Proiect de Lectie

PROIECT DE LECTIE
DISCIPLINA: Ed. Plastica
CLASA: a VI-a
DATA: 9 -V-2005
SUBIECTUL: Arta Bizantina
DURATA: 50 min.
TIPUL LECŢIEI: Predare de cunostinte noi
Sensibilizare la fenomenul artistic
Formare de deprinderi si priceperi
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
4.1 Sa compare trasaturile

specifice artei bizantine cu cele
ale artelor studiate
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Pe parcursul desfasurarii activitatii si la
sfârsitul ei elevii trebuie:
2 sa identifice elementele caracteristice stilului

bizantin (cupola, mosaic)
3 sa recunoasca tipul de compozitie, elementele

de limbaj plastic din reproducerile de arta
4 sa utilizeze într-o lucrare tehnica mozaicului
METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Exercitiul aplicativ /
munca individuala
MATERIAL DIDACTIC: Albume, manualul, reproduceri de arta

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, hârtie colorata, foarfeca,
lipici,culori tempera, pensule

Liceul de Coregrafie ,,Floria

Capsali" Prof.
Madalina Enache

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

CLASA: a VII-a
DATA: 9 -V-2005
TEMA PLASTICĂ: Design-ul grafic
SUBIECTUL: Circul
DURATA: 50 min.

Sensibilizare la fenomenul plastic
2.2 Sa identifice caracteristicile definitorii ale

design-ului
5 sa selecteze o imagine sugestiva
6 sa foloseasca un text concis care sa vina în

sprijinul imaginii
7 sa utilizeze raporturi clare de culoare si texturi

diferite
munca individuala, Experimentul
MATERIAL DIDACTIC: Reproduceri de arta, manualul
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, ziare, hârtie colorata, foarfeca,

lipici, culori tempera, pensule

Capsali" Prof.
Madalina Enache


CLASA: a V-a
DATA: 9 -V-2005
TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice
SUBIECTUL: Lumea vegetala, Lumea marina
DURATA: 50 min.
TIPUL LECŢIEI: Aprofundare si consolidare de
cunostinte
Formare de deprinderi si de priceperi
2.1. Sa reprezinte trasaturile

caracteristice
unor structuri naturale
2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin
transformarea structurilor naturale

în
structuri plastice

8 sa recunoasca structuri naturale, structuri
plastice
9 sa identifice pe reproduceri de arta elementele

folosite penru realizarea structurilor plastice
10 sa realizeze o compozitie cu structuri plastice

obtinute prin transformarea structurilor
naturale
munca individuala
MATERIAL DIDACTIC: Material intuitiv, albume, manualul
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, culori tempera, pensule,
paleta, recipienti pt. apa
Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali"

Prof. Madalina Enache


CLASA: a V-a
DATA: 25 -IV-2005
TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice
SUBIECTUL: Lumea vegetala

DURATA: 50 min.
2.1. Sa reprezinte trasaturile

caracteristice
unor structuri naturale
2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin
transformarea structurilor naturale

în
structuri plastice
11 sa recunoasca structuri naturale, structuri

plastice
12 sa identifice pe reproduceri de arta elementele

folosite penru realizarea structurilor plastice
13 sa realizeze o compozitie cu structuri plastice

obtinute prin transformarea structurilor
naturale
munca individuala
MATERIAL DIDACTIC: Material intuitiv, albume, manualul
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, culori tempera, pensule,

paleta, recipienti pt. apa

Capsali" Prof.
Madalina Enache


CLASA: a VI-a
DATA: 18-IV-2005
TEMA PLASTICĂ: Rolul decorativ al punctului si al liniei
SUBIECTUL: Oua de Pasti
DURATA: 50 min.
3.1 Sa distinga între punct si linie atât ca
elemente decorative de constructie, cât
si ca semnificanti
2.5 Sa foloseasca principiile artei în
compozitii decorative
14 sa identifice pe imagini principiile compozitiei

decorative dupa care au fost folosite punctual
si linia
15 sa recunoasca diferite tipuri de linii si puncte
16 sa realizeze compozitii în care sa foloseasca

punctual si linia ca elemente decorative
METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Instruirea prin
Instruirea prin mijloace vizuale, Exercitiu
aplicativ / munca

individuala
MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu arta populara, manualul
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie colorata, hârtie de desen,foarfeca,
lipici, culori tempera, carioci

Capsali" Prof.
Madalina Enache


CLASA: a VI-a
DATA: 25-IV-2005
TEMA PLASTICĂ: Rolul decorativ al punctului si al liniei
SUBIECTUL: Oua de Pasti
DURATA: 50 min.
cunostinte

3.1 Sa distinga între punct si linie atât ca
elemente decorative de constructie, cât
si ca semnificanti
2.6 Sa foloseasca principiile artei în
compozitii decorative
17 sa identifice pe imagini principiile compozitiei

decorative dupa care au fost folosite punctual
si linia
18 sa realizeze compozitii în care sa foloseasca

punctual si linia ca elemente decorative
19 sa utilizeze în compozitii diferite tipuri de linii
si puncte
METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Instruirea prin
Instruirea prin mijloace vizuale, Exercitiu
aplicativ / munca

individuala
MATERIAL DIDACTIC: Imagini cu arta populara, manualul
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie colorata, hârtie de desen,foarfeca,
lipici, culori tempera, carioci

Capsali" Prof.
Madalina Enache


CLASA: a VII-a
DATA: 25-IV-2005
TEMA PLASTICĂ: Studiu dupa natura
SUBIECTUL: Natura statica
DURATA: 50 min.

cunostinte
Formare de deprinderi si de priceperi
1.1 Sa reprezinte dupa natura aspectul
exterior si trasaturile specifice fiecarei

forme
20 sa identifice zonele de lumina, umbra proprie

si purtata în natura statica
21 sa realizeze prin valoratie volumul obiectelor,

spatialitatea si atmosfera
22 sa diversifice în lucrarile lor griurile valorice
munca individuala
MATERIAL DIDACTIC: Manualul, planse
MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, creioane de diferite
intensitati

EVALUARE SCRISĂ
cl. a VII-a

1. Definiti natura statica.
2. Care sunt etapele realizarii naturii statice?
3. Studiul dupa natura presupune:
a. analiza, observarea modelului
b. desenarea din imaginatie
4. Compozitia plastica este o forma de................... a unei suprafete, a unui

spatiu, a unui volum.
5. Prin ce se caracterizeaza o compozitie dinamica?
6. Ce este centrul de interes?
4p. din oficiu
Câte 1p. pentru fiecare întrebare

EVALUARE SCRISĂ
cl. a VI-a

1.Enumerati principiile artei decorative.
2.În compozitia decorativa se foloseste:
a. pata de culoare uniforma
b. pata de culoare vibrata

3.Care este functia artei decorative?
4.Potriviti cuvintele din cele doua coloane:
1. stilizare a. compozitia plastica
2. pata picturala b. compozitia decorativa
5.Dati exemplu de tipuri de alternanta.
6.Studiul dupa structurile naturale presupune:
c. analiza, observarea modelului
d. desenarea din imaginatie

4p. din oficiu
Câte 1p. pentru fiecare întrebare

PROIECT DIDACTIC
DATA: GRUPA : mijlocie
EDUCATOARE :
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate de educatie estetica
DENUMIREA ACTIVITATII: DesenTEMA: ”Nori”
TIPUL ACTIVITATII: Predare
OBIECTIVE DE REFERINTA:
- Familiarizarea cu mijloacele expresive în diferite domenii de artă.
- Însuşirea cunoştiinţelor elementare despre artă plastică, necesare pentru ridicarea nivelului de
percepere.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
- sa stie sa tina corect creionul in mana;
- sa aiba o tinuta corecta in timpul lucrului ;- sa-si dezvolte simtul de ordine si acuratete;
- sa-si dezvolte gustul pentru frumos;
- sa-si aprecieze corect lucrare;
- sa dezvolte muschii mici ai mainii sis a-si consolideze deprinderea de a trasa segemente oblice.
METODE: Conversatia,explicatia , demonstratia, exercitiul.
MATERIAL DIDACTIC:
-foi de hartie, creioane colorate, creioane negre, modelul educatoarei, panou.
DURATA:20 minute
ORGANIZAREA ACTIVITATII:
Pentru o buna desfasurare a activitatii voi avea in vedere urmatoarele:
-aerisirea salii de grupa:
-aranjarea scaunelelor in semicerc:
-pregatirea materialului didactic;
-intrarea ordonata a copiilor in sala de grupa.
DESFASURAREA ACTIVITATII:
Introducerea in activitate o voi realiza prezentand plansa model sub forma de surprinza.
“Sa vedem ce se afla ascuns aici!”
- apoi voi anunta tema: “Pentru ca toamna a sosit deja printre noi si ploile sunt foarte aproape eu
m-am gandit sa desenam si noi stropi de ploaie dusi de vant!”
Exercitii de incalzire ai muschiilor mici ai mainii:
-ploua;
-bate vantul;-morisca;
-casuta-cuib.
Explicarea si demonstrarea modului de lucru o voi face la tabla cu creta colorata albastra.
“Priviti cum desenez eu stropii de ploaie! Din dreptul fiecarui norisor vom duce liniute de sus
in jos, inclinate intr-o parte. Vom face mai multe siruri de liniute(stropi). ”
Apoi voi da semnalul de incepere a lucrului. In timp ce copiii lucreaza voi trece pe la fiecare in
parte pentru a da indicatii individuale acolo unde acestea sunt necesare. De asemenea voi nota
numele fiecarui copil pe fiecare lucrare. Inainte cu cateva minute de expirarea timpului afferent
activitatii voi da un semnal premargator incetarii lucrului atentionand copiii sa se pregateasca de
incheiere.-Semnalul de incetare a lucrului. Strangerea lucrarilor.
INCHEIEREA ACTIVITATI:
Voi afisa lucrarile pe panou si le voi analiza si aprecia impreuna cu grupa. De asemenea voi
face aprecieri privind comportamentul copiilor din timpul activitatii.
OBIECTUL: Desen artistic si educaţie plastică

CLASA: a V –a B
TEMA PLASTICA:EFECTUL TERMODINAMIC AL CULORILOR
SUBIECTUL APLICATIV: „IN GRĂDINĂ”
SCOPUL LECTIEI: INSUŞIREA MODULUI DE A APLICA EFECTUL TERMODINAMIC AL CULORILOR;
TIPUL LECTIEI: Mixta
OBIECTIVE OPERATIONALE:Cognitive
O1- să numească şi să definească culorile lumină;
O2-să numească şi să definească culorile pigment primare;
O3-să explice caracteristicile culorilor secundare(binare de gradul I);
O4-să explica caracteristicile culorilor terţiare(binare de gradul II)
O5- să descrie cercul lui ITTEN;
O6- explice care sunt culorile calde şi reci şi caracteristicile lor;
O7- să-şi insuşească definiţia şi caracteristicile efectului termodinamic al culorilor.
Afective
O8-să-şi dezvolte gustul estetic;
O9-să-şi dezvolte spiritul critic.
Psiho-motorii
O10-să realizeze o planşă cu tema plastică efectul termodinamic al culorilor şi subiectul aplicativ „In
grădină”;
METODE DE INVATAMANT:de predare-asimilare
- observaţia sistemică, exerciţiul, explicaţia, conversaţia euristica, , conversaţia catihetica, demonstraţia.
De evaluare:
A)de verificare:verificarea orală curentă;
B)de apreciere:aprecierea verbală;
MIJLOACE DE INVATAMANT:reproduceri din albume de artă şi din manual;
BIBLIOGRAFIE:
• „Educaţie plastica”, cls.a V-a, de N. Filoteanu si D. Marian, ed.All, 2005
• „Metodica predării desenului la cls.V-X”, de Al.Tohaneanu, Ed.Did. si Peda gogica ,1971
• ***Bonard, Ed De Agostini, 2004;
• ***Monet, Ed. De Agostini , 2005
OBIECTUL: Educatie plastica-Pictura

TEMA PLASTICA: Culori calde si culori reci
Imprimarea pe material textil-tehnica sitei-sablon
SUBIECTUL: Omul. Meserii-Micii designeri
TIPUL LECTIEI: Consolidare
SCOPUL:
" S1: Consolidarea deprinderilor de combinare a culorilor.
" S2: Stimularea inclinatiilor si a talentelor artistice ale copiilor.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
Pe parcursul si la sfarsitul acivitatii copiii trebuie:
" O1: -sa recunoasca culorile calde si reci avand la dispozitie planse didactice demonstrative;
" O2: -sa denumeasca culorile calde/reci pe baza cunostintelor acumulate anterior;
" 03: -sa foloseasca tehnica sitei-sablon in imprimarea tricourilor folosite ca suprafata de lucru;
" O4: -sa realizeze cu ajutorul culorilor calde/reci si cu ajutorul tehnicii de imprimare creatii
(vestimentare) originale;
" O5: -sa se miste in ritmul muzicii, prezentandu-si creatiile;
" O6: -sa evalueze si sa autoevalueze lucrarile pe baza criteriilor stabilite.
Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte , linii , culori , forme) dupa
anumite principii, se creeaza o forma unitara numita compozitie plastica.
O compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se strica ordinea si echilibrul
acesteia.
Cand elementele de limbaj plastic (puncte si linii) au o semnificatie statica , fiind ordonate pe trasee
orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valoric, raman in acelasi plan, compozitia este statica.
Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorile contrastante
accetueaza efectul dinamic si spatial , compozitia este dinamica .
Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privirea spre interiorul
sau exteriorul unei lucrari :
Compozitia inchisa are, de regula , un singur centru de interes care indreapta privirea spre interiorul
lucrarii, iar principalele elemente componente sunt dispuse in zona centrala care o inconjoara.
Exemplu: ,, Nasterea Venerei “de Sandro Botticelli
Compozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters care indreapta privirea
spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este un detaliu dintr-un ansamblu.
Exemplu: ,, Primavara “de Sandro Botticelli
Principii compozitionale
1. Paginatia consta in modul de asezare , de organizare a elementelor de limbaj in spatiul plastic.
2. Structura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele .
2.1. Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri :

a) in triunghi
- triunghiul cu varful in sus exprima masivitate , stabilitate si se potriveste cu reprezentarea
unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta;
- triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil ;
b) in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie unor
subiecte dinamice ;
c) circulara - cercul este perfectiunea , centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se
potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice ;
d) eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circular si este
recomandata unor subiecte dinamice inchise ;
e) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid , consistent ;
f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima
miscarea ;
g) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru
subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea ;
3. Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent ; o compozitie este
unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg , fara a afecta compozitia ;
4. Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar
contrastele se neutralizeaza prin complementaritate ; echilibrul se realizeaza intre parti juxtapuse :
dreapta-stanga; sus-jos; gol-plin; apropiere-departare; abstract-concret; general-particular; intre valori,
intre culori , volume-forme;
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL GURA VULCANEI, DÂMBOVIŢA
EDUCATOARE: ELENA CONSTANTIN
DATA:19.XI 2007
GRUPA: mare-pregatitoare ,,Ursuletii”
TEMA CENTRALĂ:Vietuitoare
SUBTEMA:Animale salbatice
CATEGORII DE ACTIVITĂTI:
∙Etapa I si a II-a – ACTIVITĂŢI INTEGRATE
1.STIINŢĂ: Cunoasterea mediului - Joc didactic ,Descopera animalul!”
2.ARTĂ: Educatie plastica - Pictura- Tema plastica- ,,Punctul-semn plastic”
Subiectul plastic- ,,Animalul preferat”
3.CONSTRUCŢII:,,Gradina Zoologica”
TIPUL DE ACTIVITATE: Activitate mixta
FORMA DE REALIZARE: Activitate pe arii de stimulare, pe grupuri si individual
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea cunostintelor copiilor referitoare la animale

salbatice
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 12512w229m
sTIINŢĂ :
O1-sa urmareasca cu atentie povestirea, înlocuind cuvintele cerute de educatoare cu

jetoanele ce le au la dispozitie
O2 –sa recunoasca si sa denumeasca caracteristici ale animalelor
O3 – sa elimine de pe panou elementele necorespunzatoare temei
O4 –sa resolve fisa de munca independenta
ARTĂ:
O1-sa realizeze tema si subiectul plastic, respectând indicatiile si modelul educatoarei
O2-sa foloseasca culori corespunzatoare
O3-sa finalizeze si sa analizeze critic si autocritic lucrarile
CONSTRUCŢII:
O1-sa construiasca prin alaturare, îmbinare, suprapunere, utilizând ambele mâini în

timpul lucrului
O2-sa realizeze lucrarea individual sau în grup, respectând regulile de disciplina
Etapa a III-a:PROGRAM DISTRACTIV :
,Cântece si jocuri despre animale”:,,Casuta din padure”
,,In padure”
,,Vulpea si gâsca”
,,Veverita”
,,Vulpea si gainile”
SCOPUL ACTIVITĂŢII:Crearea unei atmosfere de destindere
Dezvoltarea aptitudinilor motrice
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: 12512w229m
O1-sa transpuna prin miscare versurile, starile sufletesti, sugerate de cântece
O2-sa execute miscari indicate de text, în ritmul melodiilor
O3-sa paricipe activ la desfasurarea jocurilor
STRATEGII DIDACTICE:
∙METODE sI PROCEDEE:conversatia, explicatia, povestirea, observatia, demonstratia,

exercitiul,jocul,munca independenta
∙MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT:
sTIINŢĂ:imagini cu animale salbatice, jetoane, panou, fise, creioane colorate
ARTĂ:acuarele, pensule, pahare cu apa, foi de desen
CONSTRUCŢII:cuburi de lemn,cuburi de plastic,animale din plastic si de plus
BIBLIOGRAFIE:
“Programa activitatilor instructiv-educative în gradinita de copii”, Bucuresti, Editura

V&Integral, , 2005
Preda, Viorica- “Educatia pentru stiinta în gradinita”, Bucuresti, Editura Compania,

2000
Taiban, Maria- “Jocuri didactice pentru gradinita de copii”,E.D.P. , Bucuresti, 1976
Bojneag, Maria-,,Educatie plastica-ghid metodic pentru învatamântul
prescolar, Editura TehnoArt, Petrosani,2007

DURATA: pe parcursul unei zile

PENTRU JOCUL DIDACTIC:
ELEMENTE DE JOC:aplauze, închiderea si deschiderea ochilor, stimulente
SARCINA DIDACTICĂ:asocierea si completarea povestirii cu materialul corespunzator

sensului celor relatate
REGULILE JOCULUI: la întreruperea povestirii de catre educatoare, copiii trebuie sa

caute si sa aleaga din materialele primite, imaginile care corespund continuarii logice a
povestirii si le aseaza pe panou
DESFĂsURAREA ACTIVITĂŢII
DESFĂsURAREA ACTIVITĂŢII
EVENIMENTUL CONŢINUTUL sTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE
DIDACTICE
DIDACTIC
MOMENTUL Asigurarea conditiilor necesare unei bune Expunerea Observarea
ORGANIZATORIC desfasurari a activitatii comportamentului
copiilor
Pregatirea materialelor pentru fiecare arie
Un moment de relaxare-jocul ,,De-a visul”

Citirea orarului
CAPTAREA Trezirea interesului pentru activitate Surpriza Aprecieri verbale
ATENŢIEI printr-o scrisoare primita pe adresa
gradinitei, de la un copil de la alta gradinita Conversatia
Discutii pe baza scrisorii despre animalele Explicatia

salbatice, la central temetic
ANUNŢAREA Prezentarea ariilor de joc Conversatia Observarea
TEMEI sI A comportamentului
OBIECTIVELOR Intuirea de catre copii a materialelor Explicatia copiilor
Anuntarea temelor si obiectivelor la fiecare Demonstratia

arie
Jocul
Precizari privind sarcinile de lucru
specifice fiecarei arii de joc
La aria ,,Arta”,se efectueaza exercitii

pentru încalzirea muschilor mici ai mâinii,
iar educatoarea demonstreaza modul de
lucru pentru realizarea lucrarii
La aria ,,stiinta”se efectueaza jocul de

proba
Stabilirea modului de evaluare pentru

fiecare arie
Mentionarea ca pe la ariile ,,stiinta” si
,,Arta”vor trece toti copiii, prin rotatie

PREZENTAREA Îndrumare directa la aria ,,stiinta” si Explicatia Observarea
CONŢINUTULUI sI indirecta la celelalte arii comportamentului
DIRIJAREA Povestirea copiilor
ÎNVĂŢĂRII sTIINŢĂ
Jocul Aprecieri verbale
∙Explicarea modului de desfasurare a
activitatii Observatia Aplauze
∙Efectuarea jocului Munca Acordarea de

independenta stimulente
∙Complicarea jocului-sa închida ochii si la
deschiderea lor, sa identifice pe panou Munca Observarea
imaginile ce nu corespund temei comportamentului
independenta copiilor
∙Rezolvarea fisei individuale
Jocul Aprecieri verbale
ARTĂ
Exercitiul
∙Realizarea lucrarii –umplerea cu puncte
obtinute cu vârful pensulei, a unui contur de
animal salbatic
∙Redarea elementuluide limbaj plastic cât

mai corect posibil
CONSTRUCŢII
∙Realizarea temei, folosindu-se de materialul

pus la dispozitie
∙Antrenarea imaginatiei creatoare
∙Dezvoltarea spiritului de echipa

OBŢINEREA Copiii luceraza în grupuri mici si Jocul
PERFORMANŢEI individual
Exercitiul
Utilizeaza informatii si experiente diverse
conform cerintelor,tinând cont de activitatea
specifica fiecarei arii
Folosirea diferitelor metode si tehnici de

lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
ASIGURAREA Fiecare grup îsi autoregleaza
FEED-BACK-ULUI comportamentul
Se corecteaza si se controleaza raportându-

se la reguli, la cerintele stabilte la început, în
momentul comunicarii obiectivelor
EVALUAREA Grupurile îsi prezinta lucrarile realizate Expozite cu
ACTIVITĂŢII lucrari
Evaluarea si autoevaluarea lucrarilor
ÎNCHEIEREA Aprecieri generale
ACTIVITĂŢII Aprecieri si recomandari
Acordarea de recompense
Proiect didactic de scurtă durată la dirigenţie(II)

Clasa: a XI-a
Subiectul lecţiei: Avortul-păcat sau libertate de alegere?
Obiective operaţionale: elevul va fi capabil :
O1-să conştientizeze valoarea vieţii umane;
O2-să ia atitudini corecte faţă de cele enunţate.

Tehnici utilizate: discuţia ghidată, problematizarea, axa valorilor, argumente în 4 paşi.
Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Activitatea profesoarei Activitatea

lecţiei elevilor
Evocarea Întreţine o discuţie introductivă cu Enumeră,
elevii: care sunt problemele cu care răspund
se confruntă societatea, care sunt
problemele cu care se confruntă ei?
Realizarea Enunţă subiectul şi obiectivele
sensului lecţiei: astăzi vom discuta una din
problemele societăţii – avortul. Ca să
observe atitudinea elevilor faţă de
avort, desenează pe tablă o axă a
valorilor:
Proiect didactic de scurtă durată la dirigenţie(I)

La categoria “Proiecte didactice“ voi prezenta proiectele de lungă durată fie la dirigenţie, fie la
disciplina l.şi lit. română pe care le-am realizat la ore .Le puteţi prelua şi sugera noi idei.
Clasa : a IX-a
Subiectul lecţiei: Cum recunosc dragostea adevărată: amorezare sau dragoste?
(modulul:Cultura comporamentului etic)
Obiective operaţionale: elevul va fi capabil să:
O1-actualizeze cunoştinţele proprii asimilate anterior;
O2- distingă noţiunea de dragoste şi amorezare;
O3- raporteze corect la situaţiile de viaţă noţiunile asimilate;
Tehnici utilizate: Ştiu-Vreau să ştiu –Învăţ, Argumente în 4 paşi, 3x2x1.
Resurse educaţionale: tabla, postere, creta, carioci, computer, manualul de studiu biblic
„Căsătorie fără regrete”, Biblia.
Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Activitatea profesoarei Activitatea elevilor Tehnici Obiecti
lecţiei ve
Evocare Organizează clasa. Enumeră: bunătatea, Conversa O1
a Propune să se enumere valorile altruismul, onestitatea, ţia
umane. dragostea, blîndeţea,
Întreabă: Care din valorile hărnicia, etc.
enumerate îi interesează cel mai Răspund
mult pe tinerii de azi? Definesc. Citesc
Subliniază că la lecţia de azi ne Privesc. Reţin
vom referi doar la una din valorile Iubire, patimă ,
enunţate de elevi şi anume amorezare, pasiune,
DRAGOSTEA, care este un afecţiune, amor,
cuvînt frumos, poate unul din cele sentiment, etc.
mai utilizate, dar cel mai
maltratat, denaturat şi neînţeles.
Propune să se dea o definiţie a
acestei valori.
Prezintă în Power Point mai multe
definiţii ale dragostei spuse de
copii de diferite vîrste.
Cere să se propună sinonime
pentru acest cuvînt.
Realiza Enunţă obiectivele lecţiei, Completează tabelul. Ştiu- O2
rea subliniind importanţa cunoaşterii Citesc. Numesc Vreau să O3
celor două noţiuni, căci se află la trăsăturile specifice. ştiu- O2
sensului
vîrsta cînd astfel de sentimente se Exemplifică. Învăţ
încearcă şi se comit greşeli din Amoreza Dragostea Lucrul în
necunoştinţă. re grup
Desenează(afişează)tabelul: -din -din Argumen
Ştiu Vreau Învăţ greacă: greacă:aga t în 4
să ştiu eros pe paşi
Complete Îşi Complete - are la -are la bază
ază cu fixează ază cu bază preţuirea
ceea ce nişte informaţi satisfacer celuilalt,
ştiu ei obiecti a nouă pe ea fie că o
despre ve pe care o poftelor merită sau
aceste care ar asimileaz erotice nu
noţiuni vrea să ă în - se - este o
le timpul gîndeşte dragoste
realize orei doar la necondiţio
ze sine nată de
studiin -are la purtarea
d acest bază o celuilalt
subiect poftă -iubeşte
Enunţă sarcina: să se cerceteze , în erotică pentru că
grup, informaţia dată pentru a se -este aşa este în
extrage trăsături specifice celor 2 atrasă de caracterul
noţiuni.Informaţia nouă se cealaltă său
transcrie în rubrica a treia. Roagă persoană -doreşte
elevii să se gîndească la exemple pentru că numai
concrete de dragoste şi pasiune. ea are binele
Creează o situaţie –problemă: să „ceva” celuilalt
se diferenţieze cele două noţiuni care o -se
în urma vizionării unui videoclip. atrage jertfeşte,
-dispare dăruindu-
din se pe sine
moment -este o
ce dragoste
dispare inteligentă,
acel care are la
„ceva” bază
-îi place cunoaştere
mai întîi a nevoilor
să celuilalt,
primeasc nu este una
ă şi oarbă
numai -este
astfel dragostea
dăruieşte pe care a
-dacă nu demonstrat
primeşte, -o
se supără Dumnezeu
pe pentru
celălalt omenire,
-este gata prin jertfa
să lui Isus
dăruiască
doar dacă
primeşte
ceva în
schimb
-este
condiţion
ată de
purtarea
celuilalt
Privesc. Se expun,
motivînd opţiunea.
Reflecţi Întreabă: Cît de important este să
a cunoaştem aceste adevăruri, azi
cînd oamenii le confundă şi cînd
atîtea căsătorii se destramă?
Să se enumere:
3 lucruri noi învăţate azi
2 lucruri pe care le vor aplica eu
1 lucru pe care-l vor spune şi
altora(părinţi , prieteni, rude,
colegi…)
Citeşte, ca şi îndemn, pasajul
biblic aflat la Epistola 1 către
Corinteni(capitolul 13)
Proiect didactic
Invatator-
Data-
Institutia de invatamint-
Clasa a III-a;
Disciplona – Educatia tehnologica;
Modulul – Arta acului;
Subiectul lectiei – Normele de protectie a muncii;
Tipul lectiei – mixta;
Durata lectiei – 45 minute.
Obiectivul de referinta :
-sa respecte normele de igiena si protectie a muncii in activitatile practice;
Obiectivele operationale:
O1 – sa reactualizeze cunostintele insusite anterior;
O2 – sa manifeste interes pentru sarcinile propuse;
O3 – sa idenifice normele de securitate;
O4 – sa distinga normele de securitate;
O5 – sa ia atitudini fata de normele de securitate.
Metode didactice:
Conversatia, discutia dirijata, observatia organizata, explicatia, demonstratia imaginilor, discutia
colectiva, problematizarea, lectura independenta.
Pentru a vedea desfasrarea proiectului apasati mai jos:
Et.lectiei Ob Activitatea invatatorului Activitatea elevului Met. did.

.
Organizare Invatatorul stabileste un climat adecvat Elevii isi organizeaza locul Conversa-
a pentru desfasurarea actului didactic. de munca. tia
lectiei
O2 Captarea atentiei Elevii asculta atent poezia Observa-
Se propune elevilor sa asculte o poezie si si numeste cuvintele-lipsa. tia
sa completeze cu cuvintele lipsa., acestea
fiind inlocuite cu imagini.
„Ana are ac si ata.
Un arici o tot invata
Cum se coasa uite-aici
Un cearsaf pentru pitici.
Ana s-a intepat cu acul,
Pinza sa-nrosit ca macul,
Iar albina cea isteata
Uite-o, s-ancurcat in ata.
Nu le mai pot descurca
Ana plinge a-a-a!”
Apoi invatatorul da intrebari pe baza Elevii dau raspunsuri Conversa-

poeziei citite: complexa: tia
Ce face Ana si Ariciul? -Ariciul o invata pe Ana
Din ce cauza Ana s-a inteput? cum sa coase cearsaful
Profesorul le face elevilor cunostinta cu pentru Pitici.
noul capitol ce-l vor studia si explica -Ana s-a intepat fiindca nu
notiunea-norme de securitate si a fost atenta.
importanta lor.
O1 Invatatorul se va reintoarce mai tirziu la Conversa-

Verificarea poezie, rigindui-I pe elevi mai intii sa tia
temei stringa nourasii de pe tabla raspunzind
pentru la intrebarile de pe ei(intrebari din
acasa capitolul trecut),pentru ca in calsa sa
rasara soarele.
Intrebarile:
-De ce ustensile avem nevoie pentru a -Pentru a croseta avem
croseta? nevoie de croseta,ace cu
magalie, ace de cusut,
foarfece,metru de croitorie.
-Numeste doua sinonime ale cuvintului -Sinonimele cuvintului
coreseta. coseta sunt iglita si acisor.
-Care este materia prima pentru -Materia prima pentru
obtinerea firelor textile? obtinerea firelor textile o
constituie fibrele.
-De ce provenienta pot fi firele textile? -Firele textile pot fi de
provenienta vegetala,
animala, sintetica.
-Pentru executarea caror articole sunt -Crisetele subtiri se
utilizate crosetele subtiri? utilizeaza la executarea
articolelor mai fine, lucrate
din fire subtiri.
-In functie de ce se alege croseta? -Croseta se alege in funtie
de materialul cu care se
lucreaza.
-De ce vei tine cont la alegerea unei -La alegerea uneicrosete
crosete? vom verifica daca este
slefuita bine,daca ciocul nu
este prea mare.
-Enumera elementele de baza ale Elementele de baza ale
crosetarii pe care le cunosti. crosetarii sunt:primul ochi
de lant,lantisor de ochiuri ,
inel de lant, piciorus scurt.
-Defineste notiunea de motiv -Motiv ornamental este
ornamental. executarea ochiurilor
libere, picioruselor cu un
jeteu si picioruselor scurte
intr-o anumita ordine.
O3 In baza unor desene elevii vor deduce Cu ajutorul invatatorului Problema-

Predarea- cele 10 norme de protectie a muncii. elevii numesc normele de tizarea,
invatarea securitate a muncii. Demon-
materiei noi strarea;
In baza a trei proverbe elevii vor deduce Elevii discutind, deduc cele Discutia
cele trei reguli de aur: trei reguli de aur: dirijata
„Cine nu crede in el insusi, nu crede in -sa nu-ti faci rau tie insusi;
nimic.”; -sa nu faci rau celorlalti;
„Ce tie nu-ti place altuia nu-i face.”; -sa nu distrugi lucrurile din
„Nu rupe floarea daca vrei sa vezi rodul jurul tau.
ei.”
Invatatorul propune elevilor sa se Elevii se impart in 4

Consolida- imoarta in patru grupe,fiecare alegind echipe.
rea materiei cite un jeton de o culoare,ce semnifica
si formarea un anotimp(verde-primavara;rosu-vara;
capacitatilor galben-toamna;albastru-iarna)apoi
grupindu-se, echipele primesc
denumirea anotimpului reprezentat in
culoare.
Fiecarui grup ii revine cite o foaie,pe Elevii studiaza labirintul si Problema-

aceasta fiind desenat un labirint de gasesc cuvintele ce contin tizarea;
litere. Invatatorul da insarcinarea ca cuvintul ac. Observa-
elevii sa gaseasca toate cuvintele ce tia dirijata
contin a cuvintul ac,acesta fiind unul din
cele mai importante ustensile folosite in
arta cusutului.
O4 Fiecarui grup ii revine cite un caz de Elevii citesc cazurile si Proble-

lucru cu acul. Invatatoarea da observa normele ce nu au matizarea
insarcinarea de a identifica ce norme de fost respectate. Discutia
securitate nu au fosr respectate. colectiva
Lectura
O2 Fiecraui grup ii revine cite doua Elevii citesc expresiile indepen-
plicuri.In unul din plicuri sunt foile cu frazeologice si ordoneaza denta;
expresii frazeologice ce contin cuvintul in dreptul fiecarei expresii,
arta, iar in celalalt plic explicatia explicatia sa.
expresiei.
Invatatoarea da insarcinarea de a aranja
in dreptul fiecarei expresii explicaia ei.
Cistiga grupul ce a avu cele mai corecte

raspunsuri la activitatile date.
O5 Invatatoarea adreseaza intrebari Elevii raspund la intrebari Conversa-

Evaluarea elevilor: in baza normelor de tia
-Ce se poate intimpla daca nu cunoasteti securitate.
si nu respectati normele de protectie a
muncii?
-Ce veti face inainte de a executa un
articol de cusut?
-Cum vor fi acele si foarfecele ce le veti
folosi?
-Unde veti tine materialele folosite?
-Cum si cu ce veti taia ata?
-Ce veti face dupa terminarea activitatii
practice?
Invatatoarea anunta ca teme pentru

acasa este sa invete normele de
securitate, si sa citeasca textul de la
pagina 66.

Proiect de Lectie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Lectie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE LECTIE

DISCIPLINA: Ed. Plastica

SUBIECTUL: Arta Bizantina

TIPUL LECŢIEI: Predare de cunostinte noi

Sensibilizare la fenomenul artistic

Formare de deprinderi si priceperi

4.1 Sa compare trasaturile

Pe parcursul desfasurarii activitatii si la

sfârsitul ei elevii trebuie:

2 sa identifice elementele caracteristice stilului

3 sa recunoasca tipul de compozitie, elementele

4 sa utilizeze într-o lucrare tehnica mozaicului

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Exercitiul aplicativ /

munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Albume, manualul, reproduceri de arta

Liceul de Coregrafie ,,Floria

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

DISCIPLINA: Ed. Plastica

TEMA PLASTICĂ: Design-ul grafic

TIPUL LECŢIEI: Predare de cunostinte noi

Formare de deprinderi si priceperi

2.2 Sa identifice caracteristicile definitorii ale

Pe parcursul desfasurarii activitatii si la

sfârsitul ei elevii trebuie:

5 sa selecteze o imagine sugestiva

6 sa foloseasca un text concis care sa vina în

7 sa utilizeze raporturi clare de culoare si texturi

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Exercitiul aplicativ /

munca individuala, Experimentul

MATERIAL DIDACTIC: Reproduceri de arta, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, ziare, hârtie colorata, foarfeca,

Liceul de Coregrafie ,,Floria

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

DISCIPLINA: Ed. Plastica

TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice

SUBIECTUL: Lumea vegetala, Lumea marina

TIPUL LECŢIEI: Aprofundare si consolidare de

Formare de deprinderi si de priceperi

2.1. Sa reprezinte trasaturile

unor structuri naturale

2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin

transformarea structurilor naturale

structuri plastice

Pe parcursul desfasurarii activitatii si la

sfârsitul ei elevii trebuie:

9 sa identifice pe reproduceri de arta elementele

10 sa realizeze o compozitie cu structuri plastice

METODE sI PROCEDEE: Explicatia, Dialogul, Exercitiul aplicativ /

munca individuala

MATERIAL DIDACTIC: Material intuitiv, albume, manualul

MATERIALE DE LUCRU: Hârtie de desen, culori tempera, pensule,

paleta, recipienti pt. apa

Liceul de Coregrafie ,,Floria Capsali"

PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

DISCIPLINA: Ed. Plastica

TEMA PLASTICĂ: Structuri naturale, Structuri plastice

SUBIECTUL: Lumea vegetala

TIPUL LECŢIEI: Predare de cunostinte noi

Formare de deprinderi si priceperi

Sensibilizare la fenomenul plastic

2.1. Sa reprezinte trasaturile

unor structuri naturale

2.2. Sa utilizeze o forma obtinuta prin