frica taie respiratia.~i sa inspire energie pozitiva.

Iupta ramasa tara nici un rezultat.Alunga riiul din tine frica. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. desigur. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. door n-Cl facllt nimic rau. fie se imaiqte. care." De ce. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora.. eu frica. in corpul fizic. Vi s-a Intamp1at. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. i~i inabu~a in el.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. Este groaza in fata pierderii libertatii. sa simtiti ca nu mai aveti aer. Nu indrazne~te sa faca acest lucru.t inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inrai~i ie~te ~i mai mult. ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare. a~a se intampla din timpu<1 stravechi.tie 58. Daca libertatea cuiva a fast ingradita. eu at<3. Cel care. fiindca se teme sa nu fie invinuit. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica.-91 inehipuie ca el este un delincvent. fiindca nu :. 271 . Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e.

mai liber ~i mai u~or. Primul gand va fi :. Cand incepe un acces de astm.Jz~~ pulmonara.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate .:. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::.!ii inabu$ite. conform parerilor IUl. dilatarea neunifOlma a bronhiilor.LUlil e Viilma rautatea . Este boala rauta. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate.uJ. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. va face tllben. se va imbolnavi d. va face astm. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea .. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati viata. de impotrivire.se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 . se VOl' osifica plamanii pentm cs. Cine line in el du~mania. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti. sperand in feIu. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie. Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale. bronhoextaz. Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege. Adio acces de astm. AIergia este rautatea provocata de revalta. doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate. ::~cestasa.iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. b Eel.. .

I:) . care nu-i da lini~te..· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura. fHnd martor Ia 0 cearta. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. va suferi de pneumonie cronica. se vor forma aderente ale pleurei. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca. se formeaza aderente. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate... dore~te ca celalalt sa fie pedepsit.. va avea brOD§itaacuta sau. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda.. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor. cronidi. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare. respectiv. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Traheea se imbolnave~te la eel care. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. numai sa nu~i manjeasca el mainile. Astfel.. in sufletul sau. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri. va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. in intelegerea lui. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. Se poate imbolnavi chiar daca. se va imbolnavi de pleurWi.

treptat. pe coardele vocale se va forma 0 tumora. apare inflamatia coardelar vocale. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. oamenii sunt foarte diferiti.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Cum sa n.Lu1tle Viilma terioara. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. Ca unnare. Unul spune:. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. i~i va pierde vocea. n-o va avea. tumora nu se va transforma in cancer. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". 274 . Iertati lipsa libertatii.. nimic nu trebuie pus Ia inima ". Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . Cata vreme eel care urIa. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. In timp ce iertati. pentru ca lupta este 0 rautate. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. el va avea aceea~i soarta. nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. Dar daca omul se intreee ell gluma. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp.

ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. gamit. .eavoastra ea printr-o sita. ele nu va in~eala.faceti cll~o~t. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Exersati. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. ca sunteti 0 sita. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. Cum sa faci sa devii mai de~tept. umerii. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie.inUjell ea. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. dar nici nu invata nimic. pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. omopla~ii. Ea trece prin dumneavoastra. ci 0 sita noua. Nu un eiur vechi.. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. fara sa lase vreo urma. Va napadqte 0 furie turbata. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. sufera. Ceila!!i nu sufera. dar in acela~i timp invata sa traiasca.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. de dragul autocol1stTvarii. Clarificati-va. La inceput. s-ar putea S8. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . N 11 veti mai fi nevoit ca. din ne~tiinra. nu mai e nimic in ea. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. .

De spaima di lumea n-o sa ma respecte a. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra. satisfaqii . Va stimulati vointa. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. senzatia de disperare.. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare.ti om bun". Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 . friea ~i rautatea de a invinui pe altii. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. la om. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. doar-doar va veti realiza dorintele ~. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. ne~tiinfa de a va organiza viafa. de inutilitate.iastfel vefi ji pe placul celorlalfi.'ja cwn sunt. nici eu a1tii. niei eu durnneavoastra In~iva. de a va intelege propriHe nevoi. este concentrata vointa. . Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii.nu veti avea deloe ~i va veti preda. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. acolo unde.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine.

Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar.ganduri. ata~ament. ale simturilor . dar niciuna dintre ele nu este iubire. d pentru cas prin. singur sentiment . Ce anume. sunt multe. Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. viata in comul1? Exisffi muite pareri. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi.iubirea. grija. indragostire. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. Dezlantuiri . eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. flecare sa-~i dea seama singur. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. dar exista un 277 . grupuri de oarneill. fapte. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. boli etc. In el ~i a~a exista iubire. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. fidelitate. E u~or sa iube~ti pe eel care merita.i. o3mem. sex. evenimente. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. situatE. cu atat omul devine mai vrednic de respect. transformandu-se in oLqe. Toate apar sa-l l11vete ceva.

pardi ati avea aripi . Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere. iara~i ~i lara. ei ar deveni mai de~tepti.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. este ~i mai bine.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. La serviciu veti avea spar. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. 8imti caldura celuilalt si veti simti ca va este bine. Veti recunoa~te iubirea daca va '.veti simTi ca va.Acasa va a~teapta iubirea. in tikere. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. A. : veti privi in oehi. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati. Daca toti am fi ~tiut. astazi n-am mai fi existat. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. cand plecuti J. pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. Iubirea este ti'icere. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . In graba poti sa ai doar emotii. Va " .. sa spunem pentru imbrati~area de dimineata. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere.eti rezerva cate"va minute. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue.a serviciu. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. Dand. veti.

