EXTRAS ARPMB – 2007

2. Managementul mediului in Bucuresti

2.1 Calitatea atmosferei

Poluarea aerului in regiunea 8 Bucuresti-Ilfov are un caracter specific datorita, in primul rând conditiilor
de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, înaltimi diferite ale surselor de poluare, precum si o repartitie
neuniforma a acestor surse, dispersate insa pe întreg teritoriul regiunii.

Surse de poluare a aerului

Concentrarea industrial - urbana a regiunii 8 Bucuresti-Ilfov cu larga sa diversitate de activitati antropice prezinta
dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activitati.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme
industriale dar si intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala), circulatia
auto, in special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Nevoia imediata de cazare a fortei de munca a generat aparitia rapida a

marilor ansambluri de locuinte colective, dimensionate în medie pentru 250.000 –
400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a facut, din considerente preponderent economice, pe

principiul proximitatii cu zonele industriale, în ideea valorificarii dotarilor edilitare
create pentru acestea si reducerii deplasarilor. Aceasta a condus la relatia de
vecinatate dintre zonele de locuinte si cele industriale; sursa principala de
disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unitatilor industriale sau a altor surse de poluare exista

perimetre – corespunzatoare zonelor de protectie reglementare – în care
locuintele sunt potential expuse poluarii.

Gama substantelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variata : pulberi organice si
anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL,
CO, CO2, H2S), solventi organici, funingine etc;

Traficul Auto

Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de câteva sute de compusi diferiti. Au fost
evidentiati în urma unor studii recente peste 150 de compusi si grupuri de compusi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea evidentierea se concentreaza numai pe acei
poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati buni indicatori.
 Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci când se doreste evaluarea impactului generat de
traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii :

• gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

• pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât
2,5 µm, fumul negru
• componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.
• compusi organici volatili : benzen, butadiena.

Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor, ar

rezulta urmatoarele substante principale:

• vapori de apa = 13 % ;

• bioxid de carbon = 13 % ;

• azot = 74 %

In realitate însa, tinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în functie

de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen în
cazul amestecurilor foarte sarace.

Prin ardere rezulta totodata, în proportii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,

produsi oxidanti, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si
oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate
celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directa între poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte dificil sa se
stabileasca în termeni absoluti, datorita numarului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele

autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compusi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan international s-a dovedit ca peste anumite niveluri de poluare apar
efecte asupra sanatatii oamenilor expusi, dar pot fi afectate si persoanele de vârsta foarte redusa, cei care sufera
de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile

în timp si spatiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluantilor este dificil de realizat.

Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri
înalte sub forma compacta, care împiedica dispersia.

La departare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid si

este destul de rar semnalata în zonele suburbane sau rurale. Singura exceptie
de la aceasta regula o constituie ozonul care este diferit fata de ceilalti poluanti
generati de traficul auto.

santiere de constructie si betoniere

Ponderea activitatilor de constructii a crescut foarte mult, santierele si betonierele ramanand surse
potentiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

Centralele electrotermice

CET-urile reprezinta surse majore de poluare a aerului, prin modul de

functionare cu combustibili lichizi ce au un continut ridicat de sulf, deversând în atmosfera importante cantitati de
SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenusa volanta. Instalatiile de retinere a principalilor poluanti chimici, NOx si
SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevad dispersia prin cosuri înalte care realizeaza
concentratii locale mai reduse, dar amplifica efectele de poluare la distanta; uzura si neetanseitatile unor cosuri
determina evacuarea gazelor la înaltimi intermediare cu efecte si asupra zonei învecinate.

Surse difuze de combustie

Numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe functioneaza pe combustibil lichid
sau solid, constituie o sursa de natura celei de la punctul precedent, lipsita însa, pe lînga instalatii de epurare, si
de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompleta datorita
neautomatizarii arderii, randamentului redus si unei supravegheri precare si determina degajari de poluanti deloc
neglijabile care se disperseaza exact in zonele de locuinte, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc.

Combustia neautorizata, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri
stradale, neîntretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea inadecvata a reziduurilor industriale si a
deseurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursa globala de poluare permanenta cu pulberi organice, gaze
nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în conditii meteorologice nefavorabile
(ceata, calm atmosferic, inversiune termica).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusa
in functiune reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului in regiunea 8
Bucuresti -Ilfov, care functioneaza la parametrii proiectati, respectând cerintele
Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului in regiunea 8 Bucuresti -Ilfov

(poluantii masurati fiind : SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt
furnizate in timp real – inclusiv publicului – si provin de la cele 8 statii automate,
repartizate astfel :

- statie de fond regionala – Balotesti;

- statie de fond suburbana – Magurele;

- statie de fond urbana – Crângasi (APM Bucuresti);

- 2 statii de trafic – sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;

- 3 statii industriale – Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Punctele de informare pentru cetateni sunt în numar de sase si sunt compuse din

• 3 panouri de afisaj – Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald’s Obor;

• 3 display-uri montate la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, la Primaria Municipiului Bucuresti si la

A.P.M. Bucuresti.

Poluarea aerului ambiental cu SO2

Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosfera, în Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov, au fost:

Emisii anuale de SO2

An / Emisii
anuale de SO2 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
(t/an)
Judetul Ilfov Nu exista date Nu exista date Nu exista 1244,88 1270,478 1607,70 7778,941
date
Municipiul 28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626
Bucuresti
TOTAL - - - 105341,88 26722,478 30989,70 17404,941

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx)

Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosfera, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:

Emisii anuale de Nox

An / Emisii
anuale de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
NO2 (t/an)
Judetul Ilfov Nu exista date Nu exista Nu exista
date date 1244,88 1270.478 1607,70 7778,941
Municipiul 21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304
Bucuresti
TOTAL - - - 45307.88 15443.478 14480.70 19082.941

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Emisii anuale de NH3

An / Emisii
anuale de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
NH3 (t/an)
Judetul Nu exista Nu exista Nu exista 556,43 293.25 145,55 1195,63605
Ilfov date date date
Municipiul 30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7
Bucuresti
TOTAL - - - 613.26 325.95 174.55 1229.33605
Emisiile de COV Nemetanici

Emisii anuale de COV

An / Emisii
anuale de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
COV (t/an)
Judetul Nu exista Nu exista Nu exista 165,44 310,08 410,78 11731,697
Ilfov date date date
Municipiul 4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071
Bucuresti
TOTAL - - - 68592.44 50363.08 28182.78 27802.697

Pulberi in suspensie (PM 10 si PM2,5 )

Emisii anuale de Pulberi totale

An / Emisii
anuale de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
pulberi (t/an)
Judetul Ilfov Nu exista Nu exista Nu exista Nu exista 502 Nu exista Nu exista date
date date date date date
Municipiul 2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6
Bucuresti
TOTAL - - - - 1479 - -

Emisii anuale de Pulberi PM10

An / Emisii
anuale de 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
pulberi(t/an)
Judetul Ilfov Nu Nu exista Nu exista Nu exista Nu exista Nu exista Nu exista date
exista date date date date date
date
Municipiul 899 912 952 1591 502 570 254
Bucuresti
TOTAL - - - - - - -

Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind

prezent la o altitudine între 15 si 40 km si realizând un învelis protector pentru
planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogena intensa din a doua jumatate a secolului al XX

lea, a fost modificat echilibrul chimic al formarii si mentinerii stratului protector de
ozon stratosferic si a fost pusa în evidenta cresterea concentratiei de ozon la
nivelul troposferic, unde, în contextul existentei altor poluanti, devine generator
de smog si de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic,
productivitatii ecosistemelor si a sanatatii umane.
 Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane
întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf si compusii
organici volatili) sunt generati de activitatile industriale si de traficul rutier.

În perioada de primavara – vara, când intervalul de iluminare diurna este

mare, reactiile fotochimice din atmosfera sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat
cresterea concentratiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte calduroase (cu
temperaturi de peste 300 C).

Oxidantii fotochimici, în special ozonul, reprezinta un factor nociv pentru

vegetatie, pentru sanatatea oamenilor si a animalelor.

Principalii poluanti primari care determina formarea, prin procese

fotochimice, a ozonului si a altor oxidanti în atmosfera joasa sunt: oxizii de azot,
oxizii de sulf si compusii organici volatili proveniti din surse antropice.

Cele mai importante activitati umane care conduc la evacuarea în

atmosfera a acestor poluanti primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (carbune, gaze naturale, produse petroliere) în

surse fixe (centrale electrice si termice, încalzirea rezidentiala, procese
industriale) si mobile (trafic rutier, transportul feroviar, naval si aerian);

- extractia, prelucrarea si distributia petrolului si a produselor petroliere;

- extractia si distributia gazelor naturale;

- utilizarea solventilor organici.

Judet Loca- Statia Tipul statiei Tip Numar Concentratia Numar Obs.
Poluant determinari anuala sau zile
litate zilnica depasire
valoare
tinta
O3-
Bucurest Cercul
Buc Trafic medie 8 8507 13.2 0
i Militar
h
O3-
Bucurest Mihai
Buc Trafic medie 8 8345 24.8 0
i Bravu
h
O3-
Bucurest
Buc Titan Industriala medie 8 7604 32.7 0
i
h
Bucurest Buc Drumul industriala O3- 8103 35.8 0
i Taberei medie 8
 h
O3-
Fond
Ilfov Balotesti Balotesti medie 8 7993 52.4 8
regional
h
O3-
Fond
Ilfov Magurele Magurele medie 8 8707 24 2
suburban
h
O3-
Bucurest
Buc Lacul Morii Fond urban medie 8 8586 45.9 0
i
h
O3-
Bucurest
Buc Berceni Industriala medie 8 8542 42.8 0
i
h

Depasirile valorii tinta pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsa în anul 2010) s-au înregistrat în
special în perioada de vara, însa nu a fost depasit pragul de alerta (240 µg/m3 ). În anul 2006 a fost depasit o
singura data pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore consecutiv, valoarea maxima
inregistrata fiind de 189 µg/m3 la statia Balotesti. Pentru acest poluant nu este necesara întocmirea unui program
de gestionare a calitatii aerului, întrucât la niciuna din statii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depasire a valorii
tinta pentru protectia sanatatii umane.

si pentru acest poluant s-a înregistrat o scadere usoara a valorilor medii anuale fata de anii precedentii

Calitatea aerului ambiental - metale grele

Judet Loca- Statia Tipul statiei Tip Numar Concentratia Frecventa Obs.
Poluant determinari anuala sau depasirii VL
litate zilnica sau CMA
(%)
Pb-
Bucurest Cercul
Buc Trafic medie 287 0.05829 0
i Militar
anuala
 Pb-
Bucurest Mihai
Buc Trafic medie 297 0.08155 0
i Bravu
anuala
Pb-
Bucurest
Buc Titan Industriala medie 312 0.10798 0
i
anuala
Pb-
Bucurest Drumul
Buc industriala medie 297 0.05635 0
i Taberei
anuala
Pb-
Fond
Ilfov Balotesti Balotesti medie 237 0.02057 0
regional
anuala
Pb-
Fond
Ilfov Magurele Magurele medie 316 0.05626 0
suburban
anuala
Pb-
Bucurest
Buc Lacul Morii Fond urban medie 308 0.05209 0
i
anuala
Pb-
Bucurest
Buc Berceni Industriala medie 313 0.07528 0
i
anuala

În anul 2006 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)

Judet Loca- Statia Tipul statiei Tip Numar Concentratia Frecventa Obs.
Poluant determinari anuala sau depasirii VL
litate zilnica sau CMA
(%)
Cercul
Bucuresti Buc Trafic PM10 325 59 44
Militar
Mihai
Bucuresti Buc Trafic PM10 335 62 50.44776
Bravu
Bucuresti Buc Titan Industriala PM10 336 59 39.88095
Drumul
Bucuresti Buc industriala PM10 311 56 40.19293
Taberei
Fond
Ilfov Balotesti Balotesti PM10 267 35 8.2397
regional
Fond
Ilfov Magurele Magurele PM10 333 51 30.33033
suburban
Bucuresti Buc Lacul Morii Fond urban PM10 311 53 36.65595
Bucuresti Buc Berceni Industriala PM10 338 51 31.36095
 Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calitatii aerului. Se observa ca situatia cea
mai grava se înregistreaza în zona centrala a orasului, unde principala sursa de poluare o constituie traficul rutier.

Desi situatia nu este critica, ci doar îngrijoratoare in ceea ce priveste poluarea cu pulberi in suspensie, exista
câteva masuri care, aplicate pot reduce concentratiile de pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a îmbracamintei asfaltice pe toate arterele

cu trafic intens, precum si întretinerea permanenta a acestora;

- Exigenta privind starea tehnica a autovehiculelor trebuie crescuta la

inspectiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte
necorespunzator din punct de vedere al emisiilor de noxe

- Întretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si a plantatiilor de

aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protectie pe care acestea îl
joaca.

- O mai buna salubrizare a orasului, atât a arterelor de circulatie cât si

eliminarea depozitelor necontrolate de deseuri.

2.2 Calitatea apelor de suprafata si subterane

Starea Apelor de Suprafata

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 -

pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea
calitatii apelor de suprafata. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a
II-a de calitate „corespund valorilor tinta (obiective de referinta) si reflecta
conditia de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-
IV, valorile limita „reflecta ponderea influentei antropice”.

În cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, pentru

bazinele hidrografice ARGEs, IALOMIŢA si MOSTIsTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti
monitorizeaza calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2).

Bazinul Hidrografic ARGEs

Calitatea apei Râului ARGEs, în cele 3 sectiuni monitorizate se poate

caracteriza pentru anul 2006 astfel:

- sectiunea AMONTE PRIZA CRIVINA (captarea apei brute pentru tratare

în vederea potabilizarii) - monitorizare lunara.

Clasa generala de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Încarcarea

organica a apei este moderata, mai ridicata în perioada anotimpului cald. Fenolii
au înregistrat valori foarte ridicate în campaniile de primavara când se intensifica
procesele de descompunere.
 Din punct de vedere biologic aceasta sectiune se încadreaza în clasa

a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind între 1,89 – 2,47. Cea mai bine
reprezentata grupare fitoplanctonica a fost Bacillariophyta cu reprezentanti
dominanti numeric în toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu
exceptia lunii iunie când devine dominanta grupa Cryptophyta. La nivelul
macrozoobentosului s-au întâlnit putine specii reprezenta-te printr-un numar
redus de indivizi, indicele de saprobitate înregistrând valori corespunzatoare
clasei III de calitate ramânând totusi dominante speciile caracteris-tice zonei β-
mezosaprobe, apa semicurata cu buna capacitate de autoepurare - stare
ecologica moderata.

- sectiunea CANAL ARGEs – EVACUARE în LACUL MORII:

stare ecologica buna - clasa II-a de calitate. Aceasta sectiune a fost
monitorizata în 2006 în cadrul programului Zone vulnerabile si Substante
organice. Indicatorii din categoria regimului de oxigen si nutrientilor s-au încadrat
în clasa a II a de calitate, valori usor mai ridicate înregistrându-se în cazul
fosforului total.

- sectiunea POST HIDROMETRIC BUDEsTI (amonte de confluenta cu

Dâmbovita): clasa III de calitate. Indicatorii se încadreaza în clasele I si III cu
exceptia, fosforului total, Fe, Mn si fenoli care înregistreaza valori mai ridicate
corespunzatoare clasei IV de calitate.

Analiza biologica a evidentiat atât la nivelul fitoplactonului cât si a

microfitobento-sului grupa dominanta Bacyllariophyta în toate campaniile de
recoltare, indicele de saprobitate mediu 2,08, încadrând sectiunea în clasa II-a
de calitate.

Râului DAMBOVIŢA,in 2006, a fost monitorizat în cele 5 sectiuni de

recoltare pentru indicatori din categoria regimului de oxigen si
nutrienti. Rezultatele analizelor au evidentiat urmatoarele: clasa generala de
calitate din punct de vedere chimic a II-a. Încarcarea organica a apei este
moderata

Calitatea apei râului COLENTINA: a fost monitorizata pe o singura

sectiune –Colacu - în programul pentru zone vulnerabile si substante organice –
clasa de calitate din punct de vedere chimic - III. Analizele fizico-chimice au
evidentiat urmatoarele: încarcare organica corespunzatoare clasei II de calitate.
Indicatorii din categoria nutrientilor au înregistrat valori corespunzatoare clasei II
de calitate cu exceptia azotatilor care în primavara au depasit limita clasei III de
calitate.

Analiza biologica a evidentiat la nivelul algelor planctonice o dominanta a

algelor aurii (Chrysophyta) în campania lunii martie, indicele de saprobitate
(2,02) încadrând sectiunea în clasa II de calitate, pentru ca, în campaniile
urmatoare sa devina dominante algele verzi din genul Scenedesmus, cu numar
redus de indivizi (în iunie) si Crucigenia (august)

Ilfov - amonte confluenta Dâmbovita: clasa III de calitate. Din punct de

vedere chimic indicatorii de calitate monitorizati s-au încadrat în clasele I-II de
calitate cu exceptia Fe si Mn (clasa III de calitate) si fenoli care au înregistrat în
campania lunii octombrie valoare corespunzatoare clasei V de calitate.
Biologic, populatia algala este dominata atât la nivelul planctonului cât si a
bentosului de diatomee cu un grad de curatenie de 97,3 % în martie si cu
tendinta de scadere în timpul verii. Macrozoobentosul este dominat de oligochete
în proportie de 97 % însa este slab reprezentat numeric.

Indicele de saprobitate mediu încadreaza sectiunea în clasa IV de calitate

- stare ecologica slaba.

Starea lacurilor (naturale si artificiale)

Bazinul Hidrografic ARGEs

râul Colentina monitorizat în 5 acumulari aflate în salba pe curs:

- acumularea Buftea – judetul Ilfov

- acumularea Buciumeni – judetul Ilfov

- acumularea Fundeni – Bucuresti

- acumularea Cernica – judetul Ilfov

Valea Pasarea: cu 4 acumulari

- acumularea Tunari I – judetul Ilfov

- acumularea Cozieni – judetul Ilfov

- acumularea Branesti III – judetul Ilfov

- acumularea Fundeni I – judetul Ilfov

Pe râul Arges:

- acumularea Ogrezeni

Pe râul Dambovita:

- Lacul Morii
 Valea sindrilita:

- acumularea Piteasca III – judetul Ilfov

Crevedia :

- acumularea Crevedia VII – judetul Dâmbovita

Valea Saulei

- Balta Rosia – judetul Ilfov

Bazinul Hidrografic Mostistea :

- acumularea Petrachioaia – judetul Ilfov

Bazinul Hidrografic Ialomita

Lac Snagov : cu 3 sectiuni de monitorizare:

– Antena Tâncabesti – judetul Ilfov

– Complex Pacea – judetul Ilfov

– sant Floresti – judetul Ilfov

Lac Caldarusani: cu 4 sectiuni de monitorizare:

– coada Cociovalistea – judetul Ilfov

– coada Vlasia – judetul Ilfov

– A.G.V.P.S. – judetul Ilfov

– Ponton I.M.H. – judetul Ilfov

Calitatea apei râului SNAGOV, a fost urmarita în sectiunea Niculesti:

monitorizare lunara pentru nutrienti si regimul oxigenului. Ambele categorii de
indicatori au înregistrat valori în limitele clasei III de calitate, cu încarcare
organica mai ridicata în perioada mai-septembrie în timp ce nutrientii cresc spre
sfarsitul anului.

Cernica: clasa generala III. Încarcarea în nutrienti scade comparativ cu

acumularea anterioara (clasa II), însa fosforul înca pastreaza valori ridicate
în campaniile de vara. Valori mai ridicate se întâlnesc în cazul Mn si fenolilor,
care înregistreaza valori maxime în cursul lui august. Încarcarea organica se
mentine în limitele clasei III de calitate.

Dominanta în luna martie este grupa diatomeelor prin dezvoltarea speciei

Cyclotella meneghiniana alaturi de clorophytul Chlorella vulgaris. Biomasa medie
înregistrata (31,69 mg/l) încadreaza acumularea în categoria hipertrof.

Calitatea apei acumularilor de pe râul DÂMBOVIŢA

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 sectiuni de recoltare respectiv: coada

lac, mijloc si baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen si nutrienti.
Rezultatele analizelor au evidentiat urmatoarele: clasa generala de calitate din
punct de vedere chimic a II-a. Încarcarea organica a apei este moderata, mai
ridicata în perioada anotimpului cald. Încarcarea în nutrienti este de asemenea
moderata (II) cu valori usor mai ridicate în cazul amoniului si fosforului total.

Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidentiat

dezvolta-rea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maxima având-o specia
Cyclotella meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1,034 mg/l în sectiunea
coada lac si o valoare de 20,6 mg/l în sectiunea de mijloc, încadrând lacul în
categoria hipertrof.Diversitatea biologica este scazuta întalnindu-se un numar
redus de specii.

În campania de vara dezvoltarea fitoplanctonica regreseaza, astfel ca se

înregistreaza un maxim al biomasei de 2,22 mg/l în zona barajului. Compozitia
specifica se modifica, pe lânga cryptophyte dominante apar si alge verzi însa
în proportie mult mai redusa.

La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea

numerica a speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar si oligochete,
chironomide.

Acumularea CREVEDIA VII - monitorizata în 2 sectiuni mijloc si baraj.

Clasa de calitate III.

Tunari I: clasa globala de calitate - IV. Încarcarea organica, exprimata

prin CBO/CCO, s-a încadrat în clasa III-a de calitate, cu o crestere treptata
în perioada anotimpului cald.

Pe valea Colentina:

Acumularea Fundeni: monitorizata în sectiunile mijloc si baraj - clasa

generala de calitate III. Încarcare organica moderata (clasa III) de calitate,
exprimata pri CCO/CBO, cu valori ridicate în cursul verii. Nutrientii din categoria
azotului variaza în limitele claselor I-III, gasindu-se în concentratii mai
ridicate începând din septembrie pâna în primavara. În schimb compusii
fosforului se întâlnesc în cantitate mai ridicata în cursul lunilor de vara. Indicatorii
gradului de mineralizare, determinati în sectiunea de mijloc a lacului, s-au
încadrat în clasele I-II de calitate, valori mai ridicate corespunzatoare clasei III de
calitate au fost înregistrate în cazul Na, Fe si Mn, Cu si Zn. Din categoria
micropoluantilor organici în cazul fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în
cursul lunilor calde.

Biologic – în martie are loc înflorirea puternica a diatomeelor (Cyclotella

meneghiniana) si algelor verzi (Chlorella vulgaris), înregistrandu-se o biomasa de
104.4 mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie biomasa fitoplanctonica se
mentine ridicata (56.42 mg/l) însa se dezvolta puternic Cyanophytele (Anabaena
spiroides, Aphanizomenon gracile, Microcystis) si Cryptophytele. Stadiul
trofic: hipertrof.

Ape subterane

Ape subterane freatice: în anul 2006 au fost monitorizate foraje

reprezentative din reteaua nationala de observatie si exploatare constatându-se
urmatoarele:

 zona Domnesti – Mihailesti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-

F10). S-a constatat depasirea indicatorilor de calitate la substante
organice, amoniu, azotati, fier si mangan în toate forajele monitorizate.

 Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depasiri pentru
substante organice, amoniu, Fe; F3: depasiri pentru aceeasi indicatori si
încarcare bacteriana.

 Zona Cernica monitorizata prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încarcare

organica si azotati.

 Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încarcare organica si azotati.

 Zona Dragomiresti- Rudeni 2 foraje: F1 încarcare organica, nutrienti, Fe

si Mn.

 Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depasiri la încarcare organica.

 Zona Joita cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încarcare în nutrienti, Fe si

Mn.

 Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentratie ridicata pentru

amoniu, încarcare bacteriana.
  Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încarcare mare în Fe; F3
amoniu.

 Zona Flamânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu si Mn.

 Zona Ciocanesti 1 foraj: încarcare organica, amoniu si Mn;

 Zona Ghimpati: 1 foraj: încarcare în nutrienti (amoniu si azotati);

 Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depasire pentru Mn;

 Zona Racari 1 foraj: încarcare mare în amoniu.

 Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încarcare

organica, nutrienti Mn.

 Zona Gorneni – Gavanu - Burdea: 1 foraj cu depasire la amoniu.

 Zona Mogosesti – Gavanu - Burdea: 1 foraj: încarcare organica,

nutrienti, Fe, Mn;

 Zona Darvari - Catichea monitorizata prin 2 foraje: ambele cu depasiri la

nutrienti, substante organice, Fe si Mn.

 Zona Cretesti: 1 foraj cu depasiri la amoniu, Fe si Mn, încarcare

organica.

 Zona Berceni: 1 foraj cu depasiri similare zonei anterioare.

 Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încarcare în Fe si Mn si substante

organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002
modificata si completata cu Legea nr. 311/2004.

2.3 Calitatea solului

Fondul funciar
Repartitia solurilor pe categorii de folosinte (suprafata arabila si cultivata, tipuri de culturi, tipuri îngrasaminte si
cantitatea utilizata la hectar, suprafete scoase din circuitul agricol si motivatia scoaterii acestora)

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

a) Terenuri agricole:
 - Arabil – 105357 ha

- Pasuni si fânete - 2058 ha

- Vii - 1484 ha

- Livezi - 778 ha

- Agricol – 109677 ha

b) Terenuri neagricole

- Paduri si vegetatie forestiera – 25679 ha

- Teren neproductiv - 1191 ha

- Râuri, lacuri, balti - 5474 ha

- Altele (drumuri, constructii) – 16307

Suprafata arabila - 105357 ha din care:

- cultivata – 101236 ha

- ogoare si ramas neinsamântat – 4094 ha

Tipuri de culturi:

- cereale pentru boabe - 46054 ha

- leguminoase pentru boabe – 181 ha

- plante uleioase - 17303 ha

- plante medicinale si onomatice – 261 ha

- cartofi – 830 ha

- legume câmp si solaria – 5973 ha

- pepeni verzi si galbeni – 233ha

- plante de nutret – 14697 ha

- plante pentru producerea de seminte si loturi semincere – 1521 ha

Tipuri de îngrasaminte:

- azotoase, fosfatice, potasice

- azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg s.a/ha

- îngrasaminte complexe : NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg s.a/ha

: NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg s.a/ha

- îngrasaminte naturale - 20 t/ha

Suprafete scoase din circuitul agricol - 492 ha.

Suprafetele au fost scoase din circuitul agricol în vederea realizarii de

investitii ca: locuinte, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri utilitati, fose septice,
puturi, alei si alte investitii si utilitati.

Calitatea solurilor

Repartitia solurilor pe clase de calitate

Cele mai raspândite soluri din totalul suprafetei agricole de 110099 ha, o
reprezinta argilosolurile, dupa care urmeaza molisolurile si solurile neevoluate.
Suprafata solurilor forestiere din judetul Ilfov totalizeaza cca. 26500 ha. Cele mai
raspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai putin reprezentate.

Solurile predominante din judetul Ilfov prezinta, în general, o vulnerabilitate

relativ scazuta la impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de
tamponare buna. Astfel au fost depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale
grele si SO2 în zona de influenta a platformei industriale Pantelimon – Neferal.
Au fost, de asemenea, evidentiate procese de distrugere a solului prin lucrari de
excavare în zona canalului Arges ( cca. 20 ha) si prin depozitarea de gunoaie
sau alte materiale de constructii în diverse zone ( cca. 140).

Pe suprafete mici au fost puse în evidenta alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, namoluri de la statiile
de epurare si reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea.

Repartitia solului pe categorii de folosinte:

Categoria de folosinta Suprafata (ha)

Suprafata totala 23787
Suprafata agricola 5449
-proprietate majoritar privata 4153
Suprafata agricola pe categorii de folosinta 4607

-arabil 506

-pasuni -

-fanete 66

-vii si pepîniere viticole 270

-livezi, pepîniere pomicole

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 611
Ape si balti 908
Alte suprafete 16819

Principalele restrictii ale calitatii solurilor

În arealul ocupat de municipiul Bucuresti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întalnindu-se
astazi doar pe suprafete restranse din unele parcuri si din zonele periferice putin influentate de activitatile umane
(zona forestiera nordica si zona agricola nord-vestica).

Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata constructiilor de toate felurile în care, prin
operatiuni de decopertare, modelare etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..

A doua faza a început odata cu industrializarea masiva si cu intensificarea traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente chimice
cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza
însusirile fizice, chimice si biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.

Poluarea solurilor în urma activitatii din sectorul industrial

Sursele principale de poluare a solului sunt:

• depunerile uscate si umede din atmosfera

• depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale

pe terenuri neamenajate corespunzator

• deversarea de namoluri, slamuri si ape uzate pe terenuri agricole sau

de alta natura

• chimizarea în exces a terenurilor si culturilor agricole

• degradarea solului prin factori fizici a caror actiune este favorizata de

practici gresite (despaduriri, lipsa unor lucrari de consolidare si
aparare, etc.)

• poluarea cu plumb este specifica pentru zonele cu trafic auto intens

 Practic, toate emisiile influenteaza negativ solul prin încorporarea de
elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente
(cum sunt metalele grele, sulful s.a.) degradeaza însusirile fizice, chimice si
biologice contribuind astfel la reducerea capacitatii productive a solurilor.

Monitorizarea calitatii solurilor

Nu se detin informatii cu privire la monitorizarea calitatii solului pe teritoriul judetului Ilfov.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

In judetului Ilfov s-au identificat în urmatoarele comune terenuri

degradate, inapte pentru o agricultura eficienta, dupa cum urmeaza:

- comuna Afumati – 3 ha

- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla si Sabar)

- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal

- comuna Chiajna – 31 ha (pasune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlastina - domeniul privat al comunei

– 64 ha suprafata cu umpluturi si denivelari neproductive - domeniul privat al

comunei

- comuna Ganeasa - 4 ha

- comuna Gradistea - 2 ha

- oras Magurele - 1 ha

- oras Pantelimon - 3 ha

- oras Buftea - 2 ha

In municipiul Bucuresti, sub aspectul degradarii de terenuri, impartirea pe sectoare se prezinta în modul urmator:

Sectorul Suprafata de teren degradat (ha)

Sectorul 1 75
Sectorul 2 27.2
Sectorul 3 3.5
Sectorul 4 10.14
Sectorul 5 35
Sectorul 6 30
Total 180.84
Actiuni întreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de
calitate a solurilor

Actiuni întreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate

si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor – prin realizarea lucrarilor de
ameliorare a terenurilor degradate pe o suprafata de 2189 ha în perimetre de
ameliorare, din care realizata suprafata de 704,5 ha si predata la beneficiari.

2.4 Calitatea fondului forestier

La data de 31.12.2006 Directia Silvica Bucuresti din cadrul Regiei

Nationale a Padurilor / ROMSILVA, administreaza o suprafata totala de
21.475 ha teren forestier proprietate publica a statului, din care în raza
teritoriului Regiunii 8 o suprafata de 20.647 ha. În raza judetului Ilfov o
suprafata totala de 1776 ha reprezinta terenuri forestiere proprietate privata,
90 ha reprezentând paduri manastiresti si restul reprezentând proprietatea
privata a persoanelor fizice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în
conformitate cu legile fondului funciar – Legea 18/1991, Legea 1 /2000 cu
modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247 /
2005.
Suprafata totala de 20.647 ha teren cu destinatie forestiera din raza
Regiunii 8 este repartizata pe categorii de folosinta astfel:
- 19848 ha categoria „padure”
- 799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri
destinate administratiei silvice, terenuri care servesc cultura si
productia silvica, terenuri afectate împaduririi (46 ha), terenuri
reproductive.

Fondul forestier proprietate publica a statului din raza teritoriului Regiunii

8 este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Directiei Silvice Bucuresti,
astfel:

- 5455 ha Ocolul Silvic Bucuresti

- 10283 ha Ocolul Silvic Snagov
- 4909 ha Ocolul Silvic Branesti

Padurile administrate de Directia Silvica Bucuresti sunt încadrate la

grupa I functionala si au de îndeplinit ca functie de protectie cea
corespunzatoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate
exploata masa lemnoasa în conformitate cu cotele de taiere masa lemnoasa,
stabilite prin Hotarâre de Guvern.

Cota de masa lemnoasa este stabilita functie de posibilitatea padurii,

posibilitate consemnata în amenajamentele silvice. Posibilitatea anuala a
padurilor este de 85 mii mc produse principale.
 Recoltarea masei lemnoase ce rezulta din produsele principale se
realizeaza prin aplicarea de tratamente intensive cu regenarare sub masiv, în
cazul arboretelor de cvercinee si prin aplicarea de tratamente extensive pentru
arboretele de crâng.

Dintre tratamentele intensive, cel mai reprezentativ si des aplicat este

tratamentul taierilor progresive în ochiuri, iar din cele extensive - tratamentul
taierilor în crâng simplu si cazanire pentru zavoaie si salcâmete.

Padurile aflate în administrarea Directiei Silvice Bucuresti sunt situate în

zona de câmpie forestiera, principala forma de relief întâlnita fiind cea de
câmpie plana si în mica masura, în luncile interioare ale râurilor (Arges,
Ialomita).

Suprafetele din fondul forestier parcurse cu taieri

În anul 2006 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate, au fost

parcurse cu taieri de regenerare o suprafata totala de 612 ha, din care 478 ha
cu taieri progresive, 6 ha cu taieri rase, 78 ha cu taieri de regenerare în grâng
si 50 ha cu taieri de conservare. Pentru asigurarea de conditii optime de
dezvoltare si conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor
valoroase, anual se executa lucrari de îngrijire pe o suprafata de 800 ha, din
care: 20 ha degajari, 85 ha curatiri si 695 ha rarituri. În cadrul acestor activitati
o atentie deosebita o acordam promovarii si mentinerii stejarului în arealul sau
natural.

Suprafete de paduri regenerate în 2006

În anul 2006 la nivelul Directiei Silvice Bucuresti s-au realizat 68 ha

regenerari naturale si 15 ha împaduriri. Valoarea totala a lucrarilor a fost de
1536 mii lei, fiind asigurata din fondul de conservare si regenerare a padurilor,
constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul Silvic. Tot în anul 2006
s-au xecutat lucrari de completari în plantatii pe suprafata de 19 ha si lucrari de
refacere a regenerarilor calamitate pe suprafata de 15 ha. Pentru întretinerea
regenerarilor naturale si artificiale s-au executat 208 ha lucrari de îngrijire, iar
pentru ajutorarea regenerarii naturale s-au executat lucrari pe 704 ha constând
în semanaturi si plantatii sub masiv, lucrari pentru instalarea semitisului natural
si lucrari de întretinere.

Pentru lucrarile mentionate s-au folosit în total 897 mii buc puieti
forestieri si 8100 kg seminte forestiere.

Pregatirea mecanizata integrala a terenului în vederea împaduririi s-a

executat pe suprafata de 21 ha.

Evolutia suprafetelor regenerate în perioada 2004 – 2006

 Regenerari
Anul Împaduriri Total
naturale
2004 69 16 85
2005 58 26 84
2006 53 15 68

Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului.

În perioada ce-o parcurgem, padurile sunt supuse unei presiuni

crescânde din partea populatiei. Taierile ilegale, cadrul legislativ nesigur si în
schimbare continua, au adus pagube anuale padurilor. Pentru crearea unei
constiinte forestiere, în special în rândul generatiei tinere, anual desfasuram
actiuni de plantare arbori cu elevii, solicitam deasemeni spre publicare articole
pozitive pentru a proteja padurea în mass - media.

Impactul silviculturii asupra naturii si a mediului

Administrarea în regim silvic asigura gestionarea durabila a fondului

forestier.

Mentinerea unui mediu sanatos si stabil înseamna mentinerea padurilor

în arealul lor natural, actual si cresterea suprafetelor acestora, aceasta
însemnând si principalul factor de stabilitate în natura.

2.5 Starea de conservare a habitatelor naturale, ariilor protejate, florei si faunei salbatice

Pe teritoriul Regiunii 8, exista urmatoarele tipuri de habitate naturale :

întinderi de lotus indian aclimatizat ( caracteristic Lacului Snagov),
lacuri distrofice si iazuri (in apropierea localitatilor Buftea, Mogosoaia, Chitila,
Cernica, Gradistea, Snagov, Balta Neagra, Mânastirea Ţiganesti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afara de stuf si papura, creste si nufarul

indian aclimatizat (Nymphea lotus), alaturi de alte specii de nuferi: nufarul alb
(Nymphea alba) si nufarul galben (Nuphar luteum).

Nymphaea alba (nufarul alb)

 Nymphaea lotus L.var. thermalis (nufar termal)

Padurile din zona Scrovistea (paduri mixte

de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa,
Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele Codrii
Vlasiei, care au acoperit cândva Câmpia
Româna. Zona este bine conservata, situl
Scrovistea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

– Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition -cod 3150

– Lacuri distrofice si iazuri -cod 3160

– Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar sau stejar cu

carpen din Carpinion betuli - cod 9160

– Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cod 91E0*

– Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris) - cod 91F0

Flora si fauna salbatica

Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologica

ridicata, existând specii de flora si fauna protejate.

Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarca prin existenta

urmatoarelor specii de pasari: rata cârâitoare (Anas querquedula), rata mare
(Anas platyrhyncos), rata mica (Anas crecca), gârlita (Anser albifrons), gainusa
de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), nagatul (Vanellus
vanellus), stârcul rosu ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de
padure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp
( Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lastunul mare (Apus apus), pupaza
(Upupa epops), pescarusul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sura (Picus
canus), ciocanitoare de gradina (Dendrocopos syriacus), ciocanitoare de stejar
(Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lastunul de casa (Delichon
urbica), lastunul de mal (Riparia riparia), codobatura alba (Motacilla alba),
sfrâncioc rosiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta
garzetta.
PHALACROCORAX CARBO

ANAS PLATYRHYNCHOS

EGRETTA GARZETTA

O zona importanta din punct de vedere al biodiversitatii este

zona Lacului Caldarusani.
Lacul Caldarusani

Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în conditii

optime a faunei si în special a avifaunei, având în vedere ca, pe lânga suprafata
întinsa a lacului, apare si habitatul de padure. O dovada certa în acest sens o
reprezinta varietatea mare a speciilor de pasari care au fost observate în zona.
Aici cuibaresc sau tranziteaza specii de avifauna comune, cât si protejate sau
strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos,
Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula
chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis,
Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus
trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus
corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita,
Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula,
Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla
coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris,
Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

CICONIA CICONIA
ALAUDA ARVENSIS

FRINGILLA COELEBS
CARDUELIS CARDUELIS

ARDEA PURPUREA
STERNA HIRUNDO

Datorita existentei acestor specii de pasari, pentru aceasta zona s-au facut
determinari în teren a speciilor de fauna, în special pasari, în vederea realizarii
documentatiei pentru propunerea zonei anterior mentionate ca arie speciala de
protectie avifaunistica.

Padurea Râioasa, este importanta datorita existentei unei specii de

brânduse galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatica este reprezentata de urmatoarele specii de mamifere si

reptile:
- Mustelidae – dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna

- vidra (Lutra lutra) –L.462/2001 – anexa 3 , Cov. Berna

- jder de padure (Martes martes) – L.462/2001 –anexa

5 Conv.Berna

-nevastuica mica (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5 ,

Conv.Berna

-bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) –L.462/2001 –anexa 5

- Cervidae – caprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv.

Berna

- Suidae – mistret (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5,

- Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5,

 - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001-
anexa 5,

Lepus europaeus

Vulpes vulpes

Putorius putorius

Lutra lutra

Mustela nivalis

Meles meles

Sus scrofa

Capreolus capreolus

Reptile:

-Emydidae – testoasa de apa (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv

Berna

-Lacertidae – guster (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna

-sopârla cenusie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna

-Colubridae – sarpele de casa (Natrix natrix) – Conv. Berna

- sarpele de apa (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv

Berna
 Emys orbicularis Lacerta viridis

Fauna piscicola: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca),

rosioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus
carpio), platica (Abramis brama), salaul (Stizostedion lucioperca), somnul
(Silurus glanis) si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Broteshoryns sp. –
endemice).

Silurus glanis

Tinca tinca Perca fluviatilis

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse

genetice

Conform autorizatiilor de mediu pentru recoltare/achizitionare/comercializare

plante si parti din plante, din flora salbatica în stare proaspata sau semiprelucrata
de catre persoane juridice, s-au valorificat economic urmatoarele resurse
biologice din flora salbatica: tei (Tilia sp), urzica (Urtica dioica), soc (Sambucus
nigra), maces (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), paducel (Crataegus
monogyna).
 În ceea ce priveste autorizatiile de mediu pentru recoltare/capturare
si/sau achizitionarea si comercializarea unor plante si animale din flora si fauna
salbatica, în stare vie, proaspata sau prelucrata, de catre persoane juridice, au
fost vânate urmatoarele specii : caprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus
europaeus), mistret (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes),
ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus
vulgaris), gugustiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba
palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepelita (Coturnix coturnix), sitar de
padure (Scolopax rusticola), turturica (Stretopelia turtur), rate salbatice admise
de lege, dihor (Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis), bizam (Ondrata
zibethica), sturz (Turdus sp.), becatina (Galinago galinago), lisita (Fulica atra),
cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Phasianus colchicus

Starea ariilor naturale protejate

În Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate urmatoarele arii naturale

protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Padurea
Snagov (10 ha, declarata prin Legea 5/2000) si zona naturala protejata
Scrovistea ( declarata prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturala protejata Padurea Snagov, a fost denumita rezervatie

naturalistica, geobotanica si forestiera, având o suprafata de 10 ha.

Padurea Snagov este o arie protejata pentru conservarea unor arborete,

cu destinatie de cercetare stiintifica, cuprinzând elemente naturale cu valoare
deosebita sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetarii si vizitarii în
scopuri educative. A fost desemnata arie naturala protejata datorita existentei a
15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obisnuit este caracteristica
zonelor de deal.

Aria naturala protejata Padurea Snagov, este situata în Judetul Ilfov, în

cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativa a Ocolului Silvic Snagov,
trupul de padure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturala
protejata este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucuresti-Ploiesti.

Flora si fauna

Vegetatia predominanta este cea forestiera.

Patura vie este relativ saraca, cu frecventa mai mare a speciilor indicatoare de uscaciune estivala :
Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru aceasta zona de câmpie este prezenta a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica),
care în mod obisnuit nu cresc la aceasta altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi mentionati: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris.
Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn câinesc si soc, iar primavara înfloresc ghioceii,
brândusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potârnichi pot fi gasiti în
padurile din zona. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflându-se
cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele. Primavara si toamna se opresc aici din calatoria
lor spre tari mai calde, în locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Alte specii de fauna care sustin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia
vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul
mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livada), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla
arborea (brotacel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (sarpele de casa), Cuculus canorus, Circus
macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupaza),Athene noctua,
Sciurus vulgaris (veverita), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis
sylvestris, Sus scrofa (porc mistret),Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (caprior).

Aria naturala protejata Padurea Snagov a fost data în custodie Directiei

Silvice Bucuresti-Ocolul Silvic Snagov pe baza conventiei de custodie nr. 7680
din data de 22/11/2004.

Conventia de custodie este guvernata de prevederile O.U.G. nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari prin Legea
462/2001, republicata si Ordinului nr. 850 din data de 27/10/2003 privind procedura de încredintare a administrarii
sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

S- a realizat planul de management al ariei naturale protejate Padurea

Snagov înregistrat la Academia Româna - Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturala Lacul Snagov a fost desemnata rezervatie naturala si este considerata o zona umeda
importanta, având o suprafata de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind
cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este întregita de padurile înconjuratoare. Este
un liman fluvial al râului Ialomita. Suprafata lui este de 5,75 km 2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maxima de 9
m (cel mai adânc lac din Câmpia Româna). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane si doar în
mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu exceptia
primaverii si, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insula pe care se
gaseste Mânastirea Snagov.

Fauna si Flora
 O mare parte din lac (100 ha) a fost declarata arie protejata prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei
si a florei care se dezvolta aici. Declararea ariei naturale ca zona protejata are la baza existenta în acest perimetru
a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria,
Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis,
guvizii endemici Gobius gymnostrachelus si Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri formate în unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii, un fel de saltele plutitoare care
ating uneori o grosime de pâna la un metru si jumatate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunarii, este o patura
plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasa deasa peste care
se depune pamântul si pe care creste stuf verde. Uneori acesti plauri sunt atât de solizi si de mari încât pot suporta
greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicola, care atrage numerosi pescari amatori, se remarca prin existenta mai multor specii de
pesti: platica, crap, biban, somn, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi. Aceasta fauna piscicola îsi gaseste un
ascunzis bun în bradisul de pe fund si sub portiunile de plaur care acopera lacul în zonele retrase.

Aria naturala protejata Scrovistea a fost declarata prin H.G. nr.792/1990.

Fauna si Flora

Ca specii de flora si fauna, de importanta biologica, în situl Natura 2000 Scrovistea se

regasesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna,
Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon,
Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare,
Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar
luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus
europaeus.

2.6 Starea asezarilor umane

Marea majoritate a suprafetei Bucurestiului este ocupata de constructii si

reteaua de transport (auto si cai ferate). Bucurestiul nu ocupa o suprafata întinsa,
nu este situat într-o zona care sa dispuna de resurse minerale importante si , de
asemenea, densitatea populatiei este mare.

Principalele probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele

specifice dezvoltarii urbanistice ale marilor orase: suprafata mica, dezvoltare
preponderant pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare prost efectuata, trafic
auto intens, în special în zona centrala a orasului, poluare atmosferica generata
de traficul auto si centralele termice.
 Organizarea administrativa a Bucurestiului este urmatoarea:

Sector Suprafata (Kmp) Populatia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8
Sector 2 32 360750 11273.4
Sector 3 34 393226 11565.4
Sector 4 34 299414 8806.3
Sector 5 30 282935 8321.6
Sector 6 38 359396 9457.8
TOTAL 238 1924959 8088.0

Procentul populatiei rurale in judetul Ilfov

Total populatie in judetul Ilfov Din care : Pondere

urban rural
(numar locuitori) %
2003 276864 29894 246960 89,2
2004 280037 73066 207451 74,07 %
2005 283695 118850 164845 58,1 %

Sursa : Institutul Natinal de Statistica - Filiala Ilfov

Gradul de urbanizare in judetul Ilfov este prezentat in graficul urmator :

Se observa ca ponderea populatiei in mediul rural a ajuns la 58,1 % in anul 2006

Calitatea mediului în zonele urbane

 În municipiul Bucuresti, în anul 2004, suprafata de spatiu verde era de
17.082.024 m2, în timp ce suprafata parcurilor si gradinilor aflate în administrarea
PMB era de 2.490.630 m2

În municipiul Bucuresti, pe baza observatiilor efectuate între anii 1990 si

2005 se constata o accentuata tendinta de scadere a suprafetelor verzi (cu circa
50 % între 1990 si 2005) si de degradare a spatiilor verzi. Astfel, suprafata
spatiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scazut
din 1989 pâna în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilita de
catre Organizatia Mondiala a Sanatatii). Situatia este îngrijoratoare daca se tîne
cont de faptul ca doar 18 % din spatiile verzi sunt parcuri si gradini publice, ceea
ce reprezinta 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandata este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 gradina
publica pe locuitor).

Suprafata verde aferenta unui locuitor pe Bucuresti, conform datelor furnizate de Primariile de sector pentru anul 2006 este de:

• Sector 2 = 10,51 mp

• Sector 4 = 9,6 mp

• Sector 5 = 6,6 mp

• Sector 6 = 9,16 mp

Zonele de agrement din judetul Ilfov reprezinta cca. 3000 ha si au o mare

importanta ecologica.

Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul
si padurea Snagov, la care se adauga mânastirea cu acelasi nume, situata pe o
insula în mijlocul lacului.

Complexul Mogosoaia se afla la sud de Bucuresti si cuprinde lacul, parcul

amenajat pe o suprafata de 20 ha si Palatul Mogosoaia, ridicat în anul 1702 de
Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un
muzeu, unde sunt expuse opere de arta brâncoveneasca, sculptura în piatra si
lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, tesaturi, manuscrise si carti. Complexul
constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde padurea, lacul si mânastirea Cernica.

Lacul ocupa o suprafata de 360 ha si a fost amenajat turistic, iar padurea
adaposteste o rezervatie cinegetica.

Zona turistica Caldarusani, aflata la nord de Bucuresti, cuprinde padurea,

lacul si mânastirea Caldarusani.

Alte obiective: mânastirea Pasarea, zona turistica Vlasia, lacul Scrovistea, zona
Ciocanesti Buftea.

Calitatea aerului
 Principala sursa de poluare atmosferica în Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov o
constituie traficul rutier.

Poluantii la care se înregistreaza depasiri frecvente ale valorilor limita sunt

NO2 si PM 10 (praf). Frecventa depasirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se
situeaza între 10% si pâna la 30% în statiile de trafic. Pentru NO2, depasirile
valorilor limita se înregistreaza frecvent doar în statiile de monitorizare a poluarii
produse de trafic

Ca evolutie în timp, se observa ca: pentru NO2, ca numar de depasiri ale

valorilor limita, situatia este usor imbunatatita, mai putin la statiile Cercul Militar si
Mihai Bravu- statii de monitorizare a traficului..

Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta fata de anii anteriori.

Trebuie însa mentionat ca de la an la an , conform Ordinului MAPM 592/2002,
marja de toleranta este în scadere si ca urmare valorile limita la care ne raportam
sunt în scadere. Ca urmare, desi numarul de depasiri la PM 10 este aproximativ
acelasi, situatia calitatii aerului din punctul de vedere al poluarii cu praf este usor
în imbunatatire.

Ca medii anuale, s-a observat cresterea concentratiilor medii anuale la NO2 si scaderea concentratiilor medii
anuale la PM 10

Gestionarea deseurilor

Trebuie mentionat ca prioritatea din domeniul deseurilor o constituie

implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri uzate, deseuri
electrice si electronice, incinerare, deseuri spitalicesti etc. Cadrul legal este
dezvoltat, însa sistemul economic de eliminare nu este înca bine pus la
punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul
Regional de Gestiune a Deseurilor, ale carui masuri si obiective pot duce la
rezolvarea problemelor actuale din domeniul deseurilor.

Zgomotul

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva în unele zone ale municipiului Bucuresti
pe arterele de circulatie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Desi nu exista o retea
de culegere sistematica de înformatii, pe baza masuratorilor efectuate se apreciaza ca în Bucuresti, pe arterele
principale de circulate si mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonora depaseste frecvent cu 20-30 dB nivelul
de 70 dB, considerat admisibil. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersectie a
strazilor în Bucuresti devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe langa cele fixe de
origine industriala, o detin în cazul marilor aglomerari urbane, deci si în cazul Bucurestiului, în proportie de pâna la
70 % sursele mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc
sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de
zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine. Digestia
este de asemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.
 Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine
în principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare
sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor de

transport în comun de suprafata accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se
concentreaza mai multe linii, adaugându-se circulatiei auto obisnuite.

Zgomotul produs de caile ferate, desi foarte suparator, nu afecteaza

întreaga populatie a orasului. În primul rând, arterele de circulatie, feroviara sunt
mai putîn numeroase si concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul
se propaga în axul caii ferate.

In mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de zgomote:

zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de constructie,
de mijloacele de transport. Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia
autovehiculelor, estimata a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonora.

Un lucru important de mentionat este acela ca, începând cu luna

octombrie 2005, ARPM Bucuresti este partener la un proiect de twinning ce are
ca rezultat specializarea expertilor români în realizarea si interpretarea hartilor
de zgomot pentru aglomerarea Bucuresti, conform cerintelor Directivelor UE în
domeniu. În acest mod se vor obtine informatii actualizate si mult mai detaliate
(la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

2.7 Starea de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului

inconjurator

Mediul în care traieste omul este definit în primul rând de calitatea aerului,
a apei, a solului, locuinta, alimentele ce le consuma precum si mediul în care
munceste. Strâns legata de acesti factori, influnetata si determinata imediat sau
dupa o perioada de timp, este starea de sanatate a populatiei.

Cunoasterea si determinarea unor factori de risc din mediu are o

deosebita importanta si constituie poate cea mai valoroasa activitate pentru
promovarea si pastrarea starii de sanatate a populatiei.

Definitia sanatatii data de O.M.S. : integritatea sau buna stare fizica, pshica si sociala a individului si
colectivitatilor; sanatatea nu se adreseaza numai individului ci si colectivitatii, sau chiar în primul rând colectivitatii
umane. Precizarea acestor aspecte este importanta pentru a întelege de ce este necesara colaborarea
participantilor implicati în elaborarea planului national de sanatate publica (Ministerele responsabile pentru mediu,
sanatate, agricultura si alimentatie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finante etc.).

Esential pentru evaluarea starii de sanatate a populatiei din Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov este identificarea
factorilor de risc care tin de:

• alimentarea cu apa potabila;

• calitatea aerului citadin;
 • colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura;
• zgomotul urban;
• habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala etc.);
• calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populatiei

Influenta negativa a poluarii aerului asupra organismului uman nu

poate fi pusa cu usurinta în evidenta, deoarece ea se realizeaza foarte lent, si da
nastere mai rar la îmbolnaviri specifice, de tipul celor aparute în urma expunerii
la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferica influenteaza morbiditatea prin boli

acute ale aparatului respirator si mai ales cronice agravând evolutia acestora.

Bolile influnetate de poluarea aerului si care au fost urmarite începând cu

anul 1995, au fost: laringita si traheita acuta, faringita si amigdalita acuta,
bronsita si bronsiolita acuta, rinofaringita si faringita acuta, emfizem, alte boli
pulmonare obstructive cronice, astmul, bronsiectazia, alte boli pulmonare
determinate de agenti externi.

Efectele poluarii apei asupra starii de sanatate

Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzatoare folosita în

scop potabil se reflecta în morbiditatea prin boli infectioase cu poarta de intrare digestiva.

Cu toate aspectele necorespunzatoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale –
fântâni, folosita de un procent semnificativ din locuitorii Regiunii 8 si a înrautatirii calitatii acestei ape pe perioada
inundatiilor, remarcam faptul ca nu s-au semnalat îmbolnaviri digestive ale populatiei ce a folosit astfel de surse.

Efectele slabei gestionari a deseurilor asupra starii de sanatate

Un aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista
gospodarii care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile
menajere sunt depuse neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a
ajuns astfel în situatia sa existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un
impact puternic asupra sanatatii populatiei.

Consecintele pot fi:

- impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale si economice,

influenta negativa

asupra psihicului si confortului populatiei;

− impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de

mirosuri neplacute, pericol de încendiu si explozie;

− impurificarea surselor si instalatiilor de alimentare cu apa si a oglinzilor

de apa folosita la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produsi de
 descompunere (fenoli, nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse
petroliere, germeni patogeni);

− favorizarea înmultirii mustelor, tantarilor, gandacilor, rozatoarelor -

vectori pentru germeni patogeni si producatori de disconfort, facilitand
transmiterea bolilor digestive si cutanate.

− antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere si stradale în

gurile de scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora si formarea
de colectii de ape stagnante, favorizand dezvoltarea tantarilor;

− persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli

infectioase digestive, cutanate, oculare si ORL, precum si afectiuni
respiratorii si alergice.

Efectele poluarii sonore asupra sanatati populatiei

Poluarea sonora, creaza disconfort si a devenit deranjanta si chiar nociva în unele zone ale Regiunii 8
Bucuresti-Ilfov : pe arterele de circulate, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot..
Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersectie a strazilor devine de
nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de origine industriala, o detin sursele
mobile, respectiv circulatia rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care
locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au aratat ca riscul bolilor de inima si circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din
trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorita cresterii pulsului si a presiunii sanguine. Digestia este
deasemenea redusa si tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal
de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60
Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

2.8 Managementul deseurilor

Structura Bucurestiului ca si capitala a tarii si structura rurala a judetului llfov este semnificativ diferita fata
de restul tarii. Bucurestiul are o structura urbana în proportie de 90%, iar llfov în proportie de 10%. Ambele entitati
au propria dezvoltare în sectorul gestionarii deseurilor.

Judetul Ilfov, spre deosebire de alte judete, prezinta caracteristici aparte în ce

priveste gestiunea deseurilor municipale si asimilabile din urmatoarele motive:

- este limitrof municipiului Bucuresti, capitala Romaniei, si ca urmare suporta

evacuarea tuturor tipurilor de deseuri (care au fost în prealabil sortate) din marea
metropola,

- are în structura teritoriala 8 orase - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti

Leordeni, Chitila, Pantelimon, Magurele, Bragadiru si 32 comune; din cele 8
orase, 1 (unul) – Buftea, este oras cu statut vechi, restul sunt noi în plina formare
si dezvoltare.
 lfov are o populatie de 234.152 locuitori dintre care 87% locuiesc în zonele
rurale. Generarea specifica pentru judetul llfov este de 200 kg/loc/an referitor la
populatia totala.

Producerea specifica de deseuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416

kg/loc*an.

În Capitala, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere si

stradale este realizata de urmatoarele societati:

- SC REBU SA în sectoarele 1,4,5

- SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic Service SRL în sectorul 1

- SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3

- SC SUPERCOM SA în sectorul 2

- SC URBAN SA în sectorul 6

Depozitarea deseurilor colectate de pe raza Municipiului Bucuresti se face pe urmatoarele amplasamente:

- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

- Depozitul VIDRA

- Partea corespunzatoare pentru depozitare a gropii GLINA

Deseuri Biodegradabile

În România, materia biodegradabila din deseurile municipale reprezinta o

componenta majora. În aceasta categorie sunt cuprinse:

• deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii si unitati de

alimentatie publica;

• deseuri vegetale din parcuri, gradini;

• deseuri biodegradabile din piete;

• componenta biodegradabila din deseurile stradale;

• namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere;

• teoretic, hârtia este biodegradabila, dar din punctul de vedere al

Planului National de Gestionare a Deseurilor, hârtia face parte din
materialele reciclabile si nu va fi inclusa în categoria
 biodegradabilelor, exceptie facând hârtia de cea mai proasta
calitate, ce nu poate fi reciclata.

In anul 2006 în judetul Ilfov cantitatile de deseuri biodegradabile au fost:

• 320 tone = deseuri biodegradabile rezultate în gospodarii si unitati

de alimentatie publica, in magazinele de tip METRO;

• 2042 tone = deseuri vegetale din parcuri si gradini;

• 300 tone = deseuri din piete;

• 180 tone = componenta biodegradabila din deseurile stradale (s-a

considerat un procent de 21 % din cantitatea totala de deseuri
stradale ajunsa la depozitele de deseuri);

• 71 tone = namol orasenesc de la epurarea apelor uzate menajere.

• TOTAL = 2813 tone deseuri biodegradabile în anul 2006.

Cantitatile mai mari de deseuri biodegradabile din gospodarii si alimentatie

publica reflecta un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentatie publica
de catre populatie si cresterea gradului de urbanizare din judet (în anul 2006 au
existat 8 orase: Bragadiru, Pantelimon, Magurele, Chitila, Otopeni, Voluntari,
Buftea, Popesti Leordeni ).

A crescut zona verde în proprietatile private prin crearea de gazoane cu

iarba de calitate. S-a marit numarul populatiei care utilizeaza desfacerea
marfurilor agricole la piete organizate. S-a marit reteaua de drumuri si strazi
betonate si asfaltate.

Municipiul Bucuresti

Tabel Evolutia cantitatilor de deseuri generate în municipiul Bucuresti, în ultimii ani.

Nr. Tipuri Cod anul 2000anul 2001anul 2002anul 2003anul 2004

crt principale dedeseu (tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
. deseuri
1. Deseuri 20 15222538,96 275945,70 719388,72 906450,78 815201,57
municipale si01
asimilabile din
comert,
industrie,
institutii, din
care:
1.1 Deseuri 20 03155402,64 176077,74 186281,95 173812,92 194405,16
menajare 01
colectate în
amestec de la
populatie
1.2 Deseuri 20 032874,52 12276,58 9604,704 1057,05 1983,46
asimilabile 01
colectate în
amestec din
comert,
industrie,
institutii
1.3 Deseuri 20 01 21,236 22,957 449826,11 634615,64 502537,43
municipale si
asimilabile 15 01
colectate
separat
(exclusiv
deseuri din
constructii si
demolari), din
care:
hârtie si carton 20 0110,83 11,86 284314,34 190669,28 178447,204
01

15 01
01
Sticla 20 018,47 9,04 4568,79 14528,53 16213,53
02

15 01
07
Plastic 20 011,936 2,057 87713,88 156620,394 119679,309
39

15 01
02
 Metale 20 01- - 44727,55 197403,53 110094,06
40

15 01
04
Lemn 20 01- - - - -
38

15 01
03
biodegradabile 20 01- - 23942,36 4,94 17,04
08
altele 20 - - 4559,19 75388,97 78086,29
0115
01
1.4 Deseuri 20 03- - - - -
voluminoase 07
1.5 Deseuri din20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2
gradini si
parcuri
1.6 Deseuri din20 037398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,6
piete 02
1.7 Deseuri 20 0346267,72 54124,81 61436,925 82777,384 96494,715
stradale 03
1.8 Deseuri 20 01 - - - - -
generate si
necolectate 15 01
2 Namoluri de la19 08- - - - -
statii de05
epurare
orasenesti, din
care:
2.1 Cantitate 19 08- - - - -
valorificata 05
(s.u.)
2.2 Cantitate 19 08- - - - -
depozitata (s.u) 05
3 Deseuri din17 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,623
constructii si
demolari, din
care:
3.1 Deseuri inerte - - - - -
3.2 Deseuri în 5510,10 12016,74 42336 23577,57 25045,623
amestec
Total deseuri 228049,06 287962,44 761724,72 930028,35 840247,19
 generate

Sursa: societati de salubrizare, primarii de sector

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatii,

direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin
cedarea acestei responsabilitati pe baza de contract, catre firme specializate în
servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Statistice privind deseurile realizata in anul 2004 rezulta

ca 99,92 % din populatia municipiului Bucuresti beneficiaza de servicii de
salubrizare.

Colectarea selectiva a deseurilor municipale se realizeaza în Municipiul

Bucuresti prin proiecte pilot initiate de catre societatile de salubrizare si
primarii. Aceste proiecte sunt in derulare in colaborare cu asociatiile de locatari
(pentru populatie), scoli, institutii si agenti economici, fiind in continua extindere
functie de rezultatele obtinute si de fondurile disponibile.

Cantitati de deseuri generate in municipiul Bucuresti in anul 2006

Nr.
crt. APM Denumire material Cantitate / tone Stoc/ tone
colectata valorificata eliminata
1.Deseuri municipale 574616.61 0.00 574616.61
2.Sticla 0.00 0.00
BUCURESTII 3.PET 3091.83 2191.56
4.PE 84.49 84.16 35.73
5.Hartie/ carton 146182.16 146182.16 0.00
6.uleiuri uzate 365.04 323.28 293.01
7.PCB/ PCT 0 0 413
8.acumulatori auto 1622.64 1585.44 617.28
9.anvelope uzate 2627.52 2462.52 236.87
10.des. Lemnoase 13.20 9.15 22.30
11.rumegus 8.62 6.42 1.55
12.Deseuri spitalicesti 7218.20 7218.20

Eliminarea deseurilor MUNICIPALE

 Pentru orizontul de timp 2017, pentru zona Bucuresti - Ilfov, se are in
vedere realizarea unui incinerator care sa incinereze mai mult de 150 000
tone/an (cantitea estimata ca se va produce spre orizontul de timp 2017) deseuri
municipale incinerabile.

In judetul Ilfov nu se practica incinerarea deseurilor municipale datorita

cantitatilor mai mici de 150 000 tone/an generate in prezent.

Bucuresti si Ilfov depoziteaza deseurile în 3 depozite, amplasate în judetul Ilfov.

Depozite de deseuri operationale

Numele depozitului si Adresa Tipul Începutul Suprafata Capacitatea

proprietarul/operatorul depozitului exploatarii/
data
estimata de
închidere
an Ha m³
Depozitul Chiajna Bucuresti , b 1999/2019 27 ~5.400.000
Rudeni sector 1,
strada Drumul ~6- 8ha
S.C.Iridex Group, Rudeni – umplute sau
Import Export S.R.L Chitila, no. 10 aflate sub
operare si
pregatire
Depozitul ecologic Vidra Biroul central: b 2001/2023 24 ~8.000.000
pentru deseuri Bd. Nicolae
menajere Titulescu no. 1. celula :4,2
1, bl. A7, sc. Ha închise
S.C. SYSTEMA C, ap. 64,
ECOLOGIC SRL sector 1 celulele 2. si
Bucuresti 3. :4,2 Ha
operationale
Punct de
lucru: Vidra celula 4. :4,2
judetul Ilfov Ha în
constructie
Glina Biroul central: b 2001/2045 120 ~16.000.000
Bucuresti, str.
Ochiul Boului / Schitu Darvari din care 37 ha
nr. 2 et. 1 apt. sunt închise
SC ECOREC S.A. 2, sector 2
din partea noua
Puncte de prima celula-
 lucru: 2,5 ha sunt
Soseaua de închise;pentru
Centura nr. 2, 16 ha exista un
Popesti – permis de
Leordeni constructie si
,judetul Ilfov vor fi dezvoltati
în pasi de câte
1 ha
Capacitate totala ~29.400.000

Deseuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra si Glina

Locatia Deseuri depozitate în Cantitatea

depozitului totala
si numele depozitata
operatorului 1999 2000 2001 2002 2003 2004
t/an t/an t/an t/an t/an t/an t sau m³
Chiajna 43536 361157 361655 400678 309421 340465 1816912
Rudeni

SC IRIDEX
SRL
Vidra - - 78245 41953 269884 382439 772521

SC
SYSTEMA
SRL
Glina - - 110772 435969 342786 323257 1212784

SC
ECOREC
S.A.
Deseuri 43536 361157 550672 878600 922091 1046152 3802217
depozitate-
total

Pâna în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost

ocupata. Din 2004, ramânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone,
presupunând o cantitate anuala depozitata în jurul a 1 mil tone, capacitatea
ramasa fiind suficienta pentru urmatorii 30 de ani.
 Planificarea pentru înlocuirea acestei capacitati de depozitare trebuie
începuta dupa 2013, care reprezinta orizontul de timp pentru acest plan.

Scurta descriere a situatiei curente a celor 3 depozite ecologice

Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitari si îmbunatatiri pas

cu pas. Partile vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform
cerintelor Directivei UE privind depozitele de deseuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o statie de sortare cu o

capacitate de aproximativ 130.000 t/an ce va functiona in vecinatatea depozitului
de la Glina pentru aceasta statie fiind deja alocata o suprafata de 3 ha si cu o
statie de sortare cu o capacitate de aproximativ 130 000t/an ce va contribui la
reducerea cantitatii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie îmbunatatita tehnologia instalatiilor de operare a depozitului

pentru a obtine o rata de compactare suficienta.

Chiajna Rudeni / Iridex SRL

Documentul de autorizare declara depozitul a fi în conformitate cu

directiva europeana privind depozitele de deseuri. Asta înseamna ca un sistem
mineral de etansare este folosit în combinatie cu o membrana geotextila si cu o
folie de plastic ca bariera finala împotriva patrunderii apei subterane. Acesta
trebuie suplimentat cu un sistem de colectare si tratare a apei si a gazului si cu
un sistem de control al apelor subterane, prin puturi adânci în amonte si în avalul
directiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tona, ceea ce este putin pentru un
depozit ecologic. Investitia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t.
Trebuie tinut cont si de investitia pentru zona de intrare, incluzând puntea de
cântarire, sistemul de tratare si colectare a apei si a gazului precum si costurile
de operare.

Capacitatea depozitului este suficienta pentru urmatorii 12-15 ani daca

sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare si pregatire. Depozitul este

operat de 25 de persoane.

Drumul de acces este pregatit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt

descarcate lânga rampa de acces si va rezulta un strat de deseuri gros de câtiva
metri. Acest lucru va cauza o rata de compactare scazuta. Panta depozitului este
mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material
acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinti în timpul verii sau sa ia foc. Materialul
de acoperire este disponibil din sectorul de constructie si demolari.
 Depozitul are un numar suficient de compactoare si buldozere. 1 turn de
colectare de gaz este localizat în partea stânga a zonei de descarcare. Apa
uzata este colectata într-un bazin care este conectat la o statie pilot de
osmoza inversa. Apele meteorice se scurg de pe suprafata depozitului intr-un
canal colector ce inconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este
combinata cu levigat ca rezultat al unei neprotejari a depozitului , în special pe
versanti.

În partea noua a depozitului, suprafata are o panta mica, pentru colectarea apei.

Pe lânga depozit este organizata activitatea de compactare si separare a

PET-urilor.

Este localizata lânga depozit o statie de incinerare a deseurilor

periculoase, de tip Muffle.

In momentul de fata capacitatea de incinerare a deseurilor periculoase existenta

este de 6000 t/an, inclusiv deseurilor periculoase din deseurile municipale la
IRIDEX. Se intentioneaza ca in viitor aceasta capacitate sa fie crescuta pana la
12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundara,
dispozitiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces umed si cu un
dispozitiv de analiza a compozitiei gazelor de ardere care este important atat
pentru controlul procesului de incinerare in sine precum si controlul indicatorilor
de mediu

Glina / Ecorec SA

Zona depozitului este o vale naturala, cu un strat natural de argila.

Vechiul depozit de 120 ha se inchide pe masura deschiderii celulelor noi

(exista un permis de constructie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a
câte 1 ha).

Ca parte a inchiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a

gazului, cu o adâncime de 15 m au fost instalate. Începand cu 2007, gazul
colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces si în zona de intrare este instalata o punte

de cântarire, care trebuie sa verifice greutatea vehiculelor care intra si care ies.

Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.

 Zona de descarcare a vehiculelor de colectare este situata la aproximativ
50 m de drumul de acces. Deseurile sunt mutate spre o panta si lasate sa cada
aproximativ 20 m. Rata de compactare a unui strat de 20 m este scazuta.

Este disponibil un numar suficient de compactoare si buldozere.

În octombrie 2006 a fost introdusa o statie de tratare a levigatului,

constând într-un tratament pre-biologic într-un helesteu deschis, cu intrare de
apa si osmoza inversa.

O suprafata de 3 ha este pregatita pentru instalarea unei statii de sortare

cu o capacitate de 60.000 t/an, constând în unitati de maruntire, un ciur
(lungime: 10m si diametru: 3m) si curea transportoare pentru o sortare manuala
în spatii închise. Fractii mici, <60 mm vor fi depozitate si din fluxul a 4 fractii:
plastic, hârtie, sticla si materiale feroase vor fi sortate.

În viitor, vehiculele vor fi descarcate pe o suprafata pregatita. Cantitatea

totala de deseuri ce va merge spre depozitare va fi maruntita si transferata printr-
o curea transportoare catre un punct de descarcare. Este sortat un procentaj de
aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o

suprafata totala de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în
folosinta si înca o celula de 4,2 ha este în constructie.

Noua suprafata este profilata la baza pentru instalarea unui sistem de

drenaj si are un mal înconjurator. Protectia apei subterane consta într-un strat de
argila compactata, o membrana de plastic si una geotextila.

Se intentioneaza a fi instalate în zona noua puturi pentru colectarea gazului.

Calitatea apei subterane este controlata de 2 puturi în amonte si în aval.

Constructia îndeplineste cerintele Directivei UE privind depozitele de deseuri.

 Înaltimea totala a depozitului este planificata a fi de 40 m, ceea ce
este unic în tehnologia depozitelor de deseuri.

Capacitatea ramasa va fi suficienta pentru înca 20 de ani, daca se vor

depozita anual 300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descarcate la o rampa. De acolo, este

organizat un transport intern catre depozit cu propriile vehicule.

Aria de descarcare va fi suplimentata cu o statie de sortare manuala mai tarziu.

Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o

capacitate de 8m³/ora.

Depozitul este echipat cu un numar suficient de compactoare,

buldozere, excavatoare, încarcatoare si vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat si este conectata o punte de cântarire

pentru un sistem de înregistrare si facturare, care înregistreaza informatii despre
greutatea de pe puntea de greutate, despre client, numele soferului si numarul
de înmatriculare a masinii printr-un card magnetic ce este introdus într-o cutie de
control de catre sofer. Sunt produse astfel date privind înregistrarile zilnice de
deseuri.

Depozitul are o taxa de aproximativ 7 €/t.

Colectarea si transportul deseurilor în Bucuresti

De la jumatatea anului 2000, în jur de 210 companii (vezi anexa) au

fot înregistrate oferind servicii de tipul colectarii separate si in amestec a
deseurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea deseurilor de metal, celelalte
concentrându- se pe colectarea in amestec din gospodarii si sectorul comercial,
precum si pe colectarea selectiva a hârtiei si cartonului, a plasticului (în principal
PET), sticlei si textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele
speciale sau filiale exclusive sectorul comercial si industrial.

România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System
Deutschland” DSD care organizeaza colectarea, tratarea, valorificarea si
reciclarea ambalajelor din gospodarii. Ca sector informal, colectarea selectiva de
catre persoane fizice neautorizate nu are cifre controlate, de aceea valorile
pentru colectarea selectiva din acest sector sunt necunoscute si nu pot fi
inregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea si tipul deseurilor inregistrare anual de

companiile specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza
pe chestionarele statistice pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.
 Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare,
pubere si cantainere), prezentat în urmatorul tabel, prezinta volumul necesar
saptamanal pentru colectarea deseurilor generate de aproximativ 50.000 m³/sapt
(634.000 t/an deseuri din gospodarii).

Numarul mare de containere mari ar putea fi explicat de conditiile

specifice de colectare ale orasului Bucuresti. Majoritatea locuitorilor traiesc în
blocuri mari, echipate cu un sistem de colectare ce consta în tobogane de gunoi
prin care deseurile cad de la fiecare etaj într-o încapere de la parter, la care
accesul se face prin spatele blocului. Deseurile sunt colectate în containere mari
sau in pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golita de
automat sau manual într-un descarcator sau un vehicul de compactare. Blocurile
de patru etaje, care in general nu sunt echipate cu ghene au la dispozitie
contrainere de dminesiuni mari, plasate uneori cate unul la doua blocuri.

Referitor la cantitatea de deseuri din gospodarii estimata la aproximativ

633.203 t/an ( ~50.000 m³/sapt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor
acopera cererea pentru colectarea deseurilor din gospodarii, ca si pentru 20%
din cantitatea presupusa a deseurilor comerciale similare celor menajere (vezi
tabelul 2-21, 2-23 si 2.27 – 2.28).

Aceasta înseamna ca exista suficiente pubele si containere ca si

capacitate totala dar s-ar putea ca in anumite zone distributia de pubele si
containere sa fie excedentara iar in altele sa fie deficitara. In general in zonele de
case distributie de pubele se face per gospodarie si nu per numar de locuitori.

Deseuri Generate din Activitati Medicale

Strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate de la unitatile

sanitare de asistenta medicala, de cercetare medicala si învatamânt medical de
stat si privat si asigurarea conditiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra in
responsabilitatea Ministerului Sanatatii.

Ministerul Sanatatii evalueaza totodata impactul produs de deseurile

medicale periculoase asupra sanatatii populatiei si elaboreaza norme de igiena
pentru colectarea, îndepartarea si neutralizarea deseurilor solide si reglementari
specifice pentru gestionarea deseurilor provenite de la unitatile sanitare, de
asistenta medicala, de cercetare medicala si de învatamânt medical, cu avizul
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Din datele colectate in anul 2006 de catre reprezentantii Autoritatii de

Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti de la 33 de unitati spitalicesti din
Municipiul Bucuresti, reiese urmatoarea situatie:
Total deseuri spitalicesti colectate : 7.218.200
kg din care: - menajere –
5.087.925 kg;

- taietoare-intepatoare – 397.637
kg;

- infectioase – 1.652.618 kg;

Deseuri dE echipamente electrice si electronice (DEEE)

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei

cantitati de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3
kg/locuitor pe an dupa 31.12.2007 si începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an
dupa 31.12.2008.

Cantitate de deseuri din echipamente electrice si electronice generata

anual care poate fi colectata

Date limita pentru 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

tinte 2 kg/locuitor 3 kg/locuitor pe4 kg/locuitor pe an
pe an an
An de referinta 2007 2008 2009
Numar populatie 2207549 2207723 2207756
din Regiunea 8
Cantitate anuala 4415,0 6623,0 8831,0
colectata de DEEE
(t/an)

Aceasta va necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.

Costul de dezasamblare variaza între 175 si 350 €/t, în functie de categoria de

deseuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a
conditiilor impuse pe piata materiilor prime secundare.

Organizarea punctelor de colectare

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare

a deseurilor de echipamente electrice si electronice au fost stabilite stabilite
punctele de colectare ale deseurilor de echipamente electrice si electronice
astfel:

Sectorul 1
Str.Carpati nr.100

Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6

Str.Bratarii intersectie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6

Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersectie cu str. Soldat Pricopan si str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara numar postal (fostul CAP Chiajna)

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupa cu colectarea

DEEE. Acestea sunt:

• SC Remat Bucuresti Sud SA

• Sc As Metal Com SRL

• SC Remat Vest SA

În Bucuresti, companiile sunt raspunzatoare de colectarea deseurilor din

echipamentele electrice si electronice.

Vehicule Scoase din Uz

Distributia si numarul de vehicule în Regiunea 8

 Numarul vehiculelor Categoria M1 – în 2003
Vechimea 0 – 5 ani 6 – 10 ani11 – 1516 – 20>20 ani Total
vehiculelor ani ani
Numarul 129.878 145.853 125.017 134.046 159.744 694.533
de
vehicule
19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %
Fig. - Configuratia vehiculelor M1

În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea

87% sunt berline si 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o
vechime mai mare de 20 ani, 144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani si
138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în legatura cu anul 2003.

În urmatorii ani, aproximativ 300.000 de masini private si comerciale

trebuie colectate, dezmembrate, refolosite partial, si într-un final presate, taiate si
maruntine. Capacitatea necesara anuala nu ar trebui sa fie sub 70.000 de
vehicule pe an.

In Bucuresti sunt autorizate 3 companii private care se ocupa cu colectarea

si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

• SC Remat Bucuresti Sud SA

• Sc As Metal Com SRL

• SC Remat Vest SA

2.9 Zone critice din punct de vedere a calitatii mediului

In Municipiul Bucuresti nu exista zone critice din punct de vedere al poluarii

aerului. Pentru zonele în care s-a înregistrat depasirea valorilor limita, se vor
întocmi programe integrate de gestionare a calitatii aerului, conform HG
543/2004.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Singura poluare accidentala produsa în anul 2006 în b.h. Arges –

localitatea Bragadiru, la SOMIC BRAGADIRU S.A. a fost cu produse petroliere
de la un rezervor vechi dezafectat, prin manevrare gresita a vanei de
golire.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

In judetului Ilfov s-au identificat în urmatoarele comune terenuri degradate,

inapte pentru o agricultura eficienta, dupa cum urmeaza:

- comuna Afumati – 3 ha

- comuna Bragadiru – 6 ha (malurile râurilor Ciorogârla si Sabar)

- comuna Cernica – 3 ha pe marginea izlazului comunal

 - comuna Chiajna – 31 ha (pasune cu exces de umiditate)

– 13 ha mlastina - domeniul privat al comunei

– 64 ha suprafata cu umpluturi si denivelari

neproductive - domeniul privat al comunei

- comuna Ganeasa - 4 ha

- comuna Gradistea - 2 ha

- oras Magurele - 1 ha

- oras Pantelimon - 3 ha

- oras Buftea - 2 ha

2.10 Accidente tehnice si poluari accidentale

În functie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare,

pe o perioada mai lunga de timp, pâna s-a constat scaderea concentratiei de
poluant sub limita maxima admisa de legislatia în vigoare.

Nr. Data/ora Localizarea Agentul poluator; Factorii de Modul de Masuri luate Sanctiuni
fenomenului mediu manifestare al
crt. Cauza poluarii afectati fenomenului
1. 11.04.2006 Comuna Bragadiru Produse Pete de produs Recomandari de GNM
petroliere în râul petrolier pe curatare cu
ora 2100 Judetul Ilfov Cirogârla apa suprafata apei simateriale Ilfov
pe mal absorbante
specifice
2. 24.05.2006 Str. Brauner Deseuri baterii Apele pluviale deCuratarea zonei GNM
auto tocate pe terenul în afectate
ora 1000 (teren viran; în sol panta s-au scurs Bucuresti
spatele STITEH; (aprox.30 în subsolul
Bucuresti gramezi) STITEH
3. 17.10.2006 Lacul Herastrâu- Statia de Deversare de Recomandari de GNM
zona debarcader- Carburanti produs petrolier curatare cu
ora 900 PETROM apa în canalizarea materiale Bucuresti
Bucuresti Baneasa pluviala care a absorbante
Adm.Bucuresti dus la poluarea specifice
lacului
Herastrâu; pete
de produs
petrolier pe
 luciul apei
4. 23.11.2006 Universitatea Universitatea Nor de gaze Stoparea GNM
Politehnica Politehnica albicios, iritant, scurgerilor de
ora 1530 Bucuresti- Bucuresti- aer greu de respirat gaz prin utilizareBucuresti
Facultatea de Facultatea de de carbonat de
Chimie –Corp A1 Chimie –Corp sodiu si nisip;
A1; recipient de izolarea
sticla (25l) cu recipientului
acid clorhidric deteriorat
concentrate
deteriorat

Pe parcursul anului 2006 au mai fost doua poluari accidentale la care au

participat doar comisarii Garzii de Mediu :

• localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL), sectia
ambalare diluant strada Sucevita nr. 14.bis data :11.04.2006 .Incendiul a fost localizat la nivelul sectiei
de ambalare diluanti nefiind afectate instalatiile, echipamentele, cladirile . S-a constatat prezenta unei
poluari intense cu fum provenit din arderea materialelor cu proprietati combustibile si a solventilor
existenti la nivelul sectiei. S-a procedat la localizarea si stingerea încendiului atat prin fortele proprii ale
societatii cat si prin personalul pompierilor de serviciu.
• localizare: Statia de transformare Bucuresti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE Transelectrica
SA . data: 27.07.2006. Incendiu cu efect generare de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de
transformator, infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reteaua de canalizare interioara a CET-SUD
precum si scurgeri pe sol lânga basa de retentie a autotransformatorului. S-a procedat la stingerea
încendiului si la vidanjarea basei de retentie si absorbtia cu vata minerala a reziduurilor hidrocarburice
din canalizare.

2.11 Educatia Ecologica: aspecte si imagini ale actiunilor de educatie

ecologica

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti acorda o atentie

deosebita actiunilor de educatie a populatiei privind protectia mediului, in special
in ceea ce priveste tinerii si copii, segment de varsta deosebit de receptiv la
actiunile intreprinse de catre noi. Impreuna cu Agentia pentru protectia Mediului
Bucuresti si Agentia pentru protectia Mediului Ilfov am organizat campanii de
informare si constientizare a publicului in domeniul protectiei mediului

• Ziua Biodiversitatii – vizita la Gradina Botanica cu elevi din sc. cu care avem protocol incheiat .
Campanie de informare : Pagina web, invitatii afise, slid-uri;
• Ziua Mediului – vizita la Gradina Zoologica cu elevi din sc. cu care avem protocol incheiat .
• Ziua internationala a zonelor umede - Elevi,profesori, autoritati publice locale - cunoasterea unor notiuni
de baza despre zonele umede Intelegerea importantei conservarii acestor ecosisteme. Campanie de
informare : Pagina web, , invitatii afise, sliduri, referate;
• Ziua mondiala a Apei – Elevi, profesori - Clasificarea apelor, notiuni de baza constientizarea pastrarii
apei curate pentru sanatatea tuturor. Campanie de informare : Pagina web, invitatii afise, sliduri ;
• Ziua mondiala a Pamântului – Elevi, profesori, Inspectoratul scolar

sect. 2. Prezentarea bogatiilor pamântului in România . Crearea unei

atitudini responsabile fata de starea mediului. Campanie de
informare : Pagina web, invitatii afise, sliduri ;
 • Saptamâna Mobilitatii Europene- Cetatenii capitalei, copii,
profesori. Cresterea gradului de constientizarea cetatenilor privind
efectul traficului rutier asupra calitatii aerului. Promovarea deplasarii in
orase cu mijloace “prietenoase mediului”(bicicleta, tramvaiul sau
mersul pe jos) pentru un mod de viata sanatos.Realizare brosuri si
afise postate in mijloacele de transport in comun.Organizare de
concurs de desene cu premii. Campanie de informare : Pagina web,
afise, sliduri, brosuri, comunicate de presa ;
• Ziua Mondiala a Animalelor – Vizita la muzeul Grigore Antipa – Copii,
profesori – Campanie de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;
• Informare Natura 2000 – Primariile de sector si Prefectura – Importanta retelei Natura 2000 - Campanie
de informare : Pagina web, distribuire de materiale informative;
• “LUNA CURATENIEI” si “LUNA PADURII”, in perioada 26 martie – 26 aprilie - ecologizarea unei zone din
comuna Copaceni si plantarea de puieti si plante sub egida “Echilibru om – natura” - cu participarea
copiilor din jud Ilfov si Municipiul Bucuresti si a autoritatilor locale.
• În luna martie si aprilie 2007 am participat activ alaturi de elevii scolilor generale nr. 94 si 179 in cadrul
proiectului “Milioane de oameni, milioane de copaci” initiat de fundatia PRAIS in colaborare cu
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

2.12 Institutii si organizatii cu atributii si activitati în domeniul protectiei

mediului.

Atributii ale altor autoritati in domeniul Protectiei Mediului.

Garda de Mediu este autoritatea cu atributii de control si este singura institutie

care poate aplica penalitati. Garda de Mediu verifica in teren conformarea unitatilor
economice cu legislatia de mediu in vigoare, si, in caz de neconformare poate lua
urmatoarele masuri:

- stabilirea masurilor de limitare a efectului daunator asupra mediului produs de

activitatea economica si verificarea stadiului indeplinirii masurilor
- aplicarea de amenzi conform legislatiei
- solicita Agentiei pentru Protectia Mediului suspendarea autorizatiei de mediu
pentru activitatea respectiva
Garda de Mediu este institutia care primeste sesizarile publicului cu privire la
incalcarea legislatiei de mediu (derularea unor activitati economice neautorizate
d.p.d.v. al protectiei mediului, poluari accidentale, deteriorarea calitatii mediului
datorita unor activitati economice ). Pentru solutionarea acestora, in activitatea sa,
Garda de Mediu poate solicita, dupa caz, sprijinul Agentiei pentru Protectia Mediului

Directia de Sanatate Publica este institutia care are atributii in ceea ce priveste
disconfortul interior (zgomotul si poluarea in locuinte) si in ceea ce priveste
potabilitatea apei din reteaua de alimentare si de la statiile de tratare. Directia de
Sanatate publica este partener stabil al APM Bucuresti in Comisia de Analiza
Tehnica care ia deciziile de acordare sau respingere a cererilor de acordare a
autorizatiilor de mediu pentru activitati cu impact semnificativ asupra mediului
 Compania Nationala Apele Romane este institutia care se ocupa de
managementul apelor de suprafata, incepand de la monitorizarea calitatii raurilor si
lacurilor, asigurarea lucrarilor hidrotehnice sau verificarea descarcarilor in apele de
suprafata, direct sau indirect, prin statii de tratare, a apelor uzate provenite din
activitati industriale sau menajere.

Registrul Auto Roman asigura implementarea regulamentelor privind starea

tehnica a mijloacelor auto (nivel emisii, cerinte tehnice)

Autoritatile publice locale (primariile) sunt responsabile de luarea masurilor

necesare pentru limitarea poluarii provenite din traficul auto. De asemenea, prin
directiile de specialitate, autoritatile publice locale asigura intretinerea
corespunzatoare a spatiilor verzi. In ceea ce priveste zgomotul, autoritatile publice
locale (PMB) sunt responsabile cu intocmirea hartilor de zgomot si a planurilor de
actiune pentru limitarea efectelor produse de zgomot, pe care le vor inainta spre
aprobare Comisiei tehnice condusa de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului.
Autoritatile publice locale sunt responsabile de asigurarea sistemului de colectare a
deseurilor de la populatie si de la agentii economici.