Sunteți pe pagina 1din 23

Suprafata: 547.026 km (respectiv 551.

602 km incluzand si insula


Corsica)
Asezarea geografica: intre 42°20`-51°5` latitudine nordica si
5°55` longitudine vestica 8°10` longitudine estica
Populatia: 58.400.000 locuitori
Densitatea populatiei : 100 locuitori/km
Capitala si cel mai mare oras :Paris ~ 9.319.000 locuitori
Limba oficiala: franceza
Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si
otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile
Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de
transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere,
produse chimice,metale neferoase, fructe, vin
Moneda nationala: euro
Forma de guvernamant: republica
RELIEFUL
Situata in Europa Occidentala,Franta are o larga iesire
atat la Oceanul Atlantic, cat si la Marea Mediterana.
Tarmurile sale sunt putin crestate si, in unele locuri, joase si
nisipoase.

In afara de limitele maritime, Franta are si opt vecini


terestri:
Luxemburg (N-E),
Germania si Elvetia ( E ),
Italia si Monaco ( S-E ),
Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ),
Oceanul Atlantic ( V ). Frantei ii apartine si insula Corsica
din Marea Mediterana.
Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde
exista podisuri, munti, josi- care sunt erodati- si campii) si alpine
(Alpii si Pirineii). Treapta podisurilor si campiilor situata in
jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele: Masivul
Central (Massif Central) cu inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1.886
m, Plomb du Cantal 1.858 m, Puy de Dome 1.485 m), inconjurat de
suprafete mai joase, sub 1.000 m, larg valurite (Marche, Limou-sin)
si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima
1.702 m) ce domina valea larga a fluviului Rhone. Masivul
Armonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de N-V
( Bretagne, Normandie).Podisul Ardeni ( Ardennes) situat in partea
de N-E, la granita cu Belgia.
Bazinul parizian ( Bassin parisien ) in partea central-nordica,
cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste,
depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata
de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de
loess si argila in nord.
Bazinul aquitanian ( Bassin aquitain ) in sud-vest, cu podisuri
calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Charente ) si o campie
nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului
golfului Biscaya.

Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de


4810 m pe varful Mont Blanc,aflat pe granita cu Italia), cu vai adanci
si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite,vai), situati in
partea de S-E a tarii. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe
continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu
Asia.
Muntii Pirinei, , se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de
3.404 m in Pic d' Aneto si 3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de
zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata.

Muntii Jura, la granita cu Elvetia, in nordul lacului Geneva,


avand pe varful Cret de la Neige altitudinea de 1.723 m.
Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abrupti
spre campia Alsaciei, avand altitudinea maxima de1.424 m pe
Ballon de Guebwiler.
Corsica, insula a Marii Mediterane, a devenit parte integranta a
Frantei in 1.768. Are o suprafata de 8.680 km si 250.000 locuitori.
Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief
accidentat, mai inalt in N-V, unde inaltimea maxima ajunge la 2.710
m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o campie litorala
fertila (Plaine d'Aleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din
suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita-de-vie, restul
fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, este
Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta
sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa
insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana.
Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta.
Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului
insulei.
CLIMA
Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele
doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea
reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica
se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii
bogate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar
precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta
se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului
Marii Mediterane, cu veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase.
Uneori aici bat mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot
compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona
occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri
atinge 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile
sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de
zapada .
ORASE
Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii
este Parisul, care atrage anual mari mase de turisti din toata
lumea.Important oras industrial si nod de drumuri comerciale
este Lyon-ul (1,3 milioane de locuitori) fondat de romani la
confluenta aurilor Ron si Saone.Marsilia(1.2 milioane de
locuitori) a fost o colonie fondata de greci in jurul anului 600
i.e.n. si a fost centru important si in perioada romana.Este un
port mare al Marii Mediterane, de unde ponesc nave atat spre
fostele colonii franceze din nordul si din vestul Africii.
A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille (959.000
de locuitori) din nordul tarii.
RESURSE
In nord-estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de
fier.Exista rezerve de bauxita, uraniu si sare.Langa Les Baux se
extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii
respective.Langa Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si
gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale
atomo-electrice.Proportia energiei nucleare(70%) din totalul
energiei electrice produse este cea mai mare din lume.
TRANSPORTIURILE
Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care
12986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite
TVG(train de grand vitese) sunt cele mai rapide din
Europa.Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port
fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi
cu plata.Pe caile fluviale interne - avand o lungime de cca. 8500
km - se desfasoara o importanta activitate de transport de
marfuri.Liniile aeriene internationale sunt conduse de Societatea
Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter.
AGRICULTURA
Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii
Europene.La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea
mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar
majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux,
din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte
si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a
vacilor de lapte.In franta se produc o sumedeniede branzeturi
renumite.In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de munca.
Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25%
iar a padurilor de 27% si suprafata tarii.
Castelul Chambord
Catedrala Notre Dame
Fantanile din gradina palatului Versailles
Turnul Effel
 http://www.referat.ro/  Florea Diana
 http://www.wandohigh.com/  Perju Maria
teach/attafi/images/507px-
France_Flag_Map.svg.png  cl. a X - a A
 http://www.pensionriskmatt
ers.com/uploads/image/fren
ch-flag-640.jpg
 http://www.carisma.co.uk/i
mages/climate.gif
 http://harta.infoturism.ro/Eu
ropa/Franta/harta/harta_polit
ica_Franta.gif