Sunteți pe pagina 1din 2

Romantismul & Dacia Literară

Perioada paşoptistă este o activitate culturală ce a avut loc între anii 1830-1860.
Perioada paşoptistă a fost reprezentată în literatură prin scriitori apartinând celor trei
provincii româneşti.
În Moldova:
-Costache Negruzzi.
-Vasile Alecsandri.
-Alecu Russo.
În Ţara Românească:
-Ion Heliade Radulescu.
-Grigore Alexandrescu.
-Nicolae Balcescu.
-Ion Ghica.
În Transilvania:
-George Baritiu.
-Andrei Mureşeanu.
În operele lor au împletit romantismul şi clasicismul, în spiritul marilor valori ale
literaturii universale.

Romantismul este un curent literar apărut în a doua jumatate a secolului al-XVIII


lea, întâi în Anglia, de unde s-a extins în Germania şi Franţa, apoi în Europa. În
literatura română se pot identifica trei etape ale romantismului:
-Preromantismul.
-Romantismul.
-Postromantismul.

Romantismul Românesc a fost precedat de o formulă literară de tranziţie de la


iluminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de Ion Heliade Radulescu,
Grigore Alexandrescu, Vasile Alexandri, scriitori şi sub numele de pasoptişti.
Post romantismul, prelungirea romantismului şi clasicismului s-a manifestat prin
îmbinarea elementelor romantice cu trăsături simboliste sau samanatoriste, perioada
reprezentată de G.Coşbuc, Al.Macedonski, Octavian Goga.
Trasaturile Romantismului:
 Exprimarea exagerată a unor sentimente puternice sau idei.
 Personaje excepţionale puse să acţioneze în împrejurari excepţionale.
 Cultivarea specificului naţional.
 Inspiraţia din istorie, folclor şi natură.
Modalitatea stilistică este antiteza.
Motive şi teme romantice: luna, noaptea, izvorul, stelele, cosmosul, universal,
îngerul, demonul, codrul, visul, fantomele, ruinele.
Reprezentanţi:
>Mihai Eminescu.
>Mihail Kogalniceanu.
>Grigore Alexandrescu.

1
Clasicismul este un current cultural apărut în secolul al XVII lea în Franţa
caracteristic prin plasarea riguroasă a acţiunii în timp şi spaţiu, tipurile de personaje:
femeia casnică, avarul, tiranul, generozitatea, respectarea datinilor şi a tradiţiilor şi
caracterul moralizator al operei.

Reprezentanţi:
-Ioan Slavici.
-Miron Costin.
-Dimitrie Cantemir.
Dacia Literară

La 30 Ianuarie 1840 ia fiinţă la Iaşi “Dacia Literară”, din iniţiative şi sub


conducerea lui Mihail Kogalniceanu fiind prima revistă de literatură organizată.
In primul număr, Mihail Kogalniceanu, publică articolul program sub titlul
“Introducţie”, în care evidenţiază principalele idei care vor sta la baza creării şi
orientării literaturii româneşti şi care este considerat primul manifest al romantismului
românesc.
Prima parte cuprinde compuneri ale scriitorilor colaboratori, a doua parte va
analiza articole din alte publicaţii, a treia parte se va ocupa de critica operelor nou
apărute iar ultima parte avand ca titlu “Telegraful Daciei” va conţine informaţii despre
carţi în curs de apariţie, despre evenimente culturale sau despre scriitori.
“Introducţie” începe cu scurte referiri la publicaţiile vremii, care înafară de
politică, de ştiri administrative şi de câteva ştiri locale, nu conţin nimic despre literatură.
De aceea, Kogalniceanu s-a gândit că este momentul să publice “cele mai bune scrieri
originale”. În acest sens pune la dispoziţie paginile revistei “Dacia Literară” tuturor
scriitorilor din cele trei provincii româneşti. Kogalniceanu asigură scriitorii că operele
originale vor beneficia de o critica obiectivă “vom critica cartea, iar nu persoana”.
Kogalniceanu condamnă deprinderea de a imita literatura străină, fără nicio legatură
spirituală cu specific românesc, iar traducerile unor opere de valoare din literatura
universală “nu fac o literatura”.
Numele Revistei exprima unitatea de neam şi ţară, Dacia, idealul de unire a
românilor fiind sugerat destul de transparent.
Mihail Kogalniceanu are concepţii iluministe rămânând, de altfel, celebră fraza
prin care îndeamna pe toti româniii să-şi cunoască originile şi identitatea spirituală prin
introducerea către trecutul istoric al neamului din care provin “Intrebaţi doar istoria, şi
veţi şti ce suntem, de unde venim şi unde mergem”. În acest scop tipăreşte “Letopisetele
Ţării Moldovei” ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Acestea
au constituit principalele surse de inspiraţie pentru scriitorii epocii, ca Vasile
Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu.
In Numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorică “Alexandru Lapusneanul”
de Costache Negruzzi. De-a lungul timpului au apărut doar trei numere ale revistei
deoarece a fost interzisa de Sturza.
Curentul Naţional-Popular “Dacia Literară” reuneşte cele mai stralucite
personalităţi literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii
române.