UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA”

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ

SENZORI ŞI
TRADUCTOARE
---PROIECT---
 STUDENT:

GRUPA :

IANUARIE 2008

CUPRINS

1.Tema de Proiectare ………pag.

2.Generaliţi despre măsurarea temperaturilor ………pag.

3.Alegerea senzorului. ………..pag.

3.1 Schema bloc a traductorului. ………pag.

3.2 Circuitul adaptor. ………pag.

3.3 Circuitul amplificator. ………pag.

3.4 Circuitul de linializare. ………pag

3.5 Sursa de alimentare. ………pag.

 3.6 Circuitul de afişare . ………pag.

4.Manual de utilizare … …….pag.

5.Anexe ………..pag.

5.1 Schema electrică

5.2 Lista componente

TEMĂ DE PROIECTARE

Să se proiecteze un traductor de temperatură pentru mediul

industrial ce prezintă valoarea temperaturii măsurate sub formă
numerică şi sub forma unui semnal analogic tip tensiune.

Date de Proiectare
Tip senzor : termorezistenţă

Domeniu de masură : [˚C] T m = 50 ˚ C

T M = 100 ˚ C

Eroarea maximă admisibilă [ %] = 0,3 %

Domeniul tensiunii de ieşire U min = 0 V

U max = 4 V

Semnal de Ieşire

Mediul de măsură : [ vas cu apă încălzită ]

GENERALITĂŢI

Traductoarele de temperatură cu termorezistenţă sunt

realizate din metale a căror rezistenţă creşte cu temperatura.
Pentru o variaţie mică de temperatură rezistivitatea creşte liniar cu
temperatura:

ρ =ρ [1+α (t-t )] (2)

t 0 0

unde ρ t = rezistivitatea la temperatura t;

ρ = rezistivitatea la temperatura t ;
0 0
α =coeficient de temperatură al termorezistenţei (°C-1).

Măsurarea temperaturii este esenţială în industrie. Această

sarcină revine traductoarelor de temperatură cu termorezistenţe
care sunt disponibile în configuraţii variate, atât în medii normale
(de laborator), cât şi în medii cu pericol ridicat de explozie.

Combinând ecuaţiile (1) şi (2), în condiţiile în care t0 este

temperatura la 0°C şi punând rezultatul sub forma y=mx+b,
rezultă clar că rezistenţa variază liniar cu temperatura:
R
=1+α t (3).
Ro

. Pentru fabricarea termorezistenţelor se foloseşte ca suport

izolant textolitul, mica sau ceramica. Pe suportul respectiv se
bobinează neinductiv un fir metalic.
Metalele utilizate permit prelucrarea la un diametru foarte mic
şi o bună stabilitate în timp sub influenţa temperaturii ridicate şi
agenţilor chimici.

Teaca de protecţie este destinată pentru a proteja elementul

sensibil şi firele conductoare de legătură de acţiunea dăunătoare a
mediului. Se poate executa din diferite materiale.

Materialul tecilor de protecţie este condiţionat pe lângă

domeniul de temperatură şi natura fluidului a cărui temperatură o
măsoară.
 Comportarea în timp a tecilor de protecţie este influenţată
puternic de factorii locali activi.

Teoretic orice metal poate fi folosit la măsurarea temperaturii.

Metalul ales trebuie să aibă un grad înalt de sensibilitate şi
abilitatea de a reduce efectele corosive.

Materialul care îndeplineşte aceste cerinţe cel mai bine este

platina şi astfel ea a devenit elementul sensibil ales în
termorezistenţe.
Printre caracteristicile sale se numără de asemenea stabilitatea
chimică, disponibilitate în formă pură şi proprietăţile electrice care
sunt foarte bine redate.

Alte materiale folosite sunt:

Cuprul permite realizarea unei bune reproductibilităţi

deoarece se poate obţine cu puritate înaintată pe cale electrolitică,
termorezistenţele tehnice se utilizează în domeniul -50°C…+180°C,
întrucât peste +180°C apare fenomenul de oxidare, producând
alterarea ireversibilă a proprietăţilor de reproductibilitate.

Nichelul are o bună sensibilitate şi liniaritate, dar

termorezistenţele tehnice se utilizează în domeniul -60°C…+180°C
datorită apariţiei fenomenului de oxidare la temperaturi ridicate.

Wolframul prezintă o bună liniaritate şi o rezistenţă, astfel că

se confecţionează termorezistenţe din fire de diametru mic (10…
15μm), utilizate pe domeniul 0°C…+600°C; wolframul este folosit
cu predilecţie fără teacă de protecţie, în medii gazoase cu viteze
mari de curgere, sub formă de elemente sensibile cu fire calde.
 În funcţie de forma şi dimensiunile tecii de protecţie, ca şi de
restricţiile mediului în care se face măsurarea, se poate face o
clasificare a termorezistenţelor în:
 termorezistenţe subminiatură,
 termorezistenţe miniatură,
 termorezistenţe rapide,
 termorezistenţe normale,
 termorezistenţe cu cot,
 termorezistenţe pentru presiuni înalte,
 termorezistenţe multiteacă,
 termorezistenţe pentru suprafeţe plane.
TTR .Generalităţi.Utilizarea elementelor
componente ale
termorezistenţei.

TTR. 51. 5. 01. 3. 3. 2. 8. 1.

Rezistenţa în ohmi a termorezistenţei cu rezistor de cupru Ro = 50
ohmi la temperaturi din 10˚C în 10 ˚C cuprinse între – 50˚ ….. + 180˚C.
Tipul tensiunii si clasa de precizie :
50 ˚C - 60,65 Ω
100 ˚C - 71,30 Ω
a)Clasa de precizie normală Ι
Cod 51

b)Caracteristica elementului sensibil de cupru

Numărul de elemente sensibile 1 ;valoarea rezistenţei la 50 ˚C[Ω]
Cod 5 ; b = 5

c)Caracteristica tubului de protecţie.

Diametrul 10 [mm]; L=250[mm]
Cod 01 c = 01
d)Materialul tubului de protecţie - teacă de oţel – inox
Cod 3 ; d = 3 .
Teacă de protecţie cu lungimea de 250 mm

e) Domeniul de temperatură în lucru

Cod 3 ; e = 3 ; (- 50˚C….. + 150˚C )

f) Dispozitivul de fixare
Cod 2 ; f = 2 ; flanşă mobilă

g) Lungimea de imersie
Cod 8 ; g = 8 ; [150-200-425-500-800-1050-1400]

h) Tipul execuţiei şi al protecţiei climatice .

Cod 1 ; h = 1 ; tipul execuţiei - normală
protecţie climatică - temperat

SCHEMA BLOC A TRADUCTORULUI

CIRCUIT CIRCUIT DE
SENZOR U0 U1 AMPLIFICATOR U2 ALIMENTARE
Uout
ADAPTOR

RE

UP UA Ua

SURSA DE CIRCUIT DE
ALIMENTARE AFISARE

UA
 R4 ⋅ Up ∆R0
⋅
U1 = ( R0 + R3 ) + ( R + R4 ) 1 + ∆R0
R0 + R3
Puntea ce lucrează în regim de echilibru sau dezechilibru sensibil

R = R2 + R3 + R4 = R min
Up ⋅ ∆R ⇒ se calculează U1
⇒ U1 =
R
∆≤ R min + R3

Tabel :

T [ ˚C ] R[Ω] U1 [ V ] U2 [ V ]
50 0 0 0
60 2,13 0,042 0,772
70 4,26 0,084 1,544
80 6,39 0,127 2,334
90 8,52 0,169 3,106
100 10,65 0,212 3,896

U 2 = U1 ⋅ A
Puntea se înlocuieşte cu schema bloc .
Schema echivalentă cu puntea de masură şi sursa Up .Valoarea
rezistenţei sunt aceleaşi, curentul prin fiecare ramură este de 10 mA.
 Re

Re1

Up Up

Re = 2 R min
1 2
1 1 1 = ⇒ Rp = R min
= + Rp 2 R min
Rp 2 R min 2 R min

Valoarea tensiunii de ieşire din punte în funcţie de modificarea

rezistenţei la temperaturi minime.Up se aleage astefel încât I = 10 mA.

Valori iniţiale :
T [˚C] R [Ω]
50 60,65
60 62,78
70 64,91
80 67,04
90 69,17
100 71,3
Se va calcula ∆R :
∆=R2 – R1
∆R= 62,78 – 60,65 ⇒ R1 = 2,13
∆R =64,91 - 60,65 ⇒ R2 = 4,26
∆R =67,04 - 60,65 ⇒ R3 =6,39
∆R =69,17 - 60,65 ⇒ R4 = 8,52
∆R =71,3 - 60,65 ⇒ R5 =10,65

Rmin = 60,65 U 1 ⋅ ∆R
U1 =
1 2 R min
= ⇒ Rp = R min
Rp 2 R min

Up = Rmin ⋅ I = 60 ,65 ⋅ 20 =1,21 V ⇒Up =1,21 V ⇒ Up =1,21 V

1,21 ⋅ 2,13
U1 = = 0,042 V ;
60 ,65

U1 = 1,21 ⋅ 4,26 = 0,084 V;

60 ,65
1,21 ⋅ 6,39
U1 = = 0,127 V
60 ,65

U1 = 1,21 ⋅8,52 = 0,169 V;

60 ,65
1,21 ⋅10 ,65
U1 = = 0,0212 V;
60 ,65

CIRCUITUL AMPLIFICATOR
 U 2 R9  R 
A= = 1 + 2 5 
U 1 R7  R4 
R5 = R6 ;
R7 = R8 ;
R9 = R10 ;

U 2 = U max − U min

Din datele de proiectare vom lua U min = 0 V şi U max = 4 V.

U 2 = 4 − 0 = 4V
U 4
A= 2 = ⇒ A = 18,867V
U 1 0,212

Vom afla valoarea fiecarei rezistenţă în parte pentru :

 U 2 R9  R .
A= = 1 + 2 5 
U 1 R7  R4 
R5 R
1+ 2 = 2,096 ⇒ 2 5 = 1,096 ⇒ 2 R5 = R4 ⋅ 1,096 ⇒ R5 = R4 ⋅ 0,548
R4 R4

R9 R = 900 Ω
=9⇒ 9
R7 R7 = 100 Ω

R4 = 1kΩ
R5 = 0,548 kΩ
Valorile rezistenţenlor trebuie aproximate cu cele din catalog cu o valoarea
de ± 5% .
R4 =1kΩ R4 =1kΩ
R5 = 0,548 kΩ R5 = 0,51 kΩ
⇒
R9 = 900 Ω R9 = 910 Ω
R7 =100 Ω R7 =100 Ω

0,910  0,51 
U 2 = A` ⋅ U 1 ⇒ A =
`
1 + 2  ⇒ A ` = 9,1 ⋅ (1 +1,02 ) ⇒ A`=18,382V
0,100  1 
U 2 = A` ⋅ U 1 ;

U 2 = 18 ,382 ⋅ 0,042 = 0,772 V

U 2 = 18 ,382 ⋅ 0,084 = 1,544 V
U 2 = 18 ,382 ⋅ 0,127 = 2,334 V
U 2 = 18 ,382 ⋅ 0,169 = 3,106 V
U 2 = 18 ,382 ⋅ 0,212 = 3,896 V

Tabel :

T[˚C] U1[V] U2[V]=U1⋅ Ui [V] ε I [%]

A`
50 0 0 0 0
 60 0,042 0,772 0,779 0,8
70 0,084 1,544 1,558 0,8
80 0,127 2,334 2,337 0,1
90 0,169 3,106 3,116 0,3
100 0,212 3,896 3,896 0,8

T min ↔U 2 min
⇒ Ui= f (T)
T max ↔U 2 max

T − T min Ui − U 2 min
=
T max − T min U 2 max − U 2 min

T − T min Ui − U 2 min
= ⇒ 50 − 50
=
Ui − 0
⇒Ui = 0
T max − T min U 2 max − U 2 min 100 − 50 3,896 − 0

60 − 50 Ui − 0
= ⇒Ui = 0,779 V
100 − 50 3,896 − 0

70 − 50 Ui − 0
= ⇒Ui =1,558 V
100 − 50 3,896 − 0

80 − 50 Ui − 0
= ⇒Ui = 2,337 V
100 − 50 3,896 − 0

90 − 50 Ui − 0
= ⇒Ui = 3,116 V
100 − 50 3,896 − 0

100 − 50 Ui − 0
= ⇒Ui = 3,896 V
100 − 50 3,896 − 0

U i −U 2
ε = ⋅ 100% ;
Ui
 0,779 − 0,772
ε= ⋅ 100 = 0,008 ⋅ 100 ⇒ ε = 0,8%
0,779

1,558 −1,554
ε= ⋅100 = 0,008 ⋅100 ⇒ ε = 0,8%
1,558

2,337 − 2,334
ε= ⋅100 = 0,001 ⋅100 ⇒ ε = 0,1%
2,337

3,116 − 3,106
ε= ⋅100 = 0,003 ⋅100 ⇒ ε = 0,3%
3,116

3,896 − 3,896
ε= ⋅100 = 0 ⋅100 ⇒ ε = 0%
3,896

CIRCUITUL DE LINIALIZARE
 R2
Dz1 Dz2

U`

R11 R12 R1
 SURSA DE ALIMENTARE

TR 230 / 2 x 18 V.

PM – punţi de măsură ; 2 PM : 1 PM 05

C1 , C 3 - condensator de filtraj : 2500 µF / 25 V ;

C3 , C 4 , C5 - condensator de 100 µF / 18V ;

1 A – siguranţe fuzibile de 1 A.

5
Rp = ⇒ Rp = 50 Ω
0,1
 CIRCUITUL DE AFIŞARE

Pentru reprezentare sub formă numerică a rezultatului masurării,

se va folosi circuitul de afişare ICL 7106 . Afişajul se poate face cu
diode semiconductoare electroluminescente (LED)au cristale
lichide.

Diodele electroluminescente ,cunoscute şi sub denumirea de

LED,sunt diode semiconductoare care au proprietatea de a emite
lumina când sunt în stare de conducţie.
Pentru a indica cele zece cifre zecimale,se folosesc grupuri de
diode care se selectează cu ajutorul unor circuite logice pentru a
forma cifra dorită. Cel mai frecvent se folosesc grupuri de şapte
diode astfel aşezate încât atunci cand toate sunt în stare de
conducţie,să afişeze cifra 8. Pentru afişarea altor cifre o parte din
diode rămân blocate.

Dispozitivele de afişare cu cristale lichide sunt realizate de obicei

pe principiul segmentelor luminoase ,cu ajutorul cărora se pot
forma cifre de la 1 la 9.Un asemenea dispozit este format din două
plăci de sticlă cu rol de suporţi, pe care se depun electrozi peliculari
transparenti, între plăci se introduce un strat subţire de cristal
lichid cu grosimea între 6µm şi 25µm.

Placa suport frontală are electrozii sub formă a şapte segmente cu

terminale individuale amplasate pe marginea a plăcii.

Placa suport posterioară are un singur electrod a cărui contur

corespunde cu figura formată de cele şapte segmente. Când se
aplică o diferenţă de potenţial între electrodul de pe placă
posterioară şi toţi cei şapte electrozi de pe placă frontală se afişează
cifra 8. Pentru afişarea altei cifre unii dintre electrozii de pe placă
frontală nu primesc tensiuni.
 MANUAL DE UTILIZARE

Traductoarele de temperatură cu termorezistenţă îşi bazează

funcţionarea pe proprietatea metalelor (materiale conductoare) de a
produce o sarcină electrică spontană ca rezultat al modificării bruşte a
temperaturii (efectul piro-electric).

Traductoarele de temperatură cu termorezistenţă sunt realizate din

metale a căror rezistenţă creşte cu temperatura.

.În acest caz s-a ales un traductor de temperatură cu termorezistenţă

de cupru permite realizarea unei bune reproductibilităţi deoarece se poate
obţine cu puritate înaintată pe cale electrolitică, termorezistenţele tehnice
se utilizează în domeniul -50°C…+180°C, întrucât peste +180°C apare
fenomenul de oxidare, producând alterarea ireversibilă a proprietăţilor de
reproductibilitate.

Pentru o variaţie mică de temperatură rezistivitatea creşte liniar cu

temperatura:
ρ =ρ [1+α (t-t )] (2)
t 0 0

unde ρ t = rezistivitatea la temperatura t;

ρ = rezistivitatea la temperatura t ;
0 0
α =coeficient de temperatură al termorezistenţei (°C-1).

Măsurarea temperaturii este esenţială în industrie. Această sarcină

revine traductoarelor de temperatură cu termorezistenţe.Un astfel de
traductor de temperatură cu termorezistenţă este prezentat în acest
proiect care are rolul de a prelua temperaturii dintr-un vas cu apă
încălzit.

Acest traductor are o clasă de precizie normală, cu elementul sensibil

de cupru aflat intr-un tub de protecţie reprezentând o teacă de oţel-inox
având o lungime aproximativ de 250 mm.

Domeniul de temperatură în lucru va fi cuprins între - 50˚C şi + 150 ˚C

deoarece cuprul nu va rezista la temperaturi mai ridicate decât cele
indicate din catalog.
Acest traductor cu termorezistenţă prezintă ca dispozitiv de fixare o
flanşă mobilă,şi ca protecţie climatică – temperat.
 Listă componente

Circuit adaptor :
Rθ , R1,R2, R3

Amplificator :
AO1,AO2,AO3
R4,R5,R6,R7,R8,R9;

Circuit de liniarizare:
R1,R2,R11,R12
Dz1,Dz2
AO4,AO5

Sursa de alimetare :
Tr. 230/2 x 18 V
Pr1, Pr2
C1,C2,C3,C4,C5,C6
Ci1,Ci2,Ci3,Ci4
Rp,Rf

Circuit de afisare :
R13,R14,R15,R16,R17
C7,C8,C9,C10,C11