P. 1
Stafilococul auriu

Stafilococul auriu

|Views: 646|Likes:
Published by Daniela Puscas

More info:

Published by: Daniela Puscas on Jan 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

Stafilococul auriu

Generalitati Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul gastro-intestinal si uretra anterioara. Produc frecvent infectii intraspitalicesti, ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat pe suprafete uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Staphylococcus aureus Patogenitatea S. aureus Manifestari clinice produse de S. aureus Intoxicatiile stafilococice Infectiile stafilococice Diagnostic Tratament Stafilococi coagulazo-negativi

proteze articulare. dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor. beta. suprafata pielii si zona perineala. acestea sunt alpha. sa infecteze si sa se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii organismului.tot la nivelul peretelui celular exista acizi teicoici care ajuta la atasarea stafilococilor de suprafetele mucoaselor. care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu. este important de cunoscut structura acestuia si modul de actiune. ele fiind rezistente la aciditatea gastrica si rezista 30 minute la temperatura de 100 grade C. aceste enterotoxine se pare . Stafilococul auriu rezista 60 de minute la 60grade C. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sanatoase. Colonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical. aureusSus Pentru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda. Stafilococul auriu (S. grefe etc.exfoliantina: determina leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiva. este responsabila de aparitia dermatitei exfoliative in cadrul sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici) .5 enzime citolitice. aureus) isi exercita patogenitatea atat prin structura sa cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce. gama hemolizinele si leucocidina. Stafilococul auriu secreta un numar mare de toxine: . in timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. leucocite. Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului. dar si a altor mamifere precum si la pasari. pacienti dializati. stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni (substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba mecanismele de aparare ale organismului . supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista la actiunea alcoolului etilic 70 grade .aproximativ 10 minute. notate de la A la E): sunt responsabile de toxiinfectiile alimentare cu stafilococ. macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de catetere si de alte materiale sintetice: proteze valvulare. eruptie urmata de descuamare si afectarea mai multor organe interne . ceea ce semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enterotoxina stafilococica nu devin inofensive prin fierbere.enterotoxinele (sunt 5.Staphylococcus aureusSus Denumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de cultura. leucocidinele ataca si distrug leucocitele . dar ele pot distruge si alte tipuri de celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare. sunturi.toxina-1 a socului toxic: este responsabila de sindromul de soc toxic caracterizat prin: febra. care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si deci sa distruga celulele. Patogenitatea S. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale.capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) protejeaza bacteria de actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza.peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza reactiile inflamatorii in organism. dar poate fi si alb. Astfel: . diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase. hipotensiune. si cum se explica varietatea clinica a afectiunilor determinate de stafilococ. .

penicilinaze sau beta-lactamaze: enzime care inhiba penicilina si antibioticele betalactaminice. bronsite. septicemii. dar care sunt utilizate si ca markeri in diagnosticul infectiilor stafilococice: . aureusSus Manifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza fie toxinelor secretate de acesta – intoxicatii. Intoxicatiile stafilocociceSus Sindromul socului toxic (SST) SST este o intoxicatie acuta amenintatoare de viata.nucleaze – marker pentru S. acnee. . sistemul muscular. .debut brusc cu febra si alte simptome: greata. pneumonii.hipotensiune arteriala. favorizand astfel diseminarea infectiei .sindromul de soc toxic.infectii ale scheletului: artrite. empieme .foliculite. Manifestari clinice produse de S. fiind un factor de difuziune al infectiei . care protejeaza bacteria de actiunea apei oxigenate . mucoase (genitala. ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare. De asemenea. aureus . dureri abdominale. diaree. orofaringiana).catalaza.infectii generalizate: meningite. stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri in patogenitate. hidrosadenite. caracterizata prin: .sindromul pielii oparite . fie inmultirii bacteriene – infectii.toxiinfectia alimentara . dureri musculare. cu afectarea a cel putin trei organe dintre: tractul gastrointestinal.infectiile tesutului subcutanat: mastite. conjunctivala.fibrinolizina: dizolva cheagurile de fibrina.infectii respiratorii: faringite.eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala .coagulaza: care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un marker al virulentei S.ca au actiune si asupra SNC. ceea ce explica varsaturile severe ce apar uneori in toxiinfectiile alimentare. varsaturi. Principalele infectii sunt cele purulente. dureri in gat etc. cefalee. orjelet.hialuronidaza: hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul conjunctiv.disfunctii pluriorganice. tesutul subcutanat si ariile sebacee ale organismului .lipazele: hidrolizeaza lipidele. ceea ce-i permite bacteriei sa supravietuiasca si sa invadaze pielea.infectii ale pielii: furuncule. endocardite cu diseminari secundare cu formare de abcese in diferite organe. dintre care cele mai frecvente sunt: . Intoxicatiile stafilococice sunt: . cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism . aureus . osteomielite . abcese . suprainfectiile plagilor .