se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. -' . Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti.Capul va ~opte~te care este acel loc . eu care trebuie sa ne deprindem.. 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. ce plead. ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. nu mat vreau sa traiesc ". adultul inrait incepe. dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. 770 -.'1eavoastra. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. "Nu mai vreau nimic. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui.Alunga rau! din tine copilului di. de 1a inima. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. De regula. impreuna eu jumatatea sa. devenita du~man. dar nu va eunoa~te voluptatea. in cap. 11a~teapta 0 criza. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -.exact acolo. maear pentru cum a fost la tinerete. ~i l-ati rucut sa sufere. Nu va grabiti. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. Pe eel ce se grabe~te.

:tara sa banuiti ce urmeaza. atunci cand i se OpILTleezistenta. raul a venit in calea lui. Daca veti fi capabili sa intelegeti. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. ~i indreptand rauI. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului .ce nevoie are. eu cat iubesc mai mult raul. de bucurie ca are 0 via!a buna. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. cu atat binele se face mai bun. va deveni orb ~i surd. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. este ceea ce face omul eu mainiIe lui. De ce? Omul care. nu inva!a sa gandeasca.Luule Viilma In continuare. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. oricum nu yeti fi multumit. In felul aeesta. fiindca bine. Nu se uita in jos . Raul devine rau. dacii totul ii merge bine. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. nu. In r felul acesta. ~j ell to ate acestea. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra.izvorul multumirii ~i fericirii. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. veti aeumula nemultumire. Daca lnsa. Fiti ca 0 sita care ~tie di. lupta contra rauIui amplmca raul. Raul Insearnnii absen!a iubirii. Mai devreme sau ii 280 . cu adevarat. dar deja tara suferinte.

este oare un pericol? Da. 281 . spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui. Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ". Cfuld intalniti ll.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni.. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate.pe care 0 ~i viid doar ceilalp . va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn.: obi~nuinta de a primi tot ce i~i dore~te. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei.frica frfuleaza vointa. Daca acest lucm nu se intampla. . "Nu vreau" este 0 rautate. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala. este lli'1 mare pericol. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. situatia se va complica.. Credem ca~tim ce este pericolul. Inainte de 0 ineercare grea. Omul prime~te tot ce dorqte. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. la serviciu sau la spital .11 astfel de om. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti .. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI..rautatea distruge vointa. fie ca se va supara pe ceilalti.urme tot va lasa. va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: .cut setea lui de a ca~tiga. N-are importanta unde se va intampla acasa. care se uita de sus la toti ceilalti. Dar dadi el nu gande~te corect. Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea.

absenta dorintei . . spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: .(i~i are sediulia niveIuIIombar). Cand cresc peste masura. . i. Cand sunt in stare de eehilibru.Ji va 282 . in caz contrar.nemultumirea (in zona cervicala) . Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. Eo.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). . Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. daca omul nu invata nimic. invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10.exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent. in lac sa spui ca nu vrei. Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. ele VOl' refuza total sa se mi$te ". 0 citire rapida. distrug.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare). In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune. Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete.

__ . .... Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.. _ ""'" . fiindca nu ..mire__ -. incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter.."....__ ... Copiii sunt inva!a!i ca. Via!a demonstreaza insa contrariul.. dimpotriv~. --z.Jtiesa aprecieze fericirea . Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala.Jisa aiba grijii de ea".Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. De ce? \filtor Dorinta de a .Ji lara pu{inul ace la. fi mal bun ca cellalti .-Nemufiu.... fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i. va ramdne . important.~.. Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 .__ ..

Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. De aici lncepe pieirea. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti. un gand rau . binecuvantat al vietH . ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. Un gand bun creeaza binele. Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare. ori barbat. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. cand am fost ori femeie. Problema civilizaliei este femeia. A~a apare invidia.rauI. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare.lini~tea sufleteasca. trebuie sa la~neasca inainte. Cand cineva vrea sa fie mai bun. 284 . Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. dar fiecare am are gandurile lui. sa fim tOli la feI. In oricare dintre cazuri. ambele paqi sufera. mai devreme sau mai tarziu. in concluzie Gandul guverneaza viala. Este nivelul suprem. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. Foqele lui vor seca.

eel care este eel mai de~tept . dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor.::te. El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. sa diseutati en . Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. ati incetat sa mai vedeti binele.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial.ell dumneavoastra in~iva. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. Pentru ac<easta trebnie sa invatati.e- tii. dar. prin medicamente sau chirurgical. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. care la randul ei poate duce la deviatii psihice. . Orbiti de stresuri. . raul va inceta sa mai exi. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic. Ali ajuns la capatul caqii. 285 .

Cald...prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti . Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut.. fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . autatea lra!lona 1a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa. Fierbinte..PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece.LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R. Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 .

Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .partea 1 Valumul 2 . Acesta este volumul 2 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .partea 1 Valumul 5 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume.pmiea 1 Valumul 3 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful