Stafilococul auriu

Generalitati Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul gastro-intestinal si uretra anterioara. Produc frecvent infectii intraspitalicesti, ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat pe suprafete uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Staphylococcus aureus Patogenitatea S. aureus Manifestari clinice produse de S. aureus Intoxicatiile stafilococice Infectiile stafilococice Diagnostic Tratament Stafilococi coagulazo-negativi

eruptie urmata de descuamare si afectarea mai multor organe interne . aceste enterotoxine se pare . Stafilococul auriu (S.exfoliantina: determina leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiva. Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului.peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza reactiile inflamatorii in organism. Stafilococul auriu rezista 60 de minute la 60grade C. diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase.5 enzime citolitice. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale. care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu. dar ele pot distruge si alte tipuri de celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare. leucocidinele ataca si distrug leucocitele . aureus) isi exercita patogenitatea atat prin structura sa cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce. este responsabila de aparitia dermatitei exfoliative in cadrul sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici) . Stafilococul auriu secreta un numar mare de toxine: .Staphylococcus aureusSus Denumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de cultura.toxina-1 a socului toxic: este responsabila de sindromul de soc toxic caracterizat prin: febra.aproximativ 10 minute. beta. proteze articulare. sunturi. Astfel: . este important de cunoscut structura acestuia si modul de actiune.tot la nivelul peretelui celular exista acizi teicoici care ajuta la atasarea stafilococilor de suprafetele mucoaselor. suprafata pielii si zona perineala. dar si a altor mamifere precum si la pasari. dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor. ele fiind rezistente la aciditatea gastrica si rezista 30 minute la temperatura de 100 grade C. supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista la actiunea alcoolului etilic 70 grade . aureusSus Pentru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda. ceea ce semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enterotoxina stafilococica nu devin inofensive prin fierbere. dar poate fi si alb. stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni (substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba mecanismele de aparare ale organismului . grefe etc. gama hemolizinele si leucocidina. Colonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical. . care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si deci sa distruga celulele. leucocite.capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) protejeaza bacteria de actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza. notate de la A la E): sunt responsabile de toxiinfectiile alimentare cu stafilococ. sa infecteze si sa se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii organismului. si cum se explica varietatea clinica a afectiunilor determinate de stafilococ. pacienti dializati.enterotoxinele (sunt 5. acestea sunt alpha. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sanatoase. macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de catetere si de alte materiale sintetice: proteze valvulare. in timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. Patogenitatea S. hipotensiune.

De asemenea. suprainfectiile plagilor . favorizand astfel diseminarea infectiei . Principalele infectii sunt cele purulente. bronsite. hidrosadenite.infectiile tesutului subcutanat: mastite.nucleaze – marker pentru S. Manifestari clinice produse de S. abcese .fibrinolizina: dizolva cheagurile de fibrina.penicilinaze sau beta-lactamaze: enzime care inhiba penicilina si antibioticele betalactaminice. fie inmultirii bacteriene – infectii. aureus . Intoxicatiile stafilococice sunt: .lipazele: hidrolizeaza lipidele. aureus . Intoxicatiile stafilocociceSus Sindromul socului toxic (SST) SST este o intoxicatie acuta amenintatoare de viata. orofaringiana).hialuronidaza: hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul conjunctiv. tesutul subcutanat si ariile sebacee ale organismului . cefalee. pneumonii. stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri in patogenitate. dureri in gat etc.infectii ale pielii: furuncule.sindromul pielii oparite . septicemii.ca au actiune si asupra SNC. . fiind un factor de difuziune al infectiei . osteomielite . cu afectarea a cel putin trei organe dintre: tractul gastrointestinal.infectii generalizate: meningite. diaree. ceea ce explica varsaturile severe ce apar uneori in toxiinfectiile alimentare. ceea ce-i permite bacteriei sa supravietuiasca si sa invadaze pielea.sindromul de soc toxic.toxiinfectia alimentara . dureri musculare. aureusSus Manifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza fie toxinelor secretate de acesta – intoxicatii.hipotensiune arteriala. dureri abdominale. varsaturi. orjelet. caracterizata prin: . endocardite cu diseminari secundare cu formare de abcese in diferite organe. dar care sunt utilizate si ca markeri in diagnosticul infectiilor stafilococice: . care protejeaza bacteria de actiunea apei oxigenate . conjunctivala. ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare. mucoase (genitala. dintre care cele mai frecvente sunt: .disfunctii pluriorganice. acnee. sistemul muscular.eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala .foliculite. .catalaza.debut brusc cu febra si alte simptome: greata.coagulaza: care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un marker al virulentei S.infectii ale scheletului: artrite. cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism .infectii respiratorii: faringite. empieme .

Evolutia bolii este in medie de 10 zile. Toxiinfectia alimentara stafilococica Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. in bucati mari) a palmelor. in cateva zile incepe zbarcirea si descuamarea tegumentelor. care capata un aspect asemanator cu pielea oparita. a lauziei. un individ trebuie sa fie colonizat sau infectat cu o tulpina toxica de S. . Pentru aparitia acestui sindrom. avortului septic.leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice. chirurgiei ginecologice . care sunt stabile termic. plantelor si degetelor. electroliti si tratamentul local al zonelor denudate. leziuni date de varicela. prepararea termica distruge stafilococii dar nu si enterotoxinele. celule sangvine (trombocitopenie). urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana. timp care permite stafilococilor sa secrete toxinele. Factori favorizanti sunt: . aureus care produce toxina exfoliativa (exfoliantina). in special in anotimpul cald. termice. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel protector de anticorpi. intepaturile insectelor. zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel ca si in arsurile termice. plagi chirurgicale. deoarece 90% dintre adulti poseda anticorpi impotriva toxinelor care provoaca SST. o perioada mai indelungata. dar poate apare si ca o complicatie a folosirii metodelor contraceptive locale.perioada menstruala la femei. mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa. Sindromul stafilococic al pielii oparite Acest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila provocate de S. Cea mai severa forma este numita boala Ritter la nou-nascuti si necroliza epidermica toxica la varstnici. lichide. Tratamentul SST implica decontaminarea focarului care produce toxine. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice. ficat. deoarece stafilococii se dezvolta in mediu bogat in proteine si zahar. administrarea antibioticelor antistafilococice.descuamatia caracteristica a pielii la 1-2 saptamani de la debutul bolii: incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace. sistemul nervos central. extremitati. alte forme mai putin severe sunt pemfigusul neonatal si impetigo bulos. sustinere volemica (hidratare) si tratamentul disfunctiilor de organ. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne si prajiturile cu crema. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfectia alimentara stafilococica este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei.rinichi. Dupa aproximativ 48 ore zonele denudate se usuca si incepe o noua descuamare. astfel SST este o boala a tinerilor mai ales. fata. caracteristic in SST aparut in perioada menstruala este eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale purulente . Clinic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in jurul ochilor si gurii care se extinde apoi spre trunchi si extremitati.

boli cronice sau care se insotesc de imunodepresie. traheite. carbuncul). intubatia traheala. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi. desi mai frecvent are etiologie streptococica. aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogena (prin sange) de la o endocardita cel mai frecvent. infectii ale pielii si tesuturilor moi de la nivelul fetei. cu localizare pe ceafa. este foarte dureroasa. . fie prin extindere directa de la o infectie a tesuturilor vecine: oasele craniului. localizat pe fese. este dureros.este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi. Erizipelul – o eruptie cu margini ridicate. aparand frecvent la barbatii adulti si varstnici. Infectiile sistemului nervos central S. dar cand apare poate avea o evolutie severa. Infectiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator. este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor traumatice sau chirurgicale. dureri abdominale si diaree uneori severa. fiind insotita de alterarea starii generale si febra. bine delimitata. empiem. sinuzite. aureus desi mai frecvent este determinata de streptococi. sensibil si se pot insoti de febra si alte manifestari generale. Furunculul – este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos. infectii respiratorii virale. varsaturi. aureus. aureus se pot produce fie datorita florei de la nivelul orofaringelui fie datorita diseminarii hematogene a stafilococilor. determinand: rinofaringite. unde este cazul si drenaj chirurgical (furuncul. produsa uneori si de S. sinusuri. Celulita – infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. bronsite. Factori predispozanti pentru pneumonia stafilococica sunt: institutionalizarea in unitati de ingrijire a bolnavilor cronici. pneumonii.Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor. aureus. tromboflebita septica). cu greturi. Foliculita – este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca o pustula galbena. De asemenea S. faringo-amigdalite. spitalizarea. Infectiile respiratorii Infectiile respiratorii cu S. Infectiile stafilocociceSus Infectiile pielii si ale tesuturilor moi S. Tratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice antistafilococice local si/sau sistemic si ingrijirea leziunilor locale. fata. antibioterapia folosita recent. gat. infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza tegumentele si mucoasele). Carbunculul . rotunjita. Etiologia stafilococica a pneumoniei este neobisnuita. umeri solduri si coapse. inconjurata de o zona rosie. de la un focar intravascular de infectie (endocardita inimii drepte. Panaritiul – infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata de S.

O forma particulara de osteomielita este cea asociata cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. ori de la o sinuzita. Infectiile tractului urinar S. meningitei. aureus este cauza cea mai obisnuita de tromboflebita intracraniana septica – care apare de obicei dupa o sinuzita. Se produce prin diseminare hematogena sau prin extindere directa de la un focar infectios. dupa interventii chirurgicale sau traumatisme. o flebita intracraniana. Abcesele epidurale spinale pot apare in relatie cu osteomielita sau infectia discului vertebral. Meningita purulenta poate insoti abcesul cerebral sau apare independent de acesta. In multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand indepartarea chirurgicala a acesteia. Endocardita stafilococica are o rata crescuta de mortalitate (40-60%) atat prin tulburarile cardiace pe care le antreneaza cat si prin diseminarea hematogena a infectiei cu aparitia septicemiei. . Infectiile musculo-scheletale S. De obicei apar secundar interventiilor asupra vezicii urinare: cistoscopia. mastoidita sau o infectie stafilocica a tesuturilor moi ale fetei. Clinic apare durere locala insotita de febra si alte semne generale. avandu-se in vedere si existenta unui abces la nivel renal. In absenta unor manevre urologice. Durerea. aureus in urina trebuie sa ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infectiei frecvent de la o endocardita stafilococica. inflamatia si scaderea mobilitatii sunt semnele care pot apare in osteomielita protezelor.Abcesul cerebral . in timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dupa sinuzite. prezenta S. de la infectia stafilococica a tesutului moale. sondaj vezical etc. Infectiile endovasculare Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardita bacteriana acuta atat pe valve native cat si pe protezele valvulare. aureus este cea mai frecventa cauza de osteomielita acuta la adulti si una dintre principalele cauze la copii. La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale si aortice. La adulti localizarea cea mai frecventa este corpul vertebral in timp ce la copii se localizeaza frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vascularizatia este mai bogata). febra. Adesea aceste infectii pot coexista: astfel meningita poate insoti un abces cerebral. abceselor cerebrale si abcese in diferite alte organe etc. sau prin diseminare hematogena de la o endocardita infectioasa. Empiemul subdural se produce prin extindere directa de la o osteomielita a craniului. de la un traumatism penetrant sau o plaga chirurgicala. aureus este o cauza neobisnuita a infectiei tractului urinar.poate apare prin extindere directa de la o sinuzita. S. iar flebita poate insoti abcesul epidural sau empiemul. traumatisme sau interventii chirurgicale.

insa acestea sunt dificil de realizat in practica clinica.modificarea unor proteine ale peretelui celular. Deoarece in prezenta unor corpuri straine (proteze. daca tulpinile sunt rezistente la meticilina inseamna ca sunt . Tratamentul antibiotic Inca din anii 1950-1960 a fost semnalata o crestere rapida a rezistentei tulpinilor stafilococice in general si mai ales a S. aureus este relativ simplu. Efectuarea antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de S. de cele mai multe ori acestea trebuie indepartate. boli hematologice. alcoolism. S. traumatisme. aureus izolate din diverse infectii. sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic. constand in punerea in evidenta a bacteriei in diferite materiale purulente recoltate de la locul infectiei sau in fluidele organismului care sunt sterile in mod normal. articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca. Factori predispozanti pentru artrita septica sunt: utilizarea de droguri intravenoase. Determinarea enterotoxinelor in probele alimentare sau demonstrarea aparitiei anticorpilor indreptati impotriva toxinelor stafilococice ale socului toxic.) DiagnosticSus Diagnosticul infectiilor cu S. TratamentSus Tratamentul infectiilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic alaturi de care sunt necesare si drenajul colectiilor purulente. care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. Aceste proprietati confera rezistenta la toate antibioticele care au in structura lor betalactamine (peniciline si cefalosporine). sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpina izolata. Mai dificil poate fi insa. afectiuni maligne etc. catetere.producerea de beta-lactamaze. Infectia muschilor cu S. aparand mai frecvent in zonele tropicale si de obicei la pacienti cu boli de fond (diabet zaharat.Artrita septica este localizarea infectiei la nivelul articulatiei. pacemaker) este aproape imposibil de eradicat infectia cu S. ceea ce duce la scaderea permeabilitatii bacteriene si modificarea tintei antibioticului astfel incat acesta sa nu se mai poata lega de structurile bacteriene. auriu la antibiotice. aureus – polimiozita. aureus. enzime care neutralizeaza antibioticele care au in structura lor nucleul beta-lactaminic . utilizarea sistemica sau intraarticulara a steroizilor. Pe langa tratamentul cu antibiotice aceasta forma mai necesita si drenajul articular. Localizarile cele mai des intalnite sunt genunchii. este rara. stafilococul auriu fiind cea mai frecventa etiologie la adulti. Deoarece intoxicatia stafilococica nu presupune neaparat si infectia. Rezistenta se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: . Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilitatii la meticilina. artrita reumatoida sau alte afectiuni articulare. diagnosticul intoxicatiilor stafilococice. indepartarea tesuturilor necrozate si a corpurilor straine. aureus de cele mai multe ori este absent.

utilizarea manusilor la contactul cu plagile si mucoasele contaminate .administrarea profilactica de antibiotice pre. . care sunt rezistente la actiunea beta-lactamazelor secretate de catre stafilococi. in timp ce osteomielita cronica necesita pana la 6-8 saptamani de tratament parenteral. Durata tratamentului si calea de administrare difera in functie de localizare. Pentru tulpinile sensibile. pentru a preveni infectia plagilor postoperatorii .si post-operator.tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor superficiale.masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare: spalarea meticuloasa a mainilor dupa contactul cu pacientii. Antibioticele de electie pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina. osteomielita acuta si endocardita acuta 4-6 saptamani. Infectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (injectabila) in timp ce infectiile pielii. Acesti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). Profilaxia Profilaxia infectiilor streptococice consta in: . ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin administrare orala.rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. bacteriemia necesita 2-4 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral. ale pielii si tesuturilor moi. severitate. imunitatea gazdei si raspunsul la tratament. antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru infectiile mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza.

urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie). aureus—si astfel incidenta infectiei stafilococice intr-o institutie . Gravitatea infecţiilor cu stafilococ auriu e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent. Pacientii care sunt colonizati. stafilococul auriu. Pacientii cu plagi deschise sau cu colonizare nazala sunt rezervorul principal de microorganisme. unele grave (precum pneumonia sfafilococică.poate fi redusa cel mai eficient prin spalarea meticuloasa a mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii. tratamentul dirijat pana la eliminarea colonizarii stafilococilor poate fi incercat in special la pacientii cu risc particular pentru complicatiile infectiei. Aceste masuri includ desemnarea pacientilor colonizati sau infectati cu SARM in camere separate. dar terapia combinata pentru 10 zile. Infectiile severe apar de obicei in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab. Incidenta infectiei stafilococice in aceste cazuri poate fi redusa prin administrarea perioperatorie a unor antibiotice cu proprietati farmacocinetice favorabile. cutanate şi ale părţilor moi (muşchi). aureus este reprezentat de mainile personalului de ingrijire. inima si tractul urinar. oculare (conjunctivite). intr-o institutie. Stafilococul auriu si nu numai poate fi purtat si de persoanele sanatoase. cu dicloxacilin sau cefalexin (500 mg de 4 ori pe zi) plus rifampicina (300 mg de 2 ori pe zi) plus mupirocin (2% alifie aplicata local in ambele nari) este de obicei eficienta pentru sterilizarea purtatorilor. plamanii. Cele mai severe masuri de control ale infectiei trebuie luate pentru a preveni raspandirea nosocomiala a SARM. purtarea manusilor la contactul cu plagi si mucoase contaminate si a unui halat daca exista probabilitatea contaminarii hainelor si spalarea mainilor cu un antiseptic dupa contactul cu pacientii. Infectiile stafilococice ale pielii si tesuturilor moi se pot repeta. insa pot fi si exceptii. cel mai important vector de transmitere a S. cefuroxim si vancomicina. aureus este cauza cea mai frecventa de infectare postoperatorie a plagilor. cum sunt cefazolin. ce are o gravitate extremă). precum şi la antibioticele de rezervă. in majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzand doar infectii minore ale pielii. aureus sunt probleme serioase. poate fi afectat sistemul circulator. globale. Folosirea unui antibiotic P -lactamic oral ca monoterapie nu este eficienta. Acest tip de infectii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului ca nu raspund la multe dintre antibiotice.PROFILAXIE SI CONTROL Epidemiile stafilococice nosocomiale si raspandirea tulpinilor rezistente de S. In unele cazuri insa. TransmitereaS. In acest context. dar nu au facut infectia cu SARM nu vor fi tratati cu vancomicina numai de dragul de a elimina aceasta bacterie. Poate să producă afecţiuni respiratorii. S. . o data ce o persoana a fost colonizata cu o tulpina rulenta.

etc). etc). Manifestările clinice sunt fie consecinţa toxinelor secretate de coloniile stafilococice. Nu este deci de mirare că generează frecvent infecţii intraspitaliceşti. Poate cauza infecţii superficiale (furunculoză. cărora li sau făcut diferite protezări sau grefe. orgelet sau urcior). Când devine periculos ? Transmiterea stafilococului auriu se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte contaminate (prosoape. la suprafaţa pielii şi în zona perineală. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu se produce de obicei la nivelul bontului ombilical. Această bcterie dă dovadă de o anduranţă fizico-chimică respectabilă : supravieţuieşte timp îndelungat pe suprafeţe uscate şi până la 60 grade. în intestine sau în orice alte zone ale corpului în afara nasului sau epidermei. acnee. endocardită. fie a înmulţirii bacteriene pregnante. pneumonie). ale sistemului osteo-articular (artrită. ale ţesutului subcutanat (mastită. bronşită.Numeroase persoane sănătoase prezintă în cavitatea nazală un astfel de musafir. septicemie. rezistă la unele antiseptice şi dezinfectante (de pildă. lenjerie). foliculită. . osteomielită) dar şi infecţii generalizate grave (meningită. Se poate vorbi de patogenezie dacă se propagă sub piele. la diabetici. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar. ale căilor respiratorii (faringită. la pacienţii care fac dializă. suportă aproximativ 10 minute acţiunea alcoolului etilic de 70 grade). abcese. la consumatorii de droguri de mare risc.