sistemul nervos central. zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel ca si in arsurile termice. un individ trebuie sa fie colonizat sau infectat cu o tulpina toxica de S. extremitati. aureus care produce toxina exfoliativa (exfoliantina). sustinere volemica (hidratare) si tratamentul disfunctiilor de organ. Sindromul stafilococic al pielii oparite Acest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila provocate de S.perioada menstruala la femei. deoarece stafilococii se dezvolta in mediu bogat in proteine si zahar. a lauziei. ficat. astfel SST este o boala a tinerilor mai ales. care capata un aspect asemanator cu pielea oparita. Cea mai severa forma este numita boala Ritter la nou-nascuti si necroliza epidermica toxica la varstnici. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne si prajiturile cu crema. Evolutia bolii este in medie de 10 zile. alte forme mai putin severe sunt pemfigusul neonatal si impetigo bulos. intepaturile insectelor. Dupa aproximativ 48 ore zonele denudate se usuca si incepe o noua descuamare. plantelor si degetelor. timp care permite stafilococilor sa secrete toxinele. plagi chirurgicale. Toxiinfectia alimentara stafilococica Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. electroliti si tratamentul local al zonelor denudate. in cateva zile incepe zbarcirea si descuamarea tegumentelor. . urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana. administrarea antibioticelor antistafilococice. lichide.descuamatia caracteristica a pielii la 1-2 saptamani de la debutul bolii: incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace. termice. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfectia alimentara stafilococica este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei. in special in anotimpul cald. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel protector de anticorpi. celule sangvine (trombocitopenie).leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice. in bucati mari) a palmelor.rinichi. Clinic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in jurul ochilor si gurii care se extinde apoi spre trunchi si extremitati. Tratamentul SST implica decontaminarea focarului care produce toxine. caracteristic in SST aparut in perioada menstruala este eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale purulente . fata. leziuni date de varicela. Pentru aparitia acestui sindrom. mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa. care sunt stabile termic. deoarece 90% dintre adulti poseda anticorpi impotriva toxinelor care provoaca SST. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice. Factori favorizanti sunt: . avortului septic. o perioada mai indelungata. chirurgiei ginecologice . dar poate apare si ca o complicatie a folosirii metodelor contraceptive locale. prepararea termica distruge stafilococii dar nu si enterotoxinele.

infectii respiratorii virale. dar cand apare poate avea o evolutie severa. produsa uneori si de S. unde este cazul si drenaj chirurgical (furuncul. pneumonii. Erizipelul – o eruptie cu margini ridicate. aureus desi mai frecvent este determinata de streptococi. varsaturi. de la un focar intravascular de infectie (endocardita inimii drepte.Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor. desi mai frecvent are etiologie streptococica. rotunjita. aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogena (prin sange) de la o endocardita cel mai frecvent. spitalizarea. Infectiile sistemului nervos central S. bine delimitata. aureus. sensibil si se pot insoti de febra si alte manifestari generale. Tratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice antistafilococice local si/sau sistemic si ingrijirea leziunilor locale. Etiologia stafilococica a pneumoniei este neobisnuita. fie prin extindere directa de la o infectie a tesuturilor vecine: oasele craniului. faringo-amigdalite.este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi. aparand frecvent la barbatii adulti si varstnici. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor traumatice sau chirurgicale. localizat pe fese. De asemenea S. sinusuri. inconjurata de o zona rosie. . aureus se pot produce fie datorita florei de la nivelul orofaringelui fie datorita diseminarii hematogene a stafilococilor. este dureros. gat. fata. antibioterapia folosita recent. infectii ale pielii si tesuturilor moi de la nivelul fetei. este foarte dureroasa. Carbunculul . Infectiile respiratorii Infectiile respiratorii cu S. Celulita – infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. bronsite. empiem. determinand: rinofaringite. sinuzite. Foliculita – este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca o pustula galbena. infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza tegumentele si mucoasele). carbuncul). Panaritiul – infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata de S. Furunculul – este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos. intubatia traheala. Factori predispozanti pentru pneumonia stafilococica sunt: institutionalizarea in unitati de ingrijire a bolnavilor cronici. cu greturi. boli cronice sau care se insotesc de imunodepresie. fiind insotita de alterarea starii generale si febra. umeri solduri si coapse. Infectiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator. tromboflebita septica). cu localizare pe ceafa. aureus. Infectiile stafilocociceSus Infectiile pielii si ale tesuturilor moi S. este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat. traheite. dureri abdominale si diaree uneori severa.

inflamatia si scaderea mobilitatii sunt semnele care pot apare in osteomielita protezelor. ori de la o sinuzita. Abcesele epidurale spinale pot apare in relatie cu osteomielita sau infectia discului vertebral. La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. dupa interventii chirurgicale sau traumatisme. traumatisme sau interventii chirurgicale. Adesea aceste infectii pot coexista: astfel meningita poate insoti un abces cerebral. sondaj vezical etc. iar flebita poate insoti abcesul epidural sau empiemul. febra. prezenta S. abceselor cerebrale si abcese in diferite alte organe etc.Abcesul cerebral . Meningita purulenta poate insoti abcesul cerebral sau apare independent de acesta. In multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand indepartarea chirurgicala a acesteia. In absenta unor manevre urologice. de la infectia stafilococica a tesutului moale. Empiemul subdural se produce prin extindere directa de la o osteomielita a craniului. de la un traumatism penetrant sau o plaga chirurgicala. Infectiile endovasculare Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardita bacteriana acuta atat pe valve native cat si pe protezele valvulare. sau prin diseminare hematogena de la o endocardita infectioasa. aureus in urina trebuie sa ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infectiei frecvent de la o endocardita stafilococica. aureus este cauza cea mai obisnuita de tromboflebita intracraniana septica – care apare de obicei dupa o sinuzita. o flebita intracraniana. Clinic apare durere locala insotita de febra si alte semne generale.poate apare prin extindere directa de la o sinuzita. Infectiile tractului urinar S. in timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dupa sinuzite. meningitei. S. Endocardita stafilococica are o rata crescuta de mortalitate (40-60%) atat prin tulburarile cardiace pe care le antreneaza cat si prin diseminarea hematogena a infectiei cu aparitia septicemiei. Se produce prin diseminare hematogena sau prin extindere directa de la un focar infectios. aureus este cea mai frecventa cauza de osteomielita acuta la adulti si una dintre principalele cauze la copii. La adulti localizarea cea mai frecventa este corpul vertebral in timp ce la copii se localizeaza frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vascularizatia este mai bogata). . aureus este o cauza neobisnuita a infectiei tractului urinar. avandu-se in vedere si existenta unui abces la nivel renal. Infectiile musculo-scheletale S. Durerea. mastoidita sau o infectie stafilocica a tesuturilor moi ale fetei. O forma particulara de osteomielita este cea asociata cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. De obicei apar secundar interventiilor asupra vezicii urinare: cistoscopia. valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale si aortice.

sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic. daca tulpinile sunt rezistente la meticilina inseamna ca sunt . Infectia muschilor cu S.) DiagnosticSus Diagnosticul infectiilor cu S.modificarea unor proteine ale peretelui celular. Determinarea enterotoxinelor in probele alimentare sau demonstrarea aparitiei anticorpilor indreptati impotriva toxinelor stafilococice ale socului toxic. utilizarea sistemica sau intraarticulara a steroizilor. Aceste proprietati confera rezistenta la toate antibioticele care au in structura lor betalactamine (peniciline si cefalosporine). alcoolism. aureus este relativ simplu. catetere. aureus izolate din diverse infectii. indepartarea tesuturilor necrozate si a corpurilor straine. constand in punerea in evidenta a bacteriei in diferite materiale purulente recoltate de la locul infectiei sau in fluidele organismului care sunt sterile in mod normal.producerea de beta-lactamaze. aureus – polimiozita. Pe langa tratamentul cu antibiotice aceasta forma mai necesita si drenajul articular. diagnosticul intoxicatiilor stafilococice. afectiuni maligne etc. TratamentSus Tratamentul infectiilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic alaturi de care sunt necesare si drenajul colectiilor purulente. ceea ce duce la scaderea permeabilitatii bacteriene si modificarea tintei antibioticului astfel incat acesta sa nu se mai poata lega de structurile bacteriene. Tratamentul antibiotic Inca din anii 1950-1960 a fost semnalata o crestere rapida a rezistentei tulpinilor stafilococice in general si mai ales a S. Rezistenta se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: . Factori predispozanti pentru artrita septica sunt: utilizarea de droguri intravenoase. Localizarile cele mai des intalnite sunt genunchii. insa acestea sunt dificil de realizat in practica clinica. auriu la antibiotice.Artrita septica este localizarea infectiei la nivelul articulatiei. articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca. S. Mai dificil poate fi insa. Deoarece in prezenta unor corpuri straine (proteze. este rara. care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. traumatisme. pacemaker) este aproape imposibil de eradicat infectia cu S. de cele mai multe ori acestea trebuie indepartate. Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilitatii la meticilina. stafilococul auriu fiind cea mai frecventa etiologie la adulti. sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpina izolata. aureus de cele mai multe ori este absent. boli hematologice. aparand mai frecvent in zonele tropicale si de obicei la pacienti cu boli de fond (diabet zaharat. Deoarece intoxicatia stafilococica nu presupune neaparat si infectia. Efectuarea antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de S. artrita reumatoida sau alte afectiuni articulare. enzime care neutralizeaza antibioticele care au in structura lor nucleul beta-lactaminic . aureus.

severitate. utilizarea manusilor la contactul cu plagile si mucoasele contaminate .rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice.masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare: spalarea meticuloasa a mainilor dupa contactul cu pacientii. antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru infectiile mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza. bacteriemia necesita 2-4 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral.si post-operator. . Durata tratamentului si calea de administrare difera in functie de localizare.administrarea profilactica de antibiotice pre. Pentru tulpinile sensibile. care sunt rezistente la actiunea beta-lactamazelor secretate de catre stafilococi. Antibioticele de electie pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina. Infectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (injectabila) in timp ce infectiile pielii.tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor superficiale. in timp ce osteomielita cronica necesita pana la 6-8 saptamani de tratament parenteral. Profilaxia Profilaxia infectiilor streptococice consta in: . ale pielii si tesuturilor moi. Acesti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). imunitatea gazdei si raspunsul la tratament. pentru a preveni infectia plagilor postoperatorii . osteomielita acuta si endocardita acuta 4-6 saptamani. ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin administrare orala.

Aceste masuri includ desemnarea pacientilor colonizati sau infectati cu SARM in camere separate. cu dicloxacilin sau cefalexin (500 mg de 4 ori pe zi) plus rifampicina (300 mg de 2 ori pe zi) plus mupirocin (2% alifie aplicata local in ambele nari) este de obicei eficienta pentru sterilizarea purtatorilor. Cele mai severe masuri de control ale infectiei trebuie luate pentru a preveni raspandirea nosocomiala a SARM.poate fi redusa cel mai eficient prin spalarea meticuloasa a mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii. precum şi la antibioticele de rezervă. aureus este reprezentat de mainile personalului de ingrijire. Stafilococul auriu si nu numai poate fi purtat si de persoanele sanatoase. cefuroxim si vancomicina. tratamentul dirijat pana la eliminarea colonizarii stafilococilor poate fi incercat in special la pacientii cu risc particular pentru complicatiile infectiei. TransmitereaS. intr-o institutie. . oculare (conjunctivite). In acest context. poate fi afectat sistemul circulator. dar terapia combinata pentru 10 zile. urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie). inima si tractul urinar. aureus—si astfel incidenta infectiei stafilococice intr-o institutie . Infectiile stafilococice ale pielii si tesuturilor moi se pot repeta. globale. In unele cazuri insa. Gravitatea infecţiilor cu stafilococ auriu e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent. plamanii. ce are o gravitate extremă). Incidenta infectiei stafilococice in aceste cazuri poate fi redusa prin administrarea perioperatorie a unor antibiotice cu proprietati farmacocinetice favorabile. Poate să producă afecţiuni respiratorii. stafilococul auriu. purtarea manusilor la contactul cu plagi si mucoase contaminate si a unui halat daca exista probabilitatea contaminarii hainelor si spalarea mainilor cu un antiseptic dupa contactul cu pacientii. o data ce o persoana a fost colonizata cu o tulpina rulenta. aureus sunt probleme serioase. Pacientii cu plagi deschise sau cu colonizare nazala sunt rezervorul principal de microorganisme. Acest tip de infectii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului ca nu raspund la multe dintre antibiotice. in majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzand doar infectii minore ale pielii. Pacientii care sunt colonizati. insa pot fi si exceptii. Folosirea unui antibiotic P -lactamic oral ca monoterapie nu este eficienta. unele grave (precum pneumonia sfafilococică.PROFILAXIE SI CONTROL Epidemiile stafilococice nosocomiale si raspandirea tulpinilor rezistente de S. dar nu au facut infectia cu SARM nu vor fi tratati cu vancomicina numai de dragul de a elimina aceasta bacterie. aureus este cauza cea mai frecventa de infectare postoperatorie a plagilor. cum sunt cefazolin. Infectiile severe apar de obicei in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab. cutanate şi ale părţilor moi (muşchi). cel mai important vector de transmitere a S. S.

bronşită. fie a înmulţirii bacteriene pregnante. cărora li sau făcut diferite protezări sau grefe. acnee. la diabetici. Când devine periculos ? Transmiterea stafilococului auriu se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte contaminate (prosoape. Poate cauza infecţii superficiale (furunculoză. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu se produce de obicei la nivelul bontului ombilical. osteomielită) dar şi infecţii generalizate grave (meningită. la pacienţii care fac dializă. la consumatorii de droguri de mare risc. Manifestările clinice sunt fie consecinţa toxinelor secretate de coloniile stafilococice. la suprafaţa pielii şi în zona perineală. ale căilor respiratorii (faringită. etc). endocardită. . etc). procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar. Această bcterie dă dovadă de o anduranţă fizico-chimică respectabilă : supravieţuieşte timp îndelungat pe suprafeţe uscate şi până la 60 grade. lenjerie). pneumonie). septicemie. ale sistemului osteo-articular (artrită. ale ţesutului subcutanat (mastită. Nu este deci de mirare că generează frecvent infecţii intraspitaliceşti. suportă aproximativ 10 minute acţiunea alcoolului etilic de 70 grade). foliculită. în intestine sau în orice alte zone ale corpului în afara nasului sau epidermei. orgelet sau urcior). Se poate vorbi de patogenezie dacă se propagă sub piele. rezistă la unele antiseptice şi dezinfectante (de pildă. abcese.Numeroase persoane sănătoase prezintă în cavitatea nazală un astfel de musafir.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->