Sunteți pe pagina 1din 30

Fundamentele psihologiei sem 1;anul 1

MULTIPLE CHOICE

1. Forma stiintifica a cunoasterii include criteriul operarii cu :


a. concepte ,principii, legi ;
b. imagini ,scheme, operatii ;
c. enumerari ,serii, subordonari ;

ANS: A

2. Forma stiintifica a cunoasterii include criteriul operarii cu :


a. metode specifice de abordare , descriere , interpretare ;
b. imagini , scheme , operatii ;
c. enumerari , serii , subordonari ;

ANS: A

3. Intre diferite domenii si stiinte delimitarile sunt :


a. relative ;
b. absolute ;
c. clare ;

ANS: A

4. Transferul de informatii intre diferite domenii si stiinte :


a. nu sunt posibile ;
b. sunt posibile ;
c. sunt interzise ;

ANS: B

5. Transferul de informatii si metodologie intre intre diferite domenii si stiinte :


a. sunt interzise ;
b. sunt indispensabile ;
c. sunt facultative ;

ANS: B

6. Cunoasterea indisciplinara trebuie completata cu :


a. cunoasterea in profunzime si detaliata ;
b. cunoasterea inter si transdisciplinara ;
c. cunoasterea globala si diferentiata ;

ANS: B

7. Etapele cunoasterii psihologice sunt :


a. etapa cunoasterii detaliate ;
b. etapa cunoasterii globale ;
c. etapa cunoasterii prestiintifice ;

ANS: C

8. Etapele cunoasterii psihologice sunt :


a. etapa cunoasterii detaliate ;
b. etapa cunoasterii globale ;
c. etapa filosofica ;
ANS: C

9. Etapele cunoasterii psihologice sunt :


a. etapa cunoasetrii detaliate ;
b. etapa cunoasterii globale ;
c. etapa cunoasterii integrativ-sistemice ;

ANS: C

10. Etapele cunoasterii psihologice sunt :


a. etapa cunoasterii detaliate ;
b. etapa cunoasterii globale ;
c. etapa cunoasterii analistice si antagonice ;

ANS: C

11. In etapa cunoasterii prestiintifice :


a. informatiile se recolteaza prin experiente cotidiene ;
b. informatiile se recolteaza prin surse verificate ;
c. informatiile se recolteaza prin generalizari ;

ANS: A

12. Etapa psihologiei filosofice cuprinde modele :


a. materialiste ;
b. analitice ;
c. integrativ-sistemice ;

ANS: A

13. Etapa psihologiei filosofice cuprinde modele :


a. idealiste ;
b. analitice;
c. integrativ-sistemice;

ANS: A

14. Etapa cunoasterii stiintifice analitice este :


a. centrata pe studiul individual al proceselor psihice;
b. centrata pe studiul relational al proceselor psihice;
c. centrata pe studiul interconditionarii al proceselor psihice;

ANS: A

15. Etapa cunoasterii integrativ-sistemice :


a. neglijeaza interactiunea ;
b. accentueaza interconditionarea ;
c. accentueaza subiectivismul ;

ANS: B

16. Obiectul psihologiei este :


a. viata psihica interna ;
b. gandirea si vointa ;
c. evolutia ontogenetica ;

ANS: A
17. Obiectul psihologiei este :
a. comportamentul si conduita umana ;
b. gandirea si vointa ;
c. evolutia ontogenetica ;

ANS: A

18. Obiectul psihologiei este :


a. omul concret cu problematica sa existentiala ;
b. evolutia ontogenetica ;
c. gandirea si vointa ;

ANS: A

19. Comportamentul vizeaza reactiile:


a. invizibile ,interne ;
b. nemijlocit observabile ;
c. produsele activitatii subiectului ;

ANS: B

20. Conduita umana vizeaza :


a. doar reactiile nemijlocit observabile ;
b. manifestarile vizibile si procesele invizibile responsabile de organizarea si reglarea lor;
c. nu si produsele activitatii subiectului ;

ANS: B

21. Conduita ia in considerare :


a. produsele activitatii subiectului ;
b. reactiile interne ,organice ;
c. modificarile chimismului intern ;

ANS: A

22. Activitatea ca obiect de studiu al psihologiei e abordata :


a. la nivelul situational -concret ;
b. la nivelul economic-financiar ;
c. la nivelul etic ;

ANS: A

23. Activitatea ca obiect de studiu al psihologiei e abordata :


a. la nivel categorial -generic ;
b. la nivel economico-financiar ;
c. la nivel etic ;

ANS: A

24. Din perspectiva ontogenetica ,formele de activitate sunt :


a. jocul si invatarea ;
b. memorarea mecanica si logica ;
c. gandirea si imaginatia ;

ANS: A

25. Activitatea este :


a. raportul individului cu mediu cu finalitate adaptativa ;
b. raportul intre dorintele individului si cerintele sociale ;
c. raportul intre ce este si ce face individul ;

ANS: A

26. Expansiunea psihologiei este stimulata de :


a. motive epistemologico-teoretice ;
b. motive gnoseologice ;
c. motive deontologice ;

ANS: A

27. Expansiunea psihologiei este stimulata de :


a. motive deontologice ;
b. motive gnoseologice ;
c. motive practice ;

ANS: C

28. Progresele cunoasterii psihologiei stiintifice sunt :


a. in extensiune si intensiune ;
b. in experimetare si interpretare ;
c. in modelare si experimentare ;

ANS: A

29. Metoda de cercetare trebuie :


a. adaptata la natura obiectului ;
b. adaptata la personalitatea cercetatorului ;
c. adaptata la momentul utilizarii ;

ANS: A

30. Metoda de cerecetare poate fi :


a. centarala ;
b. periferica ;
c. intimplatoare ;

ANS: A

31. Metoda de cerecetare poate fi :


a. auxiliara si complementara ;
b. periferica ;
c. intamplatoare ;

ANS: A

32. Metodele de cerecetare in psihologie pot fi :


a. de recoltare de informatii si prelucrare statistica ;
b. de verificare si control ;
c. de evaluare si autoevaluare ;

ANS: A

33. Avantajele metodei observatiei sunt :


a. comunicarea cu subiectul ;
b. naturaletea si autenticitatea fenomenelor psihocomportamentale relevate ;
c. posibilitatea indentificarii relatiei dintre cauza si efect ;

ANS: B

34. Avantajele metodei observatiei sunt :


a. economicitatea mijloacelor materiale necesare ;
b. rigoare in controlul variabilelor ;
c. posibilitatea indentificarii relatiei dintre cauza si efect ;

ANS: A

35. Dezavantajele observatiei sunt :


a. asteptarea producerii fenomenului ;
b. rigoare in controlul variabilelor ;
c. posibilitatea indentificarii relatiei dintre cauza si efect ;

ANS: A

36. Avantajele experimentului de laborator :


a. lipsa de rigoare si exactitate in recoltarea si inregistarea datelor ;
b. obiectivitatea interpretarilor prin tratamentul statistic -matematic al datelor ;
c. izolarea si neutralizarea unor variabile ;

ANS: B

37. Dezavantajele experimentului de laborator :


a. ruperea subiectului de contextul natural al vietii ;
b. lipsa de rigoare si exactitate in recoltarea si inregistrarea datelor ;
c. repetarea si reproducerea datelor ;

ANS: A

38. Subiectul ideal in experimentul psihologic este :


a. subiectul care raspunde corect solicitarilor experimentului ;
b. etalonul pentru analiza si interpretarea cazurilor individuale ;
c. subiectul statistic sau mediu ,construit inductiv ;

ANS: B

39. Cerintele metodologice ale experimentului sunt :


a. completitudinea si reprezentativitatea ;
b. suplimentativitatea si individualitatea ;
c. sinceritatea si integritatea ;

ANS: A

40. Cerintele metodologice ale experimentului sunt :


a. relevanta si obiectivitatea ;
b. suplimentaritatea si individualitatea ;
c. sinceritatea si integritatea ;

ANS: A

41. Metoda biografica este destinata :


a. studiului personalitatii globale ;
b. studiului personalitatii accentuate ;
c. studiului personalitatii in actiunile concrete ;
ANS: A

42. Metoda biografica consemneaza :


a. inregistrarea tuturor evenimentelor de viata ;
b. inregistrarea evenimentelor semnificative ;
c. inregistrarea din prima etapa a evolutiei subiectului ;

ANS: B

43. In metoda biografica datele se recolteaza :


a. direct-indirect ;
b. continuu-dicontinuu ;
c. analitic-sintetic ;

ANS: A

44. Calea indirecta de recoltare a informatiilor biografice consta :


a. studiul documentelor si discutiile cu persoane cunsocute ;
b. inregistrari audio-video ;
c. analiza produselor activitatii ;

ANS: A

45. Calea directa de recoltare a informatiilor biografice consta :


a. obtinerea datelor din convorbiri cu subiectul ;
b. studiul documentelor (fise scolare ,jurnale , recomandari )
c. discutii directe cu persoane cunoscute ;

ANS: A

46. Prin studiul biografiei cercetatorul :


a. explica comportamentele actuale in functie de istoria anterioara a individului ;
b. explica comportamentul actual in functie de relatarile subiectului ;
c. explica comportamentul actual dupa consecintele acestora

ANS: A

47. Convorbirea se aplica subiectului :


a. in forma libera sau structurata ;
b. intima ,particulara sau in grup ;
c. necenzurata sau cenzurata ;

ANS: A

48. Prin convorbire se obtin informatii despre :


a. trasaturi atitudinal - caracteriale ;
b. trasaturi dinamico - energetice
c. trasaturi bio - tematice

ANS: A

49. In convorbire adresarea intrebarilor e facuta :


a. doar de cercetator ;
b. doar de subiect ;
c. si de cercetator si de subiect ;

ANS: C
50. In interviu ,intrebarile pot fi adresate :
a. doar de cercetator ;
b. doar de subiect ;
c. si de cercetator si de subiect ;

ANS: A

51. Rezultatele testelor releva :


a. doar latura nativa a organizarii psihice ;
b. doar latura dobandita ,experienta acumulata ;
c. si latura nativa si experienta ;

ANS: C

52. Validitatea unui test este :


a. doar in raport cu populatia pe carea a fost validat
b. in raport cu intreaga populatie pe care se aplica ;
c. in raport cu grupul pe care se aplica la un moment dat ;

ANS: A

53. Dupa obiectul testarii testele pot fi :


a. de performanta si dispozitionale ;
b. individuale si de grup ;
c. verbale si nonverbale ;

ANS: A

54. Testele de performanta sunt :


a. cu raspunsuri cuantificabile si clasificare univoca ;
b. cu raspunsuri care reclama interpretare calitativa ;
c. cu raspunsuri care reclama interpretare cantitativa ;

ANS: A

55. Testele de performanta sunt :


a. de cunostinte si nivel de dezvoltare ;
b. de personalitate ;
c. de comportament ;

ANS: A

56. Testele de performanta sunt :


a. de personalitate ;
b. de comportament
c. de inteligenta si aptitudini ;

ANS: C

57. Testele dispozitionale sunt :


a. de inteligenta si aptitudini ;
b. de cunostinte si nivel de dezvoltare ;
c. de personalitate si comportament ;

ANS: C

58. Validitatea unui test e data de faptul ca :


a. testul masoara ce-si propune sa masoare ;
b. testul are norme unitare de interpretare - evaluare ;
c. testul se aplica strict dupa instructiunile ce-l insotesc ;

ANS: A

59. Etalonarea testului se face pe :


a. o populatie de baza neomogena statistic ;
b. o populatie de baza omogena statistic ;
c. o populatie de baza cat mai variata ;

ANS: B

60. Standardizarea testului tine de :


a. structura interna a testului ;
b. codificarea sarcinilor ;
c. modul de aplicare conform instructiunilor ;

ANS: C

61. Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :


a. documentarea si stabilirea scopului si obiectivelor ;
b. abordarea analitica si sintetica ;
c. inductiv - empirica si deductiv teoretica ;

ANS: A

62. Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :


a. abordarea analitica si sintetica ;
b. inductiv - empirica si deductiv - teoretica ;
c. formularea ipotezelor si alegerea mijloacelor ;

ANS: C

63. Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape :


a. abordarea analitica si sintetica ;
b. inductiv empirica si deductiv - teoretica ;
c. specificarea conditiilor si construirea teoriei prin confruntare cu realitatea

ANS: C

64. Un test este valid ,daca coeficientul de validitate este :


a. minim 0,70 ;
b. minim 0,51 ;
c. minim 0,10 ;

ANS: A

65. Un test este fidel daca coeficientul de fidelitate este :


a. mai mare de 0,70 ;
b. mai mare de 0,51 ;
c. mai mare de 0,95;

ANS: C

66.
Definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre:
A. domeniul de cercetare
B. motivatia cercetarii
C. metode de cercetare
D. legi
E. finalitatea cercetarii

a. A+B+E
b. C+D+E
c. A+C+D+E

ANS: C

67. Alegeti dintre termenii de mai jos pe cei care desemneaza ramuri ale psihologiei:

A. psihologie generala
B. psihopedagogie
C. psihiatrie
D. psihologia muncii
E. parapsihologie

a. B+D
b. A+B+D
c. C+D+E

ANS: A

68. Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la:

A. viata psihica interioara


B. comportament
C. reprezentari sociale
D. activitatea umana
E. sinele individual si unic

a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+D+E

ANS: C

69. Introspectionismul este orientarea rezultata din centrarea pe:

A. relatia stimul – raspuns


B. perceperea integralista si unitara a psihicului uman
C. trairi exclusiv subiective
D. psihicul ca realitate primara, nemijlocita
E. comportamentul uman

a. A+B+C
b. D+E
c. C+D

ANS: C

70. Behaviorismul este orientarea rezultata din centrarea pe:

a. relatia stimul
b. perceperea integralista si unitara a psihicului uman
c. trairi exclusiv subiective
d. psihicul ca realitate primara, nemijlocita
e. comportamentul uman
ANS: E

71. Psihologia conduitei este orientarea rezultata din centrarea pe:

A. relatia stimul – raspuns


B. comportament
C. conduitele externe
D. atitudini si opinii
E. conduitele mentale

a. A+B+C
b. C+E
c. D+E

ANS: B

72. Psihologia umanista este orientarea rezultata din centrarea pe:

A. conduite externe si mentale


B. viata personala si relationala
C. atitudinea activa fata de propria existenta
D. omul ca unitate bio-psiho-socio-culturala
E. caracterul deschis si autoreglabil al fiintei umane
a. A+B+C
b. B+C+D+E
c. D+E

ANS: B

73. Psihologia umanista este orientarea rezultata din centrarea pe:


A. conduite externe mentale
B .viata personala si relationala
C. atitudinea activa fata de propria existanta
D. omul ca unitate bio-psiho-socio-culturala
E. caracterul deschis si autoreglabil al fiintei umane

a. A+B+C
b. B+C+D+E
c. D+E
d. A+E

ANS: B

74. Metoda de cercetare in psihologie defineste:

A. itinerariul sau calea demersului in cercetare


B. programul dupa care se regleaza actiunile practice si intelectuale
C. structura si componenta esantionului
D. aspectele cantitative si calitative ale cercetarii
E. standardizarea procedurilor

a. A+B+C
b. A+B+C+D+E
c. C+D+E

ANS: B

75. Criteriile de clasificare a metodelor sunt

A. obiectivul ( scopul ) cercetarii


B. natura relatiei cercetator – subiect
C. natura impactului social
D. specificul relatiilor investigate
E. gradul de standardizare a procedurilor de cercetare
a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+D+E

ANS: C

76. Metodele active de cercetare sunt:


A. observatia
B. experimentul de laborator
C. metoda biografica
D. analiza produselor activitatii
E. probe psihometrice

a. A+B+C
b. B+D+E
c. C+E

ANS: B

77. Metodele pasive de cercetare sunt:


A. observatia
B. experimentul de laborator
C. metoda biografica
D. analiza produselor activitatii
E. probe psihometrice

a. B+D
b. A+C
c. D+E

ANS: B

78. Caracteristicile anchetei psihologice sunt:


A. caracterul metodic in recoltarea datelor
B. caracterul cuantificabil al informatiilor
C. caracterul subiectiv al raspunsurilor
D. inventarierea trasaturilor de personalitate ale subiectului
E. aspectul experimental

a. C+D+A
b. B+D+E
c. A+B+C

ANS: A

79. Metoda biografica este:


A. reconstituirea vietii individului pornind de la relatarile lui verbale
B. studiul documentelor personale
C. analiza produselor si rezultatelor activitatii
D. studiul evenimentelor de viata
E. analiza comportamentului in urma introducerii unor variabile
a. B+C+D
b. A+B+C+D
c. C+D+E

ANS: B

80. Obiectivitatea metodelor psihologiei se asigura prin:


A. utilizarea unei varietati de metode
B. varierea conditiilor de aplicare a metodelor
C. adaptarea metodelor la specificul socio – cultural
D. adaptarea metodelor la specificul cercetatorului
E. imbinarea demersului constatativ cu cel anticipator
a. A+C
b. A+B+C+E
c. D+E

ANS: B

81. Definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre


A.domeniul de cercetare
B.motivatia cercetarii
C.metode de cercetare
D.legi
E.finalitatea cerectarii
a. B+C
b. A+B+C
c. A+C+D+E

ANS: C

82. Psihologia nomotetica se caracterizeaza prin :


A.cunatificarea proceselor mentale si comportamentale
B.recurge la date culese prin metode idiografice numai pentru scop ilustrativ
C.ofera explicatii functionale ale fenomenelor
D.explorarea specificatiilor individuale
E.utilizeaza generalizari asupra macanismelor psihice
a. A+B+C+E
b. C+D
c. C+D+E

ANS: A

83. Alegeti dintre termenii de mai jos pe cai care desemneaza ramuri ale psihologiei :
A.psihologie generala
B.psihopedagogie
C.psihiatrie
D.psihologia muncii
E.parapsihologie
a. A+B+C
b. B+D
c. C+E

ANS: B

84. Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la :


A.viata psihica interioara
B.comportament
C.reprezentari sociale
D. activitatea umana
E.sinele individual si unic
a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+D+E

ANS: C

85. Introspectionismul este orientarea rezultata din cercetarea pe :


A. relatia stimul -raspuns
B. perceperea integralista si unitara a psihicului uman
C.trairi subiective
D.psihicul ca realitate primara,nemijlocita
E. comportamentul uman
a. A+B+C
b. D+E
c. C+D

ANS: C

86. Dupa continut ,legile psihologiei pot fi :


A. legid e functionare
B. legi de stare
C. legi de compozitie
D. legi de dezvoltare
E.legi de interactiune
a. A+B+C
b. A+C+D+
c. D+E

ANS: B

87. Legile psihologiei sunt :


A.legi dinamice
B.legi probabiliste
C. legi statistice
D.legi cu cauzalitate multipla
E.legi finaliste
a. A+B+C
b. B+C+D+E
c. B+D+A

ANS: B

88. Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea behaviorista?


A.Rogers
B.Cattell
C.Skinner
D.Bandura
E.Rotter
a. C+D+E
b. B+C
c. A+B+C

ANS: A

89. Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea umanista ?


A.Jung
B.Rogers
C.Maslow
D.Kelly
E.Freud
a. A+D
b. B+C
c. C+E

ANS: B

90. Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea psihanalitica?


A.Cattell
B.Fromm
C.Freud
D.Jung
E.Adler
a. A+B+C
b. C+D+E
c. B+D

ANS: B

91. Principiile metodologice ale psihologiei sunt :


A.principiul determinismului
B.principiul relationarii neuro -psihice
C.principiul actiunii si unitatii dintre constiinta - activitate
D.principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale
E.principiul tratarii diferentiate
a. A+B+C
b. B+C+D
c. D+E

ANS: A

92. Inconstientul cuprinde:


A.tendinte ,pulsiuni
B.trebuinte
C.instincte determinate biologic
D.scopuri ,interese,idealuri
E.atitudini fata de lume si viata
a. A+D
b. C+D+E
c. A+B+C

ANS: C

93. Rolul inconstientului este de:


A.procesare de informatii
B.solutionare de probleme
C.stabilirea relatiilor dintre cauza-efect
D.imaginare
a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D

ANS: B

94. Subconstientul cuprinde :


A.amintiri
B.scheme operatorii latente
C.rezolvari de probleme
D.vise,reverii
a. A+C+D
b. A+B
c. A+B+C

ANS: B

95. Constientul cuprinde :


A.procese cognitiv - senzoriale
B.gandire si imaginatie
C.trairi emotional - afective
D.scheme operatorii latente
E.trebuinte ,interese,idealuri
a. A+B+C+E
b. B+C
c. C+D+E

ANS: A

96. Constientul se caracterizeaza prin :


A.caracterul activ si dinamic
B.disponibilitate mare la schimbare
C.grade diferite de organizare si functionare
D.relatii circulare cu inconstientul
a. A+B+D
b. C+D
c. A+B+C+D

ANS: C

97. Functiile constiinte sunt :


A.relatie
B.sinteza
C.autosupraveghere
D.adaptare
E.afirmare si conservare a fiintei biologice
a. A+B+C
b. A+B+D+E
c. C+D+E

ANS: B

98. Cerintele unui test psihologic sunt:


A.validitatea
B.fidelitatea
C.mobilitatea
D.standardizarea
E.etalonarea
a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+D+E

ANS: C

99. Testele psihologice pot fi:


A.individuale -colective
B.verbale -nonverbale
C.normale -patologice
D.cu durata determinata si la alegere
E.cu raspunsuri deschise si inchise
a. A+B+C
b. C+D
c. A+B+D

ANS: C

100. Metoda se suprapune pe un domeniu al psihologiei, dupa cum urmeaza :


A. metoda experimentului -psihologie experimentala
B.metoda clinica - psihologie clinica
C.metoda patologica - psihologie patologica
D.metoda genetica -psihologie genetica
E.metoda statistica -statistica psiholoogica
a. A+B+C+E
b. B+C
c. C+D+B

ANS: A

101. Metoda experimentului permite cercetatorului :


A.sa intervina si sa provoace fenomenul studiat ;
B.sa izoleze si sa controleze variabilele ;
C.detasarea si neparticiparea la cercetare ;
D.sa compare rezultatele ;
E.sa sondeze viata interioara a subiectului ;

a. A+B+C
b. A+B+D
c. C+D+E

ANS: B

102. Metoda convorbirii permite :


A.sondarea vietii interioare a subiectului ;
B.sondarea atitudinilor ,opiniilor ,intereselor subiectului
C.provocarea unor reactii ale subiectului ;
D.clarificarea sensului unor comportamente ale subiectului ;
E.indentificarea surselor de conflicte si prejudecati
a. A+B+D+E
b. B+E
c. B+C+D

ANS: A

103. Convorbirea poate fi :


A.standardizata ;
B.semi-standardizata
C.spontana
D.libera
E.indirecta
a. B+C+D
b. A+B+C+D
c. D+E

ANS: B

104. Metodele de cercetare in psihologie pot fi clasificate in :


A.subiective -obiective
B.cantitative-calitative
C.directe-indirecte
D.analitice-sintetice
E.active-pasive
a. C+D+E
b. B+D
c. A+B+C

ANS: C

105. Simptomatica stabila a observatiei se refera la :


A.trasaturi bioconstitutionale
B.conduita verbala
C.conduita motorica
D.trasaturi fiziognomonice ;
E.tarsaturi caracteriale ;
a. A+B+C
b. D+E
c. A+D

ANS: C

106. Simptomatica labila a observatiei se refera la :


A.conduita verbala
B.conduita motorica
C.conduita mnezica
D.trasaturile fetei
E.inaltime,greutate
a. A+C
b. A+B+C
c. D+E

ANS: B

107. Functiile constientului sunt :


A.functia cognitiva ;
B.functia proiectiva;
C.functia retrospectiva ;
D.functia planificare anticipare ;
E.functia referentiala
a. A+B+D
b. A+B+C
c. C+D+E

ANS: A

108. Interactiunea constient -subconstient-inconstient are caracter :


A.circular
B.ascendent-descendent
C.descendent ascendent
D.periodic
E.dialectiv
a. C+D
b. A+B+C+E
c. B+D+E

ANS: B

109. Functionarea subsistemului constient se bazeaza pe urmatoarele principii


A.principiul disocierii
B.principiul teleonomiei si planificarii
C.principiul realitatii
D.principiul economicitatii
E.principiul concurentei
a. A+C+D
b. A+B+C
c. B+D+E

ANS: B

110. Determinismul cauzal are urmatoarele caracteristici :


A.cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne
B.aceeasi cauza produce efecte diferite la subiecti diferiti
C.aceeasi cauza produce efecte diferite la acelasi individ in conditii diferite
D.marimea cauzei influenteaza marimea efectului
E.marimea cauzei nu influenteaza marimea efectului
a. A+B+C
b. D+E
c. A+B+C+E
ANS: C

111. Legitimitatea psihologiei ca stiinta a fost controversata prin :


A.contestarea obiectului psihologiei ;
B.contestarea metodelor ;
C.contestarea beneficului economic;
D.contestarea principiilor si legilor ;
E.contestarea finalitatii psihologiei;
a. A+B+D+E
b. B+C
c. C+D+E

ANS: A

112. Psihanaliza freudiana considera aparatul psihic structurat astfel :


A.sine,eu,supraeu
B.sine, id ,ego
C.constient ,subconstient ,inconstient
D.id, ego ,superego
E.constient ,subconstient ,supraconstient
a. A+C
b. A+B+C
c. D+E

ANS: B

113. In behaviorism , comportamentul este interpretat astfel :


A.reactie de raspuns la stimuli (S-R)
B.sursa manifestarilor psihomotorii
C.asociatie intre obisnuinte ,invatare ,procese
D.reflecatrea proceselor intrapsihice
E.sinonim caracterului
a. B+D+E
b. C+D
c. A+B+C

ANS: C

114. Psihologia conduitei -concepte cheie:


A.actiunea sau activitatea
B.organismul ca subiect beneficiar si instrument al actiunilor in mediu
C.stratificarea psihicului pe trei nivele
D.operarea cu imagini in locul operarii cu obiectul
E.reglarea interactiunii cu mediul printr-un stimul prezent
a. B+E
b. A+B+D
c. C+D

ANS: B

115. Interdisciplinaritatea psihologiei consta in relatia ei cu :


A.sociologia
B.filosofia
C.biologia
D.botanica
E.cibernetica
a. C+D+E
b. A+B+D
c. A+B+C+E
ANS: C

116. Patternul de baza al organizarii psihocomportamentale:


A. ramane acelasi de la o generatie la alta
B. sufera modificari semnificative de la o generatie la alta
C. sufera modificari nesemnificative de la o generatie la alta
a. A
b. C
c. B

ANS: C

117. Variabilitatea patternurilor psihocomportamentale o constituie:


A. Variabilitatea genetica
B. Dinamica mediului sociocultural
C. Variabilitatea consumurilor informationale
a. B
b. A
c. C

ANS: A

118. Caracteristica definitorie a psihicului este:


A.stabilitatea psihocomportamentala
B.dinamismul sau evolutiv
C.transmiterea generationala
a. A
b. B
c. C

ANS: B

119. Complexitatea psihicului uman este:


A.In plan interindividual
B.In plan functional
C.In plan logic
a. C
b. B
c. A

ANS: B

120. Coplexitatea psihicului uman este:


A.In plan logic
B.In plan structural-arhitectonic
C.In plan interindividual
a. B
b. A
c. C

ANS: A

121. Psihicul este:


A.O realitate singulara, o stare individuala
B.O realitate multipla, o stare integrata “sui generis ” a creierului
C. O realitate singulara, o stare individualizata “sui generis ” a creierului
a. A
b. B
c. C
ANS: B

122. Psihicul este:


A.Un discontinuum cu evolutie nelineara
B.Un continuum pe care se individualizeaza trepte evolutive
C.Un continuum pe care se individualizeaza tgradatii
a. C
b. A
c. B

ANS: C

123. Componentele primare ale psihicului:


A.Sunt prezente doar la animale
B.Sunt prezente si la om si la animal
C.Sunt prezente doar la om
a. B
b. A
c. C

ANS: A

124. Componentele secundare ale psihicului:


A.Sunt prezente doar la animale
B.Sunt prezente doar la om
C.Sunt prezente si la om si la animal
a. C
b. A
c. B

ANS: C

125. Rolul inconstientului:


A.este unul negativ
B.este si pozitiv si negativ
C.Este pozitiv
a. A
b. B
c. C

ANS: B

126. La nivelul inconstientului:


A.Nu se proceseaza in nici un fel informatiile
B.Se poceseaza subliminal informatiile
C.Se proceseaza integral informatiile
a. A
b. C
c. B

ANS: C

127. Inconstientul:
AAsigura un discontinuu psihic.
B.Asigura continuitatea psihica
C.Asigura intreruperea relatiilor cu lumea
a. B
b. A
c. C
ANS: A

128. Inconstientul este:


A.Sediul rationalitatii
B.Sediul instinctului agresivitatii
C. Sediul activitatii rezolutive
a. B
b. A
c. C

ANS: A

129. Inconstientul are:


A. O functie rzolutiva
B. O functie cataractica
C. O functie rezolutiva
a. A
b. B
c. C

ANS: B

130. Ca sfera:
A. Inconstientul este mai bogat decat subconstientul
B. Inconstientul este mai putin bogat decat subconstientul
C. Inconstientul este mai bogat decat constientul
a. A
b. B
c. C

ANS: B

131. Inconstientul:
A. Asigura pregatirea si sustinerea gandirii.
B. Nu asigura pregatirea si sustinerea gandirii.
C. Nu asigura spontaneitatea inteligentei
a. C
b. A
c. B

ANS: B

132. Inconstient:
A. Genereaza pasiuni
B. Genereaza emotii si sentimente
C. Genereaza stari de afect
a. C
b. A
c. B

ANS: A

133. Inconstientul:
A. Nu poate fi implicat in creatie
B.Este exclus din orice act de creatie
C.Este implicat in creatie

a. A
b. C
c. B
ANS: B

134. Inconstientul include:


A. Vise de perspectiva
B. Sentimente si aspiratii
C. Vise, reverii
a. A
b. B
c. C

ANS: C

135. Din punct de vedere modal Freud identifica:


A. Inconstientul individual si colectiv
B. Inconstientul particular si general
C. Inconstientul primar si secundar
a. A
b. B
c. C

ANS: A

136. Subconstientul ca sfera:


A. E mai putin bogat decat inconstientul
B. E mai bogat decat inconstientul
C. E mai putin bogat decat constientul
a. A
b. B
c. C

ANS: B

137. Subconstientul cuprinde:


A. Vise si reverii
B. Tonus emotional (fond dispozitional)
C. Sentimente si pasiuni
a. A
b. B
c. C

ANS: B

138. Suboconstientul:
A. Nu are componente realizabile in comportament
B. Are componente realizabile in comportament
C. Nu influenteaza procesele psihice constiente
a. C
b. B
c. A

ANS: B

139. Subconstientul:
A. Este o entitate statica
B. Este o organizare dinamica
C. Este o organizare inactiva
a. A
b. C
c. B
ANS: C

140. Subconstientul:
A. Nu poseda autonomie functionala
B. Dispune de mecanisme proprii de autointretinere
C. Nu se relationeaza cu constiinta
a. A
b. B
c. C

ANS: B

141. Subconstientul:
A. Are mecanisme de blocare a fluxurilor inconstientului.
B. Are mecanisme stimulate prin fluxurile inconstientului in stare de somn.
C. Are mecanisme de blocare a fluxurilor constientului
a. A
b. B
c. C

ANS: B

142. Subconstientul:
A. Asigura discontinuitatea in timp a Eului
B. Asigura continuitatea in timp a Eului
C. Nu se implica in identitatea de sine
a. B
b. A
c. C

ANS: A

143. Subconstientul:
A. Nu stocheaza informatia
B. Permite stocarea informatiei
C. Inlatura valoarea adaptativa a invatarii
a. A
b. C
c. B

ANS: C

144. Subcontientul:
A. Nu intervine in desfasurarea unei activitati mintale
B. .........in timp a constiintei
C. Nu asigura consistenta interna a constiintei
a. B
b. C
c. A

ANS: A

145. Subconstientul se supune principiilor:


A. De autenticitate si integritate
B. Activismului si dinamicitatii
C. Relativitatii si autenticitatii

a. A
b. B
c. C

ANS: B

146. Rolul subconstientului:


A. Poate fi subestimat
B. Nu poate fi subestimat
C. Prezenta si functionalitatea lui poate fi ignorata.
a. C
b. A
c. B

ANS: C

147. Componenta constienta:


A. E straveche din punct de vedere filogenetic
B. E cea mai nou din punct de vedere filogenetic
C. E proprie intregii scari animale
a. A
b. B
c. C

ANS: B

148. Functiile constiintei sunt:


A. De pastrare, monitorizare a trebuintelor biologice si fiziologice
B. Diseminarea, medierea, crearea de semnificatii
C. De asigurare a detensionarii afective .............
a. A
b. B
c. C

ANS: B

149. Genetic, constiinta:


A. Are caracter ereditar
B. are caracter dobandit
C. Are caracter multifunctional
a. A
b. B
c. C

ANS: B

150. Constiinta, sub aspect cantitativ si calitativ:


A. Se elaboreaza in filogeneza.
B. Se elaboreaza individual in ontogeneza.
C. Se elaboreaza in afara si independent de dezvoltarea limbajului.
a. C
b. A
c. B

ANS: C

151. Laturile gandirii sunt:


A. Statica si dinamica.
B. Structurala si functionala.
C. Intern-subiectiva si extern-obiectiva.
a. A
b. C
c. B

ANS: C

152. Latura functionala evidentiaza:


A. Rolul informational-cognitiv
B. Rolul afectiv-motivational
C. Rolul adaptativ al constiintei
a. A
b. B
c. C

ANS: C

153. Latura de vigilenta:


A. Nu este un indicator al functionalitatii constientului:
B. Este un indicator al functionalitatii constientului.
C. Este o forma pasiva a constiintei.
a. C
b. B
c. A

ANS: B

154. Modificarile constiintei sunt:


A. Modificari structurale
B. Modificari functionale
C. Modificari subliminale
a. A
b. C
c. B

ANS: C

155. Dupa caracterul lor, modoficarile constiintei sunt:


A. Subiective si obiective
B. Orizontale si verticale
C. Fiziologice si patologice

a. A
b. B
c. C

ANS: C

156. Modificarile de ordin patologic ale constiintei:


A. Apar pentru a asigura integritatea functionala interna
B. Apar pentru autoprotejarea sistemului psihic.
C. Apar pe fondul unor maladii psihice.
a. C
b. A
c. B

ANS: A

157. Modificarile de ordin patologic al constiintei:


A. Apar pentru a asigura integritatea functionalitatii interne
B. par pentru autoprotejarea sistemului psihic.
C. Apar pe fondul unor focare genetice ale creierului.
a. A
b. B
c. C

ANS: C

158. Modificarile de ordin patologic al constiintei :


A. Sunt pasagere, de scurta durata.
B. Sunt episodice.
C. Sunt de durata relativ, indelungata.
a. A
b. C
c. B

ANS: B

159. Modificarile constiintei incorporate bolilor psihice sunt:


A. Halucinatiile si agnoziile
B. Psihozele si nevrozele
C. Alzheimer
a. C
b. B
c. A

ANS: B

160. Modificarile contiintei determinate de focare organice ale creierului sunt:


A. Psihozele si schizofrenia.
B. Isteria si delirurile
C. Halucinatiile si delirurile
a. A
b. B
c. C

ANS: C

161. Modificarile normale ale constiintei sunt:


A. De durata relativ indelungata.
B. Agravabile si ireversibile.
C. Spontane, episodice, de scurta durata.
a. A
b. C
c. B

ANS: B

162. Starile induse ale constiintei sunt:


A. Transa neotemica, exsomatica si orgasmica.
B. Hipnotice, halucinogene, mistice.
C. Isteria, delirurile si halucinatiile.
a. A
b. B
c. C

ANS: B

163. Sursele viselor sunt:


A. Starea indusa prin credinta.
B. Dorintele neimplinite.
C. Procesele degenerativ-involuntive la nivelul creierului.
a. B
b. A
c. C

ANS: A

164. Sursele viselor sunt:


A. Starea indusa prin credinta.
B. Procesele degeneartiv-involuntive la nivelul creierului.
C. Stimulii din ambianta imediata.
a. B
b. A
c. C

ANS: C

165. Visul:
A. Este o modificare indusa a constiintei.
B. Este un proces degenerativ-involuntiv la nivelul creierului.
C. Este un mecanism de protectie a sistemului psihic.
a. A
b. B
c. C

ANS: C

166. Principiile psihologiei sunt :


A.analize si explicari ale organizarii sistemului psihic
B.sunt cai de dobandire a adevarului
C.sunt orientari de ansamblu a demersului epistemic
a. A+B
b. C
c. A

ANS: B

167. Principiile psihologice :


A.asigura domeniul unitar de cerecetare
B.asigura sumarea metodelor de cercetare
C.asigura cadrul unitar de referinta interpretarilor
a. A
b. B
c. C

ANS: C

168. Principiul determinismului extern :


A.se defineste ca un determinism cauzal unidirectional
B.se defineste ca un determinism cauzal direct
C.se defineste ca un determinism cauzal mediat ,de tip interactionist
a. B
b. C
c. A+B+C

ANS: B

169. Principiul determinismului extern se completeaza cu :


A.principiul multivarietatii individuale
B.principiul unitatii de cerinte
C.principiul conditionarii social istorice si culturale
a. A
b. B
c. C

ANS: C

170. Ansamblul conditiilor interne este determinat de :


A.complexitatea raspunsurilor subiectului la solicitari
B.complexitatea reactiilor organice
C.complexitatea organizarii structural-functionale a creierului
a. A
b. B
c. C

ANS: C

171. Principiul relationarii neuropsihice arata ca :


A.trebuie analizate componentele sistemului nervos
B.trebuie analizate componentele sistemului nervos si hormonal
C.psihicul trebuie analizat ca functie a sistemului nervos
a. A
b. B
c. C

ANS: C

172. Principiul relationarii neuropsihice postuleaza ca :


A.manifestarea unei stari se concepe in afara mecanismelor neurofiziologice
B.procesele psihice concrete se concep inafara mecanismelor neurofiziologice
C.psihicul apare si se realizeaza ca functie specifica a sistemului nervos
a. A
b. B
c. C

ANS: C

173. Principiul relationarii neuropsihice postuleaza ca :


A.Psihicul este pre existent in structura celulara interna a creierului
B.creierul produce functii psihice
C.creierul este organul psihicului,nu izvorul sau sansa lui
a. A
b. B
c. C

ANS: C

174. Principiul relationarii neuropsihice postuleaza ca :


A.relatia primara somatopsihica e independenta de biofiziologia creierului
B.relatia secundara psihosomatica e independenta de biofiziologia creierului
C.fiind o functie a creierului ,psihicul nu poate fi redus la procesele de natura neurofiziologica

a. A
b. B
c. C

ANS: C

175. Principiul reflectarii si modelarii informationale postuleaza ca :


A.nivelul primar al reflectarii implica si relatia de designare simbolizare
B.nivelul secundar al reflectarii implica imaginea
C.reflectarea implica imaginea si relatia de designare simbolizare
a. A
b. B
c. C

ANS: C

176. Modelarea informationala


A.izomorfica este o corespondenta selectiva dintre sursa si constientul psihic
B.homomorfica este o corespondenta biunivoca intre intre sursa si imaginea psihica
C.izomorfica este o corespondenta biunivoca intre sursa si imaginea psihica
a. A
b. B
c. C

ANS: C

177. Modelarea informationala :


A.izomorfica este o corespondenta selectiva dintre sursa si constientul psihic
B.homomorfica este o corespondenta biunivoca intre sursa si imaginea psihica
C.homomorfica este o corespondenta selectiva dintre sursa si constientul psihic
a. A
b. B
c. C

ANS: C

178. Principiul actiunii si al unitatii constiinta activitate postuleaza :


A.independenta intre constiinta si activitate
B.forma secundara de existenta a psihicului este actiunea
C.forma primordiala de existenta a psihicului este actiunea
a. A
b. B
c. C

ANS: C

179. Principiul actiunii si al unitatii constiinta acivitate postuleaza:


A.independenta intre constiinta si activitate
B.forma secundara de existenta a psihicului este actiunea
C.dependenta si conditionarea reciproca intre constiinta si activitate
a. A
b. B
c. C

ANS: C

180. Principiul genetic al istorismului postuleaza :


A.psihicul este un produs pre-format
B.psihicul este un produs dat
C.psihicul este un produs al unui proces evolutiv filosofic si ontogenetic
a. A
b. B
c. C

ANS: C

181. Principiul sistematicitatii defineste modul general de abordare a psihicului din perspectiva:
A.parte-parte
B.intreg-intreg
C.parte-intreg , obiect-mediu
a. A
b. B
c. C

ANS: C