Romantismul & Dacia Literară Perioada paşoptistă este o activitate culturală ce a avut loc între anii 1830-1860.

Perioada paşoptistă a fost reprezentată în literatură prin scriitori apartinând celor trei provincii româneşti. În Moldova: -Costache Negruzzi. -Vasile Alecsandri. -Alecu Russo. În Ţara Românească: -Ion Heliade Radulescu. -Grigore Alexandrescu. -Nicolae Balcescu. -Ion Ghica. În Transilvania: -George Baritiu. -Andrei Mureşeanu. În operele lor au împletit romantismul şi clasicismul, în spiritul marilor valori ale literaturii universale. Romantismul este un curent literar apărut în a doua jumatate a secolului al-XVIII lea, întâi în Anglia, de unde s-a extins în Germania şi Franţa, apoi în Europa. În literatura română se pot identifica trei etape ale romantismului: -Preromantismul. -Romantismul. -Postromantismul. Romantismul Românesc a fost precedat de o formulă literară de tranziţie de la iluminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de Ion Heliade Radulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alexandri, scriitori şi sub numele de pasoptişti. Post romantismul, prelungirea romantismului şi clasicismului s-a manifestat prin îmbinarea elementelor romantice cu trăsături simboliste sau samanatoriste, perioada reprezentată de G.Coşbuc, Al.Macedonski, Octavian Goga. Trasaturile Romantismului:  Exprimarea exagerată a unor sentimente puternice sau idei.  Personaje excepţionale puse să acţioneze în împrejurari excepţionale.  Cultivarea specificului naţional.  Inspiraţia din istorie, folclor şi natură. Modalitatea stilistică este antiteza. Motive şi teme romantice: luna, noaptea, izvorul, stelele, cosmosul, universal, îngerul, demonul, codrul, visul, fantomele, ruinele. Reprezentanţi: >Mihai Eminescu. >Mihail Kogalniceanu. >Grigore Alexandrescu.

1

a doua parte va analiza articole din alte publicaţii. In Numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorică “Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. avarul. despre evenimente culturale sau despre scriitori. Miron Costin şi Ion Neculce. -Dimitrie Cantemir. de altfel. publică articolul program sub titlul “Introducţie”. Mihail Kogalniceanu. De aceea. care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii române. ca Vasile Alecsandri. De-a lungul timpului au apărut doar trei numere ale revistei deoarece a fost interzisa de Sturza. iar traducerile unor opere de valoare din literatura universală “nu fac o literatura”. nu conţin nimic despre literatură. din iniţiative şi sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu fiind prima revistă de literatură organizată. Curentul Naţional-Popular “Dacia Literară” reuneşte cele mai stralucite personalităţi literare ale epocii. iar nu persoana”. În acest sens pune la dispoziţie paginile revistei “Dacia Literară” tuturor scriitorilor din cele trei provincii româneşti. celebră fraza prin care îndeamna pe toti româniii să-şi cunoască originile şi identitatea spirituală prin introducerea către trecutul istoric al neamului din care provin “Intrebaţi doar istoria. Prima parte cuprinde compuneri ale scriitorilor colaboratori. fără nicio legatură spirituală cu specific românesc. a treia parte se va ocupa de critica operelor nou apărute iar ultima parte avand ca titlu “Telegraful Daciei” va conţine informaţii despre carţi în curs de apariţie. -Miron Costin. Kogalniceanu condamnă deprinderea de a imita literatura străină. în care evidenţiază principalele idei care vor sta la baza creării şi orientării literaturii româneşti şi care este considerat primul manifest al romantismului românesc. de unde venim şi unde mergem”. tiranul. care înafară de politică. In primul număr. tipurile de personaje: femeia casnică. de ştiri administrative şi de câteva ştiri locale.Clasicismul este un current cultural apărut în secolul al XVII lea în Franţa caracteristic prin plasarea riguroasă a acţiunii în timp şi spaţiu. Dacia. Dacia Literară La 30 Ianuarie 1840 ia fiinţă la Iaşi “Dacia Literară”. Acestea au constituit principalele surse de inspiraţie pentru scriitorii epocii. Mihail Kogalniceanu are concepţii iluministe rămânând. “Introducţie” începe cu scurte referiri la publicaţiile vremii. şi veţi şti ce suntem. Numele Revistei exprima unitatea de neam şi ţară. Kogalniceanu s-a gândit că este momentul să publice “cele mai bune scrieri originale”. Costache Negruzzi. Grigore Alexandrescu. În acest scop tipăreşte “Letopisetele Ţării Moldovei” ale cronicarilor Grigore Ureche. Reprezentanţi: -Ioan Slavici. idealul de unire a românilor fiind sugerat destul de transparent. Kogalniceanu asigură scriitorii că operele originale vor beneficia de o critica obiectivă “vom critica cartea. respectarea datinilor şi a tradiţiilor şi caracterul moralizator al operei. generozitatea. 2 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful