P. 1
ancai

ancai

|Views: 636|Likes:
Published by macanete

More info:

Published by: macanete on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2012

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE G EOG RAFIE SI G EOLOG IE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE DOMENIUL GEOGRAFIA MEDIULUI

IMPACTUL SISTEMIC AL ACTIVITATII DE PREPARARE A SUBSTANTELOR MINERALE UTILE ÎN JUDETUL SUCEAVA
Rezumatul tezei de doctorat

Conducator stiintific Prof. univ. dr. em. Irina Ungureanu

Doctorand ing. Anca Ionce

Iasi 2010

1

CUPRINS p. Partea I. Introducere. Cadru l na tural si cont extul social - economic al extractiei si preparari i substantelor minerale utile 1. 2.

Introducere. Motivatia studiului...............................................................................................
Cadrul natura l al judetului Suceava ........................................................................................

2 3

Partea a II-a. Activitatile d e extractie, preparare, va lorificare a subst antelor minerale utile si impactul lor sistemic 1. Minereurile neferoase/feroase. Activitati de extractie si preparare . Efecte sistemice 1.1. Ac tivitati de extractie si preparare a minereurilor neferoase/feroase...................... 1.2.Efecte sistemice ale activ itatii de preparare a minereurilor neferoase 1.2.1.Impactul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului ............................ 1.2.2.Impactu l poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice.......... 1.2.3. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane.................................... 1.2.4. Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al poluantilor......... 2. Minereurile nemetalifere. Acti vitati de extractie si preparare. Efecte sistemice 2.1.Acti vitati de extractie si preparare a minereurilor nemetalifere ................................. 2.2.Efect e sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase 2.2.1. Impact ul poluantilor specifici asupra aerului, apelor, solului.............................. 2.2.2. Impact ul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice............ 2.2.3. Impact ul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ..................................... 2.2.4.Influenta unor conditii naturale asupra impactului sistemic al po luantilor.......... Partea a III -a. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale u tile 1. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului....................... 2. Cuantificarea nivelului de poluare. Evaluarea impacturilor specifice .................................... 3. Calitatea actuala a mediului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minera le utile din judetul Suceava ............................................................................................................... 4. Reducerea impactului sistemic, reabilitari ecologice 4.1. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile .............................................................................................................................................. 4.2. For me actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereu lui complex, a minereului de mangan, a sulfului, a sarii geme, a baritinei.............. 4.3. Masuri st rict necesare pe termen scurt, medi u si lung de limitare a impactului acti vitatilor de preparare a substantelor minerale utile....................................... 4.4. Re abilitarea ecologica a areal elor degradate prin activitati miniere în judetul Suceava.............................................................................................................. Concluzii generale ........................................................................................................................... Bibliogra fie selectiva ...................................................................................................................... . 28 29 36 21 22 25 26 27 10 11 17 19 20

43 45 45 47 49 61

2

Partea I. Introducere. Cadrul natural si contextul socio- economic al extractiei si prepararii substantelor minerale utile 1.Introducere. Motivatia studiului Ce le doua categorii de resurse naturale care abunda- una regenerabila, padurile si una neregenerabila, mine rala, au dus - firesc- la dezvoltarea preponderenta în judetul Suceava a doua ramuri de activitate: cea de exploa tare si prelucrare a masei lemnoase si cea de exploatare- preparare a substan telor minerale utile. Ca în toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse minerale, o seama de probleme de mediu au aparu t si se res imt mai mult sau mai putin acut: degradarea peisajelor naturale, poluarea apei si aerului, impact negativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice, a sanatatii populatiei, precum si efecte de natura socio- economica . Cu motivatia analizei acest or probleme a fost realizata si lucrarea de fata. Ea se întemeiaza pe observatiile si datele adunate în cei sapte ani de activitate în industria miniera din judetul Suceava si în cei 17 ani de activitate în domeniul protectiei mediulu i, în care m-am ocupat preponderent de impa ctul multiplu produs de activitatile min iere. Cunoasterea detaliata a acestora, de la prospectiuni pâna la reab ilitari si în special a prepararii substantelor minerale utile, mi-a permis sa identific principalele lor caracteristici si forme generatoare de r isc sever pentru mediul natural si pen tru sanatatea uma na. Cun oscând capacitatea de impact complex a secventei preparare din valorificarea substantelor minerale utile, analiza care a reprezentat obiectivul principal al luc rarii noas tre sa oprit asupra uzinelor de preparare Tarnita (minereu complex si bar ita), Fundu Moldovei (minereu complex), Iacoben i (minereu de man gan), Calimani(sulf), Pârtestii de Jos (sare gema). În ceea ce priveste documentarea adaugata sau precedând observatiile si studiile personale directe, lucrarea se bazeaza pe consultarea unui volum mare de studii si cercetari efect uate de -a lungul timpului, pub licate în format scris sau electronic sau existen te în arhivele diferitelor institutii. În evaluarea impactului sistemic al ac tivitatii de prep arare a substantelor minerale ut ile din judetul Suceava, pentru acuratetea rezu ltatelor, nu am f olosit analizele p roprii ale operatorilor minieri ci rezultatele provenind din trei surse fiabile: Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava, Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si SC GEOMOLD SA Câmpulung Moldoven esc (care m-a sprijinit înde osebi în analizarea probelor prelevate pen tru evaluarea poluarii solului la Uzina de Preparare Tarnita), care au efectuat sistematic analize ale apei, aerului si solului. De asemenea, în analiza evolutiei calitatii factorilor de mediu, (pentru comparatie si completari de serii de informatii) am utilizat si rezultatele unor institute de specialitate care s -au axat doar pe unele elemente si au vizat perioade scurte de timp. Concluzi ile lucrarii au la baza evaluarile impa ctului asupra unor factori de med iu efectuate de catre institute de specialitate, completate însa cu studiul propriu asupra unor segmente insuficient acoperite- calitatea solului în arealul de influenta a l activitatii Uzinei de Preparare Tarnita, drenajul acid al rocilor la depozitele de steril uzina l, evaluarea riscului pent ru iazurile de decantare precum si observatiile directe de-a lungul celor peste 20 de a ni de implicare ca geolog, inspector de mediu, con silier pe probleme de protectia solului, subsolului si refacerea ecosistemelor în problema tica de mediu generata de indus tria miniera . Pentru accesul neconditionat la informatia solicitata si pe ntru sprijinul acordat în analizarea probelor necesare evaluarii calitatii apei si solului în siturile miniere cu activitate sistata, multumesc în mod deosebit structurilor de conducere ale Agentiei pentru Protectia Med iului Suceav a, Sectorului de Gospodarire a Apelor Suceava, precum si SC GEOMOLD SA Câ mpulung Moldovenesc. Îmi exp rim întreaga gratitudine fata de persoanele c are m-au s prijinit si sfatuit, care mi-au oferit suportul moral de a finaliza aceasta lucrare, care m-au îndrumat în momentele dificiledoamnei profesor univ. em. dr. Irina Ungureanu conducatorul acestei lucrari, sub a carei 3

De asemenea.dr. Ce l de-al doilea ansamblu îl constituie domeniul alpin. Din punct de vedere geologic. Figura nr. Începând de la vest la est se delimitea za: zona cristalino-mezozoica.2004). 4 . dec i nu au mai fost afectate de cutarile Orogenezei Alpine. Morosanu pentru spijinul în reprezentarea grafica a rezultatelor analizelor efect uate. J. neozoice si cuaternare (V. la vest de Muntii Car patii Orientali. Mutihac et al. ?Zona de orogen. Flor in Florea.1 Harta geologica a zonei (dupa Harta geologica 1:1000000 a Institutului de Geologie si Geofizica(b) ( 1978) ?Delimitata la est de râul Prut. 2. ce suporta depozite paleozo ice. În arhitectura actua la a Orogenului carpatic se disting mai multe zone de structuri care de fapt corespund unor etape structogenetice bine definite din evolutia acestui segment montan. dintr -un soclu cristalin rigid pe neplenizat.. Acestora li se adauga zona vulcanitelor neogene si depresiunile intramontane. la nord de o portiune din granita tarii iar la sud de catre Depresiunea Bârladului. structurez si sintetizez rezultatele muncii mele din ultimii douazeci de ani. Platforma Moldoveneasca este cea mai veche unitat e de platforma.europene. domnu lui ing. as dori s a îi multumesc domnului ing. Cadrul natural al judetului Suceava Substratul geologic al judetului Suceava se încadreaza în doua ansambluri geostructurale majore (figura 1). ad ica regiuni care si-au încheiat evolutia de arii labile înainte de începutul Mezo zoicului. zona flisulu i. Un prim ansamb lu îl co nstituie domeniul consolidat. fiind consolidata în Proterozoicul Mediu. care corespunde marginii active a placii continentale euro –asiatice si inc lude arii cutate în Orogeneza Alpina.atenta îndrumare am reusit sa orientez. ea reprezinta continuarea spre vest a Platformei est. zona molasei pericarpatice. care este alcatuita. mezozoice.

transport. Pozitia judetului Suceava între 47 0.vestic. fapt ce favorizeaza dispersia poluantilor în zonele de emisie). situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati economice. destelen iri. Tanasa.Pârâul Ursului. I.preparare a substantelor minerale utile. Ciocanesti (Tolovan.26 0 longitudine estica determina o clima temperat-continentala. Oita). s-a exercitat o actiune directa de eroziune. este distributia în altitudine a valorilor temperaturii aerului . 5 . Saru Dornei ( Dealu Rusului). Holdita. În zona montana înalta vânturile bat predominant din sectoarele vestic sau nord . care det ermina anumite tipuri de stratificare termica a atmosferei.vest sunt cele mai frecvente în zona de podis.Dealu Negru. se gaseste un important zacamânt de sare gema.În cristalinul Carpatilor Orientali.Al. administrative. Ampla desfasurare pe verticala a reliefului jude tului explica variab ilitatea manifestarilor climatice. Tot aici sunt cantonate si zacamintele de baritina exploatate în sectoarele miniere Ostra. executarea de fundatii si lucrari de constructii (ba raje. etc. în urma unor reactii chimice între gazele vulcan ice emanate si apele subterane ce au circulat p rin depozitele afânate . etc. Mestecanis. În aria montana joasa. excavari subterane. V. Argestrut. în comuna Dorna Arini) si sunt preparate la UP Iacobeni. Iacobeni (Arsita. Daca în general distributia pe verticala a temperaturii aerului este normala (valorile de temperatura scad odata cu altitudine a. sedimen tare si c onsum de masa geologica. cuartite ce formeaza un orizont reper în Cristalinul Car patilor Orientali. Sunt urmate ca frecventa de cele din directia sud. Acu mularile de sulf nativ (exploatate si preparate în instalatiile construite in situ) din masivul vulcanic Calimani s-au format dupa încheierea eruptiilor de lave. a rocilor din respectivele areale. Capraria). în evaluarea impaculu i ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava importanta este si analiza succinta a fenomenului de alterare. Alunis si pre lucrate la UP Tarnita. în zonele depresionare. Cristea. Pârâul Lesu. cladiri industriale. sau pe vai. iar vitezele cele mai mari le au tot vânturile dominante (D. Contrastele climatice temporale si spatiale sunt accentuate de o dina mica atmosferica foarte activa si de interven tia factorului uman în mediul natural.frecventa si durata inversiunilor ter mice accentueaza caracterul po luator al no xelor provenite din activitatea de exploatare. în care ultimele doua secole au adus modificar i profunde ale caracteristicilor suprafetei active. î n judetul Su ceava . Zacamintele de man gan din judetul Suceava sunt localizate în cuartitele negre din baza unitatii epimetamorfice. Fu ndu Moldovei. a naturii mediului geolog ic. 2006). situat la mar ginea estica a acesteia. Nepomuceni. Vâ nturile care bat din directia nord. au condus la schimbari/ dezechilibre în mediul geologic prin: defrisari masive. valea Suhai (cu o frecventa mai redusa însa aici). extinderi ale intravilanului localitatilor. Zacamintele de mangan se grupeaza în mai multe sectoare: Cârlibaba (zacamântul Dadu). Clima. Prin desfasurarea activitatilor miniere. sunt cantonate mineralizatiile de sulfuri polimetalice singenetice exploatate în perimetrele miniere : Lesu Ursului.48 0 latitudine nordica si 250. directiile predominante ale vântului sunt conforme cu orientarea respectivelor forme de relief. Manaila. din emanatii reci de gaze . s i prelucrate la uzine le de preparare de la Tarnita si Fundu Moldovei. Activitatile de exploatare a minereurilor corelate cu cele de preparare. v ântul contribuie si la dispersia noxelor. În zona de molasa. Importanta pentru procesele de emisie. depresionara. Con sideram ca. p ropagarea acestora urmarind cu prioritate directia vâ ntului. depozitarea deseurilor la suprafata sau în spatii subterane). ca proces geologic. valea Moldovei. la viteze mai mar i de 3 m/s atingând capacitatea sa maxima depolua toare.est. dar si o actiune indirecta de transformare. Concomitent. Mihaila. dispersie si propagare a poluan tilor proveniti din activitatile miniere (si nu numai). voita sau involuntara. I. la Cacica. Bud ui.Depresiunea Dornelor. Vântul constituie princip alul vector al noxelor. diguri. amenajari ale bazinelor hidrografice .în masivul Calimani. prin defrisari masive.Pârâul Câinelui. Ulm (recent intrat în exploatare. de vârsta badeniana. locuinte.

în particularitat ile scurgerii sau în diversificarea proceselor pedogenetice. depasind 2000 m în centru. 800 m în Obc inele 6 . de flis si vulcanici. ape de suprafata. unde se înregistreaza mai putin de 600 mm anual. Re lieful. din Calimani. a impus un anumit mod de asociere. etc. culmi de flis prelun gi si joase (cca. în procesele metalogenetice. de regimul vân turilor si de specificul reliefului. al. între Pietrosul Calimanilor (2100 m altitudine) si albia Siretului (233m) (figura 2). în diseminarea unor variate resurse ale subsolului (Geografia României.Dorna -valea Moldovei.nord -est. aceasta dispozitie având explicatia în istoria geologica înde lungata si complicata. ceea ce a si generat caracteristici extrem de difer ite ale morfologiei montane: masive cristaline înalte si semete. Individualizarea formelor de pe cuprinsul jude tului s -a facut concomiten t cu definirea în timp a principalelor trasaturi ale peisajului.a celorlalte elemente ale peisajului natural. accelerând procesele de spalare a terenurilor decopertate si a haldelor. la iazurile de decantare de la Tarnita si Fundu Moldovei.Precipitatiile atmosferice prezinta o distributie si un regim ca re depind de distributia lunara si anuala a temperaturii.). 1983).2. De asemenea. Aceasta unitate se dispune de la granita de nord a tarii pâna la culoarul Bârgau. Suceava (dupa Atlasul Geografic autori: Tufescu et. Cantitatea anuala de precipitatii sca de dinspre vest. fenomen evident la haldele de steril din Ca limani. 1985) Pr incipala caracteristica a teritoriului jude tului Suceava este marea diversitate a formelor de relief si dispunerea lor sub forma de fâsii paralele. orientate nord -vest . în peisajul geografic aparând pre gnanta influenta litologiei si a structurii geologice: în masivitatea si configuratia culmilor si a masivelor . vegetatie. Jude tul Suceava este situat în partea de nord-est a tarii. cu înclinarea si expozitia sa diferita. unitatea include munti cristalini. prin „spalarea” ei si diminuarea pe aceasta cale a concentratiilor noxelor din aer (dar vehiculând noxele respective catre sol.sud-est.. acestea detin un potential ridicat de erodabilitate. Relieful. fiind extrem de neomogena sub aspectul genezei reliefului specific. prin modul de manifestare a precipitatiilor lichide . spre valea Siretului. Aria montana apartine grupe i nordice a Carpatilor Orientali. Harta geomorfologica a jud. Conform sursei citate. Precipitatiile atmosferice actioneaza direct asupra gradului de poluare al atmosferei. unde depaseste 1000 mm. cu îna ltimea si gradul sau de fragmentare. Figura nr. în intercalarea unor depresiuni sau culoare de vale. în desfasurarea bazinelor hidrografice.sud-vest catre est.

Reteaua hidrografica a judetului Suceava însumeaza 3092 km. maguri si dykeuri în centru (Tibles. amplifica aceste fenomene.63 ha (reprezinta 0. Apele de suprafata si subterane. Aria de podis . au condus la o accentuata antropizare a peisajului. În special de spadurirea a avut ca efect. orientate transversa l în roci dure (pe Bistrita. Climatul montan specific acestor zone. dirijeaza curenti de aer spre zone locuite . De asemenea.Corni (incluzând si culo arul Moldova . precum si forme p ozitive de dimen siuni impresionante.Humorului în est. Suprafata totala a luciilor de apa din judet este de 5542. adaugate fragmentarii ver ticale a reliefului. având ca finalitate amplasarea constructiilor industriale. râu rile Suceava. a eroziunii areolare (Tarnita.Siret). Astfel asocierea frecventa a reliefului structural cu cel petrografic.361 /km2. precum si dens itatii mari a vailor . este reprezentata de subunitati ale Podisului Moldovei si anume Podisul Sucevei si Pod isul piemon tan Ciungi. Pr incipalele cursuri de apa ce strabat judetul Suceava sunt: Siretul si afluentii sai. în primul rând pe versantii cu înclinare puternica. cailor de acces . Câmpulung Moldovenesc.etc. ca rezultat al activitatii de preparare a minereurilor au fost construite iazuri de decantare. a utilitatilor.Reteaua hidrografica a judetului Suceava 7 . Dens itatea retelei hidrografice este de 0. Calimani). 65% din suprafata totala a judetului) . rezultate în urma depozitarii materialului steril (ha lde de steril). 3. Frecventele despaduriri si desteleniri. umiditate accentuata.) sectoarele înguste. frecventa pe faciesurile mai putin rezistente ale cristalinului si pe flis a depresiunilor de eroz iune diferentiala (Fundu Moldovei.Exploatarile miniere de suprafata (Calimani.Bârgau). Ostra) au introdus în peisaj e xcavatii de zec i de metri adâncime. a eroziunii torentiale. Somuzu Mare.furnizoare ale unor impor tan te cantitati de apa necesare activitatii de prelucrare. Pe lânga caracteristicile dimensionale ale reliefului. Bistrita (figura 3). valoare superioara celei medii pe tara. relevante în evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile sunt si însusirile calitativ genetice ale acestuia. depozitelor de materiale si de reziduuri. Moldova. cu preponderenta în aria montana.cu precipitatii mai abundente.sunt factori care amplifica procesele de versant. pe Moldova) favorizeaza si maresc persistenta noxelor specifice. înc linarii accentuate a terenurilor. temperaturi reduse. Figura nr. intensificarea dezagregarii mecanice. platouri vulcanice care ab ia depasesc 800 m în vest (Oas). Ex ploatarea si prelucrarea substantelor minerale utile.

O trasatura importan ta a râurilor sucevene este ca îsi au obârsia în regiunea de munte iar cele mai importante (Bistrita, Moldova, Suceava) strabat pe distante de 80-100 km cele trei trepte mari d e relief. Aceasta particularitate corelata cu trecerea de la rocile dure din regiunea de munte la cele moi din regiunea subcarpatica si de platforma, confera profilelor o concavitate pronuntata. Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii, suitori, pu turi) se produce asecarea si de tensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adâncime. La apele subterane se adauga apele de infiltratie care patrund de la su prafata în lucrarile subterane. Comp ozitia chimica a acestor ape, denumite „ape de mina”, variaza functie de natura rocilor pe care le strabat. Astfel, de exemplu, apa cantonata în formatiunile cristaline din perimetrul minier Lesu Ursului- Tarnita este caracterizata de prezent a ionilor metalici ce provin din alterarea sulfurilor polimetal ice. În perimetrul minier Dealu Negru, concentratia ionica a apelor de mina se încadreaza în tipul sulfato- bicarbonic- calco- magnezian. În cariera Negoiul Românesc s -au evidentiat acumulari subterane de apa în cursul excavatiilor de pe flancu l sudic al carierei, în zona izvoarelor pârâului Puturosu, în roca silicioasa cu cao lin si andez ite alterate, cu sulfuri. La Salina Cac ica, în subteran, s -au interceptat numeroase izvoare cu caracter bicarboniccloruric- sodic. De mentionat sunt si acv iferele care se formeaza în corpul iazurilor de decantare. Urmarirea nivelului acestora este deosebit de importanta pentru monitorizarea stabilitatii depozitelor de steril uzina l. Acumularea unor „pungi” de a pa, dato rita neexploatarii co recte a iazului de decantare, poate conduce (si evenimentele produse la iazurile de decantare Tarnicioara, Valea Strajii, Poart a Veche, Pârâul Cailor a confirmat acest fap t) la fenomene de subsidenta, cu alunecarea materialului steril, uneori cu consecinte catastrofale pentru ecosistemele, infrastructura sau comunitatile umane din zonele limitrofe. În peisajul n atural, prin acu mularea apelor pluviale si a izvoarelor interceptate de lucrarile miniere de suprafata, în cuva carierelor au aparut „lacuri” artificiale- cum s-a întâmplat în car ierele Ostra (exploatare baritina) sau Manaila (exploa tare minereu cuprifer); apa din acestea este contamina ta cu sarur i ale metalelor grele, bariu, etc. De asemenea, lacuri artificiale apar si în spatele digurilor de coada datorita exploatarii incorecte a iazurilor de decantare construite pe vai naturale, cum este cazul la iazul de decantare Valea Strajii (ce a deservit UP Tarn ita), acumulare de apa care constituie un factor de risc pentru stab ilitatea depozitului de steril uzinal.

Tipurile de ecosisteme din jude tul Suceava sunt conditionate de formele de relief variate si de elementele pedo -climatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podis spre cea munte. ? Ecosist eme forestiere Avâ nd în vedere preponderenta reliefului înalt, ponder ea maxima a habitatelor o constituie padurile, care reprezinta o resursa naturala importanta a judetului. Suprafata totala a padurilor reprezinta cca. 49, 2 % din suprafata totala a judet ului, respectiv 95,9 % din fondul f orestier al judetului Suceava, care este de 435.482 ha. ? Pa jistile alpine se întâlnesc la peste 1600 m în muntii Calima ni, Suhard, Giumalau si Barnar. În Rarau, ele coboara pâna la 1500 m. O mentiune speciala, având în vedere impactul deosebit ne gativ pe care l-a avut si îl are activitatea miniera trebuie facuta referitor la Parcul National Caliman i, care se întinde pe o suprafata de 24.041 ha si care cuprinde ecosisteme diferite: paduri de ames tec de molid si fag în defileul Muresu lui, paduri de molid în amestec cu zâmbru, jnepenisuri si ienuparete iar la peste 1800 m, pajisti alpine. ? Turbarii si mlastini. În zona coniferelor se interca leaza turbariile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Cosna) si de la Sarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbarii înalte, caci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m. ? Ec osisteme de lunca . Intrazonal, în sesurile Siretului, Sucevei si Moldovei, de la iesirea din munte a acestor râuri, apare o asociatie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izma, picior ul cocosului, coada calului).
8

? Eco sisteme acvatice , pot fi diferentiate dupa cine tica ape i în doua grupe majore: curgatoare care reprezinta med iul lotic (pâraie, râuri) si stagnante (lacuri, balti, mlastini, etc. ), care reprezinta med iul lentic. Activitatea miniera, îndeosebi ce a de preparare a minereurilor, este mare consumatoare de apa- ceea ce p resupune si evacuarea unor cantitati însemnate de ape contaminate, insuficient epurate, în apele naturale. Ace st fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care modifica regimul de curgere, deb itul si chimismul apelor de suprafata si subterane, noxele eliminate în atmosfera în cursul procesului productiv, conduc la degradarea ecosistemelor acvatice si terestre (fapt demonstrat îndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS Câ mpulung Moldovenesc la Tarnita si în Calimani). Populatia judetului Suceava Judetul Suceava, prin diversitatea formelor sale de relief, prin reteaua hidrografica densa, resursele minerale, varietatea res urselor vegetale si animale, a fost un tinut locu it din timpuri vechi. Cu o populatie de aproape 714.000 locu itori loc uitori estimata la nivelul anului 2008, judetul Suceava ocupa locu l sapte pe tara, din punct de vedere demografic. Repartitia populatiei prezinta mari diferentieri. În unele comune din partea vestica, aproape exclusiv montana a jude tului, da torita conditiilor na turale dens itatea populatiei este frecvent sub 40 locuitor i/ km2, în timp ce în Podisu l Sucevei dens itatea depaseste 100 si chiar 150 locu itori/ km2. Populati a ocupata (la nivelul anului 2007) era de 243.600 persoane, din care cele mai multe în agricultura si silvicultura, urmate de industrie, si apoi de co mert, învatamânt, transpo rturi etc. În industria e xtractiva lucreaza cca. 2% din numarul total al salar iatilor din judetul Suceava (figura 4).

35.14%

48.06%

16.80%
agricultura si silvicultura industrie comert, învatamânt s.a

Figura nr. 4. Do meniile ocupa tionale ale populatiei în jud. Suceava (dupa Anuaru l Statistic, 2008)

Re teaua de asezari . În prezent judetul Suceava are urmatoarea organizare administra tiv - teritoriala: 5 municipii (Suceava, Falticen i, Radauti, Câ mpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei); 11 orase (Gura Humorului, Siret, Solca, Brost eni, Cajvana, Do lhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus); 98 comune si 379 sate. Ac tivitati economice traditionale Judetul Suceava ocupa un loc distinct în economia româneasca datorat diversitatii si -în unele cazuri- abundentei bogatiei resurselor sale naturale. Peste 52 % d in suprafata judetului este acoperita de paduri, respectiv cca. 7% din suprafata tarii, în sub sol se gasesc z acaminte de mangan , minereuri c uprifere, sulf, barita, sare, gaze naturale, ape minerale, mine reu uranifer,

9

etc. iar cca. 42% din suprafata este reprezentata de terenuri arab ile, major itatea fiind situate de-a lungul vailor Siretului, Moldovei si Sucevei. Ac tivitati economice moderne Anal izele statistice arata ca în perioada actuala activitatile care contribuie cel mai mult la dezvoltarea economico- sociala a judetului Suceava sunt indisolubil legate de exploa tarea padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii în care, sectorul cresterii animalelor ocupa un loc prioritar. În ceea ce priveste activitatea miniera, dupa 1990 aceasta s-a redus drastic, ramânând în exploatare, în afara carierelor si balastierelor pen tru r oci de constructie, doar mina de sare de la Cacica, cea de uraniu d e la Crucea, cariera Ma naila pe ntru minereu cuprifer si cariera Ulm pentru minereu de mangan. În judetul Suceava activitatea de preparare a substantelor minerale utile s-a desfasurat sau se mai desfasoara în urmatoarele unitati miniere (figura 5): - Sucursala Salina Cacica – Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos (în activitate) - Uzina de Preparare a minereului de mangan si comp lex(în activitate), la Iacobeni; - Uzina de Preparare a baritei si minereului complex Ta rnita(activitate sistata); - Uzina de Preparare a minereului complex Fundu Moldovei(activitate sistata) ; - Exp loa tarea Miniera Calima ni – exploatare si preparare a sulfului (activitate sistata).

Figura nr.5 Amplasamentul unitatilor de preparare a s.m.u. din judetul Suceava

10

macinarea minereuluiflotarea sau concentrarea. Câ inelui. Lesu Ursului. Astfel. s i sunt constituite din minereuri primare (carbonati. Puzdra. 11 . Fundu Moldovei . Manaila.08 mm. Efecte sistemice Activitati de extractie si preparare a minereuri lor neferoase si feroase ? Din punc t de vedere genetic. zincoase. remacinate si separate. Poarta Veche. Tarnit a cuprinde mai multe faze. P. Minereur ile neferoase si feroase. metamorfozate. Ce le compacte se prepara mai greu. Fluxul tehnologic de preparare a minereului complex la U. P.filtrarea si ex pedierea concentratelor. Prezinta tendinte de desprindere în zonele de contact cu roca sterila din acoperis sau în zonele de oxidare( de întrepatrundere a minereului primar cu cel secundar). concresterile de minerale utile trebuie flotate. Fundu Moldovei ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului neferos la U. Isipoa ia.Zn din punct de vedere al regimu lui de flotatie se considera a fi dintre cele mai dificile. Ex tractiile de metale sunt de 80% Cu în concentrat de Cu si 65% Zn în concentrat de Zn. P. Activitatea a fo st întrerupta de la începutul anului 200 2. Tonigaresti. dar si între ele. Ca racteristicile geo. Tarnicioara si Valea Strajii. Mineralele utile de la Lesu Ursului se desfac de steril la finetea de macinare 0. dupa cum urmeaza: receptia minereului. preparare. Mineralizatiile sunt de origine vulcanogen -sedimentara. b lenda.Partea a II -a. valorificare a substantelor minerale utile si impactul lor s istemic 1. Minereul de mangan este dur. dificultatea datorându-se în primul rând concresterii intime a particulelor de s ulfuri pe ntru desfacerea carora este necesara o mac inare avansata. Însa. silicati de man gan) si din minereuri secundare (oxizi si hidroxizi de mangan). la aceasta finete. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului cuprifer la U. ? Minereul de mangan este cantonat în nivelul de cuartite negre al grupului de TulghesTg2. pirita. Forma de zacamânt este aceea de lentila sa u lentila strat. Valea Putnei. Tarnita si U.îngrosarea. la Uzina de Preparare Fundu Moldovei. pirotina. Minereul cuprifer provenit din sectorul Dealu Negru a fost prelucrat în vederea obtinerii concentratului cupros si a concentratului de pirita. Pr incipalele minerale sulfurice ce compun minereurile de cupru . Dup a continutul de pirita si alte sulfuri de fier minereurile sunt fie compacte fie de impregnatie.chimica de la Tarnita. calcopirita. în vederea obtinerii ef icien te a concentratelor cuprifere. 1. pregatire si abataj se desfasoara în pachetul de cuartite negre si în corpurile de mine reu si numai unele în sisturile din culcu s. în instalatia de la uzina de preparare mecano. 10 -15% din mineralele de Cu si 25-30% din blen da (ZnS) ramân concrescute în special cu pirita. Deci. Activitatile de extractie.1. compact si se excaveaza greu. iar în cea de la uzina de preparare Fundu Moldovei zacamintele de la Dealu Negru. P.sfarâmarea minereului. Minereurile de Cu.zinc sunt: calcoz ina. au fost utilizate minereurile exploa tate prin lucrari miniere subterane de la Crucea. Prasca. Cea ma i mare parte a lucrarilor miniere de deschidere. Sterilul uzinal rezultat în urma p rocesu lui de preparare este depozitat în iazurile de decantare Ostra.miniere ale zacamintelor influenteaza metodele de preparare ale acestora.Pr. concordanta cu cuartitele negre. mineralizatiile de sulfuri polimetalice din Cristalinul Carpat ilor Orientali apar sub forma de lentile sinmetamor fice si sub forma de filoane hidrotermale. Activitati de extractie si preparare.

la o capacitate de 1400 t/an de sarur i acide (sulfati) si de 1200 t/an de saruri bazice (carbonati). oxizii de azot si hidrogenul sulfurat. Fluxu l tehnologic de preparare a minereului comporta urmatoarele faze: receptia minereului. ? Fluxul tehnologic de preparare a minereului de ma ngan la U.10 % Cu este depozitat în iazurile de decantare Dealu Negru si Pârâul Cailor.5 % Cu si concentrat piritos cu 48% S. activitatea de preparare a baritinei reducându-se semnificativ. în perioada de act ivitatea a ac esteia s-au realizat o serie de studii si anume : determinari efectuate de laboratorul Frasin al S. au fost: • Obtinerea sulfatului de mangan si a carbonatului de mangan cristalizat • Obtinerea carbonatului de mang an tehnic cristalizat • Obtinerea oxidului de mangan. de la 01. de Institutul de Cercetari Biologice Iasi. Statiunea de cercetari “ Stejarul” (1995 si 1996).sfarâmarea minereului-însilozarea. Pr in natura proceselor de productie desfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Tarnita. Dup a anul 2000.2. aproape pe toata perioada sa de functionare.2003). “Bucovina” Vatra Dornei (1994). cu doua sectii de flotare: sectia de preparare a minereurilor neferoase (19652007) si sectia de preparare baritina (1968. din determinarile efectuate de catre APM Suceava pen tru indicatorul pulberi sedimentabile( 2001. solului ? Impactul poluantilor specifici asupra aerului ? Activitatea Uzinei de Preparare Tarnita s-a desfasurat. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor neferoase/feroase 1. Sterilu l uzinal rezultat în urma procesu lui de preparare a minereurilor neferoase cuprifere cu un continut de 0. Sterilul uzinal rezultat a fost depozitat în iazul de decantare Valea H ajului. pâna la oprirea definitiva . cu aceeasi receptori ai noxelor evacuate în timpul prepararii celor doua tipuri de minereuri.1. În urma prelucrarii minereurilor neferoase cuprifere în instalatia de preparare prin procedeul de concen trare prin flotare selectiva se obtine au urmatoarele concentrate: concentrat cupros cu 14. principa lele noxe potential poluan te degajate în atmosfera în zona obiectivului erau pulberile în suspensie.2. 12 . Întrucât impactul activitatii celor doua sectii s-a resimtit în acelasi areal. Începând cu anul 1992. P.1993 sa fie oprita si trecuta în conservare. Uzina de saruri Iacobeni a functionat cu intermitenta ca. 1. din lipsa solicitarii sarurilor de mangan pe piata interna la un nivel apropiat capacitatii puse in functiune. Tehnologiile ap licate pentru obtinerea sarurilor de mangan.flotarea si filtrarea. oxizii de sulf .2006). Pentru conturarea unei imagini asupra nivelului poluarii aerului din zona obiectivului Uzina de Preparare Tarnita. s-a constatat încadrarea ac estuia în limitele prevazu te de standardele în vigoare . apelor. vo i trata aici asp ectele legate de poluarea factorilor de mediu de catre activitatea în ansamblu a Uzinei de Preparare Tarnita.08 .M.Ca pacitatea nominala (proiectata) a uzinei de preparare a fost de 500 t/zi pe doua lin ii tehnologice.macinarea. Impactul poluantilor specifici asupra aerului. având aceleasi depozite de steril uzinal. determinari efectuate de catre laboratorul Frasin în anul 2000 si masuratorile Agentei pentru Protectia Mediului Suceava ulterior anului închiderii sectiei de barita si pâna la închiderea sectiei de neferoase în 2007. Iacobeni Initial „Uz ina de saruri” Iacoben i a fost pusa în functiune în 1989 pentru valorificarea superioara a zacamintelor indigene de mangan si producerea de compusi chimici de mangan.

pe tronsonul din zona de influenta a uzinei – aval de iazurile de decantare. ? Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei. com.în anul 2003 – îna intea înch iderii sectiei de prelucrare a baritei. În perioada urmatoare. În ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor. pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala. Breaza. precum si pozitiona rea depozitelor de steril (fie pe cursuri de apa. am prelevat si analizat personal probe de apa din cursul p. ap artinând Uzinei de Preparare Tarnita pe ambele maluri ale pârâului Bra teasa. fie în imediata vecinatate a acestora. dintr-un studiu efectuat de c atre SC ANDEZITUL SRL în anul 2000. datorita faptului ca majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizea za în mediu umed. 2006 se datoreaza activitati i industriale din acest municipiu. au fost prelevate si analizate. pen tru obtinerea concentratului de cupru.1999.preparare a acesteia fiind sistata în anul 2002) . depozitele de concentrate si micro iazurile (care preluau sterilul uzinal în momentul aparitiei de disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare) situa te pe malul dre pt al p. Brateasa. Ploile acide de la Câ mpulung Moldovenesc în an ii 2004. aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depoz itul de 13 . din microiazuri . a rezultat faptul ca cel mai important agent poluant din zona îl constituie pulberile în suspen sie. Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992. principa la noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o cons tituie pulberile în suspensie degajate de la operatiile de p relucrare a minereului de mangan. în incinta fostei uzine de preparare a sarurilor de mangan. ? Impactul poluantilor specifici asupra apelor Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa. de pe depozitele de concentrate de zinc si pir ita.Fundu Moldovei (activitatea de exploatare.? În zona de influenta a E. rezultatele au fost comparate cu valorile maxime admise prin standardele si normativele î n vigoare. valorile masurate în punctele de observatie Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei. pentru fiecare compus analizat. deci în perioada de functionare a uzinei. Re teaua hidrografica de altfel este densa în arealul uzine i. cum sunt iazurile de decan tare Ostra si Poarta Veche).M. si la o capacitate mica de productie. cu spijinul laboratorului APM Suceava. 1995. Brateasa. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta. cu pâraie c u debit semnificativ si cu bazine de receptie întinse. ? În incinta industriala Iacobeni. Pentru determinarea indicatorilor de calitate ai apelor de suprafata din zona de influenta a uzinei (contaminate direct sau indirect cu cele tehnologice) . având în vedere ca activitatea de preparare a sarur ilor de mangan a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani). dupa care pH-ul precipitat iilor a început sa creasca usor. este de remarcat faptul ca rezultatele analizelor pen tru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale acestor parametri.2008 pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni.si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si sub terane. la indicatorul zinc aratând o c restere constanta dupa înc hiderea activitatii. În urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor ana lizelor. În prezent sunt în deru lare probe tehnologice la instalatia de flotare a minereului cuprifer exploatat din cariera Manaila.probe din pârâul Brateasa. Prelevarea si prelucrarea rezultatelor analizelor au fost efectuate de catre SC ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc. cum sunt iazurile de decan tare Tarnicioara si Valea Strajii. toate acestea reprezinta poten tiale. releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai avut caracter acid.

1 0.45 0.25 0. p. care este emisarul exfiltratiilor de la iazul de decantare Pârâul Cailor precum si a apelor preluate de sonda inversa de pe plaja depozitului precum si rezultatele analizelor parametrilor fizicochimici ai râului Moldova.15 0. depasiri la ionii de cupru. ca urmare a unei avarii la conducta de hidrotransport a sterilului iar dupa închiderea activitatii. da torita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iaz ului de decan tare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pen tru aprobarea Normativului privind clas ificarea calitatii ape lor de suprafata în vederea stabilirii starii ecolog ice a corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii uzine i de preparare. Constituie o exceptie apele pluviale care spala platforma industriala Iacoben i si care se încarca cu suspensii. Aceasta era unicul consumator de apa industriala din cadrul incintei Iacobeni. Din august 1993. II val. cl. ceea ce semn ifica o buna asecare a depozitului de steril uzinal. receptorul acest or ape( figurile 33-34).6. 14 . cl. a exfiltratiilor provenite de la iazul de decantare Dealu Negru au condus la urmatoarele concluzii: . lim. Tonigaresti. lim. III Figura nr.pentru cursul de apa Pârâu l Cailor. procesele tehnologice desfasurându-se în med iu uscat. pârâul B rateasa ? Uzina de Preparare Fundu Moldovei Re zultatele analizelor parametrilor fizico. cât si pentru cei de Cu si Zn în anu l 1998. Func tionarea incorecta a sistemului de colectare a apelor pluviale a condus la încarcarea în ioni de Mn si Fe a râului Bistrita. cl. I val. Valea Strajii si Poarta Veche (figura 6) . precum si exfiltratiilor din iazurile de decantare Tarnicioara. obtinerea de concentrate de oxizi de mangan. contaminat de apele de mina din perimetrul minier cu acelasi nume.05 0 1993 1994 1998 2000 2001 2002 2005 2006 2007 val. Cu(mg/l) Activitate sistata 2007 0.35 0.concentrat zincos. valoarea sens ibil egala a concen trasiei aces tui element si amonte de uzina se poate explica prin aportul afluentului de stânga al râului Moldova. ? Uzina de Preparare Iacobeni În activitatea de preparare a minereurilor din incinta industriala Iacobeni (granularea minereului de mangan .chimici ai ap elor pârâului Pârâul Cailor. .2 0. Cursul pârâului Valea Hajului subtraverseaza printr-o galerie corpul iazului. lim. nu au fost observate exfiltra tii.3 0. iazul Valea Hajului nu mai functioneaza. se constata o depasire atât pentru ionii de Fe. emisaru l apelor pluviale care spala incinta industriala.4 0. Evolutia continutului în ioni de cupru. ca urmare a sistarii activitatii Uzinei de saruri de mangan. situat pe malul pârâu lui Brateasa.pentru râul Moldova. prepararea prafului de curatat) nu se utilizeaza ape industriale în retetele de fabricatie.

Statiunea de Cercetari “ Stejarul” Piatra Neamt. cel putin pentru viitorul apropiat. Atât pentru cunoasterea modului de evolutie al efectelor negative. în luna mai 2005. . ca si.sterilul depus în iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri neferoase si de barita. cu riscul reprezentat de acestea (în caz de alunecare) pentru comunitatile din aval (localitatea Ostra). aferente terenurilor încadrate în categoria “mai putin sensibile”. deja produse. . o analiza a calitatii solului er a necesara. cât si pentru actualizarea informatiei cu privire la calitatea solului în aria de influenta a uzinei de preparare. existenta celor patru iazuri de decantare. de combustibil lichid usor utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare.).namolul de la statiile d e epurare a apelor industriale si menajere. schimbarea destinatiei suprafetelor respective. sunt urmatoarele: . La prelucrarea si interpretarea datelor s-au avut în vedere valorile de alerta. . respectiv de interventie.756/1997 al MAPPM.pe acesta crescând o vegetatie spontana. . de catre Institutul de cercetari Biologice Iasi . Valea Strajii). precum si scurgerile de material steril din ce în ce mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioara. Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita. Cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmpulung Moldovenesc si al laborato arelor SC MINBUCOVINA SA si APM Suceava. ceea ce a condus la valorificarea în indus tria metalurgica a peste jumatate din corpul depozitului. Poarta Veche. Analize ale compo zitiei sterilulu i depozitat au relevat un co ntinut în mangan eficient economic.pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarâmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a baritinei. Argumen tul principal îl constituie faptul ca amplasamentul analizat este situat în extravilanul localitatii si nu se preconizeaza. ? Impactul poluantilor specifici asupra solului ? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere Tarnita.deseurile solide (de productie. ierboasa. Re zultatele analizelor probelor de sol prelevate (pentru indicatorii cupru si bariu) sunt redate în modelarile din figurile 7-8: 15 . dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor (Tarnicioara. . în sensul prevederilor Ord. Determinarea concentratiilor a fost efectuata prin metode spectrale de emisie. din iazul de decantare Poarta Veche. am relua t analizele respective. etc. Singurul studiu anterior asupra calitatii solului în aceasta zona a fost realizat în anul 1996.scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti.pulberile se dimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor.pulberile se dimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazur ilor de decantare. slamu l de carbid de la generatoarele de acetilena. . abundenta. menajere. am analizat calitatea solului în zona de influenta a uzinei de preparare.

Distributia conti nutului de cupru în sol 16 .UP Tarnita .Figura nr.7 .

Figura nr. 8.Distributia continutului de bariu din sol 17 . UP Tarnita .

suprafata corespunzatoare amplasamentului uzinei. Pe aceasta pasune creste afin.zgurile provenite de la centrala termica. ultimul an de activitate al instalatiei de preparare . se distinge un areal de poluare semnificativa (cu valori ale concentratiilor mai mari decât pragul de interventie) cu o suprafata de 6 ha. precum si o cres tere semnificati va.În concluzie. începând cu 2007.na molul de la stat ia de epurare a apelor menajere. . indirect. existen te în cadrul arealului de desfasurare a activitatii Uzinei de Preparare Fundu Moldovei. deseurile solide menajere. inclusiv iazurile de decantare si. sunt iazurile de decantare Dealu Negr u si Pârâul Cailor. elementele analizate fiind fierul si manga nul. . dat fiind faptul ca valorile pentru Pb si Cu depasind pragurile de alerta în stratul superficial al acestuia. prezenta carierei de baritina Ostra. Ulterior. am urmarit evolutia ca litatii solului aval de incinta industriala. odata cu încetarea activitatii. . sursa principala constituind-o activitatea de prelucrare a minereurilor.2. ? Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul inc intei industriale Iacobeni . se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol.slam de c arbid de la generatoarele de acetilena. merisor si am iden tificat si gentiane. se considera ca cei mai impor tanti poluanti din zona sunt reprezentati de ionii metalelor grele proveniti din mineralizatiile neferoase si de baritina prelucrate. de la obtinerea concentratelor de oxizi de mang an si a prafului de curatat “LUX” .s ub pragul de interventie ale c oncentratiei metalelor aval de iazul d e decantare Dealu Negru. 1. de la granularea minereului de mangan. a acestuia. au fost urmatoarele : . . pentru adâncimea 0-5 cm si în an ul 2002.scurgerile accidentale de produse petroliere (carburanti si lubrifian ti) de la depozitul de carburanti si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare. la precipitatii abundente. au relevat atinger ea pragului de alerta pentru Cu si Pb.pulberi sedimentabile degajate de la centrala termica. Scaderea ulterioara a concentratiilor s-a produs ca urmare a spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune particulara) de catre proprietarul terenului. zonelor limitrofe acesteia si iazurilor de decantare. probabil datorita asocierii oxizilor de fier cu oxizii de mangan prelucrati la Iacobeni. Actiunea acestora se manifesta în special asupra apelor freatice si de suprafata si. ? Principa lele surse potentiale de poluare a solului.2. Ana lizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol prelevate de pe o pasune situata aval de iazul de decantare Dealu Negru. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice Po trivit tehnologi ilor aplicate în prepararea minereurilor neferoase. u tilizate în procesul de preparare. Valorile. precum si determinarilor de laborator efectuate. Desi concentratia în fier nu este normata. Re levant însa ar fi u n studiu a supra calitatii solului din gospodariile limitrofe platformei industriale. asupra solului. mult pe ste pragul de interventie pentru mangan. prin Agentia pen tru Protectia Mediului Suceava. depasirile la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale. acestea afecteaza calitatea legumelor cultivate si a pasunii ce asigura hrana animalelor .în perimetrul zonei de poluare cu cele doua elemente.se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru. în ma i mica ma sura. pot fi re tinute urmatoarele: . a rezultat ca prin natura proceselor de prelucrare desfasurate în cadrul perimetrului. Zonele a fectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta) sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare. 18 .dupa sistarea activitatii în anul 2002. . precum si de unele substante tensioactive (cianuri. xan tati). se datoreaza probab il faptului c a în aceasta zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectare într-un sant de garda.

. refacerea solului si implicit a vegetatiei necesitând perioade foarte îndelungate (cca. al pâraielor Valea Strajii si Brateasa de la Tarnita. . în cazul producerii de accidente sau avarii cu consecinte catastrofale (ruperea digurilor iazurilor de decan tare si deplasarea în masa a sterilului ha lda t). modificari vizibile de turbiditate si culoare. . Peste 50 % din a rborii studiati se încadreaza în clasa de vatamare II. spumarea apei. asupra vegetatiei si a asezarilor umane. specie naturala principala în edificarea ecosistemelor forestiere din zona Tarnita. rosii. vegetatia arboricola de pe treptele inferioare ale depozitului (arin.UP Tarnita. brad).molidul reprezinta specia cea mai puternic afectata de catre factorii de stres din zona.pe iazul de decantare Valea Hajului ( UP Iacobeni) vegetatia ierboasa s-a instalat imediat dupa sistarea depunerii de steril.. afectând ecos istemele acvatice.efecte asupra asezarilor umane si a mediului na tural în general. prin intermediul apelor f reatice contamina te cu fluidele din iaz si cu pu lberile sedimentab ile antrenate de pe plajele si dig urile acestora.90%. mai ales în jurul surselor de poluare.2001) Alte aspecte care sunt de remarcat în ceea ce priveste fixarea vegetatiei pe iazurile de decantare ce a u deservit unitatile de preparare a minereurilor neferoase (cuprifere) si feroase (mangan).efecte indirecte asupra solului s i a vegetatiei. . în vederea realizarii unei ecologizari eficiente. mesteacan. . Pârâul Ca ilor.efecte ale e misiilor de gaze de combustie sau provenite din oxidarea sulfurilor metalice. de terminând reactii sen zoriale dezagreabile (gust si miros particular. si care necesita investigatii aparte.datorita ponderii reduse în compozitia arboretelor. Într-un studiu efectuat de catre cercetatorii din cadrul Statiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpu lung Moldovenesc asupra gradului de afectare a ecosistemelor forestiere din zona Tarnita prin activitatea de preparare. Un alt efect frecvent întâlnit si sesizat este cel reprezentat de modificarea caracterelor organoleptice ale apei. se dovedeste a fi foarte sensibil la poluare.60 %. unde înainte de a se semana vegetatie ierboasa. Zonele de risc poten tial sunt localizate la baza versantilor si pe directi a de circulatie a maselor de aer (Popa I. în sensul ca suprafetele ocupate de iazuri sunt practic compromise. al râului Neagra din Ca limani) sau chiar senzatia iritanta provocata la contactul cu apa). îngrasaminte foliare si îngrasaminte cu microelemente pentru vita de vie.UP Fundu M oldovei si Tarnicioara. .IV (arbori bolnavi). cu integrarea depozitului în peisajul local. .bradul. s -a realizat un pat din rumegus. gunoi de grajd si p amânt.actiunea directa asupra solului. s-au so ldat cu esec în proportie de 90 %. de catre apele pluviale. Brateasa. Straja. . de la Fundu Moldovei. resimtite în special în albiile minore ale pâraielor Tarnicioara. sunt urm atoarele: . aceasta s-a prins în proportie de 80. probabil si da torita neutiliza rii în procesul tehnologic de preparare a minereului cu prifer de la UP Fundu Moldovei a cianurilor. la majoritatea s-a constatat un grad de defoliere între 25% . probabil da torita existentei sarurilor de mangan. etc.Efectele sterilului depus in iazurile de decantare asupra med iului natural sunt comp lexe si se produc pe mai multe ca i si sub divers e forme: . fagul este mai putin afectat. functie de distanta fata de sursele de poluare si altitudine.dezvoltarea spontana a vege tatiei naturale la baza iazurilor de decantare de la Fundu Moldovei. Barbu I. respectiv 100%. 60-100 ani s -au mai mult). s-a ajuns la ur matoarele concluzii: . Efectul produs de poluarea chimica a apei cel mai frecven t consta în influenta diverselor substante poluante 19 .cum este cazul pârâu lui Cailor. a sterilului de pe taluzurile din a val a le digurilor de amorsare si de înaltare. pin. în apropierea surselor de poluare si pe directia de difuzare a poluantilor de catre vânturile dominan te în lungul vaii.efecte date de antrenarea.încercarea facuta în anul 2001 de a vegeta cu plantatie arboricola ( molizi) iazurile de decantare Dealu Negr u.. .pe iazul de decan tare Ostra ( UP Tarnita).care stau la baza obtinerii îngrasamintelor chimice pentru solurile pod zolice. este robusta.

El este cunoscut sub denumirea generala de efect ecologic.operator minier precum si la probleme de sanatate si securitatea muncii. specialisti min ieri din co munitate( 30 de persoane). Iacobeni. unde au functionat uzine le de preparare minereuri ne feroase si feroase. Uneori pot aparea si consecinte economice din cele mai grave. Din interpretarea datelor determinar ilor efectuate în cadrul laboratorului de analize biologice al SGA Suceava au rezultat. în princ ipal. cu un aport însemnat de persoane din afara localitatatii. Influenta n u e ste dramatica. dar si economic. prin distrugerea florei si faunei acvatice.2). În adevar. în compozitia apei pot duce la perturbari profunde si cu consecinte din cele mai importante..A. Studiul biocenozelor acvatice pârâul Brateasa .pg. . Che stionarul se refera la modul prin care se asigura implicarea comun itatii loca le în dezvoltarea proiectului minier. c u persistenta poluarii si a consecintelor sale asupra utilizarii apei în diferite scopuri.o fabrica de cherestea si suban samble de lemn. dar persistente.la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona afectata de minerit. sunt de specificat urmatoarele: . care sunt foarte sens ibili la poluarea chimica. SGA Suceava. confirma influenta negativa a activitatii de prelu crare asupra calitatii ecos istemelor acvatice din zona. pe care l am avansat primariilor din comunele respective. 191/ 2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana.exploatarea si prepararea substantelor minerale utile. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane Evalua rea impactului a supra fact orului uman este dif icila.comunitatea este solicitata sa se implice în lucrarile de reabilitare ecologica iar la Iacobeni au fost angajati. Re feritor la câteva din raspunsurile da te de comunitatile din localitatile Ostra. un singur investitor a deschis o afacere în zona. în noua uzina de preparare a minereului cuprifer. la interactiunea comunitate. Se poate produce astfel o distrugere a microorganismelor din apa si ca atare oprirea sau încetinirea fenomenelor naturale de autopurificare a apei. În vederea unei e valuari preliminare mai realiste. Studiul biocenozelor întocmit de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava în cursurile de apa ce au tangente cu Uzina de Preparare Fundu Moldovei. asa cum prevedea legislatia. Saru Dornei. cu exceptia Ordinului nr.ca impact social. e chilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apa este atât de sensibil încât schimbar i infime. comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de activitatea miniera. fiind declarata zona defavorizata. cu iazul de decantare 20 . în mod special a pestilor. Pârtestii de Jo s. 1. care a condus la dezvoltarea excerbata a unui s ingur tip de activitate. 2007. acest lucru fiind datorat în primul rând puterii de adaptare a macronevertebratelor acvatice si în al do ilea rând procesului de autoepurare natural. urma toarele : „Scaderea gradului saprob în aval de UP Tarnita este datorata prezen tei iazurilor de decantare care influenteaza biocenoza acvatica.Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate: numa i în zona rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer. caracteristic unui sistem biotic” (C N „Apele Române” S. toate primariile raspund ca nu exista.2. persoane care ridica azi procentul de saracie. c u atât mai mult cu cât la noi nu exista o legislatie co mpleta specifica acestui segment.asupra proceselor biologice care se petrec în apele naturale. Fundu Moldovei s i Iacobeni.3. am conceput un chestio nar adresat comun itatilor locale în care se desfasoara sau s-au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume în localitatile Ostra . Fundu Moldovei. oportunitatile dupa închiderea Uzinei de Preparare Tarnita nu s -au materializat printr-un program de reconversie sociala. care se refera la evacuarea unor substante periculoase în mediul acvatic. . .

au antrenat mase mari de steril în apele de suprafata . Astfel de izvoare au fost iden tificate în zona iazului de decantare Tarnicioarapatru. asigurarea cu apa potabila a populatiei . pârâul Pietrii. fenomenul de dispersie a poluantilor atmosferici este atenuat de dominarea climatului de adapost. Reteaua hidrogra fica este bine reprezen tata. pârâul Valea Strajii. În cazul unei avarii catastrofale la iazul de decantare Tarnicioara. precum si riscul producerii acciden telor tehnice la sistemul de hidro transport al sterilulu i. umez eala relativ ridicata. 2005. în zona iazului de decantare Poarta Veche -cinci. • Influenta tipurilor de sol Solurile prezen te în cele doua areale în care sunt situate instalatiile de preparare a minereurilor cuprifere. etc. Iazu l de decantare Dealu Negru.4. care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei. 2007. Poarta Veche (2003). de cursuri de apa cu debite variind între 20. pe iazul de decantare Valea Strajii trei.vale. pe o perioada de trei ani (Anca Ionce. De asemenea. un altul strabate incinta sectiei de flotare minereu polimetalic. Prezenta în zona a unor secvente de substrat calcaros. si numeroase izvoare ce au contact cu depozitele de steril uzinal sau instalatiile propriu. • Influenta apelor de suprafata si subterane În situa tia uzinei de preparare de la Tarnita. se estimeaza a fi afectate 120 de gospodarii si operatori economici. etc.). de exemplu. Pentru verificarea sigurantei de functionare a iaz urilor au fost efectuate în ultima perioada o serie de studii si expertize de specialitate. 2006. Dealu Negru (2008). astfel încât influenta activitatii miniere din acest punct de vede re asupra calitatii solului este greu decelabila. atât direct cât si prin afluentii sai pr. 1. Re feritor la dinamica aerului implicata în emisia. Scaldatori. este amplasat pe malul drept al râului Moldova. Recep torul tuturor evacuarilor de ape impurificate este pârâul Brateasa. precum si acumularea de apa din spatele iazului de decantare Valea Straji i. 2008). O importanta deosebita pentru securitatea zonelor locuite.zise.Dealu Negru si tre i perimetre miniere de e xploatare a minereului cuprife r. Inversiunile termice. respectiv în timpul nop tii a celor din aval. es te de relevat faptul ca zona se caracterizeaza printr-o frecventa r idicata a circulatiei aerului d e tip mu nte. Brateasa. Mar gareta Grudnick i.în anul 2006 fiind imine nta evacuarea populat iei din comuna Ostra care îsi au locu intele de-a lungu l cursului pr.. 1995) arata ca pe o halda de steril provenita de la exploa tarea 21 . factor ce contribuie la stagnarea noxelor . La acestea se adauga infrastructura de transport. un rol important în amplitudinea impactului activitatii miniere asupra factorului de mediu „apa” îl are si marimea bazinelor hidrografice din zona. Din punct de vedere pedologic. datorita precipitatiilor abundente.2. etc. Influenta unor co nditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor • Influenta conditiilor climatice Fenomenele de risc climatic si meteorologic din ultimii an i. au în general valori de pH situate în domeniile moderat si slab acide. propa garea si dispersia noxelor atmosferice de la Uzina de Preparare Tarnita. vine în sprijinul fixarii ma i rapide a vegetatiei spontane pe solurile afectate de activitatea miniera Iacobeni Re zultatele unui studiu efectuat pentru stab ilirea compozitiei floristice a fitocenozelor instalate pe ha lde de steril în conditii edafice limitate. o are stabilitatea iazurilor de decantare. cu halde ce se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor. de alimentare cu energie electrica .60 m3/ s. pîrâul Tarnicioara. solurile care apar în cadrul zonei Iacobeni apartin raionu lui pedogeografic al Obcinei Mestecanisului. Gura Humorului. car e conduce la poluarea în timpul zilei a zone lor din amonte. s-au resimtit puternic si în afect area stabilitatii iazurilor de decantare Tarnicioara( 2002. de viteze mici ale vântului.UP Tarnita si UP Fundu Moldovei. când. care este sursa de alimentare cu apa potabila pentru numeroase localitati din aval (Câmpulung Moldovenesc. s.

Clife se gasesc cantonate în gnaise le de Rarau sub forma de lentile. din jud. pe lânga vegetatia ierboasa (Achillea millifolium. cuiburi si impre gnatii. Acestia sunt bine dezvoltati în pre zent. a forezelor si mai ales de volumul ma re de descopertaca si de poluarea si degradarea med iului . principlalul component daunator este considerat dioxidul de siliciu. ceea ce a impus recalcularea rezervelor prin metoda sectiunilor orizontale. si un numar de opt molizi (Picea abies).7 %. Metoda de exploatare este cea prin dizolvare cinetica. M. Continutul med iu de NaCl este de 84. Fluxurile tehnologice de preparare a minereurilor nemetalifere ? Fluxul tehnologic de p reparare a sulfului la E. ce p ot ajunge în anumite zone la 40 %. Tussilago farfara. fiind alcatuite din marne. Viola odorata. Exploatarea cu sonde s -a asimilat la sfârsitul anilor ’50 . sulful fiind prezent ca impregnatii. ? Zacamântul de sare gema la Cacica se situeaza pe teritoriul comunei cu acelasi nume. Dificultatile tehn ice întâmpinate de exploa tarea selectiva. ? Extractia minereu lui de baritina s-a realizat din cariera Ostra si din mina Alunis. argile. la care se adauga morfologia corpurilor de roca cu sulf. În activitatea de preparare. Sarea gema din acest zacamânt este de ca litate inferioara. Plantago lanceolata. la nord de confluenta cu pr. sarea de la Cacica s-a exploatat initial prin dizolvare în bazine subterane. filoane. deoarece contine un procent mare de impur itati terigen e. dar ulterior s -a deschis cariera. gips.a).minereului de mangan .Greben si Alunis. de uzura prematura a parcu lui auto.depoz itarea. fiind amplasata aproximativ în centrul co munei. calcit. cuiburi si filonase . care au rezistat în proportie de 90%. cu ridicari continue a coloanelor de exploatare. 22 . Calimani s-a desfasurat dupa urmatoarea tehnologie : concasarea minereului de sulf. arata ca ex ploa tarea în cariera a acestui zacamânt nu era adecvata. Minereurile nemetalifere. Incinta Salinei Ca cica este localizata pe versantul stâng al pârâului Cac ica. Activitati de extractie si preparare. racirea si ex peditia sulfului tehn ic. Activitatile de ex tractie si preparare a minereurilor nemetalifere ? Muntii Ca limani reprezinta singurul loc din tara unde s -au acumulat zaca minte de sulf exploatabile. reprezentate prin fâsii de treapta la echidistanta de 10 m. afirmatie sprijinita si de consumul mare de carburanti. aceasta si din cauza proportiei ridicate pe care o are în substanta minerala utila. Si ceilalti oxizi ( Al2 O3 si Fe 2 O3) au o actiune negativa în cursul procesului de concen trare a sulfatului de bariu. s. Suceava. mai complicata decât cea anticipa ta. Lamium album. Datorita continutului mare de material insolubil. f iind situate de obicei în imediata apropiere a contactului tec tonic dintre formatiunile cristaline si sedimentarul mezozoic. sistem utilizat în Galitia rasariteana. Mineralizatiile de baritina din perimetrele Ostra . Blândetu. dar ponderea lor fiind mai re dusa au o influenta mai mica. Efecte sistemice 2. de clima nefavorab ila cariere i.1. a excavatoarelor. 2.flotatia minereu lui în su spensie apoasa.macinarea umeda si clasarea minereului. echivalente cu treptele de exploa tare în ut il. Re zervele de roca cu sulf din sectorul Negoiul Româ nesc au fost calculate initial si confirmate în anul 1971 pentru exploatare în subteran. în pre zenta reactivilor de flotatieîngrosarea concentratului flotat . pe o suprafata de 1 mp. s-au dezvoltat .tratarea termica a concentratului de sulf.

P. în per ioada 1995-1996 sulful tehnic nevalorificat de la depozitul Argestru (Vatra Dornei) a fost transportat pe platformele superioare ale haldelor de steril Puturosu si Pinu.2.însacuirea si expedierea concentratului. functionarii unei statii de asfalt si a centralelor termice ale unitatilor industriale din Vatra Dornei. aceasta pe fondul frecventei ridica te a inversiun ilor termice în Depresiunea Dornelor. este condusa gravitational.7 km. astfel încât în anul 2003 activitatea sectiei de preparare a minereurilor nemetalifere a fost sistata. 2. Dup a purificare (epurare) saramura este dirijata la instalatia de evaporare. Impactul poluantilor specifici asupra aerului. poluantii raspândindu-se circular.1. apelor.macinarea minereului. fapt confirmat ulterior printr . care se poate datora însa. pe componenta descendenta a circ ulatiei munte – vale. de la rezervorul de saramura aflat în gura putului pe un saleduct suprateran. alarme etc.? Fluxul tehnologic de preparare a sarii în Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos este urmatorul: saramura (sarea în solutie) extrasa din subteran. Def initor ii pentru nivelul de poluare a a tmosferei în perioada de functionare a unitatii de exploatare si preparare a sulfului.flotarea sau con centrarea propriu.un numar mult mai mare de analize efectuate de catre ICPMSN Cluj Nap oca. solului ? Impactul poluantilor specifici asupra aerului ? În zona Calimanilor . preponderent spre nord. a carui baza este un PC profesional echipat cu toate interfetele A/D si D/A necesare si conec tate la PLC care controleaza toate intrarile si iesirile cum sunt secvente. hidrogenul sulfurat si particulele solide. Aceste noxe au avut o puternica actiune toxica asupra florei. ? Fluxul tehnologic de preparare a baritei la U.1992 de catre Laboratorul de Cercetari Acvacultura si Ecologie Acvatica din Piatra Neamt.zisa. Procesul de evaporare utilizat se bazeaza pe principiul “multiplu efect sub va cuum” în trei trepte legate în paralel . pe valea Negrei Sarului. faunei si omului. Semnificativa e ste si valoarea ridicata a aciditatii precipitatiilor din anul 2001 la Ortoaia (Dorna Arini). unitatea miniera reprezinta singura sursa majora de poluare a aerului. Efecte sistemice ale activitatii de preparare a minereurilor nemetalifere 2.sfarâmarea minereului. Tarnita a fost pus în functiune în anul 1968 prin prelucrarea mine reului din cariera Ostra si din lucrarile miniere subterane Alunis Greben si Holdita. Sarea tratata si sortata se ambaleaza conform cerintelor beneficiar ilor. 23 . Începând cu anul 1985. Faze le fluxului tehnologic de preparare sunt: receptia minereului brut. sunt analizele efectuate în perioada 1990. fapt ce a creat conditii de crestere a aciditatii precipitatiilor în zonele Caliman i –incinta si Gura Haitii în 1996. preponderent.filtrare calcinare. Procesul de uscare se realizea za într-un uscator “ în pat fluidizat” cu aer cald iar sarea rezultata din aceasta secven ta a f luxului tehnologic este condusa la sectia de clasare -ambalare . Oda ta cu diminuarea activitatii în incinta miniera (urmata de sistarea definitiva în anul 1997).micronizare. saramu ra bruta este supusa unui procedeu de purificare (epurare) necesar eficientizarii procesului de evaporare –recristalizare .2. pe o distanta de cca 4. Re zultatele obtinute de catre acest institut în primii doi ani au surprins trasaturile generale ale poluarii aerului pe platforma industriala. Întreaga instalatie este supravegheata printr-un sistem DCS. Principa lele noxe emise în atmosfera au fost : dioxidul de sulf. sortul de minereu din cariera a început sa scada pâna aproape la disparitie.îngrosare. pâna în incinta d e preparare Pârtestii de Jo s. Aici. în special în timpul nop tii si în prima parte a d iminetii.

4. Cu un aport impor tant de aciditate si fier dizolvat participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu care. apa se încadreaza în clasa I de calitate . Dumitrelu. 20 m de centrala termica . Deb itul mare al râului Bistrita. 24 . face ca influenta acesteia din urma asupra caracteristicilor fizico.chimice ale apei si sedimentelor sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa.efectul negativ al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii recep torului final. aval de confluen ta cu pârâul Haita. acest lucru fiind deo sebit de important atât pentru factorii naturali ai mediului câ t si mai ales.5.16.p ârâul Puturosu în care ajung apele care spala car iera si haldele d e steril.7) .pâna la Cheile Zugreni (cca.1736 mg/l). aciditate totala s i reala foarte mare (14. 15 km). poluantii caracteristici evacuati în procesul de arde re a pacurii f iind pulberile si oxizii de sulf. c oncentratii foarte ridicate de sulfati (883.Barnar (Brosten i) de urmarire a calitatii râu lui Bistrita de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava.9 iar dupa preluarea apelor acide (la statia de pompe Dumitrelu) ajunge la un pH= 2. ca re la origine (la captare) are un pH =5. Cea mai apropiata locuinta este amplasat a la cca. prin intermediul pârâului Dumitrelu. ca urmare a sesizarilor facute de cetatenii din imediata vecinatate a uzinei.2. ? Impactul poluantilor specifici asupra apelor ? În ceea ce priveste degradarea calitatii apelor care traverseaza perimetrul minier Calimani precizam urmatoarele: .2.2. ? Afectarea calitatii apei datorita activitatii Sucursalei Salina Cacica Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recristalizare a sarii de la Pârtestii de Jos (1993). Prin modernizar ea centralei termice de la instalatia de cristalizare a sarii de la Cacica în se nsul trecerii acesteia de pe combustibil solid pe combustibil lichid si utilizându -se pacura cu un continut de sulf sub 1%. comparativ cu cel al Neag rei Saru lui. în sectiunea din aval de chei. în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri. .3. este caracterizat prin urmatoarele conditii hidrochimice cu influenta negativa majora asupra râului Neagra Saru lui : pH puternic a cid (2. 4 unitati pH mai mari decât amonte de confluen ta cu acest pârâu iar continutul de sulf total din sedimente reprezinta numa i 5.5.pentru sanatatea comunitatatii umane care locuieste în imediata vecinatate a instalatiei.pe traseul râului Neagra Sarului.3.5 mva l/l).? În Incinta de preparare a sarii de la Pârtestii de Jo s. azot si carbon.1016 mg/l) si fier (88. ultimul afluent cu aport însemnat de noxe.5 respectiv 5. emisiile de noxe au fost reduse substantial. . conturându-se.84% d in cel gasit în sedimente în statia din amonte de conf luenta. Agentia pentru Prot ectia Med iului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni. de la confluenta cu p. râul Neagra Sarului. ajung în ac elasi emisar principal. caracteristicile hidrochimice si geochimice ale acestui râu înregistreaza un proces destul de important de ameliorare. la Gura Negrii. pH-ul apei si sedimentelor este cu cca.5. încarcare minerala globa la mare (rezidu u fix : 1440 . pâna la varsarea în râul Bistrita. astfel încât.222 mg/l). cea mai impor tanta sursa potential poluanta a constituit-o centrala termica. doua zone (figura 9).9. hidrocarburi.

rezultat din decopertarea minereului si a rocilor sterile sau slab mineralizate. în principa l. Pârtestii de Jos Interpretarea analizei probelor de ape prelevate din fântâni a permis mai multe concluzii dintre care principalele sunt: . precum si a sterilulu i rezultat din fluxul tehnologic . poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca . În perimetrul industrial Caliman i.Figura nr. categoriile de materiale depozitate care constituie surse de noxe.10 ori fata de anul 1992 . . el încadrându-se în majoritatea cazurilor în limitele de concentratie admise.de pozitele superficiale . influentei majore a apelor pârâului Inata asupra freaticului si implicit asupra calitatii apelor din fântân i. cât si. .ha lde le constituite din depozitarea materialului inert. Zonele cu concentra tii în cloruri a freaticului din loc.poluarea maxima se încadreaza într -un teritoriu delimitat de incinta si santul de scurgere al apelor pluviale . .în zona I-a. sunt : . rezulta valori foarte mari pentru pentru major itatea metalelor totale analizate si valor i foarte mici ale pH-lui pentru probele de 25 .rezultate din procesul de spalare a solului de catre apele pluviale si din aluviuni le pâraielor.în zona a II -a.în partea sud-estica a zonei I continuturile mai redus e de cloruri fata de restul zonei se datoreaza atât cresterii distantei fata de incinta. . nivelul clorurilor a scazut fata de 1992. ? Impactul poluantilor specifici asupra solului ? Calitatea solului a suferit modificari semnificative în arealul Ex ploatarii Miniere Calimani datorita produsilor toxici emisi din toate fazele f luxului tehno logic.9. Din analiza probelor de steril reco ltate din zona Calimani.

78 Co tot.15 9.Compozitia solului si a sterilului din zona EM Cal imani Denu m. datorita apelor puternic acide ce spala haldele (pH de 2.1) : Tabel nr. Cu tot.pe halda de steril si pen tru solul polua t.se asupra tuturor formelor de organizare biotica si au fost constatate de multi specialisti. exprimate prin schimbarile comp ozitiei calitative si cantitative a florei algale. s -a constatat o rata de prindere destul de ridica ta pentru puietii de jneapan si zâmbru.24 0. trebuie sa mentionam faptul ca nu s -a urmarit. Proportiile impa ctului industrial asupra structurilor naturale vii sunt foarte mari.154 3. însa sunt zone unde s -a constat efectul nociv al deversarilor de saramura: culturi afectate din gospodariile cetatenilor. Cu toate acestea.2. prezenta sa accidentala neputând a fi concludent a pentru caracterizarea hidrobiologica a arealului inves tigat. 26 . Un exemplu este cel al suprafetei de teren din curtea familiei Gorcea Vasile. (ppm) 0. unde atât molidisul cât si jnepenisul sunt uscate.02 3.2 (ppm) (ppm) 97. În urma desfasurarii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct. (ppm) 36. în gropi cu humus forestier.79 Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat (martor si steril din area lul Caliman i) rezulta ca mentinerea la valori extrem de mici a acestuia se datoreste prezentei sulfului si react iilor de oxidare a acestuia.05 6.24 30 .54 19. 2. acesta este foarte slab dezvoltat sub aspect calitativ si ca ntitativ. (ppm) 1323 138. Re feritor la calitatea ecosistemelo r acvatice.efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile d e steril de pe halde. (ppm) 19. prin analize. . prin înlaturarea vegetatiei arborescente si arbustive cât si unul indirect. Din analiza zoop lanctonului pe toate cursurile de apa ce izvorasc din muntii Calimani. realizate de ICAS Câmpulung Moldoven esc. reco ltat din zona limitrofa haldei de steril Puturosu (proba martor este de la Gura Haitii)( tabelul nr.02 20.21 Cd tot.07 0.2. exercitându. (ppm) 19.545 Ni tot. cu exceptia zonei iazului de decantare. 1. calitatea solului din zona de influenta a activitatii de exploatare si preparare a sarii.29 17.efecte distrugatoare asupra padurii aflate la baza taluzurilor haldelor .27 17 . reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni mobili. Impactul poluantilor specifici asupra ecosistemelor terestre si acvatice ? Incinta miniera Calimani . ocupa 1% din suprafata Parcului National Cali man i.1 9.38 10. Cele mai vizibile efecte sunt pe partea estica a haldei Ilva.14 22.0). Fe total (%) (ppm) 8. apa râului Neag ra Sarului prezinta modificari ale proceselor de receptare a poluantilor si chiar o degradare a proceselor de dezintoxicare (autoepurare).9 43087 33658 8579 Mn tot. plan tele cu flori si un po m fructifer. favoriza te de modificarile con tinui ale pantei taluzu rilor. concretizat prin: .79 9. se remarca încercari timide de revegetare naturala pe halda Ilva. s-au uscat legumele. prin plantarea pe platf orma superioara a halde i Pinu a d ifer ite specii lemnoase.96 Cr tot. Zn tot.75 Sulf e le m. Proba Halda steril Sol a fectat pH Martor 2. a demonstrat importanta refacerii ec osistemului forestie r pentru reintegrarea zonei Caliman i în landsaftul local. o serie de poluanti rezultati din procesul tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au degradat calitatea apelor aval de exploatare. Re zultatele unor experimente de reconstructie ecologica. ? În ceea ce priveste sursele potentiale de influenta negativa asupra indica torilor de calitate ai s olulu i si subsolului ca urmare a desfasurarii activitatii Instalat iei de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos. situa ta în imediata vecinatate a incintei de prelucrare unde. Astfe l. datorita înfundarii canalizarii din incinta si deversarii accidentale de ape tehnologice în curtea aces tei familii. Datorita impactului acestora.

apa . La chestionarul adresat administratiei pu blice locale.activitatea desfasurata în Calimani a atras dezvoltarea unor retele de utilitati. încarcate cu cloruri (princ ipalul agent poluant din zona). cu caracter masiv. 5 m de instalatii (figura 10): 27 .acesta este situa ta în zona rezidentiala a localitatii. la rândul ei. 2. de parametrii cantitativi si ca litativi ai ape lor freatice si de adâncime. minerii localnici preferând sa lucreze la sectoarele miniere de exploatare a manganului.2. finalizata în anul 2000. a sezar ile umane se afla înca sub influenta sa remanenta. prin crearea de „ferme ecologice”. cu sistemul de exploatare prin dizolvare cinetica în zacamânt. ? În ceea ce priveste activitatea Instalatiei de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos. instalatia de prelucrare functionând în circu it înch is.Primaria Saru Dornei. Se poate vorbi de o influenta cu efect c umulativ a factorului natural la poluarea din zona. caracteristicile fizico.activitatea traditionala. În mod frecvent. care integreaza masivul Calima ni în arealul “civilizatiei megalitice”.chimice ale apelor de suprafata sunt afectate de apele meteorice ce percoleaza depozitele de steril minier si platformele industriale precu m si de ape le evacuate si cele exfiltrate din i azul de decantare.3. a sitului Natura 2000 Tinovul Saru Dornei precum si de descoperirea. în iu lie 1987. deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a comunitatii. a megalitului cu gravuri din valea Paltinu.comunitatea locala este cooptata în pro gramul de ecologizare. care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a a pelor freatice din zona. Pr in noua tehnologie de preparare. Cuantificarea aportului la poluare a l celor doi f actori (natural si antropic) este o problema deosebit de complexa. . majoritatea lucratorilor a fost din alte zone. nu mai sunt evacuate în emisar (pârâu l Solonet) ape tehnologice uzate. care se manifesta prin emanatii de aerosoli din cariera si din halde . aceasta a avut un punct de vedere oarecum deoseb it referitor la impactul pe care l-a avut activitatea miniera asupra comunitatii.? Poluarea Solonetului cu ape contaminate cu cloruri provenite de la instalatie este confirmata si de studiul biologic efectuat de specialistii Serviciului de Gospodarire a Apelor Suceava. Din acest motiv. influentata. de crestere a animalelor. influenta negativa a activitatii de prelucrare a s arii.la Exploatarea Miniera Calimani. existând gospodarii la distan ta de cca. a ramas si a capatat amploare. . supravegherea ca litatii apelor de suprafata.constructor. .satul Gura Haitii. caruia i se suprapune.oportunitatile eco –turistice favorizate de ex istenta Parcului National Calimani. aflate în aceeas i zona si active înca. prin antrenari de pulberi si hidrotransport de pe acestea. efectele înch iderii activitatii nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului ec onomic al comunitatii. Impactul poluantilor specifici asupra asezarilor umane ? Desi sunt situate la distante relativ mari de perimetrul minier Caliman i. canal si ca i de co municatie. comunicarea între proiectant. prin comp aratie cu alte localitati unde sunt unitati de preparare: . .comunitate locala functionând corect.

ecosisteme forestiere.Figura nr. au fost afectate ecosisteme subalpine (pajisti.6 zile fara strat 28 . 500C. Sucursala Salina Cacica obtinând de altfel si Certificat ISO 14001 : 2004 privind implementarea sistemu lui de management de mediu. Un alt element reclamat era zgomotul produs de ce le doua ventilatoare ale turnului de racire. Astfel. în grad ini. ecosisteme acvatice.la întrebarile “ Ce întreprinde compania pentru promovarea unei dezvoltari durabile” si “ Ce se întreprinde pentru a se asigura ca economi a locala nu va deveni dependenta de activitatile miniere” . se remarca un potential ridicat de erodab ilitate. . În raspunsur ile la Chestionarul pr ivind implicarea/interactiunea d intre operatorul minier si comunitate pe care l -am conceput. caracterizata prin cantitati importante de precipitatii. exploatare si transport. populatia a facut numeroase sesizari privind scurgerile de saramura d in instalatiile de preparare care au salinizat apa din fântânile limitrofe. 10. Zona de impact maxim se afla situa ta în bazinul râului Neagra Sarului. care debuseaza spre nord în compartimentul Sarul Dornei al Depresiunii Dornelor . afect ând culturile si scurgeri accidentale d e saramura din saleduct. prin amenajarea subteranului în incinta Cacica pentru vizitare si tratare cu aerosoli salini. raspunsurile sunt concrete: dezvoltarea turismului de agre ment si terapeutic. Ace ste aspecte negative au fost remed iate dupa retehnologizare. Surse de impact negativ se afla în toate etapele tehnologice: desc opertare si haldare.2. sunt de remarcat urmatoarele aspecte : . nu putea sa nu aiba consecinte devastatoare asupra ecosistemelor din zona. 18. preparare. scurgeri de ape încarcate cu cloruri si având temperatura de cca. amenajarea unui strand cu saramura. fenomenele de înghet. accelerând procesele de levigare în special pe terenurile decopertate si pe halde.dezghet. si datorita modului de manifestare al acestora. Datorita climei.monitorizarea gradului de afectare a factorilor de mediu prin activitati de preparare este transparenta pen tru comunitat ea locala. în cursul pârâului Solonet si pe terenurile agricole. 2. Influenta unor conditii naturale asupra impactul ui sistemic al poluantilor ? Amplasarea în caldera masivului vulcan ic Calimani a unei lucrari de anvergura celei de exploatare si preparare in situ a zacamântului de sulf.4.Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos Înca de la înc eputul activitatii în aceasta instalatie. jnepenisuri). în aceeasi incinta. precum si asigurarea cu apa potabila a locuitorilor din Cacica si a loc uitor ilor din zona ide ntificata ca zona I de afectare a freaticului din localitatea Pârtestii de Jo s. De asemenea. corelate cu lipsa stratului de zapada (cca.

cel care traverseaza zona si capteaza toate izvoarele din arealul Cacica. transportul si închiderea minei. râu l Moldova pentru U. al solului si ecosistemelo r naturale si antropice.dezghet/ an) produc cele mai de amploare modificari în conf iguratia haldelor de steril. Calitatea actuala a mediului în judetul Suceava sub impactul activitatilor de prepara re a substant elor minerale utile 1. 29 . ceea ce genereaza debite apreciabile. Mg. În ceea ce prives te rolul regulator al solului în regimul scurgerii apelor. vehiculeaza volume poluate importante. Efectul ploilor acide este partial contracarat de componentii cu caracter bazic (carbonati de Na. Factorul natural declansator/ favorizan t al impactului negativ al poluantilor specifici este cel geologic (structural si pe trograf ic).P. Fundu Moldovei.Tarni ta. permeabilitatea redusa a patului albiilor si concentrarea rapida a scurgerii în albii cu sectiune transversala modesta. s tarea solonceacurilor si soloneturilor. este de remarcat dinamica accentuata a apelor de suprafata care. aces ta es te destul de redus. Forajele executate în incinta Pârtestii de Jos au aratat ca si apele subterane au continuturi mari în cloruri (233-570 mg/l). Reteaua hidrografica din zona este puternic afectata de acumularile de sare din zona care încarca atât apele de suprafata cât si freaticul si apele subterane de adâncime. Programele de monitorizare a mediului la uzinele de preparare a substantelor minerale utile de pe teritoriul judetului Suceava sunt organizate pe doua module: ? Monitorizarea calitatii factorilor de med iu. Partea a III-a. În aceasta cl asa sunt incluse solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont salic sau un orizont natric si care sunt tipice pentru zonele în care se gasesc acumulari naturale de sare sau care sunt contaminate în urma desfasurar ii activitatilor de extractie si de prelucrare a sarii. av ând în vedere faptul ca domeniul solurilor forestiere se s itueaza în general în aval de cariera si de pricipalele halde de steril. Ca ) ai solurilor din zona . elaborarea proiectului. râul Neagra Sarului pentru E. formate în intervale scurte. contribuie din plin la ridicare a gradului de poluare din zona. Sub a spectul po luarii solului din zona intereseaza. ? Zacamântul Cacica. inclusiv pe cele sarate. Pârtestii de Jos. Iacobeni. Un cumul de conditii interactive favorizant e face sa actioneze concomitent cu alimentarea bogata din precipitatii.determinari sistematice.P.P. Pârâul Solonet. c u debite temporare sau permanente. exploatarea minei.M. în perioada de activitate a uzinei. traverseaza localitatile Pârtestii de Sus. în labo ratorul propriu. De ac eea o saraturare suplimentara a solului. pe pâraie mici. al calitatii ap elor uzate evacuate si al emisarului f inal (pârâul Br ateasa pentru U. Sisteme generale de supraveghere si evaluare a poluarii si calitatii mediului Monito rizarea mediului în domeniul industriei miniere este necesara în cadrul tuturor etapelor ciclului de viata al unei investitii miniere .de catre operatorii minieri prin: . Calimani si pârâul Solonet pentru Instalatia de recristalizare a s arii Pârtestii de Jos ). pre lucrarea minereului. p rezenta sarii într -o structura sinclinala favorizând si amp lificând efecte poluante la nivelul ap elor de suprafata si sub terane.de zapada din cele 63. a tât areolar cât si pe trasee definite. În ceea c e priveste implicarea apelor în impactul sistemic al poluantilor. pe fondul na tural deja existent. care include: explorarea.8 zile cu fenomene de înghet. conduce la dezechilibre ale ecosistemelor terestre. în primul rând. Valorificarea zacamântului si impactul negativ aferen t pot fi interpretate drept consecinte (secundare) ale unui impuls dat de oferta naturala. Cacica. râul Bistrita pentru U.

Stabilitatea iazur ilor este monitorizata prin masurarea defor matiilor si prin controlul adâncimii apei subterane. analize sistematice a le calitatii a erului nu s-au efectuat decât în pe rioadele de activitate ale acestora.pârâul Solonet. printr-un proiect PHARE „Achizitie de echipa mente pentru reteaua de monitorizare a depozitelor de deseuri provenite din industria extractivamonitor izarea factorilor de mediu pentru 5 iazuri de decantare din zona Bucovina”. • Pentru urmarirea nivelului ape lor subterane d in corpul iazurilor de decantare din jude tul Suceava.coord. 30 . atât în perioada de activitate cât si în perioada postînchidere. Aceasta contamina re. Cuantificarea nivelului de poluare. Astfel.economici. Evaluarea impacturilor specifice Evaluarea impac tului asupra mediului produs de activitatile miniere este un proces complex. trebuie sa fie parte a planului integrat care va sta la baza oricaror actiuni.ecologici. ce a deservit UP Cali mani. 2003). S. Practic. Dracea. se urmaresc prin masuratori topografic e lunare ale reperelor montate pe taluzul si berma depozitului. Institutul de Cercetari Biologice IasiStatiunea de Cercetari „ St ejarul” Piatra Nea mt.s-a efectuat doa r la Sucursala Salina Cacica. care trebuie sa aiba la baza o serie de indicatori atât de mediu. Ac esti indicatori..A. Pâna în prezent nu a existat o monitorizare a DAR. a realizat o analiza a poluarii a tmosferei cu pulberi sedimentabile în punctele critice de pe Vaile Suha si Moldova (sectorul Tarnita . IPROMIN S. Ea trebuie sa se concen treze pe cei mai adecvati indicatori de performanta si. în luna augus t 2009. din lipsa de fonduri. de obicei. reprezentativi pentru f unctionarea norm ala a unui sistem.cunoscuta ca Drenajul Acid al Rocilor (DAR) implica. - 2. si doar pe perioade de terminate de timp.deplasarile orizontale ale corpului iazului. Bucuresti a realizat un studiu asupra cauzelor si solutiilor de eliminare a efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarnicioara si a poluarii chimice a pârâului Brateasa (M. Poarta Veche si Valea Strjii ce au deservit UP Tarnita. în functie de regimul meteosinoptic si de desfasurarea fazelor în procesul de productie. ? Urmarirea stabilitatii iazurilor de decantare. nu s-a mai facut o monitorizare a acestuia. Desi fen omenul a continuat si dupa anul 2003. În arealul si zone le de influenta ale u zinelor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. în baza unui Contract de cercetare stiintifica cu Sucursala Miniera Gura Humorului. s -au rea lizat foraje pentru piezometre.C. sau dupa 1990. • Deformatiile. în vederea elaborarii uno r studii de impac t asupra mediului. o monitoriza re – dar nu sistematica. Apa de scurgere care dreneaza lucrarile miniere si depozitele de steril mineral este contaminata ca rezultat al reactiilor ch imice cu rocile expuse în urma operatiunilor miniere. în anii 1995 si 1996.Fras in). modificar i si îmbunatatiri. Monitoriza rea are toate sansele sa reprezinte o parte integrant a a strategiilor de administrare a DAR. Tarn ita. ca urmare a aparitiei exfiltratiilor cu încarcare mare în Fe din iazul de decantare Tarnicioara. în subordinea caruia se afla uzina. pentru iazurile de decantare Dealu Negru si Pârâul Cailor ce au deservit UP Fund u Moldovei si pen tru iazul de decantare Dumitrelu. de asemenea. din localitatea Pârtestii de Jos. unde se fa c de terminari fizico. în emisa r. în perioada 2002-2003. foraje pentru inclinometre si câte un modul Data Logger pentru colectarea informatizata a datelor pentru iazurile de decantare Tarnicioara. ca urmare a unor comenzi din partea operatorilor economici catre institutii de specialitate. P. oxidarea su lfurilor metalice în conditii ac ide .chimice a le calitatatii apelor reziduale evacuate de la instalatia de recristalizare a sarii. la U. cu o exceptie si anume când.câ t si socio.determinari ale cantitatii de pulberi sedimentabile în incinta si în zona de influenta a uzinei.

relatii eco logice.mediu grav afecta t de activitatea umana.alterarea stratului superficial. condensatori cu PCB).5 2 6 -10 31 .matricea III: procese de prelucrare (receptie minereu. . .matricea V: acciden te si factori de risc (accidente operationale. . ca rezultat al raportului dintre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate.. rezervatii naturale) Important Major.macinare.matricea IV: depo zitarea si tra tarea deseurilor (amp lasarea si depozitarea deseurilor tehnologice. considerati spec ifici pentru factorii de mediu analizati. expediere preparat minier). rezultând urmatoarele grupe de activitati care afecteaza mediul: . 2002). cum ar fi: salinizarea resurselor de apa. Grila de apreciere a amplitud inii magnitudinii si importantei impactului (indicele de impact) Ma gnitud ine Nota Impo rtanta Nota I Im pact Indice Im pact M Mediu antrop izat. reprezinta una dintre cele mai bune modele de evaluare globala a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile asupra f actorilor de mediu da torita posibilitatilor mari de a lua în analiza o gama foarte mare de componente de mediu si diverse forme de activitati care pot genera impact asupra mediului ( V. acumularea scurgerilor de produse petroliere si uleiuri uzate.caracteristici fizico. am ales doua metode: ? O metoda cantitativa . depuneri pulberi sedimentabile. metodele de evaluare globala a impactului fiind multicriteriale.modificarea debitului si cur surilor apelor de suprafata.etc. sfarâmare. recreere. baraje. drumuri. adaptata dupa matricea Leopold.ecosisteme 1 Foarte importa nt(zone 1 reduse Poluare majora 2 rezidentiale. 2002). . ap ei. acidifier ea resurselor de apa.chimice ale: solului. Ca racteristicile de mediu care se urmaresc într -o analiza a impact ului sunt: . ? O metoda calitativa . bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte o stare generala a unuia din factorii de mediu analizati si apoi corelarea acestora printr -o metoda grafica (Rojanschi V. reabilitarea ecologica a siturilor miniere). utilitati.flora. cabluri de tensiune electrica.sunt evaluati cantitativ si calitativ.2. depozite de substante si preparate chimice periculoase). scurgeri din conducte tehnologice. filtrare. a emisiilor atmosferice. Pentru evaluarea impactului produs de activitatile de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. retele de transport). metoda (ilustrativa) de apreciere globala a starii de calitate a mediului. a zgomotului si vibratiilor. Modelul matriceal general de evaluare globala a impactului asupra mediului.nealocarea de fonduri pentru remedierea. Rojans chi.factori culturali: utilizarea terenurilor. aerului. Bra n Florentina. constructii de pozite materii prime si reziduuri preparare. Tabelul nr.mediu d egradat. Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de a precier i sintetice. matriceala. fauna. descarcare ape uzate menajere. depozitare. ecosisteme distruse Semnifi cativ . influenta canalizarii.matricea I: modificarea habitatelor. . periculos formelor de viata MxI 1. factorul politico. . metoda Leopold. alterarea hidrologiei subterane. descarcare ape u zate tehnologice . Am adaptat matricea la specificul activitatii de preparare a substantelor minerale utile.economic. estetic si interesul oamenilor( sanatate si securitate. . flotare.matricea II: transformarea terenului si constructiilor (incinte industriale. Aceasta metoda se bazeaza pe calcu larea unui indice de poluare g lobala. deversari de material steril datorate unor eveniment e climatice deosebite. diguri.

prin intro ducerea sistemu lui de managemen t al mediului la Sucursala Salina Cacica. În ceea ce priveste modelul matricea l general de evaluare globala a impactului asu pra mediului. ramâne înca pen tru EM Calimani si UP Tarnita. asupra caracteristicilor si conditiilor de mediu existente în fiecare areal. indicele de poluare globala pentru cele doua unitati de prelucrare ramase în activitate. la care amplasarea iazului 32 . Situatia cea ma i grava.04 3. producând tulburari 11-15 formelor sensibile de viata Poluare redusa 4 Ma i p utin imp ortant 4 Mediu -mediu afectat de activitatea umana. periculos pentru formele de viata.03 1.11 . datorita retehnologizarilor dar si reducerii activitatii. Pentru o evaluare globala a starii de calitate a med iului. adaptat dupa matricea Leopold (figurile 12-16) este de remarcat fap tul ca cele mai expuse accidentelor si factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de Preparare Tarnita. umane în limite adm isibile 16-20 Mediu natural nesemnificativ afectat 5 Neimport ant 5 21-25 Valorile amplitudini i magnitudinii si ale importantei impactului le-am stabilit pe baza evaluarii efectelor poluan tilor specifici activitatii de procesare a substantelor minerale utile pentru fiecare unitate de preparare în parte.79 IPG Figura nr. producând disco nfort Scazut . evaluarea indicilor de poluare globala indicând un mediu grav afectat de activitatea umana. a legislatiei aparute în anul 2008 referitor la deseurile din industria e xtractiva si de preparare precum si a celei referitoare la inves tigarea mediului geologic contaminat. 5 1 0.mediu sup us efectului activit. c a rezultat a l efectelor sistemice ale activitatilor de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava. cele doua unitati fiind urmate îndeaproape de UP Fundu Moldovei.81 3.Uzina de Preparare Iacobeni si Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în limite admisib ile.03 1.Polua re de nivel med iu 3 Im portan ta medie 3 Ma re -m ediu afectat de ac tivit. Valoarea indicilor de poluare globala pen tru unitatile de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava Se observa faptul ca. 5 2 1. 5 0 Uz ina de prepar are Fundu M oldovei Sal ina Caci ca U zi na de pr eparar e Tar nita Exploata rea m ini era Cali m ani U zi na de pr eparare Iacobeni 2. precum si Uzina de Preparare Fundu Moldovei. da torita obligativitatii respectarii nor melor de mediu. 5 3 2. în figura 95 este prezen tata o co mparatie a indici lor de poluare globala calculati pentru cele cinci unitati de procesare. umana. IPG 3.

m. acumularea de apa din precipitatii a condus la activarea unei sonde inverse inactive de pe plaja iazu lui si totodata a aparut o ravena adânca în corpul taluzului principal. Iacobe ni D.chimice 13 12 13 IM Calim ani B.P. Suceava 33 17 50 60 18 70 80 valori im pact . care au antrenat material steril spre cursul p. Relatii ecologice 18 20 30 40 Matricea I.000 m3 de apa în amonte de b araj. Fundu M old ovei A. Tarnita masuri de stabilizare au demarat numai pentru iazul de decantare Tarnicioara. În vara anului 2008 însa. Conditii biologice 15 15 16 Salina Cacica C.P. în zona barajului de coada de la Tarnicioara. Acest eveniment atrage sever atentia asupra necesitat ii monitor izarii stab ilitatii iazului de decantare atât pe durata executarii lucrarilor de reconstructie ecologica. în zona Scaldatori s-au acumulat circa 100. lucrarile începând în anul 2008. Valori medii ale impactului actiunii „modificarea regimului” în un itatile de preparare a s. pr in care erau exfiltratii cu un debit de aproximativ u n 1 m3 /s. 15 15 13 16 21 0 10 12 16 15 U.de decantare Dea lu Negru si a instalatiei de prelucrare în intravilan constituie o permanenta sursa de nesiguranta pentru locuitorii din zona . În ac est context.P. Modificarea regimului Figura nr.12. ca urmare a ploilor torentiale. T arnita 13 14 14 U. La U.u. din cauza blocarii cu aluviuni a intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare. din jud. Caracteristici fizico. Din punct de vedere a l modificarii regimului. Brateasa. Factori culturali U.P. data fiind magnitudinea poluarii. impactul este semnif icativ la EM Calimani. cât si în pe rioada post închidere.

Valori medii ale impactului actiunii „procese de prelucrare” în unitatile de preparare a s.P.u. Procese de pre lucrare Figura nr. T arnita 12 10 15 U. Valori medii ale impactului actiunii „transformarea constructiilor” în unitatile de preparare a s.P.m. Conditii biologice Salina C acica C. Suceava 34 . Fundu M oldo vei A. Iacobeni 20 30 40 50 60 70 80 valori im pact Matrice a II. din jud .chimice IM Calim ani 9 6 16 9 14 15 B. Caracteristici fizico. Suceava 18 12 16 U. Tra nsform area Te re nului si a constructiilor Figura nr. di n jud. Iaco beni 20 30 40 50 60 70 valor i im pact Matricea III.P.P. Caracteristici fizico. Relatii ecologice 14 13 17 U.13 14 12 15 16 0 10 14 14 12 17 16 0 10 12 12 13 U.chimice 13 11 13 IM Calim ani B.13.P. Factori culturali 16 18 17 15 18 18 D.m.14. Tarnita 14 12 13 U.P. Factori culturali D. Fundu Moldov ei A. Relatii ecologice U. Conditii biologice Salina Ca cica C.u.

Fundu Moldovei A.P. De pozita re a si tra ta re a de se urilor Figura nr. Suceava U. Conditii biologice Salina Cacica C.chi m ic e IM Calim ani 7 8 12 9 11 B. Factori cul tura li 9 D. di n jud.P. Conditii biologice Salina Cacica C. Caracteristici fizico.P.P.m.16.Valori medii ale impactului actiunii „accidente si factori de risc” în unitatile de preparare a s. Tarnita 15 14 16 U. 35 .Valori medii ale im pactului actiunii „depozitarea deseuri lor” în un itatile de preparare a s.m. Dificultatile importante la nivelul catitatii de informatie pe factori naturali.P. Re latii ec ologic e 11 12 U. Iacobe ni 0 10 20 30 40 50 60 70 80 valori impact M atri ce a IV.14 16 15 17 20 14 14 13 U.u. Factori culturali 19 17 18 18 18 18 D. la care se adauga lipsa de omogenitate/ coerenta a datelor în diferitele unitati de preparare descurajeaza prelucrarea informatica si fac inco mpatibil demersul cu oricare program de calculator. Relatii ecologice U.P.chimice 15 18 16 IM Calim ani B. din jud. Fundu Moldove i 7 9 9 A. Cara cte ristici fizico. Tarnita 8 9 8 13 11 0 6 9 9 U. Suceava În afara interpretarilor prin referinte matriceale în expresie spatiala cel putin pâna în perioada actua la aceste rezultate nu pot fi redate. ca si precaritatea infor matiei cantitative la nivelul unuia si aceluias i element de refer inta.u. Iacoben i 9 10 20 30 40 50 valori im pac t M atr ice a V. Accide nte si facto ri de ri sc Figura nr.15.

Re zultatele ana lizelor probelor prelevate din exfiltratii (media anuala ponderata).00 1 .pH 6.00 5.drenajul acid al rocilor. si care nu a fost luat în calcul decât o singura data.care au deservit Uzina de Preparare Tarnita si în iazurile Dealu Negru si Pârâul Ca ilor. în vederea identificarii unor prioritati de actiune si a masurilor cele mai ef iciente pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu. urmarind legislatia de mediu existen ta în domeniu. Ulterior închiderii obiectivului nu s-au mai produs.00 7 .50 unit . P oarta Veche. am analizat în timp ac est fenomen. care a deservit Uzina de Preparare Calimani.7 7 2003-activ 2008-i nactiv u ni 3 .DAR. 50 5 . am considerat posibila si ne cesara o analiza SWOT.00 4 . este Acid Rock Drainage. ca urmare a apa ritiei unei exfiltratii puternice pe taluzul depozitului si care a impurificat chimic apa p. ? Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în eva luarea starii de siguranta a iazurilor de decantare. au fost mentionate exfiltratii acide din depozit într -un studiu realizat de catre SC ICPM SA Baia Mare în 1993. pe domeniile: apa.00 2 .00 5. Valoarea pH – DAR iazuri de decantare 36 . APM Suceava asupra aciditatii/alcalinitatii precipitatiilor din judet.5 3 8.50 6 .6 5 5 . aer. Valea Strajii.00 6 . evaluând riscul pent ru iazurile de decantare care au deservit uzinele de preparare a substantelor minerale utile. atât pe perioada functionarii lor cât si dupa închiderea unitatilor.ce au deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei.73 5.Drenajul acid al rocilor l-am remarcat ca fiind prez ent în iazurile de decantare Tarnicioara. interpretând si operând datele rezultate din analizele efectuate de: Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol din zonele afectate de activitatile miniere.00 5 . la iazurile de decantare Tarnicioara. Moldova).deseuri. la iazul de decantare Tarnicioara.00 6.00 6. Valea Strajii. Pentru fiecare domeniu în parte am lua t în considerare stadiul f iecarei u nitati de preparare la nivelul anu lui 2008.0 0 5. Neagra Sarului. Pentru iazul de decantare Dumitre lu.17. Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava si Directia Apelor „ Siret” Bacau pentru determinarea starii ec ologice a cursurilor de apa (indicatori fizico.00 0 .Calitatea actuala a med iului în arealul unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava Pe baza cuantificar ii nive lului de poluare rezultat din desfasurarea a ctivitatii de p reparare a substantelor mine rale utile în cele cinci uni tati economice de profil din jude tul Suceava . Poarta Veche.00 8 .3. în anul 20 02. Brateasa.chimici si biologici) receptoare finale ale apelor impur ificate la trecerea pr in perimetrele miniere (respectiv râurile Bistr ita. Dealu Ne gru si Pârâul Cailor. conservarea biodiversitatii si cel soc ial. sunt redate în figurile 17-20: 9 . urmarind si analizând DAR. sol.00 Ta rnic ioar a Vale a Str ajii Po arta Vec he Dea lu N egru P ârâu l Ca ilor NTPA 0 01/ 1998 F ara d ate Figura nr.

00 20. 00 15.20 0.00 N TPA 001 / 199 8 Po ar ta Veche D ealu N eg ru Pâr âu l C ailo r Figura nr.00 1. 70 1. 00 300 . 00 400 . 00 6. 00 800 .70 2. 28 Fara dat e 0.m g /l 1000 . 17 5. 90 0. 00 500 . 00 200 . 00 5. 31 Tarn i ci oar a Valea Str aj ii 14. 00 0.40 77. 87 78. 00 700 .03 2003-acti v 2008-i nacti v 163. Concen tratia ionilor de fier – DAR iazuri de decantare m g/ l 40.00 Tarnicioara Valea Straj ii Poarta Vech e Dealu Negru Pâr âul Cailor NTPA 001/ 1998 3. 00 2003-activ 2008-inactiv 25.50 Figura nr. 90 5. 00 900 .19.80 0. 00 600 .43 13. 00 10. 00 30.00 35. Concen tratia ionilor de zinc – DAR iazuri de decan tare 37 . 00 932. 16 6. 00 38.50 F ara d ate 100 .96 0.18. 35 0.

ceea ce. este redata în tabelul nr . arata necesitatea urgenta a evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare. Am rea lizat evaluarea calitativa a riscului de med iu pentru iazurile de decantare aferente unitatilor de preparare Tarnita (cu exceptia iazului de decantare Ostra. ? Evenimentele produse datorita precipitatii lor abundente din ultimii ani.14 15-19 20-25 Niveluri de risc Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice 38 . exfiltratiile oprindu-se în perioadele secetoase.25 0.3.44 1. 00 Tarni cioara Val ea Str ajii Po arta Veche Dealu Negru Pâ râul Cailo r NTPA 001/ 1998 0. 60 0. fiind un iaz de coasta. 20 Figura nr. 40 1. Cuantificarea nivelurilor de risc Nota 1. Fundu Moldovei).35 0. în arealele unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. . 20 1. 40 0.exfiltra tiile din iazuri au în general o încarcatura în metale grele peste limitele stabilite de normativul NTPA. 00 0. 20 .56 0. 60 1. iar exfiltra tia de la baza taluzului principal semnifica acumularea unui volum de apa care poate determina glisareacorpului iazului în aval.17 0. Concentratia ionilor de cupru – DAR iazuri de decantare Ana lizând datele obtinute în urma analizelor efectuate. Fundu Moldovei si Calima ni.3: Tabel nr. impune necesitatea unui studiu urgent de verificare a stabilitatii. lacul acumulat în spa tele iazului denota un drenaj ineficient.24 0. de dimens iuni mai mici. Ceea ce a ramas dupa valorificarea iazului de decantare Valea Hajului (UP Iac obeni) este asecat si înierbat. 80 0.99 2003-acti v 2008-i nactiv 0. respectiv al biosolubil izarii sulfurilor din steril. care este stabilizat si înierbat). precum si pe cele proven ite din observatiile directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a comportamentului iazurilor de decantare.iazul de decantare Dealu Negru (U.10 0. cu un debit consta nt.00 1.4 5-9 10. prezinta o tasare si o asecare mai b una.P.10 Fara date 0.P.exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii (U. coroborat cu aparitia lacului din spatele depozitului.001/2002 si sunt rezultatul fenomenelor de drenaj min ier acid. Grila de cuantificare a nivelurilor de risc pe care am utilizat-o. Tarnita) are un aspect artezian.m g/ l 1. . se pot formula urmatoarele concluzii: .

4. Informatiile detinute se combina într-o estimare a riscului. Brateasa). afectând totusi calitatea apei p. când numai datorita interven tiei rapide ca ntitatea de steril scurs prin galerie a fost relativ mica . Evaluarea riscului la iazul de decantare Valea Strajii . Valea Strajii afectarea stabilitatii iazu lui de acumularea de apa din spatele digului de capat rupe ri sau strapungeri ale digului principal colmatare a putului colector al apelor p. 3. 6. am tinut cont de faptul ca antrenarea depozitului pe cursul de apa Brateasa. 4. cedarea galeriei de deviere a cursului p. 2.UP Tarnita Nr. cratere ( sufozii cu antrenari de steril). Nefunctionarea (înfundarea) sistemului d e drenare al pârâului Scalda tori (în situatia producerii unor precipitatii abunden te sau a cedarii canalului de subtraversare) determina colec tarea apelor pluviale pe platforma iazului si cres terea brusca a nivelului hidrostatic din masa de steril. precu m si probabilitatea producerii evenimen telor cu risc de mediu si consecintele acestora sunt introduse în matricea de evaluare calitativa a riscu lui si a nive lurilor de risc pentru fiecare depozit de steril uzinal în pa rte. Tabel nr.Problemele iden tificate. Evaluarea riscului la iazul de decantare Tarnicioara .UP Tarnita Nr. 2. Valea Strajii si Dealu Negru este prezentata în tabelele 4 -6. alunecari de teren co lmatari la gratarele de protectie de la intrarile în tunelurile de subtraversare Tarnicioara si Scaldatori avarii la sonda inve rsa 3 4 2 3 3 5 5 3 3 3 15 20 6 9 9 4 4 16 4 3 12 Nive lul max im de gravitate atribuit pericolului de cedare a galeriei de subtraversare Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal. pe baza observatiilor directe. a istoricu lui comport arii iazurilor de decantare din punctul de vedere al stabilitatii. conform relatiei (OM nr. ravene (santuri). ar afecta grav gospodariile situa te de -a lungul vaii în loca litatea Ostra. crt. Cedarea galeriei de subtraversare ar conduce la subducerea masei de steril spre valea pârâului Bratea sa (cum s-a întâmplat în anul 2001. Natura per icolului Probabilitate a Consecinte Nivelul de risc 1. blocând si drumul judetean FrasinBrosteni. influe ntând în mod sensibil stabi litatea digurilor iazului. De asemenea. 5.5. a analizelor.184/ 1997) : R= P x G Unde: R= riscul aparitiei unu i eveniment P= probabilitatea aparitiei G= gravitatea (consecinta) perico lului Evaluarea riscului la iazurile de decantare Tarnicioara. dat fiind configuratia vaii (îngusta) si volumul mare de material din iaz. este în strânsa legatura cu gradul de afect are a structurii galeriei. cedarea galeriei de subtraversare Sca ldatori ruperi sau strapungeri ale digului principa l ruperi ale digului de capat Tarnicioa ra rupe ri ale digului de capat Scaldatori exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. 2 3 2 3 3 5 5 3 6 15 15 9 39 . crt. Tabel nr. Natura pe ricolului Probabilitate a Gravitatea Nivelul risc 1. surpari. 3. 4. marimea bazinului colector al ramurii Scaldatori si geometria iazului de decantare. 7.

m. Am a preciat ca destul de mare probabilitatea de colmatare a putului colector si ca mare cea de avarie la sonda inversa. constituie un risc permanentpentru comunitatea locala.m.m. cratere (sufozii cu antrenari de steril). 6.. la care preluarea apelor pârâului cu acelasi nume se face prin galerie ocolitoare. alunecari de teren avarii la so nda inversa 3 3 9 4 3 12 În cazul iazului de decantare Valea Strajii. urmate de deplasarea materialului înspre cursul râului Moldov a. 4. surse de poluare a subterane din arealul uzinelor de apelor de suprafata si subterane preparare s.u. Amânarea masurilor de stabilizare. 3. cratere ( sufozii cu antrenari de steril). Evaluarea riscului la iazul de decant are Dealu Negru .5.6. Natura per icolului Probabilitatea Consecinte Nive lul de risc 1. ravene (santuri). crt. ca un aport permanent. Persona lul care supravegheaza iazurile Dealu Negru si Pârâul Cailor nu dispune de mijloace de interventie rapida în caz de avarii. ? În ceea ce priveste analiza SWOT pen tru activitatea de preparare a s. prin versan t. Valea Strajii exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. 5.reabilitare ecologica a iazului accentueaza ravenarile adânci de pe taluz ul principal. Valea Strajii tinâ nd cont de frecventa precipitatiilor abundente din areal si de lipsa supravegherii si a posibilitatii de interventie rapida (accesul la iaz este îngreunat de ruperea drumului).UP Fundu Moldovei Nr. 2. în imediata apropiere a gospodariilor.5 m) . s urpa ri exfiltratii -DAR -de ape cu antrenari de steril. avarii la sonda inversa ruperi sau strapungeri ale digului principa l nepreluarea izvorului de pe versantul amon te si dirijarea lui în afara co rpului iazului ravene (sa nturi). su rpari.. data fiind pozitionarea acestuia pe malul râului Moldova.9 ha si adâncime de 7. Tabel nr. în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni semnificative (2.u.u. care preia apele limpezite de pe plaja iazului si le dirijea za spre p. ca urmare a c apacitatii insuficien te sau a inexistentei • Asuma rea obligatiilor de mediu impuse sisteme lor de epurare a apelor în acest dome niu de Directivele reziduale Europene • Utilizarea unui volum foarte mare de • Transpunerea Directivelor Europene în apa în procesul de preparare domeniul „ apa” în legislatia (procesarea minereurilor are loc în româneasca mediu umed) • Retehnologiza rile aplicate la Instalatia 40 . alunecari de teren înspre gospodariile situa te în vecinatatea depoz itului 3 3 3 4 4 3 4 3 5 4 9 12 9 20 16 Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru.un esantion a acesteia este redat mai jos: ANALIZA SWOT pentru activitatea de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava Domeniul Apa Puncte tari Puncte slabe • Restrângerea activitatii uzinelor de • Poluarea apelor de suprafata si preparare s. c olmatarea putului colector al acestor ape prezinta risc pentru stabilitatea depozitului prin surp lusul de ape care ar veni.

acestea sunt zone predispuse pentru cercetare . în apa de suprafata (instalatia de recristalizare a sarii. p. su stinute de (Cacica) tehnologiile putin poluante • Modificarea reliefului z onei (Calimani. sunt amplasate în apropierea sau pe cu rsuri • Existenta su rselor de finantare externe de apa.B rateasa. de saramura si steril uzinal în emisar( Ca limani. care asigura elimina rea evacuarilor acc identale de ape tehnologice Alocarea fondurilor pe ntru remedierea eco logica a perimetreleor miniere PietriceluNegoiu Românesc Calimani si pe ntru stabilizarea reabilitarea ecologica a iazului de decantare Tarnici oara • Deversari accidentale de ape de racire cu temperaturi ridicate. subsolul si ecosistemele miniera terestre au fos t afectate (HG 1403/ • Aborda rea amenajarii terenurilor 41 . p. mari consumatoare de apa si de investitii pe cursuri de apa depoz itele de steril uzinal.râul Moldova. Fundu Moldovei.• de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos . a lucrarilor preparare. Ta rnita) Fenomenul de drenaj acid al rocilor are repercu rsiuni asupra calitatii emisarilor(p. 57 0 C).impleme ntare a inundatiilor tehnologiilor pe rformante de epurare a apelor tehnologice uzate • Efectele poluarii ap ei asupra starii de sanatate a populatiei • Nesiguranta iazurilor de decantare a sterilului uzina l poate sa afecteze starea ecologica a apelor de suprafata • Riscul neîndeplinirii angajamen telor asumate în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana Domeniul Sol. neacoperite da r afectate de scurgerile 856/ 2008 din zona de activitate a uzinelor de • Capacitatea de regenerare a solului în preparare ( Tarnita. prin • Dat fiind faptul ca unitatile de programe guvernamentale. Calimani. Cailor) Neimplemen tarea programului de monitorizare a calitatii apelor în pe rimetrele miniere în timpul realizarii lucrarilor de ecologiza re • • • Oportunitati Riscuri • Promova rea la nivel national. Valea Strajii. • Acidifierea suplimentara a solurilor prin emiterea Hotarârii de Guvern nr.Deseuri Puncte tari Puncte slabe • Implementarea Directivei 2006/21/CE • Degradarea solurilor în arealele de a Parlame ntului European si a activitate a unitatilor de preparare Consiliului Eu ropei privind ge stionarea minereuri deseurilor din industriile extractive. • Emiterea pache tului legislativ privind Tarnita. Fundu zonele de exploatare . Cacica ) Depozitarea si manipularea de fectuoasa a substantelor poluante utilizate în prep ararea minereurilor (rea ctivi de flotare) si a produselor pe troliere (Calimani.preparare a Moldovei) sau accentuarea saraturarii minereului de mangan. Fundu Moldovei) modalitatile de investigare si evaluare a • Greutati financiare în sustinerea poluarii solului si subsolului ( HG lucrarilor de reabilitare ecologica a 1408/ 2007) si de refa cere a zonelor în terenurilor de gradate de activitatea care solul. Tarnita.

Iacobeni) Domeniul social Puncte tari Puncte slabe • Dezvoltarea geo turismului(Ca cica) • La sistarea activitatii. datorita • Impactul asup ra siguran tei salariilor mai mari din sectorul minier • Posibilitatea accesarii de fonduri co munitatilor adiacente uzinelor de 42 . azbest. a Agentiei • Poten tiale tensiuni între co munitatile Nationale pentru Dezvoltar ea si Implementarea Programelor de locale si luc ratorii migranti. prin degradarea indusa antropic • Existenta su rselor externe de finantare • Alunecari de teren pentru reabilitarea ecologica a s iturilor contaminate • Contaminarea so lurilor cu metale grele. de care populatiei. Cacic a) elaborarea unui Program National • Inexistenta ghidurilor de investigare si privind Protectia si Conservarea evaluare a siturilor contaminate Solului • Nerespectarea catego riei de folosinta • Aparitia de tehnologii noi de tratare adecvate pentru terenurile redate în depozitare a sterilului uzinal si a unor circuitul economic noi oportunitati de valorifica re a acestora (U. • În Strategia Nationa la pentru substante pericu loase (produse Dezvoltare Durabila a României. dezvoltarea monoindus triala conduce la someri fara • Acces la informatie. a relatiilor si ide ntitatilor actiunilor de dezvoltare a zonelor locale (Ostra. uleiuri uzate. prevazutape termen mediu Tarnita. Fundul (populatia rezidenta în zona Moldovei. prin • Conflicte generate de utilizarea si consultarea populatiei la dezvoltarea proiectelor miniere gestionarea terenurilor (Fundul Moldovei. cf. etc. ca re pot Reconstructie a Zonelor Miniere care duce la reconfigurarea structurilor are drept scop promovarea masurilor si sociale. Ostra. Iacobeni) miniere si atenuarea impactului social • Activitatea unitatii miniere genereaza produs de restructurarea sectorului ve nituri mari pentru un segment al minier populatiei. în anul 1997. Pârtestii de Jos) amplasamentului unitatilor de preparare) • Cresterea nivelului de trai. . pe troliere. regulilor si alternativa locala practicii internationale.2020 . prin expunere directa beneficiaza si comunitatile locale (luc ratorii minieri) si indirecta (Cacic a. fara implica rea în prob lemele comunitatilor locale Oportunitati Riscuri • Existenta su rselo r externe de finantare • Modificarea calitatii naturale a pentru gestionarea deseurilor solurilor. de catre • Afectarea starii de sanatate a companiile miniere. având ca unic scop productia.Calimani. fapt ce se rasfrânge negativ asupra populatiei neimplicate în proiectele industriale • Poluarea estetica Oportunitati Riscuri • Crearea de retele de utilitati. costurile vietii cresc. este materiale bituminoase.2030.• Alocarea de fonduri pentru reabilitarea eco logica a perimetrelor miniere PietriceluNegoiu Românesc Calimani 2007) de grada te în perspectiva limitata. Orizonturi 201 3. cel implicat în proces ul de productie. Ostra) • Înfiintarea . Bros teni. ca urmare.P.

de a întelege mai bine modalitatea de remed iere a acestor efecte si de a pregati sectorul pentru Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Durabila care urma sa se tina la Johanne sburg. rezultând astfel turte de namol filtrat cu o 43 . asupra factorului socio.atât cea extractiva cât si cea a prepararii substantelor mine rale utilereprezinta un sector important al economiei. instalatiile de prelucrare fiind. Reducerea impactului sistemic. ? Metode tehnice de reducere a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile ? În perioada de constructie.operare a unitatilor de preparare substante minerale. are preva zute tehnologii performante de prelucrare. În acest sens. ca un prim pa s. U.document care contine informatii în legatura cu articolului 16 alin. Aceasta cunoastere trebuie sa se bazeze pe o inventariere s i cercetare sistematica a siturilor potential degradate cu stabilire a u nor prioritati în privinta necesitatilor de remediere. În spiritul celor mentionate. lansat în 2000 si care urmarea sa explice car e es te cea mai buna metoda prin care sectorul poate contribui la e volutia catre modele durabile de dezvoltare economica. asupra sanatatii populatiei. este necesar sa fie selectata optiunea tehnologica cea mai performa nta ecologic. cunoasterea lor cât mai completa si într-un cadru de deplina transparenta. Pent ru elaborarea unei politici adecvate în acest domeniu este necesar ca mai întâi sa se cunoasca ex istenta si importanta problematicii acestor situr i si apoi. cu reducerea volumului de material steril uzinal prin filtrarea acestuia. U.P. pentru a pregati un studiu al sferei de activitate. într -un sir de eforturi initiate de catre compan iile miniere cu scopul de a schimba perceptia publicului asupra efectelor distructive ale mineritului.economic. Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos) Nerespectarea legislatiei de mediu da torita problemelor sociale Lipsa atractivitatii inves titionale în zone cu grave probleme de mediu 4. cu utilizarea unor reactivi cu grad redus de toxicitate. tinându-se cont si de „ Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile în Industria Metalelor Neferoase” .1. este imperios necesara existenta unei legislatii adecvate. P. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediulu i (Directiva IPPC). Sa încheiat un contract cu Institutul International pentru Mediu si Dezvoltare (IIED). Activitatea de preparare este strâns legata de cea de exploatare a resurselor. Fundu Moldovei. amplasate în imediata apropiere a zonelor de extractie a substantelor minerale utile. în vederea obtinerii de concentrate de Cu si Zn. care se deschide în incinta industriala din comuna Iacobeni apartinând SC MINBUCOVI NA SA. din ratiuni economice. P. Ta rnita. Acest studiu recomanda Proiectul pentru Minerit. Metale si Dezvoltare Durabila (IMMDD) si sfera sa de activitate un proces de cercetare si consultare independent. noua dintre cele mai mari co mpanii miniere ale lum ii au lansat Initiativa Globala pentru Minerit.emis în decembrie 2001. de gr adul de risc si de utilizarea dorita.externe pentru regenerarea eco nomica a zonelor miniere socio - • • preparare ( U. Iacobeni. în anu l 1999. fiind sursa de materii prime si co mbustibili pentru celelalte ramuri economice. cu sprijinul Cons iliului Mon dial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD). unitatea de preparare a minereului polimetalic Manaila. ? Cadrul legislativ Ca metoda si ca baza de implementare a unor metode tehnice de reducere a impactului activitatilor miniere asupra factorului ecologic. reabilitari eco logice 4. Tratarea fiecarui sit trebuie sa se faca în functie de impactul sau asupra mediului. Metode de reducere a impactului ac tivitatii de preparare a substantelor minerale utile Industria miniera. în general. de doi ani.

asa cum se întâmpla în situatia particulara a siturilor miniere cu activitate sistata din judetul Suceava. de constructie. sare. ? La închiderea activitatii de preparare a substantelor minerale utile . care sa tina cont de particularitatile fiecarui tip de tehnologie utilizata în procesul de flotatie. Toate aceste aspecte indica necesitatea implementarii unu i pro gram de monitorizare a surselor potentiale de emisii de noxe în mediu si utilizarea acestuia ca un instrument de management al riscului. ? Introducerea controlului si reglarii automate a proceselor de preparare a minereur ilor cu ajutorul calculatoarelor de proces este o metoda care ar asigura supravegherea întregului proces de flotare. care s-au manifestat puternic în zonele monoindus triale. Populatia activa/ someri la nivelul anului 2008 Localitate a Brosteni Cacica Iacobeni Ostra Pâ rtestii de J os Saru Dornei Po pulatie activa 2175 1121 1842 1063 919 1961 Some ri 410 268 227 219 104 156 Rata somajului ( %) 19 24 12. 44 . Oita. înch idere si abandonare pe termen lung a activitatii miniere. mangan . s-a resimtit o relaxare a presiunii somajului. ? Reducerea la minimum a reziduurilor din industria de prelucrare a substantelor miner ale utile Este deosebit de importanta stabilirea unei metodologii mana geriale care sa asigure un mangementul ambiental sigur al reziduurilor de decantare în faze le de proiectare. ? Instrumente socio -economice pentru reducerea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile Începând cu anul 1997. tehnologie care este determinata de tipul substantei minerale utile preparate: minereu complex. prin demararea în anul 2008 a activitatii de reconstructie ecologica în perimetrele miniere Tarnita si Calimani.umiditate de 6.prelucrare a masei lemnoase. În scurt timp (per ioada 1997-1998) numarul angajatilor s-a redus cu aproape 60 %. o parte din populatia activa gasindu-si un loc de munca conform pregatirii profesionale. s-a initiat un program de reducere accelerata a locurilor de munca în industria miniera.3 21 11. Deos ebit de importan ta este elaborarea unui Plan de interventie în caz de urgenta. realizându -se si o monitorizare au toma ta a cantitatii si tipurilor de noxe evacuate în mediu. sulf. 2008. Direc tia Judeteana de Statistica Suceava este prezentata rata somajului (tabel 7). emis de Institutul National de Statistica Bucuresti. Procesul a surprins însa autoritatile nepregatite sa faca fata problemelor sociale asociate. cu scopul de a favoriza reorganizarea si efortul de restructurare. este necesar sa se adopta metode de remediere a zonei afectate. Metodele de reab ilitare eco logica nu trebuie sa devina la rândul lor factori de poluare. În Anuarul statistic al judetului Suceava. din co muna Ciocanesti. traditional miniere . cu structuri într -o faza avansata de degradare ceea ce implica (la preluarea de catre constructor a acestor perimetre în vederea executarii lucrarilor de remediere) realizarea unor noi retele de utilitati. de la introducerea minereului brut si prepararea reactivilor. Tabel nr. activitatea preponderenta în prezent este cea de exploa tare.3 8 În localitatea Saru Dornei. organizar i de santier si noi tipuri de deseuri produse pe amplasamente.63% care vor fi depoz itate în cuva amenajata (impermeab ilizata) a unei vechi car iere. ceea ce ar reduce considerabil pier derile de pe flux.7. pâna la obtinerea concentratelor si elimina rea sterilului. exploat are. dupa sistemul APELL . în localitatile în care activitatea majoritara a fost cea miniera În toate localitatile mentionate. baritina. practic abandonate.

acolo unde a mai ramas steril nevalorificat vegetatia s-a f ixat abundent. aceasta s-a dovedit a fi foarte costisitoa re. ca re însa nu poate învinge în lupta cu depozite de steril puternic agres iv. Masur i strict necesare pe termen scurt. Ra ta somajului foarte ridicata din comuna Cacica se datoreaza pe de o parte închiderii instalatiei de preparare din aceasta localitate. ? În ceea ce priveste prepararea sulfului tehnic în Calima ni. pe seama naturii. ridicând rata somajului. având în vedere co ntinutul acestuia: 30. au condus la sistarea activitatii. planur ile si programe le nationale de dezvoltare. mod ificarea morfologiei zonei prin excavari. ma terii prime nevalorifica te.Transportul slamului tehnologic în subteran. 4. constând în rambleerea unora din camerele de exploatare uscata a sarii. un numar de actiuni pe termen scurt. ci doar o diminuare a acestuia.2030 stabileste directiile princ ipale de actiune pentru însusirea si aplicarea principiilor dezvoltarii durabile. unde mestecenii avanseaza pe taluz. Strategia pentru Industria Miniera. unde . a sar ii geme. Forme actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a minereului complex.2005. sau iazul de decan tare Pârâul Cailor. a minereului de mangan. 3. freaticului si apei pârâ ului Solonet.68% NaCl.figura 109) precum si ha lda de slam tehnologic situata pe malul stâng al pârâului Solonet. Iacobeni. randamentele mici. în comuna Ostra. ? Deo sebit de eficace se dovedeste a fi însasi viata naturala. multi lucratori de la UP Tarnita. din cauza nerentabilitatii sale economice si a reducerii subventiilor bugetare. acolo unde conditiile pedoclimatice i-au permis integrare a în peisaj a zonelor afectate de activitati miniere închise: iazul de decan tare Valea Hajului. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României.3.) dar o remediere în sensul îmbunatatirii ca litatii sitului poa te ajuta regenerarea naturala. pentru umplerea golurilor de exploat are. a sulfului.2.78% Mg (OH) 2. din iazul de decantare Dumitrelu sau cu taluzul carierei cu roca purtatoare de mineralizatii de sulf la zi. luc rari rea lizate în perioada 2003. 4. consumurile mari de energie. din 1997 pâna în anul 2008. reducerea cu aprox. 51. elimina o sursa de poluare a solului. aprobata prin HG 615/ 2004 a identificat. asa cum s-a vazut si din analiza calitatii mediului în arealul unitatilor de prelucrare a minereurilor în judetul Suceava. Orizonturi 20132020. nu a însemnat si stoparea impactului asupra mediului.91% CaCO 3. mediu si lung de implementare a masurilor sale. 13. ca acela din haldele Puturosu si Pinu. având locuintele în colonia miniera construita în centrul localitatii. precu m si din considerente financiare (apartamentele le-au ramas în proprietate) au ramas în zona. Atenuarea impactului produs de activitatea miniera a fost lasata. Desigur. 70 % a activitatii de exploatare a sarii. co nditiile de exploatare nerentabile e conomic. continuturile slabe în sulf ale zacamântului si „solutia“ de eficientizare a productiei prin realizarea inacceptabila a unei fabrici de acid sulfuric în plin Parc National-. contaminarea solului cu produse petroliere. s-au dezafectat si clad irile vechii instalatii de preparare prin evaporare (exist au aici 1 0 evaporatoare încalzite cu combusti bil petrolier. în comuna Pârtestii de Jos (unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii). de pozitari de deseuri miniere.În schimb. 4% H2O. este improriu a se urmari o reconstituire a calitatii initiale a arealului afectat de activitatea miniera (daca se are în vedere numai antropizarea solului. a baritinei Re structurarea sectorului minier. med iu si lung de limitare a impactului activitatilor de preparare a substantelor minerale utile În completarea obiectivelor ce deriva din strategiile. etc. înc hiderea sectiei de prelucrare lapte ( la toate aceste unitati economice lucra populatia bastinasa). ? Cu ocazia lucrarilor de închidere a doua orizonturi de exploatare subterana la Salina Cacica. 45 . de asemenea.

s ubsolul si ecosistemele terestre au fost afectate.a desfasurat în perimetrul minier Calimani. care pot inform a destul de precis asupra starii de stabilitate a acestuia. Deo seb it de utila este si elaborarea/ implementa rea unor metode eco logice de remediere a locatiilor miniere în care a fost sistata activitatea. mediu si lung. sol.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. 46 . c) Pe termen lung . . pe s ite-ul Agentiei Nationale pe ntru Protectia Med iului gasindu-se. o evaluare socio . Sunt zone unde dezvoltarea monoindustriala a dus la accentuarea severa a saraciei dupa închiderea unitat ilor miniere (cum este localitatea Ostra). privind refacerea zonelor în care solul.Proiectul derulat de ICAS Câmpulung Moldovenesc în perioada 1993. pe termen scurt. dar cu rep ercusiuni po zitive si asupra ca litatii med iului.Proiectul de cercetare “Reconstructia ecologica prin procedee de micoremediere a solurilor degradate din activitatile miniere” derulat în perioada 2006. din punctul de vedere al starii mediului si al starii segmentului social în domeniul industriei miniere. si de zvoltând/ implementând programe pen tru a stimula cresterea economica în loca litatile miniere si a absorbi anga jatii redundanti din industria miniera.2008 de catre Univers itatea “Alexandru Ioan Cuza” Iasi. În jude tul Suceava s -au închis 71 de perimetre miniere dupa 1991. În acest sens. un inventar al acestora. social . Popa” Iasi. în momentul de fata cu o sit uatia es te dezastruoasa. litic b) Pe termen mediu. atenuând costul social asociat procesului de restructurare. în arealul de influenta al unitatilor de preparare a substan telor minerale utile din judetul Suceava. în parteneriat cu Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T.etc. în faza pilot. Este în curs de derulare pro cedura de ident ificare preliminara a siturilor contaminate/potential contaminate. însa fonduri s-au alocat p entru reabilitarea ecologica a doar 21 perimetre (doua proiecte sunt în derulare: unul pentru perimetrul minier Pietricelu. c onservarea biodiversitatii. pr in reducerea emisiilor si gasirea unor solutii de valorificar e a deseurilor miniere. Încercari în acest sens sunt: . privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului si 1403/ 2007. Dupa anul 2006. consumur i mici de apa. Ce rcetarea s. Deo seb it de atent trebuie urmarita si tratata problema exfiltra tiilor (Drenajul Acid al Rocilor) din corpul d epozitelor de steril uz ina l.Cor oborând cele doua Strategii.Ca limani si unu l vizând doar un segmen t din arealul Uzinei de Preparare Tarnitasi an ume iazul de decantare Tarnicioara). în vederea limitarii impa ctului activitatilor miniere: a) P e termen scurt se impune: • Reevaluarea legislatiei si realizarea unui pachet legislativ unitar care sa stabileasca un cadru de implementare a strategiei globale care va facilita trecerea sectorului minier la economia de piata. putem preciza câteva masuri strict necesare. va promova un proces de restructurare transparent si participativ si va specifica drepturile si raspunderile comunitatilor miniere. redistribuind resursele financiare minelor cu potential de profitabilitate. prin plantare cu vegetatie lemnoasa. Totusi. Un prim pas îl constituie aparitia a doua Hotarâri de Guvern: 1408/ 2007. Guvernul a trebuit sa se concentreze asupra restructurarii facilitatilor de productie ale caror operatiuni vor înceta. consider deosebit de importanta co laborarea dintre institutiile de cercetare si operatorii mine ri în vederea identificarii tehno logiilor celor ma i performante din punct de vedere al eficientei economice (randamente mari. Guvernul trebuie sa implemen teze actiuni si masuri pentru a asigura reabilitarea adecvata a mediului. Universitatea “Ste fan cel Mare” Suceava si Insitutul de Chimie Macromoleculara “ Petru Poni” Iasi.Negoiu Românesc. si având în vedere analiza SWOT realizata pe domeniile: apa. oferind protectie sociala personalului minier disponibilizat. în parteneriat public –privat. de dezvoltare a acestor regiuni.2003 de reconstructie ecologica a haldelor de steril. energie. care ar putea fi de interes pen tru sectorul privat. aer. Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “Ion Ionescu de la Brad” Iasi.).deseuri. perimetre pentru care sunt emise Hotarâri de Guvern de sistare a activitatii.

în aprilie 2008. În toata aceasta perioada de la închidere. ar putea fi foarte utila. au redus nesemnif icativ impactul negativ asupra mediului.. vehiculata dar nepusa în practica. Ideea de „turism minier”. o secventa de preparare a sarurilor de mangan. La înch iderea unei unitati miniere ramân constructii.ecologizarea iazului de d ecantare Tarnicioara în 2008.Proiectul „ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. 66 ha sunt ocupate de cariera. prin care sunt alocate fonduri pentru reabilitarea ecologica. se întinde pe o suprafata de 492.2030. cu implementarea practica în judetele Maramures si Gorj a fos t depus spre f inantare. a bia în anul 2008 masurile s-au pus în practica.Orizonturi 2013. 4. 5 % din activitatea miniera din areal. 10 ha de iazul de decantare a sterilului uzinal. O masura pe care o cons ider necesara este cea . conform principiilor dezvoltarii durabile. în per ioada de practic abandonare dintre momentul sistarii activitatii si ce l al luarii masurilor de remediere ecologica . în timp ce ar putea fi utilizate în dezvoltarea unor afaceri care ar ocupa forta de munca disponibilizata din miner it. au fost emise Hotarâri de Guvern (imed iat dupa închiderea lor).88 ha din care cca. utilitati care. Închiderea în anul 2003 a lucrarilor miniere subterane (prin ramb leerea acestora. se distrug. dat fiind continutul rentabil economic î n mang an a sterilului ( 15% Mn. ? Exp loatarea Miniera Calimani . “Ecorem” din Belgia. o cantitate însemnata din acesta a fost valorifica ta în industria metalurgica. constituind în continuare o sursa majora de poluare a tuturor factorilor mediului natural din zona centrala a muntilor Calimani.2020. 9. 1. ? Uzina de preparare Iacobeni . prin lucrarile de retehnologizare ale ins talatiei de recristalizare a sarii si prin cele de ecologizare. în 14 perimetre miniere si 2004 -2005 în 5 per imetre miniere. ? Sucursala Salina Cacica. pâna în anul 2008 nu au fost deblocate fondurile necesare demararii lucrarilor de remediere ecologica. este cea stipulata în Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a României. a redus sursele de salinizare în special ale apelor de suprafata si freatice. în pofida amplasarii incintei miniere în interiorul Parcului National Calimani.2001. a carei activitate de exploatare/ preparare a sulfului a fost sistata în anul 1997. Din luna mai 2009 Agentia pent ru Protectia Mediului Suc eava. a beneficiat de alocarea de fonduri pen tru stabilizarea.2%S). 30 ha de platforma industriala.colaboreaza ca partener în acest proiect. cca. de catre firma de consultanta si management pe probleme de mediu. aceste lucrari miniere reprezentand doar cca. cuprifer (Fundu Moldovei) si sulfului (Calimani) . toate provenind din activitatea de explorare geologica. activitate ce a generat si sterilul de flotatie depozitat în iazul de decantare Valea Hajului. ulterior.4. Reabilitarea ecologica a arealelor degradate prin ac tivitati miniere în judetul Suceava ? Forme incipiente de reabilitare ecologica Desi pentru cele trei unitati de preparare a minereului c uprifer si baritei (Tarnita). si anume aceea a elaborarii unui Program National privind protectia si conservarea solului. d esi initial pre supunea si eco logizarea iazului de decantare.cea mai veche unitate de preparare a mine reurilor din judetul Suceava. a avut în perioada 1989.Aplicarea fitoremedierii în România”. ? Uzina de Preparare Tarnita . 100 ha de haldele de steril. si doar pentru perimetrul minier Caliman i si pe ntru iazul de decantare Tarnicioara. la care a fost sistata activitatea sec tiei de preparare a baritei în anu l 2003 si a celei de preparare a minereului cuprifer în anul 2007. Lucrari de dezafectare-închidere -reabilitare ecologica în jude tul Suceava s-au realizat în perioadele 1999. 47 . care a deservit Uzina de Preparare Tarnita. 0.4% P.1993. Închiderea sec tiei de preparare a sarurilor de mangan. atât pe platforma Cacica precum si pe platforma Pârtestii de Jos. O alta masura. pozitionat pe valea pârâu lui cu acelasi nume. de „geoparcuri”. constructia de diguri de beton la gurile galeriilor si pozarea de conducte pentru evacuarea apelor de mina si a gazelor emanate din subteran).3% Fe. pe termen lung. a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere.

totusi acestora le lipseste capacitatea corespunzatoare de monitor izare si execu tare a lucrarilor de refacere a mediului. titulari de lice nta. datorita faptului ca la baza digului princ ipal se semnaleaza exfiltra tii ce se mentin în general co nstante si cu continut r idicat în me tale grele ca r ezultat al fenomenelor de drenaj minier acid. Mas urile care trebuie lua te în contextul atât al desfasurarii activitatilor miniere cât si al remedierii siturilor m iniere. are în derulare un proiect de realizare a unui lab orator pe teritoriul judetului Suceava care sa monitor izeze calitatea factorilor de mediu în zonele miniere cu activitate sist ata. sunt: ? Continuarea e xploatarii resurselor minerale solide în conditii de protectie a mediului la standarde internationale (a fost elaborat "Manualul de management de mediu în sectorul minier".? Perspectiva reabilitarii ecologice a arealelor degradate Avându-se în vedere pierderile considerabile înregistra te de industria miniera dupa 1990. reactivi.factor de risc deosebit pe ntru stabilitatea iazului. Lucrari de stabilizare. pe lânga dezafectarile sub atenta supraveghere a instalatiilor care mai pot contine materialul supus flotarii. sunt: ? Monitorizarea gradului de stabilitate a depozitelor de steril uzinal. operatorilor minieri cu capital de stat. sunt necesare la iazul de decantare Dealu Negru care a deservit Uzina de Preparare Fundu Moldovei. în vederea prega tirii ve getarii acestuia. Principalele as pecte care se urmaresc în reab ilitarea ecologica a arealului pe care se desfasoara activitatea de preparare a minereurilor neferoase si nemetalifere. sunt si problemele legate de amenaja rea iazurilor de decantare si de monitorizarea postînchidere al acestora. precum si datorita „lacului” de apa format în spatele digului de coada.ecologizare necesar a fi realizate în arealele un itatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava.. pe baza experientei inter nationale). iaz de coasta care prezinta exfiltratii puternice . acumulare de apa ce ocupa o suprafata de cca. precum si impactul de mediu si efectele rezultate ca urmare a activitatilor de exploatare si preparare a resurselor minerale. concentrate etc. Desi ex ista un cadru de reglemen tari care se adreseaza institutiilor de resort. Monitorizarea este deosebit de importanta pentru iazurile Dealu Negru si Pârâul Cailor. întrucât eva luarea riscului pentru aceste depozite a relevat un potential ridicat de destab ilizare în caz de calamitati naturale. care a de servit de aseme nea UP Fundul Moldovei. • Lucrari complexe rec lama si situa tia iazului de decantare Poarta Veche ce a deservit Uzina de Preparare Tarnita. prin aloca ri buge tare de stat si respectiv dintr-un împrumut acordat de Banca Mondiala. Finantarea cheltuielilor de închidere si reconstructie ecologica a zonelor afectate a fost preluata de Guvern. ? Lucrari masive de reprofilare pen tru a stopa scurgerea de material steril catre cursul râului Moldova. Pe lânga lucrari de consolidare a p eretilor 48 . a nive lului apei subterane din corpul iazului de decantare (deoarece cresterea nivelului acesteia poate conduce la fenomene de sufozie si la crearea conditiilor de alunecare a masei de steril). ? Refacerea mediului a fectat de exploatarile minier e .5 m. SC CONVERSMIN SA. Aces t fapt necesita o atentie deosebita.9 ha. dupa închiderea acestora. dar pentru care din lipsa fondurilor nu se cunoaste data începerii. cu repercusiun i majore asupra comunitatilor din aval. si Valea Strajii care a deservit Uzina de Preparare Tarnita. care este dirijat printr -o galerie de subtraversare a depozitului. • Lucrari complexe impune si iazul de decantare Valea Strajii. cedarea galeriei creând o cale de s curgere a materialului steril spre aval. 7. având o adâncime de cca.cu probleme deosebite în proiectarea lucrarilor de stabilizareecologiza re. precum s i acoperirea întregii suprafet e a taluzului cu un strat de protectie din material filtrant. începând cu anul 1998 s-a procedat la trecerea în conservare si ulterior la înc hiderea definitiva a unor mine si car iere. care au deservit Uzina de Preparare Fundul Moldovei. 2. care ofera un ghid pentru abordarea probleme lor de mediu în industria miniera. ? Iazul de decantare Pârâul Cailor. societate din cadrul Ministerului Economiei care se ocupa de reabilitarea ecologica a perimetrelor miniere din fonduri de la bugetul statului. unde sunt gospodarii. ultimul iaz activ al Uzinei de Preparare Tarnita. este construit pe valea pârâului cu acelas i nume.

când aspectele de mediu au început sa fie luate sistematic în considerare. a tehnologiilor existente cu altele performante. (dupa caz). bilanturi de mediu s-au realizat pentru unitatile miniere. doar la sistarea activitatii lor. impact nega tiv asupra ecosistemelor terestre si acvatice. în Proiectele tehnice de realizare a lucrarilor de închidereecologizare a siturilor miniere. masurile si procedurile si pen tru prevenirea sau reducerea pe cât posibil a o ricaror efecte negative asupra mediului. Ca urmare a necesitat ii investigarii prejudiciilor aduse mediului geologic de catre activitatile poluatoare. degradarea ca litatii apelor ce strabat situr ile miniere si poluarea aerului. exploatare si extractie. În toate amp lasamen tele unde se realizeaza exploa tarea si prepararea unor resurse minerale apar si probleme de mediu. Dezvoltarea intensa a unitatilor miniere în judetul Suceava. cu tehnologii neperformante. Concluzii generale Mineritul poate fi înteles în contextul dezvoltar ii durab ile daca impactul sau negativ complex este bine gestionat. Practic. a sanatatii populatiei. În contextul de zvoltar ii durab ile. punându-se mereu interesul economic înaintea celui pentru mediu. de la prospectare la dezvoltare. preparare. Totusi. precum si din reziduurile organice rezultate din grupurile sociale sau din gospodariile anexe. iar impactul pozitiv este maximizat si co rect distribuit. poluarea apei si aeru lui. mineritul trebuie sa integreze toate dimen siunile de mediu. Re glementarile de med iu în domeniul minier au demarat cu Directiva 2006/21/CE a Parlamentului Eu ropean si a Consiliu lui Eu ropei din 15 martie 2006 privind gestionarea deseurilor din industria extractiva. rezu ltate ca urmare a gestionarii deseurilor din industriile ex tractive”. si pentru stabilirea unor obligatii de mediu ce trebuiau prevazute ulter ior. faunei. se contureaza câteva concluzii: ? Cadrul legislativ • Dupa 1990. florei si peisajului.închidere. care „stabileste cadrul legal privind liniile directoare. care ar trebui facute în regim de urgenta. lipsa unei legislatii care sa reglementeze problemele de mediu (primul act normativ a aparut în anul 1995 si nu exista obligativitatea obtinerii autorizatiei de mediu pentru operatorii economici. care este transpusa în legislatia româneasca pr in Hotarârea de Guvern nr 856/ 2008. în special asupra apei. cu propuneri de schimbare. instalatii de transformatoare electrice. ateliere mecan ice. dupa emiterea unor Hotarâri de Guvern care aprobau sistarea activitatii. Degradarea si p oluarea siturilor miniere nu sunt provocate exclusiv de extractie/ preparare ci pot proveni si din alte activitati sau infrastructuri conexe mineritului: trans porturi.galeiei. închidere si chiar post. degradarea solului. a provocat la grave dezechilibre ale ecosistemelor terestre si acvatice. depozite de combustibili. au fost promovate doua hotarâri de guvern: HG 1408/ 2007 privind 49 . solului. precum si impac turi de natura socio.economica. sau efectuat diferite studii de cuantificare a gradului de poluare pe care îl produceau unitatile de preparare. prin care sa li se impuna respectarea unor norme în acest domeniu) a determinat tergiversare a luarii uno r masuri reparatorii pe ntru zonele afectate de activitatea miniera. se impune o supraveghere permanenta a functionalitatii acestuia. aerului. precum si a oricaror riscuri asupra sanatatii populatiei. sociale si economice în toate etapele proiectului de miner it. în vederea emiterii a vizului de înch idere. Aceste bilantur i nu au ur marit evolutia calitatii factorilor de mediu din zone le miniere ci au reprezentat doar o baza pentru stabilire a u nor masur i orientative de închidere a activitatilor de preparare. care se manifesta prin degradarea terenurilor naturale. Din prezen tul studiu referitor la impactul activitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava.

un sprijin deo sebit de important. în anul 2006). am analizat probele prelevate la APM Suceava si SC GEOMOLD SA Câ mpulung Moldovenesc. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate). În urma investigatiilor efectuate si a prelucrar ii rezultatelor analizelor pen tru calitatea apei pârâului Brateasa care este receptorul tuturor scurgerilor de ape impurificate din incinta miniera. iar în anul 2003 s-au închis Uzina de Preparare Fundul Moldovei si sectia de producere a concentratului de bar ita de la UP Tarnita. pentru evaluarea calitatii solulu i la Uzina de Preparare Tarnita precum si pentru evaluarea în timp a calitatii exf iltratiilor din iazurie de decantare.modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului. precum si costurile enorme pe care le-ar f i presupus retehnologizarea uzinei. sunt de remarcat urmatoarele: concentratile de fier tot al tind sa scada dupa închiderea activitati. ? Consecinte social economice si ecologice ale reglementarilor legale • În judetul Suceava. ? Uzina de Preparare Tarnita Pentru factorul de mediu aer. urmarind evolutia calitatii factorilor de mediu în arealele de influenta ale acestora. nepretabilitatea prepararii tipului de zacamânt polimetalic de la Mana ila în fluxul tehnologic existent la Tarnita. remediere si/ sau reconstructie ecologica a zonelor în care solul. cân d din motive economice dar si ca urmare a incidentelor ecologice (scurgerea unei cantitati însemnate de acid sulfur ic în râul Bistrita) s-a înch is activitatea sectiei de preparare a sarurilor de mangan de la Iacobeni. au avut impact negativ semnificativ asupra aerului în perioada functionarii în special a sectiei de preparare a baritei. Fundu Moldovei. în schimb rezultatele analizelor pentru indicatorii cupru si zinc arata depasiri 50 . în 1997 (practic în 1995) a Exploatarii Miniere Calimani.M. Odata cu închiderea ultimului sector de exploatare a minereului complex din zona Lesu Ursului (perimetru l minier Isipoaia. si nu a solului sau apei (analizele pentru aces ti doi factori realizându-se doar pe baza de comenzi). • Am inventariat sursele de poluare a mediului pen tru perioada de activitate a unitatilor de preparare a substantelor minerale u tile ca si pe cele ra mase dupa închiderea activitatii la uzinele de la Tarnita. care regleme nteaza metodele d e investigare a contaminar ii acestora si HG 1403/ 2007 privind refacerea zonelor în care solul. Iacobeni. analizele SGA Suceava care monitorizeaza calitatea principalelor surse de apa di n judet si SC GEOMOLD SA. ? Evaluarea impactului sistemic al prepararii substantelor minerale utile si al evolutiei unitatilor de preparare dupa închidere • În evaluarea impactului sistemic al activitatii de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava am pornit de la cele câteva studii realizate de institute de specialitate. confirmate în mare parte de cele efectuate în perioada 1995-1996 de catre Statiunea de cercetari “ Stejarul” Piat ra Neamt. Calimani si Pârtestii de Jos. din antrenari de praf de pe digurile si plajele iazurilor de decantare sau de pe platformele tehnologice). “Bucovina” Vatra Dornei. având în vedere ca agentia este unitatea care monitor izeaza calitatea aerului si nivelul rad ioactivitatii în judet. precum si de cele efect uate ulterior pentru elaborarea prezentului studiu. a rezultat ca emisiile de pulberi (de la oper atiile de prelucrare uscata a minereurilor. pe baza determinarilor efectuate în anul 1994 de catre laboratorul S. urmata de închiderea oficiala. ca re cuprindea si unitatea de preparare a sulfului Ca limani. utilizând apoi analizele pe care le-am efectuat la APM Suceava. la care se adaugau cos turile de transport (distanta dintre cariera Manaila si UP Tarnita este de peste 150 km) au determinat închiderea si a sectiei de preparare a concentratelor de cupru si zinc. procesul de disponibilizare a fortei de munca din sectorul minier a înc eput din anul 1993. ulterior reducându-se pâna la stadiul de „fara efecte decelabile cazu istic”. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate (act normativ care stabileste cadrul legal pe ntru desfasurarea activitatilor de curatare.

macronevertebrate (bentos). toa te concentratiile acestor elemente fiind mai mici decât pragul de interventie. respectiv în cel elaborat de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava.zonele de poluare cu plumb si zinc au suprafete mici (cca 2. pen tru vege tatia forestiera. pentru adâncimea 0-5 cm. a sterilului. Valea Straji i si Poarta Veche. iar în mai 2005. Poarta Veche. Analizele efectuate la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava pe probe de sol prelevate de pe o pasune aval de iazul de decantare Dealu Negru. precum s i exfiltra tiilor din iazurile de decantare Tarnicioara. cu riscul reprezentat de acestea în caz de alunecare.constante ale acestor parametri. zooplancton. al laboratorului APM Suceava si cel al SC MINBUCOVINA SA. Scaderea ulterioara a concentratiilor s -a produs ca ur mare a spalar ii acestor urme de catre ploi ori a înde partarii lor (este o pasune part iculara) de catre proprietarul terenului. dat fiind amplasamentul acesteia dar si al iazului de decantare Dealu Negru în zona reziden tiala. precum si scurgerile de material steril din ce în ce mai frecvente din iazul de decantare Tarnicioar a. pe malurile râului Moldova . Pe aceasta pasune cresc afin. Efectele negative ale poluantilor specifici activitatii de preparare asupra ecosistemelor terestre si acvatice au fost relevate în studiile întoc mite de Institutul de Cercetari si Ame najamente Silvice Câmpulung Moldovenesc. dintre care trei prezentând fenomene de drenaj acid al rocilor (Tarnicioara. la indicatorul zinc aratând o crestere constan ta dupa închiderea activitatii. 51 . sursa principala constituind -o iazurile de decantare. inclusiv iazurile de decantare si. cum au fost ce le din vara anului 2008. la precipitatii abundente. Rezultatele analizelor au relevat urmatoarele: . Valorile mari ale concentratiei pen tru ionii metalici sunt determina te de antrenarile de material steril din depozit sau de concentrate si steril uzinal de pe platforma industriala. Valorile în general reduse ale metalelor aval de iaz ul de decantare Dealu Negru se datoreaza probabil fap tului c a în aceasta zona scurgerile de material steril de pe depozit sunt colectate într-un sant de garda. cu ajutorul SC GEOMOLD SA Câmp ulung Moldovenesc . înspre cursurile de apa. aceste conc entratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depozitul de concentrat zincos. Valea Strajii). pentru comun itatile din aval (localitatea Ostra). în lab oratorul caruia au fost efect uate determinari pentru reprezentantii urmatoarelor verigi trofice: fitoplancto n. Avâ nd în vedere amploarea activitatii ce s-a desfasurat în incinta Tarnita. Zonele afectate (cu valori mai mari decât pragul de alerta) sunt situate în vecinatatea sectiilor de prelucrare si a digur ilor iazurilor de decantare. si din iazul de decantare Poarta Veche. Pen tru cursul de apa Pârâul Ca ilor.000 m2). În ceea ce prive ste ca litatea solului studiul efectuat în anul 2000 de catre SC ANDEZI TUL SRL Câmpulung Moldovenesc contureaza o zona de poluare poten tial semnifica tiva a solului cu cupru.S-a constatat ca scaderea gradului saprob în aval este datorata prezentei iazurilor de decan tare care influenteaza biocenoza acvatica. existenta celor patru iazuri de decantare. la precipitatii abundente. am ana lizat calitatea solului în zona de influenta a Uzinei de Preparare Tarnita. în ma i mica ma sura. sursa principala constituind-o activitatea de prelucrare a minereurilor. de pasirile la suprafata solului pe ntru cupru si plumb datorându-se unor antrenari accidentale. Zonele afect ate (cu valori mai mari decât pragul de alarma) sunt situate în ava l de iazurile de decantare. prezenta carierei de baritina Ostra. au relevat atingerea pragului de alerta pentru Cu si Pb.000 m2 . merisor si am identificat si gentiene.se contureaza o zo na de poluare a solului cu bariu si cup ru. ? Uzina de Preparare Fundul Moldovei Influenta activitatii de sfasurate în cadrul Uzinei de Preparare Fundul Moldovei. respectiv 8. se resimte cel mai p regnant în impurif icarea calitatii acestui curs de apa . . datorita aportului de ape impurificate (exfiltratiile active din corpul iazului de decantare) continutul în ioni de Fe si Cu depaseste limitele maxime admisibile prevazute de Ordinul 161/ 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea ca litatii ape lor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa si dupa închiderea activitatii uzinei de preparare. situat pe malul p ârâului Brat easa.

Având în vedere impactul deosebit pe care EM Calimani l-a avut si îl are. pe lânga faptul ca pPârâul Cailor are un debit mic. nu este mult afect ata.2008. Î n urma desfasurarii proceselor de preparare a oxizilor de man gan la Uzina de P reparare Iacobeni. aval confluenta cu p. Pentru aceasta a fost construit iazul de decantare Valea Hajului. Pe lânga neren tabilitatea zacamântului. când aici s-a desfasurat activitatea de preparare a sarurilor de mangan. ceea ce duce la concluzia ca. este relevata si de evaluarea biocenozei cursurilor de apa din zona. râul încadrându-se în zona ß. constatându -se degradarea acesteia în Pârâul Cailor. tehn ologiile poluante utilizate în toate fazele de productie au adus grave prejudicii unei zone protejate.2006 se datoreaza numai activitatii industriale din acest municipiu. Amplas amentul instalatiei între case. în perioada 19891993. asupra tuturor factorilor de mediu. Ca litatea apei râului Moldov a. Aceasta se poate explica da torita debitului mic al Pârâului Ca ilor care se varsa în Moldova. în care s-a depozitat sterilul uzinal.. Desi concentratia în fier nu este normata. pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona Iacobeni. la aproximativ 10 m de malul râului Bistrita. însa. începând cu 20 07 (probabil datorita asocierii oxizilor de f ier cu oxizii de mangan prelucrati la Iacobeni). am urmarit evolutia calitatii solului aval de incinta industriala. Ploile acide la Câ mpulung Moldovenesc în anii 2004. elementele analizate fiind fierul si manga nul. ? Uzina de Preparare Iacoben i Activitatea în aceasta unitate a avut un segme nt semnificativ poluant. reprezinta el însusi un factor de risc pentru sanatatea populatiei si a med iului. precum si amplasarea sitului minier în Parcul National Calimani. distrugându-se formatiuni geomorfologice unice. Influenta iazurilor de decantare. Parcul National Calimani. zonele de contaminare sunt restrân se la suprafete mici situate în apropierea surselor de emisie. a fost demarata o activitate care s-a dovedit un esec. releva faptul ca dupa anul 1996 acestea nu au mai avut caracter acid. Determinarile efectua te în anul 2005 de catre SC ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldoven esc pentru parametrul pulberi sedimentabile arata ca ponderea pulberilor sedimentab ile colectate care depasesc valoarea limita de 17 g/m2/luna impusa de STAS 12574/87 este data de emisi ile de la operatiile manipulare a minereului si de la granulare Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992 . În ceea ce priveste aciditatea p recipitatiilor.1999. nemaiîntâlnite în alte zone vulcaniceformatiunile de pseudo-carst cunoscu te sub denumirea Pesterile Luanei si periclitându. precum si o crest ere semnificativa. Prin particularitatile sale manganul prezinta o mobilitate redusa în soluri cu pH neutru. Datele de laborator au relevat faptul ca pentru activitatea de preparare de la Iacobeni. nu rezulta ape uzate care prin descarcarea în reteaua hidrografica sa se constituie într-un factor poluant semnificativ (cu exceptia apelor pluviale care spala platforma industriala si care se încarca cu suspensii). se realizeaza în bune conditii si procesul de autoepurare.mezosaproba ( grad saprob 74%). Cu ajutorul Agentiei pentru Protectia Mediului Suceava. se constata o crestere a concentratiei acestuia în sol. 1995. mobilitatea sa geochimica crescând usor în medii cu pH acid. pentru mangan. înca. sub forma ionului Mn 2+ .se pe termen lung struct urile naturale si întregul peisa j.Cailor. care nu influenteaza major calitatea apei. dupa care pH-ul precipitatiilor a început sa creasca usor. ? Exp loatarea Miniera Calimani Pr in conturarea zacamântului de sulf din Ca limani. Datorita acestui fapt. Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta. valor ile pH masurate în punctele de observatie Câ mpulung si Pojorât a au aratat ploi acide în perioada de activitate maxima a instalatiei. si dupa sistarea activitatii. Scaderea nesemnificativ a a gradului de curatenie al apei nu constituie un factor limitativ pentru dezvoltarea biocenozei acvatice. mult peste pragul de interventie. cu repercusiuni grave asupra mediului: exploat area si prepararea sulfului tehnic. principalul element potential poluant al solurilor este manganul.Re levant ar fi un studiu pentru calitatea solului din gospodariile limitrofe platformei industriale. s -au efectuat de -a lungul timpului numeroase studii de evaluare a impactului pe care îl are 52 .

unde atât molidisul câ t si jnepenisul sun t uscate. în sectiunea Barnar (Brosteni) de urmarire a calitatii râului Bistr ita de catre Sectorul de Gospodarire a Apelor Suceava.aceasta activitate. implicit a alimentatiei umane. Astfel la molid. datorându-se în parte si emisiilor de la centrala termica a municipiulu i Vatra Dornei. cresterea semnificativa a pH-ului precipitatiilor dupa sistarea activitatii Exp loatarii Miniere Calimani. referitor la care mentionez câteva aspecte: . Deb itul mare al râului Bistrita. a caror depasire conduce la modificari irecuperabile ale ecosistemelor . cu ioni de hidrogen si metale care provin din spalarea haldelor de steril de catre precipitatii si cur surile izvoarelor care le traverseaza.pâna la Cheile Zugreni (cca. . iar în contact cu nucleele de ceata se transforma în aerosoli de acid sulfuric). valor ile mai reduse ale acestui indicator prezente înca. produse ca urmare a modificarilor continui a pantei taluze lor. vegetatia forestiera situat a într -o banda de latimi diferite (5-25 m) es te uscata. cât si unul indirect. s tudii utilizate în aceasta lucrare si completate cu anal ize efectuate de catre SGA Suceava pentru râu l Bistrita. în raport cu perioada anterioara deschiderii ex ploatarii. prin defrisarea. 45 km de incinta miniera Calimani. Cele ma i vizibile efecte sunt pe partea es tica a halde i Ilva. industriale si urbane constituie sursa principala de po luare a vegetatiei. acesta se încadreaza în clasa I de calitate. râul Neagra Sarului. ca urmare a activitatilor miniere.ca urma re a propagarii în atmosfera a pulberilor si noxelor gazoase din cariera si halde. Ca urmare. face ca influenta acestuia din urma asupra caracteristicilor fizico. randamentul fotosintetic cunoaste o diminuare si se resimte si asupra vegetatiei forestiere din zone mai înde partate. anorgan ice. situat la cca. precum si o micsorare a latimii med ii a inelului anual cu 9. sunt deversate cantitati însemna te de ape impurificate cu suspen sii. mai mult. se constata înca prezenta ploilor ac ide. cu grave repercusiuni asupra starii de sanatate a populatiei. si dupa sistarea activitatii. . motiv pentru care s-a impus normarea limitelor maxime ad mise pentru diferite substante poluante (metale. Din analiza variatiei pH-ului pentru solul afectat.3 %. reactii cu impact direct în transformarea metalelor în ioni mobili. Datorita impactului acestor surse de impurificare Neagra Sarului prezinta în 53 . Efectul nega tiv al apelor impurificate se resimte în sch imbarea calitatii receptorului final. comparativ cu cel al râului Neagra Sarului. substante organice. Cursurile de apa sunt puternic poluate prin dizolvarea acestor impurificatori foarte toxici care au un puternic impact asupra biocenozelor . care prin inter mediul pârâului Dumitrelu ajung în acelasi emisar pr incipal. (probe-martor si steril din arealul Ca limani) rezulta ca mentinerea extrem de scazuta a acestuia se datoreaza prezentei sulfului si react iilor de oxidare a acestuia. ca si analizele efectuate de catre Agen tia pentru Protectia Mediului Suceava pentru parametrul pH al precipitatiilor. Cu un aport important de aciditate si fier dizolva t participa si apele rezultate din exfiltratiile iazului de decantare Dumitrelu. Este de remarcat.chimice ale apei si sedimentelo r sale sa se manifeste pe o distanta relativ redusa. Nume roasele cercetari efectuate pentru determinarea nivelului de poluare a aerului în zona de influen ta a unitatii de preparare.efecte distrugatoare asupra vegetatiei aflate la baza taluzelor haldelor . Referitor la calitatea ecosistemelor acvatice se constata ca din procesul tehnologic de obtinere a sulfului tehnic au rezultat o serie de poluanti care au modificat calitatea apelor aval de exploatare. releva fap tul ca.efecte de uscare totala în zonele afectate de scurgerile de steril de pe halde. 15 km).spre exemplu în orasul Vatra Dornei. zâmbru si jneapan se constata o diminuare de 25 %. datorita apelor puternic acide care spala haldele. Solul contaminat cu metale grele. În urma desfasurar ii acestei activitati vegetatia forestiera a suferit atât un impact direct. De pe platforma industriala a exploatarii minereului de sulf Calimani. pesticide). produse pâna la distan te destul de mari de sursa de poluare. înlaturarea vegetatiei forestiere si dezgolirea unor mari suprafete. da torita suprafetelor întinse afectate prin exploatarea mine reului de sulf la suprafata si depozitar ilor de steril cu continut mare d e sulf (care în urma unor reactii fotochimice este oxidat la dioxid de sulf.

Pârtestii de Jos) sau nu departe de acestea (Ostra). principalul. ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte.prin schimbarile compozitiei ale flor ei algale. poluarea cu cloruri a fântânilor a crescut de cca. ca de altfel în întreaga tara. bugetele locale si bugetele fondurilor speciale” ( Strategia pentru Industria Miniera. influenta cumulativa a factorului natural la poluarea din zona.factor de mediu. conturându-se. ? În cazul Sucursalei Salina Cacica. .precum si situa tia economico. la rândul ei. care necesita studii aprofundate privind regimul de curgere si alimentare a apelor freatice d in zona. actiuni care sa asigure reducerea si prevenirea impa ctului soc io.în zona a II -a nivelul clorurilor a scazut fata de 1992. 2004) a impus. Cresterea continuturilor de cloruri în zonele afectate în ultima perioada.operator minier privind modul în care garanteaza operatorul minier participarea comunitatii în pro gramele sale de dezvoltare. cu scopul de a favoriza reorganizarea si efortul de restructurare. în functie de încarcarea apelor din freatic în cloruri. Oda ta cu demararea probelor tehnologice în instalatia de recr istalizare a sarii Pârtestii de Jos (1993) si ca urmare a sesizarilor facute de cetaten ii din imed iata vecinatate a uzinei.sursa de poluare a fântânilor din zona I-a este incinta de preparare Pîrtesti . soldate cu modificari negative. supravegherea calitatii apelor de suprafata. la implemen tarea unui program de reducere accelerata a locurilor de munca în industria miniera. doua zone.închidere O eva luare socio. Situatia sociala creata în regiunile min iere . • Nerent abilitatea economica a proiectelor miniere dezvoltate exacerbat înainte de 1989. pe care l-am avansat primariilor din comunele respective. Agentia pentru Protectia Mediului Suceava a monitorizat calitatea apelor din fântâni.financiara a companiilor/societatilor miniere proprietate de stat.în zona I. Che stionarul se refera la modul în care este asigurata implicarea comunitatii loca le în dezvoltarea proiectului minier. cum es te perceputa aceasta de comunitatile locale. de dezvoltare a acestor regiun i.economic. avâ nd în vedere ca o parte din unitatile miniere îsi au amplasame ntele în zone rezidentiale (Iacobeni. a condus dupa 1990 si în judetul Suceava. ca prioritate a strategiei pentru industria miniera. afect at de activitatea de preparare a sarii prin recristalizare. Re iese clar. am conceput un chestionar adresat co munitatilor locale în care se desfasoara ori s -au desfasurat activitati de preparare a substantelor minerale utile si anume localitatile Ostra. ? Nivelul si modul de conlucrare al actantilor în perioada post. Cuantificarea aportului celor doi factori (natural si antropic) este o problema deosebit de complexa. el încadrându-se în majoritatea cazurilor în limitele de concentratie admise . Es te important de stiut.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa.priva t. careia i se suprapune. este apa. 54 . cu efect major . În acest sens. Fundu Moldovei. calitate influentata.calitative si cantitative.10 ori fata de anul 1992 . în final. pe fondul scadereii volumului productiei din ulti mii ani. interactiunea comunitate. obligatii neachitate la bugetul de stat. în parteneriat public . care a continuat sa se degradeze. bugetul asigurarilor sociale de stat. daca exista un dialog între cei doi actori. Saru Dornei. . în sensul degradarii a proceselor naturale de dezintoxicare (autoepurare). Mentionez câteva din principalele concluzii rezultate din interpretarea rezu ltatelor analizelor probelor de ape prelevate din fântâni : . Iacobeni. este dovada evidenta a deteriorarii grave a modului de functionare a utilajelor.si cel mai eviden t. influenta negativa a activitatii de prelucrare a sarii. Pârtestii de Jos. în evaluarea sistemica a impac tului activitatii de preparare a su bstantelor minerale utile.pe de o parte de dispo nibilizarile masive iar pe de alta parte de lipsa unor sectoare co mplementare alternative activitatii miniere. înregistrând „pierderi pe ste nivelul subventiilor.cursul sau modificari a le receptarii. de parametrii ca ntitativi si calitativ i ai apelor freatice si de adâncime.

Fundu Moldovei si Iacoben i.la Exploatarea Miniera Calimani. doua din amplasamentele miniere se gasesc în zona rezidentiala a localitatilor.economic . toate primariile raspund însa negativ. ar dori sa se faca o monitorizare a calitatii factorilor de mediu.profesionala. cu un aport însemnat de persoane din afara populatiei localnice. aceasta din urma fiind informata refer itor la demersurile unitatii miniere si ale lichidatorului (SC MINBUCOVI NA SA. cu iazul de decantare Dealu Negru si tre i perimetre miniere de exploatare a minereului cuprife r. Iacobeni. major itatea localnicilor însa. fapt relevat si de numarul cel mai mic de someri.o fabrica de cherestea si subansamble de lemn.monitorizarea gradului de afe ctare a activitatii de preparare asupra fact orilor de mediu este disponibila pentru comunitatea locala. UP Fundu Moldovei si UP Iacobeni. zona nefiind cooperativizata în perioada comunista. ale carei rezultate sa le fie comunicate. ? Cu privire la avantajele derivate din activitatea miniera/ lichidari/ reabilitari ecologice 55 . cu halde ce se „revarsa” spre gospodariile cetatenilor. care a condus la dezvoltarea excerbata a unui singur tip de activitate. ? Cu privire la nivelul de implicare în lichidari/ ecologizari .exploatarea si prepararea substantelor minerale utile. . Din ac est motiv. dupa închiderea Uzinei de Preparare Tarnita oportunitatile nu s-au materializat printr-un program de reconversie socio. ? Cu privire la co municarea dintre operatorii minieri. ponderea mare a lucratorilor a fost din alte zone. Fundu Moldovei.pentru bolnavii de pneumoconioza dobândita în timpul activitatii prestate la unitatea min iera.Primaria comunei Fundu Moldovei este nemultumita de tergiversarea demararii lucrarilor de reabilitare ecologica a siturilor miniere din localitate (numai în zona rezidentiala exista unitatea de preparare a minereului cuprifer.administra tiile locale confirma existenta unei co municari între operatorul minier si comunitate. este în faliment financiar si judiciar. daca a ex istat sau exista un dialog între cei doi despre rezu ltatele si implica tiile rezultatelor monitorizarii efectuate de unitatea miniera. au desfasurat activitatile traditionale.ca impact asupra calitatii mediului. sun t de specificat urmatoarele: ? Cu privire la impactul social. .daca au existat sau exista conflicte între cei doi actori. . toate localitatile considera ca acesta se resimte negativ. specialisti minieri din co munitate (30 de persoane). daca de exemplu evaluarile de impact de mediu sunt disponibile pentru co munitate. asa cum prevedea legislatia. Re feritor la raspunsurile date de comun itatile din localitatile Ostra. preponderent de crestere a animalelor . desi declarata zona defavorizata. Saru Dornei si Pârtestii de Jos. care detine UP Tarnita. se asigura tratament în Spitalul de pneumoconioze Frasin.comunitatea din localitatea Ostra este cea mai afectata de proiec tul minier. în co muna mai existând 8 perimetre de explorare geo logica abandonate). ? Cu privire la impactul asupra mediului .comunitati locale .comunitatea este solicitata sa se impl ice în lucrarile de reabilitare ecologica de la iazul de decantare Tarnicioara si EM Calimani. doar în zona de activitate a Sucursalei Salina Cacica. un singur investitor a deschis o afacere în zona. ? Cu privire la impactul asupra sanatatii umane . efectele închiderii activitatii nu au avut repercusiuni profunde asupra nivelului economic al co munitatii. persoane care azi agraveaza nive lul de saracie.la întrebarea daca exista vreun studiu de baza privind sanatatea populatiei din zona afectata de minerit. specialistii miner i localnici preferând sa lucreze în sectoarele miniere de exploat are a manganului. în noua uzina de preparare a minereului cuprifer. iar la Iacobeni au fost an gajati. . aflate în aceeasi zona. fiind preluata de un lich idator).

amenajarea unui strand cu saramura. Din analiza indicilor de poluare globala se observa faptul ca. am ales doua metode : ? O metoda cantitativa. periculos pentru orice forma de viata. dar îl prives te ca având o valoare nesemnificativa în comparatie cu valoarea determinata prin ana lize (aer. populatia es te de ac ord ca impactul p rodus de EM C alimani e ste nega tiv. deschid noi posibilitati de dezvoltare economica a co munitatii din Saru Dornei. Fundu Moldovei. depozitele de steril uzinal sunt în mare parte situate în zona rezidentiala a localitatii.turistice favorizate de existenta. raspunsurile la chestionar sunt dest ul de subiective. ? Cu privire la solutii de dezvoltare durabila . Ostra. Cacica).activitatile desfasurate în zonele Ostra. el releva faptul ca cele mai exp use accidentelor si factorilor de risc sunt Exploa tarea Miniera Calimani si Uzina de Pre parare Tarnita. indicele de poluare globala pentru cele doua unitati de prelucrare ramase în activitate.apa. urmate îndeaproape de UP Fundu Moldovei.2005. evaluarea indicilor de poluare globala indicând un mediu grav afectat de activitatea umana. de exe mplu. care integreaza masivul Calimani în arealul “civilizatiei megalitice”.oportunitatile eco.cea mai vociferanta si nemultumita de impactul activitatii miniere este populatia din Fundu Moldovei. probabil si din ca uza fapt ului ca unitatea de preparare. la Saru Dornei. Pârtestii de Jos. prin intro ducerea sistemului de management al mediului la Sucursala Salina Cacica si datorita obligativitatii respectarii nor melor de mediu precum si legislatiei aparute în anul 2008 refer itor la deseurile din industria extractiva si de preparare ca si a celei referitoare la investigarea med iului geologic contaminat. - ? Eva luarea integrata a impactului • Pentru evaluarea integrata a impactului produs de activitatile de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava.în zonele în care activitatea de preparare a substantelor minerale utile nu s-a e fectuat preponderent cu populatia bastinasa (Saru Dornei) sau unitatea miniera este înca activa (Iacobeni. adaptat d upa matricea Leop old. precum si Uzina de Preparare Fundul Moldovei la care amplasarea iazului de dec antare Dealu Negr u si a instalatiei de prelucrare în intravilan este o permanenta sursa de nesiguranta pentru locu itorii din zona. matriceala (adap tata dupa matricea Leopold).ca urmare a lucrar ilor de reabilitar e ecologica realizate de Salina Cacica în perioada 2003. 2002). Situatia cea mai grava ramâne înca pentru EM Calimani si UP Tarnita. Fundu Moldovei) sau îsi desfasoara (Pârtestii de Jos. . au atras dezvoltarea unor retele de utilitati. canal si cai de comunicatie. datorita retehnologizarilor dar si reducerii ac tivitatii. vegetatie).satul Gura Haitii (descoperit în iulie 1987). prin amenajarea pentru vizitare si tratare cu aerosoli salini a subteranului în incinta Cacica. . Ana lizând aspectele relevate de raspunsurile la chestionarele pe care le-am adresat comunitatilor locale din localitatile unde si-au desfasurat (Saru Dornei. a situlu i Natura 2000 „ Tinovul Saru Dornei” precum si a megalitului cu gravuri din valea Paltinu. . apa. s-a dezvoltat turismul de agrement si terapeutic. Iacoben i) activitatea unitati de preparare a substantelor de preparare a substantelor minerale utile am constatat urmatoarele aspecte: .Calimani. În ceea ce priveste modelul matriceal general de evaluare globala a impactului asupra mediului.un studiu privind starea de sanatate a populatiei din loc alitatile cu instalatii de preparare a substantelor minerale utile o consider deosebit de utila. metoda ilustrativa de apreciere globala a starii de calitate a mediului (Rojan sch i. 56 . în aceeasi incinta. Parcului National Calimani. si ? O metoda calitativa.Uzina de Preparare Iacoben i si Instalatia de recristalizare a sarii Pârtestii de Jos denota un mediu supus efectului activitatii umane în limite admisibile .

în anul 2002. în vederea identificarii unor actiuni prioritare si a masurilor necesare pentru limitarea/remedierea problemelor de mediu. . în vara anului 2 008. . câ t si dupa închiderea acestora. în zona Scaldatori sau acumulat circa 100. ca urmare a ploilor torentiale. pentru domeniile: apa. ca urmare a aparitiei une i exfiltratii puternice pe taluzul depozitului. conservarea bi odiversitatii si social . Brateasa) este Acid Rock Drainage. Interpretând rezultatele obtinute în urma analizelor efectuate. când nu a mai fost desfacere pe piata pentru concentratul de pirita. • Pe baza cuantificarii nivelului de poluare rezultata din desfasurarea activitatii de preparare substante minerale utile în cele cinci unitati economice de profil din judetul Suceava. • Întrucât un aspect pe care îl consider foarte important în evaluarea starii de siguranta a iazurilor de decantare.chimice ale calitatii exf iltratiilor. prezinta o tasare si o asecare mai buna. în sterilul de pus dupa anul 1996.exfiltra tia de la baza iazului de decantare Valea Strajii are un aspect artezian cu un debit constant. arata necesitatea 57 . lacul acumulat în spatele iazului de nota un drenaj ineficient iar exfiltra tia de la baza taluzului principal semnifica acumularea unui volum de apa care poate duce la glisarea corpului iazului în aval.exfiltra tiile din iazuri au. în arealele unitatilor de preparare a substantelor minerale utile din judetul Suceava. Acest eveniment atrage atentia asupra necesitatii monitorizarii stabilitatii iazului de decantare pe perioada executarii lucrarilor de reconstruc tie ecologica dar si în per ioada post închidere. Brateasa.Nelua rea masurilor de stabilizare decât pentru iazul de decantare Tarnicioara. din cauza blocarii cu aluviuni a intrarii în galeria de subtraversare a iazului de decantare.iazul de decan tare Dealu Negru. la laboratorul APM Suceava. Am realizat analizele fizico. si care nu a fost luat în calcul decât o singura data (la iazul de decantare Tarnicioara. precum si observatiile directe pe parcursul celor 17 ani de urmarire a co mportamentului iazurilor de decantare. care a impurificat chimic apa p.deseuri. conduce la ideea necesitatii unui studiu de verificare a stabilitatii. am putut formula urmatoarele concluzii: . corobo rat cu aparitia lacului din spatele depozitului. fiind un iaz de coasta. care au a ntrenat material steril spre cursul p. În partea superioara a iazurilor (cu exceptia iazului de decantare Poarta Veche de la UP Tarnita). am considerat necesara si posibila realizarea unei analize SWOT . în zona barajului de coada Tarnicioara. o încarcatura în metale grele peste limitele stabilite de normativul NTPA . atât pentru perioada de activitate cât si pentru perioada de conservare a iazurilor de decantare. respectiv al biosolubilizarii sulfurilor din steril. . am analizat acest fenomen de drenaj acid al rocilor atât pe perioada de functionare a depozitelor de steril uzinal. exfiltratiile oprindu-se în perioadele secetoase. minerale care contribuie la neu tralizarea partiala a apelor subterane. acumularea de apa din precipitatii a condus la activarea unei sonde inverse inactive de pe plaja iazului si totodata a aparut o ravena a dânca în corpul taluzului principal prin care erau exfiltratii cu un debit d e aproxim ativ un 1 m3 /s. ceea c e. aer. se gaseste expusa în conditii favorizant e drenajului minier acid o cantitate mai mare de pirita decât în zona inferioara a iazurilor. în general.încarcatura de metale grele a exfiltra tiilor de la baza iazurilor este în general mai mica decât a exfiltratiilor din zona superioara a taluzului datorita prezentei în steril a mineralelor carbonatice cu potential de neutralizare a aciditatii. ? Evalu area riscului de mediu • Evenimentele produse datorita precipitatiilor abundente din ultimii ani. În acest context. de dimens iuni mai mici.000 m3 de apa în amonte de baraj. SC MINBUCOVINA SA dec izând transportul acestuia pe haldele de steril.DAR.001/2002 si sunt rezu ltatul fenomenelor de drenaj min ier acid. sol.lucrarile au început în anul 200 8.

prin care este d irijata apa cursului omonim . nivelul maxim de gravitate atribuit pericolului de cedare a galeriei de subt raversare Scaldatori precum si celui de cedare a digului principal. ceea ce constituie un semnal al slab irii structurii acesteia. ? Galeria de subtraversare a iazului de decantare Pârâul Cailor. Acest studiu poate fi un punct de pornire pentru întocmirea acestei baze de datede uz public. cu dep lasarea materialului înspre cursul râului Moldova. cu rezultatele monitorizarii starii de stabilitate a acestora si a calitatii factorilor de mediu afectati de existenta iazurilor de decantare. în acelasi context. sunt în genere specificate în pachetul de legi privind normele si regulamentele activitatilor extractive si de închidere si reconstructie ecologica a mine lor. la care preluarea apelor pârâului cu acelasi nume se face prin galerie ocolitoare. este în strânsa legatura cu gradul de afectare a str ucturii galeriei. s-a produs o sufozie pe taluzul principal. ? Disfunctionalitatile iazului de decantare Dealu Negru. Iazul de decantare Valea Hajului (ceea ce a ramas dupa valorificarea acestuia) este de asemenea asecat si înier bat. cratere (sufozii cu antrenari de steril). ? Istoricul evenimentelor petrecute în ultimii ani la iazul de decantare Dumitre lu. în imediata apropiere a gospodariilor. pe care depozitarea sterilu lui uzinal a încetat în anul 1975. în „ lacul” deja acumulat în spatele digului de capat si care are deja dimensiuni semnificative (2. Fundul Moldovei si Calimani. pentru acest element. 58 . ? Metode de reducere a impactului • Metodele de reducere a impac tului activitatii de preparare a substantelor minerale utile trebuie sa aiba la baza u n pachet legislativ ferm si clar. ravene (santuri). cu istoricul comportamentului de pozitelor de steril uzinal. r iscul c el mai mare îl reprezinta blocarea sondei inv erse. ca un aport permanent. Metodele de reducere a impa ctului dupa încetarea activitatii uzinelor de preparare a substantelor mine rale utile. c olmatarea putului colector al acestor ape prezinta risc pentru stabilitatea depozitului. da torita precipitatiilor abundente. prin surplusul de ape care ar veni. nivelul riscului este c el mai mar e. pe lânga antrenarile de material steril de pe taluzul acestuia.motiv pentru care. este realizarea unei baze de date accesibla populatiei. arata ca principalul risc pentru destab ilizarea depozitului îl reprezinta nefunc tiona litatea putului colector al apelor amonte de corpul iazului. cu antrenare de material spre cursul pârâului Brateasa si blocarea unui drum judetean. pre zinta exfiltratii. surpari.9 ha si o adîncime de 7. ? Pentru iazul de decantare P oarta Veche. data fiind pozitionarea acestuia pe malul râului Moldova.5 m). ? Pentru iazul de decantare Tarnicioara. prin colmatarea acestei sonde cu deseuri menajere depozitate pe platforma superioara a depozitului de catre Primaria comunei Ostra si prin reactivarea unor izvoare amonte de corpul iazului. constituie un risc pentru comunitatea locala. În sensul acesta. ? În cazu l iazului de decantare Valea Strajii. având în vedere faptul ca orice eveniment ecologic negativ afecteaza. datorita amplasamentului unitatilor de preparare. cu marimea bazinului co lector al ramur ii Scaldatori si cu ge ometria iazului de decantare. Amânarea masurilor de stabilizare . concretizate prin Manuale de închidere. Nivelul de risc cel mai mare este dat de exfiltratii -DAR-de ape cu antrenari de steril. fiind un iaz de coasta de mici dimens iuni (motiv pentru care si notele pentru gravitatea eve nimentelor sunt mici). prin versan t. Evaluarea riscului de mediu a releva t necesitatea realizarii unui Plan de urgenta care sa puna accent pe comunicarea riscu lui catre comunitatile locale . alunecari de teren. Deosebit de importanta. starea de siguranta a populatiei. care este stab ilizat si înierbat).reab ilitare ecologica a iazului accentueaza ravenarile adânci de pe taluzu l princ ipal. am realizat evaluarea calitativa a riscului de mediu pentru iazurile de decantare aferente unitatilor de preparare Tarnita(cu excep tia iazului de decantare Ostra.evaluarii riscului de mediu pentru iazurile de decantare. în anul 2005.

Tra nsportul slamului tehno logic în subteran pentru umplerea golurilor de exploat are elimina o sursa de poluare a solului. cu implementarea practica în judetele Maramures si Gorj. adicatratarea probleme lor de mediu prin folosirea plantelor. cu impa ct redus. „ Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. “Ecorem” din Belgia.68% NaCl. cu nivel umiditate foarte scazut ce vor fi depozitate într-o halda ecologica. fitostimulare (instensificarea activitatii microbiene din sol în vederea degradarii contaminantilor prin adaugarea unor organisme la radacina plan telor. fitostabilizare (reducerea mobilitatii substantelor în med iu). ? Mas urile actuale de reducere a impactului • Se poate afirma ca masurile actuale de atenuare a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile în judetul Suceava au demarat cu lucrarile de închidere a doua orizonturi de exploatare subterana la Sucursala Salina Cacica .78% Mg (OH) 2. realizate în perioada 20032005.Activitatea de preparare a substantelor minerale utile este o activitate complexa prin natura proceselor tehnologice pe care le presupune si a reactivilor utilizati în procesul de flotatie (unii fiind încadrati la categoria substante chimice periculoase). este o metoda de prelucrare performanta. atât în fa za de constructie. a volumului mare de apa utilizata. freaticului si apei pârâ ului Solonet. • Dintre masurile pe care le cons ider imediat necesare pentru limitarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile. 3. rezultând turte de namol. mai ales. Obiectivul acestui proiect este alegerea uneia sau mai multor locatii contaminate de activitatea miniera si testarea unei noi tehnici de ecologizare – fitoremedierea .postînchidere. fiind acum faza de cartare a acestor suprafete (Tarnita si Calimani). când s -au dezafectat si cladirile vechii instalatii de preparare prin evaporare precum si halda de slam tehnologic situata pe malul stân g al pârâu lui Solonet. acolo unde acest lucru este posibil. În acelas i sens .91% CaCO 3. în acest proie ct. enumar câteva: 59 . În luna aprilie 2008 a fost depus spre finantare un proiect de catre firma de consulta nta si management pe probleme de mediu.rezultând astfel si o cantitate mare de ape uzate-. Urmarirea comportamentului în timp al iazurilor de decantare. analizarea evenimentelor petrecute la perimetre miniere reabilitate ecologic.operare cât si. ape tehnologice cu continut mare de cloruri care au afectat calitatea freaticului din zona Pârtestii de Jos . Agen tia pentru Protectia Mediului Suceava colaboreaza. tehnologie care reduce volumul masei de steril. m-au condus la concluzia ca elaborarea Proiectelor de reabilitare ecologica a oricarui sit minier trebuie sa se întemeieze p e principiul ca lucrarile de remediere nu trebuie sa devina la rândul lor surse de impact. care vor fac ilita re zistenta lor în med iul poluat). poate ajuta mai bine la stabilizarea în timp si integrarea în peisaj (unitatile de preparare îsi au amplasamentele în zone de munte sau de deal). cu utilizarea unor reactivi ecologici. fitotransformare (modificarea chimica a substantelor din me diu). 13. 51. Aplicarea fitoremedierii în România ”. în timpul functionarii unitatilor dar mai ales în cazul producerii unor accidente sau avarii este deosebit de grav. având în vedere co ntinutul acestuia: 30. în fa za de înch idere. pentru fitoextractie (absorbtia si concentrarea unor substan te din mediul înc onjurator în masa plantelor). De aceea se impune o atentie deosebita. Din luna mai 2009 . introducerea unei tehnologii noi. ca partener. 4% H2O. Alegerea unor metode neconventionale de reabilitare ecologica. toate acestea conduc la ideea ca efectul asupra mediului si populatiei. Re tehnologizarea instalatiei de recristalizare a sarii a redus semnificativ poten tialele scurgeri de saramura. Am procedat astfel la identificarea unor zone afectate de activitatea miniera –si care sa nu fie prinse în programele cu finantare de la bugetul statului pentru proiectele de sistare a activitatii în perimetrele miniere-. în comun a Pârtestii de Jos (unde se afla noua instalatie de recristalizare a sarii). a minereului complex la UP Iacobeni. a volumului de deseuri poluante.

da nastere la tensiuni sociale. Lipsa acestor fonduri necesare demararii p roiectelor de închide re s i ecologizar e. • Realizarea unui cadru legislativ care sa faciliteze accesarea de fonduri prin programul POS Mediu (Program Operational Sectorial de Mediu) pentru reabilitarea e cologica a s itur ilor degradate.Negoiul Românesc.Elaborarea si implementa rea. . ulei uzat. în timp ce ar putea fi utilizate pentru localizarea si de zvoltarea unor afaceri care ar ocupa for ta de munca disponibilizata din minerit. . creând o acuta stare de nesiguranta a populatiei (Fundu Moldovei. . . abandonarea unor cantitati impor tante de 60 . Ostra). • Dialog permanen t între factorii implicati într-un proiect de reabilitare ecologica. pe cât posibil. ??? În finalul concluziilor si al întregii lucrari constatam si af irmam ca: 1. La închiderea unei unitati miniere ramân infrastructuri care. 2000).a dus la accentuarea saraciei dupa închiderea unitatilor miniere). sunt necesare masuri imediate de limitar e. fie direct asupra comunitatilor omenesti (Oros. când au început sa se desfasoare lucrarile de stabilizare. 2. ar putea fi mult ma i bine fructificata. preparatelor chimice sau reziduurilor pericu loase ramase în incintele unitatilor de preparare (cum s-au descoperit. lucru care nu est e pos ibil în momentul d e fata.Calimani. Dami an. ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. în perioada de (practic) abandonare dintre momen tul sistarii activitatii si cel al aplicarii masurilor de remediere eco logica. petrecute în ultimii ani. Neluarea în seama a acestor riscuri a condus uneori la înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe.Întocmirea. reziduuri petroliere.economica a starii comun itatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa. de „ geoparcuri”. dat fiind faptul ca zo nele miniere în discutie sunt practic ale lichida torului lui SC MINBUCO VINA SA. ca urmare a descoperirii unor cantitati de deseuri periculoase care nu fusesera identificate în momentul întocmiri i documentatiei. în primul rând al comunitatilor loca le. Ev enimentele din ce în ce mai frecvente. .Inventarierea tuturor substantelor. De asemenea . în special pentru amplasamen tele unde au functionat unitati de preparare a substan telor minerale utile.des tabilizarea si antrenarea unor cantitati mari de steril uzinal. impus de experiente directe si severe:în anul 2008. de catre operatorii minieri a Planului de gestionare a deseurilor si a Planului de preven ire a accidentelor majore. Con siliul Stiintific al Parcu lui National Calimani nu a putut accepta unele solutii propuse de proiectant. este si cea a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. la cca.reabilitare ecologica la iazul de decantare Tarnicioara si în perimetrul minier Pietricelu. unitate aflata în faliment. azbest. la informatiile curente.activitatea miniera. în parteneriat public –privat de dezvoltare a acestor regiuni (în judet este tipica situatia comunei Ostra.. comentata dar nepusa în practica. se distrug. în care dezvoltarea monoindustriala. fie din punct de vedere ecologic. a unui sistem de monitor izare a factorilor de mediu în aria sa de activitate si facilitar ea accesului public. Po luarea si riscu l pentru comunitatile umane sau pentru ecos istemele naturale din siturile miniere nu dispar odata cu încetarea activitatii de exploatare si preparare a substantelor mine rale utile ci c ontinua si dupa încetarea aces tora.O alta masura pe care o consider strict necesara vehiculata. a scurgerilor active de material steril an trenat de pe iazurile de decantare si reactivarea piezometrelor de observare a nivelului freatic în corpul depozitelor de steril uzinal.Pâna la alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor m iniere. de catre fiecare operator minier. 10 ani de la închiderea activitatii în incinta miniera Caliman i). ideea de „turism minier”. si sunt prinse în proiecte aprobate prin ho tarâri de guvern dar pentru care nu exista fonduri.Evaluarea socio. Situr ile respective ramân în continuare surse de poluare si de risc.

United Nations Programme. (1992). „Anuar privind calitatea med iului în judetul Suceava 1991-2003 2. Agentia pentru Pro tectia Mediului Suceava. Ed. Ed. (2001). Bucuresti 17. I. Documentatie pentru încetarea definitiva a activitatii de exploatare a sarii. Bilanturi de mediu pentru UP Iacobeni si UP Fundu Moldovei .Barbu. Grasu C. Fac ultatea de Geografie..2003). (2008) „Intensificarea contributiei min eritului la dezvoltarea durabila din România: un cadru legal si politic” ca parte a asistentei juridice acordate Fundatiei Soros si Camerei Deputatilor a Parlamentului României. Tehnica.Yup ari Aguado An ida.Turism. Editura pentru Turism.. Bucuresti 16. „Petrologie sed imentara”. Auty R. (1980). Tom III. nr.. „ Raport privind starea mediului 2004 .concentrate de metale la închiderea unitatilor de preparare. Bucure sti 5. Oxford:Clarend on Press 12. Ed. De aceea. Anastasiu N. Bucuresti 4. ed itia toamna/iarna.. „ Exploa tarea si valorificarea zacamintelor de substantelor minerale utile solide”. (1984). obiectivul central al acestei lucrari. (1988). Lucr. în implementarea programului " Exploa tarea resurselor naturale .Almasan B. Bibliografie selectiva 1. Nr. 15.APELL For Mining. trebuie aplicate în toate fazele si pe toata perioada duratei de cercetare.. la orizonturile I s i II.. (1982). (1993). sc urgeri d e reziduuri petroliere. Stiintifica si enciclopedica . „ Mining en clave to economic catalyst: large minera l projects in developing coun tries” în The Brown Journal of World Affairs. „Carac teristicile inversiunilor termice în Depresiunea Dornelor” . 177-178.Brana V.Bastida Ana Elizabeth. pg. Ed. Preocuparile privind protectia mediului. Didactica si pedagogica... „ Moartea Bradului”.. L.Bercia I.ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldov enesc. Ed. pe sol si în reteaua hidrografica.Bancila I. Oradea 9.Barbu N.Apostol. Analele Inst. „Guidance for the Mining Industry in Raising Awareness and Preparedness for Emergencies at L ocal Level”. în sta re uscata. Didactica si pedago gica. (1982 ). Ed. 113 -114. folosita ca sursa de apa potab ila pen tru comunitatile din zona de influenta a acestor unitati. Industry and Economics..Apostol L. (2006). „ Geologia Carpatilor Orientali”.. 14. Ed. XXXVIII. (arhiva AP M Suceava) 6. „ Sustainable Development in Mineral Economies”. (2002 . (arhiva APM Suceava) 7. Sport..geogr. . 3. Apavaloaie M. d in perimetrul Cac ica I. ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldovenesc. Bucuresti 18. 8.Bacauanu V. este acela de a cons trui un început pentru crearea unei baze de date de monitorizarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile în judetul Suceava. Volumul X III.Brândus C.. I. atragând atentia asupra necesitatii real izarii unui dialog între proiectant-operator minier-comunitate locala.. (1958). Bucuresti 20.Iacobeni” . Auty R. Mikesell R. Pârv ulescu. Bercia Elena. atrag atentia asupra necesitatii urgentarii masur ilor impuse de rezultatele analizei impactului produs de activitatile miniere. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iasi” 10.cadru legal”. Ed. „ Zacaminte nemetalifere din Romania”. Tehnica.exploatare. Bucure sti 13..(1967).Ceres.. (1999). 2 1-23. „Dim itrie Cantemir”. „ Rolul factorilor climatologici în poluarea si depoluarea atmosferei în Muntii Calimani”.2008” 3. „Podisul Moldovei” . în industria miniera. „ Contri butii la cuno asterea regiunii Vatra Dornei . Bucuresti. 30-31. Ionesi L.Botnariuc si Vadineanu.41. (1998). (1970). precum si între proiectantul tehnol ogiei de preparare si cercetatorii în domeniul protectiei mediului. Geol. (1991). Didactica si Pedago gica. Bu curesti 61 .. Bucuresti 19.prospectare. Division of Tehnology. „Ecologie” . „ Obcinele Bucovinei”. (1987).Agentia pentru Protectia Med iului Suceava. „Va lea Moldove i”. Semin. cat si pe perioada postînchidere a unitatii miniere. pentru care am parcurs studii de specialitate si am facut investigatii proprii timp de 17 a ni. Technical Report No. Analele Universitatii Oradea .preparare a substantelor minerale utile...4. I 11.

Condurache I. Bo ston 22.Ionescu M. „Contributii privind stabilirea impactului produs de activitatile miniere asupra ecosistemelor din zona Calimani”. (1982).. în Internationa l and Comparative Mineral Law and Policy : Trends and Prospects. „ Tehnologia lucrarilor miniere”. Ed.ICPM S.Damian Gh. Ed. „ Passive trea tment of acid rock drainage (ARD):state of the practice ”.Direc tia Judeteana de Statistica Suceava.Studiu geomorfologic” . procese si produse de poluare”. (2004). vol... To ma I.Oros V.Fodor D. (1997). Bucuresti 32. curs Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza” Iasi 38. (2005).Grasu C. Ed. Bastida E (et al) (Haga: Kluwer Law International) 45. „Valea Bistritei”. (2000). A. Barbut Carmen.Petrog rafie si consid eratii eco nomice ”..C..13 october 2003. Grinea D... (1979). „Muntii Stînisoara. (1975). Incinta Fra sin s i Autobaza Frasin asupra unor factori de mediu (aer si sol)”..1987).E. (2000). Tailings and Mine Waste international co nference on tailings and mine waste. „Mine c losure: The 21st approach”. „ Issues and Policies for the Minerals Industry” (Londra icMining Journal Books) 28.R.A...Gabr ian. „ S atul în Mo ldova medievala . 12. Academiei R.. (1975). Ed.Hosk in W .21..) American Meteorogical Society. Iasi 24. (2003)..Ichim I. teza de doctorat. Bucuresti 34. Saf. (1972). Stiintifica si Encicloped ica. Coduri de procedu ra (material consultativ) 44.ICPM S. „ Anuaru l Statistic al Judetului Suceava” 51. I. (1996).. (2002). „ Cum s a construim si sa implemen tam un s istem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001”. Eco nomica. Nucl..Închiderea si ecologi zarea perimetrului mini er Calimani” . Bucur esti 52. Bucuresti 31... Editura Junimea . „Surse. (1995 ).Institutul Nat ional de Statistica Bucuresti.Ins titutiile”.. (1986).M. (1985.. „Plan de înce tare a activitatii carierei Ostra” (Arhiva APM Suceava9 39. 62 .studiu fizico -geografic”. Tehnica . Iasi 30. D. Ed. Bucuresti 26. A. De va 36. Ed Infomin. Bucuresti 35. Giurescu D.Oficiul de documen tare si publicatii tehnice. „Cultura Industriei .Donisa I... Ed. Ed.Gandrabu ra E.. „Contributii la amenajarea iazurilor de decantare din industria miniera”. Suceava 25.. G.Costache Gh.Drîmba O.Ditoiu Valeria.A. Astride Mining. Ed.. „Apele subterane si captarea lor”. „Problema prevenirii si combaterii poluarii în ind ustria miniera”.Briggs.Cojocaru. Ed.Fru mosu L. (1988). Editura Unive rsitatii de Nord Baia Mare 29. Stiintifica.A. Bucuresti 47. „Memoriu tehnic . In: Lectures on Air Pollution and Environmental Impact Analyses.. Laboratorul de Acvacultura si Ecologie Acvatica Piatra Nea mt (1993).Filipek L. F.Statiune a de Cercetari “Stejar ul” Piatra Neamt. Bucuresti 23.. Baia Mare. Adevarul S. (1984).(2006). (2005 ). Ed. Balkema Publishers 33.Gheta D.Brown L. I.Gonta Al. 40.S. Baia Mare 37. DEG ENGINEERING SRL. (2003).Hotarâ rea Guvernului Româ niei nr.(2003). „Depresiunea Dornelor .R. USA. II.H. (2008).. C. „ Imp actul activitatilor desfasurate la Uzina de Prepar are Tarnita. „ Pag ini din istoria mineritului”.. „Flisul carpatic. Poghire P . Colorado. Maria Montessori. „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pâna astazi”. „ Studiu si analiza de impact. . Editura Tehnica. „Probleme globale ale omen irii”. Ed.Tehnica Bucuresti 27. „Istoria culturii si civilizatiei”.. (1968). Gusek J. Bucuresti 41.A.615/ 2004 de aprobare a Strategiei pentru Industria Miniera 46... Ed.Economia si ecologia valorificarii me talelor din deseuri”.Giurescu C. Universitatii „Stefan cel Mare”. „ Geochimie”.Crowson P .. (2002).Girfford. .EM Calimani” (arhiva APM Suceava) 48.. Albatros . (Arhiva A PM Suceava) 50.Institutul de Cercetari Biologice Iasi. „ Plume Rise Predicatio ns”. Ministerul Minelor Petrolului si Geologiei . Didactica si Peda gogica. Bucuresti 42.Harworth Mining Consultancy. Bucure sti tenth the of Proceedings ?03. (1996). „Reabilitarea ecologica si managemen tul siturilor degradate din ind ustria miniera”.. Hatton C. Ed.A. (2005). Ciudalbu O. „Stabilitatea iazurilor de decantare ”. Bucuresti 43. (ed. A.Stiinsifica si encicloped ica.(arhiva APM Suceava) 49.. (1976). Filipoiu M. Tsukamoto T.Chirita V. Catan a C. Tehnica. Manage mentul med iului în sectorul minier. Turbulent Diffusion – Typ ing Schemes: A Rewiev.Ionescu C. I. (2002). Haugen.Florea N. (1983). Florea Cornel . Baia Mare .

(1985). Neda C. „Tipur i de relief vulcanic” . Fechet Ro xana Magdalena. Malacea. Bucuresti 87.. 6 78.anima l din unele zone ale României. A II-a. Academiei Române. Budui V. Negulescu Maria. „Masivul Giumalau .S. (1979)... Northern Terr itory. Anul 116. G .. Sport -Turism. si colab. Ed. (21 -24 April.. Seria St. Engineering To morrow To day. Vol.A. Economica. (2001). „ Geologia României”. Mesman M. Bu cu resti 81. „Ha lde pentru depozitarea slamurilor. „ Biologia apelor impurificate”.1.. „ Prevenirea si combaterea poluarii solului“.Pauliuc S. Stiintifica si enciclo pedica.. Babut S. Ed. Sectiunea Geografie... Comunica ri si ref. Mihut A. Babus G.(1972). Bucuresti 82. „Evaluarea gradului de v atamare a ecosistemelor forestiere din zona Tarn ita prin tehnici GIS de analiza spatiala” .. II. Mediul înconjurator.. „Preven tative and Remedial Environmental Engineering Measure to Control Acid Mine Drainage in Australia”. (2001). Ed.Negu lescu C. Teh nica. nr.R. Bucuresti 72. . Marszalek A. Can ada 73. Craio va 62. (1970).planta . Stefan cel mare Suceava .IPROMIN S..Naum. „Dictionar enciclop edic de mediu”. Iasi 63.ed. Ceres. Scrisul Românesc.Iosep I. de geografie. Rankama K. R. (2008). sterilelor si deseurilor menajere”. (1972).S. (1978). A. Bucuresti 69. Dinu C. (1971). (2003). Deva 68. Sudbury. Bucure sti 85.Studiu geomorfologic”. Efectul poluarii cu metale grele asupra sistemului sol . Naturii.. Analele Univ..Lesenciuc D.Porof M. . Ed.. J. Ed.S. „ Disparitati teritoriale ale dinamicii populatiei în judetul Suceava”. Anul XV 67.R. Barbu I . Ed.. „Masivul Rarau.. (2004).Papacostea Petre. Bucuresti 77. Rehabilitation of Mines Gu idelines for Proponen ts Version 1. Mihaila D. Bucuresti 84. Tr . lucrare republicata în CLPEP M Internet Journal. Rojanschi V. project „Liberation”. teza de doctorat 80.. Rauta C.Ontario Ministry for Northern Development and Mine.. „Consideratii asupra riscurilor clima tice în judetul Suceava”. Sport -Tu rism. Ed. Anul XX 64.Scurtu I. „ Câteva consideratii geografice privind populatia si asezarile omenesti din judetul Suceava”. Rauta C.R. Pa ulencu D.. I.solutii de viitor”.A.. Bucu resti 70.. Academiei R. Volumul 13 83. Monitorul Oficial.Sahama Th. Ed..S.(1993).A. „Ecologica l risk assessment of contaminated land”. (2002)..Pietraru Janeta. Tehnica. (2005). „Biologia solului”. Tehnica. stud iu geomorfologic”. „Rezervatiile naturale din Bucovina” . Ed. 1996 ) 65. (2006). Ed Didactica si pedagogica.. 48. Du mitrescu I.. Academiei R. Bucuresti 86. si co lab.. (2002). Bucuresti 79. (arhiva APM Suceava) 57. Medrea N . Bucuresti 55. „Epurarea apelor uza te ind ustriale”.(2002) „Sustainable Developmen t and the Minerals Industry ”. Studiu de geografie fizica”. (2006).... „Geologie structurala”. Goldan T..Popa I . Richards. Razumov K.Lupchian Maria Magdalena.Al. Bucu resti 63 ... „ Impa ctul industriei miniere asupra mediului si rec onstructia eco logica a zonelor afectate”. „ Protectia mediului înconjurator si industria miniera”. Ed. Bran Florina. 1.Lazar Maria.(1976). (2000). Bucu resti 66. Darwin.„ Judetele Patriei-Judetul Suceava ”.2 61. Rev ista Padurilor. (1969). Antoniu R..Popp N. .. Ed. Geologie Geo grafie. Cârstea S. Iosep I.ODPT. „Proiectarea uzinelor de preparare”. Tan asa I.. (1983). zgurilor. Soc iety ofoEcono mic Geologist s Ne wsletter Nr.Obre janu Gr. (1984).A. Mutihac V. (1970). (1982). (2004). „Valea Bistritei” . Bucu resti.. Denmark 59. 6 -7 noiembrie 2008 60. Didactica si Pedagogica.S. „Flisul pal eogen din bazinu l vaii Moldovei”. Ed. Bucuresti 54. Bucuresti 71. Bucuresti 74. „ Studiul geochimic al apelor de suprafata s i subterane din judetul Suceava ”. execu tia si exp loatarea iazurilor de decantare din industria miniera” 58.. Criste a I.Ionesi L. nr. Infomin. Sectiunea Geografie.Pârvu C. „Norme pentru proiec tarea.. Bucure sti 76. 2. Ed.. Tha Da rwin Summit. „Evaluar ea riscului ec ologic”. Puiu St.R. (1983).. Teh nica.Lazarescu I. „ Politici si strategii de mediu“. Ed.Ionita I. (1973). in Preprints of Papers. Ed. Tehnopress.. (1991). nr. Academiei R. Ontario. Stratulat Maria I uliana. „ Determinarea cauzelor si stab ilirea solutiilor de elimi nare a efectelor exfiltratiilor prin corpul barajului valea Tarn icioara si a poluarii chimice a pârâului Brateasa”.IPROMIN S.. „Geochimia”. Ed.Jensen J.Seghedin. Ed. Bucuresti. (2006). Ed.53. Bucuresti 75. (1989). cenusilor. Nationa l Engineering Con ference. „Pedologie”. G... Analele Universitatii Bucuresti.Lacatusu R. Analele Unive rsitatii „Stefan cel Mare” Suceava. (2003). T. „Mun tii Stînisoara..( 1996).. R.. Rusu C. Moraru R. Suceava 56.. luc rare p rezentata la Conferinta interna tionala „Mineritul în Româ nia. Bucuresti. Academiei R. (1991).

. Bucuresti 93. „Geografia regionala a României.Unive rsitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi 95..gov.mmediu.2020 . „ Geogr afia României”. Geografie. Ceres. si colab.uaic. Ed.ro www. Tehnica.Stoica C. Analele Universit atii „Stefan cel Mare” Suceava. Ed.Studiu de g eografie economica ”.Ungureanu Irina.ea.. Bucure sti www. Donita N.ro www.. „Avifauna Depresiunii Radauti”. Vol.ro www. (1981).Stugren B.Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a României. Ed. Ed.minind. Stiinsifica si enciclopedica. Vasilcu Despina. (2004). „Geografia mediului”.bio. „ Repartitia spatiala a populatiei în sec torul mont an al vaii Moldovei”.IGeografia fizica. Anul XV 96... . Orizonturi 20 13 .Ungureanu Al. Academiei RSR. „ Silvicultura pe baze ecosistemice”. Vlad I. (2005). Bucuresti 95. (2006).Ungureanu Irina.Universitatea din Bucuresti.88.au/industry/sustainable/mini ng/boo klets 64 . „Sarea si sarurile de potasiu si magneziu din Romania”. Academiei Republicii Socialiste Român ia.. Bucu resti 91. Cluj Napoca 92. Geografia Carpatilor si Subcarpatilor”. Gherasie I. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iasi 94.2030 89. „Orasele din Moldova. Sect. „ Bazele ecologiei genera le”.Trelea S.( 2002). Bucuresti 90. (1997). Ed . Ed. Institutu l de Geogra fie. Ed. Risoprint. (1980). (1982). (1983).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->