Sunteți pe pagina 1din 13

Curs 1

Introducere
Bibliografie:
• Cahuc, P. & Zylberberg, A. (2001), Le marché du travail, De Boeck Université.
• Cahuc, P. & Zylberberg, A. (2004), Labor Economics, MIT Press, Cambridge.
• Ehrenberg, R.G. & Smith R. (2009), Modern Labor Economics, Theory and Public
Policy, Pearson Education.
• Lesueur, J.-Y. & Sabatier, M. (2008), Microéconomie de l’emploi. Théories et
applications, De Boeck Université.
• Smith, S. (2003), Labour Economics, Routledge.
• Jula,N.( 2000), Teorii privind piaţa muncii. Piaţa muncii în România, Editura
Bren, Bucureşti.
Economia muncii reprezintă ansamblul actelor de vânzare
cumpărare a forţei de muncă, al relaţiilor specifice acestora,
ce au loc într-un spaţiu economic;

Economia muncii se defineste prin:


• oferta de munca;
• cererea de munca;
• salariul (pretul muncii)

Deoarece, “bunul “ care se tranzacţionează pe această piaţă


este muncă, iar aceasta este mai mult decât o marfă.
2.Particularitati ale pietei fortei de munca

• este o piaţă derivată ;


• este cea mai reglementată piaţă ;
• este eterogenă (cuprinzând mai multe segmente delimitate pe genuri de
activităţi, pe zone economice, pe profesii sau pe meserii, pe categorii şi
niveluri de calificare, pe sexe şi vârstă) ;
• este o piaţă cu concurenţă imperfectă ;
• are o funcţie socială , deoarece ea implică negocierea unor elemente ce
ţin de condiţiile de muncă şi de ansamblul calităţii vieţii;
• presupune negocierea permanentă între purtătorii ofertei de muncă şi cei
ai cererii de muncă, sub aspect cantitativ, calitativ şi structural.
• continuitatea relatiilor de munca;
• Pentru salariat: securitatea locului de munca si a venitului;
• Pentru angajator: reducerea costurilor de selectie si de formare;
• asimetrie informationala;
• Adam Smith consideră că prin intermediul pieţei care
acţionează ca "mână invizibilă" se poate asigura echilibru
dintre cererea de muncă şi oferta de muncă.
• Pentru neoclasici (Walras, Pareto) munca era o marfă ce
răspundea legilor generale ale economiei de piaţă, iar piaţa
forţei de muncă avea acelaşi tip de comportament cu cea a
bunurilor şi serviciilor.
• In opinia, lui Leon Walras, patronii angajau personal până
când costul muncii devenea egal cu productivitatea
marginală, iar lucrătorii îşi ofereau forţa de muncă atâta timp
cât salariul era satisfăcător.
• Keynes nu contestă analiza clasică a pieţei muncii în ceea ce
priveşte cererea de muncă. Deosebirea fundamentală este
legată de oferta de muncă, care nu este o funcţie crescătoare
de salariul real, deoarece contractele de muncă fixează
salariul nominal. Acesta consideră că, pentru a restabili
echilibru pe piaţă este necesară scăderea salariilor reale
(ridicând preţurile),si nu scăderea salariilor nominale.
Data empirice
In tarile industrializate sectorul tertial este cel mai
important din punct de vedere al valorii adaugate,
investitiilor si a nivelului de ocupare.
Rata de ocupare in sectorul tertiar
Nivelul de ocupare in randul femeilor
Nivelul de ocupare pe sectoare de activitate, 2008

-o segmentare puternica a fortei de munca


Timpul partial de munca

Total Femei Barbati


Romania 9.9 10.8 9.1
Bulgaria 2.3 2.7 2
• Progresul tehnic influenteaza combinarea FDP
si duce la disparitia unor meserii (mai ales in
defavoarea persoanelor mai putin calificate);
• Lipsa unei concordante intre cererea de
munca si oferta de munca→somaj;
• Modificari majore in ceea ce priveste cererea
de munca ceruta de intreprinderi;

S-ar putea să vă placă și