Stafilococul auriu

Generalitati Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul gastro-intestinal si uretra anterioara. Produc frecvent infectii intraspitalicesti, ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat pe suprafete uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Staphylococcus aureus Patogenitatea S. aureus Manifestari clinice produse de S. aureus Intoxicatiile stafilococice Infectiile stafilococice Diagnostic Tratament Stafilococi coagulazo-negativi

care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu.5 enzime citolitice. este responsabila de aparitia dermatitei exfoliative in cadrul sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici) . acestea sunt alpha. aureus) isi exercita patogenitatea atat prin structura sa cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce. suprafata pielii si zona perineala.peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza reactiile inflamatorii in organism. Colonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical.exfoliantina: determina leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiva. eruptie urmata de descuamare si afectarea mai multor organe interne . Stafilococul auriu (S. . care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si deci sa distruga celulele. proteze articulare. in timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. Patogenitatea S.capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) protejeaza bacteria de actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza. dar ele pot distruge si alte tipuri de celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare. Stafilococul auriu secreta un numar mare de toxine: . si cum se explica varietatea clinica a afectiunilor determinate de stafilococ.enterotoxinele (sunt 5. gama hemolizinele si leucocidina.aproximativ 10 minute. grefe etc. Astfel: . notate de la A la E): sunt responsabile de toxiinfectiile alimentare cu stafilococ. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sanatoase. sunturi. ele fiind rezistente la aciditatea gastrica si rezista 30 minute la temperatura de 100 grade C. aceste enterotoxine se pare . stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni (substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba mecanismele de aparare ale organismului . beta. diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase.toxina-1 a socului toxic: este responsabila de sindromul de soc toxic caracterizat prin: febra. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale. leucocidinele ataca si distrug leucocitele . dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor. leucocite. Stafilococul auriu rezista 60 de minute la 60grade C.tot la nivelul peretelui celular exista acizi teicoici care ajuta la atasarea stafilococilor de suprafetele mucoaselor. pacienti dializati. dar si a altor mamifere precum si la pasari. ceea ce semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enterotoxina stafilococica nu devin inofensive prin fierbere. Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului.Staphylococcus aureusSus Denumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de cultura. dar poate fi si alb. supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista la actiunea alcoolului etilic 70 grade . sa infecteze si sa se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii organismului. este important de cunoscut structura acestuia si modul de actiune. macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de catetere si de alte materiale sintetice: proteze valvulare. aureusSus Pentru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda. hipotensiune.

dureri in gat etc.ca au actiune si asupra SNC.infectii respiratorii: faringite. . aureusSus Manifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza fie toxinelor secretate de acesta – intoxicatii. favorizand astfel diseminarea infectiei .catalaza. cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism .eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala .penicilinaze sau beta-lactamaze: enzime care inhiba penicilina si antibioticele betalactaminice. septicemii. mucoase (genitala.toxiinfectia alimentara . ceea ce explica varsaturile severe ce apar uneori in toxiinfectiile alimentare. endocardite cu diseminari secundare cu formare de abcese in diferite organe.sindromul pielii oparite . tesutul subcutanat si ariile sebacee ale organismului . varsaturi. cu afectarea a cel putin trei organe dintre: tractul gastrointestinal.lipazele: hidrolizeaza lipidele. orjelet. ceea ce-i permite bacteriei sa supravietuiasca si sa invadaze pielea. dureri musculare. cefalee. hidrosadenite. suprainfectiile plagilor .disfunctii pluriorganice. Intoxicatiile stafilococice sunt: . fiind un factor de difuziune al infectiei . sistemul muscular. De asemenea. stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri in patogenitate. care protejeaza bacteria de actiunea apei oxigenate . conjunctivala. bronsite.fibrinolizina: dizolva cheagurile de fibrina. fie inmultirii bacteriene – infectii.hialuronidaza: hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul conjunctiv. dar care sunt utilizate si ca markeri in diagnosticul infectiilor stafilococice: . ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare. orofaringiana).sindromul de soc toxic. abcese . pneumonii.infectii ale pielii: furuncule.infectiile tesutului subcutanat: mastite. aureus .infectii generalizate: meningite. caracterizata prin: . acnee. Manifestari clinice produse de S.infectii ale scheletului: artrite. empieme . osteomielite .hipotensiune arteriala. dureri abdominale. Principalele infectii sunt cele purulente. dintre care cele mai frecvente sunt: .coagulaza: care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un marker al virulentei S.foliculite.debut brusc cu febra si alte simptome: greata. diaree. .nucleaze – marker pentru S. aureus . Intoxicatiile stafilocociceSus Sindromul socului toxic (SST) SST este o intoxicatie acuta amenintatoare de viata.

