Stafilococul auriu

Generalitati Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul gastro-intestinal si uretra anterioara. Produc frecvent infectii intraspitalicesti, ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat pe suprafete uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Staphylococcus aureus Patogenitatea S. aureus Manifestari clinice produse de S. aureus Intoxicatiile stafilococice Infectiile stafilococice Diagnostic Tratament Stafilococi coagulazo-negativi

exfoliantina: determina leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiva. supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista la actiunea alcoolului etilic 70 grade . acestea sunt alpha. grefe etc. Colonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical. este important de cunoscut structura acestuia si modul de actiune. Stafilococul auriu secreta un numar mare de toxine: . este responsabila de aparitia dermatitei exfoliative in cadrul sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici) . procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale. Stafilococul auriu rezista 60 de minute la 60grade C. care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si deci sa distruga celulele. sa infecteze si sa se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii organismului. macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de catetere si de alte materiale sintetice: proteze valvulare. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sanatoase.toxina-1 a socului toxic: este responsabila de sindromul de soc toxic caracterizat prin: febra. stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni (substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba mecanismele de aparare ale organismului . aureusSus Pentru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda.aproximativ 10 minute. Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului. Stafilococul auriu (S. Astfel: . eruptie urmata de descuamare si afectarea mai multor organe interne .5 enzime citolitice. hipotensiune.capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) protejeaza bacteria de actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza.Staphylococcus aureusSus Denumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de cultura. aceste enterotoxine se pare . leucocidinele ataca si distrug leucocitele . aureus) isi exercita patogenitatea atat prin structura sa cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce.enterotoxinele (sunt 5. . Patogenitatea S. si cum se explica varietatea clinica a afectiunilor determinate de stafilococ. notate de la A la E): sunt responsabile de toxiinfectiile alimentare cu stafilococ. in timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. gama hemolizinele si leucocidina. dar si a altor mamifere precum si la pasari. diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase. dar poate fi si alb. dar ele pot distruge si alte tipuri de celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare.peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza reactiile inflamatorii in organism. sunturi.tot la nivelul peretelui celular exista acizi teicoici care ajuta la atasarea stafilococilor de suprafetele mucoaselor. dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor. suprafata pielii si zona perineala. care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu. ele fiind rezistente la aciditatea gastrica si rezista 30 minute la temperatura de 100 grade C. proteze articulare. pacienti dializati. beta. leucocite. ceea ce semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enterotoxina stafilococica nu devin inofensive prin fierbere.

endocardite cu diseminari secundare cu formare de abcese in diferite organe.debut brusc cu febra si alte simptome: greata.infectii generalizate: meningite.fibrinolizina: dizolva cheagurile de fibrina.infectii respiratorii: faringite. aureusSus Manifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza fie toxinelor secretate de acesta – intoxicatii. dureri musculare. diaree. De asemenea.nucleaze – marker pentru S. Manifestari clinice produse de S.infectiile tesutului subcutanat: mastite.eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala . hidrosadenite. cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism . Intoxicatiile stafilococice sunt: .infectii ale scheletului: artrite.ca au actiune si asupra SNC. sistemul muscular. orofaringiana).coagulaza: care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un marker al virulentei S. ceea ce-i permite bacteriei sa supravietuiasca si sa invadaze pielea. aureus .toxiinfectia alimentara . suprainfectiile plagilor . conjunctivala. Intoxicatiile stafilocociceSus Sindromul socului toxic (SST) SST este o intoxicatie acuta amenintatoare de viata. fiind un factor de difuziune al infectiei .catalaza.sindromul de soc toxic.disfunctii pluriorganice.hialuronidaza: hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul conjunctiv. dureri abdominale. ceea ce explica varsaturile severe ce apar uneori in toxiinfectiile alimentare. dar care sunt utilizate si ca markeri in diagnosticul infectiilor stafilococice: . cu afectarea a cel putin trei organe dintre: tractul gastrointestinal. abcese . cefalee.penicilinaze sau beta-lactamaze: enzime care inhiba penicilina si antibioticele betalactaminice. ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare. . osteomielite .sindromul pielii oparite . aureus . dintre care cele mai frecvente sunt: . stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri in patogenitate. pneumonii. dureri in gat etc. caracterizata prin: . bronsite. orjelet.infectii ale pielii: furuncule. septicemii. fie inmultirii bacteriene – infectii. favorizand astfel diseminarea infectiei . empieme . mucoase (genitala. tesutul subcutanat si ariile sebacee ale organismului . . acnee. varsaturi. Principalele infectii sunt cele purulente.hipotensiune arteriala. care protejeaza bacteria de actiunea apei oxigenate .lipazele: hidrolizeaza lipidele.foliculite.

mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa.perioada menstruala la femei. urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana. Dupa aproximativ 48 ore zonele denudate se usuca si incepe o noua descuamare. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel protector de anticorpi. care sunt stabile termic. alte forme mai putin severe sunt pemfigusul neonatal si impetigo bulos. Cea mai severa forma este numita boala Ritter la nou-nascuti si necroliza epidermica toxica la varstnici. in special in anotimpul cald. in cateva zile incepe zbarcirea si descuamarea tegumentelor. plantelor si degetelor. Evolutia bolii este in medie de 10 zile.leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice. prepararea termica distruge stafilococii dar nu si enterotoxinele. zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel ca si in arsurile termice.descuamatia caracteristica a pielii la 1-2 saptamani de la debutul bolii: incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace. o perioada mai indelungata. chirurgiei ginecologice . . dar poate apare si ca o complicatie a folosirii metodelor contraceptive locale. celule sangvine (trombocitopenie). extremitati. timp care permite stafilococilor sa secrete toxinele. Tratamentul SST implica decontaminarea focarului care produce toxine. intepaturile insectelor. ficat. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice. administrarea antibioticelor antistafilococice. in bucati mari) a palmelor. astfel SST este o boala a tinerilor mai ales. un individ trebuie sa fie colonizat sau infectat cu o tulpina toxica de S. Clinic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in jurul ochilor si gurii care se extinde apoi spre trunchi si extremitati. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfectia alimentara stafilococica este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei. Sindromul stafilococic al pielii oparite Acest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila provocate de S. deoarece stafilococii se dezvolta in mediu bogat in proteine si zahar. sistemul nervos central. Pentru aparitia acestui sindrom. leziuni date de varicela. lichide. care capata un aspect asemanator cu pielea oparita. deoarece 90% dintre adulti poseda anticorpi impotriva toxinelor care provoaca SST. sustinere volemica (hidratare) si tratamentul disfunctiilor de organ. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne si prajiturile cu crema. plagi chirurgicale.rinichi. Factori favorizanti sunt: . a lauziei. fata. caracteristic in SST aparut in perioada menstruala este eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale purulente . aureus care produce toxina exfoliativa (exfoliantina). termice. Toxiinfectia alimentara stafilococica Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. avortului septic. electroliti si tratamentul local al zonelor denudate.

Infectiile sistemului nervos central S. antibioterapia folosita recent. aparand frecvent la barbatii adulti si varstnici. sinuzite. Celulita – infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. sinusuri. spitalizarea. tromboflebita septica). traheite. Infectiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator. aureus. infectii ale pielii si tesuturilor moi de la nivelul fetei. unde este cazul si drenaj chirurgical (furuncul.este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi. Erizipelul – o eruptie cu margini ridicate. determinand: rinofaringite. pneumonii. dar cand apare poate avea o evolutie severa. fata. Etiologia stafilococica a pneumoniei este neobisnuita. infectii respiratorii virale. carbuncul). aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogena (prin sange) de la o endocardita cel mai frecvent. Carbunculul . fie prin extindere directa de la o infectie a tesuturilor vecine: oasele craniului. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi. sensibil si se pot insoti de febra si alte manifestari generale. aureus desi mai frecvent este determinata de streptococi. faringo-amigdalite. intubatia traheala. produsa uneori si de S. fiind insotita de alterarea starii generale si febra. boli cronice sau care se insotesc de imunodepresie. inconjurata de o zona rosie. Infectiile stafilocociceSus Infectiile pielii si ale tesuturilor moi S. Furunculul – este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos. este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat. . aureus. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor traumatice sau chirurgicale. este dureros. cu greturi. Foliculita – este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca o pustula galbena. cu localizare pe ceafa. infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza tegumentele si mucoasele). aureus se pot produce fie datorita florei de la nivelul orofaringelui fie datorita diseminarii hematogene a stafilococilor. de la un focar intravascular de infectie (endocardita inimii drepte.Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor. Tratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice antistafilococice local si/sau sistemic si ingrijirea leziunilor locale. Infectiile respiratorii Infectiile respiratorii cu S. De asemenea S. umeri solduri si coapse. bronsite. Panaritiul – infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata de S. bine delimitata. este foarte dureroasa. desi mai frecvent are etiologie streptococica. rotunjita. localizat pe fese. Factori predispozanti pentru pneumonia stafilococica sunt: institutionalizarea in unitati de ingrijire a bolnavilor cronici. dureri abdominale si diaree uneori severa. empiem. varsaturi. gat.

aureus este cauza cea mai obisnuita de tromboflebita intracraniana septica – care apare de obicei dupa o sinuzita.poate apare prin extindere directa de la o sinuzita. Empiemul subdural se produce prin extindere directa de la o osteomielita a craniului. febra. valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale si aortice. de la un traumatism penetrant sau o plaga chirurgicala. in timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dupa sinuzite. avandu-se in vedere si existenta unui abces la nivel renal. In multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand indepartarea chirurgicala a acesteia. Infectiile musculo-scheletale S. Infectiile tractului urinar S. ori de la o sinuzita. mastoidita sau o infectie stafilocica a tesuturilor moi ale fetei. meningitei. sau prin diseminare hematogena de la o endocardita infectioasa. iar flebita poate insoti abcesul epidural sau empiemul. prezenta S. . La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. aureus in urina trebuie sa ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infectiei frecvent de la o endocardita stafilococica.Abcesul cerebral . Infectiile endovasculare Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardita bacteriana acuta atat pe valve native cat si pe protezele valvulare. de la infectia stafilococica a tesutului moale. sondaj vezical etc. Se produce prin diseminare hematogena sau prin extindere directa de la un focar infectios. abceselor cerebrale si abcese in diferite alte organe etc. o flebita intracraniana. Durerea. inflamatia si scaderea mobilitatii sunt semnele care pot apare in osteomielita protezelor. dupa interventii chirurgicale sau traumatisme. Meningita purulenta poate insoti abcesul cerebral sau apare independent de acesta. Abcesele epidurale spinale pot apare in relatie cu osteomielita sau infectia discului vertebral. S. aureus este o cauza neobisnuita a infectiei tractului urinar. Adesea aceste infectii pot coexista: astfel meningita poate insoti un abces cerebral. De obicei apar secundar interventiilor asupra vezicii urinare: cistoscopia. Endocardita stafilococica are o rata crescuta de mortalitate (40-60%) atat prin tulburarile cardiace pe care le antreneaza cat si prin diseminarea hematogena a infectiei cu aparitia septicemiei. O forma particulara de osteomielita este cea asociata cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. traumatisme sau interventii chirurgicale. La adulti localizarea cea mai frecventa este corpul vertebral in timp ce la copii se localizeaza frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vascularizatia este mai bogata). In absenta unor manevre urologice. aureus este cea mai frecventa cauza de osteomielita acuta la adulti si una dintre principalele cauze la copii. Clinic apare durere locala insotita de febra si alte semne generale.

de cele mai multe ori acestea trebuie indepartate. utilizarea sistemica sau intraarticulara a steroizilor. articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca. Mai dificil poate fi insa. Factori predispozanti pentru artrita septica sunt: utilizarea de droguri intravenoase. Tratamentul antibiotic Inca din anii 1950-1960 a fost semnalata o crestere rapida a rezistentei tulpinilor stafilococice in general si mai ales a S. aureus – polimiozita. pacemaker) este aproape imposibil de eradicat infectia cu S. alcoolism.Artrita septica este localizarea infectiei la nivelul articulatiei. Rezistenta se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: . catetere.) DiagnosticSus Diagnosticul infectiilor cu S. aparand mai frecvent in zonele tropicale si de obicei la pacienti cu boli de fond (diabet zaharat. insa acestea sunt dificil de realizat in practica clinica.producerea de beta-lactamaze. sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic. afectiuni maligne etc. enzime care neutralizeaza antibioticele care au in structura lor nucleul beta-lactaminic .modificarea unor proteine ale peretelui celular. indepartarea tesuturilor necrozate si a corpurilor straine. aureus. TratamentSus Tratamentul infectiilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic alaturi de care sunt necesare si drenajul colectiilor purulente. traumatisme. Deoarece intoxicatia stafilococica nu presupune neaparat si infectia. Deoarece in prezenta unor corpuri straine (proteze. diagnosticul intoxicatiilor stafilococice. S. care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. aureus izolate din diverse infectii. aureus este relativ simplu. Determinarea enterotoxinelor in probele alimentare sau demonstrarea aparitiei anticorpilor indreptati impotriva toxinelor stafilococice ale socului toxic. artrita reumatoida sau alte afectiuni articulare. boli hematologice. stafilococul auriu fiind cea mai frecventa etiologie la adulti. Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilitatii la meticilina. sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpina izolata. Efectuarea antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de S. Pe langa tratamentul cu antibiotice aceasta forma mai necesita si drenajul articular. auriu la antibiotice. ceea ce duce la scaderea permeabilitatii bacteriene si modificarea tintei antibioticului astfel incat acesta sa nu se mai poata lega de structurile bacteriene. aureus de cele mai multe ori este absent. este rara. constand in punerea in evidenta a bacteriei in diferite materiale purulente recoltate de la locul infectiei sau in fluidele organismului care sunt sterile in mod normal. Aceste proprietati confera rezistenta la toate antibioticele care au in structura lor betalactamine (peniciline si cefalosporine). Infectia muschilor cu S. Localizarile cele mai des intalnite sunt genunchii. daca tulpinile sunt rezistente la meticilina inseamna ca sunt .

Acesti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). severitate. osteomielita acuta si endocardita acuta 4-6 saptamani. bacteriemia necesita 2-4 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral.si post-operator. ale pielii si tesuturilor moi.tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor superficiale.masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare: spalarea meticuloasa a mainilor dupa contactul cu pacientii. ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin administrare orala. Infectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (injectabila) in timp ce infectiile pielii. care sunt rezistente la actiunea beta-lactamazelor secretate de catre stafilococi. Pentru tulpinile sensibile.administrarea profilactica de antibiotice pre.rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. Antibioticele de electie pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina. . pentru a preveni infectia plagilor postoperatorii . imunitatea gazdei si raspunsul la tratament. Durata tratamentului si calea de administrare difera in functie de localizare. in timp ce osteomielita cronica necesita pana la 6-8 saptamani de tratament parenteral. antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru infectiile mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza. utilizarea manusilor la contactul cu plagile si mucoasele contaminate . Profilaxia Profilaxia infectiilor streptococice consta in: .

urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie). plamanii. in majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzand doar infectii minore ale pielii. Infectiile severe apar de obicei in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab. Folosirea unui antibiotic P -lactamic oral ca monoterapie nu este eficienta. globale. S. Pacientii cu plagi deschise sau cu colonizare nazala sunt rezervorul principal de microorganisme. aureus—si astfel incidenta infectiei stafilococice intr-o institutie . cel mai important vector de transmitere a S. cum sunt cefazolin. purtarea manusilor la contactul cu plagi si mucoase contaminate si a unui halat daca exista probabilitatea contaminarii hainelor si spalarea mainilor cu un antiseptic dupa contactul cu pacientii. Poate să producă afecţiuni respiratorii. precum şi la antibioticele de rezervă. In unele cazuri insa. oculare (conjunctivite). TransmitereaS. unele grave (precum pneumonia sfafilococică. aureus este cauza cea mai frecventa de infectare postoperatorie a plagilor.poate fi redusa cel mai eficient prin spalarea meticuloasa a mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii. Cele mai severe masuri de control ale infectiei trebuie luate pentru a preveni raspandirea nosocomiala a SARM. Gravitatea infecţiilor cu stafilococ auriu e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent. Incidenta infectiei stafilococice in aceste cazuri poate fi redusa prin administrarea perioperatorie a unor antibiotice cu proprietati farmacocinetice favorabile. dar nu au facut infectia cu SARM nu vor fi tratati cu vancomicina numai de dragul de a elimina aceasta bacterie. aureus este reprezentat de mainile personalului de ingrijire. cefuroxim si vancomicina. In acest context. inima si tractul urinar. . o data ce o persoana a fost colonizata cu o tulpina rulenta.PROFILAXIE SI CONTROL Epidemiile stafilococice nosocomiale si raspandirea tulpinilor rezistente de S. insa pot fi si exceptii. tratamentul dirijat pana la eliminarea colonizarii stafilococilor poate fi incercat in special la pacientii cu risc particular pentru complicatiile infectiei. Acest tip de infectii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului ca nu raspund la multe dintre antibiotice. Infectiile stafilococice ale pielii si tesuturilor moi se pot repeta. intr-o institutie. aureus sunt probleme serioase. cu dicloxacilin sau cefalexin (500 mg de 4 ori pe zi) plus rifampicina (300 mg de 2 ori pe zi) plus mupirocin (2% alifie aplicata local in ambele nari) este de obicei eficienta pentru sterilizarea purtatorilor. ce are o gravitate extremă). Pacientii care sunt colonizati. cutanate şi ale părţilor moi (muşchi). dar terapia combinata pentru 10 zile. poate fi afectat sistemul circulator. stafilococul auriu. Aceste masuri includ desemnarea pacientilor colonizati sau infectati cu SARM in camere separate. Stafilococul auriu si nu numai poate fi purtat si de persoanele sanatoase.

foliculită. Poate cauza infecţii superficiale (furunculoză. etc). etc). endocardită. la suprafaţa pielii şi în zona perineală. la diabetici. abcese. la pacienţii care fac dializă. orgelet sau urcior). . ale ţesutului subcutanat (mastită. acnee. în intestine sau în orice alte zone ale corpului în afara nasului sau epidermei. Manifestările clinice sunt fie consecinţa toxinelor secretate de coloniile stafilococice. suportă aproximativ 10 minute acţiunea alcoolului etilic de 70 grade). Când devine periculos ? Transmiterea stafilococului auriu se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte contaminate (prosoape. cărora li sau făcut diferite protezări sau grefe. ale sistemului osteo-articular (artrită. Această bcterie dă dovadă de o anduranţă fizico-chimică respectabilă : supravieţuieşte timp îndelungat pe suprafeţe uscate şi până la 60 grade. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar. pneumonie). Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu se produce de obicei la nivelul bontului ombilical.Numeroase persoane sănătoase prezintă în cavitatea nazală un astfel de musafir. septicemie. osteomielită) dar şi infecţii generalizate grave (meningită. bronşită. Nu este deci de mirare că generează frecvent infecţii intraspitaliceşti. la consumatorii de droguri de mare risc. fie a înmulţirii bacteriene pregnante. rezistă la unele antiseptice şi dezinfectante (de pildă. Se poate vorbi de patogenezie dacă se propagă sub piele. ale căilor respiratorii (faringită. lenjerie).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful