Stafilococul auriu

Generalitati Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 27 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a organismului, gasindu-se in orofaringe, tractul gastro-intestinal si uretra anterioara. Produc frecvent infectii intraspitalicesti, ei fiind rezistenti la unele dezinfectante si antiseptice sau apar la cei cu diverse corpuri straine (proteze, grefe, catere etc.). Supravietuiesc indelungat pe suprafete uscate. Transmiterea se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte (prosoape, lenjerie). Dintre stafilococii coagulazo-pozitivi, o singura specie este patogena pentru om: Staphylococcus aureus sau Stafilococul auriu, numit astfel dupa culoarea galben-aurie a coloniilor bacteriene obtinute pe medii de cultura.

Cuprins articol
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Generalitati Staphylococcus aureus Patogenitatea S. aureus Manifestari clinice produse de S. aureus Intoxicatiile stafilococice Infectiile stafilococice Diagnostic Tratament Stafilococi coagulazo-negativi

.5 enzime citolitice.tot la nivelul peretelui celular exista acizi teicoici care ajuta la atasarea stafilococilor de suprafetele mucoaselor. dupa cum le spune si numele hemolizinele au ca principal rol hemoliza – distrugerea eritrocitelor. aureus) isi exercita patogenitatea atat prin structura sa cat si printr-o multitudine de enzime pe care le produce. eruptie urmata de descuamare si afectarea mai multor organe interne . este responsabila de aparitia dermatitei exfoliative in cadrul sindromului stafilococic al pielii oparite (frecventa la copiii mici) . leucocidinele ataca si distrug leucocitele . aceste enterotoxine se pare . aureusSus Pentru a intelege cum reuseste aceasta bacterie sa patrunda. dar poate fi si alb. Se gaseste in mod normal pe pielea si mucoasele omului. proteze articulare. Patogenitatea S. notate de la A la E): sunt responsabile de toxiinfectiile alimentare cu stafilococ. acestea sunt alpha. gama hemolizinele si leucocidina. sa infecteze si sa se raspandeasca in organism in ciuda mecanismelor de aparare proprii organismului. si cum se explica varietatea clinica a afectiunilor determinate de stafilococ. dar ele pot distruge si alte tipuri de celule avand un rol important in producerea leziunilor tisulare.Staphylococcus aureusSus Denumirea lui vine de la pigmentul evident cand se cultiva pe medii de cultura. Stafilococul auriu secreta un numar mare de toxine: . Stafilococul auriu (S. Colonizarea nou-nascutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul bontului ombilical.capsula (un strat subtire care inveleste bacteria) protejeaza bacteria de actiunea celulelor si mecanismelor de aparare ale organismului (fagocitoza.aproximativ 10 minute. pacienti dializati. care la aceasta specie este cel mai frecvent galben-auriu.enterotoxinele (sunt 5. dar si a altor mamifere precum si la pasari. Astfel: . beta. stimuleaza sinteza de pirogeni endogeni (substante sintetizate in organism care determina aparitia febrei) si inhiba mecanismele de aparare ale organismului . grefe etc. macrofage) si favorizeaza in acelasi timp aderenta bacteriei de catetere si de alte materiale sintetice: proteze valvulare. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sanatoase. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale. care sunt capabile sa lezeze membranele celulare si deci sa distruga celulele. leucocite. ceea ce semnifica faptul ca alimentele contaminate cu enterotoxina stafilococica nu devin inofensive prin fierbere.peretele celular al bacteriei contine mai multe substante care declanseaza reactiile inflamatorii in organism. in timp ce la Staphylococcus epidermitis este alb iar la Staphylococcus saprophyticus este citrin. sunturi. supravietuieste in produse uscate cateva luni si rezista la actiunea alcoolului etilic 70 grade . ele fiind rezistente la aciditatea gastrica si rezista 30 minute la temperatura de 100 grade C. suprafata pielii si zona perineala.toxina-1 a socului toxic: este responsabila de sindromul de soc toxic caracterizat prin: febra. Stafilococul auriu rezista 60 de minute la 60grade C. hipotensiune. diabetici si cei ce folosesc droguri intravenoase.exfoliantina: determina leziuni la nivelul epidermului cu exfoliere consecutiva. este important de cunoscut structura acestuia si modul de actiune.

Manifestari clinice produse de S. acnee.ca au actiune si asupra SNC. care protejeaza bacteria de actiunea apei oxigenate . suprainfectiile plagilor . ceea ce-i confera rezistenta bacteriei la tratamentul cu penicilina si alte antibiotice similare. dureri abdominale.lipazele: hidrolizeaza lipidele. ceea ce-i permite bacteriei sa supravietuiasca si sa invadaze pielea. hidrosadenite.infectii generalizate: meningite. abcese . dintre care cele mai frecvente sunt: . diaree. cefalee.infectii ale scheletului: artrite. orofaringiana).penicilinaze sau beta-lactamaze: enzime care inhiba penicilina si antibioticele betalactaminice.infectii ale pielii: furuncule. bronsite. dureri musculare. fie inmultirii bacteriene – infectii. dar care sunt utilizate si ca markeri in diagnosticul infectiilor stafilococice: .hialuronidaza: hidrolizeaza acidul hialuronic din tesutul conjunctiv. .disfunctii pluriorganice.eruptie maculara caracteristica care apare dupa primele doua zile de boala . Intoxicatiile stafilocociceSus Sindromul socului toxic (SST) SST este o intoxicatie acuta amenintatoare de viata. Principalele infectii sunt cele purulente. conjunctivala. caracterizata prin: . varsaturi. favorizand astfel diseminarea infectiei . ceea ce explica varsaturile severe ce apar uneori in toxiinfectiile alimentare. cu afectarea a cel putin trei organe dintre: tractul gastrointestinal. stafilococul secreta un numar de enzime care au diverse roluri in patogenitate. empieme . orjelet.debut brusc cu febra si alte simptome: greata. Intoxicatiile stafilococice sunt: . aureus .nucleaze – marker pentru S. De asemenea.sindromul pielii oparite .toxiinfectia alimentara . septicemii.coagulaza: care poate converti fibrinogenul in fibrina si este un marker al virulentei S. osteomielite .sindromul de soc toxic.foliculite. aureus .infectiile tesutului subcutanat: mastite. dureri in gat etc. pneumonii. endocardite cu diseminari secundare cu formare de abcese in diferite organe. . sistemul muscular. cu ameteli si sincope la ridicarea in ortostatism . fiind un factor de difuziune al infectiei . tesutul subcutanat si ariile sebacee ale organismului .infectii respiratorii: faringite.catalaza. mucoase (genitala.hipotensiune arteriala. aureusSus Manifestarile clinice ale infectiilor produse de stafilococul auriu se datoreaza fie toxinelor secretate de acesta – intoxicatii.fibrinolizina: dizolva cheagurile de fibrina.

chirurgiei ginecologice . astfel SST este o boala a tinerilor mai ales. Clinic debuteaza cu o eruptie eritematoasa initial in jurul ochilor si gurii care se extinde apoi spre trunchi si extremitati. mortalitatea prin hipovolemie si infectii fiind insa semnificativa. Toxiinfectia alimentara stafilococica Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. electroliti si tratamentul local al zonelor denudate. extremitati. ficat. timp care permite stafilococilor sa secrete toxinele. Dupa aproximativ 48 ore zonele denudate se usuca si incepe o noua descuamare. deoarece stafilococii se dezvolta in mediu bogat in proteine si zahar. intepaturile insectelor. aureus si trebuie sa nu aiba un nivel protector de anticorpi. a lauziei. plantelor si degetelor. caracteristic in SST aparut in perioada menstruala este eritemul si inflamatia mucoasei vaginale insotita de scurgeri vaginale purulente . care sunt stabile termic. Cea mai severa forma este numita boala Ritter la nou-nascuti si necroliza epidermica toxica la varstnici. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfectia alimentara stafilococica este consumarea alimentelor lasate la temperatura camerei. Pentru aparitia acestui sindrom. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice. Sindromul stafilococic al pielii oparite Acest sindrom se refera la o serie de boli cutanate de severitate variabila provocate de S. . zonele denudate raman rosii stralucitoare si sunt o poarta de intrare pentru diverse bacterii si o cale prin care se pierd lichide si electroliti la fel ca si in arsurile termice.leziuni tegumentare de diverse etiologii: arsuri chimice. urmata ulterior de descuamare in lambouri (grosolana. termice. deoarece 90% dintre adulti poseda anticorpi impotriva toxinelor care provoaca SST. prepararea termica distruge stafilococii dar nu si enterotoxinele.rinichi. celule sangvine (trombocitopenie). alte forme mai putin severe sunt pemfigusul neonatal si impetigo bulos. lichide. avortului septic. un individ trebuie sa fie colonizat sau infectat cu o tulpina toxica de S. aureus care produce toxina exfoliativa (exfoliantina). Factori favorizanti sunt: . fata. leziuni date de varicela. sistemul nervos central. in special in anotimpul cald. dar poate apare si ca o complicatie a folosirii metodelor contraceptive locale. in cateva zile incepe zbarcirea si descuamarea tegumentelor. care capata un aspect asemanator cu pielea oparita. sustinere volemica (hidratare) si tratamentul disfunctiilor de organ. administrarea antibioticelor antistafilococice. plagi chirurgicale. in bucati mari) a palmelor. o perioada mai indelungata. Evolutia bolii este in medie de 10 zile.perioada menstruala la femei. Tratamentul SST implica decontaminarea focarului care produce toxine.descuamatia caracteristica a pielii la 1-2 saptamani de la debutul bolii: incepe cu o descuamare furfuracee (marunta) a pielii de pe torace. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne si prajiturile cu crema.

Panaritiul – infectia pliurilor laterale ale unghiilor este frecvent determinata de S. aparand frecvent la barbatii adulti si varstnici. Infectiile respiratorii Infectiile respiratorii cu S. dureri abdominale si diaree uneori severa. Foliculita – este infectia foliculului pilos (radacina firului de par) si apare ca o pustula galbena. aureus se pot produce fie datorita florei de la nivelul orofaringelui fie datorita diseminarii hematogene a stafilococilor. inconjurata de o zona rosie. infectii ale pielii si tesuturilor moi de la nivelul fetei. sinuzite. intubatia traheala. aureus este cel mai obisnuit agent al infectiilor pielii si tesuturilor moi.este infectia profunda a unui grup de foliculi pilosi. este dureros. de la un focar intravascular de infectie (endocardita inimii drepte. aureus ajunge la nivelul sistemului nervos central fie pe cale hematogena (prin sange) de la o endocardita cel mai frecvent. bronsite. antibioterapia folosita recent. empiem. sensibil si se pot insoti de febra si alte manifestari generale. produsa uneori si de S. carbuncul). fata. este foarte dureroasa. spitalizarea. cu localizare pe ceafa. faringo-amigdalite. aureus desi mai frecvent este determinata de streptococi. rotunjita. aureus poate determina infectarea secundara a plagilor traumatice sau chirurgicale. cu greturi. De asemenea S. este o infectie superficiala a dermului si tesutului subcutanat. desi mai frecvent are etiologie streptococica. umeri solduri si coapse. fiind insotita de alterarea starii generale si febra. infectiile fiind produse de obicei de catre flora proprie (care colonizeaza tegumentele si mucoasele). tromboflebita septica). determinand: rinofaringite. gat. aureus. pneumonii. Celulita – infectia intinsa a tesutului subcutanat poate fi produsa de S. aureus. boli cronice sau care se insotesc de imunodepresie. Carbunculul . Infectiile sistemului nervos central S. Furunculul – este infectia necrotica a zonelor profunde ale unui folicul pilos. infectii respiratorii virale. localizat pe fese. Erizipelul – o eruptie cu margini ridicate. fie prin extindere directa de la o infectie a tesuturilor vecine: oasele craniului. . bine delimitata. Factori predispozanti pentru pneumonia stafilococica sunt: institutionalizarea in unitati de ingrijire a bolnavilor cronici. varsaturi. Infectiile stafilocociceSus Infectiile pielii si ale tesuturilor moi S. Infectiile cu stafilococ pot fi localizate oriunde la nivelul tractului respirator. unde este cazul si drenaj chirurgical (furuncul. dar cand apare poate avea o evolutie severa. sinusuri.Simptomele debuteaza in scurt timp dupa ingestia alimentelor. traheite. Tratamentul acestor infectii consta in administrarea de antibiotice antistafilococice local si/sau sistemic si ingrijirea leziunilor locale. Etiologia stafilococica a pneumoniei este neobisnuita.

de la un traumatism penetrant sau o plaga chirurgicala. Meningita purulenta poate insoti abcesul cerebral sau apare independent de acesta. avandu-se in vedere si existenta unui abces la nivel renal. Infectiile tractului urinar S. ori de la o sinuzita. abceselor cerebrale si abcese in diferite alte organe etc. mastoidita sau o infectie stafilocica a tesuturilor moi ale fetei. aureus este cauza cea mai obisnuita de tromboflebita intracraniana septica – care apare de obicei dupa o sinuzita. inflamatia si scaderea mobilitatii sunt semnele care pot apare in osteomielita protezelor. prezenta S. febra. In absenta unor manevre urologice. iar flebita poate insoti abcesul epidural sau empiemul. meningitei. La consumatorii de droguri intravenoase apare mai frecvent endocardita inimii drepte cu afectarea valvei tricuspide. Endocardita stafilococica are o rata crescuta de mortalitate (40-60%) atat prin tulburarile cardiace pe care le antreneaza cat si prin diseminarea hematogena a infectiei cu aparitia septicemiei. In multe cazuri se produce desprinderea protezei necesitand indepartarea chirurgicala a acesteia. in timp ce abcesele epidurale cerebrale apar dupa sinuzite. aureus in urina trebuie sa ridice suspiciunea diseminarii hematogene a infectiei frecvent de la o endocardita stafilococica. Durerea. La adulti localizarea cea mai frecventa este corpul vertebral in timp ce la copii se localizeaza frecvent la nivelul metafizelor oaselor lungi (unde vascularizatia este mai bogata). traumatisme sau interventii chirurgicale. S. sondaj vezical etc. o flebita intracraniana. Abcesele epidurale spinale pot apare in relatie cu osteomielita sau infectia discului vertebral. O forma particulara de osteomielita este cea asociata cu protezele articulare sau cu dispozitivele de fixare interne sau externe. Infectiile musculo-scheletale S. Empiemul subdural se produce prin extindere directa de la o osteomielita a craniului.Abcesul cerebral .poate apare prin extindere directa de la o sinuzita. aureus este o cauza neobisnuita a infectiei tractului urinar. Clinic apare durere locala insotita de febra si alte semne generale. Infectiile endovasculare Stafilocul auriu este una dintre cauzele cele mai frecvente de endocardita bacteriana acuta atat pe valve native cat si pe protezele valvulare. Se produce prin diseminare hematogena sau prin extindere directa de la un focar infectios. valvele cele mai frecvent afectate fiind valvele mitrale si aortice. Adesea aceste infectii pot coexista: astfel meningita poate insoti un abces cerebral. sau prin diseminare hematogena de la o endocardita infectioasa. de la infectia stafilococica a tesutului moale. De obicei apar secundar interventiilor asupra vezicii urinare: cistoscopia. dupa interventii chirurgicale sau traumatisme. . aureus este cea mai frecventa cauza de osteomielita acuta la adulti si una dintre principalele cauze la copii.

utilizarea sistemica sau intraarticulara a steroizilor. daca tulpinile sunt rezistente la meticilina inseamna ca sunt .) DiagnosticSus Diagnosticul infectiilor cu S. sau demonstrarea producerii de toxine in vitro la o tulpina izolata. Testarea tulpinilor rezistente se face prin testarea sensibilitatii la meticilina. Tratamentul antibiotic Inca din anii 1950-1960 a fost semnalata o crestere rapida a rezistentei tulpinilor stafilococice in general si mai ales a S.producerea de beta-lactamaze. care de multe ori se face numai pe baza semnelor clinice. Rezistenta se instaleaza prin urmatoarele mecanisme: . S. Pe langa tratamentul cu antibiotice aceasta forma mai necesita si drenajul articular. aureus – polimiozita. stafilococul auriu fiind cea mai frecventa etiologie la adulti. Infectia muschilor cu S. catetere. artrita reumatoida sau alte afectiuni articulare. boli hematologice. auriu la antibiotice. Aceste proprietati confera rezistenta la toate antibioticele care au in structura lor betalactamine (peniciline si cefalosporine). de cele mai multe ori acestea trebuie indepartate. Factori predispozanti pentru artrita septica sunt: utilizarea de droguri intravenoase. aureus de cele mai multe ori este absent.modificarea unor proteine ale peretelui celular. sunt datele de laborator care pot confirma diagnosticul clinic. aureus este relativ simplu. pacemaker) este aproape imposibil de eradicat infectia cu S. indepartarea tesuturilor necrozate si a corpurilor straine. aparand mai frecvent in zonele tropicale si de obicei la pacienti cu boli de fond (diabet zaharat. TratamentSus Tratamentul infectiilor stafilococice cuprinde tratament antibiotic alaturi de care sunt necesare si drenajul colectiilor purulente. Localizarile cele mai des intalnite sunt genunchii. este rara. ceea ce duce la scaderea permeabilitatii bacteriene si modificarea tintei antibioticului astfel incat acesta sa nu se mai poata lega de structurile bacteriene. diagnosticul intoxicatiilor stafilococice. aureus. articulatia soldului si articulatia sacro-iliaca. insa acestea sunt dificil de realizat in practica clinica. afectiuni maligne etc. Determinarea enterotoxinelor in probele alimentare sau demonstrarea aparitiei anticorpilor indreptati impotriva toxinelor stafilococice ale socului toxic. alcoolism.Artrita septica este localizarea infectiei la nivelul articulatiei. traumatisme. enzime care neutralizeaza antibioticele care au in structura lor nucleul beta-lactaminic . constand in punerea in evidenta a bacteriei in diferite materiale purulente recoltate de la locul infectiei sau in fluidele organismului care sunt sterile in mod normal. aureus izolate din diverse infectii. Deoarece intoxicatia stafilococica nu presupune neaparat si infectia. Efectuarea antibiogramei a devenit astfel obligatorie pentru toate tulpinile de S. Mai dificil poate fi insa. Deoarece in prezenta unor corpuri straine (proteze.

si post-operator. bacteriemia necesita 2-4 saptamani de tratament cu antibiotic parenteral. imunitatea gazdei si raspunsul la tratament. pentru a preveni infectia plagilor postoperatorii . in timp ce osteomielita cronica necesita pana la 6-8 saptamani de tratament parenteral.administrarea profilactica de antibiotice pre. Profilaxia Profilaxia infectiilor streptococice consta in: .masuri de igiena riguroasa in unitatile sanitare: spalarea meticuloasa a mainilor dupa contactul cu pacientii. . utilizarea manusilor la contactul cu plagile si mucoasele contaminate . ale pielii si tesuturilor moi.tratamentul prompt al tuturor infectiilor streptococice chiar si a celor superficiale. Durata tratamentului si calea de administrare difera in functie de localizare. ale tesuturilor moi sau ale cailor respiratorii se pot trata prin administrare orala. Pentru tulpinile sensibile.rezistente la toate antibioticele beta-lactaminice. Infectiile grave care necesita doze mari sau infectiile asociate cu bacteriemie se vor trata cu antibiotice pe cale parenterala (injectabila) in timp ce infectiile pielii. severitate. antibioticul de electie ramane penicilina iar pentru infectiile mixte se poate asocia penicilina cu un inhibitor de beta-lactamaza. Antibioticele de electie pentru aceste tulpini sunt Oxacilina si Nafcilina. osteomielita acuta si endocardita acuta 4-6 saptamani. Acesti stafilococi se numesc stafilococi meticilino-rezistenti (MRSA – Methicilin resistent Staphylococcus aureus). care sunt rezistente la actiunea beta-lactamazelor secretate de catre stafilococi.

ce are o gravitate extremă). Poate să producă afecţiuni respiratorii. inima si tractul urinar. dar nu au facut infectia cu SARM nu vor fi tratati cu vancomicina numai de dragul de a elimina aceasta bacterie. poate fi afectat sistemul circulator. TransmitereaS. Folosirea unui antibiotic P -lactamic oral ca monoterapie nu este eficienta. o data ce o persoana a fost colonizata cu o tulpina rulenta. aureus este reprezentat de mainile personalului de ingrijire. unele grave (precum pneumonia sfafilococică. aureus—si astfel incidenta infectiei stafilococice intr-o institutie . Gravitatea infecţiilor cu stafilococ auriu e cauzată şi de rezistenţa lui foarte ridicată la majoritatea antibioticelor utilizate în mod curent. Cele mai severe masuri de control ale infectiei trebuie luate pentru a preveni raspandirea nosocomiala a SARM. Pacientii cu plagi deschise sau cu colonizare nazala sunt rezervorul principal de microorganisme. dar terapia combinata pentru 10 zile. aureus sunt probleme serioase. Stafilococul auriu si nu numai poate fi purtat si de persoanele sanatoase.PROFILAXIE SI CONTROL Epidemiile stafilococice nosocomiale si raspandirea tulpinilor rezistente de S. aureus este cauza cea mai frecventa de infectare postoperatorie a plagilor. S. cutanate şi ale părţilor moi (muşchi). globale. Aceste masuri includ desemnarea pacientilor colonizati sau infectati cu SARM in camere separate. precum şi la antibioticele de rezervă. cu dicloxacilin sau cefalexin (500 mg de 4 ori pe zi) plus rifampicina (300 mg de 2 ori pe zi) plus mupirocin (2% alifie aplicata local in ambele nari) este de obicei eficienta pentru sterilizarea purtatorilor. cum sunt cefazolin. Pacientii care sunt colonizati. purtarea manusilor la contactul cu plagi si mucoase contaminate si a unui halat daca exista probabilitatea contaminarii hainelor si spalarea mainilor cu un antiseptic dupa contactul cu pacientii. tratamentul dirijat pana la eliminarea colonizarii stafilococilor poate fi incercat in special la pacientii cu risc particular pentru complicatiile infectiei. Acest tip de infectii sunt foarte greu de tratat din cauza faptului ca nu raspund la multe dintre antibiotice.poate fi redusa cel mai eficient prin spalarea meticuloasa a mainilor inainte si dupa contactul cu pacientii. plamanii. In unele cazuri insa. . insa pot fi si exceptii. Incidenta infectiei stafilococice in aceste cazuri poate fi redusa prin administrarea perioperatorie a unor antibiotice cu proprietati farmacocinetice favorabile. urechii (otite) şi afecţiuni generale la fel de grave (septicemie). Infectiile severe apar de obicei in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slab. stafilococul auriu. in majoritatea cazurilor nemanifestandu-se cauzand doar infectii minore ale pielii. oculare (conjunctivite). intr-o institutie. In acest context. cel mai important vector de transmitere a S. cefuroxim si vancomicina. Infectiile stafilococice ale pielii si tesuturilor moi se pot repeta.

. endocardită. pneumonie). etc). lenjerie). ale sistemului osteo-articular (artrită. Poate cauza infecţii superficiale (furunculoză. etc). septicemie. bronşită. Nu este deci de mirare că generează frecvent infecţii intraspitaliceşti. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu se produce de obicei la nivelul bontului ombilical. la suprafaţa pielii şi în zona perineală. la diabetici. Această bcterie dă dovadă de o anduranţă fizico-chimică respectabilă : supravieţuieşte timp îndelungat pe suprafeţe uscate şi până la 60 grade. rezistă la unele antiseptice şi dezinfectante (de pildă. la consumatorii de droguri de mare risc. ale ţesutului subcutanat (mastită. cărora li sau făcut diferite protezări sau grefe. în intestine sau în orice alte zone ale corpului în afara nasului sau epidermei. foliculită. Când devine periculos ? Transmiterea stafilococului auriu se poate face direct interuman sau prin intermediul unor obiecte contaminate (prosoape. fie a înmulţirii bacteriene pregnante. acnee. Manifestările clinice sunt fie consecinţa toxinelor secretate de coloniile stafilococice. suportă aproximativ 10 minute acţiunea alcoolului etilic de 70 grade). la pacienţii care fac dializă. osteomielită) dar şi infecţii generalizate grave (meningită. Se poate vorbi de patogenezie dacă se propagă sub piele. abcese. procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar. ale căilor respiratorii (faringită.Numeroase persoane sănătoase prezintă în cavitatea nazală un astfel de musafir. orgelet sau urcior).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful