DEVOLUTIUNEA LEGALA A MOSTENIRII

1.REGULILE GENERALE ALE DEVOLUTIUNII LEGALE A MOSTENIRII.

Mostenirea legala exista atunci cand transmisiunea ei are loc in temeiul legii la persoanele,
in ordinea si in cotele determinate de lege.Mostenirea legala intervine in toate cazurile cand
defunctul nu a lasat testament, dar ea poate exista si in cazurile in care defunctul a lasat un
testament, insa acesta nu cuprinde legate ci doar dispozitii de ultima vointa, precum
recunoasterea unui copil din afara casatoriei, dispozitii cu privire la organizarea funeraliilor,
desemnarea unui executor testamentar si altele.
Mostenirea legala poate coexista cu cea testamentara daca defunctul a dispus prin testament
numai de o parte din mostenire, sau dispunand de intreg, exista mostenitori rezervatari care
vor dobandi rezerva in virtutea legii.
In afara conditiilor prevazute de lege, respectiv a capacitatii succesorale, se mai cer a fi
indeplinite si alte conditii, iar in virtutea acestora transmisiunea mostenirii opereaza in temeiul
legii.
2.VOCATIA SUCCESORALA LEGALA.
Institutia mostenirii este conceputa ca o mostenire de familie si numai in cazul mostenirii
vacante masa succesorala este culeasa de stat.Asa fiind, in dreptul nostru succesoral sunt
chemate la mostenire persoanele care au o legatura de familie cu defunctul, adica rudele sale
din casatorie, din adoptie si alaturi de acestea, sotul supravietuitor al defunctului.
Potrivit legii, rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana
sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.In primul caz vom avea o rudenie
in linie dreapta, iar in cel de-al doilea caz vom avea o rudenie in linie colaterala; rudenia in
linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.Intrucat legaturile de rudenie pot fi
indepartate astfel incat chemarea la mostenire nu ar mai avea acoperire in legatura de
afectiune reciproca dintre acestea si defunct, legea a limitat pe linie colaterala vocatia
succesorala legala la gradul al IV-lea inclusiv.In linie dreapta, ascendenta sau descendenta,
legea nu prevede nici o limitare, adica rudele in linie dreapta descendenta(fiu, nepot de fiu,
stranepot de fiu) si ascendenta(parinti, bunici, strabunici) au vocatie nelimitata in grad.
In schimb, rudele colaterale au vocatie succesorala pana la gradul al IV-lea inclusiv, si se
incadreaza in aceasta clasa nepotii si stranepotii de frate/sora care sunt rude de gradul III,
respectiv de gradul IV cu defunctul, unchii si matusile defunctului si copiii lor, fratii si
surorile bunicilor defunctului.
Vocatia succesorala a acestor rude nu conduce la concluzia ca ele toate, impreuna si deodata
vor putea culege mostenirea lasata de defunct, deoarece vocatia lor este generala, potentiala,
vizand doar posibilitatea de principiu a acestor persoane de a mosteni.Vocatia lor concreta de
a culege efectiv mostenirea este determinata prin devolutiunea succesorala legala care
instituie o anumita ordine de chemare legala la mostenire.
3.PRINCIPIUL RECIPROCITATII VOCATIEI LEGALE GENERALE LA
MOSTENIRE.
Fara a fi prevazut in mod expres de lege, acest principiu guverneaza materia mostenirii
legale intre persoanele fizice.Potrivit acestui prncipiu, daca o persoana are vocatie succesorala
legala generala la mostenirea defunctului, legea generala prevede ca aceasta din urma
persoana are aceeasi vocatie cu prima.In concret, vocatia va depinde de ordinea in care va
surveni decesul lor sau a uneia dintre persoane si de concursul celorlalti mostenitori.De
exemplu:daca copilul are vocatie la mostenirea lasata de parinti, vocatia opereaza si in sens
invers.Aceeasi situatie exista si in raporturile dintre frati si surori, dintre nepoti de frate si
unchi ori matusi.
Principiul enuntat cunoaste si o conditie negativa, astfel, daca o persoana nu are vocatie la
mostenirea unei alte persoane, nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea primei.De
exemplu: copilul aflat in plasament familial si membrii familiei la care se afla; ginerele ori
nora si socrii etc.
4.VOCATIA LEGALA CONCRETA.
Rudele cu vocatie succesorala legala generala nu sunt chemate toate impreuna la mostenire,
deoarece in aceasta situatie s-ar ajunge ca masa succesorala sa fie faramitata si ar avea o
valoare neinsemnata.Pentru a se evita asemenea consecinte, in cadrul devolutiunii legale a
mostenirii legiuitorul a instituit o anumita ordine de chemare concreta la mostenire a rudelor
defunctului.
Pentru stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie succesorala generala
legiuitorul a folosit doua criterii tehnico-juridice, respectiv clasa de mostenitori si gradul de
rudenie, cu ajutorul acestora legea determinand vocatia concreta la mostenire a rudelor
defunctului.
5.NEDEMNITATEA SUCCESORALA.
Pentru ca o persoana sa vina la mostenire in temeiul legii, pe langa conditiile generale
analizate se impune si o alta conditie: sa nu fie nedemna de a mosteni.Nedemnitatea
succesorala este decaderea de drept a mostenitorului legal de a culege o mostenire
determinata, inclusiv rezerva la care ar fi avut drept deoarece s-a facut vinovat de o fapta
grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia.
6.CARACTERE JURIDICE.
Nedemnitatea succesorala, ca sanctiune civila, se caracterizeaza prin urmatoarele:
a)Se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres si limitativ prevazute de lege si numai in
domeniul mostenirii legale iar textele de lege care o prevad sunt imperative si de stricta
interpretare;
b)Opereaza de drept, adica cel care lasa mostenirea nu poate inlatura efectele ei prin iertarea
nedemnului pentru fapta sa;
c)Fiind o sanctiune, se aplica si produce efecte doar in privinta autorului faptei;
d)Domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins si la alte mosteniri, nedemnul fiind
inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit faptele;
e)Sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta pentru fapte savarsite cu vinovatie, mostenitorul
trebuie sa fi actionat cu discernamant, in lipsa discernamantului neputandu-se vorbi despre
vinovatie.
7.CAZURILE DE NEDEMNITATE.
Art.655 C.civ. prevede urmatoarele cazuri de nedemnitate si anume:
a)Atentatul la viata celui care lasa mostenirea;
b)Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea;
c)Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel care lasa mostenirea.
Codul civil sanctioneaza cu nedemnitatea pe condamnat pentru ca a omorat sau a incercat sa
omoare pe defunct, sanctiune care, pe langa cea penala, se justifica prin ideea ca ar fi
inechitabil si potrivnic bunelor moravuri si ordinii publice ca o persoana care savarseste
asemenea fapte grave sa fie chemata la mostenirea celui pe care l-a ucis sau a incercat sa-l
omoare, deoarece nimeni nu-si poate deschide calea mostenirii printr-un omor.
Pentru ca un mostenitor sa fie inlaturat de la mostenire datorita acestui caz de nedemnitate
trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 Mostenitorul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hotararea de a omori pe cel despre a
carui mostenire este vorba.Nu se cere ca omorul sau tentativa de omor sa fie calificat sau
 deosebit de grav.In practica s-a statuat ca uciderea din culpa sau aplicarea unor lovituri
cauzatoare de moarte nu atrage nedemnitatea succesorala pentru ca nu a fost savarsita cu
intentie;
 Mostenitorul sa fi fost condamnat definitiv in calitate de autor, coautor, instigator sau
complice.Daca mostenitorul a fost achitat , scos de sub urmarire penala, a decedat inainte
de condamnare, fapta savarsita a fost amnistiata sau sanctiunea penala s-a prescris,
mostenitorul nu va fi nedemn.Nedemnitatea succesorala va opera, in schimb, daca
mostenitorul condamnat a fost ulterior amnistiat, gratiat sau reabilitat.
In ceea ce priveste nedemnitatea pentru acuzatia capitala calomnioasa, aceasta intervine in
cazul in care mostenitorul a facut un denunt, o plangere sau o marturisire, deci o acuzatie
capitala pentru fapte care ar fi putut atrage pedeapsa cu moartea.Caracterul calomnios al
faptei trebuie sa fie constatat printr-o hotarare definitiva de condamnare.
Se pune insa intrebarea daca odata ce pedeapsa cu moartea a fost abolita prin Decretul-Lege
nr.6/1990 si a fost inlocuita cu pedeapsa detentiunii pe viata, astfel incat acuzatia nu mai poate
fi capitala in sensul Codului civil.
Intr-o opinie se sustine ca art.655 pct.2 C.civ. devine aplicabil in cazul acuzatiei pentru fapte
care sunt sanctionate cu pedeapsa detentiunii pe viata, pedeapsa care a inlocuit condamnarea
la moarte, iar intr-o alta opinie se sustine ca aceasta cauza de nedemnitate a devenit
inaplicabila prin abolirea pedepsei cu moartea.
8.EFECTELE NEDEMNITATII.
Nedemnitatea opereaza si produce efecte de drept, in puterea legii mostenitorul nedemn este
decazut din dreptul de a mosteni.Desfiintarea titlului de mostenitor se produce din momentul
deschiderii mostenirii, indiferent de momentul savarsirii faptei care atrage nedemnitatea.
Prin urmare, hotararea instantei civile prin care se constata nedemnitatea opereaza retroactiv
avand caracter declarativ, iar nu constitutiv.
A.Efectele nedemnitatii fata de nedemn.
Intrucat titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat de la data deschiderii mostenirii el
nu va putea reclama partea de mostenire ce i s-ar fi cuvenit, nici macar rezerva, iar partea sa
va fi culeasa de cei care au vocatie succesorala si va profita acestora.
Daca nedemnul a intrat in posesia unor bunuri din masa succesorala, va fi obligat sa le
restituie, restituirea facandu-se de regula in natura, iar daca acest lucru nu este posibil, va
trebui sa plateasca despagubiri, respectiv o indemnizatie de expropiere in cazul in care a
instrainat cu rea-credinta bunul.In privinta fructelor, nedemnul va fi considerat ca un posesor
de rea-credinta de la data deschiderii succesiunii.Restituirea fructelor se va face in natura, iar
daca nedemnul le-a consumat sau a neglijat sa le perceapa va restitui valoarea lor.Pentru
sumele incasate de nedemn de la debitorii mostenirii, acesta va fi obligat sa plateasca dobanzi
din ziua incasarii, iar nu de la data chemarii in judecata.(art.1088 C.civ. nefiind aplicabil in
acest caz).
B.Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.
 Efectele nedemnitatii fata de copiii nedemnului.
Potrivit art.658 C.civ. “Copiii nedemnului vin la succesiune in virtutea dreptului lor propriu,
fara ajutorul reprezentarii, nefiind indepartati pentru greseala tatalui lor.”
Astfel, copiii nedemnului vin in nume propriu nu si prin reprezentarea tatalui lor nedemn.
 Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui.Solutia
adoptata in privinta copiilor nedemnului este nedreapta, se sustine in practica, intrucat
sanctiunea nedemnitatii ar trebui sa produca efecte numai in privinta autorului faptei nu si
in privinta copiilor.Aceasta solutie injusta se explica prin influenta traditiei,art.658 C.civ.
vizand numai copiii nedemnului, nu si pe descendentii care nu sunt copiii lui.Formularea
legii nu poate fi intamplatoare deoarece in multe alte texte se foloseste notiunea de
 “descendenti”(art.655, art.670, art.671 C.civ.), iar in altele notiunea de “copii” (art.659,
art.666, art.669 C.civ.).
Pe de alta parte, insa, reprezentarea avand loc la infinit, deci in linie directa ascendenta, pana
la gradul al IV-lea inclusiv, se admite ca reprezentarea trebuie sa urce din grad in grad vacant
si util, ceea ce impiedica trecerea peste locul copilului nedemnului si al nedemnului.
Cu toate acestea, legea dispune numai cu privire la copiii nedemnului impiedicand venirea
lor la mostenire prin reprezentare, per a contrario nu este exclusa posibilitatea ca descendentii
subsecventi ai nedemnului sa poata veni la mostenire prin reprezentare daca nedemnul si
copiii sai reprezentati nu mai sunt in viata la data deschiderii succesiunii.
C.Efectele nedemnitatii fata de terti.
Este posibil ca nedemnul in perioada dintre deschiderea succesiunii si constatarea
nedemnitatii sa fi incheiat cu terte persoane acte juridice referitoare la bunurile mostenirii; de
exemplu:a incheiat acte de conservare, de administrare sau de dispozitie.In practica s-a ridicat
problema sortii acestor acte.Intrucat nedemnitatea desfiinteaza titlul de mostenitor al
nedemnului cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii iar legea nu prevede nici o
derogare in aceasta privinta, rezulta ca actele incheiate vor fi si ele desfiintate cu effect
retroactiv.Astfel, in principiu, nedemnitatea produce efecte si fata de tertii de rea-credinta care
au incheiat acte juridice avand cunostinta de faptele savarsite de nedemn.Prin urmare, actele
incheiate de tertii de buna-credinta vor fi pastrate.
10.INVOCAREA NEDEMNITATII SUCCESORALE.
Data fiind gravitatea faptelor sanctionate de lege ce nedemnitatea, ea poate fi invocata de
orice persoana interesata care urmeaza sa profite de inlaturarea de la mostenire prin
reprezentare, cum sunt mostenitorii legali, legatarii sau donatarii, in cazul in care nedemnul ar
fi fost un mostenitor rezervatar a carui prezenta putea determina sanctiunea
liberalitatilor.Nedemnitatea poate fi invocata pe calea actiunii oblica si de catre creditorii
acestor persoane, dreptul de a fi invocata nefiind exclusiv personal, deoarece sanctiunea
inlaturarii de la mostenire a nedemnului intervine potrivit legii.
Cat priveste invocarea propriei nedemnitati, s-a apreciat ca nedemnul nu o poate invoca
intrucat ea opereaza de drept.
In toate cazurile, nedemnitatea poate fi invocata si constatata numai dupa deschiderea
succesiunii si numai daca vocatia succesorala legala a nedemnului este concreta, nefiind
inlaturat de la mostenire prin prezenta unor mostenitori in rang preferabil.Daca inlaturarea de
la mostenire a nedemnului are loc in baza unor dispozitii testamentare contestate de nedemn,
legatarii au dreptul de a invoca nedemnitatea, putand cere instantei constatarea ei cu
prioritate.In aceste conditii, nedemnitatea poate fi invocata cat timp nedemnul este in viata, iar
daca dupa deschiderea mostenirii a intrat in stapanirea bunurilor succesorale si a decedat
inainte de constatarea nedemnitatii, si impotriva mostenitorilor sai legali sau testamentari care
stapanesc aceste bunuri.Mostenitorii nedemnului, chiar de buna-credinta, nu s-ar putea apara
invocand “teoria mostenitorului aparent”, deoarece nu sunt dobanditori cu titlu oneros si nici
cu titlu particular, si nici prin invocarea art.1909 C.civ. privind uzucapiunea.