leziuni date de varicela. deoarece 90% dintre adulti poseda anticorpi impotriva toxinelor care provoaca SST. celule sangvine (trombocitopenie). a lauziei. urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana. Clinic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in jurul ochilor si gurii care se extinde apoi spre trunchi si extremitati. Tratamentul SST implica decontaminarea focarului care produce toxine. Dupa aproximativ 48 ore zonele denudate se usuca si incepe o noua descuamare. astfel SST este o boala a tinerilor mai ales. zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel ca si in arsurile termice. plantelor si degetelor. Pentru aparitia acestui sindrom. prepararea termica distruge stafilococii dar nu si enterotoxinele. electroliti si tratamentul local al zonelor denudate. avortului septic. timp care permite stafilococilor sa secrete toxinele. fata. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne si prajiturile cu crema. sistemul nervos central. termice. un individ trebuie sa fie colonizat sau infectat cu o tulpina toxica de S. plagi chirurgicale. deoarece stafilococii se dezvolta in mediu bogat in proteine si zahar. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfectia alimentara stafilococica este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei. alte forme mai putin severe sunt pemfigusul neonatal si impetigo bulos. o perioada mai indelungata. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice. ficat. care capata un aspect asemanator cu pielea oparita. in special in anotimpul cald. Sindromul stafilococic al pielii oparite Acest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila provocate de S. lichide.perioada menstruala la femei. in bucati mari) a palmelor. mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa. extremitati. .descuamatia caracteristica a pielii la 1-2 saptamani de la debutul bolii: incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace. administrarea antibioticelor antistafilococice. Toxiinfectia alimentara stafilococica Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice.rinichi. Cea mai severa forma este numita boala Ritter la nou-nascuti si necroliza epidermica toxica la varstnici. intepaturile insectelor. chirurgiei ginecologice .leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel protector de anticorpi. Evolutia bolii este in medie de 10 zile. Factori favorizanti sunt: . care sunt stabile termic. in cateva zile incepe zbarcirea si descuamarea tegumentelor. sustinere volemica (hidratare) si tratamentul disfunctiilor de organ. dar poate apare si ca o complicatie a folosirii metodelor contraceptive locale. caracteristic in SST aparut in perioada menstruala este eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale purulente . aureus care produce toxina exfoliativa (exfoliantina).

empiem. localizat pe fese. intubatia traheala. aureus se pot produce fie datorita florei de la nivelul orofaringelui fie datorita diseminarii hematogene a stafilococilor. este dureros. aureus. Infectiile stafilocociceSus Infectiile pielii si ale tesuturilor moi S. Carbunculul . este foarte dureroasa. . tromboflebita septica). bronsite. infectii ale pielii si tesuturilor moi de la nivelul fetei. determinand: rinofaringite. aparand frecvent la barbatii adulti si varstnici. unde este cazul si drenaj chirurgical (furuncul. aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogena (prin sange) de la o endocardita cel mai frecvent. este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat.este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi. Panaritiul – infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata de S. Furunculul – este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos. fie prin extindere directa de la o infectie a tesuturilor vecine: oasele craniului. traheite. Infectiile sistemului nervos central S. Foliculita – este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca o pustula galbena. Infectiile respiratorii Infectiile respiratorii cu S. faringo-amigdalite. infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza tegumentele si mucoasele). cu localizare pe ceafa. Erizipelul – o eruptie cu margini ridicate. De asemenea S. aureus. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi. antibioterapia folosita recent. boli cronice sau care se insotesc de imunodepresie. Factori predispozanti pentru pneumonia stafilococica sunt: institutionalizarea in unitati de ingrijire a bolnavilor cronici. pneumonii. infectii respiratorii virale. Etiologia stafilococica a pneumoniei este neobisnuita. varsaturi. sensibil si se pot insoti de febra si alte manifestari generale. gat.Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor. inconjurata de o zona rosie. fiind insotita de alterarea starii generale si febra. dar cand apare poate avea o evolutie severa. de la un focar intravascular de infectie (endocardita inimii drepte. Tratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice antistafilococice local si/sau sistemic si ingrijirea leziunilor locale. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor traumatice sau chirurgicale. cu greturi. spitalizarea. aureus desi mai frecvent este determinata de streptococi. produsa uneori si de S. umeri solduri si coapse. desi mai frecvent are etiologie streptococica. dureri abdominale si diaree uneori severa. Celulita – infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. carbuncul). fata. bine delimitata. sinuzite. Infectiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator. sinusuri. rotunjita.

In multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand indepartarea chirurgicala a acesteia.Abcesul cerebral . Empiemul subdural se produce prin extindere directa de la o osteomielita a craniului. S. O forma particulara de osteomielita este cea asociata cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. febra. aureus este cea mai frecventa cauza de osteomielita acuta la adulti si una dintre principalele cauze la copii. dupa interventii chirurgicale sau traumatisme. Endocardita stafilococica are o rata crescuta de mortalitate (40-60%) atat prin tulburarile cardiace pe care le antreneaza cat si prin diseminarea hematogena a infectiei cu aparitia septicemiei. La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. sondaj vezical etc. abceselor cerebrale si abcese in diferite alte organe etc. Infectiile tractului urinar S. La adulti localizarea cea mai frecventa este corpul vertebral in timp ce la copii se localizeaza frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vascularizatia este mai bogata).poate apare prin extindere directa de la o sinuzita. meningitei. aureus este o cauza neobisnuita a infectiei tractului urinar. Infectiile musculo-scheletale S. de la infectia stafilococica a tesutului moale. Infectiile endovasculare Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardita bacteriana acuta atat pe valve native cat si pe protezele valvulare. ori de la o sinuzita. Abcesele epidurale spinale pot apare in relatie cu osteomielita sau infectia discului vertebral. Adesea aceste infectii pot coexista: astfel meningita poate insoti un abces cerebral. De obicei apar secundar interventiilor asupra vezicii urinare: cistoscopia. Meningita purulenta poate insoti abcesul cerebral sau apare independent de acesta. inflamatia si scaderea mobilitatii sunt semnele care pot apare in osteomielita protezelor. In absenta unor manevre urologice. aureus in urina trebuie sa ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infectiei frecvent de la o endocardita stafilococica. sau prin diseminare hematogena de la o endocardita infectioasa. aureus este cauza cea mai obisnuita de tromboflebita intracraniana septica – care apare de obicei dupa o sinuzita. avandu-se in vedere si existenta unui abces la nivel renal. iar flebita poate insoti abcesul epidural sau empiemul. valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale si aortice. mastoidita sau o infectie stafilocica a tesuturilor moi ale fetei. Clinic apare durere locala insotita de febra si alte semne generale. prezenta S. Durerea. de la un traumatism penetrant sau o plaga chirurgicala. Se produce prin diseminare hematogena sau prin extindere directa de la un focar infectios. o flebita intracraniana. in timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dupa sinuzite. . traumatisme sau interventii chirurgicale.

Determinarea enterotoxinelor in probele alimentare sau demonstrarea aparitiei anticorpilor indreptati impotriva toxinelor stafilococice ale socului toxic. aureus. artrita reumatoida sau alte afectiuni articulare.) DiagnosticSus Diagnosticul infectiilor cu S. diagnosticul intoxicatiilor stafilococice. Mai dificil poate fi insa.modificarea unor proteine ale peretelui celular. de cele mai multe ori acestea trebuie indepartate. Factori predispozanti pentru artrita septica sunt: utilizarea de droguri intravenoase. daca tulpinile sunt rezistente la meticilina inseamna ca sunt . S. TratamentSus Tratamentul infectiilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic alaturi de care sunt necesare si drenajul colectiilor purulente. traumatisme. Aceste proprietati confera rezistenta la toate antibioticele care au in structura lor betalactamine (peniciline si cefalosporine). insa acestea sunt dificil de realizat in practica clinica. aureus – polimiozita. utilizarea sistemica sau intraarticulara a steroizilor.Artrita septica este localizarea infectiei la nivelul articulatiei. catetere. Rezistenta se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: . indepartarea tesuturilor necrozate si a corpurilor straine. este rara. Pe langa tratamentul cu antibiotice aceasta forma mai necesita si drenajul articular. Tratamentul antibiotic Inca din anii 1950-1960 a fost semnalata o crestere rapida a rezistentei tulpinilor stafilococice in general si mai ales a S. Localizarile cele mai des intalnite sunt genunchii. articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca. sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic. auriu la antibiotice. aparand mai frecvent in zonele tropicale si de obicei la pacienti cu boli de fond (diabet zaharat. care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. stafilococul auriu fiind cea mai frecventa etiologie la adulti. enzime care neutralizeaza antibioticele care au in structura lor nucleul beta-lactaminic . Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilitatii la meticilina. Deoarece intoxicatia stafilococica nu presupune neaparat si infectia. ceea ce duce la scaderea permeabilitatii bacteriene si modificarea tintei antibioticului astfel incat acesta sa nu se mai poata lega de structurile bacteriene. sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpina izolata.producerea de beta-lactamaze. constand in punerea in evidenta a bacteriei in diferite materiale purulente recoltate de la locul infectiei sau in fluidele organismului care sunt sterile in mod normal. aureus de cele mai multe ori este absent. Infectia muschilor cu S. Deoarece in prezenta unor corpuri straine (proteze. boli hematologice. Efectuarea antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de S. alcoolism. afectiuni maligne etc. aureus este relativ simplu. aureus izolate din diverse infectii. pacemaker) este aproape imposibil de eradicat infectia cu S.

Pentru tulpinile sensibile. Durata tratamentului si calea de administrare difera in functie de localizare.administrarea profilactica de antibiotice pre.masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare: spalarea meticuloasa a mainilor dupa contactul cu pacientii. Profilaxia Profilaxia infectiilor streptococice consta in: . Infectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (injectabila) in timp ce infectiile pielii. ale pielii si tesuturilor moi. pentru a preveni infectia plagilor postoperatorii . antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru infectiile mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza. bacteriemia necesita 2-4 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral. ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin administrare orala. Antibioticele de electie pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina. in timp ce osteomielita cronica necesita pana la 6-8 saptamani de tratament parenteral. utilizarea manusilor la contactul cu plagile si mucoasele contaminate . imunitatea gazdei si raspunsul la tratament.rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. severitate. osteomielita acuta si endocardita acuta 4-6 saptamani. Acesti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus).tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor superficiale.si post-operator. care sunt rezistente la actiunea beta-lactamazelor secretate de catre stafilococi. .

Aceste masuri includ desemnarea pacientilor colonizati sau infectati cu SARM in camere separate. . S. in majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzand doar infectii minore ale pielii. ce are o gravitate extremă). cutanate şi ale părţilor moi (muşchi). Infectiile severe apar de obicei in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab. dar terapia combinata pentru 10 zile. o data ce o persoana a fost colonizata cu o tulpina rulenta. urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie).PROFILAXIE SI CONTROL Epidemiile stafilococice nosocomiale si raspandirea tulpinilor rezistente de S. In unele cazuri insa. unele grave (precum pneumonia sfafilococică. precum şi la antibioticele de rezervă. plamanii. Gravitatea infecţiilor cu stafilococ auriu e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent. cu dicloxacilin sau cefalexin (500 mg de 4 ori pe zi) plus rifampicina (300 mg de 2 ori pe zi) plus mupirocin (2% alifie aplicata local in ambele nari) este de obicei eficienta pentru sterilizarea purtatorilor. cefuroxim si vancomicina. cum sunt cefazolin. intr-o institutie. oculare (conjunctivite). stafilococul auriu. Infectiile stafilococice ale pielii si tesuturilor moi se pot repeta. aureus sunt probleme serioase. insa pot fi si exceptii. Stafilococul auriu si nu numai poate fi purtat si de persoanele sanatoase. Cele mai severe masuri de control ale infectiei trebuie luate pentru a preveni raspandirea nosocomiala a SARM. cel mai important vector de transmitere a S. purtarea manusilor la contactul cu plagi si mucoase contaminate si a unui halat daca exista probabilitatea contaminarii hainelor si spalarea mainilor cu un antiseptic dupa contactul cu pacientii. aureus—si astfel incidenta infectiei stafilococice intr-o institutie . tratamentul dirijat pana la eliminarea colonizarii stafilococilor poate fi incercat in special la pacientii cu risc particular pentru complicatiile infectiei. Pacientii cu plagi deschise sau cu colonizare nazala sunt rezervorul principal de microorganisme. Poate să producă afecţiuni respiratorii. Pacientii care sunt colonizati. aureus este reprezentat de mainile personalului de ingrijire. Folosirea unui antibiotic P -lactamic oral ca monoterapie nu este eficienta. poate fi afectat sistemul circulator. dar nu au facut infectia cu SARM nu vor fi tratati cu vancomicina numai de dragul de a elimina aceasta bacterie. inima si tractul urinar. globale. TransmitereaS. In acest context. aureus este cauza cea mai frecventa de infectare postoperatorie a plagilor. Incidenta infectiei stafilococice in aceste cazuri poate fi redusa prin administrarea perioperatorie a unor antibiotice cu proprietati farmacocinetice favorabile. Acest tip de infectii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului ca nu raspund la multe dintre antibiotice.poate fi redusa cel mai eficient prin spalarea meticuloasa a mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii.

ale căilor respiratorii (faringită. în intestine sau în orice alte zone ale corpului în afara nasului sau epidermei. suportă aproximativ 10 minute acţiunea alcoolului etilic de 70 grade). osteomielită) dar şi infecţii generalizate grave (meningită. etc). bronşită. acnee. foliculită. Nu este deci de mirare că generează frecvent infecţii intraspitaliceşti. pneumonie). rezistă la unele antiseptice şi dezinfectante (de pildă. Când devine periculos ? Transmiterea stafilococului auriu se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte contaminate (prosoape. la consumatorii de droguri de mare risc. ale sistemului osteo-articular (artrită. la suprafaţa pielii şi în zona perineală. endocardită. etc). ale ţesutului subcutanat (mastită. la diabetici. Se poate vorbi de patogenezie dacă se propagă sub piele. la pacienţii care fac dializă. Această bcterie dă dovadă de o anduranţă fizico-chimică respectabilă : supravieţuieşte timp îndelungat pe suprafeţe uscate şi până la 60 grade. orgelet sau urcior). Manifestările clinice sunt fie consecinţa toxinelor secretate de coloniile stafilococice. Poate cauza infecţii superficiale (furunculoză. fie a înmulţirii bacteriene pregnante. septicemie.Numeroase persoane sănătoase prezintă în cavitatea nazală un astfel de musafir. cărora li sau făcut diferite protezări sau grefe. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu se produce de obicei la nivelul bontului ombilical. abcese. lenjerie). .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful