Ce este HPV (papilomavirusul)?

Virusul papiloma uman (HPV) este un virus cu transmitere sexuală. Este transmis prin contact genital (sex vaginal şi anal) şi de asemeni prin contact tegumentar. Cel puţin 50 % din oamenii activi sexual vor dobândi HPV la un moment al vieţii. HPV reprezintă una din cele mai frecvente cauze de infecţie cu transmitere sexuală din lume. HPV nu este un virus nou, dar mulţi oameni nu ştiu de existenţa sa. Majoritatea persoanelor nu prezintă nici un semn al infecţiei. HPV poate dispare spontan prin actiunea imunitatii organismului, fără a cauza probleme de sănătate. Infecţia genitală cu HPV este o boală cu transmitere sexuală (BTS) cauzată de virusul papiloma uman (HPV). HPV reprezintă un grup de virusuri care include peste 100 de tulpini sau tipuri diferite, dintre care majoritatea sunt inofensive. Peste 30 din aceste virusuri se transmit pe cale sexuală şi sunt clasificate în tipuri “cu risc scăzut” şi tipuri “cu risc crescut”. Ele pot infecta regiunea genitală la bărbaţi şi femei: penisul, vulva, anusul, vaginul, colul uterin sau rectul. Majoritatea oamenilor infectaţi cu HPV nu prezintă simptome, prin urmare nu ştiu că sunt infectaţi. Majoritatea persoanelor infectate elimină spontan infecţia în aproximativ 6 luni. Multe femei dezvoltă imunitate. Cel puţin 50 % din bărbaţii şi femeile sexual activi dobândesc infecţia HPV genitală la un moment dat în viaţă. La vârsta de 50 ani, cel puţin 80 % din femei prezintă infecţie genitală HPV dobândită. Unele tipuri de HPV cauzează condiloame tegumentare comune (veruci), localizate la nivelul mâinilor şi tălpilor picioarelor. Aceste tipuri de HPV nu produc condiloame genitale (vegetatii). Tipurile HPV “cu risc crescut”, pot cauza anormalităţi ale testului Papanicolau. Ele pot de asemeni conduce la displazie cervicala si cancer al colului uterin, vulvei, vaginului, anusului sau penisului. HPV tipurile 16 şi 18 cauzează aproximativ 70 % din cancerele de col uterin. Tipurile HPV “cu risc scăzut” pot cauza anormalităţi uşoare ale testului Papanicolau sau condiloame genitale (vegetatii). HPV tipurile 6 şi 11 cauzează aproximativ 90 % din condiloamele genitale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a concluzionat următoarele: anumite tulpini ale HPV produc cancer de col uterin (cancer cervical)

tulpinile HPV prezente cel mai frecvent în leziunile precanceroase ale colului uterin şi în cancerul de col uterin sunt tipurile 16 şi 18

oral sau anal). Unele persoane infectate cu HPV cu risc scazut prezintă leziuni vizibile.displazia cervicala si cancerul de col uterin. 52. Virusul se cantoneaza în piele sau mucoase şi de regulă este asimptomatic. După contactul sexual cu o persoană infectată.condiloamele genitale (vegetatii). Ele se pot dobândi în timpul actului sexual oral. anusului sau penisului. vulvei. infecţia cu HPV cu risc crescut determină cancer genital sau anal. de regulă în decursul a 3 luni de la contact. Cum se dobândeşte infecţia genitală cu HPV? Infectia genitala cu HPV se dobandeste exclusiv pe cale sexuala (sex vaginal. pe colul uterin. Acestea sunt leziuni moi. Simptomele infecţiei genitale cu HPV: condiloamele genitale (vegetatii). produse de HPV cu risc crescut (in principal tipurile 16 si 18) Condiloamele genitale (vegetatiile) Condiloamele genitale sunt foarte contagioase. condiloamele se localizează în exteriorul şi interiorul vaginului. la nivelul colului uterin sau în jurul anusului. 45.alte tulpini HPV cu potential malign (canceros) crescut sunt tipurile 31. Prin urmare infectia genitala HPV este o infectie cu transmitere sexuala. de asemeni în timpul contactului tegumentar cu o persoană infectată. condylomata accuminata). denumite condiloame genitale (vegetaţii veneriene. nedureroase. scrot. vaginal sau anal cu un partener infectat. ce se prezintă ca o carne crescuta pe piele. 35. produse de HPV cu risc scazut (in principal tipurile 6 si 11) . de regulă în regiunea genitală. 33. Pot fi denivelate sau plate. Aproximativ două treimi din persoanele care au contact sexual cu un partener care prezintă condiloame genitale. uneori conopidiforme. displazia de col (CIN) Majoritatea persoanelor care prezintă infecţie genitală cu HPV nu ştiu că sunt infectate. La femei. Alte persoane. Pot fi localizate la nivelul vulvei. în jurul anusului. 39. umede. 51. . vor dezvolta condiloame. penis. Netratata mai multi ani. Principalele leziuni produse de infectia genitala cu HPV sunt: . 56. mici sau mari. 58 şi 68 Infecţia HPV netratată poate conduce la displazie cervicala si cancer de col uterin. coapse sau regiunea inghinală. pot dezvolta modificări precanceroase la nivelul colului uterin (displazia de col uterin). în interiorul vaginului. infectate cu HPV cu risc crescut. leziunile pot apare în decursul a câtorva săptămâni sau luni sau pot să nu apară deloc. unice sau multiple. rozalii.

Este optim a avea un partener sexual care nu a mai avut sau a avut puţini parteneri sexuali. majoritatea persoanelor infectate nu ştiu că sunt infectate. Displazia cervicala si cancerul de col uterin Dobandirea tipurilor de HPV care produc displazie cervicala si mai tarziu cancer de col uterin. Cu toate acestea. Sunt consideraţi însă factori de risc următorii: • • • debutul vieţii sexuale la o vârstă precoce (sub 18 ani) parteneri sexuali multipli relaţii cu un partener sexual care a avut multipli parteneri Cum se poate reduce riscul pentru infecţia genitală cu HPV? Cel mai sigur mod de a elimina riscul infecţiei genitale cu HPV îl reprezintă abstinenţa sexuală de la orice fel de contact sexual cu un alt individ. Nou născutul expus la HPV dezvoltă foarte rar condiloame în gât sau la nivelul corzilor vocale. boală asociată cu infecţia HPV. este cert faptul ca utilizarea consecventa a prezervativului determina o rată mai scăzută a cancerului de col uterin.La bărbaţi. . Deoarece lipseşte simptomatologia. prin urmare. Virusul poate infecta atât femeile cât şi bărbaţii. Pentru persoanele care doresc să fie active sexual. o persoană poate prezenta HPV chiar şi la mai mulţi ani de la un contact sexual infectant . Orice persoană care a avut vreodată contact genital cu o altă persoană poate dobândi HPV. Alte localizări sunt prepuţul. Factorii de risc pentru infectia cu HPV Majoritatea persoanelor active sexual pot dobândi HPV. Cu toate acestea. dar pot transmite virusul partenerului sexual şi pot suferi complicaţiile infecţiei. scrotul sau în jurul anusului. Tipurile HPV care infectează regiunea genitală sunt transmise în primul rând prin contact sexual. Dacă apar. condiloamele genitale se pot localiza în gură sau în gât după un contact sexual oral cu un partener infectat. femeia gravidă poate transmite virusul noului născut în timpul naşterii vaginale. Rareori. Infectia cu aceste tipuri de HPV cu risc crescut este de regula asimptomatica sau poate produce asa numita "rana pe col" (cervicita). Rareori. se face de asemeni exclusiv pe cale sexuala. Majoritatea infecţiilor HPV nu prezintă semne sau simptome. condiloamele genitale sunt mai puţin obişnuite. chiar dacă nu a mai avut relaţii sexuale de mult timp. de regulă se localizează pe vârful penisului. Aceştia pot transmite HPV fără să ştie. este dificil de determinat dacă un partener care a fost activ sexual în trecut este în prezent infectat. strategia optimă pentru prevenirea infecţiei genitale cu HPV o reprezintă implicarea într-o relaţie monogamă reciprocă şi pe termen lung cu un partener neinfectat. Efectul prezervativului de prevenire a infecţiei genitale HPV este necunoscut. Infecţia HPV poate apare în regiunile genitale feminine şi masculine care sunt sau nu sunt protejate sau acoperite de prezervativ.

Testul constă în prelevarea unei probe din colul uterin. Testul HPV evidenţiază materialul genetic al virusului HPV (AND-ul HPV) aflat în interiorul celulelor colului uterin. Testul HPV este indicat la femeile cu anormalităţi ale testului Papanicolau precum si la femeile peste 30 ani. este probabil vorba de o leziune precanceroasă. . In conditiile unui control de rutina screening. testul HPV trebuie efectuat la un interval de 3 ani (nu mai des). nu trebuie sa repeti aceste teste mai devreme de 3 ani. ele pot fi depistate prin urmatoarele metode: aplicarea de acid acetic pe zonele suspecte clinic biopsia din zonele suspecte clinic cu examenul microscopic al fragmentului de ţesut Testul Papanicolau • • Majoritatea femeilor sunt diagnosticate cu infecţie HPV pe baza testelor Papanicolau anormale. Condiloamele genitale sunt de regulă diagnosticate prin simpla vizualizare (inspecţie). Insa prezenta condiloamelor genitale implică testarea obligatorie pentru o posibilă infecţie HPV la nivelul colului uterin. Testul HPV Datorită asocierii între virusul papiloma uman (HPV) şi cancerul de col uterin. Daca ai un test Papanicolau normal si un test HPV negativ. este probabil vorba de o leziune benignă (necanceroasă). Dacă testul HPV este negativ pentru o tulpină HPV cu risc crescut. testul HPV reprezintă următoarea etapă diagnostică la o femeie cu celule anormale la testul Papanicolau. Daca condiloamele genitale sunt mai puţin vizibile. Dacă testul HPV este pozitiv pentru o tulpină HPV cu risc crescut.Teste pentru infectia cu HPV Examenul clinic Pentru diagnosticul condiloamelelor genitale (vegetatii) nu este necesara efectuarea unui test de sange. Nu sunt disponibile teste HPV la bărbaţi. Testul HPV nu inlocuieste testul Papanicolau. Testul Papanicolaou reprezintă mijlocul de diagnostic primar pentru screening-ul cancerului de col uterin. care este trimisă la laborator. O mare proporţie din cancerele de col uterin se datorează infecţiei HPV. Femeile care efectuează testul HPV trebuie să efectueze obligatoriu şi testul Papanicolau.

condiloamele recidivează deseori după tratament. Tratamentele disponibile pentru infectia genitala cu HPV se adresează modificărilor de la nivelul tegumentelor şi mucoaselor cauzate de infecţia HPV. Este ideală administrarea vaccinului inaintea debutului vieţii sexuale. Tratamentul condiloamelor genitale (vegetatii) Condiloamele genitale (vegetatiile) pot fi tratate cu: • • • • • Imiquimod cremă (Aldara) soluţie antimitotică de Podofilină 20 % soluţie de Podofilox 0. Vaccinul impotriva HPV Vaccinul HPV reprezintă primul vaccin creat pentru prevenirea cancerului de col uterin. 5-Fluorouracil este contraindicat în sarcină. Acesta poate fi eliminat exclusiv prin actiunea sistemului imunitar. De asemeni. Deoarece virusul persistă în organism.5 % 5-Fluorouracil 5 % cremă acid tricloracetic Podofilina şi Podofilox-ul sunt contraindicate în sarcină deoarece sunt absorbite la nivelul pielii şi pot cauza malformaţii fetale. 16 şi 18. dar nu elimină virusul din organism. 11. Toate metodele terapeutice menţionate pot îndepărta leziunile. înroşirea sau iritaţia pielii la locul injecţiei. Vaccinul previne infectarea cu patru tipuri de HPV: 6. La majoritatea femeilor infecţia se vindecă singura. cum ar fi condiloamele. NU este un vaccin cu virus viu sau virus inactivat. prin urmare nu prezinta nici un risc. 16 şi 18. leziunilor genitale precanceroase şi condiloamelor genitale datorate HPV. datorita actiunii sistemului imunitar. leziunile precanceroase de la nivelul colului uterin sau cancerul de col uterin.Există tratament pentru infecţia genitala cu HPV? Nu există un tratament propriuzis al infecţiei genitale cu HPV. Indicaţiile absolute de administrare ale vaccinului sunt fetele şi femeile cu vârste cuprinse între 9-26 ani. . Vaccinul este eficient în proporţie de 95-100 % împotriva tipurilor HPV 6. Vaccinul mimează boala şi crează rezistenţă. 11. Condiloamele mici pot fi îndepărtate prin următoarele metode: • • • criochirurgie (îngheţare) electrocauterizare (ardere) tratament laser Condiloamele mari care nu răspund la alte terapii pot fi îndepărtate chirurgical. Efectele secundare ale vaccinului sunt minore şi inconstante: subfebrilitate.

Nu se cunoaşte încă dacă este necesar un rapel al vaccinului la un interval de câţiva ani. Deoarece vaccinul este nou. Vaccinul nu conţine virusul HPV. Persoanele care sunt deja infectate cu un tip de HPV sunt protejate prin administrarea vaccinului de infectarea cu celelalte tipuri de HPV. deci NU se poate dobândi infecţia HPV prin administrarea vaccinului. . Deci este utilă administrarea vaccinului chiar în prezenţa unei infecţii cu HPV. Vaccinul nu tratează şi nu vindecă infecţia HPV.Administrarea vaccinului se realizează în trei prize. sunt necesare studii suplimentare privind durata protecţiei prin vaccin. A doua doză se administrează la două luni de la administrarea primei doze. iar a treia doză se administrează la şase luni de la prima doză.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful